06/02/2014

1
ATENTIA
Prof. univ. dr. Mihai Anitei
Atentia
Locul atentiei intre procesele si
mecanismele psihice este in
diferite etape ale
senzoriomotricitatii:
- prelucrarea primara a
caracteristicilor fizice ale stimulului
- pregatirea motorie a raspunsului
comportamental
Atentia faciliteaza si sustine
procese si mecanisme psihice
complexe (gandirea si memoria)
Teorii fiziologice ale atentiei
Teoria activarii (Hebb, 1949): impulsurile
aferente transmise scoartei cerebrale indeplinesc o
functie de semnalizare si o functie activatoare.
Teoria filtrului (Broadbent, 1958): atentia
reprezinta un mod de filtrare cu capacitate limitata
care determina procesarea seriala pe care o
realizeaza sistemul perceptiv.
- Atentia poate fi canalizata asupra unei singure
surse, la un moment dat.
- Limita: nu se ia in considerare influenta memoriei
de lunga durata si semnificatia stimulului
Teorii fiziologice ale atentiei
Deutsch & Deutsch (1963), Norman
(1968): doar stimulii selectati sunt
focalizati, insa toate impulsurile senzoriale
sunt analizate;
Neisser (1967): procesualitatea graduala
a atentiei;
- rol in procesul atentiei: factorii semantici si
caracteristicile stimulilor
06/02/2014
2
Teorii fiziologice ale atentiei
Kahneman (1973):modelul alocarii deliberate a
atentiei
- Atentia poate fi concentrata in mod voluntar;
- Educabilitatea atentiei
Eysenck (1982): releva relatia dintre atentie si
activare la nivelul CNS
- Tipuri de activare: activare generala si pasiva a
sistemului si activarea specifica (de tip
compensator)
Teorii cognitiviste ale atentiei
Experimentele lui Mowbray (1953),
Treisman (1960): auditia dihotomica prin
transmiterea de informatii la casti
Moray (1959): atenuatorii cu rol de filtrare a
informatiilor relevante pentru subiect
Teoria operatorilor cognitivi, Pascual L.
(1984): informatia este prelucrata secvential,
in cadrul fiecarei secvente se activeaza prin
operatori specifici scheme dintr-un repertoriu
propriu.
Teorii psihofiziologice ale atentiei
Pashler (1984): rolul mecanismului gatului
de sticla in procesarea informatiei.
- Exploateaza fenomenul de latenta a
selectivitatii atentiei in sarcini multiple;
- Rezultate:
- Invalidarea ideii ca prin cresterea numarului de
stimuli intr-o sarcina de cautare, creste si
timpul de localizare a stimulilor tinta;
- Daca se ia in considerare absenta
concentrarea atentiei, se constata ca rezultat
lipsa procesarii
Teorii psihofiziologice ale atentiei
Studii (Pashler, 1984):
- Un stimul care oglindeste o imagine
mentala concurenta este detectat
invariabil;
- Distractorii din sarcinile de cautare de
cautare activa sunt mai putini eficienti
atunci cand numarul stimulilor creste;
- Detectarea unui stimul-tinta scade
probabilitatea detectarii unei alte tinte la
scurt timp dupa aceea.
06/02/2014
3
Teorii psihofiziologice ale atentiei
- Atentia perceptiva: poarta de selectie a
mediului inconjurator, dar si resursa care
poate fi alocata diversilor stimuli intr-o
maniera graduala
- Stimulii nefocalizati atentional nu sunt
procesati semantic, dar mai multi stimuli pot
fi identificati simultan datorita procesarii
paralele a informatiei
- Gatul de sticla mecanism atentional
- Selectarea unui raspuns in mecanismul
atentiei nu poate fi distribuita pe mai multe
sarcini sau stimuli simultani.
Teoria resurselor multiple
Wickens, 1984: la baza atentiei se afla
resurse mnezice, energetice, precum si alte
mecanisme de procesare.
- Resursele sunt suvdivizate in seturi
(criteriul functionalitatii);
- Sarcinile asemanatoare au tendinta de a
folosi aceleasi seturi, interferand cand sunt
abordate intr-o maniera concurentiala.
- Limita: nu reda specificul atentiei, ceea ce
o diferentiaza de alte procese cognitive.
Teoria distantei corticale
Kinsbourne, Hicks (1978): distanta
corticala poate juca un rol episodic in
interferenta sarcinilor duale
- Rolul central gatul de sticla;
- Performanta la sarcini duale va fi buna
atunci cand activitatile sunt deservite de
zone corticale separate functional.
Teoria inferentelor in procesul
atentional
Navon, 1985:
- Inferentele in procesul atentional se
produc atunci cand codurile
procesarilor asociate unei sarcini pot
afecta codurile de procesare asociate
unei alte sarcini concurente
- Pashler: inferentele pot perturba
performanta la unele sarcini duale,
dar atribuie aceste conflicte MSD
06/02/2014
4
Teoria computationala in
atentia vizuala - TCAV
Modelul competitional de selectie intre mai
multi stimuli: stimulii sunt prezentati paralel,
iar selectia atentionala se compune din
elementele care sunt procesate primele;
- Procesarea stimulilor tinta (elemente ce
urmeaza a fi selectate) este mai rapida decat
procesarea stimulilor perturbatori (elemente ce
vor fi ignorate)
Modelul de recunoastere a unui singur
stimul: categorizarile perceptive sunt procesate
paralel, alegandu-se astfel categorizarea care
termina procesarea mai repede
Modelul computational al
capacitatii de selectie automata a
stimulilor
FIRM- (Bundensen, 1998): procesarea prezentarii
stimulilor:
- Calcularea importantei fiecarui element prezentat
pentru atentie;
- Capacitatea de procesare disponibila este distribuita
proportional cu importanta stimulului;
- Viteza encodarii elementului in MVSD depinde de
amplitudinea capacitatii de procesare alocate unui
element;
- Competitia dintre encodarea elementelor
- Elementele selectate si stocate in MVSD sunt cele a
caror encodare este completa inainte ca prezentarea
stimulilor sa inceteze si anterior saturatiei complete a
MVSD
Teoria atentiei vizuale- TAV
Postulat: selectivitatea depinde de
rezultatul competitiei dintre categorizarile
perceptive posibile;
TAV explica descoperiri legate de
recunoasterea unui singur stimul,
raportarea intreaga, raportarea partiala ,
cautare si detectie.
Teoria codului atentiei vizuale-
TCAV
Logan, 1996: Teoria codului atentiei
vizuale- TCAV explica o gama larga de
efecte spatiale legate de atentia vizuala
Premisa: recunoasterea vizuala, cat si
selectia atentionala a elementelor din
campul vizual constau in realizarea
categorizarilor perceptive.
Categorizarea perceptiva are loc atunci
cand categorizarea este encodata in MVSD.
Elementul este retinut in MVSD daca si
atunci cand una sau alta dintre categorizari
este retinuta in MVSD.
06/02/2014
5
Teoria codului atentiei vizuale-
TCAV
Filtrarea- mecanism de selectie a
TAV: este reprezentat de prioritatile
perceptive si de importanta pe care o
acorda S stimulilor
Categorizarea extrema- mecanism
de selectie TAV: rezultat al
distorsiunii perceptive.
CODE Theory
Oeffelen&Vos (1982, 1983)
Grupul perceptiv: zona din spatiu
deasupra pragului stabilit; un element in
campul vizual.
o Un prag scazut produce un numar mic de
grupuri cu itemi numerosi in fiecare grup;
o Un prag inalt produce un numar mic de
grupuri cu putini itemi in fiecare grup
o Grupurile mai mici sunt cuprinse in
grupurile mai mari formand o ierarhie
CODE Theory
Oeffelen&Vos (1982, 1983)
Focusarea spatiala: focusul atentiei raportat
la campul vizual spatial existent.
1. Focusul atentiei se poate intinde pentru a
cuprinde toate elementele unui camp vizual ;
2. Focusul atentiei poate fi restrans la un singur
element al MVSD;
3. Focusul atentiei poate fi mutat succesiv pe
diverse elemente din cadrul aceleiasi clase de
obiecte.
Aplicatiile teoriei in recunoasterea
unui singur stimul
Modelul alegerii pe bias
Asumptie: valorile V sunt constante pe
timpul expunerii stimulului, timpul de
procesare fiind distribuit exponential.
Studii:
- Efectele integralitatii obiectului in raportarea
selectiva,
- Atentia distributiva;
- Atentia concentrata privind criteriul de selectie
- Numarul distractorilor si efectele cumulate ale
numarului de stimuli-tunta si distractori.
06/02/2014
6
Aplicatiile teoriei in recunoasterea
unui singur stimul
CONCLUZII
Atentia este distribuita in mod egal in
campul vizual pana la prezentarea
stimulului tinta;
Viteza procesarii stimulului creste in
concentrarea atentiei;
Cu cat creste timpul concentrarii atentiei in
mod egal pe toata suprafata campului de
stimuli si cu cat este mai scurt timpul de
concentrare exclusiv pe tinta, cu atat va
creste posibilitatea ca MVSD sa contina
distractori decat stimuli tinta.
Reactia de orientare
ORIENTAREA: sensibilitatea organismului in raport
cu stimulii;
Reactia de orientare: fenomen fiziologic, forma de
facilitare senzoriomotorie.
Reflexul de orientare: reactie complexa declansata
de actiunea unui excitant nou situat la granita dintre
reflexele innascute si cele conditionate.
Roluri ale reflexului de orientare: raspuns la un
excitant si conditie primara de selectie a stimulilor
Activitatea de orientare: localizari cerebrale
neparietale , sistemul senzoriomotor, structurile
implicate in atentie, afectivitate, memorie, gandire,
limbaj
Vigilenta
Starea de veghe: stare de asteptare pasiva.
VIGILENTA: starea de reactivitate a
organismului la stimulii din mediu;
- Faciliteaza focalizarea si selectia
- Stare de explorare, fara o anumita orientare.
- Starea de vigilenta: stare de functionare a
SN care permite adaptarea individului la
diversele conditii ale mediului in diferite
momente, in termeni de actiune sau inactiune
si raspunsuri comportamentale
Vigilenta
La nivel cortical, vigilenta- suma
interactiunilor dintre diferite arii cerebrale;
Pieron: vigilenta= atentie
Diferentieri: ORIENTAREA
Vigilenta contribuie la sustinerea atentiei
in realizarea sarcinilor monotone;
Vigilenta rol de activare a starii pentru
stimulii vagi, de intensitate scazuta;
Vigilenta: adaptarea optima la mediu.
06/02/2014
7
Neuromecanismele atentiei
Comutarea atentiei: implica
selectivitatea, concentrarea si
procesarea unui singur stimul deodata.
- TEORIA REFLECTARII: stimulul se afla in
focusul atentiei si procesarea este mai
eficienta
- CONCENTRAREA: mecanism psihologic
de procesare seriala
Orientarea atentiei
- Etape (Poser & Peterson, 1990):
1. Reorientarea atentiei: presupune
deconectarea de la actiunea curenta;
2. Focusarea fizica a atentiei;
3. Comutarea atentiei pe o noua locatie/
activitate.
Psihologia atentiei
Definire: mecanism psihic de sustinere
energetica a activitatii;
- Reprezinta un act de selectare psihica
activa prin care se realizeaza
semnificatia, importanta si ierarhizarea
unor evenimente, obiecte si
fenomenecare influenteaza existenta
individuala.
Psihologia atentiei
- M. Zlate, 2000: fenomen psihic de
activare selectiva, concentrare si orientare
a energiei psihonervoase in vederea
desfasurarii optime a activitatii psihice, in
special a proceselor senzoriale si cognitive;
- Titchener: starea mentala de claritate ;
- Delay &Pichot: orientare selectiva a
perceptiei.
06/02/2014
8
Caracterizarea atentiei
Reactii specifice in raport cu stimulii prosexigeni:
ORIENTAREA
FOCALIZAREA: punerea sub reflectorul
atentiei a stimulilor considerati esentiali pentru
activitatea curenta.
- Ingustarea campului de constiinta asupra
elementelor importante pentru activitate;
- Inhibitia temporara asupra excitatiei nervoase
Caracterizarea atentiei
SELECTIA: orientarea spre anumiti
stimuli si diminuarea importantei/
ignorarea altora;
- Implica o decizie legata de specificul
activitatii si de nevoile individuale;
- Efectul facilitarii: primaritatea unor
stimuli in raport cu altii la un moment
dat.
PROCESUALITATEA ATENTIEI
Atentia: forma de adaptare la
realitatea concreta, prin facilitarea
raspunsurilor comportamentale si
eficientizarea implicarii in activitate
Etape ale procesualitatii:
- Reactia de orientare;
- Activarea;
- Setul pregatitor;
- Selectia si concentrarea;
Functiile atentiei
Functia de orientare, concentrare si selectie
- Selectia asigura facilitarea spre stimulii esentiali din
activitatea curenta (accesul la constiinta);
- Selectia precoce: detectarea caracteristicilor fizice ale
stimulului
- Selectia tardiva: prelucrarea semantica sau momentul
alegerii unui raspuns
Functia de adaptare reglatorie
- Reglarea, adaptarea si sustinerea energetica a activitatii;
- Adaptarea eficienta: scop final de semnalare a
evenimentelor si situatiilor aflate in campul de constiinta
06/02/2014
9
Atentie si comportament
Diferentele individuale si atentia:
Tipul de sarcina: simple sau complexe
Natura stimulului
- Stimuli auditivi versus stimuli vizuali;
Raportarea la campul perceptiv: dependenta
sau independenta
Tipul de SN:
Ex. Tipul puternic nu este influentat de zgomotul din
fundal in timpul unei activitati, tipul slab este afectat in
activitate de perturbarile din fundal
Tulburarile atentiei
Realizarea de studii om computer
- Eficientizarea optima a activitatii, iar
distractorii sa fie redusi la minim
- ADHD- tulburare de atentie
- Metode de lucru pentru eficientizarea
invatarii: prezentarea temelor de
studiu intr-o maniera variata,
structurarea si organizarea
materialelor de studiu, utilizarea
preponderenta a cuoceptelor concrete,
structurarea informatiei in blocuri mici,
etc.
Fenomene atentionale in
comportament
Expunerea selectiva: atentia este mai
degraba indreptata spre acei stimuli care
confirma o decizie luata anterior.
- Aplicatii: metoda de persuasiune
Fenomenul concentrarii involuntare:
incercarea de evitare a unei actiuni, cuvant
sau gand care se soldeaza de obicei cu un
esec
- Aplicatii: practica hipnozei
Formele atentiei
Criteriul de delimitare: natura reglajului (voluntar si
involuntar).
Atentia involuntara (automata)
Reactia automata a atentiei involuntare: intoarcerea
spre sursa unui stimul
Factori externi: Factori interni
- Intensitatea stimulilor; - Interesul;
- Ineditul stimulilor; - Investirea enotionala
- Discontinuitatea stimulilor;
- Dinamismul stimulului;
- Complexitatea stimulului.
06/02/2014
10
Atentia voluntara
Presupune orientarea intentionata spre stimul
si inhibarea altor stimuli sau obiecte
concurente cu activitatea curenta.
Apare prin autoreglare constienta
Conditii de mentinere a atentiei voluntare:
- Conturarea clara a scopurilor activitatii;
- Evidentierea recompensei pozitive legata de
finalizarea activitatii;
- Planificarea momentelor actiunii;
- Constientizarea momentelor dificile ale actiunii;
- Diminuarea factorilor perturbatori.
Forme ale atentiei
Atentia habituala/ postvoluntara: Forma a
atentiei voluntare care presupune automatizare
in timp.
Criteriu de delimitare: locul obiectului aflat
in centrul atentiei
Atentie externa: interesul si orientarea
individului spre stimuli exteriori individului
Atentie interna: orientarea spre aspecte ale
propriei constiinte si aspecte ale vietii psihice
Calitatile atentiei
Concepte:
Campul atentiei- intinderea atentiei;
- Numarul maxim de obiecte si stimuli
care pot fi percepute intr-o singura
prezentare.
- Intervalul de timp in care o persoana se
poate concentra pe un input
informational.
Calitatile atentiei
Volumul atentiei: cantitatea de
elemente pe care le poate cuprinde
campul atentiei la un moment dat.
- Volumul mediu: 5-7 elemente simultan
Stabilitatea atentiei: masura in timp
a orientarii si concentrarii atentiei asupra
unui stimul, obiect sau sarcina
06/02/2014
11
Calitatile atentiei
Concentrarea atentiei: aducerea in prim plan
a unor stimuli si umbrirea partiala sau totala a
altora
- nivel al atentiei: gradul de implicare a atentiei
in diverse sarcini
Factori de crestere a concentrarii atentiei:
- Importanta acordata activitatii;
- Interesul si implicarea in sarcina;
- Structurarea adecvata a activitatii in secvente;
- Antrenamentul specific.
Calitatile atentiei
Distributivitatea atentiei: concentrarea
atentiei in mai multe activitati simultan.
Flexibilitatea atentiei: capacitatea
individului de muta focusul atentiei de la un
obiect la altul, in intervale specifice
activitatii.
- Prag minim de mobilitate al atentiei: 1/6 s