You are on page 1of 76

DOCUMENTATIE

“PROIECT TEHNIC si DETALII DE EXECUTIE”

DENUMIRE PROIECT: BENEFICIAR: PR.NR.
1223
MODERNIZARE SI
DIVERSIFICARE ACTIVITATE
SC HIDROTEC LINE SRL
Scop: EXTINDERE SI
MODERNIZARE CLADIRE,
SCHIMBARE DESTINATIE DIN
SPATIU DE LOCUIT IN
SEDIU FIRMA
Amplasament – loc. Busteni, str. Panduri, nr. 26B
jud. Prahova
SC. HIDROTEC LINE SRL
BUCURESTI
Reprezentata prin
SOLCANU MIHAIL
Bucuresti,
Sos. N.Titulescu nr.39-49,
Bl.12, ap. 14

Exemplar Nr.
1

FAZA: P.T+D.E. DATA: 07.2013

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 2
DATE GENERALE
DENUMIRE PROIECT
MODERNIZARE SI DIVERSIFICARE ACTIVITATE
SC HIDROTEC LINE SRL.
Scop:
EXTINDERE SI MODERNIZARE CLADIRE, SCHIMBARE
DESTINATIE DIN SPATIU DE LOCUIT IN SEDIU FIRMA

FAZA: P.T. + D.E.

BENEFICIAR S.C. HIDROTEC LINE SRL BUCURESTI
sos. N. Titulescu, nr. 39-49, Bl. 12, sc. A, et. 3, ap. 14
Reprezentata prin SOLCANU MIHAIL

AMPLASAMENT: Loc. BUSTENI , nr. 26B
Jud. Prahova

||0¦cC1^|1 Uc|c|^| : S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. Deva

3c| 0c ||0¦cC1 : arh. DUMITRIU CORNEL ___________________________________

COLECTIV DE PROIECTARE


ARHITECTURA arh. DUMITRIU CORNEL _______________________________

REZISTENTA ing. MUREŞAN ERNEST ________________________________

Ing. Bulgaria Dan Florin ________________________________







PROIECTELE DE SPECIALITATE: - INSTALATII SANITARE –
INSTALATII TERMICE – INSTALATII ELECTRICE SUNT CUPRINSE IN
VOLUMUL 2 INSTALATII





Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 3

BORDEROU

A. PIESE SCRISE
 FOAIE DE CAPAT
 BORDEROU
 MEMORII TEHNICE ARHITECTURA + REZISTENTA
 PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII LUCRĂRILOR PROIECTATE ŞI ÎN CURS DE
EXECUŢIE
 PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL A CALITATII PE FAZE DE EXECUTIE SI
FAZE DETERMINANTE
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE, INTERVENTIILE IN TIMP SI
POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR
 CAIET DE SARCINI. REZISTENTA
 CAIET DE SARCINI. ARHITECTURA
 CERTIFICAT DE URBANISM
 ACTE PROPRIETATE
 AVIZE SI ACORDURI


B. PIESE DESENATE

ARHITECTURA
 A-01 PLAN DE INCADRARE IN ZONA
 A-02 PLAN DE SITUATIE 1:200
 A-03 PLAN PARTER + PLAN DEMISOL - RELEVEU
 A-04 PLAN INVELITOARE - RELEVEU
 A-05 SECTIUNE E1-E1 si E2-E2 - RELEVEU
 A-06 FATADE NORD, VEST, EST si SUD - RELEVEU

 A-07 PLAN DEMISOL - PROIECTAT
 A-08 PLAN PARTER - PROIECTAT
 A-09 PLAN INVELITOARE - PROIECTAT
 A-10 SECTIUNE S1 – S1 - PROIECTAT
 A-11 SECTIUNE S2 – S2 si S3– S3 - PROIECTAT
 A-12 FATADE NORD si VEST - PROIECTAT
 A-13 FATADE EST si SUD - PROIECTAT












Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 4

REZISTENTA

 R-01 PLAN FUNDATII
 R-02 DETALII FUNDATII -1
 R-03 DETALII FUNDATII -2
 R-04 PLAN ETAPE EXECUTIE SUBFUNDARE
 R-05 TEHNOLOGIE EXECUTARE SUBFUNDARE
 R-06 DETALII ROST
 R-07 PLAN INTERVENTII STRUCTURALE DEMISOL
 R-08 PLAN INTERVENTII STRUCTURALE PARTER
 R-09 DETALII CAMASUIRE
 R-10 PLAN CENTURI INFRASTRUCTURA
 R-11 PLAN ARMARE PARDOSEALA SUBSOL
 R-12 PLAN COFRAJ PARTER
 R-13 PLAN ARMARE PARTER
 R-14 PLAN CENTURI COTA +2.80
 R-15 PLAN COFRAJ PLANSEU COTA +2.80
 R-16 PLAN ARMARE COTA PLANSEU+2.80
 R-17 PLAN COFRAJ STALPISORI
 R-18 PLAN ARMARE STALPISORI
 R-19 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINZI LONGITUDINALE GL1; GL2; GL3
 R-20 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINZI TRANSVERSALE GT1; GT2; GT3
 R-21 PLAN COFRAJ SI ARMARE SCARA EXTERIOARA I
 R21.1 PLAN COFRAJ SI ARMARE GFE 1 SI CE 1
 R-22 PLAN COFRAJ SI ARMARE SCARA EXTERIOARA II
 R-23 PLAN SARPANTA SI SECTIUNI




Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 5

MEMORIU JUSTIFICATIV ARHITECTURA



1. DATE GENERALE:



1.1 DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITII:
Prezenta documentație cuprinde piesele scrise și desenate, necesare la faza D.T.A.C. pentru
“MODERNIZARE SI DIVERSIFICARE ACTIVITATE S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.“
In scopul ”EXTINDERE SI MODERNIZARE CLADIRE, SCHIMBARE DESTINATIE DIN
SPATIU DE LOCUIT IN SEDIU FIRMA”, loc.BUSTENI, Str. Panduri, Nr. 26B, jud. Prahova.

DESTINATIA
Beneficiarul are ca obiect de activitate al SC HIDROTEC LINE SRL, lucrari de constructii la
caile ferate de suprafata si subterane, si doreste dezvoltarea activitatii prin extinderea si
modernizarea cladirii actuale. Principala activitate ce se va desfasura in constructia proiectata
este de realizare a unor subansambluri semifabricate pe standuri de confectionare (dispozitive de
acoperire a rosturilor de dilatatie, - parti si subansamble ale sistemelor de drenare si filtrare),
precum si testarea acestora in cadrul unui laborator CTC pentru verificarea calitatii materialelor.


1.2 ELABORATORUL PROIECTULUI:
Proiectantul lucrărilor este S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L.Deva.


1.3 BENEFICIAR:
Beneficiarul acestui proiect este S.C.HIDROTEC LINE S.R.L. reprezentata prin SOLCANU
MIHAIL, Bucuresti, Sos. N. Titulescu, nr.39-49, Bl.12/14.
Terenul si imobilul existent sunt in proprietatea S.C.HIDROTEC LINE S.R.L. , conform
Deciziei Asociatului Unic Nr.1/30.06.2010 a S.C.HIDROTEC LINE S.R.L., J40/11050/3010.1998,
CUI 1125726 si a Procesului de Predare-Primire, prin care D-nul Solcanu Mihail face majorarea
capitalului social prin aport in natura, in cuantum de 34.700 lei.


1.4 AMPLASAMENT:
Amplasamentul imobilului care se propune pentru modernizare, este situat în localitatea
Busteni, Str. Panduri, Nr.26B, jud.Prahova.
Vecinătățile imobilului, conform Planului de Situație, sunt locuințe particulare: - la Nord –
Marinescu Petre, - la Vest – strada Panduri, - la Est-Radu Monica Alice; iar la Sud este
proprietatea privata a lui Petroiu Ion.


1.5 FAZA:
Proiectul are nr. 1223 din luna iulie 2013, si este elaborat in faza D.T.A.C.
Pentru documentație s-a obținut Certificat de Urbanism Nr.154 din 20.06.2013, eliberat de
Primăria Orasului Busteni, județul Prahova.




Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 6
1.6 REGIM JURIDIC:
Terenul este situat in intravilanul localitatii si anume in subzona de locuinte si functiuni
complementare conform prevederilor Regulamentului de Urbanism afferent P.U.G. aprobat.
Dreptul de administrare asupra terenului este dovedit cu proces-verbal de predare- primire,
incheiat in data de 02.07.2010.



1.7 REGIM ECONOMIC:
Folosința actuală : Curti – constructii.
Destinația : Zona de locuinte si functiuni complementare

1.8 REGIM TEHNIC:
Suprafata terenului 204mp. P.O.T. max 40%, C.U.T. 1.4. Regimul de inaltime al zonei
este P+2E+M.
Lucrarile propuse se vor executa cu respectarea prevederilor Codului Civil, Normelor
sanitare, P.S.I. si de protectia mediului. Volumetria si expresivitatea arhitecturala vor fi adecvate
functiunii si zonei de amplasare. Se vor avea in vedere precizarile din Anexele 3, 4, 5, 6 la
Regulamentul General de Urbanism (HGR 925/1995, republicata cu modificarile si completarile
ulterioare) referitor la orientarea cladirilor fata de punctele cardinal, asigurarea acceselor
carosabile, amenajarea parcajelor si a spatiilor verzi in cadrul incintei.



2. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI:



2.1 SITUATIA EXISTENTA

Conform Planului de situaţie anexat, imobilul ce face obiectul proiectului de fata, a fost
desprins spre vinzare dintr-o casa veche, cu un regim de inaltime: D+P. Vecinatatea cu vechiul
proprietar este la jumatatea zidurilor comune.
Constructia cuprinde la demisol, spre strada, o pivniță cu intrare din curte.
Parterul construcției existente, are cota +0,00 situata la 0,95 m peste cota terenului
existent in dreptul peretelui dinspre strada. Intrarea se face pe latura stinga, spre cele 3 incaperi
ale locuinței (fara baie).
Locuința are o structura de rezistenţă total neadecvata, realizata in diferite etape de
constructie si cu materiale diferite (caramida + paianta + blocuri din beton); - pe fundaţii din beton
subdimensionate si insuficient de adinci; - planşeu din grinzi de lemn peste demisol si peste
parter; - acoperiş tip sarpanta din lemn si învelitoare din tabla faltuita.

Suprafata construită existentă este de 56,00 mp.
Suprafata desfasurata existentă este de 73,20 mp.

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 7

2.2 SITUATIA PROIECTATA


Prin prezenta documentație se propune modernizarea si dezvoltarea activitatii
S.C. HIDROTEC LINE S.R.L prin extinderea si modernizarea cladirii actuale, unde societatea va
avea sediul social.

Extinderea se face cu un corp spre strada cu un regim de inaltime D+P si dimensiunile in
plan de 6,10 m x 4,65 m. La demisolul extinderii exista legatura spre demisolul existent, iar
intrarea se va face de pe platforma carosabila propusa la intrarea in curte, la cota – 2.80.
Modernizarea parterului constă în următoarele:
- se desfac zidurile dintre camere, acestea fiind si foarte slabe si degradate, rezultand o
incapere larga necesara desfasurarii activitatii de productie.
- se creaza o incapere de baie cu dus si o incapere pentru wc, ambele dotate
corespunzator;
- au fost prevazute doua intrari; - una dinspre strada, prin biroul din corpul extinderii, cu
scari de acces de pe platforma auto din curte, de la cota – 2.80; - iar cealalta de pe vechea
intrare din curte pe latura nordica a cladirii. La aceasta intrare au acces si persoanele cu
handicap prin intermediul unui elevator rabatabil montat pe balustrada scarilor de acces de pe
fatada nordica.
Prin noua solutie s-a prevazut un zid nou despartitor spre vecinatatea rezultata din
vanzare, zidul vechi ramanand vecinului, iar constructia proiectata va avea un zid nou separat
care se inalta si pe toata inaltimea sarpantei vechi, vecine, facand astfel separarea podurilor. Prin
crearea acestui zid nou se micsoreaza si suprafata construita existenta.
Podul rezultat este necesar la depozitarea materialelor neinflamabile si neexplozive.
Din punct de vedere structural, solutiile sunt:
- Fundatii continue sub ziduri – cu subfundari la constructia veche care nu are fundatiile
corespunzatoare;
- Pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30 cm grosime si samburi din beton
armat;
- Plansee din beton armat de 12 cm grosime, termoizolate in zona podului;
- Sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase si invelitoare de tabla faltuita.
- Compartimentari nestructurale la incaperile de baie, cu pereți ușori din gips-carton.

Suprafata construită proiectata este de 82,00 mp.
Suprafata demisolului proiectata este de 46,00 mp
Suprafata desfasurata proiectata este de 128,00 mp.


2.3 FUNCTIUNI

Prin funcțiunile propuse si cele existente modernizate se urmărește satisfacerea fluxurilor
tehnologice cerute de beneficiar, si marirea gradului de confort.
La demisol sunt două încăperi-pivniță, cu ventilație directă spre exterior; in prima
incapere se va instala centrala termica, iar a doua va fi pe post de depozit de materiale fara
pericol de incendiu sau explozie.

La parter:
In corpul nou de cladire este amnplasata intrarea principala, si biroul.
In corpul vechi, este legatura dintre birou si spatiul de productie, pe langa grupurile
sanitare, cu camera de dus si camera wc. Spatiul de productie are legatura directa spre curte,
asigurand totodata si o a doua evacuare din cladire.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 8
Podul va fi deasemenea pe post de depozit de materiale fara pericol de incendiu sau
explozie, cu ventilație directă prin ferestre tip Velux.
Accesul auto si pietonal in curte se face din strada Panduri pe latura vestica prin
intermediul platformei creata in dreptul portii existente, cu un gabarit de 3 m.


2.4 FINISAJE

Finisajele exterioare utilizate urmăresc obținerea unei expresii arhitecturale cu o linie
modernă.
Întreaga clădire se va izola termic (la pereti), cu plăci de polistiren de 10 cm grosime. Se
vor folosi tencuieli structurale moderne colorate in masa, culoare bej deschis și bej închis.
Delimitarea suprafețelor se va executa cu nuturi verticale și orizontale de 1 x 1 cm,
conform planșelor anexate.
Tâmplăria este din profile PVC, cu geam termopan, de culoare stejar inchis.
Pentru luminarea și ventilarea corectă a spațiilor de la pod, s-au propus și ferestre
integrate in acoperis, tip ”Velux”, amplasate conform planului de învelitoare.
Pantele șarpantei sunt de 16,10 grade, si 80,30 grade la streasina.
Izolatia termica a parterului este executata in pod cu saltele de vata minerală rigida de
10cm grosime, dispuse in doua straturi incrucisate suprapuse, obtinandu-se in final o grosime de
20 cm a izolatiei, peste care va fi o sapa slab armata.
Finisajele interioare sunt la pereti cu tencuieli si zugraveli lavabile, la peretii bailor cu
placaje din faianta. La pardoseli se folosesc parchetul si gresia antiderapanta. Tavanele vor fi cu
beton aparent la demisol si cu placaje de gips carton la parter.
Învelitoarea va fi din tabla faltuita de culoare caramizie.
Paziile, streașinile sunt din lemn si se vor baitui si lacui.
Jgheaburile, burlanele vor fi din tablă prevopsita de culoare caramizie.
Soclurile sunt din similipiatra impartite in asize.
Trotuarele si treptele exterioare sunt prevazute din placaje antiderapante din piatra
naturala si cu inclinatii minime pentru a evita alunecarile. Treptele exterioare sunt prevazute cu
balustrazi.


2.5 UTILITATI

Alimentarea cu energie electrică a extinderii, este rezolvată prin racord la tabloul electric
general existent.
Alimentarea cu apă este asigurată din reteaua existenta, prin efectuarea de modificări si
extinderi de trasee.
Canalizarea apelor menajere este rezolvată prin racordarea la reteaua existenta in cladire.
Sursa de producere a agentului termic necesar încălzirii spațiilor și producerii apei calde
se va realiza prin centrală termică proprie pe peleti (lemn).
Colectarea deșeurilor menajere se va face în containere etanșe corespunzătoare,
conforme cu contractul pentru servicii și prestații de gospodărie comunală încheiat de beneficiar.



2.6 BRANSAMENTE

Bransamentele sunt existente.


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 9

2.7 PROTECTIA MEDIULUI

Pentru lucrarea propusă nu există condiții speciale de instituire a unui regim de zonă
protejată și nici condiționări impuse. Ca urmare, nu se impun prevederi pentru monitorizarea
mediului.
Schimbarea locuinței existente in sediul firmei si spatii productive, nu pune probleme de
reabilitare ecologică și nu ridică probleme din punct de vedere al poluării mediului.
La lucrările propuse, in timpul santierului se vor respecta regulile specifice protectiei
mediului .
Activitatile ce se vor desfasura au urmatoarele caracteristici:
- Nu vor polua aerul, solul, si nu vor exista radiatii;
- Nu vor polua sonor si nu vor exista vibratii;
- Nu polueaza asezarile umane si alte obiective de interes public;
- Nu vor genera deseuri sau alte efecte negative asupra mediului;
- Nu exista substante toxice sau explozive;
- Apele pluviale sunt dirijate spre guri de canalizare pentru ape meteorice.
Pentru protejarea mediului, spațiile verzi existente se vor păstra și se vor îmbunătăți cu
gazon, flori, tufe și arbuști ornamentali.

2.8 MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Respectarea cerinţelor esenţiale de protecţie la foc s-a facut prin măsurile de aparare
impotriva incendiilor prevăzute în faza de proiectare, execuţie şi exploatare, conform Legislatiei
in domeniul protectiei impotriva incendiilor in vigoare (Indicativ P118-99).
Constructia proiectata este sediu de firma cu spatii de miniproductie.

Clădirea se încadrează în:
Categoria de importanță „C” - HGR 766 / 1997.
Gradul V de rezistenta la foc - art. 3.2.5 conf. P 118 / 1999
- 2 nivele suprapuse

Construcţia propusă, potrivit Categoriei si Clasei de importanta, conform Legii 10/1995,
- HGR 26 / 1994 si HGR 766 / 1997, se incadreaza astfel:

- Riscul de incendiu; functie de destinatie si de densitatea sarcinii termice este
considerat: Risc mediu.
- Clasa de importanta si de expunere la cutremur pentru cladiri este: Clasa III
- In functie de Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructie se incadreaza
in: Clasa C0; - clasa de reactie la foc A1.
- Evacuarea fumului sau a gazelor fierbinti este asigurata la partea superioara a fiecarei
incaperi.
Accesul masinilor de interventie in caz de incendiu se face din strada Panduri, pe
latura vestica a imobilului.


2.9 CARACTERISTICILE PROIECTULUI

Categoria de importanta este „C”.

Clasa de importanță - III.

Gradul de Rezistenta la foc - V.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 10

INDICI URBANISTICI - SITUATIE EXISTENTA

Regimul de inaltime D+P.

Suprafata teren 204,00 mp.

Suprafata construită - locuinta existentă (amprenta la sol) 56,00 mp.
Suprafata demisol existent 17,20 mp.

Suprafața desfășurată existenta 73,20 mp

Cota ±0.00 existenta este la 95 cm pe frontonul existent spre strada.

Acoperis tip sarpanta:
Înălțimea la coamă este de 7,10 m fata de cota terenului existent pe latura dinspre strada;
adica +6.15 m de la cota ±0.00 a cladirii.
Înălțimea la streasina este de 3,75 m fata de cota terenului existent pe latura dinspre strada;
adica +2.80 m de la cota ±0.00 a cladirii.

INDICI URBANISTICI - SITUATIE PROIECTATA

Regimul de inaltime ramane D+P.

Suprafata teren 204,00 mp.

Suprafata construită – spatiu productiv (amprenta la sol) 82,00 mp.
din care corp existent consolidat 54 mp
extindere 28 mp
Suprafata demisol proiectat 46,00 mp.
din care demisol existent consolidat 18 mp
extindere 28 mp
Suprafața desfășurată totala proiectata 128,00 mp

Cota ±0.00 ramane cea initiala pentru a putea avea acelasi punct de referinta asupra proiectului.

Acoperisul tip sarpanta proiectat are urmatoarele coordonate:
Înălțimea la coamă ramane +6.15 m de la cota ±0.00 a cladirii.
Înălțimea la streasina ramane +2.80 m de la cota ±0.00 a cladirii.
Procentul de ocupare POT = 40 %

Coeficientul de utilizare a terenului CUT = 0,63

Întocmit,
Arh. Cornel Dumitriu




Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 11
M E M O R I U J U S T I F I C A T I V
REZISTENTA

SITUATIA EXISTENTA:

- Din punct de vedere structural sistemul constructiv al ansamblului este format din trei solutii
distincte, astfel :
 Primul tronson, identificat ca fiind zona beciului existent impreuna cu parterul
aferenta acesteia, este structura compusa dintr-o elevatie de beton simpluin
grosime de 35-40 cm, fundata la o adancime de 30 cm (cf. studiului geotehnic
intocmit). Peste elevatia de beton este executat un planseu din grinzi de lemn cu
tavan si pardoseala din cherestea de rasinoase. Zidurile sunt din zidarie de
caramida plina de 30 cm grosime.
 Al doilea tronson (tronson de mijloc), este o zona executata din paianta cu grosimea
zidurilor de 20 cm, si adancime de fundare de 30 cm, fundatia fiind executata din
acelasi material.
 Al treilea tronson (camera situata in estul constructiei), este o cladire cu structura
din blocuri de beton, grosimea zidurilor fiind de 25 cm. Ca fundatie, este folosit
acelasi material, respectiv blocuri de beton, fundata la aceasi adancime de 30 cm.
 Nici una din solutiile constructive, nu este consolidata cu stalpisori sau centuri din
beton armat.
 Acoperisul este alcatuit dintr-o sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla vopsita
montata pe astereala din scandura de rasinoase. Elementele sarpantei sunt
subdimensionate raportate la incarcarea din zapada aferenta zonei geografice unde
este amplasata constructia.









Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 12

- Ca stare tehnica a structurii se constata urmatoarele :
 Fundatiile sunt total incorect executate, nerespectand adancimea de inghet a zonei,
care este de 1.10 m fata de CTN;
 Toata structura de rezistenta, atat elevatia subsolului cat si a parterului, este brazdata
de multiple fisuri datorate tasarilor inegale care au aparut in urma ciclului de inghet-
dezghet a pamantului de la talpa fundatiei.
 Lipseste cu desavarsire, hidroizolatia verticala a elevatiei subsolului.
 Toata tencuiala este compromisa din cauza fisurilor structurale.





SITUATIA PROIECTATA :

CONSTRUCTIA EXISTENTA :

- In ceea ce priveste structura de rezistenta a constructiei existente, tinand cont de starea
tehnica a structurii si ca urmare a recomandarilor din expertiza tehnica, s-au adoptat
urmatoarele masuri si solutii tehnice structurale:
1. Se demoleaza intregul acoperis existent, pana la limita de proprietate a beneficiarului;
2. Se demoleaza toate planseele din grinzi de lemn si astereala;
3. Se demoleaza toate zidurile executate din paianta si blocuri de beton si se vor inlocui
cu zidarie din blocuri ceramice cu goluri de tip POROTHERM in grosime de 30 cm;
4. Elevatia subsolului se va subturna cu beton simplu si centura de beton armat, pana la
cota nou proiectata, respectiv cota -4.15 m, in conditiile in care cota subsolului coboara
de la -2.10 la -2.80 m;
5. Elevatia subsolului si structura din zidarie care se pastreaza, aferenta subsolului
existent, se va camasui cu beton armat in grosime de 7.5 cm.
6. Planseul peste subsolul existent se va executa din beton armat.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 13
7. Peste nivelul al doilea, (parter) se va executa o centura si un planseu din beton armat.
8. La nivelul podului se va executa o zidarie perimetrala de inchidere de 1.90 m inaltime
iar la limita de proprietate, un zid de calcan pana la cota +6.15 m. Peste pod se va
executa o sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase cu astereala si invelitoare din tigla
de table faltuita si prevopsita.

- SUBTURNARE FUNDATII: se va executa din beton simplu clasa C20/25, subturnare
executata pana la cota -4.15 m. Latimea talpii de fundare ajungand de la 40 cm la 55 cm.
Subturnarea se va executa pe tronsoane de maxim 1.50 m, pe etape, in puncte de lucru
diametral opuse. Pentru executia corecta a subturnarilor, betonul va depasii cu cca 5-10 cm
talpa fundatiei existente. In mod OBLIGATORIU, beton se va vibra prin mijloace mecanice. La
cota de -2.40 se va executa o centura din beton armat de aceasi clasa de beton, armarea
facandu-se cu 8ϕ14 din PC52 si etrieri transversali ϕ8/15 cm din OB37.

- CAMASUIALA PERETI - se va executa in grosime de 7.5 cm, pe ambele fete ale elementului
camasuit (elevatie beton sau perete din zidarie) din beton clasa C25/30 cu agregat marunt,
max. ϕ16 mm. Inainte de executia camasuielii, se vor indeparta toate tencuielile, suprafata se
va spala cu jet de apa pentru a indeparta praful rezultat si ramasite de material. Succesiunea
opeatiilor pentru executarea camasulelii sunt:

 Se vor executa gaurile pentru elementele de ancorare a plasei de armatura;
 Se vor fixa elementele de ancorare (9buc/mp) din PC52 ϕ12 prin batere;
 Se va monta plasa STNB ϕ5#100x100 mm si se va lega de elementele de ancorare;
 Se vor monta purici din plastic pentru asigurarea acoperirii de beton de 2.5 cm;
 Se va executa cofragul, lasandu-se guri de turnare la distanta de cca 1.00 m;
 Se va turna betonul cu vibrare obligatorie;
 Dupa decofrare si eventuala corectie a suprafetei exterioare a demisolului, cu mortar de
ciment, se va trece la executia hidro+termoizolatiei verticale exterioare. Aceasta este
compusa din amorsa bituminoasa in doua straturi, hidroizolatie verticala din folii
bituminoase termosudabile armate cu fibre poliesterice, termoizolatie din polistiren
extrudat de 5 cm grosime si protectia hidro-termoizolatiei cu folii speciale din polietilena
drenanta alveolara, de tip FONDALINE sau similar.

- FUNDATII - Tinand cont de specificatiile studiului geotehnic, precum si de conformatia structurii
existente, s-a continuat cu executia de fundatii continue sub ziduri cu pozarea de centuri de beton armat
atat la talpa fundatiei executata din 4Ø14 din PC52 legati cu etrieri de tip agrafa din Ø8/15 cm din OB37
cat si la partea superioara a elevatiei din beton de 30 cm grosime, armara facandu-se cu 4Ø14 din PC52
legati cu etrieri inchisi din Ø8/15 cm din OB37.
Fundatiile, atat in zona de subturnare cat si in zona fundatiilor noi, vor avea latimea talpii de 55 cm
si inaltimea blocului de fundare de 50 cm. In zona de trecere de la fundatia corpului de cladire in regim
de inaltime P (parter) la cea cu regim de inaltime S+P, fundatia se va executa in trepte, cu inaltimea
treptei de 50 cm si latime acesteia cuprinsa intre 60 si 75 cm, asigurandu-se trecerea de la cota de
fundare a cladirii parter de -1.55 la cota de fundare a cladirii cu demisol de -4.15m.
In zona peretelui comun cu vecinul, in axul D-4 se va executa o fundatie izolata excentrica cu
dimensiunile de 1.50x1.50 m si cuzinet armat de 80x80 cm cu armaturi de legatura pentru stalpisori. In
sirul 4 intre axele C si E se va executa o grinda de fundare de 30x50 cm pe care se va executa zidaria
noua. Grinda de fundare va rezema pe elevatia de beton a fundatiilor continue si pe elevatia camasuita
a demisolului. Armarea cuzinetului fundatiei izolate se va executa cu bare Ø12/15 cm din PC52 ancorate
in blocul de fundatie pe 60Ø iar grinda de fundare se armeaza simetric cu 3+3Ø16 din PC52 legati cu
etrieri inchisi din Ø8/15 cm din OB37. Clasa de beton folosita este C20/25.
In conformitate cu studiul geotehnic s-au respectat urmatoarele caracteristici principale :

 Adancime de fundare Df = 1.35 m
 Teren de fundare : Fragmente de piatra cu nisip mare cafeniu
 Presinea conventionala de calcul : Pconv = 250 KPa (2.5 daN/mp)
 Adancimea de inghet - 1.10 m fata de CTS
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 14

- STRUCTURA - din centurile de beton de la cota ±0.00, se dezvolta stalpisorii cu sectiunea de
30x30 cm care confineaza zidaria de la parter. Armarea stalpisorilor se va face cu 4Ø14 din PC52 si
etrieri Ø8/10cm din OB37. In zona inferioara si superioara a stalpisorilor, pe o lungime de 60 cm etrierii
se vor indesi la 7.5 cm. Obligatoriu se vor monta armaturi constructive de diametrul Ø12, intre armaturile
din colturi .
Zidaria se va executa din caramida cu goluri verticale cu grosimea de 30 cm care se va termoizola
la partea exterioara cu placi de vata minerala in grosime de 10 cm, acestea, in comparatie cu polistirenul
expandat care este un material impermeabil, permitand difuzia vaporilor spre exterior, in conditiile in
care coeficientul de transfer termic este acelasi si este cuprins intre 0.034 - 0.036 w/mK, valori ce se
impun in mod OBLIGATORIU prin prezentul proiect.
Planseul - se va executa din beton armat monolit in grosime de 12 cm clasa de beton folosita fiind
C25/30. Planseul va descarca eforturile, spre zidarie, prin intermediul unei centuri de beton armat cu
sectiunea de 30x30 cm. Peste planseul de beton, in zona podului creat, se va executa o termoizolatie
avand in componenta un strat de difuzie a vaporilor, o bariera de vapori, termoizolatie din vata minerala
de 20 cm grosime montata intre grinzisoare de lemn ecarisat de rasinoase peste care se va monta o
podea din scandura de rasinoase de 24 mm grosime. Armatura folosita pentru planseu este alcatuita din
bare cu diametrul de 10 mm, dispuse cate 7 bucati pe metru linear de placa.
Grinzile longitudinale vor avea sectiunea de 30 x 45 cm si vor fi armate folosind 4Ø18 PC52 in
zona inferioara si 4Ø14 in zona reazemelor. Deasemenea vor fi dispuse bare de montaj 2Ø14 PC52, la
partea superioara in zonele de camp ale grinzilor. Armarea transversala se va face folosind etrieri inchisi
Ø8/15 OB37. Grinzile transversale vor avea sectiunea de 30 x 35 cm, respectiv 30 x 40 cm. Armarea
acestora se va face cu 4Ø16, respectiv 5Ø14 PC52. Etrierii vor fi dispusi Ø8/15, din OB37.
Acoperisul - este alcatuit dintr-o sarpanta de lemn ecarisat de rasinoase compusa din cosoroabe,
popi, pane, capriori si astereala de rasinoase, peste care se va asterne o folie anticondens si
invelitoarea din tabla plana prevopsita, faltuita. Apele pluviale vor fii conduse prin intermediul unui sistem
de jgheaburi si burlane avand diametrul de 10 si respectiv 12 cm executate din acelasi material ca si
invelitoarea. La partea superioara a invelitorii se vor monta parazapezi pentru protectia impotriva
alunecarii zapezii de pe acoperis, fiind protejat in acest fel si jgheabul de scurgere.
Pardoselile de beton interioare - se vor executa atat la nivelul beciului (demisolului) cat si la nivelul
cotei ±0.00 fiind compusa dintr-un strat filtrant de balast de rau de 10 cm grosime, peste care se asterne
o folie PVC care impiedica scurgerea laptelui de ciment la turnarea betonului din pardoseala cat si strat
anticapilaritate. Peste folie se va monta o termoizolatie din polistiren extrudat de 5 cm grosime peste
care se va turna pardoseala de beton slab armat in grosime de 10 cm care la partea superioara se va
finisa prin driscuire fina. Armarea pardoselii se va face cu plasa STNB Ø5#100x100 mm. Peste
pardoseala de beton se va executa finisajul proiectat si explicitat in partea de arhitectura.

CONSTRUCTIA NOU PROIECTATA - EXTINDEREA:

Din punct de vedere structural, se pastreaza solutiile de proiectare de la constructia consolidata si
reabilitata, respectiv:
- Fundatii continue sub ziduri - fundate la -4.15.
- elevatii din beton simplu de 30 cm grosime cu centuri de beton armat de 30x30 cm la partea
inferioara si superioara a acesteia;
- Plansee din beton armat de 12 cm grosime, termoizolat in zona podului;
- Pereti din zidarie de caramida cu goluri verticale de 30 cm grosime confinati cu stalpisori si
centuri de beton armat;
- Sarpanta din lemn ecarisat de rasinoase si invelitoare de tabla prevopsita.

AMENAJARI EXTERIOARE:
Pardoselile de beton exterioare - se vor executa in exteriorul constructiei fiind compusa dintr-un
strat filtrant de balast de rau de 10 cm grosime, peste care se asterne o folie PVC care impiedica
scurgerea laptelui de ciment la turnarea betonului din pardoseala cat si strat anticapilaritate. Peste folie
se va turna pardoseala de beton slab armat in grosime de 10 cm care la partea superioara se va finisa
prin driscuire fina. Armarea pardoselii se va face cu plasa STNB Ø5#100x100 mm. Peste pardoseala de
beton se va executa finisajul proiectat si explicitat in partea de arhitectura.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 15
Ziduri de sprijin ornamentale – se vor executa din beton clasa C20/25, armat cu bare Ø12/15 cm.
In zona de contact cu pamantul se vor dispune protectii astfel: hidroizolatie din emulsie bituminoasa in 2
straturi, si dren de piatra.
Scarile exterioare care vor asigura accesul pe partea frontala dar si la partea laterala a cladirii se
vor executa din beton de clasa C20/25, si vor fi armate cu 5Ø10 PC52. Scarile vor rezema pe centuri cu
sectiunea de 30x30, 30x35, respectiv pe o grinda de fundare cu sectiunea de 30x45. Armarea acestora
se va face cu bare avand diametrul 14 mm, in numar de 6 sau 8 bare.

Construcţia este încadrată în clasa C şi gradul III de importanţă conform H.G. Nr. 766/97.

 Zăpada (conform CR 1-1-3 - 2005)
Valoarea caracteristica a inc. din zapada S
0,k
= 2.0 KN/mp

 Vânt (conform NP-082-04*)
Zona „A”: q
ref
= 0,40 KPa
Viteza vantului v = 35m/s

 Seismicitatea (conform Normativ P 100-1/2006 )
- ag = 0.20g
- Tc = 1.0 sec (perioada de colţ)
- clasa de importanta seismica III


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 16

NORMATIVE SI LEGI CE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIE:

Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Normativul C140/1986; 1999 pentru executarea lucrărilor de beton, care se completeaza cu
reglementarile din noul cod de practica pentru lucrarile din beton simplu armat si prefabricat.
STAS 3300/2 - 85 – Privind calculul si dimensionarea fundatiilor.
STAS 256/1 – 83 – TEREN DE FUNDARE
STAS 2389 – 77 – Jgheaburi si burlane – prescriptii de proiectare si alcatuire.
STAS 3303/0 – 77 – Pantele invelitorilor.
Indicativ NP-082-04* - Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor. Actiunea
vantului.
Indicativ CR 1-1-3 – 2005* - Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
Normativ P100 -1/ 2006 – Proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,
agrozootehnice si industriale.
Normativ P122/1989 – Proiectarea si executarea lucrarilor de izolatie fonica la cladiri civile, social –
culturale si tehnico – administrative.
C107 – 82 – Proiectarea si executarea lucrarilor de izolatie termice la cladiri.
Normativ C150 /99 – Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile
industriale si agricole.
Normativ P118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
Normativul C56 / 1985 privind receptia calitativa a lucrarilor de constructii si instalatii.
NE-012-1-2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat - partea 1 - Producerea betonului.
NE-012-2-2010 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat - partea 2 - Executarea lucrarilor din beton.
EUROCOD - Bazele proiectarii structurilor
EUROCOD 1 - Actiuni asupra structurilor
EUROCOD 2 - Proiectarea structurilor din beton
EUROCOD 5 - Proiectarea structurilor din lemn
EUROCOD 6 - Proiectarea structurilor din zidarie
EUROCOD 7 - Proiectare geotehnica
EUROCOD 8 - Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur.


CONCLUZII

Beneficiarul nu va introduce in executie prezenta documentatie fara referat de verificare tehnica
din partea unui verificator tehnic de proiecte atestat M.L.P.T.L.
Beneficiarul nu va incepe lucrarile fara existenta detaliilor de executie.
Beneficiarul nu va incepe lucrarile fara ca acesta sa angajeze un DIRIGINTE DE SANTIER atestat
MLPTL in vederea urmaririi executarii lucrarilor si a intocmirii CARTII TEHNICE.
Constructorul va respecta normele tehnice, p.s.i. si de protectia muncii in vigoare pentru categoria
de lucrari in executie.

INTOCMIT:
Rezistenta
ING. MURESAN ERNEST







Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 17

PROGRAM DE CONTROL AL CALITĂŢII
LUCRĂRILOR PROIECTATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE




- INVESTIŢIA ............................... MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII
S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

-Scop – Extindere si modernizare cladire, schimbare destinatie din spatiu de locuit in sediu de firma

- BENEFICIAR : ............................... S.C. HIDROTEC LINE S.R.L. -
Bucuresti - Sector 1, Sos. N.Titulescu, Nr.39-49, Bloc 12, Sc.A, Et.3, Ap. 14.
- AMPLASAMENT : ............................BUSTENI str. Paduri nr. 26 B
- PROIECTANT GENERAL............... S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. – DEVA
- PROIECTANT DE SPECIALITATE – REZISTENTA – S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA




În conformitate cu:

-Legea nr.10/1995 - ”Legea privind calitatea în construcţii “
-C56-85- Normativ privind verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente
-HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertiza tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei construcţiilor, completat cu Îndrumătorul de aplicare MLPTL nr .77 /N/1996
-HG nr.272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat în construcţii
-HG nr.261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind conducerea şi asigurarea calităţii în
construcţii - Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor
-HG nr.273 / 1994 privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
-OG nr. 623/ 2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de stat în construcţii
-HG nr.766/1997 referitor la Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
-HG nr.278 / 1994 - Regulamentul privind certificarea calităţii produselor folosite în construcţii
-GH 456/ 1994 - privind Regulamentul de recepţie a lucrărilor de montaj utilaje, instalaţii tehnologice şi a
punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie,

Se impune prezentul program de control si urmarire a calitatii lucrarilor ce urmeaza a fii executate,
dupa urmatorul program:










Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 18
PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL A CALITATII PE FAZE DE
EXECUTIE SI FAZE DETERMINANTE

OBIECTIV : MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII
S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.

NR
CRT.
FAZA DE LUCRARE SUPUSĂ CONTROLULUI PARTICIPĂ LA
CONTROL
DOCUMENT DE
ATESTARE A
CONTROLULUI
1 Verificarea naturii terenului la cota de fundare B ; P; E PVLA

Faza I-a determinanta
Faza premergatoare turnarii betonului in fundatii
B; P; E; I PVFD
2 Verificare si receptie armare cuzineti B; E PVLA
3 Verificare si receptie cofraj cuzinet B; E PVLA
4 Verificare si receptie suprafete de beton elevatie,
dupa curatire, in vederea executarii camasuielii
B; E PVLA
5 Verificare si receptie armare camasuire B; E PVLA
6 Verificare si receptie aspect beton dupa decofrare
camasuire
B; E PVLA
7 Verificare si receptie executie amorsa B; E PVLA
8 Verificare si receptie executie hidroizolatie verticala B; E PVLA
9 Verificare si receptie executie termoizolatie
polistiren extrudat
B; E PVLA
10 Verificare si receptie executie protectie
termo+hidroizolatie verticala
B; E PVLA
11 Verificare si receptie executie umplutura - grad de
compactare
B; E PVRC
12 Verificare si receptie cota de fundare
platforme(pardoseli) betonate exterioare
B; E PVLA
13 Verificare si receptie strat filtrant balast platforme
(pardoseli) exterioare (interioare)
B; E PVLA
14 Verificare si receptie armare platforma
(pardoseala) betonata
B; E PVLA
15 Verificare si receptie cofrag placa demisol,
stalpisori, buiandrugi, centuri
B; E PVLA
16 Verificare si receptie armare placa demisol,
stalpisori, buiandrugi, centuri
B; E PVLA
17 Verificare si receptie zidarie de caramida eficienta
parter + pod
B; E PVLA
18 Verificare si receptie cofrag planseu peste parter B; E PVLA
19 Verificare si receptie armare planseu peste parter B; E PVLA
20
Faza a II-a determinanta
Faza premergatoare turnarii betonului in planseul
peste parter
B; P; E; I PVFD
21 Receptie structura de rezistenta parter B; E PVRC
22 Verificare si receptie straturi componente
termoizolatie planseu peste parter (bariera de
vapori, termoizolatie vata minerala gr.= 20 cm,
structura lemn, podea cherestea in pod.

23 Verificare si receptie sarpanta de lemn B; E PVRC
24 Verificare si receptie invelitoate tabla prevopsita B; E PVRC
25 Receptie instalatie canalizare B; E PVRC
26 Receptie instalatii de apa – proba de dilatare si
presiune
B; E PVRC
27 Verificare rezistenta ohmica ansamblu instalatie B; E PVRC
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 19
Notaţii :
B - beneficiar, P-proiectant, E –executant, I - inspector
PVLA – Proces verbal de lucrări ascunse
PVRC - Proces verbal de recepţie calitativa
PVFD - Proces verbal de faza determinanta

NOTĂ
Conform reglementărilor în vigoare, executantul şi beneficiarul are obligaţia de a anunţa, cu cel
puţin 10 zile înaintea fazei determinante pe cei care trebuie să participe la realizarea controlului şi
întocmirea actelor;
Beneficiarul va lua toate măsurile pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce-i revin conform
Legii 10-1995;
Un exemplar din prezentul program şi actele mai sus menţionate precum şi proiectul se vor anexa la
Cartea tehnică a construcţiei si va fi vizat de Inspectia in Constructii – Deva;




BENEFICIAR, PROIECTANT

S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.
PROIECTANT REZISTENTA
S.C. STRUCTUR PROIECT S.R.L. DEVA































Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 20


URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE,
INTERVENTIILE IN TIMP SI POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR





Conform HG766-1997 si normative P130-1999 pentru
MODERNIZARE SI DEZVOLTAREA ACTIVITATII S.C. HIDROTEC LINE S.R.L.




Prevederile din prezentul regulament se aplica tuturor categoriilor de constructii si este obligatoriu pentru
toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate: investitori, proiectanti, executanti, proprietari,
administratori, utilizatori.
CAP. 1. URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE REPREZINTA O COMPONENTA A
SISTEMULUI CALITATII.
Obiectivul urmaririi comportarii in exploatare a constructiilor este evaluarea starii tehnice a constructiilor si
mentinerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor este o actiune distincta si are in vedere depistarea din
timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii de exploatare. Urmarirea comportarii in
exploatare a constructiilor se face prin:
-urmarire curenta;
-urmarire speciala.
Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau speciale-peroiodice, metode, caracteristici si parametrii
urmariti se stabilesc de catre proiectant sau expert in functie de categoria de importanta a constructiilor si
de caracteristicile acestora si se include in cartea tehnica a constructiilor, care va cuprinde de asemenea
si rezultatele consemnate ale acestor activitati.
Deoarece cladirile din prezentul proiect se supun activitatii de urmarire curenta, in continuare se
trateaza acest capitol numai din punctul de vedere al urmaririi curente, urmarirea speciala nefiind, in
acest caz, obiectui capitolului.
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor, care
corelata cu activitatea de intretinere, are scopul de a mentine aptitudinea de exploatare a acestora.
Urmarirea curenta se realizeaza pe toata durata de existenta, asupra tuturor constructiilor.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa si cu mijloace simple de
masurare, in conformitate cu prevederile din proiectul constructiei. La constatarea, in cursul activitatii de
urmarire curenta, a unor situatii care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta exploatarea
in conditii de siguranta a constructiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnica.
Obiectivul din prezentul proiect se va supune urmaririi curente o data pe an si in mod obligatoriu
dupa producerea de evenimente deosebite (seism, inundatii, incendii, explozii, alunecari de teren,
incarcari din zapada peste limitele normale). Vor fi semnalate defectele ivite asupra constructiei, cum ar fi:
-tasari de fundatii, deformari ale elementelor structurii de rezistenta, devieri de la orizontalitate si
verticalitate, rotiri, inclinari. Aceste defecte pot fi observate cu ochiul liber sau se pot constata efecte
secundare care sa conduce la elementele principale care s-au deformat; -coroziunea elementelor
metalice, exfolieri.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 21
Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta, va intocmi rapoarte ce vor fi
mentionate in "Jurnalul evenimentelor" si vor fi incluse in "Cartea tehnica a constructiei".
In cadrul urmaririi curente, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta,
stabilitatea si durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectie extinsa asupra
constructiei respective, urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.
1.1 Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii in exploatarea constructiilor.
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-Raspund de activitatea privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, sub toate
formele; asigura, dupa caz, personalul necesar; comanda expertizarea constructiilor, daca este cazul.
-Stipuleaza in contracte indatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii in exploatare a
acestora, la instrainarea sau la inchirierea constructiilor.
Proiectantii au obligatia de a elabora, pe baza de contract cu proprietarul, documentatiile tehnice
pentru urmarirea curenta.
Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa.
Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractual stabilite cu proprietarul
privind activitatea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor.

Persoanele care efectueaza urmarirea curenta, denumite RESPONSABIL CU URMARIREA
COMPORTARII CONSTRUCTIILOR, au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-Sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi cartea tehnica a constructiei,
inclusiv Jurnalul evenimentelor;
-Sa efectueze urmarirea curenta;
-Sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot determina efectuarea
expertizarii tehnice.
CAP. 2. INTERVENTIILE IN TIMP ASUPRA CONSTRUCTIILOR
Interventiile in timp asupra constructiilor reprezinta o componenta a sistemului calitatii.
Obiectul interventiilor in timp asupra constructiilor este evaluarea starii tehnice a constructiei, mentinerea
aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora.
Interventiile in timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau imbunatatirea aptitudinilor in exploatare.
Interventiile in timp asupra constructiilor au ca scop;
-Mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;
-Extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.
Lucrarile de interventie sunt:
-Lucrari de intretinere, determinate de uzura sau de degradarea normala si care au ca scop
mentinerea starii tehnice a constructiei;
-Lucrari de refacere, determinate de producerea unor degradari importante si care au ca scop
mentinerea starii tehnice a constructiei;
-Lucrari de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii
sau a functiunilor acestora si care se pot realiza cu mentinerea sau imbunatatirea starii tehnice a constructiilor.
Lucrarile de intretinere constau in efectuarea, periodic a unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale
elementelor de constructie-finisaje, straturi de uzura, straturi si invelitori de protectie sau ale instalatiilor si
echipamentelor, inclusiv inlocuirea unor piese uzate,
-Constructia prezinta pericol pentru mediul inconjurator si nu poate fi reabilitatata pentru a se elimina
acest pericol;
-Cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfintarii constructiei
Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor se efectueaza pe
baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente,
conform legii.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 22
2.1. Obligatii si raspunderi privind interventiile in timp asupra constructiilor
Proprietarii au urmatoarele obligatii si. raspunderi:
-Asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari importante
-Asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau modernizare si verificarea tehnica a
acestora;
-Asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie,
calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati;
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-Elaboreaza, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrari de interventii, anexe la
proiectele elaborate de ei in acest scop, care se introduc in cartea tehnica a constructiei.
Executantii lucrarilor de interventii asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din
proiectele elaborate in acest scop, luand toate masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
Utilizatorii constructillor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce se revin in cadrul activitatii de
interventii in timp asupra constructiilor.
CAP. 3. POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR
Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii incepe odata cu initierea actiunii
pentru, desfintarea acelei constructii, care se face:
a. la cererea proprietarului;
b. la cererea administratorului constructiei cu acordul proprietarului;
c. la cererea autoritatilor administratiei publice locale, in cazurile in care:
-constructia a fost executata fara autorizatie de construire;
-constructia nu prezinta siguranta in exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere;
-transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile in zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute
sau pentru reintegrarea in natura.
Constructia din prezentul proiect este in intregime demontabila si recuperabila. Se pote recupera in
intregime intreaga suprastructura.
Lucrarile de demontare si demolare se pot face numai pe baza unei autorizatii de desfintare si proiect
tehnic care sa inglobeze toale cerintele stipulate prin avizele si autorizatia de demolare.

Intocmit.
Ing. MURESAN ERNEST


















Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 23

CAIET DE SARCINI
REZISTENŢĂ

1. TERASAMENTE

1.1. Executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor


- Prevederi generale

Lucrările de terasamente nu se vor începe înaintea lucrărilor pregătitoare, prevăzute în capitolul 2.
Constructorul are obligaţia să urmărească stabilitatea masivelor de pămant ca urmare a influenţei
executării lucrărilor de terasamente prevăzute în proiect, sau acţiunii utilajelor de nivelare, săpare şi
compactare, precum şi construcţiilor şi instalaţiilor învecinate etc.
Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare în proiect - pe baza studiului
geotehnic - şi constatările constructorului pe teren la executarea săpăturilor, vor fi semnalate
proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare.
Cand executarea săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane
existente (apă, canal, abur, gaze, electrice, etc.) ce răman în funcţiune, trebuie luate măsuri pentru
protejarea acestora împotriva deteriorării. Aceste măsuri vor fi prevăzute în proiect, iar executarea
săpăturilor se va începe numai după obţinerea aprobării de la instituţiile care exploatează instalaţiile
respective (aviz de săpătură şi atunci cand este cazul şi permis de foc etc.).
Cand existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect dar pe parcursul
executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se va anunţa
beneficiarul lucrărilor. Se va prospecta terenul utilizand procedee adecvate şi se va anunţa proiectantul şi
organele de exploatare a reţelelor. Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul şi sub
supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare, de la caz la caz.

- Lucrări pregătitoare

Lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise, sunt, în
principal, cele de defrişări, demolări, amenajare a terenului şi a platformei de lucru.
Înainte de începerea lucrărilor de demolări, se vor examina reţelele subterane ale instalaţiilor de apă,
gaze, canalizare, electrice, etc. din zona construcţiilor respective. Prin proiect se vor stabili măsurile
speciale ce trebuie luate pentru ca lucrările de demolare să nu fie stanjenite în executarea lor de
eventualele distrugeri accidentale ale acestora şi a se evita accidentele sau incendiile.
În cazurile în care există pericol de incendiu sau de explozie este necesară obţinerea de către
beneficiar a permisului de foc.
În cazul descoperirii după demolare a unor gropi sau hrube ale căror linii se extind sub nivelul cotei
de fundare, executantul va opri lucrările şi va solicita beneficiarului şi proiectantului soluţii
corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi economic.
Excavarea stratului vegetal se va face de regulă mecanizat. Pămantul vegetal rezultat din săpare
va fi depozitat în afara perimetrului construit, în vederea redării în circuitul agricol a unei suprafeţe
echivalente cu cea dezafectată.
Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se execută lucrările de construcţie, va fi oprită
prin executarea de şanţuri de gardă ce vor dirija aceste ape în afara zonelor de lucru.
Pămantul rezultat din săparea şanţurilor se va depune între şanţurile de gardă şi săpăturile pe care
le apără.
În cazul în care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este accidentat, astfel că
executarea acestor şanţuri nu este economică, se vor amenaja rigole.


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 24
- Trasarea pe teren

Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiilor pe amplasamentele proiectate şi marcarea
fiecărei construcţii conform proiectului.
Pentru întocmirea planului de executare a lucrărilor de trasare necesare fixării poziţiei construcţiilor
pe amplasamentele proiectate şi abaterile admisibile la trasare sunt date în “Îndrumătorul privind
executarea trasării de detaliu în construcţii “ indicativ C 83 - 75 .
Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu şi
se efectuează pe baza planului de trasare, după fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat.

- Executarea săpăturilor şi a sprijinirilor

La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:
- menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau în jurul fundaţiilor existente pe o
distanţă suficientă, astfel încat să nu pericliteze instalaţiile şi construcţiile învecinate;
- cand turnarea betonului în fundaţie nu se face imediat după executarea săpăturii, aceasta va fi oprită la
o cotă mai ridicată decat cota finală pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului de sub talpa fundaţiei.
Necesitatea sprijinirii pereţilor săpăturilor de fundaţie se va stabili ţinand seama de adancimea
săpăturii, natura, omogenitatea, stratificaţia, coeziunea, gradul de fisurare şi umiditatea terenului, regimul
de scurgere a apelor subterane, condiţiilor meteorologice şi climatice din perioada de execuţie a lucrărilor
de terasamente, tehnologia de execuţie adoptată, etc.
Săpăturile de lungimi mari pentru fundaţii se vor organiza astfel încat, în orice fază a lucrului,
fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor în timpul
execuţiei.
Săpăturile ce se execută cu excavatoare nu trebuie să depăşească, în nici un caz, profilul proiectat
al săpăturii. În acest scop săpătura se va opri cu 20 ... 30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa
executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare ( buldozere, gredere) sau manual.
Dimensiunile în plan, cotele şi gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeţelor săpăturilor vor
asigura condiţiile tehnologice, de securitate a muncii şi calitate a lucrărilor în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
În cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei, săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior
cotei prevăzute în proiect:
- pentru nisipuri fine 0,20 ... 0,30 m;
- pentru pămanturi argiloase 0,15 ... 0,25 m;
- pentru pămanturi sensibile la umezire 0,40 ... 0,50 m.
Săparea acestui strat se va face imediat înainte de începerea execuţiei fundaţiei.
În cazul unei umeziri superficiale, datorită precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de
fundaţie trebuie lăsat să se zvînte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundaţiei (betonare), iar
dacă umezirea este puternică se va îndepărta stratul de noroi.
Schimbarea cotei fundului gropii de fundaţie în timpul execuţiei se poate face numai cu acordul
proiectantului.
În cazul executării de săpături langă construcţii existente sau în curs de execuţie, se vor prevedea
prin proiect măsuri speciale pentru asigurarea stabilităţii acestora (sprijinirea fundaţiilor sau construcţiilor
existente, subzidiri în cazul unor săpături mai adanci etc.).
Turnarea betonului în fundaţii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din
proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îşi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a
construcţiei respective.
Pe parcursul executării lucrărilor executantul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului
geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de cate ori se constată neconcordanţa între
prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului a nivelului şi
caracterului apelor subterane etc.
Rezultatul cercetărilor efectuate în timpul execuţiei lucrărilor de către proiectant, modificările
stabilite, precum şi concluziile asupra acurateţei privind modul de executare a soluţiilor de fundare
preconizate de proiectant se vor ataşa la cartea construcţiei şi la studiul geotehnic pentru completarea
acestuia.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 25

- Executarea umpluturilor compactate
Umpluturile se vor executa de regulă din păminturile coezive, slab coezive şi necoezive rezultate
din lucrările de săpătură.
Se interzice realizarea umpluturilor din pămînturi cu umflări şi contracţii mari, maluri, prafuri, argile
moi, cu un conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări, etc.
Înainte de executarea umpluturilor este obligatorie îndepărtarea stratului de pămînt vegetal, iar
suprafaţa rezultată va fi amenajată cu pante de 3 ... 5% pentru a asigura scurgerea apleor din precipitaţii.
De asemenea această suprafaţă se va compacta în vederea realizării unui strat de bază cu portanţă
mărită .
Umiditatea pămantului pus în operă va fi cît mai aproape de umiditatea optimă de compactare,
admiţîndu-se variaţii de  2% .
Umpluturile între fundaţii şi la exteriorul clădirilor pînă la cota prevăzută în proiect se vor executa
imediat după decofrarea fundaţiilor.

- Executarea lucrărilor pe timp friguros
La executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor
generale şi a celor specifice lucrărilor de pămant, prevăzute în “Normativul pentru realizarea pe timp
friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente“ indicativ C 16 -79.

- Recepţionarea lucrărilor de terasamente
Verificarea calităţii lucrărilor de terasamente, în vederea recepţionării lor, se face în conformitate
cu prevederile din Normativul C 56 - 85.
Ca operaţiuni specifice la recepţionarea lucrărilor de terasamente pentru construcţiile civile şi
industriale, se vor controla şi procesele verbale de lucrări ascunse precum şi documentaţia de şantier
privind:
- amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare pentru drenarea terenului;
- în cazul săpăturilor executate în pămanturi situate sub nivelul apelor subterane sau cu infiltraţii
puternice de apă, se va preciza cota la care s-a reuşit a se coborî nivelul apelor subterane, care urmează
a se menţine şi după terminarea lucrărilor de fundaţii;
- măsurile luate pentru asigurarea cotei de săpare sau atunci cand e cazul, pentru ridicarea sau
coborarea acesteia, pentru pregătirea fundului săpăturii, precum şi modul în care s-au remediat greşelile
făcute la executarea acestor lucrări;
- măsurile speciale de siguranţă luate în legătură cu executarea de săpături langă fundaţiile unor
construcţii existente.

- Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de terasamente
1.2.1. - Construcţii locuinţe social culturale, industriale
La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se va verifica pentru fiecare în parte
dimensiunile şi cotele de nivel realizate şi se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul depăşirii
oricărei dintre abaterile admisibile, este interzisă începerea executării corpului fundaţiilor înainte de a se fi
efectuat toate corecturile necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile.
În toate cazurile în care se constată că - la cota de nivel stabilită pentru proiect - natura terenului
nu corespunde cu aceea avută în vedere la proiectare, soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi
stabilită decat pe baza unei dispoziţii scrise a proiectantului.
Înainte de începerea executării corpului fundaţiilor se va încheia un proces verbal de lucrări
ascunse, semnat de beneficiar, constructor şi proiectant; în procesul verbal se vor înscrie şi toate
modificările întroduse faţă de proiect.
Umpluturile (perne) de pămant, nisip, balast, pietriş sau piatră spartă, care servesc drept
consolidare a terenului de fundare şi pe care se aşează direct fundaţii, trebuie tratate ca lucrări speciale,
verificandu-se:

- corespondenţa cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aşează;
- calitatea materialului utilizat pentru această umplutură;
- respectarea tehnologiei de compactare prevăzută în proiect;
- realizarea gradului de compactare prevăzut în proiect;
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 26
- abaterea admisibilă faţă de gradul de compactare prevăzut în proiect este de -2% pentru medie
şi 5% pentru valoarea minimă;
- toate buletinele de încercări şi rezultatele verificărilor menţionate mai sus se vor consemna în
procese verbale de lucrări ascunse.
Umpluturile compactate cu maiul greu urmează acelaşi regim ca şi al pernelor.
Pentru umpluturile de pămînt utilizate pentru platforme, căi de acces pietonale sau cu circulaţie
auto uşoară, sistematizări verticale, completarea săpăturilor de fundaţie sau pentru conducte sub
pardoseli etc., se va verifica:
- îndepărtarea pămantului vegetal şi al altor straturi indicate în proiect;
- corespondenţa cu proiectul a naturii pămantului utilizat şi a tehnologiei de compactare;
- realizarea gradului de compactare ( D ).
În cazul pămanturilor sensibile la umezire se vor mai verifica:
- asigurarea colectării şi evacuării apelor din precipitaţii sau din surse accidentale, pe toată durata
executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii;
- menţinerea ultimului strat de 30 ... 50 cm al săpăturii pînă în ziua în care se începe betonarea în
zona respectivă;
- excluderea pămanturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgărilor, etc.;
- executarea umpluturilor şi trotuarelor (definitive sau provizorii).

1.2.2. - Toleranţe admise la trasarea construcţiilor
STAS 9824 / 1 - 75 - Anexa II 2.2. din Buletinul Construcţiilor vol.1-2 / 1986

1.2.3. - Gradul de compactare admisibil al umpluturilor
STAS 2914 - 76 - Anexa 2.3. din Buletinul Construcţiilor vol.1-2 / 1986

La execuţie se vor respecta şi reglementările normativelor C169 / 88 şi C56 / 85, aferente
terasamentelor.

2. EXECUTAREA FUNDAŢIILOR

2.1. Executarea lucrărilor de fundaţii directe
2.1.1. - Executarea fundaţiilor directe
Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor trebuie să fie terminate
lucrările pregătitoare şi anume:
- trasarea axelor fundaţiilor şi executarea săpăturilor;
- protecţia construcţiilor vecine şi a instalaţiilor existente în pămant;
- coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundaţiilor în uscat,
atunci cand procedeele de execuţie adoptate nu permit betonarea sub apă;
- asigurarea suprafeţelor necesare pentru amplasarea şi funcţionarea normală a utilajului de lucru,
a depozitelor de materiale şi a instalaţiilor auxiliare necesare executării fundaţiilor;
- verificarea axei fundaţiilor;
- verificarea corespunzătoare dintre situaţia reală şi proiect (din punct de vedere al calităţii
terenului, dimensiunile şi poziţiilor), în limitele toleranţelor prescrise;
- încheierea procesului verbal de recepţie a terenului de fundare.
Dacă caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute în vedere la proiectare, măsurile ce
urmează a se lua se stabilesc împreună cu proiectantul şi se transmit prin dispoziţie de şantier.
În cazul fundaţiilor în apă cu sau fără epuismente, se verifică în mod special că nu s-au produs
afuieri, ebulmente, prăbuşiri etc.sau că efectele acestora au fost înlăturate în aşa fel încat corpul fundaţiei
să poată fi executat corect conform proiectului.
Trasarea lucrărilor de fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu.
La poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor de beton şi beton armat, abaterea admisibilă este de
10 mm .
Abaterea admisă pe verticală la poziţionarea fundaţiilor faţă de cota de nivel, se admite de
maximum 10 mm.
La executarea fundaţiilor trebuie avute în vedere următoarele :
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 27
- materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor din
standardele şi normele de fabricaţie în vigoare; se atrage atenţia asupra cazurilor în care proiectele
prevăd ca măsuri de protecţie anticorozivă utilizarea de cimenturi speciale şi anumite grade de
impermeabilitate a betonului;
- fundaţia se execută fără întrerupere pe distanţa dintre două rosturi de tasare; în cazul cand
această condiţie nu poate fi respectată se procedează conform Normativului NE-012 - 99;
- în cazul betonării sub nivelul apei subterane se verifică, după caz, fie eficacitatea epuismentelor,
inclusiv a măsurilor contra afuierii terenului şi spălării cimentului din beton, fie respectarea prevederilor din
anexa Normativului NE-012-99;

2.1.2. - Măsuri de tehnica securităţii muncii
În procesul de execuţie a lucrărilor de fundaţii, trebuie respectate următoarele prevederi în vigoare:
- Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu
Ord.nr.34 / 1975 şi 60 /1979;
- Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii - montaj, aprobate de M.C.Ind. cu ord.nr.
1233 / D / 1980;
Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului,
indicativ P.118 - 83.
Executantul va elabora instrucţiuni speciale de tehnica - securităţii muncii pentru lucrul cu fiecare
nou tip de utilaj introdus pe şantier, precum şi pentru diferitele operaţiuni ce se efectuează la lucrările de
fundaţii, care nu sunt prevăzute în normele în vigoare, folosind în acest scop fişele tehnologice existente
sau cartea tehnică a utilajului respectiv.
Înainte de începerea săpăturilor la fundaţii, este absolut necesar ca suprafaţa terenului să fie
curăţată şi nivelată, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu se permite stagnarea apelor din
precipitaţii şi scurgerea lor în săpăturile de fundaţie; aceste lucrări se vor prevedea în proiect, ca lucrări de
bază.
Ultimul strat de pămant, de circa 30 cm grosime, din săpăturile de fundaţie trebuie excavat pe
porţiuni eşalonate în timp - pe măsura posibilităţilor de execuţie a fundaţiilor în ziua respectivă - şi imediat
înainte de turnarea betonului de fundaţie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaţiile de
umiditate.
Dacă totuşi se produc crăpături pe suprafaţa terenului la cota de fundare, înainte de turnarea
betonului se va proceda la matarea lor, fie cu lapte de ciment (dacă crăpăturile sunt mici) fie cu pămant
stabilizat şi apoi la compactarea suprafeţei de fundare precedată de o uşoară stropire a pămantului,
pentru a se realiza umiditatea optimă de echilibru.
Umpluturile sub pardoseli se vor executa fie din pămanturi lipsite de potenţial contracţie- umflare -
dacă se dispune de un astfel de material în zonă - fie din P.U.C.M. stabilizate; în toate cazurile,
umpluturile vor fi bine compactate, în straturi de 15 ... 20 cm grosime, fiind interzisă utilizarea în acest
scop a materialelor drenante.
Pentru controlul realizării umpluturilor de orice fel, se va proceda conform STAS 1913/13-73,
aceste lucrări fiind prevăzute în proiect ca lucrări de bază .
Stabilizarea PUCM, folosit la umpluturi, care se realizează în scopul de a se reduce umflarea
relativă a pămantului sub limita care-l face insensibil la variaţiile de umiditate U
L
< 90%, se poate efectua
fie prin metode chimice, fie prin degresare cu nisip.
La executarea lucrărilor de terasamente şi fundaţii se vor respecta următoarele reglementări în
vigoare:
- Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu
ordinul nr.34 / 1975 şi 60 / 1975;
- Norme de protecţia muncii în construcţii - montaje, aprobate de Ministerul Construcţiilor
Industriale cu ordinul 7 / N / 1970 .

2.3. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii
2.3.1. - Domeniu de aplicare, prevederi generale, fundaţii directe
Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de fundaţii, de orice tip (continue, izolate,
radiere, directe, pe piloţi etc.) şi executate prin orice procedeu pentru care există o prescripţie tehnică în
vigoare.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 28
Orice lucrare de fundaţii va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea ei ca “fază de
lucrări“ a naturii terenului, a săpăturilor şi după retrasarea generală a tuturor fundaţiilor, a elementelor
geometrice respective şi - unde e cazul - a fiecărui pilot în parte.
În cazul fundaţiilor executate în apă, cu sau fără epuismente, se va verifica în mod special că nu
s-au produs afuieri, ebulmente, prăbuşiri etc. sau că efectele acestora au fost înlăturate, în aşa fel încat
corpul fundaţiei să poată fi executat corect, conform proiectului.
În cazul fundaţiilor amplasate pe pămanturi sensibile la umezire sau cu contracţii mari, se vor
verifica în plus măsurile luate pentru evitarea umezirii pămantului din jur sau de sub fundaţii şi că ultimul
strat de pămant de 40 ... 50 cm grosime nu s-a săpat decat în ziua în care se începe executarea corpului
fundaţiei în zona respectivă.
În cazul fundaţiilor de beton sau beton armat, se vor aplica integral şi prevederile caietului V al
prezentului normativ, inclusiv anexa respectivă.
Toate verificările, încercările ce se efectuează pe parcursul lucrărilor de fundaţii şi rezultatele
acestora se vor înregistra în procese - verbale de lucrări ascunse.
Verificările ce trebuie efectuate, pe parcursul execuţiei sunt:
- aplicarea măsurilor de protecţie prevăzute în proiecte pentru cazul agresivităţilor naturale
(ale apelor subterane) în special în ce priveşte tipul de ciment, gradul de impermeabilitate al betonului şi
acoperirea armăturilor;
- realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevăzute în proiect;
- betonarea continuă a fundaţiei, fără întreruperi cu durata mai mare decat aceea prevăzută
în normativul C.140 - 79; în cazul în care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza
mărimii sau formei fundaţiei, rosturile de lucru vor fi stabilite în prealabil, cu avizul proiectantului;
- în cazul betonării sub nivelul apei subterane se va verifica, după caz: fie eficacitatea
epuismentelor, inclusiv a măsurilor contra afuierii terenului şi spălării cimentului din beton, fie respectarea
prevederilor normativului C.140 - 79 în legătură cu betonarea sub apă;
- în cazul fundaţiilor de tip pahar pentru încastrarea stalpilor prefabricaţi, se vor verifica
dimensiunile golului (secţiuni orizontale şi verticale cotele fundului paharului), împănarea şi celelalte
legături provizorii ( care trebuie să asigure echilibrul stabil al stalpului, conform normativului C.140 - 79,
P.10 - 77 precum şi încastrarea definitivă , prin betonare);
- în cazul fundaţiilor pentru stalpi metalici şi a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea
pieselor metalice de prindere (geometrie, caracteristici fizico - mecanice, protecţia anticorozivă etc.) şi
poziţiile lor, precum şi a mortarului sau betonului pentru încastrare, subbetonare, etc.
La recepţiile pe faze de lucrări şi recepţiile preliminare, comisiile respective vor efectua în afară de
examinarea actelor încheiate pe parcurs, în ce priveşte frecvenţa, conţinutul şi încadrarea în prevederile
proiectului şi prescripţiile tehnice, în limita abaterilor admisibile - şi o serie de sondaje, în numărul pe
care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificărilor anterioare, în special în
ce priveşte poziţiile, formele şi dimensiunile geometrice şi calitatea corpului fundaţiilor.
În cazul fundării construcţiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afanate,
umpluturilor, etc.) executarea şi verificarea lucrărilor de fundaţii se va face cu respectarea Normativului
C.29 - 85.

Abateri admisibile la fundaţii directe
1. Abateri privind precizia amplasamentului şi a cotei de nivel:
- poziţia în plan orizontal a axelor fundaţiilor 10 mm
- poziţia în plan vertical a cotei de nivel 10 mm
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni în plan orizontal:
- înălţimi pană la 2 m  20 mm
- înălţimi peste 2 m  30 mm
- înclinarea faţă de verticală a muchiilor şi suprafeţelor:
- pentru 1 m liniar 3 mm
- pe toată înălţimea 16 mm
- înclinarea faţă de orizontală a muchiilor şi suprafeţelor :
- pentru 1 m liniar 5 mm
- pentru suprafeţe libere 20 mm

La executarea fundaţiilor se vor respecta şi reglementările normativelor P10 / 86, P70 şi C56 / 85 caiet IV.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 29
3. CINTRE, SPRIJINIRI ŞI COFRAJE

3.1. Executarea lucrărilor de cofraje
3.1.1. - Cofraje şi susţinerile lor
Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încat să îndeplinească următoarele condiţii:
- să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect pentru
elementele ce urmează a fi executate, respectandu-se înscrierea şi abaterile admisibile precizate în anexa
X.3;
- să fie etanşe astfel încat să nu permită pierderea laptelui de ciment;
- să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie;
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a se degrada elementele de beton
cofrate sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
- să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează.
Cofrajele se pot confecţiona din: lemn sau produse pe bază de lemn, metal, sau produse pe bază
de polimeri. Materialele utilizate trebuie să corespundă reglementărilor specifice în vigoare.
Din punct de vedere al concepţiei de alcătuire se deosebesc:
- cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite de obicei la o
singură turnare;
- cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la
un anumit număr de turnări;
- cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării
betonului (cofraje glisante, păşitoare sau rulante).
Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung cu agenţi de decofrare pe feţele
care vin în contact cu betonul, după curăţirea prealabilă şi înainte de fiecare folosire.
Manipularea, transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încat să se evite deformarea şi
degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe
pămant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraj.
Constructorul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta şi va elabora fişele tehnologice necesare
realizării lucrărilor de cofraje.
Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:
- lucrările pregătitoare;
- fazele de execuţie;
- poziţia eventualelor ferestre de curăţire sau betonare;
- programul de control al calităţii pe fazele de execuţie a cofrajelor;
- resursele necesare (echipamente de cofrare şi susţineri,utilaje - scule şi forţa de muncă);
- organizarea raţională a locului de muncă.
Înainte de începerea operaţiei de montare a cofrajelor se vor curăţi şi pregăti suprafeţele de beton
care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor de
legătură sau continuitate precum şi a benzilor de rost.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

3.1.2. -Reglementări privind executarea lucrărilor de cofraje
C 41 - 86 - Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante
C 162 - 73 - Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru
pereţi din beton monolit la clădiri
C 11 - 74 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din
placaj pentru cofraje

3.1.3. - Controlul calităţii lucrărilor
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje şi
susţineri;
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 30
- în cursul execuţiei, verificandu-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a
elementelor;
- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în “Registrul de procese verbale pentru
verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse“.
Abaterile faţă de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj şi cofrajele montate sunt
indicate în anexa X.3.
(Anexa X.3. - Buletinul Construcţiilor 12 / 1986 )

3.2. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de cofraje
3.2.1. - Prevederi comune
Panourile refolosibile parţial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, înainte de montare
trebuie să fie verificate de către conducătorul tehnic al lucrării. La verificarea panourilor se vor avea în
vedere următoarele aspecte:
- dacă prezintă rigiditatea necesară pentru a nu se deforma;
- starea de conservare;
- dacă s-au executat remedierile deteriorărilor apărute anterior.
Cofrajele montate în operă, avand forma elementelor ce urmează a se betona, înainte de
montarea armăturii, se verifică de către conducătorul tehnic al lucrării împreună cu proiectantul.
Verificările se referă la corespondenţa cu prevederile din proiect, la condiţiile de calitate şi încadrarea în
abaterile admisibile, conform normelor în vigoare.
La executarea cofrajelor şi cintrelor se vor respecta şi reglementările normativelor NE 012 - 1999
şi C56 / 85 - caiet VII.

4. ARMĂRI

4.1. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de armare
La terminarea montării armăturilor se va consemna în procesul verbal constatările rezultate în
urma verificărilor efectuate cu privire la:
- numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;
- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
- lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elemente ce se toarnă ulterior;
- poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;
- calitatea sudurilor;
- numărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
- dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;
- poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.

4.2. Executarea lucrărilor de armare
4.2.1. - Armarea betonului
Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438 / 1,2,3 - 80.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi domeniile lor de aplicare sunt indicate în
tabelul 3.1. pag.12 din Buletinul Construcţiilor vol.12 / 1986.
Livrarea oţelului beton se va face conform prevedrilor în vigoare şi însoţită de certificatul de
calitate. În cazurile în care livrarea se face de către o bază de aprovizionare, aceasta este obligată să
transmită certificate de garanţie corespunzătoare loturilor pe care le livrează .
Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în spaţii amenajate
şi dotate corespunzător, astfel încît să se asigure:
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului;
- evitarea murdăririi acestora cu pămint sau alte materiale;
- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.
Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat, operaţia de control va consta, conform
prevederilor din anexa X.1. pct.A.5., din:
- constatarea existenţei certificatului de caliatate sau de garanţie;
- verificarea dimensiunilor secţiunii, ţinand seama de reglementările din anexa III.1.;
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 31
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă
conformitate cu prevederile proiectului.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor îndepărta:
- eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de sarmă, dar numai în zonele în care barele urmează a fi înnădite
prin sudură.
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încat să se evite
confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor pînă în momentul montării.
Armăturile se vor termina cu sau fără ciocuri, conform prevederilor din proiect.
În cazul etrierilor care se îndoaie după un unghi drept, raza cercului de îndoire va fi de minimum
2 d ( d = diametrul etrierului).
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10 C. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25mm se vor fasona la cald.
Montarea armăturilor poate să înceapă numai după:
- recepţionarea calitativă a cofrajelor;
- acceptarea de către proiectant a fişei tehnologice.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect, luandu-se măsuri care să asigure
menţinerea acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre etc.)
Praznurile şi piesele matalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură sau legături cu sîrmă de
armătura elementului, sau vor fi fixate de cofraj, astfel încît să se asigure menţinerea poziţiei lor în timpul
turnării betonului.
Se recomandă ca, atunci cînd se dispune de mijloace mecanice de ridicare şi montaj, armătura să
se monteze sub formă de carcase preasamblate de preferinţă sudate prin puncte .
La încrucişări, barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sîrmă negră (STAS
889 - 80) sau prin sudură electrică prin puncte .
La grinzi şi stalpi, vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii cu colţurile etrierilor, sau cu
ciocurile agrafelor . Restul încrucişărilor acestor bare, cu porţiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai
în şah (cel puţin din doi în doi).
Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează. Etrierii şi
agrafele montate înclinat faţă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se
încrucişează. Fretele vor fi legate, de regulă, de toate barele longitudinale cu care se încrucişează .
Plasele sudate se vor folosi ca armături pentru elementele din beton armat, monolite şi
prefabricate (plăci pentru planşee şi acoperişuri etc.), solicitate de regulă numai de încărcări statice.
Încărcarea, descărcare şi transportul plaselor sudate se vor face cu grijă, evitîndu-se izbirile şi
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Înnădirtea barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului .
Procedeele de înnădire pot fi prin:
- suprapunere;
- sudură;
- manşoane presate la rece;
- manşoane sudate metalotermic.
Înlocuirea armăturilor cu bare din alt tip de oţel, decat cel prevăzut în proiect, se va efectua numai
cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate în proiect.
Înlocuirea se va înscrie pe planurile de execuţie, care se depun la cartea construcţiei şi va fi
vizitată de inginerul care are în subordine lucrarea.

4.2.2. - Controlul calităţii lucrărilor
La terminarea montării armăturilor se va verifica:
- numărul , diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;
- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;
- lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elemente ce se toarnă ulterior;
- poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor;
- calitatea sudurilor;
- nimărul şi calitatea legăturilor dintre bare;
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 32
- dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării;
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;
- poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.

4.2.3. - Caracteristici de formă şi dimensiuni ale oţelului beton
STAS 438 / 1 - 80 şi STAS 438 / 2 - 80 - Anexa III.1. din Buletinul Construcţiilor vol.12 / 1986.

4.2.4. - Prevederi constructive pentru armare
Anexa III.2. din Buletinul Construcţiilor vol.12 / 1986.

4.3. Sudarea armăturilor de otel beton
Înnăditurile sudate se vor amplasa conform indicaţiilor din proiectul de execuţie, iar în lipsa
acestora se vor respecta următoarele prevederi:
- între două secţiuni învecinate, cu una sau mai multe înnădiri sudate, va fi o distanţă de cel puţin
50 d;
- aria armăturilor de rezistenţă înnădite prin sudare şi solicitate la întindere , într-o secţiune a unui
element de beton armat, se recomandă a nu depăşi 25% din aria totală a armăturilor de rezistenţă; dacă
armătura de rezistenţă este alcătuită din trei bare, se admite, în mod excepţional, ca una din bare să fie
sudată.
Înnădirile sudate vor fi executate numai de către sudori care au susţinut examenul practic şi
teoretic pentru grupa 3 a prevedrilor de sudare, conform STAS 9532 / 1 - 74 şi care s-au specializat
pentru procedeele de sudare şi variantele de înnădire .
Înnădirile se vor poansona şi verifica prin probe distructive , executate intercalat de acelaşi sudor
şi în aceleaşi condiţii cu sudurile din operă, în proporţie de 3% din numărul total al înnădirilor.
Oţelurile - beton ce se pot îmbina sau înnădi prin sudare sînt cele prevăzute în STAS 438/1-80 şi
438/2-80.
Sudarea se va putea efectua numai dacă temperatura ambiantă este de cel puţin 0C, pentru
sudarea oţelurilor PC 52 , PC 60 şi PC 90 şi de cel puţin -5C, pentru sudarea oţelului OB 37.
După terminarea sudării, la temperaturi exterioare mai mici ca +5C sau la vant puternic şi
umiditate ridicată, înnădirea sudată se va împacheta în materiale termoizolante uscate, protejate contra
umezelii, pentru asigurarea unei răciri lente.
Capetele barelor ce se sudează se vor curăţa cu peria de sarmă pînă la obţinerea unui luciu
metalic pe lungimea înnădirii prin sudare, precum şi pe suprafeţele transversale ale capetelor ce se
sudează.
Capetele barelor ce urmează a fi sudate se vor tăia manual, cu mijloace mecanice sau cu flacără,
urmată de o curăţire mecanică suplimentară a feţei prelucrate.
Se va urmări permanent, prin monatrea unui voltmetru, variaţia tensiunii din reţeaua de alimentare
a maşinilor sau agregatelor de sudare şi se va interzice sudarea în perioadele cand se constată o variaţie
a tensiunii mai mari de  10% faţă de tensiunea nominală, luandu-se măsuri pentru înlăturarea acestor
variaţii (programarea consumurilor de curent).
Sudarea manuală cu arcul electric prin suprapunere şi cu eclise se foloseşte la înnădirea barelor
din oţel - beton utilizate ca armături în beton armat, sudate în poziţie orizontală, verticală sau înclinată.
Procedeul de sudare manuală cu arcul electric prin suprapunere şi cu eclise se recomandă a fi
utilizată la înnădirea barelor cu  < 25 mm.
Înnădirea prin sudare manuală cu arcul electric se poate aplica în următoarele variante:

- prin suprapunere;
- cu două eclise egale;
- cu o singură eclisă.
Recepţia armăturilor sudate se face pe loturi .
Un lot este alcătuit din armături de acelaşi oţel şi diametru, îmbinate sau înnădite prin sudare, cu
acelaşi procedeu, în aceleaşi condiţii tehnice şi de către acelaşi sudor.
Controlul calităţii loturilor se efectuează prin operaţiunile de verificare şi de încercare a îmbinărilor
şi înnădirilor sudate.
Îmbinările şi înnădirile sudate executate în atelier, la banc pe şantier sau în operă, vor fi
recepţionate de către o comisie alcătuită din:
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 33
- şeful de atelier;
- responsabilul cu sudura (din cadrul persoanelor cu pregătire numite de unitate);
- delegatul CTC.
Loturile vor trebui să îndeplinească simultan condiţiile privind verificarea şi înceracrea epruvetelor
de control.
Înnădirile sudate, execuate în operă, vor putea fi recepţionate şi pe baza numai a rezultatelor
verificărilor, urmand ca acestea să fie completate ulterior cu rezultatele încercărilor epruvetelor de control
executate intercalat.
Comisia de recepţie va aprecia, de la caz la caz, dacă lotul găsit necorespunzător va fi remaniat
sau i se va da o altă utilizare corespunzătoare calităţii sale .
Recondiţionarea loturilor se va face conform indicaţiilor comisiei de recepţie .
Dacă lotul de înnădire respins este în operă, conducerea tehnică a şantierului, împreună cu
proiectantul, vor analiza calitatea execuţiei şi vor stabili măsurile de remediere necesare.
Abaterile limită admise se găsesc în tabelul 17 din Buletinul Construcţiilor vol.7 / 1983
pag.92 şi 93.
Se vor respecta prevedrile Normelor republicane de protecţie a muncii , aprobate de Ministerul
Muncii şi Ministerul Sănătăţii nr.34 şi nr.60 din 1975 cap. II , III , VIII , X , şi XVII .
Pentru lucrările de sudare a armăturilor de oţel beton vor fi admişi numai muncitori calificaţi care
au absolvit cursuri de specialitate şi au făcut un instructaj special de tehnica securităţii.
Pentru lucrări de sudură executate la înălţime, pe schele sau platforme, se vor lua măsuri speciale
de securitate, atat pentru sudori, cat si pentru utilaje, pentru a se preveni căderea lor; schelele sau
platformele de lemn se vor proteja cu foi de tablă sau azbest, contra unui eventual incendiu.
Pentru sudorii care lucrează la înălţime se va dispune în mod obligatoriu utilizarea centurilor de
siguranţă.
Sudorii vor purta în timpul lucrului numai echipamentul de protecţie prevăzut de standardele şi
normativele în vigoare.
Îmbrăcămintea va fi strînsă pe corp, capul acoperit (cu şapcă sau basc) şi încălţămintea bine
încheiată, pentru protejarea sudorilor împotriva stropilor de metal proveniţi de la sudare.
Funcţionarea agregatelor de sudură va fi urmărită de un specialist, iar montarea şi repararea lor va
fi făcută numai de către electricieni.
Sudorii care execută înnădiri sau îmbinări de armături de oţel - beton prin procedee de sudare, vor
fi examinaţi prin executarea de probe şi teoretic, pe baza prevederilor STAS 9532 / 1 - 74, de către o
comisie numită de către unitatea executantă.
Obligatoriu la executarea şi recepţia îmbinărilor sudate, se vor respecta şi celelalte prevederi ale
normativului C 28 / 83 - editat în Buletinul Construcţiilor 7 / 83 .
La executarea armăturilor se vor respecta şi reglementările normativelor C 140/86, C 56/85.

5. LUCRĂRI DE BETONARE

5.1. Executarea lucrărilor de beton şi beton armat
5.1.1. - Prevederi generale
Pentru asigurarea durabilităţii construcţiilor, proiectantul va analiza regimul de expunere sau
natura şi gradul de agresivitate al mediului.
În proiect se va adopta în mod corespunzător clasa betonului şi se va preciza după caz:
- gradul de impermeabilitate;
- tipul de ciment;
- dozajul minim de ciment;
- valoarea maximă a raportului A / C.

Echivalenţa dintre mărcile şi clasele de beton este:
marca Clasa marca clasa marca clasa
B 50 Bc 3,5 B 200 Bc 15 B 450 Bc 35
B 75 Bc 5 B 250 Bc 20 B 500 Bc 40
B 100 Bc 7,5 B 300 Bc 22,5 B 600 Bc 50
B 150 Bc 10 B 400 Bc 30 B 700 Bc 60

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 34
5.1.2. - Materiale utilizate la prepararea betoanelor
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi condiţiile de
utilizare sunt precizate în anexa IV.1.
Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hartie, însoţit de un certificat de calitate.
Depozitarea cimentului se va face numai după constatarea existenţei certificatului de calitate sau
de garanţie şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment
sau în încăperile special amenajate.
Cimentul se va întrebuinţa în ordinea datelor de fabricaţie.
Durata de depozitare nu va depăşi 60 zile de la data expedierii de către producător pentru
cimenturile cu adaosuri şi respectiv 30 zile în cazul cimenturilor fără adaosuri.
Metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 227 - 86 şi anexa IV.2.
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparentă cuprinsă între 2201 şi 2500 kg / mc, se
folosesc agregate grele, provenite din sfăramarea naturală sau / şi din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avand pante şi rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimea corespunzătoare
evitării amestecării cu alte sorturi .
Metodele de încercare sînt reglementate în STAS 4606 - 80 anexa IV.4.).
Apa utilizată la confecţionarea betoanelor poate să provină din reţeaua publică sau altă sursă, dar
în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790 - 84 .
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor poate avea ca scop :
- îmbunătăţirea lucrabilităţii, în cazul elementelor cu armături dese, secţiuni subţiri sau a
betoanelor pompate;
- îmbunătăţirea gradului de împermeabilitate, în cazul recipienţilor, elementelor expuse la
intemperii sau situate în medii agresive;
- obţinerea de betoane de rezistenţă superioară;
- reglarea procesului de întărire : întîrziere sau accelerare, în funcţie de cerinţele tehnologice;
- îmbunătăţirea comportării la îngheţ - dezgheţ repetat;
- creşterea rezistenţei, durabilităţii şi îmbunătăţirea omogenităţii betonului.
Cenuşa de centrală termoelectrică (captată uscat) poate fi utilizată la prepararea betoanelor în
scopul îmbunătăţirii caracteristicilor acestora.

5.1.3. - Prepararea şi transportul betonului
Prin staţia de betoane se înţelege orice unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu una
sau mai multe instalaţii (secţii) de preparat beton sau betoniere .
Pentru obţinerea certificatelor de atestare, staţiile de betoane trebuie să dispună de:
- regulament de funcţionare;
- depozit de agregate;
- silozuri pe tipuri de ciment;
- silozuri pentru cenuşă;
- mijloace de dozare a materialelor componente;
- utilaje de preparare a betonului;
- dotări care să asigure spălarea betonierelor;
- dotări care să permită încălzirea apei;
- personal de deservire;
- laborator amenajat cu spaţii distincte pentru confecţionarea probelor şi respectiv păstrarea lor;
laboratorul trebuie să fie în prealabil autorizat pentru încercările şi operaţiile pe care le efectuează.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau betoniere cu
cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere
cu cădere liberă.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor
cu tasarea de max. 5 cm , cu autobasculante cu benă amenajate corespunzător.

5.1.4. - Executarea lucrărilor de betonare
Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai după ce se va consemna aprobarea
începerii betonării de către proiectant, reprezentantul beneficiarului sau Inspecţia Teritorială pentru
Construcţii, în conformitate cu prevederile programului de control al calităţii.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 35
Betonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de şeful punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor normativului şi a fişei
tehnologice.
Betonul trebuie să fie pus în lucru în max.15 minute de la aducerea lui la locul de turnare .
Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare .
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel cu ciocănirea cofrajelor) în
următoarele cazuri:
- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă;
- întreruperea funcţionării vibratorului .
Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile de contracţie , se va
asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide) ,
protejand suprafeţele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie;
- stropirea periodică cu apă;
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrărilor de beton şi beton armat monolit sunt arătate
în anexa X.3.

5.1.5. - Controlul calităţii lucrărilor
Obligaţiile şi răspunderile unităţilor beneficiare de investiţii , de proiectare şi de construcţii montaj,
în asigurarea calităţii construcţiilor, sunt reglementate prin Legea nr. 8 / 1997. În activitatea de control
tehnic al calităţii se va respecta sistemul de evidenţă stabilit prin reglementările în vigoare.
Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări
care devin ascunse, astfel încat verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată ţn “Registrul de
procese - verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse“ încheiate între delegaţii
beneficiarului şi constructorului.

5.1.6. - Sortimente de ciment
Domeniul şi condiţiile de utilizare a cimenturilor destinate executării lucrărilor de betoane şi
mortare sînt prevăzute în anexa IV.1.
(Anexa IV.1. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)
Domeniul de aplicare cuprinde:
- betoane pentru elemente şi structuri de beton, beton armat şi beton precomprimat;
- mortare pentru zidării, tencuieli, monolitizări de elemente prefabricate şi pardoseli.
Alegerea tipului de ciment se face ţinînd seama de următoarele criterii:
- condiţii de exploatare;
- condiţiile de execuţie şi tehnologia adoptată;
- clasa betonului sau marca mortarului .
(Anexa IV.1. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)

5.1.7. - Determinarea stării de conservare
Determinarea stării de conservare se efectuează pe o cantitate de 5 kg de ciment, luată din proba
medie care se cerne prin sita nr.1,25 STAS 1077 - 80.
(Anexa IV.2. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)

5.1.8. - Agregate naturale grele
Agregate naturale grele: agregatele naturale avand densitatea în grămadă în stare afanată şi
uscată de minimum 1200 kg / mc.
Sort de agregate: agregatele care la verificarea granulometrică răman între două site sau ciururi
din seriile prevăzute în tabelul IV.3.1. (Anexa IV.3. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986).
Notaţiile convenţionale ale sitelor sau ciururilor folosite la verificarea granulozităţii sînt indicate în
tabelul IV.3.1.
(Anexa IV.3. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 36
5.1.9. - Stabilirea compoziţiei betoanelor
Compoziţia betonului trebuie să fie astfel alcătuită încat, în condiţiile unui dozaj minim de ciment,
să asigurea realizarea caracteristicilor necesare în ceea ce priveşte lucrabilitatea amestecului proaspăt
precum şi durabilitatea şi rezistenţa betonului întărit.
(Anexa V.2. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)

5.1.10. - Încercări pe beton proaspăt
Determinarea densităţii aparente constă în determinarea masei unei probe de beton proaspăt şi
raportarea acesteia la volumul probei respective în stare compactă.
(Anexa V.4. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)

5.1.11. - Încercări pe betonul întărit
În funcţie de scopul urmărit prin efectuarea încercărilor se deosebesc:
- încercări preliminare, care au ca scop stabilirea compoziţiei betonului ce urmează a fi folosit la
executarea lucrării, stabilirea regimului de tratare termică, etc.;
- încercări de control pe faze, care au ca scop determinarea rezistenţei betonului la diferite faze ale
procesului de execuţie a lucrării (decofrare, tratare termică, transfer, manipulare, livrare) în vederea
comparării lor cu rezistenţele de control prescrise pentru fazele respective;
- încercări de verificare a rezistenţei la compresiune sau / şi întindere a betonului (pentru
verificarea mărcii sau clasei betonului etc.).
(Anexa V.5. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)

5.1.12. - Betoane turnate prin pompare
Prevederile din anexă se referă la condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească betoanele
care se pun în operă cu ajutorul pompelor de beton denumite prescurtat betoane pompate.
Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabiliastfel încat, procesul de pompare să se desfăşoare
normal şi continuu, fără a se depăşi însă valorile limită ale parametrilor care condiţionează realizarea
rezistenţei şi durabilităţii betonului întărit.
Dimensiunea maximă a agregatului total nu va depăşi 1/3 din diametrul conductei de refulare.
La prepararea betoanelor pompate se recomandă utilizarea aditivilor plastifianţi sau
superplastifianţi.
(Anexa VII.1. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)

5.1.13. - Abateri admisibile pentru elementele de beton şi beton armat
Abaterile faţă de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje , gata confecţionate:
- lungime  4 mm
- lăţime  3 mm
(Anexa X.3. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986)

5.1.14. - Defecte limită admisibile pentru elementele de beton
Sunt admise următoarele defecte privind aspectul şi integritatea elementele de beton şi beton
armat:
- defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale sau denivelări locale) avand adancimea de max.
1 cm, suprafaţa de max.400 cm
2
/ defect, iar totatlitatea defectelor de acest tip fiind limitată la max.10%
din suprafaţa feţei elementului pe care sînt situate;
- defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale, segregări) avand adancimea pană la
armătură, lungimea de max. 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la max. 5% din
lungimea muchiei respective.
Aceste defecte nu se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte la examinarea elementelor
după decofrare.

5.1.15. - Controlul operativ al calităţii betonului
Activitatea de control operativ cuprinde:
- determinări pe betonul proaspăt, în scopul evitării punerii în operă a unui beton necorespunzător;
- analizarea, imediat după înregistrare, a rezultatelor privind rezistenţa la compresiune la vîrsta de
28 zile, în scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzătoare.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 37
Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinţă ale acestora se precizează de laborator
odată cu stabilirea compoziţiei betonului şi se înscriu în reţeta betonului predată şefului de staţie, care
este obligat să o afişeze.
Determinările se referă la verificarea lucrabilităţii betonului, iar dacă este prevăzut prin proiect sau
în perioada de timp friguros, la determinarea temperaturii betonului. În cazuri speciale pot fi prevăzute şi
alte caracteristici.
Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinţă ale acestora, se precizează de constructor şi
se înscriu în fişa tehnologică şi nota de comandă a betonului.
În cazurile în care se urmăreşte obţinerea de informaţii orientative asupra rezistenţei care va fi
atinsă la vîrsta de 28 zile, se pot efectua încercări pe cuburi de probă la 3 zile ( 72  3 ore ) sau / şi 7 zile.
. ( Anexa X.5. Buletinul Construcţiilor 12 / 1986 )

5.2. Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de betonare
5.2.1. - Betoane cu agregate naturale pentru construcţii de clădiri
Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări
care devin ascunse, astfel încat verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în procese verbale
de recepţie calitativă, încheiate între delagaţii beneficiarului şi constructorului. Nu se consideră valabile
procesele verbale de recepţie calitativă încheiate numai de constructor .
Nu se admite trecerea la nouă fază de execuţie înainte de închiderea procesului verbal referitor la
faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă .
În procesele verbale se vor preciza concret verificările efectuate, constatările rezultate şi dacă se
admite trecerea la executarea fazei următoare .
Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile prescripţiilor tehnice se vor stabili şi
consemna măsurile necesare de remediere conform art.50 din Legea nr. 8.
După executarea acestora se va proceda la o nouă verificare şi încheierea unui nou proces verbal.
În cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă:
- datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund celor prevăzute şi nu s-a depăşit
durata admisă de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
- condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
-se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe, conform prevederilor din
anexa X.1. Normativ C140 - 86;
- sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi
formei cofrajelor;
- se aplică corespunzător măsurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.

În condica de betoane se va consemna:
- bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
- ora începerii şi terminării betonării;
- probe de beton prelevate;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
- evenimente intervenite ( întreruperea turnării , intemperii etc. );
- temperatura mediului ( în perioada de timp friguros ).

Calitatea betonului pus în lucrare se apreciază ţinînd seama de :
- concluziile analizei efectuate, conform prevederilor din anexa X.7. - Normativ C 140 - 86, asupra
rezultatelor încercării probelor de control, prezentate în buletinul unic emis de laborator, sau
- concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive, sau încercărilor pe carote, dacă s-a
cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect.
Rezultatul aprecierii calităţii betonului pus în lucrare, se consemnează într-un proces verbal
încheiat între beneficiar şi constructor .
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se
impun.


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 38
Lista reglementărilor
STAS 1799 – 81 - Construcţii de beton , beton armat şi beton precomprimat. Timpul şi frecvenţa
încercărilor pentru verificarea calităţii materialelor şi betoanelor.
STAS 1275 – 81 - Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.
STAS 6657 / 1 – 76 - Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii
tehnice generale de caliatate.
STAS 6657 / 2 – 75 - Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Controlul statistic de recepţie al caracteristicilor geometrice .
STAS 6657 / 3 – 71 - Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Procedee şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
STAS 1336 - 80 - Construcţii . Încercarea în situ a construcţiilor prin încercări statice.
STAS 6652 / 1 – 82 - Încercarea nedistructivă a betonului. Metode de încercare. Clasificare şi
indicaţii generale.
STAS 7563 – 80 - Încercări ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistenţei la
compresiune.
C.140 – 86 - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat.
C.26 – 72 - Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive ( Buletinul
Construcţiilor nr.8 / 1985 ).

6. ZIDARII

Prevederi generale
Generalitati
Acest capitol cuprinde descrierea lucrarilor de zidarie pe tipuri de materiale, mortare, transport si
depozitare.
Zidaria este un element de constructie alcatuit din pietre artificiale arsa sau nearsa de orice
forma, asezata dupa anumite reguli si legate intre ele cu mortar.Pietrele artificiale arse curent utilizate
sint:caramizile, blocurile si placile din argile arse, caramizile silico-calcaroase din amestecuri de nisip si
var. Pietrele artificiale nearse, curent utilizatesint:caramizile, blocurile si placile de beton greu, beton
usor, beton celular autoclavizat, e.t.c.

Domeniul de utilizare
Tabelul nr. 1
=================================================================
MATER;STAS; FORMAT DOMENIU UTIL. OBS.
MARCA STR. ZID. PORT.
=================================================================
Caramizi pline 240\115\63 fara restrictii Se folosesc la pereti
pres. pe cale -------------------------- rezist. la foc si la
umeda STAS 457-240\115\88 constr. locuinte compartimentarile
-80 marca 50, cu h=15m interioare
75,110
------------------------------------------------------------------
Caramizi,blo- 240\115\88 constr. locuinte Se recomanda la pereti
curi ceramice 290\140\138 cu h=15m exter. contribuind
cu gol vertic. 290\240\188 la reducerea consu-
STAS 5185\1- -------------------------- mului de combustibil
80;5185\2-80 240\115\138 constr. locuinte Nu se admit la exec.
marca 50; 75 240\115\188 cu h=15m fundatiilor, sobsoluri
si 110 290\140\188 si pereti rezist. la
foc
-----------------------------------------------------------------
Blocuri BCA 1000; 6000 P+1 Se utilizeaza la pereti
GBN 35 600; P+2 despartitori si
GBN 50 75: 300 inchideri
=================================================================

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 39
Standarde de referinta
Normativul pt. calculul si executarea structurilor de zidarie este P 2-85 din buletinul constructiilor
11\85.
Normativ pt. executarea peretilor si acoperosirilor din elemente din beton celuler autoclavizat
este P 120-83 din buletinul constructiilor 2\1984.
STAS-urile care reglementeaza problemele constructiilor din zitarie portanta in vigoare la 01-01-
1984:
- 456 -76 Caramizi de constructii din argila arsa. Reguli si metode de verificare.
-5185\1;2-80 Caramizi si blocuriceramice cu goluri verticale.
- 457 -80 Forme si dimensiuni, conditii de calitate.
- 8560 -80 Caramizi de constructii de argila arsa.
- 790 -73 Apa pt. mortare si betoane
- 148 -80 Var pt. constructii
- 6232 -76 Cimenturi, adausuri minerale.
- 1500 -78 Lianti hidraulici. Cimenturi cu adausuri
- 6486 -68 Cimenturi Portland cu intarire rapida
- 545\1-8o Ipsos pt. constructii
- 1030 -70 Mortare obisnuite pt. zidarie. Metode de incercare
- 10104-75 Constructii de zidarie. Pricipii pt. calculul sectiunilor
- 10104-82 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie
- 3622 -79 Betoane de ciment
- 8600 -80 Tolerante in constructii
- 6793 -82 Cosuri, canale de fum. Prescriptii genarale
- 9072 -71 Masuri de siguranta contra incendiilor
- 8036 -81 Beton celular atoclavizat
- 7344 -74 B.C.A.-Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice

Mostre si testari
Calitati, verificare si incarcarile pe santier ale caramizilor
Caramizile pline, caramizile si blocurile ceramice cu goluri trebuie sa indaplinaesca conditiile
calitative prevazute in:
-STAS 457 -80 Caramizi pline presate pe cale umeda
-STAS 5185 -80 Caramizi si blocuri cu goluri verticale - in care sint aratate conditiile de receptie,
transport, manipulare si depozitare
Blocurile de zidarie din BCA trebuie sa corespunda urmatoarelor standarde:
-STAS 8036 -81 Beton celular autoclavizat
-STAS 7344 -70 Beton celular autoclavizat
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice:
-STAS 10832-76 B.C.A. Elemente armate
-STAS 10832-80 B.C.A. Elemente nearmate
La o examinare vizuala pe santier se pot verifica urmatoarele aspecte:
-caramizile sa aibe forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchiile drepte si fetele plane
-sa fie bine arse, lovite cu ciocanul sa dea un sunet clar-metalic
-sa fie dure - muchii nesfaramiciose la presiunea degetelor
-sa aibe o structura omogena cu putini pori, cu o culoare cit mai uniforma, fara fisuri, crapaturi sau goluri
-sa nu contina parti silicoase sau calcaroase
-sa nu aiba o umiditate maxima de 18%

Materiale si produse
Liantii-sint substante minerale sub forma de bulberi, care in prezenta apei isi modifica starea
fizico-chimica, astfel ca dupa intarire leaga intre ele agregatele sau elementele intre care au fost puse.
Pt. a putea functiona ca materiale de legatura liantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-amestecati cu apa sa aibe un spect plastic
-sa adere bine la materiale
-sa se intareasca intr-un anumit interval de timp
-dupa intarire sa nu prezinte variatii mari de volum
Liantii sint hidraulici - se intaresc in mediu umed - si nehidraulici - se intaresc intr-un mediu uscat.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 40
Principalii lianti care se utilizeaza la executarea zidariilor sint varul si cimentul folosite la
confectionarea mortarelor.

Varul trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute in STAS 146-80. Pe santier varul
poate sosi sub forma de:
-var nestins - bulgari
-var stins - pasta
Varul bulgari trebuie ferit de umezeala depozitarea lui se face in incaperi inchise si pardosite,
departe de materiale inflamabile, deoarece la umiditate se icalzeste si poate provoca incendii.
Pe santiere mari se recomanda ca varul sosit in vrac sa se depoziteze in silozuri, iar aici
pneumatic sa fie transportat in statia de mortare.
Pasta de var (varul hidratat) se asigura prin stingera varului pe santier. Stingerea se face
manual sau mecanic.
Stingerea manuala se face pe santiere mici in varnita de unde laptele de var curge intr-o groapa
executata in teren denumita groapa de var.
Laptele de var pierde treptat apa prin infiltrare in pamint sau prin evaporare, transformindu-se intr-
o pasta care se ingroasa treptat.
Varul pasta nu poate fi folosit decit daca s-a ingrosat suficient, pina la aparitia crapaturilor. Pt.
aceasta sint necesare cel putin 14 zile de la stingerea manuala.
La lucrarile care necesita cantitati mari de var stingerea se face mecanizat, folosindu-se un
stingator de var si utilaje ajutatoare ca: banda transportoare, buncar, sita. Stingerea mecanizata a
varului, pe linga reducerea timpului, conduce la asigurarea unei bune calitati a varului stins. Verificarea
calitatii varului se face conform STAS 3910\1-76.

Cimentul
Cimentul este un liant hidraulic de origina minerala care amestecat cu apa se intareste in timp.
Tipurile de ciment folosite pt. mortare:

=================================================================
Tipul de mortar Tipul de ciment Obs.
-------------------------
recomandat utilixabil
=================================================================
Mortar de zidarie F 24 M 30 F-ciment de
sau tencuiala turnat
marca M 50 M-ciment
metalurgic
-----------------------------------------------------------------
Idem M 100 M 30 Pa 35 Pa-cimenturi
Portland cu
adausuri
-----------------------------------------------------------------
Cimenturi portland fara adausuri trebuie sa corespunda cerintelor stas 388 -80. Cimenturile
cu adausuri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1500 -78.
Pt. reglarea timpului de priza se permite adaugarea unei cantitati de gips in limitele conditionate
de STAS 388 -78.

Incercarile cimenturilor pe santier
Verificarile pe santier:
a) Starea de conservare
Un ciment tinut la umezeala se poate altera cu usurinta. Alterarea lui consta in inceperea
prizei caracteristice prin aparitia de bulgari intariti in masa cimentului. Pt. verificarea starii de conservare
se cern 10 kg de ciment printr-o sita cu 25 ochiuri/cmp. Pe sita nu trebuie sa ramina cocoloase.
b) Timpul de priza
Cimentul amestecat cu apa face priza.
Inceputul prizei se determina cu aparatul Vicat stabilindu-se timpul dupa care acul aparatului nu
mai poate patrunde in pasta de ciment. Daca pe santier nu exista aparat Vicat se prepara din 800 g de
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 41
ciment o pasta de consistenta normala din care se separa 5 cocoloase de 4 cm diamentru si se aseaza
pe placi de sticla unse cu ulei. Se dau citeva izbituri usuare sticlei si co coloasele se turtesc ajungind la
7-8 cm grosime aproximativ 1 cm. La fiecare 15 minute se fac pe turte taieturi usoare cu briceagul.
Dupa un anumit timp urma lasata de briceag nu mai dispare. Acest moment marcheaza inceputul prizei.
Inceputul prizei nu trebuie sa fie mai devreme de 1 ora iar sfirsitul mai devreme de 10 ore.
c) Necesarul de apa in amestec pt. pasta de consistenta normala se stabileste prin
determinarea consistentei de ciment.
Determinarea consistentei se face cu aparatul Vicat inlocuind acul cu tija cilindrica cu diametrul
de 10 mm. Pasta se considera normala daca sonda se opreste la 5-7cm de placa de sticla.

Transportul si depozitarea cimentului
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci fiind insotit de un certificat de calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane de cale ferata prevazute cu recipienti pneumatici.
Depozitarea acestuia se face in silozuri metalice, demontabile de inventar. Silozurile se creaza in bateri
in apropierea statiei de mortare pt. economie de energie.
Cimentul livrat in saci se transporta in vagoane sau autovehicule inchise. Depozitarea acestuia se
face in magazii inchise si acoperite. Sacii de ciment se aseaza in cel mult 10 rinduri.
Intre stive si peretii exteriori se lasa un spatiu liber de 50 cm
iar intre stive spatiul de circulatie necesar unui om. Cimentul trebuie ferit de umezeala si de amestecul cu
alte corpuri.
Depozitarea cimentului se face pe sortimente.
Termenul de garantie al cimentului cu adausuri este de 60 de zile de la data expedierii.

Agregate
Agregatele utilizate la prepararea mortarelor sunt: nisipul natural de cariera sau de riu si nisipul
de concasare, nisipul STAS 1667-76.
Pt. a fi bun la lucrarile de constructii, nisipul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie aspru la pipait
-sa fie curat sa nu lase murdarie cind este frecat intre degete
-in stare uscata trebuie sa curga usor printre degete
Nisipul cel mai bun este nisipul silicios de culoare alba.
Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare:
=================================================================
Granule % treceri in masa prin sita diam. mm
-------------------------------------------------------
0.2 1 3.15 7.1
=================================================================
3 min. 5 min. 35 min. 90 -
max. 30 max. 75 max.100 -
-----------------------------------------------------------------
7 min. 3 min. 25 min. 54 min. 95
max. 12 max. 40 max. 70 max.100
-----------------------------------------------------------------
In nisip in general se pot gasi: argile, substante humice, carbuni, saruri si mica.
Argila este daunatoare cind formeaza un invelis aderent la suprafata granulelor, impiedicind
cimentul sa adere pe granule.
Substantele humice sint daunatoare, avind un caracter acid.
Carbunele este daunator ca poate dezagrsga mortarul.
Sarurile din nisip produc eflorescaenta pe suprafata peretelui.
Foitele de mica sint periculoase deoarece cimentul nu adera la ele.

Determinarea substantelor straine din nisip
Determinarea continutului de impuritati se face conform STAS 606 -80 - Agregate naturale grele
pt. mortare si betoane cu lianti minerali, meyode de incercare.
Determinarea argilei se face prin spalarea unei cantitati de nisip in mai multe ape si dupa uscare
se cintareste. Diferenta de greutate reprezinta argila spalata.
Determinarea sarurilor, substantelor humice, carbunelui se face in laborator.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 42
Procentul maxim de argila admis este de 1%.
Procentul maxim de carbune admis este de 0.5%.
Procentul maxim de saruri admis este de 1.2%.
Mica se apreciaza vizual sa nu depaseasca 1%.
Nu se admit in nisip resturi vegetale.

Umiditatea nisipului
Nisipul in stare umeda isi mareste mult volumul si poate denatura proportia reala intre
nisip\ciment.Nisipul are volum maxim la umiditate 4-6%.Daca nisipul se masoara la volum si e umed
trebuie scazuta proportional cantitatea de ciment pt. a nu rezulta un mortar prea gros. La o umiditate de
4-6% volumul de nisip creste cu 30-35%.

Transportul si depozitarea nisipului
La santier nisipul se transporta in vagoane basculante, sau in autobasculante.
Depozitarea nisipului se face in apropierea statiei de mortare in figuri geometrice geometrice
cit mai regulate sau in silozuri iar trasportul in incinta santierului se face cu benzi trasportoare sau alte
mijloace.

Apa - STAS 790 -73
De regula la prepararea mortarului se foloseste apa provenita din reteaua publica.
In cazul utilizarii apei din alte resurse, aceasta trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 790 -
73 si anume:sa fie limpede si fara miros, astfel se vor lua probe de laborator.

Aditivi
Aditivi sint substante care adauge in mortar in timpul malaxarii, incetinesc procesul de intarire
si imbunatatesc lucrabilitatea amestecului proaspat.A cestia se adauga in cantitati reduse si bine
stabilite pt. a nu compromite proprietatile mortarului.
Retargolul este un aditiv intirziator pt. mortar prelugindu-se timpul de priza Nu se fioloseste la
cimenturile aluminoase colorate si la cimentul alb. Este utilizat la prepararea mortarelor de zidarie sau
tencuiala marca M25 ,M50 in urmatoarele limite:
-la M25 (2.4+0.3) litri de aditiv la 100kg ciment
-la M50 (2.1+0.3) litri de aditiv la 100kg ciment
-la M200(1.5+0.3) litri de aditiv la 100kg ciment
Cantitatea de Retargol se stabileste prin incarcari prealabile, se omogenizeaza si se introduce in
malaxor odata cu apa.
In cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer "DISANUL"
conf. STAS 8625 -70.

Adaosurile impermeabilizante
Adaosyrile impermeabilizante se folosesc in cantitati mici la mortare utilizate pt. protejarea
elementelor de constructii impotriva umiditatii.
APASTOP-ul "P" este un adaos impermeabilizant si se prezinta sub forma de pulbere alb-galbui-
gri. Cantitatea nu va depasi 3% din cantitatea de ciment ce se introduce in malaxor odata cu nisipul,
se amesteca un minut dupa care se adauga apa.

Ipsosul STAS 5451 80
Ipsosul pt. constructii se obtine prin deshidratarea partiala a ghipsului si se intrbuinteaza la
prepararea mortarelor.
Ipsosul se livreaza ambalat in saci. Depozitarea se face in magazii curate, ferit de umezeala.
Ipsosul se transporta in vehicule acoperite.
Termenul de garantie este de 30 de zile de la data livrarii.

Aracetul
La preparaea mortarelor adezive pt. zidarii din blocuri mici de BCA cu rosturi subtiri se utilizeaza
urmatoarele tipuri:
-aracet DP 25 sau DP 50 conf. STAS 7059 -80
-aracet CPMB MICh NI 5314 -71 producator U.Ch.Risnov
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 43
-aracet CIC conf.NI Ch VII 5314 -73 producator U.Ch.Risnov
In loc de aracet se poate folosi CRILAROM 3080 fabricat de
U.Ch.Risnov.

Otel beton
Pt. zidaria armata se vor folosi armaturi din OB 00 sau OB 37 STAS 438\1-79 "Otel laminat la
cald, conditii generale de calitate" si sirma rotunda conform STAS 887 -76 "Sisma rotunda trefilata din
otel" pt. armaturi constructive si PC 52, PC 60 pt. armaturi de rezustenta la buiandrugi,centuri, stilpisiri.

Materiale locale: argile, e.t.c.
Argila este folosita ca ciment la zidurile slab solicitate.

Produse-MORTAR
Mortarele sint amestecuri bine omogenizate de lian, nisip si apa care se intaresc prin pierderea
apei is esrvesc la legarea intre ele a pietrelor de constructii pt. a forma intre ele ziduri.
Mortarele obisnuite pt. ziduri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1030 -70.
Clasificarea mortarelor pt. zidarii:
a)Dupa greutatea specifica aparenta:
-mortare grele cu greutaea specifica peste 1800 kgf\mc
-mortare mijlocii cu greutatea specifica intre 1000-1800kgf\mc
-mortare ususare cu greutatea specifica intre 1000-1500kgf\mc
-mortare foarte usuare cu greutatea specifica sub 1000kgf\mc
Mortarele grele se impart in mortare nehidraulice care se itaresc in aer prin pierderea apei si
mortare hidraulice care se intaresc in prezenta excesului de apa de amestec utilizate la
zidarii executate sub apa.
b)Dupa natura liantului
-mortare de var (argila) marca M 4 - folosite la zidarii cu solicitari foarte mici.
-mortare de var-ciment M 10in care predomina varul. Acestea se folosesc la zidarii cu solicitari moderate
-mortare de ciment-var M 25, M 50, cu adaos de var in care predomina cimentul. Acestea se folosesc la
zidarii cu solicitari importante.
-mortar cu ciment curat M 100 utilizate la zidarii din piata compacta sau la zidarii sub apa.
Toate aceste mortare cu dozaj 1:3 (una parte liant si 3 parti nisip).
c)Dupa rezistenta la compresiune mortarele se clasifica pe marci:

=================================================================
MARCA DE MORTAR Rezistenta la compresiune la 28 zile [da\cm2]
=================================================================
M 4 MIN 4
M 10 MIN 10
M 25 MIN 25
M 50 MIN 50
M 100 MIN 100
=================================================================

Caracteristicile mortarelor
La mortare de regula se determina urmatoarele caracteristici:consistenta, tendinta de segregare,
greutatea specifica aparenta, plasticititatea, lucrabilitatea, adeziunea si rezistenta la compresiune.
Determinarea caracteristicilor mortarelor se face conform STAS 2634 -80.

a)Consistenta
Pt. determinarea consistentei se foloseste Conul Etalon, care se lasa sa se scufunde sub
greutatea proprie (300g), stabilimdu-se dupa numarul de cm. cu care s-a scufundat conul.
In functie de dozaj mortarele pot fi:
-virtoase
-plastice
-fluide
In conformitate cu STAS 1030 -70 consistenta mortarelor de zidarie trebuie cuprinsa intre
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 44
urmatoarele limite:
-----------------------------------------------------------------
felul lucrarii consistenta [cm]
-----------------------------------------------------------------
-zidarie de caramida plina 8.....13
-----------------------------------------------------------------
-zidarie de caramida cu goluri 7......8
sau blocuri ceramice

b)Tendinte de segregare
Segragarea se manifesta prin seoararea partilor fine de nisip si ciment de granulele mari,
pierzindu-se omogenitatea, principala calitate a mortarului.
Coeficientul de segregare nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori conf. STAS 2634 -70.
-pt. mortar de zidarie 50 cmc.
-pt. mortar de tencuiala 40 cmc.

c)Densitatea aparenta
Se determina prin diferenta de greutate raportata la volum a mortarului introdus intr-un cilindru de
1 dmc. cu prelungitor, indesat cu maiul sau cu vergeaua metalica conf. STAS 1030 -70.
In cazul mortarelor obisnuite in stare proaspata densitatea aparenta trebuie sa fie cuprinsa intre
1950-2200 kg\mc.

d)Plasticitatea si lucrabilitatea
Cu cit mortarul contine mai multe parti fine si liant, cu atita este mai plastic si mai usor de lucrat.
Adaugarea de apa nu mareste plasticitatea, ci adaugaarea de var.

e)Contractia
Se observa prin aparitia unor fisuri sau crapaturi in mortarul din rosturile zidariei si are efecte
negative asupra rezistentei.
Cel mai mult se contracta mortarele cu dozaj mare de ciment si prea fluide. Pt. impiedecarea
contractiei se foloseste nisip fin si adaos de var.

f)Adeziunea
Mortarele trebuie sa adere bine la suprafata caramizilor folosindu-se ca liant varul gras si
nispul 0...7 mm in care granulele mai mari de 3 mm sa fie 20% din greutatea nisipului.
Lipsa adezivului produce fisuri de-a lungul fetelor caramizilor, peirclitind stabilitatea zidului.
La mortarele de var cea mai buna adeziune se obtine din dozajele 1:3 si 1:4. Mortarele mai
grase se dezlipesc de caramizi la uscare datorita contractiei lor mari.
Mortarele cu intarire rapida si cele virtoase adera mai slab decit cele cu intarire lenta si cele
plastice.
Mortarele adera slab si la caramizile dublu presate daca acestea nu sint bine udate la punerea
lor in opera.
Valoarea medie a adeziunii exprimate prin rezistenta la smulgere:

=================================================================
Marca mortar la 28 zile - in dan\cmp
----------------------------------------------
ceramice beton greu beton usor
sau piatra
=================================================================
10 2 - -
25 3 - 0.8
50 4 1 1.8
100 4.5 1.5 -
=================================================================


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 45
g)Rezistenta la compresiune
Se determina prin rezistenta pe care o suporta un cub de mortar ( cu latura de 7.07 cm) pe cmp
la rupere. Determinarea se face in laboratoare dotate cu utilaj corespunzator.

Dozajele mortarelor
Liantii, adausurile si nisipul pt. mortar se alege in functie de marca mortarului, ceruta in proiect,
lucrabilitatea necesara mijloacelor de transport, natura caramizilor.
Compozitia si dozajele pt. mortarele de zidarie:
=================================================================
Marca Tipul Materiale pt. 1 mc. de mortar
---------------------------------------------
ciment var hidratat nisp
F 25 M 30 var pasta
slam pasta
kg mc mc kg mc kg
=================================================================
M 10-Z var-ciment 117 112 0.100 130 1.23 1660
M 25-Z ciment-var 165 157 0.100 130 1.23 1660
M 50-Z ciment-var 230 219 0.090 115 1.18 1600
M100-Z ciment-var - 275 0.060 75 1.18 1600
M100-Z ciment - 223 - - 1.18 1600
=================================================================

Dozajele pt. mortarele de zidarie cu ciment-var pasta si cenusa de termocentrala:

=================================================================
Marca Materiale pt. 1 mc de mortar
mortarului --------------------------------------------------
ciment ciment cenusa var pasta nisip apa
F 25 M 30 de termo. var hidr. sort
centrala slam 0...7
kg kg kg mc kg mc kg l
=================================================================
M 10 CI-Z 80 - 160 0.10 130 1.1 1480 260
M 25 CT-Z 115 - 200 0.10 130 1.04 1400 250
M 50 CT-Z 160 - 240 0.09 115 1.04 1400 260
M100Z CT-Z - 190 190 0.06 75 1.00 1350 265
M100 CT-Z - 225 25 - - 1.00 1350 275
=================================================================

Prepararea mortarelor
Se face in betoniere obisnuite sau in malaxoare cu amestecare fortata. Se recomanda
amestecarea fortata, prin care granulele mai mari de 5 mm se sfarma.
Ordinea de introducere a materialelor in malaxor este urmatoarea:
-apa
-nisip
-var hidratat
-ciment
Daca se utilizeaza intirziitorul de priza RETEGOL sau REPLAST proportiiele de aditiv trebuie sa
se incadreze intre limitele:
-marca M 25 (2.4+0.3) l aditiv la 100 kg ciment
-marca M 50 (1.1+0.3) l aditiv la 100 kg ciment
-marca M100 (1.5+0.3) l aditiv la 100 kg ciment
Aditivul se introduce la preparare odata cu apa.
La prepararea mortarelor prin mijloace mecanizate trebuie sa se tina seama de urmatoarele:
-dozarea exacta a componentelor cu tolerante de 2% pt. lianti si 3% la agregate
-amestecarea ingrijita a mortarului pina la omogenizare

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 46
1. Mortare pt. zidarii din blocuri de B.C.A.
Pt. zidarii cu rosturi obisnuite:
-ciment-var M 25 cu compozitia-ciment:var pasta:nisip (1:1 : 10 parti in volume)
-mortare adezive pt. zidarii cu rosturi subtiri - aracet DP 25 sau DP 50, CPMP sau CIC : nisip
0...1 mm : nisip 0...3 mm : apa (1:3 1:1 parti in volume)

2. Mortare pt. pereti din placi nearmate
-ciment-var marca M 50 cu compozitia : ciment: var pasta:nisip (1:0.4:5 parti de volum)

3. Mortare pt. pereti din elemente armate
a)Mortar de poza din ciment si nisip 1:3 parti in volume si apa pina la realizarea consistentei
virtoase
b)Mortar pt. umplerea rosturilor verticale din ciment si nisip (1:3 parti in volume) si apa pina la
obtinerea consistentei fluide
c)Mortar adeziv pt. lipirea intre ele a elementelor de B.C.A.:
-amorsa preparata din aracet CPMB sau CIC amestecat cu apa raport 1:1 parti in volume
-amorsa preparata din aracet DP 25 amestecat cu apa in raport 1:2 parti in volume
-mortar adeziv din nisip 0...2 mm aracet dp 25 in raport 2:1 parti.
La prepararea mortarelor adezive se adauga apa pina la obtinerea consistentei 13 cm
determinata cu conul etalon.

Materiale pt. zidarii
-blocuri ceramice si blocuri BCA conf. tabel "Domeniul de utilizare"
-apa conf. STAS790 -78
-aracet CPMB conf. MCih.-NI 3979 -67
-aracet CIC conf. MIch.-NI 5314 -73
-aracet CTD-1 CONF. miCH.-NI 5941 75
-ROMACRIL ER conf.CS
-CRILOROM DV conf. CS
-praf de piatra
-nisip uscat de mare
-nisip 0..2 mm uscat de riu sau cariera conf. STAS 3844 -76
-faina si granule din BCA
-granule de marmura sort 1..3 mm
-granule naturale de diferite culori sort 1..3 mm
-ciment alb conf. STAS 7055 -80
-ciment conf. STAS 1500 -78
-hirtie de slefuit conf. STAS 1581 -83
-agregate silicioase de riu sau cariera conf. STAS 1667 -76
-aracet DP 25 sau DP 50 conf. STAS 7058 -80
-chit pe baza de aracet simbol C 5018
-granule de feldspat-micaceu 1..3 mm
-ipsos de constructii conf. STAS 545 -80
-intirzietor de priza conf. STAS 88 -73
-plastifiant Disan conf. STAS 8625 -70
-var pt. constructii conf. STAS 146 -80
-var hidratat conf. STAS 9201 –80

Materiale pt. etansarea rosturilor
-chit permanent elastic Azrobit C 895 -92
-polistiren celular STAS7471 70 "Mase plastice celulare polistiren expandat"
-vata minerala G100 STAS 5838\2 –78

Materiale pt. protectie anticoroziva a pieselor metalice de prindere
-grund minium de plumb pe baza de alchidal G 359 -3, G 355 -4, G 355 -6, G 735 -6;
-grund alchidal seria 5040, 5620, NI 1703 -73
-grund 834 -40 cu 85% Zn
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 47
-smoala de huila tip B STAS 3360 -69
-uleiuri de antracen STAS 3362 -76
-toluen STAS 62 -71
-email perclorvinil 4070, NI 6498 -75
-crilorom DUO conf. CS
-romflexil pc 505, NI5171 –74

Prevederi comune
-elementele de BCA se vor proteja impotriva umiditatii si agresivitatii mediului inconjurator
-piesele metalice de prindere ale elementelor din BCA vor fi protejate anticoroziv
-timplaria se va fixa cu suruburi in dibluri de material plastic
-se admite fixare directa a obiectelor sanitare usoare de peretiidin panouri de 7,5 cm grosime si
a corpurilor de incalzire usoare pe peretii de minim 20 cm grosime.
-conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent, si se pot masca

Manipulare, transport, depozitare
Elemente de B.C.A.
Se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate.
Elementele armate se livreaza in pachete acoperite cu material impermeabil care nu pateaza is
vor avea muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10833
-80. Pe timp de averse nu se vor efectua transporturi.
Descarcarea si uncarcarea elementelor din BCA din si in mijloacele de transpor auto si de
cale ferata, precum si alte manipulari se fac cu macarale si autostivuitoare echipate cu furca.
Se interzice descarcarea prin basculare sau aruncare a elementelor din BCA.
Depozitarea elementelor din BCA se face la obiect in cadrul fiecarei travei in care materialul
urmeaza a fi pus in opera, pe terenuri orizontale, in zone ferite de umiditate. Fiecare pachet de elemente
armate se va aseza pe doua reazeme din materiale moi, amplasate la distanta de cca. 30 cm de capatele
elementelor.
La pachete suprapuse reazemele vor fi pe aceasi verticala.
Seinterzice depozitarea pachetelor cu elemente pe o inaltime mai mare de 2.4 m.
Se interzice depozitarea prin suprapunere a pachetelor paletizate cu elemente nearmate.
Transportul elementelor de BCA pe santier se face cu remorci tractate, trailare sau alte mijloace
de transport corespunzatoare, pachetele de elemente fiind ancorate de platforma mijlocului de transport.
Transportul pe distante mici a elementelor nearmate se va efectua cu vagonete sau carucioare
pe pneuri.
Realizarea constructiilor de BCA necesita scule si dispozitive speciale:
-jug pt. pachete
-furca echilibrata
-carucior sau vagonet pe pneuri
-graifar rotitor
-levier si ranga de montaj
-ciocan cu coada lunga
-rindea pt. tesirea muchiilor
-dalta de canelat
-masina de gaurit si frezat
-masina de taiat cu disc abraziv
-trusa de scule pt. lucrari de zidarie
-drisca de slefuit

CARAMIZI DIN BLOCURI CERAMICE
Livrare, transport, depozitare
Pt. evitarea risipei prin deteriorarea caramizilor si pt. reducerea duratei si cheltuielilor de
transport, se va evita manipularea manuala a caramizilor, preferindu-se ambalarea acestora. Modurile
de ambalare sint urmatoarele:
-pachetixat
-paletizat
-containerizat.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 48
Cea mai eficienta esta pachetizarea deoarece nu necesita returnarea ambalajului la furnizor.
Transportul pachetelor de la punctul de aprovizionare sau de la fabrica la santier se va face cu
autocamioane, autoremorci (RA 20), semiremorci (SR 10).
In interiorul santierului cel mai indicat mijloc de transport este motostivuitorul care poate servi la
descarcare, transport local si ridicarea la inaltimi mici.
Pt. manipularea pachetelor se folosesc urmatoarele dispozitive ajutatoare:
-furca echilibrata
-furca reglabila cu cos de protectie
-carucior pt. transportul pachetelor
-paleta de lemn de uz intern.
Utilajele utilizate pe santier pt. manipularea pachetelor de caramizi sint:
-macara turn
-ascensor de materiale
-motostivuitoare.
Pt. evitarea manipularilor suplimentare este indicat ca ritmul de aprovizionare a santierului cu
pachete sa fie corelat cu ritmul de executie. La depozitarea pachetelor direct pe platforma de lucru e
necesar sa se respecte urmatoerele reguli:
-distanta minima dintre pachete si marginea zidului sa fie minim 70 cm.
-distanta intre pachete in toate directiile va fi de cel putin 1,20 m.
-se interzice asezarea a mai mult de 2 pachete pe elementul de rezistenta.
-intre pachete se intercaleaza lazile cu mortar.
In cazuri extreme cind santierul este aprovizionat cu caramizi in vrac, acestea se vor aseza pe
cant in stive de cite 200 sau 250 de bucati, a caror baza este formata din 16 caramizi pt, a le manevra cu
usurinta. Se interzice bascularea caramizilor.
Pt. transportul mortarelor, mijloacele de transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie etanse, curate si sa permita fara efort golirea totala si rapida.
Transportul pe orizontala la distanta sub 100 m se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice,
pompe.
Pt. distante mai mari se folosesc autocamioane basculante, bene speciale. Transportul pe
verticala se se face cu bene ridicate cu macaraua, bobul mobil, ascensorul de materiale, pompe de
mortar.
Conditiile de depozitare ale liantilor (var, ciment, nisip) au fost evidentiate anterior, precum si
modul organizarii de santier.

EXECUTAREA LUCRARILOR
Desfasurarea procesului tehnologic la executarea zidariei de caramida
A)Trasarea elementelor de zidarie
Inainte de inceperea executiei peretilor acestia se traseaza pe fundatii sau pe planseu. Pe planseu
trasarea se face la fel ca pe teren, in lungul sforii asezindu-se caramizi cu mortar. Trasarea se poate face
si cu creionul sau cu creta.
PT. trasarea si controlul zidariei se intrebuinteza coltarul gradat (obstecul), caramizi de reper pt.
intinderea sforii, sfoara de 2..3 mm grosime, dreptar de 1.5 - 2.0 m lungime pt. controlul planeitatii,
nivela cu bula de aer, metru si ruleta.
Trasarea golurilor pt. usi si ferestre se face cu ajutorul sabloanelor metalice asezate exact in
golul respectiv si bine proptite.

B)Zidirea caramizilor
Operatiile ce se efectueaza la zidirea caramizilor: aducerea si asezarea caramizilor pe zid,
aducerea si intinderea mortarului, asezarea caramizilor in pozitie definitiva, coplirea caramizilor daca e
necesara, fixarea si mutarea sforii si finisarea rosturilor.
Aducerea si asezarea caramizilor pe zid se face de catre un muncitor auxiliar, in ordinea si pozitia
ca si cea definitiva.
Aducerea si intinderea mortarului trebuie facuta intr-un strat drept cu lopata-cancioc pe o
suprafata suficienta pt. 6-7 caramizi.
Operatiunea de zidarie propriu-zisa incepe cu montarea coltarelor si a sforii pt. sirurile
exterioare ale zidariei
Se zidesc mai intii primele caramizi la unul din capetele zidului inaltind citeva rinduri, apoi se
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 49
trece la celalalt capat zidind la fel citeva rinduri, obtinind astfel reperele de colt.
Intre aceste repere se intinde o sfoara la fiecare rind de caramida. dupa fiecare rind zidarul verifica
orizontalitatea cu nivela si verticalitatea cu firul cu plumb.
Pt.ca zidaria sa se execute usor si in rinduri egale, se folosesc obstecurile pe care sint insumate
rindurile de caramida si rosturile dintre ele.

Organizarea locului de munca a zidarului
Organizarea locului de munca a zidarului depinde de caracteristicele lucrarii, de ritmul de executie,
de tehnologia adoptata, de modul cum se face aprovizionarea cu materiale, e.t.c..
Locul de munca are 3 zone distincte: zona de lucru, zona de depozitare a materialelor si zona pt.
transportul materialelor.
a)Zona de lucru de pe care zidarii si ajutoarele executa zidaria, are o latime de 0,65-0,75 m,
astfel ca sase asigure comoditatea lucrului, fara a necesita deplasari inutile pt. aducerea materialelor
pe zid.
b)Zona de depozitare a materialelor are latimea de 0,65-0,75 m, in functie de dimensiunile
pachetelor sau a lazilor cu mortar.
Intre pachete sau intre pachete si lazi cu mortar se lasa un spatiu de 0,3-0,4 m.
c)Zona pt. transportul materialelor are o latime de 1.15-1,20 m. Pt.usurarea circulatiei
caruciorelor, a tomberoanelor sau a roabelor, se monteaza cai de rulare.
Cind pachetele de caramizi si lazile de mortare sint manipulate cu macaraua si depuse direct la
locul de lucru, zona pt. transport nu mai este necesara.

Organizarea muncii in formatii de zidari
Acatuirea formatiilor de zidari si operatiile pe care le executa fiecare membru al formatiei variaza
in functie de sistemul de constructie, de volumul zidariei de executat, de grosimea ziduriei, de marimea
golurilor de executat.
Principiul dupa care se tine seama la alcatuirea formatiilor este acela ca operatiile importante ale
procesului de zidarie sa fie facute de zidari calificati, iar restul operatiilor mai usuare sa fie facute de
ajutoarele de zidari.
Formatia de lucru este de doi sau mai multi muncitori din care unul este zidar calificat - cu
aceasta formatie se executa zidaria obisnuita.
Formatia de cinci muncitori este compusa dintr-un zidar cu calificare superioara, un zidar cu
calificare mijlocie si trei ajutoare. Cu aceasta formatie se executa zidaria plina cu grosimea de o
caramida si jumatate si cu legatura pe 6 rinduri.
Dupa prima formatie de 5-6 muncitori la distanta de 6-8 m poate urma o adoua formatie de 5-6
muncitori.
Executarea zidariei de o caramida cu goluri verticale se face la fel ca si zidaria din caramida
obisnuita.

Mecanizarea lucrarilor de zidarie
Consta in prepararea centralizata si transportul mecanizat al mortarelor, pachetizarea
materialelor de zidarie pe timpul trasportului, folosirea unor utilaje de ridicat si trasport.
Pt. cresterea productivitatii muncii se introduce mica mecanizare:
-containarele, buncarele, schelele si esafodajele de inventar, dispozitivele de prindere pt. utilajele
de ridicat.

ZIDARIA SIMPLA DIN CARAMIZI SI BLOCURI CERAMICE
a)Alcatuirea zicariei simple de 7,5 si 12,5 cm
Zidaria simpla se executa din caramizi sau blocuri ceramice asezate pe lat sau pe cant (exceptie
fac caramizile cu goluri verticale), in rinduri orizontale si paralele. La alcatuirea zidariilor cu caramizi
plane si goluri verticale, se folosesc si fractiuni necesare teserii legaturilor ramificatiilor si colturilor. In
zidurile de 1\2 caramida este permisa folosirea caramizilor sparte in proportie de maxim 15%.
Rosturile verticale se tes astfel incit suprapunerea caramizilor a doua rinduri succesive pe
inaltime, atit in cimp cit si in intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim1\4 caramida in lungul
zidului si pe 1\2 pe grosimea acestuia.
Teserea se face obligatoriu pe fiecare rind.
b)Legatura intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 50
Legaturile intre ziduri la colturi si ramificatii se executa alternativ astfel; primul rind este continuu la
unul din rinduri si se intrerupe la cel de-al doilea rind in dreptul intersectiei. Rindul al doilea de la cel de-al
doilea zid se realizeaza continuu intrerupind pe cel din primul zid.
Zidurile portante se alcatuiesc din caramizi, blocuri cu aceasi inaltime - in cazul cind acest
lucru nueste posibil, legaturile intre zidurile respective se va realiza prin intercalarea stilpilor de beton
armat.

Tehnologia de executie a zidariei simple din caramizi si blocuri ceramice
Factorii care influenteaza calitatea: capacitatea portanta, stabilitatea, durabilitatea, capacitatea
de termoizolatie si permeabilitate sint influentati de:
-calitatea si marca caramizilor, blocurilor ceramice si mortarului
-caracteristicile geometrice ele zidariei
-modul de tesere
-marimea si umplerea rosturilor cu mortar
-consistenta mortarului
Realizarea unei zidarii de calitate depinde si de conditiile in care se transporta mortarul, si de
gradul de segregare a mortarului.
Recomandari tehnologice
-inainte de punere in opera caramizile trebuie curatate si udate
-sa se respecte grosimea rosturilor-12 mm cele orizontale si 10 mm cele verticale
-rosturile trebuie distribuite uniform
-rosturile orizontale sase afle in acelas plan orizontal, iar cele verticale sa corespunda procesului de
tesere
-zidaria se executa in rinduri orizontale pe toata suprafata constructiei, pt. a asigura o incarcare
unuforma a portiunilor de zidarie in curs de executie
-zidaria se incepe de la colturi sau de la goluri
-intreruperile zidariei se lasa in trepte de maximun 1,0 m inaltime. Intreruperile sa nu fie mai aproape de
0.25 m de intersectii.
-la intreruperea lucrului nu este atmis sa se lase mortar peste ultimul rind de caramida
-peretii de rigidizare se executa concomitent cu peretii portanti pe care ii contravintuieste asigurindu-se
legatura prin tesere.
-pt. zidarii executate inperioada 15 noiembrie-15 martie, trebuie sa se ia masuri speciale de lucru pe timp
friguros
Asezarea caramizilor in zidarie
Acoperirea rosturilor verticale din rindurile unei zidarii de catre caramizile aflate in rindule
dedesupt si deasupra, se numeste legatura sau tesere.
La executarea zidariilor se aplica legatura la fiecare rand.
a)Legatura in lungul zidului se obtin prin asezarea caramizilor in lung deasupra rosturilor
verticale.
Aceasta legatura se aplica in mod curent la zidaria cu grosimea de 1\2 caramizi. Pt. aceasta
din doua in doua rinduri la capatul zidariei se incepe cu cite 1\2 caramida.
b)Legatura in latimea zidului se obtine esezind caramizile in curmezis deasupra rosturilor
verticale. Astfel rosturile verticale dintr-un rind cad la jumatatea latimii caramizii rindului anterior si rindul
urmator, adica la 1\4 caramida. Aceasta legatura se foloseste curent la zidariile cu grosime de 1
caramida, formata din caramizi asezate in curmezis in toate rindurile. Pt. aceasta este nscesar ca din
doua in doua rinduri la capatul zidariei sa se inceapa cu cite 3\4 caramida.
c)Legatura in bloc este o combinatie a legaturii in lungime cu cea in latime si se obtine prin
asezarea caramizilor deasupra rosturilor verticale ale caramizilor asezate in curmezis in rindul
anterior si sub rosturile verticale ale caramizilor ce se vor aseza pe rindul urmator.
c)Legatura in cruce este asemanatoare cu legatura in bloc cu deosebirea ca la fata zidariei
rosturile verticale ale rindului de caramizi in lung nu se mai mentin din 2 in 2 rinduri pe aceasi verticala,
fiid decalate.
Rosturile din primul rind cad la jumatatea caramizilor din rindul al treilea si se mentin pe aceas
verticala din 4 in 4 rinduri.

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 51
Goluri in pereti pt. usi si ferestre
In scopul asigurarii cit mai corecte a timplariei dimensiunile de executie a golurilor trebuie sa fie cu
cite 5 mm mai mari decit dimensiunile golurilor indicate in proiect.
In zona seismica de gradul 8 si 9 nu se admit goluri prin care sa se intrerup centurile la nivelul
planseului sau cele intermediare in mod exceptional. Intreruperea centurii in dreptul casei scarii, cu
conditia intaririi marginii golului prin stilpi de beton armat.
In zonele seismice 8 si 9 nu este admisa prevederea de arce de zidarie peste goluri, in locul
buiandrugilor.
Fixarea timplariei in golurile zidariei se realizeaza cu ghermele, confectionate din lemn de
esenta tare, care se zideste odata cu executarea zidului, avind grija ca fibrele lemnului sa fie dispuse in
grosimea peretelui astfel incit cuiele sa poata fi batute, perpendicular fata de disectia fibrelor lemnului.
Inainte de montare ghermelele se inmoie in carbolinoleum. La fiecare gol de usa sau de geam se
prevad 2x3 sau 2x2 ghermele.
Timplaria metalica se monteaza in golurile zidariei cu ajutorul praznurilor metalice, fixate prin
sudura de timplarie. La executarea zidariei se prevad golurile necesare patrunderii praznurilor, opoi se
umplu cu mortar de ciment.

Cosuri
Cosurile pt. canalul de fum pot fi inglobate in zidurile cladirii sau independente.
Se va evita amplasarea cosurilor pe zidurile exterioare.
De asemanea nu este permisa in dreotul doliior sau a coamelor inclinate.
Pt. a nu se micsora rezistenta si grosimea peretilor portanti se va evita amplasarea golurilor pt.
cosuri in peretii portanti sau la incrutisarea acestor pereti.
Zidaria cosurilor se va executa cu materiale rezistente la actiunea caldurii si gazelor de
combustibil- de preferinta caramizi pline presate pe cale umeda.
Nu se admit caramizi sau blocuri ceramice cu goluri, din argila alba, beton sau alte materiale.
Mortarul va fi acelas cu cel al zidariei.
Rosturile vor fi umplute cu mortar.
Sectiunea libera este in functie de numarul de focare si de tipul de combustibil utilizat.
Sectiunea canalelor poate fi circulara, patrata, dreptunghiulara. La cel dreptunghiular raportul
laturilor nu poate depasii 1,5.
La interior canalele trebuie sa aibe suprafata neteda si rosturile bine umplute cu mortar.
In pod zidaria cosurilor se tencuieste. Pe acoperisuri zidaria cosurilor se poate tencui sau
rostui.
La executarea cosurilor trebuie sa se respecte masurile de prevenire si stingerea incendiilor:
- canalele cosurilor si fata peretelui in care este inglobat cosul, trebuie sa fie o distanta de cel putin 1\2
caramida.
-distanta de la canalele cosului pina la elementele din lemn, metal sau alte materiale combustibile
trebuie sa fie de cel putin 1 caramida la cosurile obisnuite si 1 si 1\2 pt. cosurile cu temperaturi inalte.
-fata de piesele sarpantelor de lemn sau acoperis, distanta de la fetele cosului la canale este de cel putin
1\2 caramida.
-in jurul cosurilor grinzile de lemn ale sarpantei acoperisului se reazema pe juguri a caror departare pina
la canalele cosului trebuie sa fie de cel putin 1 caramida. Gurile de vizitare vor avea usi metalice sau
capace duble si vor vi usor accesibile.
Zidaria cosului se va executa cu mortar M 50. Daca inaltimea cosului peste ultimul planse este
peste 4 m , atunci cosul se ancoreaza in zidaria portanta sau de planseu prin legaturi de otel.

Ziduri despartitoare
Zidurile despartitoare se executa din caramida plina presata pe cale umeda sau din caramizi in
grosime de 7,5 cm(1\4 caramida)
Pt. zidarii executate in perioada 15 noembrie - 15 decembrie trebuie sa se ia masuri speciale de
lucru pe timp friguros, deoarece temperaturile scazuta pot inagheta apa din mortar impiedicind
procesele de cristalizare prin care se asigura rezistenta mecanica normata.
Zidurile de 1\4 caramida se vor executa cu mortar de ciment-var de marca M 25. Se recomanda
consolidarea zidurilor de 1\4 caramida grosime cu armaturi din sirma 3 mm la fiecare 3 rinduri sau cu
otel-beton D6 mm la ficare 5-7 rinduri. La zidurile de 1\4 caramida care depasesc lungimea de 5 m sau
inaltimea libera de 3,5 m, se recomanda a se lua masuri suplimentare de asigurare a stabilitatii. Pe
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 52
aceste ziduri nu se vor monta de regula obiecte sanitare iar instalatiile vor fi aparente.

ZIDARIE ARMATA
Alcatuirea si tehnologia de executie
Pt. asigurarea rezistentei la diferite solicitari in masa zidariei se inglobeaza armaturi de otel.
Armarea poate fi transversala, la care armatura este plasata in rosturile orizontale ale zldariei la
maximum 5 rinduri de caramida inaltime, si longitudinala la care armatura principala este plasata in
rosturile verticale ale zidariei si legata de etrieri dispusi inrosturile orizontale.
Zidaria si armatura trebuie astfel legate intre ele, incit sa se asigure conlucrarea lor.
La zidaria armata se utilizeaza mortar cu marca minima M 50.
La constructii cu umiditatea relativa interioara permanenta peste 60%, se va utiliza marca minima
M 50 pina la M 100.

Canale de ventilatie
Canalale de ventilatie pot fi :
-individuale pt. cladiri de cel mult 3 nivele
-colective la care se racordeaza canalele secundare individuale in cazul cladirilor cu cel putin 2 niveluri.
Canalele de ventilatie individuale se pot confectiona din:
-tuburi si blocuri conf. STAS 1625 -74
-caramizi pline si argila arsa conf. STAS 457 -80
Canalele de ventilatie vor fi echipate cu usite amplasate conf. STAS 6793 -82.
In cazul variantei cu canal colector, atit acesta cit si canalele secundare si piesele de racordare
se executa din elemente prefabricate conf. STAS 6518 -74, sau cu elemente similare ca sectiune si de
inaltime mai mare, pina la cea a unui etaj. Nu se admit executarea acestora din zidarie obisnuita de
caramida.
Executia canalelor din elemente prefabricate sau zidarie trebuie facuta ingrijit, cu rosturi bine
umplute, iar surplusul de mortar sa fie inlaturat pr. a nu se micsora sectiunea cosului.
Controlul calitatii executiei canalelor de ventilatie se face conform STAS 6724.
Verificarea tirajului se face prin proba de fum la o temperatura exterioara de sub +10 C.
Canalele de ventilatie se vor maraca cu vopsea rezistenta la intemperii cu V inpod sau in terasa.

ZIDARIE DIN BLOCURI SI PLACI DIN BCA
Domeniul de utilizare
1)Zidaria din blocuri se utilizeaza la pereti neportanti avind structura de rezistenta din beton
armat
2)La pereti portanti ale caror calcul de rezistenta se face in baza STAS 10109\2 -82.

Alcatuirea peretilor neportanti
Suprafata tronsoanelor de pereti de umplutura de 25 cm grosime nu va depasi 24 mp, iar
inaltimea maxima a peretelui intre 2 plansee de 4,00 m. Tronsoanele de perete cu dimensiuni mai
mari se vor rigidiza cu centuri si stilpisori intermediari.
Pt. evitarea creeri de punti termice si realizarea fatadei din aceleasimateriale, elementele de
beton armat se vor captusi cu placi din BCA sau se va prevedea perete exterior in fata elementelor
structurii, rezemat pe console in fata planseului.
Zidaria de BCA se va ancora de structura portanta prin bare de otel-beton D6-8 mm, la distanta
de 60 cm, prevazute in elementele de beton armat sau fixate de bolturi impuscate. Barele de ancoraj se
vor ingloba in mortar de ciment-var cu dozaj de ciment de cel putin 230 kg\mc pt. asigurarea protectiei
anticorozive.
Zibaria de umplutura din BCA se va ancora cu sina de rulare inglobata in stilpul de beton armat si
o piesa de tabla zincata cu cuie zincate pt. zonele cu grad seismic mai mare de 7.

Date constructive
Golurile de ferestre si usi vor avea fetele laterale simple si vor fi dimensionate conf. STAS 4670 -82.
Timplaria se fixeaza prin insurubare in dibluri de material plastic.
Nu se admite realizarea briurilor si profilurilor decorativa din BCA.
Peretii naportanti din BCA nu vor depasii lungimea de de 6,00m si imaltimea de la 2,70 - 3,50
m (functie de grosimea placii)
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 53
Peretii despartitori se vor lega de peretii poetanti prin legaturi matalice.
Buiandrugii de deasupra golurilor se realizeaza din elemente prefabricate, dispunindu-se la partea
inferioara a buiandrugilor o armatura de cel putin 2D 8 mm inglobate intr-un strat de mortar de ciment de
30 mm grosime.
La zidaria peretilor despartitori de 7,5 cm sau 10 cm grosime se va utiliza mortar M 50.

Prevaderi pt. executarea xidariilor din blocuri si placi din BCA
La executarea zidariilor din BCA se va tine cont de prevederile STAS 10109 -82.
Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni de blocuri sau placi obtinute prin taierea
celor intrgi cu fierestraul special. Se interzice inlocuirea partiala a blocurilor de BCA cu caramizi la pereti
despartitori.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi
dacalate cu 1\2 pina la 1\4 din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realuza prin tesere.
Legaturile dintre peretii portanti longitudinali si transversali se vor realiza obligatoriu prin tesere in
trepte.
In cadrul zidariei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri ale caror
muchii de pe fata aparenta se tesesc cu rindeaua. Pt. zidaria cu blocuri subtiri se vor alege blocuri fara
stirbituri.
Pe cantul vertical al blocului de zidarie se va aplica cu mistria mortar, dupa care blocul se
aseaza lovindu-se cu ciocanulde cauciuc, apoi se vor rostui rosturile.
Consistenta mortarului adeziv determinata cu conul etalon, trbuie sa fie de 8-9 cm.
Imbinarea peretilor cu inaltimi de asize diferite se va face conform instructiunilor tehnice C 126 -75.
Ancorarea se face cu ancore din tabla de 1 mm grosime sau de otel-beton D 6 mm.
Receptionarea lucrarilor de zidarie se va face tinid seama de prevederile din STAS 10109 -82.

Protejarea lucrarilor de zidarie consta in acoperirrea zidariei cu carton asfaltat pt. a o feri de
arsita soarelui sau de efectele ploii.
Verificarea in vederea receptiei
-daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rind, daca toate rosturile sint umplute cu mortar
- cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile se va verifica orizontalitatea rindurilor
-modul de verificare a legaturilor la ziduri se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile.
-vertivalitatea se verifica cu firul cu plumb si a dreptarului
-lungimile si inaltimile zidurilor si a golurilor se verifica prin masurare cu ruleta si media a trei masuratori
de comparare a dimensiunilor din proiect

Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor sint reglementate prin: Instructiuni pt.
verificarea dalitatii si receptionarea lucrarilor de constructii aprobate cu ordinul IGSIC nr. 28\7 din
febr. 1976 si modificate prin ordinul IGSIC nr 20\14 din aprile 1987.
Verificarea in vederea receptiei consta in atasarea avizelor de calitate a materialelor utilizate si a
conformitatii lor cu prevederile din proiect si a prescriptiilor tehnice.
Verificarea lucrarilor se efectueaza cu cel mult 7 zile inaintea operatiei de acoperire prin
finisare sau inglobare in alte lucrari si se intocmeste un proces-verbal de receptie. Remedierile
privitoare la abaterile peste cele admise, care sint de natura a afectua rezistenta, stabilitatea,
durabilitatea, sau functionabilitatea obiectului se vor putea efectua numai cu avizul proiectantului.
Dupa efectuarea remedierilor se intocmeste un nou proces-verbal de lucrari ascunse.

Masuri de decontare
Lucrarile de zidarie se masoara la mc. real executat, scazindu-se golurile sau lacasurile
elementelor de constructie care urmeaza sa fie inglobate in zidarie, a coror sectiune depaseste 0.04 mp.
Volumul zidariei se determina prin inmultirea suprafetei zidului cu grosimea acestuia.


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 54
7. HIDROIZOLATII

1. Breviar de calcul.
Prezentul capitol se refera la proiectarea si executia cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor si
lucrarilor aferente acestora, pentru proiectarea urmatoarelor constructii si elemente de constructii:
-hidroizolatii la acoperisurile constructiilor de locuit, social-culturale, industriale, si agrozootehnice,
-hidroizolatii la elementele constructiilor subterane, sau deasupra nivelului terenului impotriva:
-umiditatii pamintului,
-apelor fara presiune hidraulica,
-apelor cu presiune hidraulica.

2. Proprietati fizice, chimice, aspect, calitate, tolerante, etc. pentru materialele componente
ale lucrarii.
Materiale principale - STAS-uri
Materiale bitumate in foi:
-carton bitumat tip CA 333 , CA 400 conform STAS 138 -80,
-impislitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, IA1200 , IBP 1200, conform STAS 7916 -80,
-impislitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1000 R, IBP 1000 R, conform NTR. 8067 -85,
-impislitura bitumata aditivata IA 1200 conform STAS 17 -75,
-pinza bitumata tip 50 PI 40, PA 55, PA 45, conform STAS 1046 -78,
-tesatura din fibra de sticla bitumata tip TSA 2000 , conform STAS 10126 -80,
-foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit conform NTR. 9607 -80.
Materiale bituminoase pentru amorsare, lipite si etanse:
-bitum pentru lucrari si hidroizolatii tip H 68 \ 75 si H 80 \ 90 conform STAS 7064 -78,
-bitum cu adaos de cauciuc tip SAU 95 \ 105 , conform STAS 10546 -76,
-suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558 -71,
-tabla de plumb de 1;2;3 mm grosime conform STAS 491 -71.

3. Dimensiunea, forma, aspectul şi descrierea execuţiei lucrării.
Hidroizolaţii la acoperişuri
La acoperisurile constructiilor industriale si agrozootehnice cu suport de rezistenta din beton fara
temoizolatie sau acoperisuri cu suport din beton sau tabla cutata, prevazute cu termoizolatie din placi
rigide, hidroizolatia va fi alcatuita in functie de caracteristicile materialelor si pantele acoperisului.
Hidroizolatia la elementele verticale ale teraselor si acoperisurilor (atice, rosturi, cu rebord, cosuri,
ventilatii, etc.) se va aplica pina la inaltimea de max. 30 cm, iar la scafe suprapunerile acesteia cu
straturile hidroizolatiei orizontale se va face in trepte de minimum 20 cm.
Livrare depozitare si manipulare
Butoaiele cu emulsie bituminoasa si latex de cauciuc vor fi inchise etans, manipularea se va face
cu grija iar depozitarea se va face la temperaturi de peste + 5 C. Periodic emulsia bituminoasa se va
amesteca cu un bat sau se vor rostogoli butoaiele, conservindu-se conform prospectelor de produs si
cel mult 4 luni, dupa care se va controla daca emulsia si-a pastrat calitatea. Livrarea emulsiei bituminoase
de la furnizor se poate face si in cisterne sau butoaie.
Suspensia si chitul de bitum filerizat se depoziteaza in butoaie curate de 80, 100 l, cu gura larga,
capace mobile si acoperite pina la punerea in opera cu un strat de 5…10 cm. grosime de apa.
Butoaiele se vor depozita in locuri adapostite ferite de soare.
Tesaturile bitumate, cartonul bitumat se livreaza in suluri neambalate legate la ambele capete cu
sirma sub care se pune o manseta de carton. Sulurile se depoziteaza vertical ferite de soare si lovituri.
Transportul se va face in vehicole acoperite.
Termenul de garantie este de 18 luni de la data fabricatiei.

4. Ordinea de executie:
Executarea lucrarilor
Conditii de executie
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele conditii:
- lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de catre intreprinderi specializate sau echipe specializate,
- se vor asigura spatii de depozitare aproape de locul de executie,
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 55
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor,
- se va controla cantitatea si calitatea foilor bitumate, a bitumurilor si a materialelor auxiliare, daca
au certificat de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizare conform normativului
si proiectului,
- lucrarile de hidroizolatie la cald se vor executa la temperaturi de peste +5C fiind interzisa
executarea lor pe timp de ploaie sau burnita,
- temperatura masticului bituminos nu va depasi 220C iar in momentul lipirii straturilor va fi
cuprinsa intre 160C si 200C,
Suprafata suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si
controla daca corespund prevederilor STAS 2355 \ 3 -75 asfel:
- se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata fara asperitati mai mari de
2 mm si denivelari de 5 mm, verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele
executate cu raze de minimum 5 cm. si muchiile de 3 cm.
- se va verifica daca stratul suport din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe
numai 20 cm. a unei fisii de carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare si care la
incercarea de dezlipire dupa 1 ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fisiei cu
mortar, arata ca sapa este umeda sau necorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei.
- se va verifica daca sint fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile,
cirligele, agrafele de prindere a copertinelor daca sint executate rebordurile, locasurile rosturilor si daca
sint montate deflectoarele pentru difuzarea vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra
vaporilor sau sub hidroizolatie.
Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturi de beton
sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau solutie de bitum cu minimum 300 g / mp.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul de beton sau mortar bine curatat
si uscat numai in perioada de timp cu temperaturi exterioare pina la 8C, iar emulsia de bitum pe
suportul umed la temperaturi peste 8C. Dupa uscare stratul de amorsare trebuie sa fie de culoare
neagra, inchis si fara luciu.
La acoperisuri cu greutatea termoizolatiei peste 70 kg/mp stratul de amorsare de sub bariera
vaporilor se executa numai pe atice si la partile laterale ale elementelor de strapungere, iar cele fara
atice pe o fisie de minimum 1 m latime pe conturul acoperisului.
Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la un
compresor sau cu peria pe stratul suport bine curatat si uscat.
In caz de prepararea solutiei de bitum pe santier, indicata numai pe suprafete mici, operatia se va
executa la o distanta de minimum 25 m. de sursa de foc sau constructii usor inflamabile, prin turnarea
treptata a bitumului in benzina si amestecarea continua pina la racire.
Straturile pentru difuzia vaporilor, alcatuite din impislitura perforata bitumata IBP 1200, IBP
1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate interioara mai mare de 60 %
sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii sensibile la umiditate , prevazute cu sape din beton, foile
perforate se vor aplica nelipite, cu suprapuneri de cca.10 cm. asezate cu partea blindata pe suport.
Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm. in jurul gurilor de scurgere si a
strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de atice, se va realiza cu fisii din
impislitura bitumata perforata de 50 cm. latime asezata la o distanta de cca. 1 m.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita
cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7..10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a
stratului de izolatie termica.
La acoperisuri peste incaperi cu umiditatea relativa interioara mai mare de 75% bariera contra
vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumata TSA 2000 lipita si acoperita cu mastic de bitum
IB 70 / 95 C.
In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare rigide stratul de mastic si bitum pentru
acoperirea vaporilor se va utiliza si la lipirea placilor termoizolante.
Protectia cu foi bituminate a placilor termoizolatoare din material rigid se va executa in atelier sau
fabrici prin lipirea cu minimum 1,5 kg / mp mastic de bitum cald intins cu peria pe foile bituminate. La
montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea protejata de masticul de bitum cald
de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150 C in momentul de lipire.
Hidroizolatii alcatuite din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu pante de maximum 20 %
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 56
se va executa prin lipirea foilor bituminate, pe toata suprafata cu masticuri de bitum preparate cu
maximum 30 % filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta.
La acoperisurile cu panta peste 20 % straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin
lipire cu bitum IB 95 / 105 C.
Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de
minimum 1,5 kg \ mp iar la primul strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minimum 1,8.
Pentru executarea hidroizolatiilor in campul acoperisului sulurile de foi bitumate se vor derula pe
suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru
relaxarea si indreptarea foilor. Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la
lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare
succesiva si presare a sulului peste stratul de mastic bituminos, turnat cu canciocul in fata si pe toata
lungimea sulului.
Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de
mastic, realizindu-se astfel o imbunatatire a calitatii hidroizolatiei si incadrarea in consumul normal de
bitum. Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi de 7...10 cm. si se vor presa cu canciocul cald,
netezindu-se si curatind totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini.
Al doilea si al treilea strat al hidroizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre
suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fisii de 50 cm. latime la
hidroizolatia in doua straturi si de 30 cm la hidroizolatia din mai multe straturi.
Fiecare strat se va aplica incepind de la streasina sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile
sa fie realizate in sensul de scurgere a apelor.
La pante de pina la 7 % lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante
mai mari, foile bitumate se vor aplicate numai paralel cu panta.
Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire, iar defectele
constatate se vor remedia, dupa care se va executa stratul urmator.
Hidroizolatia la elementele verticale (atice, reborduri, cosuri, etc.) se va executa cu fisii croite la
dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald, incepind de jos in sus.
La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte de minimum
20cm
La atice cu inaltimea pina la 60 cm. hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului
minim 12 cm., iar in cazul elementelor verticale cu inaltimi mai mari se va ridica pina la 30 cm., si se va
ancora sau se va prinde in cuie sau platbanda si bolturi impuscate la distanta de cca. 50 cm.
Protectia hidroizolatiei si a elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va
realiza cu mortar de ciment M 100-T de cca. 30 mm grosime armat cu rabit pe o retea de otel-beton D
4...6 mm. la 20 cm. La terase necirculabile si acoperisuri se admite executia protectiei si cu ultimul strat
din tesatura bitumata TBAL sau vopsire reflectorizanta in doua straturi aplicata pe ultimul strat al
hidroizolatiei.
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si de solicitarile fizice si
mecanice.
Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar de pinza sau tesatura
bitumata de minimum 50 cm. latime, cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum.
Dupa umplerea buclei cu cilti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fisie din
tabla de 20 cm. latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau rosturi impuscate pe
margine.
Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla in prealabil amorsata cu o emulsie sau solutie de
bitum, dupa care se vor executa acoperirea sau stratul de protectie.

5. Standarde , normative si alte prescriptii care trebuie respectate .
Proiectarea si executia lucrarilor de hidroizolatii la constructii cu caracter definitiv se face tinind
cont de urmatoarele prescriptii tehnice:
- STAS 2355\2 -75 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii,
- STAS 2355\2 -75 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase,
- STAS 3031-83 - Pantele acoperisurilor.


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 57
6.Conditiile de recepţie:

Conditii de execuţie
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele conditii:
- lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de catre intreprinderi specializate sau echipe specializate,
- se vor asigura spatii de depozitare aproape de locul de executie,
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor,
- se va controla cantitatea si calitatea foilor bitumate, a bitumurilor si a materialelor auxiliare, daca
au certificat de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizare conform normativului
si proiectului,
- lucrarile de hidroizolatie la cald se vor executa la temperaturi de peste + 5 C fiind interzisa
executarea lor pe timp de ploaie sau burnita,
- temperatura masticului bituminos nu va depasi 220 C iar in momentul lipirii straturilor va fi
cuprinsa intre 160 C si 200 C,
Suprafata suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si
controla daca corespund prevederilor STAS 2355 \ 3 -75 asfel:
- se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata fara asperitati mai mari de
2 mm si denivelari de 5 mm, verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele
executate cu raze de minimum 5 cm. si muchiile de 3 cm.
- se va verifica daca stratul suport din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe
numai 20 cm. a unei fisii de carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare si care la
incercarea de dezlipire dupa 1 ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fisiei cu
mortar , arata ca sapa este umeda sau necorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei.
- se va verifica daca sint fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile,
cirligele, agrafele de prindere a copertinelor daca sint executate rebordurile, locasurile rosturilor si daca
sint montate deflectoarele pentru difuzarea vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra
vaporilor sau sub hidroizolatie.


NOTA – Pentru materialele hidroizolatoare cu pitum preaplicat armate cu fibre poliesterice sau minerale,
care se lipesc prin termosudare, se vor respecta tehnologiile si normele de executie date de
producator.


Întocmit,
Ing. MURESAN ERNEST


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 58
CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA


1. TENCUIELI INTERIOARE ŞI EXTERIOARE, GLETURI

1.1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de
tencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente interioare si exterioare, aplicate manual sau
mecanizat pe suprafetele din zidarie de caramida sau beton, a cladirii.

1.2. STANDARDE DE REFERINTA
- STAS 146 – 1980 - var pentru constructii
- STAS 1500 – 1978 - ciment cu adaosuri
- STAS 790 – 1984 - apa pentru betoane
- STAS 1667 – 1976 - nisip silicios
- STAS 7058 – 1980 - aracet DP 25 sau D 50
- STAS 3979 - 1975 - aracet CPMB
- STAS 545/1- 1980 - ipsos
- STAS 8573 – 1978 - apastop
- STAS 5501 - 1981 - piatra artificiala
- STAS 1134 - 1971 - piatra de mozaic

1.3. MOSTRE SI TESTARI
1.3.1.Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri de marci si mortare (inclusiv al mortarelor cu adaos
de aracet) pentru tencuielile interioare inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor se vor stabili de la caz la caz
în functie de structura peretilor pe care se aplica, în conformitate cu prevederile din Instructiunile tehnice
C17 – 1982.
1.3.2.Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor astfel ca ele sa poata
fi utilizate în bune conditii variaza în functie de natura liantului, astfel:
- la mortarele de var (marca M4-T) pîna la 12 ore;
- la mortarele de ipsos-var (marca M50T) în care s-a introdus un întîrzietor de priza, pentru a se evita o
întarire rapida de o ora;
1.3.3.Consistenta mortarelor se va stabili în raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se
aplica mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor, vor trebui sa
corespunda urmatoarele testari ale conului etalon:
- pentru sprit, în cazul aplicarii manuale a mortarelor, 9cm;
- pentru smir, în cazul aplicarii manuale 5-7 cm.
- pentru grund, în cazul aplicarii manuale 7-8 cm,iar în cazul aplicarii mecanizate (în functie de aparatul
folosit) 10-12 cm.
- pentru stratul vizibil executat din mortar fara ipsos 7-8 cm.
1.3.4.Pentru executarea tencuielilor subtiri (de 5 mm.grosime) pe suprafate netede de beton în
medii umede, se vor utiliza mortare pe baza de polimeri, cu adaos de polimeri (aracet E 50)
1.3.5.Consistenta mortarelor cu adaos de aracet, E 50, determina conul etalon, trebuie sa fie
urmatoarea:
- pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10-11 cm;
- pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi(beton greu) 7-8 cm;

1.4. MATERIALE SI PRODUSE
1.4.1.Lianti
- var hidratant conform STAS 9201 – 1980
- var pasta STAS 146 – 1980 (în locul pastei de var se poate utiliza slamul de carbid)
- argila conform STAS 4686 – 1971 ”Argila pentru mortare pe baza de ciment”
- ipsos de constructii STAS 545/1 – 1980
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 59
- ciment cu adaosuri STAS 1500 – 1978
- cenusa de centrala termoelectrica care trebuie sa îndeplineasca conditiile din STAS 8819 – 1980
1.4.2.Agregate
- nisip STAS 1667 - 1976
- apa STAS 790 – 1984
- aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058 – 1980 (sau crilorom 3080)
- aracet CPMB NTR 3979 - 75
- barita flotata S04BA
- terasit
- praf piatra
- piatra artificiala STAS 5501 - 1981
- piatra de mozaic STAS 1134 - 1971
1.4.3.Adezivi
În cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca adeziv plastifiant antrenor de aer “Disanul” conform
STAS 8625 – 1990. Dozarea plastifiantilor organici se face pe baza de încercari preliminare.
1.4.4.Acceleratori de întarire
Clorura de calciu se poate utiliza la mortarele de zidarie de ciment-var marca 50 sau mai mare, la
lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adaoga în apa de amestecare, sub
forma de solutie cu concentratia de 10 sau 20%,în proportie de 3% fata de masa cimentului
Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune în cazul mortarelor cu consistenta pîna la 8 cm.la
conul etalon.
1.4.5. Întîrzietori de priza
Pentru mortarele de ipsos se va utiliza întîrzietorul de priza prefabricat de ICPILA.
1.4.6.Mortare (compozitie)
Alegerea tipului de mortar de zidarie se face de catre proiectantul lucrarii tinîndu-se seama de
felul lucrarii, umiditatea mediului exterior sau interior, materialele pe care se aplica si categoria mortarelor.
În functie de aceste elemente se stabileste tipul mortarului, marimea si natura agregatului îi
marca mortarului.
Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre
exterior.
Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var, sau slam de carbid cu adaos de
ipsos(pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos).
Mortarul M10-T se foloseste numai în încaperi cu umiditate pîna la 60%,în încaperi cu umiditate
de peste 60% se va folosi mortarul M25-T.
1.4.7.Tencuieli
Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier, în centrale sau instalatii
de prepararea mortarului conform Instructiunilor tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala, indicativ C17 – 1982, iar tencuielile subtiri (tratamente) se executa cu mortare
preparate în cantitati mici la locul de lucru, sau cu paste gata preparate, livrate în bidoane.
Se executa în interiorul cladirii pe pereti si tavan. Dupa natura suprafetei pe care se aplica ele pot
fi:
- Tencuieli pe suprafete de caramida(pereti, stîlpisori, bolti) care se executa în mod obisnuit în
doua straturi (grund si tinci – strat vizibil)
- Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si de beton armat (la pereti,stîlpi,grinzi si tavane)
pe suprafete de zidarie la tavane din beton si suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit, fara
grinzi sau realizate din fîsii prefabricate din beton armat,tencuielile pot fi aplicate în doua straturi (sprit si
tinci - strat vizibil).
- Tencuieli obisnuite,la care suprafata tencuielii este netezita (driscuita) urmînd a primi finisajul
definitiv prin zugraveli cu lapte. Tencuielile obisnuite pot fi:
- tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras sau fara adaos de ciment, netezite în stare bruta.Se
întrebuinteaza la interior în depozite,poduri;
- tencuieli driscuite netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci)
acesta aplicîndu-se pe peretii si tavanele cladirilor de locuit, precum si pe suprafetele prevazute ca suport
pentru hidroizalatii;
- tencuieli sclivisite la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-
o pasta de ciment în care se pot adauga în unele cazuri materiale hidrofobe (de exemplu apa-stop)
deoarece se utilizeaza la peretii încaperilor care sunt udati sau spalati cu apa (la bucatarii,spalatorii);
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 60
- tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire din pasta de ipsos sau var cu
adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (CIPAC) bine netezit cu drisca de glet; se întrebuinteaza numai
ca interior (la pereti si tavane) în încaperi unde se cere un finisaj superior, la suprafete care se vopsesc cu
vopsea de ulei, alhidal etc. Se gletuiesc în prealabil cu glet de ipsos.
Tencuielile decorative se împart în:
- tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se
prelucreaza fie prin raschetare, periere, etc., înca în timpul cat mortarul nu este perfect întarit, fie dupa
întarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate);
- tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru, aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual
sau mecanic si sînt alcatuite dintr-un amestec fiind preparat din ciment, var, piatra macinata si adaos de
colorant;
- tencuieli decorative care se executa cu mortare preparate cu materiale speciale (terasit, dolomit,
marmure, etc.).

1.5. EXECUTAREA LUCRARILOR
1.5.1.Operatiuni pregatitoare
Lucrarile ce trebuiesc terminate înainte de începerea lucrarilor de tencuieli sunt:
- instalatiile electrice
- instalatiile sanitare
- instalatii gaze naturale
- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii
- montarea elementelor de pereti despartitori neportani
- rectificarea planseelor prefabricate
- montarea tocurilor tîmplariei
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va executa în prealabil un control al
suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. Suprafetele suport trebuie lasate un anumit timp, care ulterior sa
nu se mai produca tasari, zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce (mortarul sa se
întareasca în rosturi), iar suprafetele de beton trebuie sa fie uscate, pentru ca umiditatea sa nu mai
influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
Suprafetele trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grasime, suprafetele de rabit trebuie
bine întinse si bine legate cu mustati de sîrma zincata de scheletul metalic sau de elementele pe care se
aplica.
Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferite straturi suport, acestea trebuie
pregatite în vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, ruguoase si sa nu prezinte
abateri de la verticalitate si planitate mai mare. Abaterile mai mari decît cele admisibile se vor rectifica prin
cioplirea iesindurilor mari (peste 40 mm.).
Suprafetele peretilor interiori si a tavanelor de beton care se executa în cofraje de inventar cu
fete netede (metalice, placaje) nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doar prin chituire de ciment si nisip fin,
eventual cu adaos de aracet E50 pentru ca ulterior sa fie finisate direct numai cu strat vizibil alcatuit din
compozitii corespunzatoare de paste subtiri, tapete, etc.
Pe suprafetele peretiilor din cladirile care au în mod permanent umiditati relative interioare peste
60% se vor lua masuri verificate prin calcul termotehnic, pentru împiedecarea acumularii progresive a
umiditatii provenite din condensarea vaporilor în interiorul elementelor de constructie, bariere contra
vaporilor, stratul de aerare sau ventilare, care vor fi justificate si din punct de vedere economic.

1.5.2.Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Dupa controlul stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite.
La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar (stîlpisori) scoabe metalice lungi
sau sipci de lemn, sau repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repre, asa
încît sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
În cazul utilizarii reperelor (stîlpisorilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar din
care se executa grundul; latimea stîlpisorilor de mortar va fi de 8-12 cm. pentru mortarele de var-ciment,
sau de var si 2,5 cm. pentru mortarele de ipsos.


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 61
1.5.3.Executarea amorsarii
Suprafetele de beton (tavane,stîlpi) si ale zidariilor vor fi stropite cu apa, apoi se va amorsa prin
stropire cu sprit care se aplica în grosime de 3 mm. Compozitia spritului pentru amorsarea acestor
suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
În timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cît mai uniform,
înainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient întarit, fara prelungiri pronuntate.

1.5.4.Executarea grundului
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm) se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la
aplicarea spritului la suprafetele de beton dupa o ora. La suprafetele de zidarie de caramida care sunt
amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat.
Cînd suprafata spritului este prea uscata, sau timpul foarte calduros, suprafata se va uda în
prealabil cu apa, înainte de a se aplica grundul.
Stratul de grund se aplica manual sau mecanizat într-una sau doua reprize, grosimea totala fiind
de cca.15 mm.
Pe suprafetele peretilor de beton turnat în cofraje de inventar care sunt netede si au absorbtie de
apa redusa, stratul de finisare are cca. 5 mm. grosime.
Aplicarea stratului de grund pe tavane la partea superioara a peretilor se va executa de pe
platforme de lucru continue (dulapi de lemn) rezemate pe popi metalici extensibili de inventar si direct de
pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.

1.5.5.Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” din aceeasi compozitie a
grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pîna la 1 mm.
Mortarul se va arunca cu mistria la intervale de cca 5 minute, în acest interval netezindu-se cu
drisca.
Stratul vizibil se va prelucra în functie de sculele utilizate, purtand urmatoarele denumiri: driscuite,
gletuite, stropite)
Tencuielile interioare se vor gletui cu un strat subtire de 1 mm. cu pasta de var cu adaos de ipsos
(glet de var), fie prin acoperire cu un strat de cca 2 mm. de pasta de ipsos (glet de ipsos) netezit fin. În
pasta de var se va adauga cca 100 kg.ipsos la 1 metru cub de var pasta pentru a se accelera întarirea
gletului.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe strat suport care are un anumit strat de umiditate (nu este
perfect uscat) în cantitati strict necesare, înainte de terminarea prizei ipsosului.
Pe suprafetele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau ipsos, fara straturi intermediare. În
cazul suprafetelor rezultate netede de decofrare este necesar un strat de glet, se va folosi pasta speciala
denumita CIPAC.

1.5.6.Protejarea lucrarilor
Dupa executarea lucrarilor se vor folosi masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite de
urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care întîrzie întarirea mortarului si-l altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortar;
- lovituri, vibratii provenite din darea în exploatare a cladirilor înainte de termen;
- înghetarea tencuielilor înainte de uscarea lor;

1.5.7.Abateri admise
- la tencuieli brute maxim 1-4 cmp. la fiecare metru patrat;
- la tencuieli driscuite interioare maxim 1 mm/m si la maxim 3 mm pe toata înaltimea încaperii;
- la tencuieli gletuite pîna la 1 mm/m si maxim 2 mm. pe toata lungimea sau latimea.

1.6.VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI
Tencuielile fiind lucrari destinate în general a ramîne vizibile, calitatea din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata dupa terminarea întregului obiectiv.
Este interzis a se începe executarea oricaror lucrari de tencuire, înainte ca suprafata care trebuie
tencuita sa nu fie verificata, fiecare portiune care urmeaza a fi tencuita.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 62
Verificarea calitatii tencuielilor au ca scop depistarea defectelor care depasesc abaterile admise,
în vederea remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se mai repete.
Înainte de începerea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarii:
- învelitori si plansee;
- conducte pentru instalatii;
- tîmplarie;
- montarea pieselor auxiliare (ghene,preaznuri, suporti).
Toate materialele si semifabricatele (de exemplu mortarele preparate centralizat) vor fi introduse
în lucrare dupa ce au fost verificate de conducatorul tehnic al lucrarii si livrarea pe baza de certificat de
calitate.Verificarea prin procedee de santier daca sunt corespunzatoare.
Materialele pot fi introduse în santier numai daca sunt însotite de fise care sa contina indicarea
tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarului.
Verificarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat în proiect,
precum si aplicarea straturilor succesive în grosimile prescrise.
Urmarirea aplicarii masurilor de protectie împotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau a
înghetarii. Rezultatele încercarilor de control ale mortarului trebuie communicate conducatorului tehnic al
lucrarii în termen de 48 de ore de la încercare.
În cazurile în care rezultatul încercarii este de 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul
pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Receptia se face pe faze de lucrari pe baza fiecarui
tronson în parte si anume:
- aderenta la suport si între straturi;
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor;
- dimensiunile, calitatea si pozitia elementelor decorative si anexe, bucata cu bucata;
Verificarile care se fac la terminarea unei faze a lucrarii, se fac una cîte una la fiecare
încapere.La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o
frecventa de minim 1/5 din frecventa precedenta. Verificarea aspectului general al tencuielilor se face
vizual, cercetînd suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si profilurilor.
Suprafetele trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, împuscaturi provocate
de granule de var nestins, urme vizibile de reparatii locale.
Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirecta se va face seara cu ajutorul
lampii electrice.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor,trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tîmplaria, în spatele radiatoarelor.
Grundul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se va
aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie în zonele respective sau prin
sondaje speciale care se fac în locurile mai vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocanirea
cu un ciocan de lemn (un sunet gol arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface întreaga
suprafata).Aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de carote din tencuiala.




Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 63
2. ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII INTERIOARE

2.1. GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la lucrarile de executie a zugravelilor si vopsitoriillor care nu sunt
supuse actiunii agresive a agentilor chimici.
În cazul în care vopsitoria trebuie sa joace un rol de bariera de vapori, se va tine seama de
prevederile din Normativul pentru proiectarea si executarea barierelor contra vaporilor.
Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se executa pe suprafete de glet de var, glet de ipsos, glet de
nisip-aracet (CIPAC) tencuieli cu mortar de var sau mortar de ciment, driscuite.

2.2. STANDARDE, MATERIALE, NORMATIVE
- C3 - 1976 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii
- STAS 16 – 1980 - ulei de in sicativat
- STAS 18 – 1970 - ulei tehnic de in
- STAS 2078- 1970 - ulei tehnic de rapita
- STAS 2710- 1970 - ulei tehnic de floarea soarelui
- STAS 146 – 1980 - var pentru constructii
- STAS 545/1-1980 - apa pentru constructii
- STAS 790 – 1984 - apa pentru mortare si betoane
- STAS 1581/2-1983 - hîrtie pentru slefuire uscata
- STAS 4593 – 1990 - corpuri abrazive cu liant ceramic
- STAS 88 - 1990 - clei de oase
- STAS 89 - 1986 - clei de piele
- STAS 45 – 1986 - benzina de extractie
- STAS 5192 – 1979 - grund pentru astupat
- STAS 6592 – 1980 - chituri pe baza de ulei
- STAS 8311 – 1987 -vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei
- STAS 3097 – 1980 - grund anticoroziv pe baza de miniu de plumb
- STAS 3124 - 1975 -diluant 104 pentru produse pe baza de ulei
- oxizi, pigmenti pentru vosele, pamînturi decolorante, produse absorbante, standarde din
sectorul L,Industria chimica,sugrupa L17;
- huma, conditii tehnice prevazute în normele interne ale carierei producatoare;
- caolin spalat de Harghita sau de Aghires;
- gelatina tehnica;
- praf de matase “ Micolux “.

2.3. MOSTRE SI TESTARI
Amestecurile preparate trebuie sa reziste la lumina si actiunea mediului, compozitia trebuie

sa aiba o consistenta, încît acoperirea sa se poata face corect, fara sa curga si sa ramîna urme de
bidinea, pentru aceasta în compozitie se vor introduce uleiuri.
Pentru pigmentii folositi la varuieli se ia o proba din pigment se împarte în doua, o jumatate se
freaca cu pasta de var, iar cealalta, cu praf de creta si apa.Dupa 24 de ore se compara probele daca nu
prezinta nici o deosebire, pigmentul se poate folosi la varuieli.
Zugravelile cu lapte de var (spoieli) se aplica la interiorul constructiei pe suprafetele tencuite cu
glet de var.
Prepararea compozitiei:
- se prepara din var gata stins, prin diluarea pastei de var cu apa: 1 parte var la 1,5 parti apa(în volume),
nu se face prepararea în recipiente din tabla neagra,deoarece ruginesc si se schimba culoarea laptelui de
var;
- laptelui de var i se adauga amestecînd continuu pîna la la omogenizare grasimi (ulei de in, de rapita sau
de floarea soarelui) în proportie de 1…2% (în volume);
Aplicarea zugravelii:
Spoielile si zugravelile din lapte de var (fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se executa
în doua straturi.Primul strat are rol de grund, el creaza o suprafata uniforma ca porozitate, putere de
absorbtie si culoare.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 64
La zugravirea peretilor se delimiteaza de la început suprafetele care trebuie sa fie zugravite diferit
prin trasarea unor linii subtiri între suprafetele respective.
Zugravelile se aplica prin stropire, cu aparate de pulverizat, pentru o aderenta mai buna se poate
aplica si cu bidineaua.Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.
Zugraveli în culori de huma
La prepararea compozitiei de zugravit se vor folosi: huma înmuiata în apa (2 litri de apa la 1 kg de
huma), pigmenti (înmuiati în apa cu 24 ore înainte de folosire) si solutie de clei (1kg de clei la 5 litri de
apa).
Concomitent se prepara o solutie de sapun cu apa în proportie de 1kg de sapun la cca.16 litri de
apa, se omogenizeaza si se strecoara prin sita .
Aplicarea zugravelii se face astfel:
- se aplica primul strat de sapun, dupa care se face repararea defectelor marunte cu pasta de
ipsos;
- dupa uscare si slefuire se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate, dupa care se va aplica
compozitia de huma în 3 straturi pe întreaga suprafata.
Compozitia de zugraveala amestecata cu solutia de clei se va întrebuinta în timp de 24 - 48 de
ore.
Zugraveli în culori de apa cu caolina - se întrebuinteaza fara pigmenti, pentru obtinerea unei
compozitii de zugraveala de culoare alba pentru zugravirea tavanelor.
Prepararea se face în mod similar ca la zugravelile cu huma si ulei, în aceleasi proportii, huma
fiind înlocuita cu caolina.

2.4. EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrarile ce trebuie terminate înainte de începerea zugravelilor si vopsitoriei:
- instalatii electrice
- instalatii sanitare
- instalatii termice
- instalatii gaze
- montarea tîmplariei
- pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie), inclusiv lustruirea
- la lucrarile de vopsitorie ultimul strat se face dupa terminarea completa a zugravelilor si
finisarea îmbracamintilor de pardoseli.
În vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie sa fie driscuite fin, toate reparatiile sa fie
executate îngrijit, terminate si uscate.
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, mortar, vopsea veche, noroi,
gheata sau zapada. Rugina se îndeparteaza cu perii de sîrma, spacluri de otel, razuitoare, dalti, piatra
abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara, în cazuri speciale se vor folosi bai de spalare acida.
Petele se sterg cu solventi (white-spirt, terebentina, benzina usoara) se interzice folosirea
petrolului lampant sau a benzinei auto.
Tîmplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu grund anticorosiv.

2.5. CONDITII DE EXECUTIE
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa în conformitate cu prevederile proiectului de executie.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor vor începe numai la o temperatura a aerului de cel
putin 5C, în cazul zugravelilor cu apa si de cel puîin 15C în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu
polimeri.Acest regim se mentine tot timpul executarii lucrarilor si cel putin înca 8 ore pentru zugraveli si 15
zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executia lor.
Înainte de începerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor verifica daca suprafetele suport,
au atins umiditatea de regim.Umiditatea se verifica cu aparatul tip “Hygramette” sau un alt aparat similar-
aparatul cu carbid tip C.M.
Cand pe santier nu sunt aparate,umiditatea se verifica cu urmatoarea metoda: cu ajutorul unei
pensule se aplica pe o portiune mica o solutie de fenolftalina de alcool, în concentratie de 1%, daca
portiunea se coloreaza în violet sau roz intens, stratul suport are umiditate mai mare de 3%.
Diferenta de temperatura între aerul înconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie sa fie
mai mare de 6C pentru a se evita condensarea vaporilor.
Se interzice folosirea vopselelor cu termen de utilizare depasit.

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 65
2.6. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPUALRE
Varul gras în bulgari livrat în vrac, se transporta în vagoane închise.
Ipsosul livrat în saci de hîrtie se transporta în vagoane închise.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face în depozit închis sau acoperit si ferit de
umezeala.
Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, produse de MICh livrate în butoaie de tabla cu
capacitatea de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie din PVC sau saci de polietilena la interior, cu
capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe laturi, în locuri uscate si ferite de înghet.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate împotriva incendiilor.Se recomanda ca
temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa între +7C si + 20C.
În timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea,
uscarea sau murdarirea produselor.

2.7. VERIFICARI, CONDITII DE RECEPTIE
Controlul lucrarii se face de catre proiectant, precum si de beneficiarul lucrarii.
Pe parcursul executiei lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se verifica în mod special:
- calitatea stratului suport;
- calitatea principalelor materiale ce intra în opera conform standardelor si normelor interne de fabricatie
respective;
- respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
- corectitudinea executiei, conform prevederilor fiecarui capitol de lucrari.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remedierea sau
refacerea lor.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea completa.
Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica:
- corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare spre
a se constata concordanta lucrarilor de executie cu prevederile acestora;
- aderenta zugravelilor interioare se constata prin frecare usoara cu palma pe perete, o zugraveala
aderenta nu trebuie sa se ia.
La vopsitorii se verifica aspectul acestora avîndu-se în vedere urmatoarele:
-suprafetele vopsite trebuie sa aiba acelasi ton de culoare pe toata suprafata, vopseaua trebuie sa fie
aplicata perfect curat;
- la vopsitorii executate pe tîmplarie se verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor
metalice bine chituite si slefuite în prealabil;
- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tîmplarie vopsita.


3. TAMPLARIE DIN LEMN

3.1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde descrierea lucrarilor de montare a tamplariei din lemn (ferestre, usi
interioare si exterioare), stabileste calitatea materialelor ce se vor utiliza, conditiile de receptionare si
depozitare a materialelor.

3.2. STANDARDE SI MATERIALE
- STAS 465 - 91 Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii. Sectiuni
- STAS 466 - 92 Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni
- STAS 1624 - 92 Placi celulare din lemn pentru usi interioare
- STAS 799 - 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii generale de calitate
- STAS 3366 - 86 Obloane rulante. Prescriptii tehnice
- STAS 4928 - 89 Glasvanduri cu rame din lemn, formate, alcatuire si sectiuni
- STAS 4670 - 85 Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor
social-culturale
- STAS 5333 - 86 Ferestre, usi de balcon, usi interioare si exterioare din lemn pentru
constructii. Forme si alcatuiri.
- STAS 6246 - 78 Mobilier din lemn. Operatii si defecte de finisare. Terminologie
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 66
- STAS 9317/1 - 87 Tamplarie pentru constructii civile. Ferestre din lemn. Metode
pentru verificarea calitatii.
- STAS 9317/2 - 87 Tamplarie pentru constructii civile. Usi din lemn. Metode pentru
verificarea calitatii.
- STAS 799 - 88 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale

3.3. LIVRARE - MANEVRARE
Tîmplaria nefinisata se livreaza protejata pe toate fetele cu un grund si va fi transportata
neasamblata în mijloace de transport acoperite, asezate în stive pe suporti si bine consolidata.
Pervazurile, baghetele ferestrelor si tocurile usilor (livrate separat) se ambaleaza în colete
manevrabile, legate cu sîrma.
Ambalarea, transportul tîmplariei de la producator la depozit, iar apoi la locul de punere în opera
se asigura de catre producator.
Accesoriile metalice demontabile (silduri si mînere) se transporta în ladite bine ambalate pentru a
se evita pe timpul transportului si manipularii, iar la depozitare vor fi ferite de contactul cu mediul umed.
Tocurile de usi pot fi livrate montate constituind un ansamblu cu foaia de usa sau pot fi
neasamblate si livrate separat de foile de usi.
Tamplaria nefinisata (grunduita la fabrica) interioara sau exterioara se verifica, se chituieste si
vopseste cu un strat de vopsea dîndu-se o atentie sporita la partea exterioara a tocului. Acesta se
protejeaza suplimentar cu un strat de carton lipit cu bitum fata de contactul cu partile de constructie posibil
umede.
Falturile pentru geamuri se vor vopsi cu un grund pe baza de ulei.
Elementele de rigidizare a tîmplariei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau din profile de material
plastic fara a produce degradarea produselor.
Îndrumarea pentru montarea tîmplariei din lemn va fi folosita în paralel cu tabloul de tîmplarie.
Detaliile si instructiunile de folosire vor fi mentionate de proiectant.

3.4. EXECUTIA LUCRARILOR
Înainte de a începe lucrarile de montare efectiva a tamplariei trebuiesc verificate si receptionate
lucrarile de zidarie, peretii despartitori din BCA în ceea ce priveste planitatea, dimensiunea golurilor,
pozitia si numarul ghermelelor sau a diblurilor. Receptionarea se va face conform normativului C 56 -
1985.
În cazul tamplariei, executata pe captuseli, peretii interiori pot fi tencuiti înainte de montarea
tamplariei si în acest caz pozitia ghermelelor montate pe verticala cu ajutorul suruburilor va fi la cca.50 cm
una de alta.
Se va avea grija ca tamplaria de lemn sa fie depozitata în locuri ferite de umezeala si de razele de
soare.
Dupa uscarea primului strat de vopsea, tocul ferestrelor, usilor se pozitioneaza în golul de zidarie
folosindu-se pene de lemn. Tocul se fixeaza în ghermelele existente cu ajutorul suruburilor pentru lemn.
În rostul dintre zidarie si tamplarie se aplica un strat de etansare din vata minerala cu grosimea
uniforma pe toata înaltimea si latimea golului. La tamplaria exterioara, peste stratul de etansare se aplica
un chit plastic sau elastic.
Rostul dintre tîmplarie si zidarie se acopera cu baghete taiate la 45 dupa ce în prealabil s-a facut
verificarea functionarii partilor mobile ale usilor si ferestrelor.
Înainte de vopsirea definitiva a tîmplariei se verifica daca gradul de umiditate a lemnului este mai
mic de 15%.
La ferestre se vor monta glafuri din tabla, conform detaliilor tip si a indicatiilor din proiect. Glafurile
trebuie sa fie croite dintr-o singura bucata depasind lungimea ferestrei cu 6 - 8 cm, pentru a se executa
corect întoarcerea pe verticala a glafului. Sub glaf se va aseza un strat de carton fixat în dibluri sau prins
cu sîrma. Glaful va depasi finisajul exterior cu 2-3 cm (lacrimarul).
Strapungerile vor fi cositorite. Lucrarile de tinichigerie vor respecta normativul pentru alcatuirea si
executarea învelitorilor în constructii.
Montarea geamurilor se recomanda a fi facuta numai dupa o prealabila vopsire cu un strat de
vopsea în general si 2 straturi pe falturi.
Înainte de montarea geamului se aplica pe faltul tamplariei patul de chit, care va fi bine nivelat,
apoi geamul taiat la dimensiunise aseaza pe patul de chit astfel încat sa se lipeasca bine de acesta. Dupa
asezarea geamului se aplica de-a lungul întregului contur al ochiului de geam, un strat de chit si se
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 67
fixeaza baghetele din lemn cu suruburi, întai baghetele orizontale apoi cele verticale. Dupa montarea
baghetelor se netezeste chitul cu cutitul sau cu spaclul.
În timpul montajului se va avea grija ca tamplaria sa nu se deterioreze, îndoaie, rupa, etc.
Eventualele deteriorari se vor remedia pe loc prin chituiri, înadiri, completari, etc.
Nu se admit defecte.

3.5. NORMATIVE, PRESCRIPTII, RECOMANDARI
- C199 - 79 Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul
si montarea în constructii a tîmplariei de lemn
- C56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
- C37 - 88 Învelitori din foi de tabla plana
- C300 - 94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
- P118 - 83 Norme tehnice de proiectare privind protectia la actiunea focului
- C58 - 96 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn
- Regulament privind protectia si igiena muncii în constructii

3.6. VERIFICARI ÎN VEDEREA RECEPTIEI
Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face receptia de functionare a ferestrelor si usilor
verificîndu-se:
- functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor si accesoriilor metalice de închidere - deschidere si
blocare;
- fixarea tocului în zidarie sau panou cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea
corecta a izolatiei de etansare între toc si golul ferestrei sau usii si acoperirea cu chit permanent elastic,
racordarea tencuielilor, acoperirea cu baghete;
- asezarea corecta a tocurilor pe aceeasi linie se ia în acelasi plan, fara deplasari si vibratii la
închiderea si deschiderea lor brusca;
- efectuarea rectificarilor necesare, curatirea geamurilor si a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelasi tip, functionarea corecta si echiparea cu
garnituri de etansare a ferestrelor si usilor gata finisate;
- existenta spatiului dintre traversa tocului ferestrelor si lacrimar, fara a fi înfundat cu tencuiala;
- o atentie deosebita se va da controlului lucrarilor de tinichigerie (glafuri de tabla) ce protejeaza
îmbinarea dintre tîmplarie si zidarie, se va verifica existenta stratului de carton asezat sub stratul de tabla,
racordarii corecte laterale a glafului cu depasire verticala a golului din zidarie, cositorirea strapungerilor,
depasirea glafului fata de suprafata finisata cu 2 cm;
- se va verifica vizual cordonul de chit care nu trebuie sa prezinte crapaturi, discontinuitati sau
grosimi variabile;
- chitul trebuie sa fie vopsit odata cu tamplaria.
La tîmplaria de lemn se va verifica:
- existenta si calitatea accesoriilor metalice;
- verticalitatea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1 mm / m);
- între foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pana la 8 mm;
- încastrarea tocului sa fie facuta în peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene, cuie, suruburi sau
praznuri, astfel ca tocul sa nu aibe nici un fel de joc;
- abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1,50 m trebuie sa fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective;
- potrivirea (luftul) corecta a foilor usii precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului
respectiv nu trebuie sa depaseasca 2 mm;
- între cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de 3 - 5 cm;
- glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceeasi înaltime fata de
pardoseala camerei;
- existenta pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tabla) este obligatorie;
- accesoriile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
- balamalele, cremoanele, drucarele sa fie montate la înaltime constanta (pentru fiecare în parte)
de la pardoseala;
- lacasurile de patrundere a zavoarelor în pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice
sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 68
- deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta, ele nu trebuie sa fie blocate în
urma vopsirii;
- verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli, vopsitorii .


4. TAMPLĂRIE PVC

Agrement tehnic 002 –02 / 595 – 1999
Profile din PVC dur pentru uşi şi ferestre
Norme de siguranţă 91 / 155 / EWG

Condiţii tehnice asigurate :
1. Tamplăria PVC asigură o protecţie termică de 2 W / m
2
K şi protecţie fonică de 44 dB:
- toate profilele sînt coextrudate, au 3 camere şi sunt armate cu oţel zincat de 1,2 – 2,5 mm asigurand
protecţia termică ;
- protecţia fonică se asigură cu garnituri speciale;
- geamul special protejează termic;
- montajul tamplăriei este etanş.

2. Protecţia la incendii:
- profilele sunt greu inflamabile, încep să ardă la o temperatură de 450
0
C şi se autosting în faza
incipientă a incendiului.
3. Profilele PVC sînt fabricate din PVC dur, compatibil cu mediul înconjurător cu condiţii climaterice foarte
grele.
Caracteristicile fizico – mecanice ale profilelor din PVC dur au fost verificate prin încercări specifice de
laborator, ele corespunzand condiţiilor impuse prin standardele şi normativele europene aferente domeniului
de referinţă, precum şi cerinţelor esenţiale din art.5 al Legii Calităţii în Construcţii – Legea nr. 10 / 1995.

Rezistenţă. Stabilitate
Rezistenţa corespunzătoare cerinţelor statice a profilelor este asigurată prin armarea profilelor
principale ( utilizate la realizarea ramei fixe şi a celei mobile ) cu profile corespunzătoare.
Stabilitatea produselor realizate din profile PVC dur este asigurată în mod suplimentar prin utilizarea
pieselor de rigidizare a îmbinărilor unghiulare cu şuruburi de susţinere, precum şi a benzilor grele de rotire.
În vederea asigurării exigenţelor referitoare la rezistenţă şi stabilitate, la realizarea produselor se va
urmări în mod special compatibilitatea profilelor cu adezivii utilizaţi la asamblare, cu chiturile de etanşare,
elementele metalice accesorii şi materialul termoizolator de umplutură dintre tocul ( rama fixă ) tamplăriei şi
contextul edilitar.
Modul de realizare a sudurilor asigură rigiditatea necesară produselor, acestea păstrandu-şi forma şi
dimensiunile la solicitările apărute la transport, punerea în operă şi la exploatare.

Siguranţa în exploatare
Produsele realizate cu ajutorul profilelor din PVC dur prezintă o deosebită siguranţă în exploatare.
Falţul neted, precum şi utilizarea pieselor speciale de poziţionare permit montarea în siguranţă a
vitrajului, fără apariţia tensiunilor interne.
Sistemul de garnituri şi de profilări speciale pentru montarea acestora permit obţinerea unui nivel
superior de etanşare, la acestea contribuind şi existenţa garniturii centrale de etanşare. Sistemul de garnituri
utilizat suportă dilatările diferenţiate ale profilelor şi vitrajului şi sunt compatibile cu materialul utilizat la
realizarea profilelor.
Precamera profilelor utilizate la realizarea ramelor mobile şi fixe permite aerisirea controlată şi
eliminarea uşoară a apei rezultate din condens.

Siguranţa la foc
Profilele din PVC dur se aprind greu şi se autosting încadrîndu-se în clasa materialelor greu
combustibile – C2 – conform Normativului P 118 / 99.

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 69
Izolaţia termică şi fonică
Conform determinărilor de laborator, coeficientul de transfer termic al profilelor PVC dur este cuprins
între 1,4 W / m
2
K şi 2,1 W / m
2
K .
Izolarea fonică variază între 30 dB şi 41 dB. Coeficienţi sporiţi de izolare, pînă la 49dB, se pot obţine
prin utilizarea geamurilor de tip special, a umpluturilor de izolare în profilele ramă şi a garniturilor
suplimentare.
Profilele PVC dur nu conţin substanţe radioactive sau cancerigene, deşeuri, rebuturi sau alte
substanţe dăunătoare sănătăţii oamenilor sau integrităţii mediului înconjurător, ele corespunzand integral
cerinţelor formulate prin Legea Mediului nr. 137 /1995.
Produsele realizate nu necesită lucrări speciale de întreţinere, la spălarea acestora utilizandu-se
detergenţi neutri dizolvaţi în apă.
Este interzisă utilizarea substanţelor abrazive sau a solvenţilor organici.
Punerea în operă a profilelor din PVC dur se face conform prevederilor agrementului tehnic, cu
respectarea instrucţiunilor elaborate de producător, fără dificultăţi particulare într-o lucrare de precizie.

5. PARDOSELI CALDE

Generalitati
Prezentul capitol prevede materiale, descrierea executiei si calitatea executiei, testele, verificarile si
probele materiallelor si lucrarilor, conditiile de recptie, parametrii de calitate, tolerante, aspect, toate
specifice pardoselilor calde.

Pardoseli din lemn masiv de stejar

Standarde folosite
-STAS 228\3 -77 -Parchet din lemn de stejar pt. pardoseli
-STAS 7848 -78 -Placi din fibre de lemn moi (poroase), bitumate
si antiseptizate-tip BA
-STAS 7058 -80 -Poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet)
sortul A 50
-STAS 1667 -76 -Cuie de sirma de otel (pt. batut parchetul si
pervazurile
-STAS 1500 -78 -Ciment M30, Pa 35 sau F 25
-STAS 545\1 -80 -Ipsos pt. constructii
-STAS 1667 -70 -Agregate naturale; nisip, pietris, balast,
piatra sparta.
-STAS 44 -67 -White spirt rafinat
-NII 1564 -69 -Ceara pt. parchet "Victoria"
Stadiul lucrarilor pe santier in momentul inceperii lucrarilor de executare a imbracamintilor de
parchet din lemn masiv cu lamba sl uluc din fag, stejar sau cer trebuie sa fie urmatorul:
-lucrarile de instalatii sanitare, electrice si de incalzire, voe fi terminate si probate
-tencuielile inclusiv reparatiile dupa lucrarile de instalatii, vor fi terminate si vor avea un grad de umiditate
mai mic de 5%.
-zugravelile si vopsitoriile, precum si toate finisajele peretilorcu care se racordeaza imbracamintea din
parchet, vor fi terminate
-portiunile de mozaic care vor fi in contact cu parchetul -pragurile- vor fi turnate si frecate
-geamurile la ferestre si la usile de la balcoane vor fi montate
In incaperile in care se executa imbracaminti din parchet se va asigura urmatorul climat interior:
-temperatura min.5%
-umiditatea relativa a aerului max. 65%
Acest regim se va mentine si dupa terminarea lucrarilor pina la darea in folosinta a incaperilor.
Stratul suport pe care se va lipi parchetul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: starea
suprafetei trebuie sa fie plana si orizontala (se admit sageti de max. 4 mm sub dreptarul de 2 m si max. 1
mm sub rigla de 0,20 m) precum si neteda.
Executarea stratului suport format din placi din fibre de lemn moi (poroase), bitumate si
antiseptizate (tip.BA).
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 70
Stratul suport din dusumea serveste pt. imbracaminti din parchet de lemn masiv, cu lamba si
uluc, din stejar lipit cu aracet D 50 sau Crilorom DC 2100.
Executarea stratului suport format din placi din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si antiseptizate
(tip BA) se va face prin lipirea acestora pe un strat de egalizare din mortar de ciment M 100-T.
Stratul de egalizare este necesar atunci cind suprafata planseului prezinta denivelari sau pt.
compesarea de niveluri intre pardoseli, acest strat trebuie sa fie nivelat la boloboc, asfel ca suprafata lui
sa fie orizontala.
La turnarea stratului de egalizare, realizat din mortar de ciment cu dozajul de 150kg ciment la mc.
de nisip sort 0..3.
In incaperile unde se monteaza placile din fibre de lemn moi, bitumate si antiseptice trebuie sa
fie de max. 65%.
Placile din fibre de lemn moi se vor aseza cu laturile paralele cu peretii.
Intre placile de fibre moi se vor lasa rosturi de 4..6 mm latime pt. a permite o umflare in lungime
si latime a acestora sub influenta umiditatii. In acelas scop intre placile de margine si pereti se vor lasa
rosturi de 10..15 mm latime. Rosturile dintre placi vor fi tesute.
Dupa lipirea placilor in pozitie definitiva se va lasa un interval de 24 de ore pina la lipirea
imbracamintii.

Montarea parchetului cu lamba si uluc prin lipire
Montrea prin lipire se va face cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), sau Crilorom
DC 2100, pe un srat suport format dinplaci de fibre de lemn moi, bitumate si antiseptizate tip BA.
Inainte de inceperea montarii , suprafata suport se curata de praf cu matura cu par moale.
Piesele de parchet se vor sorta dupa fibra si culoare pt unul sau mai multe rinduri complete.
Montarea parchetului se va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de cca. 10..15 mm.
de perete. Imbinarea frizurilor la colturile incaperii se va face la 45%. Ele vor fi intepenite fata de perete
cu pene la 50 cm distanta.
Lipirea pieselr de parchet se va face dupa min. 24 de ore de la lipirea frizurilor de perete.
La asezarea fiecarui rind de parchet se va verifica alinierea fata de rindul precedent. Dupa lipirea
pe intreaga suprafata se vor scoate penele de intepenire. Nu se va circula pe parchet 24 de ore de la
terminarea lipirii.

Finisarea imbracamintilor de parchet
Curatirea parchetului dupa montare se va face mecanizat si anume: cu masina de raschetat
parghet (cu cutite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie adeziva).
Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmat de curatirea ticlingul.
La parchetul lipit se va curata numai dupa 4 zile de la lipire.
La racordul dintre pardoseala si pereti, dupa curatirea parchetului, se voe monta pervazuri de lemn
masiv.
Parchetul dupa raschetare se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white-spirt.

Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executiei lucrarilor se verifica de catre seful punctului de lucru, in mod special
respectarea urmatoarelor conditii:
-identitatea cu proiectul a materialului si modelului prevazut pt. imbracaminte de pardoseala de parchet
-umiditatea nisipului folosit ca strat de egalizare, sa nu depaseasca 3%.
-stratul suport sa indeplineasca conditiile prevazuta in prezentul caiet
-calitatea executiei pardoselilor se va constata prin verificarea conditiilor de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca suprafetele imbracamintilor de prchet din lemn masiv, cu lamba si uluc, si anume:
-aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafata verticala
-planeitatea si verticalitatea
-pantele daca sint prevazute in proiect
-montarea la acelas nivel a pieselor alaturate
-marimea rosturilor
-aderenta la stratul suport
Daca este necesar se va face si o verificare in adincime prin sondajde control al celorlalte
elemente ale pardoselii.
Pt. lucrarile gasite necorespunzatoare se va da dispozitie de santier pt. remedierea lor.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 71

Conditii tehnice de protectia muncii si paza contra incendiilor
In timpul executarii pardoselilor din lemn se vor respecta prevederile din ''Normativ pt. verificarea
calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente,, indicativ C 56 -85.
De asemanea se vor lua urmatoarele masuri speciale:
a)la curatirea parchetului cu white-spirt, in zona in care se lucreaza sint interzise:
-fumatul, lucrari la care se foloseste focul, incalzirea cu flacara, lucrari care produc scintei (sudura
electrica, ciocanire, etc.), cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice (prize, intrerupatoare), precum si
folosirea aparatelor electrice de incalzire si a celor care pot produce scintei.
De asemenea este interzis a se face foc sau alt mijloc de incalzire cu flacara libera.
Tot adata se va asigura o buna ventilare a incaperilor.

Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Transportul pieselor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor, se va face in vehicole curate
si acoperite.
Piesele de parchet, a frizurilor de perete si pervazurile ambalate in pachete si respectiv
legaturile, se vor dapozita in incaperi inchise (pt. a asigura o temperatura constanta), pardosite cu lemn si
ferite de umezeala si de razele soarelui.
Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate si dimensiuni.
Depozitarea in subsoluri a parchetului este strict interzisa.
Depozitarea ambalajelor cu adeziv se va face in magazii, la temperaturi intre +5 C..+40 C.
Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si antiseptizate (tip. BA) se va face
cu mijloace de transport curate si uscate, placile fiind protejate impotriva intemperiilor.
Se recomanda ca in timpul transportului placile sa fie asezate orizontal pe stive si sortimente.
Placile din fibre de lemn moi, bitumate si antiseptizate (tip. BA), se vor depozita in incaperi
inchise si uscate, asezate in stive, functie de grosime, format si calitate, stivuirea se va face in pozitie
orizontala pe plaforme plane.
Bitumul se transporta in butoaie (metal, carton, lemn, placa fibro lemnoasa, etc.) sau neambalate in
blocuri.
Ambalajele cu bitum se vor depozita in soproane sau locuri acoperite, ferite de actiunea razelor
solare.
Bitumul neambalat se va depozita in stive sub acoperis pt. a fi ferit de actiunea razelor solare si a
intemperiilor. Stivele vor avea o astfel de inaltime incit sa evite deformarea blocurilor si lipirea lor.
Suspensia de bitum filerizat se va transporta si se va depozita in butoaie cu capac demontabil.
In timpul depozitarii, suspensia se va completa cu un strat de apa pina la grosimea prescrisa, spre
a se ferii de umezeala si impuritati.
Depozitarea filerului se va face in incaperi acoperite, ferite de umezeala, sacii asezindu-se in
stive de cel mult 10 bucati unul peste altul.

Conditii tehnice de protectie a muncii si P.C.I.
La executarea tipurilor de pardoseli prevazute in acest caiet se vor respecta prevederile din
urmatoarele prescriptii:
-Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Sanatatii cu ordinele
nr. 34\1975, 60\1975 si completate cu ordinele nr. 110\1977 si 39\1977
-Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290\1977.
-Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de pericol de
incendiu, a constructiilor, instalatiilor si depozitelor (NP 22 - 77)
-Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea elementelor de
constructii (NP 23 - 77)
-Norme provizorii privind proiectarea si realizarea cailor de evacuare a persoanelor (NP 24 - 77)


Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 72
Conditii de masuratoare si decontare a lucrarilor
Pardoseli din lemn se masoara la metru patrat, la fel si lustruirea si ceruirea.
Stratul suport din fibre de lemn moi (poroase), se masoara la metru patrat, la fel ca si stratul
suport executat cu mortar de ciment marca M 100 -T.


6. PLACAJE INTERIOARE

GENERALITATI
Placile de faianta se pot aplica pe pereti din zidarie, din beton monolit turnat in cofraje de inventar,
dinpanouri mari de beton, pe pereti din elemente prefabricate de BCA sau din zidarie din blocuri mici
de BCA , cit si peretii din beton ai cabinelor spatiale prefabricate la bai.
Placajele din placi de faianta se aplica la interior in cladiri de locuit si social-culturale, in incaperi
cu destinatie speaciala aferente constructiilor industriale, comerciale.

STANDARDE DE REFERINTA
-placile de faianta de forma patrata s-au dreptunghiulara se livreza in dimensiunile si calitatile si
caracteristicele prevazute in STAS 233 -86.
-nisip silicos de riu, sau cariera, bine spalat conf. STAS 1667 -76;nu se va folosi nisip de mare
-ciment Pa 35, M 30, conf. STAS 1500 -78
-apa conf. STAS 790 -78
-var pasta conf. STAS 146 -80; var hidratat conf. STAS 9201 -80
-ciment portland alb conf. STAS -87
-silicat de sodiu solutie conf. STAS 2902 -75
-aracet DP 25 sau DP 50 conf. STAS 7058 -80

Mostre si testari
Inainte de comandarea oricaror materiale la santier, se var pune la dispozitia consultantului spre
aprobare urmatoarele mostre: placaje de faianta- 2 mostre cu culoarea specificata in proiect: faianta
alba.
Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea cimentului si a agregatelor.

Livrare, depozitare, manipulare
Placile ceramice de faianta se var transporta in cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate si
uscate. In mijloacele de transport cutiile se va aseza in stive luindu-se masuri pt. impiedecarea deplasarii
stivelor in timpul trasportului, spre ase evita deteriorarea ambalajelor si imprastierea placilor.
Cutiile se vor depozita in incaperi uscate in stive da max. 1,5 m inaltime in locuri ferite de lovituri si
umiditate. Placile vor fi scoase din cutiile lor inainte de a fi transportate la locul de lucru. Transportul
materialelor si produselor care intra in compozitia tencuielilor se face cu vagoane inchise.
Depozitarea se va face in depozite acoperite ferite de umezeala. In timpul depozitarii se va urmarii
ca ambalajul sa fie ermatic, pt. a se evita curgerea produselor.
Executia lucrarilor
Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea acceptarii inceperii lucrarilor de placare a peretilor cu
faianta:
-instalatii electrice
-instalatii sanitare
-efectuarea probelor prescrise pt. instalatii
- montarea tocurilor timplariei
-tencuieli interioare
-montarea obiectelor sanitare

Operatiuni pregatitoare
Inainte de aplcarea grundului, suprafetele peretilor de zidarie, beton sau BCA se vor pregatii
confor cu cu prevederile specifice materialului din care este realizat peretele:
-Normativ pt. executarea lucrarilor de tencuieli in constructii- indicati C 18 -83.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 73
-Instructiuni tehnice pt. proiectarea si executarea peretilor, planselor si acoperisurilor din elemente de
BCA- indicativ P 104 -82.
Aplicarea placilor ceramice pe pereti se va face numai pe suprafete uscate, pregatite in prealabil
si care prezinta abateri de la planeitate intre limitele de 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala,
eventual neregularitati ce nu trebuie sa depaseasca 10 mm. In cazul cind aceste abateri sunt depasite,
suprafetele vor fi completate sau indreptate cu mortar de ciment, cu aceasi compozitie cu mortarul folosit
la placare, grosimea stratului de mortar trebuie sa fie intre 1…2 cm.
In cazul suprafetelor de beton monolit sau prefabricat este necesar o usoara sprituire a acestora
pt. o mai buna aderenta a mortarului.
Dupa executarea lucrarilor se va aplica:
-pe peretii de caramida sau beton un sprit de mortar de ciment-var, ce nu se va netezi, cu grosimea
spritului de 3...5 mm.
-dupa 24 de ore se va aplica grundul (min. 400kg ciment/mc de nisip).
Planeitatea grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m, admitandu-se cel mult 2 unde cu
sageata de 3 mm.
Grundul se lasa 8...24 ore sa se usuce inaintea aplicarii propriu-zise a placajului.

Pozarea placilor
Trasarea suprafetelor pe care urmeaza a se placa cu faianta atat pe verticala cat si pe orizontala:
-se va aseza pe cant un dreptar de lemn la nivelul finit al pardoselii lipit de soprafata care se placheza.
-verticalitatea suprafetelor care urmeaza a se placa se obtine cu ajutorul unor repere vertcale alcatuite
din placi de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata tencuielii la cca. 1 m distanta intre
ele, in imediata vecinatate se placheaza
-aplicarea reperelor, pt. placarea peretilor se va face in asa fel incit dosul placilor ce se vor monta ulterior
sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata peretelui care ramine neplacata
-firul cu plumb lasat pe suprafata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului care urmeaza
sa se execute
-inainte de montare placile vor fi tinute in apa min. 1 ora, apoi lasate sa se scurga 2…3 minute.
- asezarea placilor se va face in rinduri orizontale, incepind de la colturi, de la stinga la dreapta si de la
plinta la scafa de sus.
- fixarea placilor se va face in asa fel incit fata vazuta sa fie perfect verticala pe directia firului cu plumb
-in cazul glafurilor cazilor de baie se prevede o panta de cca. 2 cm.
-rosturile orizontale trebuie sa fie in linie dreapta cu o latime uniforma de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi
in prelungire sau tesute avind o latime de max. 1 mm.
-suprafata plintelor si scafelor vor iesi in afara placajelor cu min. 2 mm.
Mortarul se aplica pe dosul placilor pe 2/3 din suprafata, apoi se fixeaza placa pe locul respectiv
prin apasare cu mina s-au o usuara ciaconire cu minerul mistriei.
Mortarul de legatura dintre placi si stratul suport nu trebuie sa formeze un camp continuu, ci trebuie
sa aibe intreruperi in dreptul rostului, pt. ca in acest fel sa se limiteze contractia mortarului.
Placile trebuie fixate cu striurile pe orizontala, golurile ramase vor fi completate cu mortar dupa
executarea fiecarui rand in pe partea superioara a placilor.
Aplicarea placilor de faianta cu paste subtiri adezive, in amestec cu polimeri pe pereti de beton cu
fata plana sau neteda sau pe pereti de zidarie a caror suprafata a fost adusa la planeitate, se va face cu
un strat subtire de sprit 3...5 mm.
Aplicarea placilor se poate face cu una din urmatoarele paste adezive:
-A cu aracet DP 25
-B cu Romacril ER.
Pt. completari la colturi, intrinde si iesinde ale incaperilor, placile se vor taia la dimensiunile
necesare.
Gaurirea pt. trecerea tevilor pt. fixarea suporturilor metalice se va face cu icocanelul de faiantare.
Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi suprafata se verifica la planeitata cu dreptarul de 2 m.
Dupa 5-6 ore de la montare suprafata se curata cu o cirpa umezita si apoi cu apa.
Umplerea rosturilor se va face ulterior cu ciment alb, dupa 6-8 ore de la terminarea lucrarii.
Protejarea lucrarilor
Lucrarile se vor proteja cel putin 28 de zile dela montarea placilor.
Se recomanda ca placajele sa se intretina prin spalare pe diagonala cu apa calduta, detergenti
sau sapun.
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 74
Executarea placajelor in timp friguros este permisa cu conditia ca in timpul executarii lucrarilor si
apoi cel putin 14 zile de la data aplicarii sa se asigure in incaperile respective o temperatura de cel putin
+5 C.

Verificarea in vederea receptiei
La receptionarea lucrarilor se va tine cont de aspectul initial:uniformitatea culorii, orizontaitatea
si verticalitatea suprafetelor placate, executia ingrijita arosturilor, fixarea placilor pe pereti.
Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafe trebuie sa fie rectilinii fara ondulari,
iar rosturile trebuiesc etanseizate cu pasta de ciment.
La ciocanirea usuara a placii trebuie sa rezulte un sunet plin, daca sunetul esta gol placile se scot
si se fixeaza din nou cu pasta de mortar de ciment.
In jurul strpungerilor pe suprafata placata gaurile trebuie mascate cu rozete metalice.
Gaurile de la suruburile defixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub element.

Masuratoare si decontare
Placarea cu placi de faianta si rostuirea lor se vor plati la metru patrat, conform masuratorilor
din proiect, inclusiv stratul suport.


7. PROTECTII ANTICOROSIVE

A. SCOP:
Procedura se refera la protectia anticoroziva a confectiilor metalice.

B. DOMENIU:
Procedura se aplica tuturor confectiilor metalice ce urmeaza a fi montate.

C. DEFINITII:
1. Confectie metalica – ansamblu de piese care se livreaza pe santier.
2. Grund – strat aplicat neabsorbant (5R ISO 4618 – 1 / 94).
3. Vopsea – produs lichid unitar sau amestec, volatil, in conditii normale de uscare, aplicat in
cursul fabricatiei sau in momentul utilizarii confectiei pentru a se obtine caracteristicile de
protectie cerute.
4. Suport – suprafata pe care este aplicat stratul de vopsea.
5. Strat – depunre continua a unui produs efectuata in cursul unei singure operatii de aplicare.
6. Aderenta – ansamblul fortelor de legatura care apar intr-o pelicula uscata si suportul ei.
7. Duritate – capacitatea unei pelicule uscate de a rezista la actiuni mecanice.
8. Pelicula – acoperire continua rezultand in urma aplicarii unuia sau a mai multor straturi pe
un suport.
9. Sistem de vopsire sau lacuire – ansamblul de straturi de vopsea sau lac care se aplica pe
un suport.
10. Acoperire protectoare – strat depus pe suprafata metalului in scopul de a-l izola de mediul
coroziv si de a realiza reducerea sau inlaturarea coroziunii

D. DOCUMENTE DE REFERINTA:
1. Manualul Managementului Calitatii MMC – GPT – ISO
2. Legea 10 /1995 privind calitatea in constructii
3. STAS 12796 – 1990 – Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire.
4. STAS 10702 /1 – 83 – Protectia contra coroziunii. Conditii tehnice generale.

E. RESPONSABILITATI:
1. Elaborare, verificare si aplicare: Responsabil Control Calitate
2. Modificare, difuzare – retragere:Responsabil Calitate
3. Aplicarea procedurii: Sef Punct de Lucru

Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 75

F. PROCEDURA:
1. Masuri preventive:
- instruirea personalului de executie in conformitate cu prevederile procedurii.
2. Pregatirea suprafetelor:
- consta in indepartarea temderului (strat de oxizi) format la tratamentul termic, a
ruginii din procesul de coroziune (hidroxizi de fier in amestec cu saruri de fier,
sulfati), a prafului, a uleiurilor, a acoperirilor vechi cu lacuri sau vopsele si a altor
impuritati (marcaje vechi, resturi de zgura).
- la pregatirea suprafetei se utilizeaza utilaje si materiale care sa asigure nivelul
calitativ impus al suprafetei prelucrate.
3. Metode de pregatire a suprafetei:
3.1. Curatirea cu flacara
- se utilizeaza in special pentru indepartarea straturilor vechi de vopsea. Curatirea
se efectueaza mai usor daca se face in prealabil o curatire mecanica sau
mecanizata.
- curatirea cu flacara nu se recomanda pieselor din otel combinate cu materiale
inflamabile si pieselor cu pereti subtiri.
3.2. Degresarea cu solventi organici
- degresarea cu solventi organici are ca scop indepartarea materiilor grase (uleiuri,
vaselina) de pe suprafetele metalice.
- degresarea cu solventi organici se realizeaza prin:
1. stergere
2. imersie
3. cu jet de solvent
- degresarea prin stergere se aplica pieselor mari. Metoda consta in curatarea
suprafetei cu o carpa, pensula sau perie imbibata in solvent (white spirt, benzina
de extractie). Dupa aplicarea solventului, inainte de evaporare, se sterge
suprafata degresata cu o carpa curata si uscata. Operatia se repeta pana la
indepartarea completa a stratului de grasimi.
3.3. Decaparea
- decaparea are ca scop indepartarea temderului de pe suprafata metalica prin
dizolvarea acestuia cu decapanti. Ca decapant se foloseste acidul sulfuric si
clorhidric. Dupa decapare piesele se spala si neutralizeaza pentru a stopa
procesul de ruginire.
3.4. Curatarea prin metode mecanice:
- curatarea mecanica se utilizeaza pentru indepartarea produselor de coroziune si
se poate efectua:
1. manual:perii, razuitoare, ciocane
2. mecanizat
4. Aspectul suprafetelor metalice pregatite pentru protectie
4.1. Dupa pregatirea suprafetelor pieselor noi, acestea nu trebuie sa prezinte bavuri
sau alte defectiuni. Suprafetele pieselor aflate in stoc sau exploatare se pregatesc prin
indepartarea straturilor de protectie neadecvate pana la metal.
4.2. Suprafetele degresate nu trebuie sa mai prezinte urme de substante grase: uleiuri,
unsori, emulsii uleioase.
4.3. Aspectul suprafetelor curatate mecanic:
- piese noi – trebuie sa corespunda gradului si tipului de curatire minim stabilit in
proiect
- elementele ce urmeaza a fi montate sau in exploatare – aspectul trebuie sa
corespunda gradului de curatire stabilit de proiectant,
Sc STRUCTUR PROIECT srl Deva Proiect NR.1223


pagina 76
- suprafetele curatate mecanic nu trebuie sa prezinte: arsuri neadecvate de la
laminare, vopsea veche, rugina, fondanti ramasi de la sudura sau alte impuritati
cu influenta negativa asupra proprietatilor de protectie ale acoperirilor
5. Protectia anticoroziva
5.1. In maxim 3 ore de la terminarea curatirii suprafetei se va aplica un grund sau un alt
preparat pentru protectie temporara.
5.2. Acoperirea protectoare se stabileste de catre proiectant in functie de durata de folosinta
a elementului care se protejeaza tinandu-se seama de clasa de agresivitate a mediului si durata de viata a
protectiei.
5.3. Materialele si numarul straturilor componente ale acoperirilor protectoare, precum si
grosimea totala minima a acestora se stabilesc de catre proiectant conform standardelor in
vigoare.
5.4. Tehnologia de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor
componente ale sistemului de protectie trebuie sa respecte fisele tehnice ale producatorului de
materiale.
5.5. Pentru elementele executate in atelier, protectia anticoroziva prin vopsire cu uscarea
peliculelor in aer se executa partial in atelier, aplicandu-se stratul de protectie temporara (grund).
5.6. Aplicarea sistemului de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor in aer se face in
urmatoarele conditii:
- concentratie redusa a gazelor agresive
- temperatura aerului si a pieselor ce urmeaza a fi protejate sa fie cuprinsa intre 5 –
40 C daca nu se specifica altfel de catre producatorul materialelor de protectie.
- umiditatea relativa a aerului sub 70% daca nu sunt alte specificatii ale
producatorului de materiale de protectie.
6. Depozitarea si manipularea confectiilor metalice protejate anticoroziv sau numai grunduite
6.1. Depozitarea si manipularea trebuie sa fie ingrijita in conditii corespunzatoare
conform proiectului de organizare cu respectarea normelor de protectie a muncii si
PSI.
6.2. Depozitarea se face pe platforme uscate din beton, balast cu panta pentru
scurgerea apelor; depozitarea se face pe capre de lemn sau metal prin intermediul
unor suporti din lemn la inaltimea de 20 40 cm deasupra platformei.
6.3. Se interzice rezemarea metal pe metal si numai prin intermediul suportului de
lemn. Stivele din elemente suprapuse nu vor depasi inaltime de 2,5 m.
6.4. Organizarea depozitului va avea in vedere succesiunea operatiilor de montaj si
accesul usor din stiva.
6.5. Se va evita in timpul transportului si a depozitarii, lovirea pieselor; orice deteriorare
a stratului de protectie va fi remediata imediat.
6.6. Fiecare stiva va avea afisat tabel cu elementele componente, iar in cazul
depozitarii pe o perioada mai mare de 6 luni, inainte de folosire, elementele de
confectii vor fi verificate din punctul de vedere al protectiei anticorozive.
7. Indicatori de operare si control:
- incadrarea in abaterile limita aduse de normative si standarde
- incadrarea in consumurile specificate in extrase de materiale.
- incadrarea in termenul de executie conform graficului de executie corelat cu
documentele contractuale
8. Inregistrari:
8.1. Proces verbal de lucrari ascunse pentru pregatirea suprafetei si aplicarea
straturilor (formular tipizat)
8.2. Certificate de calitate

Întocmit,
ING. MURESAN ERNEST