You are on page 1of 4

1. Relaţiile cu vecinii în domeniul învăţământului. Schimbul de studenţi.

Aspectul
politic
a)relataţi despre practica colaborării bilaterale în domeniul învăţământului
b)determinaţi elementul politic în această colaborare
c)estimaţi evaluarea acestei colaborări din perspectiva consolidării statalităţii
moldoveneşti
În instituţiile de învăţământ superior ale Federaţiei Ruse pot face studii cetăţeni străini,
persoane făre cetăţenie, inclusiv concetăţeni din ţările străine.
Procedura admiterii cetăţenilor străini la studii superioare, prevăzută pentru instituţiile de
învăţământ superior care dispun de acreditare de stat, este stipulată în Decizia
inisterului de Învăţământ al Federaţiei Ruse nr.!"# din $%.#$.$&&% 'înre(istrat de
inisterul )ustiţiei al Federaţiei Ruse la data de #&.&*.$&#&, numărul de înre(istrare
#+,!$-.
.etăţenii străini sunt admişi la studii de învăţământ superior în Federaţia Rusă reieşind
din următoarele/
0 conform convenţiilor internaţionale 'Acord între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul Federaţiei Ruse privind recunoaşterea reciprocă a actelor de studii din
03.03.20031http:russia.edu.ruin!or"ationle#alla$interso#lash%&%'-1
0 în limitele cotei de primire stabilite de inisterul 2ducaţiei Federaţiei Ruse1
0 conform acordului direct al instituţiei de învăţământ, în limitele numărului
persoanelor, determinat în licenţă, cu condiţia ac3itării costului studiilor şi respectării
re(ulamentului de admitere.
Persoanele care locuiesc pe teritoriul fostei URSS, se admit la studii superiore la locuri
subventionate din bu(et, în baza concursului conform re(ulamentului de admitere al
instituţiei respective. 4otodată, instituţiilor de învăţământ se recomandă să urmeze
principiile de asistenţă socială în tratarea persoanelor care se confruntă cu dificultăţi în
realizarea dreptului la învăţământ.
inisterul 2ducaţiei Federaţiei Ruse anual informează administraţiile instituţiilor
despre acordurile internaţionale privind drepturile cetăţenilor străini la admitere în
instituţiile de învăţământ superior semnate.
În cazul cetăţenilor străini admiterea la specialităţile re(lementate este posibilă doar cu
acordul inisterul 2ducaţiei Federaţiei Ruse în baza deciziilor a comisiei interne din
unitatea de învăţământ şi a comitetului de control asupra e5portului.
.onform acordurilor internaţionale şi Re(ulamentului cu privire la ec3ivalarea şi
recunoaşterea actelor de studii, aprobat de inisterul 2ducaţiei Federaţiei Ruse 'ordin nr.
#$! din #".&".$&&%-, .omitetul de Învăţămâmt publică anual scrisoarea informativă 6.u
privire la recunoaşterea actelor de studii medii (enerale şi studii complete7 care indică
lista ţărilor, diplomele cărora sunt admise fără certificate de ec3ivalenţă/
• Republica 8zerbaid9an1
• Republica :îr(îză1
• Republica 8b3azia1
• Republica 8rmenia1
• Republica ;elarus1
• Republica :aza3stan1
• Republica Moldova;
• Republica 4ad9i<istan1
• =setia de >ud1
• Republica 4ur<menistan1
• ?craina.
Romania
Începând cu anul #%%&, au fost stabilite relaţii de colaborare în domeniul educaţiei. Pentru
fortificarea acestor cone5iuni s@au pus bazele unui cadru le(islativ, la edificarea căruia au
contribuit, iniţial, Protocolul de colaborare directă, semnat la A au(ust #%%& la ;ucureşti,
între inisterul Învăţământului şi Btiinţei al României şi inisterul Btiinţei şi
Învăţământului al R.>.>. oldoveneşti, şi Protocolul de aplicare a Înţele(erii de
colaborare, semnat la $A iunie #%%# la ;ucureşti. ?lterior, la #% mai #%%$, la .3işinău,
între (uvernele ambelor state a fost semnat 8cordul de bază privind colaborarea în
domeniile ştiinţei, învăţământului şi culturii 'intrat în vi(oare la $A decembrie #%%*-. În
baza acestui 8cord, ministerele educaţiei au semnat protocoale de colaborare, pe
parcursul anilor #%%$@$&&#, care prevedeau activităţile ce urmau a fi desfăşurate în
fiecare an de învăţământ. Părţile s@au an(a9at să acorde reciproc burse pentru studii
complete liceale, de licenţă şi de doctorat. 8cordarea locurilor pentru studii în
învăţământul preuniversitar, universitar şi postuniversitar în instituţiile din România
pentru tinerii din Republica oldova în perioada anilor #%%%@$&## este prezentată în
tabelul
următor/
8stfel, România oferea tinerilor basarabeni, anual, în medie câte #&&& burse pentru
învăţământul liceal, #&&& burse pentru învăţământul superior şi #&& burse pentru studii de
masterat şi doctorat, apoi în funcţie de numărul solicitărilor pentru studii suplimenta
locurile acordate iniţial.
Pe lân(ă finan area studiilor statul român acordă şi ț alte înlesniri/ burse de studiu,
servicii de cazare (ratuită, asi(urări medicale, reduceri pentru transportul intern etc.
Cmpactul spri9inului oferit de statul român este unul stri(ător/ în fiecare an numărul
doritorilor de a studia în România creşte semnificativ. =ferirea locurilor la studii crează
e5ternalităţi pozitive asupra mediului economic, social, politic din R. oldova, ceea ce
crează permise favorabile de dezvoltare pe termen lun(.
În anul #%%A Republica oldova a semnat .onvenţia de la Disabona, care a fost ratificată
de Parlamentul Republicii oldova la # noiembrie #%%%. >emnarea şi ratificarea
.onvenţiei de la Disabona este un suport real în a9ustarea tacticilor şi modalităţii de
recunoaştere şi ec3ivalare a actelor de studii la ri(orile europene. 8stfel, românii de pe
ambele maluri ale Prutului, au obţinut şansa de a face studii de calitate, sc3imb de
e5perien ă profesională, oferindu@se şi certificarea adecvată. ț
Începând cu anul universitar $&&$@$&&*, România s@a aliniat sistemului european de
acordare a burselor de studii pentru tinerii din Republica oldova. În acest scop, a fost
elaborată o procedură descentralizată , în concordanţă cu practicile internaţionale,
potrivit căreia candidaţii din Republica oldova se pot înscrie direct la universităţile sau
şcolile din România pe care doresc să le urmeze.
Din $&&$@$&&* până în $&&%, din cauza nedorinţei părţii moldoveneşti, protocoale de
colaborare cu statul vecin în domeniul educaţiei nu au mai fost semnate. Dar şi în aceste
condiţii România a continuat să acorde, în mod unilateral, burse cu finanţare de la bu(et
tinerilor basarabeni din Republica oldova. În acelaşi timp, instituţiile de învăţământ din
Republica oldova au participat activ la or(anizarea anuală a sesiunilor ştiinţifice
internaţionale româno@române, la realizarea multiplelor acorduri de colaborare
interuniversitare.
Demersurile respective au contribuit la modernizarea pro(ramelor de studii,
metodolo(iilor de predare şi utilizare a te3nolo(iilor moderne în instruire, la realizarea
cercetărilor ştiinţifice în diverse domenii şi la susţinerea mobilităţii academice.
Da începutul anului $&#&, relaţiile de colaborare între ambele state au început să se
redreseze, s@a revinit treptat la semnarea protocoalelor.
În baza 8cordului din $A aprilie $&#&, numărul de locuri de studii pe anul de învăţământ
$&#&E$&##, pentru tinerii din Republica oldova în instituţiile din România, a crescut de
la $#,& la ,&&&. 8cţiuni similare se prevăd şi pentru anul de studii $&##@$&#$, ca urmare
a numărului mare de tineri care concurează pentru un loc de studii în România.
Protocolul din $+ au(ust $&#& de amendare a 8cordului dintre Fuvernul României si
Fuvernul Republicii oldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor
şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în
Republica oldova, semnat la .3işinău la $& iunie #%%! a servit la modernizarea şi
actualizarea re(lementărilor naţionale în conformitate cu standardele europene, precum şi
facilitarea mobilităţii academice la nivelul învăţământului preuniversitar, universitar şi
postuniversitar dintre cele $ state româneşti.
4ot în anul $&#& s@a decis e5tensiunea ?niversităţii din Falaţi 6Dunărea de )os7 la .a3ul
'în cadrul ?niversităţii de >tat 6;o(dan Petriceicu Gasdeu7- şi a ?niversităţii din Caşi
68le5andru Coan .uza7 la ;ălţi 'în cadrul ?niversităţii de >tat 68lecu Russo7-.
Relatiile româno@române în acest domeniu prioritar al dezvoltării naţiunii, au avut atât
etape de evoluţie, cât şi de involuţie. .oncluzia ce asteaptă a fi asimilată, peste vreme,
este că investiţia în educaţie nu trebuie sa fie dependentă de culorile politice, ci trebuie să
fie un răspuns favorabil la nevoia de apropiere a conaţionalilor şi de edificare a unui
viitor prosper , comun sub Humbrela7 ?niunii 2uropene. În acest sens, avem nevoie de
mai multe cone5iuni, acţiuni concrete, proiecte, care să intensifice reinte(rarea
basarabenilor în mediul academic şi social românesc.
8stăzi, cadrul 9uridic al relaţiilor bilaterale în domeniul educaţiei este complet şi crează
premise dezvoltării şi diversificării relaţiilor de colaborare constructivă în domeniul
ştiinţei, cercetării şi învăţământului. 4oate actele normative semnate în acest sens
reprezintă paşi notabili în vederea optimizării colaborării socio@economice între
Republica oldova şi România, inclusiv prin elaborarea unui mecanism eficient de
transfer al e5perienţei de aderare a României la ?2.
În conte5tul celor prezentate, consider că relaţiile între R.oldova şi România sunt
fireşti, deaceea trebuie dezvoltate şi fructificate. Îndemn tinerii studioşi de pe ambele
maluri ale Prutului să ţină cont de ţelul investiţiilor în capitalul lor uman şi să fie
animatori ai reformelor şi ai însuşirii valorilor româneşti şi europene. .onsultaţi actele
normative în vi(oare pentru a cunoaşte ce oportunităţi vi se des3id, ce drepturi aveţi şi
cum puteţi beneficia de toate facilităţile.
Iineţi minte/ H=rice sc3imbare mare se face cu paşi miciH, important în acest moment
este să construim o relaţie bilaterelă reciproc@benefică. 8devărata valoare a studiilor în
România o veţi realiza odată cu trecerea anilor, atunci când acestea vă vor a9uta să vă
realizaţi în viaţă.
Gaideţi cu toţii să facem un salt calitativ, sau cel puţin un pas pentru fortificarea unei
relaţii frumoase între cele două state româneşti. .umJ H K âna pe carteL