s

o
ci
aţi
a
A

pentru bibliotecile publice din Judeţul Galaţi

ISSN 2065 - 5754

Editorial

Anul 10, nr. 3, septembrie 2014

Vasile Alexandrescu Urechia - o reconsiderare
necesară

Editorial

Sumar

• Vasile Alexandrescu Urechia - o
reconsiderare necesară / 1

Evenimente
• Programe educativ-recreative la
Biblioteca Estivală / 3
• Clubul de Vacanţă - Clubul
Curioşilor / 4
• Clubul BiblioVACANŢA la Filiala
Nr. 1 „Costache Negri” / 5
• Talent şi creativitate la Filiala Nr. 2
„Paul Păltănea” / 6
• Şahul, sportul minţii, la Filiala Nr. 4
„Grigore Vieru” / 7

Profesional

• Pe aici nu se trece - 2014 / 8
• În excursie la Muzeul Naţional de
Artă / 9
• Teodor T. Burada - O călătorie în
Dobrogea : ediţia anastatică / 10
• Platforma e-Learning
www.ebiblioplus.ro / 11
• Știri pe scurt / 13

Memorie locală

• Aniversările anului 2014 în județul
Galați : oct. - dec. 2014 / 12
• Scânteiești pe linia timpului, în
fotografiile locuitorilor săi (V) / 14
• Recuperarea memoriei locale prin
imagini document la Țepu (II) / 15

Din judeţ

• Activităţi estivale la Biblioteca
Municipală Tecuci / 16
• Biblioteca Comunală Scânteieşti :
Biblioteca de vacanţă / 20

Semnal editorial

• Monografia Comunei Ghidigeni (II) / 18
• Gândiţi peste limite! / 20

Situat, neîndoielnic, printre
personalităţile marcante ale celei de
a doua jumătăţi a veacului al XIXlea, Vasile Alexandrescu Urechia
s-a implicat atât de mult, atât de
complex, atât de insistent şi atât de
pasional în întreaga viaţă socială,
politică şi spirituală a românilor de
pretutindeni încât, dacă n-ar fi fost
sortit să împartă epoca cu Alecsandri,
Kogălniceanu, Eminescu, Creangă,
Caragiale, Hasdeu, Iorga, Maiorescu,
ca să-i amintim doar pe cei mai mari
dintre bărbaţii cu care s-a învrednicit
a fi contemporan, ar fi lăsat urmaşilor
o şi mai luminoasă imagine, un
şi mai adânc respect şi o şi mai
profundă preţuire decât cele pe care
le-a consemnat până acum istoria şi
memoria colectivă. N-a fost un poet
de talia lui Eminescu, şi nici măcar de
aceea a lui Alecsandri, dramaturgia lui
nu e nici pe departe aproape de aceea a
lui Caragiale, istoriografia semnată de
el nici nu se compară cu opera marelui
Iorga, deşi acesta i-a folosit strădania,
publicistica lui nu s-a ridicat la nivelul
sclipitoarei prestaţii eminesciene,
politicianul şi omul de stat care a
vrut cu atâta ardoare să fie, s-a înălţat
doar la umbra lui Kogălniceanu, dar,
în ansamblu, întreaga activitate a
aceluia care a ţinut să demonstreze cu
prisosinţă că nu a supărat nicidecum
memoria unui Grigore Ureche, atunci
când i-a împrumutat din rezonanţa
de legendă a numelui, rămâne ca un
exemplu important, dacă nu cel mai
important, pentru modul în care s-ar
putea implica un intelectual român în
istoria ţării sale.

A intrat în literatură ca fabulist,
a fost poet, nuvelist, romancier, a scris
teatru, s-a consacrat în paralel istoriei
şi istoriografiei, a fost politician
şi ministru, profesor universitar,

diplomat, a cules legende şi folclor, a
ctitorit instituţii, a fondat noi structuri
societare, a deschis şcoli, biblioteci,
muzee, şi-a pus umărul la fondarea
Ateneului şi a Academiei Române, a
făcut teorie, istorie şi critică literară, a
fost ambasador al României la forurile
internaţionale, a fost cel mai înflăcărat
stegar al luptei pentru drepturile
românilor de dincolo de graniţe, din
Transilvania, Basarabia, Bucovina,
Bulgaria, Macedonia, a susţinut
aducerea Principelui Străin, după
ce servise Unirea Principatelor şi-l
sprijinise pe Cuza, a fost parlamentar
şi a contribuit la înfiinţarea Episcopiei
din Ismail, strămutată apoi la Galaţi,
a făcut tot ceea ce înalta conştiinţă
de român i-a dictat şi aproape că nu a
fost domeniu în care nu s-a implicat,
dar, de departe, cea mai constantă,
cea mai prodigioasă în rezultate şi
cea mai iubită dintre toate pasiunile şi
preocupările sale a fost publicistica.
Publicistica dată tiparului
de V. A. Urechia este adânc ancorată
în realitate şi istorie, este militantă,
profund naţionalistă şi patriotică. El
nu numai că a scris toată viaţa despre
evenimente, dar a şi creat evenimente
prin chiar acest scris al său, dedicat în
întregime românilor şi românismului,

2

dovedind prin aceasta că presa nu este
o artă pentru artă, cum ar fi spus marele
său adversar Titu Maiorescu, ci o „artă”
pentru popor şi pentru binele lui. Când a
scris despre „sfâşierea Moldovei”, despre
soarta românilor de peste Prut, despre
problemele Basarabiei, nu s-a rezumat
numai la a pune pe hârtie gândurile sale,
dar a şi acţionat în diferite feluri pentru
rezolvarea problemelor, a mers la Paris
sau la Bruxelles pentru a susţine cauza
reîntregirii şi a trâmbiţat-o peste tot în
Europa, iar după retrocedarea vremelnică
a judeţelor din sud, a venit aici şi a înfiinţat
şcoli, a redactat manuale, a introdus limba română şi
alfabetul latin, a inspectat noile instituţii educaţionale şi
a pus umărul la înfiinţarea unei episcopii a credincioşilor
de pe acele meleaguri româneşti.

„Ori de câte ori ţipătul românilor
se auzea jalnic tânguindu-se peste ţări
şi mări pe unde vitrega soartă voia să-i
alunge, de atâtea ori se auzea, puternic şi
deşteptător, ca o trâmbiţă de arhanghel,
glasul de îmbărbătare al lui Urechia” –
scria Gr. Tocilescu. A acoperit cu viaţa
lui, între 1834 şi 1901, o jumătate de veac
fundamentală pentru istoria românilor,
cu Revoluţia de la 1848, Unirea
Principatelor, Războiul de Independenţă,
naşterea Regatului României şi numai
puţini ani au trebuit să mai treacă pentru
împlinirea marelui vis al naţiei, pentru
care el însuşi a luptat, România Mare. A
fost o personalitate plurivalentă a culturii
româneşti, un campion al românismului,
fondator al presei naţionale moderne, un „arhanghel al
entuziasmului”, cum îl numea Hasdeu, punându-şi scrisul
în slujba „concordiei naţionale”, a încetării vrajbei între
confraţi (a „încetării focului dintre noi”, cum zicea el)
şi creării unui front comun pentru o limbă şi o literatură
unice, puse în slujba unităţii şi progresului. A fost, prin
toate acestea, promotorul rolului activ al jurnalismului în
societăţile moderne, iar tot ce a înfăptuit
el poate oricând să fie un exemplu pentru
astăzi.

Percepţia
epocii
asupra
personalităţii lui Vasile Alexandrescu
Urechia nu a fost întotdeauna favorabilă,
dimpotrivă multe şi extrem de autorizate
voci s-au ridicat împotriva lui, vânându-i,
din diverse motive, subiectiv sau
obiectiv întemeiate, erorile, slăbiciunile,
imperfecţiunile inerente unei activităţi
copleşitoare. „Publicist grăbit, greşit
informat, istoric debusolat, literat lipsit
de gust estetic, adept al frazeologiei
patriotarde”, scria adversarul său cel mai

Septembrie 2014

înfocat, Titu Maiorescu, „un entuziast
fără statornicie”, „un personaj festiv,
decorativ şi prezidenţial”, îl cataloga mai
tânărul Nicolae Iorga, Urechia „Şapte
Nume” scria, ironic, chiar şi Eminescu,
imputându-i afilierea pseudonimului
la numele marelui cronicar, chiar şi
Hasdeu, cam de aceeaşi vârstă şi de
pe poziţia aceleiaşi tabere, i-a găsit
pricini de critică, iar, mai recent, în
contemporaneitate, un alt mare critic,
Nicolae Manolescu îl situează în zone
subvalorice, dar, dincolo de toate acestea
şi de multe altele, omul, cărturarul şi
în primul rând publicistul Vasile Alexandrescu Urechia
trebuie perceput prin prisma ansamblului împlinirilor
sale şi a impactului acestora asupra vieţii sociale reale,
asupra epocii în care a trăit.

„Portretul acestui harnic cărturar
trebuie revizuit, fără a-i ignora erorile.” –
scria clujeanul Vistian Goia. Este evident
că, la o analiză severă de conţinut a
articolelor sale se poate constata că
entuziasmul trăirii patriotice autentice,
intenţia de a face prea multe în acelaşi
timp, graba de a vedea cu proprii ochi
împlinirea idealurilor pentru care scria au
dus şi la o serie de inexactităţi, exagerări,
tratări superficiale sau trunchiate, erori
etc. Sigur că, aceste „erori” au existat şi
nici nu puteau să nu existe într-o atât de
impetuoasă, grandioasă, efervescentă şi
entuziastă pledoarie jurnalistică pentru
marile idealuri ale neamului, dar valoarea
publicisticii sale în ansamblu, raportată la
epocă şi la problematica ei, nu va putea fi niciodată uşor de
contestat. Dimpotrivă, ea trebuie analizată de pe poziţiile
obiectivităţii, cu mijloacele moderne de analiză, dar fără a
neglija circumstanţele speciale ale desfăşurării întregului
său demers jurnalistic. Iar dacă moda revizuirilor operelor
literare româneşti apărută după 1990 a făcut să apară şi
să se prolifereze critici, atacuri şi chiar negări virulente
asupra unor mari scriitori precum Mihail
Sadoveanu, George Călinescu, Nichita
Stănescu, Marin Preda, Marin Sorescu,
Eugen Simion şi chiar marele Mihai
Eminescu, o revizuire în sensul pozitiv
al cuvântului, în sensul identificării,
popularizării şi promovării meritelor
reale, dincolo de suita imperfecţiunilor,
pe care le-a avut opera publicistică a lui
Vasile Alexandrescu Urechia ar fi nu
numai benefică, dar şi necesară.
Prof. dr. Zanfir Ilie
Director/Manager
al Bibliotecii Judeţene
„V.A. Urechia” Galaţi

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

3
Programe educativ-recreative la Biblioteca Estivală

Cea de-a 125-a comemorare a marelui poet
Mihai Eminescu a avut loc în data de 15 iunie 2014
începând cu orele 11 la Galaţi, în parcul care îi
poartă numele. Manifestarea a inclus un program
variat: muzică de promenadă, fanfară, o slujbă
de pomenire, muzică corală, un recital poetic din
lirica eminesciană, alocuţiuni ale oficialităţilor
şi invitaţilor şi a adunat o mulţime de gălăţeni.
Evenimentul a fost dublat de deschiderea oficială
a celei de-a doua ediţii a „Bibliotecii estivale”,
proiect cultural care de la prima ediţie s-a bucurat
de un real succes.

Biblioteca Estivală şi-a deschis pentru a
doua oară porţile către cetăţenii oraşului Galaţi
cu lansarea unor programe educativ-recreative,
funcţionând până în data de 15 septembrie în fiecare
zi a săptămânii, mai puţin sâmbăta, în intervalul orar
9 – 21, iar duminica între orele 8 -13.

La Biblioteca Estivală, pe lângă împrumutul
de cărţi şi periodice, au fost organizate jocuri de
şah, rummy şi domino şi s-au desfăşurat diferite alte
programe ale Bibliotecii „V.A. Urechia”: Clubul
Curioşilor în fiecare miercuri la orele 10, Cafeneaua
Culturală în fiecare joi între orele 12 - 14, Clubul lui
Snoopy în fiecare zi de luni şi de joi incepând cu orele
18, Seară de folk la Bibliotecă în fiecare miercuri
între orele 18 - 20, dar şi Tabăra de Creaţie „Axis
Libri”, eveniment central al Bibliotecii Estivale,
care s-a desfăşurat marţea între orele 10 - 12 pentru
categoria mică de vârstă (7-9 ani) şi vinerea pentru
copii cu vârsta cuprinsă între 10-15 ani în acelaşi
interval orar.

Ta b ă r a
de
Creaţie
„Axis
Libri”
este un program
educativrecreativ care a
început pe data

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

de 7 iulie, cu câte două întâlniri pe săptămână,
fiind structurată pe trei secţiuni: artă plastică, artă
fotografică şi creaţie literară, pe câte două categorii
de vârstă: 7-9 ani şi 10-15 ani.

Atelierele de pictură s-au desfăşurat în
perioada 7 iulie – 1 august, cele de fotografie între
4 - 29 august, iar cele de beletristică între 1 - 12
septembrie. Lucrările copiilor au intrat în competiţie,
pe cele trei secţiuni menţionate mai sus şi pe cele
două categorii de vârstă. Firmele „Metropolitan
Life” şi „Shopping City Galaţi” au oferit un premiu
la fiecare dintre aceste şase competiţii, iar Biblioteca
„V.A. Urechia” a oferit cărţi şi diplome de participare
celor mai creativi dintre copii.

Pe parcursul desfăşurării Taberei de Creaţie
„Axis Libri”, participanţii s-au bucurat de prezenţa
unor invitaţi de seamă, profesionişti, printre care
îi amintim pe: maestrul Nicolae Sburlan, profesor
Bâzu Lenuţa, Vera Crăciun, ing. Adrian Smărăndoiu,
Costel Voiniciuc, care au îndrumat copii în arta
picturii, a fotografiei, a creaţiei literare şi a şahului.

Biblioteca Estivală a rămas deschisă
publicului gălăţean până pe 15 septembrie, oferind
acces la servicii de lectură, informare şi recreere
pentru cei care şi-au dorit să îşi petreacă vacanţa
şi timpul liber într-un cadru recreativ, distractiv,
educativ, o adevărată oază de linişte şi relaxare.
Andreea Iorga
responsabil Biroul Împrumut la domiciliu pentru

adulţi

Septembrie 2014

4

Clubul de Vacanţă - Clubul Curioşilor

A doua activitate din cadrul Clubului de
Vacanţă – Clubul Curioşilor, al Secţiei Împrumut
Copii din cadrul Bibliotecii „V.A. Urechia”, s-a
desfăşurat în Parcul Eminescu, la Biblioteca
Estivală, pe data de 9 iulie 2014. Pe parcursul
întâlnirii s-a desfăşurat acţiunea „Învăţ să-mi
investesc banii” şi concursul de lectură „Citeşte
şi dă mai departe”, invitaţi fiind dl ing. economist
Petru Trifan, director general al Tipografiei
ROMPRIMA, dna Matei Cristina, specialist în
politici şi programe europene şi respectiv dna
Lenuţa Bâzu, prof. de arte plastice şi decorative.

Managerul Bibliotecii, prof. dr. Zanfir Ilie,
a deschis acţiunea cu o prezentare a programului,
mulţumind atât invitaţilor, cât şi publicului prezent
la Biblioteca Estivală. Pe lângă cei 104 copii
legitimaţi la Club, s-au alăturat 16 copii dornici să
petreacă în vacanţă clipe de neuitat şi să se bucure
de acţiunile bibliotecii. Dl Petru Trifan a reuşit prin
talent şi pregătire temeinică să le expună puncte de
vedere inedite, să-i captiveze pe copiii curioşi să
afle cât mai multe despre modul în care ar putea să
câştige şi totodată să investească profitul. Întrebările
copiilor au fost multiple, de genul: „Cum ne dăm
seama că avem vocaţie pentru afaceri?”, „Banii se
ţin deoparte sau se investesc?”, „E bine să rămână
banii în ţară sau să plece cu ei în străinătate?”
uimind audienţa formată atât din părinţi, fraţi,
bunici, cadre didactice, cât şi din cititori fideli,
care frecventează zilnic Biblioteca Estivală, iar
răspunsurile specialistului i-au impresionat pe
copiii activi dornici de instruire.

Pentru concursul de lectură „Citeşte şi dă mai
departe” au fost selectaţi în săptămâna precedentă,
prin tragere la sorţi, zece norocoşi care au avut de
lecturat zece cărţi din colecţiile bibliotecii noastre.
Rând pe rând, copiii şi-au prezentat cartea citită,
manifestându-şi atât încântarea, cât şi nelipsitele
emoţii. Câştigătorii au fost:

Premiul I – Ilie Maria, elevă la Şc.
Gimnazială nr. 28 - cartea „Hagi Tudose” de Barbu
Ştefănescu Delavrancea;

Premiul II – Cocu Matei, elev la CNAIC –
cartea „Habarnam în oraşul soarelui”;

Premiul III – Solomon Cristina, Şcoala
Gimnazială nr. 34 – Jules Verne – „Cinci săptămâni
în balon”.

Îi felicităm pe câştigători şi îi aşteptăm
cu interes pe următorii concurenţi la concursurile
desfăşurate sub auspiciile Clubului de Vacanţă
pentru Copii al Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”.

Septembrie 2014

Şerban Florica
bibliotecar Biroul Împrumut la domiciliu pentru copii

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Clubul BiblioVACANŢA la Filiala Nr. 1 „Costache Negri”

Biblioteca, centru cultural educativ, cu un
cadru instituțional diferit de al școlii, i-a invitat pe
copii, în perioada iulie-septembrie, să petreacă ore
frumoase în care au descoperit bucuria copilăriei.
Copiii au avut posibilitatea să petreacă clipe
frumoase alături de alți colegi, să socializeze și să
lege noi prietenii.

Înfiinţarea unui club de vacanţă la Filiala nr.
1 „Costache Negri”, pe perioada vacanţei de vară,
ar putea deveni
ceva inedit, care
poate prinde viaţă
pentru copiii din
partea
centrală
a
municipiului
Galaţi, care nu
au
posibilităţi
financiare
să-şi
petreacă vacanţa
la munte, la mare
sau chiar la bunici.

În
această
vară, copiii au
avut posibilitatea să-şi organizeze vacanța întrun alt mod, gratuit şi educativ, la Filiala nr. 1
„Costache Negri”, prin participarea la acţiunile
din cadrul clubului, care s-au derulat pe toată
perioada vacanţei de vară (15 iulie – 10 septembrie
2014).

Clubul BiblioVACANȚA a cuprins
următoarele activităţi:
- inițiere în limba franceză;
- atelier de astronomie;
- atelier de informatică;
- atelier de creație DecoArt;
- atelier de lectură pentru preșcolari;
- vizionări de filme și desene animate.

Proiectul a venit în întâmpinarea nevoii
părinţilor de a crea condiţii favorabile de
dezvoltare şi recreere copiilor în perioada vacanţei
de vară, oferindu-le un cadru creativ şi antrenant, o
alternativă de a petrece timpul liber în altă manieră
decât cea în faţa calculatorului sau a televizorului,
familiarizându-i cu sediul Filialei nr. 1 „Costache
Negri”, cu colecţiile şi serviciile acesteia.

Dorim ca prin Clubul de Vacanță să implicăm
atât copiii cu posibilităţi reduse, financiare şi
educaţionale, cât şi pe cei care doresc să îşi petreacă
într-un alt mod timpul liber, dezvoltându-şi vocabularul
şi interesul pentru lectură, ascultând poveşti,
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

5

participând la cursuri de inițiere în limba franceză şi
la ateliere creative. Ne dorim ca această experienţă
să fie un mediator între carte şi copil, determinându-l
pe acesta să o iubească, asigurând condiţii optime
pentru desfăşurarea activităţilor cultural-educative şi
recreative, gratuite, în cadrul filialei.

Proiectul BiblioVACANȚA din cadrul
Filialei Nr. 1 „Costache Negri” își propune să
răspundă unei nevoi crescânde a copiilor de a
participa la activități educative în timpul vacanței
de vară, bucurându-se de aprecierea părinților, care
și-au exprimat dorința de a-și înscrie şi în viitor
copiii la aceste activităţi.
Lucica Veliche
Responsabil Filiala Nr. 1 „Costache Negri”

Septembrie 2014

6
Talent şi creativitate la Filiala „Paul Păltănea”!

Şi în acest an, Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea” a
revenit în atenția tinerilor utilizatori ai serviciilor sale,
cu un program special de recreere, gratuit, organizat
sub forma unui „Club
de Vacanță” intitulat
„Petrece
vacanţa
ALTFEL la bibliotecă!”,
ediţia a II-a, desfăşurat
în perioada 15 iulie –
11 septembrie 2014 la
sediul filialei.

Programul
Clubului de Vacanţă
a avut o structură ce a
cuprins patru secţiuni/
ateliere pentru a oferi
cât mai multor copii
posibilitatea de a-și
petrece timpul liber
într-un mod plăcut, util
şi constructiv. Fiecare
secţiune a fost aleasă
astfel încât talentul şi
creativitatea fiecăruia
să fie descoperite şi
concretizate în diferite obiecte ce pot fi transformate
în cadouri inedite sau în jocuri în care competiţia şi
prietenia sunt egale.

Scopul principal al Clubului de Vacanţă
a fost acela de a oferi posibilităţi educative şi
atractive de petrecere a vacanţei pentru grupele de
vârstă 4-14 ani, de a dezvolta creativitatea copiilor,
iar obiectivele pe care le vizează Filiala Nr. 2 „Paul
Păltănea” sunt legate de promovarea imaginii
publice a bibliotecii, de stimularea interesului
pentru activităţi interactive şi dobândirea de noi
cunoştinţe şi abilităţi pentru fiecare participant la
activităţile clubului. Ca şi la prima ediţie, care a
fost un succes, atelierele Clubului de Vacanţă au
îmbinat talentul cu creativitatea, competiţia cu
prietenia şi socializarea.

Astel, la Atelierul de iniţiere în arta
ORIGAMI copiii au făcut cunoştinţă cu arta
plierii hârtiei. Artă și joacă, ORIGAMI este un
mod de relaxare şi de socializare, dar mai ales
este un antrenament al minții. Cu o foaie de
hârtie se poate crea o lume întreagă punând în
valoare personalitatea prin folosirea imaginaţiei şi
creativităţii. Iar rezultatele sunt pe măsură...
La Atelierul Bucuclaşul Şerveţel, copiii au
descoperit arta împăturirii şerveţelului din hârtie.

Septembrie 2014

Cunoscută ca o tehnică clasică, rapidă
şi uşoară, împăturirea şerveţelelor
colorate s-a dovedit o artă de interes pentru copii
înscrişi la Clubul de Vacanţă. Pornind de la diferite
metode de împăturit: stil floare, pasăre, iepuraş,
evantai, lumânare până la stilul elegant, şerveţelul
multicolor din hârtie poate fi transformat într-un
element de decor inedit pentru mese festive.

În cadrul Atelierului Iniţiere în fotografie
i-am ajutat pe copii să se familiarizeze cu aparatul
foto, să înţeleagă mai bine elementele de bază în
fotografie. Alături de domnul Adrian Mociulschi,
fotograf profesionist, voluntar al Clubului de
Vacanţă, i-am ajutat pe copii să-şi cunoască aparatul
de fotografiat, să înveţe noţiunile estetice de bază
în fotografie, să înveţe noi moduri de comunicare
prin imaginile foto şi cum pot folosi fotografia ca
mijloc de comunicare şi de relaţionare cu ceilalţi.

Ultimul Atelier din cadrul Clubului
„Petrece vacanţa ALTFEL la bibliotecă!” s-a numit
Jocurile copilăriei, în care copiii au descoperit şi
redescoperit jocuri specifice vârstei, în care spiritul
de echipă şi competiţia au fost prezente. Prin acest
atelier am urmărit ca toţi copiii participanţi să
socializeze, să conştientizeze şi să popularizeze
faptul că biblioteca presupune nu numai lectură și
informaţie, dar şi joc şi prietenie.
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

7

Toate activităţile Clubului „Petrece
vacanţa ALTFEL la bibliotecă!” le puteţi
descoperi, urmări şi admira la adresa de Facebook:
https://www.facebook.com/pages/Filiala-nr2Paul-Paltanea, sau pe site -ul Bibliotecii judeţene:
https://www.bvau.ro
Cătălina Şoltuz,
Responsabil Filiala Nr. 2 „Paul Păltănea”

Şahul, sportul minţii la Filiala „Grigore Vieru”

Biblioteca se reinventează pentru
comunitate, abordând noi mijloace de realizare
a misiunii și rolului său în contextul apariției
noilor trenduri în cultura socială și educația
nonformală.

Este al treilea an în care Filiala Nr. 4 „Grigore
Vieru” împreună cu Centrul Comunitar de Zi „La
Vale” organizează în perioada vacanței de vară,
21 iulie – 10 septembrie 2014, Proiectul ludicoeducaţional „Şah sportul minţii!” pentru copii
defavorizați din Cartierul Valea Orașului, Galați.

Realizarea acestei activităţi săptămânale în
vacanţa de vară pentru copii şi adolescenţi are ca scop
dezvoltarea gândirii creative prin joc şi lecturare a
resurselor documentare tematice din colecţiile
bibliotecii şi site-urile de specialitate.

Resursele umane implicate au fost
participanţii la proiectul ludico-educativ
în număr de 12, bibliotecari – personalul
Filialei Nr. 4 „Grigore Vieru”, 4 voluntari şi 5
asistenţi sociali.

Resursele documentare utilizate au
fost monografiile tematice din colecţiile
bibliotecii şi sit-uri web tematice.

Resursele materiale şi financiare au fost
reprezentate de materialele de promovare: afişe, diplome
pentru participanţii la proiect şi la concursul organizat în
cadrul acestuia, trei table de şah, ceasuri de control, trei
mese dreptunghiulare, materiale consumabile (coli A4,
pixuri etc.) pentru activităţi, dosar de lucru realizat de
bibliotecarul responsabil, şase calculatoare

Activităţile propuse au fost:

Realizarea unei expoziţii în cadrul Filialei
cu monografii tematice din colecţiile bibliotecii.

Activitatea nr. 1: Prezentarea participanţilor
şi a programului cursului, istoricul jocului de şah,
consultarea monografiilor ilustrate tematice şi a
paginilor web unde se poate juca şah-online de la
iniţiere la avansat.
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Activitatea nr. 2:
Iniţierea şi recapitularea
jocului de şah (reguli,
scop, mutarea pieselor,
prezentarea ceasurilor
de control, notarea
partidelor).
Activitatea nr. 3:
Exersarea jocului de şah (recapitulare + aprofundare,
fazele partidei, tactica, strategie, planuri de joc).

Activitatea nr. 4: Capacitatea jucătorului de
a participa la un concurs de şah practic, cu ceas de
control şi notarea partidei.

Activitatea nr. 5: Încheierea proiectului –
concurs de şah cu premiere şi evaluarea finală, feedback-ul echipei de proiect pe baza indicatorilor stabiliţi.

Promovând şi realizând astfel de activităţi,
bibliotecarul furnizor de informaţii şi documentare
dezvoltă şi abilităţi ludice în relaţia cu utilizatorii
copii şi adolescenţi în vederea promovării noilor
modalităţi de educare şi culturalizare.
Diaconu Celozena
responsabil Filiala Nr. 4 „Grigore Vieru”

Septembrie 2014

8

Pe aici nu se trece !
- 2014 -

August 1919. Opinca românească stă cuminte
pe acoperişul Palatului Parlamentului din Buda,
într-o imagine de un comic absurd. Este fără echivoc
momentul de glorie al unei armate cu ţară întregită, la
doar trei ani de când a stat în genunchi, la Mărăşeşti,
gata să (nu!) cedeze totul.
Sunt îndrăgostit de Civilizaţie/Cultură şi
Sănătate, recunosc, iar ca bibliotecar al secţiei
Împrumut Adulţi am şansa şi
bucuria să mă ocup zilnic de sala în
care sunt strânse multe din pasiunile

mele, sala în care istoria României
vorbeşte, printre ele: geografia,
geopolitica, istoria şi sportul. De
la A la Z, toată istoria şi faptele de
arme ale românilor privesc în jos,
spre cititorii mai tineri, pasionaţi
de tehnica militară, sau mai în
vârstă, care vor să îşi amintească,
să retrăiască momente din viaţă. De la ei porneşte
ideea: trebuie şi vreau să aduc un omagiu acestor
străbuni care s-au jertfit la Mărăşti-Mărăşeşti pentru
o ţară întregită.
Şi într-adevăr, pe 6 august 2014, la 97 de ani
de la declanşarea atacului mixt germano-ungar pentru
cucerirea Iaşiului, plec şi eu în cursa de SuperMaraton
pentru a striga „Pe aici nu se trece” ...se aleargă!
Startul se dă din faţa Mausoleului de la Mărăşti,
proaspăt reabilitat şi dotat cu armele momentului
1917. Suntem opt concurenţi la proba de 46 de km
(mai există şi altele, de 72, de 21 de km, cros de
copii şi fete). Mă simt inspirat de toate monumentele,
mausoleele şi cimitirele străine pe lângă care trecem
şi rememorez istoria. Ajutată de Misiunea franceză
a generalului Henri Berthelot şi cu un mic sprijin de
efectiv rusesc, Armata Română face Ultima redută
din linia Oituz-Nămoloasa, apărând în genunchi şi cu
ultima suflare capitala de moment a ţării – Iaşi. Ca
şi ostaşii noştri acum 97 de ani, sunt părăsit rând pe
rând de ceilalţi concurenţi, rămânând cu doar doi alţi
colegi. Trei sferturi din drum îl parcurgem în echipă.
Un român, un rus şi un francez, ar spune unii; la urma

Septembrie 2014

urmei sunt doar un bibliotecar, nu un performer, sunt
foarte mulţumit să ajung la final întreg, omagiind
faptele care au dus la formarea României Mari, cu o
medalie strălucitoare pe piept. Pot şi o voi face.
Născută din la fel de celebra „Treceţi,
batalioane române, Carpaţii!”, expresia „Pe aici nu
se trece!” aparţine generalului Eremia Grigorescu şi
a fost utilizată de acesta chiar în faţa propriilor ofiţeri
şi ostaşi, însufleţindu-i întru
o ultimă redută. Minunea s-a
întâmplat, iar pe 19 august
s-a atins apogeul, armata
germană fiind efectiv oprită

în loc. Pierderile au fost mari
de ambele tabere, dar Iaşiul
şi întreaga Moldovă au fost
salvate. Iar noi trecem pe
lângă toate aceste monumente
întrebându-ne ce o fi fost oare
în mintea kaizerului în timp ce ne oprim pentru
alimentare şi poze. Monumentul francez de la Varniţa,
Monumentul Ecaterina Teodoriu de la Străoane,
Cimitirul german de lângă Tişiţa, Monumentul
Zeiţei Victoriei de la Tişiţa la care se adaugă cele
trei mausolee, de la Soveja, Mărăşti şi Mărăşeşti,
toate marchează acest „Verdun românesc”. Multe din
figurile acelui moment au astăzi loc pe rafturi, în sală:
generalii Averescu, Grigorescu, Prezan, Berthelot,
sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, caporalul Muşat
- „Ultima grenadă” şi mulţi oameni politici, poate
prea mulţi. Un avion al Statului Major al Forţelor
Aeriene Române zboară pe deasupra traseului,
prezentând onorul la Monumentul sublocotenentului
Ecaterina Teodoroiu şi participanţilor din cursă. Între
km 36 şi 46 chinul devine evident, lupt singur să ţin
piept armatei inamicului. Dar inamicul străluceşte
pe cer, ridică temperatura şi mă obligă să încetinesc.
Văd în depărtare cupola Mausoleului de la Mărăşeşti,
mă apropii şi ştiu că „bătălia” e câştigată cu fiecare
pas. Poarta este larg deschisă, intru, agit tricolorul şi
sunt luat în primire de un grup de elevi de la cros.
Buciumaşii sună, urc scările printre obuze şi încep

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

9
să recunosc chipurile din mulţimea de oameni care
aplaudă. Adevăraţii premianţi ai concursului au ajuns
de mult, eu... pe opt, în 5 ore şi
25 de minute. Domnul general
în retragere Iosif Rus acordă
medalia, iar eu mulțumesc pe
rând organizatorilor. Am încercat
să reprezint Biblioteca Judeţeană
Galaţi cât am putut de bine, este
un eveniment sportiv încărcat de
însemnătate istorică, iar pentru
unii chiar cu lacrimi. De notat
că cei mai în vârstă participanţi au fost Gheorghe
Moşion din Arad, 81 de ani şi Ion Burlacu din Iaşi,
74 de ani, ambii participând la proba de semimaraton.
Încă o dată: 81 şi 74 de ani! La final ne-a aplaudat
din mulţime şi un veteran de 91 de ani al Armatei

Române, fiu de ostaş căzut la Mărăşeşti. Nu am uitat
de ei, am ţinut pentru fotografii harta României Mari
la piept, pentru că a fost munca
lor, cauza pentru care au lăsat
pământul pentru Rai.
A fost Maratonul „Pe
aici nu se trece”, ediţia a IV-a,
6 august 2014, la un secol de
la declanşarea Marelui Război.
Voi reprezenta cu bucurie de
fiecare dată biblioteca şi spiritul
gălăţean la astfel de evenimente
şi voi încerca să „corup” tot mai mulţi colegi întru
practicarea sportului și… menținerea sănătăţii!
Lucian Pleşa, bibliotecar
Biroul Împrumut la domiciliu pentru adulţi

În excursie la Muzeul Naţional de Artă

Vara aceasta ne-am propus să zăbovim cu
gândul în vremuri trecute. Poate pentru că este Anul
Brâncoveanu am simţit această nevoie. Și cum de la gând
la faptă nu a fost o cale prea lungă, ne-am organizat şi am
plecat la Bucureşti, să vizităm Muzeul Naţional de Artă
al României şi să vedem un manuscris brâncovenesc
redactat în urmă cu peste 300 de ani.

V-am spus ce am gândit, ce am făcut, dar nu cine
suntem! Ei bine, este vorba despre tineri gălăţeni care au
dorit să petreacă împreună câteva ore în fiecare zi de joi
a săptămânii în cadrul Clubului de Vacanţă - Cafeneaua
Culturală, aflat la a VI-a ediţie în acest an.

În joia cu pricina, ne-am trezit foarte dimineaţă
pentru a prinde trenul care pleca spre Bucureşti, la ora
6,15. Ne-am întâlnit în gară, somnoroase, dar bucuroase şi
cu chef de aventură. Cafeluţa şi-a făcut efectul şi glasurile
fetelor răsună în tot compartimentul.

Am ajuns în Bucureşti. Bucureştenii amabili
au vrut să ne ajute pentru a ajunge la destinaţie, doar că
drumul spre muzeu nu e foarte bătătorit. Am apreciat
bunăvoinţa lor, şi, perseverente, ne-am continuat drumul,
nelăsându-ne copleşite de căldură şi de dilema de a alege
pe care bulevard sau străduţă să mergem. Am sunat-o pe
doamna muzeograf de la Muzeul Naţional de Artă care
ne aştepta, asigurând-o că ajungem repede. Și am ajuns.
Doamna Emanuela Cernea, curatorul expoziţiei, ne-a
prezentat expoziţia denumită „Călători prin manuscris”,
care aduce în prim plan un liturghier brâncovenesc,
despre care se presupune că a aparţinut domnitorului.
Foarte interesant a fost şi faptul că am străbătut un întreg
labirint ce cuprindea imagini supradimensionate ale filelor
manuscrisului, pentru a ajunge la preţiosul document
expus şi deschis în fiecare zi la altă pagină.

Liturghierul, unul dintre cele mai valoroase
manuscrise păstrate în România, cuprinde textul în

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

limba greacă al celor trei liturghii
importante ale serviciului divin
al Bisericii Răsăritene: Liturghia
Sfântului Ioan Gură de Aur, cea a

Sfântului Vasile cel
Mare şi a Sfântului
Grigorie cel Mare,
numit şi „Dialogul”.

Suntem captivate de elementele de decor,
vegetale şi zoomorfe, flori, vrejuri, fructe, păsări, şerpi,
păuni, dragoni, iepuri ce împodobesc filele manuscrisului.
Este unul dintre cele mai frumoase şi mai bogat decorate
manuscrise din cultura română. Deosebit de interesant
este faptul că numele voievodului apare adesea scris cu
aur în corpul rugăciunilor de pomenire şi în monogramele
pictate cu aur ce decorează pe margini unele file. După
cele două modele de filigran ale hârtiei, această operă
de cult creştin este datată ca fiind redactată între anii
1693-1697. Impresionate şi încântate, am mai zăbovit în
muzeu, apoi am trecut prin Centrul vechi al Bucureştiului,
unde ne-am potolit foamea şi setea şi ne-am îndreptat
spre Cişmigiu. Aici ne-am relaxat şi am văzut Copacul
cu cărţi despre care auzisem. Cărţile nu erau multe, dar
muzica de relaxare, liniştea, şezlongurile de pe malul
lacului, atitudinea oamenilor, creau o atmosferă atât de
plăcută încât cu greu ne-am desprins din acel loc pentru a
ne îndrepta spre gară unde ne aştepta trenul care avea să
ne aducă la Galaţi. A fost frumos!
Violeta Opaiţ, bibliotecar

Septembrie 2014

10

Teodor T. Burada - O călătorie în Dobrogia : ediţia anastatică

Teodor
T.
Burada
(03.10.1839 – 17.02.1923),
fondatorul muzicologiei şi al
folcloristicii clasice româneşti,
a ales să culeagă folclorul pe
teren şi nu prin corespondenţă,
cum făceau colegii lui de
breaslă. Astfel, lucrările sale sunt
rezultatul călătoriilor întreprinse
în Moldova, Muntenia, dar şi în
Bucovina, Transilvania şi Banat
(parte componentă a Imperiului
Austro-Ungar la acea vreme) sau în Basarabia
(aflată sub stăpânire rusească) şi în Macedonia (în
Imperiul Otoman)1. A fost interesat în principal de
speciile folclorice nestudiate până la el, de vechimea
şi ineditul tematic (bocete, descântece, Caloianul,
Irozii, Jocul păpuşilor) şi mai puţin de valoarea
literară a materialului cules2. Pregătirea ca muzicolog,
istoriograf, lingvist, sociolog, folclorist, etnograf i-a
oferit o privire complexă asupra fenomenului artei
populare.

Teodor T. Burada a fost interesat de nucleele
româneşti din diverse zone ale lumii, din Moravia,
Galiţia, Rusia, Asia Mică. Încet, încet, acesta trece
de la cercetarea folclorică la cercetări etnografice,
elaborând mici monografii ale grupurilor izolate de
români3.

O căletorie în Dobrogia este opera principală
a lui Burada, ca folclorist, şi este rezultatul călătoriei
pe care autorul o întreprinde în această parte a
ţării, imediat după ce teritoriul revine României, în
urma Congresului de pace de la Berlin (1/13 iunie
– 1/13 iulie 1878)4. Această zonă s-a dovedit a fi o
surprinzătoare sursă de păstrare a unor vechi obiceiuri
strămoşeşti.

În Introducere, autorul menţionează scopul
călătoriei sale în Dobrogea, şi anume: „a studia
credinţele, datinele şi obiceiurile românilor ce locuiesc
acolo, înconjuraţi de atâtea elemente străine, şi a aduna
poeziile lor populare, singura avuţie intelectuală ce
posed”5. Corpul propriu-zis al lucrării cuprinde: 1
pluguşor, 18 colinde, 17 balade, 9 doine, 18 strigături,
3 bocete şi 5 descântece. Dintre obiceiurile care l-au
atras pe Teodor T. Burada în mod deosebit, în această
Oprişan, I, Limitele extreme ale spaţiului etnic naţional, în Burada,
Teodor T., Puncte extreme ale spaţiului etnic românesc, Bucureşti,
Editura Vestala, 2003, p. 6.
2
Mărănduc, Cătălina, Dicţionar de scriitori români, Bucureşti,
Editura Lucman, 2007, p. 66.
3
Oprişan, I, op. cit., p. 7.
4
Ibidem, p. 6.
5
Burada, Teodor T., O căletorie în Dobrogia, Iaşi, Tipografia
Naţională, 1880, p. 3.
1

Septembrie 2014

zonă a ţării, menţionăm: pehlivanii
(obicei de origine romană, ce
derivă din luptele cu gladiatori),
copacul înmormântării, Drăgaica,
păpăluga şi Caloianul.
Prin O căletorie în Dobrogia,
muzicologul ieşean a creat
modelul monografic românesc în
cercetarea folclorului unei zone,
unei regiuni, unui ţinut. Este prima
dată când se încearcă alcătuirea
unei colecţii de literatură
populară a unei regiuni geografice distincte, având
la bază principii etnografice şi social-istorice precise,
culegerile efectuându-se direct, prin anchetă, la faţa
locului, fără intermediari6. Monografia dobrogeană
ar fi putut deveni un studiu de referinţă în folclorul
european dacă autorul nu ar fi ocolit deliberat fondul
popular al naţionalităţilor conlocuitoare: turci, tătari,
bulgari, nemţi, ţigani, armeni, izraelieni, arabi7.

O căletorie în Dobrogia a fost publicată mai
întâi în Convorbiri Literare8, apoi a fost republicată
în volum, cu titlul O căletorie în Dobrogia, la Iaşi9.
În anul 1962 a fost reeditată sub îngrijirea lui Marin
Bucur10. Această ediţie a fost reprodusă după ediţia
princeps, dar nu repeta identic cuprinsul antologiei
apărute în 1880. Astfel, ordinea unor texte a fost
inversată, în funcţie de valoarea artistică a creaţiei
populare, iar capitolul Descântece a fost omis. Marin
Bucur a inclus un capitol nou, Diverse, ce cuprindea
poezii selectate din revistele vremii. Acum, în 2014,
apare ediţia anastatică la Editura NEXT Book, prin
grija Centrului Cultural Judeţean Constanţa „Teodor
T. Burada”. Exemplarul după care a fost reprodus noul
tiraj, prin procedee chimice şi nu prin fotografiere,
face parte din colecţia Bibliotecii Judeţene „V.A.
Urechia” Galaţi, şi anume din fondul de 5.958 de
volume donate de V. A. Urechia din biblioteca
personală, fond ce a stat la baza înfiinţării bibliotecii
ce-i poartă cu mândrie numele. Lucrarea se găseşte
la poziţia 35 din Inventarul general al cărţilor donate
de V.A. Urechia (publicat la 1889)11 şi are dedicaţia
Bucur, Marin, Prefaţă, în Burada, Teodor T., O călătorie în
Dobrogea, Bucureşti, Editura Tineretului, p. 6.
7
Cosma, Viorel, Introducere, în Burada, Teodor T., Opere, vol. IV :
Folclor şi etnografie, Bucureşti, Editura Muzicală, 1980, p. 7
8
Burada Teodor T., O căletorie în Dobrogia, în Convorbiri Literare
an. 16, nr. 1, 1 apr. 1880, pp. 22-23; nr. 3, 1 iun. 1880, pp. 110-115;
nr. 4, 1 iul. 1880, pp. 152-155.
9
Burada, Teodor T., op. cit.
10
Idem. Ediţie îngrijită şi prefaţă de Marin Bucur, Bucureşti, Editura
Tineretului, 1962, 182 p.
11
Catalogul General al Cărţilor, Manuscriselor şi Hărţilor aflate la
1890, Octombre 1, în această bibliotecă, urmat de inventarul general
6

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

11
autorului : „Lui V. Alexandrescu Urechiă în semn de
stimă şi consideraţiune”12.

Ediţia anastatică de lux are un aspect deosebit,
cartea, legată în piele, se află într-o cutie din lemn
învelită tot în piele. Filele cărţii au o calitate superioară,
iar culoarea mahon îi conferă un aer de epocă.

O căletorie în Dobrogia este o carte
indispensabilă pentru orice cercetător al folclorului şi
istoriei culturale româneşti, valorizând diverse ramuri
ale cunoaşterii, datorită caracterului interdisciplinar
al mobilierului şi dotaţiunei bibliotecei, Bucuresci, Tipografia Curţii
Regale F. Göbl Fii, 1890, p. 3.
12
Burada, Teodor T. O căletorie în Dobrogia, Iaşi, Tipografia
Naţională, 1880, p. 1.

care derivă din vasta erudiţie a autorului.

Proiectul de reeditare a operei patronului
spiritual al Centrului Cultural Judeţean Constanţa
are o importanţă covârşitoare pentru întregirea şi
actualizarea fondului cultural, istoric şi social al
Dobrogei.

Sperăm ca proiectul demarat de Centrul
Cultural să prezerve, protejeze şi să continue opera
de pionierat a lui Teodor T. Burada, editarea şi
diseminarea operei marelui folclorist român fiind un
prim pas în acest sens.
Simona Haidu, bibliotecar
Biroul Împrumut la domiciliu pentru adulţi

Platforma e-Learning www.ebiblioplus.ro

Unul dintre beneficiile importante ale
Proiectului Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”
Centru de excelenţă ce oferă servicii pentru adulţi
cu vârsta cuprinsă între 41 - 60 de ani, finanțat
de Fundaţia IREX România, este Platforma de
e-learning www.ebiblioplus.ro.

Funcţionalităţile platformei online au fost
prezentate în cadrul a 2 ateliere regionale din judeţul
Galaţi, la Biblioteca Orăşenească Tg. Bujor şi
Biblioteca Comunală Tudor Vladimirescu, unde au
participat bibliotecari comunali din zonele respective.

Platforma online va permite furnizarea de
servicii electronice de învățare la distanță și acces
facil la materiale informative pentru:
• bibliotecarii din oraşul
şi
județul
Galați,
precum și din țară;
• beneficiari ai proiectului
Centrul de Excelenţă
pentru adulţi;
• utilizatori ai bibliotecii;
• utilizatori ai altor instituții
publice sau organizații
neguvernamentale care
vor putea dezvolta cursuri
virtuale către comunitatea locală;

Funcționalități generale
Platforma de e-Learning www.ebiblioplus.
ro este creată astfel încât să poată fi accesată
prin intermediul Internetului și asigură:
• înscrieri on-line la evenimente
de instruire, cursuri, seminarii,
sesiuni sau prezentări;
• furnizarea de conținut pentru curs sau
materiale educaționale într-o ordine
secvențială și logică, tutoriale, înregistrări
video, seminarii destinate învățării sincron/
asincron a utilizatorilor;
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

• posibilitatea de a descărca suporturile de curs,
tutoriale ori alte materiale din cadrul platformei;
• activități de testare on-line a cunoștințelor;
• acces la profilul propriu de învățare al fiecărui
cursant;
• acces la activitățile proprii de elaborare de
conținut pentru traineri și managerii de curs.

Structura aplicaţiei

Aplicaţia constă într-o pagină de intrare, care
nu este constrânsă de folosirea unui ID şi a unei parole.
În pagina de intrare, pe lângă elementele vizuale de
identificare, există meniul contextual care cuprinde
legătura către celelalte pagini ale aplicaţiei printre
care: Despre noi, Cursuri, Resurse gratuite (tutoriale,
colecții ilustrative, materiale video),
Evenimente, Contact.

De asemenea, în cadrul
platformei online au fost postate
studiile
realizate
în
cadrul
proiectului Centrul de excelenţă:
Studiul „Servicii şi programe pentru
adulţi cu vârsta cuprinsă
între 41-60 ani”, Ghidul
de bune practici „Cum se
face” al celor mai bune
practici pentru servicii
şi programe dedicate
adulţilor, precum şi
cercetarea
„Interesele
adulţilor cu vârste între
41-60 de ani cu privire la
utilizarea serviciilor de
bibliotecă”, realizată de
asist. univ. dr. Valerica Celmare, de la Universitatea
„Dunărea de Jos”.

Vă aşteptăm alături de noi!
Titina-Maricica Dediu
Șef birou Completare. Achiziție. Evidența colecțiilor

Septembrie 2014

12
Aniversările anului 2014 în județul Galați : octombrie - decembrie 2014
Bereşti
7 noiembrie - 60 de ani de la naşterea, în comuna
Bereşti, jud. Galaţi, a femeii de afaceri Maria
GRAPINI, politician, preşedintă a Federației
Patronale din Industria Uşoară, vicepreşedintă a
Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR
1903), distinsă în aprilie 2011 cu Medalia de Aur de
American Biographical Institute pentru pasiune,
curaj, dedicare, succes, excelență, virtute şi spirit.
Cerţeşti
7 decembrie - 85 de ani de la naşterea, în satul
Cârlomăneşti, comuna Cerţeşti, jud. Galaţi, a
profesorului de matematică Ioan SIMIONESCU,
lector universitar la Institutul Pedagogic din Galaţi
(d. 15 aug. 1987, Galaţi).
Gohor
19 octombrie - 70 de ani de la
naşterea, în satul Ireasca, comuna
Gohor, jud. Galaţi, a interpretei
de muzică populară Mioara
VELICU, artistă a cărei carieră
a început la 19 ani în calitate de
solistă a Ansamblului „Rapsodia
Dunării” din Galaţi.
Griviţa
18 decembrie - 15 ani de la moartea, în Iaşi,
a medicului Gheorghe LUPAŞCU, doctor şi
conferenţiar la Clinica de Obstretică şi Ginecologie
a Spitalului „C. I. Parhon” şi la Maternitatea „Cuza
Vodă” din Bucureşti (n. 7 apr. 1922, comuna
Griviţa, jud. Galaţi).
Independenţa
27 noiembrie - 65 de ani de la naşterea, în comuna
Independenţa, jud. Galaţi, a profesorului universitar
doctor în filologie Elena CROITORU, cadru
didactic la Facultatea de Litere,
Universitatea „Dunărea de Jos”
din Galaţi, inclusă în Who’s Who
in Romania (2002) şi Who’s Who
of Professional and Business
Women (2005), membră a
Societăţii de Studii de Anglistică şi
Americanistică din România şi a Societăţii Europene
de Studii Europene de Limbă Engleză.
Iveşti
7 octombrie - 110 ani de la moartea,
în satul Buceşti, comuna Iveşti, jud.
Galaţi, a poetului şi ziaristului Ştefan
PETICĂ, bibliotecar la Ministerul de
Agricultură şi Domenii, redactor la
revistele La Roumanie şi Economia
naţională, colaborator la numeroase

Septembrie 2014

periodice literare, membru al Cenaclului Literar
al lui Alexandru Macedonski (n. 22 ian. 1877, sat
Buceşti, comuna Iveşti, jud. Galaţi).
Jorăşti
12 noiembrie - 60 de ani de la moartea, în satul
Viişoara, comuna Păuneşti, jud. Vrancea, a
publicistului Ioan C. BELDIE, preot militar în
timpul Primului Război Mondial, profesor şi director
al Seminarul „Sf. Andrei” din Galaţi, consilier al
Episcopiei „Dunării de Jos”, preot paroh la Biserica
Precista din Galaţi în perioada 1920-1943 (n. 31 ian.
1887, comuna Jorăşti, jud. Galaţi).
Nămoloasa
28 octombrie - 60 de ani de la naşterea, în comuna
Nămoloasa, jud. Galaţi, a sopranei Liliana
DUMITRACHE, absolventă a Şcolii Normale
„Costache Negri” şi a Şcolii de Arte din Galaţi, prim
solistă a Operei Naţionale Române din Bucureşti.
Nicoreşti
25 octombrie - 150 de ani de la naşterea, în satul
Coasta Lupei, comuna Nicoreşti, jud. Galaţi, a
profesorului universitar Nicolae O. POPOVICILUPA (d. 16 febr. 1949, Bucureşti).
Pechea
14 octombrie - 70 de ani de la naşterea, în comuna
Pechea, jud. Galaţi, a prozatorului Dimitrie LUPU,
colaborator la reviste literare gălăţene, membru al
Uniunii Scriitorilor, Filiala Sud-Est.
Priponeşti
12 octombrie - 15 ani de la moartea, în Bucureşti,
a actorului Mircea Şt. BAŞTĂ (n. 10 apr. 1929,
comuna Priponeşti, fost jud. Tecuci).
Târgu Bujor
11 noiembrie - 90 de ani de la
naşterea, în oraşul Tg. Bujor, jud.
Galaţi, a artistei plastice Eugenia
HAGIU, pictoriţă, actriţă la Teatrul
Naţional şi la Teatrul Tineretului din
Bucureşti, organizatoarea Muzeului
de Artă din Săvârşin.
Tecuci
17 octombrie - 130 de ani de la naşterea, în Tecuci,
jud. Galaţi, a jurnalistului Romulus SEIŞANU,
redactor-şef la Universul, redactor la Acţiunea,
Curentul, autor de manuale şcolare, deputat de
Mehedinţi (1933), membru corespondent al Secţiei
de drept internaţional şi comparat de la Institutul de
Ştiinţe Morale şi Politice din Bucureşti (d. 17 oct.
1955, Închisoarea Văcăreşti).
25 octombrie - 125 de ani de la naşterea, în satul
Crăieşti, comuna Stănişeşti, jud. Bacău a poetului
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

13
şi publicistului Ion FLOREA-ZELETIN (d. 10
mai 1984, Tecuci).
10 noiembrie - 35 de ani de la moartea, în Bucureşti,
a generalului-maior Constantin ZAMFIR, medic
la Spitalul Militar Central din Bucureşti, primul
medic din ţara noastră care a propus izolarea
bolnavilor de hepatită epidemică (n. 3 aug. 1900,
Tecuci, jud. Galaţi).
22 noiembrie - 110 ani de la naşterea, în Tecuci,
jud. Galaţi, a pictorului Nicolae TOMA, ofiţer de
marină, participant la Saloane oficiale de pictură.
5 decembrie - 155 de ani de la naşterea, în Tecuci,
jud. Galaţi, a scriitorului şi criticului
literar Nicolae PETRAŞCU, secretar
al Legaţiei Române la Constantinopol
(1886-1887; 1891-1892) şi la Paris
(1889-1891), redactor al revistei
Convorbiri literare din Iaşi în
perioada 1894-1896 (d. 24 mai 1944,
Bucureşti).
14 decembrie - 160 de ani de la naşterea, în
Tecuci, jud. Galaţi, a publicistului
Ioan NĂDEJDE, doctor în drept,
profesor în învăţământul liceal din
Iaşi, istoric şi om politic, deputat,
jurist pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, unul dintre iniţiatorii
presei muncitoreşti în România (d.
29 dec. 1928, Bucureşti).
18 decembrie - 55 de ani de la naşterea, în Tecuci,
jud. Galaţi, a graficienei Liliana LUPAŞCU,
referent de specialitate la Complexul muzeal
„Memorialul Ipoteşti” şi Centrul Naţional de Studii
„Mihai Eminescu”, membră a Uniunii Artiştilor
Plastici din România.

29 decembrie - 175 de ani de la
naşterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a
poetului Theodor ŞERBĂNESCU,
ofiţer al Marelui Stat Major al
Armatei Române în Războiul
de Independenţă, participant la
luptele de la Plevna (1877-1878),
avansat colonel în Armata Română, preşedinte al
Ateneului din Brăila, traducător din limba franceză
şi germană, membru al Societăţii „Junimea” din
Iaşi, membru corespondent al Academiei Române
(d. 2 iul. 1901, Brăila).
Ţepu
20 decembrie - 160 de ani de la naşterea, în comuna
Ţepu, jud. Galaţi (fost jud. Tecuci), a arhimandritului
şi traducătorului Gherasim MIRON, preot de
mir în Negrileşti, jud. Galaţi, slujitor la Catedrala
mitropolitană din Iaşi, director al Seminarului din
Roman (d. 18 aug. 1921, Mănăstirea Neamţ).
Vârlezi
20 octombrie - 95 de ani de la
naşterea, în satul Crăieşti, comuna
Vârlezi, jud. Galaţi, a etnologului şi
folcloristului Octavian BUHOCIU,
doctor în litere la Universitatea
Sorbona din Paris, membru al
Centrului Românesc de Cercetări de
la Paris, care a contribuit la cunoaşterea spiritualităţii
populare româneşti în spaţiul germanic (d. 11 sept.
1978, Dortmund, Germania).
Rubrică realizată de Otilia Badea și Tena Bezman,
Serviciul Referințe

Ştiri pe scurt
Donaţie de carte pentru Ucraina

Biblioteca „V.A. Urechia” a semnat un
Contract de Parteneriat cu Asociaţia „Danubiana”
din Tg. Bujor, judeţul Galaţi, în vederea strângerii
de cărţi cu scopul de a fi trimise în Ucraina, la
diferite biblioteci.

Primul stoc de 100 de cărţi de literatură
beletristică a fost predat preşedintelui Asociaţiei,
dl. Marius Crudu, de către dir. adj. al Bibliotecii,
dna. Geta Eftimie.

Asociaţia „Danubiana Galaţi” a organizat
sâmbătă, 30 august, o acţiune inedită în localitatea
Hagi-Curda din Ucraina - membrii acesteia oferind
o donaţie de carte bibliotecii din curtea Bisericii „Sf.
Ap. Petru şi Pavel”, singura din ţară ce aparţine de
Mitropolia Moldovei şi Patriarhia Română.
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Raftul cu iniţiativă

Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” a
fost selectată în vederea participării la Proiectul
„Raftul cu inițiativă – Dezvoltarea de programe de
voluntariat în biblioteci”, finanțat prin granturile SEE
2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România și
va beneficia, alături de alte 14 biblioteci publice din
România, de intervenție personalizată complexă în
profesionalizarea muncii cu voluntarii și dezvoltarea
capacității de a realiza programe de voluntariat.
Acest proiect este implementat de Pro Vobis –
Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat în
parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor
și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), în
perioada mai 2014 – iunie 2015.

Informații suplimentare: https://www.
facebook.com/raftulcuinitiativa?fref=ts

Septembrie 2014

14

Scânteiești pe linia timpului, în fotografiile
locuitorilor săi (V)

Incursiunea fotografică în obiceiurile şi viaţa comunităţii rurale din zona Scânteieştilor continuă cu alte momente
importante din viața comunității, în care rudele şi cei apropiaţi se strâng la un loc, fie pentru a da o mână de ajutor la
construirea unei case, „în regim de clacă”, fie pentru a-i pomeni pe cei dragi, după cum putem vedea în imaginile de mai jos.
1962, Scânteieşti
Construcţia casei din paiantă a familiei Boros Constantin
(deţinătoarea fotografiei: Borus Lenuţa)

La „clacă” participau
benevol rude şi vecini. În
fotografie se poate observa cum
înmuiau lut cu paie pentru a face
„vălătuci” necesari la construcţia
casei „la îmboldit”.

Femeile care munciseră
la lut erau invitate în primul
rând la masă. Apoi urmau cei
de-ai casei sau rudele cele mai
apropiate.
1990, Scânteieşti
Pomenirea de 40 de zile (panaghia) lui Cristescu Costică, unde se
poate vedea „pomul” cu fructe, dulciuri, colaci, haine şi mesele aşezate
cu cele ce se dau de pomană pentru sufletul celui decedat. În cea de-a
doua fotografie rudele celui dispărut scot din casă „pomul” pentru a-l
duce la casa celui ce urmează să-l primească de pomană
(deţinătoarea fotografiei: Ceapă Maria)
1960, Fântânele
Pomenirea morţilor în familia Slabu Ilie.
(deţinătoarea
fotografiei: Ceapă
Maria)

Ceapă Oana, bibliotecar
Biblioteca Comunală Scânteiești

Septembrie 2014

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Recuperarea memoriei locale prin imagini
document la Ţepu (II)
În viaţa oamenilor de la ţară dansul a avut
și încă mai are un rol crucial. În cadrul petrecerilor
cu dans s-au cunoscut şi s-au împrietenit fetele cu
feciorii, aici au început şi uneori s-au şi terminat
poveştile de dragoste. Țăpenii și-au manifestat
dintotdeauna bucuria de a trăi prin intermediul
dansului. Parcă uitate de cei mai mulți tineri,
dansurile populare ard în inimile bunicilor și
străbunicilor „dependenți” de folclor.

Răsfoind o culegere de jocuri populare
apărută prin 1971, sub cunoscuta semnătură a
coregrafului gălățean - Grigore Băcanu, am întâlnit
numele multor jocuri populare identificate în
comuna Țepu: Alămâia, Arnăuțeasca, Brâul sârbesc,
Dura, Hangul, Joiana, Mocanca, Popoveanca,
Rața, Roata, Sălcioara, Tropca, din care doar 2-3
mai sunt jucate astăzi. Poate dacă nu ar fi existat
oameni inimoși, care să insiste în păstrarea și
promovarea folclorului local… astăzi nu am fi avut
nimic. De aceea, doresc să le mulțumesc că au
existat și continuă să existe în sufletele noastre și
în tot ceea ce suntem astăzi, domnului învățător
Ionel Constantinescu și doamnei învățătoare Silvia
Chiriac. Dumnealor, pe lângă instruirea și educația
elevilor, au insuflat celor cu care au colaborat
dragostea față de cântecul și jocul popular,
dragostea de vatra strămoșească.

15

Îmi amintesc cu drag cum în clasa a II-a
am devenit o clasă de dansatori. Părinții noștri, la
îndemnul doamnei învățătoare Silvia Chiriac, au
achiziționat costumele populare, tocmai pentru
a ne lega de folclorul local. Și astăzi, adulți fiind
respectăm dansurile populare, le transmitem
copiilor noștri… pentru că nu au voie să dispară,
ele trebuie să renască, să existe în inima fiecăruia
dintre noi. Membrii formației de dansatori de
la Cununița Țepului sunt un exemplu de buni
păstrători al tradiției locale și reprezintă cartea
noastră de vizită, oriunde ne-am afla.

Gina Obreja
bibliotecar,
Biblioteca Comunală Ţepu

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Septembrie 2014

16

Activităţi estivale la Biblioteca Municipală
„Ştefan Petică” Tecuci

Astăzi, mai mult ca oricând, biblioteca este o
instituţie de cultură complexă, de o uimitoare diversitate
şi elasticitate în adaptarea la condiţiile pe care le oferă
mediul social în care se dezvoltă. Biblioteca este şi
rămâne spaţiul unde nevoia de cultură oferă o posibilă
repoziţionare a omului modern în raport cu alte valori
universale.

Ceea ce urmăreşte cu precădere biblioteca
publică este inovaţia şi creativitatea. Inovaţia poate
transforma vizita la bibliotecă într-o experienţă
memorabilă sau poate detaşa, ca valoare, o bibliotecă
de alta. Astfel, prin inovaţie şi creativitate, bibliotecile
îşi îndeplinesc rolurile lor esenţiale de a învăţa, de
a performa, de a încânta şi de a încuraja oamenii să
interacţioneze, pentru că biblioteca este şi un spaţiu al
interacţiunii sociale a membrilor comunităţii.

Scopul întregii activităţi a bibliotecii este să
ajute la formarea gustului, pregătirii şi personalităţii
celor care îi trec pragul. Bibliotecile publice trebuie
să fie pregătite pentru a răspunde necesităţilor sociale
într-o lume în schimbare, în primul rând prin realizarea
unor cooperări şi parteneriate cu alte instituţii implicate
în educaţia comunităţii locale.

Trebuie să tindem spre promovarea şi susţinerea
unei politici a instituţiei bibliotecii publice bazată pe
servicii care să o situeze în postura de furnizor important
de informaţii. Mediul social în care funcţionează
serviciile lecturii publice se schimbă continuu, iar
acestea din urmă trebuie să se afle în amonte cu noile
evoluţii sociale, economice, tehnologice şi politice pe
care le cunoaşte lumea modernă.

În procesul de formare a unei culturi
informaţionale, biblioteca publică
are un rol educativ în continuă
creştere, funcţia acesteia ca
instituţie complementară şcolii
devenind tot mai ofensivă.

Programele bibliotecilor
sunt orientate într-o măsură tot mai
mare spre formarea şi educarea
generaţiilor
tinere,
asigurând
informaţia necesară pregătirii
copiilor, începând din faza
preliminară intrării la şcoală, cât şi în diverse
etape ale procesului educativ. Importanţa acestei
categorii care cuprinde preşcolari, populaţia
şcolară, adolescenţii şi tinerii, rezidă în faptul
că ea este în formare şi constituie viitorul
public adult şi de vârsta a treia. Ca atare, miza
educaţiei acestui public este fundamentală,
de calitatea lui intelectuală, socială, morală şi
civică depinzând calitatea vieţii în viitor.

Septembrie 2014

Rezultă aşadar că, alături de şcoală şi chiar în
mai mare măsură, biblioteca joacă un rol decisiv în viaţa
comunitară.

Spre deosebire de şcoală, care are caracter
obligatoriu, biblioteca nu este percepută ca un spaţiu
coercitiv. Copiii, adolescenţii şi tinerii neinformaţi şi
needucaţi pot să o ignore, dar nu să o considere ca mediu
ostil. Dimpotrivă, în cazul unei politici de animaţie,
biblioteca îi poate atrage, putându-le oferi o modalitate
de evadare pozitivă, o formă agreabilă de cunoaştere.

Această formă de educaţie prin caracterul său
benevol şi „spontan” le cere subiecţilor implicaţi mai
puţin efort, fiind adaptată nivelului lor, ajutându-i să
obţină satisfacţii până atunci necunoscute.

Toate acestea constituie argumente peremptorii
că biblioteca poate fi, pentru unele categorii de public,
o alternativă la procesul de învăţământ sau un adjuvant
necesar.

Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” Tecuci
desfăşoară o activitate susţinută pentru formarea şi
educarea tinerilor utilizatori cuprinşi în diferite forme
de învăţământ. Din multitudinea activităţilor de profil
desfăşurate la Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” ne
vom opri asupra a două dintre experimentele reuşite şi
anume:

Voluntari în Bibliotecă: Fii util! Implică-te!

Activitatea de voluntariat se adresează tuturor
celor care au înţeles că o societate prosperă şi modernă
este o societate în care fiecare persoană îşi aduce în mod
voluntar contribuţia la dezvoltarea comunităţii în care
trăieşte, fie oferindu-şi timpul, cunoştinţele, energia,
deprinderile şi talentele sau experienţa, fie sprijinul
financiar.

În Biblioteca Municipală
„Ştefan Petică” există o tradiţie
de 8 ani de zile în activitatea de
voluntariat. Anul acesta voluntarii
şi-au desfăşurat activitatea în două
perioade: prima, 1 - 29 iulie, 14
voluntari (2 studente, 12 elevi de
la Colegiul Naţional „Spiru Haret”,
Colegiul
Naţional
”Calistrat
Hogaş”
din Tecuci, Liceul de
Artă „Gh. Tăttărescu”
Focşani) au lucrat
alături de bibliotecari
la
reorganizarea
Fondului documentar,
a depozitului Sălii de
lectură, au ordonat
arhiva instituţiei şi

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

17
au prelucrat (în fază incipientă: ştampilat şi cotat)
cărţi donate Bibliotecii. Merită amintit numele
acestora: Crăciun-Pavel Andrada, Jalbă Ana-Maria,
Chiriţoiu Teodora, Cioclu Toma Alexandru, Condrache
Georgiana–Mădălina, Costin Miruna Alice, Costinescu
Daniela, Dodu Oana Maria, Masgras Mădălina,
Munteanu Sergiu, Popoescu Nicolae, Raţă Diana
Loredana, Mazilu Cosmin-Alexandru, Palade DanielRenato.

Biblioteca de vacanţă

În a doua perioadă, 4 - 29 august ,Biblioteca
Municipală „Ştefan Petică” a organizat activităţi

la integrarea socială şi la educarea copilului. În această
perioadă 20 de copii au fost supravegheaţi şi îndrumaţi
de 14 voluntari şi de bibliotecarele care le-au oferit clipe
de neuitat în ambientul Bibliotecii. Voluntarii care s-au
implicat în activităţile cu „piticii” sunt: Dumitrache
Mara, Pamfile Ana, Androni Geanina, Biru Paula, Huştiu
Mihaela, Bălan Andreea-Diana, Porumb Daniel, Costea
Alexandra, Balica Ana-Maria, Buruiană Cristina, Cristian
Karina, Frătiţa Ionela, Pulbere Ana Maria.

Activitatea voluntarilor a fost coordonată de
bibliotecarele: Carmen Scînteianu, Luminiţa Carp şi
Cioclu Diana.

recreative şi educative: lecturi în public, jocuri interactive
pentru preşcolari şi şcolari, cu vârste între 4-10 ani. De
luni până joi între orele 9-11 copiii au participat într-un
spaţiu special amenajat, dotat cu mobilier adecvat, la
diverse activităţi alături de altă
echipă de voluntari care s-a
ocupat cu cea mai mare atenţie
şi răbdare de micii utilizatori.
Ideea de bază a constituit-o
îmbinarea jocului cu lectura,
astfel încât trecerea de la joc
şi ascultat poveşti la lectura
propriu-zisă a acestor poveşti
de către fiecare copil în parte să
fie cât mai uşoară, iar biblioteca
să fie în mintea copiilor un loc
plăcut unde să-și dorească să
revină. Cărţi rezistente, din
material plastic, cu imagini colorate, le
mediază cunoaşterea lumii. Într-o asemenea
ambianţă se produce socializarea copilului
şi accesul la un spaţiu în care el învaţă ceva
fără să-şi dea seama, cu plăcere şi fără efort.

Ca element de noutate, foarte
apreciat de public, a fost achiziţionarea celor
mai interesante jocuri pentru diferite vârste:
cuburi, jocuri de construit, puzzle, blocuri
de desen, culori, vopsele sau jocuri care
permit copiilor să-şi folosească imaginaţia, cunoştinţele de
cultură generală, dar şi inteligenţa şi îndemânarea. În jurul
cărţii se dezvoltă un complex de activităţi care contribuie

Pe parcursul lunii iulie Sala de lectură „Hortensia
Papadat-Bengescu” a găzduit o întâlnire de suflet cu
scriitorul sibian Viorel Nedelcu, în prezent stabilit în SUA.
Moderatorul întâlnirii a fost poetul Dionisie Duma; au
fost prezenţi prof. Radu Vladimir şi pr.
Constantin Velicu.

Simezele Galeriei „Helios”
au găzduit, pe perioada vacanţei,
expoziţia de pictură şi obiecte pictate
realizate în cadrul Taberei de Creaţie
„Cu şevaletul în vacanţă”, ediţia a 4-a
organizată de Grădiniţa „Dumbrava
minunată” şi Grădiniţa nr. 15 Tecuci.

Putem afirma că viitorul
bibliotecii va fi determinat de modul
în care îşi va însuşi un nou rol social,
în sensul de „gândire
critică”, de socializare
şi
de
comunicare.
Biblioteca publică poate
fi un „refugiu” în faţa
„tiraniei media”, a nonvalorilor. Ea poate deveni
un „construct sociologic”,
delimitându-se de valorile
şi modelele false, impuse
de o realitate virtuală care,
de multe ori, mistifică
realitatea şi sugerează căi greşite de devenire socială.
Manuela Cepraga, bibliotecar
Biblioteca Municipală „Ştefan Petică” Tecuci

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

Septembrie 2014

18

Monografia comunei Ghidigeni - o piesă necesară în
puzzle-ul monografiilor judeţului Galaţi (II)

Ghidigeni, comuna aflată
aproape de granița de nord a
actualului județ Galați, este mai
apropiată, ca distanță, de municipiul
Tecuci, fosta capitală a ținutului, și
mai târziu, a județului Tecuci și de
municipiul Bârlad, fosta capitală
a ținutului, devenit, peste vremuri,
județul Tutova, decât de Galați, port
la Dunăre și reședința județului de
astăzi, județul Galați. De aceea,
odinioară, comuna aparținea județului Tutova, urmând ca
după anul 1968, atunci când noile schimbări politice, sociale
și economice au intervenit și asupra teritoriilor administrative
ale țării, s-a considerat, mai nimerit, ca Ghidigeni să intre în
componența unui județ nou, județul Galați, format din părți
ale altor două județe - Tecuci și Tutova- și un alt județ întreg,
județul Covurlui, cu nume care te trimite în timpuri întunecate,
când cumanii și pecenegii, veniți din stepele Asiei, încercau
să-și facă un rost în ținuturile mănoase ce se aflau în spațiul
carpato-dunăreano-pontic.

Locurile pe care se află comuna de astăzi, Câmpia
Tecuciului, o câmpie subcolinarã de terase, traversată de apa
Bârladului, pintenul piemontan, terasat al Cosmeştilor din Deal,
pădurile și solul, clima temperat continentală, de câmpie, au fost
prielnice așezărilor, fie și vremelnice, încă din preistorie. Mărturie
stau numeroasele vestigii din preistorie și până în perioada Evului
Mediu, descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate în
comuna Ghidigeni, în anii de mijloc ai secolului trecut.

Aceste mărturii vorbesc de timpuri de poveste, așa
cum și comuna Ghidigeni are propria legendă despre bărbaţi
hotărâţi şi aprigi ai vremilor apuse, haiducii despre care doar
bătrânii satului vorbeau „aşa cum ştiau şi ei de la alţii.”1

Și a venit și vremea liuzilor. „Era numele dat
ardelenilor strămutaţi în sudul Moldovei din Ardeal. Ei erau
«fugiţi» din robie […]. Sosiţi în Moldova, liuzii se aşezau
pe lângă boieri, munceau pentru ei, şi astfel îşi întreţineau
familiile. Oierii din zona Sibiului au traversat Carpaţii şi
s-au aşezat şi ei în Moldova. Un astfel de exemplu este
familia Banu din comuna noastră, familie care s-a stabilit
în Ghidigeni, şi-a întemeiat şi şi-a dezvoltat gospodăria prin
creşterea oilor.”2 Și pentru că pământul Ghidigeniului era
primitor au mai sosit pe aceste meleaguri și alte seminții.
„1.Cum se numeşte? Numele Stoica. Pronumele Ion.
2.De câţi ani este ? Anul naşterii 1888 Luna - Ziua –
3.De ce religie este? Sârb …
4.Care îţi este naţionalitatea? Şi aceea a părinţilor? Sârbă.
5.Ce fel de supus eşti? Sârb.
6.Unde eşti născut? Ţara, Sebia, judeţul Zaicev,
Comuna Şlivar.”3

Fireşte că astfel, pe un spaţiu restrâns, a avut loc o
simbioză a culturilor, a tradiţiilor, părţile comune, acolo unde

au existat, înrădăcinându-se mai adânc, celelalte urmând, în
creuzetul numit timp, să se omogenizeze până ce discrepanţele
au dispărut cu totul. Liantul l-a constituit împărtășirea aceleași
credințe, creștinismul, întrucât Biserica lui Iisus Mântuitorul,
a jucat întotdeauna un rol important, fiind în acele vremi
un izvor de cultură spirituală şi morală, în condițiile în care
„oamenii erau lipsiţi de carte şi învăţătură.”4

Munca la câmp şi creşterea animalelor era principala
activitate a locuitorilor comunei. Cu siguranță existau și
meșteșugari care se ocupau cu olăritul, țesutul ori cioplitul
în lemn, ocupații necesare în orice comunitate. Vieţile lor
erau la fel de simple, pe cât de simplu le era și portul; doar în
zilele de horă sau de sărbătoare era mai deosebit.5

Locuiau în case din vălătuci, dar nici bordeiele nu
lipseau. Case simple, alcătuite dintr-un chiler și o cameră,
acoperite fie cu stuful cules de pe malul Bârladului, fie
cu șiță din lemnul pădurilor din jur. Cu biserici și școli
puține, cu locuitori care duceau o viață simplă bazată doar
pe agricultură și creșterea animalelor, comuna Ghidigeni
rămânea în ruralitatea sa dacă proprietarul moșiei Ghidigeni,
Dimitrie Mavrocordat nu vindea moșia Ghidigeni și
Ciorăștii, în anul 1879, lui Nicolas Z. Chrissoveloni, un
bancher grec care locuia în Galați.

Anul 1879 s-a dovedit a fi un an de cotitură pentru
comuna Ghidigeni, deoarece Nicolas Z. Chrissoveloni, noul
proprietar al moșiei, prin spiritul întreprinzător caracteristic
familiei de arhonți greci din care se trăgea, a reușit, să ridice
gradul de dezvoltare a comunei. A fost ctitorul Bisericii
„Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Ghidigeni,
construită în apropierea conacului și acesta nou construit.
A ridicat o școală nouă pentru copii satului, și a început să
modernizeze velnița de rachiu a lui Dimitrie Mavrocordat.

Într-un raport al consulului francez din anul 1879,
către Ministerul Afacerilor Străine din Franța, se menționa
această distilerie din Ghidigeni.6 Locuitorii comunei
deveneau încet, încet muncitori la distilerie, comuna
căpătând un caracter urban în anii care vor urma. Firesc, nici
lucrul pământului, ori creșterea vitelor nu au fost neglijate,
însă un suflu nou, modern, urban, apăruse în comună.

Într-un ritm alert și ascendent au apărut schimbările
în bine, de îndată ce, la Ghidigeni, în conacul construit de
Nicolas Chrissoveloni, un adevărat palat, cu o arhitectură în
stilul academismului francez, se mutase fiul comanditarului,
Jean Chrissoveloni, împreună cu frumoasa sa soție, Sybill,
născută și ea ca și soțul ei, la Galați, fiica proprietarului de
vapoare și agenții la Galați și Brăila, englezul Edward Youelle.

Palatul se afla în îngrijirea unui numeros personal
angajat și plătit de bancherul Jean Chrissoveloni, la Distilerie
lucrau foști țărani, deveniți muncitori. Bunăstarea comunei
era pretutindeni și corespundea cu bunăstarea proprietarului
moșiei, Chrissoveloni, care avea bănci deschise la București,
Galați şi Brăila, cu sucursale și filiale deschise în Europa

Mihaela Gudană, Monografia comunei Ghidigeni, Editura Armonii
Culturale, Adjud, 2014, p. 9.
2
Ibidem, p. 21.
3
Ibidem, pp. 21, 22.

Ibidem, p. 37.
Ibidem, p. 59.
6
Minister d’Agriculture et du Commerce, Bulletin Consulaire
Francaise, Imprimerie Nationale, Paris, 1879, p. 625.

1

Septembrie 2014

4
5

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

și în Statele Unite ale Americii. Bătrânii comunei vorbesc
numai de bine familia Chrissoveloni: „boierul era bun cu
noi, iar doamna mergea la plimbare prin sat şi le dădea
copiilor bani pe stradă. Dacă i se întâmpla cuiva un necaz,
boierul ne ajuta, iar dacă ne murea o vacă ne dădea el una sau
două chiar, dacă era vorba de o familie săracă. Dacă murea
cineva din familie ne dădea şi alimente pentru pomană şi
bani pentru a ne îngropa mortul.”7

Aceasta este povestea reală care continuă cu prinți
și prințese, deoarece domeniul de la Ghidigeni a constituit
un refugiu pentru altețele regale ale României, Regina Maria
fiind o foarte bună prietenă cu soția
lui Jean Chrissoveloni. Unicul copil
al familiei Chrissoveloni, Nicky,
a fost botezat de însăși viitoarea
regină a României. Anii sumbri
ai Primului Război Mondial aduc
în evidență strângerea relațiilor de
prietenie dintre familia regală și
familia Chrissoveloni, Palatul de la
Ghidigeni găzduind, în numeroase
rânduri, pe altețele regale, dar și
numeroase personalități politice
ale vremii. Este momentul în care
Jean Chrissoveloni își arată o latură
caracteristică a familiei din care îşi trăgea seva, noblețea
sufletească, prin transformarea, benevolă, a unei părți din
reședința de la Ghidigeni, în spital de campanie pentru
soldații români răniți pe front.

La puțin timp după încheierea războiului, Jean
Chrissoveloni, până atunci supus elin, primește cetățenia
română. Reforma agrară, necesară pentru cei care au
participat pentru reîntregirea țării, a avut repercusiuni și
asupra moșiei deținute de Chrissoveloni la Ghidigeni. Ca
cetățean român s-a supus legilor noului stat ocrotitor și a
cedat suprafețe de teren țăranilor.

Perioada interbelică a continuat în aceeași notă
de bunăstare pentru comuna Ghidigeni, chiar dacă anii
crizei mondiale își înfipse adânc colții și în băncile familiei
Chrissoveloni. Proprietatea de la Ghidigeni nu a avut de
suferit, cum nu au suferit nici locuitorii comunei.

După încheierea celei de a doua conflagrații
mondiale și instaurarea unui regim politic nou care avea
să dicteze destinele României până în 1989, familia
Chrissoveloni a fost deposedată de proprietăți și forțată să
părăsească țara.

Comuna Ghidigeni a început să redevină o comună
rurală, la distileria devenită fabrică de spirt, lucrând și
locuitori din comunele limitrofe. Viața rurală intra, încet, pe
vechiul făgaș sub o organizare nouă, cea a cooperativelor
agricole de producție. Au urmat alte transformări, alte
organizări planificate. Locuitorii comunei Ghidigeni
au rămas fideli anilor de bunăstare din timpul familiei
Chrissoveloni. După 1989, când s-a revenit la democrație,
ulița principală a satului Ghidigeni a fost modernizată și a
primit numele de strada Chrissoveloni, deoarece, pentru
locuitorii din Ghidigeni, „Familia Chrissoveloni va rămâne
7

Mihaela Gudană, op. cit., p. 117.

http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php

19

pentru totdeauna a noastră, chiar dacă la palatul lor nu mai
locuieşte nimeni şi este al urmaşilor lor.”8

Toate acestea sunt prezentate în cele opt capitole
din cuprinsul lucrării „Monografia comunei Ghidigeni” de
către autoarea Mihaela Gudană care, ca un ghid veritabil,
conduce cititorul, într-un circuit inițiatic al unei comunităţi
aşezate în cele opt sate ale comunei Ghidigeni.
Pe coperta volumului a fost ataşat blazonul familiei
Chrissoveloni, scutul oval cu un chenar de frunze de stejar,
în interiorul căruia se află mielul, simbol al creştinismului
împărtăşit de arhonţii Hrissoveloni, care ţine un steag alb cu
o cruce roşie. Mielul se află pe o mică insulă cu trei
trandafiri albi, simbolul purităţii, dar şi al discreţiei.
O notă de originalitate aduce autoarea cu
subcapitolul „Elemente româneşti în structura numelor
de familie”, unde abordează, poate şi din motive
lesne de înţeles, cunoscând specialitatea studiilor
absolvite, numele de familie a locuitorilor din comună,
familiarizând cititorul cu etosul din această zonă, loc în
care noii sosiţi şi-au găsit loc bun de vatră.
„Monografia comunei Ghidigeni” este povestea
unei comune cu oamenii săi, cu bucuriile şi necazurile
lor, cu realizările şi neîmplinirile lor. Este povestea
unei comune care a fost şi, asemenea altor comune,
nu mai este astăzi la fel ca odinioară. Viaţa modernă
a condus la pierderea (în mare parte) acelor datini străvechi
care ordonau viaţa comunităţii locale de dinainte vreme.
Cu siguranţă, comuna Ghidigeni nu va mai fi, din păcate
niciodată, aşa cum l-au cunoscut generaţiile anterioare.
Aspectele de istorie locală întregesc, cu date inedite, istoria
județului și a țării, constituindu-se, astfel, într-un sprijin
pentru specialiști, cercetători, cadre didactice, elevi și toți cei
ce vor să cunoască evoluția în timp a comunei Ghidigeni.

Fără pretenţie de analiză exhaustivă asupra
evenimentelor, personajelor, ori faptelor, „Monografia
comunei Ghidigeni” devine un document demn de luat în
seamă, după cum afirmă şi editorul acestei ediţii, Gheorghe
A. Stroia, pentru derularea altor investigaţii, ori cercetări
viitoare. Dincolo de stângăciile inerente unei prime lucrări,
meritul Mihaelei Gudană, autoarea acestei monografii,
care a dat dovadă de o întreprindere de mare curaj şi
multă înţelepciune, trebuie adus la cunoştinţa publică un
lucru esențial: spre deosebire de lucrările de gen care sunt
comandate de autoritățile locale, fiind publicate din bani
publici, „Monografia comunei Ghidigeni” a apărut prin
eforturile proprii ale autoarei în activitatea sa de cercetare
și documentare, iar tipărirea lucrării a fost suportată de...
familia Chrissoveloni, legată încă de pământurile unde au
trăit şi copilărit bunicii şi părintele lor.

Așadar, o lucrare esenţială pentru întregirea puzzleului monografiilor localităţilor din judeţul Galaţi, o lucrare
sută la sută privată, prin care Mihaela Gudană, bibliotecară
la Biblioteca Comunală Ghidigeni, își câștigă un binemeritat
loc printre autorii de monografii.
Marius MITROF,
Consilier, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi
8

Ibidem

Septembrie 2014

20

Gândiţi peste limite!

Thinking Outside the Borders: Library Leadership in A World Community
Thinking Outside the Borders:
Library Leadership in A World
Community reprezintă o pledoarie
în favoarea ideei de leadership în
comunitatea
biblioteconomică
la nivel mondial, reprezentând
o colaborare între Centrul
Mortenson pentru Programe Internaţionale de Bibliotecă
şi Biblioteca de Stat Illinois. Având un subtitlu deosebit
de sugestiv – respectiv A Manual for Professional
Development (Un manual pentru dezvoltare profesională),
acest studiu se constituie într-o serie de exemple de bune
practici referitoare la activitatea de bibliotecă.

Articolele din această culegere reprezintă şi
o experienţă de ordin multicultural, având în vedere
că autorii sunt din diferite ţări, prezentând perspective
diferite, în funcţie de ţara de unde provin.

Un accent deosebit se pune pe ideea că leadershipul
este acea relaţie specială, de influenţare, care se exercită
între două persoane cel puţin, care încearcă să atingă un
scop comun, având ca rezultat final o schimbare substanţială
în activitatea acelor persoane; un aspect foarte important
este acela că leadershipul nu este un atribut al celor aflaţi pe
diferite trepte de conducere ale unei organizaţii, în cazul de
faţă bibliotecile, ci al fiecărui membru al acesteia.

Calităţile unui bun lider reprezintă tot atâtea
provocări pentru un bibliotecar, respectiv – să fii un mentor

bun/să îţi găseşti un mentor bun, să ştii să îi urmezi pe cei
dinaintea ta, să fii un slujitor bun al unei cauze, să îţi asumi
riscuri, să ai grijă de tine, să îţi menţii o atitudine pozitivă,
să nu refuzi niciodată o poziţie de conducere, să ştii să îi
motivezi pe ceilalţi şi, nu în ultimul rând, să îţi păstrezi
simţul umorului.

Lectura acestui manual este deosebit de agreabilă,
mai ales că are o puternică componentă practică, prin
exemplele de exerciții, dezbaterile, atelierele de lucru cu
tematică foarte atractivă, dar și utilă pentru comunitatea
locală (cum ar fi – reacția bibliotecarilor în cazul unui
dezastru natural, cum să îi protejeze pe utilizatori, colecțiile
bibliotecii, punându-se un accent deosebit pe simularea
unor astfel de situații pentru a vedea cât de eficientă e
reacția acestora). Toate aceste componente pot fi cu ușurință
replicate la nivelul altor biblioteci, fiind o modalitate în plus
de împărtășire a experienței colegilor din alte țări.

Biblioteca 2.0 reprezintă o altă provocare căreia
bibliotecarii trebuie să îi facă față – folosindu-se de noile
tehnologii în domeniul informatic, biblioteca tradițională
își depășește granițele obișnuite, fiind mai apropiată de
utilizatorii săi care folosesc mijloace IT moderne.

Exemplele de bune practici din acest manual pot
contribui la îmbogățirea paletei de servicii oferite de o
bibliotecă publică modernă.
Ioana Chicu, bibliotecar
Oficiul de Informare Comunitară

Biblioteca de vacanţă la Scânteieşti

Biblioteca Comunală Scânteiești a pregătit în
această vară „Biblioteca de vacanță”, un program creat
special pentru copii. Propunerea bibliotecii a fost primită
cu entuziasm atât de copiii din
localitate, cât și de copiii aflați
în vizită la bunici pe perioada
vacanței.

Programul s-a derulat
începând cu 2 iulie, în zilele de
luni, miercuri și vineri, între
orele 11-15 și s-a încheiat pe
12 august. Acest program a
reprezentat o alternativă de
petrecere a timpului liber și a
îmbinat activitățile recreative
și educative cu acumularea de cunoștințe, formarea de
noi deprinderi și socializare.
Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR:

Zanfir Ilie, preşedinte, zanfirilie@yahoo.com
Geta Eftimie, vicepreşedinte (BVAU), egeta_67@yahoo.com
Camelia Toporaş, membru (BVAU), camitoporas@yahoo.com
Manuela Cepraga, membru (Tecuci), bstpetica@yahoo.com
Vica Blaga, membru (Tg. Bujor), blagavica@yahoo.com
Georgeta Marus, membru (Grivița), marusgeta@yahoo.com
Mihaela Gudană, membru (Ghidigeni), mihagudana@yahoo.com

Atelierul de pictură, vizionările
colective de filme și desene animate,
călătoriile virtuale prin cele mai frumoase
locuri ale lumii, jocurile
pe calculator, confecționarea unor
semne de carte, cursul de bune maniere
au fost activitățile preferate de tinerii
utilizatori, ce s-au desfășurat în spațiul
modern și agreabil al bibliotecii.

Aceste activități i-au ajutat pe copii
să descopere lumea fascinantă a bibliotecii,
colecțiile, serviciile și activitățile pe care le
oferă utilizatorilor săi.
Ceapă Oana, bibliotecar
Biblioteca Comunală Scânteiești
Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR

Director: ZANFIR ILIE
Redactor şef: Camelia Toporaş
Redactori: Geta Eftimie, Manuela Cepraga, Vica Blaga,

Georgeta Marus, Mihaela Gudană
Secretar de redacţie: Ioana Chicu
Machetare: Camelia Toporaş
ANBPR. Filiala Galaţi
800208, Galaţi, Mihai Bravu nr. 16,
Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful