You are on page 1of 13

Serie coordonatã de

DENISA COMÃNESCU
ISA BEL AL LEN DE
Povestirile Evei Luna
Tra du ce re din spa nio lã de
RADU NICI PO RUC
Redactor: Cristina Argintaru
Coperta: Angela Rotaru
Tehnoredactor: Manuela Măxineanu
Corector: Georgiana Becheru
Tipărit la Proeditură şi Tipografie
ISABEL ALLENDE
CUENTOS DE EVA LUNA
© ISABEL ALLENDE, 1989
All rights reserved.
© HU MA NI TAS FICTION, 2008, 2014,
pen tru pre zen ta ver siu ne ro mâ neascã
ISBN 978-973-689-740-5
Descrierea CIP este disponibilă la
Biblioteca Naţională a României.
EDITURA HUMANITAS FICTION
Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România
tel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51
www.humanitas.ro
Comenzi online: www.libhumanitas.ro
Comenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.ro
Comenzi telefonice: 0372 743 382, 0723 684 194
Lui Wil liam Gor don, pen tru tim pul
pe tre cut îm pre u nã.
I.A.
„Re ge le îi ceru vi zi ru lui sã-i adu cã în
fie ca re noap te o fatã ne pri hã ni tã, care din
po run ca lui era omo râ tã la re vãr sa tul zo -
ri lor. Lu cru ri le þi nu rã aºa vre me de trei
ani, ºi în oraº nu mai rã mã se se nici o fe -
cioa rã care sã-l slu jeas cã pe cã lã reþ în asal -
tu ri le sale. Vi zi rul avea însã o fatã de-o
fru mu se þe fãrã sea mãn, pe nume ªe he re -
za da... ªtia cum sã vor beas cã ºi era o în -
cân ta re s-o as culþi.“
(O mie ºi una de nopþi)
Îþi des prin deai pan gli ca de la brâu, îþi sco teai san da le le,
îþi arun cai în tr-un colþ fus ta lar gã, par cã de bum bac, ºi îþi
des fã ceai no dul ca re-þi þi nea pã rul în tr-o coa dã. Þi se fã cea
pie lea ca de gãi nã ºi râ deai. Eram atât de aproa pe unul de
al tul în cât nu ne pu team ve dea, prinºi de iuþeala ri tu a lu lui,
în vã luiþi în cãl du ra ºi în mi ro sul pe care le pro du ceam îm pre -
u nã. Îmi des chi deai cale peste tot, mâi ni le mele pe mij lo -
cul tãu ar cuit, ale tale ne rãb dã toa re. Urcai peste mine, alu ne cai,
mã cu tre ie rai, mã þin tu iai cu pi cioa re le tale in vin ci bi le, îmi
spu neai de-o mie de ori vino, li pin du-þi bu ze le de ale mele.
În mo men tul fi nal aveam o cli pã de sin gu rã ta te to ta lã, pier -
dut fie ca re în abi sul lui fier bin te, apoi ne adu nam de din -
co lo de foc ºi ne des co pe ream îm brã þi ºaþi prin tre per ne, sub
ti fo nul alb care ne pro te ja de þân þari. Îþi dã deam pã rul la o
par te, ca sã mã pot uita în ochii tãi. Une ori, în li niº tea nop -
þii care abia în ce pea, te ghe mu iai lân gã mine, cu ge nun chii
la bãr bie ºi cu ºa lul de mã ta se pe umãr. Erai cal mã, ºi aºa te
vãd ºi acum.
Tu gân deºti în cu vin te, pen tru tine lim ba jul este un fir
ne sfâr ºit pe ca re-l de peni, de par cã via þa ar fi crea tã în timp
ce po ves teºti. Eu gân desc prin ima gini în ghe þa te în tr-o fo -
to gra fie. Nu una im pri ma tã pe-o pla cã, ci una tra sa tã de-o
pe ni þã finã, o amin ti re me ti cu loa sã ºi per fec tã, cu vo lu me de -
li ca te ºi cu lori cal de, re nas cen tis te, ca o in ten þie cap ta tã pe
hâr tie gra nu la tã sau pe pân zã. E un mo ment pro fe tic, e toa tã
exis ten þa noas trã, tot ce am trãit ºi mai avem de trãit, toa -
te tim pu ri le în tr-u nul sin gur, fãrã în ce put ºi fãrã sfâr ºit. Mã
9
uit de la o dis tan þã oa re ca re la ta blo ul aces ta, unde mã vãd
ºi pe mine. Sunt spec ta tor ºi pro ta go nist. Stau în pe num brã,
în vã luit în cea þa unei dra pe rii trans lu ci de. ªtiu cã sunt eu,
dar tot eu sunt ºi cel care pri veº te din afa rã. ªtiu ce sim te
bãr ba tul de pe pa tul ace la rã vã ºit, din tr-o în cã pe re cu grinzi
în tu ne ca te ºi bolþi ar cui te, de ca te dra lã, o sce nã ce amin teº te
un frag ment din tr-o ce re mo nie de de mult. Sunt aco lo, cu
tine, ºi în ace laºi timp aici, sin gur, în tr-un alt timp al con -
ºti in þei. În ta blou, cu plul se odih neº te dupã ce a fã cut dra -
gos te; pie lea ce lor doi strã lu ceº te ume dã. Bãr ba tul are ochii
în chiºi, o mânã pe piept ºi cea lal tã pe coap sa fe meii, în tr-o
in ti mã com pli ci ta te. Pen tru mine aceas tã ima gi ne este re cu -
ren tã ºi de ne în lo cuit; ni mic nu se schim bã, în tot dea u na ace -
laºi su râs îm pã cat al bãr ba tu lui, aceeaºi lan goa re a fe meii,
ace leaºi cute ale cear ºa fu ri lor ºi ace leaºi un ghe re în tu ne ca -
te ale odãii; lu mi na lãm pii cade me reu sub ace laºi unghi pe
sâ nii ºi po me þii ei, ºa lul de mã ta se alu ne cã în tot dea u na, ca ºi
pã rul ei ne gru, cu aceeaºi de li ca te þe.
De fie ca re datã când mã gân desc la tine, te vãd ºi ne ve -
dem aºa, în cre me niþi pen tru tot dea u na aco lo, pe pân zã, in vul -
ne ra bili în faþa cur ge rii tim pu lui ºi a în ce þo ºã rii me mo riei.
Mã pot în chi pui în sce na aceea dupã bu nul meu plac, pot
pã trun de în spa þiul ta blo u lui ºi nu mai sunt cel care se uitã,
ci bãr ba tul care stã în tins lân gã fe me ie. Atunci se des tra mã
cal ma si me trie a pic tu rii ºi se aud gla su ri le noas tre foar te
aproa pe.
— Spu ne-mi o po veste, zic eu.
— Ce fel de po veste?
— Una pe care n-ai mai spus-o ni mã nui.
ROLF CAR LÉ
Douã cuvinte
Nu me le de Be li sa Cre pus cu la rio nu ºi l-a luat prin tai na
bo te zu lui ori de la mama ei; l-a cãu tat sin gu rã, iar când l-a
gã sit ºi l-a în su ºit pe loc. Se ocu pa cu ne go þul de cu vin te.
Strã bã tea þara din zo ne le cele mai înal te ºi reci pânã pe þãr -
mu ri le fier binþi, in sta lân du-se în târ guri ºi pie þe, adã pos tin -
du-se de soa re ºi ploi sub o pre la tã în tin sã în tre pa tru þã ruºi,
unde îºi pri mea clien þii. Nu era ne vo ie sã-ºi la u de mar fa,
cãci de atâ ta um blat de-a lun gul ºi de-a la tul o cu noº tea toa -
tã lu mea. Unii o aº tep tau câte un an ºi, de cum apã rea în
sat cu boc cea ua sub braþ, se ºi pu neau la coa dã în faþa cor -
tu lui. Pre þu ri le sale erau oneste. Pen tru cinci cen ta vos ofe rea
ver suri fã cu te din me mo rie, pen tru ºap te adu cea îm bu nã tã -
þiri vi se lor, pen tru nouã scria scri sori de dra gos te, pen tru
doi spre ze ce nãs co cea in sul te pen tru duº ma nii ne îm pã caþi.
Vin dea ºi po veºti, dar nu din cele în chi pui te, ci lungi is to -
rii ade vã ra te, pe care le spu nea din tr-o su fla re, fãrã sã uite
ni mic. Veº ti le tre ceau ast fel de la un sat la al tul. Oa me nii
plã teau sã le ada u ge un rând sau douã: s-a nãs cut bã ia tul nos -
tru, a mu rit cu ta re, ni s-au cã sã to rit co piii, au ars cul tu ri le
pe câmp. În fie ca re loc se adu na în ju rul ei o cea tã de oa -
meni ca s-o as cul te, ºi aºa aflau de vie þi le ce lor lalþi, de rude
în de pãr ta te sau cum mer gea Rãz boiul Ci vil. Ce lor care cum -
pã rau de cinci zeci de cen ta vos le dã ru ia un cu vânt de tai -
nã, care îi vin de ca de me lan co lie. Nu era ace laºi pen tru toþi,
pen tru cã asta ar fi în sem nat o în ºe lã to rie co lec ti vã. Fie ca -
re ºi-l lua în pri mi re pe al sãu, în cre din þat cã ni meni alt ci -
ne va, în uni vers ºi chiar mai de par te, n-a vea sã-l fo lo seas cã
în ace laºi scop.
11
Fa mi lia în care se nãs cu se Be li sa Cre pus cu la rio era atât
de sã ra cã, în cât nici nume pen tru co pii nu avea. Vã zu se lu -
mi na zi lei ºi cres cu se în lo cul cel mai ne pri mi tor cu pu tin þã,
unde ploa ia se trans for ma câ te o da tã în pu hoa ie ce mã tu -
rau to tul de pe faþa pã mân tu lui, în timp ce al te ori nu cã dea
nici o pi cã tu rã din cer, soa re le se di la ta pânã ocu pa în treg
ori zon tul, iar lu mea de ve nea un de ºert. Pânã la doi spre ze -
ce ani, Be li sa n-a avut nici o altã ocu pa þie sau vir tu te de cât sã
su pra vie þu ias cã foa mei ºi obo se lii se cu la re. În tim pul unei
se ce te in ter mi na bi le i-au mu rit pa tru fraþi mai mici, iar când
a în þe les cã era rân dul ei, s-a ho tã rât sã o ia peste câm pii,
spre mare, cu gân dul cã poa te va re uºi sã pã cã leas cã moar -
tea în cur sul cã lã to riei. Pã mân tul era us cat ºi plin de crã -
pã turi adânci, pre sã rat cu pie tre, cu fo si le de ar bori, ar buºti
spi noºi ºi sche le te de ani ma le al bi te de ar ºi þã. Une ori tre -
cea pe lân gã fa mi lii care se în drep tau, ca ºi ea, spre sud, atra -
se de mi ra jul apei. Unii îºi în ce pu se rã mar ºul cu boc ce le pe
umeri sau în cã ru cioa re, dar abia da cã-ºi mai pu teau miº ca
oa se le sub gre u ta tea lor ºi în scur tã vre me au fost ne voiþi sã
se des co to ro seas cã de tot ce aveau. Se tâ rau cu greu, cu pie -
lea în ãs pri tã ca a ºo pâr lelor ºi cu ochii arºi de puterea lu mi -
nii. Be li sa le fã cea semn cu mâna, dar nu se oprea, cãci nu
voia sã-ºi chel tu ias cã ener gia în ges turi de com pa siu ne. Mulþi
cã deau pe drum, dar ea a fost atât de în cã pã þâ na tã, în cât a
iz bu tit sã strã ba tã ia dul ace la ºi sã dea pânã la urmã de pri -
me le iz voa re, fire sub þiri de apã, aproa pe in vi zi bi le la început,
care hrã neau o ve ge ta þie ra hi ti cã ºi de ve neau mai în co lo pâ -
râ ia ºe ºi apoi es tua re.
Be li sa Cre pus cu la rio a scã pat cu via þã ºi, în plus, a des -
co pe rit din în tâm pla re scrie rea. În tr-un sat din apro pie rea
coas tei, vân tul i-a adus la pi cioa re o pa gi nã de ziar. A ri di -
cat bu ca ta aceea gal be nã ºi sfã râ mi cioa sã de hâr tie ºi a pri -
vit-o în de lung, fãrã sã-ºi dea sea ma ce rost avea; pânã la urmã,
cu rio zi ta tea a fost mai pu ter ni cã de cât ti mi di ta tea. S-a apro -
piat de un bãr bat care îºi spã la ca lul în aceeaºi bal tã tul bu re
din care ea ºi-ar fi po to lit se tea.
12
— Ce-i asta? l-a în tre bat.
— Pa gi na spor ti vã a unui ziar, a re pli cat bãr ba tul, fãrã sã
se ara te ui mit de ig no ran þa ei.
Rãs pun sul a lã sat-o cu gura cãs ca tã, dar cum nu voia sã
parã lip si tã de bun-simþ, s-a mãr gi nit doar sã-l în tre be ce
în sem nau pi cio ru ºe le ace lea de mus cã de se na te pe hâr tie.
— Sunt cu vin te, fe ti þo. Aici zice cã Ful gen cio Bar ba l-a
fã cut K.O. pe Ne gro Tiz nao în run da a tre ia.
Aceea a fost ziua în care Be li sa Cre pus cu la rio a în þe les
cã ori ci ne pu tea, cu pu þi nã în de mâ na re, sã punã mâna pe
cu vin te le care um blau fãrã stã pân, în dreap ta ºi-n stân ga, ºi
sã facã ne goþ cu ele. S-a gân dit la si tua þia ei ºi a ajuns la con -
clu zia cã, în afa rã de a se pros ti tua sau de a se an ga ja ca ser -
vi toa re în ca se le bo ga þi lor, erau pu þi ne în de let ni ci ri le din care
ºi-ar fi pu tut c⺠ti ga traiul. A vin de cu vin te i s-a pã rut o al -
ter na ti vã de cen tã. ªi-a pus ime diat ideea în prac ti cã ºi nu s-a
arã tat nici o da tã in te re sa tã de vreo altã me se rie. La în ce put,
îºi vin dea cu vin te le fãrã sã-ºi în chi puie cã aces tea pu teau fi
scri se ºi în altã par te de cât în zia re. Când a aflat, a cum pã -
nit mul ti ple le po si bi li tãþi ale ne go þu lui, a plã tit din eco no -
mi i le ei douã zeci de pe sos unui pre ot ca s-o în ve þe sã ci teas cã
ºi sã scrie, iar cu res tul de trei ca re-i rã mã se se rã ºi-a cum -
pã rat un dic þio nar. L-a par curs de la A la Z, apoi l-a arun cat
în mare, pen tru cã nu do rea sã-ºi tra gã clien þii pe sfoa rã cu
o mar fã con ser va tã.
Câþi va ani mai târ ziu, în tr-o di mi nea þã de au gust, Be li -
sa Cre pus cu la rio stã tea sub pre la tã, în mij lo cul unei pie þe,
ºi vin dea cu vin te unui bã trân care voia sã se adre se ze jus -
ti þiei pen tru o pen sie ce ru tã în urmã cu ºap te spre ze ce ani.
Fi ind zi de târg, era mul tã zar vã în jur. De o da tã s-au au zit
þi pe te ºi ga lop de cai; ri di când ochii din hâr þoa ge, fata a vã -
zut la în ce put un nor de praf, apoi un grup de cã lã reþi nã vã -
lind în pia þã. Erau oa me nii Co lo ne lu lui, aflaþi sub co man da
Mu la tru lui, un uriaº cu nos cut în toa tã pro vin cia pen tru iu -
þea la cu care mâ nu ia cu þi tul ºi pen tru de vo ta men tul lui faþã
13
de ºef. Amân doi, Co lo ne lul ºi Mu la trul, îºi de di ca se rã via þa
Rãz boiu lui Ci vil, le gân du-ºi pen tru tot dea u na nu me le de
dis tru geri ºi ne no ro ciri. Rãz boi ni cii au in trat în sat ca o ci rea -
dã nã val ni cã, în so þiþi de chiui turi, scãl daþi în su doa re, lã sând
un ura gan de groa zã în urma lor. S-au nã pus tit zbu rã tã cind
gãi ni le, trã gând cu pis toa le le de sche lã lã iau câi nii. Fe mei le
ºi co piii s-au fã cut ne vã zuþi, iar în pia þã n-a rã mas nici un
su flet în afa rã de Be li sa Cre pus cu la rio, care nu dã du se nici -
o da tã pânã atunci ochii cu Mu la trul, ºi de aceea a fost foar te
mi ra tã vã zând cã aces ta se în drep ta spre ea.
— Pe tine te caut, stri gã el aþin tind-o cu bi ciul rã su cit ºi,
îna in te de-a is prãvi, doi din tre oa me nii lui se re pe zi rã la fe -
me ie, îi dã râ ma rã cor tul, îi spar se rã cã li ma ra, o le ga rã de
mâini ºi de pi cioa re ºi o prop ti rã ca pe-un sac, de-a cur me -
zi ºul, pe cru pa ca lu lui pe care cã lã rea Mu la trul. Apoi se în -
drep ta rã cu toþii în ga lop spre dea luri.
Câ te va cea suri mai târ ziu, când Be li sa Cre pus cu la rio aproa -
pe cã-ºi dã dea ul ti ma su fla re din pri ci na zdrun ci nã tu ri lor,
se opri rã ºi pa tru mâini pu ter ni ce o sãl ta rã ºi o aºe za rã pe pã -
mânt. În cer cã sã se ri di ce în pi cioa re ºi sã-ºi þinã frun tea sus,
cu dem ni ta te, dar pu te ri le o lã sa rã ºi se prã buºi cu un sus -
pin, cu fun dân du-se în tr-un somn adânc. Se trezi pe câmp
dupã câ te va ore, cu mur mu rul nop þii în urechi, dar n-a vu
timp sã des ci fre ze su ne te le, cãci des chi zând ochii, vãzu pri -
vi rea ne li niº ti tã a Mu la tru lui, care în ge nun chea se lân gã ea.
— Pânã la urmã te-ai tre zit, fe me ie, spu se el ºi-i în tin se
clon di rul, ca sã soar bã din ra chiul cu gust de si li trã ºi sã-ºi
vinã în fire.
Ea vru sã ºtie care era mo ti vul pen tru care o chi nu iau
în tr-a tât; Mu la trul îi rãs pun se cã ºe ful sãu, Co lo ne lul, avea
ne vo ie de ser vi ci i le ei. Îi în gã dui sã-ºi ume zeas cã obra jii,
dupã care o duse în tr-un ca pãt al ta be rei, unde cel mai te mut
om din þarã se odih nea în tr-un ha mac în tins în tre doi co -
paci. Nu-i pu tea ve dea faþa aco pe ri tã de um bra în ºe lã toa -
re a frun ze lor ºi de cea de ne ºters a ani lor sãi de ban di tism,
dar se gândi cã tre bu ia sã fi fost ame nin þã toa re, de vre me ce
14
uria ºul ace la, omul lui de în cre de re, se apro pia se de el cu
atâ ta su pu ºe nie. O sur prin se gla sul lui suav ºi bine mo du lat,
o voce de pro fe sor.
— Tu eºti cea care vinzi cu vin te? o în tre bã.
— La dis po zi þia dum nea voas trã, în gãi mã ea, scru tând pe -
num bra ca sã-l vadã mai bine.
Co lo ne lul se ri di cã ºi îi apã ru în faþã, la lu mi na fã cliei
pur ta te de Mu la tru. Vã zân du-i pie lea de cu loa re în chi sã ºi
cru zi mea ochi lor de pumã, fe me ia îºi dãdu sea ma cã stã tea
în faþa ce lui mai în sin gu rat bãr bat din lume.
— Vreau sã ajung Pre ºe din te, spu se el.
Era sã tul de pã mân tu ri le ace lea bles te ma te strã bã tu te în
rãz boa ie fãrã rost ºi de în frân geri pe care nici un sub ter fu -
giu nu le pu tea trans for ma în vic to rii. Dor mea de ani de zile
sub ce rul li ber, ciu pit de þân þari, hrã nin du-se cu igua ne ºi supã
de ºar pe; dar aces tea nu erau de cât in con ve nien te mi no re,
nu ºi mo ti vul real pen tru care do rea sã-ºi schim be soar ta.
Ceea ce-l iri ta cu ade vã rat era spai ma din ochii oa me ni lor.
κi do rea sã in tre în sate pe sub ar curi de triumf din flori ºi
dra pe le co lo ra te, sã fie apla u dat ºi sã i se dã ru ias cã ouã proas -
pe te ºi pâi ne cal dã, scoa sã din cup tor. I se acri se sã tot vadã
cum fu geau oa me nii din ca lea lui, cum avor tau fe mei le din
pri ci na spai mei ºi cum tre mu rau co piii; de aceea se ho tã -
râ se sã ajun gã Pre ºe din te. Mu la trul îi su ge ra se sã in tre în
ca pi ta lã, sã ata ce Pa la tul în ga lop ºi sã ia pu te rea în mâi ni -
le sale, aºa cum lua se rã atâ tea alte lu cruri fãrã sã cea rã voie
ni mã nui; dar Co lo ne lul nu era in te re sat sã de vi nã la rân -
dul lui un ti ran, ca mulþi al þii în lo cu ri le ace lea; ºi apoi, pro -
ce dând aºa, în nici un caz nu s-ar fi bu cu rat de afec þiu nea
oa me ni lor. Se gân dea sã c⺠ti ge prin vot po pu lar, la ale ge -
ri le din de cem brie.
— Pen tru asta tre buie sã vor besc ca un can di dat. Poþi sã-mi
vinzi cu vin te pen tru un dis curs? o în tre bã Co lo ne lul pe Be -
li sa Cre pus cu la rio.
Ac cep ta se pânã atunci o su me de nie de tre buri, dar nici una
ca aceas ta. To tuºi, nu pu tea re fu za; se te mea cã Mu la trul îi
15
Cuprins
Pro log . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
Douã cu vin te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11
Fata per ver sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
Cla ri sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
Gura de broas cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45
Au rul lui To más Var gas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52
Da cã-mi vei atin ge ini ma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64
Ca dou pen tru o iu bi tã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74
Tos ca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86
Wa li mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .98
Es ter Lu ce ro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106
Ma ria cea ne ghioa bã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .114
Cel mai as cuns se cret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125
Mi cul Hei del berg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .130
So þia ju de cã to ru lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .137
Dru mul spre Nord . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .146
Oas pe te le în vã þã toa rei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .158
Cu tot res pec tul cu ve nit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .165
Via þã in ter mi na bi lã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .172
Un mi ra col dis cret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .184
O rãz bu na re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .199
Scri so ri le unei iu biri în ºe la te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .207
Pa la tul fan to mã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .218
Din þã râ nã sun tem fãu riþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .233
247