81,9(56,7$7($63,58+$5(7

)/25,1&20$1









– edi ia a III-a, rev zut –

















EDITURA FUNDA IEI ROMÂNIA DE MÂINE
Bucuresti, 2007
Universitatea SPIRU HARET









© Editura Funda iei România de Mâine, 2007
(GLWXU DFUHGLWDW de Ministerul Eauca iei si Cercet rii
prin Consiliul Na ional al Cercet rii Stiin ifice
ain Inv mantul Superior


'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1D LRQDOHD5RPkQLHL
&20$1)/25,1
&RQWDELOLWDWHD ILQDQFLDU D VRFLHW LORU FRPHUFLDOH
Florin Coman. Edi ia a 3-a, rev zut – Bucuresti, Editura
Funda iei România de Mâine, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-163-001-4

657.41/.45:347.72(498)(075.8)


Reproducerea integral sau Iragmentar , prin orice Iorm
si prin orice miiloace tehnice, este strict interzis
si se pedepseste conIorm legii.

R spunaerea pentru con inutul si originalitatea textului
revine exclusiv autorului/autorilor.











Universitatea SPIRU HARET

3


&835,16





Cuvânt-înainte...…………………………………………………………………… 5
I.2UJDQL]DUHDFRQWDELOLW LLSDWULPRQLXOXL..…………………………………... 7
I.1. Contabilitatea – verig de baz a societ ii comerciale ......... 7
I.2. Societatea comercial – sIer de ac iune a contabilit ii .......... 8
I.3. Elementele patrimoniale de activ si de pasiv ............... 9
I.4. Principiile contabile .……………………………………………………….. 13
I.5. Evaluarea patrimoniului .……………………………………………….….. 14
II.&RQWDELOLWDWHDFDSLWDOXULORU …..………………………………………………. 16
II.1. Contabilitatea capitalului social .………………………………………….. 18
II.2. Contabilitatea primelor de capital .………………………………………... 29
II.3. Contabilitatea rezervelor din reevaluare .……………………………….… 30
II.4. Contabilitatea rezervelor .……………………………………………….… 32
II.5. Contabilitatea rezultatului reportat .…………………………………….… 33
II.6. Contabilitatea rezultatului exerci iului ............... 34
II.7. Contabilitatea subven iilor pentru investi ii ............. 35
II.8. Contabilitatea provizioanelor …………………………...………………… 37
II.9. Contabilitatea împrumuturilor si datoriilor asimilate ........... 39
III.&RQWDELOLWDWHDDFWLYHORULPRELOL]DWH ..…………………………….………….. 43
III.1. Contabilitatea imobiliz rilor necorporale ............... 45
III.2. Contabilitatea imobiliz rilor corporale ................ 54
III.3. Contabilitatea imobiliz rilor Iinanciare ............... 65
IV.&RQWDELOLWDWHDVWRFXULORUúLSURGXF LHLvQFXUVGHH[HFX LH .…….………….. 71
IV.1. Contabilizarea opera iunilor de intrare a stocurilor si produc iei în curs
de execu ie .............................

74
IV.2. Contabilitatea aiust rilor pentru deprecierea stocurilor si produc iei
în curs de execu ie ......................

82
IV.3. Contabilitatea opera iunilor de iesire a bunurilor de natura stocurilor .... 83
V.&RQWDELOLWDWHDGHFRQW ULORUFXWHU LL ……..…………………………………... 89
V.1. Contabilitatea decont rilor cu Iurnizorii ............... 91
V.2. Contabilitatea decont rilor cu clien ii ................ 96
V.3. Contabilitatea decont rilor cu personalul. asigur rile sociale. protec ia
social si bugetul statului .................…….

106
V.4. Contabilitatea decont rilor în cadrul grupului si cu asocia ii ....... 122
V.5. Contabilitatea debitorilor si creditorilor diversi ............ 126
V.6. Contabilitatea conturilor de regularizare si asimilate .......... 129
V.7. Contabilitatea aiust rilor pentru deprecierea crean elor ......... 132
Universitatea SPIRU HARET

4
VI.&RQWDELOLWDWHDWUH]RUHULHL..………………………………………………….. 134
VI.1. Contabilitatea investi iilor Iinanciare pe termen scurt ........ 135
VI.2. Contabilitatea conturilor la b nci ...............… 138
VI.3. Contabilitatea opera iunilor prin casieria societ ii comerciale ...... 145
VI.4. Contabilitatea acreditivelor si viramentelor bancare .......... 148
VII.&RQWDELOLWDWHDFKHOWXLHOLORUúLYHQLWXULORU……………………….…………. 151
VIII./XFU ULOHFRQWDELOHGHvQFKLGHUHDH[HUFL LXOXLILQDQFLDU….….………….. 166
VIII.1. Prezentarea lucr rilor de închidere .......... ...... 166
VIII.2. Întocmirea situa iilor Iinanciare anuale ............. 172
Bibliografie ..……………………………………………………………………….. 183































Universitatea SPIRU HARET

5





CUVÂNT-ÎNAINTE




Conceput si structurat pe o problematic ampl . com-
plex . ae mare importan teoretic si practic . lucrarea se
aareseaz stuaen ilor ain inv mantul economic. caarelor
aiaactice. precum si persoanelor care aesf soar activit i
financiar-contabile sau care aoresc s -si perfec ioneze
cunostin ele profesionale.
In aceast lucrare. aspectele conceptuale. opera-
iunile economico-financiare sunt tratate in concoraan
cu preveaerile Orainului Ministrului Finan elor Publice
nr. 1752/2005 conform cu airectivele europene privina
aprobarea Reglement rilor contabile.
Problematica aboraat in carte reprezint un
inarumar ae baz in aprofunaarea aspectelor practice ale
contabilit ii romanesti. in conai iile armoniz rii sale cu
reglement rile interna ionale. autorul neavana preten ia
c problemele prezentate epuizeaz intregul registru
tematic. care vizeaz contabilitatea financiar . posibil a fi
tratat în contextul economico-social actual.














Universitatea SPIRU HARET

6


















Universitatea SPIRU HARET
7


I. ORGANIZAREA CONTABILIT II PATRIMONIULUI






I.1. &RQWDELOLWDWHD–YHULJ GHED] DVRFLHW LLFRPHUFLDOH

Contabilitatea asigur m surarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor ob inute de o
societate comercial . În acelasi timp, asigur înregistrarea cronologic si sistematic ,
prelucrarea, publicarea si p strarea inIorma iilor cu privire la pozi ia Iinanciar ,
perIorman a Iinanciar si Iluxurile de trezorerie, atât pentru propriile cerin e, cât si
pentru utilizatorii externi.
Utilizatorii de situa ii Iinanciare includ:
– investitorii prezen i si poten iali: acestia, preocupa i de riscul inerent
tranzac iilor si de beneIiciul adus de investi iile lor, au nevoie de inIorma ii pentru
a decide dac ar trebui s cumpere, s p streze sau s vând ac iuni, dar si pentru
evaluarea capacit ii societ ii de a pl ti dividende:
– angaia ii: acestia sunt interesa i în ceea ce priveste stabilitatea si proIitabilitatea
societ ii în care îsi desI soar activitatea, pentru a evalua capacitatea acesteia de a
oIeri remunera ii, pensii, alte avantaie:
– creditorii Iinanciari: sunt interesa i de acele inIorma ii care le permit s
determine dac împrumuturile acordate si dobânzile aIerente pot Ii rambursate,
conIorm termenelor prev zute în contractele de împrumut:
– Iurnizorii si al i creditori comerciali: sunt interesa i de acele inIorma ii care,
dup analiza lor, permit s determine dac sumele care le sunt datorate de societate
vor Ii achitate la termenele convenite:
– clien ii: sunt interesa i de continuitatea societ ii, mai ales când acestia au
rela ii de colaborare cu societatea pe termen lung sau atunci când sunt dependen i
de societate:
– Guvernul si institu iile sale: sunt interesate de acele inIorma ii necesare
reglement rii activit ii societ ii, determin rii politicii Iiscale si pentru calculul
venitului na ional ori a altor indicatori statistici:
– publicul: acesta este interesat de inIorma iile Iurnizate de societate, datorit
rolului pe care aceasta îl poate avea pentru economia local , urm rindu-se, în
special, acele inIorma ii care pot conduce la concluzii legate de evolu ia recent si
tendin ele legate de prosperitatea societ ii, de sIera activit ilor sale.
Contabilitatea se eIectueaz în limba român si în moneda na ional , cu excep ia
opera iunilor eIectuate în valut , a c ror contabilitate se ine atât în moneda na ional ,
cât si în valut .
În baza prevederilor legale, contabilitatea conduce la:
– înregistrarea cronologic si sistematic a tuturor opera iunilor patrimoniale
dup data întocmirii lor ori dup data intr rii în societate, respectiv în debitul unor
conturi si în creditul altor conturi, denumite conturi corespondente:
Universitatea SPIRU HARET
8
– stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, dar si a soldului Iinal al
Iiec rui cont:
– întocmirea lunar a balan ei de veriIicare:
– întocmirea situa iilor Iinanciare anuale, acestea cuprinzând bilan ul, contul
de proIit si pierdere, situa ia modiIic rilor capitalului propriu, situa ia Iluxurilor de
trezorerie, politicile contabile si notele explicative.
Opera iunile economice eIectuate sunt consemnate în documente care stau la
baza înregistr rilor în contabilitate, documente ce dobândesc calitatea de înscrisuri
iustiIicative, ele angaiând r spunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat si
aprobat ori înregistrat în contabilitate.
Contabilitatea poate Ii organizat si condus :
– în compartimente distincte ale societ ii, conduse de directorul economic
sau de contabilul seI, aceste persoane trebuind s aib studii economice superioare:
– pe baz de contracte de prest ri servicii, de persoane iuridice autorizate sau de
persoane fizice care îndeplinesc calitatea de expert contabil ori contabil autorizat.
Situa iile Iinanciare anuale sunt supuse auditului Iinanciar.
În cadrul unei societ i comerciale se impune exercitarea controlului Iinanciar
preventiv si a controlului de gestiune.
Controlul Iinanciar preventiv propriu presupune veriIicarea sistematic a
opera iunilor economico-Iinanciare eIectuate, din punct de vedere al:
– legalit ii – opera iunile trebuie s respecte prevederile legale existente în
vigoare la data eIectu rii lor:
– regularit ii – opera iunile trebuie s respecte ansamblul principiilor si
regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de opera iuni
din care Iac parte:
– încadr rii în limitele bugetului de venituri si cheltuieli al societ ii.
Controlul Iinanciar de gestiune (ulterior) are drept scop constatarea legalit ii
si economicit ii opera iunilor economice si Iinanciare deia înregistrate în
contabilitate, în vederea descoperirii eventualelor nereguli, a lu rii m surilor
necesare reîntregirii patrimoniului societ ii si a evit rii apari iei pe viitor a unor
asemenea nereguli.
Se impune acordarea unei aten ii sporite controlului preventiv, deoarece se
cunoaste c .este mai usor s previi decât s vindeci¨.

I.2. 6RFLHWDWHDFRPHUFLDO –VIHU GHDF LXQHDFRQWDELOLW LL
SIera de ac iune în cadrul c reia contabilitatea prezint Iorme complexe de
supraveghere si control a resurselor, cheltuielilor si rezultatelor este reprezentat de
societatea comercial .
Societ ile comerciale se pot constitui în una din urm toarele Iorme:
a) societatea în nume colectiv;
b) societatea în comandit simpl :
c) societatea în comandit pe ac iuni:
d) societatea pe ac iuni:
e) societatea cu r spundere limitat .
Universitatea SPIRU HARET
9
I.3. (OHPHQWHOHSDWULPRQLDOHGHDFWLYúLGHSDVLY
Activul indic utilizarea capitalurilor ca bunuri de Iolosin îndelungat ,
stocuri, crean e, disponibilit i si alte valori.
BeneIiciile economice viitoare încorporate în active reprezint poten ialul de
a contribui direct/indirect la Iluxul de numerar si echivalente ale numerarului c tre
societate. Aceste beneficii viitoare pot intra în societate în mai multe Ieluri, activele
putând fi:
– utilizate separat sau împreun cu alte active pentru prestarea de servicii sau
produc ia de bunuri destinate vânz rii:
– schimbate cu alte active:
– utilizate pentru stingerea anumitor datorii:
– repartizate ac ionarilor societ ii.
Elementele de activ se grupeaz în active imobilizate, active circulante si
active de regularizare si asimilate.
Activele imobilizate sunt acele active a c ror perioad de utilizare si
lichiditate este mai mare de un an, active care în prealabil au fost recunoscute. În
cadrul activelor imobilizate se cuprind activele necorporale, activele corporale si
activele Iinanciare.
Activele necorporale sunt activele identiIicabile nonmonetar, I r Iorm
material concret , de inute în vederea utiliz rii în procesul de produc ie sau
Iurniz rii de bunuri si servicii, în vederea închirierii etc.
Un activ necorporal poate exista în/sau pe suporturi fizice (concrete). Pentru
a înregistra un activ care încorporeaz elemente corporale si elemente necorporale,
se impune mai întâi s se stabileasc gradul de semniIica ie al elementelor
încorporate si în Iunc ie de acesta s se eIectueze înregistrarea activului ca activ
necorporal sau corporal.
Un activ necorporal este recunoscut în situa ia în care sunt îndeplinite
cumulativ urm toarele condi ii:
a) se estimeaz c beneIiciile economice viitoare care sunt atribuibile
activului vor Ii ob inute de c tre societate:
b) costul activului poate fi evaluat în mod fidel.
Activele necorporale sunt reprezentate de cheltuielile de constituire,
cheltuielile de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licen ele, m rcile comerciale si
alte drepturi si valori similare, Iondul comercial si de alte active necorporale.
Cheltuielile de constituire reprezint cheltuielile înregistrate nemiilocit, ca
rezultat al constituirii societ ii ca entitate patrimonial (costurile de secretariat si
cele iuridice), cheltuielile cu mutarea si reorganizarea par ial sau total a
societ ii, cheltuielile ocazionate de începerea a noi opera ii sau lansare de noi
produse, cheltuielile cu activit ile promo ionale si de publicitate etc.
Cheltuielile de dezvoltare sunt acele cheltuieli care se atribuie direct
activit ii de dezvoltare sau care pot Ii alocate ra ional acesteia.
Concesiunile, brevetele, licen ele, m rcile comerciale si alte drepturi si valori
asimilate cuprind cheltuielile eIectuate în vederea achizi ion rii dreptului de
exploatare a unui bun sau serviciu în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unei
licen e, a unei m rci comerciale, precum si a oric rui alt drept sau valori similare.
Fondul comercial reprezint cheltuielile eIectuate pentru men inerea sau
dezvoltarea poten ialului de activitate al societ ii. Acesta poate Ii deIinit si ca
rezultat al elementelor interne sau externe Iavorabile maximiz rii proIiturilor
ob inute de o societate. În categoria elementelor interne se includ rela iile dintre
Universitatea SPIRU HARET
10
conducere si salaria ii societ ii, gradul de preg tire al salaria ilor, Iluctua ia sc zut a
personalului, absenteismul slab, calitatea imobiliz rilor productive, a m rcilor de
Iabric , a tuturor drepturilor pe care societatea le posed , dotarea inIormatic ,
calitatea produselor ob inute, a lucr rilor executate sau serviciilor prestate etc.
În categoria elementelor externe se includ calitatea si num rul clien ilor,
posibilit ile de dezvoltare a clientelei, posibilitatea de a alege Iurnizorii, calitatea
acestora, bunele rela ii cu banca, cu organismele sociale, cu Iiscul, num rul, pozi ia
si calitatea concuren ilor etc.
Atunci când elementele men ionate mai sus conduc la ob inerea unui proIit
mai mare decât proIitul ce se ob ine din Iolosirea exclusiv a capitalurilor angaiate,
Iondul comercial este pozitiv (gooawill). În caz contrar, fondul comercial este
negativ (negative gooawill).
Activele corporale cuprind acele bunuri materiale de Iolosin îndelungat în
activitatea unei societ i si se reg sesc sub Iorm de terenuri, construc ii, instala ii
tehnice, miiloace de transport, animale si planta ii, mobilier, aparatur birotic si
echipament de protec ie.
Bunurile men ionate mai sus, cu excep ia terenurilor, sunt asimilate miiloacelor
Iixe. Prin miiloc Iix se în elege obiectul singular sau complexul de obiecte care
Iunc ioneaz ca un întreg si îndeplineste cumulativ condi iile urm toare:
- o durat de Iunc ionare mai mare de un an:
- o valoare mai mare decât valoarea minim prev zut de lege.
Terenurile si miiloacele Iixe sunt acele active corporale de inute de o
societate pentru a Ii utilizate în produc ia de bunuri, executarea de lucr ri sau în
prestarea de servicii, pentru a Ii închiriate ter elor persoane Iizice/iuridice etc.
Similar activelor necorporale, activele corporale sunt recunoscute când
îndeplinesc condi iile de generare de beneIicii economice viitoare c tre societate si
de evaluare Iidel a costurilor acestora.
Activele Iinanciare sunt asimilate investi iilor Iinanciare pe termen mai mare
de un an, eIectuate în patrimoniul altor societ i din cadrul sau din aIara grupului.
Din categoria investi iilor Iinanciare se disting titlurile de participare, titlurile puse în
echivalen , alte titluri imobilizate si crean ele imobilizate. Titlurile de participare
sunt de inute, în special, pentru a se executa o inIluen notabil sau un control în
gestiunea acelei societ i emitente de astIel de titluri. Titlurile achizi ionate de
societate cu inten ia de a Ii revândute într-un termen scurt (în vederea ob inerii de
câstiguri speculative), dar care au r mas nevândute din cauze diIerite (sc derea
valorii acestora, apari ia unui interes Ia de societatea emitent etc.) sunt eviden iate
în cadrul contului .Titluri puse în echivalen ¨.
Crean ele imobilizate sunt reprezentate de împrumuturile acordate pe termen
lung Iilialelor societ ii ori altor societ i, de depozitele constituite de societate la
diIerite institu ii Iinanciare, pe o durat mai mare de un an etc.
Activele circulante eviden iaz valorile economice ce îmbrac Iorma sto-
curilor si produc iei în curs de execu ie, crean elor, investi iilor Iinanciare pe
termen scurt si a disponibilit ilor b nesti, valori ce au o vitez de rota ie sub un an.
Stocurile sunt acele active circulante de inute pentru a Ii vândute pe parcursul
desI sur rii normale a activit ii, Iolosite în activitatea productiv sub Iorm de
materii prime, materiale sau alte consumabile etc.
În cadrul stocurilor si produc iei în curs de execu ie se cuprind materiile prime,
materialele consumabile, produc ia în curs de execu ie, produsele ob inute de
societate, stocurile de materii prime, materiale, produsele aIlate la ter i, animalele,
m rIurile si ambalaiele.
Universitatea SPIRU HARET
11
Crean ele sunt reprezentate de valorile economice avansate de societate unor
ter e persoane si pentru care aceasta urmeaz a primi o sum de bani sau un
echivalent valoric corespunz tor. AstIel, în categoria crean elor se includ clien ii,
eIectele comerciale de primit, avansurile acordate Iurnizorilor, crean ele de natur
salarial , Iiscal , bugetar , debitorii diversi etc.
Investi iile Iinanciare pe termen scurt sunt reprezentate de acele titluri achizi-
ionate de societate în vederea ob inerii de câstiguri speculative sau în vederea anul rii
lor (cazul ac iunilor proprii). AstIel, în aceast categorie de active sunt eviden iate
separat ac iunile de inute la societ i din cadrul grupului, ac iunile de inute la alte
societ i, ac iunile proprii, obliga iunile emise de alte societ i si cele proprii.
Disponibilit ile b nesti se întâlnesc Iie sub Iorma numerarului din casieria
societ ii, Iie sub Iorma disponibilit ilor din conturile de depozite la b nci sau a
depozitelor care îmbrac Iorma acreditivelor sau a conturilor curente.
În categoria activelor circulante se includ, de asemenea, timbrele Iiscale si
postale, biletele de odihn si tratament, tichetele si biletele de c l torie.
Activele de regularizare si asimilate includ cheltuielile constatate în avans, care
îmbrac Iorma chiriilor, abonamentelor etc., cheltuielile de repartizat pe mai multe
exerci ii care sunt reprezentate de acele cheltuieli pentru repara ii capitale neprevizibile,
pentru repara ii curente etc. si primele de rambursare a obliga iunilor.
Elementele de pasiv sunt reprezentate de totalitatea surselor de Iinan are a
bunurilor economice si cuprinde capitalurile proprii, provizioanele, datoriile pe
termen lung (ce se includ în categoria capitalurilor permanente), datoriile pe termen
scurt si pasivele de regularizare.
Capitalul propriu reprezint interesul rezidual al ac ionarilor în activele unei
societ i dup deducerea datoriilor sale. Acesta cuprinde:
a) capitalul social, care are un caracter avansabil, Iiind condi ie de înIiin are
a societ ii. În cadrul capitalului social promisiunea de aport este eviden iat cu
aiutorul contului .Capital subscris nev rsat¨, iar onorarea promisiunii de aport este
reIlectat în contul .Capital subscris v rsat¨:
b) primele ae capital cuprind:
– primele de emisiune: diIeren a dintre pre ul de emisiune si valoarea nominal
a ac iunilor:
– primele de Iuziune: diIeren a dintre valoarea matematic -contabil si valoarea
nominal a ac iunilor:
– primele de aport: corespund aporturilor în natur si reprezint diIeren a
dintre valoarea aporturilor mai mari si suma valorii nominale a ac iunilor
corespunz toare acestor aporturi:
– primele de conversie a obliga iunilor în ac iuni: apar atunci când de in torii
de obliga iuni emise de o societate opteaz pentru a deveni ac ionari la societatea
respectiv , în schimbul obliga iunilor de inute.
c) rezervele ain reevaluare sunt rezervele ce apar ca urmare a reevalu rilor
dispuse prin acte normative sau ca rezultat al aiust rii la inIla ie a bilan ului de
deschidere al primului an de aplicare a reglement rilor Ordinului 94/2001. Sunt
supuse reevalu rii, de regul , terenurile si miiloacele Iixe:
d) rezervele: sunt Ionduri ce se constituie în vederea asigur rii de m suri
suplimentare de protec ie împotriva pierderilor pentru societate si creditorii s i.
Rezervele includ:
– rezervele legale, ce se constituie anual într-o anumit propor ie din proIitul
brut (cel pu in 5º pân când rezerva atinge o valoare egal cu 1/5 din capitalul
Universitatea SPIRU HARET
12
social). Aceast categorie de rezerve poate creste mai mult decât limita prev zut
de lege, dar numai pe seama proIitului net:
– rezervele statutare sau contractuale si alte rezerve sunt constituite pe seama
proIitului net si sunt utilizate în vederea îndeplinirii prevederilor statutare (cresterea
capitalului social, acoperirea pierderilor înregistrate, acordarea de dividende în anii
solda i cu pierderi etc.).
e) rezultatul reportat: proIitul nerepartizat sau pierderea neacoperit poate Ii
eviden iat cu aiutorul rezultatului reportat, pân când adunarea general a
ac ionarilor/asocia ilor ia decizia de Iolosire (repartizare) a proIitului sau de
Iinan are a pierderii. Soldul debitor conduce la diminuarea capitalurilor proprii:
I) rezultatul exerci iului îmbrac Iie Iorma de proIit, Iie Iorma de pierdere, în
cazul din urm rezultând o diminuare a capitalurilor proprii. ProIitul determin o
crestere a capitalurilor proprii, pân în momentul distribuirii sale:
g) subven iile pentru investi ii reprezint resursele pe care o societate le
primeste de la buget în schimbul respect rii unor condi ii reIeritoare la activitatea
de exploatare. Ele îmbrac Iorma subven iilor pentru active (ce reprezint sumele
primite de societate în vederea construirii sau achizi ion rii de active pe termen
lung) sau Iorma subven iilor aIerente veniturilor (compensa iile acordate pentru
acoperirea unor cheltuieli sau pierderi deia suportate de societate).
Provizioanele sunt acele Ionduri ce se constituie la Iinele exerci iului Iinanciar
pe seama cheltuielilor pentru acele elemente patrimoniale a c ror realizare sau plat
este probabil sau pentru cheltuielile ce devin exigibile în perioadele urm toare.
Datoriile pe termen lung reprezint datoriile pe care societatea le are Ia de
ter e persoane, Iizice sau iuridice, care îmbrac Iorma împrumuturilor din emisiuni
de obliga iuni (garantate de stat, b nci etc.), creditelor bancare pe termen lung
ob inute de la b nci interne, externe sau de la trezoreria statului. Aceste resurse
Iinanciare se aIl la dispozi ia societ ii o perioad de mai mult de un an.
Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de datoriile ce trebuie achitate de
societate într-o perioad de pân la un an de la eviden ierea lor si cuprind:
Iurnizorii, Iurnizorii de imobiliz ri, datoriile salariale, Iiscale, de protec ie social ,
creditori diversi etc.
Pasivele de regularizare si asimilate cuprind veniturile înregistrate în avans ce
îmbrac Iorma veniturilor din chirii, taxe, dobânzi încasate anticipat etc.
Tipurile de modiIic ri privind activul si pasivul bilan ier sunt în num r de
patru, indiIerent de complexitatea opera iunilor economice si Iinanciare. Acestea
sunt urm toarele:
a) modiIic ri numai în structura activului bilan ier, în sensul cresterii unui
element si, concomitent si cu aceeasi sum a sc derii unui alt element, totalul
activului r mânând nemodiIicat:
b) modiIic ri numai în structura pasivului bilan ier, în sensul cresterii unui
element si concomitent si cu aceeasi sum a sc derii unui alt element, totalul
pasivului r mânând neschimbat:
c) modiIic ri care produc modiIic ri atât în activul bilan ier, cât si în pasivul
bilan ier, în sensul cresterii unui element de activ si concomitent si cu aceeasi sum
a cresterii unui element de pasiv, totalul activului si pasivului crescând cu suma
respectiv :
d) modiIic ri care produc modiIic ri atât în activul bilan ier, cât si în pasivul
bilan ier, în sensul diminu rii unui element de activ si concomitent si cu aceeasi
sum a diminu rii unui element de pasiv, totalul pasivului si activului, micsorându-
se cu suma respectiv .
Universitatea SPIRU HARET
13
Având în vedere Iaptul c , pentru Iiecare element patrimonial se deschide un
cont de eviden , cont care reIlect toate modiIic rile produse, consider c se
impune recapitularea regulilor de Iunc ionare a conturilor:
1. Conturile de activ încep s Iunc ioneze prin a se debita si se debiteaz cu
existen ele de activ, iar conturile de pasiv încep s Iunc ioneze prin a se credita si
se crediteaz cu existen ele de pasiv:
2. Conturile de activ se mai debiteaz cu maior rile, cresterile, intr rile
elementelor de activ, iar conturile de pasiv se mai crediteaz cu maior rile,
cresterile, intr rile elementelor de pasiv.
3. Conturile de activ se crediteaz cu micsor rile, sc derile, diminu rile
elementelor de activ, iar conturile de pasiv se debiteaz cu micsor rile, sc derile,
diminu rile elementelor de pasiv:
4. Conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau sunt soldate, iar
conturile de pasiv au întotdeauna sold final creditor sau sunt soldate.
I.4. 3ULQFLSLLOHFRQWDELOH
Principiile contabile sunt urm toarele:
a) principiul continuit ii activit ii, care presupune c societatea îsi continu
în mod normal Iunc ionarea într-un viitor previzibil, I r a intra în imposibilitatea
continu rii activit ii, I r reducerea semniIicativ a acesteia. În caz de continuitate
a societ ii sunt respectate regulile de evaluare a elementelor patrimoniale, în
Iunc ie de valoarea de utilitate, iar în caz de noncontinuitate, evaluarea elementelor
patrimoniale se realizeaz în valori lichidative, care sunt mai mici decât valorile
contabile de intrare a acestora:
b) principiul permanen ei metodelor presupune continuitate în aplicarea ace-
lorasi reguli si norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate si prezentarea
elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurându-se astfel comparabilitatea în
timp a inIorma iilor contabile. Schimbarea metodelor este permis exclusiv în baza
prevederilor legale, prevederilor unui standard de contabilitate sau atunci când
inIorma iile rezultate sunt considerate mai relevante si mai credibile.
Orice modiIicare de metod este eviden iat în notele explicative, pentru ca
utilizatorii s aprecieze dac noua politic contabil a Iost aleas în mod corect,
eIectul modiIic rii asupra rezultatelor societ ii sau tendin a real a acestora.
c) principiul pruden ei are în vedere corecta evaluare a activelor si pasivelor
patrimoniale, a veniturilor si rezultatelor, avându-se în vedere eliminarea situa iilor
de supraevaluare a elementelor de activ si a veniturilor, de subevaluare a elementelor
de pasiv si a cheltuielilor, respectiv, aprecierea rezonabil a Iaptelor, astIel încât s se
evite riscul de transIer asupra exerci iilor Iinanciare viitoare, a incertitudinilor
prezente, susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele societ ii. Pentru aceasta:
– se vor lua în considerare numai proIiturile recunoscute pân la data
încheierii exerci iului Iinanciar:
– se va ine seama de toate obliga iile previzibile si de pierderile poten iale ce
au luat nastere în cursul exerci iului Iinanciar încheiat, inclusiv cele ap rute între
data încheierii exerci iului si data întocmirii bilan ului contabil:
– indiIerent de rezultatul exerci iului, se vor eIectua aiust rile de valoare
datorate deprecierilor constatate.
d) principiul independen ei exerci iului conduce la delimitarea în timp a veni-
turilor si cheltuielilor societ ii, pe m sura angai rii si a trecerii acestora la rezultatul
exerci iului Iinanciar ce le-a generat. Exerci iul Iinanciar începe la 1 ianuarie si se
Universitatea SPIRU HARET
14
sIârseste la 31 decembrie a Iiec rui an, cu excep ia primului an de activitate care
începe din momentul înmatricul rii societ ii.
Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile sunt înregistrate pe m sura
angai rii lor si nu pe m sura încas rii sau pl ii acestora.
e) principiul evalu rii separate a elementelor patrimoniale impune evaluarea
separat a elementelor de activ si de pasiv:
I) principiul intangibilit ii presupune existen a concordan ei dintre datele
înscrise în bilan ul de deschidere a noului exerci iu Iinanciar si datele eviden iate în
bilan ul de închidere a exerci iului Iinanciar precedent, excep ie I când acele
corec ii impuse de standardele contabile:
g) principiul necompens rii presupune interdic ia realiz rii de compens ri între
activele si pasivele patrimoniale, între veniturile si cheltuielile societ ii, excep ie
I când compens rile între active si pasive admise de standardele contabile:
h) principiul prevalen ei economicului asupra iuridicului presupune ca
inIorma iile prezentate cu aiutorul situa iilor Iinanciare s reIlecte nu numai Iorma
lor iuridic , ci si realitatea economic a evenimentelor si tranzac iilor:
i) principiul pragului de semniIica ie presupune Iurnizarea de inIorma ii prin
intermediul situa iilor Iinanciare care s Iurnizeze o imagine corect asupra societ ii,
astIel încât s se asigure luarea de c tre utilizatori a unor decizii cu discern mânt.
În cazuri excep ionale, se permit abateri de la principiile contabile prezentate,
acestea urmând a Ii eviden iate în notele explicative, al turi de motivele ce au stat
la baza acestora si de evaluarea eIectelor abaterilor Ia de activele, datoriile,
pozi ia Iinanciar si rezultatul societ ii.
I.5. (YDOXDUHDSDWULPRQLXOXL
Potrivit reglement rilor contabile, un activ sau o datorie se recunoaste dac
este posibil aducerea de c tre acestea a unor beneIicii economice societ ii, res-
pectiv generarea iesirii lor si dac costul este evaluat în mod credibil.
Persoanele investite cu r spunderea de a ine contabilitatea au obliga ia de a
utiliza diIerite ra ionamente proIesionale în vederea evalu rii nivelului sub care un
element nu trebuie prezentat în bilan , ci eviden iat în contul de proIit si pierderi
sau pentru luarea deciziilor reIeritoare le necesitatea înregistr rii activelor în
categorii separate sau într-o categorie comun .
Evaluarea elementelor patrimoniale se realizeaz la:
a) data intr rii în patrimoniu:
b) inventar:
c) încheierea exerci iului Iinanciar (la bilan ):
d) iesirea din patrimoniu.
a) Ia data intr rii în patrimoniul unei societ i bunurile sunt evaluate si
înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare (valoarea contabil ), care poate Ii
stabilit , dup cum urmeaz :
– bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizi ie, denumit cost de
achizi ie, ce cuprinde pre ul de cump rare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de
transport – aprovizionare, cheltuielile accesorii necesare intr rii în gestiune si punerii
în stare de utilitate a bunurilor, iar în cazul miiloacelor Iixe si costul estimat pentru
demontarea si mutarea activului, respectiv costul de restaurare a amplasamentului la
Iinele duratei sale de via :
– bunurile produse în societate, la costul de produc ie ce este determinat de
costul de achizi ie al materiilor prime si materialelor consumabile, de celelalte
Universitatea SPIRU HARET
15
cheltuieli directe de produc ie, de cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocate
ra ional, ca Iiind legate de produc ia acestora. Cheltuielile de desIacere, cheltuielile
de administra ie, precum si cele Iinanciare nu se includ, de regul , în costul de
produc ie:
– bunurile ob inute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate ce se stabileste,
inând cont de pre ul pie ei, starea si amplasarea acestora etc.:
– bunurile care reprezint aportul la capitalul social al societ ii, la valoarea
de aport, stabilit în urma evalu rii în Iunc ie de pre urile pie ei, de utilitatea, starea
si amplasarea acestora:
– activele dobândite prin schimb cu alte active, la valoarea iust a activelor
primite în schimb. Prin valoare iust a unui activ primit se în elege echivalentul
valorii iuste a activului cedat, aiustat cu valoarea oric rui numerar sau echivalent
de numerar transIerat. Valoarea iust a activului cedat reprezint suma pentru care
activul poate Ii schimbat între p r i neaIine de bun voie si în cunostin de cauz ,
în cadrul unei tranzac ii.
b) Cu ocazia inventarierii, evaluarea elementelor patrimoniale se eIectueaz
la valoarea actual a Iiec rui element, denumit si valoare de inventar, ce se
stabileste în Iunc ie de utilitatea bunurilor, starea si pre ul acestora.
Valoarea de inventar în cazul crean elor si datoriilor este reprezentat de
valoarea probabil de încasat sau de valoarea probabil de pl tit, dup caz:
c) Cu ocazia încheierii exerci iului Iinanciar, se pune în practic principiul
pruden ei care presupune evaluarea elementelor patrimoniale si reIlectarea în bilan
a acestora, la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv, valoarea contabil pus
de acord cu rezultatele inventarierii. AstIel, orice pierdere probabil va Ii înre-
gistrat în contabilitate.
Din compararea valorii de intr ri (valorii contabile) cu valoarea de inventar
(de utilitate), pentru diIeren ele constatate în plus sau în minus se va proceda, dup
cum urmeaz :
– pentru elementele de activ, diIeren ele constatate în plus între valoarea de
inventar si valoarea de intrare nu se înregistreaz în contabilitate, elementele
respective Iiind eviden iate în continuare la valoarea lor de intrare. DiIeren ele
constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor
de activ se înregistreaz în contabilitate pe seama amortiz rii (când deprecierea
este ireversibil ) sau pe seama constituirii unui provizion pentru depreciere (când
deprecierea este reversibil ), elementele urmând a Ii men inute, de asemenea, la
valoarea lor de intrare:
– pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diIeren ele constatate în plus
între valoarea de inventar si valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate prin
constituirea unui provizion pentru depreciere, aceste elemente men inându-se la
valoarea lor de intrare. DiIeren ele constatate în minus între valoarea de inventar si
valoarea de intrare nu Iac obiectul înregistr rilor în contabilitate, elementele de
pasiv de natura datoriilor men inându-se la valoarea lor de intrare.
La închiderea exerci iului Iinanciar, elementele monetare exprimate în valut
trebuie raportate la cursul de închidere (cursul din data de 31 decembrie pentru
Iiecare valut în parte), diIeren ele Iavorabile sau neIavorabile de curs valutar
înregistrându-se pe venituri sau cheltuieli, iar elementele nemonetare trebuie
raportate la cursul de schimb de la data eIectu rii tranzac iei.
d) Ia data iesirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile sunt
evaluate si scoase din gestiunea societ ii la valoarea lor de intrare.
Universitatea SPIRU HARET
16


II. CONTABILITATEA CAPITALURILOR





Sursele de Iinan are aIlate la dispozi ia unei societ i o perioad mai mare de
un an sunt eviden iate cu aiutorul conturilor din clasa I .Conturi de capitaluri¨.
Capitalurile se clasiIic în capitaluri proprii, provizioane si datorii pe termen lung.
Capitalurile proprii sunt constituite prin aportul proprietarilor, prin autoIinan are
sau din diIerite surse Iinanciare cu caracter nerambursabil. Ele cuprind capitalul social,
primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul
exerci iului si subven iile pentru investi ii.
Provizioanele sunt Iondurile constituite pe seama cheltuielilor ce sunt destinate
acoperirii pierderilor si cheltuielilor probabile sau exigibile în viitor, certe sau
nedeterminate, în ceea ce priveste m rimea lor, precum si acoperirii acelor cheltuieli
esalonate pe parcursul mai multor exerci ii Iinanciare.
Datoriile pe termen lung reprezint resursele Iinanciare atrase de societate de
la ter e persoane Iizice si/sau iuridice si care îmbrac Iorma împrumuturilor
obligatare sau creditelor bancare pe termen mediu si lung (pe termen mai mare de
un an). Datoriile pe termen mediu sunt cele ce au o durat de Iinan are cuprins
între 1-5 ani, iar datoriile pe termen lung sunt cele ce au o durat de Iinan are mai
mare de 5 ani.
Planul de conturi general delimiteaz urm toarele componente ale capitalurilor:

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI
10. Capital si rezerve
101. Capital
1011. Capital subscris nev rsat (P)
1012. Capital subscris v rsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de Iuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obliga iunilor în ac iuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064. Rezerve de valoare iust

(P)
1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie (A/P)
Universitatea SPIRU HARET
17
108. Interese minoritare
1081. Interese minoritare – rezultatul exerci iului Iinanciar (A/P)
1082. Interese minoritare – alte capitaluri proprii (A/P)
109. Ac iuni proprii
1091. Ac iuni proprii de inute pe termen scurt (A)
1092. Ac iuni proprii de inute pe termen lung (A)
11. Rezultatul reportat
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperit (A/P)
1172. Rezultatul raportat provenit din adoptarea pentru prima dat a IAS,
mai pu in IAS 29 (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea eroilor contabile (A/P)
1176. Rezultatul reporta provenit din trecerea la aplicarea Reglement rilor
contabile conIorme cu Directiva a patra a Comunit ilor Economice
Europene (A/P)
12. Rezultatul exerci iului financiar
121. ProIit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea proIitului (A)
13. Subven ii pentru investi ii
131. Subven ii guvernamentale pentru investi ii (P)
132. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subven ii pentru investi ii (P)
133. Dona ii pentru investi ii (P)
134. Plusuri de inventar de natura imobiliz rilor (P)
138. Alte sume primite cu caracter de subven ii pentru investi ii (P)
15. Provizioane
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garan ii acordate clien ilor (P)
1513. Provizioane pentru dezaIectarea imobiliz rii corporale si alte ac iuni
similare legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii si obliga ii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. Împrumuturi si datorii asimilate
161. Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni
1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obliga iuni garantate de stat (P)
1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obliga iuni din b nci (P)
1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obliga iuni garantate de stat (P)
1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obliga iuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scaden (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
Universitatea SPIRU HARET
18
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de b nci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobiliz rile Iinanciare
1661. Datorii Ia de entit ile aIiliate (P)
1663. Datorii Ia de entit ile de care compania este legat prin interese
de participare (P)
167. Alte împrumuturi si datorii asimilate (P)
168. Dobânzi aIerente împrumuturilor si datoriilor asimilate
1681. Dobânzi aIerente împrumuturilor din emisiuni de obliga iuni (P)
1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobânzi aIerente datoriilor Ia de entit ile aIiliate (P)
1686. Dobânzi aIerente datoriilor Ia de entit ile de care compania este
legat prin interese de participare (P)
1687. Dobânzi aIerente altor împrumuturi si datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obliga iunilor (A)

II.1. &RQWDELOLWDWHDFDSLWDOXOXLVRFLDO

Capitalul social al unei societ i are un caracter avansabil, Iiind constituit la
înIiin area acesteia pe calea aporturilor.
Eviden a capitalului social subscris si v rsat în natur si/sau numerar de
ac ionarii/asocia ii societ ii se ine cu aiutorul contului sintetic de gradul I .Capital
social¨, cont structurat în dou conturi sintetice de gradul II, si anume:
1011 – Capital subscris nev rsat:
1012 – Capital subscris v rsat.
Cu aiutorul conturilor sintetice de gradul II, men ionate anterior, se ine eviden a
promisiunii de aport, respectiv, onorarea promisiunii de aport la capitalul social.
Capitalul social se împarte în p r i sociale sau ac iuni, în Iunc ie de modul de
constituire al societ ii. P r ile sociale (ce au o valoare egal ) se întâlnesc în cazul
societ ilor în nume colectiv, în comandit simpl , cu r spundere limitat si sunt
reprezentate de câte un certiIicat ce se elibereaz Iiec rui asociat în parte. P r ile
sociale pot circula liber între asocia i, dar pentru a Ii vândute ter ilor se impune Iie
existen a unor prevederi în acest sens în actul constitutiv, Iie aprobarea dat de
asocia ii care de in o pondere însemnat din capitalul social al societ ii. În cazul
societ ii cu r spundere limitat , num rul asocia ilor nu poate dep si ciIra 50, iar
valoarea minim a unei p r i sociale este de 10 RON.
Capitalul social al societ ilor pe ac iuni sau în comandit pe ac iuni este di-
vizat în ac iuni, acestea Iiind titluri de valoare negociabile, ele încorporând dreptul de
crean al de in torilor Ia de societate. În situa ia societ ii pe ac iuni num rul
minim al ac ionarilor este 2, iar valoarea minim a unei ac iuni 0,1 RON.
Datorit Iaptului c ac iunile sunt titluri de valoare negociabile, ele se
caracterizeaz prin Iaptul c valorii nominale (capitalul se evalueaz si înregistreaz
în contabilitate la valoarea nominal ) i se pot asocia valoarea de pia , valoarea de
rentabilitate sau valoarea patrimonial .
Valoarea de pia este reprezentat de valoarea de cump rare-vânzare a
ac iunilor, pe baza raportului dintre cerere si oIert la bursa de valori.
Universitatea SPIRU HARET
19
Aceast valoare este determinat în Iunc ie de stabilitatea Iinanciar a
societ ii, rata dobânzii de pe pia a Iinanciar-bancar , calitatea managementului
societ ii etc. si poate Ii mai mare, mai mic sau egal cu valoarea nominal .
Valoarea de rentabilitate reprezint o valoare bazat pe rezultatul ob inut de so-
cietate si poate Ii exprimat sub Iorm de valoare Iinanciar si valoare de randament.
Valoarea Iinanciar reprezint valoarea ob inut ca urmare a raportului
dividendului distribuit pe o ac iune la rata medie a dobânzii pe pia , care este rata
dobânzii corespunz toare titlurilor de valoare cu venituri Iixe (obliga iuni).
Dividendul distribuit pe o ac iune este Iie cel ce se distribuie în cursul exerci iului
Iinanciar, Iie media aritmetic a dividendului distribuit în cursul ultimelor cinci
exerci ii Iinanciare.
Valoarea de randament se calculeaz similar cu valoarea Iinanciar , cu
men iunea c la num r tor se adaug cota parte din proIit pe o ac iune ce se
încorporeaz în rezerve.
Valoarea patrimonial presupune calculul valorii matematice-contabile a
valorii matematice intrinseci si a valorii de lichidare, pornind de la situa ia patri-
monial ce se eviden iaz prin intermediul bilan ului contabil.
Activul net contabil
Valoarea matematic – contabil ÷
Num rul de ac iuni
unde,
Activul net contabil ÷ Capitaluri proprii – Activele Iictive sau,
Activul net contabil ÷ Activul real – Datorii
Activele Iictive sunt reprezentate de cheltuielile de constituire a societ ii,
activele de regularizare si asimilate, primele privind rambursarea obliga iunilor.
Sc derea acestor active din activul bilan ier conduce la determinarea activului real
al societ ii.
Valoarea matematic -intrinsec presupune împ r irea activului net intrinsec
la num rul de ac iuni de inute de societate, unde prin activ net intrinsec se în elege
diIeren a dintre totalul activ net contabil, plus provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli neiustiIicate si valoarea capitalului subscris, dar nev rsat.
Valoarea de lichidare a ac iunilor reprezint valoarea rezultat din vânzarea
Ior at a societ ii într-un termen scurt si înregistreaz un nivel inIerior valorii
nominale.
Contabilitatea analitic a capitalului social se ine pe ac ionari sau asocia i si
cuprinde num rul si valoarea nominal a ac iunilor sau p r ilor sociale subscrise
sau v rsate.
Contul 101 „Capital social” este un cont de pasiv, în creditul acestuia înre-
gistrându-se capitalul social subscris în natur si/sau numerar, rezervele, primele de
capital, proIitul net realizat în exerci iul Iinanciar precedent, proIitul net realizat la
închiderea exerci iului Iinanciar anterior, în cazul constituirii sau cresterii capitalului
social. Se debiteaz cu valoarea capitalului social retras de ac ionari sau asocia i sau
cu pierderile realizate în exerci iul Iinanciar precedent, pierderi acoperite pe seama
capitalului social. Soldul contului reprezint capitalul social subscris v rsat/nev rsat.
Al turi de contul 101 .Capital social¨, conturile de baz privind constituirea
unei societ i sunt contul 201 .Cheltuieli de constituire¨ si contul 456 .Decont ri
cu asocia ii privind capitalul¨.
Universitatea SPIRU HARET
20
Din punct de vedere material, aportul de capital poate Ii constituit din aport în
bani sau aport în natur .
Aportul în bani poate Ii în moneda na ional (RON) sau în valut (USD, EUR).
Suma v rs mintelor este eviden iat în actul constitutiv al societ ii comerciale,
acesta constituind document iustiIicativ pentru contabilitate, împreun cu Ioile de
v rs mânt aIerente.
Exemplu privina constituirea unei societ ii comerciale in moneaa na ional
(RON):
Societatea comercial .X¨ SA se constituie în data de 01.07.N, având un capital
social de 10.000 RON, divizat în 1.000 de ac iuni. Capitalul social este subscris inte-
gral în momentul constituirii societ ii si este v rsat exclusiv în numerar. Cheltuielile
reprezentând costuri de secretariat, costuri iuridice de înIiin are a societ ii si costul
privind emisiunea si vânzarea ac iunilor au reprezentat 300 RON si au Iost restituite
integral dup realizarea v rs mintelor la capitalul social.
1. Înregistrarea subscrierii conform actului de constituire
456 ÷ 1011 10.000 RON
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul
Capital subscris
nev rsat


2. Realizarea v rs mintelor
5121 ÷ 456 10.000 RON
Conturi la b nci
în lei
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul


3. Virarea capitalului social nev rsat în capital social v rsat
1011 ÷ 1012 10.000 RON
Capital subscris nev rsat Capital subscris v rsat

4. Înregistrarea cheltuielilor de constituire
201 ÷ 5121 300 RON
Cheltuieli de constituire Conturi la b nci în lei

Exemplu privina constituirea unei societ i comerciale in valut .
Societatea comercial .X¨ SA se constituie având un capital social de 10.000
EUR, divizat în 100 de ac iuni. Ia data întocmirii actului constitutiv cursul valutar
al EUR este 1 EUR ÷ 3,6771 RON. IA data v rs rii aportului în numerar 1 EUR ÷
3,7070 RON.
În cazul aporturilor în valut , apar diIeren e de curs valutar între momentul
v rs rii aporturilor si cel al înmatricul rii societ ii.
1. Înregistrarea subscrierii conform actului constitutiv
456 ÷ 1011 36.771 RON
Decont ri cu
asocia ii privind
capitalul
Capital subscris
nev rsat
(10.000 EURO x 3,6771 RON/EUR)
Universitatea SPIRU HARET
21
2. Înregistrarea realiz rii v rs mintelor
5124 ÷ º 37.070 RON
Costuri la b nci 456 (10.000 EUR × 3,7070 RON/EUR)
în valut Decont ri cu asocia ii 36.771 RON
privind capitalul
1068 299 RON
Alte rezerve (10.000 EURO x 0,0299 RON/EUR)

3. Virarea capitalului subscris nev rsat în categoria capitalului subscris v rsat
1011 ÷ 1012 36.771 RON
Capital subscris nev rsat Capital subscris v rsat

Aportul în natur poate Ii constituit din bunuri sau valori care pot Ii Iolosite
în activitatea ulterioar a unei societ i comerciale. AstIel pot Ii puse la dispozi ia
unei societ ii terenuri, cl diri, masini, utilaie etc.
În Iunc ie de valoarea bunurilor aduse ca aport se stabileste num rul de ac iuni
sau p r i sociale ce vor Ii puse la dispozi ia ac ionarului sau asociatului.
Dac bunurile aduse ca aport sunt noi se accept ca baz de evaluare Iactura
de achizi ie. În cazul bunurilor care nu sunt noi, se accept valoarea stabilit de
c tre exper i/evaluatori, care realizeaz rapoarte de expertiz .
Restric iile asupra aporturilor în natur sunt urm toarele:
a) nu se pot constitui societ i comerciale cu aport exclusiv în natur :
b) aportul în natur se constituie si se vars integral la data constituirii societ ii:
c) aportul sub Iorm de crean e cedate de un asociat în Iavoarea unei societ ii
nu este admis la constituirea societ ii pe ac iuni prin subscrip ie public , societ ii în
comandit pe ac iuni sau societ ii cu r spundere limitat :
d) nu se admite aportul de capital în munc :
e) aportul în crean e care nu se încaseaz integral în termen de 12 luni de la
data înmatricul rii societ ii Iace ca ac ionarul s reconstituie aportul în numerar.
Exemplu privina realizarea aportului in natur :
Societatea comercial .X¨ SA se constituie având un capital social de
100.000 RON. Capitalul social subscris const în numerar si într-un echipament
tehnologic, valoarea acestuia din urm Iiind de 40.000 RON.
1. Înregistrarea subscrierii conform actului constitutiv
456 ÷ 1011 100.000 RON
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul
Capital subscris
nev rsat

2. Înregistrarea realiz rii v rs mintelor
º ÷ 456 100.000 RON
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul

5121 60.000 RON
Conturi la b nci în lei
2131 40.000 RON
Echipamente tehnologice
Universitatea SPIRU HARET
22
3. Virarea capitalului subscris nev rsat în categoria capital subscris v rsat
1011 ÷ 1012 100.000 RON
Capital subscris nev rsat Capital subscris v rsat

Se poate întâmpla ca unii asocia i s nu eIectueze plata v rs mintelor datorate
si în aceast situa ie societatea are obliga ia de a-i invita s -si îndeplineasc obli-
ga iile asumate printr-o soma ie, ce este publicat de dou ori în Monitorul OIicial, la
un interval de 15 zile, precum si într-un ziar de larg circula ie. În situa ia în care
eIectul acestui demers este nul, se poate decide urm rirea ac ionarilor r u-inten iona i
în onorarea promisiunilor de aport sau anularea ac iunilor nominative, corespunz tor
aporturilor neeIectuate, anulare urmat de o nou emitere si vânzare de ac iuni
(acestea poart acelasi num r ca ac iunile anulate).
Cheltuielile suportate de societate cu emisiunea si vânzarea acestor ac iuni
urmeaz a Ii recuperate de la ac ionarii vinova i de apari ia lor.
Atunci când în urma opera iunilor de anulare, emitere si vânzare de noi
ac iuni în contul celor anulate nu se ob in sumele datorate societ ii, capitalul social
va Ii redus cu suma nerealizat .
Capitalul social al unei societ i este supus, pe parcursul Iunc ion rii sale,
opera iunilor de crestere sau micsorare.
Cresterea capitalului social are la baz necesitatea atragerii de noi resurse cu
caracter stabil, în vederea consolid rii situa iei Iinanciare a societ ii pentru
Iinan area investi iilor ce se doresc a Ii eIectuate sau pentru înt rirea credibilit ii
societ ii. Aceast crestere se realizeaz pe seama a noi aporturi în natur si/sau în
numerar sau pe seama încorpor rii rezervelor, a proIitului, a rezervelor din
reevaluare si a primelor de capital (prin opera iuni interne).
Modalit ile de eIectuare a cresterii capitalului prin aporturi în numerar sunt
emiterea de noi ac iuni si cresterea valorii nominale a ac iunilor existente.
Emiterea de noi ac iuni conduce la cresterea num rului ini ial de ac iuni,
pre ul de emisiune al acestora putând Ii egal cu valoarea nominal a unei ac iuni,
mai mare decât valoarea nominal a unei ac iuni sau mai mic decât valoarea
nominal a unei ac iuni.
De regul , pre ul de emisiune este cuprins între valoarea nominal (mai mic )
si valoarea matematic -contabil (mai mare). În situa ia în care pre ul de emisiune
este mai mic decât valoarea matematic -contabil , se ridic problema protei rii
vechilor ac ionari, care nu particip la subscriere si care pot înregistra pierderi. AstIel,
în vederea compens rii acestor pierderi se calculeaz drepturile preIeren iale de
subscriere (DS), care sunt titluri negociabile ce intr în paritate cu ac iunile vechi si
care se determin ca diIeren între valoarea matematic -contabil veche si valoarea
matematic -contabil nou a unei ac iuni.
Cresterea capitalului social pe seama noilor aporturi în numerar, în situa ia în
care pre ul de emisiune este egal cu valoarea matematic -contabil sau pe seama
noilor aporturi în natur nu presupune m suri de protec ie a vechilor ac ionari,
deoarece interesele lor nu sunt atinse.
Cresterea valorii nominale a unei ac iuni conduce la p strarea atât a nu-
m rului de ac iuni, cât si a echilibrului dintre ac iuni si presupune acordul tuturor
de in torilor de ac iuni.
Universitatea SPIRU HARET
23
Exemplu privina aeterminarea areptului ae subscriere (DS):
Societatea comercial .X¨ SA prezint urm toarea situa ie ini ial : capital social
20.000 RON, rezerve 16.000 RON, num rul de ac iuni 20.000. Se decide cresterea
capitalului social cu 5.000 de ac iuni la un pre de emisiune de 1.200 RON/ac iune.
S se determine dreptul preIeren ial de subscriere.
Situa ia ini ial :
Capital social ini ial ÷ 20.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 20.000
Rezerve ÷ 16.000 RON
Se decide cresterea capitalului social cu 5.000 de ac iuni la un pre de emisiune
de 1,2 RON/ac iune.
Rezolvare:
1. Determinarea valorii normale a unei ac iuni
Capital social ini ial 20.000 RON
Valoarea nominal (VN) ÷
Num r de ac iuni
÷
20.000 ac iuni
÷ 1 RON

2. Determinarea valorii matematice contabile aIerente situa iei ini iale
Capital social ini ial ¹ Rezerve Valoarea matematic contabil (VMC)
÷ Num r de ac iuni
÷

20.000 RON ¹ 16.000 RON
÷
20.000 ac iuni
÷ 1,80 RON

3. Prezentarea situa iei dup m rirea de capital social
Capital social ini ial ÷ 20.000 RON
Crestere capital social ÷ 5.000 RON (5.000 ac iuni x 1,0 RON/ac iune)
Total capital social ÷ 25.000 RON
Prima de emisiune ÷ 1.000 RON (5.000 ac iuni x 0,2 RON/ac iune)
Rezerve ÷ 16.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 20.000 ¹ 5.000 ÷ 25.000

4. Determinarea valorii matematice contabile noi (dup opera iunea de m rire
a capitalului social).
25.000 RON ¹ 1.000 RON ¹ 16.000 RON
Valoarea matematic contabil nou (VMC) ÷
25.000 ac iuni
÷

42.000 RON
÷
25.000 RON
÷ 1,68 RON/ac iune

5. Determinarea dreptului preIeren ial de subscriere (DS)
Dreptul preIeren ial de subscriere ÷ valoarea matematic contabil veche –
valoarea matematic contabil nou ÷ 1, 80 RON/ac iune – 1,68 RON/ac iune ÷
0,12 RON/ac iune.

6. Determinarea raportului de paritate: ac iuni vechi / ac iuni nou emise
20.000 ac iuni
Raport de paritate ÷
5.000 ac iuni
4
1
=

Universitatea SPIRU HARET
24
Înregistr rile contabile vor Ii:
a) înregistrarea promisiunii de aport
456 ÷ º 6.000 RON
Decont ri cu asocia ii 1011 5.000 RON
privind capitalul Capital subscris nev rsat
1041 1.000 RON
Prime de emisiune

b) înregistrarea v rs rii aporturilor
5121 ÷ 456 6.000 RON
Conturi la b nci
în lei
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul


c) Virarea capitalului subscris nev rsat în capital subscris v rsat
1011 ÷ 1012 5.000 RON
Capital subscris
nev rsat
Capital subscris
v rsat


Cresterea capitalului social, prin opera iuni interne, conduce la schimb ri în
structura capitalurilor proprii, spre deosebire de cresterea prezentat anterior ce a
condus la m rirea capitalurilor proprii. Cresterea de capital prin încorporarea de
rezerve, rezerve din reevaluare, prime de capital sau prin încorporarea profitului se
poate realiza Iie prin cresterea valorii nominale a vechilor ac iuni, Iie prin emiterea
de noi ac iuni, ce vor Ii distribuite gratuit ac ionarilor. În aceast din urm situa ie
se impune asigurarea protec iei ac ionarilor, situa ie ce presupune calcularea drep-
turilor de atribuire (DA), ele Iiind titluri negociabile.
Exemplu privina aeterminarea arepturilor ae atribuire (DA):
Societatea comercial .X¨ SA prezint urm toarea situa ie ini ial : capital
social 10.000 RON, rezerve 5.000 RON, num r ac iuni 10.000. Se decide cresterea
capitalului social prin încorporare de rezerve în valoare de 4.000 RON pentru care
se emit 2.000 de ac iuni. S se determine dreptul de atribuire (DA).
Situa ia ini ial :
Capital social ini ial ÷ 10.000 RON
Rezerve ÷ 5.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 10.000
Se decide cresterea capitalului social pe baza încorpor rii de rezerve în suma
de 4.000 RON, corespunz tor emiterii unui num r de 2.000 ac iuni.

1. Determinarea valorii matematicii contabile aIerente situa iei ini iale:
Capital social ¹ Rezerve
Valoarea matematic contabil ÷
Num r de ac iuni
÷

10.000 RON ¹ 5.000 RON
÷
10.000 ac iuni
÷ 1,50 RON/ac iune

Universitatea SPIRU HARET
25
2. Prezentarea situa iei dup cresterea capitalului social
Capital social ini ial ÷ 10.000 RON
Crestere capital social ÷ 4.000 RON
Total capital social ÷ 14.000 RON
Rezerve ÷ 1.000 RON
Num r ac iuni ÷ 10.000 ¹ 2.000 ÷ 12.000
3. Determinarea valorii matematice contabile noi
14.000RON ¹ 1.000 RON
Valoarea matematic contabil ÷
12.000 ac iuni
÷ 1,25 RON/ac iune
4. Determinarea dreptului de atribuire (DA)
Dreptul de atribuire ÷ Valoarea matematic contabil veche – Valoarea mate-
matic contabil nou ÷ 1,50 RON/ac iune – 1,25 RON/ac iune ÷ 0,25 RON/ac iune
5. Determinarea raportului de paritate: ac iuni vechi/ac iuni noi emise.
10.000 ac iuni 5
Raportul de paritate ÷
2.000 ac iuni
÷
1
Înregistrarea contabil va Ii:
106 ÷ 1012 4.000 RON
Rezerve Capital subscris v rsat

Cresterea capitalului social se poate realiza si prin opera iunea de dubl m rire,
care presupune cresterea acestuia prin noi aporturi de numerar si prin opera iuni
interne, în mod succesiv sau simultan.
În situa ia în care opera iunea de crestere se realizeaz în mod succesiv, într-o
prim etap se poate decide cresterea capitalului prin noi aporturi în numerar, iar în
a doua etap cresterea capitalului prin opera iuni interne sau invers.
Exemplu privina cresterea capitalului social prin aubla m rire succesiv :
Situa ia înainte de dubla crestere de capital social se prezint astIel: capital
social 10.000 RON împ r it în 10.000 de ac iuni: rezerve 8.000 RON. Se decide
cresterea capitalului social dup cum urmeaz : în Iaza I, noi opera iuni în numerar
pentru care se emit 5.000 de ac iuni la un pre de emisiuni de 1,2 RON/ac iune: în
Iaza a II-a încorporare rezerve în sum de 1.000 RON printre care se emit 1.000 de
ac iuni. S se determine dreptul de subscriere si dreptul de atribuire.
Situa ia ini ial :
Capital social ini ial ÷ 10.000 RON
Rezerve ÷ 8.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 10.000
Iaza I aporturi în numerar 5.000 ac iuni x 1,2 RON/ac iune
Iaza a II-a încorporare rezerve 1.000 RON corespunz tor a 1.000 de ac iuni
Rezolvare:
A. Eviden ierea opera iilor Iazei I
1. Determinarea valorii nominale a unei ac iuni (VN)
Capital social ini ial 10.000 RON
Valoare nominal ÷
Num r de ac iuni
÷
10.000 ac iuni
÷ 1 RON/ac iune
Universitatea SPIRU HARET
26
2. Determinarea valorii matematice contabile aIerente datelor ini iale
10.000 RON ¹ 8.000 RON
Valoarea matematic contabil ÷
10.000 RON
÷ 1,8 RON/ac iune

3. Prezentarea situa iei societ ii dup cresterea de capital social corespun-
z toare Iazei I
Capital social ÷ 10.000 RON
Cresterea capitalului social ÷ 5.000 RON (5.000 ac iuni x 1 RON/ac iune)
Total capital social ÷ 15.000 RON
Prime de emisiune ÷ 1.000 RON (5.000 ac iuni x 0,2 RON/ac iune)
Rezerve ÷ 8.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 15.000

4. Determinarea valorii matematicii contabile
15.000RON ¹ 1.000 RON ¹ 8.000 RON
Valoarea matematic contabil ÷
10.000 ac iuni ¹ 5.000 ac iuni
÷

÷ 1,6 RON/ac iune

5. Determinarea dreptului de subscriere (DS)
Dreptul de subscriere ÷ Valoarea matematic contabil veche – Valoarea mate-
matic contabil noi ÷ 1,8 RON/ac iune – 1,6 RON/ac iune – 0,2 RON/ac iune

B. Eviden ierea opera iunilor Iazei a II-a
1. Prezentarea situa iei societ ii dup m rirea de capital corespunz toare
Iazei a II-a.
Capital social ini ial ÷ 15.000 RON
Crestere capital social ÷ 1.000 RON
Total capital social ÷ 16.000 RON
Prime de emisiune ÷ 1.000 RON
Rezerve ÷ 7.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 16.000
2. Determinarea valorii matematice contabile
16.000 RON ¹ 1.000 RON ¹ 7.000 RON
Valoarea matematic contabil ÷
16.000 ac iuni
÷

÷ 1,5 RON/ac iune

3. Determinarea dreptului de atribuire (DA)
Dreptul de atribuire ÷ Valoare matematic contabil veche – Valoarea mate-
matic contabil nou ÷ 1,6 RON/ac iune – 1,5 RON/ac iune ÷ 0,1 RON/ac iune.

Exemplu privina cresterea capitalului social prin aubla m rire simultan :
Situa ia înainte de dubla crestere a capitalului social se prezint astIel: ca-
pitalul social 10.000 RON împ r it în 10.000 de ac iuni, rezerve 5.000 RON. Se
decide dubla crestere de capital simultan prin încorporarea de rezerve în sum de
4.000 RON pentru care se emit 2.000 de ac iuni si prin noi aporturi în numerar
Universitatea SPIRU HARET
27
pentru care se emit 3.000 de ac iuni la un pre de emisiune egal cu valoarea
nominal . S se determine dreptul de subscriere si dreptul de atribuire.
Rezolvare:
Situa ia ini ial :
Capital social ini ial ÷ 10.000 RON
Rezerve ÷ 5.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 10.000
Crestere simultan prin:
– încorporare rezerve = 4.000 RON, corespunz tor a 2.000 de ac iuni:
– noi aporturi în numerar, corespunz tor a 3.000de ac iuni (pre de emisiune
÷ valoarea nominal ).

1. Calcularea valorii nominale a unei ac iuni.
Capital social ini ial 10.000 RON
Valoarea nominal ÷
Num rul de ac iuni
÷
10.000 ac iuni
÷ 1 RON/ac iune

2. Calculul valorii matematice contabile a unei ac iuni
Capital social ini ial ¹ Rezerve
Valoarea matematic contabil ÷
Num r de ac iuni
÷

10.000 RON ¹ 5.000 RON
÷
10.000 ac iuni
÷ 1,5 RON/ac iune

4. Prezentarea situa iei societ ii dup cresterea de capital
Capital social ini ial ÷ 10.000 RON
Crestere capital social pe seama rezervelor ÷ 4.000 RON
Crestere capital social pe seama aporturilor în numerar ÷ 3.000 RON
(3.000 ac iuni x 1 RON/ac iune)
Total capital social ÷ 17.000 RON
Rezerve ÷ 1.000 RON
Num r de ac iuni ÷ 10.000 ac iuni ¹ 2.000 ac iuni ¹ 3.000 ac iuni ÷ 15.000 ac iuni.
17.000 RON ¹ 1.000 RON 5. Calcularea valorii
matematicii contabile
÷
15.000 Ac iuni
÷ 1,2 RON Ac iune

6. Determinarea cumulat a dreptului de subscriere si a celui de atribuire
1DS ¹ 1DA ÷ Valoarea matematic contabil veche – Valoarea matematic
contabil nou ÷ 1,5 RON/ac iune – 1,2 RON/ac iune ÷ 0,30 RON/ac iune.

7. Determinarea raportului de paritate aIerent cresterii capitalului social prin
încorporarea rezervelor.
Num r ini ial de ac iuni
Raportul de paritate (DA) ÷
Num r de ac iuni corespunz toare
cresterii capitalului prin rezerve
÷

10.000 ac iuni 5
÷
2.000 ac iuni
÷
1
Universitatea SPIRU HARET
28
8. Determinarea raportului de paritate aIerent cresterii capitalului social prin
noi opera iuni în numerar.
Num r ini ial de ac iuni
Raportul de paritate (DS) ÷
Num r de ac iuni corespunz toare cresterii
capitalului prin noi aporturi în numerar
÷

10.000 ac iuni 10
÷
3.000 ac iuni
÷
3

9. Determinarea dreptului de subscriere (DS)
Valoarea matematic contabil nou – Valoarea nominal
1DS ÷
Raportul de paritate (DS)
÷

1,2 RON/ac iune – 1 RON/ac iune
÷
10
÷ 0,06 RON/ac iune
3

10. Determinarea dreptului de atribuire (DA)
1DA ÷ 0,30 RON/ac iune – 0,06 RON/ac iune ÷ 0,24 RON/ac iune
sau
Valoarea matematic contabil nou
1DA ÷
Raportul de paritate (DA)
÷

1,2 RON/ac iune
÷
5
÷ 0,24 RON/ac iuni
1

O alt modalitate de crestere a capitalului social este reprezentat de conversia
obliga iunilor în ac iuni. Aceast transIormare a obliga iunilor în ac iuni se realizeaz
atunci când de in torii de obliga iuni, generatoare de venituri Iixe, sunt interesa i în
achizi ionarea de ac iuni, generatoare de venituri variabile, ca urmare a perspectivei
de dezvoltare deosebit a societ ii. DiIeren a dintre valoarea nominal total a obli-
ga iunilor si valoarea total a ac iunilor noi emise, ce Iac obiectul acestei opera iuni,
se înregistreaz ca prime de conversie a obliga iunilor în ac iuni.
Exemplu: Se transIorm 20.000 de obliga iuni în 8.000 de ac iuni. Valoarea
nominal a unei obliga iuni este de 1 RON, iar valoarea nominal a unei ac iuni de
2,3 RON:
1. Determinarea valorii totale a obliga iunilor:
20.000 obliga iuni × 1 RON/obliga iune ÷ 20.000 RON
2. Determinarea valorii totale a ac iunilor:
8.000 ac iuni × 2,3 RON/ac iune ÷ 18.400 RON
3. Determinarea primei de conversie a obliga iunilor în ac iuni
20.000 RON– 18.400 RON ÷ 1.600 RON
Universitatea SPIRU HARET
29
Înregistrarea contabil va Ii:
161 ÷ º 20.000 RON
Împrumuturi din emisiuni
de obliga iuni

1012

18.400 RON
Capital subscris v rsat

1044 1.600 RON
Prime de conversie a
obliga iunilor în ac iuni

Micsorarea capitalului social se realizeaz prin rambursarea unor p r i din
capitalul ac ionarilor, prin acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori etc.
Atunci când capitalul unei societ i este considerat ca Iiind suprapropor ionat
Ia de activitatea sa, când se reduc investi iile într-un anumit sector productiv etc.,
se impun diminuarea si rambursarea c tre ac ionari a unei p r i din capitalul social.
Reducerea capitalului social se realizeaz Iie prin reducerea num rului de
ac iuni, Iie prin reducerea valorii nominale a ac iunilor, în ambele cazuri înre-
gistr rile contabile Iiind:
1012 ÷ 456
Capital subscris v rsat Decont ri cu asocia ii
privind capitalul
456 ÷ 512
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul
Conturi curente
în b nci
Acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori se realizeaz pe seama
capitalului social, când nivelul acestora este foarte ridicat, pentru a fi absorbit pe
seama rezervelor sau altor v rs minte pentru reîntregirea capitalului.
Exemplu: Se acoper pierderea de 10.000 RON pe seama capitalului social.
1012 ÷ 1171 10.000 RON
Capital subscris v rsat Rezultatul reportat reprezen-
tând profitul nerepartizat
sau pierderea nerecuperat


II.2. &RQWDELOLWDWHDSULPHORUGHFDSLWDO

Eviden a contabil a primelor de capital se realizeaz cu aiutorul contului sintetic
de gradul I 104 .Prime de capital¨, care este structurat în urm toarele conturi sintetice
de gradul II:
1041 – Prime de emisiune: acestea reprezint diIeren a dintre pre ul de emisiune
(mai mare) si valoarea nominal a ac iunilor (mai mic ):
1042 – Prime de Iuziune: acestea reprezint diIeren a dintre valoarea matematic
contabil (mai mare) si valoarea nominal a ac iunilor (mai mic ) stabilit cu ocazia
opera iunilor de Iuziune a societ ilor:
1043 – Prime de aport: acestea reprezint diIeren a dintre valoarea aporturilor
(mai mare) si valoarea nominal a ac iunilor corespunz toare acestor aporturi:
Universitatea SPIRU HARET
30
1044 – Prime de conversie a obliga iunilor în ac iuni: acestea reprezint diIeren a
dintre valoarea împrumutului obligatar (mai mare) si valoarea nominal a ac iunilor
emise corespunz toare împrumutului respectiv.
Aceste conturi au Iunc ie contabil de pasiv si se crediteaz cu primele stabilite
cu ocazia Iuziunii, emisiunii, aporturilor în natur sau cu ocazia conversiei
obliga iunilor în ac iuni. Se debiteaz cu valoarea primelor transIerate la rezerve sau
încorporate în capitalul social. Soldul conturilor reprezint primele respective,
neîncorporate la capitalul social sau la rezerve.
Exemplu privina constituirea primelor ae aport:
O societate comercial primeste ca aport în natur o instala ie tehnologic a c rei
valoare a Iost estimat la 6.000 RON. Pentru acest aport au Iost emise 50.000 de
ac iuni, pre ul de emisiune Iiind de 0,13 RON/ac iune. Valoarea nominal a unei
ac iuni este de 0,12 RON/ac iune.
Înregistr rile contabile sunt urm toarele:
1. înregistrarea subscrierii:
456 ÷ º 6.500 RON
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul

1011

6.000 RON
Capital subscris
nev rsat
(50.000 ac iuni×
0,12 RON/ac iune)

1043 500 RON
Prime de aport (50.000 ac iuni ×
0,01 RON/ac iune)
2. înregistrarea v rs rii aportului în natur :
213 ÷ 456 6.500 RON
Instala ii tehnice, miiloace de
transport animale si planta ii
Decont ri cu asocia ii
privind aportul


Concomitent,

1011 ÷ 1012 6.000 RON
Capital subscris nev rsat Capital subscris v rsat

II.3. &RQWDELOLWDWHDUH]HUYHORUGLQUHHYDOXDUH

Reevaluarea reprezint înlocuirea valorii nete contabile a bunurilor evaluate cu
valoarea real a acestora care poart denumirea de valoare iust . În cazul terenurilor si
al cl dirilor, valoarea iust este reprezentat de valoarea de pia a acestora, stabilit de
persoane autorizate sau de costul de înlocuire, mai pu in amortizarea aIerent , în cazul
în care valoarea de pia nu poate Ii identiIicat . Reevaluarea poate Ii dispus prin acte
normative, dup cum urmeaz :
– dac valoarea iust se modiIic în mod semniIicativ, se impune eIectuarea de
reevalu ri anuale:
– în caz contrar, se impune efectuarea de reevalu ri la intervale de timp de 3-5 ani.
Universitatea SPIRU HARET
31
Exemplu:
O societate de ine un miiloc de transport a c rui valoare contabil de intrare este
de 2.000 RON. Prin acte normative se decide reevaluarea activelor societ ii. Ia data
reevalu rii, amortizarea aIerent miilocului de transport era de 500 RON. De
asemenea, valoarea iust determinat de persoanele competente, valoarea aIerent
miilocului de transport a Iost stabilit la:
a) 1.600 RON:
b) 1.400 RON.
S se înregistreze rezervele din reevaluare în cele dou cazuri prezentate mai sus.
a) - valoarea contabil net este rezultatul diIeren ei dintre valoarea contabil de
intrare si amortizarea calculat ÷ 2.000 RON – 500 RON ÷ 1.500 RON:
- valoarea iust ÷ 1.600 RON:
- cresterea de activ este dat de diIeren a dintre valoarea iust si valoarea
contabil de intrare ÷ 1.600 RON – 1.500 RON ÷ 100 RON:
- înregistrarea contabil este:
213 ÷ 105 100RON
Instala ii tehnice, miiloace de
transport animale si planta ii
Rezerve din reevaluare
b) - valoarea contabil net ÷ 1.500 RON:
- valoarea iust ÷ 1.400 RON
- se determin sc derea elementului de activ ÷ 1.500 RON – 1.400 RON
÷ 100 RON:
- înregistrarea contabil este:
105 ÷ 213 100 RON
Rezerve din reevaluare Instala ii tehnice, miiloace de
transport animale si planta ii

Rezervele din reevaluare sunt men inute ca structur de capitaluri proprii pân
când bunurile la care se reIer sunt amortizate integral sau sunt realizate prin vânzare.
Eviden a contabil a rezervelor din reevaluare se realizeaz cu aiutorul contului
105 „Rezerve din reevaluare”. Plusul rezultat din reevaluare este inclus în rezultatul
reportat la casarea/cedarea activului sau pe m sura utiliz rii de c tre societate a
acestuia.
Exemplu:
O societate decide vânzarea unui activ care avea încorporat o valoare de
300 RON rezultat în urma unei reevalu ri dispuse prin acte normative.
Ia data vânz rii activului, pe lâng celelalte înregistr ri contabile aIerente
acestei opera iuni, se va avea în vedere si virarea rezervelor din reevaluare la rezerve:
105 ÷ 1175 300 RON
Rezerve din reevaluare Rezerve reprezentând
surplusul din rezerve
din revaluare

Universitatea SPIRU HARET
32
II.4. &RQWDELOLWDWHDUH]HUYHORU

Asigurarea m surilor suplimentare de protec ie împotriva pierderilor se
realizeaz prin intermediul rezervelor.
Eviden a contabil a rezervelor se realizeaz cu aiutorul contului de pasiv
106 .Rezerve¨, cont ce se crediteaz pe seama proIitului brut, proIitului net sau a
primelor de emisiune, dup caz. Se debiteaz cu sumele utilizate pentru cresterea
capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor înregistrate în exerci iile precedente.
Contul 106 .Rezerve¨ este structurat în patru conturi sintetice de gradul II, si
anume:
• 1061 – „Rezerve legale”; acestea se constituie pe seama proIitului brut prin
alocarea a cel pu in 5º din acesta, pân când se atinge 1/5 din nivelul capitalului social
al unei societ i.
Exemplu:
Se înregistreaz suma de 100 RON ca eIect al punerii în practic a dispozi iilor
legale privind constituirea rezervelor legale.
129 ÷ 1061 100 RON
Repartizarea proIitului Rezerve legale
• 1063 – „Rezerve statutare sau contractuale.”
• 1064 – .Rezerve de valoare iust ¨: acest cont apare numai în situa iile Ii-
nanciare anuale consolidate:
• 1065 – „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”;
• 1068 – „Alte rezerve.”
Maioritatea rezervelor men ionate mai sus se constituie pe seama proIitului net,
în conformitate cu prevederile statutare (cazul rezervelor statutare sau contractuale) sau
cu deciziile luate de ac ionari. Ele pot Ii Iolosite pentru acordarea de dividende în anii
ce se soldeaz cu pierderi, pentru cresterea capitalului social, pentru acoperirea
pierderilor etc.
Exemplu:
Se repartizeaz din proIitul net la rezerve legale suma de 100 RON, la
rezerve statutare si alte rezerve sumele de 150 RON, respectiv 120 RON.
NOT : Dup atingerea pragului de 1/5 din capitalul social, rezervele legale
se pot maiora pe seama proIitului net.
129 ÷ º 370 RON
Repartizarea proIitului 1061 100 RON
Rezerve legale
1063 150 RON
Rezerve statutare sau
contractuale

1068 120 RON
Alte rezerve
Exemplu:
Se acoper pierderea înregistrat în exerci iile Iinanciare precedente în sum de
7.000 lei, dup cum urmeaz : 5.000 lei pe seama rezervelor legale si 2.500 RON pe
seama altor rezerve:
Universitatea SPIRU HARET
33
º ÷ 1171 7.500 RON
1061
Rezerve legale
Rezultatul reportat repre-
zentând profitul nerepartizat,
respectiv pierderea
nerecuperat

5.000 RON
1068 2.500 RON
Alte rezerve

II.5. &RQWDELOLWDWHDUH]XOWDWXOXLUHSRUWDW

Contabilitatea rezultatului reportat se ine cu aiutorul contului biIunc ional
117 .Rezultatul reportat¨. Acest cont se debiteaz cu:
– pierderile înregistrate în exerci iile precedente, a c ror decizie privind
Iinan area (acoperirea) lor a Iost amânat de adunarea general a ac ionarilor:
– pierderile datorate modiIic rilor de politici contabile si corect rii erorilor
fundamentale depistate în contabilitate;
– pierderile de valoare cauzate de opera iunile de reevaluare a terenurilor si
miiloacelor Iixe:
– proIitul net realizat în exerci iile Iinanciare, destinat cresterii capitalului social
sau rezervelor:
– dividendele acordate ac ionarilor din proIitul ob inut în anii preceden i.
Contul .Rezultatul reportat¨ se crediteaz cu proIitul ob inut la Iinele exerci iului
Iinanciar încheiat, proIit nerepartizat, cu diIeren ele pozitive pe care le înregistreaz
rezultatul unei societ i, ca urmare a modiIic rilor de politic contabil , a corect rii
erorilor Iundamentale depistate, a surplusului realizat din rezerve din reevaluare,
precum si a pierderilor realizate în exerci iile Iinanciare precedente, care reduc valoarea
capitalului social.
Exemple:
O societate comercial , în baza hot rârii adun rii generale a ac ionarilor, amân :
a) reportarea sumei de 2.000 RON, ce reprezint o parte din proIitul ob inut la
finele anului recent încheiat;
b) Iinan area pierderii înregistrate la Iinele anului recent încheiat în sum de
2.500 RON.
a) înregistrarea profitului nerepartizat
121 ÷ 1171 2.000 RON
ProIit si pierdere Rezultatul reportat reprezentând
proIitul nerepartizat, respectiv
pierderea neacoperit

b) înregistrarea pierderii neacoperite
1171 ÷ 121 2.500 RON
Rezultatul reportat reprezentând
proIitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperat
ProIit si pierdere
Universitatea SPIRU HARET
34
Ulterior societatea comercial decide:
a) repartizarea proIitului, dup cum urmeaz : 500 RON pentru cresterea
rezervelor legale, 500 RON pentru acordarea de dividende, iar diIeren a pentru
cresterea capitalului social.
b) acoperirea pierderii, dup cum urmeaz : 400 RON pe seama rezervelor
legale, 600 RON pe seama proIitului net ob inut si 1.500 RON pe seama reducerii
capitalului social.
a) înregistrarea repartiz rii proIitului
1171 ÷ º 2.000 RON
Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat, respectiv
pierderea neacoperit
1061
Rezerve legale
457
Dividende de plat
500RON


500 RON
1012 1.000 RON
Capitalul subscris v rsat
b) înregistrarea acoperirii pierderii
º ÷ 1171 2.500 RON
1061
Rezerve legale
Rezultatul reportat repre-
zentând profitul nerepar-
tizat, respectiv pierderea
neacoperit
400 RON
121 600 RON
ProIit si pierdere
1012
Capitalul subscris v rsat 1.500 RON

II.6. &RQWDELOLWDWHDUH]XOWDWXOXLH[HUFL LXOXL

Potrivit prevederilor legale, proIitul sau pierderea se stabilesc lunar. Din aceast
cauz , conturile de cheltuieli si conturile de venituri se închid provizoriu, prin rezultatul
exerci iului.
Rezultatul exerci iului se determin ca diIeren între veniturile si cheltuielile
exerci iului, avându-se în vedere generarea acestora si nu data încas rii sau pl ii lor.
Aceasta în scopul respect rii principiului independen ei exerci iului, ce prevede luarea
în calculul rezultatului exerci iului numai a acelor cheltuieli si venituri corespunz toare
exerci iului Iinanciar, respectiv, I r a se ine seama de data încas rii sumelor sau a
eIectu rii pl ilor.
Exemplu: O societate comercial înregistreaz la Iinele exerci iului Iinanciar N,
venituri totale în sum de 10.000 RON (din care venituri neîncasate 2.000 RON) si
cheltuieli totale în valoare de:
a) 9.000 RON (din care cheltuieli servicii neachitate 1.500 RON)
b) 11.500 RON (din care cheltuieli servicii neachitate 2.500 RON)
Universitatea SPIRU HARET
35
a) determinarea rezultatului exerci iului
7 ÷ º 10.000 RON
Conturi de venituri 6 9.000 RON
Conturi de cheltuieli
121 1.000 RON
ProIit si pierdere
Se observ c , în urma acestei opera iuni de închidere a contului de venituri si
cheltuieli, societatea a înregistrat un profit de 1.000 RON.
b) determinarea rezultatului exerci iului
º ÷ 6 11.500 RON
7 Conturi de cheltuieli 10.000 RON
Conturi de venituri
121 1.500 RON
ProIit si pierdere
În urma acestei opera iuni, societatea a înregistrat o pierdere de 1.500 RON.
Eviden a proIitului sau pierderii în cursul unui exerci iu Iinanciar se ine cu
aiutorul contului biIunc ional 121 .ProIit si pierdere¨: acest cont se debiteaz cu
soldul debitor al conturilor de cheltuieli, cu proIitul net realizat în exerci iul Iinanciar
destinat repartiz rii, cu proIitul net realizat în exerci iile Iinanciare anterioare,
nerepartizat si cu pierderea repartizat din exerci iul Iinanciar anterior, acoperit din
proIitul ob inut în perioada curent : se crediteaz cu soldul creditor al conturilor de
venituri si cu pierderile realizate în exerci iile precedente ce reduc nivelul capitalului
social sau care nu au Iost repartizate.

II.7. &RQWDELOLWDWHDVXEYHQ LLORUSHQWUXLQYHVWL LL

Subven iile pentru investi ii sunt reprezentate de sumele primite, în special de la
bugetul statului, în schimbul respect rii de c tre societate a unor anumite condi ii
reIeritoare la activitatea de exploatare. Sunt asimilate subven iilor pentru investi ii
activele imobilizate primite cu titlu gratuit (prin dona ie) si cele constatate în plus cu
ocazia ac iunilor de inventariere.
Eviden a contabil a subven iilor guvernamentale pentru investi ii se realizeaz
cu aiutorul contului de pasiv 131 .Subven ii guvernamentale pentru investi ii¨, ce se
crediteaz cu valoarea subven iilor de primit sau primite, cu valoarea activelor imo-
bilizate primite cu titlu gratuit sau constatate în plus la inventariere si se debiteaz cu
cota parte a subven iilor pentru investi ii virat asupra rezultatului exerci iului.
Subven iile primite de la buget se pot clasiIica în dou mari categorii, si anume
subven ii aIerente activelor si subven ii aIerente veniturilor.
Sumele primite de la diverse persoane Iizice/iuridice cu caracter nerambursabil,
Ia de care societatea se oblig s îndeplineasc anumite condi ii impuse, se includ, de
asemenea, în categoria subven ii pentru investi ii.
Subven iile pentru investi ii sunt recunoscute, dac exist garan ia primirii
acestora si a respect rii de c tre societate a condi iilor impuse.
Subven iile aIerente activelor sunt rezultate de sumele primite pentru ca
societatea s cumpere, s construiasc , s achizi ioneze active pe termen lung (s
Iinan eze activit i pe termen lung).
Universitatea SPIRU HARET
36
Exemplu: O societate comercial primeste o subven ie guvernamental în sum
de 10.000 RON, în vederea achizi ion rii unui activ pe termen lung (o instala ie
tehnologic a c rei achizi ionare conduce la crearea a 10 noi locuri de munc ).
Valoarea total a activului este de 12.000 RON. Durata de via util este de 10 ani.
a) înregistrarea subven iei primite
512 ÷ 131 10.000 RON
Conturi curente la b nci Subven ii guvernamentale
pentru investi ii

NOT : în situa ia în care exist decalai de timp între momentul promisiunii
subven iei si primirea acesteia se eIectueaz înregistr rile contabile urm toare:
– înregistrarea subven iei de primit
445 ÷ 131 10.000 RON
Subven ii Subven ii guvernamentale
pentru investi ii

– primirea subven iei
512 ÷ 445 10.000 RON
Conturi curente la b nci Subven ii
b) achizi ionarea instala iei tehnologice
º ÷ 404 14.280 RON
213 Furnizori de imobiliz ri 12.000 RON
Instala ii tehnice, miiloace de
transport animale si p s ri

4426 2.280 RON
TVA deductibil
c) înregistrarea amortiz rii si a vir rii cotei p r i din subven ia pentru investi ii la
venituri
c
1
) amortizarea anual aIerent activului
– Cota de amortizare ÷
º
ani
10
10
100
=

amortizarea anual ÷ 12.000 RON 10º ÷ 1.200 RON
c
2
) calculul în vederea stabilirii cotei p r i din subven ie ce se va vira anual la
venituri presupune aplicarea procentului de 10º la valoarea subven iei primite,
rezultând astfel o valoare de 1.000 RON.
Anual, pe parcursul perioadei de 10 ani, se vor eIectua urm toarele înregistr ri
contabile:
6811 ÷ 281 1.200 RON
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobiliz rilor
Amortiz ri privind
imobiliz rile corporale

131 ÷ 7584 1.000 RON
Subven ii guvernamentale
pentru investi ii
Venituri de subven ii
pentru investi ii

Subven iile aIerente veniturilor care sunt primite de o societate au drept scop
acoperirea cu titlu de compensa ie a unor cheltuieli sau pierderi deia suportate, I r a
exista costuri viitoare aIerente.
Universitatea SPIRU HARET
37
Exemplu: O societate primeste de la buget suma de 2.500 RON drept compen-
sa ie pentru pierderile suIerite de aceasta, ca urmare a unor evenimente extraordinare.
a) înregistrarea subven iei de primit
445 ÷ 771 2.500 RON
Subven ii Venituri din subven ii pentru
evenimente extraordinare si altele similare

b) încasarea subven iei
512 ÷ 445 2.500 RON
Conturi curente la b nci Subven ii
Din exemplul de mai sus se observ neutilizarea contului 131 .Subven ii guver-
namentale pentru investi ii¨, deoarece suma primit nu a Iost Iolosit pentru achizi ia
de active, ci pentru acoperirea unor pierderi suIerite de societatea comercial .

II.8. &RQWDELOLWDWHDSURYL]LRDQHORU
Provizioanele se constituie, de regul , la Iinele exerci iului Iinanciar pentru
acele elemente de patrimoniu a c ror realizare sau plat este incert sau pentru acele
cheltuieli ce devin exigibile în perioadele urm toare, cum sunt:
– litigiile, amenzile, penalit ile, desp gubirile si alte datorii incerte:
– cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garan ie si alte
cheltuieli privind garan ia acordat clien ilor:
– cheltuielile legate de dezaIectarea imobiliz rilor corporale si alte ac iuni
similare legate de acestea:
– cheltuielile legate de restructurarea personalului:
– cheltuielile de repartizat pe mai multe exerci ii: cheltuielile cu repara iile
capitale esalonate, conIorm programului realizat de societate pe mai multe perioade de
timp: cheltuielile cu repara iile curente, reviziile tehnice etc.
Contabilitatea provizioanelor se ine cu aiutorul contului 151 .Provizioane¨, cont
structurat în mai multe conturi sintetice de gradul II, care asigur inerea acestora pe
Ieluri, în Iunc ie de natura, scopul sau obiectul pentru care au Iost constituite. Contul
.Provizioane¨ are Iunc ie contabil de pasiv. Se crediteaz cu valoarea provizioanelor
constituite sau suplimentate si se debiteaz cu sumele ce reprezint diminuarea sau
anularea lor.
Ia Iinele oric rui exerci iu Iinanciar, provizioanele constituite se analizeaz si
regularizeaz , dup cum urmeaz :
– prin debitul contului de cheltuieli, în cazul maior rii provizioanelor:
– prin creditul contului de venituri, atunci când provizionul trebuie diminuat sau
anulat, deoarece devine par ial sau total I r obiect:
– prin creditul contului de venituri, atunci când se realizeaz riscul sau se
eIectueaz cheltuielile, acestea Iiind înregistrate în mod corespunz tor.
Exemplu: O societate comercial achizi ioneaz un utilai, costurile de demontare
si mutare a activului la Iinele duratei de via de 10 ani Iiind estimate la valoarea de
3.000 RON.
a) înregistrarea constituirii provizionului la data achizi iei utilaiului
2131 ÷ 1513 3.000 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie, instala ii
de lucru)
Provizioane pentru dezaIectare
imobiliz ri corporale si alte
ac iuni similare legate de acestea

Universitatea SPIRU HARET
38
b) anularea provizionului constituit la Iinele duratei de via de 10 ani, când se
realizeaz demontarea si mutarea utilaiului.
1513 ÷ 7812 3.000 RON
Provizioane pentru dezaIectare
imobiliz ri corporale si alte
ac iuni similare legate de acestea
Venituri din
provizioane

Exemplu: O societate comercial constituie un provizion, deoarece estimeaz c
în exerci iile Iinanciare urm toare, cu ocazia disponibiliz rilor inerente, va suIeri o
pierdere de 7.500 RON. Ia sIârsitul anului Iinanciar urm tor, cu ocazia analizei si
regulariz rii provizioanelor constituite, se consider c provizionul necesar este de doar
2.000 RON. În cadrul urm torului exerci iu Iinanciar ac iunea de restructurare este
Iinalizat , societatea înregistrând o pierdere de 1.000 RON.
a) înregistrarea constituirii provizionului pentru restructurare
6812 ÷ 1514 7.500 RON
Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele
Provizioane pentru
restructurare

b) eIectuarea înregistr rilor rezultate ca urmare a analizei si regulariz rii
provizionului constituit
1514 ÷ 7812 5.500 RON
Provizioane pentru restructurare Venituri din provizioane
c) anularea provizionului existent, deoarece acesta a r mas I r obiect
1514 ÷ 7812 2.000 RON
Provizioane pentru
restructurare
Venituri din provizioane
Exemplu: O societate estimeaz c , în cursul exerci iului Iinanciar urm tor, costul
unei repara ii capitale ce se va eIectua la o instala ie tehnologic va Ii de 2.500 RON.
Iucr rile de repara ii capitale eIectuate au costat societatea suma de 3.000 RON.
a) înregistrarea constituirii provizionului
6812 ÷ 1518 2.500 RON
Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele
Alte provizioane
b) înregistrarea contravalorii lucr rilor de repara ii capitale
º ÷ 401 3.570 RON
611 Furnizori 3.000 RON
Cheltuieli cu între inerea
si cu repara iile

4426 570 RON
TVA deductibil
Concomitent,
anularea provizionului constituit pentru repara ii capitale
1518 ÷ 7812 2.500 RON
Alte provizioane Venituri din provizioane
Universitatea SPIRU HARET
39
II.9. &RQWDELOLWDWHDvPSUXPXWXULORUúLGDWRULLORUDVLPLODWH

Contabilitatea împrumuturilor si datoriilor asimilate asigur eviden a dato-
riilor societ ii pe termen mediu si lung Ia de ter e persoane, datorii ce îmbrac
Iorma împrumuturilor din emisiunea de obliga iuni, creditelor bancare, altor datorii
si împrumuturi.
Conturile de eviden a împrumuturilor si datoriilor asimilate men ionate mai sus
sunt urm toarele:
* 161 – Împrumuturi de emisiuni de obliga iuni. Acesta este un cont de pasiv,
ce se crediteaz cu suma împrumuturilor ob inute la valoarea de rambursare a
obliga iunilor emise si cu suma primelor de rambursare aIerente împrumuturilor
din emisiuni de obliga iuni. Se crediteaz cu suma împrumuturilor din emisiuni de
obliga iuni rambursate si cu valoarea obliga iunilor emise si r scump rate anulate.
* 162 – Credite bancare pe termen lung. Are Iunc ie contabil de pasiv. Se
crediteaz cu suma creditelor primite si se debiteaz cu suma creditelor rambursate.
* 166 – Datorii ce privesc imobiliz rile Iinanciare. Are Iunc ie contabil de pasiv.
Se crediteaz cu sumele încasate de la acele societ i ce de in titluri de participare la
societatea emitent si se debiteaz cu sumele restituite.
* 167 – Alte împrumuturi si datorii asimilate
Eviden a dobânzilor datorate, aIerente împrumuturilor si datoriilor asimilate se
ine cu aiutorul contului 168 .Dobânzi aIerente împrumuturilor si datoriilor asimilate¨
ce are Iunc ie contabil de pasiv, iar eviden a primelor de rambursare, care reprezint
diIeren a dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambursare, se ine cu aiutorul
contului de activ 169 .Prime privind rambursarea obliga iunilor¨.
Cu excep ia contului 167 si 169, toate celelalte conturi sunt structurate în mai
multe conturi sintetice de gradul II, conturi ce asigur gruparea datoriilor contractate si
a dobânzilor aferente pe feluri de datorii, respectiv dobânzi.
Exemplu: O societate comercial emite 20.000 de obliga iuni interne, la o
dobând de 15º, o valoare nominal de 1 RON, pre ul de emisiune de 0,9 RON.
Durata împrumutului obligatar este de 8 ani, plata dobânzii efectuându-se la Iinalul
Iiec rui an. Data contract rii împrumutului obligatar 15.03.N. Împrumutul obligatar
este garantat de stat.
1. Înregistrarea subscrierii împrumutului obligatar
º ÷ 1617 20.000 RON
461
Debitori diversi
Împrumuturi interne din
emisiuni de obliga iuni
garantate de stat
18.000 RON
169 2.000 RON
Prime privind rambursarea
obliga iunilor

2. Înregistrarea încas rii contravalorii împrumutului obligatar
512 ÷ 461 18.000 RON
Conturi curente la b nci Debitori diversi
3. Înregistrarea dobânzii datorate aIerent perioadei 15.03.N – 31.12.N
Universitatea SPIRU HARET
40
Dobânda = 20.000 RON × 15% ×
zile 360
zile 285
=
2.375 RON
285 zile = 15 zile din luna martie + 9 luni × 30 zile (perioada 01.04.N – 31.12.N)
666 ÷ 1681 2.375 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiuni de obliga iuni

4. Înregistrarea dobânzii datorate aferente perioadei 01.01.N¹1–15.03.N¹1
(75 de zile – luna februarie se ia în calcul cu 30 de zile)
Dobânda = 20.000 RON × 15% ×

zile 360
zile 75
=
625 RON
666 ÷ 1681 625 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiunea de obliga iuni

5. Plata dobânzii aferente primului an
1681
Dobânzi aferente
÷ 512
Conturi curente la b nci
3000 RON
(2.375 RON ¹ 625 RON)
împrumuturilor din
emisiuni de obliga iuni


Înregistr rile prezentate la punctele 3, 4 si 5 se repet pân la Iinele duratei de
via a împrumutului obligatar.
6. Rambursarea împrumutului obligatar la finele celor 8 ani
1617 ÷ 512 20.000 RON
Împrumuturi interne din emisiuni
de obliga iuni garantate de stat
Conturi curente
la b nci

Concomitent,
6868 169 2.000 RON
Cheltuieli Iinanciare privind
amortizarea primelor de rambursare
÷ Prime privind
rambursarea obliga iilor

Presupunem c la Iinele celui de al 5-lea an, societatea r scump r în vederea
anul rii, 10.000 de obliga iuni la pre ul de 1,05 RON/obliga iune.
1. R scump rarea obliga iunii
505 ÷ 512 10.500 RON
Obliga iuni emise Conturi curente la b nci
si r scump rate (10.000 obliga iuni 1,05 RON/obliga iune)
2. Anularea obliga iunilor
º ÷ 505 10.500 RON
1617 Obliga iuni emise 10.000 RON
Împrumuturi din emisiuni
interne la obliga iuni
garantate de stat
si r scump rate 500 RON
668

Alte cheltuieli Iinanciare
Universitatea SPIRU HARET
41
3. Amortizarea primelor de rambursare, aIerente obliga iunilor r scump rate
si anulate:
6868 ÷ 169 1.000 RON
Cheltuieli Iinanciare privind
amortizarea primelor
de rambursare
Prime privind rambursarea
obliga iunilor

Înregistr rile contabile pentru obliga iunile r mase, sunt identice cu cele
eIectuate la punctele 3, 4, 5, 6, cu men iunea c sumele se diminueaz în mod
corespunz tor (cu 50º).
Exemplu:
O societate achizi ioneaz un credit bancar pe termen lung (12 ani) în valoare de
110.000.000 RON, cu o dobând de 10º pe an, cu o perioad de gra ie de 2 ani. Plata
ratelor scadente si a dobânzii aIerente se realizeaz anual.
1. primirea creditului bancar
1621 ÷ 512 110.000.000 RON
Credite bancare
pe termen lung
Conturi curente
la b nci

2. Ca urmare a perioadei de gra ie, societatea va achita b ncii în primii ani numai
dobânda aIerent creditului bancar contractat. Ca urmare, în Iiecare din acesti doi ani se
vor eIectua înregistr rile:
a) înregistrarea dobânzii datorate
666 ÷ 1682 11.000.000 RON
Cheltuieli privind
dobânzile
Dobânzi aferente
creditelor bancare
pe termen lung
(110.000.000 RON × 10%)
b) plata dobânzii
1682 ÷ 512 11.000.000 RON
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung
Conturi curente
la b nci


3) Începând cu al treilea an, societatea va achita urm toarele sume b ncii:
Anul
Calcul
dobând
Dobânda
datorat
Rat
credit
Valoare
r mas credit
3 110.000.000×10% 11.000.000 11.000.000 99.000.000
4 99.000.000×10% 9.900.000 11.000.000 88.000.000
5 88.000.000×10% 8.800.000 11.000.000 77.000.000
6 77.000.000×10% 7.700.000 11.000.000 66.000.000
7 66.000.000×10% 6.600.000 11.000.000 55.000.000
8 55.000.000×10% 5.500.000 11.000.000 44.000.000
9 44.000.000×10% 4.400.000 11.000.000 33.000.000
10 33.000.000×10% 3.300.000 11.000.000 22.000.000
11 22.000.000×10% 2.200.000 11.000.000 11.000.000
12 11.000.000×10% 1.100.000 11.000.000 -
Universitatea SPIRU HARET
42
Anul III
a) înregistrarea dobânzii datorate
666 ÷ 1682 11.000.000 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung

b) plata dobânzii si a ratei scadente:
º ÷ 512 22.000.000 RON
1682 Conturi curente la b nci 11.000.000 RON
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung

1621 11.000.000 RON
Credite bancare
pe termen lung


Anul IV
a) înregistrarea dobânzii datorate
666 ÷ 1682 9.900.000 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung

b) plata dobânzii si a ratei scadente
º ÷ 512 20.900.000 RON
1682 Conturi curente la b nci 9.900.000 RON
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen lung

1621 11.000.000 RON
Credite bancare
pe termen lung

Similar se vor eIectua înregistr rile contabile pân la rambursarea integral a
creditului contractat.
















Universitatea SPIRU HARET
43


III. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE






În cadrul activelor imobilizate se includ:
– imobiliz rile necorporale
– imobiliz rile corporale
– imobiliz rile Iinanciare

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZ RI
20. Imobiliz ri necorporale
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licen e, m rci comerciale, drepturi si active similare (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobiliz ri necorporale (A)
21. Imobiliz ri corporale
211. Terenuri si amenai ri de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenai ri de terenuri
212. Construc ii (A)
213. Instala ii tehnice, miilocare de transport, animale si planta ii
2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaie si instala ii de lucru) (A)
2132. Aparate si instala ii de m surare, control si reglare (A)
2133. Miiloace de transport (A)
2134. Animale si planta ii (A)
214. Mobilier, aparatur birotic , echipamente de protec ie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale (A)
23. Imobiliz ri în curs si avansuri pentru imobiliz ri
231. Imobiliz ri corporale în curs de execu ie (A)
232. Avansuri acordate pentru imobiliz ri corporale (A)
233. Imobiliz ri necorporale în curs de execu ie (A)
234. Avansuri pentru imobiliz ri necorporale (A)
26. Imobiliz ri financiare
261. Ac iuni de inute la entit ile aIiliate (A)
263. Interese de participare (A)
264. Titluri puse în echivalen (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
Universitatea SPIRU HARET
44
267. Crean e imobilizate
2671. Sume datorate de entit ile aIiliate (A)
2672. Dobânda aIerent sumelor datorate de entit ile aIiliate (A)
2673. Crean e legate de interesele de participare (A)
2674. Dobânda aIerent crean elor legate de interesele de participare (A)
2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobânda aIerent împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678. Alte crean e imobilizate (A)
2679. Dobânzi aIerente altor crean e imobilizate (A)
269. V rs minte de eIectuat pentru imobiliz ri Iinanciare
2691. V rs minte de eIectuat privind ac iunile de inute la entit ile aIiliate (P)
2692. V rs mintele de eIectuat privind interesele de participare (P)
2693. V rs minte de eIectuat pentru alte imobiliz ri Iinanciare (P)
28. Amortiz ri privind imobiliz rile
280. Amortiz ri privind imobiliz rile necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licen elor, m rcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare (P)
2807. Amortizarea Iondului comercial (P)
2808. Amortizarea altor imobiliz ri necorporale (P)
281. Amortiz ri privind imobiliz rile corporale
2811. Amortizarea amenai rilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea construc iilor (P)
2813. Amortizarea instala iilor, miiloacelor de transport, animalelor si
planta iilor (P)
2814. Amortizarea altor imobiliz ri corporale (P)
29. Ajust ri pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobiliz rilor
290. Aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale
2903. Aiust ri pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Aiust ri pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licen elor,
m rcilor comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
2907. Aiust ri pentru deprecierea Iondului comercial (P)
2908. Aiust ri pentru deprecierea altor imobiliz ri necorporale (P)
291. Aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor corporale
2911. Aiust ri pentru deprecierea terenurilor si amenai rilor de terenuri (P)
2912. Aiust ri pentru deprecierea construc iilor (P)
2913. Aiust ri pentru deprecierea instala iilor, miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor (P)
2914. Aiust ri pentru deprecierea altor imobiliz ri corporale (P)
293. Aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor în curs de execu ie
2931. Aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor corporale în curs de exe-
cu ie (P)
2933. Aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale în curs de
execu ie (P)
Universitatea SPIRU HARET
45
296. Aiust ri pentru pierderea de valoare a imobiliz rilor Iinanciare (P)
2961. Aiust ri pentru pierderea de valoare a ac iunilor de inute la entit ile
aIiliate (P)
2962. Aiust ri pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
2963. Aiust ri pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. Aiust ri pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entit ile
aIiliate (P)
2965. Aiust ri pentru pierderea de valoare a crean elor legate de interesele
de participare (P)
2966. Aiust ri pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe
termen lung (P)
2968. Aiust ri pentru pierderea de valoare a altor crean e imobilizate (P)

III.1. &RQWDELOLWDWHDLPRELOL] ULORUQHFRUSRUDOH

Imobiliz rile necorporale sunt reprezentate de activele identiIicabile nonmonetar,
I r Iorm material concret , de inute în vederea utiliz rii, în scopul închirierii
acestora ter ilor etc. Într-o alt exprimare, imobiliz rile necorporale sunt acele valori
economice de investi ii, I r Iorm material concret , înregistrate ca atare, dup
îndeplinirea celor trei condi ii impuse pentru recunoasterea lor, si anume:
– identiIicabilitatea:
– controlul:
– beneIiciile economice viitoare.
IdentiIicabilitatea reprezint condi ia ce presupune ca imobilizarea necorporal
s Iie identiIicabil clar Ia de Iondul comercial, adic s poat Ii vândut , închiriat ,
schimbat sau societatea s se poat lipsi de beneIiciile economice viitoare ce pot Ii
atribuite imobiliz rii necorporale, I r ca s se lipseasc de beneIiciile economice
viitoare ce apar ca rezultat al utiliz rii altor active ce sunt utilizate în cadrul aceleiasi
activit i aduc toare de venituri.
Controlul asupra imobiliz rii necorporale presupune:
a) ob inerea de c tre societate a unor beneIicii economice viitoare din utilizarea sa:
b) restric ionarea accesului altor persoane Iizice/iuridice la beneIiciile respective.
BeneIiciile economice viitoare se concretizeaz Iie în venituri rezultate ca
urmare a vânz rii produselor ori serviciilor, Iie ca urmare a unor reduceri de cost.
În baza standardelor interna ionale de contabilitate imobiliz rile necorporale
sunt recunoscute numai dac îndeplinesc cumulativ condi iile:
– se estimeaz c beneIiciile economice viitoare atribuibile imobiliz rii
necorporale vor Ii ob inute de societate:
– costul imobiliz rii necorporale poate fi evaluat în mod concret.
Evaluarea imobiliz rilor necorporale are în vedere urm toarele momente:
a) evaluarea la intrare:
b) evaluarea la inventar:
c) evaluarea la data încheierii exerci iului Iinanciar (la bilan ):
d) evaluarea la data iesirii din patrimoniu.

Universitatea SPIRU HARET
46
a) Evaluarea la intrare are în vedere modul în care sunt înregistrate în conta-
bilitate imobiliz rile necorporale la data intr rii acestora în patrimoniul unei societ i.
Eviden a contabil a imobiliz rilor necorporale se realizeaz cu aiutorul
conturilor din grupa 20, .Imobiliz ri necorporale¨, care include mai multe conturi
sintetice de gradul I. Conturile de concesiuni, brevete, licen e, m rci comerciale,
alte drepturi si valori asimilate, respectiv, Iond comercial sunt structurate în dou
conturi sintetice de gradul II.
Toate conturile eviden iate cu aiutorul conturilor din grupa 20 .Imobiliz ri
necorporale¨ sunt conturi de activ. Acestea se debiteaz cu valoarea imobiliz rilor
necorporale intrate si se crediteaz cu valoarea imobiliz rilor necorporale amortizate
sau neamortizate la scoaterea din gestiune a acestor imobiliz ri, prin vânzare sau atunci
când ele nu mai aduc beneficii economice viitoare. Soldul debitor al conturilor
reprezint valoarea imobiliz rilor necorporale existente.
Intrarea în patrimoniul unei societ i a imobiliz rilor necorporale se
realizeaz prin urm toarele c i:
– achizi ii separate de active necorporale: costul imobiliz rilor necorporale
este reprezentat de pre ul de cump rare al acestora, de taxele si impozitele
nerecuperabile, precum si de orice cheltuial necesar preg tirii acestora pentru
Iolosire (sconturile comerciale si rabaturile sunt excluse):
– achizi ii în combin ri de întreprinderi: costul imobiliz rilor necorporale este dat
de valoarea sa iust la data achizi iei (dac nu poate Ii stabilit pre ul de vânzare curent
sau nu poate Ii luat în calcul pre ul celei mai recente tranzac ii similare, valoarea iust
este reprezentat de suma pe care societatea ar trebui s o pl teasc pentru imobilizarea
necorporal , la data achizi iei, într-o tranzac ie între p r i neaIine):
– achizi ii prin intermediul subven iilor bugetare: costul imobiliz rii
necorporale este reprezentat Iie la valoarea sa iust , Iie la valoarea nominal la care
se adaug cheltuielile eIectuate cu preg tirea imobiliz rii, în vederea utiliz rii sale:
– schimburi de imobiliz ri necorporale: costul imobiliz rii necorporale primite
este dat de valoarea iust a imobiliz rii necorporale sau a unui alt activ cedat la schimb,
corectat cu valoarea oric rui numerar sau echivalent de numerar transIerat:
– imobiliz ri necorporale produse în cadrul societ ii prin resurse proprii. În
vederea preciz rii dac imobilizarea necorporal este sau nu recunoscut , procesul de
ob inere a acesteia este împ r it în dou Iaze. Dac imobilizarea necorporal este
ob inut din Iaza de cercetare, aceasta nu este recunoscut , deoarece nu pot Ii evaluate
beneIiciile economice viitoare. Rezult c toate costurile generate de ob inerea
imobiliz rii necorporale conduc la cresterea cheltuielilor societ ii.
Imobilizarea necorporal provenit din Iaza de dezvoltare este recunoscut dac
îndeplineste o serie de condi ii, precum: Iinalizarea imobiliz rii necorporale, astIel
încât aceasta s Iie generatoare de beneIicii economice viitoare, evaluarea corect a
cheltuielilor eIectuate etc. Costul unei imobiliz ri necorporale realizate prin resurse
proprii este reprezentat de cheltuielile cu materialele si serviciile consumate, respectiv
Iolosite pentru producerea sa, de salariile personalului implicat în activitatea produc iei,
generatoare a imobiliz rii respective, precum si de orice alte cheltuieli ce pot Ii
atribuibile gener rii imobiliz rii necorporale. Acest cost este recunoscut de la data când
imobilizarea necorporal întruneste condi iile de recunoastere:
– cheltuielile de constituire ocazionate de înIiin area societ ii ce includ
costurile de secretariat, costurile iuridice, cheltuielile cu activit ile promo ionale si
de publicitate etc., cu condi ia recunoasterii acestora:
Universitatea SPIRU HARET
47
– aporturi în natur la capitalul social: costul este dat de valoarea iust a
imobiliz rii necorporale aportate:
– intr ri cu titlu gratuit (prin dona ie): costul este dat, de asemenea, de
valoarea iust a imobiliz rii necorporale aportate.
Exemplu: O societate achizi ioneaz separat un program inIormatic, valoarea
contabil de intrare Iiind reprezentat de pre ul de cump rare 2.000 RON.
º ÷ 404 2.380 RON
Furnizori de imobiliz ri 2.000 RON
208
Alte imobiliz ri necorporale
4426 380RON
TVA deductibil
Exemplu: O societate achizi ioneaz prin schimb o licen . Societatea cedea-
z un program inIormatic si achit în plus suma de 400 RON. Valoarea iust a
programului inIormatic cedat 2.500 RON.
205 ÷ º 2.900 RON
Concesiuni, brevete,
licen e, m rci comerciale
si alte drepturi si valori
asimilate achizi ionate
208
Alte imobiliz ri
necorporale
2.500 RON
512 400 RON
Conturi curente la b nci
Exemplu: O societate eIectueaz în decursul anului N urm toarele cheltuieli:
• în perioada 01.01.N – 30.09.N
- cheltuieli cu materialele 6.000 RON
- cheltuieli cu salariile 2.000 RON
- cheltuieli cu amortizarea imobiliz rilor corporale 1.000 RON
• în perioada 01.10.N – 31.12.N
- cheltuieli cu materialele 2.000 RON
- cheltuieli cu salariile 1.800 RON
- cheltuieli cu amortizarea imobiliz rilor necorporale 700 RON
Cheltuielile au Iost eIectuate pentru implementarea unui nou produs în pro-
duc ie. Societatea demonstreaz la 01.10.N c procesul de produc ie întruneste
criteriul de recunoastere ca imobilizare necorporal .
Deoarece criteriile de recunoastere au Iost întrunite în data de 01.10.N,
cheltuielile efectuate în perioada 01.01.N-30.09.N nu sunt incluse în costul
cheltuielilor de dezvoltare recunoscute în bilan . Sunt incluse în acest cost chel-
tuielile efectuate în perioada 01.10.N-31.12.N, si anume suma totalizatoare de
4.500 RON.
203 ÷ 721 4.500 RON
Cheltuieli de dezvoltare Venituri din produc ia de
imobiliz ri necorporale

Universitatea SPIRU HARET
48
Exemplu: O societate înregistreaz cheltuielile de constituire reprezentate de
costurile de secretariat si de cele iuridice de înIiin are a sa ca entitate patrimonial
în sum de 1.000 RON. Totodat , înregistreaz aportul în natur la capitalul social
în sum de 3.000 RON constând într-un program inIormatic.
1. Înregistrarea cheltuielilor de constituire
201 ÷ 512 1.000 RON
Cheltuieli de constituire Costuri curente la b nci
2. Înregistrarea aportului în natur
208 ÷ 456 3.000 RON
Alte imobiliz ri
necorporale
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul

Unele active necorporale se reg sesc pe sau în suporturi Iizice. Pentru a trata
un activ ce con ine atât elemente corporale, cât si elemente necorporale, ca activ
corporal sau ca activ necorporal, se impune determinarea gradului de semniIica ie a
elementelor cuprinse. Rezult :
- dac gradul de semniIica ie a elementelor corporale este superior gradului
de semniIica ie a elementelor necorporale, activul este tratat ca activ corporal:
- în caz contrar, activul este tratat ca activ necorporal.
Imobiliz rile necorporale sunt supuse amortiz rii. Prin amortizare se în elege
alocarea sistematic a costului unui activ (sau alt sum substituit costului) de-a
lungul perioadei de timp de utilizare a imobiliz rii necorporale, mai pu in valoarea
sa rezidual (suma net pe care societatea se asteapt s-o ob in la sIârsitul
perioadei de via utile a imobiliz rii necorporale, dup deducerea cheltuielilor
pentru vânzare a acesteia).
Eviden a contabil a amortiz rii imobiliz rilor necorporale se ine cu aiutorul
conturilor de pasiv din grupa 28 .Amortiz ri privind imobiliz rile¨, cont sintetic de
gradul I, 280 .Amortiz ri privind imobiliz rile necorporale¨. Acest din urm cont
este structurat în mai multe conturi sintetice de gradul II. Conturile de eviden a
amortiz rii imobiliz rilor necorporale se crediteaz cu valoarea amortiz rii
imobiliz rilor necorporale si se debiteaz cu amortizarea aIerent imobiliz rilor
vândute sau scoase din activ.
Coresponden a dintre conturile de eviden a imobiliz rilor necorporale si
conturile de amortizare a acestora se poate prezenta astIel:
Conturi de eviden
imobiliz ri necorporale
Conturi de eviden
amortizarea imobiliz rilor
Simbol
cont
Denumire cont Simbol
cont
Denumire cont
201 Cheltuieli de constituire 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licen e,
m rci de Iabric , drepturi si
active similare
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licen elor, m rcilor de Iabric ,
drepturilor si activelor similare
207 Fond comercial 2807 Amortizarea Iondului comercial
208 Alte imobiliz ri necorporale 2808 Amortizarea altor imobiliz ri necor-
porale
Universitatea SPIRU HARET
49
Standardele interna ionale de contabilitate prev d ca o imobilizare necorporal
s Iie amortizat pe perioada duratei de via cel mai bine estimat , presupunând,
totodat , c este pu in probabil ca durata de via (perioada de-a lungul c reia socie-
tatea se asteapt s utilizeze imobilizarea necorporal ) a unei imobiliz ri necorporale
s Iie mai mare de 20 de ani.
În situa ia în care se estimeaz c durata de via a unei imobiliz ri este mai
mare de 20 de ani, amortizarea se va calcula pe durata de via estimat , indiIerent de
num rul de ani. Perioada de amortizare este revizuibil la Iinele Iiec rui exerci iu
Iinanciar.
Exemplu: O societate cump r licen a aIerent unui program inIormatic,
respectiv dreptul de a vinde acest program, pe o perioad de 5 ani. Costul de
achizi ie este de 5.000 RON. Ia Iinele celui de-al doilea an se estimeaz c durata
de via a dreptului achizi ionat nu este de 5 ani, ci doar de 4 ani.
1. Achizi ionarea licen ei
º ÷ 404
Furnizori de imobiliz ri
5.950 RON
205 5.000 RON
Concesiuni, brevete,
licen e, m rci comerciale,
drepturi si active similare

4426 950 RON
TVA deductibil
2. Calcularea si înregistrarea amortiz rii în primii doi ani
- amortizarea anual ÷ 5000 RON ÷ 1.000 RON
5 ani
- înregistrarea contabil este identic în cei doi ani, si anume:
6811 ÷ 2805 1.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea concesiunilor,
brevetelor, licen elor, m rcilor
comerciale, drepturilor
si activelor similare

3. Stabilirea valorii r mase si a perioadei de amortizare, dup revizuire
- valoare r mas ÷ 5.000 RON – 2.000 RON ÷ 3.000 RON
- perioada de amortizare, dup revizuire ÷ 3 ani – 1 an ÷ 2 ani
4. Calcularea si înregistrarea amortiz rii în anii 3 si 4
- amortizarea anual ÷ 3.000 RON ÷ 1.500 RON
2 ani
- înregistrarea contabil este identic în cei doi ani, si anume:
6811 ÷ 2805 1.500 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea concesiunilor,
brevetelor, licen elor, m rcilor
comerciale, drepturilor
si activelor similare

Universitatea SPIRU HARET
50
Metodele de amortizare care se utilizeaz în ara noastr sunt urm toarele:
a) metoda amortiz rii lineare:
b) metoda amortiz rii degresive:
c) metoda amortiz rii accelerate.
Amortizarea programelor inIormatice se realizeaz Iolosind metoda amorti-
z rii lineare.
Amortizarea brevetelor de investi ii, drepturilor de autor, licen elor, m rcilor
de comer si de Iabric , precum si a altor valori asimilate se va Iace pe durata
contractului sau pe perioada de utilizare, dup caz, utilizând metoda de amortizare
linear .
Brevetele de inven ii pot Ii amortizate utilizând oricare dintre metodele de
amortizare prezentate anterior
a) Metoda amortiz rii lineare presupune includerea uniIorm a valorii
amortizabile (costului imobiliz rii necorporale) în cheltuielile de exploatare,
sumele Iiind stabilite propor ional cu durata de via util a imobiliz rii
necorporale.
Utilizarea acestei metode presupune calcularea cotei anuale de amortizare:
100
C
A
÷
Durata de via util (în ani)
(º),
unde C
A
reprezint cota anual de amortizare. Aceasta se exprim procentual.
Exemplu: Se amortizeaz un program inIormatic ce are o valoare de intrare
de 5.000 RON pe parcursul duratei de via utile de 3 ani prin metoda amortiz rii
lineare.
1. Calcularea cotei anuale de amortizare
100
C
A
÷
3 ani
(º) ÷ 33,33º
2. Calcularea si înregistrarea amortiz rii aIerente primului an (aceasta
corespunde si urm torilor 2 ani).
Amortizarea anual ÷ valoarea de intrare × C
A
÷ 5.000 RON × 33,33º ÷
1.666,50 RON.
6811 ÷ 2808 1666,50 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea altor
imobiliz ri necorporale

b) Metoda amortiz rii degresive presupune includerea în cursul primelor
exerci ii Iinanciare a utilizare a imobiliz rilor necorporale a unei amortiz ri m rite,
urmând ca, de la un anumit moment, amortizarea s se determine prin utilizarea
metodei de amortizare lineare.
Amortizarea degresiv const în multiplicarea cotei de amortizare cu unul din
urm torii coeIicien i:
1,5 – dac durata de via util a imobiliz rii necorporale este cuprins între
2-5 ani inclusiv:
2,0 – dac durata de via util a imobiliz rii necorporale este cuprins între
5-10 ani inclusiv:
2,5 – dac durata de via util a imobiliz rii necorporale este mai mare de
10 ani.
Universitatea SPIRU HARET
51
Determinarea amortiz rii degresive presupune parcurgerea urm toarelor etape:
1) calcularea cotei de amortizare anuale:
100
C
A
÷
Durata de via util (în ani)
(º)
2) încadrarea duratei de via util a imobiliz rii necorporale în intervalele
prezentate anterior si stabilirea coeIicientului de multiplicare:
3) aplicarea coeIicientului de multiplicare corespunz tor la cota de amortizare
anual :
4) aplicarea cotei de amortizare rezultate, la valoarea r mas pân în anul în
care amortizarea anual este mai mic sau egal decât cu amortizarea anual linear ,
calculat pentru durata de via util r mas :
5) calcularea amortiz rii prin metoda linear începând cu anul în care se
realizeaz condi ia prezentat anterior, pân la amortizarea integral a imobiliz rii
necorporale.
Exemplu: Se amortizeaz un brevet de inven ie, ce are o valoare contabil la
intrare de 80.000.000 RON, prin metoda de amortizare degresiv . Durata de via
util este de 8 ani.
1) calcularea cotei de amortizare anual
( ) 12,5% %
ani 8
100
A
C = =

2) durata de via util a imobiliz rii necorporale se încadreaz în intervalul
5-10 ani inclusiv: rezult coeIicientul de multiplicare ÷ 2,0.
3) aplicarea coeIicientului de multiplicare la cota de amortizare anual
12,5º × 2,0 ÷ 25º
4/5. Calcularea amortiz rii
Anul Calcul amortizare Amortizare degresiv Valoare r mas
1. 80.000.000 × 25º 20.000.000 60.000.000
2. 60.000.000 × 25º 15.000.000 45.000.000
3. 45.000.000 × 25º 11.250.000 33.750.000
4. 33.750.000 × 25º 8.437.000 25.312.500
5. 25.312.500 × 25º ÷
25.312.500 : 4
6.328.125 18.984.375
6. 6.328.125 12.656.250
7. 6.328.125 6.328.125
8. 6.328.125 –
Începând cu anul 5, când se constat îndeplinirea condi iei 25.312.500 × 25º ≤
25.312.500 : 4 (în cazul nostru este egalitate) si are loc schimbarea de metod de
amortizare.
Înregistr rile contabile cu amortizarea imobiliz rii necorporale impun Iolo-
sirea aceleiasi Iormule, diIeren a Iiind reprezentat de sumele incluse pe cheltuieli,
respectiv în conturile de amortizare, acestea fiind sumele prezentate pe coloana
.Amortizare degresiv ¨.
Universitatea SPIRU HARET
52
Pentru primul an, înregistrarea amortiz rii presupune urm toarea Iormul
contabil :
6811 ÷ 2805 20.000.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea concesiunilor brevetelor,
licen elor, m rcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare

c) Metoda amortiz rii accelerate presupune includerea pe cheltuieli cu
amortizarea, în primul an de via util a unei imobiliz ri necorporale a unei amortiz ri
de pân la 50º, inclusiv din valoarea de intrare. Ulterior, se va aplica metoda
amortiz rii lineare. Folosirea acestei metode presupune acceptul organelor Iiscale.
Exemplu: Se amortizeaz un brevet de inven ie, a c rui valoare de intrare este
de 40.000 RON, prin metoda amortiz rii accelerate. Durata de via util este de 5
ani: în primul an de via util se include pe cheltuieli 40º din valoarea valoarea
brevetului de inven ie.
1. Calcularea si înregistrarea amortiz rii aIerente primului an:
Amortizarea ÷ 40.000 RON × 40º ÷ 16.000 RON
6811 ÷ 2805 16.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea concesiunilor brevetelor,
licen elor, m rcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare

2. Determinarea valorii r mase de amortizat
Vr ÷ 40.000 RON – 16.000 RON ÷ 24.000 RON
3. Calcularea si înregistrarea amortiz rii aIerente anilor de via utili r masi
- C
A
÷ 100 (º) ÷ 25º
4 ani
- Amortizare anual ÷ 24.000 lei × 25º ÷ 6.000 lei
6811 ÷ 2805 6.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea concesiunilor brevetelor,
licen elor, m rcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare

Similar, se înregistreaz amortizarea brevetului de inven ie pentru Iiecare din
anii r masi.
Aiust rile pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale se constituie în situa ia
în care se constat o pierdere de valoare, cu caracter reversibil, pentru orice imo-
bilizare necorporal , mai pu in cheltuielile de constituire.
Eviden a contabil a provizioanelor pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale
se ine cu aiutorul conturilor de pasiv din grupa 29 .Aiust ri pentru deprecierea sau
pierderea de valoare a imobiliz rilor¨, cont sintetic de gradul I 290 .Aiust ri pentru
deprecierea imobiliz rilor necorporale¨.
Constituirea aiust rilor pentru depreciere este consecin a aplic rii principiului
pruden ei, care presupune contabilizarea oric rei pierderi probabile. În urma
compar rii valorii de inventar cu valoarea de intrare a imobiliz rilor necorporale, în
cazul în care se constat c valoarea de inventar este mai mic , pentru pierderea de
valoare (atunci când se stabileste c aceasta are un caracter reversibil) se constituie
un provizion.
Universitatea SPIRU HARET
53
Coresponden a dintre conturile de eviden a imobiliz rilor necorporale si con-
turile de eviden a aiust rilor pentru depreciere constatate se prezint astIel:
Conturi de eviden imobiliz ri
necorporale
Conturi de eviden provizioane
Simbol
cont
Denumire cont Simbol
cont
Denumire cont
201 Cheltuieli de constituire - -
203 Cheltuieli de dezvoltare 2903 Aiust ri pentru cheltuieli de
dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licen e,
m rci comerciale, alte drepturi
si valori similare
2905 Aiust ri pentru concesiuni, bre-
vete, licen e, m rci comerciale,
alte drepturi si valori similare
207 Fond comercial 2907 Aiust ri pentru Iondul comercial
208 Alte imobiliz ri necorporale 2908 Aiust ri pentru alte imobiliz ri
necorporale
Conturile de aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor necorporale se cre-
diteaz cu sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea aiust rilor pentru
depreciere si se debiteaz cu sumele ce reprezint diminu ri sau anul ri de aiust ri.
Aiust rile pentru depreciere se constituie, de regul , la Iinele unui exerci iu
Iinanciar. Ele, dup constituire, sunt supuse analiz rii si regulariz rii astIel:
- prin debitul contului de cheltuieli, în cazul maior rii aiust ri:
- prin creditul contului de venituri, când ajustarea trebuie diminuat sau
anulat , respectiv când acesta devine par ial sau total I r obiect.
Exemplul 1: Se înregistreaz o aiustare pentru deprecierea cheltuielilor de
dezvoltare în sum de 10.000 RON.
6813 ÷ 2903 10.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind aiust rile pentru
deprecierea imobiliz rilor
Aiust ri pentru
cheltuieli de
dezvoltare

Exemplul 2: Ia Iinele exerci iului Iinanciar urm tor, se constat o apreciere a
cheltuielilor de dezvoltare în procent de 50%.
2903 ÷ 7813 5.000 lei
Aiust ri pentru
cheltuieli de
dezvoltare
Venituri din aiust ri
pentru deprecierea
imobiliz rilor
(10.000 lei × 50º)
Scoaterea din gestiunea unei societ i a imobiliz rilor necorporale se
realizeaz prin înstr inare (prin vânzare, prin punerea la dispozi ia unui ter cu titlu
gratuit, prin schimb etc.) sau atunci când nu se mai asteapt ob inerea unui
beneIiciu economic viitor din Iolosin a sau înstr inarea lor ulterioar .
Exemplul 1: O societate comercial scoate din uz un program inIormatic, a
c rui valoare contabil este de 15.000 RON. Amortizarea înregistrat este de:
a) 15.000 RON
b) 13.000 RON
Universitatea SPIRU HARET
54
a) contabilizarea scoaterii din eviden a programului inIormatic în cazul a)
2808 ÷ 208 15.000 RON
Amortizarea altor
imobiliz ri necorporale
Alte imobiliz ri
necorporale

b) contabilizarea scoaterii din eviden a programului inIormatic în cazul b)
º
2808 ÷ 208 15.000 RON
Amortizarea altor
imobiliz ri necorporale
Alte imobiliz ri
necorporale
13.000 RON
6583
Cheltuieli privind activele cedate
si alte opera iuni de capital
2.000 RON
Exemplul 2: O societatea comercial vinde un studiu de dezvoltare, a c rui
valoare contabil este de 10.000 RON. Amortizarea cumulat la data vânz rii 2.000
RON. Ia aceeasi dat societatea avea înregistrat o aiustarea pentru depreciere de
1.000 RON. Pre ul de vânzare este de 9.000 RON. TVA 19º.
1. Vânzarea studiului de dezvoltare
461 ÷ º 10.710 RON
Debitori diversi 7583 9.000 RON
Venituri din vânzarea activelor
si alte opera ii de capital

4427 1.710 RON
TVA colectat
2. Scoaterea din eviden a studiului de dezvoltare vândut
º ÷ 203 10.000 RON
2803 Cheltuieli de dezvoltare 2.000 RON
Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare

6583 8.000 RON
Cheltuieli privind activele
cedate si alte opera iuni
de capital

3. Anularea provizionului constituit anterior
2903 ÷ 7813 1.000 RON
Provizioane pentru
cheltuieli de dezvoltare
Venituri din provizioane pentru
deprecierea imobiliz rilor


III.2. &RQWDELOLWDWHDLPRELOL] ULORUFRUSRUDOH
Imobiliz rile corporale sunt bunurile si valorile economice de inute de o
societate pentru a Ii utilizate în activit ile productive, pentru a Ii închiriate ter ilor
si care pot Ii Iolosibile pe parcursul a mai multor exerci ii Iinanciare.
Imobiliz rile corporale cuprind terenurile si amenai rile de terenuri, pe de o
parte, si miiloacele Iixe, pe de alt parte.
Universitatea SPIRU HARET
55
Terenurile si miiloacele Iixe sunt recunoscute ca imobiliz ri corporale, dac
este posibil generarea c tre societate de beneIicii economice viitoare aIerente lor
si dac costul acestora poate Ii evaluat în mod credibil.
În situa ia în care o societate achizi ioneaz terenuri si miiloace Iixe în scopul
de a spori gradul de protec ie a mediului, ele pot Ii înregistrate ca imobiliz ri
corporale, chiar dac nu se ob in în mod direct beneIicii economice viitoare.
Aceasta, întrucât se consider c imobiliz rile corporale respective contribuie
direct la ob inerea beneIiciilor economice viitoare de c tre alte active.
În categoria miiloacelor Iixe se includ construc iile, instala iile tehnice,
miiloacele de transport, animalele, planta iile, mobilierul, aparatura birotic ,
echipamentele de protec ie a valorilor umane si materiale etc.
Eviden a contabil a terenurilor si amenai rilor acestora se ine cu aiutorul
contului de activ 211 .Terenuri si amenai ri de terenuri¨, de c tre dou conturi de
gradul II, conturi ce reIlect separat terenurile, respectiv amenai rile de terenuri.
Contul .Terenuri si amenai ri de terenuri¨ se debiteaz cu valoarea terenurilor
achizi ionate, a celor reprezentând aport la capital sau rezultate din schimb de active cu
valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit, precum si cu valoarea la cost de produc ie a
amenai rilor de terenuri realizate de societate. Se crediteaz cu valoarea terenurilor
cedate amortizate, cu valoarea terenurilor aportate, retrase etc.
Potrivit legisla iei românesti, prin miiloc Iix se în elege obiectul singular sau
complexul de obiecte ce se utilizeaz ca un întreg, care îndeplineste cumulativ
condi iile de a avea o valoare mai mare decât limita stabilit de lege, o durat
normal de utilizare mai mare de un an si îndeplineste criteriile de recunoastere ca
imobilizare corporal .
Contabilitatea analitic a miiloacelor Iixe se ine pe Iiecare obiect de eviden .
Eviden a existen ei si misc rii miiloacelor Iixe se ine cu aiutorul conturilor:
212 – .Construc ii¨:
213 – .Instala ii tehnice, miiloace de transport, animale si planta ii¨:
214 – .Mobilier, aparatur birotic , echipamente de protec ie a valorilor
materiale si umane si alte active corporale.¨
Aceste conturi au Iunc ie contabil de activ: se debiteaz cu valoarea miiloacelor
Iixe achizi ionate, realizate din produc ie proprie, primite cu titlu gratuit, ca aport la
capitalul social, ob inute prin schimb de active, precum si cu valoarea cheltuielilor
ulterioare aIerente miiloacelor Iixe recunoscut ca imobilizare corporal : se crediteaz
cu valoarea miiloacelor Iixe cedate sau scoase din activ pe orice cale.
Ia intrarea în patrimoniu terenurile si amenai rile de terenuri, respectiv
miiloacele Iixe sunt evaluate si înregistrate la valoarea de intrare prin care se în elege:
- costul de achizi ie pentru terenurile si miiloacele Iixe achizi ionate cu titlu
oneros. Acest cost este reprezentat de pre ul de cump rare, taxele vamale, taxele
nerecuperabile si de toate cheltuielile eIectuate pentru punerea în Iunc iune a
imobiliz rii corporale:
- costul de produc ie pentru miiloacele Iixe produse de societate. Cheltuielile
reprezentând rebuturi, manoper sau alte resurse peste limitele considerate normale
nu sunt incluse în costul de produc ie: costul de produc ie cuprinde cheltuielile cu
consumul bunurilor necesare realiz rii miiloacelor Iixe, salariile personalului
angajat în producerea lor, alte cheltuieli;
- valoarea iust a imobiliz rii corporale achizi ionate prin schimbul total sau
par ial cu alt activ. Aceasta este reprezentat de valoarea iust a activului cedat,
Universitatea SPIRU HARET
56
valoare care este corectat cu valoarea eventualei sume transIerate în numerar sau
echivalent numerar:
- valoarea actual sau valoarea de aport pentru acele mijloace fixe intrate în
patrimoniu cu titlu gratuit sau ca aport la capitalul social:
- valoarea rezultat în urma reevalu rii imobiliz rilor corporale.
În cazul terenurilor si cl dirilor, valoarea reevaluat este reprezentat de
valoarea lor de pia , valoare stabilit de evaluatori autoriza i. În cazul miiloacelor
Iixe, valoarea reevaluat este reprezentat , de asemenea, de valoarea lor de pia
sau de costul de înlocuire, mai pu in amortizarea corespunz toare. Dac un element
de natura imobiliz rilor corporale este reevaluat, vor Ii evaluate obligatoriu toate
elementele ce se cuprind în clasa din care face parte acel element.
Imobiliz rile corporale pot încorpora în valoarea lor ini ial toate acele cheltuieli
eIectuate ulterior, cheltuieli ce se estimeaz c vor conduce la ob inerea de beneIicii
economice suplimentare, Ia de perIorman ele ini iale ale imobiliz rilor corporale
respective.
Potrivit standardelor de contabilitate, în costul ini ial al miiloacelor Iixe se
includ si costurile estimate pentru demontarea si mutarea acestora, respectiv
costurile de restaurare la Iinele duratei de via a acestora.
Exemplul 1: O societate comercial achizi ioneaz aparatur birotic , al c rei
pre de cump rare este de 12.500 RON, TVA 19º. Totodat , societatea estimeaz
c la Iinele duratei de via a aparaturii birotice costurile de demontare si mutare a
acesteia vor reprezenta 500 RON.
Înregistrarea intr rii aparaturii birotice în patrimoniul societ ii presupune
urm toarea Iormul contabil :
15.375 RON º ÷ º 15.375 RON
13.000 RON 214 404 14.875 RON
Mobilier, aparatur
birotic , echipamente
de protec ie a
valorilor materiale
si umane si alte
active corporale
Furnizori de imobiliz ri
2.375 RON 4426 1513 500RON
TVA deductibil Provizioane pentru dezaIectare,
imobiliz ri corporale si alte ac iuni
similare legate de acestea

Se observ c valoarea de intrare a activului achizi ionat este Iormat din:
– pre ul de cump rare 12.500 RON
– costurile de demontare si mutare 500 RON
pentru care se constituie un provizion
Total 13.000 RON
Exemplul 2: Societatea eIectueaz lucr ri de modernizare la aparatura birotic
achizi ionat , în regie proprie, costul acestora Iiind de 2.000 RON. TVA este
deductibil în propor ie de 60º. În urma acestor lucr ri, se apreciaz c perIorman ele
aparaturii birotice cresc, estimându-se ob inerea de beneIicii economice suplimentare.
Universitatea SPIRU HARET
57
Având în vedere c valoarea de 2.000 RON lei este recunoscut , înregistrarea
contabil ce se va eIectua este urm toarea:
214 ÷ 722 2.000 RON
Mobilier, aparatur birotic ,
echipamente de protec ie a
valorilor materiale si umane
si alte active corporale
Venituri din produc ia
de imobiliz ri
corporale

În acelasi timp, se vor eIectua si înregistr rile contabile urm toare:
a) înregistrarea TVA
4426 ÷ 4427 360 RON
TVA deductibil TVA colectat
b) cresterea valorii aparaturii birotice cu partea nedeductibil a TVA
214 ÷ 4426 144 RON
Mobilier, aparatur birotic ,
echipamente de protec ie a
valorilor materiale si umane
si alte active necorporale
TVA deductibil
Aceast opera iune de modernizare este asimilat intr rii de imobiliz ri din
produc ia proprie. Potrivit reglement rilor privind taxa pe valoarea ad ugat ,
produc ia de imobiliz ri reprezint o livrare a societ ii pentru sine si, de regul ,
aceast livrare este pasibil de TVA.
Înregistrarea taxei pe valoarea ad ugat exigibil si deductibil presupune
înregistrarea contabil :
4426 ÷ 4427
TVA deductibil TVA colectat
Înregistrarea p r ii nedeductibile presupune includerea acesteia în costul
imobiliz rii respective
21 ÷ 4426
Imobiliz ri corporale TVA deductibil
Exemplul 3: Societatea înregistreaz intrarea unui teren ca aport în natur ,
valoarea de intrare Iiind evaluat la 10.000 RON. Pentru acest aport au Iost emise
5.000 de ac iuni. Pre ul de emisiune: 2 RON/ac iune: valoarea nominal a unei
ac iuni: 1,9 RON.
Aceast înregistrare conduce la concretizarea promisiunii asociatului societ ii si
presupune urm toarele înregistr ri contabile:
2111 ÷ 456 10.000 RON
Terenuri Decont ri cu asocia ii
privind capitalul


Concomitent,

1011 ÷ 1012 9.500 RON
Capital subscris Capital subscris v rsat (5.000 ac iuni ×
1,9 RON/ac iune)
Universitatea SPIRU HARET
58
DiIeren a de 500 RON pân la valoarea aportului este reprezentat de prima
de aport, înregistrat în contabilitate cu ocazia subscrierii aportului si materializat
mai apoi cu ocazia eIectu rii v rs mântului.
Exemplul 4. Societatea înregistreaz :
- un utilai primit cu titlu gratuit, valoarea de utilitate Iiind stabilit la 2.000 RON:
- un calculator depistat ca plus de inventar în valoare de 2.500 RON.
º ÷ 131
Alte sume primite cu caracter
de subven ii pentru investi ii
4.500 RON
2131 2.000 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie si instala ii
de lucru)

214 2.500 RON
Mobilier, aparatur birotic ,
echipament, protec ie a
valorilor umane si materiale
si alte active corporale

Exemplul 5. O societate achizi ioneaz un utilai din import, pre ul Iiind de
10.000 USD. Ia data eIectu rii livr rii si Iactur rii (01.02.N), dat ce coincide cu
v muirea si plata taxei vamale (10º) si a TVA (19º) cursul de schimb era de 3,01
RON/USD. Opera iile legate de transport sunt eIectuate de o societate specializat
în astIel de opera iuni si genereaz cheltuieli în valoare de 1.000 RON.
Societatea achit contravaloarea utilaiului achizi ionat în data de 15.04.N,
cursul de schimb Iiind de 3,02 RON/USD.
1. Înregistrarea Iacturii corespunz toare achizi iei utilaiului (01.02.11).
2131 ÷ 404 30.100 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie si instala ii
de lucru)
Furnizori
de imobiliz ri
(10.000 USD ×
3,01 ROI/USD)
2. Determinarea taxei vamale, a TVA si contabilizarea acestora (01.02.N.).
- valoarea în vam ÷ 30.100 RON
- taxa vamal ÷ 301.000.000 × 10º ÷ 3.010 RON
- baza de impozitare pentru determinarea TVA ÷ 30.100 RON ¹ 3.010 RON ÷
33.110 RON.
- TVA deductibil ÷ 33.110 RON × 19º ÷ 6.290,90 RON
Taxa vamal Iiind o cheltuial nerecuperabil , va Ii inclus în costul de
achizi ie al utilaiului.
2131 ÷ 446 3.010 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie, instala ii
de lucru)
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate

TVA aIerent bunurilor de import se achit de societatea cump r toare o dat
cu plata taxei vamale.
4426 ÷ 512 6.290,90 RON
TVA deductibil Conturi curente la b nci
Universitatea SPIRU HARET
59
Plata taxei vamale:
446 ÷ 512 3.010 RON
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate
Conturi curente la b nci
3. Înregistrarea facturii primite de la societatea transportoare (cheltuielile de
transport sunt incluse, de asemenea, în costul utilaiului achizi ionat):
º ÷ 404 1.190 RON
2131 Furnizori de imobiliz ri 1.000 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie, instala ii
de lucru)

4426 1900 RON
TVA deductibil
4. EIectuarea pl ii c tre societatea transportoare
404 ÷ 512 1.190 RON
Furnizori de imobiliz ri Conturi curente la b nci
5. EIectuarea pl ii c tre Iurnizorul extern (15.04.11)
Suma care va Ii pl tit Iurnizorului extern ÷ 10.000 USD × 3,02 RON/USD ÷
30.200 RON.
º ÷ 512 30.200 RON
404 30.100 RON
Furnizori de imobiliz ri Conturi curente la b nci
665 100 RON
Cheltuieli din diIeren e
de curs valutar

Imobiliz rile corporale sunt Iolosite, de regul , pe parcursul întregii durate de
via util a acestora, aducând societ ii beneIicii economice viitoare pe toat aceast
durat : din aceast cauz , valoarea amortizabil a imobiliz rilor corporale este
alocat sistematic, de-a lungul duratei de via util a lor. Ca si în cazul imobiliz rilor
necorporale, valoarea amortizabil este dat de costul imobiliz rii necorporale (sau
orice alt valoare substituit costului), mai pu in valoarea rezidual (aceasta este, de
regul , nesemniIicativ si, prin urmare, nu se ia în calcul).
Ia Iinele oric rui exerci iu Iinanciar se impune revizuirea duratei de via a
imobiliz rilor corporale: atunci când durata de via ce este din nou estimat diIer
de durata de via estimat ini ial, amortizarea imobiliz rilor corporale se eIectueaz
în Iunc ie de noua estimare.
Eviden a miiloacelor Iixe are în vedere:
– cunoasterea valorii de eviden a activelor Iixe si anume valoarea de intrare
precum si a programului lor de amortizare:
– înregistrarea corect pe cheltuieli a amortiz rii lunare a activelor Iixe:
– cunoasterea detaliilor tehnice ale activelor Iixe:
– cunoasterea misc rii activelor Iixe.
Întrarea miiloacelor Iixe se realizeaz pe baza Iacturii de aprovizionare
(pentru activele importate si declara ia vamal de import) sau pe baza procesului
verbal de recep ie Iinal .
Universitatea SPIRU HARET
60
Aceste documente stau la baza întocmirii procesului verbal de recep ie a
activelor Iixe care poate Ii proces verbal de recep ie provizorie, de punere în
Iunc iune sau proces verbal de recep ie Iinal .
Ulterior, pe baza proces verbal de recep ie activele Iixe sunt eviden iate în
registrul numerelor de inventar. AstIel, Iiec rui activ Iix îi este atasat un cod unic,
în ordinea cronologic a intr rii în patrimoniul unei societ i.
Odat cu alocarea codului din registrul numerelor de inventar se întocmeste si
Iisa miilocului Iix care cuprinde urm toarele elemente:
– num rul de inventar:
– num rul documentului de intrare si Iurnizorul:
– denumirea miilocului Iix si descrierea acestuia:
– data la care miilocul Iix a Iost dat în Iolosin , data amortiz rii complete si
data scoaterii din Iunc iune:
– valoarea de inventar, durata de via util , în luni, amortizarea lunar si cota
procentual de amortizare etc.
Miscarea activit ilor Iixe în cadrul unei societ i comerciale presupune
întocmirea bonului de miscare al acestora.
Eviden a contabil a amortiz rii imobiliz rilor corporale se ine cu aiutorul
conturilor de pasiv din grupa 28 .Amortiz ri privind imobiliz rile¨, cont sintetic de
gradul I 281, .Amortiz ri privind imobiliz rile corporale¨. Acest cont este împ r it
în mai multe conturi sintetice de gradul II, conturi ce se crediteaz cu cheltuielile
aIerente amortiz rii imobiliz rilor corporale si se crediteaz cu valoarea amortiz rii
imobiliz rilor corporale vândute sau scoase din activ pe orice cale.
Coresponden a dintre conturile de eviden a imobiliz rilor corporale si
conturile de amortizare a acestora se poate prezenta astIel:
Conturi de eviden imobiliz ri
corporale
Conturi de eviden amortizare
Simbol
cont
Denumire cont Simbol
cont
Denumire cont
211 Terenuri si amenai ri de
terenuri
2811 Amortizarea amenai rilor de tere-
nuri (terenurile nu se amortizeaz )
212 Construc ii 2812 Amortizarea construc iilor
213 Instala ii tehnice, miiloace
de transport, animale si
planta ii
2813 Amortizarea instala iilor tehnice,
miiloacele de transport, anima-
lele si planta iile
214 Mobilier, aparatur birotic ,
echipamente de protec ie a
valorilor umane si mate-
riale si alte active corporale
2814 Amortizarea altor imobiliz ri
corporale
Amortizarea imobiliz rilor corporale se realizeaz utilizând metodele de
amortizare prezentate la imobiliz rile necorporale avându-se în vedere urm toarele
preciz ri:
– în cazul construc iilor se utilizeaz metoda de amortizare liniar :
– în cazul echipamentelor tehnologice se utilizeaz metoda liniar , metoda
degresiv sau metoda accelerat :
– în cazul altor imobiliz ri corporale, altele decât cele men ionate mai sus, se
poate utiliza metoda liniar sau metoda degresiv .
Universitatea SPIRU HARET
61
Exemplul 1: Se amortizeaz un utilai prin metoda linear , cunoscându-se
urm toarele elemente:
- valoarea de intrare - 5.000 RON
- durata de via util - 5 ani
- la sIârsitul celui de-al treilea an, se consider c durata de via a utilaiului
este de doar 4 ani.
1. Determinarea amortiz rii aIerente primului an:
( ) 20% %
ani 5
100
A
C = =

Amortizarea ÷ Valoarea amortizabil xC
A
÷ 5.000 RON×20º ÷ 1.000 RON
2. Înregistrarea amortiz rii aIerente primului an
6811 ÷ 2813 1.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea instala iilor,
miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor

- pentru anii Iinanciari 2 si 3 înregistr rile sunt similare celei de mai sus.
3. Revizuirea amortiz rii la Iinele celui de-al treilea an
- amortizarea calculat si înregistrat în primii trei ani ÷ 3.000 RON
- durata de via r mas ÷ 1 an
- amortizarea aIerent anului r mas ÷ valoarea amortizabil – amortizarea
calculat si înregistrat ÷ 5.000 RON – 3.000 RON ÷ 2.000 RON
4. Înregistrarea amortiz rii aIerente anului 4 (ultimul an de via util al
utilaiului):
6811 ÷ 2813 2.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea instala iilor,
miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor

Exemplul 2: Se amortizeaz un utilai prin metoda degresiv , cunoscându-se
urm toarele date:
- valoarea de intrare: 120.000 RON
- durata de via util – 5 ani
1. Calcularea cotei de amortizare anual :
( ) 20% %
ani 5
100
A
C = =

2. Durata de via se include în intervalul de timp 2-5 ani ÷ coeIicientul de
multiplicare este 1,5.
3. Determinarea cotei de amortizare degresiv CC
A
d:
C
Ad
÷ C
A
× 1,5 ÷ 20º × 1,5 ÷ 30º
4. Calcularea amortiz rii aIerente duratei de via utile:
Anul Calcul amortizare Amortizare degresiv Valoarea r mas
1. 120.000 × 30º 36.000 84.000
2. 84.000 × 30º 25.200 58.800
3. 58.800 × 30º <
58.800 : 3
19.600 39.200
4. 19.600 19.600
5. 19.600 –
Universitatea SPIRU HARET
62
Se observ c în anul al treilea:
valoarea r mas × 30º < valoarea r mas : 3 ani (anii r masi de via util ) adic ,
17.640 < 19.600 lei
Rezult c amortizarea utilaiului, începând cu acest an, se va realiza utilizând
metoda linear .
An de an, societatea va eIectua înregistrarea contabil :
6811 ÷ 2813
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea instala iilor,
miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor
Sumele care se vor înregistra în conturile prezentate mai sus, sunt cele
cuprinse în cadrul coloanei .Amortizare degresiv ¨.
Exemplul 3: Se amortizeaz o construc ie prin metoda accelerat , cunoscând
urm toarele date:
– valoarea de intrare ÷ 20.000 RON
– durata de via util ÷ 9 ani
– în primul an se amortizeaz 50º din valoarea construc iei
1. Calcularea si înregistrarea amortiz rii aIerente primului an (A
mt
):
A
mt
÷ 20.000 RON × 50º ÷ 10.000 RON
6811 ÷ 2812 10.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea
construc iilor

2. Determinarea valorii amortizabile r mase:
Valoarea amortizabil ÷ 20.000 RON – 10.000 RON ÷ 10.000 RON
3. Determinarea amortiz rii aIerente anilor de via utili r masi:
( ) 12,5% %
ani 8
100
A
C = =

Amortizarea anual ÷ 10.000 RON × 12,5º ÷ 1.250 RON
4. Înregistrarea amortiz rii aIerente anilor 2-9:
anual se va eIectua înregistrarea contabil :
6811 ÷ 2812 1.250 RON
Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobiliz rilor
Amortizarea
construc iilor

Aiust rile pentru deprecierea sau pierdere de valoare a imobiliz rilor cor-
porale se constituie pentru diIeren ele constatate între valoarea de inventar a
imobiliz rilor corporale (mai mic ) si valoarea de intrare a acelorasi elemente de
imobiliz ri (mai mare). Imobiliz rile corporale, pentru care s-au constituit aiust ri
pentru depreciere (pentru pierderea de valoare cu caracter reversibil constatat )
sunt men inute în contabilitate la valoarea lor de intrare.
Universitatea SPIRU HARET
63
Eviden a contabil a aiust rilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobiliz rilor corporale se ine cu aiutorul conturilor de pasiv din grupa 29 .Aiust ri
pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobiliz rilor¨, cont sintetic de gradul I
291 .Aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor corporale¨: acest din urm cont este
structurat în patru conturi sintetice de gradul II, conturi corespunz toare conturilor de
eviden a imobiliz rilor corporale. Se crediteaz cu sumele reprezentând constituirea
sau suplimentarea aiust rilor pentru depreciere si se debiteaz cu acele sume
corespunz toare diminu rilor sau anul rilor de aiust ri. Pentru aiust rile constituite
anterior, se impune la Iinele Iiec rui exerci iu Iinanciar analiza si regularizarea lor:
aceasta se realizeaz prin debitul contului de cheltuieli, în cazul maior rii aiust rii
deia constituite sau prin creditul contului de venituri, atunci când aiustarea constituit
se diminueaz sau se anuleaz , deoarece acesta a devenit par ial sau total I r obiect.
Conturile de cheltuieli si venituri corespunz toare sunt urm toarele:
6813 – cheltuieli de exploatare privind aiust rile pentru deprecierea imobiliz rilor:
7813 – venituri din provizioane pentru aiust rile imobiliz rilor
Exemplu: O societate constituie pentru deprecierea reversibil constatat la una
din construc iile sale un provizion în valoare de 2.000 RON. Ia Iinele exerci iului
Iinanciar urm tor, se consider c necesarul de provizion este de doar 500 RON.
1. Înregistrarea constituirii provizionului:
6813 ÷ 2912 2.000 RON
Cheltuieli de exploatare
privind aiust rile pentru
deprecierea imobiliz rilor
Aiust ri pentru
deprecierea construc iilor

2. Diminuarea provizionului constituit:
- valoarea provizionului constituit 2.000 RON
- valoarea necesar pentru provizion 500 RON
- valoarea provizionat de virat la venituri 1.500 RON
2912 ÷ 7813 1.500 RON
Aiust ri pentru
deprecierea construc iilor
Venituri din aiust ri pentru
deprecierea imobiliz rilor

Scoaterea din eviden a imobiliz rilor corporale se realizeaz o dat cu
cedarea si casarea acestora, dar si atunci când nu se mai asteapt ob inerea nici
unui beneIiciu economic viitor din cedarea sau casarea lor.
Exemplul 1: O societate comercial caseaz un utilai. Se cunosc urm toarele
elemente:
- valoarea contabil de intrare 7.000 RON
- amortizarea înregistrat
a) 4.000 RON
b) 7.000 RON
- provizion pentru depreciere 200 RON
- provizioane pentru dezaIectare imobiliz ri corporale
si alte ac iuni similare legate de acestea 1.000 RON

Universitatea SPIRU HARET
64
a) 1. scoaterea din gestiune a utilaiului
º ÷ 2131 7.000 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie si instala ii
de lucru)

2813 4.000 RON
Amortizarea instala iilor,
miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor

6583 3.000 RON
Cheltuieli privind activele
cedate si alte opera iuni
de capital

2) anularea aiust rii pentru depreciere
2913 ÷ 7813 200 RON
Aiust ri pentru
deprecierea instala iilor,
miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor
Venituri din aiust ri
pentru deprecierea
imobiliz rilor

1513 7812 1.000 RON
Provizioane pentru
dezaIectare imobiliz ri
corporale si alte ac iuni
similare legate de acestea
Venituri din
provizioane pentru
riscuri si cheltuieli

b) – scoaterea din gestiune a utilaiului
2813 ÷ 2131 7.000 RON
Amortizarea instala iilor,
miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie, instala ii
de lucru)

– anularea aiust rilor existente se eIectueaz similar cazului a).
Exemplul 2. O societate comercial vinde un miiloc de transport care prezint
urm toarele elemente:
- valoare contabil de intrare 3.000 RON
- amortizare aIerent 3.000 RON
- pre de vânzare 400 RON
1) Vânzarea mijlocului de transport
461 ÷ º 476 RON
Debitori diversi 7583 400 RON
Venituri din vânzarea
activelor si alte opera ii
de capital

4427 76 RON
TVA colectat
Universitatea SPIRU HARET
65
2) Scoaterea din gestiune a miilocului de transport
2813 ÷ 2133 3.000 RON
Amortizarea instala iilor,
miiloacelor de transport,
animalelor si planta iilor
Miiloace de transport
Exemplul 3: O societate comercial doneaz o construc ie. Se cunosc datele:
- valoarea contabil de intrare 4.000 RON
- amortizare aIerent 3.200 RON
Înregistrarea dona iei presupune Iormula contabil :
º ÷ 212 4.000 RON
2812 Construc ii 3.200 RON
Amortizarea construc iilor
6582 800 RON
Dona ii si subven ii
acordate

O categorie aparte în cadrul conturilor de imobiliz ri este reprezentat de
imobiliz rile în curs. Eviden a contabil a imobiliz rilor în curs se ine cu aiutorul
conturilor de activ 231 .Imobiliz ri corporale în curs¨ si 233 .Imobiliz ri necor-
porale în curs¨. Aceste conturi se debiteaz cu valoarea imobiliz rilor corporale în
curs realizate în regie proprie sau facturate de furnizori, cu valoarea aporturilor în
natur (cazul imobiliz rilor corporale în curs), respectiv cu valoarea imobiliz rilor
necorporale Iacturate de Iurnizori, cu valoarea imobiliz rilor necorporale în curs
realizate pentru nevoi proprii sau cu valoarea imobiliz rilor necorporale în curs,
aportate la capitalul social (cazul imobiliz rilor necorporale în curs). Se crediteaz
cu valoarea imobiliz rilor corporale, respectiv necorporale recep ionate.
Eviden a contabil a avansurilor acordate pentru imobiliz ri se ine cu aiutorul
urm toarelor conturi de activ:
232 – avansuri acordate pentru imobiliz ri corporale (structurate în conturi de
eviden separat a terenurilor si construc iilor, a instala iilor tehnice si masinilor,
precum si a altor imobiliz ri corporale):
234 – avansuri acordate pentru imobiliz ri necorporale.

III.3. &RQWDELOLWDWHDLPRELOL] ULORUILQDQFLDUH

În categoria imobiliz rilor Iinanciare se includ titlurile de participare, alte
titluri imobilizate si crean ele imobilizate.
Titlurile de participare care se prezint sub o Iorm Ioarte variat sunt acele
titluri care prin natura lor nu sunt investi ii Ioarte lichide si sunt de inute pentru o
perioad mai mare de un an. Acestea sunt de inute, în primul rând, pentru a se
putea executa o inIluen semniIicativ sau un control asupra societ ilor emitente,
dar sunt aduc toare si de venituri (ce îmbrac Iorma dividendelor).
În categoria altor titluri imobilizate se includ titlurile achizi ionate de societate
sau primite ca aport, a c ror de ineri au ca scop ob inerea de venituri din dividende.
Aceste titluri sunt de inute, de asemenea, pentru o perioad de mai mult de un an.
Universitatea SPIRU HARET
66
Crean ele imobilizate eviden iaz împrumuturile acordate Iilialelor sau altor
societ i pe termen lung, ac iunile proprii, atunci când exist inten ia de conservare
a acestora pentru o perioad mai mare de un an, dobânzile aferente împrumuturilor
acordate etc.
Imobiliz rile Iinanciare sunt eviden iate în contabilitate cu aiutorul conturilor
de activ cuprinse în grupa 26 .Imobiliz ri Iinanciare¨. În cadrul acestei grupe
eviden a v rs mintelor de eIectuat pentru imobiliz ri Iinanciare se realizeaz cu
aiutorul contului de pasiv 269, care detaliaz v rs mintele respective în:
- v rs minte de eIectuat reIeritoare la titluri de participare de inute la Iiliale
din cadrul grupului (cont 2691):
- v rs minte de eIectuat reIeritoare la interesele de participare (cont 2692):
- v rs minte de eIectuat pentru alte imobiliz ri Iinanciare (cont 2693).
Ia data intr rii în patrimoniul societ ii titlurile sunt evaluate la costul de
achizi ie care cuprinde toate cheltuielile reIeritoare la achizi ia lor, cheltuieli
reprezentate de pre ul de cump rare, de comisioane, onorarii sau servicii.
Exemplu: O societate achizi ioneaz 10.000 de ac iuni emise de o societate
din aIara grupului la pre ul de cump rare de 2,5 RON/ac iune. Cheltuielile repre-
zentate de comisioane, onorarii si servicii bancare eIectuate cu ocazia achizi ion rii
ac iunilor au înregistrat o valoare de 1.000 RON.
Costul de achizi ie ÷ 10.000 ac iuni × 2,5 RON /ac iune ¹ 1.000 RON ÷
25.000. RON ¹ 1.000 RON ÷ 26.000 RON.
1. Achizi ia titlurilor de participare se contabilizeaz astIel:
262 ÷ 404 26.000 RON
Interese de
participare
Furnizorii de
imobiliz ri

2. Plata titlurilor de participare
404 ÷ 512 26.000 RON
Furnizori de imobiliz ri Conturi curente la b nci
Eviden a crean elor imobilizate se ine pentru Iiecare crean în parte, aceasta
reprezentând obiect distinct de înregistrare. Acestea sunt evaluate, în conformitate
cu regulile nominalismului monetar.
Exemplu: O societate comercial acord un împrumut în valoare de 200.000 RON
pe 5 ani, cu o dobând de 15º pe an. Împrumutul este rambursabil în transe egale,
dobânda calculându-se la valoarea r mas de achitat societ ii împrumutatoare. Data
acord rii 01.01.N.
An Calcul dobând Dobând Rat Valoarea r mas
N 200.000 ×15º 30.000 40.000 160.000
N ¹ 1 160.000 × 15º 24.000 40.000 120.000
N ¹ 2 120.000 × 15º 18.000 40.000 80.000
N ¹ 3 80.000 × 15º 12.000 40.000 40.000
N ¹ 4 40.000 × 15º 6.000 40.000 –

Universitatea SPIRU HARET
67
1. Înregistrarea acord rii împrumutului
2675 ÷ 512 200.000 lei
Împrumuturi acordate
pe termen lung
Conturi curente
la b nci

2. Înregistrarea dobânzii aferente anului N
2676 ÷ 763 30.000 lei
Dobânda aIerent
împrumuturilor
acordate pe termen lung
Venituri din
crean e imobilizate

3. Încasarea dobânzii si a ratei scadente
512 ÷ º 70.000 lei
Conturi curente la b nci 2675 40.000 lei
Împrumuturile acordate
pe termen lung

2676 30.000 lei
Dobânda aIerent
împrumuturilor acordate
pe termen lung

Similar înregistr rilor eIectuate la punctele 2 si 3 se Iac înregistr rile conta-
bile în anii urm tori.
Cu ocazia inventarierii titlurilor de participare, se stabileste valoarea actual
sau de utilitate a Iiec rei categorii de titluri de participare sau alte titluri imobi-
lizate. Valoarea de utilitate pentru titlurile cotate pe pia a bursier este reprezentat
de cursul mediu al ultimei luni. Valoarea de utilitate pentru titlurile necotate este
dat de valoarea probabil de negociere.
În urma inventarierii se stabileste, de asemenea, si valoarea de utilitate a
crean elor imobilizate, aceasta Iiind reprezentat de valoarea probabil de încasare.
Pentru diIeren a de valoare constatat în minus între valoarea de inventar si
valoarea de intrare a imobiliz rilor Iinanciare, se constituie o aiustare pentru
pierderea de valoare.
În perioadele urm toare, la Iinele Iiec rui exerci iu Iinanciar sau la iesirea din
patrimoniu a imobiliz rilor Iinanciare se realizeaz analiza si regularizarea aiust rilor
pentru pierderea de valoare constituite anterior:
- în situa ia în care pierderea este superioar aiust rii constituite, se supli-
menteaz aiustarea:
- în cazul în care pierderea constatat este inIerioar aiust rii constituite, diIeren a
se deduce din aiustarea constituit si se înregistreaz la venituri:
- cu ocazia anul rii unei aiust ri ca rezultat al iesirii din patrimoniu a
imobiliz rilor Iinanciare, aiust rile constituite se vireaz la venituri.
Eviden a contabil a aiust rilor pentru pierderea de valoare a imobiliz rilor
Iinanciare se ine cu aiutorul contului sintetic de gradul I 296 .Aiust ri pentru
pierderea de valoare a imobiliz rilor Iinanciare¨. Se crediteaz cu sumele
reprezentând constituirea sau suplimentarea aiust rilor si se debiteaz cu sumele ce
reprezint diminuarea sau anularea aiust rilor constituite.
Înregistr rile contabile privind constituirea, suplimentarea, diminuarea sau
anularea aiust rilor pentru pierderea de valoare a imobiliz rilor Iinanciare sunt
urm toarele:
Universitatea SPIRU HARET
68
a) constituirea provizionului pentru pierderea de valoare:
6863 ÷ 296
Cheltuieli Iinanciare privind
aiust rile pentru pierderea
de valoare a imobiliz rilor
Aiust ri pentru pierderea
de valoare a imobiliz rilor
Iinanciare
b) suplimentarea aiust rii pentru pierderea de valoare
idem a)
c) diminuarea aiust rii pentru pierderea de valoare
296 ÷ 7863
Aiust ri pentru
pierderea de valoare a
imobiliz rilor Iinanciare
Venituri din aiust ri
pentru pierderea de
valoare a imobiliz rilor
d) anularea provizionului pentru depreciere
idem c)
Exemplu: O societate comercial înregistreaz la Iinele exerci iului Iinanciar N
o aiustare pentru pierderea de valoare constatat la alte crean e imobilizate în valoare
de 2.500 RON. Ia sIârsitul exerci iului Iinanciar N¹1, necesarul aiust rii este estimat
la 1.000 RON.
1. Constituirea aiust rii
6863 ÷ 2968 2.500 RON
Cheltuieli Iinanciare
privind aiust rile pentru
pierderea de valoare a
imobiliz rilor
Aiust ri pentru pierderea
de valoare a altor crean e
imobilizate

2. Diminuarea aiust rii
2968 ÷ 7863 1.500 RON
Aiust ri pentru pierderea
de valoare a altor crean e
imobilizate
Venituri din aiust ri
pentru pierderea de
valoare a imobiliz rilor

Ia iesirea din patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate sunt
evaluate la valoarea lor de intrare, inându-se cont de eventualele aiust ri pentru
pierderea de valoare constituite.
Pentru titlurile de participare sau alte titluri imobilizate de inute, care au
acelasi emitent si care au Iost înregistrate în contabilitate la date si implicit la
costuri diferite, scoaterea din gestiune se face utilizând metoda costului mediu
ponderat sau metoda FIFO (primul intrat – primul iesit).
Ia iesirea din gestiune, diIeren ele dintre valorile nete încasate (de încasat)
prin vânzare si valorile de intrare ale titlurilor, se înregistreaz la venituri sau
cheltuieli, dup caz.
Exemplul 1: O societate comercial vinde 10.000 de ac iuni de inute la enti-
t ile aIiliate. Se cunosc urm toarele elemente:
- valoarea de intrare a ac iunilor: 2 RON/ac iune:
- pre de vânzare:
a) 2,1RON/ac iune
b) 1,9 RON/ac iune
Universitatea SPIRU HARET
69
- aiustare pentru pierdere de valoare: 100 RON:
- încasarea titlurilor de participare se face prin virament bancar.
a) 1. Vânzarea ac iunilor
461 ÷ º 21.000 RON
Debitori diversi 261 20.000 RON
Ac iuni de inute la
entit ile aIiliate

7611 1.000 RON
Venituri din ac iuni de inute
de entit ile aIiliate

2. Anularea aiust rii pentru pierderea de valoare a ac iunilor
2961 ÷ 7813 100 RON
Aiust ri pentru pierderea de
valoare a ac iunilor de inute
la entit ile aIiliate
Venituri din aiust ri
pentru pierderea de
valoare a imobiliz rilor

3. Primirea sumei aIerente ac iunilor vândute
512 ÷ 461 21.000 RON
Conturi curente la b nci Debitori diversi
b) 1. Vânzarea titlurilor de participare
º ÷ 261 20.000 RON
461 Ac iuni de inute 19.000 RON
Debitori diversi la entit ile aIiliate
6641 1.000 RON
Cheltuieli privind imobili-
z rile Iinanciare cedate

2) Anularea provizionului
2961 ÷ 7863 100 RON
Aiust ri pentru
pierderile de valoare
a ac iunilor de inute
la entit ile aIerente
Venituri din aiust ri
pentru deprecierea
imobiliz rilor

3) încasarea sumei aIerente vânz rii titlurilor de participare
512 ÷ 461 19.000 RON
Conturi curente la b nci Debitori diversi
Exemplul 2: O societate comercial de ine în portoIoliu urm toarele titluri
imobilizate emise de aceeasi unitate:
1.000 titluri la 10 RON/titlu
2.000 titluri la 11 RON/titlu
1.500 titluri la 11,5 RON/titlu
Societatea decide vânzarea a 3.500 de titluri de participare la pre ul de
11 RON/titlu. Încasarea sumei se face prin virament bancar.
Universitatea SPIRU HARET
70
1) Determinarea valorii de intrare a titlurilor vândute metoda FIFO presupune
scoaterea din gestiune a titlurilor achizi ionate si care au constituit primul stoc:
dup epuizarea acestuia, se trece la al doilea stoc etc.
În cazul nostru societatea vinde 3.500 de titluri, acestea Iiind reprezentate de:
1.000 titluri × 10 RON/titlu ÷ 10.000 RON
2.000 titluri × 11 RON/titlu ÷ 22.000 RON
500 titluri × 11,50 RON/titlu ÷ 5.750 RON
Total 3.500 titluri ÷ 37.750 RON
Dup opera iunea de vânzare, societatea va de ine în stoc 1.000 titluri la
valoarea de 11,50 RON/titlu.
Valoarea ob inut prin vânzare ÷ 3.500 titluri × 11 RON/titlu ÷ 38.500 lei.
2) Înregistrarea vânz rii
461 ÷ º 38.500 RON
Debitori diversi 265 37.750 RON
Alte titluri imobilizate
7641 750 RON
Venituri din imobiliz ri
Iinanciare cedate

3) Încasarea sumei din vânzarea titlurilor
512 ÷ 461 38.500 RON
Conturi curente la b nci Debitori diversi
























Universitatea SPIRU HARET
71


IV. CONTABILITATEA STOCURILOR
SI PRODUC IEI ÎN CURS DE EXECU IE







Contabilitatea stocurilor si produc iei în curs de execu ie asigur eviden a
acelor active de inute pentru a Ii vândute pe parcursul desI sur rii normale a acti-
vit ii, eviden a activelor în curs de produc ie ce urmeaz a Ii vândute, precum si
eviden a activelor sub Iorm de materii prime, materiale si alte consumabile ce
urmeaz a Ii Iolosite în procesul productiv al unei societ i.
În cadrul stocurilor propriu-zise se includ:
– materiile prime, care particip direct la Iabricarea produselor si se reg sesc
în produsul Iinit integral sau par ial, Iie în starea lor ini ial , Iie transIormat :
– materialele consumabile, care particip sau aiut la procesul de Iabrica ie,
dar care nu se reg sesc, de regul , în produsul Iinit:
– produsele, care includ semiIabricatele (produsele al c ror proces tehnologic
a fost finalizat într-o sec ie si care trec în continuare în procesul tehnologic al altei
sec ii sau sunt vândute ter ilor), produsele Iinite (produsele care au parcurs toate Iazele
procesului de Iabrica ie si care pot Ii livrate direct ter ilor sau depozitate în vederea
livr rilor) si produsele reziduale (rebuturile, materialele nerecuperabile si deseurile):
– animalele si p s rile crescute pentru a Ii Iolosite pentru reproduc ie, pentru
a Ii valoriIicate, pentru vânzare sau pentru a Ii Iolosite pentru produc ia de lân ,
lapte sau blan :
– m rIurile pe care societatea le achizi ioneaz , în vederea revânz rii:
– ambalaiele, în categoria c rora sunt incluse ambalaiele reIolosibile achizi-
ionate sau Iabricate, destinate produselor vândute si care temporar pot Ii p strate
temporar de ter i, acestia având obliga ia restituirii lor.
În cadrul produc iei în curs de execu ie este inclus produc ia care nu a trecut
prin toate Iazele de produc ie aIerente procesului tehnologic, produsele nesupuse
probelor si recep iei tehnice, lucr rile, serviciile si studiile în curs de execu ie
neterminate.
Eviden a contabil a bunurilor de natura stocurilor si produc iei în curs de
execu ie se ine cu aiutorul conturilor din clasa 3 .Conturi de stocuri si produc ie în
curs de execu ie¨, conturi de activ. Se debiteaz cu valoarea stocurilor intrate în
gestiunea societ ii prin achizi ionare de la Iurnizori, aportate de c tre ac ionari sau
asocia i, realizate din produc ie proprie etc. si se crediteaz cu valoarea stocurilor
iesite din gestiunea societ ii prin consum sau prin orice alt modalitate.
Conturile de eviden a stocurilor si produc iei în curs de execu ie sunt urm -
toarele:
Universitatea SPIRU HARET
72
CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI
SI PRODUC IE ÎN CURS DE EXECU IE

30. Stocuri de materii prime si materiale
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Semin e si materiale de plantat (A)
3026. Furaie (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. DiIeren e de pre la materii prime si materiale (A/P)
33. Produc ia în curs de execu ie
331. Produse în curs de execu ie (A)
332. Iucr ri si servicii în curs de execu ie (A)
34. Produse
341. SemiIabricate (A)
345. Produse Iinite (A)
346. Produse reziduale (A)
348. DiIeren e de pre la produse (A/P)
35. Stocuri aflate la ter i
351. Materii si materiale aIlate la ter i (A)
354. Produse aIlate la ter i (A)
356. Animale aIlate la ter i (A)
357. M rIuri aIlate la ter i (A)
358. Ambalaie aIlate la ter i (A)
36. Animale
361. Animale si p s ri (A)
368. DiIeren e de pre la animale si p s ri (A/P)
37. M rfuri
371. M rIuri (A)
378. DiIeren e de pre la m rIuri (A/P)
38. Ambalaje
381. Ambalaie (A)
388. DiIeren e de pre la ambalaie (A/P)
39. Ajust ri pentru deprecierea stocurilor si produc iei în curs de execu ie
391. Aiust ri pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Aiust ri pentru deprecierea materialelor (P)
3921. Aiust ri pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Aiust ri pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de in-
ventar (P)
Universitatea SPIRU HARET
73
393. Aiust ri pentru deprecierea produc iei în curs de execu ie (P)
394. Aiust ri pentru deprecierea produselor
3941. Aiust ri pentru deprecierea semiIabricatelor (P)
3945. Aiust ri pentru deprecierea produselor Iinite (P)
3946. Aiust ri pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395. Aiust ri pentru deprecierea stocurilor aIlate la ter i
3951. Aiust ri pentru deprecierea materiilor si materialelor aIlate la ter i (P)
3952. Aiust ri pentru deprecierea semiIabricatelor aIlate la ter i (P)
3953. Aiust ri pentru deprecierea produselor Iinite aIlate la ter i (P)
3954. Aiust ri pentru deprecierea produselor reziduale aIlate la ter i (P)
3956. Aiust ri pentru deprecierea animalelor aIlate la ter i (P)
3957. Aiust ri pentru deprecierea m rIurilor aIlate la ter i (P)
3958. Aiust ri pentru deprecierea ambalaielor la ter i (P)
396. Aiust ri pentru deprecierea animalelor (P)
397. Aiust ri pentru deprecierea m rIurilor (P)
398. Aiust ri pentru deprecierea ambalaielor (P)

Metodele de gestiune a stocurilor sunt urm toarele:
a) metoda inventarului permanent:
b) metoda inventarului intermitent.
Metoda inventarului permanent presupune înregistrarea intr rilor si iesirilor,
opera iune cu opera iune, atât cantitativ cât si valoric, scopul societ ii Iiind acela de
a cunoaste în orice moment stocul atât din punct de vedere cantitativ cât si valoric.
Intr rile de bunuri de natura stocurilor au ca documente iustiIicative:
– Iactura de cump rare sau avizul de expediere al Iurnizorului (dac se
primeste aviz, în termen de trei zile urmeaz a se primi si Iactura de achizi ie). Ia
locul unde se recep ioneaz bunurile se întocmeste nota de recep ie si constatare de
diIeren e (NIR). DiIeren ele constatate cu ocazia recep iei urmeaz a se solu iona
de p r ile implicate.
– bonul de predare, transIer, restituire. Acest document se Ioloseste pentru
înregistrarea bunurilor ob inute din produc ie proprie dar si ca document de transIer
între gestiunile unei societ i comerciale.
Metoda inventarului permanent se aplic sub Iormele:
a) metoda operativ contabil . Aceast metod presupune înregistrarea can-
titativ a tuturor introducerilor si iesirilor (Iolosindu-se Iisa de magazie) precum si
înregistrarea valoric a acestora. Ia Iinele unei luni se veriIic datele din eviden a
gestiunii cu cele din eviden a contabil .:
b) metoda cantitativ-valoric . Aceast metod presupune înregistr ri cantitative
la depozit, iar în contabilitate se eIectueaz înregistr ri atât cantitative cât si va-
lorice. Ia Iinele unei luni se Iace veriIicarea cantitativ între eviden a gestionar si
cea contabil .
c) metoda global-valoric . Aceast metod presupune înregistr ri valorice
atât în contabilitate cât si la depozit.
Metoda inventarului intermitent presupune determinarea indirect a iesirilor
din stoc, cunoscându-se cantitatea si valoarea bunurilor intrate si cantitatea r mas
în stoc, determinat pe baz de inventar.
Universitatea SPIRU HARET
74
IV.1. &RQWDELOLWDWHDRSHUD LXQLORUGHLQWUDUHDVWRFXULORU
úLSURGXF LHLvQFXUVGHH[HFX LH

Ia intrarea în patrimoniu, stocurile sunt evaluate si înregistrate în contabilitate
la valoarea contabil (valoarea de intrare) care este reprezentat de:
– costul de achizi ie, pentru bunurile achizi ionate cu titlu oneros. Acesta
cuprinde pre ul de cump rare, taxele de import, taxele nerecuperabile, costurile de
transport, manipulare, orice alte costuri atribuibile direct achizi iei acestora. Taxa pe
valoarea ad ugat se include în costul de achizi ie numai în situa ia în care acesta nu
este recuperabil (cazul societ ilor nepl titoare de TVA):
– costul de produc ie pentru bunurile ob inute din produc ie proprie. Acesta se
compune din costurile direct aIerente bunurilor produse (cheltuielile directe de pro-
duc ie), din alocarea sistematic a costurilor de produc ie indirecte ce r mân relativ
constante Ia de nivelul produc iei (amortizarea, între inerea sec iilor si utilaielor,
costul cu conducerea si administrarea sec iilor etc.), precum si din alocarea siste-
matic a costurilor indirecte de produc ie ce variaz direct propor ional cu nivelul
produc iei (costul indirect cu materii prime, materiale, cu Ior a de munc etc.):
– valoarea de aport, pentru bunurile ce reprezint aport la capitalul social.
Pierderile de materiale, manopera înregistrat peste limitele normal admise
pentru producerea bunurilor de natura stocurilor, costurile de desIacere, cheltuielile
de depozitare (cu excep ia cazurilor când sunt necesare procesului de produc ie)
etc. nu se includ în costul stocurilor, ci sunt incluse direct în cheltuieli.
Reglement rile contabile permit ca stocurile din cump r ri sau produc ie
proprie s Iie evaluate si la pre uri standard, pe baza pre urilor medii ale bunurilor
respective (denumite pre uri de înregistrare), eviden iindu-se distinct diIeren ele de
pre Ia de costul standard de achizi ie sau de produc ie, dup caz.
DiIeren ele de pre stabilite la intrarea bunurilor respective în patrimoniul
societ ii se înregistreaz propor ional, atât asupra valorii bunurilor iesite, cât si
asupra stocurilor, aceasta materializându-se cu aiutorul unui coeIicient ce se
calculeaz , dup cum urmeaz :

Acest coeIicient se înmul este cu valoarea bunurilor de natura stocurilor iesite
din gestiunea societ ii la pre de înregistrare. Suma rezultat se eviden iaz în
conturile corespunz toare în care au Iost înregistrate bunurile iesite.
DiIeren ele de pre ÷ CoeIicientul de repartizare Rulaiul creditor al contului
de stoc la cost standard.
Universitatea SPIRU HARET
75
CoeIicien ii de repartizare a diIeren elor de pre se pot calcula la nivelul
conturilor sintetice de gradul I si II prev zute în clasa 3, pe grupe sau categorii de
stocuri.
Exemplul 1: O societate comercial cump r de la Iurnizori materii prime în
valoare de 20.000 RON. Cheltuielile cu transportul si manipularea materiilor prime
cump rate sunt de 5.000. TVA 19º.
Valoarea de intrare a materiilor prime ÷ 20.000 RON ¹ 5.000 RON ÷ 25.000 RON
º ÷ 401 29.750 RON
301 Furnizori 25.000 RON
Materii prime
4426
TVA deductibil 4.750 RON
Exemplul 2: O societate comercial prezint urm toarele inIorma ii privind
stocul de materii prime, sortimentul Y:
– stoc ini ial, la cost de achizi ie standard:
1.000 buc × 5 RON/buc = 5.000 RON
– abateri Iavorabile de la costul de achizi ie standard, aIerente stocului ini ial
200 RON
– cump r ri:
20.05.N 300 buc × 5,50 RON/buc TVA 19%
23.05.N 500 buc × 5,40 RON/buc TVA 19%
30.05.N 450 buc × 4,50 RON/buc TVA 19º
– consum, în cursul lunii mai N 700 buc×5,00 RON/buc
Contabilitatea diIeren elor de pre se ine cu aiutorul conturilor urm toare:
– 308 .DiIeren e de pre la materii prime si materiale¨
– 348 .DiIeren e de pre la produse¨
– 368 .DiIeren e de pre la animale si p s ri¨
– 378 .DiIeren e de pre la m rIuri¨
– 388 .DiIeren e de pre la ambalaie¨
Se debiteaz cu abaterile de la costurile de achizi ie standard aIerente
cump r rilor cu sume în rosu, pentru abateri Iavorabile (costul de achizi ie eIectiv
· costul de achizi ie standard) sau cu sume în negru, pentru abaterile neIavorabile
(costul de achizi ie eIectiv > costul de achizi ie standard) si se crediteaz cu
abaterile de la costurile de achizi ie standard aIerente stocurilor iesite din gestiune
cu sume în rosu, pentru abateri Iavorabile (costul de achizi ie eIectiv · costul de
achizi ie standard) sau cu sume în negru, pentru abateri neIavorabile (costul de
achizi ie eIectiv > costul de achizi ie standard).
Contabilizarea intr rilor si iesirilor aIerente problemei de mai sus presupune
urm toarele opera iuni:
1. Contabilizarea achizi iei din data de 20.05.N:
– cost de achizi ie standard: 300 buc 5,0 RON/buc ÷ 1.500 RON
– cost de achizi ie eIectiv : 300 buc 5,5 RON/buc ÷ 1.650 RON
abatere neIavorabil de la costul standard (sum în negru) ÷ 150 RON
º ÷ 401 1.963,50 RON
301 Furnizori 1.500 RON
Materii prime
308 150 RON
DiIeren e de pre la materii prime si materiale
4426 313,50 RON
TVA deductibil
Universitatea SPIRU HARET
76
2. Contabilizarea achizi iei din data de 23.05.N
– cost de achizi ie standard: 500 buc 5,0 RON/buc ÷ 2.500 RON
– cost de achizi ie eIectiv: 500 buc 5,4 RON/buc ÷ 2.700 RON
abatere neIavorabil de la costul standard (sum în negru) ÷ 200 RON
º ÷ 401 3.213 RON
301 Furnizori 2.500 RON
Materii prime
308
DiIeren e de pre la
materii prime si materiale
200 RON
4426 513 RON
TVA deductibil
3. Contabilizarea achizi iei din data de 30.05.N
– cost de achizi ie standard: 450 buc 5,0 RON/buc ÷ 2.250 RON
– cost de achizi ie eIectiv: 450 buc 4,5 RON/buc ÷ 2.025 RON
abatere Iavorabil de la costul standard (sum în rosu) ÷ 225 RON
º ÷ 401 2.409,75 RON
301 Furnizori 2.250 RON
Materii prime
308 225 RON
DiIeren e de pre la materii
prime si materiale

4426 384,75 RON
TVA deductibil

4. Contabilizarea consumului de materii prime din luna mai N, la cost de
achizi ie standard:
700 buc × 5,0 RON/buc = 3.500 RON
601 ÷ 301 3.500 RON
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
5. Calculul si contabilizarea diIeren elor de pre , Ia de costul de achizi ie
standard
CoeIicientul de repartizare

[ ] [ ]
0,038
301) cont (Rd 301) cont (Si
6.250 5.000
225 200
=
+
+
+
=
(exprim o abatere Iavorabil )

DiIeren ele de pre ÷ 0,038 3.500 ÷ 3,8º 3.500 ÷ 133 RON
(Rc cont 301) abatere Iavorabil
601 ÷ 308 133 RON
Cheltuieli cu
materiale prime
DiIeren e de pre la materii
prime si materiale

Exemplul 3: O societate comercial a achizi ionat m rIuri din import. Se cunosc
urm toarele:
– pre ul de cump rare (în RON) 100.000 RON
– taxele vamale 2.000 RON
Universitatea SPIRU HARET
77
– cheltuieli de transport si manipulare 1.000 RON
– reducerea comercial acordat de Iurnizorul extern: 3.000 RON
– TVA 2.000 RON
În costul m rIurilor achizi ionate sunt incluse toate elementele de mai sus,
excep ia Iiind reprezentat de reducerea comercial primit de importator si de
TVA. AstIel, costul de achizi ie ÷ 100.000 RON ¹ 2.000 RON ¹ 1.000 RON –
3.000 RON ÷ 102.000 RON.
Exemplul 4: O societate comercial achizi ioneaz de la extern, m rIuri în
data de 20.01.N, termenul de decontare Iiind 20.02.N. Se cunosc elementele:
– valoarea în vam a m rIurilor ÷ 25.000 USD
– taxa vamal ÷ 12º
– comision vamal ÷ 1º
– TVA ÷ 19º
Cursul valutar a înregistrat urm toarele valori:
– la data Iactur rii si a stabilirii valorii în vam : 3,05 RON/USD (20.01.N)
– la data decont rii : 3,09 RON/USD (20.02.N)
1. Calcularea si înregistrarea obliga iilor Iiscale
a) valoarea în vam ÷ 25.000 USD 3,05 RON/USD ÷ 76.250 RON
b) taxa vamal = 76.250 RON × 12% = 9.150 RON
c) comisionul vamal = 76.250 RON × 1% = 762,50 RON
d) TVA=(76.250 RON + 9.150 RON +762,50) × 19% = 16.370,88 RON
º ÷ 512 26.283,38 RON
446 Conturi curente la b nci 9.912,50 RON
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate (taxe
vamale ¹ comision vamal)

4426
TVA deductibil 16.370,88 RON
2. Înregistrarea importului de m rIuri
371 ÷ º 86.162,50 RON
M rIuri 401 76.250 RON
Furnizori
446 9.912,50 RON
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate

3. Plata Iurnizorului extern
º ÷ 512 77.250 RON
401
Furnizori
Conturi curente la b nci
(25.000 USD×3,09 RON/USD)

76.250 RON
665 1.000 RON
Cheltuieli din diIeren e
de curs valutar
(25.000 USD × 0,04 RON/USD).

Universitatea SPIRU HARET
78
Exemplul 5: O societate achizi ioneaz m rIuri de la un Iurnizor intern. Se
cunosc urm toarele elemente:
– valoarea m rIurilor ÷ 2.500 RON
– cheltuieli de transport consemnate în Iactur ÷ 300 RON
– TVA 19º
Plata m rIurilor achizi ionate se eIectueaz prin virament bancar.
1. Înregistrarea achizi ion rii m rIurilor
º ÷ 401 3.332 RON
371 Furnizori 2.800 RON
M rIuri
4426 532 RON
TVA deductibil
Societatea cump r toare Iiind pl titoare de TVA, poate deduce TVA con-
semnat în Iactur si, în consecin , aceast tax nu determin cresterea costului de
achizi ie al m rIurilor.
2. Plata m rIurilor achizi ionate
401 ÷ 512 3.332 RON
Furnizori Conturi curente la b nci
Exemplul 6: O societate comercial prezint urm toarea situa ie a costurilor
de produc ie, aIerente realiz rii de produse Iinite:
– costuri directe 2.500 RON
– costuri indirecte 700 RON din care,
– Iixe 350 RON
– variabile 350 RON
– costuri generale de administra ie 600 RON
– costuri de desIacere 220 RON
– nivelul normal al capacit ii de produc ie al societ ii 60.000 buc
– nivelul real al activit ii productive 37.000 buc
Costul de produc ie este reprezentat de:
a) Costurile directe
b) Costurile indirecte fixe într-o anume propor ie ce se determin în Iunc ie
de capacitatea de produc ie normal (prin aceasta se în elege produc ia ce se
estimeaz a Ii ob inut în decursul a mai multor exerci ii Iinanciare, în condi ii
normale, inându-se cont de pierderea de capacitate determinat de între inerea
planiIicat a echipamentelor). Partea ce nu se include în costul de produc ie al
bunurilor de natura stocurilor ob inute se înregistreaz pe cheltuieli.
c) Costurile indirecte variabile ce sunt alocate în Iunc ie de nivelul
corespunz tor Iolosirii eIective a capacit ii de produc ie.
1. Determinarea costului de produc ie
Costul de produc ie cuprinde:
– cheltuieli directe 2.500 RON
– cheltuieli indirecte 567 RON
TOTAL 3.067 RON
Universitatea SPIRU HARET
79
Costurile indirecte Iixe ce se vor include pe cheltuieli sunt rezultatul urm -
torului calcul:
( ) RON 133 0,62 1 RON 350
60.000
37.000
1 RON 350 = − × = ⎟





− ×

Cheltuielile indirecte ce se includ în costul de produc ie ÷
÷ 700 RON– 133 RON÷ 567 RON
Celelalte costuri sunt incluse pe cheltuieli.
2. Înregistrarea bunurilor de natura stocurilor la costul de produc ie
345 ÷ 711 3.067 RON
Produse Iinite Varia ia stocurilor
Metodologia de înregistrare a intr rilor (de bunuri de natura stocurilor)
presupune în general urm toarele înregistr ri:
a) pentru bunurile de natura stocurilor achizi ionate cu titlu oneros
º ÷ 401
3 Furnizori
Conturi de stocuri
(grupele 30, 36, 37, 38)

4426
TVA deductibil
b) pentru bunurile de natura stocurilor realizate în cadrul societ ii
º ÷ 711
34 Varia ia stocurilor
Produse
38
Ambalaie
c) pentru bunurile de natura stocurilor ce reprezint aport la capitalul social
3 ÷ 456
Conturi de stocuri Decont ri cu asocia ii
privind capitalul
Bunurile de natura stocurilor si produc iei în curs de execu ie pot intra în
societate si prin alte modalit i:
– dup ce au Iost prelucrate de ter i:
– plusuri constatate la inventar:
– prin scoaterea din Iunc iune a unor miiloace Iixe sau prin declasarea altor bunuri.
În urma acestei opera iuni, rezult bunuri de natura stocurilor care trebuie
eviden iate în contabilitate.
În situa ia în care se constat plusuri de inventar la stocurile achizi ionate, se
eIectueaz înregistrarea:
30, 36, 37, 38 ÷ 60
Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile
(pe Iiecare categorie de stocuri)
În situa ia în care se constat plusuri de inventar la stocurile privind produsele
si produc ia în curs de execu ie se eIectueaz înregistrarea.
33, 34 ÷ 711
Conturi de stocuri Varia ia stocurilor
Universitatea SPIRU HARET
80
Pentru bunurile de natura stocurilor achizi ionate la Iinele unui exerci iu Iinanciar,
dar pentru care nu s-a primit Iactura, sunt debitate conturile de stocuri si taxa pe
valoarea ad ugat neexigibil , Iiind creditat contul de Iurnizori Iacturi nesosite. Ia
începutul exerci iului Iinanciar urm tor, înregistrarea eIectuat anterior se storneaz ,
urmând ca la primirea Iacturii s se eIectueze înregistrarea corespunz toare.
Exemplu: Ia Iinele exerci iului Iinanciar se achizi ioneaz materii prime,
pentru care nu s-a primit factura (valoarea acestora = 1.000 RON). La începutul
exerci iului Iinanciar urm tor se primeste Iactura, valoarea total consemnat în
aceasta Iiind de 1.300 RON. TVA inclus. Cota TVA 19º.
1. Înregistrarea achizi iei de materii prime pentru care nu s-a primit Iactura
º ÷ 408 1.190 RON
301 Furnizori – Iacturi nesosite 1.000 RON
Materii prime
4428 190RON
TVA neexigibil
2. Stornarea opera iunii eIectuate la începutul exerci iului Iinanciar urm tor
408 ÷ º 1.190 RON
Furnizori – Iacturi nesosite 301 1.000 RON
Materii prime
4428 190 RON
TVA neexigibile
3. Înregistrarea facturii primite
– deducerea TVA din pre ul total consemnat în Iactur
RON 207,56
119
19
RON 1.300 = ×

– determinarea valorii materiilor prime
1.300 RON – 207,56 RON ÷ 1.092,44 RON
– Iormula contabil :
º ÷ 401 1.300 RON
301 Furnizori 1.092,44 RON
Materii prime
4426 207,56 RON
TVA deductibil
Uneori, pentru achizi iile de bunuri de natura stocurilor se acord reduceri.
Aceste reduceri îmbrac Iorm comercial si/sau Iinanciar .
Reducerile comerciale se întâlnesc sub Iorm de rabaturi, remize si risturne.
Rabaturile se practic asupra pre ului de vânzare, pentru deIectele de calitate
constatate la bunurile achizi ionate. Pentru vânz ri superioare volumului stabilit
sau atunci când societatea cump r toare prezint o importan deosebit pentru
Iurnizor, se acord remize. În Iine, risturnele sunt reduceri de pre ce se determin
având în vedere ansamblul de opera ii eIectuate cu societatea cump r toare în
cadrul unui interval de timp determinat.
În situa ia în care societatea cump r toare achit datoriile sale înainte de
termenul scadent, aceasta poate beneIicia de reduceri Iinanciare (acestea îmbrac
Iorma sconturilor de decontare).
Universitatea SPIRU HARET
81
Exemplu în care reducerile comerciale sunt acordate o dat cu întocmirea Iacturii:
Factura detaliat privind achizi ia de materii prime se prezint astIel:
– materii prime 20.000 RON
– rabat 1.000 RON
– remiz 1.000 RON
– risturn 500 RON
Neta comercial 17.500 RON
- scont de decontare 5º 875 RON
Neta Iinanciar 16.625 RON
TVA 19º 3.158,75 RON
TOTAI DE PIAT 19.783,75 RON
a) înregistrarea Iacturii, în situa ia în care reducerile Iinanciare sunt înre-
gistrate o dat cu primirea materiilor prime:
20.658,75 RON º ÷ º 20.658,75 RON
17.500 RON 301 401 19.783,75 RON
Materii prime Furnizori
3.158,75 RON 4426 767 875 RON
TVA deductibil Venituri din
sconturi ob inute

b) contabilizarea reducerii Iinanciare la achitarea Iacturii presupune înregistr rile:
b1) înregistrarea facturii:
º ÷ 401 20.658,75 RON
301 Furnizori 17.500 RON
Materii prime
4426 3.158,75 RON
TVA deductibil
b2) plata Iacturii:
401 ÷ º 20.658,75 RON
Furnizori 512 19.783,75 RON
Conturi curente la b nci
767 875 RON
Venituri din sconturi ob inute
Ambalaiele sunt acele bunuri de natura stocurilor destinate împachet rii
(transport rii) de produse/m rIuri, livrate clien ilor cu ocazia cump r rii de c tre
acestia a produselor/m rIurilor respective.
Ambalaiele sunt, Iie achizi ionate de la ter i, Iie rezultate din produc ia
proprie. Înregistr rile contabile sunt urm toarele:
a) achizi ia de ambalaie
º ÷ 401
381 Furnizori
Ambalaie
4426
TVA deductibil
Universitatea SPIRU HARET
82
b) produc ia de ambalaie
381 ÷ 711
Ambalaie Varia ia stocurilor

IV.2. &RQWDELOLWDWHDDMXVW ULORUSHQWUXGHSUHFLHUHDVWRFXULORU
úLSURGXF LHLvQFXUVGHH[HFX LH

Pentru deprecierea materiilor prime, materialelor, produc iei în curs de
execu ie, stocurilor aIlate la ter i, m rIurilor, ambalaielor sau animalelor, la sIârsitul
exerci iului Iinanciar, cu ocazia inventarierii, se constituie aiust ri pentru depreciere,
pe seama cheltuielilor. Ia Iinele Iiec rui exerci iu Iinanciar urm tor sau la iesirea din
patrimoniul societ ii, a bunurilor de natura stocurilor pentru care s-au constituit
aiust ri pentru depreciere, aiust rile constituite se suplimenteaz , diminueaz sau se
anuleaz , dup caz.
Eviden a contabil a provizioanelor pentru depreciere se ine cu aiutorul
conturilor de pasiv din grupa 39 .Aiust ri pentru deprecierea stocurilor si produc iei în
curs de execu ie¨. Aceste conturi se crediteaz cu valoarea aiust rilor pentru
deprecierea stocurilor si a produc iei în curs, constituite sau suplimentate, pe Ieluri de
aiust ri, pe seama cheltuielilor de exploatare si se debiteaz cu sumele ce reprezint
diminuarea sau anularea aiust rilor pentru depreciere. Soldul conturilor reprezint
valoarea aiust rilor existente la Iinele perioadei.
Constituirea, suplimentarea, diminuarea sau anularea aiust rilor pentru depre-
cierea stocurilor si a produc iei în curs de execu ie presupune urm toarele
înregistr ri contabile:
1. Constituirea aiust rilor pentru depreciere:
6814 ÷ 39
Cheltuieli de exploatare
privind aiust rile pentru
deprecierea activelor circulante
Aiust ri pentru deprecierea
stocurilor si a produc iei
în curs de execu ie
2. Suplimentarea aiust rilor pentru depreciere:
idem 1
3. Diminuarea aiust rilor pentru depreciere:
39 ÷ 7814
Aiust ri pentru deprecierea
stocurilor si a produc iei
în curs de execu ie
Venituri din aiust ri
pentru deprecierea
activelor circulante
4. Anularea aiust rilor pentru depreciere
idem 3
Exemplu: O societate comercial eviden iaz cu ocazia compar rii valorii de
inventar (mai mic ) a stocului de semiIabricate cu valoarea de intrare a acestora
(mai mare), o depreciere (pierdere de valoare), cu caracter reversibil, în sum de
35.000 RON. Ia Iinele exerci iului Iinanciar, valoarea de inventar este egal cu
valoarea de intrare a semiIabricatelor.
Universitatea SPIRU HARET
83
1. Constituirea provizionului pentru deprecierea semiIabricatelor:
6814 ÷ 3941 35.000 RON
Cheltuieli
de exploatare
privind aiust rile
pentru deprecierea
activelor circulante
Aiust ri pentru
deprecierea
semiIabricatelor

2. Anularea provizionului constituit anterior
3941 ÷ 7814 35.000 RON
Aiust ri pentru
deprecierea
semiIabricatelor
Venituri din aiust ri
pentru deprecierea
activelor circulante


IV.3. &RQWDELOLWDWHDRSHUD LXQLORUGHLHúLUH
DEXQXULORUGHQDWXUDVWRFXULORU

Iesirea bunurilor de natura stocurilor se realizeaz prin consum, prin vânzare,
transmiterea spre prelucrare c tre ter i. De asemenea, sunt asimilate iesirilor si
lipsurile constatate la inventar.
Pentru bunurile Iungibile (bunurile care în interiorul Iiec rei categorii nu sunt
identiIicabile în mod unitar, dup intrarea în gestiunea societ ii), standardele inter-
na ionale de contabilitate recomand utilizarea uneia dintre urm toarele metode de
evaluare:
– metoda costului mediu ponderat (CMP):
– metoda primei intr ri – primei iesiri (FIFO):
– metoda ultimei intr ri – primei iesiri (IIFO).
Costul mediu ponderat se poate calcula dup Iiecare intrare sau lunar, ca
raport între valoarea total a stocului ini ial, plus valoarea intr rilor în stoc si
cantitatea existent în stocul ini ial, plus cantit ile intrate în stoc.
Exemplu: Societatea comercial .X¨S.A. prezint urm toarea situa ie la materia
prim .X¨:
– stoc ini ial 01.02.N = 1.000 buc × 500 RON/buc
– intr ri: (achizi ii) 04.02.N = 500 buc × 700 RON/buc
17.02.N = 300 buc × 710 RON/buc
28.02.N = 1.100 buc × 750 RON/buc
– iesiri: 02.02.N ÷ 300 buc
(consumuri) 18.02.N ÷ 700 buc
25.02.N ÷ 200 buc
S se înregistreze în contabilitate consumul din materia prim .Y¨ utilizând
metoda costului mediu ponderat în ambele variante (calcularea costului dup Iie-
care intrare, respectiv calcularea costului lunar):

Universitatea SPIRU HARET
84
CMP dup Iiecare intrare
Intr ri CMP Iesiri Stoc
Data Explica ii Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
01.02.N Stoc ini ial - - - - - - 1.000 500,00 500.000
02.02.N iesiri - - - 300 500 150.000 700 500,00 350.000
04.02.N intr ri CMP 500 700 350.000 - - - 1.200 583,33 700.000
17.02.N intr ri CMP 370 710 213.000 - - - 1.500 608,67 913.000
18.02.N iesire - - - 700 608,67 426.069 800 608,67 486.931
25.02.N iesire - - - 200 608,67 121.734 600 608,67 365.197
28.02.N intrare CMP 1.100 750 825.000 - - - 1.700 700.12 1.190.197
1.900 1.388.000 1.200 697.803 1.700 700,12 1.190.197
1. Înregistrarea consumului din data de 02.02.N
601 ÷ 301 150.000 RON
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
2. Înregistrarea consumului din data de 18.02.N
601 ÷ 301 426.069 RON
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
3. Înregistrarea consumului din data de 25.02.N
601 ÷ 301 121.734 RON
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

CMP calculat lunar
Costul mediu ponderat calculat lunar ÷
buc / RON 730,53
1.900
1.388.000
1100 300 500
750 1100 710 300 700 500
= =
+ +
× + × + ×
=
Intr ri CMP Iesiri Stoc
Data Explica ii Cant
(buc)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant
(buc)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant
(buc)
Pre
unitar
RON
Valoare
01.02.N Stoc ini ial - - - - - - 1.000 500,00 500.000
02.02.N iesiri - - - 300 730,53 219.159 700 - -
04.02.N intr ri 500 700 350.000 - - - 1.200 - -
17.02.N intr ri 300 710 213.000 - - - 1.500 - -
18.02.N iesire - - - 700 730,53 511.371 800 - -
25.02.N iesire - - - 200 730,53 146.106 600 - -
28.02.N intrare 1.100 750 825.000 - - - 1.700 - -
1.900 - 1.388.000 1.200 730,53 876.636 1.700 730,53 1.241.901
Înregistr rile contabile aIerente consumurilor din zilele de 02, 18 si 25.02.N sunt
similare celor prezentate anterior, cu excep ia sumelor, acestea Iiind 219.159 RON,
511.371 RON, respectiv 146.106 RON.
Universitatea SPIRU HARET
85
Metoda primei intr ri – primei iesiri (FIFO) presupune scoaterea din
gestiunea societ ii a bunurilor de natura stocurilor aIerente primei intr ri. Pe m sura
epuiz rii bunurilor de natura stocurilor intrate prima dat , bunurile iesite din ges-
tiunea societ ii sunt evaluate la costul de achizi ie/produc ie al celei de a doua intr ri
etc. ExempliIicarea acestei metode va Ii realizat pe datele problemei precedente.
Intr ri CMP Iesiri Stoc
Data Explica ii Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
01.02.N Stoc ini ial - - - - - - 1.000 500,00 500.000
02.02.N iesiri - - - 300 500 150.000 700 500,00 350.000
04.02.N intr ri 500 700 350.000 - - - 700
500
500
700
350.000
350.000
17.02.N intr ri 300 710 213.000 - - - 700
500
300
500
700
710
350.000
350.000
213.000
18.02.N iesire - - - 700 500 350.000 500
300
700
710
350.000
213.000
25.02.N iesire - - - 200 700 140.000 300
300
700
710
210.000
213.000
28.02.N intrare 1.100 750 825.000 - - - 300
300
1.100
700
710
750
210.000
213.000
825.000
1.900 1.388.000 1.200 640.000 1.700 - 1.248.000
Metoda ultimei intr ri – primei iesiri (LIFO) presupune scoaterea din
gestiunea societ ii a bunurilor de natura stocurilor aIerente ultimei intr ri. O dat
cu epuizarea acestora sunt scoase bunurile aIerente intr rii anterioare etc.
ExempliIicarea acestei metode:
Intr ri CMP Iesiri Stoc
Data Explica ii Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
Cant.
(buc.)
Pre
unitar
RON
Valoare
01.02.N Stoc ini ial - - - - - - 1.000 500,00 500.000
02.02.N iesiri - - - 300 500 150.000 700 500,00 350.000
04.02.N intr ri 500 700 350.000 - - - 700
500
500
700
350.000
350.000
17.02.N intr ri 300 710 213.000 - - - 700
500
300
500
700
710
350.000
350.000
213.000
18.02.N iesire - - - 300
400
710
700
213.000
280.000
700
100
500
700
350.000
70.000
25.02.N iesire - - - 100
100
700
500
70.000
50.000
600 500 300.000
28.02.N intrare 1.100 750 825.000 - - - 600
1.100
500
750
300.000
825.000
1.900 1.388.000 1.200 763.000 1.700 - 1.125.000
Universitatea SPIRU HARET
86
Evaluarea stocurilor identiIicabile (reprezentate de bunurile individualizate
pentru Iiecare articol în parte) se realizeaz în mod individual.
Exemple privina iesirea ain gestiunea unei societ i a bunurilor ae natura
stocurilor:
1. O societate comercial vinde unui client produse Iinite în valoare de
75.000 RON. Costul de produc ie al bunurilor de natura stocurile vândute
68.000 RON, TVA 19º.
a) înregistrarea vânz rii
4111 ÷ º 89.250 RON
Clien i 701 75.000 RON
Venituri din vânzarea
produselor Iinite

4427 14.250 RON
TVA colectat
b) scoaterea din gestiune a produselor finite vândute
711 ÷ 345 68.000 RON
Varia ia stocurilor Produse Iinite
2. O societate comercial d în consum materii prime în valoare de 75.000 RON
601 ÷ 301 75.000 RON
Cheltuieli cu
materiile prime
Materii prime
3. Cu ocazia inventarierii s-au constatat lipsuri în gestiune la:
– materii prime, în valoare de 10.000 RON
– materiale auxiliare, în valoare de 2.000 RON
În urma eIectu rii analizei acestor minusuri, s-a constatat c lipsa
materialelor auxiliare s-a datorat unui angaiat al societ ii.
a) înregistrarea minusului constatat la materii prime
601 ÷ 301 10.000 RON
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
b) înregistrarea minusului constatat la materialele auxiliare
6021 ÷ 3021 2.000 RON
Cheltuieli cu
materialele auxiliare
Materiale auxiliare
si
461 ÷ º 2.380 RON
Debitori diversi 7588 2.000 RON
Alte venituri din exploatare
4427 380 RON
TVA colectat
4. O societate comercial cu am nuntul prezint urm toarele elemente aIerente
lunii Iebruarie N:
– stoc de m rIuri la 01.02.N evaluat la pre de vânzare (inclusiv TVA): 10.000 RON:
– maria comercial aIerent m rIurilor din stoc la 01.02.N: 1.682,67 RON:
– TVA neexigibil aIerent m rIurilor din stoc la data de 01.02.N: 1.596,64 RON:
Universitatea SPIRU HARET
87
– în cursul lunii februarie N s-au achizi ionat m rIuri, la cost de achizi ie
5.000 RON: s-au vândut m rIuri la pre de vânzare, inclusiv TVA 8.000 RON,
TVA 19º. Societatea practic o mari comercial de 30º, aplicat la costul de
achizi ie al m rIurilor. Aplicarea metodei investitorului permanent, la pre de
vânzare, pentru stocul de m rIuri presupune utilizarea contului 378 .DiIeren e de
pre la m rIuri¨, ce eviden iaz maria comercial (adaosul comercial). Acest cont
este un cont rectiIicator, în creditul s u înregistrându-se valoarea adaosului
comercial aIerent m rIurilor intrate în gestiune: în debitul s u se înregistreaz
valoarea adaosului comercial, aIerent m rIurilor vândute.
Determinarea mariei comerciale aIerent m rIurilor iesite din stoc se Iace, de
regul , la Iinele unei luni, pe baza unui coeIicient mediu de mari comercial care
se determin utilizând Iormula:
Sold ini ial cont 378 ¹ Rulai creditor 378
Sold ini ial cont 371 ¹ Rulai debitor cont 371 – Sold ini ial cont 4428 – Rulai creditor
cont 4428
Maria comercial aIerent m rIurilor vândute se determin prin aplicarea
coeIicientului calculat, în baza Iormulei de mai sus, la valoarea vânz rilor de m rIuri,
exclusiv TVA (rulaiul creditor al contului 707 .Venituri din vânzarea m rIurilor).
a) înregistrarea achizi iei de m rIuri
º ÷ 401 5.950 RON
371 Furnizori 5.000 RON
M rIuri
4426 950 RON
TVA deductibil
b) contabilizarea mariei comerciale si a TVA aIerent intr rilor
– costul de achizi ie ÷ 5.000 RON
– maria comercial ÷ 5.000 RON 30º ÷ 1.500 RON
– TVA neexigibil ÷ (5.000 ¹ 1.500) 19º ÷ 1.235 RON
– pre de vânzare, inclusiv TVA ÷ 5.000 ¹ 1.500 ¹ 1.235 ÷ 7.735 RON
371 ÷ º 2.735 RON
M rIuri 378 1.500 RON
DiIeren e de pre la m rIuri
4428 1.235 RON
TVA neexigibil
c) înregistrarea vânz rii de m rIuri în numerar:
TVA = 8.000 RON ×
119
19
÷ 1.277,31 RON
531 ÷ º 8.000 RON
Casa 707 6.722,69 RON
Venituri din vânzarea
m rIurilor
(8.000 – 1.277,31)
4427 1.277,31 RON
TVA colectat
Universitatea SPIRU HARET
88
d) înregistrarea iesirii din gestiune a m rIurilor vândute:
Situa ia în conturi se prezint astIel:
D 371 M rIuri C D 4428 TVA neexigibil C
Si 10.000
5.000
2.735
Si 1.596,63
1.235,00
Rd ÷ 7.735
Tsd ÷17.735
Rc ÷ 1.235,00
Tsc÷ 2.831,63

D 378 DiIeren a de pre la m rIuri C
Si 1.680,67
1.500,00
Rc ÷ 1.500,00
Tsc ÷ 3.180,67
CoeIicientul mediu de mari comercial ÷
0,21
14.903,36
3.180,67
1.235 1.596,63 7.735 10.000
1.500 1.680,67
= =
− − +
+
=
Maria comercial aIerent m rIurilor vândute ÷ 6.722,69 0,21 ÷ 1.411,76 RON
Costul de achizi ie al m rIurilor vândute ÷ valoarea m rIurilor vândute la
pre , inclusiv TVA – valoarea mariei comerciale aIerente vânz rilor – TVA aIerent
vânz rilor devenit exigibil ÷ 8.000 – 1.411,76 – 1.277,31 ÷ 5.310,93 RON
º ÷ 371 8.000,00 RON
607 M rIuri 5.310,93 RON
Cheltuieli privind m rIurile
378 1.411,76 RON
DiIeren e de pre la m rIurile
vândute

4428 1.277,31 RON
TVA neexigibil
5. O societate comercial d spre prelucrare ter ilor un stoc de produse Iinite
în valoare de 10.000 RON (1.000 buc i de materii prime 10 RON/buc). În urma
prelucr rii rezult produse Iinite ce pot Ii vândute, cheltuielile Iacturate de ter i
Iiind de 7.000 RON, TVA 19º
a) trimiterea spre prelucrare la ter i a materiilor prime
354 ÷ 345 10.000 RON
Produse aIlate la ter i Produse Iinite
b) înregistrarea produselor Iinite primite de la ter i, produse ce pot fi vândute
345 ÷ 354 10.000 RON
Produse Iinite Produse aIlate la ter i
º Concomitent,
345 ÷ 401 8.330 RON
Produse Iinite Furnizori 7.000 RON
4426 1.330 RON
TVA deductibil
Universitatea SPIRU HARET
89


V. CONTABILITATEA DECONT RILOR CU TER II







Contabilitatea ter ilor asigur eviden a datoriilor si crean elor unei societ i
comerciale în rela iile sale cu Iurnizorii, clien ii, personalul, asigur rile sociale,
bugetul statului etc.
Datoriile si crean ele unei societ i eviden iate cu aiutorul contului din clasa 4
.Conturi de ter i¨ îmbrac Iorma datoriilor si crean elor pe termen scurt (cu termen
de decontare mai mic de un an). Prin datorii pe termen scurt se în elege totalitatea
Iondurilor Iurnizate de ter ii societ ii, societatea având obliga ia de a eIectua o
presta ie sau de a acorda un echivalent valoric. În schimb, prin crean e pe termen
scurt se în elege totalitatea valorilor economice avansate de societate ter ilor, de la
care urmeaz a se primi o sum de bani sau un echivalent valoric (o lucrare, un
serviciu etc.).
Conturile cu aiutorul c rora se eviden iaz datoriile pe termen scurt sunt conturi
de pasiv: ele se crediteaz cu datoriile societ ii Ia de ter i si se debiteaz cu sumele
pl tite acestora: prezint sold creditor, sold ce reprezint datoriile r mase de pl tit.
Conturile de eviden a crean elor pe termen scurt au Iunc ie contabil de activ:
se debiteaz o dat cu crearea crean elor Ia de ter i si se crediteaz în momentul
încas rii de sume de bani sau a primirii altor echivalente în contul crean elor existente.
Soldul este debitor si reprezint crean ele de încasat de inute de societate Ia de ter i.
Conturile de ter i asigur eviden a opera iunilor cu Iurnizorii, clien ii, personalul
societ ii, cu asigur rile, protec ia social , cu bugetul statului, cu diIeritele Ionduri, cu
debitorii si creditorii diversi. Totodat , eviden iaz decont rile în cadrul grupului si cu
asocia ii, decont rile în cadrul unit ii, conturile de regularizare si asimilate, precum si
provizioanele pentru deprecierea crean elor.
Conturile de eviden din clasa 4 .Contul de ter i¨ sunt urm toarele:

CLASA 4 – CONTURI DE TER I
40. Furnizori si conturi asimilate
401. Furnizori (P)
403. EIecte de pl tit (P)
404. Furnizori de imobiliz ri (P)
405. EIecte de pl tit pentru imobiliz ri (P)
408. Furnizori – Iacturi nesosite (P)
409. Furnizori – debitori
4091. Furnizori-debitori pentru cump r ri de bunuri de natura stocurilor (A)
4092. Furnizori-debitori pentru prest ri de servicii si execut ri de lucr ri (A)
Universitatea SPIRU HARET
90
41. Clien i si conturi asimilate
411. Clien i
4111. Clien i (A)
4118. Clien i incer i sau în litigiu (A)
413. EIecte de primit de la clien i (A)
418. Clien i – facturi de întocmit (A)
419. Clien i – creditori (P)
42. Personal si conturi asimilate
421. Personal – salarii datorate (P)
423. Personal – aiutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentând participarea personalului la profit (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Re ineri din salarii datorate ter ilor (P)
428. Alte datorii si crean e în leg tur cu personalul
4281. Alte datorii în leg tur cu personalul (P)
4282. Alte crean e în leg tur cu personalul (A)
43. Asigur ri sociale, protec ia social si conturi asimilate
431. Asigur ri sociale
4311. Contribu ia unit ii la asigur rile sociale (P)
4312. Contribu ia personalului la asigur rile sociale (P)
4313. Contribu ia angaiatorului pentru asigur rile sociale de s n tate (P)
4314. Contribu ia angaia ilor pentru asigur rile sociale de s n tate (P)
437. Aiutor de somai
4371. Contribu ia unit ii la Iondul de somai(P)
4372. Contribu ia personalului la Iondul de somai (P)
438. Alte datorii si crean e sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte crean e sociale (A)
44. Bugetul statului, fonduri speciale si contrui asimilate
441. Impozitul pe proIit/venit
4411. Impozitul pe proIit (P)
4418. Impozitul pe venit (P)
442. Taxa pe valoarea ad ugat
4423. TVA de plat (P)
4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibil (A)
4427. TVA colectat (P)
4428. TVA neexigibil (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subven ii
4451. Subven ii guvernamentale (A)
4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subven ii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subven ii (A)
446. Alte impozite, taxe si v rs minte asimilate (P)
447. Fonduri speciale – taxe si v rs minte asimilate (P)
Universitatea SPIRU HARET
91
448. Alte datorii si crean e cu bugetul statului
4481. Alte datorii Ia de bugetul statului (P)
4482. Alte crean e privind bugetul statului (A)
45. Grup si ac ionari/asocia i
451. Decont ri între entit ile aIiliate
4511. Decont ri între entit ile aIiliate (A/P)
453. Decont ri privind interesele de participare
4531. Decont ri privind interesele de participare (A/P)
4538. Dobânzi aIerente decont rilor privind interesele de participare (A/P)
455. Sume datorate ac ionarilor/asocia ilor
4551. Ac ionari/asocia i – conturi curente (P)
4558. Ac ionari/asocia i – dobânzi la conturi curente (P)
456. Decont ri cu ac ionarii/asocia ii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plat (P)
458. Decont ri din opera ii la participa ie
4581. Decont ri din opera ii în participa ie-pasiv (P)
4582. Decont ri din opera ii în participa ie-activ (A)
46. Debitori si creditori diversi
461. Debitori diversi (A)
462. Creditori diversi (P)
47. Conturi de regularizare si asimilate
471. Cheltuieli înregistrate în avans (A)
472. Venituri înregistrate în avans (P)
473. Decont ri din opera ii în curs de clariIicare (A/P)
48. Decont ri în cadrul unit ii
481. Decont ri între unitate si subunit i (A/P)
482. Decont ri între subunit i (A/P)
49. Ajust ri pentru deprecierea crean elor
491. Aiust ri pentru deprecierea crean elor – clien i (P)
495. Aiust ri pentru deprecierea crean elor – decont ri în cadrul grupului si cu
ac ionarii/asocia ii (P)
496. Aiust ri pentru deprecierea crean elor – debitori diversi (P)

V.1. &RQWDELOLWDWHDGHFRQW ULORUFXIXUQL]RULL

Contabilitatea Iurnizorilor asigur înregistrarea opera iunilor unei societ i cu
privire la achizi ia de active imobilizate, active circulante (materii prime, materiale
etc.), la executarea si prestarea de c tre ter i a unor lucr ri sau servicii.
Eviden a contabil a decont rilor cu Iurnizorii se ine cu aiutorul conturilor
de pasiv din cadrul grupei 40 .Furnizori si conturi asimilate¨, grup care include
urm toarele conturi:
401 – Furnizori: acest cont asigur eviden a decont rilor cu Iurnizorii pentru
aprovizion rile de bunuri, lucr rile executate sau serviciile prestate:
403 – EIecte de pl tit: asigur eviden a obliga iilor de plat stabilite pe baz
de eIecte comerciale (biletul la ordin, cambia, cecul, warantul etc.):
Universitatea SPIRU HARET
92
404 – Furnizori de imobiliz ri: ine eviden a obliga iilor de plat Ia de
Iurnizorii de imobiliz ri:
405 – EIecte de pl tit pentru imobiliz ri: asigur eviden a obliga iilor de plat
stabilite pe baz de eIecte comerciale Ia de Iurnizorii de imobiliz ri:
408 – Furnizori – Iacturi nesosite: cu aiutorul acestui cont se ine eviden a
decont rilor cu Iurnizorii pentru achizi iile de bunuri, lucr rile executate si prest rile
de servicii pentru care nu s-au primit Iacturi.
În cadrul grupei 40 se întâlneste un cont ce prezint Iunc ia contabil invers
Iunc iei contabile ce caracterizeaz aceast grup . Acesta este contul 409 .Furnizori
debitori¨, cont de activ, ce este structurat în dou conturi sintetice de gradul II, si
anume:
4091 – Furnizori-debitori pentru cump r ri de bunuri de natura stocurilor
4092 – Furnizori-debitori pentru prest ri servicii si execut ri de lucr ri.
Aceste conturi se debiteaz cu valoarea avansurilor achitate pentru cump rarea
de bunuri de natura stocurilor, respectiv pentru prest rile de servicii si execut rile de
lucr ri, cu valoarea ambalaielor care circul în sistem de restituire Iacturate la
Iurnizori si se crediteaz cu valoarea avansurilor regularizate cu Iurnizorii la primirea
bunurilor, lucr rilor sau serviciilor, cu valoarea ambalaielor care circul în sistem de
restituire înapoiate Iurnizorilor sau nerestituite si înregistrate în stoc etc. Soldul
conturilor reprezint avansul acordat Iurnizorilor, dar nedecontat.
EIectele de comer sunt titluri negociabile, care încorporeaz un drept de
crean al de in torului Ia de emitentul acestora. Acestea sunt crean e pe termen
scurt si cuprind:
– cecul barat:
– biletul la ordin:
– cambia:
– warantul etc.
Biletul la ordin si warantul presupun implicarea a dou persoane în procesul
de decontare, pe când cecul barat si cambia presupun implicarea în procesul de
decontare a trei persoane.
Caracteristicile cecului barat, biletului la ordin, cambiei sunt urm toarele:
Cecul barat este instrumentul de plat care pune în leg tur în procesul cre rii
sale trei persoane: tr g torul, trasul si beneIiciarul. Acest instrument este creat de
tr g tor, care, pe baza unui disponibil în prealabil la o banc , d ordin acesteia, care
se aIl în pozi ia de tras, s pl teasc la prezentare o sum determinat unei ter e
persoane aIlate în pozi ie de beneIiciar.
Tr g torul poate emite un cec numai în condi iile în care acesta de ine la tras
(banc ) Ionduri proprii, disponibile care pot proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o
deschidere de credit, din opera iuni de încas ri etc. Cecul barat este pl tibil la
vedere, termenele de prezentare la plat Iiind de 8 zile, dac cecul este pl tibil în
localitatea în care a fost emis sau de 15 zile, în celelalte cazuri si se calculeaz
începând cu ziua urm toare datei emiterii cecului. Cecul barat are caracteristica de
a avea înscrise dou linii paralele oblice pe Ia a cecului.
Pentru evitarea riscului de neplat a cecurilor barate se impune certiIicarea
lor, aceasta reprezentând opera iunea prin care banca conIirm pe cec existen a
disponibilului necesar eIectu rii pl ii si persoana care a emis cecul nu mai poate
retrage din contul s u aceast sum de bani, pân la expirarea perioadei de
prezentare de 8, respectiv 15 zile, dup caz.
Universitatea SPIRU HARET
93
Biletul la ordin reprezint instrumentul de plat prin care emitentul îsi ia
angaiamentul de a pl ti la o anumit dat , o sum determinat beneIiciarului sau
posesorului legitim al instrumentului. Acesta pune în leg tur , în procesul cre rii
sale, dou persoane, si anume, emitentul si beneIiciarul. Emitentul care în calitate
de debitor se oblig s pl teasc o sum de bani la un anumit termen sau la
prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
Ca si cecul barat, biletul la ordin poate Ii girat, girul reprezentând opera iunea
prin care posesorul biletului la ordin, numit girant, transIer unei alte persoane,
numite giratar, toate drepturile ce izvor sc din acest instrument.
Cambia reprezint obliga ia scris de a pl ti sau de a Iace s se pl teasc , la
scaden , o sum de bani determinat , acest titlu de credit, sub semn tur privat
punând în leg tur în procesul cre rii sale trei persoane: tr g torul, care în calitate de
creditor d ordin debitorului s u numit tras s pl teasc o sum Iixat , la o dat
determinat în timp, Iie unui beneIiciar, Iie la ordinul acestuia din urm .
Cambia circul prin gir (deIini ia a Iost dat la biletul la ordin) si prin cesiune
de crean ordinar , aceasta Iiind actul prin care creditorul numit cedent transIer
dreptul s u de crean unei alte persoane numit cesionar (cesiunea de crean
devine valabil numai începând din momentul notiIic rii ei debitorului sau din
momentul în care debitorul o accept prin act autentic ).
Posesorul cambiei, care nu este pl tibil la vedere, trebuie s o prezinte la
plat în ziua scaden ei sau la cel mult dou zile de la aceasta.
Contabilitatea opera iilor privind decont rile cu Iurnizorii presupune urm toarele
tipuri de înregistr ri:
– aprovizionarea cu stocuri:
º ÷ 401
3 Furnizori
Conturi de stocuri si
produc ie în curs de execu ie

4426
TVA deductibil
– aprovizionarea cu imobiliz ri necorporale si corporale
º ÷ 404
20 Furniz ri de imobiliz ri
Imobiliz ri necorporale
21
Imobiliz ri corporale
4426
TVA deductibil
– primirea lucr rilor si serviciilor de la Iurnizori
º ÷ 401
61 Furnizori
Cheltuieli cu lucr rile si
serviciile executate de ter i

62
Cheltuieli cu alte servicii
executate de ter i

4426
TVA deductibil
Universitatea SPIRU HARET
94
- pentru aprovizionarea cu stocuri, cu imobiliz ri necorporale si corporale si
pentru lucr rile si serviciile executate de ter i si pentru care nu s-au primit Iacturile
pân la data închiderii exerci iului Iinanciar:
º ÷ 408
3 Furnizori – Iacturi nesosite
Conturi de stocuri si
produc ia în curs de execu ie

20
Imobiliz ri necorporale
21
Imobiliz ri corporale
61
Cheltuieli cu lucr rile si
serviciile executate de ter i

62
Cheltuieli cu alte servicii
executate de ter i

4428
TVA neexigibil
Ia deschiderea exerci iului Iinanciar urm tor, înregistrarea de mai sus se
storneaz în negru, urmând ca, la primirea Iacturii, aceasta s Iie repus din nou cu
urm toarele modiIic ri:
a) modiIic rile de sume (dac este cazul):
b) contul „TVA neexigibil ¨ devine .TVA deductibil ¨
c) contul „Furnizori – facturi nesosite” devine „Furnizori” sau „Furnizori de
imobiliz ri¨, dup caz.
– plata Iurnizorilor pe baza de eIecte comerciale
401 ÷ 403
Furnizori EIecte de pl tit
Sau
404 ÷ 405
Furniz ri de
imobiliz ri
EIecte de pl tit
pentru imobiliz ri
– plata eIectelor comerciale si a Iurnizorilor prin virament bancar
º ÷ 512
403 Conturi curente la b nci
EIecte de pl tit
405
EIecte de pl tit
pentru imobiliz ri

401
Furnizori
404
Furnizori de imobiliz ri
Universitatea SPIRU HARET
95
– acordarea de avansuri pentru cump r ri de bunuri de natura stocurilor sau
pentru prest ri servicii/execut ri de lucr ri:
º ÷ 512
4091 Conturi curente la b nci
Furniz ri – debitori pentru
cump r ri de bunuri de
natura stocurilor

4092
Furniz ri-debitori pentru
prest ri servicii/execut ri
de lucr ri

– decontarea Iurnizorilor pe baza disponibilit ilor b nesti si a avansurilor acordate
401 ÷ º
Furnizori 512
Conturi curente la b nci
409
Furnizori debitori

Exemplul 1:
O societate comercial acord un avans unui Iurnizor în vederea achizi ion rii
de materii prime în valoare de 11.900 RON. Furnizorul emite factura de avans în
Iavoarea societ ii comerciale. Ulterior Iurnizorul livreaz societ ii materii prime în
valoare de 20.000 RON, cheltuielile de transport consemnate în Iactur Iiind de
1.000 RON. Societatea achit datoria r mas Ia de Iurnizor prin emiterea unui bilet
la ordin care ulterior este achitat. TVA 19º.
a) Înregistrarea facturii de avans
º ÷ 401 11.900 RON
409 Furnizori 10.000 RON
Avansuri acordate Iurnizorului
4426 1.900 RON
TVA deductibil
b) Eviden ierea pl ii avansului acordat
401 ÷ 5121 11.900 RON
Furnizori Conturi la b nci în lei
c) Înregistrarea aprovizion rii cu materii prime
Costul materiilor prime ÷ 20.000 RON ¹ 1.000 RON ÷ 21.000 RON
º ÷ 401 24.990 RON
301 Furnizori 21.000 RON
Materii prime
4426 3.990 RON
TVA deductibil

Universitatea SPIRU HARET
96
d) Stingerea par ial a obliga iei de plat Ia de Iurnizor ca urmare a avansului
acordat
401 ÷ º 11.900 RON
Furnizori 409 10.000 RON
Avansuri acordate
Iurnizorilor

4626 1.900 RON
TVA deductibil
e) Înregistrarea emiterii biletului la ordin
401 ÷ 403 13.090 RON
Furnizor EIecte de plat
I) Plata biletului la ordin
403 ÷ 5121 13.090 RON
EIecte de pl tit Conturi la b nci în lei

Exemplul 2: O societate comercial se aprovizioneaz cu materii prime în
valoare de 20.000 RON. Pân la Iinele exerci iului Iinanciar nu se primeste Iactura
aIerent aprovizion rii. În prima parte a lunii ianuarie a exerci iului Iinanciar urm tor,
se primeste Iactura, valoarea materiilor prime Iiind de 26.000 RON. TVA 19º.
a) înregistrarea aprovizion rii cu materii prime pentru care nu s-a primit Iactura:
º ÷ 408 23.800 RON
301 Furnizori-Iacturi nesosite 20.000 RON
Materii prime
4428 3.800 RON
TVA neexigibil
b) stornarea înregistr rii anterioare la începutul anului urm tor:
408 ÷ º 23.800 RON
Furnizori-Iacturi nesosite 301 20.000 RON
Materii prime
4428 3.800 RON
TVA neexigibil
c) înregistrarea facturii primite
º ÷ 401 30.940 RON
301 Furnizori 26.000 RON
Materii prime
4426 4.940 RON
TVA deductibil

V.2. &RQWDELOLWDWHDGHFRQW ULORUFXFOLHQ LL

Contabilitatea decont rilor cu clien ii asigur eviden a decont rilor cu clien ii
interni si externi pentru produse, semiIabricate, m rIuri etc. vândute, lucr ri exe-
cutate si servicii prestate pe baz de Iacturi.
Universitatea SPIRU HARET
97
Eviden a contabil a decont rilor cu clien ii se ine cu aiutorul conturilor de
activ din cadrul grupei 41 .Clien i si conturi asimilate¨, grup care include urm -
toarele conturi:
411 .Clien i¨, cont structurat în dou conturi sintetice de gradul II:
– 4111 .Clien i¨. Acest cont se debiteaz cu : valoarea la pre de vânzare a
m rIurilor, produselor etc. livrate, lucr rilor eIectuate si serviciilor prestate, precum
si taxa pe valoarea ad ugat colectat aIerent : valoarea bunurilor livrate sau
serviciile prestate, care au Iost eviden iate în contul .Clien i – facturi de întocmit”
valoarea crean elor reactivate: valoarea ambalaielor care circul în sistem de
restituire, Iacturate clien ilor: diIeren ele de curs valutar Iavorabile, aIerente
crean elor exprimate în devize la închiderea exerci iului Iinanciar etc. Se crediteaz
cu sumele încasate de la clien i în conturile de disponibilit i sau în numerar,
valoarea sconturilor acordate clien ilor, sumele datorate de clien ii incer i, dubiosi,
r u platnici sau aIla i în litigiu, avansurile încasate de la clien i, cu valoarea
ambalaielor, care circul în sistem de restituire, primite de la clien i etc.
– 4118 .Clien i incer i sau în litigiu¨. Se debiteaz ca valoarea bunurilor
livrate, a presta iilor eIectuate sau a lucr rilor executate clien ilor ce se dovedesc
r u platnici, dubiosi, în litigiu, cu diIeren ele Iavorabile de curs valutar aIerente
clien ilor incer i la Iinele exerci iului Iinanciar: se crediteaz cu sumele încasate de
la clien ii incer i sau în litigiu, cu sumele trecute pe pierderi, cu prileiul scoaterii
din eviden a clien ilor r u platnici sau în litigiu, cu diIeren ele neIavorabile de
curs valutar aIerente acestei categorii de clien i etc.
413 – EIecte de primit de la clien i: acest cont eviden iaz drepturile de
crean stabilite pe baz de eIecte comerciale.
418 – Clien i – facturi de întocmit; eviden iaz livr rile de diverse bunuri,
execut rile de lucr ri sau prest rile de servicii, inclusiv taxa pe valoarea ad ugat
pentru care societatea nu a întocmit facturi.
419 – Clien i – creditori: acest cont prezint Iunc ia contabil invers conturilor
din grupa 41 .Clien i si conturi asimilate¨, deci Iunc ie de pasiv. Cu aiutorul s u sunt
eviden iate sumele reprezentând avansurile încasate de la clien i pentru livr ri de
bunuri, execut ri de lucr ri sau prest ri servicii ce se vor eIectua ulterior, precum si
valoarea ambalaielor, care circul în sistem de restituire, primite de la clien i.
Contabilitatea opera iilor privind decont rile cu clien ii presupune o multi-
tudine de tipuri de înregistr ri. În continuare, voi prezenta câteva dintre acestea:
– livr rile de bunuri, execut rile de lucr ri si prest rile de servicii:
÷ º
4111 70
Clien i CiIra de aIaceri
4427
TVA colectat
– primirea avansului de la Iurnizori pentru livr ri ulterioare de bunuri sau
pentru lucr ri si prest ri ulterioare de lucr ri, respectiv servicii:
512 ÷ 409
Conturi curente la b nci Clien i-creditori
Universitatea SPIRU HARET
98
– acceptarea efectelor comerciale de încasat
413 ÷ 4111
EIecte de primit de la clien i Clien i
– remiterea spre încasare a efectelor comerciale de încasat
a) în cazul filelor de cec
5112 ÷ 413
Cecuri de încasat EIecte de primit de la clien i
b) în cazul celorlalte efecte comerciale
5113 ÷ 413
Efecte de încasat EIecte de primit de la clien i
– remiterea spre scontare a efectelor comerciale de încasat
5114 ÷ 413
EIecte emise spre scontare EIecte de primit de la clien i
– înregistrarea clien ilor r u platnici sau în litigiu
4118 ÷ 4111
Clien i incer i sau în litigiu Clien i
– pentru livr rile de bunuri, execut rile de bunuri, prest rile de servicii, pentru
care nu s-au întocmit Iacturi pân la data încheierii exerci iului Iinanciar:
418 ÷ º
Clien i – facturi de întocmit 70
CiIra de aIaceri
4428
TVA neexigibil
Ia începutul anului Iinanciar urm tor, înregistrarea de mai sus se storneaz în
negru, urmând ca la întocmirea Iacturii, aceasta s Iie repus din nou, cu
urm toarele modiIic ri:
a) eventualele modiIic ri de sume:
b) contul .TVA neexigibil ¨ devine .TVA colectat ¨
c) contul .Clien i – Iacturi de întocmit¨ devine .Clien i¨
– încasarea efectelor comerciale: aceast opera iune presupune eIectuarea
urm toarei înregistr ri:
512 ÷ º
Conturi curente la b nci 5112
Cecuri de încasat
5113
Efecte de încasat
– încasarea crean elor Ia de clien i
512 ÷ 4111
Conturi curente la b nci Clien i
sau
531
Casa
Universitatea SPIRU HARET
99
– înregistrarea decont rii avansurilor primite de la clien i
419 ÷ 4111
Clien i-creditori Clien i
– trecerea pe pierderi (scoaterea din eviden a contabil ) a clien ilor deveni i
insolvabili
654 ÷ 4118
Pierderi din crean e
si debitori diversi
Clien i incer i
sau în litigiu
– reactivarea clien ilor scosi din eviden :
4111 ÷ 754
Clien i Venituri din crean e
reactivate si debitori diversi
Exemplul 1: O societate vinde produse finite în valoare de 100.000 RON.
În vederea acestei livr ri societatea a primit în prealabil de la societatea cump -
r toare un avans de 23.800 RON. Încasarea contravalorii m rIii vândute, la nivelul
diIeren ei r mase se realizeaz prin încasarea unui bilet la ordin. Biletul la ordin:
I – este încasat
II – este reIuzat la plat
Costul produselor finite vândute este de 90.000 RON, TVA 19%.
a) înregistrarea facturii de avans
4111 ÷ º 23.800 RON
Clien i 419 20.000 RON
Clien i creditori
4427 3.800 RON
TVA colectat
b) înregistrarea sumei primite ca avans
5121 ÷ 4111 23.800 RON
Conturile b ncii în lei Clien i
c) înregistrarea livr rii de produse Iinite
4111 ÷ º 119.000 RON
Clien i 701 100.000 RON
Venituri din vânzarea
produselor Iinite

4427 19.000 RON
TVA colectat
concomitent,
711 ÷ 345 90.000 RON
Varia ia stocurilor Produse Iinite
d) înregistrarea diminu rii crean ei de încasat ca urmare a avansului primit
º ÷ 4111 23.800 RON
419 Clien i 20.000 RON
Clien i creditori
4427 3.800 RON
TVA colectat
Universitatea SPIRU HARET
100
e) înregistrarea biletului la ordin pentru suma r mas de încasat
413 ÷ 411 95.200 RON
EIecte de primit
de la clien i
Clien i
I) înregistrarea biletului la ordin în vederea încas rii
5113 ÷ 413 95.200 RON
Efecte de încasat EIecte de primit
de la clien i

g) I încasarea biletului la ordin
5121 ÷ 5113 95.200 RON
Conturi la banc în lei Efecte de încasat
II reIuzul la plat al biletului la ordin
– anularea efectului neîncasat
413 ÷ 5113 95.200 RON
EIecte de primit
de la clien i
Efecte de încasat
4111 ÷ 413 95.200 RON
Clien i EIecte de primit
de la clien i

– eviden ierea clientului r u platnic
4118 ÷ 4111 95.200 RON
Clien i incer i
sau în litigiu
Clien i
– înregistrarea provizionului pentru depreciere
6814 ÷ 491 80.000 RON
Cheltuieli de exploatare privind
aiust rile pentru deprecierea
activelor circulante
Aiust ri pentru
deprecierea
crean elor-clien i

Provizionul s-a constituit la valoarea I r TVA.
Valoarea TVA ÷ 92.500 RON × 19/119 ÷ 15.200 RON
În urma lichid rii societ ii r u platnice societatea vânz tor recupereaz
100º din valoarea crean ei
– înregistrarea încas rii crean ei
5121 ÷ 4118 95.200 RON
Costuri la banc în lei Clien i incer i sau în litigiu
– înregistrarea anul rii aiust rii privind depunerea activelor circulante
491 ÷ 7814 80.000 RON
Aiust ri pentru
deprecierea
crean elor-clien i
Venituri din aiust ri
pentru deprecierea
activelor circulante

Universitatea SPIRU HARET
101
În situa ia în care o parte din crean sau întreaga crean nu era încasat ,
scoaterea din gestiune a clientului r u platnic presupune înregistrarea:
º ÷ 4118
654 Clien i incer i sau în litigiu
Pierderi din crean e
si creditori diversi

4427
TVA colectat
Ulterior se eIectueaz înregistrarea anul rii aiust rii privind depunerea acti-
velor circulante.
Exemplul 2: O societate comercial livreaz produse Iinite unui client în
valoare de 70.000 RON pentru care nu emite Iactur pân la Iinele exerci iului
Iinanciar. Factura este emis în luna ianuarie a exerci iului Iinanciar urm tor,
valoarea acesteia Iiind identic cu valoarea produselor livrate. Costul produselor
Iinite este de 65.000 RON, iar TVA 19º.
a) înregistrarea livr rii produselor Iinite:
418 ÷ º 83.300 RON
Clien i-facturi de întocmit 701 70.000 RON
Venituri din vânzarea
produselor Iinite

4428 13.300 RON
TVA neexigibil
Concomitent,
scoaterea din gestiune a bunurilor livrate

711 345 65.000 RON
Varia ia stocurilor Produse Iinite
b) stornarea înregistr rii livr rii produselor Iinite la începutul anului Iinanciar
urm tor:
º ÷ 418 83.300 RON
701 Clien i- facturi de întocmit 70.000 RON
Venituri din vânzarea
produselor Iinite

4428
TVA neexigibil
13.300 RON
c) înregistrarea pe baz de Iactur a produselor Iinite vândute:
4111 ÷ º 83.300 RON
Clien i 701 70.000 RON
Venituri din vânzarea
produselor Iinite

4427 13.300 RON
TVA colectat

Universitatea SPIRU HARET
102
Exemplul 3: O societate comercial vinde semiIabricate în valoare de 80.000 RON.
Societatea acord o reducere de 5º societ ii cump r toare, pentru achizi ionarea
unei cantit i de semiIabricate, considerat ca Iiind semniIicativ . Plata contravalorii
semiIabricatelor achizi ionate se eIectueaz prin virament bancar. Costul de pro-
duc ie al semiIabricatelor este de 72.000 RON, TVA 19º.
a) înregistrarea livr rii semiIabricatelor
4111 ÷ º 90.440 RON
Clien i 702 76.000 RON
Venituri din vânzarea
semiIabricatelor
(80.000 RON –
80.000 RON × 5%)
4427 14.440 RON
TVA colectat
Concomitent,
scoaterea din gestiune a semifabricatelor vândute:
711 ÷ 341 72.000 RON
Varia ia stocurilor SemiIabricate
b) încasarea contravalorii semifabricatelor
512 ÷ 4111 90.440 RON
Conturi curente la b nci Clien i
Un caz particular este reprezentat de situa ia în care societatea comercial are
calitatea de cump r tor-exportator sau de importator-vânz tor.
Atunci când societatea comercial are calitatea de cump r tor-exportator,
aceasta achizi ioneaz m rIuri de la societ i produc toare din ar si le vinde la
extern în nume propriu, pe contul si riscurile sale.
În contabilitatea societ ii comerciale se eviden iaz , pe de o parte, achizi ia
m rIurilor, generatoare de cheltuieli de achizi ie, cheltuielile de export, în Iunc ie
de condi iile de livrare si cheltuielile de administra ie, iar pe de alt parte, venitul
ob inut din vânzarea m rIurilor la nivelul pre ului încasat de la clientul extern.
M rIurile cump rate pot Ii exportate Iie direct din depozitele produc torului,
Iie dup ce acestea au Iost aduse în depozite proprii.
Deoarece încasarea de la extern si plata serviciilor pot avea loc anterior sau
ulterior datei Iactur rii, societatea va calcula diIeren ele de curs valutar, dup cum
urmeaz :
– diIeren a de curs la încasare de la extern ÷ valuta încasat (cursul valutei
la încasare – cursul valutei la Iacturare):
– diIeren a de curs la plata serviciilor ÷ valuta achitat (cursul valutei la
plat – cursul valutei la Iacturare).
DiIeren a de curs valutar poate Ii Iavorabil (caz în care îmbrac Iorma unui
venit Iinanciar) sau neIavorabil (situa ie în care îmbrac Iorma unei cheltuieli
Iinanciare).
Tipurile de înregistr ri contabile sunt urm toarele:
a) cump rarea m rIurilor:
– p strate în custodie la Iurnizori interni
º ÷ 401
357 Furnizori
M rIuri aIlate la ter i
4426
TVA deductibil
Universitatea SPIRU HARET
103
– aduse în depozite proprii
º ÷ 401
371 Furnizori
M rIuri
4426
TVA deductibil
b) plata Iurnizorului intern
401 ÷ 512
Furnizori Conturi curente la b nci
c) Iacturarea m rIurilor la export (TVA ÷ 0)
4111 ÷ 707
Clien i Venituri din vânzarea m rIurilor

Concomitent,
desc rcarea gestiunii
607 ÷ 357
Cheltuieli privind m rIurile M rIuri aIlate la ter i
sau
371
M rIuri
d) înregistrarea cheltuielilor externe de transport si plata acestora
º ÷ 401 (contravaloarea în lei
624
Cheltuieli cu transportul
a sumei în valut )
Furnizori
de bunuri si personal
4426
TVA deductibil
– situa ia apari iei unor diIeren e neIavorabile de curs valutar
º ÷ 512 (suma în valut cursul de schimb
din ziua pl ii)
401
Furnizori
Conturi curente la b nci (contravaloarea
în lei a sumei în valut la Iacturare)
665 (DiIeren e neIavorabile de curs valutar)
Cheltuieli de curs
valutar din diIeren e

– situa ia apari iei unor diIeren e Iavorabile de curs valutar
401
Furnizori
÷ % Contravaloarea în lei a sumei
în valut la Iacturare
512 (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data pl ii)
Conturi curente la b nci
765 (diIeren e Iavorabile
de curs valutar)
Venituri din diIeren e de curs valutar
Universitatea SPIRU HARET
104
e) încasarea sumei de la clientul extern
– situa ia apari iei unor diIeren e de curs valutar Iavorabile:
512
Conturi curente la b nci
÷ % (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data pl ii)
4111 (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data Iactur rii)
Clien i
765 (diIeren e Iavorabile
de curs valutar)
Venituri din diIeren e de curs valutar
– situa ia apari iei unor diIeren e de curs valutar neIavorabile
º ÷ 4111 (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data Iactur rii)
512
Conturi
Clien i (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data încas rii)
curente la b nci
665
Cheltuieli din
(diIeren e neIavorabile
de curs valutar)
diIeren e de curs valutar
Atunci când societatea comercial are calitatea de importator-vânz tor, aceasta
import m rIuri de la extern si le vinde beneIiciarilor la intern.
Pre ul de vânzare la intern se stabileste prin negociere cu beneIiciarul, în
Iunc ie de costul de achizi ie (acesta este alc tuit din pre ul extern, cheltuielile de
circula ie, taxele si comisioanele vamale etc.).
Dac m rIurile achizi ionate sunt diriiate de la punctul vamal c tre beneIiciarii
interni, se poate eIectua înregistrarea direct pe cheltuieli a costului de achizi ie,
neIiind necesar o reIlectare a acestora în conturile de m rIuri (dac acestea sunt
aduse în depozitele proprii) sau m rIuri aIlate la ter i (dac m rIurile sunt depozitate
în spa ii ale unor societ i depozitare).
a) cump rarea m rIurilor ce sunt aduse în depozite proprii
371 ÷ º (valoarea total a m rIurilor)
M rIuri 401 (valoarea m rIurilor achizi ionate)
Furnizori
446 (taxa vamal , comisionul vamal etc.)
Alte impozite, taxe si v rs minte asimilate
b) eIectuarea pl ilor c tre bugetul statului
º ÷ 512
4426 Conturi curente la b nci
TVA deductibil
446
Alte impozite, taxe
si v rs minte asimilate

Universitatea SPIRU HARET
105
c) plata Iurnizorului extern
– situa ia apari iei unor diIeren e Iavorabile de curs valutar
401

÷ % (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data Iactur rii)
Furnizori 512 (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data pl ii)
Conturi curente la b nci
765
Venituri din diIeren e
Iavorabile de curs valutar
– situa ia apari iei unor diIeren e neIavorabile de curs valutar
º

÷ 512 (contravaloarea în lei a sumei
în valut la data încas rii)
401 Conturi curente
la b nci
(contravaloarea în lei a sumei
în valut la data Iactur rii)
Furnizori
665
Cheltuieli din
diIeren e de curs valutar
(diIeren e neIavorabile
de curs valutar)
d) vânzarea m rIurilor
4111 ÷ º
Clien i 707
Venituri din vânzarea m rIurilor
4427
TVA colectat
Concomitent,
desc rcarea gestiunii cu m rIurile vândute
607 371
Cheltuieli privind m rIurile M rIuri
EIectele comerciale de primit pot Ii scontate. Banca poate achizi iona aceste
eIecte comerciale, ea cump rând dreptul de crean , contra unei sume de bani mai
mic decât valoarea acestora (diIeren a dintre cele dou valori poart denumirea de
agio si revine b ncii).
DiIeren a dintre valoarea nominal a eIectelor comerciale de primit si agio
poart denumirea de valoare scontat . Agio este dat de suma dintre valoarea
scontului si comisionul variabil asimilabil scontului.
Exemplu: O societate comercial remite b ncii în vederea scont rii o Iil de
cec în valoare de 120.000 RON. Banca, în schimbul Iilei de cec, pune la dispozi ia
societ ii comerciale suma de 100.000 RON, sum ce alimenteaz contul acesteia.
– valoarea nominal a Iilei de cec ÷ 120.000 RON
– valoarea scontat ÷ 100.000 RON
– valoare tax scont ÷ 120.000 RON – 100.000 RON÷ 20.000 RON
Universitatea SPIRU HARET
106
a) remiterea Iilei de cec b ncii, în vederea scont rii:
5114 ÷ 413 120.000 RON
EIecte remise la scontare EIecte de primit de la clien i
b) înregistrarea scont rii
º ÷ 5114 120.000 RON
(valoare nominal )
512
Conturi curente la b nci
EIecte remise la scontare 100.000 RON
(valoare scontat )
667
Cheltuieli privind
20.000 RON
(valoare tax scont)
sconturile acordate

V.3. &RQWDELOLWDWHDGHFRQW ULORUFXSHUVRQDOXO
DVLJXU ULOHVRFLDOHSURWHF LDVRFLDO úLEXJHWXOVWDWXOXL

A) Decont rile cu personalul. asigur rile sociale si protec ia social
Pre ul Ior ei de munc , precum si expresia valoric a p r ii din venitul na ional
care este destinat consumului individual, direct al angaia ilor poart denumirea de
salariu. M rimea salariului este stabilit prin negociere între angaiatori si angaia i, pe
baza cadrului general reprezentat de contractul colectiv de munc si pe baza cadrului
individual reprezentat de contractul individual de munc .
Societ ile comerciale pot utiliza Iorme de salarizare precum: salarizarea în
acord, salarizarea pe baz de cote procentuale din veniturile realizate din produc ia
ob inut , salarizarea în regie sau dup timpul eIectiv lucrat.
Ia nivelul individual salariul se stabileste pornind de la salariul tariIar minim pe
ar pentru un lucru de 170 de ore, în medie, pe lun si a unui tariI orar minim pe ar .
Elementele de calcul si decontare a renumera iei Iactorului: munc , asa cum
sunt eviden iate la nivelul unui stat de salarii se prezint , dup cum urmeaz :
• Salariul ae baz brut
(¹) sporuri si adausuri (în sistemul sporurilor se pot include: sporul pentru
vechimea în munc : sporul pentru condi ii deosebite, cum sunt: mediu toxic,
periculoase etc.: sporul pentru orele lucrate suplimentar peste programul de lucru:
sporul pentru lucrul de noapte etc.):
(¹) indemniza iile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere:
(¹) index ri de salarii sau compens ri de cresteri de pre :
(¹) sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie, pl tite din Iondul de salarii:
(¹) prime anuale si cele din cursul anului sub diIerite Iorme, altele decât cele
ce reprezint participarea salariilor la proIit.
• Jenit brut
(-) contribu ia personalului la contribu ia pentru asigur ri sociale (9,50º):
(-)contribu ia angaiatului la asigur rile sociale de s n tate (6,5º):
(-) contribu ia angaiatului la Iondul de somai (1º):
• Total contribu ii
Universitatea SPIRU HARET
107
• Jenit net (Venit brut – Total contribu ii)
(-)deducerea personal de baz
(-) deducerile personale suplimentare
• Jenit impozabil
(-) impozit pe veniturile sub Iorm salarial :
(-) avansuri acordate salaria ilor:
(-) re ineri datorate ter ilor
• Salariul net ae plat (Venit brut – Total contribu ii – Impozit pe salarii –
Avansuri – Re ineri)
Se observ din cele de mai sus c re inerile suportate de angaiat sunt:
- contribu ia angaiatului la asigur rile sociale (9,50º):
- contribu ia angaiatului la asigur rile sociale de s n tate (6,5º):
- contribu ia angaiatului la Iondul de somai (1º):
- impozitul pe salarii (16º):
- alte re ineri.
Plata drepturilor salariale implic , de asemenea, re ineri suportate de angaiator,
si anume:
- contribu ia angaiatorului la asigur rile sociale.
Baza lunar de calcul este reprezentat de Iondul total de salarii brute lunare
realizate de angaia ii cu carte de munc .
Contribu ia la asigur rile datorate de angaiator se determin prin aplicarea
urm toarelor procente la baza de calcul:
19,5º - pentru angaiatorii cu condi ii normale de munc :
24,5º - pentru angaiatorii cu condi ii deosebite de munc :
29,5º - pentru angaiatorii cu condi ii speciale de munc .
Dac angaiatorul desI soar activit i care sunt încadrate în mai multe
categorii, din punct de vedere al condi iilor de munc , baza impozabil se stabileste
pentru Iiecare dintre aceste trei categorii:
- contribu ia angaiatorului la asigur rile sociale de s n tate.
Baza lunar de calcul este reprezentat de Iondul de salarii realizat lunar (inclusiv
sumele pl tite din acesta pentru concediile medicale). Contribu ia la asigur rile sociale
de s n tate se determin prin aplicarea coeIicientului de 6º la baza de calcul:
- contribu ia unit ii la Iondul de somai: se determin prin aplicarea procentului
de 2,25º la baza de calcul stabilit pentru plata contribu iei la asigur rile sociale:
- contribu ia de asigurare pentru accidente de munc si boli proIesionale: se
determin prin aplicarea unui coeIicient stabilit în Iunc ie de codul CAEN la Iondul
total de salarii brute lunare, cu excep iile prev zute de lege:
- contribu ia la Iondul unui de asigur ri sociale de s n tate: se determin prin
aplicarea procentului de 0,85º la Iondul total de salarii brute si se deduce din
contribu ia la asigur rile sociale datorate de angaiator:
- contribu ia la Iondul crean elor salariale: se determin prin aplicarea pro-
centului de 0,25º la Iondul total de salarii si se deduce din contribu ia angaiatorului
la Iondul de somai:
- contribu ia angaiatorului la Inspectoratul teritorial de munc (ITM): pre-
supune virarea a 0,75º din Iondul brut de salarii (dac ITM ine c r ile de munc
ale angaia ilor) sau a 0,25º din Iondul brut de salarii (dac angaiatorul este cel ce
ine c r ile de munc ).
Universitatea SPIRU HARET
108
Contabilitatea decont rilor cu personalul, asigur rile sociale si protec ia social
se ine cu aiutorul conturilor cuprinse în grupele de conturi – 42 .Personal si conturi
asimilate¨, respectiv 43 .Asigur ri sociale, protec ia social si alte conturi asimilate”.
Din cadrul grupei 42 .Personal si conturi asimilate¨ Iac parte urm toarele
conturi:
421 – „Personal – salarii datorate¨: are Iunc ia contabil de pasiv: se crediteaz
cu salariile cuvenite angaia ilor, cu alte drepturi cuvenite acestora si se debiteaz cu
re inerile din salarii, cu sumele neridicate de personal în termenul legal sau cu
salariile nete pl tite:
423 – „Personal – aiutoare materiale datorate¨: are Iunc ia contabil de pasiv:
se crediteaz cu sumele datorate angaia ilor, reprezentând aiutoare materiale suportate
din contribu ia angaiatorului la asigur rile sociale si se debiteaz cu sumele pl tite,
cu sumele neridicate sau cu alte re ineri (re ineri datorate ter ilor, contribu ia la asigu-
r rile sociale de s n tate, la Iondul de somai, Iondul de s n tate si impozitul datorat):
424 – .Prima reprezentând participarea personalului la proIit¨: are Iunc ia
contabil de pasiv: se crediteaz cu sumele alocate în vederea remuner rii anga-
ia ilor si se debiteaz cu impozitul re inut, cu sumele achitate angaia ilor sau cu
sumele neridicate de acestia:
425 – .Avansuri acordate personalului¨: are Iunc ia contabil de activ: se
debiteaz cu avansurile acordate sau neridicate si se crediteaz cu sumele re inute
pe statele de plat sau de aiutoare materiale reprezentând avansuri acordate;
426 – .Drepturi de personal neridicate¨: are Iunc ia contabil de pasiv si
eviden iaz drepturile de personal, neridicate în termenul legal. Se crediteaz cu
sumele dotorate personalului, neridicate în termen si se debiteaz cu sumele
achitate personalului sau cu drepturile de personal neridicate, prescrise:
427 – .Re ineri din salarii datorate ter ilor¨: are Iunc ia contabil de pasiv: se
crediteaz cu sumele re inute din salarii datorate ter ilor, ce reprezint chirii, cump r ri
cu plata în rate etc.: se debiteaz cu sumele achitate ter ilor, reprezentând re ineri
sau popriri din salarii:
428 – .Alte datorii si crean e în leg tur cu personalul¨: acest cont este
biIunc ional si asigur eviden a crean elor si datoriilor ce apar în raporturile
angaiatorului cu personalul.
Din cadrul grupei 43 .Asigur ri sociale, protec ia social si conturi asimilate¨
Iac parte conturile:
431 – .Asigur ri sociale¨: are Iunc ie contabil de pasiv: se crediteaz cu
sumele ce reprezint contribu iile angaiatorului si angaia ilor la asigur rile sociale
si la asigur rile sociale de s n tate: se debiteaz cu sumele virate în contul celor
dou tipuri de asigur ri, precum si cu sumele datorate angaia ilor ce se suport din
asigur ri sociale:
437 – „Aiutor de somai¨: are Iunc ia contabil de pasiv: se crediteaz cu su-
mele ce reprezint contribu iile angaiatorului si angaia ilor la Iondul de somai si se
debiteaz cu sumele virate la acest Iond:
438 – .Alte datorii si creante sociale¨: acest cont este biIunc ional si asigur
eviden a datoriilor de achitat sau crean ele de încasat în raporturile cu asigur rile
sociale si protec ia social .
Pentru în elegerea modului de calcul si contabilizare a salariilor si a tuturor
obliga iilor ce apar din acestea presupun c într-o societate cu condi ie normal de
lucru ce îsi desI soar activitatea doi salaria i. C r ile de munc sunt inute de
c tre angaiator.
Universitatea SPIRU HARET
109
Salariatul 1
Salariul de baz brut ÷ 500 RON
Spor de vechime ÷ 5º
Are în între inere doi copii minori
Salariatul îsi desI soar activitatea în condi ii normale de munc .
Calculul salariului net cuvenit salariatului 1:
Salariul de baz brut ÷ 500 RON
(+) Spor de vechime = 25 RON (500 RON × 5%)
Venit brut ÷ 525 RON
Contribu ia la asigur ri sociale ÷ 50 RON (525 RON× 9,5%)
Contribu ia la asigur ri sociale de s n tate ÷ 34 RON (525 RON 6,5º)
Contribu ia la Iondul de somai ÷ 5 RON (525 RON 1º)
TOTAI contribu ii ÷ 89 RON
Venit net (525 RON – 89 RON) ÷ 436 RON
Deducere personal de baz ÷ 450 RON
Baza de calcul ÷ 0 RON
Impozit calculat de virat ÷ 0 RON
Salariu net (525 RON – 89 RON) ÷ 436 RON

Salariatul 2
Salariul de baz brut ÷ 2.000 RON
Spor de vechime ÷ 10º
Are în între inere so ia
Salariatul îsi desI soar activitatea în condi ii normale de munc .
Calculul salariului net cuvenit salariatului 2:
Salariul de baz brut ÷ 2.000 RON
(+) Spor vechime = 200 RON (2.000 RON × 10%)
Venit brut ÷ 2.200 RON
Contribu ia la asigur ri sociale ÷ 209 RON (2.200 RON 9,5º)
Contribu ia la asigur ri sociale de s n tate ÷ 143 RON (2.200 RON × 6,5%)
Contribu ia la Iondul de somai ÷ 22 RON (2.200 RON 1º)
TOTAI contribu ii ÷ 374 RON
Venit net (2.200 RON – 374 RON) ÷ 1.826 RON
Deducere personal de baz ÷ 150 RON
Baza de calcul ÷ 1.826 RON – 150 RON ÷ 1.676 RON
Impozit calculat de virat ÷ 1.676 RON × 16% = 268 RON
Salariu net (2.200 RON– 374 RON – 268 RON) ÷ 1.558 RON

Statul de salarii aferent salaria ilor 1 si 2 si înregistr rile contabile afe-
rente drepturilor de personal sunt urm toarele:
Stat de salarii
Nume
prenume
Salariu
de
baz
Spo-
ruri
Venit
brut
Contri-
bu ii la
asigur rii
sociale
CASS
So-
mai
Venit
net
Deduceri
personale
de baz
Venit
impo-
zabil
Im-
pozit
Salariu
net
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 500 25 525 50 34 5 436 450 0 0 436
2 2.000 200 2.200 209 143 22 1.826 150 1.676 268 1.558
Total 2.500 225 2.725 259 177 27 2.262 600 1.676 268 1.994
Universitatea SPIRU HARET
110
Obliga iile de plat ale angaiatorului sunt urm toarele:
– contribu ia la asigur rile sociale (CAS) ÷ 2.725 RON 19,50º ÷ 531 RON
– contribu ia la asigur rile sociale de s n tate (CASS) = 2.725 RON × 6% =
164 RON
– contribu ia la Iondul de somai ÷ 2.725 RON 2,25º ÷ 61 RON
– contribu ia la Iondul de accidente si boli proIesionale (presupunem c
procentul este de 0,50%) = 2.725 RON × 0,50% = 14 RON
– contribu ia la ITM ÷ 2.725 RON 0,25º ÷ 7 RON
– contribu ia la Iondul unic de asigur ri sociale de s n tate ÷ 2.725 RON
0,85 º ÷ 23 RON
– contribu ia la Iondul crean elor salariale ÷ 2.725 RON 0,25º ÷ 7 RON
Înregistrarea impozitului pe venitul sub Iorm de salarii se eIectueaz cu
aiutorul contului de pasiv 444 „Impozit pe venituri de natura salariilor”. Acest cont
se crediteaz cu sumele datorate bugetului de stat reprezentând impozitul pe salarii
din drepturile cuvenite salaria ilor si se debiteaz pe m sura vir rii acestora la buget.
Înregistrarea contabil la Iondul de accidente si boli proIesionale, la ITM si
la Iondul unic de asigur rii sociale de s n tate se realizeaz cu aiutorul contului
447 „Fonduri speciale – taxe si v rs minte asimilate¨. În creditul acestui cont se
eviden iaz datoriile si v rs mintele de eIectuat, iar în debitul contului se
înregistreaz pl ile eIectuate.
1. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile
641 ÷ 421 2.725 RON
Cheltuieli cu salariile Personal – salarii
datorate personalului

2. Înregistrarea re inerilor din salarii
421 ÷ º 731 RON
Personal – salarii datorate 4312 259 RON
Contribu ia personalului
la asigur rile sociale
4314 177 RON
Contribu ia angaia ilor pentru
asigur rile sociale de s n tate
4372 27 RON
Contribu ia personalului
la Iondul de somai
444 268 RON
Impozit pe venituri
de natura salariilor

3. Înregistrarea contribu iei angaiatorului la asigur rile sociale
6451 ÷ 4311 531 RON
Contribu ia unit ii
la asigur rile sociale
Contribu ia unit ii
la asigur rile sociale

Universitatea SPIRU HARET
111
4. Înregistrarea contribu iei angaiatorului la asigur rile sociale de s n tate
6453 ÷ 4313 164 RON
Contribu ia angaiatorului
pentru asigur rile sociale
de s n tate
Contribu ia angaiatorului
pentru asigur rile sociale
de s n tate

5. Înregistrarea contribu iei angaiatorului la Iondul de somai
6452 ÷ 4371 61 RON
Contribu ia unit ii
la Iondul de somai
Contribu ia unit ii
la Iondul de somai

6. Înregistrarea contribu iilor la Iondul de accidente si boli proIesionale
respectiv ITM
635 ÷ º 21 RON
Cheltuieli cu alte impozite, 447/X 14 RON
taxe si v rs minte asimilate Fonduri speciale – taxe si
v rs minte asimilate – analitic
contribu ie Iond accidente

447/Y 7 RON
Fonduri speciale – taxe si
v rs minte asimilate – analitic ITM

7. Înregistrarea contribu iei la Iondul unic de contribu ii la asigur rile sociale
de s n tate
4311 ÷ 447/Z 23 RON
Contribu ia angaiatorului
la asigur rile sociale
de s n tate
Fonduri speciale – taxe
si v rs minte asimilate
FUASS

8. Înregistrarea contribu iei la Iondul crean elor salariale
4371 ÷ 447/W 7 RON
Contribu ia unit ii
la Iondul de somai
Fonduri speciale – taxe
si v rs minte asimilate –
Fond crean e salariale

9. EIectuarea pl ilor datorate
º ÷ 512 1.531RON
Conturi curente la b nci
4312 259 RON
4311 531 RON
4314 177 RON
4313 164 RON
4372 27 RON
4371 54 RON
444 268 RON
447/X 14 RON
447/Y 7 RON
447/Z 23 RON
447/W 7 RON
Universitatea SPIRU HARET
112
10. Plata salariilor c tre angaia i
• în numerar
421 ÷ 531 1.994 RON
Personal – salarii datorate Casa
· în contul angaia ilor
421 ÷ 512 1.994 RON
Personal – remunera ii datorate Conturi curente la b nci
Pentru angaia ii care nu au Iunc ia de baz la societate salariul net se
determin astIel:
* Salariul de baz brut
(–) contribu ia la asigur rile sociale
(–) contribu ia la asigur rile sociale de s n tate
(–) contribu ia la Iondul de somai
Venit net
(–) impozit pe salarii
(–) Re ineri
(–) Avansuri
Salariu net de plat
Pentru acesti angaia i nu se acord deduceri personale.
Exemplu
Un salariat este angaiat pe baz de contract de munc pentru patru ore.
Salariul brut potrivit contractului de munc este de 200 RON.
Calculul salariului net cuvenit salariatului:
Salariul de baz brut ÷ 200 RON
Contribu ia la asigur rile sociale = 19 RON (200 RON × 9,5%)
Contribu ia la asigur rile sociale de s n tate ÷ 13 RON (200 RON 6,5º)
Contribu ia la Iondul de somai ÷ 2 RON (200 RON 1º)
Venit net ÷ 200 RON – 19 RON – 13 RON – 2 RON ÷ 166 RON
Impozit salarii = 27 RON (166 RON × 16%)
Salariu net ÷ 200 RON – 19 RON – 13 RON – 2 RON – 27 RON ÷ 139 RON
Contribu iile angaiatorului sunt urm toarele:
– contribu ia la asigur rile sociale (CAS) ÷ 200 RON 19,5º ÷ 39 RON
– contribu ia la asigur rile sociale de s n tate (CASS) = 200 RON × 7% = 12 RON
– contribu ia la Iondul de somai ÷ 200 RON 2,25º ÷ 5 RON
– contribu ia la Iondul de accidente si boli proIesionale ÷ 200 RON 0,50º
÷ 1 RON
– contribu ia ITM ÷ 200 RON 0,25º ÷ 0,5 RON
– contribu ia FUASS ÷ 200 RON 0,85 RON ÷ 2 RON
– contribu ii la Iondul crean elor salariale ÷ 200 RON 0,25º ÷ 1 RON
Înregistr rile contabile sunt similare celor prezentate anterior.
Alte tipuri de înregistr ri privind conturile de personal, asigur ri sociale si
protec ia social :
a) acordarea avansurilor c tre salaria i
- prin cont: ÷ 512
425 Conturi la b nci în lei
Avansuri acordate salaria ilor
- în numerar
425 ÷ 531
Avansuri acordate salaria ilor Casa
Universitatea SPIRU HARET
113
b) re inerea avansurilor acordate salaria ilor
421 ÷ 425
Personal – remunera ii datorate Avansuri acordate salaria ilor
c) acordarea de aiutoare personalului, suportate din asigur rile sociale
4311 ÷ 423
Contribu ia unit ii la asigur rile sociale Personal – aiutoare materiale date
d) înregistrarea re inerilor
423 ÷ º
Personal – aiutoare materiale date 425
Avansuri acordate salaria ilor
427
Re ineri din salarii datorate ter ilor
4312
Contribu ia personalului
la pensia suplimentar
4314
Contribu ia angaia ilor pentru
asigur rile sociale de s n tate
4372
Contribu ia personalului
la Iondul de somai
444
Impozit pe salarii
e) înregistrarea drepturilor salariale neridicate
º ÷ 426
421
Personal – salarii datorate
Drepturi de personal neridicate
421
Personal – aiutorare materiale date
425
Avansuri acordate personalului
f) plata drepturilor de personal neridicate (în numerar)
426 ÷ 531
Drepturi de personal neridicate Casa
g) sumele datorate de personal reprezentând chirii, consumuri ce se fac venit
la angaiator
4282 ÷ 7588
Alte crean e în leg tur cu personalul Alte venituri din exploatare
h) înregistrarea sumelor datorate privind aiutoare de boal necuvenite
4282 ÷ 4381
Alte crean e în leg tur cu personalul Alte datorii sociale
Universitatea SPIRU HARET
114
B) Contabilitatea aecont rilor cu bugetul statului
Eviden a contabil a decont rilor cu bugetul statului se ine cu aiutorul con-
turilor din grupa 44. .Bugetul statului, Ionduri speciale si conturi asimilate¨.
Conturile cuprinse în aceast grup sunt urm toarele:
441 – .Impozitul pe proIit¨: asigur eviden a decont rilor cu bugetul statului
privind impozitul pe proIit: este structurat în dou conturi sintetice de gradul II, si
anume: 4411 .Impozitul pe proIit¨ si 4418 .Impozitul pe venit¨.
Potrivit reglement rilor legale privind impozitul pe proIit, proIitul impozabil
este dat de diIeren a dintre venituri si cheltuieli, la care se adaug cheltuielile
nedeductibile si se scad deducerile Iiscale.
Pentru determinarea proIitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile
numai cheltuielile eIectuate în scopul realiz rii de venituri impozabile. Sunt cheltuieli
eIectuate în scopul realiz rii de venituri si urm toarele cheltuieli:
– cheltuielile cu achizi ionarea ambalaielor pe durata de via stabilit de
societate:
– cheltuielile eIectuate pentru protec ia muncii si cheltuielile eIectuate pentru
prevenirea accidentelor de munc si a bolilor proIesionale:
– cheltuielile de reclam si publicitate eIectuate în scopul populariz rii Iirmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris;
– cheltuielile de transport si cazare în ar si în str in tate eIectuate de c tre
salaria i si administratori, în cazul în care societatea realizeaz proIit în exerci iul
curent si/sau din anii preceden i:
– cheltuieli pentru Iormarea si perIec ionarea proIesional a personalului angaiat:
– cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc
condi iile de a Ii recunoscute ca imobiliz ri necorporale din punct de vedere contabil:
– cheltuieli pentru proteiarea mediului etc.
Din categoria cheltuielilor ce au deductibilit i limitate se disting:
– cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2º aplicate asupra diIeren ei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aIerente veniturilor
impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe proIit:
– cheltuielile cu indemniza ia de deplasare acordat salaria ilor pentru deplas ri
sau detas ri în ar sau str in tate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal pentru institu ii
publice, în cazul în care se realizeaz proIit:
– cheltuielile sociale în limita cotei de 2º aplicat asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului. Exemple de cheltuieli sociale: aiutoare pentru nastere,
ajutoare pentru înmormântare, ajutoare pentru boli grave sau incurabile, cheltuieli
pentru Iunc ionarea unor gr dini e, scoli etc. aIlate sub administrarea unei societ i
comerciale etc.:
– perisabilit ile si cheltuielile reprezentând tichete de mas acordate de an-
gaiatori angaia ilor potrivit prevederilor legale:
– cheltuielile cu provizioanele si rezervele în limitele prev zute de lege:
– cheltuielile cu amortizarea si cheltuielile cu dobânda în limitele prev zute
de lege.
Cheltuielile considerate nedeductibile sunt:
– cheltuielile privind impozitul pe proIit:
– dobânzile si maior rile de întârziere, amenzile, conIisc rile si penalit ile
de întârziere datorate autorit ilor române, str ine sau persoanelor nerezidente în
cadrul contractelor economice:
Universitatea SPIRU HARET
115
– cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile pentru care nu au Iost
încheiate contracte de asigurare;
– cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baz documente iusti-
Iicative:
– cheltuielile cu serviciile de consultan , asisten sau alte prest ri de servicii
pentru care societatea nu poate iustiIica necesitatea prest rii acestora si pentru care
nu sunt încheiate contracte;
– cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat. Societ ile comerciale care
eIectueaz sponsoriz ri si/sau acte de mecenat scad din impozitul pe proIit datorat
sumele aIerente numai în situa ia în care se îndeplinesc cumulativ condi iile:
a) sunt în limita a 3‰ din cifra de afaceri;
b) nu dep sesc mai mult de 20º din impozitul pe proIit datorat.
Ia calculul proIitului impozabil sunt considerate venituri neimpozabile:
– dividendele primite de la o persoan iuridic român :
– diIeren ele Iavorabile de valoare ale titlurilor de participare, înregistrate ca
urmare a încorpor rii rezervelor, beneIiciile sau primelor de emisiuni la persoanele
iuridice la care se de in titluri de participare:
– veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
veniturile din deducerea sau anularea aiust rilor pentru care nu s-a acordat deducere.
Veniturile sau cheltuielile înregistrate în mod eronat sau omise se corecteaz
prin aiustarea proIitului impozabil al perioadei Iiscale c reia îi apar in.
Formula de calcul a impozitului pe proIit este:
P
i
÷ V
nt
– Ch
t
– V
n neimp.
¹ Ch.
nI
unde: P
i
– proIit impozabil
Vnt – veniturile ob inute de societate
Ch
t
– cheltuielile eIectuate de societate
Vn
neimp
– venituri neimpozabile
Ch
nI
– cheltuieli nedeductibile Iiscal
Contul 441 .Impozitul pe proIit¨ se crediteaz cu sumele datorate de societate
bugetului, reprezentând impozitul pe proIit curent si cu sumele ce reprezint impozit
pe proIit amânat: se debiteaz cu sumele virate la bugetul statului sau cu sumele ce
trec din categoria impozit pe profit amânat în categoria impozit pe profit curent.
442 – „Taxa pe valoarea ad ugat ¨: cu aiutorul acestui cont se ine eviden a
decont rilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea ad ugat . În cadrul acestui
cont se disting urm toarele conturi sintetice de gradul II:
4423 – .TVA de plat ¨: acest cont prezint Iunc ie contabil de pasiv: se
crediteaz cu diIeren ele rezultate la Iinele perioadei între taxa pe valoarea ad ugat
colectat (mai mare) si taxa pe valoarea ad ugat deductibil (mai mic ): se
debiteaz cu pl ile eIectuate c tre buget si cu taxa pe valoarea ad ugat de
recuperat, compensat :
4424 – .TVA de recuperat¨: acest cont prezint Iunc ie contabil de activ: se
debiteaz cu diIeren ele rezultate la Iinele perioadei între taxa pe valoarea ad ugat
deductibil (mai mare) si taxa pe valoarea ad ugat colectat (mai mic ): se
crediteaz cu sumele încasate de la buget, în baza cererii de rambursare si cu taxa
pe valoarea ad ugat de recuperat, compensat în perioadele urm toare cu taxa pe
valoarea ad ugat de plat :
Universitatea SPIRU HARET
116
4426 – .TVA deductibil ¨: are Iunc ie contabil de activ: se debiteaz cu su-
mele ce reprezint taxa pe valoarea ad ugat , eviden iate în Iacturile emise de Iurni-
zori pentru bunurile, serviciile si lucr rile achizi ionate de societate sau aIerent mii-
loacelor Iixe realizate în cadrul unit ii: se crediteaz cu sumele deductibile din taxa
pe valoarea ad ugat colectat , cu sumele ce reprezint TVA deductibil ce dep sesc
valoarea TVA colectat ce urmeaz a se încasa de la bugetul statului etc:
4427 – .TVA colectat ¨: are Iunc ia contabil de pasiv: se crediteaz cu taxa
pe valoarea ad ugat înscris în Iacturile emise c tre clien i reprezentând livr ri de
produse, execut ri de lucr ri sau prest ri de servicii, cu taxa pe valoarea ad ugat
aIerent miiloacelor Iixe realizate în regie proprie, aIerent lipsurilor imputate etc.:
se debiteaz cu sumele reprezentând taxa pe valoarea ad ugat datorat bugetului
de stat, taxa pe valoarea ad ugat deductibil , precum si taxa pe valoarea ad ugat
corespunz toare clien ilor scosi din activul patrimonial:
4428 – .TVA neexigibil ¨: este un cont biIunc ional, care eviden iaz sumele
aIerente TVA deductibile si TVA colectate pentru achizi ii/livr ri de bunuri,
prest ri de servicii sau execut ri de lucr ri pentru care nu s-au întocmit sau nu au
sosit facturile pân la Iinele unui exerci iu Iinanciar: totodat , în acest cont sunt
eviden iate si sumele reprezentând TVA în situa ia în care exist decalaie între
Iaptul generator de TVA si exigibilitatea sa:
Taxa pe valoarea ad ugat este un impozit indirect care se datoreaz bu-
getului de stat.
Baza de impozitare si taxa pe valoarea ad ugat se determin integral la
livrarea bunurilor si/sau prestarea serviciilor. În baza de impozitare a taxei pe
valoarea ad ugat se cuprind si impozitele, taxele, dac prin lege nu se prevede
altIel, exclusiv TVA precum si cheltuielile accesorii livr rii de bunuri si prest rii
de servicii (comisione, cheltuieli de transport, cheltuieli de ambalare etc.).
Taxa pe valoarea ad ugat se determin prin aplicarea cotei standard sau a
cotei reduse asupra bazei de impozitare, în prezent acestea fiind de 19%, respectiv 9%.
444 – .Impozitul pe venituri de natura salariilor¨: are Iunc ia contabil de pasiv:
se crediteaz cu sumele datorate bugetului reprezentând impozit pe salarii re inut din
drepturile salariale cuvenite angaia ilor si se crediteaz cu sumele virate la buget:
În vederea determin rii impozitului pe salarii se impune delimitarea sala-
ria ilor societ ii în salaria i care au Iunc ie de baz la societate si salaria i care
realizeaz venituri din salarii altele decât cele de la Iunc ia de baz .
Prin locul unde se aIl Iunc ia de baz se în elege Iie ultimul loc înscris în
carnetul de munc pentru angaia ii cu contract de munc , la un singur loc de
munc , Iie locul declarat drept Iunc ie de baz de c tre salaria ii care cumuleaz
mai multe Iunc ii.
Rezult c Iunc ia de baz poate Ii declarat de c tre un salariat si la locul de
munc la care salariatul este angaiat cu contract individual de munc cu timp par ial.
Un salariat care cumuleaz mai multe contracte individuale de munc , bene-
Iiciaz de deducere personal numai de la societatea unde a declarat Iunc ia de baz .
445 – .Subven ii¨: este un cont de activ: se debiteaz cu sumele alocate de la
buget sau alte organisme pentru investi ii sau pentru acoperirea diIeren elor de pre
la unele produse de baz , creditându-se cu sumele reprezentând subven ii încasate.
446 – .Alte impozite, taxe si v rs minte asimilate¨: are Iunc ie contabil de
pasiv si ine eviden a decont rilor cu bugetul statului sau bugetele locale privind
accize, taxe vamale, impozitul pe cl diri, terenuri etc.:
Universitatea SPIRU HARET
117
447 – „Fonduri speciale – taxe si v rs minte asimilate¨: are, de asemenea,
Iunc ie contabil de pasiv si ine eviden a datoriilor si v rs mintelor eIectuate c tre,
Iondul de accidente si boli proIesionale, ITM etc.
448 – .Alte datorii si creante în bugetul statului¨: este cont biIunc ional care ine
eviden a sumelor reprezentând salarii neridicate, prescrise, amenzi si penalit i etc.
M rimea impozitului pe proIit se stabileste prin aplicarea cotei de 25ºasupra
profitului impozabil. Începând cu anul 2005 cota de impozit pe profit va fi de 19%
Înregistr rile contabile aIerente impozitului pe proIit sunt urm toarele:
a) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
691 ÷ 441
Cheltuieli cu impozitul pe proIit Impozitul pe proIit
b) plata impozitului datorat
441 ÷ 512
Impozitul pe proIit Conturi curente la b nci
c) înregistrarea impozitului pe proIit, pl tit în plus
441 ÷ 691
Impozitul
pe proIit
Cheltuieli în impozitul
pe proIit
d) încasarea impozitului pe proIit pl tit în plus
512 ÷ 441
Conturi curente în b nci Impozitul pe proIit
Modul de calculare si înregistrare a impozitului pe salarii a Iost prezentat si
exempliIicat o dat cu stabilirea drepturilor de personal.
Documentele de stabilire lunar a taxei pe valoarea ad ugat colectat si
deductibil sunt reprezentate de registrele auxiliare .Jurnalul pentru vânz ri¨ si
.Jurnalul pentru cump r ri¨. Aceste iurnale se întocmesc pe baza datelor cuprinse în
Iacturi sau alte documente prev zute de lege. Societ ile pl titoare de tax pe valoarea
ad ugat sunt obligate s întocmeasc si s depun lunar deconturile privind situa ia
TVA (trimestrial la microîntreprinderi).
Exemplu: O societate comercial eIectueaz în cursul lunii ianuarie N urm -
toarele opera iuni:
1) livreaz m rIuri în sum de 20.000 RON:
2) achizi ioneaz materii prime în valoare de 15.000 RON:
3) vinde un utilaj cu valoarea de intrare de 70.000 RON, amortizat în
propor ie de 70º. Pre ul de vânzare 80.000 RON;
4) achizi ioneaz un utilai cu suma de 60.000 RON:
5) livreaz semiIabricate în valoare de 10.000 RON:
6) înregistreaz minus la materiale auxiliare de 3.000 RON, minus imputabil:
7) înregistreaz un miiloc de transport realizat în regie proprie, în valoare de
100.000 RON. Deducerea este de 100º
8) presteaz servicii în valoare de 70.000 RON:
9) înregistreaz contravaloarea execut rii de c tre ter i a unei lucr ri în
valoare de 50.000 RON:
10) înregistreaz m rIurile primite în valoare de 10.000 RON pentru care nu
s-a primit Iactura. Factura, pe aceeasi sum , se primeste în aceeasi lun .
Universitatea SPIRU HARET
118
Ia Iinele lunii, are loc regularizarea TVA. TVA ÷ 19º.
1) livrarea m rIurilor
4111 ÷ º 23.800 RON
Clien i 707 20.000 RON
Venituri din
vânzarea m rIurilor

4427 3.800 RON
TVA colectat
2) achizi ia de materii prime
º ÷ 401 17.850 RON
301 Furnizori 15.000 RON
Materii prime
4426 2.850 RON
TVA deductibil
3) vânzarea utilajului
461 ÷ º 83.300 RON
Debitori diversi 7583 70.000 RON
Venituri din vânzarea activelor
si alte opera iuni de capital

4427 13.300 RON
TVA colectat
4) achizi ionarea utilaiului
º ÷ 404 71.400 RON
2131 Furnizori de imobiliz ri 60.000 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie si instala ii
de lucru)

4426 11.400 RON
TVA deductibil
5) vânzarea semifabricatelor
4111 ÷ º 11.900 RON
Clien i 702 10.000 RON
Venituri din vânzarea
semiIabricatelor

4427 1.900 RON
TVA colectat
6) înregistrarea minusului de materiale auxiliare
461 ÷ º 3.570 RON
Debitori diversi 3021 3.000 RON
Materiale auxiliare
4427 570 RON
TVA colectat
Universitatea SPIRU HARET
119
7) înregistrarea TVA aIerent miilocului de transport realizat în regie proprie:
4426 ÷ 4427 19.000 RON
TVA deductibil TVA colectat
8) înregistrarea contravalorii serviciilor prestate
4111 ÷ º 83.300 RON
Clien i 704 70.000 RON
Venituri din lucr ri
executate si servicii prestate

4427 13.300 RON
TVA colectat
9) înregistrarea contravalorii lucr rii executate de ter i
º ÷ 401 59.500 RON
61 Furnizori 50.000 RON
Cheltuieli cu lucr rile si
serviciile executate de ter i

4426 9.500 RON
TVA deductibil
10) înregistrarea m rIurilor primite pentru care nu s-a primit Iactura
º ÷ 408 11.900 RON
371 Furnizori – Iacturi nesosite 10.000 RON
M rIuri
4428 1.900 RON
TVA neexigibil
- înregistrarea m rIurilor la primirea Iacturii:
408 ÷ 401 11.900 RON
Furnizori – Iacturi nesosite Furnizori
4426 4428 1.900 RON
TVA deductibil TVA neexigibil
NOT : În cazul iesirilor respectiv a intr rii miilocului de transport în societate
am avut în vedere exclusiv înregistrarea contabil privind TVA.
Situa ia în conturile de TVA se prezint astIel:
D 4426 .TVA deductibil ¨ C D 4427 .TVA colectat ¨ C
(2) 2.850 3.800 (1)
(4) 11.400 13.300 (3)
(7) 19.000 1.900 (5)
(9) 9.500 570 (6)
(10) 1.900 19.000 (7)
13.300 (7)
Rd ÷ 44.650 Rc ÷ 51.870
SId 44.650 SIc÷51.870

D 4428 .TVA neexigibil ¨ C
1.900 (10) 1.900 (10)

SI ÷ 0
Universitatea SPIRU HARET
120
Ia Iinele Iiec rei luni se compar soldul conturilor 4426 .TVA deductibil ¨
cu soldul contului 4427 .TVA colectat ¨. Pot apare trei situa ii:
a) sold cont 4426 > sold cont 4427 ⇒ TVA de recuperat
b) sold cont 4426 · sold cont 4427 ⇒ TVA de plat
c) sold cont 4426 ÷ sold cont 4427 ⇒ societatea nu are TVA de plat
si nici TVA de recuperat
În cazul exemplului prezentat mai sus, se observ c soldul contului 4427
.TVA colectat ¨ este mai mare decât soldul contului 4426 .TVA deductibil ¨, cu
suma de 7.220 RON (51.870 RON– 44.650 RON).
Regularizarea TVA presupune închiderea conturilor 4426 si 4427 si stabilirea
sumelor de pl tit sau de încasat, dup caz.
Ultima opera ie reIeritoare la TVA ce se eIectueaz în cazul unei luni este cea
referitoare la regularizare. În cazul exemplului prezentat:
4427 ÷ º 51.870 RON
TVA colectat 4426 44.650 RON
TVA deductibil
4423 7.220 RON
TVA de plat
Dac la Iinele unei luni o societate înregistreaz TVA de recuperat, suma
aIerent poate Ii recuperat de la buget în baza solicit rii de rambursare, dac suma
de rambursat este mai mare de 5.000 RON sau poate Ii compensat cu eventualele
sume de pl tit, reprezentând TVA, în perioadele urm toare (situa ie des întâlnit ).
Exemplu: O societate comercial prezint la Iinele lunii ianuarie N TVA de
recuperat 10.000 RON. Ia Iinele lunii Iebruarie N, societatea are TVA de plat
12.000 RON.
Înregistrarea contabil de compensare ce se va realiza în ultima zi lucr -
toare a lunii Iebruarie, va avea în vedere suma cea mai mic , anume 10.000 RON.
4423 ÷ 4424 10.000 RON
TVA de plat TVA de recuperat
În urma acestei înregistr ri, soldul contului 4424 .TVA de recuperat¨ devine
0 (zero), iar societatea are de achitat bugetului statului TVA în sum de doar
2.000 RON.
În categoria .Alte impozite, taxe si v rs minte asimilate¨ se includ sumele
reprezentând taxe vamale, comisioane vamale, accize, impozit pe cl diri, impozitul
pe terenuri, taxa pentru Iolosirea miiloacelor de transport, a miiloacelor de
publicitate, aIisai si reclam , taxele de timbru etc.¨.
În cazul în care societatea achizi ioneaz din import bunuri ce servesc la pro-
duc ia altor bunuri, la executarea de lucr ri sau prestarea de servicii, taxele vamale,
comisioanele vamale si accizele sunt încorporate în costul de achizi ie al bunurilor.
º ÷ 446
2
Conturi de imobiliz ri
Alte impozite, taxe
si v rs minte asimilate
3
Costuri de stocuri si produc ie
în curs de execu ie

Universitatea SPIRU HARET
121
În cazul contului 446 „Alte impozite, taxe si v rs minte asimilate¨ se deschid
conturi analitice pentru Iiecare impozit si tax datorat( ).
Atunci când societatea achizi ioneaz bunuri ce nu îndeplinesc condi ia pre-
zentat mai sus sau când se eviden iaz toate celelalte categorii de impozite si taxe
prezentate anterior, contul de coresponden al acestor taxe si impozite datorate
(taxe vamale, accize etc.) este contul 635 .Cheltuieli cu alte impozite si taxe¨.
Exemplu: O societate comercial achizi ioneaz un utilai din import.
Taxa vamal este de 20.000 RON. Comisionul vamal 2.000 RON.
a) plata taxei vamale si a comisionului vamal
º ÷ 512 22.000 RON
446 Conturi curente la b nci 20.000 RON
Alte impozite, taxe
si v rs minte asimilate

- analitic distinct, taxe vamale -
446 2.000 RON
Alte impozite, taxe
si v rs minte asimilate

- analitic distinct, comision vamal -
b) înregistrarea taxei vamale si a comisionului vamal în costul de achizi ie al
utilaiului
2131 ÷ º 22.000 RON
Echipamente tehnologice
(masini, utilaie si instala ii
de lucru)
446
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate
20.000 RON
- analitic, taxe vamale -
446 2.000 RON
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate

- analitic, comision vamal -
Exemplu: O societate comercial calculeaz impozitul datorat pe cl dire si pe
teren si ob ine valorile de 20.000 RON respectiv 5.000 RON. Plata acestor obliga ii
se eIectueaz prin virament bancar.
a. înregistrarea sumelor datorate
635 ÷ º 25.000 RON
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si v rs minte asimilate
446
Alte impozite, taxe
20.000 RON
si v rs minte asimilate
- analitic, impozit pe cl dire -
446 5.000 RON
Alte impozite,
taxe v rs minte asimilate

- analitic distinct,
impozit pe teren -

Universitatea SPIRU HARET
122
b. plata sumelor datorate
º ÷ 512 25.000 RON
446 Conturi curente la b nci 20.000 RON
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate
- analitic, impozitul
pe cl dire -
- analitic, impozitul
pe cl dire -

441 5.000 RON
Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate

- analitic, impozitul pe teren -
Înregistrarea sumelor datorate Iondului de accidente si boli proIesionale ITM
sau altor organisme presupune eIectuarea urm toarei Iormule contabile:
635 ÷ 447
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si v rs minte asimilate
Fonduri speciale – taxe
si v rs minte asimilate
În cadrul contului 447 „ Fonduri speciale – taxe si v rs minte asimilate¨ se
impune crearea de conturi analitice pentru Iiecare tip de datorie. Consider c se
impune crearea de conturi analitice si la contul de cheltuieli asigurându-se astIel o
corela ie între cheltuial si elementul s u de decontare.
Amenzile, penalit ile si maior rile aIerente acestora în caz de neplat ,
sumele încasate reprezentând un plus din alte datorii si crean e, sunt eviden iate cu
aiutorul contului de eviden . Alte datorii si crean e cu bugetul statului¨.
Exemplu: O societate comercial datoreaz bugetului statului suma de
15.000 RON, reprezentând amenzi si penalit i.
a) înregistrarea sumei datorate
6581 ÷ 4481 15.000 RON
Desp gubiri,
amenzi si penalit i
Alte datorii
Ia de bugetul statului

b) plata sumei datorate
4481 ÷ 512 15.000 RON
Alte datorii
Ia de bugetul statului
Conturi curente
la b nci



V.4. &RQWDELOLWDWHDGHFRQW ULORUvQFDGUXOJUXSXOXLúLFXDVRFLD LL

Eviden a decont rilor în cadrul grupului si cu asocia ii se ine cu aiutorul
conturilor din grupa 45 .Grup si asocia i¨, grup ce con ine conturile:
451 – .Decont ri în cadrul grupului¨: acest cont biIunc ional se debiteaz cu
sumele virate unit ilor din cadrul grupului, cu dobânzile aferente acestora, cu
dividendele ce urmeaz a Ii încasate din participa ii etc.: se crediteaz cu sumele
încasate de la alte unit i din cadrul grupului, cu dobânzile aIerente acestora, cu
dividendele de pl tit aIerente participa iilor etc.
Universitatea SPIRU HARET
123
Exemplu: Societatea comercial .X¨ S.A. vireaz unei societ i din cadrul
grupului suma de 70.000 RON, cu o dobând de 7º pe an. Împrumutul este acordat
pe o durat de un an. Plata dobânzii se eIectueaz la Iinele anului, atunci când se
primeste si suma împrumutat .
a) virarea sumei c tre societatea din cadrul grupului
4511 ÷ 512 70.000 RON
Decont ri în cadrul
grupului
Conturi curente
la b nci

b) calcularea si înregistrarea dobânzii de primit
70.000 RON x 7º ÷ 4.900 RON
4518 ÷ 766 4.900 RON
Dobânzi aIerente decont rilor
în cadrul grupului
Venituri din dobânzi
c) încasarea sumei împrumutului si a dobânzii aIerente
512 ÷ º 74.900 RON
Conturi curente la b nci 4511 70.000 RON
Dobânzi în cadrul grupului
4518 4.900 RON
Dobânzi aferente decont rilor
în cadrul grupului

453 – .Decont ri privind interesele de participare¨: acest cont biIunc ional se
debiteaz cu sumele virate acelor societ i în care societatea are interese de partici-
pare, cu dobânzile aIerente acestora etc., si se crediteaz cu sumele primite de la acele
societ i ce au interese de participare în societate, cu dobânzile aIerente acestora etc.
Exemplu: Societatea comercial .X¨ S.A. primeste de la o alt societate ce
prezint interese de participare în cadrul societ ii, un împrumut pe o durat de doi ani
în valoare de 100.000 RON: dobânda este de 10º pe an. Plata dobânzii se realizeaz
anual, iar la Iinele primului an se ramburseaz 60º din suma împrumutat .
a) primirea sumei
512 ÷ 4531 100.000 RON
Conturi curente
la b nci
Decont ri privind interesele
de participare

b) calcularea si înregistrarea dobânzii de plat la Iinele primului an
100.000 RON x 10º ÷ 10.000 RON
666 ÷ 4538 10.000 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aIerente decont rilor
privind interesele de participare

c) rambursarea a 60º din suma împrumutat si plata dobânzii
º
4531 ÷ 512 70.000 RON
Decont ri privind interesele Conturi curente la b nci 60.000 RON
de participare (100.000 RON x 60º)
4538
Dobânzile aIerente decont rilor
privind interesele de participare
10.000 RON
Universitatea SPIRU HARET
124
d) calcularea si înregistrarea dobânzii de pl tit la Iinele celui de-al doilea an
40.000 RON x 10º ÷ 4.000 RON
666 ÷ 4538 4.000 RON
Cheltuieli privind
dobânzile
Dobânzi aIerente decont rilor
privind interesele de participare

e) rambursarea împrumutului si plata dobânzii datorate
º ÷ 512 44.000 RON
4531 Conturi curente la b nci 40.000 RON
Decont ri privind interesele de
participare

4538 4.000 RON
Dobânzi aIerente decont rilor
privind interesele de participare

455 – .Sume datorate asocia ilor¨: acest cont are Iunc ia contabil de pasiv:
se crediteaz cu sumele depuse de asocia i, cu sumele l sate în contul curent al
asocia ilor din dividende si din dobânzile aIerente acestor sume: se debiteaz cu
sumele restituite asocia ilor.
Exemplu: O societate comercial primeste de la asocia i suma de 120.000 RON,
sum ce provine din depuneri în numerar (70.000 RON) si din dividende neridicate si
eviden iate în contul curent al asocia ilor (50.000 RON).Pentru suma împrumutat
societatea acord asocia ilor o dobând de 5º pe an.
Durata împrumutului 7 luni. Suma este restituit integral la scaden , împreun
cu dobânda aIerent , în conturile curente personale ale asocia ilor.
a) primirea sumei:
º ÷ 4551 120.000 RON
Asocia i-conturi curente
531 70.000 RON
Casa
457 50.000 RON
Dividende de plat
b) calcularea si înregistrarea dobânzii datorate:
7 luni
120.000 RON x 5º x
12 luni
÷ 3.500 RON

666 ÷ 4558 3.500 RON
Cheltuieli privind
dobânzile
Asocia i – dobânzi
la conturile curente

c) restituirea împrumutului primit si plata dobânzii aIerente:
º ÷ 512 123.500 RON
4551 Conturi curente la b nci 120.000 RON
Asocia i – conturi curente
4558 3.500 RON
Asocia i – dobânzi
la conturile curente

Universitatea SPIRU HARET
125
456 – .Decont ri cu asocia ii privind capitalul¨: cu aiutorul acestui cont de
activ sunt eviden iate aporturile subscrise de asocia i, în vederea constituirii sau
maior rii capitalului social. Se debiteaz cu capitalul subscris în natur si numerar,
cu valoarea primelor de capital (de emisiune, Iuziune, aport), cu sumele achitate
asocia ilor, cu ocazia retragerii capitalului etc. Se crediteaz , pe m sura realiz rii
eIective a aporturilor, cu capitalul social retras de asocia i etc.
Exemplu: Unul dintre asocia ii societ ii comerciale .X¨ S.A. hot r ste
retragerea capitalului social în sum de 50.000 RON.
a) reducerea capitalului social
1012 ÷ 456 50.000 RON
Capital
subscris v rsat
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul

b) achitarea sumelor c tre asociat
456 ÷ 512 50.000 RON
Decont ri cu asocia ii
privind capitalul
Conturi curente
la b nci

457 – .Dividende de plat ¨: acest cont are Iunc ie contabil de pasiv: se
crediteaz cu dividendele acordate din proIitul net sau rezultatul reportat pozitiv si
se debiteaz cu sumele nete achitate asocia ilor, cu impozitul pe dividende si cu
sumele virate în contul curent al asocia ilor.
Dividendele reprezint orice distribuire în bani sau în natur , în Iavoarea
ac ionarilor sau asocia ilor (propor ional cu cota de participare a acestora la
capitalul social) din proIitul stabilit pe baza bilan ului contabil anual si a contului
de rezultate. Ele sunt supuse impozit rii cu o cot de 16º (cazul persoanelor Iizice)
si 10º (cazul persoanelor iuridice), obliga ia calcul rii, re inerii si v rs rii impo-
zitelor pe dividende revenind societ ii, o dat cu plata sumelor nete c tre ac ionari.
Exemplu: În baza hot rârii luate în cadrul adun rii generale a ac ionarilor se
acord dividende ac ionarilor persoane Iizice în sum de 125.000 RON din rezultatul
reportat pozitiv. Societatea calculeaz , re ine si vireaz impozitul pe dividende.
Ac ionarii decid ca suma de 25.000 RON s Iie l sat la dispozi ia societ ii pe o
perioad de un an, diIeren a Iiind ridicat în numerar.
a) înregistrarea dividendelor datorate
1171 ÷ 457 125.000 RON
Rezultatul reportat
reprezentând profitul
nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperat
Dividende de plat
b) calcularea si înregistrarea impozitului pe dividende
125.000 RON x 16º ÷ 20.000 RON
457 ÷ 446 20.000 RON
Dividende de plat Alte impozite, taxe si
v rs minte asimilate – analitic,
impozit pe dividende –

Universitatea SPIRU HARET
126
c) virarea impozitului pe dividende
446 ÷ 512 20.000 RON
Alte impozite, taxe
si v rs minte asimilate
– analitic, impozit
pe dividende –
Conturi curente
la b nci

d) eviden ierea sumei achitate si a celei l sate la dispozi ia societ ii
457 ÷ º 105.000 RON
Dividende de pat 531 80.000 RON
Casa
4551 25.000 RON
Asocia i – conturi curente
458 – Decont ri din opera ii de participa ie: acest cont biIunc ional ine
eviden a opera iilor din participa ie, a decont rii cheltuielilor si veniturilor realizate
din opera ii de participare, a sumelor virate între coparticipan i.


V.5. &RQWDELOLWDWHDGHELWRULORUúLFUHGLWRULORUGLYHUúL

Crean ele societ ii privind amenzile si penaliz rile pretinse, ce au la baz o
hot râre iudec toreasc , vizând debitele provenite din pagube materiale, privind
vânz rile de bunuri, altele decât cele ce reprezint rezultat al obiectului de activitate
al unei societ i sunt eviden iate cu aiutorul contului de activ 461 .Debitori diversi¨.
Acest cont se debiteaz cu valoarea titlurilor de plasament cedate, cu pre ul
de vânzare al elementelor de activ cedate, cu valoarea debitelor reactivate, cu suma
împrumuturilor ob inute la valoarea de rambursare a obliga iunilor emise etc. Se
crediteaz cu valoarea debitelor încasate, cu valoarea debitelor sc zute din eviden a
contabil a societ ii ca urmare a insolvabilit ii etc.
Principalele înregistr ri contabile sunt urm toarele:
a) înregistrarea valorii bunurilor si a produc iei în curs de execu ie, constatate
lips sau deteriorate, imputate ter ilor:
461 ÷ º
Debitori diversi 7588
Alte venituri din exploatare
4427
TVA colectat
b) vânzarea de active
461 ÷ º
Debitori diversi 7583
Venituri din vânzarea activelor
si alte opera ii de capital
4427
TVA colectat
Universitatea SPIRU HARET
127
c) înregistrarea vânz rii investi iilor Iinanciare pe termen scurt
461 ÷ 50
Debitori diversi Investi ii Iinanciare
pe termen scurt
d). înregistrarea debitelor sc zute din eviden datorat insolvabilit ii
654 ÷ 461
Pierderi din crean e si debitori diversi Debitori diversi
e) reactivarea debitelor
461 ÷ 754
Debitori diversi Venituri din crean e reactivate
si debitori diversi
I) înregistrarea împrumuturilor ob inute la valoarea de rambursare a obli-
ga iunilor emise
461 ÷ 161
Debitori diversi Împrumuturi din emisiuni
de obliga iuni
g) înregistrarea diIeren elor neIavorabile de curs valutar aIerente debitelor în
devize
665 ÷ 461
Cheltuieli din diIeren e de curs valutar Debitori diversi
h) încasarea debitelor
512 ÷ 461
Conturi curente la b nci Debitori diversi
sau
531
Casa
Exemplu: O societate comercial înregistreaz suma de 10.000 USD datorat
de un partener de aIaceri extern c ruia i-a vândut un echipament tehnologic, amortizat
în propor ie de 10º. Ia data înregistr rii în contabilitate cursul de schimb era de
3 RON/USD. Ia data încas rii cursului de schimb era de:
a) 2,9 RON/USD
b) 3,2 RON/USD
- înregistrarea vânz rii echipamentului tehnologic
461 ÷ 7583 30.000 RON
Debitori diversi Venituri din vânzarea ac iunilor
si alte opera iuni de capital
(10.000 USD x
3,0 RON/USD)
- încasarea sumei de la partenerul de afaceri extern
a)
º ÷ 461 30.000 RON
512
Conturi curente la b nci
Debitori diversi 29.000 RON
(10.000.USD x 2,9 RON/USD)
665
Cheltuieli din diIerente
de curs valutar
1.000 RON
|10.000 USD x (3 RON/USD – 2,9 RON/USD|
Universitatea SPIRU HARET
128
b)
512 ÷ º 32.000 RON
Conturi curente la b nci 461 30.000 RON
Debitori diversi
765 2.000 RON
Venituri din diIeren e
de schimb valutar

Datoriile societ ii Ia de ter i aIerente unor titluri executorii, aIerente
achizi ion rii de valori mobiliare de plasament etc., sunt eviden iate cu aiutorul
contului de pasiv 462 „Creditori diversi¨.
Acest cont se crediteaz cu datoriile privind achizi ionarea titlurilor de
plasament, cu sumele încasate dar necuvenite etc., debitându-se cu sumele achitate
creditorilor, cu sconturile ob inute de la clien i etc.
Principalele înregistr ri contabile sunt urm toarele:
a) datorii Ia de ter i pe baz de titluri executorii
6 ÷ 462
Conturi de cheltuieli Creditori diversi
b) înregistrarea datoriilor ce rezult din achizi ionarea de titluri de plasament
50 ÷ 462
Investi ii Iinanciare pe termen scurt Creditori diversi
c) înregistrarea sumelor primite, necuvenite
512 ÷ 462
Conturi curente la b nci Creditori diversi
sau
531 462
Casa Creditori diversi
d) returnarea sumelor primite necuvenite
462 ÷ 512
Creditori diversi Conturi curente la b nci
sau
462 ÷ 531
Creditori diversi Casa
e) plata creditorilor diversi
462 ÷ º
Creditori diversi 512
Conturi curente la b nci
531
Casa



Universitatea SPIRU HARET
129
V.6. &RQWDELOLWDWHDFRQWXULORUGHUHJXODUL]DUHúLDVLPLODWH

În cadrul unei societ i comerciale cheltuielile eIectuate si veniturile realizate în
perioada curent , dar care privesc perioadele sau execu iile Iinanciare urm toare,
cheltuielile de repartizat pe mai multe exerci ii Iinanciare se eviden iaz cu aiutorul
conturilor de regularizare 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”, respectiv 472
.Venituri înregistrate în avans¨. Folosirea conturilor de regularizare este impus de
principiul independen ei exerci iilor care presupune delimitarea în timp a veniturilor si
cheltuielilor aIerente activit ii societ ii, pe m sura angai rii lor si a trecerii acestora la
rezultatul exerci iilor la care se reIer .
Atunci când unele opera ii economico-financiar nu pot fi înregistrate în conturile
corespunz toare, deoarece sunt necesare clariIic ri ulterioare, pentru eviden a acestora
se Ioloseste contul 473 .Decont ri din opera ii în curs de clariIicare¨.
Contul 471 .Cheltuieli înregistrate în avans¨ are Iunc ia contabil de activ: se
debiteaz cu cheltuielile privind repara iile capitale neprevizibile, repara iile curente,
reviziile tehnice, abonamentele, chiriile, cu cheltuielile constatate la Iinele unui exerci iu
Iinanciar ca Iiind aIerente exerci iului Iinanciar urm tor, precum si cu valoarea
repara iilor capitale eIectuate cu Ior e proprii, constatate ca Iiind, aIerente exerci iului
Iinanciar. Se crediteaz cu sumele repartizate pe cheltuieli, conIorm scaden arelor.
Contul 472 .Venituri constatate în avans¨ are Iunc ia contabil de pasiv. Se
crediteaz cu veniturile înregistrate în avans /sau de realizat aIerente exerci iile
Iinanciare viitoare (încas ri din chirii, din vânz ri de abonament, din vânz ri de
locuin e cu plata în rate etc. Se debiteaz cu veniturile înregistrate în avans,
repartizate exerci iilor Iinanciare aIerente.
Contul 473 .Decont ri din opera ii în curs de clasiIicare¨ ine eviden a sumelor
rezultând din amenzi, cheltuieli de iudecat , opera iuni bancare pentru care nu exist
documente, ori a unor opera ii care nu pot Ii înregistrate în conturile corespunz toare,
Iiind necesare l muriri suplimentare. Acest cont este biIunc ional: în debitul s u se
eviden iaz sumele în curs de l murire si pl ile pentru care sunt necesare l muriri
suplimentare, sumele restituite necuvenite societ ii etc.: se crediteaz cu sumele
clariIicate trecute pe cheltuieli sau în conturile corespunz toare si cu sumele încasate în
conturile de trezorerie.
Exemplul 1. O societate comercial înregistreaz cheltuiala cu repara iile
neprevizibile eIectuate la o instala ie tehnologic în suma de 10.000 RON. Repara ia
respectiv nu a condus la perIorman e superioare celor anterioare ale instala iei tehnice.
S-a constatat c suma de 8.000 RON este aIerent exerci iului Iinanciar urm tor:
potrivit scaden arului, suma respectiv urmeaz a se eviden ia pe cheltuieli, în cote
egale, de-a lungul întregului exerci iu Iinanciar.
a) înregistrarea Iacturii cu repara ia neprev zut
º ÷ 401 11.900 RON
611 Furnizori 2.000 RON
Cheltuieli cu între inerea
si repara iile

471 8.000 RON
Cheltuieli înregistrate
în avans

4426 1.900 RON
TVA deductibil
Universitatea SPIRU HARET
130
b) înregistrarea pe cheltuieli curente a cotei p r i din cheltuielile înregistrate
în avans în lunile exerci iului Iinanciar urm tor: se genereaz lun de lun înre-
gistrarea (cu excep ia lunii decembrie, când suma va Ii 666,74 RON)
611 ÷ 471 666,66 RON
Cheltuieli cu între inerea
si repara iile
Cheltuieli înregistrate
în avans

Exemplu 2: O societate comercial contracteaz la Iinele exerci iului Iinanciar
un abonament la o publica ie de larg circula ie pentru anul urm tor. Valoarea
abonamentului 12.000 RON. Plata abonamentului s-a I cut în numerar, la data
contract rii abonamentului.
a) contractarea abonamentului
471 ÷ 531 12.000 RON
Cheltuieli înregistrate
în avans
Casa
b) închiderea pe cheltuielile aferente exerci iului Iinanciar urm tor a valorii
abonamentului. Acesta presupune esalonarea sumei pe parcursul întregului
exerci iu Iinanciar. Suma lunar va Ii de 12.000 RON : 12 luni ÷ 1.000 RON.
Iun de lun se va eIectua înregistrarea:
626 ÷ 471 1.000 RON
Cheltuieli postale si taxe
de telecomunica ii
Cheltuieli
înregistrate în avans

Exemplu 3: O societate comercial încaseaz suma de 80.000 RON, sum ce
reprezint chiria datorat de un partener de aIaceri pentru dou luni ale anului
Iinanciar urm tor, ca urmare a închirierii unui spa iu al societ ii.
a) înregistrarea sumei primite:
512 ÷ 472 80.000 RON
Conturi curente la b nci Venituri înregistrate
în avans

b) includerea pe venituri a sumei primite:
- în lunile ianuarie si Iebruarie a exerci iului Iinanciar urm tor se eIectueaz
înregistrarea contabil :
472 ÷ 706 40.000 RON
Venituri înregistrate
în avans
Venituri din redeven e,
loca ii de gestiune si chirii

Exemplul 4: O societate comercial primeste de la un partener de aIaceri suma de
50.000 RON prin virament bancar, suma pentru care nu exist document. Ulterior, se
întocmeste un document, suma reprezentând un avans acordat societ ii pentru o
viitoare livrare de bunuri.
a) înregistrarea sumei primite:
512 ÷ 473 50.000 RON
Conturi curente la b nci Decont ri din opera ii
în curs de clarificare

Universitatea SPIRU HARET
131
b) înregistrarea sumei primite, eviden iate anterior, ca avans acordat:
÷ º 50.000 RON
473 419 42.016,81 RON
Decont ri din opera ii
în curs de clarificare
Clien i – creditori
4427 7.983,19 RON
TVA colectat
Alte tipuri de înregistr ri contabile:
a) înregistrarea cheltuielilor eIectuate, dar care la Iinele unui exerci iu Iinanciar
se constat ca Iiind aIerente exerci iului Iinanciar urm tor.
471 ÷ º
Cheltuieli înregistrate în avans 60
Cheltuieli privind stocurile
61
Cheltuieli cu lucr rile si
serviciile executate de ter i
62
Cheltuieli cu alte servicii
executate de ter i
b) înregistrarea valorii repara iilor capitale, eIectuate cu Ior e proprii în cursul
exerci iului Iinanciar curent, dar aIerente exerci iilor Iinanciare urm toare:
471 ÷ 7588
Cheltuieli înregistrate în avans Alte venituri din exploatare
c) includerea pe cheltuieli a valorii eviden iate la pct. b:
6588 ÷ 471
Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli înregistrate în avans
d) înregistrarea acelor p r i din venituri constatate la Iinele unui exerci iu
Iinanciar ca Iiind aIerent exerci iului Iinanciar urm tor:
º ÷ 472
70 Venituri înregistrate în avans
CiIra de aIaceri
76
Venituri Iinanciare
e) includerea pe venituri a sumelor eviden iate în contul 472:
472 ÷ º
Venituri înregistrate în avans 70
CiIra de aIaceri
76
Venituri Iinanciare
Universitatea SPIRU HARET
132
I) restituirea sumelor, înregistrate în cadrul decont rilor din opera ii în curs
de clariIicare, sume necuvenite societ ii:
473 ÷ º
Decont ri din opera ii
în curs de clarificare
521
Conturi curente la b nci
531
Casa

V.7. &RQWDELOLWDWHDDMXVW ULORUSHQWUXGHSUHFLHUHDFUHDQ HORU

Ia intrarea în patrimoniul unei societ i, crean ele sunt evaluate la valoarea lor
nominal . Cu ocazia inventarierii, pentru Iiecare crean se stabileste valoarea actual ,
valoare ce se stabileste în Iunc ie de valoarea probabil de încasat.
Cu ocazia compar rii dintre valoarea nominal a crean elor si valoarea de
inventar a acestora, se poate ivi una dintre urm toarele trei situa ii:
a) valoarea actual (valoarea de inventar) este mai mare decât valoarea
nominal . Plusul de valoare constatat nu se eviden iaz în contabilitate, crean ele
Iiind men inute la valoarea lor de intrare (valoarea nominal ):
b) valoarea actual (valoarea de inventar) este mai mic decât valoarea
nominal . Minusul de valoare constatat se înregistreaz în contabilitate pe seama
constituirii unei aiust ri pentru deprecierea crean elor. Crean ele sunt men inute în
contabilitate la valoarea lor nominal :
c) valoarea actual este egal cu valoarea nominal . În acest caz crean ele
sunt men inute, de asemenea, la valoarea lor nominal .
Aiust rile pentru deprecierea crean elor se constituie pe seama cheltuielilor, de
regul , la Iinele unui exerci iu Iinanciar, cu ocazia invent rii:
În perioadele urm toare, la sIârsitul exerci iului Iinanciar, sau o dat cu
scoaterea din eviden a crean elor, în urma analiz rii aiust rilor constituite, se
procedeaz , dup cum urmeaz :
- atunci când deprecierea este superioar aiust rii constituite, se constituie o
aiustare suplimentar :
- atunci când deprecierea constatat este inIerioar aiust rii constituite, diIe-
ren a se deduce din aiustarea constituit si se înregistreaz la venituri:
- atunci când are loc iesirea din patrimoniu a unor crean e pentru care s-au
constituit aiust ri pentru depreciere, aiust rile respective se anuleaz prin virare la
venituri, deoarece au r mas I r obiect,
Aiust rile pentru deprecierea crean elor se constituie pentru crean ele a c ror
recuperare este incert , datorit situa iei Iinanciare precare a clien ilor ori
debitorilor diversi sau pentru acele crean e aIlate în litigiu.
Eviden a contabil a aiust rilor pentru deprecierea crean elor se ine cu aiutorul
conturilor din grupa 49 .Aiust ri pentru deprecierea crean elor¨, si anume:
491 - „Aiust ri pentru deprecierea crean elor-clien i¨: acest cont are Iunc ie
contabil de pasiv: se crediteaz cu valoarea aiust rilor constituite pentru crean e
neîncasabile, clien i r u platnici sau aIla i în litigiu si se debiteaz cu sumele
reprezentând diminuarea sau anularea aiust rilor pentru depreciere-clien i.
Universitatea SPIRU HARET
133
495 - .Aiust ri pentru deprecierea crean elor – decont ri în cadrul grupului si cu
asocia ii¨: acest cont de pasiv se crediteaz cu valoarea aiust rilor constituite pentru
deprecierile de natur Iinanciar , constatate în cadrul rela iilor de decontare din cadrul
grupului si cu asocia ii si se debiteaz odat cu diminuarea sau anularea aiust rilor
constituite anterior, ca urmare a diminu rii deprecierii constatate anterior sau a
r mânerii I r obiect.
496 - .Aiust ri pentru deprecierea crean elor-debitori diversi¨: Iunc ia con-
tabil a acestui cont este de pasiv: se crediteaz pe seama cheltuielilor cu ocazia
constituirii sau maior rii aiust rilor constituite anterior si se debiteaz cu ocazia
diminu rii sau anul rii aiust rilor prin virare la venituri.
Opera iunile privind constituirea, maiorarea, diminuarea sau anularea aiust rile
pentru deprecierea crean elor pot Ii contabilizate astIel:
a) constituirea aiust rilor pentru depreciere:
6814 ÷ 49
Cheltuieli de exploatare privind aiust rile
pentru deprecierea activelor circulante
Aiust ri pentru
deprecierea crean elor
b) maiorarea (suplimentarea) aiust rilor constituite anterior:
6814 ÷ 49
Cheltuieli de exploatare privind aiust rile
pentru deprecierea activelor circulante
Aiust ri pentru
deprecierea crean elor
c) diminuarea aiust rilor constituite anterior:
49 ÷ 7814
Aiust ri pentru
deprecierea crean elor
Venituri din aiust ri pentru
deprecierea activelor circulate
d) anularea aiust ri constituite anterior:
49 ÷ 7814
Aiust ri pentru
deprecierea crean elor
Venituri din aiust ri pentru
deprecierea activelor circulate













Universitatea SPIRU HARET
134


VI. CONTABILITATEA TREZORERIEI






Contabilitatea trezoreriei asigur eviden a si miscarea investi iilor Iinanciare
pe termen scurt, a disponibilit ilor b nesti din conturile de la b nci, din casieria
societ ii, a creditelor bancare pe termen scurt etc.
Conturile de eviden sunt cuprinse în cadrul clasei 5 .Conturi de trezorerie¨:

CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE
50. Investi ii pe termen scurt
501. Ac iuni de inute la entit ile aIiliate (A)
505. Obliga iuni emise si r scump rate (A)
506. Obliga iuni (A)
508. Alte investi ii pe termen scurt si crean e asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobânzi la obliga iuni si titluri de plasament (A)
509. V rs minte de eIectuat pentru investi iile pe termen scurt
5091. V rs minte de eIectuat pentru ac iunile de inute la entit ile aIiliate (P)
5092. V rs minte de eIectuat pentru alte investi ii pe termen scurt (P)
51. Conturi la b nci
511. Valori de încasat
5112. Cecuri de încasat (A)
5113. Efecte de încasat (A)
5114. EIecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la b nci
5121. Conturi la b nci în lei (A)
5124. Conturi la b nci în valut (A)
5125. Sume în curs de decontare (A)
518. Dobânzi
5186. Dobânzi de pl tit (P)
5187. Dobânzi de încasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scaden (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de b nci (P)
5196. Credite de la trezoreria statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
Universitatea SPIRU HARET
135
53. Casa
531. Casa
5311. Casa în lei (A)
5314. Casa în valut (A)
532. Alte valori
5321. Timbre Iiscale si postale (A)
5322. Bilete de tratament si odihn (A)
5323. Tichete si bilete de c l torie (A)
5328. Alte valori (A)
54. Acreditive
541. Acreditive
5411. Acreditive în lei (A)
5412. Acreditive în valut (A)
542. Avansuri de trezorerie
15
(A)
58. Viramente interne
581. Viramente interne (A/P)
59. Ajust ri pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
591. Aiust ri pentru pierderea de valoare a ac iunilor de inute la entit ile
aIiliate (P)
595. Aiust ri pentru pierderea de valoare a obliga iunilor emise si r scump rate (P)
596. Aiust ri pentru pierderea de valoare a obliga iunilor (P)
598. Aiust ri pentru pierderea de valoare a altor investi ii pe termen scurt si
crean e asimilate (P)

VI.1. &RQWDELOLWDWHDLQYHVWL LLORUILQDQFLDUHSHWHUPHQVFXUW

Contabilitatea investi iilor Iinanciare pe termen scurt se ine cu aiutorul
conturilor din grupa 50 .Investi ii Iinanciare pe termen scurt¨. În cadrul acestora
sunt eviden iate titlurile de valoare (ac iuni, obliga iuni) achizi ionate de societate, în
vederea ob inerii unor câstiguri pe termen scurt (sub 1 an). Cu excep ia contului 509
.V rs minte de eIectuat pentru investi ii Iinanciare pe termen scurt¨, toate celelalte
conturi din grupa 50 au Iunc ie contabil de activ: se debiteaz cu titlurile de valoare
achizi ionate sau r scump rate (cazul ac iunilor proprii) si se crediteaz cu valoarea
contabil a titlurilor scoase din gestiune. Soldul debitor reIlect titlurile de valoare
(valoarea investi iilor Iinanciare pe termen scurt) aIlate în portoIoliul unei societ i.
Valoarea de intrare a investi iilor Iinanciare pe termen scurt este dat de
costul de achizi ie corectat cu valoarea comisioanelor, onorariilor, serviciilor etc.
generate de achizi ia acestora.
V rs mintele de eIectuat pentru investi iile Iinanciare pe termen scurt sunt
eviden iate cu aiutorul contului de pasiv 509. .V rs minte de eIectuat pentru
investi ii Iinanciare pe termen scurt¨, cont ce este structurat în dou conturi
sintetice de gradul II: primul ine eviden a v rs mintelor de eIectuat aIerente
investi iilor eIectuate la societ i în cadrul grupului, iar al doilea ine eviden a
v rs mintelor de eIectuat pentru alte investi ii pe termen scurt.
Universitatea SPIRU HARET
136
Exemplu: O societate comercial achizi ioneaz 4.000 de ac iuni emise de o
alt societate la pre ul de cump rare de 1 RON/ac iune, în vederea ob inerii unor
câstiguri speculative. Societatea cump r toare datoreaz societ ii de intermediere
un comision de 3º. Ulterior ac iunile sunt vândute cu 1,2 RON/ac iune. Ac iunile
sunt cotate la burs . Plata ac iunilor se Iace integral în momentul achizi iei, prin
virament. Suma rezultat din vânzare este încasat prin cont.
a) înregistrarea achizi iei de ac iuni
5081 ÷ º 4.120 RON
Alte titluri 512 4.000 RON
de plasament Conturi curente la b nci
401 120 RON
Furnizori
b) achitarea Iurnizorului
401 ÷ 512 120 RON
Furnizori Conturi curente la b nci
c) vânzarea ac iunilor
512 ÷ º 4.800 RON
Conturi curente la b nci 5081 4.120 RON
Alte titluri de plasament
7642 680 RON
Câstiguri din investi ii
Iinanciare pe termen scurt

Valoarea la inventar a investi iilor Iinanciare pe termen scurt se stabileste în
Iunc ie de cotarea sau nu a acestora la bursa de valori (sau pia a secundar ). AstIel,
titlurile cotate la burs sunt evaluate la valoarea de cotare a acestora din ultima zi a
exerci iului Iinanciar. Titlurile necotate sunt evaluate la valoarea probabil de
vânzare, valoare ce se stabileste având în vedere perIorman ele Iinanciare ale
societ ii emitente de astIel de titluri, pre urile utilizate în tranzac iile eIectuate cu
astIel de titluri etc.
În urma compar rii valorii de inventar cu valoarea de intrare a investi iilor
Iinanciare pe termen scurt, pentru minusurile între valoarea contabil (mai mare) si
valoarea de inventar (mai mic ) se constituie aiust ri pentru pierderea de valoare.
Eviden a contabil a aiust rilor pentru pierderea de valoare se ine cu aiutorul
conturilor de pasiv din grupa 59 .Aiust ri pentru pierderea de valoare a contului de
trezorerie¨. Aceste conturi se crediteaz cu sumele reprezentând constituirea sau
maiorarea aiust rilor si se debiteaz cu sumele ce reprezint diminuarea sau anularea
aiust rilor constituite.
Opera iunile contabile de constituire, maiorare (suplimentare), diminuare sau
anulare a aiust rilor pentru pierderea de valoare sunt urm toarele:
a) înregistrarea constituirii/supliment rii aiust rilor
6864 ÷ 59
Cheltuieli Iinanciare privind aiust rile
pentru deprecierea activelor circulante
Aiust ri pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie
Universitatea SPIRU HARET
137
b) înregistrarea diminu rii/anul rii aiust rilor constituite
59 ÷ 7864
Aiust ri pentru pierderea de valoare
a conturilor de trezorerie
Venituri din aiust ri pentru pierderea
de valoare a activelor circulante
Vânzarea titlurilor de valoare, reprezint modalitatea cea mai Irecvent de
iesire a acestora din patrimoniul unei societ i. Opera ia de vânzare presupune
eIectuarea vânz rii propriu-zise a titlurilor (la pre ul de cesiune) si scoaterea lor din
gestiune (la valoarea de intrare).
O alt modalitate de iesire a titlurilor din eviden a investi iilor Iinanciare pe
termen scurt este aceea de virare în categoria imobiliz rilor Iinanciare a acelor titluri
care r mân la dispozi ia societ ii din motive variate (inclusiv ac iunile proprii) o
perioad mai mare de timp de un an.
Exemplu: O societate comercial vinde 1500 de ac iuni la pre ul de
2,1 RON/ac iune. Valoarea de intrare a acestor ac iuni este de 1,8 RON/ac iune.
Valoarea aiust rilor pentru depreciere este de 200 RON. Vânzarea se realizeaz prin
intermediul unei institu ii specializate, care percepe un comision de 7º din valoarea
total de vânzare. Contravaloarea ac iunilor vândute si plata comisionului se Iac
ulterior opera iunii de vânzare, prin cont.
a) Vânzarea ac iunilor
461 ÷ º 3.150 RON
Debitori diversi 5081 2.700 RON
Alte titluri de plasament
7642 450 RON
Câstiguri din investi ii
Iinanciare pe termen scurt

NOT : În situa ia în care ac iunile se vindeau sub valoarea de intrare se
efectua înregistrarea:
º ÷ 5081
461 Alte titluri de plasament
Debitori diversi
6642
Pierderi din investi iile
Iinanciare pe termen scurt

În situa ia în care ac iunile se vindeau la o valoare egal cu valoarea de
inventar se efectua înregistrarea:
461 ÷ 5081 2.700 RON
Debitori diversi Alte titluri de plasament
b) anularea provizionului constituit, deoarece acesta a r mas I r obiect.
591 ÷ 7864 200 RON
Aiust ri pentru pierderea
de valoare a ac iunilor
Venituri Iinanciare din aiust ri
pentru pierderea de valoare
a activelor circulante

Universitatea SPIRU HARET
138
c) înregistrarea comisionului datorat
Valoare comision ÷ 3.150 RON x 7º ÷ 220,50 RON
627 401 220,50 RON
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
Furnizori
d) încasarea contravalorii ac iunilor vândute:
512 ÷ 461 3.150 RON
Conturi curente la b nci Debitori diversi
e) plata Iacturii c tre institu ia specializat
401 ÷ 512 220,5 RON
Furnizori Conturi curente la b nci

VI.2. &RQWDELOLWDWHDFRQWXULORUODE QFL

Opera iile de încas ri si pl i eIectuate de societate cu diverse persoane Iizice
si/sau iuridice, eIectuate prin intermediul unei societ i bancare reprezint decont ri
I r numerar.
Decont rile I r numerar se caracterizeaz prin urm toarele:
– decontarea între societate si ter ele persoane este realizat de banc , aceasta
eIectuând decont rile I r Iolosirea eIectiv a banilor:
– pl ile din conturile societ ii se eIectueaz numai cu consim mântul
acesteia, cu excep ia acelor pl i ce se eIectueaz în baza titlurilor executorii:
– banca eIectueaz încas rile/pl ile, utilizând Iormele si instrumentele de
decontare prev zute în contractele economice ale societ ii:
– pl ile din contul societ ii se eIectueaz în limita disponibilit ilor din aceste
conturi si a creditelor bancare.
Contabilitatea decont rilor prin conturile bancare include opera iunile cu
valori de încasat, opera iunile de încas ri si pl i prin contul curent, creditele
bancare pe termen scurt si dobânzile aIerente. Eviden a contabil se ine cu aiutorul
conturilor din grupa 51 .Conturi la b nci¨, si anume:
511 – Valori de încasat; acest cont de active este utilizat pentru eviden ierea
valorilor de încasat (cecuri, bilete la ordin, cambii, waranturi etc.), remise b ncii în
vederea încas rii, precum si a eIectelor remise spre scontare. În debitul acestui cont
se înregistreaz valoarea cecurilor, biletelor de ordin etc., remise b ncii în vederea
încas rii sau scont rii. În credit se eviden iaz sumele încasate. Soldul debitor
reprezint valoarea cecurilor, biletelor la ordin etc., remise spre încasare sau
scontare dar neîncasate.
Exemplul 1: O societate comercial primeste de la unul dintre clien ii s i un
bilet la ordin în sum de 25.000 RON reprezentând plata unei lucr ri eIectuate.
Ulterior, biletul la ordin este remis b ncii, în vederea încas rii.
În urma sedin ei de compensare din cadrul b ncii centrale, banca alimenteaz
contul clientului cu:
1) 25.000 RON
2) 15.000 RON, diIeren a Iiind reIuzat la plat de c tre banca clientului
datorit lipsei de disponibilit i.
Universitatea SPIRU HARET
139
a) acceptarea biletului la ordin
413 ÷ 4111 25.000 RON
EIecte de primit
de la clien i
Clien i
b) remiterea biletului la ordin spre încasare
5113 ÷ 413 25.000 RON
EIecte de
încasat
EIecte de primit
de la clien i

c) 1. încasarea biletului la ordin
512 ÷ 5113 25.000 RON
Conturi curente la b nci Efecte de încasat
2. încasarea par ial a biletului la ordin
512 ÷ 5113 15.000 RON
Conturi curente la b nci Efecte de încasat
– eviden ierea sumei neîncasate
413 ÷ 5113 10.000 RON
EIecte de primit de la clien i Efecte de încasat
4111 413 10.000 RON
Clien i EIecte de primit de la clien i
4118 ÷ 4111 10.000 RON
Clien i incer i sau în litigiu Clien i
6814 491 840,34 RON
Cheltuieli de exploatare
privind aiust rile pentru
deprecierea activelor circulante
Aiust ri pentru deprecierea
crean elor – clien i
(pentru valoarea
I r TVA)

Exemplul 2: Societatea comercial .X¨ S.A. remite b ncii sale în vederea
scont rii un bilet la ordin. Se cunosc urm toarele elemente:
– valoarea înscris pe biletul la ordin 125.000 RON
– rata scontului 18º
– data scaden ei 15.09. N
– data remiterii spre scontare 15.08. N
– comisionul b ncii pentru serviciul prestat: 1.000 RON
Scontul ÷ (VN x N
z
x R
s
) / N
za
unde,
VN – valoarea nominal a biletului la ordin ÷ 125.000 RON
N
z
– num rul de zile între termenul de scaden si data scont rii înainte de
scaden (în cazul exemplului prezentat, 30 de zile: se consider c Iiecare lun are
30 de zile):
R
s
– rata scontului ÷ 18º
N
za
– num rul de zile aIerente unui an Iinanciar ÷ 360 zile
RON 1.875
zile 360
18% zile 30 RON 125.000
Scontul =
× ×
=

Agio ÷ Scont ¹ comision ÷ 1.875 RON ¹ 1.000 RON ÷ 2.875 RON
Universitatea SPIRU HARET
140
a) remiterea biletului la ordin spre scontare
5114 ÷ 413 125.000 RON
EIecte emise spre scontare EIecte de primit de la clien i
b) scontarea eIectului comercial
º ÷ 5114 125.000 RON
512 EIecte remise spre scontare 122.125 RON
Conturi curente la b nci
627 1.000 RON
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate

667 1.875 RON
Cheltuieli privind
sconturile acordate

512 – .Conturi curente la b nci¨: acest cont biIunc ional este utilizat pentru
eviden ierea disponibilit ilor în lei si în devize aIlate în conturi la b nci, precum si a
sumelor în curs de decontare. Se debiteaz cu sumele depuse din casieria societ ii,
cu sumele încasate prin virament etc., creditându-se cu pl ile eIectuate.
O plat dintr-un cont de la banc se Iace prin intermediul unei Iile de cec, a
unui bilet la ordin, a unei cambii, a unui ordin de plat , a unei dispozi ii de plat
extern . Cele mai multe pl i se eIectueaz cu ordin de plat (pentru opera iunile în
lei) si cu dispozi ia de plat extern (pentru opera iunile în devize). Ordinele de
plat sunt structurate în dou categorii, si anume:
– ordine de plat simple:
– ordine de plat de trezorerie (utilizate pentru pl i c tre bugetul statului, c tre
bugetele locale etc.).
Prin ordin de plat se în elege dispozi ia necondi ionat , dat de c tre emitentul
acesteia unei societ i bancare receptoare, pentru a pune la dispozi ia unui beneIiciar o
anumit sum de bani.
Dispozi ia de plat extern este documentul prin care ordonatorul dispune
societ ilor bancare eIectuarea de pl i externe.
Opera iunile bancare în lei se eIectueaz utilizând contul 5121 .Conturi la
b nci în lei¨, iar cele în devize utilizând contul 5124 .Conturi la b nci în valut ¨.
Exemplul 1: O societate comercial înregistreaz un extras de cont bancar
care prezint urm toarele opera iuni:
1. Se încaseaz 10.000 RON de la un client.
2. Se pl teste unui Iurnizor suma de 15.000 RON.
3. Se încaseaz suma de 24.000 RON reprezentând scontarea unui bilet la ordin.
4. Se pl tesc comisioanele bancare în sum de 250 RON
5. Se achit creditorilor suma de 1.000 RON.
1. Înregistrarea încas rii sumei de la client
5121 ÷ 4111 10.000 RON
Conturi la b nci în lei Clien i
2. Plata c tre Iurnizori
401 ÷ 5121 15.000 RON
Furnizori Conturi curente la b nci
Universitatea SPIRU HARET
141
3. Încasarea sumei din scontarea biletului la ordin
5121 ÷ 5114 24.000 RON
Conturi curente la b nci EIecte remise la scontare
4. Plata comisioanelor bancare
627 ÷ 5121 250 RON
Cheltuieli cu serviciile
bancare si asimilate
Conturi curente la b nci
5. Plata c tre creditori
462 ÷ 5121 1.000 RON
Creditori direc i Conturi la b nci
Exemplul 2: O societate comercial eIectueaz , în data de 01.02.N, urm -
toarele opera iuni prin contul de disponibil în devize:
– plata unei Iacturi primit de la un Iurnizor extern în sum de 10.000 USD,
emis la o dat ulterioar când cursul de schimb era de 2,90 RON/USD:
– încasarea unei facturi privind livrarea de bunuri la un client extern în valoare
de 15.000 USD, emis , de asemenea, la o dat ulterioar , cursul de schimb Iiind de
2,91 RON/USD.
Cursul oficial al USD în data de 01.02.N este de 3,02 RON/USD.
a) înregistrarea pl ii c tre Iurnizorul extern
– valoarea Iacturii la data înregistr rii obliga iei de plat ÷ 10.000 USD x
2,9 RON/USD ÷ 29.000 RON:
– valoarea Iacturii la data pl ii ÷ 10.000 USD x 3,02 RON/USD ÷ 30.200 RON:
– diIeren de curs neIavorabil ÷ 30.200 RON – 29.000 RON ÷ 1.200 RON
º ÷ 5124 30.200 RON
401 Conturi la b nci în valut 29.000 RON
Furnizori
665 1.200 RON
Cheltuieli din diIeren e
de curs valutar

b) înregistrarea încas rii Iacturii de la clientul extern
– valoarea Iacturii la data înregistr rii crean ei ÷ 15.000 x 2,9 RON/USD
÷ 43.650 RON:
– valoarea Iacturii la data încas rii ÷ 15.000 USD x 3,02 RON/USD ÷ 45.300 RON:
– diIeren a de curs Iavorabil ÷ 45.300 RON – 43.650 ÷ 1.650 RON.
5124 ÷ º 45.300 RON
Conturi curente la b nci 4111 43.650 RON
Clien i
765 1.650 RON
Venituri din diIeren e
de curs valutar

518 – .Dobânzi¨: cu aiutorul acestui cont biIunc ional se ine eviden a
dobânzilor datorate, precum si a dobânzilor de încasat, aIerente creditelor primite de la
b nci în conturile curente si disponibilit ilor din conturile curente. Se debiteaz cu
dobânzile de încasat si se crediteaz cu dobânzile datorate.
Universitatea SPIRU HARET
142
Exemplu: Pentru soldul creditor al contului 5121 „Disponibil la banc în lei
de încasat¨, în luna ianuarie a exerci iului Iinanciar N, s-au calculat dobânzi de
încasat în sum de 550 RON: în luna imediat urm toare s-au calculat dobânzi de
pl tit de 300 RON de pl tit.
a) înregistrarea dobânzilor aferente lunii ianuarie N
5187 ÷ 766 550 RON
Dobânzi de încasat Venituri din dobânzi
b) încasarea dobânzii de primit
5121 ÷ 5187 550 RON
Conturi la b nci în lei Dobânzi de încasat
c) înregistrarea dobânzilor de pl tit eIerente lunii Iebruarie N
666 ÷ 5186 3.000 RON
Cheltuieli privind
dobânzile
Dobânzi de pl tit
d) înregistrarea eIectu rii pl ii dobânzii datorate
5186 ÷ 5121 300 RON
Dobânzi de pl tit Conturi la b nci în lei
Creditele bancare pe termen scurt sunt creditele care au o durat de rambursare
sub un an. Eviden a contabil a acestora se ine cu aiutorul contului 519 .Credite
bancare pe termen scurt¨, acesta având Iunc ie contabil de pasiv. El este structurat în
opt conturi sintetice de gradul II, sapte dintre acestea având drept scop clasificarea
creditelor contractate, ultimul eviden iind dobânzile de pl tit aIerente acestor credite.
Se crediteaz cu valoarea creditelor bancare pe termen scurt, contractate pentru nevoi
temporare de trezorerie si cu dobânzile datorate: se debiteaz cu sumele pl tite b ncii
ce reprezint ratele scadente si dobânzile aIerente, potrivit contractului încheiat între
societatea comercial împrumutat si societatea bancar împrumut toare.

Exemplul 1: O societate comercial contracteaz un credit bancar pe termen
scurt în valoare de 240.000 RON, rambursabil în trei luni. Dobânda de 25% pe an se
achit (ca si ratele scadente) la Iinele Iiec rei luni. Ratele scadente se ramburseaz în
sume egale.
a) înregistrarea primirii creditului
5121 ÷ 5191 240.000 RON
Conturi la b nci în lei Credite bancare pe termen scurt
b) înregistrarea dobânzii datorate pentru prima lun
RON 9.000 15%
zile 360
zile 90
sau
luni 12
luni 3
RON 240.000 Dobânda = × ⎟





× =

666 ÷ 5198 9.000 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt

Universitatea SPIRU HARET
143
c) plata primei rate scadente si a dobânzii aIerente
º ÷ 5121 89.000 RON
5191 Conturi la b nci în lei 80.000 RON
Credite bancare
pe termen scurt
(240.000 RON : 3 luni)
9.000 RON
5198
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt

d) înregistrarea dobânzii datorate pentru a doua lun
RON 4.000 15%
12
2
RON 160.000 Dobânda = × × =

666 ÷ 5198 4.000 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt

e) plata ratei scadente si a dobânzii
º ÷ 5121 84.000 RON
5191 Conturi la b nci în lei 80.000 RON
Credite bancare
pe termen scurt

5198 4.000 RON
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt

I) înregistrarea dobânzii datorate pentru ultima lun
RON 1.000 15%
12
1
RON 80.000 Dobânda = × × =

666 ÷ 5198 1.000 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt

g) plata ratei scadente si a dobânzii aIerente
º ÷ 5121 81.000 RON
5191 Conturi la b nci în lei 80.000 RON
Credite bancare
pe termen scurt

5198 1.000 RON
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt

Exemplul 2: O societate comercial contracteaz un împrumut bancar în
sum de 10.000 USD, în vederea eIectu rii a dou pl i c tre Iurnizori externi în
valoare de 8.000 USD respectiv 2.000 USD. Împrumutul este rambursabil în dou
luni. Dobânda este de 12% pe an.
Se cunosc urm toarele:
– cursul de schimb din ziua aliment rii contului societ ii comerciale cu
creditul contractat: 3,01 RON/USD:
Universitatea SPIRU HARET
144
– cursul de schimb din ziua eIectu rii pl ii sumei de 8.000 USD c tre
primul Iurnizor extern: 3,02 RON/USD (la data Iactur rii, cursul de schimb era de
3,022 RON/USD):
– cursul de schimb din ziua eIectu rii pl ii sumei de 2.000 USD c tre cel
de-al doilea Iurnizor extern: 3,01 RON/USD, (la data Iactur rii 3,008 RON/USD).
Ratele scadente si dobânzile aferente potrivit contractului de împrumut sunt:
USD
Iuna Rata scadent Dobânda datorat
1 5.000 200
2 5.000 50
TOTAI 10.000 250
Cursul de schimb din zilele ramburs rii ratelor scadente si a pl ii dobânzilor
datorate este de 3,0200 RON/USD, respectiv 3,0050 RON/USD
a) înregistrarea împrumutului bancar
5124 ÷ 5191 30.100 RON
Conturi la b nci
în devize
Credite bancare
pe termen scurt
(10.000 USD x 3,0100 RON/USD)
b) eIectuarea pl ii de 8.000 USD c tre Iurnizorul extern
401 ÷ º 24.176 RON
Furnizori 5124 24.160 RON
Conturi la b nci în devize (8.000 USD x 3,0200 RON/USD)
765 16 RON
Venituri din diIeren e
de curs valutar
|(8.000 USD x (3,0220 – 3,0200)|
c) eIectuarea pl ii de 2.000 USD c tre Iurnizorul extern
º ÷ 5124 6.024 RON
401 Conturi la b nci în devize 6.020 RON
Furnizori (2.000 USD x 3.0100 RON/USD)
665 4 RON
Cheltuieli privind
diIeren a de curs valutar
|2.000 USD x (3,0100 – 3,0080)|
d) înregistrarea dobânzii aIerente primei luni si concomitent plata acesteia si a
primei rate scadente
666 ÷ 5198 604 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt
(200 USD x
3,0200 RON/USD)

º 5124 15.754 RON
5198 Conturi la b nci în devize 604 RON
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt
15.100 RON
5191 (5.000 USD x 3,0200 RON /USD)
Credite bancare pe termen
scurt


665 500.000
Cheltuieli privind diIeren e
de curs valutar
|5.000 USD x (3,0200 – 3,0100)|
Universitatea SPIRU HARET
145
e) înregistrarea dobânzii aIerente celei de a doua luni si concomitent plata
acesteia si a ratei scadente
666 ÷ 5198 150,25 RON
Cheltuieli privind
dobânzile
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt
(50 USD x 3,0050)

15.200,25 RON º ÷ º 15.200,25 RON
150,25 RON 5198 5124 15.175,20 RON
Dobânzi aferente
creditelor bancare
pe termen scurt
Conturi la b nci
în devize

15.050 RON 5191 765 25 RON
Credite bancare
pe termen scurt
Venituri din diIeren e
de curs valutar


VI.3. &RQWDELOLWDWHDRSHUD LXQLORUSULQFDVLHULDVRFLHW LLFRPHUFLDOH

Pentru eIectuarea opera iunilor curente de încas ri si pl i în casieria unei
societ i comerciale se re ine o anumit sum de bani în numerar, numit sold de
cas . Suma maxim ce poate Ii de inut în casierie este reglementat . Dac se
constat existen a unei sume mai mari, atunci societatea este obligat s depun
surplusul de numerar în contul de la banc .
Pentru eviden a existentului si misc rii numerarului, ca urmare a opera iunilor
de încas ri si pl i se Iolosesc urm toarele documente: cecul de numerar, chitan a, Ioaia
de v rs mânt-chitan a, listele de avans chenzinal, statele de salarii etc.
Cecul de numerar se Ioloseste pentru ridicarea numerarului din contul de la
banc . Chitan a se utilizeaz pentru diIerite încas ri în numerar eIectuate prin
casierie, iar Ioaia de v rs mânt-chitan pentru depunerea de bani din casierie în
conturi la b nci.
Sistemul eviden ei operative cuprinde .Registrul de cas ¨, în cadrul c ruia
sunt eviden iate existentul si miscarea numerarului din casieria societ ii. Dac
societatea eIectueaz opera ii de încas ri si pl i în devize, se întocmeste câte un
.Registru de cas ¨ în devize, pentru Iiecare Iel de moned str in în parte, cu duble
coloane pentru eviden ierea opera iunilor respective atât în devize, dar si în lei.
Eviden a contabil a opera iunilor de încas ri si pl i în numerar se ine cu
aiutorul contului 531 .Casa¨. Acest cont cuprinde dou conturi sintetice de gradul
II, si anume 5311 .Casa în lei¨ si 5314 .Casa în valut ¨: acestea au Iunc ii contabile
de activ. Se debiteaz cu ridic rile de numerar din conturile de inute de banc si cu
încas rile eIectuate în numerar de la ter e persoane: se crediteaz cu depunerile de
numerar în contul bancar si cu pl ile eIectuate, în numerar.
Eviden a contabil a altor valori de inute în casieria unei societ i se ine cu
aiutorul contului de activ 532 .Alte valori¨. Acest cont ine eviden a timbrelor Iiscale
si postale, a biletelor de tratament si odihn , a tichetelor si biletelor de c l torie etc.
Se debiteaz cu valoarea acestora în momentul achizi ion rii, creditându-se o dat cu
darea în consum.
Universitatea SPIRU HARET
146
Exemplul 1: O societate comercial eIectueaz prin casieria societ ii urm -
toarele opera iuni:
a) plat în Iavoarea unui creditor: în sum de 1.000 RON
b) încasarea unui aport în numerar în sum de 7.000 RON
c) plata unui Iurnizor în sum de 170 RON
d) depunerea în banc a sumei de 10.000 RON
e) plata avansurilor acordate angaia ilor în sum de 25.000 RON
I) încas ri din vânzarea m rIurilor 10.000 RON
g) acordarea unui avans de trezorerie în sum de 1.000 RON
h) ridicarea unei sume în numerar din contul bancar, în valoare de 17.000 RON
Opera iile men ionate la punctele a, c, d, e si g sunt aIerente iesirilor de
numerar si, în consecin , contul .Casa în lei¨ se va credita:
a)
462 ÷ 5311 1.000 RON
Creditori diversi Casa în lei
c)
401 ÷ 5311 170 RON
Furnizori Casa în lei
d)
581 ÷ 5311 10.000 RON
Viramente interne Casa în lei
si
5121 ÷ 581 10.000 RON
Conturi la b nci în lei Viramente interne
e)
425 ÷ 5311 25.000 RON
Avansuri acordate
personalului
Casa în lei
g)
581 ÷ 5311 1.000 RON
Viramente interne Casa în lei
si
542 ÷ 581 1.000 RON
Avansuri de trezorerie Viramente interne
Opera iile men ionate la punctele b, I si h sunt aIerente intr rilor de numerar
si, în consecin , contul .Casa în lei¨ se va debita:
b)
5311 ÷ 456 17.000 RON
Casa în lei Decont ri cu asocia ii
privind capitalul

I)
5311 ÷ 707 10.000 RON
Casa în lei Venituri din vânzarea
m rIurilor

Universitatea SPIRU HARET
147
h)
581 ÷ 5121 17.000 RON
Viramente interne Conturi la b nci în lei
si
5311 ÷ 581 17.000 RON
Casa în lei Viramente interne
Exemplul 2: O societate comercial ridic de la banc suma de 500 USD, care
se acord ca avans de trezorerie, urmare a unei iesiri în str in tate. Cursul valutar în
ziua ridic rii este de 3,02 RON/USD. Ia întoarcerea din str in tate se iustiIic
avansul acordat în propor ie de 90º (cheltuieli de transport, cazare), diIeren a Iiind
depus în casierie. Cursul de schimb aIerent zilei în care se depune decontul si se
realizeaz depunerea în casierie 3,01 RON/USD.
a) ridicarea valutei de la banc
581 ÷ 5124 1.510 RON
Viramente interne Conturi la b nci în valut (500 USD x
3,02 RON/USD)
si
5314 ÷ 581 1.510 RON
Casa în valut Viramente interne
b) acordarea avansului de trezorerie
581 ÷ 5314 1.510 RON
Viramente interne Casa în valut
si
542 ÷ 581 1.510 RON
Avansuri de trezorerie Viramente interne
c) iustiIicarea avansului de trezorerie acordat
– înregistrarea cheltuielilor efectuate (500 USD x 90% = 450 USD)
625 ÷ 542 13.59 RON
Cheltuieli cu deplas ri,
detas ri si transIer ri
Avansuri de
trezorerie

– înregistrarea depunerii de valut în casieria societ ii
º ÷ 542 1.510 RON
5314 Avansuri de trezorerie (50 USD x
3,02 RON/USD
Casa în valut 1.505 RON
(50 USD x
3,01 RON/USD)
665 0,5 RON
Cheltuieli privind
diIeren ele de curs valutar
|50 USD x
(3,02 RON/USD – 3,01 RON/USD)|
Exemplul 3: O societate comercial achizi ioneaz timbre Iiscale în valoare
de 1.000 RON, bilete de tratament si odihn în valoare de 20.000 RON si bilete de
c l torie în sum de 2.000 RON. Ulterior, se dau în consum timbre postale în
valoare de 200 RON si bilete de c l torie 700 RON.
Universitatea SPIRU HARET
148
a) achizi ionarea timbrelor Iiscale, biletelor de tratament si odihn si a biletelor
de c l torie
º ÷ 5311 23.000 RON
5321 Casa în lei 1.000 RON
Timbre Iiscale si postale
5322 20.000 RON
Bilete de tratament si odihn
5323 2.000 RON
Tichete si bilete de c l torie
b) darea în consum
628 ÷ 5321 200 RON
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de ter i
Timbre Iiscale
si postale

si
625 ÷ 5323 700 RON
Cheltuieli de deplas ri,
detas ri si transIer ri
Tichete si bilete
de c l torie


VI.4. &RQWDELOLWDWHDDFUHGLWLYHORUúLYLUDPHQWHORUEDQFDUH

Acreditivul reprezint disponibilit ile b nesti ale unei societ i, eviden iate
separat într-un cont bancar, aIlate la dispozi ia unui Iurnizor, disponibilit i destinate
eIectu rii de pl i c tre acestea, o dat cu îndeplinirea condi iilor aIerente acreditivului.
Eviden a contabil a acreditivelor se ine cu ajutorul contului 541 „Acreditive”,
cont structurat în dou conturi analitice de gradul II, si anume:
5411 – „Acreditive în lei”;
5412 – .Acreditive în valut ¨.
Aceste conturi sunt utilizate pentru eviden ierea acreditivelor în lei si în valut ,
deschise la b nci pentru eIectuarea de pl i în Iavoarea Iurnizorilor interni si externi,
precum si pentru eviden ierea misc rii acestora ca rezultat al pl ilor eIectuate sau a
încet rii valabilit ii acreditivelor. Debitul acestor conturi reIlect sumele depuse de
banc la dispozi ia ter ilor: în cazul acreditivelor în valut si diIeren ele de curs
valutar Iavorabile aIerente existentului din conturile de acreditive. Creditul acestor
conturi reIlect sumele pl tite Iurnizorilor interni sau externi, sumele virate în
conturile de disponibilit i, ca urmare a încet rii valabilit ii acreditivelor: în cazul
acreditivelor în valut si diIeren ele de curs neIavorabile aIerente existentului din
conturile de acreditive.
P r ile implicate în cazul unui acreditiv sunt urm toarele:
a) ordonatorul (cump r torul):
b) banca emitent (banca cump r torului):
c) Iurnizorul (beneIiciarul acreditivului):
d) banca Iurnizorului.
Exemplul 1: O societate comercial deschide un acreditiv în sum de 200.000 RON,
în favoarea unui furnizor, pentru o livrare de materiale. Valabilitatea acreditivului
de 30 de zile. Furnizorul eIectueaz în intervalul de 30 de zile livr ri de materiale
în valoare de 177.000 RON. Dup scurgerea celor 30 de zile, acreditivul îsi pierde
valabilitatea pentru diIeren a r mas .
Universitatea SPIRU HARET
149
a) constituirea acreditivului:
581 ÷ 5121 200.000 RON
Viramente interne Conturi la b nci în lei
si
5411 ÷ 581 200.000 RON
Acreditive în lei Viramente interne
b) eIectuarea pl ii aIerente livr rii de m rIuri eIectuate
401 ÷ 5411 177.000 RON
Furnizori Acreditive în lei
c) încetarea valabilit ii acreditivului
581 ÷ 5411 23.000 RON
Viramente interne Acreditive în lei
si
5121 ÷ 581 23.000 RON
Conturi la b nci în lei Viramente interne
Exemplul 2: O societate comercial deschide un acreditiv în favoarea unui
partener extern, în data de 15.12.N, în valoare de 5.500 USD. Cursul de schimb la
data deschiderii acreditivului – 2,90 RON/USD. Valabilitatea acreditivului, 30 de
zile. În data de 28.12.N se eIectueaz o plat în valoare de 2.500 USD (cursul de
schimb 2,90 RON/USD), iar în data de 12.01.N¹1 o plat în valoare de 3.000 USD
(cursul de schimb 3,00 RON/USD). Ia data încheierii exerci iului Iinanciar N
cursul de schimb a Iost de 2,97 RON/USD.
a) deschiderea acreditivului
581 ÷ 5124 15.950 RON
Viramente interne Conturi la b nci în valut (5.500 USD x
2,90 RON/USD)
si
5412 ÷ 581 15.950 RON
Acreditive în valut Viramente interne
b) eIectuarea primei pl i
401 ÷ 5412 7.250 RON
Furnizori Acreditive în valut
c) înregistrarea diIeren ei de curs Iavorabile la Iinele exerci iului Iinanciar
5412 ÷ 765 210 RON
Acreditive
în valut
Venituri din diIeren e
de curs valutar
|3.000 USD x
(2,97 – 2,90)|
d) eIectuarea celei de a doua pl i
– înregistrarea diIeren ei Iavorabile de curs valutar
5412 ÷ 765 90 RON
Acreditive
în valut
Venituri din diIeren e
de curs valutar
|3.00 USD x
(3,00 – 2,97)|
Universitatea SPIRU HARET
150
– eIectuarea pl ii
401 ÷ 5412 9.000 RON
Furnizori Acreditive în valut
Viramentele interne sunt eviden iate cu aiutorul contului 581 „Viramente
interne¨. Acest cont de activ este Iolosit pentru eviden ierea sumelor virate dintr-un
cont de trezorerie în altul. Acest cont nu prezint sold.
Exemplu: O societate comercial depune la banc suma de 50.000 RON,
sum care este utilizat în vederea deschiderii unui acreditiv în favoarea unui
Iurnizor intern. Totodat , societatea acord unui salariat un avans spre decontare în
valoare de 5.000 RON, pentru achizi ionarea unor materiale dintr-o alt localitate.
Ia întoarcere se realizeaz iustiIicarea avansului primit, întocmindu-se decontul de
cheltuieli, care cuprinde:
– bilete de transport 300 RON
– cazare 400 RON
– diurn 100 RON
– materiale achizi ionate 4.000 RON
a) depunerea numerarului la banc
581 ÷ 5311 50.000 RON
Viramente interne Casa în lei
si
5121 ÷ 581 50.000 RON
Conturi la banc în lei Viramente interne
b) constituirea acreditivului
581 ÷ 5121 50.000 RON
Viramente interne Conturi la b nci în lei
si
5411 ÷ 581 50.000 RON
Acreditive în lei Viramente interne
c) acordarea avansului spre decontare
581 ÷ 5311 5.000 RON
Viramente interne Casa în lei
si
542 581 5.000 RON
Avansuri de trezorerie Viramente interne
d) iustiIicarea avansului
º ÷ 542 4.800 RON
625 Avansuri de trezorerie 800 RON
Cheltuieli cu deplas ri,
detas ri, transIer ri

302 4.000 RON
Materiale consumabile
si
581 542 200 RON
Viramente interne Avansuri de trezorerie
5311 581 200 RON
Casa în lei Viramente interne
Universitatea SPIRU HARET
151


VII. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
SI VENITURILOR





Procesul de produc ie si desIacere a bunurilor materiale, de executare de
lucr ri si prest ri servicii presupune utilizarea Iactorilor de produc ie si, implicit,
consumarea acestora. Consumul si pl ile privind Iactorii de produc ie eIectuate la
nivelul unei societ i reprezint cheltuielile acesteia.
Cheltuielile includ:
- cheltuielile care apar în procesul desI sur rii activit ii curente a societ ii, si
anume costul vânz rilor, salariile si amortizarea, ele reg sindu-se sub Iorma iesirilor
sau sc derii valorii actuale (numerar, stocuri, terenuri, miiloace Iixe):
- pierderile care reprezint diminu ri ale beneIiciilor economice (în aceast
categorie se includ pierderile rezultate din dezastre, cum ar Ii: inunda iile, incendiile
etc., precum si pierderile rezultate din iesirea activelor pe termen lung):
- pierderile nerealizate care includ pierderile rezultate din cresterea unor
împrumuturi contractate de societate în valut .
Eviden a cheltuielilor se organizeaz pe Ieluri de cheltuieli, dup natura lor si
se grupeaz dup destina ia pe care o au în societate în cheltuieli de exploatare,
cheltuieli Iinanciare, cheltuieli extraordinare, cheltuieli cu amortiz rile, provizioanele
si aiustarea la inIla ie si cheltuielile cu impozitul pe proIit si alte impozite.
Eviden a contabil a cheltuielilor se ine cu aiutorul conturilor din clasa
6 .Conturi de cheltuieli¨, clas care con ine urm toarele costuri sintetice de gradele
I si II.

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI
60. Cheltuieli privind stocurile
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semin ele si materialele de plantat
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind animalele si p s rile
607. Cheltuieli privind m rIurile
608. Cheltuieli privind ambalaiele
Universitatea SPIRU HARET
152
61. Cheltuieli cu lucr rile si serviciile executate de ter i
611. Cheltuieli cu între inerea si repara iile
612. Cheltuieli cu redeven ele, loca iile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercet rile
62. Cheltuieli cu alte servicii executate de ter i
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclam si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplas ri, detas ri si transIer ri
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunica ii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de ter i
63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si v rs minte asimilate
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si v rs minte asimilate
64. Cheltuieli cu personalul
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de mas acordate salaria ilor
645. Cheltuieli privind asigur rile si protec ia social
6451. Contribu ia unit ii la asigur rile sociale
6452. Contribu ia unit ii pentru aiutorul de somai
6453. Contribu ia angaiatorului pentru asigur rile sociale de s n tate
6458. Alte cheltuieli privind asigur rile si protec ia social
65. Alte cheltuieli de exploatare
654. Pierderi din crean e si debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Desp gubiri, amenzi si penalit i
6582. Dona ii si subven ii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte opera ii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. Cheltuieli financiare
663. Pierderi din crean e legate de participa ii
664. Cheltuieli privind investi iile Iinanciare cedate
6641. Cheltuieli privind imobiliz rile Iinanciare cedate
6642. Pierderi din investi iile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diIeren e de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli Iinanciare
67. Cheltuieli extraordinare
671. Cheltuieli privind calamit ile si alte evenimente extraordinare
Universitatea SPIRU HARET
153
68. Cheltuieli cu amortiz rile, provizioanele si ajust rile pentru depreciere sau
pierdere de valoare
681. Cheltuieli de exploatare privind amortiz rile, provizioanele si aiust rile pentru
depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz rilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind aiust rile pentru deprecierea imo-
biliz rilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind aiust rile pentru deprecierea acti-
velor circulante
686. Cheltuieli Iinanciare privind amortiz rile si aiust rile pentru pierdere de valoare
6863. Cheltuieli Iinanciare privind aiust rile pentru pierderea de valoare a
imobiliz rilor Iinanciare
6864. Cheltuieli Iinanciare privind aiust rile pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
6868. Cheltuieli Iinanciare privind amortizarea primelor de rambursare a
obliga iunilor
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite
691. Cheltuieli cu impozitul pe proIit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar în elementele
de mai sus16

Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de procese economice, au Iunc ie
contabil de activ, se debiteaz în momentul eIectu rii consumurilor sau al pl ilor,
si se crediteaz pe parcursul perioadei, cu sumele alocate rezultatului exerci iului.
Orice activitate, desI surat de c tre agen ii economici necesit , în mod
obiectiv, anumite consumuri de munc vie si materializat , care poart denumirea
general de cheltuieli si reprezint sumele sau valorile pl tite pentru: consumurile,
lucr rile executate si serviciile prestate de care beneIiciaz unitatea patrimonial ,
cheltuieli cu personalul, executarea unor obliga ii legale sau contractuale si chel-
tuieli extraordinare.
Organizarea contabilit ii cheltuielilor are la baz concep ia dualist speciIic
rilor cu economie de pia dezvoltat si anume:
– Contabilitatea Iinanciar , care cuprinde în obiectul s u evaluarea si înre-
gistrarea cheltuielilor grupate în Iunc ie de natura activit ilor (exploatare, Iinanciar ,
extraordinar ) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale,
de personal, servicii primite, amortiz ri, etc.)
– Contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul s u contabilizarea
cheltuielilor grupate în Iunc ie de destina ia si Iunc ia lor pe Ieluri de produse,
lucr ri si servicii.
Ia organizarea contabilit ii Iinanciare a cheltuielilor se ine seama de unele
din principiile de organizare a contabilit ii, astIel:
· Potrivit principiului independen ei exerci iului toate opera iile care determin
cheltuielile sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor I r a se ine
seama de data pl ilor lor. ReIlectarea cheltuielilor în Iaza de angaiare si consum Iace
din contabilitatea Iinanciar o contabilitate de angaiamente.
Universitatea SPIRU HARET
154
· Principiul pruden ei impune înregistrarea cheltuielilor cu amortiz rile si
aiust rile indiIerent de existen a unor rezultate diIerite.
Cheltuielile reIlectate în contabilitatea Iinanciar pot Ii grupate în Iunc ie de
momentul angai rii lor astIel:
a) Cheltuieli constatate în momentul pl ii lor care se înregistreaz în
coresponden cu conturile de trezorerie:
b) Cheltuieli angaiate, cu plata ulterioar , motiv pentru care se înregistreaz
în coresponden cu conturile de ter i:
c) Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile deIinitive sau
latente, I r a angaia o plat , reprezentate de amortiz ri si aiust ri pentru depreciere.
Cheltuielile ce Iac obiectul contabilit ii Iinanciare se grupeaz , de asemenea,
pe Ieluri de cheltuieli, dup natura lor, astIel:
a) Cheltuieli de exploatare se reIer la complexitatea activit ilor economice
pe care întreprinderea le poate desI sura, Iiind sistematizate în cinci categorii:
– Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare,
combustibil, ambalaie, piese de schimb, semin ele si materialele de plantat, Iuraiele
si alte materiale consumabile, costul de achizi ie al obiectelor de inventar
consumate sau uzura acestora, costul de achizi ie al materialelor nestocate, trecute
direct asupra cheltuielilor, costul de achizi ie al energiei si apei consumate, costul
de achizi ie al animalelor si p s rilor si costul m rIurilor vândute:
– Cheltuieli cu lucr rile si serviciile executate de ter i: între inere si repara ii,
redeven e, loca ii de gestiune si chirii, studii si cercet ri inclusiv sumele pl tite pentru
contractele de cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de ter i colaboratori,
comisioane, onorarii, cheltuieli de protocol, reclam , publicitate, transportul de
bunuri si personal, deplas ri, detas ri si transIeruri, post si taxe de telecomunica ii,
servicii bancare si altele):
– Cheltuieli cu impozitele, taxele si v rs mintele asimilate, suportate de uni-
tatea patrimonial ca: impozitul pe cl diri, alte impozite, taxe si v rs minte asimilate
(taxa pentru Iolosirea terenurilor, taxa asupra miiloacelor de transport si altele):
– Cheltuieli cu personalul ca: salariile si alte drepturi de personal, asigur rile
si protec ia social , contribu ia unit ii la asigur rile sociale si pentru aiutorul de
somai, cheltuielile cu preg tirea si perIec ionarea proIesional si alte cheltuieli cu
personalul suportate de unitatea patrimonial :
– Alte cheltuieli de exploatare, cum ar Ii pierderile din crean e si alte chel-
tuieli de exploatare:
– Opera ii de gestiune (desp gubiri, amenzi, penalit i si lipsuri de inventar,
dona ii si subven ii acordate, inclusiv prelev rile si dona iile I cute în scopuri
umanitare precum si pentru spriiinirea activit ilor sociale, culturale si sportive,
pierderi din debitori diversi):
– Opera ii de capital (valoarea contabil a imobiliz rilor cedate si alte chel-
tuieli de exploatare).
b) Cheltuieli financiare, care cuprind:
– Pierderi din crean e legate de participan i:
– Pierderile din vânzarea titlurilor de plasament;
– DiIeren ele neIavorabile de curs valutar, din opera iile curente si disponi-
bilit ile în devize:
– Dobânzile curente aferente împrumuturilor primite si altor datorii privind
exerci iul în curs:
– Sconturile acordate clien ilor:
– Alte cheltuieli Iinanciare (pierderi din crean e de natur Iinanciar si altele).
Universitatea SPIRU HARET
155
c) Cheltuieli extraordinare, reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate
de activitatea normal , curent a unit ii patrimoniale si se reIer la:
– Cheltuieli privind calamit ile si alte evenimente extraordinare.
d) Cheltuieli cu amortiz rile si ajust rile privind pierderile de valoare sunt
grupate în Iunc ie de natura lor, în sensul activit ii care le ocazioneaz (exploatare,
Iinanciare).
– Cheltuieli cu amortizarea cuprind amortizarea imobiliz rilor corporale si
necorporale:
– Cheltuielile cu aiust rile privind pierderile de valoare sunt Iormate din:
• Provizioane
• Ajust ri privind deprecierea sau pierderea de valoare a imobiliz rilor:
· Aiust ri pentru deprecierea stocurilor si produc iei în curs de execu ie:
· Aiust ri pentru deprecierea crean elor si aiust ri pentru deprecierea sau
pierderea de valoare a costurilor de trezorerie
· Amortizarea primelor de rambursare a obliga iunilor:
e) Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite, ce se datoreaz trimestrial
statului cu deIinitivarea la sIârsitul exerci iului.
De men ionat c în raport rile Iiscale cheltuielile cu amortiz rile si provi-
zioanele se regrupeaz în Iunc ie de natura lor si se include, dup caz, în cheltuieli
de exploatare, cheltuieli Iinanciare sau cheltuieli extraordinare.
În aIara grup rii oIiciale, se pot eIectua si alte clasiIic ri ale cheltuielilor,
dup diverse criterii si care stau la baza determin rii anumitor indicatori analizei
economice, determin rii unor obliga ii Iiscale etc.:
a) AstIel, dac avem în vedere rolul cheltuielilor în determinarea indicatorilor
economici cu caracter global, cheltuielile se grupeaz în urm toarele categorii:
– Cheltuieli care alc tuiesc costul global al produc iei: cheltuieli de exploatare
(cu excep ia cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate): cheltuieli Iinanciare (la
întreprinderile cu ciclul lung de Iabrica ie): cheltuieli de exploatare privind amorti-
z rile si provizioanele:
– Cheltuieli care se suport din rezultatul Iinanciar brut, neimpozitat: cheltuieli
de protocol, reclam si publicitate: cheltuieli extraordinare privind amortiz rile si
provizioanele:
– Cheltuieli care se suport din rezultatul Iinanciar impozabil: impozitul pe proIit.
b) Dac avem în vedere rolul cheltuielilor în analiza activit ii pe genuri de
activit i, cheltuielile dup natura lor pot Ii reclasate (pe baza documentelor primare)
pe Iunc ii ale întreprinderii, în:
– Cheltuieli de aprovizionare:
– Cheltuieli de Iabrica ie:
– Cheltuieli de distribu ie (desIacere):
– Cheltuieli administrative:
– Cheltuieli Iinanciare.
c) În raport de rolul lor în analiza rentabilit ii produselor – obiectiv al
contabilit ii de gestiune – cheltuielile se pot grupa, inând seama de dependen a pe
care o au cu volumul produc iei sau al vânz rilor, în:
– cheltuieli variabile sau opera ionale:
– cheltuieli Iixe sau de structur :
Privite prin prisma contabilit ii de gestiune, cheltuielile se pot grupa si în:
– cheltuieli directe:
– cheltuieli indirecte, grupare care serveste la calculul costurilor pe produse.
Universitatea SPIRU HARET
156
d) Un alt criteriu deosebit de important pentru asigurarea unei gestiuni corecte,
îl constituie clasificarea cheltuielilor în raport de utilitatea lor în asigurarea unui venit
în perioada în care sunt efectuate.
Din acest punct de vedere se poate Iace urm toarea grupare:
· Cheltuieli curente, adic , cheltuieli aIerente perioadei de exerci iu, eIectuate
în scopul ob inerii unui venit imediat (cheltuieli de produc ie, cheltuieli de vânzare,
cheltuieli de administrare):
· Cheltuieli pl tite în avans, adic , cheltuieli al c ror eIect se repartizeaz pe
mai multe exerci ii si care vor Ii utile pentru ob inerea de venituri în cursul
exerci iilor urm toare.
Acest criteriu, aplicat în contabilitatea Iinanciar , este deosebit de util deoarece
el r spunde principiului atas rii cheltuielilor la veniturile c rora se asociaz .
Opera iile economice corespunz toare cheltuielilor se oglindesc în conta-
bilitate pe baz de documente justificative si centralizatoare în care sunt înscrise,
dintre care se amintesc cele utilizate în mod curent în activitatea practic :
· Factura pentru achizi ionarea de valori materiale nestocabile, pentru tariIul de
transport privind bunurile si personalul, pentru servicii prestate de ter i s.a.
· Chitan a pentru diverse aprovizion ri din comer ul en-detail.
• Bonul fiscal cod PETROM, care oglindeste aprovizion rile (consumurile) de
carburan i si lubriIia i.
· Avizul de înso ire, atunci când bunurile aprovizionate nu sunt Iacturate.
· Extrasul de cont, în situa ia unor pl i direct din conturile deschise la b nci,
cum sunt comisioanele re inute de unit ile bancare.
• Ordin de deplasare (delega ie) pentru diurna aIerent deplas rilor în interesul
întreprinderii.
· Iistele si procesul verbal de inventariere, care reIlect lipsurile în gestiune
imputabile sau neimputabile privind activele circulante.
• Documente specifice pentru anumite categorii de cheltuieli, cum sunt cele
care privesc consumul de energie electric , serviciile postale, teleIon, telegraI,
transportul de m rIuri pe calea Ierat s.a.
· Centralizatorul bonurilor de consum pentru înregistrarea în contabilitate si
bonul de consum pentru eliberarea din magazie a materiilor prime si materialelor
destinate consumului.
• Centralizatorul statelor de salarii pentru cheltuielile privind salariile, asi-
gur rile sociale si protec ia social s.a.
Tipuri de înregistr ri contabile:
a) înregistrarea consumului de stocuri
60 ÷ 3
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri si produc ie
în curs de execu ie
b) înregistrarea cheltuielilor cu lucr rile si serviciile executate de ter i
61 ÷ º
Cheltuieli cu lucr rile si
serviciile executate de ter i
40
Furnizori si conturi asimilate
51
Conturi la b nci
53
Casa
Universitatea SPIRU HARET
157
c) înregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de ter i
62 ÷ º
Cheltuieli cu alte servicii
executate de ter i
40
Furnizori si conturi asimilate
51
Conturi la b nci
53
Casa
d) înregistrarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe si v rs mânt asimilate
635 ÷ º
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe si v rs mânt asimilate
446
Alte impozite, taxe si v rs minte
asimilate
447
Fonduri speciale, taxe
si v rs minte asimilate
e) înregistrarea cheltuielilor cu personalul
641 ÷ 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate
645 ÷ 43
Cheltuieli privind asigur rile
si protec ia social
Asigur ri sociale, protec ia
social si conturi asimilate
f) înregistrarea altor cheltuieli de exploatare
65 ÷ º
Alte cheltuieli de exploatare 4118
Clien i incer i sau în litigiu
461
Debitori diversi
3
Conturi de stocuri si produc ie
în curs de execu ie
2
Conturi de imobiliz ri
512
Conturi curente la b nci
531
Casa
503
Ac iuni proprii
505
Obliga iuni emise si r scump rate
Universitatea SPIRU HARET
158
g) înregistrarea cheltuielilor financiare
66 ÷ º
Cheltuieli Iinanciare 26
Imobiliz ri Iinanciare
50
Investi ii Iinanciare
pe termen scurt
512
Conturi curente la b nci
531
Casa
168
Dobânzi aferente împrumuturilor
si datoriilor asimilate
4528
Dobânzi privind decont rile
privind interesele de participare
4558
Asocia i – dobânzi
la conturi curente
5198
Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt
4111
Clien i
461
Debitori diversi
h) înregistrarea cheltuielilor privind calamit ile si alte evenimente extraor-
dinare
671 ÷ º
Cheltuieli privind calamit ile si alte
evenimente extraordinare
2
Conturi de imobiliz ri
3
Conturi de stocuri si produc ie
în curs de execu ie
512
Conturi curente la b nci
531
Casa




Universitatea SPIRU HARET
159
i) înregistrarea cheltuielilor cu amortiz rile, provizioanele si aiustarea la inIla ie
68 ÷ º
Cheltuieli cu amortiz rile,
provizioanele si aiust rile pentru
deprecierea sau pierderea de valoare
28
Amortiz ri privind
imobiliz rile
29
Aiust ri pentru deprecierea
sau pierderea de valoare
a imobiliz rilor
15
Provizioane
39
Aiust ri pentru deprecierea
stocurilor si produc iei
în curs de execu ie
49
Aiust ri pentru
deprecierea crean elor
59
Aiust ri pentru deprecierea
sau pierderea de valoare
a conturilor de trezorerie
j) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit
691 ÷ 441
Cheltuieli cu impozitul pe proIit Impozit pe proIit
Veniturile unei societ i sunt reprezentate de urm toarele elemente:
- venituri din activit ile curente:
- câstiguri din orice alte surse:
- venituri nerealizate.
În categoria veniturilor din activit i curente se includ veniturile din vânz ri,
din prestarea de servicii, executarea de lucr ri, precum si cele ce rezult din
utilizarea de c tre ter i a activelor societ ii (se pot ob ine venituri ce îmbrac
forma dobânzilor-încasate pentru utilizarea numerarului, redeven elor-încasate
pentru utilizarea unor active pe termen lung sau dividendelor ce decurg din titlurile
de valoare de inute la societ i).
În categoria câstigurilor din orice alte surse se includ, de regul , sumele
rezultate în urma iesirii activelor imobilizate pe termen mediu/lung.
Veniturile unei societ i comerciale sunt reprezentate de sumele încasate sau
de încasat din opera iile de exploatare, Iinanciare sau extraordinare.
Eviden a veniturilor se organizeaz pe Ieluri de venituri, dup natura lor, si se
grupeaz în venituri din exploatare, venituri Iinanciare, venituri extraordinare,
venituri din provizioane si aiustarea la inIla ie si venituri din impozitul pe proIit
amânat.
Eviden a contabil a veniturilor se ine cu aiutorul conturilor din clasa 7 „Conturi
de venituri¨, clas care con ine urm toarele conturi sintetice de gradul I si II.
Universitatea SPIRU HARET
160
CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI
70. Cifra de afaceri net
701. Venituri din vânzarea produselor finite
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
704. Venituri din lucr ri executate si servicii prestate
705. Venituri din studii si cercet ri
706. Venituri din redeven e, loca ii de gestiune si chirii
707. Venituri din vânzarea m rIurilor
708. Venituri din activit i diverse
71. Varia ia stocurilor
711. Varia ia stocurilor
72. Venituri din produc ia de imobiliz ri
721. Venituri din produc ia de imobiliz ri necorporale
722. Venituri din produc ia de imobiliz ri corporale
74. Venituri din subven ii de exploatare
741. Venituri din subven ii de exploatare
7411. Venituri din subven ii de exploatare aIerente ciIrei aIaceri
7412. Venituri din subven ii de exploatare pentru materii prime si materiale
consumabile
7413. Venituri din subven ii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subven ii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subven ii de exploatare pentru asigur ri si protec ie social
7416. Venituri din subven ii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subven ii de exploatare aIerente altor venituri
7418. Venituri din subven ii de exploatare pentru dobânda datorat
75. Alte venituri din exploatare
754. Venituri din crean e reactivate si debitori diversi
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din desp gubiri, amenzi si penalit i
7582. Venituri din dona ii si subven ii primite
7583. Venituri din vânzarea activelor si alte opera ii de capital
7584. Venituri din subven ii pentru investi ii
7588. Alte venituri din exploatare
76. Venituri financiare
761. Venituri din imobiliz ri Iinanciare
7611. Venituri din ac iuni de inute la entit ile aIiliate
7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investi ii Iinanciare pe termen scurt
763. Venituri din crean e imobilizate
764. Venituri din investi ii Iinanciare cedate
7641. Venituri din imobiliz ri Iinanciare cedate
7642. Câstiguri din investi ii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diIeren e de curs valutar
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi ob inute
768. Alte venituri Iinanciare
Universitatea SPIRU HARET
161
77. Venituri extraordinare
771. Venituri din subven ii pentru evenimente extraordinare si altele similare
78. Venituri din provizioane si ajust ri pentru depreciere sau pierdere de valoare
781. Venituri din provizioane si aiust ri pentru depreciere privind activitatea de
exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din aiust ri pentru deprecierea imobiliz rilor
7814. Venituri din aiust ri pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din Iondul comercial negativ
786. Venituri Iinanciare din aiust ri pentru pierdere de valoare
7863. Venituri Iinanciare din aiust ri pentru pierderea de valoare a imobi-
liz rilor Iinanciare
7864. Venituri Iinanciare din aiust ri pentru pierderea de valoare a activelor
circulante.
Toate conturile de venituri sunt conturi de procese economice, cu Iunc ie
contabil de pasiv: se crediteaz cu sumele reprezentând venituri de încasat sau
încasate si se debiteaz pe parcursul perioadei, în condi iile prev zute de regle-
ment ri si cu repartizarea lor, la Iinele perioadei, la rezultatul exerci iului.
Veniturile sunt reprezentate de totalitatea opera iilor economice care aIecteaz
patrimoniul întreprinderii prin m rirea activului, opera ii care se concretizeaz în
livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobile pentru care s-a transIerat dreptul de
proprietate, în servicii prestate sau lucr ri executate în condi iile în care se Iac
încas ri în numerar ori dac se înregistreaz în prealabil crean ele asupra clien ilor,
sau prin diminuarea aiust rilor dac acestea r mân I r obiect.
Poten ialul economic al societ ilor comerciale, consecin a poten ialului
tehnic, productiv, comercial dar si managerial, este capacitatea de a crea venituri ca
unic surs de acoperire a cheltuielilor si realizarea unui proIit suIicient spre a
asigura dezvoltarea si a împiedica erodarea capitalului.
În actualul sistem contabil, organizarea eviden ei veniturilor si concep ia
general despre venituri se schimb Iundamental în ideea delimit rii eIorturilor si
eIectelor economico-Iinanciare cu Ioarte mare claritate, asupra unei anume pe-
rioade de gestiune.
Veniturile, ca de altIel si cheltuielile, se delimiteaz dup natura lor, în sensul
naturii activit ii care le genereaz , si anume: venituri de exploatare, venituri
Iinanciare si venituri extraordinare. În cadrul Iiec reia dintre aceste categorii se
Iace diIeren ierea pe Ieluri de venituri.
Totodat este delimitat si categoria venituri din provizioane, venituri care
prezint particularitatea c se constituie numai prin intermediul opera iilor contabile
de diminuare sau anulare a aiust rilor pentru pierderea de valori, I r angaiarea unor
opera ii de încasare.
Cele patru categorii de venituri amintite se au în vedere în ceea ce priveste
organizarea contabilit ii, în cadrul c reia sunt stabilite cinci grupe de conturi
pentru venituri de exploatare, care au structur eterogen , si câte o singur grup de
conturi pentru Iiecare din cele trei categorii de venituri, astIel:
a) Venituri de exploatare, reprezentând diversitatea activit ilor economice
ce se realizeaz în cadrul întreprinderii, se grupeaz astIel:
• venituri ain vanzarea ae proause. m rfuri. servicii prestate si din alte
activit i care, pe de o parte, reprezint indicatorul denumit „Cifra de afaceri”, iar
Universitatea SPIRU HARET
162
pe de alt parte se constituie pe baza documentelor de livrare sau predare c tre
beneIiciari. În ceea ce priveste ciIra de aIaceri, aceasta nu include rabaturile,
remizele si alte reduceri acordate clien ilor:
• venituri ain proauc ia stocat . unde se încadreaz cresterea sau diminuarea,
dup caz, a costurilor de produc ie eIective totale de la sIârsitul perioadei de
gestiune în compara ie cu începutul acesteia:
• venituri ain proauc ia ae imobiliz ri corporale si necorporale ce privesc
valoarea sau costul de produc ie al bunurilor realizate pe cont propriu pentru
nevoile interne ale societ ii:
• venituri ain subven ii ae exploatare. se reIer la sumele nerambursabile ce
se primesc de la bugetul de stat, de la colectivit ile publice sau de la alte unit i
patrimoniale în vederea acoperirii diIeren elor de pre si a pierderilor sau pentru
anumite Iinan ri asa cum este cazul cheltuielilor de cercetare:
• alte venituri ain exploatare. unde se include veniturile din crean e reactivate
si alte venituri ocazionale, de tipul celor provenite din imputarea unor preiudicii
cauzate de personalul unit ii sau de c tre ter i.
b) Venituri financiare Iormate din:
· venituri din participan ii:
· venituri din alte imobiliz ri Iinanciare:
· venituri din crean e imobilizate:
• venituri din titluri de plasament:
· venituri din diIeren ele Iavorabile de curs valutar:
• venituri din dobânzi;
· venituri din sconturi ob inute:
• alte venituri financiare.
c) Venituri extraordinare nu au leg tur cu activitatea normal a unit ii, de
exploatare sau Iinanciar . Cu aiutorul lor se ine eviden a acelor venituri rezultate
din compensa iile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamit i sau alte eve-
nimente extraordinare.
d) Venituri din ajust ri de valoare se constituie prin anularea sau diminuarea
sumelor înregistrate anterior drept provizioane, Iiind stabilit câte o grup de venituri
pentru Iiecare din categorii de activit i amintite.
Dac avem în vedere modul de utilizare a veniturilor în determinarea rezul-
tatului exerci iului (proIitul sau pierdere) supus repartiz rii, veniturile se pot grupa
în dou categorii:
· venituri curente, Iormate din venituri din exploatare si venituri Iinanciare:
· venituri extraordinare, cu precizarea c veniturile din diminuarea sau anularea
provizioanelor se vor subdivide între cele dou categorii în raport cu caracteristica
acestora (modul de provenien ).
Rezultatul exerci iului, prezint soldul Iinal al contului de proIit si pierdere,
supus repartiz rii si prin urmare, compararea veniturilor cu cheltuielile eIectuate consti-
tuie o etap important a activit ii Iinanciar-contabile, de caracterizare a gestiunii.
Unul dintre principiile contabilit ii este principiul inaepenaen ei exerci iilor.
principiu care are la baz alte dou principii, dintre care unul este principiul
recunoasterii (constat rilor) veniturilor. În doctrina si practica nord-american
el mai este recunoscut sub numele de .principiul realiz rii¨ (realization principle).
În conIormitate cu acest principiu, un proIit trebuie s Iie constatant numai în
Universitatea SPIRU HARET
163
momentele în care societatea realizeaz o opera ie cu un ter , de schimb de bunuri
sau de servicii. Teoria, doctrina si chiar practica dovedesc c recunoasterea veni-
turilor este o opera ie cu mai multe interpret ri si solu ii.
Principiul recunoasterii veniturilor se reIer , în mod direct, la recunoasterea
veniturilor si, indirect, la m surarea acestora. Venitul este recunoscut, în general,
numai în momentul vânz rii.
Doctrina si practica rilor din Europa continental demonstreaz c recu-
noasterea veniturilor se Iace si în momentul produc iei. Cazurile rilor anglo-saxone,
în leg tur cu aceast solu ie, sunt extrem de rare. În viziunea anglo-saxon mo-
mentul obiectiv pentru contabilizarea venitului este vânzarea unui bun sau prestarea
unui serviciu, iar înaintea acestui moment, societatea nu este asigurat , în privin a
vânz rii produsului s u, deci ea nu poate m sura cu certitudine pre ul de vânzare pe
care îl va ob ine si nu poate s cunoasc totalitatea costurilor legate de Iabricarea si
vânzarea bunurilor sau de prestarea serviciilor.
Se poate spune c recunoasterea unui venit se Iace când sunt îndeplinite dou
condi ii:
– Iabricarea s Ii Iost încheiat :
– m surarea si încasarea contravalorii venitului s Ii Iost sigure.
Cele dou condi ii sunt satisI cute, în general, în cazul unei vânz ri eIectuate
la un ter independent. Orice alt metod de constatare a veniturilor decât cea
datat în momentul vânz rii reprezint teorii si practici mai mult sau mai pu in
prudente, dup cum momentul recunoasterii se plaseaz în aval sau în amonte de
vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Opera iile economice care privesc veniturile se înregistreaz în contabilitate
pe baza unor documente justificative si centralizatoare specifice în care sunt
consemnate, dintre care se amintesc cele utilizate în mod curent:
· Factura pentru toate opera iile privind livrarea de bunuri sau prestarea de
servicii, cu decontare, de regul , ulterioar :
· Factura extern INVOICE, în cazul opera iilor de export, document ce se
ataseaz la Iactura Iiscal :
· Monetarul utilizat de toate unit ile comerciale cu am nuntul:
• Bonul fiscal cod PETROM, în cazul vânz rii cu am nuntul a produselor
petroliere:
· Avizul de înso ire pentru situa iile legale când Iactura aIerent bunurilor
livrate se întocmeste ulterior, în cazul trimiterii de valori materiale pentru prelu-
crarea la ter i s.a.:
· Extrasul de cont, în cazul încas rii unor venituri direct în conturile deschise
la b nci, cum este cazul dobânzii cuvenite pentru disponibilul din cont s.a.:
· Inventarul si procesul verbal de inventariere pentru plusurile în gestiune, în
special la activele circulante materiale si b nesti:
• Documente specifice (exemplu: facturi adecvate) pentru anumite categorii
de venituri, cum sunt cele care privesc livr rile de energie electric , cele de prest ri
servicii de post , teleIon, telegraI s.a.:
· Bonul de predare, transIer, restituire, serveste, printre altele, pentru predarea
la magazie a produselor Iinite sau a semiIabricatelor etc.
Potrivit principiului independen ei exerci iilor, opera iile care determin
venituri sunt înregistrate în momentul gener rii lor. AstIel prezentate, veniturile
sunt înregistrate în momentul ob inerii si realiz rii lor.
Universitatea SPIRU HARET
164
Dup perioada la care se reIer , veniturile se grupeaz în:
- venituri curente: sunt reprezentate de veniturile perioadei curente, indiIerent
de momentul ob inerii lor:
- venituri realizate în avans: sunt reprezentate de acele venituri ce se concre-
tizeaz în perioada curent , dar care sunt aIerente exerci iului Iinanciar urm tor:
- venituri de realizat: sunt reprezentate de veniturile ce privesc perioada
curent si se concretizeaz în exerci iul Iinanciar urm tor.
Potrivit standardelor interna ionale de contabilitate, veniturile trebuie evaluate
la valoarea iust a miiloacelor de plat primite sau de primit: prin valoarea iust se
în elege acea sum la care un activ poate Ii tranzac ionat sau o datorie poate Ii
decontat , de bun voie, între p r i aIlate în cunostin de cauz , în cadrul unei
tranzac ii ce se caracterizeaz prin determinarea obiectiv a pre ului.
Veniturile din vânzarea bunurilor, din prest ri de servicii, execut ri de
lucr ri, din dobânzi, redeven e si dividende trebuie recunoscute. Recunoasterea se
realizeaz dac sunt îndeplinite condi iile:
a) în cazul vânz rii de bunuri, prest ri de servicii si execut ri de lucr ri:
- m rimea veniturilor poate Ii evaluat în mod rezonabil:
- costurile tranzac iei (în cazul vânz rii de bunuri), costurile ap rute pe parcursul
contractelor de prest ri servicii, execut rii de lucr ri si costurile de Iinalizare a acestora
sunt evaluate în mod rezonabil;
- este probabil ca beneIiciile economice viitoare asociate tranzac iei s Iie
generate c tre societate:
- societatea nu mai gestioneaz bunurile vândute, ea transIerând cump r to-
rului riscurile si avantaiele semniIicative ce rezult din proprietatea asupra acestora.
b) în cazul veniturilor din dobânzi, redeven e si chirii recunoasterea se reali-
zeaz numai dac suma veniturilor poate Ii determinat în mod rezonabil, iar
beneIiciile economice asociate tranzac iei vor intra în societate:
- dobânzile, pe baza randamentului efectiv al activului sunt recunoscute periodic;
- redeven ele, conIorm realit ii economice a contractului sunt recunoscute pe
baza contabilit ii de angaiamente:
- dividendele sunt recunoscute în situa ia în care s-a stabilit dreptul ac ionarului
de a primi plata.
Tipuri de înregistr ri contabile
a) înregistrarea veniturilor din produc ia stocat
º ÷ 711
33 Varia ia stocurilor
Produc ia în curs de execu ie
34
Produse
b) înregistrarea veniturilor din produc ia de imobiliz ri
º ÷ 72
20 Venituri din produc ia de imobiliz ri
Imobiliz ri necorporale
21
Imobiliz ri corporale
23
Imobiliz ri în curs
Universitatea SPIRU HARET
165
c) înregistrarea veniturilor din subven ii de exploatare
º ÷ 74
445 Venituri din subven ii de exploatare
Subven ii
512
Conturi curente la b nci
d) înregistrarea de venituri aferente cifrei de afaceri
4111 ÷ 70
Clien i CiIra de aIaceri
e) înregistrarea veniturilor Iinanciare
º ÷ 76
451 Venituri Iinanciare
Decont ri în cadrul grupului
461
Debitori diversi
512
Conturi curente la b nci
401
Furnizori
2672
Dobânda aIerent sumelor
datorate de Iiliale

2674
Dobânda aIerent împrumuturilor
acordate pe termen lung

2679
Dobânzi aIerente altor crean e
imobilizate

I) înregistrarea veniturilor din provizioane si aiustarea la inIla ie
º ÷ 78
29
Provizioane pentru deprecierea
Venituri din provizioane
si aiustarea la inIla ie
imobiliz rilor
39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor
si produc ia în curs de execu ie

49
Provizioane pentru deprecierea
crean elor

59
Provizioane pentru deprecierea
conturilor de trezorerie




Universitatea SPIRU HARET
166


VIII. LUCR RILE CONTABILE DE ÎNCHIDERE
A EXERCI IULUI FINANCIAR




VIII.1. 3UH]HQWDUHDOXFU ULORUGHvQFKLGHUH

Ia Iinele Iiec rui exerci iu Iinanciar, o societate comercial trebuie s prezinte
situa iile Iinanciare care cuprind:
– bilan ul:
– contul de proIit si pierdere:
– situa ia modiIic rilor capitalului propriu:
– situa ia Iluxurilor de trezorerie:
– politici contabile si note explicative.
În ceea ce priveste notele explicative, acestea cuprind date privind activele
imobilizate, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, repartizarea proIitului, analiza
rezultatului din exploatare, situa ia crean elor si datoriilor, situa ia ac iunilor si obliga-
iunilor. Acestea includ, de asemenea, inIorma ii privind salaria ii, administratorii si
directorii, precum si calculul si analiza principalilor indicatori economico-Iinanciari.
Iucr rile de închidere a exerci iilor Iinanciare sunt urm toarele:
a) stabilirea balan ei de veriIicare, înainte de eIectuarea inventarierii:
b) inventarierea patrimoniului societ ii:
c) contabilizarea opera iunilor de regularizare:
d) stabilirea balan ei de veriIicare, dup eIectuarea inventarierii:
e) stabilirea rezultatului exerci iului: distribuirea proIitului sau Iinan area pierderii:
I) redactarea situa iilor Iinanciare anuale.
a) Stabilirea balan ei de veriIicare înainte de eIectuarea inventarierii are ca prin-
cipal scop centralizarea si controlul exactit ii datelor înregistrate în conturi. AstIel,
sunt veriIicate corela iile dintre conturile sintetice si analitice, dintre egalit ile generate
de dubla înregistrare a opera iunilor patrimoniale în contabilitate:
- concordan a dintre totalul înregistr rilor din Registrul-iurnal si totalul rula-
ielor creditoare din balan :
- concordan a dintre totalul soldurilor Iinale debitoare si creditoare din Cartea
mare si totalul soldurilor Iinale debitoare si creditoare din balan .
b) Inventarierea patrimoniului societ ii presupune inventarierea tuturor ele-
mentelor patrimoniale si are urm toarele scopuri:
- veriIicarea integrit ii patrimoniului societ ii:
- identiIicarea bunurilor depreciate, I r desIacere sau greu vandabile, co-
menzilor în curs abandonate sau sistate etc.;
- determinarea valorii de utilitate (de inventar) a elementelor patrimoniale.
Evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii are în vedere
urm toarele:
- bunurile de natura imobiliz rilor si stocurilor sunt evaluate la valoarea actual
(de inventar) stabilit în Iunc ie de pre urile pie ei, starea bunurilor, importan a
acestora pentru societate etc.:
Universitatea SPIRU HARET
167
- crean ele si datoriile se evalueaz la valoarea lor nominal cu excep ia
crean elor si datoriilor incerte care sunt evaluate la valoarea de utilitate (reprezentat
de valoarea probabil de încasat sau de plat , dup caz) si a acelor crean e si datorii
exprimate în devize ce sunt evaluate inându-se cont de cursul de închidere al
exerci iului Iinanciar:
- titlurile de valoare sunt evaluate în Iunc ie de tranzac ionarea sau nu a
acestora pe pia a bursier . AstIel, titlurile cotate sunt evaluate la cota ia din ultima
zi a exerci iului Iinanciar, iar cele necotate la valoarea probabil de negociere:
- disponibilit ile în valut sunt evaluate la cursul de schimb stabilit de banca
central pentru ultima zi a exerci iului Iinanciar:
- bunurile depreciate, I r desIacere sau greu vandabile, sunt evaluate la
valoarea actual (de inventar), în Iunc ie de utilitatea acestora si de probabilitatea
de valoriIicare a lor.
Inventarierea prezint o rela ie proprie de stabilire a situa iei nete a patrimo-
niului, si anume:
Situa ia net a patrimoniului ÷ Activul inventariat – Datoriile inventariate
c) Contabilizarea opera iunilor de regularizare presupune punerea în practic
a principiului pruden ei si a principiului independen ei exerci iilor. AstIel, pe lâng
contabilizarea diIeren elor de inventar, se va contabiliza orice pierdere probabil si
se vor delimita în timp cheltuielile si veniturile.
DiIeren ele de inventar pot îmbr ca Iie Iorma de plusuri de inventar, Iie
Iorma de minusuri de inventar. În situa ia în care exist riscul de conIuzie între
anumite bunuri, bunuri la care s-au depistat plusuri si minusuri de inventar, se pot
eIectua compens ri, acestea realizându-se la nivelul valorii celei mai mici.
Plusurile de inventar sunt asimilate intr rilor. Bunurile de natura stocurilor de
materii prime si materiale achizi ionate constatate ca plus de inventar sunt
înregistrate prin debitarea conturilor de eviden a acestora si creditarea conturilor
de cheltuieli, conturi în care se înregistreaz , de regul , consumul lor.
º ÷ 60
30 Cheltuieli privind stocurile
Stocuri de materii prime
si materiale

38
Ambalaie
Plusurile de inventar constatate la stocurile ob inute din produc ia proprie se
înregistreaz debitând conturile de eviden a bunurilor respective si creditând
conturile de eviden a produc iei ob inute.
º ÷ 711
33 Varia ia stocurilor
Produc ia în curs de execu ie
34
Produse
38
Ambalaie
Universitatea SPIRU HARET
168
Plusurile de inventar aIerente imobiliz rilor corporale au drept cont corespondent
contul .Subven ii pentru investi ii¨
÷ 134
21 Plusuri de inventar de natura imobiliz rilor
Imobiliz ri corporale
Plusurile constatate la numerarul din casieria societ ii conduc la debitarea
contului de cas si creditarea contului de venituri corespunz tor.
5311 ÷ 7588
Cas în lei Alte venituri din exploatare
Minusurile de inventar sunt asimilate iesirilor si conduc, de regul , la
opera iuni contrare celor men ionate în cazul plusurilor.
Bunurile de natura stocurilor de materii prime, materialelor si ambalaielor achizi-
ionate, constatate ca minus de inventar sunt înregistrate prin debitarea conturilor de
cheltuieli corespunz toare si creditarea conturilor de eviden a bunurilor men ionate.
60 ÷ º
Cheltuieli privind stocurile 30
Stocuri de materii prime
si materiale
38
Ambalaie
Minusurile de inventar constatate la stocurile ob inute din produc ie proprie
se înregistreaz debitând contul de eviden a produc iei ob inute si creditând
conturile de eviden a stocurilor respective.
711 ÷ º
Varia ia stocurilor 30
Produc ia în curs de execu ie
34
Produse
38
Ambalaie
Minusurile de active imobilizate presupun eIectuarea urm toarei înregistr ri:
º ÷ 20, 21, 23,
28
Amortiz ri privind imobiliz rile
(pentru amortizarea înregistrat )
Conturi de eviden a
imobiliz rilor necorporale,
corporale si în curs
6583
Cheltuieli privind activele cedate si alte
opera iuni de capital
(pentru amortizarea neînregistrat )

În situa ia în care minusurile de inventar se datoreaz vinei angaia ilor societ ii,
minusurile constatate sunt imputabile:
461 ÷ º
Debitori diversi 758
Alte venituri din exploatare
4427
TVA colectat
Universitatea SPIRU HARET
169
Potrivit regulilor de evaluare a patrimoniului, pentru elementele de activ,
diIeren ele constatate în minus între valoarea de inventar si valoarea de intrare, se
înregistreaz în contabilitate astIel:
- dac deprecierea este ireversibil pe seama amortiz rii:
68 ÷ 28
Cheltuieli cu amortiz rile, provizioanele
si aiust rile pentru deprecierea
sau pierderea de valoare
Amortiz ri privind imobiliz rile
- dac deprecierea este reversibil pe seama provizioanelor
68 ÷ º
Cheltuieli cu amortiz rile, 29
provizioanele si aiust rile pentru
deprecierea sau pierderea de valoare
Aiust ri pentru deprecierea
sau pierderea de valoare
a imobiliz rilor
39
Aiust ri pentru deprecierea
stocurilor si produc iei
în curs de execu ie
49
Aiust ri pentru
deprecierea crean elor
59
Aiust ri pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie
Pentru elementele de pasiv, diIeren ele constatate în plus între valoarea de
inventar si valoarea de intrare se înregistreaz în contabilitate pe seama constituirii
de provizioane.
Ia Iinele Iiec rui an, dac se constat c aiust rile pentru depreciere consti-
tuite anterior trebuie diminuate sau anulate, eviden a contabil a acestor opera iuni
presupune debitarea conturilor din grupele 29, 39, 49 si 59 (dup caz) si creditarea
conturilor corespunz toare din grupa 78 .Venituri din provizioane si aiust ri pentru
deprecierea sau pierderea de valoare”.
Ia Iinele exerci iului Iinanciar are loc, de asemenea, regularizarea provi-
zioanelor constituite anterior sau constituirea de noi provizioane pentru Iinan area
acelor cheltuieli si pierderi, a c ror realizare sau plat este incert sau pentru
cheltuielile care devin exigibile în exerci iul Iinanciar urm tor.
AstIel, se vor eIectua urm toarele înregistr ri contabile:
- maiorarea sau constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli
6812 ÷ 15
Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele
Provizioane
- diminuarea sau anularea provizioanelor
15 ÷ 7812
Provizioane Venituri din provizioane
Universitatea SPIRU HARET
170
În cazul crean elor datoriilor si disponibilit ilor b nesti, exprimate în valut
evaluate la cursul de schimb din ultima zi a exerci iului Iinanciar, pentru diIeren ele
constatate se eIectueaz urm toarele înregistr ri contabile:
- în cazul diIeren elor Iavorabile de curs valutar:
º ÷ 765
4111
Clien i
Venituri din diIeren e
de curs valutar
461
Debitori diversi
5124
Conturi la b nci în valut
5314
Casa în valut
16
Împrumuturi si datorii asimilate
401
Furnizori
462
Creditori diversi etc.
- în cazul diIeren elor neIavorabile de curs valutar:
665 ÷ º
Cheltuieli din diIeren e de curs valutar 4111
Clien i
461
Debitori diversi
5124
Conturi la b nci în valut
5314
Casa în valut
401
Furnizori etc.
Delimitarea în timp a cheltuielilor si veniturilor (consecin a aplic rii prin-
cipiului independen ei exerci iului) a Iost tratat în cadrul capitolului V.
Dup eIectuarea inventarierii si contabilizarea opera iunilor de regularizare, se
impune preg tirea datelor necesare pentru determinarea rezultatului si întocmirea
situa iilor Iinanciare. Aceasta presupune întocmirea unei noi balan e de veriIicare si
veriIicarea egalit ilor (corela iilor) speciIice.
Determinarea rezultatului exerci iului presupune urm toarele etape:
– determinarea rezultatului contabil:
– determinarea rezultatului impozabil:
– determinarea impozitului pe proIit.
Rezultatul contabil se ob ine din închiderea conturilor de cheltuieli si venituri
prin contul 121 .ProIit si pierdere¨.
a) închiderea conturilor de cheltuieli
121 ÷ 6
ProIit si pierdere Conturi de cheltuieli
Universitatea SPIRU HARET
171
b) închiderea conturilor de venituri
7 ÷ 121
Conturi de venituri ProIit si pierdere
În situa ia în care contul 121 .ProIit si pierdere¨ prezint sold Iinal creditor,
rezultatul contabil îmbrac Iorma proIitului. Atunci când soldul este debitor,
rezultatul contabil îmbrac Iorma de pierdere. Rezultatul contabil mai poart
denumirea de rezultat brut al exerci iului sau de rezultat înainte de impozitare.
Rezultatul Iiscal se determin prin ad ugarea la rezultatul contabil a
cheltuielilor nedeductibile Iiscal si sc derea deducerilor Iiscale. În situa ia în care
rezultatul Iiscal este pozitiv, atunci se determin impozitul pe proIit.
Impozitul pe proIit se determin potrivit Iormulei:
Impozitul pe proIit ÷ Rezultatul impozabil x cota de impozitare
Contabilizarea impozitului pe proIit datorat si plata acestuia presupune
eIectuarea urm toarelor dou înregistr ri contabile:
691 ÷ 441
Cheltuieli cu impozitul pe proIit Impozitul pe proIit
441 ÷ 5121
Impozitul pe proIit Conturi la b nci în lei
Distribuirea proIitului net se eIectueaz la societ ile comerciale cu capital
privat, potrivit hot rârilor luate în cadrul adun rii generale a ac ionarilor.
ProIitul net ob inut se repartizeaz , de regul , astIel:
a) constituirea rezervelor legale din profitul brut înainte de impozitare:
129 ÷ 1061
Repartizarea proIitului Rezerve legale
b) constituirea altor rezerve din proIitul net:
129 ÷ º
Repartizarea proIitului 1062
Rezerve pentru ac iuni proprii
1063
Rezerve statutare sau contractuale
1068
Alte rezerve
c) acoperirea pierderilor înregistrate în anii anteriori
129 ÷ 1171
Repartizarea proIitului Rezultatul reportat reprezentând
proIitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperat
d) dividendele de pl tit
129 ÷ 457
Repartizarea proIitului Dividende de plat

Universitatea SPIRU HARET
172
e) reportarea proIitului a c rui decizie de repartizare a Iost amânat pentru
perioadele viitoare
121 ÷ 1171
ProIit si pierderi Rezultatul reportat reprezentând
proIitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperat
Dac rezultatul exerci iului este pierdere, se vor eIectua urm toarele înregistr ri
contabile:
a) acoperirea pierderii suIerite pe seama rezervelor si capitalului social
º ÷ 121
1012 ProIit si pierderi
Capital subscris v rsat
106
Rezerve
b) repartizarea pierderii (atunci când se amân decizia de acoperire a pierderii
înregistrate)
1171 ÷ 121
Rezultatul reportat reprezentând
proIitul nerepartizat, respectiv
pierderi nerecuperate
ProIit si pierderi


VIII.2. ÌQWRFPLUHDVLWXD LLORUILQDQFLDUH

Situa iile Iinanciare anuale trebuie s oIere o imagine Iidel a pozi iei
Iinanciare, perIorman ei, modiIic rile capitalului si Iluxurilor de trezorerie.
Situa iile Iinanciare au de regul periodicitate anual acoperind exerci iul
Iinanciar si anume perioada 1 ianuarie – 31 decembrie.
Întocmirea situa iilor Iinanciare anuale are la baz respectarea urm toarelor
reguli:
– corec ia oric ror erori reIeritoare la o perioad trecut , se realizeaz numai
în bilan ul curent, bilan urile deia închise r mânând neschimbate:
– datele înscrise în situa iile Iinanciare anuale trebuie s corespund cu
datele înscrise în contabilitate, puse de acord cu rezultatele inventarierii:
– nu se realizeaz compensarea posturilor de activ cu cele de pasiv si nici a
veniturilor cu cheltuielile.
Obiectivul situa iilor Iinanciare este acela de a prezenta Iidel inIorma ii despre
pozi ia Iinanciar , perIorman ele si modiIic rile pozi iei Iinanciare a întreprinderii,
utile pentru luarea deciziilor economice. Acest deziderat se atinge dac Standardele
Interna ionale de Contabilitate sunt aplicate corespunz tor si sunt prezentate
inIorma iile suplimentare necesare. Exist situa ii speciale în care prezentarea Iidel
este asigurat tocmai prin neaplicarea cerin elor unor standarde, caz în care trebuie
precizate în notele explicative motivele si circumstan ele derog rilor.
Termenul comunicare, utilizat de normele IASC, în special de IAS 1 „Pre-
zentarea situa iilor Iinanciare¨, înseamn .inIorma iile de Iurnizat în conturi¨.
Universitatea SPIRU HARET
173
În cadrul situa iilor Iinanciare anuale Iiecare dintre componente trebuie s Iie
identiIicat în mod clar, Iiind necesar , în numeroase situa ii, punerea în eviden a
urm toarelor inIorma ii:
– numele întreprinderii, sau orice alt indica ie echivalent care s permit
identiIicarea acesteia:
– dac este vorba despre conturi individuale sau despre conturi consolidate:
– în privin a bilan ului, data la acare a fost înlocuit, iar în cazul contului de
proIit si pierdere si a tabloului Iluxurilor de trezorerie, perioada .acoperit ¨ de
aceste situa ii:
– moneda în care sunt prezentate conturile;
– exprimarea în mii, milioane sau într-o alt unitate, dac aceast op iune a
Iost adoptat .
Situa iile Iinanciare trebuie s Iie întocmite cel pu in o dat pe an. Atunci
când în mod excep ional, data bilan ului unei întreprinderi este modiIicat si când
perioada .acoperit ¨ este mai mic sau mai mare de un an, întreprinderea trebuie s
indice în notele explicative:
– motivul pentru care a Iost aleas o perioad diIerit de un an:
– Iaptul c Iluxurile exerci iului precedent nu sunt comparabile.
Una din situa iile care motiveaz schimbarea datei de închidere este repre-
zentat de achizi ia unei întreprinderi care îsi întocmeste situa iile Iinanciare la o
dat diIerit de cea a cump r torului.
Orice întreprindere care aplic normele contabile interna ionale trebuie s
decis , în Iunc ie de natura activit ii sale, dac este util s eIectueze distinc ia între
elementele curente sau necurente ale bilan ului s u, atât pentru activ cât si pentru
pasiv. Dac aceast distinc ie nu se realizeaz , activele si pasivele sunt clasiIicate
în Iunc ie de lichiditatea lor.
IndiIerent de prezentarea re inut , întreprinderea men ioneaz , în situa iile
sale Iinanciare, partea sub un an si partea peste un an a activelor si pasivelor,
pentru toate rubricile susceptibile s con in elemente pe termen scurt si elemente
pe termen lung.
Activele curente ale bilan ului cuprind:
– elemente destinate s Iie utilizate, realizate sau consumate în cadrul
ciclului normal de produc ie al întreprinderii:
– activele destinate s Iie negociate pe diIerite pie e de inute într-o perspectiv
pe termen scurt si care trebuie s Iie realizate în maximum un an:
– lichidit ile, dac utilizarea lor nu este supus restric iilor.
Celelalte active sunt considerate elemente necurente. Ele includ imobiliz rile
corporale si necorporale, cât si activele de exploatare sau Iinanciare pe termen lung.
Ciclul de exploatare al unei întreprinderi este reprezentat de timpul scurs
între achizi ia materialelor, ce intr într-un proces si realizarea lor sub Iorm de
lichidit i sau de instrumente ce pot Ii usor convertibile în lichidit i.
Activele legate de ciclul normal de produc ie se reIer în special la stocuri si
crean e-clien i, inclusiv la partea acestor rubrici care nu trebuie s Iie realizat
decât dup un termen de un an. Titlurile de plasament sunt active curente, dac este
prev zut ca opera ia de cesiune a acestora s aib loc în mai pu in de un an: în caz
contrar, ele sunt considerate active necurente.
Universitatea SPIRU HARET
174
O datorie constituie un element curent al pasivului, atunci când ea trebuie s
Iie rambursat Iie în cadrul ciclului normal de produc ie al întreprinderii Iia la o
scaden mai mic de un an.
Toate celelalte datorii sunt datorii necurente.
Unele datorii curente precum datoriile comerciale, cele legate de rela iile cu
salaria ii si de alte costuri din exploatare Iormeaz p r i ale Iondului de rulment
utilizat în ciclul normal de exploatare. AstIel de elemente curente, ca si în cazul
activelor, sunt clasiIicate în categoria .curente¨, chiar dac p r i din ele sunt
scadente peste o perioad mai mare de un an.
Dintre elementele curente de pasiv, nelegate de ciclul de produc ie se
eviden iaz partea de termen scurt a împrumuturilor purt toare de dobânzi,
creditele bancare pe termen scurt, dividendele de pl tit, impozitele asupra
beneIiciilor de pl tit si datoriile pe termen scurt nelegate de exploatare. Datoriile
purt toare de dobânzi si care genereaz o Iinan are pe termen lung a Iondului de
rulment sunt elemente necurente ale pasivului pentru partea lor scadent la o dat
superioar unui an.
Datoriile pe termen scurt, nelegate de ciclul normal de exploatare, Iac parte
din categoria elementelor necurente ale pasivului dac sunt îndeplinite simultan
urm toarele condi ii:
– este vorba despre datorii care, în momentul contract rii lor, erau datorii pe
termen lung:
– întreprinderea inten ioneaz s reIinan eze aceste datorii, prin intermediul
unei datorii pe termen lung:
– aceast inten ie este conIirmat de existen a unui contract de reIinan are
sau reesalonare a scaden elor, încheiat înainte ca situa iile Iinanciare s Ii Iost
aprobate.
Potrivit reglement rilor în vigoare la întocmirea bilan ului contabil se vor
avea în vedere urm toarele reglement ri:
– bilan ul contabil cuprinde toate elementele de activ si de pasiv grupate
dup natur , destina ie si lichiditate, respectiv natur , provenien si exigibilitate:
– atunci când un element de activ sau o datorie este în rela ie cu mai mult de
un alt element bilan ier, rela ia cu celelalte elemente se prezint Iie sub elementul
la care apare, Iie în notele explicative, dac prezentarea este esen ial pentru
în elegerea conturilor anuale:
– ac iunile proprii si ac iunile de inute în Iiliale vor Ii prezentate distinct la
posturile prev zute pentru acestea:
– angaiamentele sub Iorma garan iilor, girurilor si ipotecilor de orice Iel,
atunci când nu îndeplinesc condi iile pentru a Ii recunoscute în bilan ca active sau
datorii, se vor prezenta în mod clar în notele explicative. pentru garan iile
considerate ca Iiind semniIicative se impune eIectuarea unor prezent ri detaliate
efectuându-se totodat distinc ie între diIeritele tipuri de garan ii recunoscute de
legisla ia român , cât si între acestea si tipul de garan ii pe care legisla ia român
nu le recunoaste:
– elementele din bilan indicate cu numere arabe pot Ii acumulate într-un
singur element în situa iile Iinanciare ale unei întreprinderi dac :
· valorile individuale nu sunt semniIicative pentru evaluarea pozi iei Iinanciare
si a perIorman ei întreprinderii pentru exerci iul Iinanciar respectiv:
Universitatea SPIRU HARET
175
· cumularea îmbun t este claritatea prezent rii (valorile individuale ale
elementelor ce se combin se prezint în notele explicative).
– pentru Iiecare element care se prezint în cadrul postului .Active imo-
bilizate¨ trebuie Iurnizate în notele explicative urm toarele inIorma ii:
· valorile corespunz toare care privesc elementul respectiv la începutul si
sIârsitul exerci iului Iinanciar:
· misc rile privind acest element, ocazionate de modiIicarea valorii, intr rilor
si iesirilor de active în timpul exerci iului Iinanciar si de transIerurile de active.
Valorile care privesc un element la începutul si sIârsitul unui exerci iu
Iinanciar se determin având în vedere costul de achizi ie, costul de produc ie,
metodele de reevaluare – în conIormitate cu reglement rile legale emise în acest
scop, care s in seama de inIla ie, utilitatea bunului, starea acestuia, pre ul pie ei
– sau metodele de evaluare destinate s in seama de inIla ie, dup caz.
Pentru Iiecare element de activ imobilizat se prezint : valoarea amortiz rii
cumulate si a provizioanelor pentru depreciere la începutul si sIârsitul exerci iului:
valoarea amortiz rii si a provizioanelor pentru depreciere care privesc exerci iul
Iinanciar respectiv: valoarea aiust rilor eIectuate cu privire la amortiz ri si
provizioane pentru depreciere în cursul exerci iului Iinanciar, ca urmare a iesirii de
active imobilizate din patrimoniu: valoarea aiust rilor eIectuate asupra amortiz rii
si provizioanelor pentru depreciere care privesc exerci iile anterioare:
– dac pentru un activ nu se cunoaste costul de achizi ie si nu exist
inIorma ii privind pre urile sau cheltuielile necesare pentru determinarea lui, se va
avea în vedere valoarea iust atribuit activului:
– cheltuielile eIectuate în cursul exerci iului Iinanciar, dar care se reIer la
un exerci iu ulterior se înscrie în cadrul postului bilan ier .Cheltuieli în avans¨.
– veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerci iului Iinanciar, dar
care privesc un exerci iu Iinanciar ulterior se prezint în cadrul postului bilan ier
„Venituri în avans”;
– un provizion este recunoscut în momentul în care: întreprinderea are o
obliga ie curent (legal sau implicit ) generat de un eveniment anterior: este pro-
babil ca o iesire de resurse care s aIecteze beneIiciile economice s Iie necesar
pentru a onora obliga ia respectiv : poate Ii realizat o bun estimare a valorii
obliga iei:
– suma provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli trebuie corelat cu riscurile
si cheltuielile previzibile.
Situa ia Iluxurilor de trezorerie se poate întocmi având în vedere una din
urm toarele dou metode:
– metoda direct :
– metoda indirect .
În conIormitate cu norma interna ional IAS 7 .Tablourile Iluxurilor de
trezorerie” prin fluxuri de trezorerie” prin fluxuri de trezorerie se au în vedere
intr rile si iesirile de lichidit i sau echivalente de lichidit i. Iichidit ile se reIer
la Iondurile disponibile si la depozitele la vedere pe când echivalentele de
lichidit i sunt plasamente pe termen scurt, Ioarte lichide, convertibile cu usurin
într-o m rime determinat de lichidit i si a c ror valoare nu risc s se schimbe în
mod semniIicativ.
Universitatea SPIRU HARET
176
De inerea echivalentelor de lichidit i are ca scop acela de a Iace Ia
angaiamentelor de trezorerie pe termen scurt.
Fluxurile de trezorerie nu cuprind misc rile între elementele care constituie
lichidit i sau echivalente de lichidit i, deoarece aceste componente Iac parte din
gestiunea trezoreriei întreprinderii.
Tabloul Iluxurilor de trezorerie trebuie s prezinte intr rile si iesirile de
Ionduri generate de activit ile de exploatare, de investi ii si de Iinan are. El permite
utilizatorilor de situa ii Iinanciare:
– s evalueze capacitatea întreprinderii de a degaia lichidit i:
– s determine necesit ile de lichidit i:
– s prevad scaden ele si riscul încas rilor viitoare:
– s compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea eIectelor utiliz rii
diIeritelor metode contabile pentru aceiasi opera ii si evenimente.
Tabloul Iluxurilor de trezorerie prezint intr rile si iesirile de Ionduri
aIerente unui exerci iu Iinanciar, clasiIicat în:
– Iluxuri generate de activit ile de exploatare:
– Iluxuri generate de activit ile de investi ii:
– Iluxuri generate de activit ile de Iinan are.
Activit ile de exploatare sunt principalele activit i aduc toare de venituri cu
excep ia acelor întreprinderi ce desI soar activit i de investi ii sau de Iinan are.
M rimea misc rilor de trezorerie legate de exploatare reprezint m sura în
care întreprinderea a degaiat suIiciente Iluxuri de trezorerie în vederea ramburs rii
împrumuturilor contractate, a men inerii capacit ii de exploatare, v rs rii de
dividende, realiz rii de noi investi ii, toate acestea I r a recurge la noi surse
externe de Iinan are.
Prezentarea Iluxurilor de trezorerie aIerente activit ii de exploatare utilizând
metoda direct presupune c inIorma iile Iurnizate se reIer la încas ri si pl i
brute: utilizarea metodei indirecte presupune c rezultatul net este corectat pentru a
se ine seama de inIluen a opera iilor care au un caracter monetar, de orice report
sau regularizare a încas rilor sau pl ilor trecute sau viitoare, presupune de
exploatare precum si de elementele de venituri sau de cheltuieli asociate Iluxurilor
de trezorerie care vizeaz investi iile sau Iinan area.
IAS 7 recomand utilizarea metodei directe deoarece aceasta permite ob inerea
de inIorma ii care se dovedesc utile pentru estimarea Iluxurilor viitoare de trezorerie,
Iapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte.
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare potrivit metodei directe au
în vedere urm toarele elemente:
– încas rile în numerar generate de rela iile cu clien ii:
– pl ile în Iavoarea Iurnizorilor si personalului:
– pl ile în numerar sau restituiri de impozit pe proIit, doar dac nu pot Ii
identiIicate în mod speciIic cu activit ile de investi ii sau de Iinan are.
InIorma iile privind principalele categorii de intr ri si iesiri de Ionduri brute
pot s Iie ob inute pe baza înregistr rilor contabile ale întreprinderii.
Potrivit metodei indirecte, Iluxurile de numerar din activitatea de exploatare
cuprind rezultatul net, modiIic rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant
Universitatea SPIRU HARET
177
si aiust rile pentru elementele nemonetare si alte elemente incluse la activit ile de
investi ii sau de Iinan are.
AstIel Iluxul net de trezorerie care provine din activit ile de exploatare se
determin prin aiustarea rezultatului net inându-se cont de inciden a: varia iilor
intervenite în cursul exerci iului Iinanciar în cadrul stocurilor, crean elor si dato-
riilor din exploatare: elementelor care nu comport nici încas ri nici pl i, precum
amortiz rile, provizioanele etc.: elementelor pentru care inciden a trezoreriei se
realizeaz prin Iluxurile de investi ii si cele de Iinan are.
Fluxurile care rezult din activit i de investi ii indic în ce m sur pl ile au
Iost eIectuate în vederea achizi ion rii de active destinate s genereze venituri de
trezorerie viitoare.
Determinarea Iluxurilor de numerar din activit i de investi ii, indiIerent de
metoda Iolosit , are în vedere:
– pl ile în numerar pentru achizi ionarea de imobiliz ri corporale si necor-
porale, de instrumente de capital propriu si de crean ale altor întreprinderi etc.:
– încas rile în numerar ce rezult din vânzarea de imobiliz ri corporale si
necorporale, de instrumente de capital propriu si de crean ale altor întreprinderi:
– avansurile în numerar si împrumuturile eIectuate c tre alte p r i:
– încas rile în numerar din rambursarea avansurilor si împrumuturilor eIectuate
c tre alte p r i.
Activit ile de Iinan are sunt activit ile ce antreneaz schimb ri în m rimea
si structura capitalului propriu si capitalurilor împrumutate ale întreprinderii.
Misc rile de numerar din activit ile de Iinan are se reIer la:
– veniturile în numerar din emisiunea de ac iuni si alte instrumente ale capi-
talului propriu:
– pl ile în numerar c tre ac ionari pentru achizi ionarea sau r scump rarea
ac iunilor întreprinderii:
– veniturile în numerar din emisiunea de obliga iuni, credite, ipoteci, alte
împrumuturi;
– ramburs rile în numerar ale unor sume împrumutate:
– pl ile în numerar ale locatorului pentru reducerea obliga iilor legate de o
opera iune de leasing Iinanciar.
Situa ia modiIic rilor capitalurilor proprii are ca Iunc ie principal Iurnizarea
elementelor de capital subscris, prime de capital, rezerve, rezultat reportat, rezultat
al exerci iului Iinanciar în dinamic cu o eviden iere distinct a cresterilor sau
reducerilor eIectuate prin transIer.
Notele explicative cuprind inIorma ii legate de activele imobilizate, provi-
zioanele pentru riscuri si cheltuieli, repartizarea proIitului, analiza rezultatului din
exploatare, situa ia crean elor si datoriilor, principii, politici si metode contabile,
ac iuni si obliga ii, inIorma ii privind salaria ii, administratorii si directorii între-
prinderii, calculul si analiza principalilor indicatori economico-Iinanciar, precum si
alte inIorma ii.



Universitatea SPIRU HARET
178
Structura bilan ului si contului de proIit si pierderi se prezint astIel:
Structura bilan ului
A. Active imobilizate
I. Imobiliz ri necorporale
1. Cheltuieli de constituire (ct. 201 – 2801) 1
2. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare (ct. 203 – 2803 – 2903) 2
3. Concesiuni, brevete, licen e, m rci, alte drepturi si valori similare
(drepturi de autor, Iranchire etc.) (ct. 2051 ¹ 2052 ¹ 208 – 2805 – 2808 –
2905 – 2908)
3
4. Fondul comercial (ct. 2071 – 2807 – 2907 – 2075) 4
5. Avansuri pentru imobiliz ri necorporale în curs de execu ie (ct. 233
¹ 234 – 2933)
5
TOTAL IMOBILIZ RI NECORPORALE (rd. 1 ¹ 2 ¹ 3 ¹ 4 ¹ 5) 6
II. Imobiliz ri corporale
1. Terenuri si construc ii (ct. 211 ¹ 212 – 2811 – 2812 – 2911 – 2912) 7
2. Instala ii tehnice si masini (ct. 213 – 2813 – 2913) 8
3. Alte instala ii, utilaie si mobilier (ct. 214 – 2814 – 2914) 9
4. Avansuri si imobiliz ri corporale în curs de execu ie (ct. 231 ¹ 232
– 2931)
10
TOTAL IMOBILIZ RI CORPORALE (rd. 7 ¹ 8 ¹ 9 ¹ 10) 11
III. Imobiliz ri financiare
1. Titluri de participare de inute la societ i în cadrul grupului (ct. 261
– 2961)
12
2. Crean e asupra societ ilor din cadrul grupului, altele decât cele
comerciale (ct. 2671 ¹ 2672 – 2965)
13
3. Titluri sub Iorm de interese de participare (ct. 263 – 2963) 14
4. Crean e din interese de participare (ct. 2675 ¹ 2676 – 2967) 15
5. Titluri de inute ca imobiliz ri (ct. 262 ¹ 264 ¹ 265 – 2962 – 2964) 16
6. Alte crean e (ct. 2674 ¹ 2673 ¹ 2678 ¹ 2679 – 2966 – 2969) 17
7. Ac iuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) (ct. 2677 –
2968)
18
TOTAL IMOBILIZ RI FINANCIARE (rd. 12 ¹ 13 ¹ 14 ¹ 15 ¹ 16
¹ 17 ¹ 18)
19
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE (rd. 6 ¹ 11 ¹ 19) 20
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si materiale consumabile (ct. 301 ¹ 3021 ¹ 3022 ¹
3024 ¹ 3025 ¹ 3026 ¹ 3028 ¹ 303 ¹/ - 308 ¹ 351 ¹ 358 ¹/– 388 – 391 –
3921 – 3922 – 3951 – 3958 – 398)
21
2. Produc ia în curs de execu ie (ct. 331 ¹ 332 ¹ 341 ¹/– 3481 – 393 –
3941 – 3952)
22
3. Produse Iinite si m rIuri (ct. 345 ¹ 346 ¹/– 3485 ¹/– 3486 ¹/– 3545
¹ 3546 ¹ 356 ¹ 357 ¹ 361 ¹/– 368 ¹ 371 ¹/–378 – 3945 – 3945 – 3953 –
3954 – 3956 – 3957 – 396 – 397 – 4428)
23
4. Avansuri pentru cump r ri de stocuri (ct. 4091) 24
TOTAL STOCURI (rd. 21 ¹ 22 ¹ 23 ¹ 24) 25
Universitatea SPIRU HARET
179
II. Crean e
1. Crean e comerciale (ct. 4092 – 4111 ¹ 4118 ¹ 413 ¹ 418 – 491) 26
2. Sume de încasat de la societ ile din cadrul grupului (ct. 4511 ¹
4518 – 4951)
27
3. Sume de încasat de la societ i la care se de in interese de
participare (ct. 4521 ¹ 4528 – 4952)
28
4. Alte crean e (ct. 425 ¹ 4282 ¹ 431 ¹ 437 ¹ 4382 ¹ 441 ¹ 4424 ¹
4428 ¹ 444 ¹ 445 ¹ 447 ¹ 4482 ¹ 4582 ¹ 461 ¹ 473 – 496 ¹ 5187)
29
5. Crean e privind capitalul subscris si nev rsat (ct. 456 – 4953) 30
TOTAL CREAN E (rd. 26 ¹ 27 ¹ 28 ¹ 29 ¹ 30) 31
III. Investi ii financiare pe termen scurt
1. Titluri de participare de inute la societ i în cadrul grupului (ct. 501
– 591)
32
2. Ac iuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale) (ct. 502 –
592)
33
3. Alte investi ii Iinanciare pe termen scurt (ct. 5031 ¹ 5032 ¹ 505 ¹
5061 ¹ 5062 ¹ 5081 ¹ 5088 – 593 – 595 – 596 – 598 ¹ 5113 ¹ 5114)
34
TOTAL INVESTI II FINANCIARE PE TERMEN SCURT 35
IV. Casa de conturi la b nci (ct. 5112 ¹ 5121 ¹ 5124 ¹ 5125 ¹ 5311
¹ 5314 ¹ 5321 ¹ 5322 ¹ 5323 ¹ 5328 ¹ 5411 ¹ 5412 ¹ 542)
36
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE (rd. 25 ¹ 31 ¹ 35 ¹ 36) 37
C. Cheltuieli înregistrate în avans (ct. 471) 38
TOTAL ACTIV (rd. 20 ¹ 37 ¹ 38) 39
D. Datorii pe termen scurt (mai pu in de un an)
1. Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni (cele în monede con-
vertibile prezentate separat) ( ct. 1614 ¹ 1615 ¹ 1617 ¹ 1618 ¹ 1681 – 169)
40
2. Sume datorate institu iilor de credit (ct. 1621 ¹ 1622 ¹ 1624 ¹ 1625
¹ 1627 ¹ 1682 ¹ 5191 ¹ 5192 ¹ 5198)
41
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 42
4. Datorii comerciale (Iurnizori) (ct. 401 ¹ 404 ¹ 408) 43
5. EIecte de comer de pl tit (ct. 403 ¹ 405) 44
6. Sume datorate societ ilor din cadrul grupului (ct. 1661 ¹ 1685 ¹
2691 ¹ 4511 ¹ 4518)
45
7. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1662 ¹ 1686 ¹
2692 ¹ 4521 ¹ 4528)
46
8. Alte datorii, inclusiv datorii Iiscale si datorii pentru asigur rile
sociale (ct. 1623 ¹ 1626 ¹ 167 ¹ 1687 ¹ 2698 ¹ 421 ¹ 423 ¹ 424 ¹ 426 ¹
427 ¹ 4281 ¹ 431 ¹ 437 ¹ 4381 ¹ 441 ¹ 4423 ¹ 4428 ¹ 444 ¹ 446 ¹ 447 ¹
4481 ¹ 4551 ¹ 4558 ¹ 456 ¹ 457 ¹ 4581 ¹ 462 ¹ 473 ¹ 509 ¹ 5186 ¹ 5193 ¹
5194 ¹ 5195 ¹ 5196 ¹ 5197)
47
TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT (ct. 40 ¹ 41 ¹ 42 ¹ 43 ¹
44 ¹ 45 ¹ 46 ¹ 47)
48
ACTIVE CIRCULANTE NETE (DATORII CURENTE NETE) (rd.
37 – 48)
49

Universitatea SPIRU HARET
180
E. Datorii scadente în termen de mai mult de un an
1. Împrumuturi din emisiuni de obliga iuni (cele în monede con-
vertibile prezentate separat) (ct. 1614 ¹ 1615 ¹ 1617 ¹ 1618 ¹ 1681 – 169)
50
2. Sume datorate institu iilor de credit (ct. 1621 ¹ 1622 ¹ 1624 ¹ 1625
¹ 1627 ¹ 1682 ¹ 5191 ¹ 5192 ¹ 5198)
51
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 52
4. Datorii comerciale (Iurnizori) (ct. 401 ¹ 404 ¹ 408) 53
5. EIecte de comer de pl tit (ct. 403 ¹ 405) 54
6. Sume datorate societ ilor din cadrul grupului (ct. 1661 ¹ 1685 ¹
2691 ¹ 4511 ¹ 4518)
55
7. Sume datorate privind interesele de participare (ct. 1662 ¹ 1686 ¹
2692 ¹ 4521 ¹ 4528)
56
8. Alte datorii, inclusiv datorii Iiscale si datorii pentru asigur rile
sociale (ct. 1623 ¹ 1626 ¹ 167 ¹ 1687 ¹ 2698 ¹ 421 ¹ 423 ¹ 424 ¹ 426 ¹
427 ¹ 4281 ¹ 431 ¹ 437 ¹ 4381 ¹ 441 ¹ 4423 ¹ 4428 ¹ 444 ¹ 446 ¹ 447 ¹
4481 ¹ 4551 ¹ 4558 ¹ 456 ¹ 457 ¹ 4581 ¹ 462 ¹ 473 ¹ 509 ¹ 5186 ¹ 5193 ¹
5194 ¹ 5195 ¹ 5196 ¹ 5197)
57
TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG (rd. 50 ¹ 51 ¹
52 ¹ 53 ¹ 54 ¹ 55 ¹ 56 ¹ 57)
58
F. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii si alte obliga iuni similare 59
2. Alte provizioane (ct. 151) 60
TOTAL PROVIZIOANE (59 ¹ 60) 61
G. Venituri înregistrate în avans (ct. 131 ¹ 472) 62
H. Capital si rezerve
1. Capital subscris (cu prezentarea separat a celui v rsat si nev rsat)
– nev rsat (ct. 1011)
– v rsat (ct. 1012)
– patrimoniul regiei (ct. 1015)
63
2. Prime de capital (ct. 1041 ¹ 1042 ¹ 1043 ¹ 1044) 64
3. Rezerve din reevaluare (sold D sau C ct. 105) 65
4. Rezerve legale (ct. 1061) 66
5. Rezerve pentru ac iuni proprii (ct. 1062) 67
6. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 68
7. Alte rezerve (ct. 1068 ¹/– 107) 69
8. Rezultatul reportat (din perioade precedente) (sold D sau sold C ct.
117)
70
9. Rezultatul exerci iului (sold D sau C cont. 121)
Repartizarea proIitului ct. 129
71
TOTAL CAPITAL SI REZERVE (rd. 63 ¹ 64 ¹ 65 ¹ 66 ¹ 67 ¹ 68
¹ 69 ¹ 70 ¹ 71
72
10. Patrimoniul public (ct. 1016) 73
TOTAL PASIV (rd. 48 ¹ 58 ¹ 61 ¹ 62 ¹ 72 ¹ 73) 74



Universitatea SPIRU HARET
181


Structura contului de profit si pierderi


1. CiIra de aIaceri net (rd. 2 ¹ 3 ¹ 4) 1
Produc ia vândut (ct. 701 ¹ 702 ¹ 703 ¹ 704 ¹ 705 ¹ 706 ¹ 708) 2
Venituri din vânzarea m rIurilor (ct. 707) 3
Venituri din subven ii de exploatare aIerente ciIrei de aIaceri nete (ct.
7411)
4
2. Varia ia stocurilor de produse Iinite, produse reziduale,
semiIabricate si produc ie în curs de execu ie – sold D sau C (ct. 711)
5
3. Produc ia imobilizat (ct. 721 ¹ 722) 6
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758 ¹ 7417) 7
VENITURI DIN EXPIOATARE – TOTAI (rd. 1 ¹ 5 –/¹ 6 ¹ 7) 8
5.a. Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct. 601
¹ 602 – 7412)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 ¹ 604 ¹ 606 ¹ 608)
9
5.b. Alte cheltuieli din aIar (cu energie si ap ) (ct. 605 – 7413)
Cheltuieli privind m rIurile (ct. 607)
10
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 12 ¹ 13) 11
a. Salarii (ct. 641 – 7414) 12
b. Cheltuieli cu asigur rile si protec ia social , cu men ionarea
distinct a celor reIeritoare la pensii (ct. 645 – 7415)
13
7.a. Aiustarea valorii imobiliz rilor corporale si necorporale (rd. 15-
16)
14
a.1. Cheltuieli (ct. 6811 ¹ 6813) 15
a.2. Venituri (ct. 7813 ¹ 7815) 16
7.b. Aiustarea valorii activelor circulante (rd. 18 – 19) 17
b.1. Cheltuieli (ct. 654 ¹ 6814) 18
b.2. Venituri (ct. 754 ¹ 7814) 19
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 21 ¹ 22 ¹ 23) 20
8.1. Cheltuieli privind presta iile externe (ct. 611 ¹ 612 ¹ 613 ¹ 614
¹ 621 ¹ 622 ¹ 623 ¹ 624 ¹ 625 ¹ 626 ¹ 627 ¹ 628 – 7416)
21
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si v rs minte asimilate (ct. 635) 22
8.3. Cheltuieli cu desp gubiri, dona ii si activele cedate (ct. 658) 23
Aiust ri privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd. 25 – 26) 24
Cheltuieli (ct. 6812) 25
Venituri (ct. 7812) 26
CHEITUIEII DE EXPIOATARE – TOTAI (rd. 9 la 11 ¹ 14 ¹ 17
¹ 20 24)
27
REZUITATUI DIN EXPIOATARE:
ProIitul (rd. 8 – 27)
Pierderea (rd. 27 – 8)
28
9. Venituri din interese de participare (ct. 7613 ¹ 7614 ¹ 7615 ¹
7616)
29
Universitatea SPIRU HARET
182
10. Venituri din alte investi ii Iinanciare si crean e ce Iac parte din
activele imobilizate, cu men ionarea separat a celor generate de între-
prinderile din cadrul grupului (ct. 7611 ¹ 7612)
30
11. Venituri din dobânzi si alte venituri similare, cu men ionarea
separat a celor generate de întreprinderile din cadrul grupului (ct. 766)
31
Alte venituri Iinanciare (ct. 7617 ¹ 762 ¹ 763 ¹ 764 ¹ 765 ¹ 767 ¹
768 ¹ 788)
32
VENITURI FINANCIARE – TOTAI (rd. 29 ¹ 30 ¹ 31 ¹ 32) 33
12. Aiustarea valorii imobiliz rilor Iinanciare si a investi iilor
Iinanciare de inute ca active circulante (rd. 35 – 36)
34
Cheltuieli (ct. 686) 35
Venituri (ct. 786) 36
13. Cheltuielile cu dobânzile si alte cheltuieli similare, cu men io-
narea separat a celor care privesc întreprinderile din cadrul grupului (ct.
666 – 7418)
37
Alte cheltuieli Iinanciare (ct. 663 ¹ 664 ¹ 665 ¹ 667 ¹ 668 ¹ 688) 38
CHEITUIEII FINANCIARE – TOTAI (rd. 34 ¹ 37 ¹ 38) 39
TOTAI REZUITAT AI ACTIVIT II FINANCIARE (PROFIT
SAU PIERDERE)
ProIit (rd. 33 – 39)
40
14. PROFITUI SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA CURENT
ProIit/Pierdere (rd. 28 ¹ 40)
41
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 42
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 43
17. ProIitul sau pierderea din activit i extraordinare
ProIitul (rd. 42 – 43)
Pierderea (rd. 43 – 42)
44
VENITURI TOTAIE (rd. 8 ¹ 33 ¹ 42) 45
CHEITUIEII TOTAIE (rd. 27 ¹ 39 ¹ 43) 46
REZUITATUI BRUT TOTAI
ProIitul (rd. 45- 46)
Pierderea (rd. 46 – 45)
47
18. Impozitul pe proIit (ct. 691 – 791) 48
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus (ct. 698) 49
20. Rezultatul exerci iului Iinanciar (rd. 47 – 48 – 49) 50
21. Rezultatul pe ac iune: 51
a. De baz 52
b. Diluat 53








Universitatea SPIRU HARET
183




BIBLIOGRAFIE






1. Mircea Boulescu, Corneliu Bârnea, Bianca Preda, Expertiz contabil si
auait financiar-contabil. Aplica ii si stuaii ae caz, Editura Funda iei România de
Mâine, Bucuresti, 2004.
2. Cicilia Ionescu, Contabilitate. Baze si proceauri. Editura Funda iei România
de Mâine, Bucuresti, 2006.
3. Florin Coman, Contabilitatea financiar a societ ilor comerciale. Editura
Iumina Iex, Bucuresti, 2002.
4. Florin Coman, Contabilitatea întreprinderii, Editura Iumina Iex. Bucuresti,
2002.
5. Florin Coman, Contabilitatea financiar . Editura Funda iei România
de Mâine, Bucuresti, 2004.
6. Mihai Ristea, Contabilitatea financiar a intreprinaerii. Editura Universitar ,
Bucuresti, 2005.
7. Niculae Feleag , Ion Ionascu, Tratat ae contabilitate financiar . vol. I-II,
Editura Economic , Bucuresti, 1998.
8. ***, Orainul ministrului Finan elor Publice nr. 1752/ 17.11.2005 privind
aprobarea reglement rilor contabile conIorm cu directivele europene, M. OI. nr.
1080 si 1080 bis/30.11.2005.
9. ***, Legea contabilit ii nr. 82/1991. republicat în M.OI. nr. 48/14.01.2005
cu modiIic rile si complet rile ulterioare.
10. ***, Legea nr. 31/1990 privina societ ile comerciale, republicat în
M. OI. nr. 1.066/17.11.2004 cu modiIic rile si complet rile ulterioare.













Universitatea SPIRU HARET
184





































Redactor: Octavian CHE AN
Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Cornelia PRODAN
Bun de tipar: 14.11.2007: Coli tipar: 11,5
Format: 16/70×100
Editura Funda iei România de Mâine
Bulevardul Timisoara, nr.58, Bucuresti, Sector 6
Tel./Fax:021/444 20 91: www.spiruharet.ro
e-mail: contact(edituraromaniademaine.ro
Universitatea SPIRU HARET