CADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIU~I ET POLITICARUM REIPGBLICAE SOCIALIS ROMANIAE rSTITUTUM STUDIORUM EUROPAE MERIDIONALIS-ORIENTALIS

','

FONTES HISTORIAE D A C O-R 0 MAN A E

IV

SCRIPTORES ET ACTA IMPERII BYZANTINI SAECULORGM IV-XV

EDIDERUl'v7 :

HARALAMBIE MIHAESCG, RADU LAzARESCU, NICOLAE-$ERBAN TANA$OCA, TUDOR TEOTEOI

AEDIBt:S ACADEMIAE SCIENTIARl:M DACOROMANIAE B u cur est i i s, MCMLXXXII

ACADEMIA DE $TIINTE SOCIALE rs r POLITICE A REPUBLIC II SOCIALISTE ROMANIA

INS TIT U T U L DES T U D II S U D-E S T E U R 0 PEN E

IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI

IV

SCRIITORI $1 ACTE BIZANTINE SECOLELE IV -XV

PUBLICATE DE:

HARALAMBIE MIHAESCU, RADU LAzARESCU, I NICOLAE-$ERBAN TANA$OCA, TUDOR TEOTEOI

(t~

fE

"~

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA B u cur e ~ t i , 1982

I~TRODUCERE

In continuarea volumelor precedente, eel de fata cuprinde izvoare bizantine din secolele al XIV-lea si al XV-lea, dar si scrieri din veacurile anterioare care au fost detectate ~i traduse dupa 'anul 1975, anul aparitiei ultimului volum. Cu aparitia acestui tom se incheie publica rea izvoarelor ant ice grece~ti, latine ~i a celor bizantine privitoare la istoria Rom aniei. E timpul_ deci sa desprindern citeva concluzii de ordin general.

Cele patru volume insumeaza un total de 237 de izvoare, de la Homer pina la sfirsitul secolului al XV-lea, adica dintr-un rastirnp de peste dona milenii de istorie, cu 2 750 de pagini de texte originale, traduceri, comentarii si indice analitice dezvoltate. Daca Ie comparam cu izvoarele grecesti, latine si bizantine publicate de George Popa-Lisseanu intre cele doua razboaie mondiale, constatam un progres considerabil. In felul acesta istoricii au acum la indemina 0 culegere bogata si variata de informatii, susceptibile de precizari si interpretari noi si deci capabile sa im bogateasca in mod simtitor cunoasterea trecutului tarii noastre.

, In alegerea izvoarelor, edit~rii au depasit limitele geografiee ale Rom aniei, inglobind citeodata fapte ~i date din afara fruntariilor ei, toy(mai pentru a facemaiinteligibileevenimentele.initia tivele sau starile de lueruri din interiorul lor. Studiul izolat al istoriei Romaniei, in afara legaturilor cu tarile vecine si eu mersul general al desfasurarii procesului istoric din 1umea inconjuratoare, este cu neputinta. Chiar faptul ca romanii partieipau la evenimente externe importante, petrecute dincolo de hotarele patriei lor, sau locuiau printre alte neamuri, dar se integrau in mod activ la pregatirea unor fapte memorabile, este deosebit de semnificativ. Ceea ce a constituit un indemn deosebit in aceasta privinta a fost raspindirea pe un spatiu foarte intins a termenului olah, prin care izvoarele medievale bizantine, slave sau occidentale intelegeau roman. S-a inthnplat, intocmai ca Ia multe alte popoare, ca romanii i~i spuneau sau se numeau pe ei insis! cu un nume, iar strainii din apropiere sau din departare Ii cunosteau eu alt nume sau cu 0 porecla, Termenul antic Romanus a persist at ca nume popular in toate dialectele limbii rom ane, aflate azi la distante relativ mari unul de altul, adica in limba rom ana literara de la nord de 'Dunare (roman), in Tesalia, Macedonia, Pind si Albania [aromdn, armdn ] si la rom anii din Istria (rumer ), Marea asernanare dintre dialectele limbii romane i-a determinat pe istorici si Iingvisti sa afirme ca poporul roman s-a format pe un spatiu unitar si continuu, in Dacia si in Moesia, in imprejurari si conditii istoriee identice, care explica aceasta unitate; dar vitregia timpurilor a silit apoi 0 parte dintre vorbitorii acestei limbi sa se raspindeasca la distante mari, fara sa inlature trasaturile comune. Ramine semnificativ faptul ca izvoarele medievale bizantine folosesc termenul olah. atit pentru nucleul din Dacia, cit si pentru toate ramificatiile sale mai apropiate sau mai indepartate, cu al te cuvinte ele considera acest ansamblu 0 unitate etnica.

V

In consecinta, istoria Romaniei t i. .

realitate si deci trebuie sa se ocupe ,,~ nu poaA e .. dace abstractie de aceastji

Depa-rt - .. "f cu romanll e peste hotare area tarn noastre de capit 1 I . 1" . .

cei mai multi dintre istoricii folosi . A 1 a a mpenu Ul bizantin, unde au trait

insu~iciente sau inexactitar] ale iz~;::r:l~est~ ~'oluTe: explica in . p~r~e ~nele rela tiva in ceea ce priveste inform tiil d r 91 Ju~tI rca _pe aloc.un saracia lor Imprejurarea aceasta nu trebuie i~s~ ~ t espre tlr:utunle 10cUl.t~ de rornani. la desfa9urarea procesului istoric din m erfretata ~r~pt pa:tI.cII:are scazuta

;S\~1idtr~~~:~~~!!~~~e f~~~~~! ~:;~:~~ii~:~!;i£;~!t~:7!~~~:

n;ite perioade istorice, in sp~ciale J~;:' ~~c~f;t ~~\,~~altfeJ se stie ca in a~usmt rare sau Iipsesc cu totul t " - ea, ocumentele scnse ase~enea situatie, ~ercetatorii :ue~ i~u v~aJont~t:a popoarel?r europene. In logice in primul rind ep igraf· ice . a .a tic izv oare de alta natura: arheo-

, ., numisma Ice.

Dupa secolul allII-lea a umiat 0 - d i .

s-a nascut poporul roman 51· .. t I epoca e pre ac.en profunde in care

romana, Romanizarea fusese f~r~v~ d ~cI~recerea de la Iimba latina la limba proces istoric, alaturi de co~tribu~fa ~~t a, ~f ~en?men fundamental in a~est La aceasta sinteza s-au adau at a '0' a 1. e Import~nta a geto-dacIIor. rnigratoare timp de aproapeg un ~i{e~~ept~t Ifflu.ente1e lasa~e de: populatiile III-lea pina la navala tatarilor din anur'12:1 a \ erurea gotilor m secolul al

_ Istoriografia din trecut rinduia de b" . . . . _

epoca sub titlul general migratia 0" icei e, elllm~ntele din aceasta si, in orice caz, prea stri~t caci d p?o~~elor , dar ~ces~ titlu este nepotrivit etnogenezei rom anilor si a cel~ t)t In aeea perioada a avut loc procesul ~av~~itorii mongoli au fo~t asimilatI ~e ~ popoare;- dm. su_d-e~tul . Europei. ritorii germani s-au ierd t A .. ' area .. masa chmeza din ASIa, cuee-- 9i Gallia, iar in tara Pnoas~a I~er;:~~~~ul popula ~llior ro~~niee din I talia, Spania p~cenegii si curnanj] au fost asimilate~~grat~nlor: gotii, gepizii,.hun~i, avarii, ca au stapinit mai intii in mod f ~o t~ept.at _de r?mam. Prin faptul

A .. . e emer SI apol eel ramaSI t .

romann, el merita sa fie urmari . A .' . ., s-au con opit cu

noastra. Literatura bizantina f tl III Izvoa_:ele istorice privitoare la tara

vinta datorita, In special. ineu~si:r~il~r r~~olta df:>arte b?gataA in. acea~ta pri-

R A"· pra a orgalllzate III imperm

. omann de 1a nord de Dunare sint 4- t ti . A ,. .. .

lV[oI~e din Choren din secolul al IX-lea I~~es ~.~ m~I Intu de s.cru~orul armean Iului al X-lea. izvoarele bizantins n f' _ e~I_n din a doua jumatate a seco-

di D' . e 0 era stiri despre vlahi A . d

in " acra pina in Pind" (ano Ll' ,', . ~ . 1, .~are se mtm eau

in anul 976 intre laeurile Pre spa si ~KWt~ ~r:t IIl~~OV). ,lahn apar mai Intii Pind. In secolul urmator ci erau ,as ~:Ia: apoi in anul,980 in Tesalia si in a lacului Ohrid, in anii 1066 si 19~~zfn,~ ~ntnu,l 1019, IAn p<;trtea ~e rasarit orasele Skopje si Vranje din Macedont {~a ia, I.I~ 1087 m tinuturile dintre tre ei se aflaulaMunteleAthossia ~'. ntre al!ll_11~~-1104, 0 parte din~upa anu11185, vlahii sint pome~itt[~' I~lOnfu, mdanas.tI:I~e eu produseIacn, te. din Muntii Haemus (Stara Planinaj 'c pn~u rrn .ca mltlat~n ai I?aru revolte cu capitala la Tfrnoyo; In secolul a1 ~i~tl us I:: c,rearea unu.I stat mdependent 1234 in Epirul occidental si in Dol .L. 1- ea'del smt. atesAtati intre anii 1216- vest de Bizant si in ASI'a'l\lri' - A opla'l a1 su de Pmd, m anul 1261 la nord-

. .' , ~ ca In anu 299 in T . T _

lzvoarele iI mentioneaza intrea~ii 1 . ,racla. I? veacul urmator,

~i i? Muntii Rod?pi, iar incepind di;~~C~I~f~f ~~i!tcedon_Ia, Tesali~'A Ac~aia .unle unde locUlesc si astazi A I ". ~ ea mal cu seama In tmu\fare in Tesalia, 0 YI~hie in pind cs~ e~,~ Ihz:\'o~I~e _ ~izantin~ amintesc 0 viahie

,loa Ie~, Ica m Grecra Centrala. Aceasta

VI

larga raspindire se explica, in primul rind, prin numarul mare si prin participarea larga la tot felul de activitati necesarestatului bizantin, si apoi prin pastoritul transhumant. Vlahii. din Pind se bucurau de 0 independenta rela tiva prinfaptul c~ i~i petr:c~a~ cea I?ai ~a.:e parte a tirnpului pe inaltimi izolate si greu de atms de stapinirea bizantina.

Prin victoriile lmpararilor loan Tzimisces (969-976) si Vasile al II-lea (976-1025), granita Imperiului bizantin s-a mutat pe Dunare si a ramas acolo pina la rascoala vlahilor si bulgarilor din anul 1185, adica aproape dona secole. In felul acesta Bizantul venea in contact direct cu poporul roman de la nord de Dimare, a~a cum fusese pe vremea imparatului Iustinian (527-565). In aceasta perioada erau posibile nu numai contacte mai active intre oameni sau schimburi de natura economica, politica ~i ideologica, ci si 0 mai intensa activitate pe drumurile spre Europa Centrals si de nord care treceau prin tara noastra. Cultura bizantina se bucura de un mare prestigiu si se raspindise pe 0 arie larga impreuna cu unele produse mestesugaresti renumite, ca imbracamintea fastuoasa, modelele unor institutii statale si mai ales organizarea ecleziastica, patronata de patriarhul Constantinopolului, la care au aderat treptat romanii, bulgarii, sirbii, rusii, georgienii, armenii, coptii ~i alte popoare. In timpul acestui contact direct cu Imperiul bizantin au patruns in limb a rom ana urmatoarele euvinte de origine rnedio-greceasca : agonisi, arvona, cort, cucurd, folos, flamura, matase, omidd, prisos, scafd, stol, traistd, urgie si urgisi. Dintre acestea, 8 fac parte din sfera comertului, 3 din domeniul artei militare, 2 au venit pc calea ideologiei religioase, iar 1 apartine faunei de origine rnediteraneana. Domeniile indica intr-o anumita masura natura raporturilor dintre rom ani si bizantini in secolele al XI-lea si al XII-lea.

Izvoarele bizantine mentioneaza 0 masa considerabila de vlahi la nord de Dunare. Aceste surse deveneau treptat mai precise si mai explicite pe masura ce cunosteau mai bine tmuturile locuite de rom ani, unde mai staruiau inca. pecenegii si cumanii. Rom anii de la nord de Dunare apar in aceste izvoare tot sub numele general de vlahi sau sint numiti dupa provenienta dintr-o zona sau alta a teritoriului in care se aflau: ungroolahi, cu alte cuvinte "rom ani dinspre Ungaria", adica din Tara Rom aneasca ; moldoolahi, adica "romani din Moldova" si daci sau peonodaci, adica rom ani din Transilvania ~i din regatul Ungariei. In felul acesta, rom anii erau bine individualizati in mintea eontemporanilor din Imperiul bizantin si se miscau pe un spatiu largo Moldova se .mai numea si Rosovlahia, adica Vlahia dinspre Rusia, sau Maurovlahia, adica Vlahia Neagra sau de la miazanoapte, uneori si Bogdania. Prin urmare, staruia pare rea ca vlahii de pretutindeni constituiau 0 entitate etnica si lingvistica care isi a yea nucleul la nordul Dunarii dar eu ramifica tii si la ma~i departari in sud~l Dunarii. Nasterea acestui nucleu era pusa inIegatura eu v~~to~iile imparatului Traian in: Dacia. Conceptia aceasta se ivise pe doua cal,. ~~ anume, de 0 parte prin mijlocirea traditiei scrise si a lecturii istoricilor antici, in special a lui Cassius Dio, iar de alta prin observatia realitatilor contemporane. Ea era prezenta in secolul al XI-lea, de pilda, in opera lui Kecaumenos.

tntinsc ~i pline de fapte privind principatele romane sint, in special, documentele relative la infiintarea mitropoliilor Ungrovlahiei ~i Moldovei pina in timpul domniei lui Alexandru cel Bun ~i la legaturile cu muntele Athos. Biserica se bucura pe atunci de un mare prestigiu ~i juca un rol insemnat in viata politica, iar ~efu~ ei de tinea al doilea rang in ierarhia de stat; ea putea influenta luc:.rea unor decizii importante ~i servea de multe ori ca

VII

inst~n.~ment .in, miinile c?nd~c~to,ril~r .laici, intccmai ca in imparatia bizantina. Intarirea ei .I~semna implicit .. mtanrea statului, de aceea nu ne surprinde gnja deose~)l.ta cu ~are do~nll rom ani sau Imparatii bizantini tratau problemele religioase. In consecinta, studiul documentelor referitoare la biserica ~e ajuta. sa cunoa?tem realitatile politice si sa intelegem mai bine legaturile internationale. Prm bogatia si precizia stirilor despre tarile rom ane, aceste documente arata si una din caile de penetratie ale culturii bizantine. Cind s-a infiintat mitropolia Ungrovlahiei, adica in anul 1359, Bizantul nu mai era o mare putere, dar continua sa se bucure de multa influenta, iar in domeniul religios era centrul spiritual eel mai important din lume~ ortodoxa. In fata arnenintarii mereu crescinde a primejdiei otomane, sta tele inca lib ere din sud-estul Europei diu tau deci sa-si stringa rindurile pe baza comunitatii

de cultura si credinta.' ,

. Ideea solidaritatii avea partizani in toata Europa, dar preocupa in pnmul rind pe cei amenintati in chip direct si de aceea a fost creat un front c~~un: ACfi~nile l~i .I~ncu de H1:lne~oara. l~ sudul Du~arii intra in preocupa~II~ istoriei ~~ma~llel nu nurnai pnn ongmea eroului sau a unei par ti din oytmle .sale, CI ~l pn~ faptul.ca acestea aparau libertatea tuturor popoarelor din regmne. Pop~lantatea I~I Ial_lc~ ~e Hun~doara, a lui "lad Tepes si a lui Stefan eel Mare in lumea bizantina ~I postbizantina aduce aminte de faima de care s-a bucurat mai tirziu Mihai Viteazul.

Bizantinologia of era servicii importante irrtr-un domeniu fundamental si anume in acela al originii, structurii si evolutiei institutiilor rornanesti din epoca feudala. In viata politica si soci~la existau la noi t~aditii strave~hi anteri~are inte?1.~i~rii :principatel~r, care au evoluat treptat ~i s-au adaptat n~~lo~ CO~dltl1 .lst.once. Ace~s!a dezvoltare se fac~a prin cresterea fortelor propru ~l pnn asimilare orgamca a unor elemente din lumea exterioara in :,irtutea !egilo~:iI:croni~mul1:li. Ele i-au obligat totdeauna pe oameni sa-~i lI~su~~asca reahzanl<=:_ cele mal. avansa te, pentru a birui greutatile si a supravlet~l. Ep.oca f~udal.a de Ia nOI poate fi inteleasa mai bine prin studierea institutiilor blZant.lIl.e.y cel~~ di~ tarile vecine. Cultura bizantina preluase si dez,:,olt~se ~Chlzltllie lumii an~lce greco-romane, imbogatite apoi cu experienta U~Ul ml.lemu d.e pl:ogres tehnic : ea avusese mult de invatat de la popoarele din Afnca, ASIa ~l Europa, deoarece .cetatea lui Constantin" se afla la 0 incrucisare de drumuri, pe uscat si pe apa, si era in stare sa cunoasca si sa puna in valoare realizarile cele mai bune din domeniile stiintei teh~icii lite~atur~i si ar telor. Cele ~rei principate rom ane, precum si to;te statel~ ve~lI~e gase.au in cultura Bizantului modele stralucite, pe care cautau sa le a~I~l1l1~ze ~.l sa le dea 0 noua viata. Oamenii, produsele muncii lor, car tile ~l l~elle :lrculau:. se .c~mpl.e~au ~i obtineau valente superioare. Ideologia dOI?lll~n.ta. a epo~ll, adlc~ r:_elrgla ortodoxa, avea in lumea greaca reprezentanti str~I~Clt.l, iar l.n limba elina 0 purtatoare de idei sigura, comparabila cu limba l~tIna d!n oCClden~ul Europei. Celor doua limbi de cultura, greaca si latina, li s-a alaturat ?upa secolul ~l X-lea 0 a treia limb a de cultura, anume paleos~a va, _ adoptata d~ ca~celana de stat si de biserica rom ana, bulgara, sirba ~~ r_llsa. Toate trel sluJeau in acela~i timp ca limbi de exprimare stiintifica ~l ht~r~ra, precum ~i in relatii~e internationale, in schimb erau foa~te putin ~cceslbll: m~s~lor_ pop~lare: P~lll. urmare, in sud-estul ~i estul Europei exista III aceasta pnvmta 0 sltuatle slmllara cu cea din vestul Europei, unde limbile populare sau "vulgare" vii nu reu~isera inca sa se impuna ca limbi de cancelarie sau in relatiile internationale. Limbile de cultura erau invatate din carti ~i folosite de 0 minoritate infima in comparatie cu marea masi a po-

VIn

porului, care vorbea limbi vii, cu nuante nelimitate .~i cap~b~le ~e. innoir; si [mbogatire continua. Minoritatea conducatoare din ~lzant ~l din tarile [(?man~ vorbea in mod obisnuit limba vie a poporului, ~ar din donnt~ de a, se _ instrui sau din nevoia de a se rntretine cu persoane din afara gramte~or mvata un~ dintre cele trei limbi de circulatie internationala In cele ~~I.l, multe caz~n insa, de pilda in conducerea ostilor si in contactul cu. S~P_ll~ll, in .tranz~cjnle comerciale, in treburile casei si in viata intima era folo~lt.a hmb~ VIe. DIstmc~ tia intre limba de cultura a epocii, 0 limb a moart~, ~l hm~a :rle a 'po~oruIUl este necesara spre a Intelege mai bine caracterul influentei bizantine in cul-

tura si in limb a romana ,

'Institutiile feudale aveau 0 terminologie precisa pe care n-o intelegem pe deplin d~ca nu cunoas tem in prealabil institutiile,. iar a.cest~a .. la r indul lor nu se lasa urrnarite cu usurinta daca ignoram terminologia. l:lll~ termen~ erau de origine latina. dar veneau la noi prin filiera bizantina : ei circulau ~l in Occident, dar apareau ~i in documentele din tarile rom ane, fi~nd cuno~cuti in tot sud-estul Europei. Raspindirea lor s-a facut in. OccI~en~ pr~n mijlocirea limbii latin~, in C?ri~nt prin. limba greaca, ~~r mal, tirziu ~l pnn intermediul paleosla vel. DeCI limbile lItera~e al~ epocn era~ in mod normal purHl.!oarele a~estei terminologii ca~e :;e, acllma~~za trepta~ ~l d.e:,enea po~~lara. In anumite domenii msa, de pilda m relatiile comerciale ~l in ar!a !HIlI: tara, raspindirea se facea in mod n~mijloci~, d.intr-<;> ~im?a v:e i~ alta hmb~ vie, si in acest caz avem a face cu 0 influenta bizantina directa. FleCa!e ~poca istorica se straduieste sa asimileze realizarile din lumea contemporana ei spre a se afla in pas cu' progresul general. Terminologia de _origine_ fran~e~a, )~ermana sau i taliaria din limba rom ana n-a avut nevoie sa treaca mal mtn l.a sirbi, unguri, poloni si ucraineni spre a ajunge la ~oman~, ci s~a rasp~n~lt pe calea scrisului sau p~in contacte dir;cte._ ~ot asa ~l termm?logla ~e engine bizantina trecea uneon de-a dreptul in tarile romane sau in Ru.sI~fara a se incetateni mai intii la slavii din sudul Dunarii. De fapt, ca ~l in epoca moderna: cu deosebirile inerente, cultura se raspindea atunci atit ir: mo~ continuu adica trecind mai intii intr-o tara vecina si de acolo in alta tara vecina cit si in mod discontinuu fiind asimilata si de'catre 0 tara nelimitata cu Imreriui bizantin. In complexul sud-est european putem v~rbi. deci. de o cultura bizantina, de 0 cultura bizantino-slava si de 0 cultura blzantmoromana. Fiecare din ele are un caracter specific si trebuie cercetat~ pentru sine, insa nu poate fi inteleasa pe deplin daca e~te privita in m.od.lz_olat,. i.n afara complexului in care a luat nastere .. ~oncluzla ~ce~sta constIt~H~ lmphclt un indemn pentru cititorii nostri de a citi cu atentie ~l de a valorifica infor-

matiile adunate in volumul de fata.

, ,

IX

ARBSH

ARMSI

BAR

Beck, Geschicht e

Beck,. Kirche

BIEESO

B);J BOR Brehier

Byzantina Byzantion

Bnsl

Bl CFHB Darrouzes

DID, II DID, III

DIR EEBt Ellissen

EO FGH

Fontes

GGM

Iorga

IR.-\IK

]W

PRESCURTARI

Acadernie Roumaine. Bulletin de 1a Section historique, Bucuresti. 1918 - 1946.

Analele Academiei Romane. Mernor iile Sectiunii istorice,

Bucure~ti, 1888-.

Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania.

Hans-Georg Beck, Geschichie der byzantinischen Volk sliteratur, Munchen, 1971.

Hans-Georg Beck, Kirche und theologische Literaiur im

Byzantinischen Reich, Munchen, 1959.

Bulletin de I'Institut pour I'etudc de I'Europe Sud-Orientale, Valenii de Munte, 1914-1923.

Byzantinisch-N eugriechische J ahrbucher. Berlin- A tena,

1920-.

Biserica ortodoxa romana, Bucuresti, 1880 -.

Louis Brehier, Le monde byzantine, vol. I - III, Paris,

1947-1950.

Byzantina, Tesalonic. 1968 -.

Byzantion. Rev'ue Internatioriale des etudes byzantines.

Bruxelles, 1924 -.

Byzantinosiavica, Praga, 1929-.

Byzantinis;che Zeitschrift, Munchen. 1892 -.

Corpus Fontium Historiae Byzantinae.

J. Darrouzes. Recherches sur l es offikia de l'Eglise b yzan-

tine, Paris, 1970.

Radu Vulpe si Ion Barnea, Din istoria Dobrogei, II,

Romanii la Dundrea de [os, Bucure~ti, 1968.

Ion Barnea si ~tefan Stefanescu, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, romani ~i bulgari la Dunarea de Jos, Bucuresti, 1971.

Document e privind is/aria Romaniei, Bucuresti. 1952 - .

'E1t&tTlpii; 'Etalp&iai; Bu~avnvrov ~1tou8rov, Atena , 1924-. Ad. Ellissen, Analekten der mittel- urui n"ugriechischOi Literatur , vol. I-IV, Leipzig, 1855-1860.

Echos d'Orient, Paris, 1897 - 1942.

Fragment a Hisioricorwm Graecorum ." indice p1enissimo instruxerunt Carolus et Theodorus Mulleri , vol. 1- V, Paris, 1841- 1870.

Fontes Historiae Daco-Romanae. '101. I - III, Bucuresti. 1964-1975.

GeograPhi Graeci Minores e codicibus recogno?it Carolus Mullerus. vol. I-II, Paris, 1855-1870.

Oscar Halecki, Un empereur de Byzance a Rome, Var~o'/ia, 1930.

)l". Iorga, Histoirc des Roumains et de la romanite orientale, vol. 1-·4, Bucuresti, 1937.

Izvestija Russkogo Arheo10giceskogo Instituta v Konstantinopole. Odessa-Constantinopol- Sofia, 1896 - 1912.

R. J. H. ] enkins si L. G. Westerink, Nicholas I Patriarch of Constantinople, Letters. Greek text and English translation, Washington, 1973 (CFHB, 6).

MM

Acta et diplomata medii aevi sacra et profana colleela edider-un t Franciscus Miklosich et Josephus Muller. vol. I - VI. Viena 1860- 1890.

Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica I. Die b yzantinischcn. Quellen dcr Geschichie der Tiirkv8lkcr, 2. Aufl. Berlin. 1958. G. Murnu, Istoria romanilor din Pind, Vlahia Mare. St udia istoric dupa izvoare bizantine, Bucuresti, 1913. Nacc 'EA.A.T]VOIlVilIlO>V, ed , Sp. Lambros, Atena, 1904-1922. Orientalia Christiana Periodica, Roma, 1935 -. G.Ostrogorsky, Geschichte des b yzant inischen Staat es, 3. Aull., Miinchen, 1963.

Patrologia Graeca, ed. J. P. Mig nc, Paris, 1857-1900. A. Philippson, Das Byzantinische Reich al s geographische Erscheinung, Leiden, 1939.

Rcal-Encyclopadie der ciassischen A ltertumsurissenschajt begriindet von Pauly, neue Bearheitung von Wissowa, Stuttgart, 1896-.

Revue des etudes byzautines, Paris, 1948-. Re'/ue des etudes grecques, Paris, 1888-.

Revue des etudes sud-est europeermes, Bucuresti. 1963 -. Revue historique du sud-est europeen, Bucuresti, 1915- 1946.

Revista istorica, Bucuresti, 1915- 1946. Re-/ue rournaine d'histoire, Bucurcst i , 1962-. Studia Byzantina.

Petr-r Schreiner, Die b y zant iuischcn Kleinchronikcu ; '101. 1- III, Viena, 1975- 1978 (CFHB, XII, 1- 3). Studii si cercetari de istorie vcche, Bucurest i, 1952- 1973; din 1974 Studii si cercetari de istorir- veche si arheologie. Sudost-Forschungen, Berlin, Leipzig, Munchen, 1936 -. Studii si materiale de istorie medic, Bucuresti., 1950-. Studii clasice, Bucuresti, 1962-.

Studii. Revista de istoric. Bucurest i, 1948-1975; din 1975 Revista de istorie.

A. A. Vasiliev, Histoire de l'Em pirc byeant in, trad. din Iimba rusii de P. Borodin si A. Bourguina, prefata de Ch. Diehl, vol. I-II, Paris, 1932.

Vizantijkij Vremennik, Petersburg-Moscova, 1894 -. Zeitschrift fur Kirchengeschich te, Gotha, 1876 - 1942. J. Zhishman, Die Synoden. utul die Episkopal-Amter in der morgenidndischen Kirche, Viena, 1867.

V. X. Zlatarski, l storija na bdlgarskata ddr iara pra srednite vekove, '101. I -III, Sofia, 1927 - 1940.

Zbornik Radova Vizantoloskog Lnst it u ta, Belgrad, 1952

Murnu

N 'EA./.l1V OCP Ostrogorsky

PG Philippson

EE

REB REG RESEE RHSEE

EI

EEH

SB Schreiner

SCIV(A)

SOF SMIM StCI

Studii (Revista)

Vasiliev

VV

ZfKg Zhishman

Zlatarski

ZRVI

IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI IV

I. MAKAPIOY MArNHTOl:

MONorENHE H AnOKPITIKOI: npOI: TOY!: EAAHNAl:

I. MACARIOS DIN .MAGNESIA

A trait in a doua jumatate a seeolu1ui al IV-lea si a luat parte la disputele dintre crestini I?i pagini, scriind un mic tratat intitulat Cel tmul nascu: sau raspuns elinilor, Aceasta luerare a fost utilizata de patriarhul Nieephorus (806-815) in lupta impotriva iconoclastilor ; eitatele sale se aHa la LB. Pitra, Specilegium Solesmense 1, Paris, 1852, p. 302- 335. Alte citeva fragrnente a publicat Giovanni Mercati, Per I' Apocritico di Macario Magnete, "Studi e Testi", 95. 1941. p. 49- 76. Singurul manuseris al lucrarii lui Macarios. pastrat in Biblioteea nationala din Atena I?i eopiat de C. Blondel, a disparut, iar editia acestuia a fost publicata dupa moartea sa de Paul Foucart, Macarii Magnetis quae supersunt. Paris. 1876. 0 tradueere engleza a dat T. \V. Crater, The Apacriticus of Macarius Magnes, Londra 1919. Despre rolul lui Maearios in disputa dintre crestini si pagini s-au oeupat in special Pierre de Labriolle, La reaction payenne. Etude sur la PQlimique anticbretienne du. i= au VIe siecle, Paris. 1942. p. 245-248 si P. J. Alexander. The Patriarh Nicephorus oj Constantine-pole, Oxford. 1958. p. 165- 167. 0 prezentare ampla a lui Macarios, eu 0 bogata bibliografie, in articolul lui G. Hardy din Dictionnaire de tbeologie catholique, Paris. 1923. vol. IX. 2. p. 1456-1459. Valoarea fragmentului de rnai jos ca izvor istoric a fost discutata de D. M. Pippidi, Contribu[ii la istaria veche a Romaniei. ed. 2. Bucuresti, 1967. p. 492-493. StCI 16. 1974. p. 251-253.

CEL U:::-'LJL NASCUT SAU RASPUNS ELINILOR

Duniirea ~i a descriere retoricd a ,,[arii sci/jlor"

(p. 252) C ••. J Evanghelia a ramas necunoscuta multor oameni. Sapte neamuri de indieni, traitori Intre miazazi ~i pustiul din rasarit, n-au auzit inca niciodata cuvintul evanghelistilor : nici etiopienii zisi "macrobii" (cu viata lunga), asezati intre miazazi ~i apus[ ... J, n-au aflat inca de cuvintul evangheliei. Ce sa mai zic de maurii de la apus si de locuitorii de dincolo de fluviul nordic al Istrului: umflat de apele a treizeci ~i cinci de riuri, el curge farasfir~it, vara ~i iarna, falnic si greu de trecut; duce mii de corabii (p. 253) si desparte toata tara scitilor, unde locuiesc douasprezece neamuri de barbari

- tacit . I[ ]

ra ac, on ....

1 Prin termenul "s..:iti" autorul intelegea in mod 'rag populatia din nordul Dunarii inferioare, pina departe spre rniazanoapte. In unele regiuni mai indepartate traiau intr-adevar si nomazi, insa populatia din Dacia crestea animale, cultiva pamintul, era deci statornicii.

[I. IT AnT I N 0 ~ A P X I E IT I ~ K 0 IT 0 ~

L. eE~~AAONIKH~

rK!lMION Ell: TON ITANEN&OEON

TOY XPIl:TOY MAPTYPA &HMHTPION

II. PLOTIN, ARHIEPISCOP DE TESALONIC

A seris in timpul imparatului Focas (602-610) un elogiu al mart irului Dimitrie din Tesalonic, pastrat in manuscrisul Parisinus Graecus 501, f. 113- 122. Aut?rul c?m~ pleteaza unele stiri despre avarii de pe teritoriul tarii noastre si care faceau mcursium in Imperiul bizantin in timpul domniei imparatului Mauritius (582-602).

Ediiia [olositii : Theophilos Ioannes in MVTlI.1tia U.YIOAOYUCU" Venezia, 188'1, p. 40-53.

LAUDA ATOTSLAVITULUI MARTIR AL LUI HRISTOS DIMITRIE

I ncursiunea avara fn I mperiul bizantisi

9 (p. 48) [ ... ] Sa vedem si faptele vrajmasilor ~i dusmanilor vizibi~i carora le place sa ne infrunte cu sal_batacie ~i sa ne incerce .eu ~mpres~r~n; ca sa facem pregatirile de aparare ~I cele necesare pentru victoria patriei ?I cetatii noastre. Pe vremea aeeea sceptrul imparatiei romane se afla in milnile lui Mauricius. Conducatorul avarilor 1 a trimis la el solie pentru 0 intelegere de arme. Votul senatului a fost impotriva acestei hotariri, iar barbarul s-a suparat grozav, dar s-a schimbat in urma unei nenorociri. El a fost nevoit sa rapuna acasa pe barbarii rasculati, s-a liberat de ura fata de Impara tul roman, dar s-a a prins de minie si a intors armele impotriva lor. V rind sa le produca 0 ran a la timp, s-a indreptat cu razboi impotriva cetatii TesaIonic, cautind prilej de suceese dearrne ~i de prazi. Tesalonicul este capitala Macedoniei ~i Illyriei, spre care vindin toate partile cei mai inalti vdregatori: ea este si treee drept una dintre cetatile eele mai importante, de care asculta si Irnparatii, dupa cum se vede bine [po 49J ~i din in~implatea ~e faJ~' Deci ciumatul si rautaciosul avar a pornit un razboi impotriva acester cetati, ducind cu dindul 0 armata foarte numeroasa de aproape 0 suta de mii de oameni, dupa cum afirma unul dintre inaintasii nostri, care a vazut grozava intimplare. Vrind sa arate maretia impresurani si faptele petrecute inainte de sosirea lor, un alt barbat (~i anume Teodosie, episcopul de atunci al cetatii) zicea ca era un spectacol de tragedie [ ... ].

1 Stirn ca in timpul domniei lui Mauricius avarii control.au partea de sud-vest a tari i noastre si faceau presiuni in directia oraselor Belgrad si Tesalomc.

1lI. BAAXOPHXINOI

6

III. V L A H 0 R I N H I N I

o scurta notita de la manastirea Castamonitu din muntele Athos, reprodusa de Porfirie Uspenskii, HCTOPHHlI AcJ!oHa. vol. Ill, Kiev, 1877. p. 311, dupa 0 cronica locala ('IO''tOPllC~ A6ro~ 'tfl~ ~ovfl~ KaO''ta~ovi'to.I), intregeste stirile din Acta S. Demetrii cu privire 1a populatiile care atacau Salonicul. Intre ele se aflau si vlahorinhinii, adica vlahii din valea riului Rbynchos ('Pirfl(:o~, 'Pfl;tlO~), care se varsa in golful Rendina 1a nord-est de Peninsula Chalcidica, Aceasta insemnare a fost comentata de "'. Tomaschek, Zur Kunde del' Hiimus-Halbinsel, Sitzungsberichte del' Wiener Akademie del' Wissenschajten, Phil.-Hist. Classe, 99, 1881, 476-477; N. Iorga, BHEESO, 7, 1920, 10-11, p.81, Th, Capidan, Romilnii nomazi, Dacorornania, 4, 1924-1926, p. 199-200; Ammc'lnii. Dialctul aromiln. Stu diu lingvistic, Bucuresti, 1932, p. 26; A. Sacerdoteanu, Vlahii din Chalcidica, in In memoriam V. Pil'l'van, Bucuresti, 1934, p. 306- 307: S. Puscariu, L'anciennetB des itablissements mace do-roumains, Balcania, 1, 1938, p. 22-30; M. Vasmer, Die Slaven i1~ Griecbenland, Berlin, 1941, p. 177; M. Lascaris, Les VlacllOrynchines. Une mise au point, RHSEE 20, 1943, p. 182-189. Stirea cuprinde cea mai veche mentiune a vlahilor. Avind in vedere proaspata amintire a luptei irnpotriva ieoanelor, ea provine probabil din secolul al IX-lea.

Reproducem. textul dupa ; P. Uspenski, op. cit.

Drumul vlahorinhinilor spre Athos

(p. 311) [ ... J In zilele imparatilor luptatori impotriva icoanelor, neamurile din tinuturile de linga Dunare au gasit 0 epoca de anarhie, deoarece imparatii cei nelegiuti ai romeilor duceau razboi in contra sfintelor icoane. Atunci vlahorinhinii si sagudatii 1 au cucerit Bulgaria, s-au intins putin cite putin in diferite parti, au pus mina pe Macedonia si, in sfirsit, au patruns in Sfintul Munte impreuna eu toti pruncii si femeile lor, deoarece nu se afla nimeni sa Ie stea impotriva si sa-i infrunte cu razboi, [ ... J.

1 Sagudatii, trib neidentificat al ca~ui nume a fost pus in Iegatura eu latinul sagum "manta de lina, gluga", deci "purtatori de glugi".

7

IV. S C RIP TOR INC E R T U S

DE

LEONE

ARMENIO

ITEPI NIKH<I>OPOY TOY BAEIAEn:E KAI nns

A<I>IH:EIN TA KnAA ENBOYArAPIA

8

ARMENIO

IV.

SCRIPTOR

INCERTUS

DE

LEONE

o scurta cronica anonirna past rata in Vaticantts graecas 2 014, f. 119v - 122 v, publicata mai intii de I'Tan Dujcev, "TIHcaHHe aa };'bJIrapCKaTa AKa,neMHlI na HaYKHTe", 54,1936, p. 147 _ 148 si V. Besevliev. rO,nHllIHHK'b na ColjJHiicKHlI YHHBepcHTeT. I1CT.IjJHJI. ljJaKYJITeT,33, 1936, p. ,423-425, contine ~tiridespre infringerea imparatului Nicephoros in Bulgaria in anul 811. In ea sint pomeniti avarii si sc1aviniile. Cronica pro'/ine din a doua

jurnatatea a secolului al IX-lea.

Reprodus dupa : Henri Gregoire, U'n nouveau fragment du « Scriptor incertus de

Leone Arrnenio »), Byzantion, 11, 1936, p. 417-427.

DESPRE iMPARATUL NICEPHOROS $1 CUM tsr LASA OASELE iN BLLGAHB.

23 iulie 811. Episod din l u ptel c bizanlino-bulgare

(p. 423) [ ... J Vazind apoi oastea rava~ita si neunita a lui Nicephoros, precum si faptul ca nimeni nu cuteza sa-i vorbeasca , unii au inceput sa fuga si sa iasa de acolo cum puteau. Bulgarii tnaltasera 0 palisada grozava si de netrecut, facuta din lemne mari in chip de zid. Ei au gas it un moment prielnic, au zarit din munti ca fugarii erau inconjurati, au chemat cu bani pe avari si sclaviniile din jur, au inarmat Iemeile ca pe barbati ~i in a cincisprezecea zi a intrarii lor, intr-o simbata la ivirea zorilor, la 23 iulie, au cazut asupra romeilor pe cind inca dormeau (p. 424). Unii s-au trezit, s-au inarmat in

graba si au inceput lupta [ ... J.

V. N I K 0 A A 0 L 0 MY L T I K 0 L

1C1

V. N I COL A U S MY S TIC U S

Patriarh al Constantinopolului, intre anii 901-907 si 912-925, a jucat un rol politic important in relatiile dintre Bizant si tarul Simeon (893-927), sprijinind diplornatia imparatului Romanos I Lecapenos (920-944) si a predecesorilor sai. A adresar scrisori unor contemporani de seama, si in special tarulni Simeon prin care incerca sa-l abata de la razboiul impotriva Bizantului. Scrisorile 9 si 10 dateaza din anul 917, scrisoarea 23 din anul 922, iar scrisoarea 183 (adresata imparatului Constantin al Vl l-lea) din anii 915- 916. In aceste scrisori sint pomeniti avarii, bulgarii, pecenegii si ungurii (sub numele de turd apuseni),

Corespondenta, pastrata in manuscrisele Paimiacus 178, FaticQnus Graecus 1780 si Vindobonensis phil. gr. 342, a fost tiparitiL intii de A. Mai in Specilegium Romanum 10, 1844,2, p. 161-440 ~i apoi retiparita de J. P. Migne in PG, 111,1863, co1.9-392. o traducere in limba bulgara a scrisorilor catre Simeon insotita de comentar a publicat V. N. Zlatarski, C60PHHKb sa HapoAHH YMOTBopeHlIlI, HaYKa Ii KHIlJKllHa", 10, 189-l, p. 372-428; 11, 1894, p. 3-54; 12, 1895, p. 121-211.

Editia [olosita : Nicholas I Patriarch of Constantinople, Letters. Greek text and English translation de R J. H. Jenkins ~i L. G. Westerink, Dumbarton Oaks, Center of Byzantine Studies, Washington, 1973, CFHB, 6.

1

IX. CATRE SIMEON, TARUL BULGARIEI

9,89-118 (col. 72 D) [ ... J "Parinte si stapine, cunosti comandantii din Macedonia si Tracia. Acestia ne-au spus si nu inceteaza nici 0 zi sa ne arate prin scrisori sau prin gura celor trimisi de dinsii si ne incredinteaza ca vorbesc adevarul si ca nu-i nici un pic de indoiala in cuvintele lor: telul bulgarilor este de a pustii pretutindeni si de a prada tara noastra". Ei ne-au adus si dovezi pentru vorbele lor, ca adica nu mint, ci intr-adevar bulgarii au de gind sa faca toate acestea si sa rupa intelegerea de pace 1. Ne-au spus ca. bulgarii doresc a~a ceva, deoarece nu mai vreau sa respecte cele hotarite

pina acurna. Apoi au mai adaugat in spusele lor "ca n cunosti preabine pe Bogas, stapinul din Chersones 2. Acest conducator din Chersones nu inceteaza sa afirme ca bulgarii, pecenegii ~i toate neamurile din [inuturile acelea i~i dau toata osteneala sa pregateasca 0 navala si un razboi impotriva romcilor. $i el nu spune azi una, iar miine tace, ci in fiecare zi fiira intrerupere ne tulbura auzul si inimile cu asemenea scrisori si cuvinte". Pe llnga acestea comandantii nostri au mai adaugat ca au so sit sa le vesteasca asemenea lucruri pina la saisprezece soli din neamul pecenegilor. Acestia spuneau ca au fost trimisi la pecenegi soli din Bulgaria, nu 0 data sau de doua ori, ci in repetate rinduri, indernnindu-i la alianta de arme. Acest lucru este a.tit de -rivnit de bulgari, incit se straduiesc sa stringa si sa intareasca alianta de arme cu pecenegii chiar si prin casatorii intre copiii lor. Tulburati de asemenea vorbe am cautat si ne-am ostenit prin lamuriri scrise sau indemnuri orale sa inradacinam ginduri de pace intre noi ~i bulgari, insa n-am reusit : de aceea fara sa vrem

1 Traratul de pace cu bizantinii sernnat in anul 896.

2 Chersones in Crimea, un timp centrul administrativ al unei teme bizantine.

1 1

wcnE orpurslcv KUl" ulnrov O'X11JlUl'tO'Ut Kui 1tEtpu9fjvut l'<!> rotouttp l'pomp BOUAyupwv l'~v OPJl~V E1ttO'XEtV, UAA' ouXi 1tpo<; uiJlul'u xul mpuya<; rov AUOV xwpfjO'Ut [ ... ].

9,135-152 (col. 73 C) '01tOl'E oij l'fj<; Muxeoovlcq xui l'fl<; 8p*K11<; of crpurTJ'Youvl'E<; rotnirru EoiouO'KOV olu ro YPUJlJlU OH:~fjA9&v xui Bwyi'i<; El'Epw9EV cai oi EK IIul'sl1vUKiu<; U1tOKptO'tUPWt 1tUAtv OlE~&~Utouv't'O xni l'OWUl'Ol<; pijJluO't :a<; Kupoiu<; UlJ't'roV EO'UAEUOV, l'i opovstv uU't'Ou<; ~OEI xni noistv, rotuutuu; 1tov11pat<; {Y'YEAiul<; EKWPUO'O'0JlEVOU<;; Olou of: on KpivE1V 1tpuYJlal'u O'UVEl'O<; rov 1tuV't'w<; lJlOAOyijO'St<; w<; EKEtvU opovelv EOEt Kui 1t01EtV U U1tf:P O'Wl'l1PlU<; ElKO<; Tjv Ota'ostcr9ul.

(col. 73 D) Tourou £VEKEV, ooov EJlf: 1tEt0'9fjvut EiKO<; Ttv E~ rov oW~E~atoUEVOt E1tA 11Poq>oP11O'av, it roii crpurof YEyOVE O'UAAoyij xui O'uYKUV11O'l<; xui it 1tpo<; IUl'Sl1VUKl't'U<; OlU1tEJl\flt<;' oux tVU 1tOAEJlOV O'UYKPOl'ijO'WO'lV, OUo' Iva 't'OU O'OU AUOU q>uyu<; EVEpyijO'WO'IV, UAA' mO'l'E 't'OU't'O JlEV tUU't'Ot<; 1tEpt1tOtijO'u0'9Ut ro aO'q>aAE<;, )U't'O of: mO'l'E UJlrov UVUKO\flUt l'~V OPJlijv JlOVOV, m<; q>UO'tV KUt O'UO'l'EIAat 1tPO<; '> JlT} EmOpUJlEtV l'~V 'PWJlUIKT}V XwpUV, Ku9w<; T] l'rov u9Alwv EKEtVWV Uv9pW1tWV, )U rs Bwyi'i KUt l'rov EK IIul'sl1VUKWV (C. 76 A) a1toO'l'IXAEV't'WV [ ... ], 1tpoO'En :ti l'rov {lAAwv O'.pUl'l1Yrov oi AOYot uu't'Oi<; 1tlO'nv 1tapE1xov't'O. Toorov El1tOV ulv YEVE0'9ut O'K01tOV uUl'oi<; l'fj<; roii rrrpurob O'uvu9poiO'EW<;, rournv Utl'lUV VUt l'fj<; 1tpo<; roi»; IIul's nvoxi 't'U<; OtU1tEJl\flEW<; [ ... ].

2

1. rn AYTn

10,30-39 (col. 81 C) IIuAat 1t0l'f: T] IIEpcrtK~ orpurtu JlEXpt l'rov Ev't'Uu9u AiO'u't'O xot u<; U1tE1AEl<; 1tupKuia<; Kui OlK11011Jlul'WV KU't'UO'l'poq>a<; OtE1tPU~U't'O. AA' of JlEv U1tWA0V't'0, KUt ocov Ei<; Jlvi]Jl11v ovouuroc 1tEptAEi1toV't'ut' 1] of: 'PoiiKT} ~UO'tAEtU E1tt l'fj<; OtKElU<; £O'l'l1KE KPl11tioo<;. 'Ana KUt avw rourtov 't'll v 'A~upwv YEVTj, rov uJlEi<; U1tOO'1tUOE<; (KUt Jl110£V cot 1tpo<; ~upo<; 0 A6yo<;) i OOUAot KUt OpU1tEl'at YEyOVUl'E, E1ti 1tAEiO''t'Ov l'~v JlEYaA11V ruurnv KUt U1tO

1tuvl'wv oEO'1toi VlJ xui Kupil! O'l'pul'l1youJlEVTjv 1tOAt v JlEXpt KUt l'rov l'EtXrov .Spuuov. 'AAAa KUt oiiroi U1tWAOV't'O, KUt OUOf: AEl\flUVOV 't'OU YEVOU<; uq>iO'l'al'ut, :11 oE ouv l'fj AUXOUO'lJ uul'fj E~ apXfj<; KUt 86~1J xni ~UO'tAEtq q>at0pUVE't'Ul.

3

xr-. 'm AYTn

23,13-21 (col. 149 D) Kui 't'Uul'u i::ypuq>ov Jlf:V 1tPOl'EPOV, w<; El1tOV, uer v11<; KUpOlW;, Kat VUV E1ttO'l'EAAW JlEl'a KEV't'POU l'fj<; 6ouV11<; 1tA rpcrucorrspoo. lEV OE ro Ut nov 't'Ou viiv O'q>OOPWl'EPCP 1tA ij't"t'EO'SUt T]Jli'i<; KEVl'PCP, aKouE uou, 1t11JlEVE' O'UYKUV11O't<; ouvUl'Wl'ul'l1, ooov EO''t'tv EJlE U1tOAU~EtV, EK l'fj<; ~UO'ti<; (col. 152 A) O'1touofj<; KUl'a l'fj<; UJlEl'Epa<; E~ouO'iu<; Kat l'OU O'ou YEVOU<; i11ta(ElJUO"t'Ut i11tUpUO'KEua0'9ijO'E't'Ut, l'rov rs 'Pro<; KUt O'UV EKEiVOt<; l'rov IIal'sl1vuKl-

En of: Kui 'AAUVrov Kat l'rov EK l'fj<; OUO'EW<; TOUPKWV 1tUVl'wv OJloq>pOIVl'WV Kui 't'()V KUl'a O'ou 1tOAEJlOV apUJlEVWV [ ... 1.

12

d ati 0 expeditie militara impotriva lor

ne-am indreptat spre grija e av P:=g'T avintul bulgarilor- fara ca oastea

. de a tncerca in fe1ul acesta sa s av~ im . r '

~1 v v' d 'ge Sl omorun .... .

noastra sa treaca la varsan e ,sm 'de 0 arte 'co~andantii din Macedo~ta

9 135-152 (col. 73 C). Cmd P:. P'l puneau din nou ~i le mrs-

, B si SO In pecenegl or s v' .

si Tracia, iar pc de alta ogas., .bui ei -a crcada "au sa faca, coplesiti "' cuvinte ce tre Ulau ~ ~ v' ti cau inimile cu asemenea '. v ti n om cu mintea intreaga ~1 pO,l

, it re~Stlmcaeslu t

de vesti attt de mgrozr oa . 'v bui v crcada si ~a actioneze pen ru

'. " . f d acord ca tre utau sa ,

J'udeca smgur. velie .

" , dernna mmtea. . 'tV't Sl

salvare asa cum 11 m v v .: din ceca ec ml-au In an ,

" C' tut sa rna con\mg 1

(col. 73 D) It am pu d tarea do osteni si punerea or

t u pro us recru ~,' 1

si spus ei, din cauza aceas a s-a . . spre a pri1ejui ucideri in neamu

." . solia la pecenegl. nu v . , t 1

1n mic.care, precum ~l . tV sprc a va tala avm u ,

., . aceasta 0 slguran,a, ~

tau, ci spre a .ne crvea p~mv v -aliti in tara romei10r, a~a cum ne anu~-

cum se zicc. ~1 a va opn sa ~.a\ , '1' (col 76 A) si ceilalti eomandant1.

. . . B solii peeenegi or·, l' . 1

tau aeei nefericiti. ogas, , .. de oaste si a so rei a

, ea acesta era scopul stnngerll ,

Ei ne spuneau

pecenegi [ ... J .

2

X. cATRE _KELA-:;1

'1 abara plna in tinuturi1e

10,30--39 . (c.ol. . 81 C) .. O~ini?ara (~;;~t~~t~~~la~re~<m< nc ame!1i.nti tu .. A~

acestea si pri1eJu1a meendu y dl~tr~b e1ui lor, iar imparatla romeilot

ierit in~a si n-au las,: t ~eCl.t anllnt::e~e~~rile a \'ari10r, 0 rarnura ~ ~o~str~ ;ta pe propria ~i temehe. Inatr~t~ d~ e\ub care ati ajuns ~clavi ~i. rat;cvlton, (cuvintu1 nu-ti cadc greu 1a imm ). t . capita1e vcsti te si au venit pma sub au navalit in 'numar n:are asupra aces. :ld au ierit si ~i fara sa ~ase vreo ziduri1e cetatii stapin~toare peste t~t11, _~~ mat departe, eu faima ~l puterea urma de neamu1 lor, iar aceasta stra uces

dobindite de la inecput.

3

XXIII. cATRE .\CELA-:;1

. ai inainte. cum ziceam,

23,13-21 (col. 149 D) A~estea Ie se~1am. ~ulta dure;e. De ce sufar

. . v 1 riu 51 acum eu S1 mal v

cu stringere de imrna : e sc , ..'. ,1 1 imparatu1ui se prega-

f1v d 1 mine prealUblte: pnn zc u .

acum rnai mult , a a e a. ., . x d tot cit imi dau seama, impotnva

teste sau se va pregati 0 actlUne pute~ntea e "1 3 si pecenegi10r, ba ehiar

, . 1 . tV din partea rUSl or , .

puterii voastrc ~l a neamu ui ~u, : teles cu totii si vor pornt eu

. 1 '1 4 S1' turci10r din occIdent, care s-au m,e "

Sl a am or ,

~azboi impotriva ta~ ... J.

. 1 .' R60' de atunci inainte a inceput

_ - pitala Blzantu Ul In, '.

3 Rusii incercasera sa cucereasca ca . )olitica de Blzant· . _. '.

si opera de 'crestinare a sla'lilor, precum ~l a~rotPle:eal'll~re Don Aral si Marca Casplca, lllcluSlIl . '. l' t 0 regiunf 1Il 1I1S,,- " - t tat spre apusu

4 Alanii lOCUlau a lllcep~ _.' u hunilor ei s-au re"larsat rep

partea rasariteana a CaucazulUl. Dupa lllfnn"erea

Europei.

1 .,_

23,66- 72 (col. 153 A) AWi deci, iti spun din nou, dad am inteles esenta aetiunii imperiale impotriva voastra, ca nici un neam nu va tnceta miscarea de distrugere impotriva voastra: nici turcii, nici alanii, nici pecenegii, nici ru~ii ~i nici celelalte neamuri scitice 5 pina nu vor nimici neamul bulgarilor. N-am de ce sa rna indoiesc in aceasta privinta : zelullor fata de fapte creste

in fiecare zi si va birui.

(]W, p. 183, 14-30) Ce-i asta, omullui Dumnezeu? Stirn ca di~ cauza

pacatelor noastre ciumatul, vrasmasul si du~manul lui Dumnezeu 91 a c:edintei crestine a facut mult rau statului nostru; dar nu trebuie sa fie rapite obieetele lui Dumnezeu si ale caselor sale, ci (ca sa spun ceva neplacut pen~ru noi, insa cu totul pe placullui Dumnezeu care aude) a fost amenintata chiar si purpura imparatului incununat de Dumnezeu, a fiului meu, intr-o vreme cind ne aflam in plina nevoie, caci lacasurile lui Dumnezeu n-au fost furate de la inceput la indemnul dat de imparatii evlaviosi. Iar acum ce fa~em ~ Dam daruri pecenegilor, turcilor si altor neamuri si umblam dupa alianta lor, insa nu tinem seama de ajuto~llui Dumnezeu, ca si cum ar fi neputincios si inutil, si despuiem salasurile sale si prin aceasta nebunie credem ca ne punem pe picioare. Rau au gindit cei c'are au gindit in felul acesta, deoarece nu-i eu putinta ca cineva care dispretuieste pe Dumnezeu sa indrepte lucrurile cu improvizatii umane. Dar toare acestea nu sint 0 nesocotire a lui Dumnezeu? En nu mai zic nimic, dar ginde9te-te ca-l infruntam pe Dumnezeu.

", Prin numirea vaga de .,neamuri scitice" autorul intelegea difcr itc noamuri din' spatiuf geografic cuprins intrc Iluviile Tisa , Dunare ~i Don,

VI. ANT H 0 LOG I A PAL A TIN A

EI.t BIBAON TAKTIK!1N OPBIKIOY

APPEXDIX PLANl:DEA

VI. ANT H 0 LOG I A PAL A TIN A

Culegerea cu acest nume a fost alcatuita in prima jumatate a secolului al X-lea de catre Constantin Kephalas (KWV(HUV'tIVOC;; 0 Keq)UA.nc;;) si s-a pastrat intr-un singur manuscris in provincia rnedievala germana a Palatinatului (in Biblioteca l:niversitatii din Heidelberg). de unde ii vine si numele. Autorul ~i-a ales poeziile din literatura greaca 'J'eche si medievala si le-a rinduit dupa contiT'.utul ideilor lor. La ineeputul secolului al XIV-lea in'fatatul Maxirnos Planudes a publicat 0 noua culegere dupa aeelea~i principii.

eunoscuta sub numele Appendix Plamtdea.

Ediiia folosila: Epigrammalum Allthologia PalatiHa cum Planudeis et appendiee

nova epigrammatum velerum ex libris et marmoribus duetorum. edd. Fr. Diibner et Ed.

Cougny. vol. I-III. Paris. 1864. 1872. 1890.

CARTII: TACTIC.\ r.cr l._'RBlCIUS 1

Lauda unci car!i de tacticd militara

lX, 210 (vol. II, p. 41) Priveste la cartea nascuta din munci grele, la cartea pe care 0 purta alta data in razboaie imparatul Hadrian 2, tainuita un timp nesfir~it din pricina unei comoditati vecine eu uitarea. Dar sub puternicul imparat Anastasius, eu" am iesit iar la lumina zilei spre a fi de folos ostilor. Stiu sa le deprind cu muncile grele ale razboiului ucigator; stiu cum tu vei pierde impreuna cu mine barba tii de la marea de Apus, persii, saracenii nefericiti, neamul cel iute, purtat pe eai salbateci, al hunilor si isaurii 4 care fug de tine pe culmile muntilor Pe toate le voi pune sub 5ceptrul lui Anastasius 5, eel luminat de aurora mai mult decit Traian.

ADAOSUL r.ur PLAXl'OES

Sttcceselc repurtate la DImare ill vremea lui [ustinian

XVI, 72 (vol. II, p. 540) Pentru vietoriile sale medul viteaz 6 ii va ridica tmparatului 0 statuie la Susa 7, incarcata de prazi : iar alta ii va inalta dincolo de Istru oastea netunsa a avarilor, arsa de soare si eu parul vilvoi : in sfirsit, pentru legile bune ~i infloritoare de la noi, din timpul cit a fost consul 8, i-a faurit un monument eetatea imparateasdi. Deci ramii neclintita, cetate a Bizantului, paratasa la destinul Rornei, tu care te gasesti sub puterea

divinului Iustinian.

1 Tratatul de strategic al lui Urbieius. aparut in tirnpul domniei Imparatului Anastasius (491-518). a fost folosit la inceputul secolului al VII-lea in opera lui Mauricius. Aria mililara. ed. critic~. trad. si introd. de H. Mihaescu. Ducure~ti. 1970. p. 368- 373.

2 Irnparatul Hadrian (117 -138) era un adrnirator al literaturii grece~ti.

3 Adica, amintita carte: Taciica lui Urbicius.

4 Isaurii (in Asia Mica. intre pro'J'inciile Pisidia, Lycaonia si Cilicia) suparau deseori

autoritatile bizantine prin incursiunile lor de jaf.

5 Anastasius (491- 518) este considerat aiei un irnparat mare si comparat eu Traian

(98- 117).

e Persii, din secolul al VI-lea. afla ti in lupta cu ostile lui Velisarie in anii 531- 532.

7 Vechea capitala pe rsana., distrusii in timpul domniei lui Sapor II (309- 379), continua

sa se bucure de Iaima mondiala si simboli~a puterea persana.

8 Impatatul Justinian (527 _ 565) a avut titlul de consul timp de mai multi ani la ince-

putul domniei sale.

VII. E T Y M 0 A 0 r I K 0 N MEr A

(230,19-20) rr]7taloS~' 0' A '

i rS'tIDV 1taiosr . 1 SYOjlSVOl AO'Y'Yi~apool" OiOV'"l' Fsrl s;,

( .,. c- , S'tl1taluS~

486,41-42) KaAM'tl~' IloA ' , '

t a1tO 'tii~ 1tapaKSljltVTJ~ AijlvTJ~.l~ san Kna9stcra U1tO 'HPUKAsu)'tIDV' wvojlaa'tu1.

VII r ·ETY MOL 0 G I ClJ M MA GNU M

Lucrare anonima de mari propor tii realizata in a doua jurnatate a secolului al X-lea, dupa opere similare mai marunte sau dupa lecturi independente ale autorilor clasici antici, in care e cu neputirrta sa distingem totdeauna izvorul direct. Etimologiile sint stabilite de multe ori dupa simple asernanar'i formale.

Editat in foarte bune conditii dupa. patru manuscrise (Bodleianus 219; Parisinus

2654, Marciowus 530; Lugdunensis B.) de Thomas Gaisford, Etymologicwm Magnum seu vel'ius Lexicon saepissime vocabulomm origines itzdagans ex pluribus lexicis scholiastis et grammaticis anonymi cuiusdam opera, Oxford, 1848 (edi!ia [olositii de noi).

Despre popoare ;Ii orase

(230, 19- 20) Gepizi: cei numiti longobarzi; adica Getipaides, "copn de geii" 1,

(486, 41-42) Callatis: oras fondat de locuitorii din Heraclea : a fost

numit asa dupa lacul din apropiere 2.

, .".

1 Autorul credea. in mod eronat, ca numele Gepaides deriva din Getai "geti" ~i paides "copii", deci el Iacea 0 asa-numita etimologie populara.

2 Callatis (azi Mangalia). colonie a locuitorilor din Heraclea Pontica (azi Eregli, in Turcia

europeana}, intcmciata in secolul al YI-Iea i.e.n.

VIII. n E P I K T I ~ E nz M 0 N E MBA ~ I A ~

VIII. C H RON I CON M 0 N E MBA S I A E

In Monemvasia din Laconia, pe malul marii, in partea de sud-est a Peloponcsului; s-a past rat 0 cronica anonima cu titlul Dcspre [ondarca Monemuasiei de la sfirsitul secolului al X-lea sau din secolul urrnator, Autorul ei a consultat pc Menander Protector, Euagrios, Teofilact Simocat ra, Theophane s si alte izvoare istorice , Cronica spune, intre altele, eli avarii au ocupat, in anii 587-588, Peloponesul ~i au dimas acclo mai bine de doua sute de ani. Ea conrine !?i stiri despre patrunderea slavilor in Grecia pina in Pelopones ..

Textul cronicii s-a past rat in manuscrisele Taurinensis B VII 29, Athe-us 3293 = Kutl um, 220 si Athous 1119 = Iber. 329. El a fost editat mai int ii de N. A. Bees: To «IIEpi 'tf\c; K'ticrEroC; 'tf\c; MOVE!l~ucriuC; XPOVIKOV. Ai 1tllyut Kui ..; icr'tOPIKi'( 011!lUV'ttKO'tllC; uU'to(\, «. BIl~uv'tiC;. », I. 1909, p. 37 - 105.

Ediiia [olositd : Crol1aca di JI,[onemvasia. Lntroduzione, testa critico, traduzione e note a cura di Ivan Dujcev , Palermo, 1976, Ist ituto Siciliano di Studi Bizant ini e Neo-

ellenici. Testi, 12. .

AV:lyii Gelt ta Pelopcnczul

(p. 61) in anul 6014 de la facerea lumii, adica in anul al treizccisidoilea din domnia lui Iustinian cel mare 1, au venit in Constantinopole soli din partea unei neam ciudat, numit al a varilor : si s-a adunat sa-l priveasca toata cetatea, care nu rnai vazuse niciodata un neam ca acesta. Purtau plete lungi de tot. implctite si legate in smocuri.. iar imbracamintea lor era la fel cu a celorlalti huni. Asa cum povesteste Euagrios in cartca a cincea din Istoria ecleziasticd 2, ci erau un neam de nornazi traitori in carute in cimpiile de dincolo de Caucaz ~i sufercau din cauza vecinilor turci: de aceea au cautat sa fuga, au pornit din tara lor, au trecut pe la margine a Pontului Euxin si au ajuns la (p.62) Bospor'. Apoi de a(010 au mers mai departe, au strabatut tinuturile multor neamuri, ~i au infruntat pe barbarii care le ieseau inainte, pin a ce au ajuns 1a rnalurilc fluviului Istru 4 ~i au trimis 501i la Iustinian, cerind sa fie primiti in imperiu. tmparatul i-a intimpinat eu omenie si le-a ingaduit sa locuiasca in Moesia, in cetatea Dorostolon, numita azi Dristra 5. Devenind ei oameni cu stare. din saraci cum fusesera mai ina inte, mai ales ca erau multi la numar , uitator i si nerecunoscatori, au ajuns sa asupreasca pe romani, sa ia prizcnieri din

Tracia si Macedonia ~i sa navaleasca pina in cetatea imparateasca, (p.63) pustiind {[ira crutare imprejurimile ei. Au cucerit si Sirmium 6, oras renumit a1 Europei. asezat in Bulgaria si numit azi Striomos 7, stapinit mai intii de gepizi, dar parasit de acestia sub imparatul Iustin 8. De aceea a fost incheiata 0 in telegerc de pace foarte rusinoasa pentru romani, iar acestia le-au prom is un

1 Iustinian a domnit intre a nii 527 - 565, prin urrnare al treizcci ~i doilca an de domni e

ar corespunde anului 559.

2 Euagrios, conternporan cu Ius tinian, Lstoria cclesiasticd, V, 1 ('1. Fontes, '101. II, p. 5'7). 3 Adic i Bo sporul cim.erian, in st rimtoarea Kerci, in sud-estul Crimeei.

4 Avind in vcdere apropierea de Silistra, prin "malurile fluviului Istru" trebuie sa intelegem aproximativ spa tiul geo;;rilfic din apropierc de actualul oras Cilara~i.

5 Durostor urn. in izvoar e bizautine Dorostolcn, azi Silist ra, P" malul drept al Du nar ii ,

la rasarit de Ruse.

6 Sirrnium, azi Sr emsk a Mi troz ica , la 'lest de Belg rad.

7 Forma Striomos se apropie de forma Srem, cunoscuta in i zv oarr-Ie medievalc. 8 Sub Iust in al Ll-lea , ncpot ul Iui Iu'stinian I, in anul 566.

21

1r~rofj;v iisv U1tO rTJ1tai~rov Ci\:1ti3mv T, K) Kpa'touJ,lEvllV, 'Iooortvo 3s 't<!> ~acrtl.si 1tapaooElsicrav 1tap' aU't(llV. .:\u1 'tuil'ta oi'iv cruvElfjKat E1tOVSiOtcr'tOt U1tO 'PmJ,laimv 'Ysyovacrt 1tpo<; au'tou<;, U1tOcrXOJ,lEVmV 1tUPEXStV aU'toi<; oopov hf]crtOv xpucrou XtAulomv 1t'. Kat E1tt 't06't01<; E1tllYrsiAav'to oi "A~ups<; ilcruxu~stv.

Toii 3f: MaUptKiou 'troY crKf]1t'tpmv ETCStAllJ,lJ,lEVOU Ka'ta 'to s~aKtcrX11.1acr'tov It' £'to<; 1tpscr~suOUcrl v ol w A~aps<; 1tpo<; uU'tov a~touv'ts<; 'tat<; 1t' X1A1ucrt (p. 64) rou xpucrou li<; EAaJ,l~avov 1tapa 'Pcouuicov 1tpocr'tSElfjVUl uAAa<; slxoot. '0 3f: ~acr1ASU<; 'tfj<; dpf]vll<; E<P1EJ,lSVO<; Ka'ts3E~u't0 roiiro, 'AAA' OU 0111PKscrs 6 'tfj<; ouv)i)1C1l<; AOyO<; (ouo' l1PKllcrs T, K) 1tSpat'tEpm ovo EV1au'trov. Xayuvo<; yap 6 au'trov ~YSJ,lrov uno'ts UAAllV 1tpo<pacrtv 1tOtoUJ,lsvo<; S1<; 'to supslv a<popJ,lT]v 1tOAEJ,lOU cat ai'trov U1tBpoYKa 00<; £V rtv; 1tapllKoucrElll I.6St 'ta<; cruvEli)Ka<; xni E~a1ttvaim<; ~lYr130va 1tapaAaJ,l~uvsl, 1tOAtV 'tfj<; ep~Kll<;, a<puAaK'tov 'tau'tllv suprov, 1tpo<; if: Kat Auyoucrm<; Kat 'to B1J,llVUKtO-V!icro<; Of: Ecrn mum J,lsYUAll 'tou "Icrpou, lapBAa~s of: Kat 'tT]V 'ArxiaAov 'tT]v vilv Mscrcrf]vllv (Msotvq» T, K) 'tfj<; Muxsiovinq, Kat 1tOAM<; E'tBpa<; 1tOM:l<; hSl (p. 65) procra'to 'tu<; U1tO 'to '!AAUplKOV sAoucra<;. 'HAElSV of: Kat J,lBXPl 'troY Bu~av'tiou 1tpoacr'tsimv 'tu 1tUV't(1 A111~OJ,lsvo<;.

22

t asemenea situatie, ava rii au

. I d 80000 de rnonede de aur. n .'.'

tnbut anua e .,. .. t .

anuntat di se "or ~lm~tf1. t 1 Hi de Maurieius, in anul 6090, avarn au n~

Dupa ce dornma a os ,ua ~ e 80000 de rnonede (p. 64) de aur, p

. SOlI' la dinsul cerind pe lmga c.e1d ' ~ 20 000 Impara tul dorea pacea

rnlS . ~ Ilea mea. doi .

le luau de la rornam, sa e rna durat rnai rnult de 01 am,

care ~ D intelegerea n-a

. prirnit aceasta cerere. ~ ar, d~ pretext peste pretext spre ~a

~: <l: h ganul adica conducatorul lor, a au~~ nu putea fi luata in seama,

~~~~ ~otiv d~ razboi. Cerind 0 suma exa~e~~aa~t~e tate Singi~un~~ 9, <:>ra~ !~

I rupt intelegerea de pace, a l_uat p . 'A!gustae 10 51 Virninacrum :

e acia pe c'are l-a gasit fara aparare, ~p~ rnai cucerit si Anchialos 1~, azi ~~:sta' din urma o. ins~la rnar~ ~ ~strul%ulte alte ora~e (p: 65) di~ Illyncurn. Mesine in Macedoma, ~1 ~ pus s.ta~m~re );izantului pustiind totul 111 calea sa.

A ajuns chiar pin a in imprejunmi e "

9 Singidunum, azi Belgrad. . . unare la rasarit de orasele Vidi n si Lorn.

10 Augustae, la varsarea riului Og?sta III D. lUI' M' lava in Dunare, la est de Belgr~d. di

'}' t I la varsarea rru " e Identic III

11 Viminacium, aZI vos 0 ac, ')~ d de Burzas si nu un eras cu num

12 De fapt Anchialos (azi Pornorje la su "'.

Macedonia.

IX. DOCUMENTA AD ECCLESIAM

BLACORF~I SPEer A1\TIA

a [ ... J Ka~ o<ra,ihEpa urrEAEicp911<rav KUcrt a '

, ~ ~to~, ruuru rravta KatSXEtV rov auto ,P, £l('ro~ tfiN crtytAAlON tfi~ pacrt-

~Et~ to KUVOVtKOV aUt(1.Iv rruvnov Kal ~ _ ayt~t.atO~ apxu:lt[crKorrov Kai Aa~, nov xspi tOV Bap8t:ipEtoV TOUPKWV 6 W_V ~~a _ltacrav BouJ.yapiav BAUXWV

, cot svroq tWV Bou).yaptKrov oprov siotv.

2

, [ ... J Ai urrolCF.i~EVat £1ttcrlCorrai tro e " _

ILa, p: ta 1:Koma ... Kfl..' at' A 'fl. . , ~OVQl L11~ Bou/.yapiar· 0..' 1'1 K

p zxsppur, Ky. TJ B).uxwv. '> uc-

3

[ ... J TU~t~ troy f),)OVWV _ - ' ,

v l(fl." A" t11s 1tpWtlle; Iooo nvicvac a'

. . . .., 0 ilwPlle; ,. B 'I~

. , Ky. 0 pcavOtTJe; iltot BJ.a X0.l V :

{) Kno roplac, P: 61:KO-

4 'IwuvvTJ~ iEPEl)C; tfie; aVlwtan1r .

I .., £1ClcrX:01t11~ Bt.uzoJV.

IX. ;;TIRI REFERITOARE LA ORGANIZAREA BISERICEAScA A VLAHILOR BALCANICI

Dupa cucerirea taratului lui Samuil (976- 10 14) de catre irnparatul bizantin Vasile al H-lea (976- 1025), suveranul bizantin se ocupa, intre altele, de organizarea bisericeasca a teritoriilor incorporate din nou imperiului. Unul din decretele sale, emis in 1020, hotara~te supunerea tuturor vlahilor din Bulgaria, adica din fostul tarat al lui Samuil, fatA de arhiepiscopul din Ohrida. Aceasta masura, prin care vlahii erau scosi de sub jurisdictia episcopilor locali , constituie 0 rlovada a numarului ~i irnpor ta.ntci lor, Organizarea se mentine si se des!i'lir~e~te CC'Ia mai tirziu cind, sub Alexic I Comnenul (1081- 1118), intilnim, in dona liste de episcopii, un episcopat al vlahilor supus arhiepiscopului de Ohrida. Cea de-a doua Iista il fixeaza Ioarte precis la Vreanoti, localitate identificata. de cercetatori eu Vranje, pe Morava de sud, in Serbia. La aceasta episcopie se refera si o insemnare pe un manuseris din secolul XI-lea, descoperit in biblioteca bisericii Sf. Clement din Ohrida. care ne atesta, la 0 data necunoscuta. existen1a unui preot loan al acestei episcopii, considerat primul cleric reman cunoscut dupa numele still.

Edisii [olosiie : Iordan bano'/, Bdlgarski starini iz !of akt donija, Sofia, 1931, p. 555- 561 (= decretul lui Vasile al II-lea); H. Gelzer, Utlgldruckte und uicnig bekannte Bistiimverzeichnissc dL1' crioztalischw Kircile, BZ, 1, 1892, p. 256-257 (= listcle din 'Jfemea lui Alexic 1); Iv. Sncgarov. Istorija lla Ohridskala Al'hicp"kcpija, 1, Sofia, 1942,

p. 192 (= insemnarea lui loan).

[ ... J Si toate celelalte erase care au ramas in afara decretelor noastre imperiale, toate acestea sa le aiba sub cirmuirea sa acelasi preasfintit arhiepiscop 1 si sa ia de la ele impozitul datorat, ca si de la vlahii de prin toata Bulgaria 2 si de la turcii din regiunea Vardarului, citi sint in hotarele Bulgariei.

2

[ ... J Episcopii su pns« scaunului Bztlgariei: 1. Castoria, 2. Skoplje, [ ... J 22. Devri, 23. A vlahilor.

3

[ ... J Rinduiala scaunclor Primei I ttstiniane 3: 1. Cel din Castoria, 2. Cel din Skoplje : ... J 22. Cel din Devri, 23. Cel din Vreanoti sau al vla hilor+,

4

loan, preot al preasfintei episcopii a vlahilor 5.

1 Arhiepiscopul de Ohrida si al intregii Bulgarii

2 Decretul are in vedere thema bizantina a Bulgariei creata pc teritoriul fostului tarat

al lui Samuil.

3 Denumire arhaizanta a Ohridei, neconforma realitatii istorice exactc. In ambele liste

ale lui Alexie I, turcii vardarioti tin de Tesalonic.

4 Azi, Vranje pe Morava de sud.

6 Pentru intreaga problemi a organizarii bisericesti a vlahilor. v , S. Dragomir, Vlahii

din nordul Peninsulei Balcanicc fn evul me'diu, Bucuresti, 1959, p. 136-138, unde sint comentate

toate aceste documente.

x. BAl:)AEi,o:t 0 AITOKAITHl:

, F94), [ ... ] OOUK(i)Y:rO~ (OOUKEUOV't ) , Ao - ,

It aU'taOEA<pOU 'ti1~ auyou"TJ(" M o~ PlaVO\) Avnox,E[ac Aapwv np 'S:

.UVUA '1 ' • ':> EO'o1to'taJ.tlu(" B ')' " OEupOU

, ,I-'t: WUVVOU' J.tovaO''tTJptO''COU 'I~' ,:>, UO'L -ELOU J.tuyiO''tpou 'tou IT

u Iwuvvou KOUP01tUAU'tOU KU; 0 TJPIU~, ITaKpUT[OU ~aO'lAEW~ 'AO'1tpa u~aIVOU. L oJ.tEO''tlKou nov O'X,OAWV ' s:" KUV1U~

UUTaUEII.<pOU TOU KoJ.t-

X. BAS I LEI OS A P 0 CAP E S

in manuscrisul Parisinu s Coisl inianus 263 se aHa 0 insemnare Iacuta de doi copisti din Capadocia pe marginea unei serieri religioase, intitulata KAi!.wl; (Scara). in ea se spune ca cei doi au terminat de eopiat opera arnirrtita in tirnpul eind Basileios magister era comandant in thema Paristrion sau Paradunavon. care cuprindea si Dobrogea. Acest Basileios era celebrul Basileios Apocapes, care avusese 0 cornanda militara in Asia si aparase in 1053 for tareata 1I1antzikiert. Else afla in provincia de linga Dunare in anul 1059. Textul pu blicat de Spyridon Lambros, N'EAAllV, 7, 1910, p. 130-131 si eomentat de N. B:ineseu, Lcs premiers tcmoignages b yzaniins sur les Roumains du Bas-Danube, EN J, 3, 1922, p. 294; 'I. si DID, III, p, 133- 135.

Editia [olosiui : N, Banescu, in studiul citat.

Administratic biza nt uui ill rrgiunea Irundrii de Jos

(p. 294) [ ... ~ in timpul cind in Antiohia era comandant Adrianos, in Mesopotamia se afla ca proedru fratele imparatesei, in Paradunavon magistrul Basileios. in Iberia monasteriotul Ioannes, in Aspraeania augustul Paeratios si europalatul Ioannes, sef al garzilor imperiale si frate eu Com-

nenul '.

1 Isaac I Comnenul a domnit intr e 1057-1059.

XI. n POI: T A S I I: TOY A A E _;:::" lOY

BAI:IAE!lI:

XI. U N DEC RET ALl M pAR A T U LUI ALE X lOS I

Un document pastrat la manastirea Lavra din muntele Athas, datat din luua februarie 1094, reprezinta raspunsul imparatului Alexios I Cornnenul la plingerea calugarilor de la Lavra privind proprietatile lor din provincia Moglena, molestate de cumanii stabrli ti in apropiere, Aflam di. vlahii dependerrti de manastire nu plateau dari statului; ci isi pa.~teau nestingheriti turmele in tinutul Moglena, fiind obligati fata de manastire la plata anuala a pasunatului, dar in schimb aveau libertate si iuitiativa ill deplasa rilc lor. Asezarile vlahilor sud-dunareni se numeau j.lO:VOPUt" iar darea perceputa de manast ire pentru pasunat era nurnita j.lUVOptUttlCOV" adica "plata dreptului de a stabili 0 mandra si de a paste". en scur t cornentar al actului la: G, Rouillard, La dime des bergers ualaques so ItS Alexis Comnh!e, in Melanges offerts a M, Nicolas Iorga par ses amis de France et des pays de langue [rancaise, Paris, 1933, p, 779- 786,

Editia [olositd : Act es de Lavra, ed. dipl, et crit, de Germaine Rouillard si Paul Collomp, voL I (897-1178), Paris, 1937, nr, 47, p, 124- 127,

Stiri privitoClYI! l a situaiia socialii a olahilor

(~r. 47, p. 125)t Domnia mea a fost instiintata de catre cinstita manastire a sfintului Atanasie de la sfintul munte Athos 1 ca niste cumani, care Iccuiesc in Moglena 2. se urea pe inaltimile Puzuchia din preajma lor, aflate in stapinirea manastirii, fac acolo stini pentru turme si pasc tinuturile acelea fara nici 0 piedica, refuzind sa plateasca cuvenita zeciuiala pentru animalele lor. Daca este as)" atunci domnia mea porunceste incasatorilor de dari din Moglena ca, in l~mina hotaririi de fata a domnidi mele, sa-i sileasca in toate chip-mile sa plateasca manastirii sfintului Atanasie toa ta datoria cuvenita din zcciuiala sau a lta dare, macar ea pina acum si pina la hotarirea de faFt a domniei mele au cutczat sa faca altfel; deci sa nu le ingaduie sa-i socoteasca pe vlahii 3 ~i bulgarii altora drept oamenii lor, ci pc toti acestia sa-i ceara drept parte cuvenita amintitei manastiri, dupa datina statornicita. Dad nu se 'lor arata binevoitori in toate acestea, ci 'lor incerca din nou sa ia ceva in stapinire sau sa scuteasca de dari pe vlahi sau bulgari, dupa obiceiul nedrept de pina acuma. atunci sa fie alungati de pe ina.ltimile luate cu sila, chiar ~j fara voia lor. Daca si dupa aceea vor folosi in chip abuziv accesul in{lltimilor sau orice alt lucru daunator amintitei manastiri, impotriva hotaririi dornniei mele, atunci sa fie pedepsiti dupa lege ~i dreptate. Dar daca pleaca de pc inaltimi si vlahii aflati in neintelcgere cu amintita manastire si le sint str imtorate tu'rmele la pasunat si d~ aceea, de mare nevoie, rsi pasc turmele pc lccurile legiuite ale Moglenei, atunci domnia mea hotaraste sa-si pasca cu totul netulburati animalele de orice fel in provincia Moglena, fara sa plateasca nici 0 dare si fara sa fie suparati, impiedicati sau alungati de catre incasatorii de biruri ai provinciei, de militari sau de cumani, Daca va incerca sa fad cineva ceva impotriva hotaririi (p. 126) domniei mele, oricine ar fi el, va ave a mare suparare din partea imparatiei, Deci acesti vlahi ai manastirii sfintului

1 E vorba de Maroa Lana (MeyO:t..ll Anupc) Iondata de Atanasie in secolul al X-lea, in colrul de sud-est al muntelui Athos,

~ Moglena. regiune (9Ej.lU») si episcopie la nord-vest de Salonic.

3 Vlahii si bulgarii din Moglena a~ezati pe proprietatile manast irii Marea Lavra erau socotiti serbi (OOU/.OltUPOtKOt), deci foloseau pa~unile ~i plateau direct manastirii, care era scu tita de dari dtre stat.

Atanasie, cum am spus, i~i vor paste toate tunnele pe locurile legiuite ale provinciei Moglena, incepind de acuma si pentru totdeauna, fara sa fie suparati sau amenintati si fara sa Ii se ceara vreo dare pentru 0 datorie oarecare. Ba chiar si cele doua stini, adica cea stapinita de Stan, numita Rimnita, ~i cea gospodarita de copiii lui Radu eel Schiop si a lui Peducel ", apoi cele detinute de vlahii acestei manastiri pe inaltimea obsteasca de la Cravita , ~i pe acestea poru~ce~te domnia :nea sa _Ie tina tot e~ fara~ s~ ~ea nici 0 dare, ~i far a vreo amenintare sau suparare din partea CUIva, caci i-a fost acordat acestei manastiri ca orice fiinta ce tine de dinsa sa fie impusa de dinsa cu darea pentru stina, cu zeciuiala si cu orice bir cerut dupa datina de la stinile aflate in amintita inalthne. Deci eel care are grija de stdngerea darilor din aceastii provincie a Moglenei In persoana preavenerabilului sebast si hartular chir Theodor Chumnos >, in virtutea prezentei hotariri a domniei mele, va preda aceste doua stini catre amintita manastire a sfintului Atanasie printr-o decizie intarita, pentru ca in baza acesteia sa le ocupe vlahii aflati in dependenta ei ca pasune pentru animalele lor de tot felul, fara sa fie tulburati, jigniti sau indepartati, ~i fara sa dea nici un fel de dare, dupa cum am spus mai sus. Apoi, cum am amintit, daca exista In tinutul Chostiane, dependent de manastirea sfintului loan Prodromul, serbi In afara manastirii, neinclusi in decizie, si pe acestia sa-i considere ca scutiti cei care se ingrijesc de incasarea darilor din provincia Moglena; mai mult chiar, desi domnia mea a trecut intentionat doi dintre cumani ca serbi ai ei, i-a daruit si pe acestia manastirii Prodromos, deci eel care se ingrijeste de incasarea darilor din provincia Moglena sa-i includa printr-o decizie la aceasta manastire Prodromul, impreuna cu moara aflata in tinutul stinei, spre a stapini serbii lor si moara fara nici 0 piedica ~i suparare si tara nici un amestec din partea pu terii civile: In locul celor pre dati acestei manastiri Prodromul, sa le fie dati altii, Si pentru stiinta va fi aratat prezentul decret al domniei mele cancelariilor respective, apoi el va fi incredintat manastirii sfintului Atanasie spre pastrare vesnica.

Dat In luna februarie, indictionul 2, cu slove rosii ale miinii imperiale si divine, cu pecetea obisnuita de ceara prin mijlocirea lui Teodor Matzuca : apoi .indreptat spre cancelariile marelui logofat In luna martie, indictionul 2. anul 6602 (1094), indreptat mai departe spre cancelaria (p. 127) asesorului in luna martie, indictionul 2, indreptat in continuare spre cancelaria secretarilor acestuia. Am comparat prezentul decret cu originalul si l-am sernnat.

Mitropolitul preasfintei mitropolii a Tesalonicului, loannes.

4 Numele Stan, Rimnita, Radu, Cravija sint de origine slava, iar Peducel de origine latina.

& Theodoros Chumnos, cartular al provinciei Moglena.

XII. M I X A H A 0 'II E A A 0 l:

XII. M I H A I L P S ELL 0 S

Constantin Psellos, sub numele de calugar Mihail, a trait in 1018-1096/1097.

Mare carturar si om de ~tiinta a fost si un dregator insernnat, colaborator apropiat al imparatilor Isaac I Cornnenul, Constantin Ducas al X-lea si Mihail al VII-lea Ducas, A desfasurat 0 vasta activitate de profesor si organizator al ill"ratamintului si a scris nenumarate lucrari in toate domeniile culturii timpului. In volumul al III-lea din seria Fontes Historiae Daco-Romanae au fost public ate unele fragrnente din Cronografia lui Psellos, cea mai de seama lucrare istorica a sa. Aici, publicam citeva pasaje din discursurile si scrisorile sale. Ele fac aluzii Ia evenimente contemporane legate de istoria tinuturilor Dunarii de J05, in special Ia conflictele bizantinilor eu pecenegii si uzii. Pasajcle nu au 0 valoare deosebita, nu ne cornunica lucruri nocunoscute, dar ele confirrna pe cele stiute si dau culoare personala evenirneritelor prin talentul narativ al po-restitorului. Desi mai apropiate de realitatea imediata pe care 0 reflecta simultan cu eveniruen tcle, discursurile si scr isorile lui Psellos sirrt afectate de tendinta autorului de a flata pe destinatarii lor irnperiali. Pentru reconstituirea obiectiva a faptelor sint mai utile izvoarele narative chiar mai tirzii.

Editii [olosite : Michaelis Pselli, Scripta minora, ed. Eduardus Kurtz - Franciscus Drexl, vol. I-II, Milano, 1936-1941; Bibliotheca Graeca Xl edii .--levi (Me(Jmo)VIKT] Bl~A,toeiJKll), ed. C. Sathas, V, Atena - Paris, 1876.

DISCURSURI

A ACELL'IA~I ALTA CUViNTARE CATRE ACELA~I iMPARAT 1

(SM I, p. 18) ~ ... J Dar de acolo, poporul de dincolo de Istru 2 alearga 'inaintea ta, in goana de nespus. Acesta este un neam de nomazi si necivilizat, care-si duce viata la intimplare si care nu tine socoteala de vreun principiu superior si care impreuna cu trupul crede ca i~i pierde ~i sufletul. De aceea este indiferent fa ta de lucruri, nu mai putin ~i fata de moarte si se zoreste la razboi si se repede de parca nu i-ar pasa cu nimic dad moare sau dad altuia, cum spunea cineva, destinul i-ar scurta firul vietii 3. Dar cit de prefunda este inteligenta ta l Cit de adinca mintea si cit de mareata judecata! Socotind ca. ar fi 0 rusine pentru romei sa-si masoare arma tele in ordine de lupta cu astfel de oameni carora le este egal dad inving ori dad sint biruiti, ii adaugi ca pe niste gabaoniti Israilului tau 4, poruncindu-le sa care apa si sa taie lemne, iar ei prefera sa fie ingaduiti 53. intre in casa Domnului in loc sa salasluiasca in corturile pacatosilor 5. Si ce rninune ! Cei care nu vedeau nimic in afara de aparente au fost initiati in tainica noastra lnvatatura si s-au invrednicit (p. 19) de'riturile purificatoare de initiere si de jertte 6. S-a~l nascut ca niste noi copii allui Avraarn din pietre sterpe si din munti stincosi.

1 Cuvintare adresata imparatului Constantin al IX-lea Monomachos (1042- 1055),

probabil in 1048.

2 Este verba despre pecenegii care controlau regiuni din nord ul Dunarii. 3 Cf. Eschil, Choejorele, 505.

4 Cf. Iosua, 9, 15-27.

5 CL Psal mi, 83, II. Psellos se refera la trecerea pecenegilor lui Kegen in sudul Dunarii ~i colonizareu lor de catre imparat, in 1048, cf. Kedrenos, ed, Bonn, IT, p. 582-58i; FOllies, III, p. 150- 153.

6 Aluzie in stil clasicizant la botezarea pecenegilor lui Kegen,

AOrOI: TOY YITEPTIMOY, O~

" EITIKEKAHT AI I:EAENTIOI:

(S M I p 340) [ ] , ,

, ,. • " KUt 'to YE euu~u ' ,.

'to TrOAE~lov, elAA' t~n"Ep v , • , crtO>'tU'tOV' OUK ({VUlPE! uovov f]~!V

e' -. ~.,... ot KUt 'to ~up~upov' ' 'e' "

KU f]~o>v tV'tElVOV 'tu 't6~u 'to' " 'y 'to yup X E~ TrOU KUt TrPQll1v

, , ~, UTrEP 'tOY Irrrpov (nn,,' - "

a<pl1']crl xot, i'jv EKE1PE yiiv viiv ~, "1'., ... 1, vov unep f]~mv 'to ~EAO~

- ., , ucr~&VEcr'tU'tU YEO>PYEv , 7 •

VUV TrpocrrEeEl'tUl' Kui y{,yov ' 1 KUl, otc UVrETrUpcrU't'tE'tO

• ~ " E cru~~UXOV 'to elV '. '

KUl lcr'tUcreUl riil'" (naAUYyOl'" " n~uXOV KUl TrPOKlVOUVEUElV teEAE!

., "I' ., KU'tU ~E'tO>TrOV.

tTIXOI TOY '1'EAAOY ElI: TON

A KOMNHNON AErONTON TINnN m: . EN.· Tn yrOYI:TO MHNI TEAEYTA U

(S M I, p. 47/p. 48) Ti OUcrXEP' .' ,

f] 'tmv LKUemv" ~ , UlVEt~, n crrEvu~El~ SK ~aeOU~' e E<PPt~E ~UKpOeEV <paAuy~ ,

UTrEcr'tUA1']cruv of TrUp' "I ' -",

6 T - ., cr'tPQl crKOPTtlOt,

OUPKO~ 1'] PE~1']crEV 1'] pEetcr~Evo~, [ .•. ].

CUVINTARE A HYPERTIMULUI', CARE POARTA NVMELE DE SELENTlOS8

(SM I, p. 340) [ ... J Si acesta e luerul eel mai minunat: nu numai ca ni-l omoara pe vrajmas, dar si imblinzeste neamul barbar 9. Caci neamul care mai ieri alaltaieri i~i intindea arcurile impotriva noastra, vorbesc de neamul de dincolo de Istru, arunca aeum sageata pentru noi si pamintul pe care-I jefuia, acum n lucreaza foarte bucuros ~i cu aeeia impotriva carora se pregatea de lupta 10 acum se asociaza. Si lupta alaturi de noi eel ce lupta impotriva noastra si vrea sa infrunte primejdia si se aseaza in fruntea falangei 11.

STlHL'RI ALE LVI PSELLOS PENTRU COMNEN 12, clND SPVNEAT VNII cA AR MeRI IN LUNA AUGUST

(SM I, p. 47/48) De ce te necajesti? De ce gemi din adinc? S-a infiorat de departe falanga scitilor 13, s-au retras scorpionii de linga Istru 14, turcul eel neastimparat s-a domolit 15. [ ••• J.

SCRISORI

156. COMNENCU'I CARE ERA PLECAT IN EXPEDITIE IMPOTRIYA PECENEGILOR 16

(SM II, p. 179) C ... J. Supunerea celor mai multi dintre barbari fata de Maria ta, care esti de Dumnezeu incoronat ~i faptul ca unul cite unul ei yin la tine si-si apleaca capetele la pieioarele tale mi se par lucruri potrivite si eu multimea ostirii tale ~i eu nobletea spiritului tau lmparatesc. Chiar de n-ai fi fost asa cum te ara ta faima, prudent, viteaz, profund in gindire, inalt in eugetare, si ar fi fost indeajuns numai oastea ta ea sa-i inspairninte pe acestia si sa-i fad sa se chirceasca de groaza. Si chiar daca armata ta era foarte mica, ar fi putut sa-i inspaiminte pe ei sufletul tau viteaz. Deoarece insa si una si cealalta s-au aflat impreuna, 0 armata foarte numeroasa ~i un imparat foarte viteaz, desigur toti vor fi doboriti ~i se vor asterne sub picioarele tale. Nu rna mir imparate asadar ca unii dintre ei ti s-au predat.

, Psellos, care purta titlul de hypertimos.

8 Gen de discurs alcatuit de un retor in numele imparatului si rostit chiar de acesta din urrna, dupa imprejurari, in mari adunari festive la curte. Discursul de fata a fost alcatuit de Psellos in numele imparatului Constantin al IX-lea (1042-1055) si se refera la colonizarea pecenegilor lui Kegen, apoi ai lui Tyrah, in Bizant, d. Kedrenos, ed. cit., II, p. 581- 587; Fontes III, p. 150-157.

9 Este verba despre pecenegi, v . su-pra, n. 2. 10 Cu bizantinii.

11 Aluzie probabil la Kegen sau Tyrah, sefii pecenegi care tree de partea Bizantului, intre 1048-1053, cind se desfasoara marele conflict bizantino-peceneg in zona Duna rii de Jos, v . su-pra, n. 8.

12 Imparatul Isaac I Comnenul (1057 - 1059) . • 3 Pecenegii.

14 Pecenegii din zona Dunarii de J os.

15 Aluzie la victoriile lui Isaac I asupra turcilor selgiucizi, Stihurile dateaza probabil din 1059.

16 Scrisoare adresata irnparatului Isaac I Comnenul (1057 - 1059) plecat in razboi irnpctriva pecenegilor, in 1059.

(p. 180) Dar nu-mi gasc5c cuvintele ~i sint Impartit intre mai multe ginduri: pe ce oare s-o fi bizuit Selte 17 de n-a urmat pe cei mai multi ~i nu s-a refugiat la tine, impresionat, daca nu de altceva, de mare a ta inteligenta in treburile statului si de felul cum iti intocmesti cstirea ~i de faptul ca nu faci nimic in pripa sau cu neingrijire. Nedumerit in aceasta privinta, fac numeroase si felurite presupuneri. Fie ca e inspaimintat de tine ~i nu cuteaza sa se refugieze la tine, fie ca odata ce s-a inchis si s-a intarit in ascunzatoarea lui crede ca va ramine neatacat, fie ca doreste sa-~i formuleze cererile fata de tine fara alti martori. Sau poate ca. pierzindu-si sperantele de salvare s-a avintat pe calea razboiului, hotarit sa invinga in acesta sau sa moara. Tot rasucind in mintea mea aceste ginduri si alte presupuneri, stapine al meu ~i imparate, rna gindesc si la alteeva; nu e yorba de un lucru SigUL dar caractcrul neobisnuit al situatiei rna face poate chiar sa divaghez. ~Ia tern ca nu cumva acest barbar, care e un om foarte iseusit, sa nu se fi folosit cu abilitate de situatie si sa nu sc fi prefacut ea. se rupe de restul neamului lui, raminind insa in ascuns unit in ginduri cu ei si sa-i fi lasat pe unii sa se supuna chipurile, iar el sa intinda 0 cursa ~i sa puna la eale ceva tainic impreuna eu ei, ca sa porneasca lupte impotriva ta. Poate ca presupunerea mea e nelaloeuI ei, dar pe mine, preadumnezeiescule imparat, rna tulbura groaznie. De aeeea trebuie sa fie primiti cei ce se refugiaza la tine si sa nu le fie respinsa trecerea, dar sa fie puse la incercare cugete1e lor, nu numai prin cuvinte, ci, de se poate, la incercare prin fapte si sa se lupte unii cu altii cei ce s-au despartit unii de altii ~i abia atunci, incercati prin fapte si gasiti vrednici de crezare si sinceri sa fie rinduiti pentru lupta impreuna cu ai ncstri si nici chiar atunci sa nu fie crezuti intru toate. Ci Iucrurile sa fie tratate eu multa prudenta.

(p, 181) In ce priveste razboiul, nu pot sa-mi conving spiritul ea Maria ta trebuie sa-l prefere pacii. Chiar daca cea mai mare parte din armata barbara s-a separat si cea ramasa e egala sau mai mica, eu totusi rna tern peste poate. Caci gloata cstenilor se indreapta impotriva unei ostiri de marimc egala in ordine si cu precautie, dar pe una mai midi 0 dispretuie ste si de aceea cade uneori in extrema cealalta. Caci nu intotdeauna multimea dusmanilor provoaca fuga ostenilor, ci, uneori, chiar si 0 armata mica a rispit csti mari ~i bine intocmite. Cum cell' mai multe dintre realizarile tale de pina aeum s-au infaptuit pasnic, tot astfel sa faci si in vii tor. Am aflat de la multi ce avint de lEU a dobindit armata ta, de Dumne zeu adunata ~i eu cit nesat rivneste sa se infrupte din trupurile barbarilor. Si-i laud pe osteni pentru sufletul lor viteaz si eugetul asezat ~i pentru dragostea de fapte vitejesti. Dar neC011- tenit rna rog lui Dumnezeu sa nu cada i11 razboi nici unul dintre cei aflati sub porunca tao Cite capetc de barbari ar putea plati pentru un cap de romeu, fie el lancier, fie aruncator de pietre, fie erainic al cstirii, fie gornist? Nu c oare mult mai bine ea, far a sa cada in razboi vreunul dintre ai ncstri, toti barbarii ~a fie infrinti prin manevre pasnice ? :;\umai, preadumnezeiescule imparat, fapta pasnica sa aiba infatisarea infruntarii razboinice. Sa fie supusi ~i divizati si sa asculte in toate de vointa tao Si ehiar daca ar trebui "a fie trirnisi la razboi sau in vreo alta primejdie, sa nu se impotriveasca. Sa asculte intru toate ea niste sclavi, far a sa primeasca in sehimb bani, ei treaba lor sa fie razboiul si nimicirea lor insile pentru vointa tao

17 Sef peceneg din zona Dunarii de Jos, care a rezistat mai mult d2cit c~iLllti C onducritor peccnegi lui Isaac 1 Comnenul, d. Skylitzes Continuatus. eel. Tsolakes, p. 106- 108, Attaliat.es ed. Bonn, p. 66-67; Fontes. '[01. 111, p. 58-61, 68-69.

37

Poate di eu par a vedea mai exagerat decit multi lucrurile (p. 182) sau temator ~i iubitor de viata fiind iti spun, poate, asemenea cuvinte, Maria tao Dar cum tu insuti esti eel mai bun sfatuitor pentru asemenea chestiuni ~i cunosti preabine obiceiurile barbarilor, ai putinta sa gindesti si sa hotarasti mai bine decit oricine ~i asta mai cu seama dupa ce ai cerut mai iritii sa ti se dea Mariei tale parerile strategilor ~i soldatilor, care, pentruca adesea s-au nimerit in asemenea imprejurari stiu nesftrsit mai bine decit mine despre toate, dupa cum pe unele le-au patimit, pe altele le-au faptuit [ ... J.

69. iMPARATULU [ISAAC] COMNEN CARE SE AFLA LA DRl'~118

(p. 302) [ ... J 0, tu, mindria cea mare a romeilor, tu crezi acum ca prima ta biruinta sta in faptul di pe barbarulcare se arunca impotriva tuturor partilor armatei tale l-ai respins si l-ai zdrobit ~i ca l-ai facut sa fuga pe el, care parea pina atunci de neinvins, de nu mai in dura nici atacul nici vocea ta, ci ca un leu care rage fuge pe unde il due picioarele si se retrage in desisuri de padure sau in mlastini, Eu insa iti atribui multe victorii, din acelea pe care poate sa le numere [numai] un barbat vrednic si cu sufletul tare.

[ ... J. Iar cea de-a patra vietorie este ea i-ai infrint pe barbari mai Inainte ehiar de ate infrunta in lupta eu ei, i-ai inselat, i-ai invins prin manevre strategice, i-ai dezbinat pe potrivnici si pe unii i-ai facut sa treaca de partea ta, pe altii i-ai respins. [ ... ].

Dar cine oare nu-ti va admira orbita, ciclul drumului tau, privirea de ostean, trecerea prin strimtori pe care ai facut-o, acum rasfirindu-ti, aeum adunindu-ti oastea, felul in care ai rezistat? Cine nu va fi oare impresionat de faptele tale vitejesti, de vegherea ta, de grijile pe care le-ai avut, de daruirea ta sufleteasca, de neclintirea cugetului tau?

Iar cind vrajmasii s-au aratat toti laolalta ~i au slobozit strigatul acela cumplit de lupta, nu te-ai ingrozit de glasul lor, ci, aruncindu-le in schimb tacerea si linistea ostirii tale, te-ai aratat prin tacere mai presus decit barbarii ce urlau ea fiarele. Si te impresurau de jur imprejur ~i atacau ostirea ~i se napusteau, dar mai degraba decit s-o sfarime trebuiau sa tina piept atacurilor tale. Dar fuga din timpul noptii si strigatul barbarilor cind tu raspundeai cu atacuri atacurilor? Dar neinfricarea sufletului tau, cine nu le va admira? [ ... J.

Dad m-ai fi vazut cind mi-a venit in auz zvonul despre victorie, atunci ti-ai fi dat seama cum ti-am apreciat priceperea ostaseasca. Cad mi-am inaltat miinile in data si am aplaudat din rasputeri, Putin mai lipsea sa joe. Apoi, ridicindu-ma ca un apueat, alergam prin casa de colo colo, strigind tare si nu mai puteam de bucurie. Si am incalecat, cum puteam, pc nepregatite , am sosit la imparateasa si i-am impartasit si ei bucuria. Apoi, aparind in fata multimii in agora, am vestit victoria.

18 Scrisoare adresata imparatului Isaac I Comnenul, probabil dupa victoria acestuia a supra lui Selte, seful peceneg, in 1059. Psellos 0 celebreaza ca fiind "a patra" victorie a imparatului, primele trei - a carer enumerare retorica am lasat-o de 0 parte aici - sint, du pa e1 mari realizari in politica interna,

161. IIPO.tTON BA.tIAEA [I.tAAKIONJ TON KOMNHNON

, (MB 5, p. 416) Ei yap Kal. ll' 1t ' ,

rovrov o.Ki]lcoa, llT] of: "Co llf:ya "Cfj T] co "Co "CSAO~ "Crov 1tOAA.rov cou Kat llSYUACOV

IT] ,VSVtKT]Ko"Ca xui Ka"Ccop9coKO' ~ crry~ ~"Cpa"CT]~la~ KscpUAalOV EyvcoKa, o.J....A' W'-

ro " "Ca "CO 1tav AoytrOllal' '" .,

CO~, si Kal llT]Of:V 1tf:pa~ alcrlOv "Cot ~" ~,.. ,Kat;'tl Ka9' ll1tSpf30AT]V

"Cfj~ 1tpOeUllia~ Kat "COU Kam9app~ 0'01~ a1tT]V_"CT]KSV ~ycovlcrllamv, o.J....A' EVSKU V"CCOV "CT]V o.1tO "Cfj~ rrOAS~ E~OOOV om "CO~OU"C?V KlVOUVOV, 1tUV"CCOV o.1to"CpScovoufiorn [ ... J Kat OSOlOW 9' o:"Cpa"C01tSO,OV "CS "COcroU"COV o.9potcrat Kal. ; TS o.vaYKaia~ au"COt,- Tpoma',- ~ , apcr9uVStV, Kat Opuouvousvooc o.vacr"Cf:A.A.stv i' ~, . ., 'Y., 1tav"Co SV crulI1topir '" '

U'I'Tjll.o"Cspa, Ka"Ca"Csllstv "CT]' v A' A"', ~SlV, Kat ru 'tOU'tCOV Kp&inco

, , pappapov cr'tpanav Kat' s:o '

~llaxou~ smcrxdv Kat 1tpO'- Eau ' , ' 'tou~ 1tpocruoKcollsVOU~

A' ., 'tOY lls'tacr"CT]cracrSul K' , , S:O' ,

papu9pov rt cruvco9fjcrat o.OtS~oosu"COv' ,~ , ~l ~u"COv oe 'tOY 1tOA.f:lllOV

)m OT] Kat uove o.PKO-UcrlV" Kal Iva llT] ru 1tAsico Ka9s~fj~ EPro

Sl~ llsyu cr"Cpa"CT)y' , , '

'uAo'l'uxia~ l>7tOOsly"a 0" " • lU~ SYKCOlllOV, Kat llsi~ov 'tfj~ cr"'-

• ,.., n E"CSpCOV l1llap" 'I.,

IS1~ au'to~' KaK&ivot~ IItV OUK ' '~ "C~KO'tooV UU"COKPU"COpoov, 1tPOKIVOU-

. " ,.. sllSII. T]crsv oov osopuKa ' S:O' , ,

>'1'00 ru SAaHWIIU"CU Kat' ~ f3 ~ m, ou uS rourou; U1tS-

,.., "ClJ amll.si~ 1t&ptE p '"

v, [ ... J "C s'I'a~ rnv alcrxuvT]V &t~ EUOO-

'~ycb OE, i5v llWl "Crov EAAOyilloov uU"CO a ' , "

OU 'tT]V yA,ro"C"Cav Saulo' r ~ ~ PlSllT]KU~, Kal OV Ota"C&ASr~ E1tatvrov

_ ,..a~Sl~ q>tll.ocrocpoucruv .. • roosr ,,'

'tOU"CO 1tpocr![9nlll' d II' "S:O ' _,. T] pn opsuoucruv, llS'tu 1tUV'toov

" '0,.. ,..EV T)uT) 'to 1tav T]vucra ~ A - ,

sn AOYO~ OUOSLr sl of;" , _ ,~' co pamASU, KUt Ka"CwpSOOKa~

." sn 'to "COU 1tOASllOU 'tEA, • ,

Sl~ 'trov KawpSoollu"Coov a' va' 1t~ sr o~ T]ooPT]"CUt, 'tpsr~ cr&au"Cro

,.. lI.acrov llEl~ova ' , '

(0) llsi~oov llEV, 6 1tav"CsAT]''- ,"" A' A' " xtn uscnv, KUt "CsA,su"Caiuv' Kat

., 'twV pappupoov acpuvt' , e

ov lls'tacrKi]vcoO'l~ uu"Crov Kat" 'S "" ouoc, llscrT] , T] 1t'pO~ lh&pov

. ' • , ,..sm SO'l~, T]v syoo Kat 1tPW ~

.U!ata, T) !OU"COOV u1to"CayT]' a~T]S ' ,~ rnv Kall.ro, 'tpl"CT) xu t

II. &uoucru Kat 'to[l"" O'x' ,~

., T)llum Kat rou; 1tpUYllum,

87. LOGOTHETULUI DROMULUI'9

(MB V, p. 330) Istrul ~i imprejurimile Istrului lasa sa curga din abundenta ~uvoaiele cuvintelor. De ce nu faci, a~adar, sa se rostogolea~ca sprc noi aceste mari valuri, povestindu-ne cele intimplate in razboi, despre sapari de ~nnturi ~i abateri de cursuri de apa, despre incaierari ~i ucideri, despre schlmbarea frontului si inaintari. despre tot ceea ce lauda ~criitorii eei mai

vechi la Macedonean 20 [ ••• J.

(p.331) Nu stiu preabine ce ati tnfaptuit si implinit en vitejie acolo.

Cad ecoul faptelor voastre ne-a coplesit aici urechile ~i dintre cei care au venit sa-mi comunice ceva nou, unul vorbcste de atac, altul de a~teptarc, unul de lupta, altul de experienta si fiecare de altceva. Iar eu rna bucur de ce aud, dar nu pre a sint incintat de simplitatea relatarilor. 0, daca ar rasuna acum limpede vocea ta, nu in ritm taraganat, ci incordat si osta~~oc a1clituin-

du-ti scrisorile!

161. cATRE IMPARATCL [ISAAC] COMNE~

(MB V, p. 416) Chiar daca n-am auzit inca de sfir~itul multelor ~i marilor tale lupte ~i nici n-am aflat de marea ta implinire a campaniei tale, de pc aCum socoteoc ca ai biruit si ai dus la bun capat totul 21. Si inca voi spune. prin hiperbole : chiar dad stradaniile tale nu au ajuns la 0 inchciere feric iUi , totusi zelul tau si faptul de a fi infruntat cu indrazneala 0 primejdie atit de mare, in vreme ce toti te sfatuiau ~a nu iesi din Oras 22, faptul de a fi adunat o armata at it de mare ~i de a 0 fi condus [ ... J de a fi imbiirbatat pe cei ce sc temeau ~i de a-i fi domolit pe cei preacutezatori, de a le fi procurat acestora, de pretutindeni, hrana necesara ~i - ceea ce este mai presus ~i mai important decit toate _ faptul de a fi risipit armata barbarilor ~i de a-i fi oprit pe aliatii nadajduiti 23 si de a-i fi tras de partea ta, iar pe vrajmas de a-I fi zvirlit Intr-o prapastie fara iesire ~i, ca sa nu spun multele lucruri care mai urmeaza. toatc acestea numai ~i tot ajung pentru a lauda din plin priceperea ta osta~easca. Si, dovada mai mare a curajului tau, un lucru pe care nu l-au facut ceilalti irnparati, tu insuti te-ai aruncat in mijlocul primejdiei. Acelora nu le-a pasat de lucrurile de care s-au facut vinovati. tu insh le-ai acoperit ~caderile ~i ai

transforma t rusinea im para tiei in glorie [ ... J.

Iar eu, eel pe care tu 11 numeri printre oamenii pe care-i iei m seam a

si pe care necontenit il lauzi si a carui limb a 0 admiri atunci cind vorbeste de filozofie sau se indeletnice~te cu retorica, en adaug la toate aces tea ~i urmatorul lucru : dad acum ai si dus totul la cap at cu bine, imparate si ai izbindit, nu mai am nimic de spus, daca insa sfirsitul razboiului nu este inca larnurit, ginde~te-te la trei feluri de victorii: una mare, una de mijloc, una de rang ultimo Si sa fie pentru tine victoria cea mai mare desavir~ita distrugere a barbarilor, cea de mijloc - mutarea lor in alt loc si a~ezarea lor acolo, pc care eu as nurni-o chiar victorie de frunte, a treia si ultima - supunerea acestora vadita ~i prin infati~area si prin faptele lor, insotita intotdeauna de

19 lnalt demnitar bizantin. Serisoarea dateaza. din 1059 si se refera Ia luptele eu pecenegii. 20 Aluzie la Alexandru eel Mare. eonsiderat de bizantini un model a1 virtutilor militare. 21 Psellos se refera. la luptele lui Isaac I Comnenul eu peeellegii. in 1059.

22 Constantinopol.

23 Probabil uzii.

.41

i ~EXPl 1taV't'o~ "COV cpoj3ov Kal "CTJV lJ1tOKA.lcrlV exoucra' iva, si ~E:V "COU ~Bi~ovo~ XlJ~, ~Byicr"Cl1V XUP1V E~Bl~ eBq> "Cq> 1tuv"Ca ~B"Ca1tOlOUVn 1tpO~ "Co crI)~CPBPOV i ~B"Caj3UI.A.Ovn, d 15& Kat "Cfl~ 15Bu"CEpa~, t] Kai "Cpi"CTJ~, Kat oU"C~ E1tacr~Bvicr1J~

1tpuYllan, Kat U1tOXProv i}ytlcrlJ "Co 1tB1tpaYIlEvov Ka"COpeo>~a. [ .•. ].

29. [TOY AYTOY] ITPOl: TON BAkIAEA TON dOYKAN

(S M II, p. 42) [ ... ] Ecr"CTJKa~ rocr1tBP EV KEV"CPCP "Cor~ avaK"CoplKOr~ crTJIlBiol~

rov 1tuv"CU KUKA.OV 1t&PlOOBUB1~ "Cfj~ OiKou~tVTJ~' icr-cacral "Cor~ ~ Apmptv avn)crO>1tO~, 1tpO~ "CTJV TIBpcrlKTJV iJyrovtcral ouvalllV' uvacr"C{;A.A.Bl~ "Co j3upj3apov lcrO~, slrn OTJ 1tpO~ "CTJv Ecr1tEpaV Xo>pBi~ t] IlUMOV EV "Calm!> Kai 1tBpl1tA.ei~ , EucpPu"CTJv xui 1tapa1tA.Bi~ ulle"Caet"Co>~ rov "Iorpov,

. . te de [victoria] cea mare, sa ?-i cea rna}

teama si supu~eme. De vel avea par e pe toate le potriveste ;;1 le a~ea~a

mare recuno;;tinta fa~a de Du:nnezeu. c:: de-a doua sau chiar de-a treia [viccum e mai folositor, la~ de vel t luci pa~ tisfacut sa socotesti ca e un SUCCES

t . ] si asa sa te bueun de acest ucru ;;1, sa ,

one" I l

ceea ce ai facut L"'~'

~ - TeL DCC ..... S e4

29. [ ...... ACEU'IA~IJ CATRE IMPARA •

. i n rni il 1 msemnelor imperiale si tot ccolul

(SM II p. 42) Te-al asezat m mij ~eu bi t i ai incercat puterea en

' . T ti f ta-n fata cu ara 11, ,- . A "

lumii 11 parcurgi. e opres 1 a,. ' indre ti a oi, san, mal curind, ~a'_l-

persii 25, opre;;t~ c~tezanta barban~o~~_t: lungJ' Ist~ului, fara sa te misti din ghezi in acelasi trmp pc Eufrat ;;1

lac! 26.

. D (1050- 1067). Scrisoarea dateaza din 1065.

24 Constantm al X-lea ucas . .

25 Turcii selgiucizi. .. D _ impotriva carora Constantin a~ X-l:a

26 Aluzie probabil la luptele cu. UZ:l, la ~~a~~eil e idemii de ciuma care-i deClmeaza,

o b ti ne 0 victorie nea~teptata si nen:entail3~aJf~ltAttaliate~, ed. cit., p. 85- 86; Fontes, voLIII,

d. Skylitzes Continuatus, ed. Tsola.kis, p. ,

p. 60-63, 71.

XIII. TOY nAT P I A P X 0 Y ANT lOX E I A ~

.... H1ANNOY

Aoroz IlEPI THE MONAXIKHE IlOAITEIAk

XVIII (PG 132 col 1148) A'I: .

»ouroo xui "C~AIKOO't'O~ KaKOD ~<.,~ 0'01, .KUpll> 'I~O'OD XPtO'''CE/[ ... ] on "Cou

uv Xoto ncvev 7tOA1"Ccla tv8uvaO'~l>u~~ "COO'OU:'Ol\ XpOV01~ "Cij 'P(()~avi~ Kai "Cu laO'~tV(()~ {;VWTCLOV "Crov' 6<p9aAllrov 0' roc, Ka: "Co ~(()~EVOU a<p6~0)~ Kat 1t1>7tappll~

d a<p - 1 r- OU, OUK llyavUK"CTJO'a,- , , • 9

. . UVIO'Ilq> "CcII.Eiq> TJ~a~ 7tapE(0)Ka~' aAA'" ,. -" O,UK opytO' 1l~ a~i(()~,

IV ~EV, "Co "Crov TOUPK(()V ayplOv Kat a' 9 • ~n aVcXT:1 KUl ~uKp09u~Ei~. Kai

IV "Cn'A 1 _ E(()"CU"COV E9vo~ TJlltV E',- s:' "

, 'I~ voxo« TJ~ xwpav ATJiSOV' vliv 8' ,_ 1,,: 7tUluElUV l1YElpa~,

tL <l>payywv, "Ctl "Cfj~ AuO'sO):; AsnAU"CODV E, ["Ca ]"C(()V nU"CSIVIlK(()V xui Ko~<iV(()V

'1 ru ....

XIII. lOA N, PAT R I A R H C LAN T I 0 HIE I

Originar din Darnasc, numit si Ioannes Oxeites, patriarh int re anii 1089- 1098. s-a retras apoi in insula Oxeia de linga Constantinopol ~i a redaetat diferite scrieri polemice. intre altele si CuvIlltul despre rinduiala monahilor . in care apara proprietatea manastirilor si propune 0 reforrna a aeestora. Textul pastrat in Vaticallus Graecus 840. f. 174r- 183v a fost analizat de Y. Grumel, Les patriarches grecs dAniioche d u nom [ean, EO. 32. 1933. p. 279-2<.19 si REB, 9, 1954. p. 161-163; Chr, Papadopoulos, '0 nu-rpuIPXTJ'; 'AvnoxEiU'; 'Iconvvnc. E' 'O~EhTJ';, EEBL,. 12. 1936. p. 361- 388.

Edi!ia [olositii : J. G. Migne, PG. CXXXII, 1864. col. 1 117 - 1 150.

CCVi:\T DESPRE Ri:\])CL\LA :\10NAHILOR

XVIII (PG, (XXXII, col. 1148) Slava tie, doamne Isuse Hristoase [ ... ~ In aceste timpuri domneste atita rautate in imparatia romeilor si erestinilor: ~i se rasfata atita obraznicie ~i lipsa de rusine inaintea ochilor tai. Tu insa nu te-ai suparat, nu te-ai minia t cum s-ar fi cuvenit, ~i nu ne-ai dat pierzarii totale, ci te-ai stapinit si E.~:i miirinimos. Ai ridicat spre pedepsirea noastra cind nearnul salbatic ~i nclegiuit al turcilor. care pust ieste Rasaritul, cind multimile pccL'ncgilor, curnanilor si francilor, care dC\'dsteaza Apusul. '~ ... ~.

XIV. N I K 0 A A 0 ~ K A A A I K A H ~

XII (Sternbach, p. 327)

::Av fIEpO'~Koe; tu; E~UAaKtoiT] KUroV,

~v ~K~8tKT] mxpOaAte;, Civ HtT]e; AUKOe;, av ~atoVEe; poroO'tV, av 8poij .1uKT]e;,

25 8pau,O'ov, O?Va.tE, 8MO'ov auwu tae; yvu80ue;' ru t~KVa tT]PEt, KAfjfla POtPUl1Cjlopov ~Et~rovEe; av8T] , AWKa K<o)tMorov xptvc ... 33 ,IroavvT]e; O'Ot :aum KOflVl1voe;, AOYE,

o 7t0PCjlupopAaO'tT]tOe; AuO'ovrov ava~.

XXV (Sternbach, p. 339)

10 fIEv_80e; of:, tEp7tV?V Kai Xapav O'tuyvT]v PA~7tro, vuccovrn tOY rsxovrc xui tE8vl1KOta'

fl~pi1;;Emt Jl~V, ,7tpOe; of: tOY 8pfjvov P~7tEt,

tT]~ KEA n~l1v ptCjlEtO'av uO'7ti8a PAE7tEt

Kat, O'flt_Kpa xatpEt, tfje; xapue; 01; to 7tAEOV 15 urysv to 7tatpOe; 7tEv80e; Eu8ue; UflPAUVEt· KUVroV uAaYflOe; ouoaflou 7taptO'tpirov fIEpO'rov of: vwpae; ijPEJlT]O'EV 6 KtU~Oe;.

XXX (Stern bach, p. 348-349)

KAEt ~f: O'~pa:;l1YE, ~~crtAEU O'tECjll1CjlOpE!

~O~A~e; JlEV _T]PXEe;" una Kate! ~ap~aprov, (p. 349) Kat tO~OV stAKEe;, UAAU Kat' tvavtirov

20 ~OAE~e; uviO'me;, aAAU tOte; U7tl1KOOte;, ' ~e; ,Il11 8tap7tu1;;otvto tote; Evavtiote;

EV ,EKop<:Jl~Ie; Kai, JluHov d8porotEpate;' ~Ku8a5 o lEO'7tUe;" EtP07tOU Kai roi»; Fsruc, fI,EpO'rov KE,=-auV~e; itO'8a, 7tuO't ~ap~upOte;

25 fla(;rn~ ,Swu ~AllttouO'u tOUe; Atyu7ttioue;' 7tP?e; 7t~vtae; El~Ee; 07tA<J., ~OUA fje; T]tmopEte;, ~poe; 8uva~ov OE xui 't<'t, 8uvawu ~iCjlT] UppUl,;We;, TJO'8a' rooro 7troe; ou oaKpuO'ro; ~E, Ka~ 7tOAEte; 8pT]vouO'tV at tfje; 'AO'iae;

30 Kat JlaAAov autrov at Kat' Eupw7tT]V OAat,

XIV. N I COL A USC ALL I C L E S

A trait la sfirsitul secolului al XI-lea si incepu tul sccolului urrnator si a scris epigrame si poezii ocazionale care arunca carecare lumina asupra epocii sale. Prin sciti cl intelegea pccencgi, prin daci si peoni avea in vedere pc rom ani si pe unguri, iar prin geti se gindea la bulgari. Textul s-a past rat in trei manuscrise din Italia (AIediceus-Laurentianus XXXII, 33; Venetus-Morcianiis 524 si Veneiu s-Murcianus 498).

Ediiii jolosite: Leo Sternbach, Dissertaiiones philologicae Academia» Litierarum Cracoviensis, 36, 1903, p. 313~ 392 si Spyridon Lambros, N 'E/.A.l1V" 8, 1911, p. 3--59, 124~ 192.

Despre dad

XII (Sternbach, p. 327) Poate sa urle un dine persan, 0 pantera scitica, un lup getic sau sa strige peonii ~i sa tipe dacul, tu inclesteaza-ti falcile, Stapine 1, ~i zdrobeste. Copiii tai stau de veghe, vite producatoare de struguri, flori de Iivada, crini albi de pe coaste [ ... J. Intelepciune divina, ofranda aceasta ti-o aduce loan Comnenul, eel nascut in sala de purpura, stapinul ausonilor.

Despre Duniire

XXV (Sternbach, p. 339) Vad un doliu vesel si 0 bucurie ostila, care i], zdrobesc pe tatal muribund 2, el se imparte, inclina spre plinset, priveste la sulita celtica aruncata cindva asupra sa si se veseleste putin, dar durerea retine repede prisosul sau de bucurie, caci latratul ciinilor de Iinga Istru si zinganitul arcului persan n-au contenit.

Geiii se lupta ct! bizantinii

XXX (Sternbach, p. 348-349). Stralucite conducator de osti, imparate purtator de coroana ! Aveai sfat bun, dar impotriva barbarilor; (p. 349) trageai cu arcul, dar impotriva dusmanilor : ridicai cetati, dar pentru supusii tai, spre a nu fi sfisiati de vrajmasi in incursiuni mai masive. Nimiceai scitii, fugareai getii 3, erai fulger pentru persi si pentru toti barbarii biciullui dumnezeu, care a lovit in egipteni. Aveai arme impotriva tuturor, dispuneai de sfaturi si erai neinduplecat in fata mortii si a sabiilor acesteia. Pentru acestea cum sa nu pIing? Toate cetatile din Asia si mai ales cele din Europa te jelesc

1 Imparatul loan al II-lea Comnenul a adus of ran de mana.stirii Pantocrator din Con-

stantinopol in anul 1138. •

2 Alexios I Comnenul a murit la 15 august 1118.

a Prin lil;i~i autorul iatelcgca pecenegi, iar prin geti pe vlahi sau bulgari.

impreuna cu mine: caci sint si eu cetate. Dad sint tndurerata ~i pIing mult, nu-mi pierd curnpatu l, deoarece sint 0 fire masurata si am creat fiinta ta

glorioasa.

Despre scitii de la Dum'ire

XXXII (Sternbach, p. 353-354). Dar Alexios Comnenul, puternicul si evlaviosul pur tator de coroana , stapinul ausonilor, mi-a deschis maruntaiele: ~i ce sa-ti spun? A gasit 0 comoara inepuizabila, a devenit glorios, s-a tnscris In rindul imparatilor ilustri, a avut rude de neam ales si copii de aur, vlastare dulci ale viei sale, ~i prin ei au venit succesele rnele. Tipa celtii, scit ii de la Dunare si pruncii persilor, copiii mortii protivnice, pre cum si toate neamurile impinse de furic spre pamintul ausonilor.

(Lambros, p. 44). Te-ai increzut in acestia si stapinesti singur de la un capat la altul al pamintului. De bratul tau drept trernura copilullui Ismail \ sirianul trufas, babilonianul, scitul, peonul, tribalul, ilirul, dalmatul. Acestia iti pregatesc [ovituri "cit sint zilele de lungi", cum striga regele si cmtaretul

David.

(Lambros, p. 146). Tu fii victorios din nou, cum ai fost pin a acuma.

Au tremurat de puterea coroanei tale pamintul Antiohiei, Halepului si cilicienilor, toata tara s irbeasca ~i a panonilor, regele Siciliei, semintiile scitilor, neamullaudaros ~i plin de rnindrie al Italiei ~i Nilul care spala cu apele sale

pc egipteni.

Lu pte l a ])1111<iI'C

(Lambros, p. 179). Manuel 5 eel inflorit in purpura, mare conducator. a dat mii de lovituri de tot felul pamintului locuit de peoni si le-a deschis un morrnint pc marele Istru ca unor calcatori de juraminte ~i dusmani ai lui Dumnezeu. El lc mai adauga si aceasta lovitura amara, luind parte la actiune *i invingtnd singur. A judecat ca un comandant distins, a rinduit trupe foarte deosebite, te-a ales conducator de osti pe tine, Ducas, si te-a indemnat sa inaintezi din Vidin spre Istru ~i sa aduci de acolo captiva multimea peo-

nilor care a navalit in tara.

4 Co pil ul lui Ismail. adica arabul ,

s Manuel I Comneuul (1143- 1180) a tuprat ell ungurii in anii 1162- 1163.

xv. DE VLACHIS IN A THO:~HS MO:\fTE

~lHrm:u: MEPIKH TON EIIJ:[TOAON _

IIATPIAPXOY, rENOMENH ;AATE.:~.IOY BA~JAEm: KAI NIKOAAOY A ~IAIl>OPOY~ KAIPOY~

xv. Y L A H I L A A THO S

Codicele g rec 382, din secolul al XV-lea, de la manastirea I';iron din muntele Athos, con tine 0 re1atare despre scrisorile schimbate intre patriarhul Nicolae (1084- 1111) si imparatul Alexios I Comnenul (1081- 1118) intre anii. 1100- 1104 eu privir,e la prezerita unor vlahi la muntele Athos. Acestia forman 0 eomumtate sau catuna (lCUtOUVU) de 300 de familii eu femei si copii, aveau turme si se aflau pe muntele Athos la cererea calugarilor , fiind socoti ti tributar ii (OOUI..01tCiPOtKOt) manastirilor. Ei aprovizionau muntele eu lapte ~i Iina si Iaceau diferite servicii, avind in schimb dreptul de a-si paste turmele pe dorneniile acestora, Expunerea evenimentelor este Iacuta de calugarii Ioannes Trachaniotes ~i Ioannes Chortaitinos. 0 parte dintre monahii de la Athos au reactionat impotriva prezerrtei femeilor, s-au organizat in jurul egumenului Ioannikios Balmas de la Lavra, s-au adunat in eapitala Caryes si au trimes 0 delegatie la imparat cerind indepartarea vlahilor. Majoritatea calugarilor era insa impotriva alungarii acestora si a ripostat cu hotarire, para sind muntele Athos. Conflictul intre calugari, patriarh si imparat s-a incheiat prin decizia acestuia din urrna, in care eerea intoarcerea calugarilor la Athos si plecarea vlahilor. Un eomentar dezvoltat la M. Gyoni, Les Vlaques ~u Mont Athas au debut dw XIIe siecle, "Etudes slaves et roumaines", I, 1948, p. 30-42, In aceasta relatare se oglindeste tendin ta ealugarilor spre mai multa independerrta si indepartarea arnesteeului din afara, adica a patriarhului si a mitropolitilor. In al doilea rind se vede dorinta de a indulci unele reguli monahale si de a usura aprovizionarea eu alimente si imbracaminte. Aprecierile aspre si nedrepte des pre "rautatile vlahilor" porneau din tabara unor extrernisti fanatic; in lupta pentru putere si erau fara. indoiala patirnase, deci ele trebuie judecate in lumina realita tilor istorice din acea epoca,

Ediiia [olosita : Die Hau.pturkwnden. [iir die Geschichie dcr Athosl.loster grossienteils 1tzm erst en Mole herausgegeben und mit Einleitungen versehen 'Jon Ph. Meyer, Leipzig, 1894, p. 38- 47, 163 - 183.

t

'J

~ i

i

EXPCXEI{E AMAxu~TITA A SCR1S0R1LOR IMPARATULL:I ALEXIOS )1 PATR1ARHULU1 XlCOLAE FAcCTA IX DlFERITE T1MPURI

(p. 163) Spunea monahul loan Traehaniotes ca cele petreeute la Sfintul Muntemaiinainte~idelaineeput.adica cele intlmplate inainte de hotarirea patriarhului si dupa hotarire, au fost scrise nu numai de monahul Leontios episeopul, ci ~i de multi alti sfinti parinti. Ele se infati~eaza spre stiinta in felul aeesta.

Dupa alungarea turmelor si vlahilor din Sfintul Munte in loe sa multumeasca lui Dumnezeu ca a indepartat 0 urgie mare si vatamatoare, ea prin pedepsire Dumnezeu ne-a venit in ajutor si a curatit Sfintul Munte, muntele ales de Dumnezeu spre a locui intr-insul, ei se jeluiau inca ~i mai mult si se bateau eu pumnii in piept. Si era in Sfintul Munte framintare mare ca in Egipt. t~i aminteau de hrana imbelsugata din Egipt, de camuri si de caldarile de gatit, de ceapa, usturoi, ~i pepeni, caci parintii de la Athos nu mai puteau uita binefaeerile vlahilor : bueuriile si intilnirile, laptele, brinzeturile si lina, ospetele, schimburile de servicii si afacerile eu ei, adica dintre vlahi si monahi, apoi betiile diavolesti care au aparut pina la urma. lntrase diavolul in inimile vlahilor, deoareee aveau cu dinsii si femeile lor, imbracate in straie barbatesti ca pastorii : pasteau turrnele, slujeau manastirilor, adueeau calugarilor brinza, ~apte si stofe, faceau ~i piine in paraclisele manastirilor si erau, sa zic asa, iobagii ~i slujitorii indragiti ai monahilor. Faptele rusinoase savirsite de ei nu pot fi niei povestite ~i niei auzite. Dar eei care sufereau si urau greseala ~i doreau sa Indrepte pacatele, au spus si vestit toate aces tea nu numai sihastrilor, pustnieilor si schimnieilor, ci au aratat in scris (p. 164) ehiar si patriarhului ehir Nicolae, anume ca vlahii au ea pastori femeile lor. Ce a savirsit diavolul

51

i<; YUVUiKU<; UUtrov Exouen ~OcrKOU<;· ocru OE 01' nurtov E1tPUttEV 6 OUi~OAO<;, U 9E111<; Tjv ypa<pij 1tapUOOUV(ll. TIAijV OUK Ecrtt KpU1ttOV, 0 ou yvwcr8i1crEtUt ui Bi<; <pUVEPOV eAeTj. ' AAAU tUUtu jlEV UcrtEPOV. TIEpi OE trov BMxwv, jlunOV t trov jlovuxrov ti'j<; EK~OA i'j<; Ot TjyijcrOjlUl, xni ocru £1tpaXSTj(mV rors, EUPEV DV opyuvu E1tttijOEtu 6 E<pEUPEtl']<; ti'j<; KUKIU<; 6 ESaVWSEV <pSwvilcra<; tilv f)jlE.puv sWTJV xui tsopicrtou<; i1jlii<; 1t01T]cra<; xni U1tO SEOU KPU1ttEcrSUl KUt 'tOY rvorov KEpoaivElV &<pSUcrE KUt £v 'till ayfcp OpEl. Kni U1tE~aAEV Bi<; 'tou<; ayiou<; ~povta<; 1tpO<pacrEt<; Oi'jSEV EuMyou<;, on EV'tOAilv eOWKEv 0 1tUTPlaPXTj<;, Kai rv U1t08aVrojlEV WOE, ytVOjlESU Ui'tlOt ti'j<; 'l'Uxi'j<; T]jlrov. Kai £<paVTjcruv wcrd ~po<; ta pilllu'tu uutrj)v, ~lUAAOV oE <pPEVOATj'l'IU<; aVajlEcrm, KUt WUWV 'tOY Mrov K:OUcrUVTE<; oi 1tOAAoi, ou uovov u)'uP'troOTje;; AUOe;; aAAa xci 1tOAAOt trov €AAOjlrov uV8pcimrov xui T]YOUjlEVroV KUt 11<rlJxucrtrov EtapaXSTjcruv, OtTtVEe;; E1tO"-E.ouv jlE'ta trov OUtjlovrov 1tEVtT]Kovm Kat t~T]KOVtU EtTj, Kat OUK '(crxucrav UUtou<; :l3uAEiv U1tO 'tae;; KEAAae;; UUtrov. TO'tE OE, rors i'jv iedv jlEya SEUjlU xui no/.Aou )ijvou dl;1OV· U1tT]PXEtO roivuv KAalrov 0 f]cruxacrtl']e;; npoe;; roi»; i1cruxu~ov'tu<; ;yrov 1tpo<; UUtoue;;, ocra nupu trov 8UljlOVroV £ol86.XSl1· OjlOIWe;; Kai 0 f]yotJIlEVOe;; )Oe;; toue; ijYOUjlEVOUe;; AEYroV, on U1tO lOU VVV WOE OUtE sroTJv EXOjlEV OU'tE la1tUUcrtV, £nEtOTJ lOUe;; BMxoue;; KUt ta 1;0u £K~UAAOUcrl, UAAU KUt 1tatpulpXTj<; .ov to opoe;; EOEcrjlTjcrE KUt ta I;UAU KUt ta vspu. 'Hjlde;; 81': xoinv xotvciviuv °IlEV tv till OPEt 'till ayicp; olurn OLOEj.liuv. Tors OT], rors ilv lOEtV crl..icrjlu'tu

li nupucruvuywyae;; KUta t01tOUe;;, KUt AuocruvUK'tUe;; xui Aa01tAUVOUe;;, Kai 'to r.EieEtV lAAOV 11 1tEi8EcrSat xni ypa<plKroe;; Ei1tdv, E8EVto de;; oupuvov to uiJ'trov, KUt YArocrcra UUtrov Oti'jASEv E1tt 'tfie;; yfie;; xui ioe;; uemi8wv U1tO ta XEU,Tj UUtrov

:ta 'tOY ~uuio, on rt 0081::\11 cot xc.i rf 1tpocrtE8EiTj cor 1tpOe;; YArocrcrUV ooHuv; ri 'tu mivrn tl;OYKwcrEV 0 KUlpOe;; £KEIVO';. 'El;i1PXOVto yup jlEta 'trov B/.axwv nv 'to 1tAfi80e;; tmv jlOVUX&v Eie;; rov apxovtU tOU xoouoo xo.i T] AUnT] mmAft~KEV l1jlrov tijv KUpO(UV, Otl ou uovov of ouillOVEe;; Exatpov IiIJ,a Kat ~lOvaZOt

UUto. TptUKocrtat yap <pUjlE/-.iat ilcrav a1taVtEe;; of BAUXOl, 0 oE J)a.crl/,EU<; Touvae;; EAEYEv ElVUl to 1tatpHipX1J, WcrtE Kat OEKUt(UV (p. 165) [1tOAt.UKt<; oUAij8Tj Eie;; uDwue;; SElval, OlU 81': rou; apxovta<; 'tmv E1ta.PXLmv OUK E8t':A.11crE )to YEvtcr8Ut, Ivn jll'] E1ttl3upmcrl til. jlovucr'tijpw, KUtuYlVrocrKroO"l oE KUt roi«; vuxoue;;. Kui 6 jlEV Upt8jloe;; tmv B),uxwv KatUOTjAO; YEYOVE, 'trov 8E jlovuxrov Ie Tjv apt8jloe;; 8taypu'I'ucr8ut Kat St1tEtV 'to a1tElpOV 1tAfj80e;; EKEIVO. Kat (IJ tOU )jlUtOe;;! "EAEYOV, 0 i1cruXacrTije;; EV nl> oE T0 TCl1tcp, 0 U.KOUcr'tO; Kat <popcpo; e;; OU(1l0crlV, ~lET(l "COli OEtVoe;; O'UVE~EPXETal BAUXOU, KUt 6 OElva. EllAaj3tO'T0:.We;; )UIlEVOe;; IlEta WUOE tOu i1youlltvou crUVI::~EPXOV'tUt, 0IlOIV); KUt Ta AOUra ~lOVUlpta IlETa 'trov UU'tc'i'lv <piArov O'UVE~tPXOVTUt BAUXrov c11tUVW; rcUVOtKl. 'Hv 81': tV 'tel 8EOK'ttcrTU Kat llovucr'tllPHl SEO<pUAU1CTU U1tO Kom1;mv KUt TU<pI,roV YEIT<OV <puAunOIlEvu. Kui oihroe;; KaTTj),(OvicroTO {) apXWV 'tOll crK01"OUS KaHlOl&~Ut 0"(0 UUTroV, 0 VOTjtoe;; <Dapuw KUt i';1ttO"Uput aUTOUe;; ~wiou<; EWe;; 'tOY 1tOTO.j.lOV 3uJ.,rovoe;;. Kai ou 1tUUE'tat IltXPt Tfie;; crllllZpov 'ta Ulna 1tOtrov 0 O'KOAtO'; op(h;:wv.

TouTrov oE OUtroe;; YEVOjlEVroV, ErcEcrTTj 1'1 EOP'tTJ 1"1'\e;; XPWTOU YEvvil'J£(J)e;;, cruvux8tvTEe;; a1tUnEe;; KUTa 'to cruVT]Si:e;; Eie;; Tae;; KupEue;;, rcp(ihov IJ.EV o.vE9f.llu- (IV 'toue;; OTjIJ.TjyEp'tUe;; E1t' EKKATjO'iue;; niie;; {) AaOe;;, 'tove;; Aa01tA.U.VOUe;;, "COue;; 'tupucr'me;; 'tTJv EKKATjcriav tOU ayiou opoue;; ro<; 8fj9Ev EK EuMyrov 1tPOq>UO'EroV. "E-r:f:lTU EK O"uvTj8Eiue;; KpouO'jlU'toe;; YEvolltvou Ku8iO'uV'tE; tv T0 KPt'tTjpicp tI;EAt~U\'TO pae;; 8f:OcrE~Eie;; tpSte;;, TOV TE jlovuxov KUP '!WUVViKtOV Kat i)YOUjlEVOV 'tou BUTO- 5(ou, KUt 'tOY 1l0VUXOV KUP }:UIlEWV Kui f)YOUIlEVOV TOU KapaKu)),ol) 1..:o.i KUO"Tajlovhou, O"uyysvijv OVTa tou ~aO'tA.tro; Kllp 'AAE~iou Kui OUO £;n-'l1-

u;, 'tOV Tsu(vov KUt 'tOV <DuAaKpov, Kui unEcr'tEtAuv auw·:e;; 1tpOe;; TOV BW:H/,EU 'AAE~LOV, YPU'I'avTEe;; KUt E1ttcrTO/,ijv 1tEptEXOUO"UV oU'tro;.

« ~Ecr1tOTa T]jlrov aytE. rwroO'KETW TO KpUTOe;; 'ti'j~ l3acrtAEiae;; O"ou, Ott ij &VTO/.l1 1tutplipxou a1taV 'to opo; E~roKto"E· Kat OEOjlE9a 'til; Kpa'tUta<; Kai &.yia~

52

. . f A edintat serisului. Dar nu exista lucru

cu ajutorul ~or mc~ "", putea I :n~rsa nu iasa la iveala 1nsa, fap~ul acest~

ascuns care sa nu AaJ~nga c~mo:cu!j is rava vlahilor, sau mal degra~:la. s-a prod~s pr~a tirziu, V~l t~rat~t~~~ci.PNascocitorui rautatilor: care disa monahilor, !jl tot c: s-<: m .lmp de de fata lui Dumnezeu !jl ne a?uce truge viata, ne ~ace sa pnbegl!ll: ne fSf:nSfintul Munte. ~i imprastia printre moartea, a gaslt unelte potrivite t· tiel ite ca adica hotarirea ar fi luat-o sfintii monahi tot felul ~e l?rete~te 1 me : u VO~ putea da searna de sufletul

patriarhul si daca munm m e~!pu ~~e;i a~mestec de nebunie. Auzind aceste

nostru. Cuvintele lor era~ vor a goa ltimea nevoiasa ci si numerosi. . r t t· nu numai mu tl "'. . . zvonuri, multi s-au c a l?a : .. . re se lu tau cu demonii de cmcizeci

oameni de seama, conducator~ ~l slha~t~?,. cal nge In chiliile lor. Puteai vedea

sau saizeci de ani si l~U er~t.m ;tare ~t~-\:c~imi. mergea sihastrul plingtnd la atunci ~ev<: .grozav ~l vre m~ : mu de la den;oni, la fel ~i egume.n~I .la. alt schimnic ~l-l s~un~a to! ~e mvata~~ainte nu mai avem viata si m<_:l l~m~te, egumen, ~1 se jeluiau ca. ;: acum ~ rmele lor iar patriarhul a mcatusat deoarece ii alung~ pe vla hi l!llpreun~~:iuce ne rnai ramine in Sfintul Ml1n!e_? de tot muntele ~1 Iem~ele ~l.apele:. r , d binari Intilniri tainice, adunari, Cred di nimic. Atunci a'.:ea1 ce sadve.zlt· ez. deg~aba de a indupleca decit

. ~ . d· t loc m altul onn a mal . .. A ~ 1

peregrrnari In r-un . ~ , '. D ·d inaltau nimicnicia pma a

l~ A d 1 t "1 dupa cum sene a VI , " ,

de a se asa m ~uPAeca T' Al ~. indreptau fierul sulitelor spre gru:na- cer, urn ple au p~mmt~l de gl ceadva si 1 f . cind ai 0 limba inselatoare r Pe

. 1 " ~ e ti ee poate a sau 0 en, 1 h ...

zunle or , caci c .' _~ ~ . tul acela caci impreuna cu v a~ 1: ~e~~a toate le-a umflat ~l rav~?lt m~men . ~nahilor i ne urnplusera inimile

impotriva stapinului lumii toata lm~~I~~a :nIt atit d!monii, cit si mon<:~ii: de durere , deoarece se buc~rau da f ·1·' iar imparatul zicea di sint unitati

.. A - de trei cute e amI 11 1 . _

Vlahii erau m numar - ~ Ad' lte ori (p 165) sa le impuna

. hului d ce hotarise e mu. . ..

supuse patnar u .Ul, .eoare -d·' ina conducatorilor de provmcll,

zeciuiala, dar nu izbutise ~~est _luc~ ill pnc h· Numarul vlahilor a putut

A . ~ ~ t nle "1 supara pe mona 1. • . ~

spre a nu mgreuia manas ~ T ne utinta de aflat ~i de spus, caci parea

fi cunoscut, dar al mon~hl1or e~a cll; P, E· ~iceau . sihastrul din locul cutare, o multime fara sfirsit. :;il. ce e~a e mm:re. 1 a cu ·'~lahul cutare; evlaviosul ascultat si temut de diavoli, merge lmpreunl tare de asemenea si cei din

-... A a cu egumenu eu ,_ . .

egumen cutare merge 1mpreun .. A ~ cu vlahii prietenii lor. Puteal

celelalte man~stiri ~leaca cu totll l~~[t~~~~anastiri ;amineau sa fie su~p~avedea cum sfll1tele ~l ~e ~u~~e~eu p ~ urn lu tase ~i cum ii urmanse veghiate de b~trini ~~hlOp~ ~~ fara '.:~d:~~~ Ic~a ~tere firaonul cel dE~tept pina. conduca .. torul ll1tuneneuiUl ~1 cum ~1 tl.. A ~ P i sa fad la fel bucluca~ul de la apa Babilonului. ~i nu inceteaza 111Cl pma az

diavol. .t sarbatoarea na~terii lui

In timp ce se petreceau .. toate ace~~ea., t ~ea~ es. Au afurisit mai intli

Hristos ~i s-a';l adunat c.u ~Otll~ c~ . de. 0 1ce~a~e /cei rataciti ~i pe cei car~ eu toata mulflme<: pe ~el ra~ra~lt1 dl~ ~~~lul de Ppretexte bine ticluite:_ Apo~ tulbura bisenca dm Sfmtul un e ~~ .0 s Ia vot ~i au ales trei barbatl dup~ ruptura intimpina~a ca de °e ~~~~~uf~hir Ioanikios, egumen la Yatotem~ton de dumneze';l' ~l.anume p n la Karakallos ~i pe egumenul ~e la pedi, pe ~onahul c~lr Slme~n, egu!lle lexios recum ~i doi obsen.a~on, ~e Castamomtu, 0 ruda. ?- imp~r~tuIIUli A ~. t '1 ~hir Alexios, dindu-le ~l 0 scnTzainos ~i Phacros, ~l 1-a~ tnmlS a mpara u

soare eu urmatorul cupnn:.: ~. A ~ t ca hotarirea patriarhului

"Sfinte Stapine! Afla, Cana t\ 1mfc~~\f'sfintei imparatii ~a anuleze a golit de lume to~ ~unte~e. er:~iruC~~ avind voi lini~te, ducem ~i noi 0 aceasta hotarire, GaCl munm cu t.

53

f3acrlAsiac; oou, onCOC; AU(]'l1tal tiJv EVtoAiJV, Ensi 1t(1V,SC; UnOAAUllS9a. 'Ev yap 'r1j UllStSPq. YaAiJVlJ xui illlstc; TlP&Jlov Kai ilcruxlOv J3iov oUlYOJlSv, SUXOJlSVO\ xui to I (p. 166) Kpato~ ~fjc;' J3acflA.siac; oou, xui npocr9iJcrsl 6, 9soc; tOUC; xpovouc; autfjc; JlaKpouc;, WC; tq> 'sucrsJ3st J3acrtAst 'E~SKiq., iva WC; au,oC; Kai cru U1;lco9ijc; jlS,a napPllcriac; sinsLv to Enoupaviq> J3acrlAsL Kui 9sq)" «MviJcr911tl, Kupia, WC; snopsu911v EVW1tlOV oou JlSta UA1l9siuC; EV Kupoiq. tsAsiq., Kui ta upscrta EVW1tlOV <TOU Enoillcru. 'HJlstc; oE nUAlV, WC; &XOl1Sv Kui OlUKsiJls9u, npoc; os ASYOJlSV, on EUAOYOUV't"BC; os SUAOYllJlEVOl, of. oE Ku,apwJlsvoi os KSKU'iJpuv,ul, Kui U1;t&crUl cs KUPlOC; 0 9soC; tfjc; JlspiooC; troy uyicov Kui J3ucrlAEcov JlSYUACOV Auuio Kui 'E~SKiou, xci nAllcriov,ou EvuyiolC; Kwvcr,uv,ivou sups9iJcrs,al 0 Bpovoc coo xui JlSta troy uyiwv UY'YEAWV EcrU SUCPPUlVOJlSVOC; SVW1tlOV 'tOU esou siC; ulwvu utroVOC;. Kui zuIps K;Ut &Ppwcro EV KupiQl nuvolKi.»

Tuiirn AU!3WV Ent XSipuC; () !3ucrtA.SUc; KUp 'AAE~lOe; KUt OA.OV ,0 nUMtlOv Kui i] cruyKl.lltOC; UKOUcrUV,sc;, ,0 J3UcrtASt crUVS!30UACUOV, 'OV nu,pluPXllv EA9sLV teui unoAoyijcrucr9ul. '0 Os !3ucrtA.SUc; Ot' suM!3ww OUK ij9EAllcrs tuu,u nOlfjcrul, liAA' EYPU\jfS npoc; uu,ov tuu'fl, unocr,siAuC; Kui uuwuc; tOUc; unscrtuA.JlEVOUC;

.LOvaxouC;. ,

«Tldrsp aytS KUt OiKOUJlSVlKS nu,pluPxU, oIoue;, on EVWA.l']v EOWKSV 0 9soC; :0nponuwpt T]llrov EV 1"0 nupuosicrQl Kat oUOslliav OA.llV T]IlEpuv, tuxa of; oMs :psic; wpac; EcpUA.a~sv. Kui lOou T] EVWAfj coo l':~ijA.Sl\jfS ,0 aylOv opoc;, lliJ unocsiJlsvov tij O"ij i';~oucriq. 'AA.A' uno troy !3acrtA.EWV Ka,a owooxl']v 1"OU,o l':9EO"1tlcrav :ui OUX uno anllC; l':~oucrtac;' uU' WPlo"ctV EA.SUeSpov 't"Ouw slvat uno nucrllC; nllPsiac;' dUo. teal uU,OC; TOUC; apxov-rac; TroV EnapXlrov ll110slliav IlS,oxiJv ExSLV v ,0 uYiQl OpEL. Kat yap EYW au,oc; nOA.A.Utele; ij!3oUA.ije1lv oSKa,iav £meSiVUl oiC; BMxOlC;, dna 1UC; suxac; ,rov I (p. 167) na,EpC>JV ouO"wnoullsvoC; Kat OUI ouc; apxovwC; ,roy EnapXlrov, tva Jll'] n)"EOvsKTrocrl 1<X 1l0vaO"Tijpla, WC; EXOIlSV UV1ec; ,0 nA.SOVSKnKOV, Kat iva Ill) Ka,aYlvwcrKWO"lV 10UC; 1l0vaXOUC;, 'tOUW OUK Ttoillcra. Ti OE: O"Ot EOO~S, nu,sp aytS, dnopro, ElloiJ Jll'] edijcravwC; OA.WC; KaV ovov uKoUaat 10 unsA.aa8fjvul 1<1 ~0a, ana Kat IlTj'ponoA.l1m nll oPlcrJl0 V1EA.S~av, «a 6 9soc; EKnas », A.EYOVTSC;, «sic; JlStUA.Tj\jftV Kat nuna unEm~sv I'COKU1W ,rov no8rov aulOU », 61l0i0.)::; Kat 1WV inoUllsvwv noAAoi. Xutps Kui JPwao EV Kupiq), »

TUU1U 6 natpuipXllC; OS~UllsvoC; KUt uvuyvoi)::; 1<X TOU !3aalA.EWC; ypulllla,u v1s8ijA.wcrsv ,q:, !3ualAf:i ,UU1U.

« KaA.mc; sIna~, OEcrn01u uou aYl<:, On cru 6 £xwv Tl']V i';~oucriuv KUt 111v .6fkcrtv ou U1tEYPU\jfUe;, of Jlll'ponoA.l't"m OUK ij8EA.1lO"UV, ana llaUOV UV1EAs~av, ; nupuvollov 10 YSVOIlSVOV, ,mv 1l0vucrtllP[wV oi i]YOUllsvOl nA.EOV nuV't"wv apuXellcruv, Kat tyw nmc; dxov TOUlO nOlfjcrul; u.A.A.a Ota TelC; KUKoupyiaC; )V BA.uxcov Kc.~i 'tac; n~A.scrtoupyiae; aUTmv EOf:~uwrlV TinoTS, 8lon JlEYU i'iv TO lVOV KUt OAE8p1OV, wcrnsp yap Ot MaOtVUlol Enoiouv, Kat l':KuA.A.wmi;;ov ,ae; VUtKae; aUTWV Kui i::cpspov i';vWTCtOV wi) ),aou Tmv 'Iouoaiwv, 'iva nopvsum] A.aOc; Kcd unompu<Pll'rUt autoue;6 8soC; Uu,mv, OUTWC; Kat 6 OlU!30A.OC; sicrfjA9sv ; TaC; KupoiuC; Tmv BMxwv Kai i';cr,oA.li;;ov nxe; YUVUtKac; KUt ,ae; 8uyuTEpaC; Kat f:8UovtO crxfjlla uvopslov, tva KU'rUatpE\jfU tOGe; sucrs!3me; 8Uov'rUC; i;;fjv Kui COY UUTaC; wcrnsp !300"lCOUC; Ils8' {;uuTmv, aA.A.a Kai sic; TaC; i5ouAsiac; Tmv JlovallPiwv, micrac; aimIC; dxov of 1l0VUXOt i';1;UnTJPsToucrae;. Ta of; un' au,mv ysvova aicrXPov Ecrn TOU ~{;yf:lV i1 YPU<PSIV i1 UKODSlV. Ot ouv nu96vTsC; Kai n'lv apTiuv ~lcrijcravTsC;, aihoiJlOl OEowKav TauTa ErypU<PCOC;, ,OV 0sov Ilap,upa oJ3aA.A.Ollsvot. Kai 'Taum ~i;v Itspi ,fje; KUKiac; Tmv uvocriwv B).uxwv, OTt SUPEcrav 86A.101 Kai u.naTsmvsc;. IIspi bE Tfje; i';vTOA.fje;, on E~EA.St\jfS TO ayLOV opOC;

:i on AEysml, « OiKSi~ xstpi unEypa\jfsv () nu,pluPXllC; », <Plllli, «dvacr1uvTsC;

c IlUpTUpse; aOlKol, a OUK eyiVWcrKOV, l'jPWTWV Il0t. « YAA.Awc; TS Os cru roc; 6 £X(j)v 111 v t~oucrxiav ou untypmI'UC;, T] crovoOOC; Tmv nUTEpwv

~ , , ,~ , - entru ( . 166) inflorirea domniei tale,

viata retrasa ~I tihnita, rugll~~uc~eeelaviosul~i imparat Ezechia, pentru a t~

i-i va da Dumnezeu an,l mu '~', ~ 1 i eresc i lui Dumnezeu: « Adu-ti

fnvrednici ca si el s~ SpUl des~hl: lIl,lPt~a~~ ~uc dr;pt~te in suflet desa~~r~it}~ aminte, Doamn~, ca am ;emt lllal~ elar noi, cum ne aflam si cU!ll t:a~m:. It I am facut 1ucrun placute III f~b<l: ta >, "ntati "a te purifice cei purificati ~I sa te

spunem sa te binecuvinteze cei medcuH t 's-fl'ntilor si marilor imparati David . ~ d 1 Dumnezeu e par ea t, ,. fi l~ it

invredm~ea~ca omnu ~ alaturi de sfintul Constantn~ ~I va I s ~VI

~i Ezechia, iar ~ro~u,l tau, ;:a ~t~ lui dumnezeu in vecii vecilor. Bucura-te

'mpreuna cu sfintii mgen in a ,a ~ t "

I ,.' ' d D nezeu cu toata casa a, it t t si fii lUbl! e un: " 1 t in miinile sale toate acestea, ~a ~U~l ~ 0

Imparatul ch,lr A~exI?s a u,~ arat sa-l cheme pe patriarh sa vma sa ~e

palatul si senatul ~I-l sf<l:huau p~ I P - t sa faca lucru1 acesta, ci i-a scris

dar imparatul dm evlavie, n-a vru ,

apere, , iti d 'si pe monahii veniti ca soh:

urmatoarele, trimitin ,U-I , , ,:, di dumnezeu a dat 0 porunca

"Sfinte parinte ~l pa~narh ec,umf~~c~_~;ll azit-o nici macar 0 zi tntreaga strabunului nos~ru Ada~ It ~ar~d~o~arirea ti' a pustiit Sfintul Munte, care ~i nici chiar trei ce.~sun, ata c te aces tea au fost ordonate spre ascult~re nu se supune puterii tale, I~r toa . , oruncit sa fie libere de once de catre imparati, nu de alta, autontadte ~!taoUrl'I,Pde eparhii "a nu aiba nici un

- 'S' , h C It ca con uca - 1 hii

amestec strain. ,1 tu ai 0 ar, ' d lte ori am vrut sa impun va 11

' Sf' tIM te Eu rnsurnt e mu , , d ~

amestec m m u un:, - ~, 'I ( 167) calugarilor ~l a con uca-

la zeciuiala, da~,m:am Sfll! de ruga~I~~~ &: nu aiba manastirile prea mul~. torilor de eparhii ~l n-am fac~t aclets ? 't- ca "a~ nu-i urasca pe monahi.

,~ mal mu Sl pen ru - , d ~

caci toti dorim sa avern , , ici macar nu vreau sa au ca au

' ' . fi t parinte dar eu mCI m '" d

Nu stiu ce crezi tu, s me, , ' litii -au impotrivit hotaririi, spunm

fost alungate turmele, dar ~I ~~t,~opo 1,11f~lo"ul nostru a pus sub picioarele ca « tot ceea ce Dumnezeu a Zl ~ , spre ~ -, fii , bit de dornnul".

' , It' g mem Bucura-te ~I 11 lU I

lui », la fel au ZIS ~l mu ,~ e, ~ .' ,_ tului patriarhu1 i-a raspuns

Dupa ce a primit ~I citit scnsoarea, Impara ,

in felul urmator:, _ A _ re detii uterea n-ai iscalit hota-

Bine-ai zis, sfmte stapine, ca ~ud ca b- ~ a! impotrivit ca s-a facut rirea, '~a mitropolitii ,n-au \Tut~ Cl ~al , eg;\b~r~~ conducatorii'manastirilor. impotriva legii si mal mult decit t~~~eS;~u D~r din pricina rautatilor savir~~t~ lar eu cum putea:n, face ~toate ac, ' imit intr-o masura oarecare, cac~ de vlahi si a urmarilor lasate de ~I a~ pn:le faceau ca madineii, adica i~l grozava si viWima~oar~ era fapta 0:, /~ariudeilor spre a desfrina pop?rul infrumusetau ferneile ~l le adu~ce~~ I~ 1 a ,a'ntrat di~volul in inimile vlahllo~, ~i a-I abate de la dumneze~l sa~'f ~ Ie ~ Ibradndu-le in straie barbate~tI, care i"i impodobeau femelle ~l _ e e_~, l:n, vIa vie ' si Ie purtau impreuna

'( 'ivne"c sa tralasca In e , , h" 1

spre a abate pe cel care r , C '''1 dl'n manastiri iar mona 11 e

'" ~ t 't d r q p 'ntru serVlC11 e , , '

cu dl11~n ca pas on,e" a .. 1 C t buri Cele savlr~ite de ei SlUt fapt~ ru~lfoloseau pe toate ca aJ~toare ?- re , ' u auzite Cei care sufereau ~l urau noase care nici nu pot fl povestlte, scr~se sla, d de m' artor pe dumnezeu, lata

' , ~ t- 't toate in scns um , _, d'

gre~eala ml-au Impar a~1 _ ~,' atilor de vlahl, caCl s-au o'Ve-

deci Cum stau lucrurile despre :autatlh1e btle,:;temca' I'e a ravasit Sfintu1 ~Iuntc

' , , " 1- t ' Cit pnYf"te 0 anrea , S

dlt ~lretl ~l m~e a ?n:., , t ," h 1 mina lui» eu raspund a~a: « -au si afirmatia ca « a lscaht-o pa"nar, u, cu , rna invinuiau de ceea ce nu

~idicat i~potriva mea mart?m mmcmoas~ i!calit sinodu1 sfintilor parinti stiau, Dealtfel tu, care, det11 puterea,;- ~-a_1 ~c cu' mina mea? Dar prime~tc

' '-" 'slngur a yearn "a Isca ec , , ,

n-a Iscaht ~I numal eu c' d 1 f:--ntilor parinti semnatura uncI ,Sl~gurC (p, 168) Dumnezeu ,sa~ c,m,oa _c e SIt' 1 ':It- in s'eama marturia unUl smgur

-" IS Sl dpc1" ca nu es e Uc< a

nlarturn, cum au ~cr, ) _ _._~

lUX lmEypa\jlE, KUtEyeOJ.10VO~ Elxov lmoypa\jlal OiKEi~ XElpi; 'AAAa UVEXEtal 1 (p. 168) 9EO~ ft al crUvoool troy ayicov nat{;pcov EVO~ J.1aptupia~ tl1toypa<ptlv, )~ Eypa\jlav Kat EnECT<paY10'av, J.1l'J napaoEx9fjvai rors EVO~ J.1aptupo~ J.1aptupiav, i'iv nuO'av tl'Jv O'o<piuv tou KOO'J.10U EniO'tatal; 'HKouO'aJ.1EV napa tOU XP10'tOu at 9wu TJJ.1rov, olaAEYOJ.1EVOU. toi~ 'Iouoaiol~, on ouo uv9po)1tcov tl J.1aptupia 100tT) EO'nv. "On napa tfj~ 9so<p90ryou <pcovfj~ roiiro iIKouO'aJ.1Ev, to J.1l'J napatXE0'9al ypa<pl'Jvft J.1ap,tupiav evo~ av9po)1tou, Ki'iV 6 O'o<po)tato~ ~rov av9peOncov rtapXlJ, Kliv auto~ lmapXlJ 6 tanEwo~ N1KOAao~ Kat natPlaPXTj~ KcovO'tavnvou- 6AECO~. Kat toou J.1aptupouO'lV at ypa<pai, Ott OUK EXEl EVtOAl'JV to UYlOV opo~, ",'Aa napayyeAiae; J.10VOV Kat EntnJ.1tlO'ele;, 'iva J.1ij EJ.1~UO'COO'IV BMxou~ Ei~ xcrouctov I to ayiq> opel. Ilspi OE trov SUt)trov npo~Utcov xui KtTjJ.1UtCOV d~ ta KataxUJ.1ata tOu pou; EXelV tae; KatolKiae;, ropiO'aJ.1ev, On E~ouO'iav i:XOUO'lV 01 uPXtepeie; E1tlnJ.1uv, 19eO~ Kat TJ ayia O'uvoooe; ffiplO'ev, roe; tou oeO'J.1eiv Kat AUew tijv E~ouO'iav ATj<pOtee;. Kui EaV 6 upXlepeUe; napa rov oxonov tou 9wu EnltlJ.1tlO'lJ, oux rsrci autq) to geiov, Ott OUK uKoAougeI, Kat ioou EupiO'Ketal TJ Enl'tiJ.1TjO'l~ loyo~ oui rolito xai aviO'xupoe;. Ei oE oOKei to ge0 Kai euapeO'tov aut0 EO'ttV, lVaJ.1coO'ov roiiro ~aO'IAlKij E~ouO'i~, 'iva J.1TjKEn BAUXOU~ dO'U~OUO'lV neOnote

' to ayiq> opel Eie; rov airova. dei oov einstv nepi trov E~eA90vtcov uno tou 'iou opou~ Kai E~epXOJ.1EvCOV, On OUK EnoiTjO'av tU tou roxou. Kai 6 tonoe; LOKel UlJtOUe;. Ilspi oE trov tOlOUtCOV stnev 6 KUplOe;' «~A<pete UUtOUe; u1tlxyew, <pAoi dO'IV, tu<pA6~ oE tu<pMv EaV 6OTjyij, uJ.1<potepot ete; ~u9uvov neO'oUVtal. '5e; oe OUK E<pUtEUO'ev 6 nutT)p uou 6 OUpUVlOe;, EKPI1,;co9tlO'oVtal », Kui ola

u npo<ptltou' « OUK syvwO'av ouoE O'UVfjKUV, EV oxorei oHlnopeUVtul, xai OUK IEATjO'av eUAoyiuv tOu eUAoYTjJ.1EVOU ronco Kat J.1UKpuv9T)0'0VtUl un' aUtfj~ ».

. OE E~epxOJ.1eVOl tou ayiou opoue; ijPWtroVtO uno trov J.1TjtponOAltrov Kat E1tt:oncov, 9EAOVtEe; J.1ugeiv tl'Jv cdriuv, 01' tjv EKtpanEVtee; tou opou~ uO'K6ncoe;

i sAeyov, On 6 natpUlpXTje; EocoKev EVtOAijV ete; OAOV to opoe; xui OlU robro UVUKttlO'aVte~ E~epxoJ.1e9a, npo<paO'l1,;OJ.1eVOl npo<puO'el~ EV aJ.1aptiale;. 'EKEivOl EVtOAijV clKouO'aVt6e; Kat J.1ij YlVeOO'KOVtee; tijv aKpi~etav tOU npuYJ.1ato~, ouveoxouv autOie; to Y1V0J.1Svov, I (p. 169) tU rs O'COttlpta <puPJ.1aKa J.1ij E1tlO'tUJ.1eV01,

l 1,;COfj; PtlJ.1ata J.1aKpuv xoo 9EJ-levol, tijv nuO'av dO'xoAiav Kai J.1EplJ.1vav Ete;

; trov yevvTjJ.1utwv an60ou~ nOlOuJ.1evol Kai trov UAACOV eiorov. Trov oE \jIUXrov

l npoO'epXOJ.1EVWV autoie; <ppovtie; ouoqlia, dAAU rcotoiimv autoue; ~OO'KOUe; uovrov, dO'KOltCOe; oiitcoe; xui aneplV0tltCOe; O'aAeUOVtee; autoUe; tOU ayiou opoue; )x~pfjO'at Kai yupeuew nOAet~ Kat xwpae; roe; nepl1tAaVW~levot. Kat yivovtat (iv9pwnol Ot Kat' EtKova 9eou yeVOJ.levOI unoxeiplOl to ola~oAq>. Kat Eye·9Tj TJ KcovO'tavttvo(i1tOA1~ \jIeuooTjO'uxaO'tije; 'Aytapeltrov, J.1UtaWAOyCOV Kai ttewvcov Kat \jICUOOAOyCOV. 'AyavaKtOuO'l of; Kat TJJ.1ue; Ka9' SKUO'tTjV TJJ-lEpav l<PU~ E1tl1,;TjtDUVtee; oi UYPO:J.1J.1'ltOl Kcd XOlpO~OO'KOi' KUt etO't ta nuvta J.1atulOtTje; :awttlnov Kata tov 1:0A0J-lWVta. Kat yivcoO'Ke, OEO'notO: J-lOU uYle, on tu 06y-

a troy ltatEpCOv uvetpo:nTjO'av UltO tfje; TJJ.l"tEpae; yeveue;. ' AnE9vTjO'KE note J.1ovaXoe; EV tij O'KtltlJ Kai roe; OUK ij00vato AaA fjO'al J.11KPOV wie; aut0 napeiO'lV, E~T)tTjO'av o~oe;, iva 9ijO'lJ de; tUe; pivae; autou Kat AaAtlO'lJ autoie;. Kat

IV tijv O'KtltTjV 1,;TjtijO'avtee; OUX eUpEeTj nOttlPlOV o~oue;. Oi of; 'Aytopeital EVla &XOUO'I J.1EY10'ta Kilt ouO'iae; Kat yAuKonO:Aata. Kat ola wuto O'K1PtroO'lV ~ep 11:(OAOl trov ovo:ypcov, KIli OlU ta Kat tu UVEtpe\jlav tijv 600v trov natEpcov.

of; eeoe; Kat ai)'coue; Kat TJJ.liie; E).e110'1]. Xaipe Kat &(>pCOO'o EV Kupiq> Kat Oll-

~q> 9eau ypa<pijO'etal to OVOJ.1<l O'OU EV tij ~aO'IAeil;l trov oUPllvroV ».

Tuuta YPu\jlue; 6 natplO:PXTje; unEO'telAe ltpOe; tOV KpatatOV Kat UYlOV 11 J.1rov IAEa, fJJ.lUe; OE eUAoyijO'ae; Kat A\tpav V0J.110'J.1UtCOV E1ttOOUe; unEAUO'C: J.let' eipijVTje;. 5e ~aO'IAe\)~ uvayvou~ to lO'OV OEOWKev fJJ.liv Kat vOJ-liO'J.lata p' Kat O'tpa<pet~ U Kat o.p\O'tepu s<pTj toie; napeO'troO'LV' «'Oe; dOatE J.1e ltOlOUVta, Kai uJ.1Eis [we; ltOl ijO'Ut<: ». Kai nOnOt trov O'e~aO'trov E<pooluO'aVtee; fJJ.lu~ uVaAWJ.luO'l

martor chiar dad ar avea toata intelepciunea lumii? Am a~la~ de l~ ~rir tos D~mnezeul nostru, spunind iudeilor c.a putemd avea f~vOle e m~~ ;[n~

doi oameni. Deci am auzit acest lucru. din ~ra. omnu UI, n~am aU:l fi

:cum sa fie valabila decizia ~a~ m~rtu,na 1l:nUI ~llnlguNr'cooTa~ chp~t~i~~~l ~~n-

. , t ltd' t e oamern 51 chiar msusi urrn u 1, ..

~~q~7~~il~~!~A1{t?':i~~~e:~c~:'~d1;i',~a n~f:~\~d~~:~la';;:~~ ~;~~~~

~~e~fint~l Munte. Cit priveste turmel: si avu~iile}or pent~u t hr~?ah st~·nt~~~1 te daca ot avea acces, am decis ca arhlerel! au putm,~ sa 0 aras .:

Mun 'decis sf sfintul sinod, lasindu-le libertatea sa lege sau sa dezlege. Da:a

~~::te~eul ia o'hotarire irnpotriva vointei lui dumI:teZe~'ddUI:111e~~u nu-l urm=~~:~

entru ca nu-i de acord cu dinsul, si ia ta ca decizia lui .. ev~ne l~ c.a~za ac, c; hogidi si fadi pu tere. Daca place lui D~mnezeu sr-i bine pr~n:ltc: ~e. dlI~~~l~ " 0 intareasca eu autoritatea imparateasca, pentru a nu-mai l~ga _ ut mcio d~ta intrar~a vlahilor in Sfintul Munte in vecii vecilo(. Treb.me sab~p':1n~~l

cum despre cei care au iesit sau ies din Sfintul Munte ca n-au tinut 0 lcel~n ~ focului, caci locul ~i urmareste. Despr:_e unii ca acestia domnul a sp~s:, ({ L~~atl "a i conduca deoarece sint orbi : daca va conduce un orb pe un oJ. ' v or ca e;. ;~indoi in prapastie. Cei care n-au fost rasaditi ~e ~atal m,eu 110 cer ;l~r i~ su u i iudecatii ». Iar profetul a zis: (, N-au au.zlt ~l n-au lI~te es, Y,m a ~ infu~erlc i n:au vrut binecuvintarea unui Icc bmecuv!ntat ~l .vor fi .mdep~r~ tati de la ~dinsa I). Cei iE~iti din Sfintul Munte au fost mtr~batl, de mltropoht:

i 'episcopi, care doreau sa afle cauza de ce au plecat din Sfmtu~ Munte ~1 ~iceau ca patriarhul a dat 0 hotarire pentru tot Sfintul ~unte ~l. de acee~ ne-am suparat si am plecat, aducind tot fclul de pre~exte. I~ g.re~ehle 10:. ~l au auzit de hotarire, dar n-au inteles gravitatea sltu.ailel y au con~lmtlt (p. 169); n-au inteles remediile mint~itoare~ ci. au pretuit mal mul~ cuv~ntele vietii ~i au pus tcata rivna si ~~ija m dobindirea ?~ roa~~~ ma.tenale ~l a~: naluciri. De suflete si de cele viitoare n-au avut mCI 0 gnp, CI 1: fac hra . diavolilor, cutezind 'in felul acesta, .fara tel ~i ~ara c~g~t~re, sa P~:c: dl~ Sfintul Munte ~i sa eutreiere orasele ~1 satele ca m~.~e ~nbLgl. ?amenn facut dupa chipul lui Dumnezeu au ajuns astfel SUpU~ll diavolului. S-~ u~plu~ cetatca Constantinopole cu falsi sihastri de la Sfintul Munte, cu vinturatori

,(, ~. ., fi . ind

de vorbe insula toare si mincinoase. ~ e tulbura ~1 pe noi m l.~car.e ZI cer,

scrisori, ace~ti necunoscatori ai scri5~lui, buni de pa_::cu t .. por~ll; ~1 t_oa,te ~10: de~artaciunea de~ertaciunilor, cum Zlce Solomon .. Sa ~tll, ~sfInte st~pl~e, ca invataturile piirintilor au fost rava~ite, de gener~tla ncastr~. A mU~lt ~mdva un monah intr-un schit ~i, cum nu era III stare sa vor~easea celo~ dm Jur,. au cautat otel, spre a-i pune in nari sa-l faca sa ~orb~a~~a. Au SCO~oclt tot ~Chltul ~i n-au gasit un pahar de otet. tn schimb calugam de la Sfmtul _:Munte. au butoaie intregi, avutii ~i toata dulceata vi:ti~ .. ~i de aceea :b.ur~a ca m~t.e minji de magari salbateci, de aceea. ~u rat~elL dru~ul p~n~tl.lor. no~tn. Dar so va milostivi Dumnezeu ~i de el ~I de no~. Bucura-t~ ~: fn ~ l,:b.lt intru domnul, iar numele tau sa fie scris cu mina 1m dumnezeu m Imparatla cerurilor" .

Patriarhul a scris aces tea ~i lc-a trimis la puternicul ~i ~iv~nul no:tru impara t, iar pe noi ne-a bineeuvinta t, ne-a da to. sum a de bam ~~l ne-a lasa t sa plecam in pace. tmparatul a citit ~i ne-a dat ~l ella fel 0 ~uta de monede: apoi S-a intors la dreapta ~i la sdnga ~i a spus cel~r d:. ~ata:. "Cum vedetl ca fac eu, tot a~a sa faceF ~i voi". Multi (Jintre dregatorn maltl ne-au daruit

II

'II pi

" II

I,

A.sicr'tOte;, 'tT]v ooov TJIlWV EltOPSUOllIlSV. Toiiro IlOVOV St1tWV () 13acrtASUe; TJllas ;SltSIl'l's· « Tov ltpw'tov roe; E~ EIlOU ltpocrayopsucra'ts xui ltacrav 'tT]V yspouacriav, lXscrOs 'to KpCl'tOe; 'tfie; 13acrtAsiae; uou ».

(p. 181) MWI ()t ' AA.t~tov Ej3acriASUcrSV 0 uio; au'tou 'Iwuvvlle;, xui ltUAtv

Ecpsups'tai 'twv KaKWV UVSPPltut,;ov'to, Kai ltUAtV 'tT]V EV'tOAT]V E~avavswcrav, (i oopcvov xnl rilv Kai OUAanav ()ts'tpSXov roe; oi ()ailloVEe;. '0 ()(; 13acrtASue; oclVVlle; cruVO()OV ltapacrKEuucrae; Elti AEOV'tOe; roii lta'tpluPXOU xui rov vouo)AOV rov t()lOV E~altocr'tsiAae; xui 'ti]v EV'tOAT]V sie; Ilscrov t,; ll'tTJcrae; Kai 1l1l()EV povrsc, Kai o:Koucrae; () 13acrlAEue;, on 'l'su()oAoyiae; Kai lla'tatOAoyiae; ilp~av'to IYov oi J.lll'tpoltoAi'tal ltp.oe; 'toue; 'Ayiopetrcq, on U()pOJ.liK'tat siotv, Kai on :O()EXOV'tal 'toue; xoupcuplouq xui on uysvEioue; xui EUVOUxOue; sicr()Exov'tat, .i aUa nva altO KOIAiae; AaAouV'tSe;[ ... J.

'Ey& ()E, AEYEt () Xop'tal'tlVOe;, 'tau'ta t()&v £ypa'l'a sie; ltAllPocpopiav ltOAAWV i rocpEAStaV.

Ilapi 'tou 'Iexrvvuclou 'tou BaAJ.la.

Oiiroq YEYOVSV t)youIlSvoe; EV 'tij Aaup~ rou aylOu 'AOavacriou, aUa Kat OO'toe; EV 'tij) uyicp OPS1, Kat yvroptl.lOe; 'tou 13acrlAEwe; KUP 'AAE~iou, ocrne; Kat

'tOV lta'tpIUPXllV NIKOAaov Eyvwpit,;E'tO ((ltO 'tWV llucrnKwv ypacpwv, lie; £OWKS rij) Ka'ta roii opoue; ltSpt 'tWV (p. 182) KaKWV 'twv BAaXwV xui 'tfie; 13Aa13lle; 1/ yuVatKWV au'twv Kat aAAWV KaKWV ECPSUPllJ.lU'tWV. Exs ()f: Kai nvae; J.lS't' :ou sie; 13s13aiwcrlv 'tWV ASYOJ.lSVWV nup' au'tOu, Kat OU'tOC YEYOVSV TJ apXT] Kat )it,;a 'tWV KaKWV Ultuv'twv EV 'tij) uyicp opeL.

. . ~ ~ '.' . e-au insotit un timp in cale. Ded

tot felul de mermde pentru calatoriesi n , . . atita : Salutati din partea

~ t ~ I ~ m Sl ne-a spus numal . " ., I "

imparatul ne-a lasa sa p eca. ' ti ~ ntru prosperitatea dornniei me e . mea protul ~i toata obstea ~l rugatt-va pe

Despre calugarii de la Athas idi t ~

. fi I ~ I n si iar s-au n ica nasco-

(p. 181) Dupa Alex~os a ~oAmmt ;~as~~~ c~aniste demoni cerul, pamin-

citorii raului ~i au~ reinnoit hotanr~aii:it u~ sinod, pe cind era patriarh Le~0f.1.

tul si marea. Imparatul loan a .pr ~ ~ I' la~ hotarirea dar n-au gasit

, . . t I ~ ropnu sa scoata a ivea '. . .

~i a trimis pe Juns u sau p ~ . ~ -rt" inccput sa spuna lucrun mmci-

nimic. Auzind imparatul ca. mltr.?IPo ! ~ll au de la Sfintul Munte, ca tulbura

• A l~ t impotnva ca ugan or d ., . 0

noase ~l m~e a oare. ~ ~. A A d rile lor oameni nevre mCI ~l sc -

ele primesc pirati, lasa sa mtre in rm u

a~t' 'i alte vorbe goale de felul acesta [ ... ]. .. ~l' le-arn insemnat in

pl,l, ~ ~ t toate acestea spune Chortaltmos,

Eu am vazu ,

scris spre deplina Iamurire si folosul multora.

Despre Loanichie Balmas . . hi

. men in manastirea sfintului Atanasie ~l c iar

Acesta a ajuns egu I A ~ t lUI' Alexios care a instiin-

. . ten a lmpara u , '.

prot In sfintul munte ~l pne. '1 t . ice date lui de catre acela, cu pn-

tat pe patriarhul Nicolae de sC:Is.?n ~e . am lahilor recum si vatamarea adusa vire la Sfintul ~unte (I?' 18~) .~l ~rau~ta.tI~~eV Avea ~~ el ~i citiva care intare<l:u de femeile lor ~l alte n~scocm r,:u~a:lO . tul si radacina tuturor relelor din

cele spuse de dinsul ~l a~a s-a ivit mcepu ,

Sfintul Munte.

XVI. YMNOI TON i1HMON EI~ TON AYTOKPATOPA InANNHN KOMNHNON

XVI. IMNURI ALE DEMELOR

CAT REI M pAR A T "C L lOA NCO M N E ~\l l' L

Impreuna en opera lui Constantin Porfirogenetul, manuscrisul L?zo'o;I""""V\ Plutonius, XXXI, 2, f. 6v ne-a transmis dona imnuri anonime in o 110a)",,) imparatulu loan Comnenul (1118-1143), care amintese de luptele aeestuia eu t nr..u, p<:cenegn S'. ungurii intre anii 1122-1127. Sint mentionate riurile Halys si Du narea. precum ~t ():j .. sele Castamonis din Paflagonia si Gangra din Galatia, reeueerite de trnp,·.Je l",lJ,ntL:u;

, Edi{ia folositii: Spyridon P. Lambros, N'EA.A.l1v, 3, 1905, p. 385- ',<15

Victorii bizantine asu-pra pecenegilor

1 (p. 387, 1-10) Purtatorule de sceptru, triumfatorul,(O, cu impara.~l1_ romeilor eu care te-am nascut si iti sint mama ~i sclava, multumesc lUI Dumnezeu ci vad acum puterea ta divina ie~ita din razboaie sigreutati n~sfir.,?i:-~~ Totu~i mi-i teama de neastimparul tau, impa!ate, ~l p!lV:-5C ell banUl~i;=,: ramii pe loc, nu mai porni iar cu ostile, S-au saturat de mfat1:~arE':l ta R2c3,J' ritul si Apusul, te-a privit bucuroasa Dunarea, ~e-a vazut ~bly,:, t_ t~,-J.:"iUJ sub ochi Castamonis, s-a uitat la tine Gangra, iar eu te vad C10ar um FOrt

~i faima.

2 (p. 390, 8-11) Am cucerit int~eg Apus~l }i stapin~sc L~j;;[lritu,l, :)':,l' tul 2 i~i indoaie grumazul, persanul mi se inchlI~a, toate Iimbi.e $t, tr_1C~!.tule .cad la picioarele mele. Mi-ai dat toate acestea: itl datoresc r,~r:r,nl)'~tmta! ... J.

, ",

·1 Azi Kisil hmak in Asia Mica. 2 Peeenegii.

XVII. T Y PIC A

2

XVII. T Y PIC A

Prin typika (sg. typikon) se inteleg regulile privitoare la Iunctionarea si diseiplina unei manastiri, redaetate de obieei in momentul intemeierii asezamintului de catre etitor. Avind in vedere marea extindere a fenomenului monahal in lumea bizan tina, nurnarul typikoanelor ee ne-au parvenit este considerabil, Inttnderea si continutul acestor izvoare difera de la un caz la altul. Detaliile de viata sociala si eo tid ian a intilnite in textul lor sint deosebit de pretioase,

Fragmentele reproduse de noi se gasese in doua typikoane ale perioadei Comrienilor. Primul dintre ele are un caracter mai degraba retorie; nu l-am treeut totusi eu -zederea, avind in vedere at it valoarea doeumentului, cit si a emitatorului sau. Interneiata de catre loan al l l-lea (1118- 1143) in anul 1136, manastirea Pantocrator din capitala bizantina a fost loeul de inmorrnintare al Comnenilor. Typikonul ei este poate eel mai important izvor pentru cunoasterea operei de binefaeeri, a asisterrtei medicale si soeiale in Bizant.

Editia folositd : A. Drnitrievskif, Dpisanie liturgileskih rukopisej branjascihsja v bibl iotekah pravoslavnago vostoka, J, Typika, Kiev, 1895.

Mai important pentru noi este insa eel de-al doilea typikon, dat in 1152 de cat re Iratele imparatului loan Comnenul, sebastoeratorul Isaak, pentru manastirea interneiata de el Jinga Aenos si purtind hrarnul Theotokos Kosrnosoteira. Printre posesiunile acordate aeestei manastiri apare si un toponim legat de populatia vlaha a regiunii situate pe tarmul tracic al Marii Egee. deci mult la rasarit de aetuala Peninsula Chalcidica,

Pentru al doilea izvor am folosit : ed , L Petit. Typikon du monast ere de la Kosmosot ira pres d'ActIOS (1152), IRAIJ(, 13, 1908.

1

1136. Lauda succeselor rnilitare ale lui loan Comnenul

(A. Dmitrievskil, p. 656) [ ... ] Si dovedindu-ma mai presus de orice cursa si masinatiune, transportind la timp si fara durere centura stapinirii parintesti la imparatul ausonilor 1, eu atit zel incit cineva ar spune ea am alergat la eel din urrna semn si dorinta a aeelui suflet dumnezeiese al parintelui [rneu]. Apoi si dupa acea expeditie extraordinara, naruind uneltirile viclene ale vrajmasilor vazuti ~i nevazuti, trednd orice obstacol ~i supunindu-Ie in fiece an la pieioare. Cum a~ enumera in eontinuare pe eele savirsite irnpotriva persilor, scitilor, dalma tilor, dacilor si peonilor, minunate fapte ale miinii dumnezeiesti revarsate asupra mea, triumfurile nespus de mari purtate contra tuturor, pe care adeseori ea le-a facut eu mine in chip miraculos. dindu-mi grandoare asupra tuturor vrajmasilor ce se imbulzeau unii dupa altii, taind ~i sfisiind cursele dinlauntru si din afara, abatind si inlantuind chiar si acei prieteni si apropiati ce-rni stateau impotriva, indeparttndu-se cu rautate de intelegerea frateasca-.

2

1152. Fragment din inuentarul bunurilor imobiliare ale mdndstirii Cosmosoteira

(L. Petit, p. 52). 69. Iar bunurile proprietatilor noastre nerniscatoare care din mostenire succesorala mi-au revenit mie prin chrysobule si dispozitii [imparatesti], acestea sint deci, pe care eu le-am atribuit de azi inainte manas-

1 In legatur1't eu aeest termen, preluat de autorii greci si bizantini din latina, v . D. Onciul , Driginile pr inci-paielor romane, in Scrieri istorice, ed. A. Sacerdoteanu, I, Bucuresti, 1968, p. 598. 2 Textul se refera ~i la conflictul pentru domnie al imparatului Ioan al If-lea ClI sora sa, scriitoarea Anna Cornnena.

tirii, spre folosinta ~i stapinire, pentru ea ea sa le detina i'l. veacul acestn de-a pururi, eu toata intinderea ~i dependintele lor ~i eu toa.te drepturile 9i privilegiile lor, fadi. vreo eontrafaeere, asa cum am hotarit mai sus. Acest Neokastron cu parecii asezati inlauntrul ~i in afara lui, cu cl\dirile destapin ~i de alta natura, impreuna eu dreptul sarbatorilor ce se pc:;znuie~c anu:~l lntr-insul, si eu pescuitul din riurile Samia si Marita pentru 0.hundenta pe:?t[· lor [ ... Jde asemenea toate [bunurileJ imobiliare dinlauntrul ~?i din~l.br<l ora~ului Aenos ce-mi revin eu drept deplin de stapinire ~i pcntru care cer sa fie renovate, fiind ele aproape innegrite de atita seurgere de vrerne, cartierul Neoch6ri, cartierul Kourianis, eartierul lui Choirosphaktes, ':,z,tul Va tzinea, satullui Chousderi, cartierul Sinali, cartierul Veres de curind Iocuit. l\1'irltUl' torul vlahilor, cartierul Sf. Nicolae, doua sate inrolate armatci - eel 3.1 lui Dilianos si Dragavasta, eastrul Aetos 3 eu satul Tzeehova, cacb(~rul Sykaragi, satul Branista, satul Nevoselous, eartierul Delvoeiani, carberuL Tzampe. cartierul Raunianoi, satul Sophous, daca nu va fi el vindut timpul \'ietli rnele, emporionul Sagoudaous impreuna eu parecii asezati !?J.1ocui:ori: dintrinsul, eu eorabiile lui, eu drept ul de basilica t si de antrepozt. ACt'Stt'~1 toat«

dupa moartea mea.

3 Aetas = vultur.

XVIII. IflANNOY ZONAPA

:EYNArnrH AEEEnN :EY AAErEI!A EK ~IA4I>OpnN BIBAU1N (p. 467) M~a. 1t6A1~.

(p. I lO3) 'IAAUPlOl. ~up~apol 0paK1Ko' to' ,

::rTOCPUV1']~ '~AAUPlOi KEKPl'y6T1;~ (A;es, ]152~r.at E tOU~ BouAYupou~ AEYE1V.

(p. ]] 23) Io rpoc. 6 1tOtal!o~ 6 1tU "E~ , . ,

'1']~, 1tapa oE AifH0'lllv 'Iv86~ nup' P"EAA palO~~ !E10"c;rrov, nupu oE 'Ivooi~

(p. ]296) AWKi). vncoo ovo' a EV . 1']0"1 E, a~ou~lO~.

ut EV autU 1tAijeo~ AEUKroV tpVEroV~OVtQ>. AWK11 OE AEYEta1 Ola to EVOta-

(p. ]478) Oiivvoi. oi OUYYPOl.

(p. ]495) Flulovsq. YEVO~ Aurfvov " "9 .

oE ·!Ou~ VUV KaAOUI!EvOU~ llavvo ' 11 EnVO~. 0P~K1~O~. Ot. oE MaKE86va~.

VlOU~, aVOV101 OE 01 BOUA yapot.

XVIII. lOA NNE S Z 0 N A R A S

Alaturi de opera sa istorica, valorificata in volumul al Ll I-lea al seriei Fontes Historiae Daco-Romanae, Bucuresti, 1975, p. 190-229, Ioannes Zonaras a alca.tuit si un lexicon. Opera aceasta a fost scrisa aproximat i intre anii 1125- 1150 si s-a pastrat in mai multe manuscrise, intre altele Vaticanus Graecus II, f. F - 104r, Monacencis 263, I l" -387v, Venet us - Marcianus X, 2, I, l' -420r.

Editia [ol ositd : Iohannis Zonarae, Lexicon ex tr ibus cod icibus manuscript is nunc primun: edidit obseruationibus illustracit et indicibus instru xii Johannes Augustus Henricus Titt mann, vol. 1-2, Leipzig, 1808.

Cl'LEGERE DE CCnXTE ADL'XATE DIX DIFERITE CARTI

(p. 467) dava I, cetate.

(p. 1103) Iliri, barbari, traci. Eu cred ca el intelege bulgari. Aristofan :

Ilirii galagio~i (Pi'iscl rile, 1520).

(p. 1123) Istru, Fluviul Pheison la evrei, Ganges la inzi. Indos la etio-

pieni, Danubis la elini 2.

(p. 1296) Leuce, nume de insula in Pont. Este numita Leuce (Cea Alba),

pentru ca in ea traiesc 0 multime de pasari albe.

(p. 1478) Runi, unguri.

(p. 1495) Peoni, nearn latin sau tracic. L'nii ii spun rnacedoneni, iar

a1tii cred ca sin: cei numiti azi panonieni. Panonii sint bulgari.

1 Nume dacic.

~ Ccle doua Iluvii ale paradisului. De re tin ut forma Danubis 130 bizantini, adica Dunarea.

XIX. E> E 0 A n p 0 k IT P 0 A P 0 M 0 k

!,n':¥OI EI~ THN ~TE!JlH!JlOPJAN AAEEIOY TOY KOMNHNOY.

!.,' .] (p. 180) kE 1tPOcrKuvoucrtv oi KEA rot crE . 13

G£ _ rpqlOucrtv 'AAallavoi, ysvor; pT]yor; EK 'p' os ouorv of rUAA017

90 ~o~ ~U' r~IlUVffi~ 1ttitcroucrtV l:6vll tilv ouva~~~~v

0; LtOK rov Kat AaKrov l:6vT] Oopuq>opoucrt '

~o!t ~1(CPt~Ot "lMp1t,aYEr;, AaAIlUtOl Kat raMtat

. UJ.l1G£I.p at Kat rEvoucrtot Kai KaAuppoi E' ~ A'

KO,I, J\\_ >p Aitvaiov ktKEAroV "'pt' ~ " r t, epoiv,

, 't' vcrEt tT]v E"OUO"lav

~~t [[uPflllvlffiv Kopuq>at Kat 1tpOltOOEr; OPSffiV.

95 ~,£ o:pqtl:t to raAattKov, ltacrat lnuAai Ka' ~_

, • _ ", 't' t y II. fficrcrm ,

_ocr~t 71,C~\ rnv Xapupotv, ocral 1tEpi ti]v LKUAAUV

i(U m;fn 1tAOUV AtyucrttKov Ka' k' , ,

..-' . t UptStr; allq>orEpar;.

-~ A,CUKPffiV ,apX&tr;, cru Kpat&ir; OUVVffiV Kat cru rravvovWV, G~ Vll~0~),r; tar; Bp&taVtKur; U.KOUffi AttUV&U&tv,

JOO ou

, oon 0& ltPOlt0P&UOVtat Kat 1tPOOOOltOtoUcrIV

n~ SlYYC.1.tp&r; at cr&llvui ltacrat troy pucrtAf.WV' cov .A.tTCl.VEU&t 1tPOcrffiltOV ,; lta- on "

, _, " v y&poucrta,

'!CUI ,0'\) I\.aou to 1tAOUcrtoV crq>oOpa 0

opuq>op&t coi.

I

I -I

1

XIX, THEODOROS PRODROMOS

Din cauza saraeiei sale numit si Ptochoprodrnmos, adica "Prodromol Certetorul", eel mai de searna reprezeutant al poeziei aulice bizantiue, a trait sub bnplra.1ii loan al If-lea Comnenul (1118-1143) si Manuel I Comnenul (llH-IISO) ~ & deafl.turat 0 activitate literara bogata si variata, care cuprinde scrieri istorico-biografice, cuvlntlri, scrisor i , comeutarii teologice, epigrame religioase, satire, contributii filozofice fi filologice, re torica si un roman in prozti, Aparute treptat in numeroase publlcatiJ. &reu accesiuile, poeziile cu oaracter istoric au Iost culese, editate si comentate de Wolfram Hora.ndner sub titlul Theodorns Prodromes, Historische Gedichte, Viena, 1974, WiI'Iur Byzantinische Studicn hg, von Herbert Hunger, vol. 11. in aceasta culegere Sf' dlA 80 de poeme, dintre care unele numara citeva sute de versuri, In ele poetul folose~te 0 Umbil distiDSii ~.i docta, pe cind in satira ~i epigram a face apel la elemenru l popular. VaJoa,rea, dooumentara a poeziei sale istorice este redusa, insa ea inlesneste 0 idee aproximativi. deapre orizoritul geografic al societatri bizantine ~i arata uneori a.tirudinea t'i f&1:1 de popoarele '1ecine, precum si influenra acestora in arena intemationala a timpului. Cele mai bune opere de orientare asupra epocii continua sa ram ina lucrar ile lui F. ChaJaudon, I.,s Comncne s, 1. Essai SUI' le rcgne d'AIexislcr Comnene (1081-1118). II. JUl.,. II Comnene (1118-1143) et .'ifanllel I Comnine (1143-1180), Paris, 1900-1921.

1. STIHCRI LA INCORONAREA LT.:I ALEXIOS COMXENUL

[ ... J(p. 180) Tie ti se inchina celtii, pe tine te slavesc galli, de tine tremura alamanii, neamul regelui de la Rin, de stapinirea ta se inspaimfntl. popoarele germanice, pe tine te ocrotesc triburile diocleatilor si dacilor, perebii iubitori de pradaciuni, dalmatii si galatii 1, lombarzii, genovezii si ca1abrii Jmpreuna cu locuitorii din Africa, de puterea ta se infioara tocul Etnei din Sicilia, tnaltimile !?i picioarele rnuntilor Pirinei. De tine se cutremura tara galilor, toate neamurile si limbile care se afla linga Haribda, Scila, manoa Liguriei ,i cele doua Sirte 2. Tu stapinesti peste deucri, tu domnesti peste hum fi panoni 3 ; aud ca tie iti inalta rugi insulele Britanice. Nu pasesc oare ~i 1l11-fl deschid drum in fa ta sa toa te fiicele cele sla vite ale regilor? Pe tine te cinste,te lntreg Senatul si te ocroteste cu tarie gloata bogata a multimii .

1 Prin ce lti, galati ~i gali autorul intclegea in genere cruciatii sau Ia.tiaii proveniti de pe reriror iul francez , iar prin alamani pe lup ta torii de origine germanica. Di()clea1ii &8Q Iocnitorii din Dioclea crau slavii din euprinsul statului Zeta.

2 Terrnenii Haribda, Scila, Liguria ~i cele dona Sirte indica spatiu1 ,~ cuprins intre 1 talia de sud, Sicilia si nordul Africii.

3 Deucri. probabil trib slav din sud',!l Dunarii, Este posihila ~i leetura Teucrl, jar In aeest caz am a-rea a face cu tureii din Asia Mica. Prin huni autorul intelege peconegii sao cumanii. Panouii emu Iocu itor ii din Pannonia, iar per ebii un trib sud-slav neidelltific:at.

71"1

1

1

I

,

I I

Y. DECASTL?URI DIN Ct:RA CETATn; iNDEMN CATRE IMPARAT sA URCE IN CAReL TRIUMFAL; PENTRU DEME

(p. 214) Poftim, imparate, voi arata masura victoriilor tale pentru care trebuia sa urci in care triumfale stralucite. A fost cucerita Laodiceia, deci iti dau ca rasplata un car triumfal. A fost luata Sozopolis, iata doua care. A fost nimicit neamul scitilor, trei care. A fost subjugat dalmatul, deci al patrulea car. A fost invins neamul dacic 4, sint cinci care ~i las la 0 parte multe altele : a fost luata Castamona, am depasit riul Halys 5 si avem a titia prizonieri; iar tu, imparate, nu vrei sa primesti nici triumful acesta.

VIII. MARELUI INVINCATOR, IMPARATULL'I CHIR lOAN COMNENUL, CD PRILEJL'L CDCERIRII PENTRU A DOL-\. OARA A CETAPLOR CASTAMONA $1 CANCRA

1

(p. 238) [ ... ] Apoi ai pus la picioarele mele neamuri barbare din rasarit si apus, de la mare si miaza-noapte, vlastare numeroase din patru colturi de lume; ai adus sub ascultarea mea grumazul cetatii Sozopolis, ai incovoiat sub lancea mea Scitia cu mii de limbi si hidra cu multe capete de la SoareRasare : apoi ai pradat cetatea Laodiceia si ai dat cetatenilor credinciosi, ca prizonieri sa le care apa, pe daci si toate popoarele de linga Istru.

XXX. l:MP.3.RATlnuI CARE SE iNTOARCE

(p. 354) De ce ar fi lipsit uscatul de victoriile imperiale si n-am avea grumaze incovoiate si pe continent? Ce alta fapta de arme mai stralucitoare impotriva noilor domni de pe continent ar fi putut savirsi imparatul, cu barbatie si nedesmintita tarie, decit izbinzile impotriva intregului neam dacic, ale intregii Panonii si ale intregului Illyricum impreuna cu vecinii sai ? Caci de trei ori au fost tulburate lucrurile in jurul nostru pe uscat, pe mare si in insule ~i din toatc aceste trei n-ai lasat nici un prilej neimpodobit de biruintele noii tale expeditii, asa incH numai tie, imparate, ti se potriveste titlul de "Intreit biruitorul", deoarece te-ai distins pe pamint, pe mare ~i in insule.

4 Cele cinei victorii ar fi : 1. Cucerirea cetatii Laodiceia la rasarit ~e Cipru in anul 1104; 2. Luarea cetatii Sozopolis de P" tarmul de 'lest a I Pontului Euxin : 3. Infringerea pecenegilnr in anul 1122; 4. Respingerea slavilor de sub co nducerea jupanului din Rascia in 1123; 5. Oprirea aracului arrnatei ungare in apropiere de Belgrad in anul 1128. Acolo au luat parte si dacii, adica rorn anii din Transilvania,

5 Halys, eel mai lung fluviu din Asia Mica, de 915 km (azi Kisrl lrmak), se varsa in Marea X eagra la rasarit de Sinope.

6 Sub imparatul loan al II-lea Comrienul (1118- 1143), provincia antica Scythia Minor (Dobrogea) Hicea parte din Irnpcr iul bizantin, La granita de la Dunare puteau fi au zi te limbile rom ana si bulgara, precurn si unele limbi orientale.

xx. lOA NNE I: T Z E T Z E I:

EllI:ETOMI illANNOY TOY TZETZOY

p. 84) Tefl 1tUYKPU'l"tcrTql lCPUT&t Ti'j e .

,£iu~ O'Ol) () civU~toe; OoDA.6e; cou C1~ &?7tPO~ATJ~OU KpaTUlCie; Kat ayia.; ~"'l~~ £6UYY€AOU t~ &iJayyf.AWV ovIXatpw, KP~'Tlcr'l"& (3aO"lA&U, Kat vi-

~ll TOU lCP(lTOue; coo crU~~axov. [.t:~rv coi Ytvo~at, &l TtlV I:KU&tKi]V

p. 86) .&E~ Kui rot; PT)&&iO"lv a Iot ~ .

'lOY KUl Tf]V i7t7tov Ttjv I:KU&tK~V ~ov~~&ou~~voe; K~i xpucri/> o&~a~eVOe; 1U [ •.. 1. e; Kat cruvT0I!We; tpyacrlJ V{KT)V

AI IOANNOY rPAMM

ATIKOy TOY TZETZOY ONnEP

TON A YTOY EllI:ETOAON EMNH:E0H EN MIA

B. 34. DEPI TPAIANOY KAI rEq>YPO:Ecn.~

J.d'''' TOY 'I:ETPOY AO'

60 [ •.. J nOAAU 7t01ijcrae; 0 '

XP6vov EVOtaTphvae; T& ~tvX:~~~~ ~6A~~~ 'PWl!aicrt,

Cl'tpa'twet 1tpOe; ~&Ktj3aAov ~ ~ TT)~ wl!'T)v,

60up ci1tecr'l"acriacr& 'P : ux v TOV ~acr1Ata,

. ..1.- ~ wl!alWv crxmv rooc en'

X,""", ""apyevTiav * 7tO'l"a~OV Tour e ~ ;OpOUe;,

--__ ~ T)craupOUe; crUYKpU1t'l"WV.

:JQPl'aVtUIv s:ripsi(cf. Ch il, VI i72) GapYET' I"

IV codd.. ' , lUV ~Iessling (coll. Casso D. 68. 1 i) :

XX. 10 ANN EST Z E T Z E S

Ioannes Tzctzes (cca 1110- 1185) a fost una din personalitatile JiterMe c:eIe mai reprezentative din vrernea Comnenilor. S-a ilustrat mai ales ca filolog , iD _ ...... bizantin a.I terrnenului, a alcatuit comentarii, uncle in versuri, sholii la texte cJu;idl (epopeUe homerice. Hesiod, Ia cornediile lui Aristofan etc.). A lasat 0 culegere de rcrillori. opet"e de oircumsta.nta, izvor it e din i nteritii literare, adr esate unor persOll.ne de se&llll dia Blantul

vremii sale. Tzetzes a alcatuit ~i' un vast cornerrtariu in versuri, destill&t tIJIpIicI: ala-

ziile erudite din scrisorile sale, Aceasta opera foar te caracteristica pentr. Ii bizan-

tina a tirnpului, alcatuita din 12674 versuri , a cunoscut doua redactii s £& !Ie

intituleaza Cliiliade sau Ist orii. Tzetzes a detmnt Iunctia de sccr etar impld.tec" & lost profesor de grarnatica. Lucrar ile sale cuprind fie aluzii la evenimeate coatelapolane, fie e vocar i , pe baze erudite, ale unor evenimente din trecut , u neori pe __ aJICII' aaQe azi pierdu te. Valoarea lor ca izvor istoric este destul de modesta, inioTJIla.1iJle lui TlIBtzes sint interesante mai cu seama din punctul de veder e al istoriei mrnh.litl.tiJoc'. all &futa sa vedem Ielul in care s-au reflectat anumite Iap te istorice in spirihll biaatiaik,r " sa cunoastern nivelul erudrtiei lor istorice.

Edi!ii [olosite : Loarmis Tzetzae, Epistulae, receesuit P.A,M. Leone. Leipzic. 1972; Toannis Tzetzae Historiae, recensuit P.A.M. Leone, Napoa, 1968,

~CRISORlLE LUI IOANNES TZETZES

58, Puternicutui pi sj intul ui ncstrw impiirat, I':i KJr M ar.1dil Poji"cuul" 11

(p. 84) Impreuna eu atotputerniea persoana inzestrata eu 0 autoritate lui Dumnezeu inchinata a mariei tale, rna bueur si eu, nevrednicul tlu rob, preaputernice imparat, facindu-ma vestitor de vietorie, purtltor de bunavestire din bunele vestiri ale viselor culeasa, daca vei primi ca aliat a1 mlriei tale calarimea sci ta 2 [ ... J. A ju ta t de Dumnezeu si de aminti tii sfinP'. dad vei primi ea aliata, platind-o eu bani grei, calarimea scita, In £curtl vrerne, neintirziat, vei dobindi biruinta si trofee.

ISTORIILE U:I IOAKNES TZETZES, GRAMATICUL, LA CARE SE REFERA lK SCRISORlLE SALE

I1.3i. Desprc Traian ,Ii construirea podttl1l.i peste Istr»

(vers. 60-105) [ ... J Dupa ce a facut multe lueruri folositoare pentru orasele romane si a petreeut 0 vreme 1a Roma, porneste la dzboi Impotriva lui Decebal, regele dacilor, care se razvratise, retintnd tributul datorat romanilor si-si ascunsese como rile 1a riul Sargentia. Si, 0 data ajuns la Istru, Traian i ndata a si treeut pe romani eu vase de transport pe partea dacilor. Restul

1 Scrisoarea, adresata lui Manuil I Comnenul (1143- 1180" a fost scrisA de Tzetzes, d upa cum indica editorul P. A. Leone, in anul 1147. In aceasta scrisoar e autorul WmAce~te imparatului un 'lis pe care l-a avut si care i se pare a vesti 0 vicrorie biza.ntinA tmpotrlva. bar-

~)arilor. •

2 Este vorba probabil de cavaleria cumana.

3 Sfirrtii Teodor Stratilat ~i Constantin eel Mare care-i apar ]"11 vis scriitomlui.

'7A

armatei romanilor era pe malul celalalt. De aceea el face podul pentru traversare. Cam asa este construit podul: douazeci de pietre solide tetragonale mari, cu Iatimea de saizeci de picioare, inaltimea, in afara de temelii, venind cam la 150 de picioare. Iar fiecare se afla la 170 de picioare de cealalta ~i sint legate prin bolti, Astfel a facut Traian pod peste Istru. Iar dupa ce a supus romanilor intreaga Dacie ~i a intemeiat intr-insa erase, se Intoarce la Roma, ducind impreuna cu prizonierii si capul lui Decebal ~i aducind jertfe [de multumire] pentru victorie impreuna cu toti romanii. Asa a facut Traian pod peste Istru. Iar Adrian, care era fiullui Adrian Africanul si care a devenit cumnat de sora lui Traian, cind a luat imparatia a distrus podul ca sa nu le slujeasca dacilor drept cale de trecere Inspre Misia. El ucide ~i pe Apolodor, deoarece era razbunator din fire, desi era un om cultivat. Istoria a scris-o Cassius Dio 4, ca ~i alti multi cronicari, barbati de seama, Iar podul acesta de peste Istru 11 aminteste tnsusi Philetairios in ale sale Constructii de porturi, iar in Asezdri de temelii fa malul marii Teofil proconsulul, patriciuI, cvestorul, eparhul acestui ora~ maritim, spunind ca Apolodor a facut pod peste Istru, punind in temelii un chivot in lungime de 0 suta douazeci picioare si in latime de optzeci. Acestea le spun acesti barbati. Se mai spune ca Traian avea 0 urechiuse de tap, ceea ce eu nu am gasit insemnat in scrieri : asta, fie pentru faptul ca numai din auzite se indragostea pe lac, caci barbatul era focos ca tapii, chiar dad umbla in chip inteligent dupa asemenea impreunari, fie pentru faptul ca a purtat razboaie impotriva dusmanilor prin locuri greu de strabatut, razboaie facute numai pentru ca sa uneasca pe dusmani cu Roma. Caci tapului ii place pe ripi si prin locuri greu de umblat.

4 Fragrnentele din Cassius Dio refer itoare la razboaiele dacilor eu rornanii au fost editate in Fontes. I, 1964, p. 687 si urm. V. mai ales, p. 687 (Cassius Dio, LXVIII, 8, 1) si p. 695- 696 (Cassius Dio, LXVIII, 14).

71.

77

III. '} J. Despre I stiaios lH iiesianul

(vers. 461-511) Acest Istiaios era milesian de neam. Pe vrernea cind Darius persul a pornit tmpotriva scitilor eu saptezeci de zeci de mii de luptatori ~i cu ~3.se sute de nave, toate de valoare, cind a trecut si Bosforul facind pod peste el, opera a lui Mandrokleos din Samos, constructorul, dupa ee toti s-au supus impari'i.tiei persilor, pe atunci au plecat la razboi impreuna eu amintitul Darius, acest Istiaios si Coes, fiullui Orexandros, barbat intru toate foarte de credinta, de neam din Mitilene si Miltiades Aticul, barbat foarte prieeput la cuvintari si Ariston din Bizant, un om nu mai putin vrednic decit Miltiade. Deci, odata ajuns ~i la Istru, dupa ce l-a trecut pe pod, mergind impritiiva scitilor, Darius a poruncit sa se desfaca indata acel pod. Koes, fiul lui Orexandros, insa n-a incuviintat acest lucru, spunind : "Ginde!?te-te, rege Darius si la intorsaturile potrivniee ale soartei, vezi sa nu fim cumva nevoiti pc neastepta te sa fugim de sciti si sa umplem Istrul de corturi persane!". Dupa ce Koes a vorbit as 3. , Darius a lasat podul intreg ~i-i promite acestuia ca-i va da daruri pentru parerea exprimata atunci cind se vor intoarce inapoi in Persia. Iar el, pornind la atac hnpotriva scitilor, e infrint cumplit. Scitii Il lasa pe Darius in mijlocul tarii scitilor, fug la pod, yin la malul Istrului pe care-l pazeau elinii, barba tii amintiti : acestora scitii le-au spus sa strice podul ~i sa plece, deoarece nu exista pricina de razboi intre elini si sciti, sa-l lase pe Darius sa dea socoteala scitilor. Convins de sciti, Miltiade a spns ca e bine sa distruga podul, sa-i lase pe persi sa fie cu totul nimiciti de sciti in tara scitilor, Dar Istiaios, pazind legatura cu neamul persilor, s-a impotrivit parerii lui Miltiade. J'umai ca scitii venind, sub amenintarea lor se incepe desfa£erea podului, Indepartindu-se, calare, de ei 0 bucata oarecare de drum, [Istiaios ~upra veghea podul ca sa tread persii, iar la miezul nostii, Darius,

I!

I i

1\'. Lui Kyr l oannes Lachanas, gramatic al lui Zaviros

biruit, a ajuns in fuga la pod si-i spune lui Artachaios, barbat de cinci coti, cu voce de stentor sa-l strige tare de pe malul Istrului pe Istiaios ~i ell-a strigat ~i toti v= pe acee~ ~arius da b~rbatil<~r daruri, .l?e C~es, pent!l7 sf~.t1fl ~e mai inainte 11 face din simplu particular tiran al Mitilenei, lui Istiaios 11 mgaduie sa intemeieze orasul Myrkinos. Caci tocmai aceste lucruri le cerusera ei lui Darius. Dar persul Megabazos, intors din Peonia, l-a gasit pe Sarde.s pe Darius ~i-l convinge sa-l impiedice pe Istiaios sa intemeieze orasul Myrkmos,

numit mai inainte Hedonos.

(vers. 503-504) [ ... J Traian a facut pod de marrnura peste Istru cu ajutorul lui Apollodor, al preaiscusitului arhitect [ ... J.

XXI. K Q N !: TAN TIN 0 Y TOY MAN A 1 !: H :t

l:YNO'¥Il: U:TOP)KH

XXI. C 0 K S TAN TIN MAN ASS E S

A fc,·.t mitropolit de Xaupaktos pc tJ.rmul de nord al golfului Cori nt si a murit in anul I pr:'. A lasat 0 I st orie universald in -rcrsuri care s-a bucui at de 0 larga raspindire : in ea a rransmis citeva ~tiri despre avari, bulgari si pecenegi , precurn si despre prezenta imparatului loan Tzimisces Ia Dunarea de J os. intr-un discurs funebru peritru Nicephoros Comnenul, scris in anul 1l73, vorbeste intre altele de pecenegi. Cronica s-a pastrat in numeroase manuscrise si a fost editata de J. Bekkerus, Bonn 1837, tiparita si in PG, CXXYII, col. 219-472. Discursul a supravietuit in doua manuscrise de la Vatican (Valicanlls - BarberiniaHlts, 240, f. 107'- 112' si Vaticanus-Urbznas 141, f. 75' -75V) si a fost e.Iitat impreuna cu unele scrieri ale lui Eustathios din Thessalouiki de E. Kurtz, in VY, 12, 1905, p. 302-322.

Editia [olosit d : Constantini Manassis, Breriarium Historiae 1IIetrieHm, ed. Irnma:nuel Bekkerus, Bonn, 1S37.

CROXICA l_'1\IYERSALA

PL>p,,!a!ii migratoare fa Duiuirea de Jos

[vers, 151-161) Apoi zburau in voie pasari eu aripi lungi si ghiare pnternice, se leganau usor in marile vazduhului ~i traversau in avint impetuos valurile sale rarefia teo Unele a veau aripi mari, clonturi zdra vene, unghii Incovoiate, ~e mindreau eu ghiarele folosite ea arme, erau inzestrate eu pliscuri taioase ea niste brice, devorau eu ele carnurile ~:-~i pregateau ospete numai din carne: vulturi stapini peste pasari, soimi earnivori si fiinte care n-a veau nevoie de foe spre a-si fierbe carnurile 1.

II

).

ImPJrat1l1 T'zimisces la Dusuire

(vers. 5885-5896) Pe aeesta l-a vazut Edessa si cirnpiile Eufratului.

Calul romeilor a baut din apele Eufratului ~i le-a umplut de neehezatul sau rasunator. Pe acest imparat l-a vazut Dunarea ~l scitul din vee ina tate 2, cum zdrobea cstile straine, cum rapunea pe conducatorii scitilor, cum ucidea, urmarea ~i alunga luptatorii, ea un leu cazut in mijloeul unor turme numeroase, care sfasia napraznic, Atunei apele fluviilor s-au inrosit de singe, iar lstrul eu valuri frumoase a devenit tulbure. Romeii strabateau cimpiile de linga Dunare ~i faceau sa inghete de spaima inimile barbarilor.

1 Descriere poe tica a populat iilor migratoare aflate in miscare dinspre nord-est spre lIediterana. si apusul Eu ropei ; multe din ele, au trccut si pi in tara. noastra.

! Prill sciti autorul intelegea, in acest loc, ost irea de slavi din regiunea Kiezului condusa de Sviatoslaz, care a Iost invinsa de irnpararul loan Tz imisces la Durostorum (Silistra) in anul ~m.

XXII. DEME TRIOS CHOM A TI ANOS

XXII. D E MET RIO S C HOM A T I A NOS

Dernetrios Chomatianos, chartophylax, apoi arhiepiscop al Ohridei si al intregii Bulgarii (din 1217), a fost una dintre personalitatile de Irunte ale vietii ec\eziastice, politice si culturale bizanti ne din secolul al XIII-lea, Adversar al Niceei , dupa caderea Constantinopolulni sub lati ni , in 1223 a incoronat, la Tesalonic, pe despotul epirot Tcorlor Anghelos ca "imparat", dercnind un fel de "patrialh" al acestuia, Canonist de mare valoare. a lasat 0 bogata culegcre de ho tar iri , explicatii. comentarii de drept canonic. ~Io~tenilea sa li terar a cuprinde si 0 bogata corespondenp., precum si lucrari de poezie religioasa. Opera lui Chomatianos este Ioarte valoroasa ca izvor pentru cunoa~tcrca ist oriei Peninsulei Balcanice, in care a fost implioat in chipul eel mai direct, in prima jurnatate a secol ului al XI Il-Iea. intre altele, ea nc of era inforrna.tii prctioase despr e rorna.nii balca nici. Deosebit de importanta este stirea priviud u n conflict biser icesc in Epir in pr ivi n ta autor ita.tii asupr a u nor 'rlahi din regiune. Ea este cupr i nsa intr-un document, 0 consultatie cer uta de episcopul de Buthr oton lui Chomatianos, pus in lumina de G. Murnu ; in aoest document se face aluzie la un Taronas, arhonte al -zlahilor din Vlahia ;;1 are , cunoscut si din alte surse bizarrtine. Documentul no lumineaza asupra

luptei peritr u autonomic' a vlahilor ualcanici in secolul al XIII-lea. -

Editii [olosi!e : JIIS GraecoromaJl1f1n, cura ]. Zepi et P. Zepi, YII, Atena, 1931 (reprod. Scient ia Aa1t/!, Darmstadt. 1962); G. Murnu, Romanii medieual iin Epir, "Revi sta arornaueasca", 1, 1929. I, p. 5~8 (d. idem, Lz,,. I. Bianh aminiire, Hur uresti , 191(',

p. 'l9~56).

HOTARiRILE IXI ])DIETRIOS CHO]\IATIA~OS, ARHIEPISCOPl"L j);TRECII En,GARlI

XXIII. Despre ce i care au sot ii ~i sin! desfrinat i

(p. 542) Din pricina lipsei celor trebuincioase, in vremea foametei, parasindu-~i locul de obirsie, Castoria 1 si sotia Iegiuita to todata, olarul Chrysos a ajuns la Ohrida si a trait acolo cu 0 femeiusca, coboritoare dupa neam din vlahivpurtrnd numele de Ciola si care facea parte, ca sa vorbesc ca Pavel ~, din rindul celor ce se acopera cu pacate si pot sa atraga spre ele echii ~i inima barbatilor prin uneltiri viclene si [Chrysos] a trait cu aceasta muierusca in concubinaj, Iar cind, intr-un tirziu. sotia lui legiuita a aflat de el, a pornit dupa el si l-a gasit traind impreuna cu tiitoarea. Desi eu greu, totusi ea I-a smuls din irnbratisar ile desfrinate ~i legaturile in care-I tinea aceea, fiind ajutata in asta ~i de lege si de forta ocirmuririi crestine. Iar pe aceea a indepartat-o cu totul irnpreuna cu necuratele-i uneltiri. Caci nici nu putea ticalosia sa se impotrivcasca cumva lucrului bun si legiuit; intrucit insa Ciola a cerut acum sa i se faca dreptate, ca adica bunurile pe care le are acum Chrysos, au fost dobindite prin truda si stradanii comune de-a lungul intregului timp cit au trait impreuna si se pare a ca (p, 543) aceasta ferneie nu spune lucruri neadevarate, a fost intrebat despre asta Chrysos si a marturisit ca cele pc care le-a agonisi t se da toresc si trudei Ciolei. De aceea s-a hotarit prin judeca ta sa ia Ciola din acestea 0 vaca cu un vitel de doi ani, doi porci, un stup sau stiubei, 30 de coti de pinza de in, 0 magarita eu puiul ei si 0 patura din par de capra nurnita in grai barbar cerga. Cu acestea multumindu-se si aratindu-se

--------

1 Azi , localitate eu acelasi nume in Crecia. 2 Aluzie la Apostolul P~·rc1.

satisfacuHi Ciola, a spus ca nu-l va mai snpara in vii tor pe Chrysos ~i nu va mai veni sa-i mai ceara vreun asemenea lucru, ci-l va lasa cu totul in pace pe Chrysos ~i-~i va vedea, cum crede, de ale ei. S-a hotarit ca, de va mai fi gasita Ciola atragindu-l din nou pe Chrysos la impreunare trupeasca prin uneltiri, fie vazute, fie nevazute, ori suparindu-I pentru bunuri, nu numai sa fie biciuita ea de stapinire asa cum se cuvine pentru cumintirea ei, ci sa fie ~i lipsita de bunurile mai sus scrise, pe care le-a luat de la Chrysos.

LXXX. Despre delimilari biscricest i ~i cpar/iia[c si privilcgii ~i sla,'i'opighii

(f. 155-156) Niste vlahi, locuitori pe pamintul unui sat ce se afla in enoria mea 3 i~i aduceau darunle la sfinta biserica din acest sat ~i luau aici parte la sfintele taine ~i savir~eau toate celelalte [inda toririJ. Sa tul a ajuns in sHipinirea manastirii aflate in vecinatate, a Hoteahovului numita si ridicata pe stravopighiu 4 patriarhal. Cind preotul care facea sfintele slujbe in sat a incctat din viata, egumenul manastirii i-a atras cumva pe vlahi ca sa-~i Indeplineasca indatoririle bisericesti Ia biserica din manastire Au fost mrotoniti dupa aceea, de mine, preoti in sa tul aratat. Dichiul " bisericii ins a - in mod obisnuit el se numeste ehdikos - tot mergind pe la stapinirt', a fest mituit 6 si astfel preotii nu-si mai exercitau drepturile asupra vlahilor. Tocmai am aflat cum stau lucrurile si sus tin ca este drept ca vlahii sa se adune in acea sfinta biserica in care se adunau si parintii lor si, mai inainte, ~i ei, adica in biserica din sat, pentru urrnatoarele doua motive: mai irrtii, pentru ca toti laicii, de orice sex ar fi, trebuie sa se gaseasc3. sub autoritatea spirituals a arhiereului tinutului lor si, in al doilea rind, pentru di este un lucru necuviincios ca femeile sa intre intr-o manastire de calugari, pentru a asculta chipurile sfintele cintari ale utreniei si vecerniei ~i a nu fi lipsite de sfinta liturghie. Egumenul manastirii se impotrive~te la acestea si snstine ca e drept ca vlahii sa intre in biserica manastirii, pentru ca satul a trecut in stapl'nirea manastirii ;;1 pentru ca de 15 ani s-a tnstaptnit obiceiul ca ei sa-si implineasca indatoririle bisericesti Ia sfinta biserica din manastire. Doresc de aceea sa aflu daca cele

3 Enoria lui Dimitrie, episcop de Buthrot on, din Epir , autorul ace stei plingeri catre Demctrios Chomatianos. arhiepiscopul Ohridei.

4 In Bizant intemeierea u nei manastiri era marcata prin asezarea unei cruci, infipta in parnint (stavropighion). Aceasta ceremonie nu se putea face iara autorizatia episcopului lecal, care avea anurnite drepturi asupra manastirii intemeiate in dioceza lui. Stavropighii patriarhale erau acele ctitorii care depindeau direct de patriarh, iesind astfel de sub autoritatea episcop ului

local, '-T. Beck, Kirche, p, 129.

5 Ekdiktos era numit in Bizant functionarul biserlcesc. uneori un laic, insarcinat cu atri-

but ii de jurisconsult ~i avocat , ibide~, p. '10 1.

6 'I'raducere litera. in text se foloseste expH'sia intraductibila literal "purtind un bou pe li mba cum se SP,!lllC in proverb", care in.emna, in literatura greaca antica, "primind bani pentru ca sa taca", In vechea Atena, r-irculasera la un moment dat monede care a-zeau imprimat

capu l unui bon.

sustinute de egumen sint indreptatite in vreme ee eu sint lipsit de 0 parte a dreptului meu de jurisdietie.

In afara de acestea , va relatez si despre urmatorul lueru: in alt sat,

numit Tzemenic aflat sub stapinirea Hoteahovului, se afla 0 biserica ridicata din vremuri uitate pe un stavropighiu al arhiereului dinaintea mea ~i avind hramul sfintului nostru parinte Nieolae. Un arhonte din partea loeului, Taronas 7, vrind ea nu eumva sa se intinda autoritatea bisericii mele !?i in acest sat, deoareee si el ~i-a facut resedinta aeolo, a ridieat ° alta biserica, tot eu hramul sfintului Nicolae , pe un stavropighiu patriarhal, foarte aproape de temeliile celei vechi. Cer deei ~i in privinta aeestui lucru parerea sfintiei

voastre 8.

II

I

I

I

--------

7 Un Taronas, oonducator al -zlah.lor din Vlahia Marc tesalica, a oarui Hid se casatorise cu loan Ducas, fiul nelegitirn al lui Mihail al Ll-Iea , despotul Epirului, este amintit si de Georgios Pachyrneres, ed. Bonn, I, p. 83 (d. si FOil"S, "01. III, p. 443) ; dupa Mur nu, el ar Ii fost toparhul Vlahiei :\lari,la care face aluzie Nichita Choniates, ed. Bonn, p. 841. d. Murnu, p. 166 si urm. La rindul sau , fara a cunoaste pe Murnu, op, cit., lac. cit., recent, D. M. Nicol in raportul prezentat la al XV-lea Congres international de studii bizanfine de la Arena (Refugees, Mixed PopUlation and Local Patriotism in Epiros, and iVestern Macedonia after the Fourth Crusade, Arena, 1976, p. 6, n. IS), mentioneaza cit un Taronas pare sa fi fost Iacut prizonier de Teodor Duoas al Epirului, probabil in Tesalia si ca 0 alu zie la "manastirea patriarhala" Sf. Nicobe "a lui Taronas" se aila in izvoarele secolului al XIII-lea. Arnbele stiri provin din opera lui loan Apokaukos si sint citate dupa S. Petrides, Jean Apokaukos, Lett.res et autres documents inedits, "Izvestija russkago arheologiceskago Iristitut a 'r . Konstanfinopole ;" 14, 1909, P: 33 si A. Papadopoulos-Kerameus, Lllvoouca 'YpaJ.lJ.lu'tu 1:OU 'AltOKUlJKOIl, BIl~UV't[<;, I, 1909, 10, p. 27.

8 G. Murnu a semnalat , r eprod us, tradus si comentat acest document, dupa manuscrisul original aflat la Munchen, uncle il cercet ase in '!remca studiilor sale univeraitare. El n u stia ca.

textul Iusese priblica.t a.ntvr ir.r de Pitra, op. cit., col. 350, of. Nicol. op. cil , lee. cit. .

XXIII. X p 0 N I K H

XXIII. C RON I C A U N I V E R SAL A

Impreulll eu sci ieri despr e istor ia orasului Constant.inopol (1tti1:pla) si cu opera.

De officiis a lui Pseudo-Coriinos s-a pastrat 0 croriica universala ouprmzind difer ite inscm uar i de la Iacerca lumii pina Ia caderca capitalei bizantine. Atribuita de u nii lui Codinos si CUIloscuta si sub numcle de "cronic;)' lui Cadi nos" , aceasta opera s-a past rat in mai rnu ltc manuscrise din sccolul a1 XV-lea si al XYI-Jca, precurn ~i in coc1ice1e 1117 (f. 324'-:noV), de la mrinastirea Sf inta Ecater ina din Sinai, or ig incr din sccolul al Xl V -Iea. Acest; manuscr is isi intrerupe sir ul povestir ii eu cve nimentcle din anul 1204 ~i FMe a. fi cel mai apropiat de original, pc cind celelalte au adaosur i ulterioare. Cronica a fost publicata in doua. rinduri impreu na eli scrierile lui Coclinos ; Georgii Ccdini et a-!t6'il~S r uiusd am al1OJ'ymi e xrcr-pt a de antiqiiirati'n:s Consta ntinc t clito.nis, cd, P. Lambeck Paris, 1655, p. 75-83 ~i ed. I. I3ekkc,', B:)"n, 1843, p. 149-165.

Analiza a cincisprezcce manuscrise iacut5.. de Peter Schreiner aTJ~a, ca. aceasta cronidi cste indcpcudenta ~i nu apar tine lui Codinos, ci a ajuns numa.i di.i int implare in acelasi corp Cll scrierile acestuia. Opera are 107 capitole si grupea"Z, C"l{;nimentele in patru epoci : 1. De la Constanti n eel ~Iare (333) In Constantin al Tv-lea (635); 2. De la I ustinian al Tl-lea (685) la Alexios al Ll-Iea (1182); 3. De la Andronicos I (1182) pina la cuccrirea Constant inopolului de catre la.tini (12tH); 4. De 1a Theodoros I Lascaris la caderca Constantinopolului sub turci (1453). Cronica mcn tio necza ca 2,- ... rt ori ai rascoalei din I>u1garia pe v lahi , care Soan bucura.t de ajutord curnanilor ,

Tcxtul nostr u 8. f05" luar din edi tia Schreiner, uncie poa.rHi t it lul : Ctcu ica 14 (p. i29- 155).

Vlahi in ]I,[unfii Haemu s

(14,88, p. 148) A domnit imparatul Isae Angelos noua ani. In timpul domniei sale a inceput in Zagora 1 rascoala vlahilor si bulgarilor impotriva crestinilor romei, fiind pustiita toata suflarea si ravasita aproape toata regiunea de apus aflata sub stapinirea romeilor. El s-a trezit tirziu si a pornit eu oaste impotriva lor dupa ee a strins multe trupe; dar si asa mergea ea la plimbare eu obisnuita lui molieiune si lenevie sau cum ar mai putea zice cineva, si numai peste cetatile de-a lungul marii. Dupa ee a ajuns in Kypsella 2, fratele sau Alexios a pus oastea si citiva comandanti de llnga dinsul sub ascultarea sa, l-a invinuit pe fratele sau de aceleasi paca te (p. 149) pe care le-a avut el Insusi dupa ce a ajuns stapin pe domnie, s-a proclamat imparat si s-a asezat fara lupta in cortul si pe tronul acestuia, aflat atunei la vinatoare. Acela a auzit ~i a fugit, dar a fest prins de slujitorii si dregatorii sai cei mai inal ti ~i mai credinciosi si orbit in strimtoarea Macre 3.

(14, 89, p. 149) Si a domnit imparatul Alexios sapte ani. Vai de imparatia romeilor din zilele acele. El traia ca un Sardanapal 4; niei dinsul, niei dregatorii sai n-aveau cea mai mica pricepere in conducerea ostilor si a sta tului, de aceea cetatile din jur ~i tinuturile din Apus au ajuns prada vlahilor si cumanilor pina pe tarrnul rnarii, iar eele mai multe au trecut apoi in intregime

1 Zag ora, denumire populara data Moesiei.

2 Kypsella (azi Ibsa1a), ora? in Tracia, pe malul sting al cursului inferior 301 riului HelJros (Marica), pe marea artera de cornunica.tie nurnita via Egnaiia, Aeolo in antichitate mansio Gyp-

sala sau Gipsila. •

3 Strimtoarea Macre (~aKp6. "mare") se afla in apropiere de Kypsella.

• Sardanapal, rege legendar din Asir ia, tipu1 suveranului desfrinat ;;i decadent.

ilv 7tapa.A.twv Kat 'tel 1tAttW 0& U1tO rov 'Iwavvi't~l1v YEyovacrt Ka9' 6MKAllpov. ~AOC; 0& Kat almiv 'tTJv J,loVllV 7ttPtAtHp9Eicrav ttc; pacrlAtiav au'tou pacrtAtOa ilv 7tOAtWV 'totc; Aertvo«; 1tPOEOO'tO, au'toc; elVUVOPWC; Kat elXPtlO"'troc; cpuyWv. )U yelp elVE'I'toU au'tou, KUpOU ' AAESiou, 'tOU UIOU "COU K\JpOU 'Iouoxtou, CPUyOV'tOC; ''ttU9EV Kat el1tEA90v'tOc; Etc; 'tTJV 'AAaJ,lavia.v, EiC; 'tOV E1t' elOEAcpij yallPpov au'tou, )V <J)iAt1t1tOV, Kai J,lE'tel cr'tOAOU Aan VtKOU papEwe; E1tI:;A90v'tOe;, IlE'tel 'to E1ttO"\JVc9f1vat 1taV'taxo9EV 'toue; cr'tpanonae; xui crcpaoa~E1V U1t&P 'tfle; 7ta'tpiooe; au'tIDV, ; EcpaivE'tO, au'toe; tlJ,lEpav ES (p. 150) TJIlEpac; rov 1tpOe; 'toue; Aa'ttvoue; Un:EP'tt:J,lEVOe; n:OAEJ,lOV, 'tEAOe; VUI('twp roc; WV11'tOV (mEOpa uvopun:ooov.

• • 5 I di urma ina ~i singura mostenire la-

sub ascultarea lUl Ioa:~ll!zes~ " n c~le~ ~~enia celatilor, a fost data pe m~na lata de domnia ,sa, a.dIca st.apl?a~ lp cap. i fara a~ere. Nepotul sau Alexios .:

latinilor iar el msusi a fugit fara oam,emG~ rmania la cumnatul sau de sora , . d ., . plecase In e, , .

fiul lui Isac, fugise e aici ~I . - a flota de latini; dupa ce au fost stn~~~ Filip 6 c:.i se intorsese cu 0 putermc ~ f ~ inte pentru salvarea patriei

, .. ~ '1 . inceput sa se ram .

oc:.teni din toate parti e ~l ~u 1 . ( 150) la alta razboiul tmpotrrva

7 t el a ammat de la 0 zi p. , d t

lor, cum se pu ea,. ~ f it noaptea ca un sclav vm u .

latinilor si in cele dm urma a Ugl

. it . trevanii 1197-1207.

5 Ionita sau Caloian a domm 1ll ." ea olrtica lui Henrie al VI-lea si deci putea con-

6 Filip (Philipp 'lon Sch~~b:.n~ ~r~~inltronul in Bizant.

vinge pe cruciati sa-l ajute pe _ exio

XXIV. lOA NNE SST A U R A K lOS

XXIV. lOA NNE SST A U R A K lOS

Diacon ~i arhirar in Thesalonic la sfirsitul seoolului al XII-lea si inceputul secolului urrnator a lasar un Cuoint despre min unile sf int utui Dimitrie, pastrat in manuscrisul 677 al manastirii Iviron de la rnuntele Athos (= Athous 4797) din secolul al XIV-lea, precum ~i intr-o parafrazare neogreaca din secolul al XVIII-lea (= Athous 2177), Prima a fost publicata de Ioakim Iviriotis in revista ; MUKEOOVlKd", 1, 1940, p. 324-376, iar a doua de Spyridon Lambros, N'EA.A.T]v, 2, 1921, p. 189-216.

Cuvint despre minttniie sjinttllui Dimitrie

I, S (p. 338, 26-40) A ajuns in Thesalonic, pe care cuvintul nostru incepe sa-l faca cunoscut, un guvernator in drum spre daei 1. El urrnarea sa mearga acolo spre a linisti unele tulburari lumesti, insa a fost infruntat de o boala neastepta ta si dus in cetate spre a face un popas. A aflat repede de minunile martirului, a fost miscat in sufletul sau ca de glasullui Dumnezeu celui puternic si dus la mormintul martirului ca inchinator [ ... J Mai repede decit te-ai astepta, ea dintr-un paradis al sicriului Iericitului martir, el si-a dobindit sanatatea. ~u mai simtea deloc urmarile boalei, ci era cu madularele in rinduiala, merge a pe picioarele proprii si marturisea minunea prin iuteala miscarilor. Puteai vedea cum boala a disparut repede, de rusinea sau de teama martirului, iar guvernatorul arata intinerit ca un vultur. Scapat astfel de durere, acesta nu si-a aminat of randa, n-a intirziat darul fata de binefacator, n-a imitat pe cei vindeca ti din cele noua evanghelii (p. 339, 1-32), care n-au multumit lui Dumnezeu, dupa cuvintul domnului; ci cit a putut mai repede, a aruncat la pamint toate eoloanele baii innegrite de fum si a inaltat martirului un lacas stralucit, vrednic prin marimea sa, incomparabil ca frumusete, asemanator paradisului prin splendoare si boga t ca arborele vietii prin eomoara rna rtirului.

Dupa ce a pus rinduiala in felul acesta, eu marinimie, lacasul martirului, a pornit mai departe in calatorie spre dad si a socotit nimerit sa ia cu dinsul o particica din moastele martirului; dar si-a schimbat gindul si la ivirea noptii, fara sa-i ingaduie martirul, a dat de veste tuturor si a ales alta cale, luind cu dinsul hlamida martirului, numita .mantie rotunda" impreuna eu cingato area ei, iar dupa aceea si-a vazut de drum. Acea hlamida, imbibata de singele martirului scurs dupa mii de lovituri de lance si prin care savirsea multe vindecari, ii fusese data martirului de catre bunul sau slujitor Lupus, care va pasi prin ea in ceruri impodobit eu cununa de martir. Dupa ce a luat hlamida sfinta a martirului ca insotitoare si tovarasa de calatorie, guvernatorul s-a luminat la fata ~i s-a indreptat repede spre dad, ajungind pina la Istru. Acest fluviu navigabil ~i cu valuri mari inghetase cu totul din cauza gerului si se facuse ca de pia tra, dar dupa aceea se dezghetase in intregime de adierea calduta ~i ducea cu el sloiuri de gheata asemenea unor stinci de munte. Ce se

1 Cuvernatorul mergea de la Constantinopole, prin The ssalonic si valea Vardarului, spre Dacia Ripensis.

p6~EVO~ fjv, Iou Kat 6p{bv Kopocpai~. T{ 'to tv 'tOU't01~; 6 ~&V TptE{YE'tO 1tpO~ pnloxnv, 6 1to'ta~o~ Of: lipa t90~0~ax,El olov Kat TtYPlaivE'to, 1tOAUV on ~aAa v 6cppo~ U1to,:turov,. oEiy~~ 'tii~ tv aiJ'tq> 't~u 1tveU~atO~ ~laia~ 6p~ii~ Kat KwiJCl)~' xm 'tax,EtaV ~EV 111tElAEl 'tTtV xarcnovncw, crcpoopuv Of: liyav 'tTtV Ka'ta- 6X,~lcrW. :H~Epa~ 1tapiiA90v oux,t crux,vat Kat 6 1to'ta~o~ 'tq> 'Y1tapx,cp 'It'pO~ xnoxnv OUK tcr1tEVOEtO' t1ttKaAEi'tat 'tTtV 'tou ~ap'topo~ t1ttKoopiav 6 ~Y1tapx,o~' Ivsnn Kat' Qvap Kat to Kl~ci:mov, tv 4> iJ 'tOlJ'tOO x,Aa~u~ rs Kat ~c.OVll tVtEe11- epicro, Kata tou peU~a'to~ ucpEival OlEK&A.EuEtO. 'Ev'tte11crt 'tOUtO 't{b 1to'ta~{b i 1tapaUt{Ka, 'tou 9au~a't0~, 6 1to'ta~o~ tVOiOrocrl 'tii~ 6p~ii~, aioEcr9ii<; IDcr1tEP v ~ap'tuplKTtV xA.a~uoa, Ka9u OTt Kat 'tOU 'tOu Naoii '!llcrou ~EtU 'tii~ Kl~ro'tOi) lCaM~ 'IopoaVll~ 'to npiv, Kat 1tEpmou'tat {) ~Y1tapx,o~.

_ I:T' 1~ (p. 345, yS~24) I:KA.a~i~ot, E9vo~ 'tOu't? 1tapicrtplOV Kat ai~ox,apE~, ) Aa~1tpa~ 'taotllcrt 1tUA.Ero~, fjv yap 1tav'toi01~ ~EV on ~aAtcrta 'toi~ ayaeoi~ ,~pi9oucra, KaA.A.OO~ of: EU Kat 1tA.OU'tOO 1tEPt'tt{b~ Ex,oucra, aKllPOK'tEt Ka'tEcr'tpaxruv: iJ yap ~ayviin~ 'troY Euellvoo~Evrov au'tfj aya9{bv EtA.KE cri0llPOV 'tOY ~apPlKOV Kat 6 'tii~ cpatop6tll'to~ 'tau'tll~ i1A.EK"tpO~ 'ta lix,opa 't{bv tev{bv. [ ... ].

If" 23 (p. 358, 9-14) Tc of: Kata 'tou~ w A~apa~, Xayuvo~ apx,rov autoi~ IO~ 'tOUtO OUVlKOV 6~ou Kat BOOA.yaplK6v, 1toiav oux, fntEp~aivEl 9ao~'tro~ >p~OA.iJv; ·Op~Q. Kat 'tOV'to 'to ~up~apov Ka'ta 'tii~ KA.llPOvo~ia~ 'tou Xpurropropoc, 1tA.ii90~ on ~~A.a 'It'OAU, X,lAlUO~ 'It'Epi1toO cp9uvov'ta~ &Ka't6v, vtcpo~ ;lKpU~ crKOtElVOV, rpcesv Kat 'It'ax,ov9f:v ax,AUt 9u~ou Kat ~av{a~ Ka1tvq>. [ ... ].

KA' 34 (p. 369, 28-34) T6'tE oil 't6'tE Kat 'ta 911Pia 'tii~ Yii~, at Kata ~po~ 'apx,ial 'tou ~acrlA.tKro'tUtOU AEOV'tO~, avaK't6~ CPll~t 'tii~ 'Pro~aioo~ t~acreEviJVtO~, 'troY ?iKEirov cproA.,E{bV t~&p1tucravta Ka9uA.UK'tOO 'tii~ 'Pro~aioo~, ~a'tt'tpEXOV, mou,v, t1tEp900v, KatEOaK'tov [0"] 1tavcr1tEp~iQ. E9voo~ 1tavt6~, O'tE Kat 't{bv ~A.yaprov 6 't?tE Kpat{bv 'Iro~vvll~, '!roavvh1,;llv 0& ~i1)..A.OV t'I CPiJ~ll s~ apn )'tOV KatOVO~a~El. OUtO~ xaru 1tiicrav 'tou KroMv'to~ tpll~iav tKcrtpa'tEuEl Ka'ta )~a~rov ~at 1tiicrav 'tilv MaKE06vrov otaopa~c.Ov, x.c.Opa~ acpavi1,;El, cppoupla 1tuv'ta )9Et Kat ~8acpi1,;E~ t~ aU't{b,v KPll1tiorov d~ Yiiv' 1tpOVO~EUEl, AEllA.a'tEi, ~E'tOlKi~El 1tA.ii90~ cotuv Kat 1t(lpOX91OU~ 1tOta~q> 'tq> lcr'tPCP 1tOlEi Kat a1tA.{b~ ti1tEiv 'It'iicrav nv t1tEOPU,~&V tpll~_oi. 'Op~~ K~t .1tPO~ 'tilv,t{bv E>&crcraA.OVlKErov 1t6A.lV (p. 370, -8) aKpatlltcp CPOPQ., crpcrov U1t&P 'tTtV 'l'a~a90v t1tayo~&vo~ £K BouAyaprov

opo,~uorov vo~a?rov, I:K~9rov, £~ Xa1,;uprov, £K 'Prouctcov, t~ ·AA.~av{bv t~ ~ Pro~. 1tavcr1t&p~taV 1tavt?~ £K y&~OU~, 61tocra ~6crK&l KAi~a 'to {)1t&P~OP&tOV, ~pav ~~ n~, &I1t& ,~UptoKapllv~v 11, Tucp{bva &Ka'tOYKEcpaA.OV 11 &KatoYXElP~ aVt~ II Tl'tava~ liA.A.oo~ epacr&l~' atX~lltat ficrav £K&i, 't0~6'tal, KOPOVllCP6pOl, ttOt{btal, crcp~vOOVfj't~l, aKovncrtat Kat {i1tav liA.A.o 1tOA.&~lKfj~ 1tapata~&ro~ 'll~a. Ilpotp&X&l 'tOUtOO () 'tii~ crtpanii~ au'tOu apx.tcrtpatllYo~ Mavacrtpii~.

putea face in asemenea imprejurari? Guvematorul dadea sa treaca, dar fluviul se infuria si se intarita, produdnd 0 muIti~e de s~uma~ semn ~Il?-SUfletirii, agitatiei si miscarii sale:. el a rut:t pod~1 lmI?rovIza,t l~ g~aba ~l I-a inghitit cu zgomot. Se scurgeau zile de-a nn~ul ~l fluviul nl;! mgadUla t:ecen_:a guvernatorului, de aceea acesta a chemat m ajutor ~artIrul: I-a apa~t m vis cutia in care pusese hlamida ~i cingatoarea acestuia : ~eci a p~runclt _ca acestea sa fie puse impotriva valurilor. Le dus~ deci in ap~ ~l ~eodata, ca p~mtr-o minune fluviul si-a domolit avintul, ca Sl cum s-ar fi rusinat de hlamida martirului, intocmai' ca odinioara Iordanul ~el frumos in fata cutiei lui Isus ~avi. Si astfel guvematorul a trecut dincolo.

Slauii La Dumire

VII, 12 (p. 345, 16-24) Sclavinii, un neam setos de singe de ling_a D~marei au pornit fara veste cu razboi impotriva stralucitei noastre cetati pline de tot felul de bunatati, de frumuseti si de bogatii imbelsugate, caci magnetul a virtiilor infloritoare din ea atragea fierul barbarilor, iar pietrele nestemate cintareau mai greu decit paiele unor neamuri sarace. [ .. .],

Despre avari

XIII, 23 (p. 358, 9-14) Ce1e. savir~it; impotr~v<l: avarilor afl~ti ~ub eonducerea haganului, neam hunic ~l bulgar in acelasi t~mp: de ee. masura a minunilor mai pot fi intrecute? Acest n~am barbar pormse lmpo~nva m?,~tenirii martirului lui Hristos: era 0 multime mare de peste 0 suta de mn de oameni, un nour intunecat, hranit si ingra~at de negura poftelor yi de fumul

nebuniei. [. 0 • ~.

Tar ul Ionit d ill {upta cit bizantinii

XXI, 34 (p. 369, 28-34) In vremea aceea fiarele pa~i~tului, sta~initorii efemeri rinduiti de preaviteazul Leon 2, imparatul slavit al romeilor, s-au tirit din culcusurile lor obisnuite si latrau impotriva imparat~ei ,I_loastrc, navaleau, pricinuiau pagube, pradau ~i muscau ... c~ toate semmtll~e ~nea~ mului lor, ea si in timpul domniei lui loan 3 al bulgarilor, cuno~e~ut _pma. az~ sub porecla de Ionita. Acesta a pornit eu razboi rmpotnva oncarei regmm neaparate a rorneilor, a strabatut toata Macedonia, ~ jefuiE satele, ~, dist~s toate cetatile ~i le-a pravalit la pamint de sus ~p~I_la JO~: prada, pU~tll~, stramuta toata populatia si 0 ducea pe malul Du~af1l, de~l ,P~ s~urt, n~mleea ~o,~ ce intilnea in cale. EI s-a indreptat cu un avmt nesta?lmt 'mpoEnva ~e~atll Thessalonic (p. 370, 1-8), ducind cu dinsul 0 oaste mal n~meroasa c': n_lSlpu,l, fermata din bulgari, fugari, nomazi, sciti, chazari, romei 4, a~ba?-ezl ~l rusi : un amestec de toate neamurile crescute in regiunile de la miaza-noap te, ea o hidra cu mii de brate, ca un Typhon cu sute de capete,.ea_ gigant~i cu 0 ~sut~ de miini sau ca ceilalti titani eutezatori; erau acolo lancieri, arcasi, purtaton de maciuca, sulitasi, pra~tia~i, aruncatori de buzdugane si tot felul de nasc1ociri razboinice. In fruntea acestei ostiri mergea conducatorul suprem Th a-

nastras. [ ... J.

2 Leon al VI-lea eel intelept (SS6-~12)_

3 loan, zis Caloian sau Ionita (1197,-,1207): ,,_ _ " "',

, Prin seiti autorul intelegea peeenegl, lar pnn rome I (adlea eetatem al ImpenulUl blzan·

tin) intelegea vlahi, greci, armeni ~i alte neamuri din imperiu_

(Lambros, p. 199, 16-22) MimI (il; cAiyov tKivT\cruv nal.tv sevT\ nOAAU ra Tfj~ 0EcrcrUAoviKT\~, roorso-n 'PUYXIV01, LTPUlloVlOl KUt LUYOU'!Cl'tOl, SeVT\ 5 nupu(iO(JVU~1, Turupoj KUt LeAU~lV01, eT\PlroOf:l~ KUt ~ap~apOl. Elxuv (il; l aPXT\Yov EVuv ouorponov '!Ou~, nEp~OUVOV TO ovolla. 'Erooroz; 0 nEp~oi)vo~ EV aYU1t1lV jll; TOV KcovcrtuvnvounoAEw~ ~aO"lAEa Aeovru TOV jlEYUV, aAAa )q>ico~ tjlEAEtu KUKel KaTel TON 'Pcouutoiv, Kat £~ittEt xctpov va crT\Krocrl] noLOV. [ •.. ].

(Lambros, p. 211, 8-28) L11a va xaeij it KaKla yivf:rat anD 0&Qu jl&YUAT\ 0&Ucr1~ E[~ Ta jlEPT\ TroV 'Projlairov jll; TO va nmicrouv &1; tOY 0EOV Kat va rcopovncoov to. UUtou (itKalro~laTa. Kat o1(i 1"0\)'["0 brfjpav oi Aurfvoi T1)v ~vcr:avnv<:,tJ1to~tv, Kat 0 ~acrl/.f:U~ £q>UYEV ano ronov f:l~ ronov, jl1) £XOVtUl; ) vu crm8'Q. 01 Onouopo! Tfj~ TIOA£CD~ ijp1t<lYllcruv ano TO\.:; txepC'l)~' Ta crocuuru trov 'Prouutmv Olf:crKoprcicr811crav, Kat fttOV OI.a Hi npUYllam TOU ~aO"lAEro; aq>aVtcrllov, Kat (jAU Tel KcicrTPT\ TroV 'Peuutov de; not.Dv KivQ\)vOV £upicrKOVtO. rs Kai ui urxpui uu9£vtiUl, l1YOUV TO. EK£iO£v "rOU N1"OUVU,~1 1'COTalloD g9Vll,

unouv Kata trov 'Projlairov Kat EKOUPcr£uov xropae; Kat tOTCOU~. Ton: Kat lueEVtll~ ,TroV BOUAYUProV 'IwUVV11e;, 0 Kai 'Iroavvit~lle; ovojla~oJf:VOe;, £crTpacrf: ,Kai au;,oe; Ka_Ta TroV 'Projlairov, Kai £PllIlU~OVtae; Kat Xa/o(ovrac; Tae; xropaC;

xuo-rpn oAa Tlle; MaK£ooviac;, £q>8acrs xui £iC; TT]V il£yaAonoAl\' 0£crcraAonv ill; ?P~T]V_ aKp~tllTov Kat q>oucrcrilTOV UIlEtPll'tOV 00; TT]V UlljloV Tfje; ea:crl'!;' 1"0 ,onowv £i~E~ cruVUYIlEVOV ano Otuq>opu £8V11 CrcOD £VpicrKOVtUt nEpa ) tOY LlouvaBt~, Kat ncnv 01.01 O"lO£ProIlEVOt KUt uPllatrojlEvol jll; Ku9E AOyfj; 'avo V 1tOA£jllKOV. 'Y 1tityatv£ (it £jlnpoe; an' UUtov 0 aPXllcrtPUTT\YO~ rou, )jlan Mavacrtpa;.

Neamuri de fa Dundre

(Lambros, p. 199, 16-22) Dupa scurt timp au p?~nit iara~i.o multim.e de neamuri impotriva cetatii Thessalonic, adica .rY!lchm1, ~trymom, sagudati, neamuri de la Dunare, tatari ~i sclavini, salbateci ~1 barb.?-n. A;veau ~1 un conducator la fel ca dinsii cu numele Pervun. Acest Pervnn mche1aSe? mteleg~re de pace eu imparatul Leon eel Mare, dar in taina pregatea razboi impotriva romeilor si cauta prilej sa lnceapa lupta. [ .. ,J,

(Lambros p. 211, 8-28) Deoarece nu incetau rautatile, a venit mare pedeapsa de la'Dumnezeu in partile romeilor, caci ~l supara~ r.e, Dumnezeu si calcau in pieioare indreptarile sale. De ae,eea au lIl:trat latinii m Constantinopole 5, iar imparatul fugea dintr-un loc.m al~ul 91 n-~vea und: se ~~e~a, Comorile cetatii au fost rapite de dusmam, ostile romeilor s-au imprastiat si toate trebu~ile ;mparatului erau la pamint, iar eetatil~ romei~or se aflau in ~are primejdie. Atunci si dOI?niile r_narunte ?au n~am:mle de dmc<;>lo de ~nare au inceput sa se miste impotriva rom~llo~ ~l l?r~dau sat~le y orasele , Tot atunci stapinitorul bulgarilor loan, numit !jol lomf~, a pO,rmt ,~1 el eu oas~e impotriva romeilor, a pustiit si devastat to~te satele ~l cetat!le ?m ~Iaced~ma si a ajuns pina la marea cetate Thessalo~lc, c~ o~ste de nel~vms ~1, multime nenumarata ea nisipul marii, fermata dm diferite nea,mun de ~ dmeo~o, de Dunare : si erau toti imbracati in zale de fier si inarmati CU, toata pregatirea de razboi. In fruntea lor inainta conducatorul suprem numit Manastras.

5 In anul 120-1.' d-' ., .

6 Autorul Licea aluzie in special la unguri si cumani, care faceau pra acruru In tmuturile sud-dunarene.

XXV. G E R MAN U SPA T R I ARC H A

TOMOI: I:YNO~IKOI:

, (p. ?7" 15-20~ Til; t«,?v mi:l7tote ~a01.Atrov roooiirov tOU~ Ilepcro01Cu9a ovncs ; ,tl~ tO~OUtOV ,tOU~ ~plapou~ 'ItaAou~ Kate15iro~e; ti 15t; €Uovllcre E~ to~~ Kat ~at&15~ro~e, OUK SCj>O~l1cre BE; i'I sCj>6~l1cre usv, OUK €1ta1teivrocre at ., It,~vro~e J.l~v, OUK ~lttK~etVe 15&; OUj.l&vouv, UAAU 1tuvta yevvairo~ Kat ~acrtAl~ro~ rs ecs J.lEya~ scrn v OUtO~ 6 ~acrtAeU~ Kat ~acrlAtrov il7ttptepo~. [ ... ].

XXV. PATRIARHUL GERMANOS AL II-LEA

in anul 1229, imparatu1 loan al III-lea Ducas Vatatzes (1222-125-1) a promu1gat o buill. de aur prin care regie menta proprietati1e ccleziastice ramase dupa mom tea unor inaltr ierarhi, amenirrtate de reprezentantii puterii lake. Patriarhul Cerrnanos al Tl-Iea al Niceei a convocat sinodul ~i a redactat, in septembrie 1230, 0 scrisoare de multumire la adresa imparatului. Iacind u nele meritiuni asupra situatiei politice in ansarnblu. Textul lui Cermanos, pastrat in manuscrisele Parisinus GraEclts 1263 si Ge1!et'el~sis 23, a fost publicat de Jules ::Sieole in REG, 7,1894, p. 71-80.

RASPL'NS SINODAL

(p.77, r. 15-20) Care dintre hnparati i-a alungat vreodata atit de departe pe persosciti I? Care i-a urmarit pina intr-a.tita pe puternieii italici ? Cum adica ? I-a alungat ~i i-a urmarit, dar nu i-a inspaimintat? Sau, i-a inspaimintat, dar nu i-a umilit? Sau i-a umilit, dar nu i-a macelar it ? Nu-i asa, ei le-a savirsit pe toate eu vrednieie si forta imperiala. E mare aeest imparat si mai presus de alti imparati. [ ... J.

1 Persoscitii, adica cumanii din Europa si turcii din Asia Mica.

XXVI. .M A CAR lOS CAL 0 R I T E S

I !

I lJ

+1

I

I I,

I

XXVI. MAC A RIO s c x LOR I T E S

Codicele Palatinus graecus 367 din Biblioteca Vaticana contine citeva poezii ale calugarului Macarios Calorites, care a trait in jurul anului 1231 in Cipru sau la muntc le Athos, Un poem in cinstea comandarrtului Catacalon din secolul al XI-lea pomene~tc luptele impotriva pecenegilor. Ele au fost publicate de Sp. Lambros ~i C. Dyobouniotcs N'EA.A.T\v, 16, 1922, p. 22- 57 (editia folosita),

Pecenegi ~i bizaniini

(p. 53, verso 10-23) Puternieul conducator de osti al tesalienilor avea o inima de fier sau 0 fire de otel. Focul inmoaie fierul, iar Cataealon inmoaie focul divinului imparat ~i focul dragostei despotului Constantin 1, al carui fiu Romanos 2, lumina din luna Elena 3, s-a intarit grozav spre nimieirea dusmanil or, caci eu taria inimii sale a oprit si frint ea 0 nicovala sagetile scitilor huni. Iar tu, nesatios Haron 4, ai fi fost atunei in d~tig sa mergi si sa-l iei pe eel mai viteaz. Scapa oare de tine eei care alunga scitii? Daca n-ai mers, el ti i-a oferit pe toti ea hrana, taindu-i ea pe 0 pajiste sau iarba verde.

1 Constantin al X-hen. Ducas (1059-1067).

2 Romanos al Lv-lea Diogenes (1068- 1071). 3 Elena, sotia lui Constantin al Xvlea' Ducas,

4 Haron , z~itatea pagina, adica Tnfer nul, a primit in sinul sau dusrnanii inca necrcst irrizat i.

XXVU. N I K H fl'> 0 P 0 ~ B A E M My L\ H!

EI~ THN MONHN ~n~AN~pnN

91 (Heisenberg, p, 118 [ ]" y

una 'v~ • " zpTjJ.!ov OtKljOW ~tVl1v,

• paIV\.Tj't"ov, zunapciKAlj't"Ov nciAtV '

llcruxia~ cr't"ci()tov &lnzp cru etAet '

napn • , ~

, 'Iyoptat; st npoatpfj xropiov,

95 ~~~~v~~o~ a.nA~~ ,fr J.!ovl'j <pzpwvuJ.!o~.

, ro j3acrtAzu, Aj3paciJ.! sevwv r

xui rov A' ,na't"zp,

, ,0yoV mcr't"oucrlV Ot mcro] 1:Kueat

ro Ducruptej.<ov nAi'jeot"' oUt"" , '

, ~. , ." ., crll nU't"pocrlj~

s zcrnzpa~ ijyuyev el~ <pro~ frAiou'

100 cruj.<lluP't"upoucrt 't"oi~ y Ayap ocrOt '~

1:cip' nul\, t v

pu~ <puvzv't"e~ uno coi ""'Mp' ,

""" t 1"OKOt.

EUROPA

(Mi.iller, p. 460) 'Eni 't"w 'P' '" _

, , • llvCP vZ 't"ro no't"uJ,!& " • ,

:po~, cr't"pecpoJ.!evo~ npo~ UVU't"OAa nA~' 0 .: pe~t 0 J.leyu~ nO't"ullo~

IU't"O~ KUAei't"at L\civouAtt"' 0"'" , ~, T] t v 1"T]~ eUAucrcrT]~ 1"i'j~ Eu~ei YOU'

, p." "ou zpeuye't"ut nav 'A '

)e<pollevo~ Dta nav't"anoprov npoX, - , n' 1"0 en't"o't"a't"ov "COU ilDa't"o~

P' A ' orov't"l')V sUKev't"nv - K ' , , o~ popsav nOAAa YBVT] siotv ' I! , , , 'I vncov, at eni't"ou'tou

').: z",l1nl\,T]J.leva J.!zX,pt 't - r

tIlV11~' r epllavoi, LapJ.!ci't"at r' , ,ou cr"COJ.la'to~ 1"i'jc; Matw-

, , , erut Kat Bacr'tapva " -, ,

t, Kat 11 yfj l1nAf:icr't"lj 'troy L\ciKroV '" t lj llaJl.Jl.ov elneLv Bu-

, Kat oi lcrx,upoi 'AAavoi, Kai oi Taupot,

XXVII. N ICE P H 0 R 0 S B L E M M Y DES

S-a nascut in Constantinopol in anul 1197, a devenit monah in 1233 si a murit in 1272. A seris 0 autobiografie, serisori, opere religioase ~i 0 geografie in 9-oua earti cornpilate dupa tratatul lui Dionysius Periegeta (compus in anul 124 e.n.). Intr-o poezie in versuri iarnbice dedicate rnanastirii Sosandros da unele stiri despre eumani, pe care ii numeste scrti, Aceasta poezie a fost editata de A. Heisenberg dupa rnanuscrisul Lugdunensis VUlcani 56 din Biblioteca Universitatii din Leyden, Olanda : Nicephori Blemmydae Curriculum vitae et carmina, Leipzig, 1896, p. 115- 119. Opera de geografie este mai completa decit originalul lui Dionysius Periegeta. Eo. a fost editata de C. )hiller in Ceographi Craeci Minores, Paris, 1861, vol. II, p. 458- 468.

CATRE JlI.\::s'ASTIREA SOSA::s'DROS

(Heisenberg, p. 118, vers. 91-101) [ ... ] salas retras, primitor, de-sinestatator, u~or de induplecat, loc de odihna, daca doresti, de intarire sufleteasca, dad preferi, pe scurt, manastirea cu nume potrivit: Sosandros 1. Dar, imparate, Avrame, parinte al neamurilor, asculta de cuvintul domnului si credinciosii sciti, multimea fara numar, adusa de maria ta din Apus la lumina soarelui: marturisesc agarenilor toti cei nascuti din tine si sotia ta Sara.

E1;ROPA

(Muller, p. 460) Linga fluviul Rin izvoraste marele Istru ~i se indreapta spre rasarit spre Pontul Euxin: el se numeste Danubis 2, iar unde i~i varsa toate apele inconjoara cu fel de fel de canale insula Peuce 3. De aici spre miazanoapte sint 0 multime de neamuri pina la gura lacului Meotic 4; germani, sarmati, geti 5 si bastarni sau mai bine zis batarni, marea tara a dacilor, alanii cei puternici si taurii, care locuiesc Curs a lui Ahile 6, ingusta si lunga, pre cum si gura lacului Meotic [ ... J.

1 Sosandros, manastire pe fluviul Hermes, in muntele Sipylos (azi Mauisa Dagi), 10. ap ro" ximativ 30 km est de portul Smyrna (Izmir), fondatii de imparatul loan 0.1 III-lea Ducas Bata: t zes, unde acesta a fost inmormintat.

2 panubis - Danubius, pronuntat ca in limbo. latina popu1arii. 3 In delta Dunarii.

4 Lacut Mentic, azi Marea de Azo-F, zisa si Meotida,

5 Ge [ii loeuiau 10. rasarit; de Carpati' d~ii 10. apus. _

6 Cursa lui Ahile sau Alergarea lui Ahile, Iimba de pamint, ingusta ~i nisipoasa , pe tarmul nordic 0.1 Pontu1ui Euxin, intre Boristene (Nipru) si golful Carcinic.

Acestea sint neamurile care locuiesc la nord de fluviul Istru. La sud de el sint gerii 7, puternicele ceta.ti ale oricienilor 8, pannonii (bulgarii) 9 ~i tracii, care au 0 tara nemarginita: unii lccuiesc pe tarmurile Propontidc'i, altii din colo de Hellespont, altii din colo de marea Egee, unde pe inaltimea Pallene 10 din muntele tracic se gase~te piatra asterica 11: ea lumineaza noaptea ca 0 luminare. Acestea sint neamurile care lccuiesc in jurul fluviului Istru.

7 Gerii, probabil un nurne deformat spre a indica 0 populatie illyra sau pannona.

8 Oricieni, locuitori ai ora~ului Oricos, port epirotic la sud de Valona (azi Vlore, in Al-

bania).

9 Panncnii sint in mod gresit iderrtificafi cu bulgarii.

10 Pallene este bratul eel mai occidehtal al Peniusulei Chalcidicc. la rasarit de Thessa-

Ionic.

11 Piatra asterica (Ai90~ ilcr9tpto~), 0 specie de piatra pretioasa.

KVIII. I A COB U S,

BULGARIAE ARCHIEPISCOPUS

XXVIII. IACOB AL BULGARIEI

J

I

I

I

I

I I

Ca1ugaru1 Iacob, fost un timp mitropolit de Ohrida, apoi egumen al manastirii Lavra din muntele Athos, a adresat un cuvint de lauda irnparatului loan al Ill-lea Ducas Vatatzes (1222- 1254). in care a pornenit pe cumani si tatari, Cumanii sint nurniti soiti , iar tll.tarii din Crirneea arieni, dupa nurnele sefului lor Arrion ('Appirov) sau Han (Knvic). Legaturrle acestora cu Bizantul se faceau pe mare sau pe uscat, de-a lungul tarmului vestic a1 Pontului Euxin. 0 parte din curnani au fost crestinati, Autorul considera periculoasa expansiunea tatarilor , de aceea dorea 0 intelegere cu dinsii. Opera sa a fost transmisa de rnanuscrisul Vaticanus Graecus 1898 si cornentata de S. G. Mercati , Sulla vita e sulle opere di Giacomo di Bulgaria, "Bul1eti~ de l'Institut archcologique bulgare",9, "Actes du Iv-e Congres international des etudes bysantines", I, 1935, p. 165- 176.

Editia [olosiid : Iacobi Bulgariae archiepiscopi Opwscuta, ed. S. G. Mercati, "Bessarione", 33, 1916, p. 208-222.

CUViNT DE INDEMN CATRE SUVERANUL $1 DIVINUL NOSTRU STAPIN $1 IMPARAT DOMNUL lOAN DUCAS

(p. 211, 31-33) Sa rna creada pe cuvint Israel aflat sub stapinirea ta, Israel eel crud ~i dusman allui Hristos odinioara, dar acum convertit la eredinta ~i prieten al lui Hristos, regenerat de el prin apa si spirit. Priveste la scitul din corturi (p. 212, I-II), care nu stie nimic altceva decit sa ucida cu arcul si cu sabia tot ce intilnE~te in cale !?i care se bucura de jertfirea cailor si raspindeste un miros urit mai curind din cauza necredintei sale decit prin putoarea de berbec sau de oaie ee-l Insoteste. EI merge acum in rinduiala, a paras it deprinderile anirnalice, are dragoste pentru romei, se sfinteste ~i se parfumeaza cu ape si mirul binecuvintarii si nu mai este in numar mic sub stapinirea ta, ci se numara cu miile. Toate acestea au fost indreptate prin sfaturile lmparatului. C ... ].

(p. 214, 14-20) Soarta cea rautacioasa nu se mai avinta din Haimosul inghetat spre a locui in imparatia noastra l?i a-I modela pe imparat dupa voin ta ei C ... ] Acestea s-a u petrecu t in cele mai muIte tinu turi din T racia si Iliria pina in Macedonia. Arcul scitic nu mai ravaseste tot ce-i iese in cale in occidentul nostru, ci actioneaza in pustiul scitic. [ ... J.

(p. 219, 12-15) C ... J in felul acesta este stapinul armatei persane, apoi Israelul, etiopianul, britanul iberul de la apus si alaturi de acestia neobisnuitul conducator de acum al multimii, arienilor si tiranul multora (p. 220, 1-2), care se ridica impotriva oricarei desavirsiri lumesti,

XXIX. THE 0 D 0 R U S LAS CAR I S

XXIX. THE 0 D 0 R USA L I1-L E A LAS CAR I S

T

,I

I

i

In trei manuscrise de la Bibliotheque nationale din Paris (Parisin1ls Suppletorius 37, 472 si 3048) s-a pastrat un elogiu (&,,(KOOlllOV) pronurrtat la moartea irnparatului loan al III-lea Ducas Vatatzes ill anul 1254 de fiul sau Thcodoros al H-lea Lascar is, imparat intre anii 1254- 1258. Acest discurs funebru a Iost eomcntat de J. Papadopoulos, Theodore II Lascaris, Paris, 1908.

Ediiia [olositd : :\1, A. Andrceva, A propos de t'elog« de l'em pereur Jean III BaiatZ! spar son. fils Theodore II Lascaris, . +nnallcs de l' I nsiitut Kondakou, Scminarium ](01'dasovianum, 9, 1937, p. 132- 144.

Elogiul impiiratu!ui loan al III-lea D'u cas Vatatzes

(p. 137) [ ... ~ Ai curatat vitejeste, cu zel si inima barbateasca_; n~~rep~ tatea latinilor, apasarea persilor 1 (p. 138), salbaticia scitilor 2, obraznicia ~l cruzimea bulgarilor, tradarea sirbilor, mindria tatarilor, ostilitatea partiala a romeilor 3 si, pc scurt, toata nenorocirea abatuta asupra imparatiei romeilor. Ai retezat cu sabia si cu bratul tau puternic capetele hidrei nedrepte care ne

tiraniza. [ ... J.

1 Prin persi autorii in telegeau turci selgiuciz i.

" Scitii, adica tatarii care navaleau in imperiu prin Dobrogca de azi , 3 Impotriva despotului din Epir.

XXX. ACT A V A R I A

EKdOTHPION rPAMMA

Sinne anna (1257-1258?). Michaet Panaret us, episcopz.s Demetriades, subiicit

terio Novae Pet rae monasterium Portaraea.e " monas-

, (MM, IV, p. 414), [ ... ] 1tUVEUYEVEO'ta:tlJ KO)lVTJvij lCai L\oulCuiVlJ lCupii 1J :1J MU~taO'TJVij tTJV O'&~uO')liuv )lOVDV tfj~ t)1t&puyiu~ 0WTOlCOU Tilv €1tti~)l&VTJV 't~~_ ITo,Ptapaiu~, cb~ UV lCUTSXlJ ral),tT)V d.; ,.L&TOXlOV " 1tUp' ")lrov

ep~v uu:rov UVEYEP9&tO'u YUVUtlCEia 1tUtptapXIlCD )lOVTJ 'tOU 'tllliou ITpoou TTJ'; .Nea~ ITt'tpa~ " tv, t4'> et)lan tfj.; ~puavou~aivTJ'; OtUlC&t)ltvll )leta. ~V 't~v UPXUlroV ollCUlroV lCUl 1tpovo)lirov atJ'tfj.;, l1Youv U)l1tEAWVroV, Xropucpirov P&lVT]';, 1t&OlVfj.;, VOllU01Uiu£ lCui troy tv (tUtij 1tpoO'lCu91l11SV(oV ttvrov BAUXroV:

XXX. ACT A V A R I A

in contiriuarea celor doua tomuri de acte ale patriarhiei ecumenice, in pagirule carora se intilnesc Jragmente importante pentru istoria noastrd., selectionate altminteri si in volumul de fata, Franz Miklosich si Ioseph Muller au publicat in veacul trecut alte patru -,olume de acto grecesti medievale. Parcurgind integral textul celor sase tomuri la care ne referirn, am considerat dernne de interesul nostru merrtiunile pr ivitoare la vlahii sud-dunareni ce apar in difer ite documerite ale unor eparhii ecleziastice sau manastiri bizantine, publicate de catre cei doi invatati in vol. IV, V sub titlul general Acta et diolomata monasteriorum et ecclesiarum Orient is (valabil dealtfel si pentru ultimul vol, VI).

Din cele saptc texte de mai jos, primele trei provin din fondul Di plomatarium. monasteriorum S. 2\{ ariae 2I[ acrinitissae in monte Drongo region is Demetriadis et beati Praecursoris Nocae Pet rae in monte Dr yanubaenae, manastiri situate in regiunea Thessaliei, Fondul documentar ce intereseaza istoria aces tor asezaminte religioase se afla insa

in Biblioteca municipala a orasului Torino.

Documentul V s-a pastrat in fondul privitor la istoria politica si religioasa a cetat ii Ianina, iar nr. IV si VI provin din fonduri arnestecate de-a lungul timpurilor, fapt care i-a determinat pe Miklosich si Muller sa le publice intr-un capitol aparte de Acta varia (in cadrul '101. V, p. 250-292), titlu pe care l-am imprumutat ~i noi in cazul de fata.

Am incheiat seria cu un chrysobul dat de Andronic al III-lea pentru manastirea thessaliota Olympiotissa. publicat de 1. B. Papadopoulos in BZ, 3D, 1929- 1930; cu toate ca exista motive serioase de contestare a autenticitatii documentului , am avut in vedere faptul ca orice act fals corrtine numeroase element~ veridice. Meritiunea "Vlahiei" din Thessalia se inscrie printre acestea.

Adaugarn ca "Marea" Vlahie sud-dunareana apare si in altc documente ori izvoare din respectiva per ioada , Este cazul celui de-al saselea intre cele noua fragrnente ale unui chrysobul publieat de N. A. Bees (Fragments d'un chrysobulle d u couvent de Lyrousada, Melanges offerts a Octave et Mel po M'erlier , III, Athena, 1957, p. 485) si atribuit de catre acelasi autor tot lui Andronic al III-lea, ca si al vietii lui Athansios de la Meteore (publicata, de asemenca, de Bees in primul numar al revistei "Byzantis", Athena, 1909, p. 244).

Ediiia [olosiid : Miklosioh-Muller , Acta et diplomata Graeca medii aevi, vol. I V, Viena, 1871 si '101. V, Viena, 1887 (pentru ultimul document 1. B. Papadopoulos in cadrul studiului siiu dill HZ, 30, 1929-1930, p. 166-173).

i I

I t

ilr

Ii ,I!

SCRISOARE DE DARCIRE

Fi1ri1 data (1257-1258.'). },[ iliad Panaret os, episco]: de Demctriada 1, supune mdndstirea Portarea mdndstirii N ea Petra

(vol. IV, p. 414) [ ... J la rugamintea facuta de catre prea nobila doamna, Comnena si Doukaina, Anna Maliasenos, pentru venerabila manastire a

preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, supranumita si Portarea, astfel tnctt pe aceasta sa 0 posede ca metoh manastirea patriarhala de maici a cinstitului Prodromos de Ia Nea Petra, cea chiar din temelii inaltata de noi si situata in thema Dryanuvena 2, impreuna cu toate vechile drepturi ;;i privilegii ale ei, adica podgorii, ogoare, pamint muntos si de cimpie, pasuni, pre-

1 Demetrias, asUzi Volos, oras situat pe tarmul golfului pagasitic din Thessalia (d. J.

Koder si F. Hild, Hellas und Thessalia = H. Hunger, Tabula Imperii Byzantini, 1, Viena, 1976, p. 144-145).

~ Dryanoubaina, astaz! Portaria si Katochoricn, situate in rcgiunea Voles (ct. ibidem, p. 150).

2

APrYPOBOYAAON

Anno 12611, .me.nsc septcnibr; ... Despota l\'icepho1'1t< 1)1lcas Y'-cn/ao lJa/' . f'

Pc,' ", , • ~ • , Co • • w,eno C011 irma;

osscssionns nmnes mona.sterii Macrinitissac et donationcni mona st cri; H) r-. , , 4'

[aciam a "·~tichaii!e Duca Constantino At al iascno r I. " I a l01l1.S 1:1 • ,my}';)

(M~, IV, ,po 351) J . ..: .] ~llOiffi<; 6pisEt " ~aO'tA.Eia uou, tva KatEXl] to 1tCLtfX~K~V ~~tOXtOV ,CLU~Tl<; TOV uytov 'OVOUCPPlOV J.lE'tU niiv 1tpocrKa8Tllltvffiv Wt(fl aV8pffi1tCOV Kat nuvreov 'trov OtKCLlffiV Kat npovouicov auwu xui 'ti)v uvn-

nv yfjv a1tacrCLv 'trov IToAtnKrov, 'ti)v u1tocr'tacrtv 'tou pEcrnipxou 'tl'jv U1tocrtacrtV 5av8ivTl<;, 'tu<; UAI,;KU<;, 'tl'jv Ka/vi'tSav Ko.i 'tT]v BacrtAloa, 'to UO~OJ.lUAtKOV Epyaptov ,'tou aYio~ 'Ovoixpptoo Kat 'to E'tEPOV ~I)AtKOV EpyacrtllPtoV 'to d<; 'tl'jv lTl'tPta.8~ ~,ta.KEt~EV~V ~/"Tlcriov 'tou Napalou, 'tOD<; UIl1tEArova; Ko.i 'tu XffipUCPta, p Kpat,Zl E~ffi8~v trov PTl8EtcrroV u1tocrnicrEcov tv 'tij 'totau'tl] xropQ. 'tfj<; L'l.TlIlTltOo<;: 'tTl V Kurouvnv, 'tOD<; BMxol)<; 'tOD<; 1tpocrKa81wtvOI)<; £~O)eEV tfj<; PTl8EicrTl<; AaXffi<; (Jf;~acrJ.lia; ~lOVi'j; 'til<; MaKptVt'ticrcrTl<;. [ ... ].

3 KATA0ETIKON rPAMMA

Amw 1276: 30 iUilii.,1oc;saph Maliasenus Cypriano, abbat i mcna sicri; S. }.taliae, PCImit.tit POSscss20llem d im idii terrae Petrae, donat ac mon ast erio .11acrlllliLssae a P,,','"nw

Ra.u] •

C:-1~, I:, ? 420) 'Em:tOll1tEP 6 1tEpt1to8Tl10<; E~UOE/,CPO; roii Kpa'talOU Kat )1) TlJ.lffiV au8Ev't01) Kat ~acrtMco<;, KEcpaAT] 'ti'j; MEYUATl<; BAaxia;, 6 1tavcuYEra't~<; 'PaoDA 6 1ttYKEPVTl<; 6 K0J.lvTlvo<;, E1toiTlcrE 'YPUllJ.la 1tapaOonKov autou ; 'tTlV crEpacrlliav uovnv 'ti'j<; 1taVI)1tEpayvol) 0COJ.l1l1OpO; 'ti'j; 'O~Eia<; 'E1tt- 4'E())<; ti'j<; MaKplv11icrcrTl<;, [ ... ].

j

I I

II

cum ~i niste vlahi asezati 3 intr-insa, intrucit ~i preafericitul si cel de vesnica pomenire vrednicul nostru tata, eel care in dumnezeiasca si ingereasca schima si-a schimbat numele in Constantios monah, nu putine cheltuieli a investit intr-tnsa pentru cultivarea viei ~i a chiliilor ei, in vederea mintuirii sufletului san si a pomenirii celei vesnice [ ... ].

2

ARGYROBUL

An.u! 1266, IUlIa sept embrie. Despotul Nikepharos DUGaS 4 confirma lui '.\'ikolaos ,1[aliasenos toate posesiunile mdndstirii 1'1facrinitissa ~i donaiia mandstirii

3

ACT DE CONCEDARE

Anu11276, iuwie 30. Ioasaj 2v[aliasenos acordd lui Ciprian, egumenul mdndstirii Sf. Maria, posesiunea ajumatate din piJ.mfntul Petra, daruitiJ. mdnastirii Macrinitissa de cdire paharnicul Raul

(vol. IV, p. 420). Intrucit preaiubitul var al puternicului si sfintului nostru stapin si imparat, aflat in functia de kephale al Vlahiei Mari, pre anobilul paharnic Raul Comnenos a facut un act al sau de transmitere catre venerabila manastire Macrinitissa a Prea-Sfintei Maici a Domnului din thema Oxeia E piskepsis [ ... ~.

3 ".<\~ezati" (proskatMmenoi), categorie sociala Irecventa in special cu incepere din veacul al XIII-lea, cind nurneroasele invazii, carnpanii militare si desele schimbari de statut politic modificau continuu tabloul dernog rafic al teritoriului bizantin, ducind la, depopularea u nor regiuni si la forrnarea unei mase tarane~ti ce parasise pamintul pe care-l lucrase initial, asezindu-se pe alte Iotur i, apar tinind de regula unor proprietari laici ori eclaziastici interesari ei insisi in aceasta operatiu ne de "a~ezare", datorita crizei de mina de lueru resimtitc tot mai puternic. Termenul desemneaza 0 realitate sociala de regula diierita de aceea a parecilor , uneor i insil. ~i identic a (atunci cind e verba de "pareci asezapi"), Proskathemenos nu precizeaza dec i conditia sociala sau juridica a taranului respectiv, ci mai curind notiunea ce insotestc acest term en (d. N. Svoronos, Les priviUges de lEglise a l'e-poque des Comnenes, in Trauau-x et AUmoires, I, Paris, 1965, p. 357, n. 155; studiul se afla, reprodus si in N. Svoronos, Etudes sur l'organisatioii interieure, la societe et l'e conomie de l'Empire Byzantin, Londra, Variorum Reprints, 1973, nr. VII).

, ,. Este vorba de Nikephoros I Doukas (1271-1296, despot din 1252), fiul despotului :t>hhall al II-lea Doukas (1237- 1271) al Epirului. Acest argyroboullios logos, adica document <wind pecete de argint, este unicul act ce ne-a parvenit pina in prezent de la el (d. F. Dolger , Aus deii Schatckammern des Heiligen Berges, I, Munchen, 1948, p. 80).

5 XPYI:OBOYAAOI: AOrOI:

Anno 1321. mense iunii. Lm-perator Andronir.us II Pa .

norum omnes possessiones alaeol og u s conjirmat ecclesiae It anni-

4

CHRYSOBUL

12 martie 1289. ImparaH,l Andronic al LI-lea Paleotogul conJirmd posesiunile mdnllstirii Sf. Maria Eleusa, zisll Lycusaaa de lingll Phanari

(vol. V, p. 255) [ ... J unei astfel de rugaminti maiestatea mea imperials a hotarit a~adar sa nu acorde nici un fel de zabava in ce priveste indeplinirea ei [ ... ] ~i-i elibereaza chrysobulul de faia, prin care consimte, rinduieste ~i stabileste ca sa fie detinute de catre venerabila manastire aratata mai sus toate feluritele proprietati atribuite ei de catre numita sotie a pomenitului sebastocrator5, care luate eu amanuntul se cheama astfel: satul Lykousada, in care a si fost inaliata aceasta manastire : [ ... J un alt metoh Tristenikos, cinstit cu numele marelui mucenic Gheorghe; un altul cu numele sfintului Andrei tmpreuna cu parecii dintr-insul, eu viile si pamintul Vlahocatuna, de cudnd atribuit ~i supranumit Praktikatous; satul Goriane cu locurile de moara si viile dintr-insul. [ ... J.

5

CHRYSOBL'L

l unie 1321. Impdratt:l Andronic al l Llea Paleologul confirmd bisericii Ianninei toat e

posesiunile

[(vol. V, p. 84) Deoarece in chrysobulul alcatuit si acordat in comun de catre maiestatea mea imperials locuitorilor orasului mintuit de Dumnezeu 6 al Ianninei se arata printre altele in chip deslusit cii preasfinta biserica de acolo sa detina toate proprietatile sale, fie stapinite de catre ea mai inainte, fie daruite ei, de curind prea sfintul mitropolit de Iannina, cu rang de hypertim, a rugat-o pe maiestatea mea imperiala ea sa fie eliberat un chrysobul al maiestatii mele imperiale, insirlnd cu detalii toate proprietatile zisei preasfinte biserici, care dupa cum s-a relatat, sint acestea,

[ ] alt sigillatikion al copiilor lui Blasios la Paroikios, alt sigillatikion,

[ J lotul lui Elia, stichosul ? vlahilor Moutzades 8, vlahul Coloniates cu

stihurile (stichosurile) lui, trei stihuri ale vlahilor lui Chalkia; in satul Rasovista doua mori ; [ ... J Iar cele daruite ei de catre prea iubitul ginere al maiestatii mele imperiale, paharnicul Sirgiannes Palaiologos, sint acestea: jumatate din satul Lozetzi cu piata lui Kasianos de acolo. 20 de fumuri 9 ale vlahilor lui Bisotas si Liguros; a mai fost dat acestei preasfinte biserici de catre guvernatorul orasului salvat de Dumnezeu al Ianninei, sebastul Sgouros, cu titlu de dona tie si manastirioara "ton Merdeastanon" pe care o avea din mostenire si prin chrysobul al maiestatii mele imperiale. [ ... ].

Ii loan Doukas. fiu nclegitim al Iu i Mihail 301 II-lea Doukas ('J'. supra. p. 87. n . 7 si p. 113. n. 4).

6 Formula arata, ca si in cazul Vicinei 130 1285 (d. infra. Acta Patriorcbotws, p. 191.

n. 2) cil. 130 data rcspectiva orasul fusese recuperat de catre bizantini.

7 Stichos = paragraful care in registrul fiscal corespundea. unui lot de pamint. cu indicatia statutului, a detinatorului si a impozitului respectiv (d. F. Dolger. Beiiriige zur Geschicbte der b yzantiniscben Fiwansvenuattwng, Leipzig- Berlin. 1927. p. 100 si 107; idem. A us den 5chatz-

kammern .... I. p. 152 si 156).

8 Vlahii Mouvt~&t6.0&C; sau MoUt~tao&C; apar si intr-un act din 1549 privitorla manastirea

Varlaam de 130 Mcteore, mentionat de Duchesne ~i Bayet, Jl,fissioH .1U Mont Athos, Paris, 1874,

p. 131 (d. N. Iorga. RI. V. 1919. p. 93-94).

9 Kapnoi = fumuri, de unde kapnikot; = irnpunerea capitatiei (d. F. Dolger. Beitriige ....

p. 51- 52. uncle se refera chiar la acest pasaj : idem. BZ. 34. 1934. p. 371 n. 3; idem, Aus den Schatzkammern, I. dOG. nr. 1/2.. r. 30.130 Bemerkungen. p. 27) .

. . "

iu~ 1l0U [ ... ] btsi 06, ci>~ tyvroptO"ev ti l3umAeiu uou KUt KU't&iXEV uVEKugev

IlEPO~ 'tfj~ uU'tfj~ uytomhl1~ tKKAl1criu~, 7tept (p. 87) 't"v .!\PUVOiJ7tOAtV XOlpiov v ~ouXiiv, 07tEP KUt KU'tU AOYOV UV'tUAAUyfj~ tOEi;u'to 6 E7tt 'tou O"'tpu'tou EK&iVO~ KUI3Uo"lAU~, oeoOlKro~ 7tpO~ 'to Iltpo~ uu'tfj~ 'toiJ~ MEA10"0"0UPYou~, oU~ KU:xev ti lliJ'tl1P 'tou 00lllii EKeivou, OhtVE~ KUt IlE'tU 'tuu'tu E069110"uv UAAUXOU, 9~ OlEKplvev ti l3uO"lAEiu uou, 01OpiSE'tat ti l3uO"lAeiu 1l0U, tvu KUt 7tUA1V'tEXl] iJ uu't" UY10l'tU't11 EKKAl1O"iu 'to 011A0l9f;V XOlpiov 't"v ~ouXiiv UVEVOXAll'tOl~ i U01Uo"EiO"'t0l~ IlE'tu 'troY tv uu't0 uO"'tpu'teu'tOlv BAUXOlV, Ku9ro~ KU'tEiXE KUt otspov. rourou yup XUP1V EytVE'tO uU'tij Kui 6 7tUProv XpUO"0I30UAAO~ 'til~ l3um:u~ 1l0U a7toAu9&i~ KU'tU Ilfjvu 10UVlOV 'til~ EV10"'tuIlEVl1~ 7tEIl7t'tl1~ IV01K'tlroVO~ ) ti;UK10"X1A 100"'tOU OK'tUKOO"lOO"'tOU elxoorof EVVU'tOU E'tOU~, EV <p KUt 'to tillt- 10V geoo"EI3E~ KUt ge07tpoI3Al1'tOV D7teO"l1IlEvu'tO KPU'tO~.

'AVOpOV1KO~ EV XplO"'t0 'to 0E0 7t1O"'to~ l3umAEu~ Kat UUTOKPU'tOlp 'POllluiOlv luAulOA6yo~.

6

XPY:EOBOYAAO:E AOrO:E

A 11110 1336, nicnse mariii. Lm peraior Amdronicu s I I I Pal acol ogu s con] irmat possessiones episcopat«: Stagoruni

(MM, V, p. 271) [ ... ] UKOAou90l~ of: 'tOUTOt~ Ew:q>avicr9110"av un' au'tffiv n:paK'ttKu OUK oAiya Kat O"tyiAAta zspi 'tffiv 7tpOO"OV'tOlV 'tij UytOlTU'tlJ E7tHnconfj ,yrov EntKUpOl'ttKU lleTU XPUO"0130UAAOlV 'troY npo llllffiv l3amAtOlv Kat E'tepa cK'ttKU uvaypaq>EOlV, nUO"l1~ Kat 7tav'toiu~ ol1lloO"tuKil~ sl1'tllo"Ero~ rs Kai 06o"EOl~

OXAiJo"EOl~ Kat Enl1p&iu~ Kui i;;l1lliu~ aVOl'tEp(J)~ OLU'tl1P&i0"9ul oLUAalll3uvOV'ta rn 'tu uno 't"v uytOlrU'tl1V E7ttO"K01tllV, 'toiJ~ KAl1P1KOiJ~ Ol1AaoiJ, 'toue; E\'oiKOU~, XOlpia, 'tu uovccmpiu KUt 'tOU~ uno 't"V svoptuv UU'tfj~ ov'tU~ {EPOlIlEVOU~ Aai:Kou~, BAUXOU~ rs KUt BOUAYUPOU~ Kat 'AAl3avim~. Taum of; nuv'ta y<.ye Eva Ka'tu n'lv 7tEpiA 11 'l't v 'troY aVa7tEq>OlVl1IlEVCOV l3aO'1), tKroV XPUO"ol3ouAAOlV [ ... ].

7 XPY:EOBOYAAO:E AOrO:E

Anno 1336, mense martii, Lm perator Andronicus III Pal a col ogu s con jirmat posscssione monasterii Ol ym piotissae

(BZ, p. 172) 'E7tet oi 1l0vaXOt 'tfj~ Ka'tU 'tOY "OAUllnov O"el3aO"llia~ flovilc; l3aO"lAeiac; 1l0U 'til~ etc; OVOlla 'ttIlOlIlEVl1C; 'tfjc; unEpayia~ 0wroKou Kat sm·11IlEVl1~ 'tfje; 'OAUIl7ttOlTiO"O"l1C; Ei;;ll'tl1crav Kat napEK{tAEcrav n'lv l3aO"lAduv uou TUXOlO"! XPUO"0130UAAou ui'nilc; Ent 'tOiC; npoooixn 'tij TOlUUTlJ O'I;l3acrJ.1iq floVij.

. ea artea acestei sfinte bise~ici

d a cum a aflat maiestatea m ,p li e care cu titlu

~~\n~~a, de u~emult satul Souch<l:n din zona ,Dr);~p~o~' sfratou", daruind d t schimb n primise acel K_abas1Ias. cu funct~~ d~t1nuse mai inainte ~ama 1: rlndul lui bisericii pe mehss<:urgo1, pe ca:eea 1 au a juns sa fie dati au:rea; lui Thoma acela, dar care dup,~ t~ate .~~~~tea mea imperiaIa, ea stab1le~te

. d a~ cum a crezut de Cuvllnta mal .,' a' l' numitul sat Souchan,

si up , 'b' "<;a detma iar ~ - ti '1 cum ca aceasta preasflllta iserica ~, vlahii care nu sint afecta ,1 a . d inat impreuna cu . " int L pt

r ra tulburare ~1 nez runcllla , " detinea si mal mam e. ,1.' a

s~rviciului m~litar10, d,in ace~~ s~~~e~:Ulc~~v1;obul al n{ai~statii mele 11~~~-

entru care 1 s-a ~l lll~OC~l P " lui· actual al cincilea. la anu "

P, le eliberat in luna mrne a indictionu ,,' de Dumnezeu promovata. na , t' ea cucermca 51 " '

And l-a ~i i~calit puterea noas ra c, D 'eu tmparat credmc105 ~1

Cl Andronikos Palaiologos, , in Hristos umnez

stapinitor autocrat al romeilor-

6

CHRYSOBt"L

, 1 si sct1tiri/(

I -, I 11 I-lea Palcolcgul conji,mu po,seSIH111 e •

Xl art u: 133r" ImpalatHI ,') narcnic a

P· P 111l11i Stagoi 11

LISCO (L . f t prczenta te

r ] In continuarea acestora au 05 '.. '

(vol. V. p. 271), [ .. , , _ ',i illia care confirma vsniturile prea

de catre ei 12 nu putme praktIka ~l, - g ehrvsobule ale imparatllor de

, ' .. d Stagoi impreuna cu J , d t hip

sfintei eplscopn e, 'kt'k 13 Ie anagrafilor 14, expurun m c I,

dinaintea ,noastra ~l cu ,alte ,pra b 1 :easffnta episcopie, clericii a~ica, .IOC~l~ deslusit ca toate cite se afla su P I din cinul eclesiastic on la1C1 t~;ii 'sate1e, manastirile ~l ,toate p'er~oalnbe e , "a ,e pazeasca mai presus

, , ' I hi 51 bulgan 51 a aneZl, ~ - I'

oxistcnti in enoria C1, v ~ ~ d t'lb re de orice impunere sup Imen-

, f I d fiscala are u ura , it t n

de orice e e cerere - , 'f" d I' tuite in conforrm a e cu co -

, des agubire : toate acestea nn ~ ca

~r~~t~t~hrys~bulelOr irnperiale amintite mal sus [ .. , J.

7

CHRYSOBL'L

• • ". Olympiotis'a

I .. 4 d -_. 111 t-tea eClljirmG pcsesiul1ilc manash,n ~ ,

JI artie 1336, mpararul - n 'emc a

", bilei manastiri a imparatiei

(BZ p. 172), Deoarece monahu Hnr~ , ~accatoare de Dumnezeu mele din' Olimp, cinstita cu numele preas maetlo"pe-maiestatea mea impe-

" em t ~l au rug - .

si supranumita OlymplOtIssa au c b I 1 'pentru fcluritele dreptun rezo-

~iala sa aiba parte de un chryso u a ei

.' 'e ente apartin lui

, '1 iul bizantin, srudiile mal r c. '

10 Cu privire la statutul -zlahilor in mper Choni t' ct la presence mililalrc byzanttne

111 ' > de K innamos et oll!a cs

E, SUinescu, Mentionam Les ('f.'I\.(l~OV 1971 3, ,585- 593, , '

rd dw Danube sous les Comncnes, RESEE, 9, " _p a e de manastlnle Meteora.

au ,,0 lit t bana Sltuata "pro P

11 Stagoi, azi Calampaca, loca 1 Tahe urI' , (cf Eoder si Hild, oP, cit" r- 262),

I P '- di 1 cimpia essa ier ici. ,

1a mtrarea in va ea eneios 11. ' .. ' 'St ' ,

12 E vorba de episcopul ~l clencll eparhle~ I agor. zind descrierea amanuntlta a bunu-

13 Practicon (p l. praktilw) era procesul ves ~ c¥-pn~ rinzind date asupra terenurilor,

rilor funciare inventariate cu prilejul unUl recensaml~t lsca, cup ,

taranilor situati pc acestea, ~i cua?t~m,:lUl Impo:;:~t~~rea periodica a unui recensamint fiscal.

14 Anagrafi = functlOnan msarCll1a_tl 'GU , 'el de apografi, termenul devemsc un al-

Pentru perioada Paleo1ogilor, cind ~ fost mlocUlt cu c

haism,

nabile detinute de catre ei, drepturi despre care ei au relatat ca se afla in jurul acestei venerabile manastiri: sa tul Starista cu posesiunea ~i Intinderea lui in catepanikionul Banitza ~i metohul Spharkon sfiniit cu numele sfintilor mari mucenici Theodori, supranumit Visovon cu posesiunea, intinde rea ~i drepturile acestuia [ ... J (p. 173) [ ... J Caci tmparatia mea vrea ca ele sa fie pastrate de catre acestia far a tulburare si far a suparare din vreo parte, si nici un fel de alta pierdere sau paguba sa nu se pricinuiasca acestor metohii si celorlalte posesiuni ale lor de catre cineva, de asemenea de nici un fel de cerere a vreunuia dintre dregatorii pe care i-au rinduit in functie cei ce au uzurpat puterea in tinutul Vlahiei. [ ... ~.

XXXI. ACT A X E R 0 POT A M 0 U

XXXI. ACT E DEL A X E R 0 POT A ~I 0 U

r

In t rei acte de la manastirea Xeropotamou din Muntcle Athos intilnim mentiuni despre vlahi asczati linga proprietatile ei sau care curnpara mici terenuri agricole. Manastirea dateaza din secolul al X-lea si a pastrat in arhivele ei un numar important de acte.

Ediiia [olositd : Jacques Bornpaire, Actes de Xeropctamou, Paris, 1964, Archives de i'Auio«, 3.

Despre ul ahi.

10 (anul 1275) (p. 92). Deoarece monahii care se schimnicesc in amintita sfinta manastire au alergat la domnia mea si au cerut sa aiba .hrisov ca manastirea chiverniseste si stapineste de mult timp si pina in ziua de azi terenuri in afara Sfintuiui Munte' impreuna cu drepturile si tainurile lor [ ... J. Un alt metoh stapinit de manastire asezat in tinutul Revennikia 1, Pinacra impreuna cu vlahii asezati in el, pentru douazeci si patru de hyper-

. 2 [ l

pen .. 'J'

18 B (anul1300) (p. 148) [ ... ~ Vaduva Maria, sotia raposatului Vlachos,

jumatate de hyperpyr [ ] (p. 149) Mihail, fiul lui Nicolae al raposatul~i

Vlachos, trei hyperpyri [ J. Vaduva Zoe Vlaha raposata , opt hyperpyn.

16 (anul 1312) (p. 123) [ ... ] In numele ta talui si al fiului si al sfintului duh eu Georgios Contocritos, care am pus semnul crucii, dupa cum se vede 3, cumpar de la sfinta si imparateasca manastire Xeropotamou un loc linga parintele Georgios sau spre apus ~i rasarit de Coccinos 4 eel alungat, loc de cinci lungimi 5, pentru doi hyperperi si trei ducati, pe care i-a primit fara intirziere. Un loc inchinat sfintei manastiri Xeropotamou de catre Saventzes si fiul san Mihail, lac zis Keraudokia sau allui Amaxa. Un alt loc la Staurin, de trei funii, despartit de un drum, iar spre apus vecin cu Tzucalas. Un alt loc la riul din vale, de doua lungimi, aproape de Styleiane si Grigori. Un alt loc la "griul sprijinit" si la Vlachornandrin 6 de doua lungimi. Acestea sint cele sapte lungimi de la Metapa.

1 Revenikia, capita nat (KU1tE'tuviKIOV) la n or d-vest de Arhos. Pinacra, met oh in cap ita-

natul Revenikia., azi probabil satul Koslo, 2 Hrperper, moneda bizantina,

3 Cumparatorul pune sernnul crucii , perrtru cit nu stie carte ~i nu poate sernna.

4 Coccinos, nume de origine latina (coccinus ), cornpar.i cu aroma.nul coa!in "ro.~cat In. c~i', mouton qui a des taches rougeatres sur la tete", or. Tache Papahagi, Dic!ional'l'/ d iaicctul us amman general ii et-imologic, Bucuresti , 1974, p. 375.

5 In original O"tPEIlU = ,,0 rnasura Qe lungime".

6 Vlachomandrin, toponim format din B/.uxo<; == ,,',lah" si lluvopiov = "stina, asezare de pl\stori".

XXXII. G REG 0 R I (j S C Y P R I {j S

XXXII. G RIG 0 R lED INC I P R U

1

I

"

Patriarhul Constantinopolului intre anii 1283- 1289 a soris un clogiu al episcopului Euthymios (circa 989- 996), un ouvint de lauda (01cc111iol1) pentru irnparatul :Mihail Paleologul (1261- 1282) si un altul pentru fiul ~i urrnasul acestuia Andronic Paleologul (1282-1328). Redactate in stil encomiastic si retoric, ultimele dona pomenesc pe bulgari, cumani si tatari si arata importanta comerciala a Bizantului pentru tari1e din bazinul Pontului Euxin. Ele elogiaza pe buna dreptare opera de restaurare a irnpei iului intreprinsa de Mihail Paleologul, dar arata si dificultatile in care se afla acesta in timpul autorului. Cele doua cuvinte de lauda au fost publicatemaiintiideFr.Boissonade.in Anecdota Graeca , Paris, 1829, vol. I, p. 313-393, apoi de J. P. Migne, PG, CXLII, 1886, col. 345- 417. 0 analiza a manuscriselor a Iacut Paul Lernerle, La tradition manuscrite de la correspondance de Gregoire de Chypre, patriarchs de Constantinople (1283-1289). Bruxelles= Paris. 1937. Dupa parerea lui Paul Lemerle, editia mai noua a lui S. Eustratiades este defectuoasa (Fprryoptou 'tOll Kuxptou OlKOl>!l&VIKOll 7tll'tpuip:X:Ol> 'EmcJ"toA.ai Kat !lOOn, Alexandria, 1910).

Edi!ia folositii: J. P. ::\Iigne, ap. cit., loco cit.

CCV1NT DE LA"l'DA CATRE iMPARAT"l'L ~llHAIL PALEOLOGCL

(col. 349 C) Pardi fondatorul i-ar fi prevazut in chip stralucit gloria de mai tirziu: ceta tea aceasta are 0 pozitie frumoasa in lume ~i nici un loc de sub soare nu arata mai bine ca Bizantul. Ea este asezata in mijlocul pamintului, la extremitatea Europei, fara a fi despartita de Asia; adica, mai bine-zis, aici i~i au Inceputul Europa ~i Asia ~i alte regiuni. Pe 0 lunga intindere se inclina dinspre uscat spre mare ca si cum ar vrea sa intimpine c«:a dintii ~asaritul astrului purtator de lumina si calatorii, care vin la ea din ,larg, ~l le-ar Intinde 0 mina binefacatoare. Marea Meotida ~i Pontul EUXIll au acces la ea prin strimtoare si-i trimit eele de trebuinta ca unei ~etati st~~initoare. (col. 349 D) Helespontul urn ple Egeea si tot sinul marii, l~: d~ a~cl pornesc in toate partile vinele puterii ca din inima unei fiinte vn, ~l ajung pina in locurile cele mai indepiirtate. Asadar ai putea socoti cetatea Ia uscat dupa cum ai putea s-o rinduiesti si intre insule. Ceea ce este mai placut ca orice ramine faptul ca se bucura din belsug de binefacerile amindurora, a uscatului ~i a insuleIor, dar nu este stinjenita sau supar~ta de nici unul din e1e. Marimea cetatii este pe masura marii din apropiere.: (col. 350 A) dupa cum marea nu se simte strimtorata prinscurgerea in ea a numeroase fluvii mad si puternice, tot a~a nici eetatea nu sufera de multimea celor care vin sa locuiasca intr-insa, chiar daca ar veni eu zecile de mii spre. a alerga si acestia in intimpinarea ta, imparate. A~a pre cum pamintul le t~ne pe toate, tot a~a si cetatea iti poate arata oameni din toate nea~un~e si semintiile, adica elini si barbari 1 de tot felul veniti in ea pentru diferite nevoi sau pentru a 0 vizita ! ... 1.

1 Grec de origine, autoru l numeste barbari pe toti locuitorii irnper iulri in afara de grec

\~ol. 372, B) ~Evf)~v :01 Ka~ ~A.f:,1tI;t~ Ilsxonovvncov, ~A.f:1tel~ Bouorluv, Eu~otaV eKEtVl1V, 'tl1V Arrucnv, rnv apxaiav 'EA.A.uoa· EKEtf)eV E1tt 'til 'trov :rov J.l~'ta'tif),:t~ 'to , O~J.la: l:yVo)~ elvai, ". 'trov T]J.lE'tf:pO)V Kat 1tap' EKEiV01~. rev; 1taA.\V evElEv sm 'tl1V Aotov roi»; ao<pf.laA.J.lou~· 6pii~ roi»; E~ 'lcrJ.laTJA. 11f.lf:cr'tam t1ttKE1J.lf:VOU~ Kat J.luA.a rov Vf:OV cruvf.lA.i~ov'ta~ 'lcrPUllA.· 1tOA.\V 06 1l,V (u~A.' uJ.l<pi~oA.,OV ~i Kat" 1tOA.tV, 1:0El 6VOJ.l~S~1~ 't~ rots) 'tl)v lKuf.lrov SP11-

EJ.l<pal~oucrav, ~at 'tau'tl1~ ~y~O)~ O)~ d~E" Ka~ 10~V 111.. Y1lcra~ uvaA.oytsOI-lEVO~ )tOV 't~A.O~ ~a't~V'tl1crE, 't~ l1J.lE't~pa, Kat ~~ ,eYEVl1f.ll1J.lEV rspc«; WI~ 1tOA.A.OI~, l1PtcrJ.lo~ ro«; KUKA.ql 11 J.lO)V , xut 1tapa~oA.l1 sv wi~ l:f.lVecrl v [ ... ].

(col. 373 B) Kat yvoil1 0' UV 'w; 'to UA.l1f.lf:~, J.lOVOV si 1tpocrf:XOt rov VOUv. ret, ,;'-a'ti~ot; !A~,croi, 1tPo.~ 'tOl)'!?t~" Kat ~KU?at" Kat ocrO. 'trov t8vrov J.laXt,'ta, ore usv tOtq. sxcorov ef)vo~, l1V ors Kat oi 1taV1'e~ uf)poov E~ UvawA.rov ,ucrJ.lrov, EK yi\~, EK f)aA.A.u't1'l1~, EK 1tav1'O~ J.lf:pOU~, 1tpocr~UA.A.OV1'e~, Ka't~ ,TJV uOEtaV 't~V T]!lEtf;p~V ~a'tf:1'p,exo,V, K~i rocr1tep 1tA mT] n~ Suclnroc mlnu ::lV1'O A.UJ.latvO!leVOL· 'to Oe xoxov e1tt!lSVOV, 'tfp XPOVql Kat Kpa1'Otou~IEVOV , si !ll) ~cr:l1~a~ cru rotrro icrxuv dA.l1<pw~ EK 0eou, e~ Ecrx.atOV liv u<paVtcrJ.lo~ IA.acrE rc l1!lEtEpa.

(col. 380 A) 'H OUXt A.6XOt E1tt ti\~ 1toA.EJ.liat; fWf.1'EPOt; ou crpcreoucrc vru tau'tl1v KUt uyovm KU1'U POUA.l1crtV; ou <PPOUptcL 'Prouciou; E1tt 'tf\~ 'trov ,u,PO)~ {cr'tu!l~va, 1taVWx?8EV, aU1',oit; 1'Ut; ~P!lU~ U1tO,KA.Eiovw; s<p' Ott; oux , E~etVot J.lax~cr,?Vtal ~a8a KCLt 1t~01'e~OV ?Kl::1t1'?V1'at, aA.A.' 01t0)t; rt 1tpU~OV1'et; lOut;, cr~u Kat lA.l:::U tU~O)crt. Kat yow ~pq.v sort At]:l:ivou~ UVtt trov !ll::yaorv eKl::t,Vo)V Kal r::-yl::pw~O)~ 1tO)vtoPKOU).tl::V~ut; KG. I. nOp8oul!f;VOU~ Kat rlvoc a1tl::tV?tl::pout;" lKu8~t; U1tZtKov:at;, Mucr<:_ut; 1tpocr~PXOI-lf;VOU~, rrtpcra~ Kat OU<; ~t<; tKl::1'et~V ~aOtsOV1'~t; ~al YO,VU1te:OUV1'~t; !lE'ta OOUA.tKOU Kat crXT]~WtOt; )povry!la1'O~, ~av E8vo<; ~a~ y~VOt; ,uv8pW1tO)v u1t01ti1twv1'at; Kal, rocr1tEP UA.A.O )l1crt01'EPOV epuuiov, 1'0 U1tO cot teA.EiV Ka8ap1tusovtat;.

'IKQMION ElL TON AYTOKPATOPA AN~PONIKON TON IIAAAIOAOrON

~cO!. 392 !") Ei ot 1tPOt; 'taUta ru; el1COtCO<; tOU Kat' u~iuv U1tOpflcretE A.6you' n 't11t; ~q~A.l1t; Kat ~au!lac:~at; E~ei ~OA.EO)t;, il Kat' E~aipEtOV 'to cov, pacrtA.EU' ~pu~o~v l1Ve~K~ ye~Ot;; 11 K~t, :0 yEcr~i W:;OV A.Uxoucra tilt; yi\~, Kf:VtpOV i» ElKOtO)t; autl1t; A.EYOttO, Elt; uornv reiv oxprov tetVOVtO)V KUt U1t' auti\<;

usvev, uv~aJ.ltA._A.0:0 ,ot ~POt; ~1tucra; ~OtVWt; tut; EV autij 1tOA.Et<; 'tait; apEwit;; Wt;, !lEV yap_ t~<; U1t , oupavo~ KaA.A.lcrtl1t; xui, rot; E<pajlEV, tilt; !lEcrattutl1t;,

!la~tcrt([ t,at~ aKp01tO~Ecrt 1t~E1tEt, tEtUXl1KE' YEttOVei ot 8aA.ucrcrl) Kat 'taUtl) O)t?-tl) Kat ?cr~ 1tapa 8aA.acrcrllt; wit; uvf.lPO:)1tOtt; XOPl1YEiv u<pf)ovO)tutl)' , usv ~OP~J.lOUt; E,xoucra ~coI. ,392 B) crXE80v 1tEpt 1tiicrav tautflv, T]!lepO)tUtOut; 1tt;tA.E~V, ~palO'tUtO~t; o~ ~A.E1tetV, A.ucrm:A.EcrtutOut; ot npocoucstv, out; Kat l?Ut; uv Et;t0tt;, 1tpOt; 'to crtEVOV 6prov Kat tl)v KatU xivnotv ollaA.6tl1ta, laA.acrcrav ovollacra.tt; Kpivwv ano tf}; 1:A.A.11t; aicr8flcrEO)t; 'touto 0' E1ttKet- 1teA.UY11, Ev8l::v !If:V, 1tpo<; !ll::crllJ.lppiav, tOY Aiyaiov, u~, 'EA.A.l1cr1toVtou

lVta Kat tOU tilt; 1tOA.EO)t; poo~ apXecr8at, Ev8EV or; npo; apKWV Kat poppiiv IV" 'tO~ E~~EtVOV" h:, ~Ulffitt,oo; P,f:V UPXOJ.ll::VOV'Kat tii:; A.iJ.lVl1; Tavu"ioo;, Ol:: to peU~U npo, a~Tl1; ta~Tl1; a1tEpwYOIlEVOV, UJ.l<PO) of: 6>; pacrtA.lot tij ~O)pQ(Pl::POUVta Kat navta ()l::UPO tar; OA.KUcrt KatU niicrav nVWJ.lUtO)V KiVl1crtV

tl::J.l1tOVW.

1 ...,.

(col. 372 B) De aiei vezi Peloponesul, Beotia, Eubeea, Atica si Elada veehe; de dineolo iti arunci privirile spre Moesia 2, de?areee .~ti~ Gii acolo este ceva din noi. Apoi iF lntorci oehii spre Asia si ii vezi pe eel din neamul lui Ismael porniti sa asupreasea eu cruzirne noul Is~ael a. Cetatea a~east~ (si ne indoim daca treb,:ie _ S-? m~i numim c~t<l:t~). itl ~pare ca pusba. SCItilor : 0 vezi cum se prezinta ~l te indurerezi, caci ltl dai seama ce-~u a)u~s toate ale noastre, cum am devenit obiect de mirare pentru multi, bataie de joe pentru eei din jur si saminta de vorbe pentru neamuri [ ... J.

(col. 373 B) $i orieine ar cunoaste adevarul, .daca,. ~~-a: da osteneala in mintea lui. Persii, latinii, moesii si pe ling a aee;;~la scitu .;;1 toa~e popoa: rele cele mai razboinice, uneori fiecare neam separat, iar alteon toate l~preuna navaleau de pretutindeni, de la rasarit si de la apus, de pe useat ~l de pe mare, si eutreierau in voie pamintul nostru. E~ staru iau aiei. ea 0 rana d~ nevindecat si pustiiau totul. Aceasta nenorocire ar fi contmuat, s-ar fi intarit repede cu timpul ~i ar fi dus imparatia noastra la 0 distrugere completa, dad nu te-ai fi ridicat tu eu puteri dobindite de la Dumnezeu.

(col. 380 A) Nu-s oare trupele noastr~ In tara d,:~ nanil~~?A N-a v~m osti care 0 rnina si 0 silesc cum vreau? N-au construrt romen impotrrva b~rbarilor cetati care le z?gazuie~c din toate partile navalirile ? Ei sint aeolo nu spre a lupta ca mai inainte, ci spre a face ccv<l: si ~ ~~b!n~i bu?~: vointa ~i mila tao Putem vedea acum latini impresurati, nimiciti ~I umiliti mai 'mult ca oricind, in loc de a fi mindri ;;i trufasi, sciti 4 supu~~, moeAsi trecuti de partea noastra, persi ~i mezi c~re n~ c~r !ndurare ~: c~d I~ genunchi ca sclavii, tot felul de neamuri ~l sernintii cazute la pammt ~l rivnind traiul de sub obladuirea ta ca pe un lueru de mare pret.

CCviXT DE LAuDA CATRE tMPAR.\TUL ANDROX[C PALEOLOGUL

(col. 392 A) Daca fat30 de toate acestea mai, ar~ cineva nevoie de u~ euvint, ee va mai putea adauga despre mareata ~l mmunata c.eta!e'A adu~~ la viata mai ales de catre neamul tau de aur, imparate? ~~ezata m mIl: locul pamintului si considerata pe buna dreptate centrul lui, deoarece tot I yin spre dinsa de la marginile lumii si pleaca din ea, nu intre~e ea oar: in virtuti pe toate celelalte cetati din imp3or.3otie? A~e ~ea mal frum?asa asezare de sub soare si, sa zicem asa, cea mal centrala ~l ee<l: care prieste mai mult eetatilor: se afla pe malul unei mari cit se. poa t~ de bl~e inzestrate eu ceea ce oamenii asteapta de la 0 mare; ~re pretutindeni gOlfU~I (col. 392 B) foarte prielnice pentru plutire, adrnirabile la vedere ;;1 fol?SIto,:re pentru locuire: le-ai putea numi si fluvii, dupa ingustim:a m~l~nlor ;;t ml!care~ egala a valurilor; le-ai putea numi si mare, daca le-al Judeca dupa alta consideratie. Ling30 ele se afla maxi: de 0 parte, spre sud, Egeea, care pare e30 porne~te din Helespont ~i din canalul cetatii; de ~eala~ta parte, s~re nord ~i nord-est, Pontul Euxin, care incepe din MeotIda .~~. de la flUVlU~ Tanais ~i-~i varsa toate apele in el. Amindou~. aceste mar! ~l .aduc da:un ca unei cetati imparate;;ti ~i-i trimit pe corabll toate bunatatlle, odata cu

orice adiere de vint.

2 Moesia, adicii Bulgaria.

3 Prin ISlna.cl autorul intf'lcge arahii, prin nonl Israel. proha'Di1. iu(\eii ~i crc~tinii rama~i

in lu(lea.

4 Sciti crau !luI11iti locuitorii de la !lord ell' J)uuCtrc.

125

XXXIII. K ICE P H 0 R 0 S CAL LIS T 0 S XA~THOPOULOS

EKKAm:IAl:TIKH II:TOPIA

XXXIII. N ICE P H 0 R 0 S CAL LIS T 0 S XAXTHOPOULOS

A trait intre anii 1256 si 1317 si a cornpilat 0 Lstorie erlesiasticd in 18 carti, care ajunge pina la anul 610, folosind cronici mai vechi. EI mentioneaza pe daci, huni, avari si bulgari san reproduce stiri de alta natura .. Opera sa n-are 0 valoare documentara iridependenta, dar serzeste spre a verifica alte izvoare. ~

Edi!iajolositd: PG, 145, 1865, col. 557-1332; }.46 , 1865, col. 9-1~74; 14" 1865, col. 9-448. G. Gentz - F. Wmckelmann. Die Kircliengeschichte des Nicephoru s caua«» XaJlth"palllos und ihre Quellen, 2. Aufl., Berlin, 1966.

ISTORIE ECLEZIASTICA

Lubirea de dre ptaie a fmpdratllilti T'raian

III, 23 (PG, 145, col. 941 D) Se zice di imparatul Traian iubea atit de mult dreptatea si ura nedreptatea, incit a scos odata sabia din~ tea~a. ~i a dat-o prefectu.lui cetatii, spu~ind i~ .. fata tutu~ora: ,,~a ~ceasta ~ble ~i daca domnesc bme, foloseste-o m sprijinul meu, tar daca smt un tiran, indreapt-o impotriva mea". A infruntat pe daci si a triumfat.

Go!ii ~i hunii ta Dundrea de los

XI, 48 (PG, 146, col. 736 C) Gotii i~i aveau l~. inceput salasurile dincolo de Istru si se mindreau cu puterea peste barbarii de acolo, ~r a,,: fost izgoniti de huni ~i au trecut inlauntrul granitelor romane:. A~e~~l _ huni ar fi cei numiti de istoricii antici nebri, care locuiau linga muntii Ripei > .. J.

Avarii in Lm periul bizant in

(PG, 146, col. 738 B) [ ... J si prin legea razb?iului cei de. a.colo au ajuns stapini si si-an impartit p.amintul. Cei ~e dm~ol? s-a~ nd!cat,_ au trecut Istrul si au intrat in tinutunle romane, apot au trirrns soh la imparat si au jurat si fie pe veci aliatii romanilor. Solii cerea.u sa Ie. fie ingaduit sa-si a~eze locuintele oriunde vor voi. Soli a 0 facea Ulfllas,l episcopul lor 1,

Avarii la Duiuirea de los

XVII, 33 (PG, 147, col. 305 B-C) Era fricos din fire, dar se arata crud si devenea vatamator prin amindoua. A trimi: sa che~e. pe ruda ~a Iustinus 2, cunoscut multimii ~i vestit prin incercarile razboinice sau pr~n onorurile obtinute: el se ostenea la Istru ~i oprea navalirile avarilor. Acestia erau sciti nomazi, traitori in carute, si locuiau in cimpiile de dincolo de Caucaz. Dar au fost alungati cu totii de catre persii de la miaza-noapte,

1 Episcopul CUila a fugit la sud de Dunare in anul 348 sau 349.

2 Iustinus I, irnparat intre 518- 527, urrn at de Justinian (527 - 565).

,~ 't&V 'Yrtspjlopsrov lIepcr&v' KUK&~ yup 1tpO~ UU't{J)V 1tucrxov'te~, <puYU XpOO- 01, UJ.1cpt 'tOY Boexopov ftKOV, KU'tUAt1tOV'te~ 'tu~ 'tOU EuSeivou 1tOV'tOU TJlOVUe;. 9u crUXvu J.1tv B9VTl j3upj3upu KUt U1tO 'P{J)J.1ai{J)v 0' BVla ESqJKicr9Tlcruv, KUt eu; 'te KUt cr'tpu't01teOU, Kai rtvec 1tpOcrOPJ.1icrf:l~, 11 cr'tpun{J)'t&v U1t0J.1UX{J)V )J.1EV{J)V 11 KUt U1t01Kl&V 1tpOe; 't&V j3UatAEWV cr'teAAOJ.1EVWV, 1:11V 1tOPeucrtV LOUV'tO, 1tpO~ roi»; EV 1tocrt j3upj3upou~ UV9UJ.1lAAOOJ.1eV01· t'iXPl~ 00 1tpOe; 'tue; to-rptou; TJlOVa~ Iovrsc, 1tPO~ 'Iooo n VlaVOV 'tOY atl'tOKpu'tOPU Ole1tpecrj3euto.

XVII, 38 ( PG, vol. 147, col. 321 D) Touto J.1u9wv 'Ioucrtvoc, Kat J.1Tlotv :e; 11 <ppevfjpe~ OlaVOTlcrUJ.1eVOe;, ouot uv9pW1tivwe; to crUJ.1j3uv (col. 324 A) UVutAUe;, ppeVEtlOU vocov KUt uovluv EJ.11ti1ttet· Kat 't&V yeVOJ.1f;VWV OUOEV rt 1tUPU1tUV let" 'tu of: tfj~ upxfj~ U1tO Tlj3&piqJ 8tqJK&ho' oe; tel 1tp&ta 'Ioocrtve <P&poJ.1&VOC; 9P~KTl~ J.1f:V &PJ.1Tlto· 1tOAAUi~ 8t o-rpuroii J.1UPlUcrt KutU t&v ' Aj3up{J)v 1tPOOTlV rsuro. Kui flA{J) uv EK&ivOle; &ueu~ 1tPOcrj3UAAOOV, t&V 1t&pt UUt&v J.1TloaJ.1&C; e; 'tTJV 9Eav U1t&V&YKOV'tWV, si J.1TJ 9wu 1tPOVOtU EKeteEv Up1tucrucru, 'tij 'Pro))V TtYEJ.1ovi~ 'tOUtOV cra<p&~ OlEtT)PTlcrE, KtVOUVEUOUcrlJ 'tu Bcrxum 'tOte; 'Ion'ou 1tUpUA6YOle; BpYOte; OtuppufjVUt, cruvuJ.1U 'to 1tOAt'tEUJ.1U'tt, KUt 'tOt~ j3upj3up01e;

'tocruu'tTle; upxfj~ EKcr'tfjVUl. Kui rotvov Tt~EPlO~ o(h{J)~ U9Aiwe; 'Ioucrtve :etJ.1EVql, KUt J.1Tl8f:v 't&v 1tP(1-'t'tOJ.1EVWV E1tutcr9av0J.1EvqJ, j30UATJV nporroopov 1tpuYJ.1ucrtV E1tlKUlP0'tU'tTlV j30UAEUE'tUl, 11 'to 1tUV E1tTlvoop9wcre 1t'tUtcrJ.1u.

XVIII, 14 (PG, vol. 147, col. 356 C) 'Ev rourou; 't&V 'Edxov oV'twv y Aj3up&~ oi~ E1tt 'to KUAOUJ.1EVOV Moxpov 'tEIXOe; 'tTJV BAacrtV 1tOtTlcrUJ.1&VOl 'Tl8ovu rs KUt ' AniaAov, 'EAAa,8u rs 1tucruv, xui 1tOASle; CiAAU~ Kui <pPOUPlU lOPKOUV'tEe; TJvopu1t08icruv't0, 'tel J.1tv nopi 8U1tUV&V'tEe;, 'tu ot Kat u<pEt8&e; )9&ipOVtEe;, OUOEVOe; uv9tcr'taliEVou 'to 1:(1 1tOAAel 't&V cr'tpa'tEUJ.1u'twV 8la'tpij3Etv

'tTJV EW. [ ... ].

XVIII, 27 (PG, vol. 147, col. 381 C-D) To 0' 'Aj3upwv Kui ~KAUj3T]V&V 'e; 'tOY "Iorpov Ola1tSPUlwcrufLEvol, U1tO XuyuvqJ 'to OuvqJ cr'tpu'tT]YOUfLEVOl, tOpalloV'tEe; 'tTJV 0P<lKT]V, KUt crufL1tUV 'to f:V noo i AEiav 1tE1tOlT]fLEVOl, CiXPl cui &ie; 'HPUKAElaV ftKOV. 'AAAU 'to cr'tpat1lY0 I1picrKqJ f:e; TOUPOUAOV yEVOp, KUt Llt8uJ.10'totXOV Ku'tacrtputTlyouv'tat fLuAa yevvotox, KUt J.1T]xuvij ttvi lucri~ 'tOU Ull'tOKPU'tOpO~ UVUcrtEAAOV'tat. ~XT]fLattcraJ.1EvqJ VUUAOXqJ crtOAqJ

olxiuu; Ull't&V EK1t0pEuscr9al' 6 KUt si~ O&tJ.1U tOUtOUe; ou J.1E'tpiov EJ.1j3uMv, (KUcr& KUt UKOVtUe; Ee; 'tel oixetc ft9T] uvaxwpEiv. Oihw 0' EK&ivOte; 1taAtVOmet, j3UatAEU~ 'tTJV 'tOU "Icrpou 8luj3acrtv, &crtE J.1TJ 1tUAtV EM<pooov &tVU! j3upj3upOt~ 'tTJV 0P~KT]V, KU'tWXUpou YEvvuiOle; crtPUtEUJ.1Ucrl.

XVIII, 30 (PG, vol, 147, col. 385 A-B) 'Ereei 8f; 'tow 1tpOe; 'to KuuKucrqJ l&v KUt 't&V 1tpOe; Boppuv 'tE'tpaJ.1fLEVWV uvstnv f:1tOlT]crUJ.1TlV, <pEpS tU 1tUPT]m9TlKo'tu rourou; &cr1tEP f:fLj30AtfLU nv« OtT]yTJJ.1um, si KUt tij Icroplc fLTJ roopc, 1tpo&K900fLE9u. Ilpo roororv of; 't&V f:VlaUt&v Xuyuvoe; 0 1tpO~ 'tij EqJ 't&v TOUPKWV UJ.1VOUfLSVO~, [ ... ] f:1tt J.1EyU 'toivuv 'tij ViKlJ up9d~ KUt 'tOY E'i.crXUYuv crUJ.1J.1uXOV 1tOtTlcrUJ.1(:;voe; KUt 'to 't&V 'Aj3upwv B9voe; U1tOXSiplOV CJ'tu' 'Aj3upwv, OUX 01: UVU 'tTJV Eupoo1tT]v KUt lIuvvoviuv 1tPOcrOtKEiV BAUXOV' WVUfLWe; yup 0\)'t01 'tOUVOJ.1U 1tEPIE9EV'tO, 1tPEcrj3UtEPUV 't1'jv CicptSlV ,&v Maupl-

Xpovou 1t&1t01TlJ.1EVOl.

. ' .' 1 . f git Au ajuns linga Bospor

deoarece ave~u_ d~ s~fent ~m pncmt .Ol;i~~~u ~col~ se aflau 0 multime de ~i apoi au paraslt tarmunle Pontu Ul .' oi ora e cetati ~i citeva porneamuri barbare, unele alungate ~~ r:_omamdea1m ara~i: S-au' luptat cu bar~ turi, grupe de veteran\ S~tU colonii facu{e lurile I;trului si au trimis soh

barii intilniti in cale pma ce au aJuns a rna ,

la imparatu'l Iustinian.

1 321 D) Cind a afla t Iustinus 3, a socotit ca

XVII, 38 (PG, 147, co. _ . t su orta (c 324 A) 0 asemenea

nu-i lucru sanatos ~i int:lept, ctCl n~ f~iiea i n~buniei ~i nu intelegea nimic fapta, de aceea a cazut m .boat ~~:ITee do~niei erau conduse de Tiberi,:s. din ceea ce se ~etrecea,. iar re cerea lui Iustinus si a pornit din Tr<l:cla. Acesta se .a!la _la mceput :ub ~o~du i rl ii de osteni impotriva avarilor. putin mal inainte fusesera trimise .zecl : :nl-a deoarece ostenii sai nici nu

, f f t ins repede la pnma na vaia, ., . t

El ar 1 os pnn "1 d _ fi fost scos de acolo pnn r-o

puteau suporta ved_erea ?arbar~ or, ,ac~ n-a,r ent~u domnia peste romani,

pronie dumnezeeas~a ,~l p~strat m chip l~mr~t~e nebunesti ale lui Iustinus care era in prim:Jdle sa ~e ~rl: p~l~a ~arbarilor Si i~ timp ce Iustinus ~i sa cada impr~una ~u st~tu su s ~plmr era in stare 'si faca nimic, Tiberius se afla intr-o situatie atit_ d~ frea t~l n~ ivita cu rmprejurarile si a indreptat

a luat 0 hotarire inteleapta ~l oar e po r '

toate grE~dile.

XVIII 14 (PG 147 col. 356 C) Pe cind evenime~tele d~n l?adtil~

, , A' f lit avarii au atacat in doua nn un

rasaritene se pet~ec~au lr; e u acts a, subjugat Singidunum, Anchialos,

zidurile cele n:an ~l au lmI_)resu~a,. sa~ ~nele Ole_au ars, iar pe altele le-au toata Elada ~l al_te_ o~aye AS1,1 cet~tl.. ~ 0 impotrivire deoarece grosul arma-

nimicit cu totul, fara sa intt neasca mc: '

tclor romane se afla in Orient. [ ... J

XVIII 27 (PG 147, col. 381 C-D) Neamul ,:varilor ~i, sclaY~nIl~~

, , d hazanului Unos a cutrelerat Tracia , a JC Ul

a trecut Istrul sub con uC,erea . agan,; ~l 1 H-' leia 4 Dar au fost invinsi

A ilnit A le "'I a ajuns pma a erac . ,-

tot ce-a inti m m ca.,. - d t 1 Priscus aflat la Turulon J

cu multa vrednicie la Didymoteichon ~e c~m~n b~;: ua irnpara tului El a lasat

~i intorsi ina poi prir:tr~o stratagemt a r;:ma ~ ~lota i-a inspai~intat peste sa sc creada ca ~~ trl~llt~ spre cas_; ef:rct~~a vrea in'tinuturile lor. In fe~ul masura ,~l I-a silit :o~ _:,t ,mt<:arc~ tul a intarit cu osti puternicc trecenle acesta ei s-au dus aca"a, ,lar _ ~mp~: cu usurinta barbarii in Tracia.

peste Istru, spre a nu mal pa run "

XUIII 30 (PG 147 col. 385 A-B) Deoarece am amm\lt de scitii

~ Y, ". _ _ d- gam acum clteva ama-

din Caucaz ~i de cei aflati 1; lmdaza-noate~ s~e:i ~~ tin de istoria noastra. nun,te contempor~ne, :a un f doe p~~~~~z ;lavit de turci, [, .. J s-a in,altat Inainte de, acesti am, hanu. lll_ li ' t e Stemcishagan 6 ~i a subjugat prin victone la mare I_)utere, ~l:a !ac;t a la ,.p care au ajuns sa 10cuiasca in neamul avarilor. NU~l v<:r~a mSt': e ava;l~'pt poarta acest nume, dobindit

Europa si in Pannoma, caCl ace~ la pe ne r _ ..

mai de 'mult in timpul sosirii lor sub Imparatul MaunclUS.

3 Iusbnus al II-lea (565-5i8), Tiberius Constall~iIlus (578-582), 4 Heraclea. Pontid\., azi Eregli, TllrCia europeana, .

- . l' 1 ' Tracia la est de Hebrus (~lanca),

" Turulon, aZI vOf u, III , , '

6 Stc>mcishagan, hanul stemeitilor, tnb tUfC1C,

XVIII, 30 (PG, vol. 147, col. 388 D) Kurd OE tOUtOV tOY Xpovov, tK aMp Kai Xouvi Et&POt trov TOUPKooV ci1toopavt&~ (col. 389 A) Kai 1tP~ ti)v c01tT]V Y&V0J.1SV01, toi~ 1t&pi tOY Xayi'ivov 'A~UpOI~ ouvcnrovnn &~ oEKa uoa~ i}p19JlT]JlEVOI.

XVIII, 37 (PG, vol. 147, col. 400 C-D) au 1t0A.A.q> OE uO't&POV npiO'KO~ Kousvrtos.oq trov Eupoo1taioov KA.tJlUtooV of O'tpatllyoi ti)v tEXVU ti)v Jl&tu UVOU tOU Y A~apo~ eipnvnv OlaA.uO'UJl&VOt, KpUq>a {)1t09&JlEVOU tou liVaKto~ >ial~ riotv 6~ to 1tEpaV "Iorpou Ola~l~u~OVtal, 61ti 'to BIJltvUKlOV OtaO'oo9EVt&~ rporspov: vftO'o~ OE autll nspi 'tu p&i:9pa 'tOU "Icrpou OlaK&IJlEVll. Kai 6~aioo~ 'toi~ ~ap~upol~ xni A.o11toi~ liA.A.OI~ O'UIl~&~A.llKOt&~, xui Jlllvo~ tvo~ ti}Jlatt 1tA.&iO'tOl~ O'uppaYEVt&~ 6K&ivOI~ 1tOA.tJlOl~, xraivouot JlEV {)1tEP tPIU:a XIA.IUOa~ 'A~upoov Kai rll1tEOoov xui rKA.a~l1vrov. ZooYPOUO'l 0' 6K roerrov I 1tEVt& xui OEKa XIA.laoa~· outoo rs ViKT]V oiav OUtoo t1~ EYVoo ola1tpa~UJl&V01, '00 aU9t~ txoopouv. Toix; OE ~ooypia~, Xayuvou 1tP&O'~&uO'UVto~, Mcuplxioq lioou. X&lJlOVO~ 0' &pq, 'ti)v Tpntnvoii A.19oO'tpootOV 'tou O'tpUtou 'PooJluioov, Kousvnoxoo 01&PXOJlEVooV 6Oov, Fspovrloo 1tUA.aty&VOU TtyoUJltvou, Xpovoov :ui (col. 401 A) O&KU 1tPO~ toi~ EKU'tOV 1t&<PUKOto~, \j1UXou~ OPUJlltUtOU 61tl~UVtO~, 1toA.A.oi 01&<p9&ipovto' Ilploxoc OE toi~ KU'tU ep~Kllv t1t&xoopiu~&v, :>u t1V&~ &KopoJlui ytVOIVto avuKo\j1ooV.

XVIII, 43 (PG, vol. 147, col. 416 A) <l>wKi'i OE 'ti)v apxi)v 1t&PI~UA.A.OIU, UUtiKU 1tOAU&10ft KUKU 'tlJ 'Prouciorv tVO'Ki}1tt&l [ ... ] (col. 416 B-C) "A~up&~ OE ti)v Eupoo1tllv KUTtOPUJlov 1tCIVtU OlJOUVt&~· Kui oovo; 1tM'iO'tO~ 'oo1tWV 1tPOUXooP&I, olov OU1tW ru; 10'tOPllO'& 1too1tOT&, ou 'trov KOIVroV 1l0VOV, t Kui UUtrov TroV O'tPUT01tEOooV 0Iu<p9uptVTWV. <l>90pu T& ~0oov w~ 1tA&iO'tll sro, Kui 1tUVTOlooV a<popiu KUp1troV' Kui 1.11101, 1tpoO'1t&1tt1"OUTOl~ OE xci A.OIIlOi' X&lllrovt~ rrve; 6~UI0'101 Kai Tl)V <pUO'IV 6K~uiVOVt&~, w~ xui Tl)V 9uJ..aO'O'uv v Tq> KPU&1 0&9&iO'uv V&KPOU~ 1"OU~ tx9uu~ E~()) 1tpO~UA.A.&1V.

alti turci

, ..

cu avarn

XVIII 30 (PG 147, col. 388 D) In acest timp s-a.u despri~~

'. '389 A) . u ajuns in Europa. Ei s-au uni

de uari si hum (c,.. ~: a mar de zece mii de oameni.

din jurul haganului ~I erau m nu

C D) Nu mult dupa aceea Priscus ~I

XVIII, 37 (PG, 14.7, c.ol. 40.0 -: E~ro a au rupt pacea artificiala Comentiolus, corna ndarrtii tmut,!nlor din ~n' od de vase si au trecut

facuta cu haganul av.anlor, .a!;1 f~cu.t j= aS~~;imin!cium 7, 0 insula in ~pel~ dincol<? de ~stru, pumnd mal intu PlCl~~~1 ~a barbarilor ~i celorlalti l?cUltor~:

Dnnar ii, El.au cazutv pe n~a~~epta~~ 0 IJna si au ucis peste treizect de ~~l au iscat mal multe razboa~e tlmp. di t 'c stia peste cincisprezece mu.

.. . I vim Au pnns m re a e.,. . ..,

de avari, gepizr ~l sc a :. . ita s-au intors inapoi. Pnzomern

Dupa ce au dobindit 0 vl~t<.>r1e nemaiauzi ha anului In timpul iernii, la au fost restituiti de Mauricius, la cerere~ ~ers p~ calea pietruita zisa insist errta lui Con:entio!uvs, ~rmata roman\:trin de peste 112 ani, a trebuit a lui Traian 8, avind ~a.lau~a u~e~~r~~lti oam'eni. Priscus s-a stabilit in

sa infrunte un. g.er teribil A~l 'l: a_. eventualele incursiuni dusmane.

tinuturile Traciei spre a impie rca

1 416 A) Focas a pus mina pe domnie si

XVIII, 43 (PG, 147, co v' v" im aratia romanilor [ ... J. (col. 41~

a savir"it indata tot felul de rautall mt P"t totul: a urmat pretutindem

.,. .. v v l't' E ropa "1 au pus 11. . d

B-C) Avarii au na,:a Iv in u. .'" fiind macelariti nu numai oamern e

un macel cu neputinta ~e pove~tl\ f te multe animale lipseau roadele rind, ei si annate tntregi. .Au pien oa\ se adaugau b~lile molipsitoare de tot felul, era _foamet.e ~l Ala A~O~ te h~~:~ epa ina si val uri Ie marii, aruncind si iernile asp~e ~l e::eeslVe, mel mg ,

pe tarrn pesti morti.

7 Virninacium (Kostolac). la eost de B(~l~~d)'~i Philippopolis (Plo 'r div). 8 Calea lui Tr aiau lega orasele escus s

XXXIV. DE

VITA BELl SARlI

XXXIV. PRE A F RUM 0 A SAP 0 V EST IRE A.

TeLUI BARBAT VELISARIE

MIN UN A-

Un poem de 556 de '/ersuri de la inceputu1 seeo1u1ui al XIV-lea sla:le~te personalitate-a de'/enita legenctara a lui Velisarie , pretext de dcscriere a soar t ei ornene~ti in genere, supuse 'licisitudinilor. Alaturi de franci si latini sint porneniti aici -/1ahii si sirbii. Lucrarea a eunoseut trei redacH'tri succesive. iar textul publicat rna; jos a fost prtstrat in Codex

Vil1dobonensis theologiclls graccu s 244.

Editia [olositii : Carmina Graeca medii aevi, cd. ,Yilhe1rn Wag ncr, Leipzig, 1874,

p. 304-321.

Vlahi in l m pcriu l bieantin

(p. 305) Divinule, cerc5culc imparat, sa rna faci mincinos! ~eamul agarenilor vrca sa inghita lumca, pe romei, sirbi, franci, vlahi ~i latini. Romeii sint stapiniti de nepasarc, rautate si multa invidie. Neamul unit si neastimparat al agarenilor sluje~tc unui singur Dumnezeu, tremura in fata unui singur stapin ~i are 0 minunata rivna

de unire in jurul domnitorului. [ ... J.

xxxv. 0 R A C U L ALE 0 N I S

XXXV. 0 R A COL E L E LUI LEO N

Tra.Iit ia at r ibuie lui Leon al VI-lea (886-- 912) 0 carte de prnestiri in versuri, ~crjsa in limba populara. Ea da.teaza de fapt din secolul al XIV-lea. dar a fost asociata ,\f' numelc imparatului care scrisese intr-ade·/a.r 0 iucrare de a.cest gen. Este 0 scriere Ioarte obscura si confuza in care intilnim ecour i ale u nor e-zenimente ist or icc, nume de pc'poart' si persoria.litati din secolele XIII ~ XIV. lntre a.ltele , ~e Iace ahlZie la cumani ,i I~, vlahi , adica la romani. I zvorul a fost sernnalat la noi, pentru prima data, de N. lorga intr-o sour ta nota din RI, 6, 1920, 10-12, p. 272. Istorieul roman credea ca este 'Iorba (Jt uri ecou al luptelor bizantinilor eu v lahii lui lonita, din Balcani.

Editie [olosiui : Les Oracles de Leon le Sage, ed. E. Legrand, Paris, 1875. p. 31 ~ 43,

"Collection de monuments pour servir it I'et ude de la langue neo-helleniqlle", 5.

l-Zahi Slfd-dlf1liil'tHi

(vers, 1-18) Dau semnal in Ungaria[?] 1 si striga ~i-~i scutura scutul, unde zaceau si mucezeau, eu batrina vulpe, unde cazuse si putrezea, ea sa o intoarca de acolo pentm partile apusene. Caci spune Filozoful: precum ungurii, zihii, alanii, vlahii, cumanii. acestia striga ~i urla ~i suna din trimbite] ?], tremura toti la un loc si se tem din prieina batrinei vulpi, adica a tureilor. Caci vulpea este vicleana, asa si ei toti. [ ... :1.

(vers, 51-78) Cind se va implini indictiunea a opta si va fi inceput a. noua, in anul ~ase mii si sapte sute, vor domni fiii Agarei, adica ismaeli'[ii ~l vor dobori toata puterea ~i a romanilor si a elinilor, pina in tara Madiam ~i Egiptul ~i Etiopia, Pentapolis, Tirul, Damascul, Antiohia si sfintul

--------_.-

1 Cuvint ohscur.

. , ~

~ormint, Tripoli si Natalia, pIlla III orasul Kurstakis, la Malergia zihilor ~1 Cumania Midi 2, Kartanichla tesalienilor pina in tara Erzerum, Tatarii si ismaelitii iau Sebasteia, Dacia 3 si tinuturile Daximului ~i Ancyrei ~i Claudiopolis ~i marele Adrianopol, pin a la Ioppe ~i Gangra.

2 N. Iorga localizeaza aceasU Cuma",ie ~lica, "prin Asia".

3 Aluzia la aceasta "Da;:,ie" ramine o\)scura. Dupa cum remarca N. Iorga, cpo cit., lac.

cit., contextul ei este asiatic.

XXXVI. CON S TAN TIN U S

ACROPOLITES

xoroz ElL TON MErAAOMAPTYPA KAI

MYPOBA YTHN ~HMHTPION

XXXVI. CON S TAN T I ~ A C R 0 POL I T E S

Fiul istoricului Georgios Acropolites (1217- 1274) si contempora.nul lui Nikepnoros Churnrios si Theodoros Metochites s-a dedicat hagiografiei ~i ~i-a ci~tiga.t renumcle d~ Nou] MetaphTa.stes (NEO~ ME'tUIPPUO"'tti~), lasind si 0 bogata corespondenta. El a trait pina in JUTul a.nului 1321 si a ocupat dernnitati inalte. Cea rnai mare parte a. operei sale hagiografice esre dedicata martirului Dimitrie din Salonic si a. Iost pu hlicata de J. P. Migne ,

PG. CXL, 1865, p. 812-896.

Textul nostru a fost editat de A. Papadopoulos - Kerarneus, 'AVUA.&K'tU 'Iepo-

O"OA.\llll't1Kii~ O"'tuX\loA.oyiUl;, I, Petersburg, 1891, p. 160- 215, dupa Codex Potriarchatu s, 40,

t. 104- 164.

CCVi~T DESPRE ~[ARELE ;\fART1R )1 DARL~lTOR DE ~lIR DIMlTRIE

Episto/a cdlre tcsaicnicel1i

31 (p. 186) Un neam salbatec ~i neimblinzit, vecin cu tribalii si eu peonii, eu numele de sclavini, ducind 0 viata de fiara si un trai neobi~nuit~ insa irezistibili in avintul lor, au tabarit asupra cetatii martirului, adica asupra preavestitei cetati a Tesalonicului: vestita prin toate (p. 187) cite se face eunoscut ~i slujeste Hristos, deoarece aici este cinstit !?i recunoscut marele martir; caci cum sa nu fie al ei si sa nu-l slaveasea mai deosebit, daca a fost inaltata si sfintita cu singele lui si adaposte~te avutia trupului sau ? Deci neamul acesta rautacios a tabarit ling a slavita cetate, a rilspindit in jurul ei "pirjolul misian" 1 ~i a incercat-o eu tot felul de pregatiri de

razboi.

1 M\lO"oov A.&iu, expresie devcnita proverbia.la: "prada facuta fii.ra teama de a fi pedepsit".

139

XXXVII. A T HAN A S IUS I

PATRIARCHA

IIPO:E TON A YTOKPATOPA

~25: p', 56) Anno 1304-1305 ' , "

? 1"1 yap ysy6vucrt v a - l' [. : . J. KU,t 1"1 Wtw; OUtW; 'S "A'

IOU Kat' £tO~ ta tn ?"uv1T]~a~, UKOt!u) yap (0'" 6 Bt r~ E Tjcr,a!l~v rouroix;

., .,e; EKKIIoT]crta;. [ ... ]. ':> t.,UVT]C; EtC; oxrcxoorc

2

IIPOL TON A YTOKPATOPA

(81, ~. 208) Anno 1305-1 7

ustu tfjc; " - 306 [ ... ] WV Kat ~!l - , 8'

covooou, t~~P~~P!l8UC; tiDy ~~E "AuX6vtWV {Ep~;6.t~V t~WC; 01l;0U xui EvSel

EWV Kat U1tEptl!lOU, tou X"A 8 ?PXtEPEWV SEta; xu-

a K11 ovoc xni lJ1tEptt!lOU,

XXXVII. PAT R I A R H U L A T HAN A S lOS t

C» numele mire an Atexios. patriarhul Athanasios I s-a nascut la Adrianopot in jurul anului t2.30, Calugarit de tinar, a co1indat multe comunitati monastice ate Orientlilui ere~tin (in Pale,;tina. si Asia Mica), reo/enind la Athos in anul 1278. Intrucit lupta gt'nerata de Conciliul de la Lyon intre unioni~ti si antiunioni~ti era atunci in plina. desfasurarc, personajul nostru a a'/ut de suferit de pe urma valului de persecutii de la sfir~itul domn:,ei lui Mihail al VIII-lea Paleologul. Lucrurile s-au schimbat insa dupa moartea <~cestui im?arat, Iiul si urma.~t.'l sau , Andronic al II-lea (1282- 1326) inaugurind 0 politica de consec'rent antiunionism. In atari imprejurari, ca.riera lui Athanasios e in ascensiune. A5a se explica Iaptul c5. atunci cind Gregorios Kyprios a fost silit sa renunte la dcmnitatea

patriarhala (1289), locul sau a fost ocupat de catre Athanasios,

in vremea p:btoririi sale (a detinut scaunul patriarhal in doua rinduri: 1289-

1293; 13J3 _ 1309) a Iost etaborata no' zela trimiriei (trimoiria), care regIa dreptul de succ~siune in cazul persoanelor decedate fara urrnasi directi. A murit cel tirziu in 1323.

Valo),rea de infonn1.tie a corespondentei sale a fost pusa in e'/identa la noi de catre

x. Banescu (ARMSI, 24, 1942, versiunea romana).

Opt din o~lc dona sute de seriso1'i ale aeestei eorespondente au Iost publicate inca

din -reacul al XVI.lea de dtre iezuitul Francesco Torres (Turrianus, 1509-1584), intru-

cit ele tratan che,;tiuni nc disciplina. ecleziastica.

Dintrc ma.nuscrisclc ce ne-a.u p3.strat aceasta corespondenta, eel mai important

este Vaticanus Grarc1tS 2219, datind din prima juma.tate a '/eacului al XlV-lea. Doua scr isor i ale lui Ath:1nasios contin ~tiri referito:1re la teritoriul tarii noastre.

Editia fo!osita: Alice~L.l.ry Malfry Talbot, The Correspondence of Athanasit£s I,

Patriarch of COIH!antimple, Letters 10 the Emperor Al1dronicus II, Members of Imperial FamilY and OfficialS, Gliicksta1t, 1975, Dumbarton Oaks Texts III, Corpus Fonlium

Historiae By:an,in'Lc VII, S,r,es \VJ,;hingtonensis.

SCRISO ..... RE cATRE i~1.PARAT

Al1ltl 1304-1305, Athanasios clenun!a obiceiul WlOr tnal!i pre/ali care fn lee de a merge 111 provineie,la ep"rhiiie ec/csiasticc cale le fltseseraillcrecliil!ate, zaboveau vnul i timp fa

capitala

(25, p. 56) [ ... ~ ~i ce sa mai spun in definitiv? Oare astfel i-arn

dorit noi pe ae(~tia? Caci ee au ajuns bunurile adunate de ei? Aud ca arhiereul Vieinei 1 obi~nuie~te sa arendeze veniturile biscrieii sale pentru

suma de 800 [hyperperiJ anual. [ ... J.

2

SCRISOARE cATRE i;v[pARAT

An!tl 1305-1306, [arna . Athilllasios 1'e!ateaza WIele dcdesubtHri ale cOllspiraiiei Zui loan Drimys

(81, p. 208) [ ... j Pentru aeeste lueruri ~i noi, in eonformitate eu legea si eu rinduiala, impreuna eu sfintul si dumnezeieseul sinod al prcasfintilor arhierei aflati in preajma noastra - eel de Sardes purtind rang

1 Este vorba proballil de Luca al Vicinei care, in prima'rara anului 110.), se aflase Of' partea lui loan al XII-lea Kosmas, rnotiv pe~tru care ~i-a atras minia lui Athanasios; episodul este relatat de catre G. Pachymeres si reprodus in Fontes, Ill, p. 452 - 453,

141

de "hypertimos", eel de Chalkedon eu rang de "hypertimos", eel de Pergamon ~i el "hypertimos", e.el de"Vicin~ e?- rang de "hyp~rtimos': 2, e~l de Achyraos " cu rang de "hypertlmos , arhiepiseopul de Chnstoupohs 4 ~l eel de Derkos, de faFt fiind si preaiubitorii de Dumnezeu episeopi de Rhaidestos si de Charioupolis _ dezaprobind eu totul cutezanta eea lipsita de Dumnezeu ~i neru~inata, despuiem de oriee demnitate preoteasea pe aceasta fiara inver!?unata 5 din partile vestice, fiind el sernanator al atitor infriccsate

zizanii [ ... J.

(p. 210) [ ... J Aceleasi fapte au fost aeum eu m~1t zel. savirsite si de

catre numitii sai ciraci care pierzindu-~i sperantele divine !?l facindu-le, ca impiosi ce sunt, dependente de ciinii cei lipsiti de Dumnezeu, prin infricosat~ scoatere la mezat. atit cit statea in puterea lor, a marii mo!?teniri a iui Hristos, precum !?i prin pingarirea dreptei credinte si rusinoasa tradare a neamului din care fac parte, trirnitind soli la amalecitii cei lipsiti de Dumnezeu ~i la it alieni 6, de asemenea la cei care locuiese in preajma Istrului 7 ~i despre care nu stiu daca in afara de nume mai venereaza ceva din cele

ale lui Hristos. [ ... J.

2 In cazul de fata este acelasi Luca din fragmentul anterior. Pentru seria mitrop~litilor Vicinei , a se vedea studiul mai recent al lui P. S. Nasturel. Les [astes episcopaux de la mitropole

de Vicina, BNJ 21,1971,1972, p. 33-42, aici p. 41.

3 Cetate in Bithynia (Asia Mica), al carei scaun episcopal fusese inaltat 130 rang metropo-

litan In cursul veacului al XIII-lea.

4 Astaz! Kavala. oras situat pe tarmul nordic al Marii Egee.

5 Joe de cu',inte folosit de Athanasios, intrucit omonimul comun al lui Drimys are sen-

sul de "acru, acidulat, ascutit. picant, inver~unat, violent".

6 Prin amaleciti izvoarele bizantine desBmnea.za de regula pe turci, iar prin "italoi",

ca dealtfel si prin "latinoi" sau "phrangoi", pe apusenii catolici. Cu alte cu',inte, Drimys ceruse sprijin atit de Ia musulmani, cit si de la catolici. Istoricul Pachymeres relateaza altminteri Iaptul

ca Drimys cautase a atrage de partea sa pe catalani.

7 A.-M. Maffry Talbot, op, cit., p. 407 - 408, inc1ina sa identifice ace~ti locuitori din preajma

Dunarii cu bulgarii. "Totu~i _ continua editorul corespondentei lui Athanasios - aceasta vaga aluzie se poate referi si 130 sirbi, unguri sau rom ani" . V. Laurent, Les regestes des actes du Patriarcat de Constantinople, I. Iasc. IV (1208-1309). Paris, 1971, p. 430, a oscilat intre unguri si romani, remarcind insa ca in ultima event~alitate romanii ,,~i-ar face aici prima lor aparitie in Iiteratura bizantina ca putere autonoma" (ei. si P.~. Nasturel, art. cit .• p. 37, n.2).

---------

XXXVIII. THE 0 D 0 R U S

~fETOCHITES

YIlOMNHMATI:EMOI KAI :EHMEI!l:EEI:E rN!1MIKAI

l' f.l •

2 aO'UI!!,aV'tWv, lege UO'ul!l3u'twv.

q>OVEl<9, l.q <POVlK<l>.

XXXVIII. THE 0 D 0 R U S l\f E TOe HIT E S

S-a nascut in 1260 si a fost un colaborator apropiat al imparatului Anrironic al II-lea Paleologul (1282-1328). A deZ'loltat 0 activi tate politica intensa, ca mare logofat. apoi in anul 1328 s-a retras la manastirea Til<; Xwpac; din Constantinopol, s-a dcdicat studiilor filozofice si li terare si a murit in anul 1332. A exercitat 0 influenta puternidl asupra contemporanilor sai ~i a lasat in urrna un numar insernnat de opere Ii terare , dintre care cea mai buna este lucrarea 'Y1tOI!V1wanO'I!Ot Kat O'TW~:lWO'EtC; ,,{VWl!tKat (!V[isccllallcu Phi!osoPhica et historica). Ea contine 120 de eseuri despre difer ite teme de Iilozofie, istorie ~i li terat ura cu clemente de ironie socratica , polernica , filozofie s'toica, mor'ala crcstina, politica si sociologic. Au t.oru I este con~tient de dedi.derea con!inua a Imperiului bizantin si se refug iaza cu mintca in trecutul glorios al culturii elcnice. In eseul despre sciti , pe care ii confunda uneori cu gotii, scoate in relief traiul lor simplu si neprefacu t in opozitie eu lipsa de morala si de scrupule a societatii bizantine din rnarile centre ale imperiului. Deserierea scitilor nu se bazeaza pc expcrienta, ci P" lecturi si pe sentirncntul manifest<1\ ma: tirziu eu pu tere de J. J. Rousseau, ca. Ci'lilizatia inalta cuprinde in ea gerrncni de antodistrugere si ca este necesara 0 intoarcere la natura.

Editia jolositd : 0eoowpou 'to\) ME'tOXt'tOU 'Y 1tOI!V1Wa'tt0'I!ol Kat O'TWEtWO'Et<; YVWl!tKai Thco Iori Metochitae, ]v[iscellanea Philosophica et hisicrica Griece, Tcxtum t' codice Ci'scns! dcscripsii, lectionisque »arietatem ex aliquot a!iis rodicibus "nota/am adiccit Ctiristiaiius C;.;rZ,jredlts J[iil/(yf, Editio auctoris mortc prap,.,enta, cui pradatlls cts Thcophilus Kiessling.

Leipzig, 182l.

JlIEMOKlI. INSI'::MN"ARI ~1 C];(;FT1\\<[

Sci!ti

(110, p. 723) Despre sciti trcbuie sa stim de la inceput ca, de cind aminteste istoria de popoare ~i oameni, sint neamul eel mai mare si mai nestapinit de pe fata pamintului: nu numai ca nu asculta de alt neam ~i de alta stapinire, ei, cica de cind e lumea, ei n-au fost condusi de un singur om sau dupa legi, adica, de un imparat legiuit sau de un tiran. Dimpotriva, cum am spus, traiesc ca neam mare si numeros in partile de miaza-noapte si ocupa tmuturile cele mai intinse ale pamintului, ba ehiar se revarsa si in partile neloeuite din fire dinspre nord ~i se resfira unii de altii in frinturi, nu numai din cauza vitregiei umane, ei si a locurilor ~i toto data a deosebirilor de pareri care ii tmpiedica sa se afle sub conducerea unui singur stapin. In afara de aceasta, scitii sint neam puternic si mereu inclinat la razboaie, cu gindul numai la lupte, bueuros de ueideri si se razbuna, cind se intimpla nenorociri, numai cu varsare de singe. (p. 724) Uneori treceau Istrul, jefuiau nearnurile din Traeia si ajungeau pina la marea Ionica, iar alteori eutreierau Italia, esealadau Alpii si navaleau prin tara celtilor :;;i galilor pina in Iberia. Unii au trecut de mai multe ori peste strimtoarea Gadeira, au pustiit partile loeuite din Libia, le-au luat in stapinirea lor si s-au asezat acolo 1. In alte locuri, si mai ales in timpurile mai apropiate de noi, ei au oeupat si subjugat cele mai multe tiuutur i din Asia pina in India, dincolo de Babilon si de pamintul asirienilor, ~i

1 Prin sci ti autorul intelegea goti si ii prezenta ca pe niste cuceritori rnereu in miscare.

145

pina Ia marea cea mtinsa din partile acel~a, Aceste navali~i. ale ~eamulu~ scitic au ajuns cunoscute pina la cele mal numeroase, , mal mdep,:tr~~te, ~l deosebite popoare ~i locuri ale pamintului, ca revars~nle unor_ m~n le~lt~ din matca lor, ca niste razleti desprinsi de un, trunchi, care s~arUle, ~UIJ?-al cttva timp. Nimeni nu-si aminteste c,,!- :tal?imre<l; unui sef sa se fi intins asupra intregului neam si de aici sa se fi largit mal d~part~ peste pOI?oarele vecine sau sa fi fost transmisa urmasilor Dupa cum ~t_lm ?1Il cele mal :ut;lt,e drV de istorie despre alti barbati (p, 725) co?dUcato~l, Cyrus a stapinit peste toti per~ii si alaturi de ace,~tia a dobindlt dOIl_lma peste l!lUlte ~lt~ popoare 2, iar Alexandru a domnit peste maced?neJ?-l, peste ,tOtl grecn ~l peste neamurile din Tracia, apoi <l; trecut in. ASia ~l a cuc;r~t mul~e alt~ popoare si stapiniri despotice 3, Timpul eel lIl~elU?gat a inaltat ~,l multi alti sraptnitori asemanatori si cred ca va mal, \'nalla, La c,ele mal multe neamuri se observa faptul acesta: unele au ajuns -n sclavia altora, care la rindul lor stapineau peste altele, cazind dintr-o soarta r;nai bun,a in una mai rea, cad la inceput fusesera liberi ~i de sine stapi,mton, ~on:nm~ ~est~ altii, apoi s-au rostogolit in cea maicr1?cena ,~clavI~; de pilda odinioara asilienii s-au poticnit si au cazut sub per~l, persn au ajuns s,!:b macedonem, iar neamurile de sub conducerea lor tmpreuna cu macedonenn au, fost s~b~ jugat~ de romani: !,oa,te ,se, schim"?a p,r~ incetare in trecer;a ~lmpulUl ~l prin jocul intimplaru ~l, mmic nu r?;ml?e l~o~at ~l nealterat m viata ~amenilor; ci, dupa cum la once om sau fllnta exista nastere, crestere, matuntate, apoi degenerare ~i in cele din urma descompunere ~l (p. ,7~6) moarte, to~ asa constatam si in universul creatiilor umane, ale orgamzanlor statale ~l ale stapinirilor, care se schimba ~i se transforma m~reu, ~eoarece .ele nu ram'n niciodata in aceeasi stare, ci se nasc, cresc, apoi se of II esc pe incetul ~i se schimba in ceva cu totul potrivnic, iar in ceIe ,din urma 'pa~esc pest~ pragul mortii : si in felul acesta :e nase n:ereu unele dill ~ltel; ~l unel~ dupa altele ca in transformarea nemtrerupta a lucrunlor ~l a mtregulUl ne~m omen~s(, fara ragaz, dupa cum vedem peste tot si invatam cu simturile. totdeauna fiecare particica in felul ei, caci tra?sformarea ac~as!a _ nu :st~ uniforms 4, Iar la sciti, dupa cum se stie de cllld. e ~~n:ea ? Pl?~ astazi, sint rascoale interne infruntari cu armele intre dinsii, tnfrtngeri In lupte si inlocuiri de sefi l~gali din neamul lor, dar stapinirea si put:re~ str~ina n-a izbutit niciodata sa-i supuna ~i sa-i tina ,sub as~ultare, ~n .mtregl~e sau numai 0 mica parte din neamul lor. Chiar daca a reusit tmpotriva multor altor popoare, cine a incercat impotriva lor s-a int~rs rusinat (p: ~27) sau a dobindit eeva sub masura ostenelilor, De pilda, dupa Cyrus s-a ridicat Darius ca cel mai puternic stapinitor peste cele mai ~u~t~ popo~re di!l Asia, supunind si multe neamuri din Europa, EI a pormt ~l lr;npotrl\:~ SCltilor ~i a trecut la ei mii de osti marete, cu pregahr: mare ~,l cu ~IJ~oa~e nemaiintilnite : dar multe osti a dus si multe a pierdut, dm pncma ca. tara n-avea cele de trebuinta si era cu totul lipsita de ceea ce era necesar sau avea nevoie osteanul. Deei i-a mers prost de tot si s-a inters inapoi acoperit de mare rusine, caci ~i-a spulberat orice nadejde si ~ pier_dut ~e~ mai mare parte a ostirii in fata scitilor. Ei se faceau uneon ne~'azutl s~ fugeau in graba si nu puteau fi gasiti, iar alteori atacau pe furis pe cei

2 Cyrus al Ll-lea, intemeietorul Imperiului persan pe la mijlocul secolul ui al "I-lea i.e.n.,

a perrnis intoarcerea e-rreilor in Palestina si s-a aratat indulgent cu popoarele su~use, -'

3 Alexandru eel Mare (356-323), fiullui Filip al II-lea, regele Macedoniei. a luat masuri

de aparare impotriva veoinilor inainte de a 'porni in e xpedi tia din Asia. - .

• Ideea de nastere, dez'Toltare si moarte in viata, statelor era veche : ea a fost reluata ~l

dezvoltata mai tirziu in Occident.

care se retrageau si paraseau pamintul lor 5. Lucruri cu totul asemanatoare povestesc ~i despre Alexandru cei mai multi dintre istorieii faptelor sale. Dupa ce rapusese (p. 728) multe din popoarele Asiei ~i iesise biruitor in nameroase razboaie mari, ca niciunul dintre barbatii vestiti .. de cind e lumea ~i pina astazi, plin de incredere el a pornit dupa aceea si impotriva scitilor. Dar nu i-a fost de nici un folos razboiul lmpotriva lor ~i nici pentru renumele lui Alexandru, care cuprinsese pina atunci toata omenirea, caci el n-aves ce face impotriva scitilor : ei nu se impotriveau deloc celui ce-i cauta ~i nici macar nu erau vazuti, ei fugeau repede. ca de obicei, din calea puterii,o~tiri1or ~i faimei sale, iar in fuga si retragerea lor lasau pamintul gol ~i cimpurile pustii. In fata unor oameni pe care nu-i poti inspaimlnta ramti neputincios ~i n-ai cum sa-i cuceresti. Deci Alexandru s~a intors fara folos din expeditia impotriva scitilor, cad n-a izbutit sa indeplineasca niciunul din ginduri, deoareee infruntase cu rautate un pamint desert ~i fara drumuri 6. Apoi a tras oarecare foloase inaintind impotriva celorlalte popoare fericite si bogate din Asia, care traiau in erase, cultivau ogoarele ~i se prieepeau la lupte in chip deosebit (p. 729), impotrivindu-se si rezistind navalirilor. Deci acestora putea sa le arate maretia, prieeperea in lupte si in toate celelalte, precum dragostea de marire eu mijloace dupa inima sa. 'Dar pe sciti nu era in stare ~i niei nu poate cineva sa-i exploateze si sa-i aserveasca de cind e lumea si pina azi, deoarece ei due 0 via ta eu totul deosebita fata de restul omenirii, 0 existenta neincercata si eu neputinta de a suferi rautati mari din parte a altui neam. Au 0 rinduiala politica straina de seopuri practice, 0 viata simpla ~i nepretentioasa, in felul animalelor, lipsita de oriee siretenie fata de celelalte vietuitoare, fara intentii de exploatare a bunurilor de consum ~i a Intocmirilor si luerurilor facute pe masura legilor umane: ei nu rivnesc partea altuia, ca in framintarea obsteasca a lumii, nu iau, nu cauta si nu-si adjudeca bunatatile si bucuriile vietii.

In toate timpurile scitii au dus 0 existents simpla, fara ginduri viclene, neprefacuta, cit se poate de asemanatoare cu eea a vietuitoarelor necuvintatoare si, cum ziceam, conforma eu natura, dupa cum afirma Aristotel ~i glasul adevarului, anume ca oamenii sint ea 0 turma care i~i duee viata in comun, dupa cum se vede la cele mai multe (p. 730) animale, caci au din fire pornirea de a trai in societate si de a se amesteca unii eu altii, deoarece i~i petrec via ta impreuna, pierzind cea mai mare parte din timp i~ adunari improviza te si inutile: din fire numai putini de tot traiesc retrasi ~l fara amestec cu restul lumii sau fara sa aiba nimic comun cu cineva. Tot din fire, scitii due 0 viata de obste ea toti oamenii, cum am spus, asemenea vietuitoarelor fara grai, nefalsificata de prefacatorie si teatralism u~an, caci nu locuiesc in erase, ca aproape toti ceilalti oameni, nu-si apara v.lata in cetati ineonjurate cu ziduri, nu folosese locuinti comune stingher~toare, nu eunose grijile mestesugurilor ~i negotului, nu muncese la arat Cl plantat, nu-s obisnuiti cu intocmiri politice temeiniee si nici cu 0 existent a condusa dupa necesitati, deoareee i~i petrec viata cu usurinta si la intlmplare, nu eu multa chiverniseala si pregatire prealabila, caci nu rivnesc

sa traiasca dupa legile unei vieti imbelsugate, ordonate ~i placute 7. Ei se misca far a incetare dintr-un ioc in aitui, nu numai vara si (p. 731) iarna,

5 Darius, rege persan intre 521-185, a incercat zadarnic sa supuna pe sciti.

6 Alexandru eel Mare a intreprins expeditia la Dunare in anul 335, a trecut fluviul pentru SCurt timp din motive de int irnidare, a inthppinat greutati si s·a intors,

, ' Descrierea autorului, vaga si aproxirna tiva, reprezinta 0 moda literara datorita lectu-

rilor sale ~i nu rezultatul u nei cunoasteri directe.

1An

5paicov 1t0/. t't'EUI,lIltCOV, OU't'E 't'rov Ka't'a XPEiav 't'ou elvai, on ~f) 1taGa NV,'rV" ... ~'t'E 't'rov Ka't" t1tt't'TJI5euGtv 't'OU EU Elvat Kat ~i>v KOG~f!) Kat u~p~ NVJ'tTlRn. lA.' ~ lhuXE Kat GXEoiw~, KCLt ~f) tK 1t0A.A.i'\~ OlO'KTJGE~ Kat 1tapaGKEUi'\~ oij XproV'tCLt. KCLt q>epOV't'CLt GUVEXro~ aBi 1tA.CLvi'\'tat ou ~OVOV eepo\)~ UA.A.1J :;t~rovo~ UA.A.lJ, UA.A.a Kat e&pOU~ 'tOU au- (p. 731) 'tou Kat XEt~COVO~ 'tou I)VEXro~ aEi q>epOV't'CL1, Kat acr't'CL'tOUGt 1tpO~ uocop Kat 1toav ~OVOV 6proV't'E~. ~A.O\)~ ~E't" liA.A.ou~ 't'ou~ 't01tOU~ a~Ei~oV'tE~, 'to ~EV 1tA.EiG'tov u1tatepOt )V't'E~ Kat aept Kat YU ~OV01~ apKoU~EVOt. 6.Ei'\GaV OE Kat nvo~ ~Ol1eEia~ \.&~l1J.la 'trov Xl':tJ.lrovwv, 't'oicrol': Kat rooro t>*OtCLV, Kat crUV OA.iYf!) 1tOVf!) Kat IDCIO\J'tl_ ,v tjcr1Clltat, Kat 1ttA.ilha 4 't'il~ yfj~ aVtcr't'uv'tl':~ Kat 6pi~oV'tE~ Ka'ta ~tKpa )~oviat~ Kat yo~q>Ot~ KUKA.f!) 'tE Kat 1tpO~ ihl'O~ UVCO ~paxu xur opoq>TJv. Toll; 'tou't'Ot~ lKavoucrt 't'T]v XPl':iav sloro KA.l':tO~I':VOt, Kat q>OPll'tOU~ yE OiKO\)~ 'tailt' ,0V't'E~ OXTJ~aGt Kat u~u~at~ aid, Kaero~ eq>llv, 1tpO~ 'to xcipiov Ka'ta 't'01tO~ I~ xpl':ia~ a~Ei~o\)crt GXl':oico~ Xpro~V01. Kat 1tpO~ 'tpoq>cov 0' E1tt't'exvi1Gl':l~ Kat ~'YYavEia~ ou 1tUV\) rot 1tA.Eicr't'ov XpTJcrtJ.lOV au't'oi~ 't'o 1tUP &cr1tEP Kat liA.A.o~· 'epro1tOt~, OllOE 1tOA.AT]V au'toi) OT] 'toi) 1tUpO~ EV roorou; Oa1tUVllV 1tOtOUV'tfll, OE KUJ.lVO\)crt 1tAEIG't'a Kat a1tepav'ta 5 'tij KOtAi~ Kat 1tEpt 'ta~ 'ti'\~ 'tpO<pi\s' yaGia~, aAA.a GUpKE~ oA.iyat, Kat Kpea ~rocov 'J)~EPWV 'tE Kat G\)VI':1tO~VCOV, i el'Jpicov Kat 1t1':'t'EtVroV EK K\)vl'JYl':cricov Kat 'tO~WV Ka't'a 1t\)PO~ aq>pov'tiG't~ VU rot xot, &~ E'!\)XEV, 01t't'roJ.ll':va 1tucrl'J~ e~co Ka't'aGKEUfj~ Kat 1tpovoia~ (p. 732) L'tl'JOEU'ti'\~. To 1tav a1tootMacrtv oq>Al'J~a 'tij q>UGl':t, Kat 'tou~ a1tapal'tTJ'tOU~ G~OU~ 't'ij 't'ou Gro~a't'o~ XPTJGl':t Kat OlapKEi~. Kat ~aG't'oi yl': ~rowv au Kat yai YUAaK't'O~ aVI':1tATJpcocrav SKucr'tO't'E 'tT]V XPl':iav EK ~OVOEtOOU~ 't'P01tOU, 'tOU't'o v ~procrEW~, 'tou'tO OE 1tOGECO~. O{l't'co OT] 1tav't'U1tacrtV a~api'\ Kai KOUq>OV ICat OVOV xui u1tpay~u't'I':U't'OV I:KMat 't'COV UAAWV avepro1tWV 't'o t~ apxi'\~ l':ieicrel'JGav >Y, Kai 1tOA\)G't'POq>Ot~ AOytcr~oi~ Kai t>aOlO\)py{al~ Kai oiKat~ Kat 1taAaicrJ.laGt ywv Kai 1tAoKal~ Kai G\)Vllyopiat~ Kai G\)Koq>av'tiat~ Kai 1taGt yOl'J't'Eu~aGtv }pco1tiVOt~ E1ti 'tij GXI':Oif!) ~wij Kai Ka't'a q>ucrtv E1tl':i1tav't'o. Kai ou olICacrnl~ apxatpEcrLrov Eq>E't'll~ tKEi, xnl t>T]'t'WP, 1tUPEOpO~ vourov Kai oOy~UtCOV E~l1Yll~ l otaGtpo<pEU~ Kai G\)Vllyoptrov Kai Ka'tllyoptCOV AoyoOtMcrKaA.O~ xui AOro)oq>o~ Kai oia\)A.ot YAWGGaAyia~ Kai 1tU~ a1to G't'6~a't0~, E1tt1tAT]~Et~ xui 1t(1.Vtl':~ OVI':~ Kata 'ti'\~ aVepco1tiVll~ a1tOtTJ't'O\) ~lroGI':W~, OIOt 1tap' ~EAAl'JG1V, OIOt 1tap' ~Ol~ ~ap~upot~. 'AA.A' upa I:KMat 'tij 'ti'\~ ~wi'\~ U1tA.Dtl'J't't Kai 't'0 1t0A.A.i'\~ lAA.ax9at 1tpaYJ.lutcov UAl'J~, Kai OtKato'tl':poV tj Ka't'a 1tOAAOU~ liAAO\)~ 'trov elV~1tWV eoo~av to s~ apxi'\~ liYEG9at. "Ounpov ~v ye 'tOV 1tOtl'J'tT]V 1taA.ato'ta'tovvi)v 'J)~l':i~ liv9pw1tot 'tCOV a1to 'toi) 1tav'to~ airovo~ tv ~t~Ai- (p. 733) Ot~ 'J)J.ltv A.OUVtcov &XO~I':V, Kai 'tuo' EICEivo\) Ka'ta ~VT]~l'JV I:K\)9rov 'ta PTJ~ata avopcov It96wv LJcu9cov, VO~UOWV, a~iwv, raAaKtO<paywv, OtKatOtU'twv UVopCOV, Ot ~oI'JV OiICEUVtat. Kai 'taol': A&YCOV 7tEpi I:Ku9cov EKEivo~ 1taAata 't'E Kai 7tpCO't1l

, Ka't'a 1taGav tGtopiav, 't~ 'tl': 'tOU e9vo\)~ s~ apxi'\~ OiKT]cret~, EV Olf!) ~P1':1

ob::oUJ.1EVll~, Kai 'tOV utexvov ~iov Kai aKa'tUGKI':\)OV, ICai 't'T]V U1tAOiICT]V Kat I 1tOAArov 1tpaYJ.1UtWV Ka'ta q>UGLV 'ti'\~ ~wfj~ elywy~v, EKEi9EV el~ 'J)lla~ 'tT]V i)v iouGav EIC ~aKpou OeiKV\)crt 1ttGtou~evo~ I':U ~aAa, Ott Oi'\t' iipa ta Ka'ta r!V Kat U1tAOlKa ou ~6vov 1tOAU 'to OtapKE~ Kat J.lOVt~Ov, Kai alll':'ta7toil'J'tov l, 'ta yap 'trov S1tttEXVT]GI':COV Kai E1tt1tOtTJ't'cov EupT]lla't'a 't'ij q>UGI':1 Kai q>90pav

~e't'a~oM~ aICoAou9w~ &XI':1' aA.A.' Ott Of) Kai 't'OUt' au't'o 't'o KatU <pUG1V 't'i'\~ ~ 't'ij 't'fj~ OtKatOGUVll~ CtVI':1tllPI':UGtCO £~Et, {i~a OE Kai 't'o 1tEpi 't'u~ IlUxa~

4 7toJ..iotu 5 d7teputu.

.., ." timpar privesc numai la ape

ci ~i in tot timpul vern ~l tl le.~nll, rau t~~ timp~1 sub cerul liber ~i se

i pa~uni, schimba mereu. o:ur~:'uls C~nd au nevoie de oareeare apar~r:. ~ultumesc do~r ~u aeruI'1 ~l e~~fi~ip~aza la repezeala adaposturi ~u put~na -potriva aspnmn furt~m _?r l~l di v Ant niste corturi iar ei le pnnd

JU' v' .. v d CI rasar ca m paml T '. v t

osteneala !?l. grIJ~: e.. nile a eaza deasupra un acoperrs ~reca or.

in jur cu t;Ulele !?l aschii de It;m I!?r se tnchid tnlauntru si i~i poarta aceste Atita le-ajnnge pen~ruv nevOlI~ 0 t ecind mereu dintr-un loc in altul, cum Iocuinte in carele !?l ~at;I~el~ or, '~Vt' fara sale pese de nimie. Iar pent~ s uneam dupa tmprejuran !?I necesi an, . nea arat de foe ea toti ceilalti

prp t'gatire~ si diehisirea buca!elor. ~-au netvole le)ncalzi nici nu se ostenesc

. ., multa gnJa pen ru a , .' A A v

oamem; mCI .nuv ~u~ entru stomae si gatirea hranei, Cl mmmca

tot timpul !?l fara mceta~e f . alele domesticite care ii insotesc, sau citeva bucatele vde e~rne. : v a. a~~ratoare vinate cu arcul si puse Ia foc de la animalele salbatice ~lvp~sar{le A tA lare fara nici 0 pregatire sau prefara nici 0 grija, adica gat~t~ a t a'~~ste~eala doar pentru a trai si pUi.tesc vedere deosebita (p. 732). ~~l u 0 '1' indestularea trupului. Mamelele tributuri inexorabile numai penltru ne':,01 tqtldeauna nevoile in chip uniform

. . I de Iapte e acopar 0 bi d

animalelor ~l lzvoa;e e. w v II felul acesta scitii, spre deose l:e . ~

atit Ia mmcare, CIt ~l ~a ~auJurf' Ant sa duca 0 viata cu totul Iipsita ceilalti oameni, s-au obI~n~lt. :} lI~eep~ari Ei nu cuno~e rationamentele de griji, usoara, nemuncita !?~ fa:adfr~f~~ luptele de cuvinte, infruntanle, mestesugite. Jipsa d~ sc:uPu e, A JU :c~ 1 'ie omene ti in viata de toate zilele intrecerile, denunturile ~I toate l~!?e!a~lU;l v tor su;rem rez~Itat din alegeri, si impotriva firii. Acol~ w n~ :xl:ta }U ~~ale ile si hotaririle, dascal deprins retor asistent care explica ~l rastaimace!?A v ~ 'de limba gura veninoasa,

, • w W de vorbe mmcanme , . .

"a apere si sa acuze, moara . ' ." mului simplu ca la elini sau

~edepse ~i tot. felul. ~e luPtedim~tn~a ~~el~e~put sa traias~a in simpJitate, la alti barbari. Scitii s-au ep:m~ e . It simt pentru dreptate decit departe de eon:pJi~atia exagerata !?l eu mal mu

multi alti muritori. . A' t batrinul poet Homer ~i apre-

~oi oamenii de. ast.aZ1 avem m.am e pe iar cuvintele lui despre sciti

cierile intilnite in cartile din toa.te. epoeIle, (P: 7f~3~, esurse mincatori de Iapte glasuiesc asa : "Barbati razboinici, ~omtaz~l' adra Ira ml'az~noapte" 8 Spunind

, . I uiesc in tinu un e e .

~I foarte drepti, care . ~c ., ~.. inale rezultate dintr-o cunoastere

toate aeestea des pre SCltI, stiri vechi !?l ortlg I ' UIUl' aceluia in ee parte

v di v I . t I de la incepu a e neam , .

completa, a rca . ocumt~ e. . W d tifici nate ~i neprefacuta, pre cum ~l a lumii traia, Vlata 1m hpslta. e .. a~ 1 ICl~ 1 eu natura el ne indeamna traiul simplu fara multe comphcatll !?I con.ormi f" d cu' totul incredintat

. ddt v a~im pe aceea~I ea e, nn .

prm acea~ta .e ~pa: e . sa P "1 A A se oa te de indestula toare, legale ~l

ea lucrunle flre!?h ~l. s.Imple smt ~lt . P r catoriile aduc fara incetare imuabile, caci nascocmle me~te~~gIte ~I f~rev a aVrare poetul marturise~te

. . t' b' naturll DeC! ara ap , W

o parahzare ~I 0 ~ Ir Ire a A . v ' ,. r' . . dreptatii ~i, totodata,

din vechime ca toa te .a;estea sm~ ~e ma~ur~I '1: l~ ~,~tui. $i ee sa mai adaug ii intaresc pe b~rbatl m l~~te ~I ~n tr~ ur( e r~4)1!?i Aelianus ne povestesc ca Herodot, DlOdor, PohblU, ~IO~YSlOS p. 1 d dupa dinsii despre viracelea~i lucruri sau foarte aseman~toare cu ~e e e 't' Tucidide ne spune

tutile razboinice si vitejia acestUl neam? espre SClti

, ,

• ." b' fn' iar poetul ocupa un loe

8 Citatele din Homer erau foarte frec.,ente la scriltorll Izan 1 I,

important in educatia cetatenilor.

, \

foarte lam~rit~ concis si liber ¥ca .erau de !a inceput un po PO! nes~apinit, de~i capabil sa asculte de bunavoie de 0 sll~gur~ eond~c~re. ~~ A exista alt

por sa poata fi comparat in arta razboiului eu s~*~, ~ll~IA m c~e~ ce Prlve~te multimea, care ii depa~~a in in~re~ime pe toti, ~l ~ICI ;n :pn,:,mta Pregatirii pentru lupte in tot timpul vietii, prmt~-o ¥ e?,penen5a, sa zlce~ P naturala nesaturata si neobosita, eum nu poti gasi asemanare la alti

a~a, .' .... A • ¥ b . I

oameni ~l alte neamun care se mdeletmcese eu raz oaie e.

XXXIX. .M A CAR I 0 S D E V I C I x A

XXXIX. MAC A RIO S D E V I C I N A

(p. 232) t Of EKA.&Y0IlEVot 1tUpa tf1~ ayiu~ tOU E>EOu xui Ka90A.OKii~ 'ElCKA.l')l~ El~ apxu,psu~ uutOU, 0'( rs aA.A.ot Kui d~ XptcrttuVtKOV A.UOV U1tO E&VOC; '~E~ tEA.OUVtU 1tEI.11t0J.1EVOt, EKElVO TCUVtro~ tv vep crtPS<pE1V o<pEiA.oucrtv on ~uoi] a1tocrtOA.tKOV aVEtA.ft<pEcruv ayrovu KUt 0POIlOV ttuX9l')cruv tPSXEtV trov

Xpicrot crE1ttroV llu9l')trov KUt a1tocrtoA.rov, 1tpO~ ou~ KUt aA.A.u 1tA.Eicrtu KtV«ov YSIlOVta dpl')tut KUt to' 'Ioou tyw a1tocrtsA.A.ro ulla~ ro~ 1tpO~Uta f.V IlscrCP «ov 1.

'End rolvuv Kai auroc;, Kpi)luO"lv oIC; oloe E>eoc;, ESSA.SyTtV 1t"upa rf1~ uyiae; , E>sou 'EKKA.Ttcria~ KUt EXf:tPOtovil9Ttv apxu;pEUe; d~ ti]v aytrotutTtv ElCKA.Ttcriav SUVIl~, ftc; apXEtV EA.aXEV E9vLKl) XEtP acrE~il~, Kat EVt u1to'l'ia Ilft1tOtS CL1tEA.9wv icrs u1tocrrps'I'ro 1tUA.tV ~l~ titv ~acrtA.iou tautTtv trov 1tOA.srov Ot' aVEcrLv Kat lA.A.ayT)v trov 1tpocrKEtllEvrov oucrxsprov, ti]v 1tupoucrav sy"ypu<pov U1tOcrXEcrt v OUJ.1Ul Ota tOUtO 1tpOe; tOY 1tavaytwratov tlJ.1WV oscr1tO_TtV rov oixouuevixov ptUPXTtv Kat titv 9Eiav Kat Ispcv ouvodov- Kat }..tyro Kat Ota~E~atouJ.1at roc; !lit EXro aOEtaV U1tocrtpS'I'at EVtaDea KataA.mWV titv EYXEtptcr9sicruv !lOt 1toiIlVl') O~ IlEyUA.TtC; aVUYKTt~ Kat xpsia~ i'tv xptvst Kat () 1tavaytcOtatOe; TJJ.1rov oscr1tOtl')~ lKOUIlEVLKO~ 1tatptUPXTtC; Kat it 9Eia Kat {Epa cruVOOO<; EUA.0YOV Kat aA.l')9tvilv. 1 tors of; U1ttcrXVOUJ.1Ul J.1l) EVOXA.ElV OA.roe; rep 1t"avaytrorarcp TJJ.1wv oscr1toru OiKOU!lEVlKtj) 1tUtptUPXU J.1TtOf; KatE1tdYEtV Kat slltStV KU~SPVTtcrLV Kat f.KKA.l')cria<; )a<; xoiuuvctcv Kat Emcrtacriav, aA.A.a OtUYEtV stpTtVtKW~ Kat atapaxro<; IlEXpte; EUOP0J.10V ySV'ltat to ta tii~ Kat' EJ.1E EKKA.Ttcria~ OtESUYEcr9at xop' EIlOU, w~ f.tux9Ttcrav.

Ei 0' tcrwe; 1tupaxroPTtcrEiTt 0 E>EO~ 1t"upa~f1vai Il& tilv roicornv {J1tOcrXEcrLV

Kat cieEtiicraL ocov 110Tt ota~e~aLOuJ.1ut, f.1tlcr1trovat Kat' Ellaurou Kat acr1tucriroe; :OJ.1at tjv crv yvoiU E1t' EJ.1oi KataoiKTtv IlEta riie; 9Eia~ Kai {spa<; cruvooou :avaYlcOratO~ TJ!l&v OEcr1tOtTt~ () OlKOUJ.1EVlKO~ 1tatptuPXTte;. 'E1ti tourcp yap IEtO Kat TJ 1tupoucra syypa<po~ i:J1tocrXEcri~ uou Ol' acr<pUA.Elav.

t '0 ta1tEtVO~ IlTttpo1toA.itTt~ BttSUVTt<; Kat iJ1tsPtlIlO~ Mcxupioc ta iivro9EV )aJ.1J.1sva crtSpyrov Kat ~~~UlO&V U1tsypa'l'a t

1 Matth. 10, 16.

La finele secolului al XIII-lea si inceputul secohrlui al XIY-Iea Bizantul stapinea eu flota. sa un anurnit teritoriu la gurile Dunarii, inclusiv Vicina, unde se afla sediul unei eparhii. Date mai arnanuntite se gasesc in studiul lui V, Laurent, La domination byzantine aux bouches du. Danube sous Michel VIII Paleologue, RHSEE, 22, 1945, p. 184- 198. in anul 1337 sau 1338, sinodul de la Constantinopole a ales ca rnitropolit al eparhiei amintite pe calugarull\lacarie, dar acesta n-a putut ocupa scaunul sau din cauza invaziei ratarilor. EI a facut 0 prornisiune scrisa ca nu va molesta pe patriarh si nu va insista sa fie trimis in fruntea altei eparhii, Textul se gaseste in Codex VilldoboHellSis Theologicus graecus 47, f. 94Y si a fast publicat pentru prima oara de V. Laurent, Le metro-polite de Vicilla llIacail'e et la prise de La ville paries Tartares, RHSEE, 23, 1946, p. 225-232.

RefllZ1tllUi JIacaI'ios de a se duce la post

(p. 232) t Cei alesi de sfinta si catoliceasca biserica a lui Dumnezeu ca arhierei, precum si ceilalti trimisi la un popor crestin aflat sub un neam necredincios trebuie sa aiba mereuin minte faptul ca au de dus 0 lupta apostolica si au fost rinduiti sa strabata calea veneratilor invatacei si apostoli ai lui Hristos, carora intre alte lucruri pline de primejdii el le-a spus si urmatoarele : ,,lata va trimit ca pe niste oi in mijlocul Iupilor" 1.

Deoarece si eu, cu hotarirea lui Dumnezeu, am fost ales de sfinta biserica a lui Dum~ezeu si hirotonit arhiereu la preasfinta biserica de Vicina, unde a ajuns sa stapineasca 0 min a pagina ~i exista banuiala ca mergind acolo nu rna voi mai intoarce niciodata in aceasta regiune a cetatilor din cauza amenintarii ~i venirii unor evenimente vitrege, fac prezenta promisiune scrisa catre preasfintul nostru staptn, patriarhul ecumenic, si catre dumnezeescul si sfintul sinod 2. Spun si asigur ca nu am putinta sa rna intorc acolo, parasind pastoria incredintata mie din cauza unei mari necesitati si nevoi, asa Gum judeca ~i preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, precum si dumnezeescul si sfintul sinod, ca e intocmai si adevarat. De aceea promit sa nu supar deloc pe preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic, ~i fagaduiesc sa nu starui si sa nu caut alta pastorie si 0 conducere la alta biserica, ci voi sta linistit in pace pina ce se va deschide calea spre biserica mea, asa cum s-a hotarit 3.

Iar daca Dumnezeu se va indeparta de mine si voi calca aceasta promisiune, trecind peste ceea ce asigur acuma, sa-mi atrag asupra mea si sa. primesc bucuros pedeapsa hotarita, impreuna cu dumnezeescul si sfintul sinod, de catre preasfintul nostru stapin, patriarhul ecumenic. In acest sens s-a produs si prezenta promisiune scrisa, spre intarire.

t Umilul mitropolit de Vic ina si hypertim Macarie aprob si intaresc cele scrise mai sus si semnez t

1 Evang/zelia dupa :\Iatei 10, 16.

~ Patriarhatul era strirntorar din cauza marilor pierderi teritoriale ~i nu putea satisface: cererile sau ambitiile tuturor ierarhilor,

3 De fapt era un pium desiderium,

XL. POULOLOGOS

XL. poe L 0 LOG 0 S sau CAR TEA pAs A R I LOR

[ ... ] xui tiJv tlJ.1Spav KpU~&<1at, tiJv VUKta 7ta.vta tpeXtl~,

SOO sl os 7tOI..I..~Kt~ <1S E~POUV 7to\nttta tiJv Ttp·epav lS",apol, <11nv,Ot, ~6t~ucpot Kai ypaia Kal..oypttia,

ci>~ ~6p~TJv &l~ ta j.1ana <100xuvovtat, va. <1S cpa.youv· K~ a.~ to,Xoo,:_ SK tiJy Zayopa.v Boul..yapot &itt BMXOl, to v?, <1& oo~v aKOU<1ro?,W 7tOI..I..a.Kt~ tiJv cproVTtV <10U,

505 SK tTJ~ mxpuv troy <1cpa~ovtat, 07ta.yoov (v') a7toOtivoov, Kai <10 tOI..j.1a~ KatTJyop&tv sj.1&vav, KOoKoo~{a.

Opera de ereatie populara in 670 de -zersuri. sc risa intre a nii 1300-1350.~infati. ~eaza 0 nunra in lumea pasiirilor eu aluz ii din lurnea eontemporana a omului. Intr-un dialog dintre prepelita ::;i bufnita vine vorb a de vlahi si bulgari. Manuserisul eel mai vechi , adica COH5tantillOpJlitanus Serail 35. dateaza din anul 1461. urmat de l'indvbonensis Theologicus Graecus 244 si Petropolitanus 202 din secolul al XVI-lea.

Ediiia [oiositd : n()u).o)'6yo~ . Kritische Textausgabe mit t)bersetzung sotcie sprachlichen uwd sacnuche» Erliiuterungen von Stamat ia Krawczynski, Akademie-Yerlag. Berlin. 1960, B~rliner Byzantinische Arbeiten, 22.

Vlalli ill ,Uzw!ii Hoemus

(vers. 499-506) [ ... J Ziua stai ascunsa si toata noaptea alergi tncolo ~i incoace. De cite ori te descopar undeva in timpul zilei grauri, cintezoi, mierle sau pitigoi sar sa-ti scoata ochii ca unei curve, de parca ar vrea sa te manlnce. Daca se tnttmplasa te vada sau sa-ti auda des glasul bulgarii sau vlahii din Zagora 1 se supara amarnic, deoarece banuiesc ca vor rnuri in curind. $i rnai cutezi sa rna ponegresti, cucuvaie!

1 Aici -rersantul sudic al muntilor Haemus (azi Stara Planina), regiune unde a avut loc rascoala vlahilor si bulgarilor impotriva Imperiului bizantin in anul 1185. In conceptia popuIara. de atunci glasul repetat al bufni~ei in timpul noptii prevestea moartea cuiva.

XLI. MAN U E L ESP H I L E S

rn I:EBAI:Tn ITA TPIKInTH

(I, p. 207)

n&J.l1tE 1tPO~ "J.lU~ EK 'tP1XWV ilcpaoJ.lu rt, o KUt 1tPO~u'tEI~ EV01SiJmcOV'tUt 0P~KE~, E1tUV () XEtJ.lOlV &icr~UAWV KU'tU'I'UXU' xstpooot J.lf:V yup 'tu~ 1tOT)cpuyou~ oi~

5 ~J.lCPtcr't?J.lOt~ 'l'uAicrtv ol KOUPEI~ BAUXOI, orav 'to 9EPllOV 'tWV cpu'twv uvu'tP&XOV Kocrllij 'tU YUJ.lvu KUt cr'to/..i~U 'tou~ K/..ciOOU~. KUt CPUAAolluvij KUt crKtU~U KUt ~pUU

1tUV O&VOPOV U1tA~ 'tij XAtOij 'tii~ ui9piu~.

10 ~,,90~cr1 0' Eueu~ EK1tAU9Eicru~ 'tu~ 'tpixu<;, U<; KU1 Ku'tu~uivoucrt 1tUKVOI~ OUK'tUAOt~

ui 'tal~ UllOA YUI<; El.l1tu90ucrut 1tup9&vot· :wv"yuP, yuvutKWV EPYOAO~OUcrt 1tA&OV,

00<; _ uv . 'to 1l0X9EIV llucr'tP01tEUU 'tOY YUIlOV'

15 T~u vT)llu'tO~ of: 'tEXVtKW~ dpyucrll&VOU, :E1V?UO:~V icr'tou~ 'tui<; 1tAOKUI~ u1tut9piou<;, oo~ uv EXOt VOt1ou<; " epi~ op9piu<;,

KUt 11" cppuyij 'to KAwcrllu cpoocrcpopou ~&crE1' OtUV of: KUAW<; opyuvrocru 'tOY 1tOKOV

20 0 tWV YUVUtKWV EUCPU11~ ou'tO~ 1tovo<;

tOI~ EUtOVOI~ xpouunot 'tWV 1tT)VtcrIlU'tooV, U1tAOUcrt A011tOV 't"v tptX01tAOKOV mc&1tT)V EV tOI~ U1tocrtprollUcrt 't01~ uKuv9ivOI~ 1tUKVO<; YUVU1KWV oPllu9o<; 1tUPUU'tiKU

25 '(crU1~ of: XEpcrt KUt P01tij KUt crucr'tUdEt tWV EK'ttVUYIlWV EAKUcrUVtooV tU~ 'tpixu<; E1<; 'tu<; UKooKU~ Kui IlEe&A~Et~ 'tWV ~u't(Ov crux,v" 1tAOKUlli<; 't"v ucp"v E1t&OPUJ.lEV·

il of: 9EoopWV () KPUIlO~ 1tUPU'tP&XE1'

XLI. MAN U E L PHI L E S

Era origina.r din Ephesos si a trait in Constantinopole intre anii 1275 si L145.

A cunoscut de aproape pe istoricul Georgios Pachymeres si pe eneic10pedistul Maximos Planudes. A calatorit in Rusia, Persia, Arabia si India, dar n-a ocupat Iunctiuni irnportante in ierarhia de stat. A scris numeroase poezii despre animale, opere de arta, cu continut religios sau ocazionale. Era sarac, ca si Theodoros Prodromos, iar poezia sa abunda in Iingusiri la adresa celor puternici si bogati, Intr-un poem adresat protectorului sau Patrikiotes des erie prelucrarea linei si tesutulla vlahi. In altul elogiaza luptele impotriva bulgarilor la Dunare si a apusenilor la rnarea Adriatica. Manuscrisele mai de searna sint :

Escoyialensis X-IV - 20, Medicetts-Laurentianus XXXII, 9, Parisinus Graeclt; 2 lPG, Vaticantts Graecus 1126 si Vindobonensis hisioricus 112.

Ediiia [olositd : Manuelis Philae, Carmina ex codicibus Escurialensibus. Florentinis, Parisinis et Vaticanis nunc primum edidit E. Miller, '''01. I-II, Paris, 1855- 1857. are multe erori indreptate de Ed. Kuntz, Emendationsoorschlage Zit den Ged icht en des Manuel Philes, BX], 4.1923, p. 51-76. Exeelent cornentar asupra carnpaniilor din Bulgaria la C. j irecek, Die b ulgarisohen Burgesi bei Manuel Philes, Sitzungsberichte der Il"imer Akademie dey Wissenschajten, Hist.-Phil. Klasse, 136, 1897, p. 77-85.

AUGUSTCLL-I PATRIKIOTES 1

(I, p. 207) Trimite-ne 0 tesatura de lina, pe care 0 imbraca ~i pastorii din Tracia, cind vine iarna si e frig. Vlahii tund oile pascatoare cu foarfeei eu doua taiusuri indata ce da caldura peste animale ~i le apara goliciunea si cind tot copacul se aeopere eu verdeata, infloreste, umbreste si se rasfata sub muschi la adierea dulce a vintului de vara, Ei spala indata lina tunsa de pe oi, iar fete1e lor prieepute la mulsori 0 piaptana 'la darac, caci sint mai sprintene decit femeile, ca ~i cum oboseala muncii ar degrada femeia maritata. Dupa ee tore cu iscusinta fireIe, le intind pe vergele, pentru ea Una sa poata fi umezita in fieeare dimineata si sa nu se inaspreasca sub actiunea luminii si caldurii. Indata ee munea aceasta bine chibzuita a femeilor a rinduit bine firele, tncepe tesutul eu lovituri ritmice. Apoi un grup de fernei netezeste eu repeziciune tesatura de llna in partile ei prea tepoase : potrivind-o eu miinile si batind-o, ele niveleaza asperitatile si curata pinza eu 0 perie deasa.

1 Patrikiotes, inalt dregator bizantin, dealtfel necunoscut.

30 <po~&'i yap autov w~ i>1t()JCP1crt~ J.l.iJ.l.rov.

Nai 1t&J.l.1t&, e&pJ.I.,f: Kai 1tUpO~ J.l.iiA.A.oV epiA.&, Pl"YOUVtl <l>tA.ij tTJV 1t&pitptXa cr!C&1tTJv.

IIPOl: TON AYTOKPATOPA

105

(I, p. 274)

K~ai to si<p'o~ 1t~6K~1tOV &i~ 1t(ivta~ ep&prov, OU~ ~io&v, &Xepou~ 0 OPOIl&U~ tors Xpovo~, tp 0& KP?,t&t CfxoivtCfIl~ ta~ 1tPUS&t~ oiOro~ a\~ ~~p~apc;>v ljPTJKa~ apXtCfatpU1ta~,

~at ,?taCfa~ a7t~ro~ O~CfIl&vrov 0llatXlliav,

ro~, axpt~,. Ivorov Ka~ ~KUewV Kai n&pCfioo~ K~t yfj,~ ItaA.rov~ Kat. MUCfroV 7tOA.UCf1tOproV, ;rTJv Cfllv ot&A9&tv &OX&pro~ Kpttapxiav [ ... J.

IIPOl: TON E>A YMAl:ION EKEINON IIPOTOl:TPATOPA TON r AABAN

(II, p. 251)

Kitpus of: tOll 1tpuYllato~ i1 Kervoruvrtvou ~O,UA.TJ~ ioou?,a tilv EA.&ugepav tUXTJv, '

255 Kat 1t~A.tV ~util~ A.aJ.l.~v&t tilv np&creM~av, Aroept~ov ouv autij, T~&PJ3&vOV Kai BuoivTJv Kai tilv 1t&pi ~uvouj3tv &upuxropiav' ' Kai 1tUA.tV autov tOY j3apuv tl1tOcrtU'tTJV

ci>9&~ Aaxavii~ tK't01ti~rov ttl> Siep&t·

260 Ka'tTJYOpov 0& 'ti'\~ epuyi'\~ 'ttl> CfatpU1tu

to l_lap~Cf'tpi~~ epPOUPt~V tK trov ~pa'YJ.l.u'trov, J.l.TJCft Ot uutov tv 'tPICft K&1CA.&tCfJ.l.SVOV [ ... ]

(II, p. 253)

'Ae~o~~&'t~lt of; Cftpatlii~ 1tUA.tv CfeA.~

280 w~, U1t,O OtCflCq> :ij Cf:POepij trov 1tpayJ.l.u'trov, Kat. tO~ AaXr;v,av 'tOY 1tOA.tV Ka'taepA.&Y&I. Kat, 1taA.IV ,auto~ 6 yA.UKU~ €roCf<p6pO~, A.Ue~VtO~ aU:tl> 'tOU Ka'taCfXov'to~ vSlJlot)~, Bt)~avtlov 1tUP EKOpaJ.l.ov 1tpO~ €Cf1tSpaV

285 tij 'tro~ '~'taA.t?v ~&iKyt)'tat 1tavo1tA.i~· reepot yap at)'tot)~ ~ tlViKJ.l.Ot)~ aepoot)~ 9&pJ.l.ilv q>UCftv &XOVta~ i>1t&po'l'ia~. ' 'EI; ~v KataCfXrov 'tilv 1tOA.tV ~t)ppaxiot) Kpoa~ rs Kai Kuvvwu Kai 'ta Kt)1CA.o9&v

290 6p~~ 1tpo~ aut"ou~ 'tou~ 9pacr&i~ 1taA.at BMxot)c

E>&ooropov of; 1tt)p1toA.&i Ka'ta KpUtO~ .•

'to~ cr&J3aC:tOKp~'topa trov tlA.A.o'tpirov,

xct A.aJ.l.j3av&t 'tTJV xcbpav, ~ oropov 'tUXTJ~.

Gerul 0 vede, dar trece pe alaturi, caci se inspaiminta ca de riposta unor actori. Da, prie!ene, m~ai calduros decit focul, trimite tesatura de lina lui philes eel care ingheata.

CATRE i~lPARAT z

(I p. 274) Purtind 0 sabie avintata impotriva tuturor dusmanilor din tiropul 'acela, t\lgar si ~ntovara~iI_ldu-ti dom~ia cu fa~te I?rin care a~ infrint conducatorll barbarilor, ce prrveau cu rautate once intelegere de anne, ai facut ca puterea stapinirii tale sa ajunga cu usurinta pina la inzi, sciti, per~i ~i la pamintul italicilor si moezilor cu roade multe ~ ... J.

CATRE MI~CX:\Tl'L PROTOSTRATOR GL\\"A.S 3

(II, p. 251) Cetatea lui Constantin este vestitoarea faptului, deoarece vazind subjugata libertatea, a cucerit din nou Preslavos, Lovtzos, Tzerbenos si V idinu I 4, pre cum si tinuturile intinse din jurul Dunarii, respingindu-I ia~ cu sabia pe greoiul apostat Lachanas 5: mart or dupa fapte al fugu satrapului a fost ceta tea Prista 6, caci l-a tinu t tnchis acolo trei luni [ ... J.

(II, p. 253) S-a adunat din nou floarea ostirii ca sub ~n ~isc prin schimbare a imprejurarilor si I-a rapus pe batrinul Lachanas. $1 ~m nou. dulcele luceafar al dirninetii a imprastiat nourii pripasiti, iar focul Bizantului a a1er~ gat spre Apus si s-a aratat ostilor italice: le-a pirjolit ca .p.e niste vreascun

lipsite de umezeala, caci erau uscate de fierbinteala mir:dnel lor: ~. .

Dupa aceea a cucerit cetatea Dyrrhachium, Kruja, Kanmna ' ~1 tinuturile din jur, apoi a pornit chiar impotriva vlahilor cutezatori altadata, I-a infrint cu totul pe Theodoros 8, sebastocratorul strainilor, si i-a luat tara ca un dar al destinului.

2 imparatul loan al Tl Llea Batatzes (1222- 1254).

3 Protostratorul Mihail Glavas, cornparat cu Herac les, a luptat sub imparatul Mihail al Vl l-Iea Paleologul (1261- 1282) impotri"Ia tarului bulgar Constantin Asen (1258- 1277) ~l

a uzurpatoru lui Lachanas. .

4 Cetatile de la Dunare: Preslav, la sud- est de Razgrad ~i sud-vest de ~umen (Kolarovgrad); Lovee: la sud-est de Pleven, pe riul Osam ; Cerren, resedinta episcopala, la est de Ruse' Vidin (Bononia), pe Dunare, la 'lest de Lom.

5 Laehanas. conducator bulgar, rasculat impotriva tarului legitim Constantin Asen,

cornbatut de protostratorul Glavas.

6 Prista (Sexanta Prista). linga Ruse sau poafe, Drista (Durostorum).

7 Dyrrha.ehium (Durres), port la Adriatica; Kruja, centrul rezistentei lui Skanderbeg,

la nord· 'lest de Tirana; Cannina, linga Valona. (Vlore], la sud de Durres, .

S Theodoros Angelos Ducas, conducator al Epirului dupa anul 1215, irnpar at cu capitala la Tesalonic intre anii 1224-1230. in'rins de imparatul din Niceea loan al LLl-Iea Batarzes (1222-1254).

XLII. lOA NNE s c x T A CAL 0 x

"'

XLII. lOA NNE seA T A CAL 0 N

Ioarmes Catacalon, diacon si econom al mitropoliei Orestiadei [Adrianopolului). este autorul unui poem encomiastic destinat lui loan al V -lea Paleologul (1341- 139 I), Poemul celebra intoarcerea lui loan al Vvlea la Constantinopol din di.liHoria pe care 0 facuse la Buda pentru a obtine sprijinul occidentalilor [mpotr iva turcilor , El a fost seris in primil.:!ara anului 1367, Intre altele, in poem se mentioneaza un atac esuat al turcilor Impotrb'a Adrianopolului. Faptul hotaritor al acestui esec al "necredincio~i1or" au fast, dupa autor, rugaciunile lui Policarp, mitropolitul orasului. loan Catacaloll enumera printre fortele militare capabiJe sa. se opuna turcilor si pe romftni , Textul a fost sernnalat la noi de X. Iorga in RI, 19, 1933, 4-6, p. 159. Pot rivi t insa datarii gresite a poemului de catre primul sau editor, Bandini (Florenta, 17(4), istoricul roman credea ca el consernneaza ecoul '/itejiilor lui Mircea eel Batr in si Alexandru eel Bun. Indreptarea erorii de datare , care s-a perpetuat si la noi si in istoriografia straina, se datoreazii Elisabetei A. Zachariadou ("Studi Veneziani", 12, 1970, p. 211-217). Pentru intreaga problema, v. K. S. Tanasoca, 0 meniiune bizantinii a romttnilor gresit daiaid , S:\IIM, S. 1975, p.230-232.

Edi!ie [olosit d : J. J. Migne, PG, CLVIII. col. 961- 970.

A lui Ioannes Diaconul Adrianopol itanul poema ill versllyi poliiice spre Iauda III i loan Paleologul

(vers. 412-415) Nu scitull, nici misianul ", nici tribalul ", nici peonul' nu i-au rapus pe necredinciosi 5, nici vreun roi de latini, nici nearnul puternic al vlahilor n-au facut-o, ci suvoaiele de lacrimi si multirnea de rugaciuni 6 [ .•• J.

1 Tat arul.

2 Bul gar ul. 3 Sir bu l.

4 Ungurul. 5 Pe turci.

• 6 Este 'rorba de lacrirnile ~i rugaciunile lui Policarp, mitropolit al Adrianopolului mort

mtre septembr ie 1379 - iunie 1380.

XLIII. C H RON I CON M 0 REA E

XLIII. CRON ICA MOREEI

Este 0 lucrare in versuri care relateaza despre nasterea si progresele dominatiei cruciatilor francezi in Greoia, ma.i ales in Moreea (Peloponez], un de s-a dezvoltat princir.at ul francez de Ahaia (1205-1429). Exista mai multe versiuni ale acestei cronici: franceza, rtaliana , aragoneza, greaca, Cronica a fost alcatuita in prima jumatate a secolulu i al XIY-Iea si cuprinde evenirnentele pin a in anul 1292. Raportutdintre diferitele versiuni ak cronicii consrituie 0 problema viu discutata de cercetatori. In general.ise admite ca versiunea greacaare la baza, 0 versiune franceza si ca ea a fost elaborata catre jurnatatea secolului al Xl V-lea, suferind insa prelucrari ulterioare, Cel mai vechi manuscris cunoscut dateaza din ultimul sfert al secolului al Xl.Velea. Cranica Moreei nu este 0 opera bizaritina i:1 sensu1 deplin al termenului. Ea reprezinta produsu1 cercurilor conducatoare ale societii?i grecesti din lumea bizanttna supusa dominatiei cruciatilor apuseni, de dupa caderea Constantiriopolului sub 1atini (1204). Aceste cercuri se as imilasera in Ioarte mare masura cuceritorilor occidenta1i. Valoarea de izvor istoric a cronicii este Ioarte inegala, Alaturi de inforrnati i exacte si pretioase ea cuprinde relatiuni fanteziste si flagrante inexacti tati 5i coniuzii. Este mai curind un document de mentalitate decit de istorie. De mai multe ori , cronic a pomeneste de Vlahia tesalica si, in prima ei parte se refera la luptele lui Ionita, tarul bu1garilor si al romanilor bakanici eu latinii. De aici , interesul ei , totusi Ioarte redus, pentr u istoria romanrlor.

Ediiie [olosiid : The Chronicle oj Morea edited ... John Schmitt, London, 1904.

CRO~ICA l\lOREEI

(vers, 1 030-1 081) Asadar, pe vremea despre care vorbesc, era domn peste Vlahia 1 si intreaga Elada 2, peste Arta ~i Ianina ~i intreg despotatul ", loan eel numitsi Vatatzes 4, Si cind a auzit si aaflat si a fost informat de faptul ca francii au pus stapinire pe Oras 5 ~i ca au incoronat ~i imparat, au luat cetatile , au impartit tinuturile intregii Romanii 6, atunci el a trimis indata, grabnic, soli in Cumania, dupa ajutor. Au venit zece mii de oameni, toti eumani alesi impreuna ell turcomani alesi, au venit eu totii calare. Aveau arme frumoase, pur tau unii Ianci lungi, altii lanci scurte in miini, A adunat s i poporul din toata tara stapinita de el, a adunat oaste mare si viteaza si Co inceput 0 Iupta crincena impotriva francilor. Dar nu dadea lupta fata in fa ta, nu se batea in cimp des chis, ci cu felurite viclesuguri, asa cum fae tureii.

Vlania tesalica,

2 Cronica se refera la therna E1adei care cuprindea Atica , Beotia , Locrida , Focida, 0 I,arte din Tesalia.

3 Despotul Epirului.

4 Cronica se refera, prin anacronism si confuzie , la irnparatul bizantin din Niceea loan

al HI-lea Ducas Vatatzes (1222- 1254).

5 Constantinopol ocupat in 1204 de cruciati. 6 Denumire data lrnperiu1ui bizantin.

7 Bonifaciu de Montferrat , rege latin al Tesalo nicului (1204 - 1207).

Caci, din timp in timp, trimitea eu viclenie spioni ca sa afle neineetat ce fac francii. Si cind a aflat unde se gasea Bonifaciu 7, regele Salonieului, asa se numea el, a umblat nopti intregi pina sa ajunga acolo. Si-a asezat trupele lui in loeuri potrivite. ;;i indata ce s-a luminat si s-a facut ziua, s-au ridieat doua sute de ostasi din trupele sale usoare ~i au alergat ~i au pradat imprejurimile acelei cetati. Vad asta lombarzii, de acolo de unde se aflau lmpreuna cu regele, i~i iau in graba armele, sar, pornesc calari : regele insusi a plecat tmpreuna eu ei, au pornit ca niste oameni ce nu cuno~teau felul de lupta al romeilor. Inainte si in urma lor merge au ca la douazeci, treizeci de oameni. Iar dusmann care prada sera fugeau cu prada plna ce aveau sa-i prinda in curse. Iridata ce i-au prins in cursele pregatite de jur tmprejur, au inceput sa traga eu sageti in lombarzi. Cumanii aceia se prefaceau ca fug si se intorceau inapoi si le ucideau eaii, tragind in ei eu arcurile. Iar lombarzii si Bonifaciu, domnullor. regele Salonieului, cind au vazut ea i-au incercuit si ca-i omoara [cumanii] eu sageti, s-au strins cu totii la un loc, gata sa traiasca sau sa moara. Dar cumanii si romeii nu se apropiau de ei. Ii sagetau eu sagetile lor de departe si astfel i-au ucis si i-au dat mortii. De aici inainte, asa cum iti povestesc, romeii, cum le e obiceiul, cu viclenie si siretlicuri, au luptat impotriva francilor si cind ii invingeau cind erau invinsi, cum se intimpla intotdeauna in lupte ~i razboaie, pina ce au treeut trei ani impliniti 8.

(vers. 1 082-1 127) Si cind s-au implinit trei ani si mai bine, Balduin

imparatul " a dorit sa plece la Adrianopol, un oras mare. Si cind a ajuns acolo, cum iti povestesc, cineva i-a dat de stire despre asta aeelui [vestit] stapinitor, adica vreau sa zic lui Caloian, domnul Vlahiei 10. Si el, indata, ce a auzit si a fost instiintat de asta, iute, grabnic, pe data, a adunat cu mare rivna de pretutindeni toate ostile lui. Grabnic a ajuns acolo, la Adrianopol. La ee sa-ti mai spun eele multe inUmplate si sa te plictisesc oare? Asa ceva rna plictiseste si pe mine sa seriu tot atit cit pe tine sa asculti. Ci iti spun ~i-ti adue la curiostinta mai pe scurt, in putine cuvinte, ee s-a petrecut, iti scriu insa adevarul.

8 Cronica inverseaza si confunda evenimentele, past rind vag amintirea expeditiei lui Bonifaciu in Grecia continentala dupa cucerirea Constantinopolului.

D Balduin I de Hainaut, conte de Flandra, primul imparat latin al Constantinopolului

(120-4-1205). Pornest e spre Adrianopol iI! 1205, nu in 1207, cum reiese din croriica.

10 Ionita, supranurnit Calcian, tarul bulgarilor si al vlahilor (1197 -1207).

'rOU pfiya 'rou :E,aA.ovudou, Ka9ooe; crs 'r0 a<pT)yTt9T)V,

'r0 ~1tOtT)crav, Ka,t M1taA.'roufi," 'rOU ~a?lA.e~ 'r~ ITOA.T)<;·

~~'ra,xc.ooi&e; Kat ~T)xavt&e; ou'ro><; 'roue; €7tA.avecrav, '

I 100 K _tl;&~,crav &1e; 'r~v w <provitv Kat 'rapaxitv SK&iVT)V 7tO~ SA.aA.1}cr~v Kat ~t1tacrw an TtA.9av 'ra <poucrcrii'ra roo KaA.Otroavvll, rrs A.aA.ro, SK&ivou TOU OEcr7tOTT) ~EVTa.~ocrloue; a~tcrT&~A.&V sK&ivoe; 0 OEcr7tOTT)e;, .

?7tOU ~op~~a~ K sKoupcrE\fIav TOUe; Ka~7tOUe; Kat TOUe; T07tOUe;' 105 ~K&i &te; TT),V Avoptav?7tOA.t~ 7tOU TtTOV 6 ~acr1A.tae;.

npt~&V yap, 6 ~acrt~Eae; TOV 1tproTOcrtpaTopav TOU

Kat ru craA.7tt'Y'Yta SA.aA.T)crav, 1tll00UV, Ka~aA.A.tKEUOUV' ~A.a~e'YKoue; ,EiXE t~aKocr~oue; Kat rptnxoofouq <l>paYKO\Je; ~7tOU T)cr~v OA.Ot SKA.EXTOt, q>apia tlCa~antKEuav,

110 ~p,~aTa Etxa~1V A.a~7tp~ [we;] Ta EXOUcrtV of <l>paYlCo1.

AtA.,A.ot 1;T)~ta a1tOU SYEVETOV slCEiVllV Ti]V Tt~epav

'e; 'rETOtOU<; av~pW7tOUe;~YEVtKoUe; a1t' TO t'iv90e; Tfie; <l>paYlCiae;, TO 1troe; SKaTaA.u9T)crav Kt aOilCro<; a1t09avav

OtaTt OUK E~Eupav Kli~ 1tocrroe; Ti]V ~aXT)v ;rov Pro~airov.

115 wHA.9acrw yap of lipxOVTEe; of 'AOptavo1toA.iTE<;

Kat ,A.eyoucrtV, TOU ~acrlA.ero~· « , Aq>eVTT) ~ae;, O&cr7tOTT), "KP~TT)~OV 'ra q>oucrcriiTa coo ~110SV E~yOUcrtV e~ro' ,,~7tEt a~Toi, ?1tou. 9EropEie;, an T)A.9av Kat KOUpcrEUOUV, "roe; 7tA.avot ilA.9acrt KA.E<pTroe; va ~iie; s~E~auA.icrouv'

120 "ta, O~ q>o~crcriiTa 07tO~ EXOUcrW, OA.Ot slvrn xrocrtacr~tvol "Kat uvuusvouv we; Ota s~iie; va ~iie; \)7taou(Jt tK&icrE. ,,~UTO~VOt ya~ ou 1tOA.E~OUV wcrav tcrEle; of <l>paYK01, ,,~1e; ~a~~o~ v a~a~Eivoucrtv va orocrouv xovtupeuc, "aA.~a ~~ Ta oo~a~ta TOUe; q>EUYOVTa 1tOA.E~oUcrlV.

125 "J~.at ~POcrEXE, aq>EVTT) ~ae; [KaA.e], ~T)OEV s~yije; Eie; autOue;' ,,~v ~ae; a1t,fip,av ~po~aTa, liA.oya TE Kat ~otOta,

"roe; ~aVEu~a lie; ru S7tapoucrtv, liv TUXlJ va Ta crTpe'l'Ouv. » AKO~crro~ T~,UTO 6 ~acrtA.EUe; slCaTllyoPllcrE TO, XOA.tacrnKa TOUe; eiptce 7tA.EOV va ~Tt TO sinoiictv

130 oton ,7tp~y~a ~y~ucrtv, KaTT)yopiav ~EyaA.llv. '

,,~a E~A.E7to;' ~E ru 6~~atta uoo t~7tpOe; uou TOUe; EXTPOUC; !-lOU "o~ou ,1;T)~trovo~v, KaT~A.oiJv, TOUe; T07tOUe; uou KOUpcrEUO\JV,

"K, tyro va, cr;T)Kro ~crav VEKpOe; Kat va TOUe; U7to~evro; "KaA.A.tOV TO EXro, 9avaTov crTt~EPOV v' a7t09livro

35 ,,7tEpt" va Ei1toucrtv aA.A.axoiJ va ~s KaTT)yopTtcrouv".

, .np~crE~, tA.aA.~cracrtv Kat EI7tav Ta craA.7tl yyta·

E1e;, TPt!l aA.A.ayta SX~PtcrE TOUe; <l>paYKOUe; 01tOU EIXEv,

lC~t ,TO~e; Pro~a~oue; ~1e; liA.A.a rplu K' s~E~l1crav crTOV Ka~7tOV. T,o tOEt TOUe; yap at Kou~aV01, SKEivOt a7tOU tKoupcrEiJav

40 ;0 1troe; t~e~l1~av 'e; aUTOUe;, txapllcrav ~EyaA.roe;, '

E~O~~V O;t q>E\Jy?ucrt ~~ TO KOUpcrO 07tOU EIXav'

~ ~t <l>parKOt" ~ ~7tatOEUTOt Tfie; ~aXlle; yap tKElVlle;, a?xtcr~v vu :roue; O;roKOUcrtV Ola va TOUe; EXOUV crrocrE1' K tKEtvOt 7taA.E q>EUYOVTa 'rOue; alCaTEOOSEUav.

$i anume ca. acelasi lu~ru _pe .careJ l-au .fac,!t acelu~ m~rch!z, regel€ SalO1~i~ ului, asa cum ti-am povestit, il-au facut ~l lUI Balduin, irnparatul Ora~u~Ul,~ l-<:_u i~~elat c~ curse ~i viclesuguri ~i i-au facut sa. iasa [la luptaJ in mare l~val~a~ala ~i strigind ca au sosit o~.tile lui Caloian.' sta.I!initoru~ a~ela. A~el stapim~?r a trimis cinci sute de oamem care au cutreierat in goana ~l au pra~a.t ClJ?Pllle ~i locurile de acolo, de lao Adr~anopol. u_?de era \mp~ratul. AtU.~Cl imparatul a poruncit protostatorului 11 sau ~l au rasunat trimbitele, osta~ll sar, ~ornesc calare. Avea ~ase sute de flamanzi ~i trei sute de franci, .~otIT ~nul ~~ unul, ca.la.reau pe cai, aveau arme stralucitoare, a~a cum au francii. Vai, ce pl~rdere au indurat in ziua aceea, oamenii acestia atit de nobili, floarea Frantei, cum au fost nimiciti si au murit pe nedre~~, fii?dca n~ cU!l0~~eau de. loc~ felul ~e lupta al romeilor. Cad au sosit arhontii adnanopobtam ~l-l. spun 'mp~r~t~lu~: ,.SHipine, Doarnne, tine-ti ostile, sa nu ias.a delo~ af~ra. [~m ?ra~J._ Caci a~tI~ pe care-i crezi di au venit sa prade, au venit ca niste m~ela~on ca. sa ~ne ~c~at~ hoteste afara, Iar ostile pe. care le ~u sint. toa te ~~cunse~ ~l. a~~eaI?ta ca er s.a ne atraga intr-acolo. CaC1 er nu lupta ca VOl, francii, nu ramm m cimp deschis ca sa dea lovituri cu lancea, ci din fuga trag cu arcurile. Si fii cu bagare de seama, bunule stapin, sa. nu cumva sa iesi din cetate in iritimpinarea lor. De ne-au luat oi, cai si 'vite, nu-i nimie, sa. zicern ca le-au luat cu imprumut,

poa te ca. 0 sa ni le dea cindva ina poi l", .

(vers. 1 128-1 135) Auzind acestea, imparatul i-a mustrat, le-a porunc~t minios sa nu mai spuna asa ceva, cad ceea ce spun este un lucru vrednic de mare mustrare. "Sa-i "ad adica cu ochii mei pe dusmanii mei inaintea mea, cum vatama, cum distrug, cum prada tinuturile mele si eu sa stau ca un mort si sa indur ? Socot ca e mai bine sa mor chiar azi decit sa se birfeasca dnd\'~ pe socoteala mea".

(vers, 1 136-1 161) Dadu porunca, rasunara ~i dadura gl<l:s trimbitele, imparti pe francii pe care-i avea in trei grupuri, i~r _pe .ro~el in al~e trei ~i iesira in cimp, Cumanii care pradau ii vad ca au iesit ~l vm s_pre ei, .. s-au bucurat tare. S-au prefacut ca fug cu prada pe care 0 aveau, $1 francii, c~ unii ce nu cunosteau felulacela de lupta, au prins sa-i ~rmar~asca. ca sa:~ ajunga. ~i aceia, la rindul lor, din fuga, trageau cu arcunle, ucigindu-le can

11 Protostatorul era un inalt demnitar bizantin, initial mai mare peste grajdurile irnparatesti, foarte apropiat de persoana imparatului pe care-l insotea in imprejura~i, eeremo~ia~e; se ingrijea de arnenajarea taberei si asigurarea cailor imperiaJi in expeditii militare. Nlehl~a Choniates asirnileaza pe protostator eu maresalul occidentalilor, Cronica Moreei foloseste probabilaici termenul bizantin, aplicindu-l la franeezi. in aceasta acceptie.

pe care-i calareau. I-au atras dupa ei si i-au inselat astfel, facindu-i sa cada in cursa. Indata ee i-au prins in cursa, turcii ~i cumanii au ineeput sa le ucida eu sage tile francilor caii. Caci francii socotisera cawor lupta tmpotriva lor cu lancile si sabiile, cum erau invatati. Dar cumanii fugeau ~i nu se apropiau de loc de ei, numai cu arcurile trageau in ei si, tot tragind, Ii ucideau. Caii mureau, cavalerii cadeau. Dusmanii aveau suliti turcesti si ghioage eu care le izbeau castile si l-au ucis pe imparat si toate ostile lui. lata ee pierdere au indurat in ziua aceea! Orice ostean nobil trebuie sa-i pllnga pe cei cazuti, pentru ca au murit pe nedrept, fara sa lupte ! 12.

(vers, 1 162-1 184) Iar pirtinii romei care erau cu imparatul aeolo,

la Adrianopol, dupa ce au vazut ca l-au ucis pe tmparat, au fugit, s-au inters mapoi, au intrat in oras, Au trirnis veste in orasul lui Constantin 13 ca turcii I-au ucis pe imparat. Caci acolo se gasea dogele Venetiei 14. El a adunat indata oaste, s-a dus la Adrianopol sa vina in ajutorul populatiei, sa apere orasul. Totodata a trimis in graba un apocrisiar 15 in Rasarit, la mesir Robert, fratele acelui imparat Balduin 16. Acesta domnea acolo, la Nymphos 17, peste tinuturi ~i cetati. Avea osti puternice, flamurari 18 cu el. Si Indata ce a auzit si a aflat si a prirnit stire despre faptul ca turcii I-au ucis pe imparat, si-a parasit cetatile ~i a plecat in Oras. Caci dogele Venetiei se intorsese acolo. Aanuntat prin flamurari pretutindeni pe fruntasii care domneau atunci in Romania. Si cind s-au strins si s-au reunit, l-au inscaunat pe acel Robert, fratele vesti-

tului imparat Balduin.

12 Lupta de la Adrianopol a avut loc la 15 aprilie 1205. Dupa alte izvoare (::\ichita Cho-·

niates), Balduin a murit in captiv itate la Tirnovo. 13 Constantinopol.

14 Enrico Dandolo, doge al Venetiei (1192-1205).

rs Apoerisiarul, in Bizant, era un tunctionar insarcinat cu ducerea soliilor. Si aiei cro-

niea Ioloseste un termen bizantin pentru a desemna 0 realitate franceza.

16 De fapt Henri de Hainaut, viitorul l,mparat latin al Constantinopolului (1206 - 1216) •.

17 Nymphaion, de Iapt la Adramyttion.

18 Lancieri,

3

4

2 588 'EV't'a~·ta syivll a1toJCpu:w; 1tpO~ tOY Jllcrip Nt~&<ppo& on va scrJli~ouv crtt'lv BA.aXiav, EVrocrlV va 1tOli)crOUV,

2

[vers. 1 205-1 222) In vremea cind francii au luat [Constantinopolul, a~a cum povestesc], vaztnd acest lucru arhontii romei, frunta~ii Romaniei, acolo in Rasarit, unde traiauin siguranta, si-au ales drept domn si au inscaunat ca imparat pe vestitul kyr Teodor, numit si Lascaris 19. Era ginere al imparatului kyr Sakis Vatatzes 20 si ave a de sotie pe fiica lui. Si dupa ce l-au incoronat si l-au facut tmparat, ~i-a intarit cetatile si a naimit ostir] de mercenari turci, cumani, alani, zichi si bulgari. A inceput sa lupte cu mare avint impotriva francilor care se gaseau in partile Niceei, acolo, in Rasarit, unde este Philadelphia, unde se gasea si domnea mesir Robert de Flandra. Si lupta lor a durat vreo trei ani ~i mai bine, pina ce a fost ucis insusi imparatul Balduin ~i l-au incoronat pe acel Robert 21.

3

(vers. 1 505-1 520) In vremea aceea, cind a venit Campanesis 22 ~i a navalit in Ahaia, asa cum ti-am spus mai inainte, in prologul cartii, paremi-se, iti scriu ca dupa luarea orasului lui Constantin un singur an mai tirziu, a venit Campanesis sa cucereasca Moreea, dupa cum iti povestesc. A~adar, cum vestea se intinsese si se auzise, se gasea in Vlahia 23 insusi Bonifaciu eu ostile pe care le avea. Se gasea, de asemenea, cu el barbatul acela vrednic de lauda numit mesir Geoffroi, supranumit Villehardouin 24.

(vers. 2588-2602) Atunci i s-a dat raspuns lui mesir Geoffroi ca sa se intilneasca in Vlahia, sa faca unire si sa puna acolo in rinduiala cele pe

19 Teodor I Lascaris. irnparat bizantin la Niceea (1204-1222).

20 De fapt al imparatului Alexie al III-lea Anghelos (1195- 1203), eonfundat aici eu Isaac al H-Iea Anghelos (Sakis) (1185- 1195). fratele sau ~ pe care cronica il numeste gresit ~i Vatatzes, dupa numele imparatului din Niceea loan al III-lea Ducas Vatatzes (1222-1254). 21 De fapt pe Henri de Hainaut. imparat latin al Constantinopolului (1206 - 1216).

confundat probabil aid eu lmparatul latin Robert de Courtenay (1221-1228).

22 Cronica se refera la Guillaume I de Champlitte, supranumit "Ie Champenois". campanezul, cuceritorullatin al Moreei ~i primul principe latin al Ahaiei (1205-1209).

23 Vlahia tesalica. •

Z4 Geoffroi I de Villehardouin. principe latin al Ahaiei (1209- U29).

3085

, 'Evtauta ijMe 6 9uvato~ KUP 'Irocivvou tOU o&(motou

~l ~q>i'jK&V KA.,l1PovoJ.1oV tOU KUP Nucnoopov tOY olov roo: sxst YOU E1tapaoroK&V to o&(moti'itov OA.OV

Ei~&~ KUt Et&POV uiov 01tOU yap TitOV voeo~,

tOU 01tOl~U ~q>l1K&V atllv BA.uXiuv EVu KUA.O tJ.1&piOl

3 X?>P&~ ~Ul xuorpn ouvuta ola va ta aq>&vt&uij' '

090 ~up _0&ooropov, t,OV f.A.&yuv, ~OUKUV to 1tUPUV61!1.

EK&tV~~ yup &~&~l1K&V at' UPI!OtU aVtp&troJ.1EVO~· atp~ttrotll~ ~;ov. q>~~&p6~, q>POVlI!O~ K' E1ttOE~lO~.

~t .ro~ &to&V on u1t&9uv&v 6 1tUttlP tOU 6 KUA.OlrocivvT}~

3 095 ~ &V&I!~tV& 6 aO&A.q>o~ UUtou EK&tVO~ 6 N1Kllq>oPO~ ,

~a;l~ OUK Tito:, <pPOVlI!O~ ,ffi~ TitOV 6 1tUttlP tOU, '

l1~&A.ll~&V K1 roP&XtT}K& vu E1tUplJ tt'lv BA.uXiuv

ya E~UPlJ y~p Kui to fJI!1aov OA.OUtou ~&a1tota'tOU E1t01T}a& KCl;atpov aq>l~ov, to A.EyOUV it NEU natp~,

K~ lipXla& I!UXT}v OUVUtT}v J.1&ta tOY ao&A.lnOV tOU tOY [KUp·] N " 'Y'

. lKT}q>OpOV, os A.UA.ro, EK&tVOV tOY ~ea7totT}v.

6

I 500 0A.01 oi epovuuorurc» a1tO to ~&a1toti'ito ~OUA.t'lv, EOroKUV ooA.eptlv, iJat&pu EI!&t&Voi'jauv,

?1tro~ v~ q>oua?"u~E'I'OUcrtV oi ODO UUtaOEA.q>ol EK&tvOl

o ~&~1t,OtT}~, I!& tOY, npiYKt~U !Jl; oaau q>ouaai'ita f.X~UV 505 K~t OV ,a1t&puao~v tT}V BA.UXlUV att'lv Proucvtcv va aE~ouv

vu puuouv xut xoepcevoooiv OA.T}V tt'lv Prouuvluv- '

care Ie au de pus in rinduiala 25. Atunci a venit imparatul in cetatea Lariseei ~i acel mesir Geoffroi, domnul Moreei, a pornit din Teba ~i l-a Iuat cu sine si pe eel care domnea atunci peste Atena, ii spuneau .megas kyr", caci el cirmuia singur peste tara si domnia pe care 0 avea in Romania 2U. Si i-a luat ~i pe toti flamularii care erau in Moreea. Toti au mers impreuna cu el acolo, in Vlahia, s-au unit Ia Larissa cu imparatul. Bucurie mare a fost cind s-au intilnit si, dupa ce s-au bucurat, cei doi au avut 0 intrevedere si au vorbit

si au rinduit eeea ce iti seriu. .

5

(vers. 3085-3 100) A venit atunci moartea lui kyr loan despotul " ~i el a lasat mostenitor pe kyr Nichifor, fiul sau 28. I-a trecut aceluia tot despota tu1. A yea si alt fiu care era tnsa nelegitim, acestuia i-a lasa t la Vlahia un domeniu frumos, tinuturi si cetati puternice peste care sa dornneasca. Se numea kyr Teodor, Ducas era supranumit 29. Se dovedise plin de barbatie la razboi, era un ostean temut, intelept si indeminatic. Si cind a vazut ca a murit tatal sau, Caloian si di a ramas fratele sau, acel Nichifor, care nu era intelept cum era tatal lui, in locul acestuia, a vrut si i-a placut sa ia Vlahia, sa ia ~i cealalta jumatate a intregului despotat. A facut 0 cetate puternica, numita Nea Patras si a inceput 0 lupta crincena cu fratele sau, cu ace! [kyr]

Nichifor despotul.

6

(vers. 3500-3505) Toti cei mai lntelepti din despotat au soeotit di. e un sfat lnselator, apoi si-au sehimbat parerea, ea sa porneasca la razboi eei doi frati, despotul si principele eu ostile pe care le aveau 30 si sa strabata Vlahia 31, sa patrunda in Romania, sa cutreiere si sa prade intreaga Romanie.

2. Cronica se refera la 0 intilnire in Larissa, intre Geoffroi al H-lea de Villehardouin , principele Ahaiei (1229-1246), imparatul latin "care i-a dat raspuns" Robert de Courtenay (1221- 1228) si ducele Atenei, dupa cronica, Othon de la Roche (1205-1225) sau Guy I de la Roche (1225- 1263). Cronica relateaza ca aiel s-a pus la cale casatoria intre Geoffroi al Tl-lea si Agnes de Courtenay, sora imparatilor latini Robert (1221- 1228) si Baudouin al If-lea (1240- 1261). Faptele sint insa fantezist relatate.

28 Romania, aici, teritoriile bizantine stapinite de latini.

27 De Iapt, este yorba de Mihail al H-lea, despotul Epirului (1236? - 1271?). 28 Nichifor l, despotul Epirului (1271? - 1296 ?).

29 Cronica se refera de fapt la loan I Anghelos, fiul nelegitim al Iui Mihail al If -lea, confundat eu Caloian si care a fost duce de Neopatras (1271-1296), stapinind Vlahia tesalica.

30 Cronica se refera la alianta intre Guillaume de Villehardouin, principele Ahaiei (1246- 1278), si despotul Nichifor I al Epirului (1271'? - 1296 ?). indreptata impotriva lui loan I Anghelos si a lmperiului bizantin, numit aid Romania.

n Vlahia tesalica, stapinita de loan I Anghelos, duce de Neopatras (1271-1296).

7

3 523 Kaewe; EyivTJ TJ Evrocne;, 01tOU erue; a<PTJYTJeTJV, 01tOU 61t01K&V 6 npiYK11tae; K' EK&ivoe; 6 A&er1to'tTJe;

3 525 tK~i er'ttlv ~(i'tpav 1tOU 6erJ.1t~aV K1 a1ti'jpav 'ttlv ~OU/"TJV rou; ota v' a1t&paerroerlV 6j.loU er'tou ~aCflA.&roe; 'tOY 't01tOV

va j.laX1er'touv 'tOY ~aertA.sa, rov 't01tOV roo Koupers~ouv va ~1t(lpOUertV Kai 'ttlV BA.axiav 'tou !:&~aer'toKpa'topou' ' a~ouerrov 6 !:&~aer'toKpu'topae; &'tou'ta 'ta j.lav'tu'ta,

3 530 -:a ,Kuer:-PTJ 'to? ~erro'tupXter& ~1 a<piproersv 'ta er<poopa nno A.aov xt urro 'tpo<pi'je;, va ~ouv va 'ta <puA.unouv· xni 'to KOIVOV yap 'tou A.aou 01tOU Tt'tov er'ta xropia wpter&v K' &OtOperocr& va crt~ouv &ie; 'ta KUcr'tPTJ, ooot XroPOUvta1 va cr&~OUV K1 apj.la'ta va pacr'taivouv

3 535 K' lh&p01 v' a1tspxrov'ta1 (muvro &ie; 'ta pouvia '

j.lt 'ta ~roa 01tOU &ixacrtv va <pUA.aX'tOuv &K&ier&.

ElX&V 'Yap 6 KUP 9&ooropoe;, &K&ivoe; 1tOU crt A.tyro

uioue; tp&ie; Kat t~aip&'toue; 01tOU apj.lata &paO"touerav' '

" 1tprotOe; aKro Kouvnvo; Kt 6 o&tmpoe; 6 AOUKUe;

3 540 xt 6 tpitoe; aKro • Ayy&A.oe;, oiltroe; tOY @voJ.1a!;av.

Tev 1tprotOV yap tOY K0J.1vTJvOV &Oloperocr& VaEVt cl<p~V:TJe; 'Yap K~t ~6~&pvoe; erov 't01tOV ti'je; BA.axiae;, Kat roptcr&v K1 rouoeuv tOU, J.11Kpoi ts Kai J.1&'YaAOt·

8

3 626 'E1tspacr& ttlV eUA.acrcrav 'tou llUK'tOU &ie; 'tOY n6pyov oA6pea tOlUPTJK&V EK&1 01tOU Tt'tov 6 A&cr1tO't1K ' t~&~ crttlV : Apru tvWeTJcrav K' terJ.1i~av ta <poucrcru'ta, O?O&V ?pYTJeracrl ~ 1toerroc;, J.10VOV Kat uiuv TJj.l&pav·

3 630 t~V ~&u't&PTJv. tKtVTJ?"av K 'ta Tuivvivc, u1to<paivouv, ~1C; rnv B~apav ter&~TJcrav K' &K&i &Kov'toavaJ.1&ivav &roe; o~ vc EA.~1J 6 ~aoe; 'tou Eupi1tou, tOW vnekov,

;i'je; ,9TJpac; Ka1 'troY AeTJvrov K1 6 a<ptv'tTJe; 'ti'je; kaA.WVou. A1to 'ttlV ktO&p01top'tav tOlUpTJerav 6A.6pea

3 635 Kai TJupaCflv 'tOY 1tpi'YK11ta cl1ttcrro &ie; 'ttlV BA.axiav·

erto~ KUJ.11tOV 'tou 9aA.acrCflvou tvWeTJerav aA.A.TJA.roe;. [ •.. ]. 3 652 «K &i J.1EV &UOOKTJcrTJ 6 9&0e; va J.1iiC; owcrTJ 'to ViKOe;

" 1tO~A.a E~a<ppa va E~aproJ.1&v 'ta J.1spTJ kaA.ovIKTJC;, '

" er~o er'tp&J.1J.1a J.1ae; va E1tUproJ.1&V OA.TJV yap 'ttlV BA.axiav· 3 655 " va t~&X&tJ.1acrroJ.1&v &06)' Kai 1taA.& dlerav ioouJ.1&v

7

(vers. 3523-3543) Indata ce s-a facut unirea, asa cum vi s-a povestit, ce-au facut principele si despotul aeela 32 acolo, in Patras, unde s-~u Intilnit si au tinut sfat ea sa patrunda impreuna in tara i~mp~ratulu.l sa lupte tmpotriva imparatului, sa-i prade tara, 5a cu.cer~a=c,a yl. Vlah!a. se~astoeratorului 33, auzind sebastocratorul aceste vesti, ~l-a mtant cetatile ~l .le-a umplut eu oa~eni ~i'provizii, ~a ~a. traias:a, si :~ le a~ere. !a~ ~por~l':ll .de rind eare era m sate I-a poruncit ~I i-a hotant sa mtre in eetatl,. eel car~ incap sa intre si sa aiba cu ei arme, iar ceilalti sa plece sus, in munti, cu animalele

pe eare le aveau si sa le pazeasca aeolo.. ....

Caci avea kyr Teodor, eel despre care-ti vorbesc, trei f11 alesi care pur tau

arrnele. Primul, iata, Comnenos si al doilea Dueas si al treilea, iata, Anghelos astfel se numeau. Iar pe eel dintii, pe Comnenos, l-a rinduit sa fie domn si cirmuitor in tara Vlahiei si l-a asezat acolo si i-au dat jurarnint de credinta mici si mari 34.

8

(vers. 3 626-:3 636) A trecut marea ~e la Pactos .la • Pyrg?S, a me~s drept acolo unde se afla despotul ". Acolo, in Arta, s-au intllnit ~l s-au unit ostile, n-au intirziat mai mult de 0 zi. A doua zi s-au pus in miscare, s-au aratat la Ianina, au intrat in Vlahia si asteptau acolo sa vina oastea din Euripos, din insule din Teba si Atena si domnul Salonei 36. De la Sideroporta au mers drept si l-au gasit pe principe Inauntrul Vlahiei. S-au intilnit in cimpia Thalassinului P? [ ••• J. (vers. 3652-3658) ,,$i daca va binevoi Dumnezeu sa ne dea victoria foarte lesne vom lua tinutul Salonicului, vom cuceri pentru noi

, ,

32 Cronica se refera Ia principele Ahaiei, Guillaume de Villehardouin (12-i6-12'7S), ~l Ll despotul Nichifor I al Epirului (1271? - 1296 i).

33 A lui loan I Anghelos, duce de Neopatras (1271- 1296), nurnit in cronica, gresit, Teodor si creat sebastocrator de imparatul bizantin Mihail al VIII·lea Paleologul (1259-1282).

34 In realitate, loan I Anghelos a avut trei fii, Mihail, Constantin si Teodor, dintre care numai ultimii doi au domnit in Tesalia, si 0 fiica, Elena, casatorita cu ducele Atenei Guillaume de la Roche. Ultimul reprezentant al dinastiei, nepotul lui loan, loan al H-lea Anghelos - Comnen (1303-1318) era fiullui Constantin. Cronica atribuie celor trei fii cite unul din numele de farnilie aristocratice bizantine pe care Ie curnulasera acesti dinasti (Anghelos, Ducas, Comnen).

35 Este verba de Guillaume de Villehardouin, principele Ahaiei (1246 - 1278) ~l de d e spotul ~ichifor I al Epirului (1271? -1296 i).

36 Cronica se refera Ia 0 baronie franca. de Salona, veche Amphissa, la nord-vest de DeW. 37 Probabil in apropiere de Elasson, la nord-vest de Larissa.

"O~1 'to ulCouO"e1 6 AUO~ 'trov lCampcov 'ti'j~ BAUXiu~ "to 1t~ E1tOAeJ.l1iO"u~ev ~' E1tlipu~ 'to VilCO~,

3 667 ~A,OAU, 'tu lCaO"tPTJ 1tupeu'tu~ ~~ 9EAOUV 1tpo(}"1CUvliO"e1 », [ ... ]. , 1t,UU;OU yapE~roP10"UV 't~~ O"UVtU~E~ 'tou~ oAe~

lC e~u~9TJO"uv el~;Ttv 600~ lC1 upxaO"uv va ll1tuyuivouv lCO?PO",euoVtU, I;TJ~tcovo~tU 'tov, 't01tOV 'ti'j~ BAUXiu~,

3 670 lC<:1 1tUVtU ~i ~O\)~O"u'toPOt 't?U~ 6~1tpo~ yap u1tuyuivuv ~1~ ,;~pou 'to 01uO"tTJ~a, E'tOO"OV 'tou~ u1teixuv.

~~i OO"OV ~lCO~Po"E'VUC!,tv 'ta ~EPTJ 'ti'j~ BAaxia~, snepcouv 'to ouvopov 01tOU xcopil;e1 6 't01tO~

'tou ~Uo"tAECO~ tlC 'tTtv BAUXiuv, KU'tUlCUAOU rev AEYOUV

3 675 ~' EO"E~.~O"UV O:'tou ~UO"l~ECO~ 'tou~, 'to~ou~ va lCoupO"euo~v. ,ElCei) svov ~Uo"tpo~ TJUpUO"lV, ;0 AeyoUO"lv 'ta l:EP~ta· av9pco1tou~ yup E1t1UO"UO"lV ElC 'to lCUO"tEM1 ElCeivo. 'Epdrrnouv va 'tou~ ehtouv to rl ~uv'tu'tu E1;Eupouv

x' f:lCeivot U1telCpi9TJO"uV x' E7tA TJPoq>oPTJ O"av roo;: [ ... ].

3696" '~lCeivo~ 6 lCUp ~eoocopo~ 6 ~OUlCU~ 'ti'j~ BAuxia~,

~O":n~ nrov l:e~~o"tO,lCpu'topa~ OATJ~ ti'j~ Pco~aviu~,

~ e~ulCouo"t~~ ~,t~ rnv O",'tpu'teiuv lCai 06lC1~0~ ei~ OAU, c:?~ uxoucs ,on EpxetOV 0 npiYlC17tU~ xt 0 ~eO"7to'tTJ~,

3 700 cop9coO"ev ru q>ouO"O"u'ta roo x' EXroP10"EV 't' uAAaytU lC: ip~liv&'V&v, 'tou ~u9~vo~ U7tO tou~ lC&q>UAaO&~

rnv 7tpU~LV yup lCUt rnv crpuretuv 01tOU €~&AA&V 1tOli]O"OUV. Kou~uvou~ &IXEV ~&t' au'tou 01tOU ito"uv ouo X1AlaO&~' ~hu'tO ito"uv EAUq>POt&POt U7t' OAU 'ta q>ouO"O"UtU,

3 705 ?~7tP?~ ElCU~UAAix:&uuv rov ;01tOV va U1toO"lC&1tal;ouv.

A7tuu'tou~ yup U1tEPXOVta1 ot 'tPtUlCOO"to1 ' AAAu~aVOt' 'tOu.~ ?uyypo~~ ~ap ~Otop9coO"&:, lC,ui ito"uv 'to liAAO UAAayt lC1 U7t ElC&lVOU~ epXov'tTJO"uv oi l:&P~Ot x' oi BouAyapOt'

lC1' U7tElC&t ElC&ivo~ EPX&'tOV ~t 'tou~ Pco~uio\)~ xul TOUplCOW.

3 710 Kui OO"OV Ot&xroptO"&V OAU ron 'ta UAAaYtU '0

&1lCOO"l Eq>ta &upE9TJO"uv UAAaY1U lCU~UAAaP~l.

9

4051

K' ol OUYYP01, w~ wpiO"tTJO"uv, oU'tco~ xai to E1t01i'jO"UV' up~a~uv x' EOO~&UUo"lV 'tou~ <l>paylCou~ lCt ' AAAu~avou~'

lC~ ~1t~ 'tTtv ii~ATJ~ yap ~~PE~V iiAeUO"lV x' oi Kouucvoi

lC , &~o~:uuv ,U~q>O~EPOt 't,o y&VO~ yap 'trov <l>paylCcov.

4055 T1 va O"a~ A&YCO 'tu 1tOAAU xui 1tro~ va 'ta OtUAUO"CO'

?AOU~, t~U; i1t7to~; lCui q>,upi,u 'trov <l>paylCcov lCt 'AAAu~avcov, ?AU 'tU E~UtaO"cpu~ao"lV x oi lCU~UAMpOt E7tEO"UV .

• E~&o:& yup ~l 0 9uu,~uO"tO;, 'to q>ou~o; 'trov crpnruortov, o uq>&V'tTJ~ 'tTJ; Kuputatva; 6~ou ~f: 'to q>upiv 'tOU.

toa Hi. Vlahia; vom ierna aici. Si, de asemenea, cind poporul din cetatile Vlahiei va auzi ca am luptat ~i am dobindit victoria, toate cetatile ni se vor inc~ina':

i ... J. (vers. 3 667-3679) Indata si-au desfacut toate construtJlll~ ~l s-au astemut la drum ~i au inceput sa rnearga pradind, vatamind tara. \ ~<l:hlel. Si intotdeauna pradatorii mergeau inaintea lor, la distants de 0 ,Zl. ~l tot pradind prin partile Vlahiei, a~. trecut ho~a~l car: despa:te }ara II?p~rat~lui de Vlahia, i se spune "allUI Katakalos , si au patruns.In tInut~nle Impa: ratului sa le prade. Acolo au gasit 0 cetate, i s~ .spune Sen:'la .• ~u pnns ~amelll din acea cetate. l-au Intrebat sa le spuna ce stiri au aflat ~l aceta le-au raspuns

~i i-au informat [ ... J.. _ ..

(vers, 3696-3711) Acel kyr Teodor Ducas al Vlahiei, care era sebas-

tocra tor al intregii Romanii, pricepu t la razAboi si .incerc~ t in. t~a te, cu:n .a auzit ca vin principe le si despotul, a asezat In ~rdIne ostile lUI ~l a despa~tlt cetele si a lamurit fiecarei capetenii actiunea ~l manevra pe care avea sa ~ faca. Avea cu el cumani care erau doua mii. Deoarece erau mai usor inarmati decit toti ostenii, mergeau calare inainte sa observe terenul. Dupa ei, veneau cei trei sute de alamani 38. Pe unguri ii rinduise sa fie cealalta ceata si dupa ei veneau sirbii si bulgarii. Si apoi venea el insusi eu romeii si turcii. Si cind si-a despartit cetele toate, erau doua zeci si sapte de cete de calareti 39.

9

(vers, 4 051- 4 059) Iar ungurii, cum li s-a poruncit, asa au si facut.

Au prins sa traga cu sageti in franci si alamani. Si din cealalta parte veneau eumanii si sage tau si unii si ceilalti neamul francilor. Ce sa va spun multele lueruri in'timplate ~i' cum sa le ispravesc ? Pe toti eaii franeilor si ai alamanilor ei i-au ucis si calaretii au cazut. A cazut si minunatul, gloria ostenilor, domn al Carytainei 40, lmpreuna cu calul sau 41.

28 Germani.

39 Cronica se refera de Iapt aici la e.,enimentele din 1259, culminind cu lupta de la Pelagonia, unde s-au ciocnit trupele coalrtiei formate din Mihail al II-lea, despotul Epirului, Guillaume de Villehardouin, principele Ahaiei si Manfred, regele Siciliei, carora Ii se asociase si Stefan Uros I al Serbiei pe de 0 parte, si trupele bizantine ale lui Mihail al VIII-lea Paleologul, pe de alta. In rindurile acestora din urrna erau cumani si turci selgiucizi.

4{) Geoffroi de Briel, in cronica de Bruyeres, baron de Carytaena, cazut prizonier la Pelagonia in miinile lui Mihail al VIII-lea Paleologul.

41 Cronica se refera la lupta de la Pelagonia din 1259,

10

4073 ., ·n~ slSsv 'Yelp, 6 1tpiYKl1t~ 'tTtV 1tOV'I1piClV 1tOU t1tOiKtV, ~'to't& 6 ~PClO''tOKPCl'tOpCl~ sie; 'tTtV apXTtv 'tfje; ~ciX'l1~,

4075 O'tClV to'~i~ClO'lV 6~ou 6 acptv't'l1e; 'tfj~ Knpuratvon

K: ol ·AJ.I .. Cl~civOl, 0'& AClAcil, K' to'cpci~OV'tClV alliJACO<;'

'to 1tcile; 'tou~ OU"(ypou~ epClA&v, 6~oico<; KCli. 'toue; Kouudvou; K' sie; Clil'toue; taO~S6ClO'lV vel O'cpci~ouv 't' aAo'Yci "Coue;' ' a~fjp&_ aAAciy~v ~&~: (l~'tov K' tSlciP'I1 tKStO'S de; Cli5'tOV

4080 vu roo ~0'l10'l10'1J, ClV 'I1~1tOpfj, vel ~Tt 'tOY a1to3&ipouv.

To ~& ('to) n:AfjOoe; 'tcilv, Po)~CliO)v KCli. 'to O'Cl"'(l't'tOAciO'l to'cp~~~O'lV "C~ aAoyCl K ot KClPClAAcipOl t1ttO'ClV'

K~ Cl~O'tOU, &UptO,'I1O'Cl~ 1t&~oi. ~O'cl d~ 'tel CPOUO'O'ii'tCl, 'to 'tl 1tOl'l1O'&l OUK SlXClO'lV, nOtAClv Kl OUK 1')OtAClv

4 085 ~Tt 1tpOU a1toOcivol)v aOlKov OciVCl'tOV ti~ 'tOY KOO'~~V, 01..01 E1tClPClMO'l1O'(lV Kl 6 1tpi"'(Kl1tCl~ a'to~ rou,

OUO&V EYAU'tO)O'ClV K' ecpuyClv K' TiAOClv EK 'tTtV BAClXiClv of ~&V &YAU'to)O'clV 1t&~0l. K' TiMClV &i~ 'tOY Mopsuv '

4 090 ID.~0u.~ 'tlVE~ t~ttciO'~O'l~ of BAciXOl O''tTtV BAClXiClv, ' 'tou~ ClAA.Ol)~ 1tClA.& i.:O'KO'tO)O'ClV K' tppoUXOA.OYllO'civ rooc.

11

4914 «A~el TOU'tO () O'&PClO''tOKpci'topa~, ro~ CPPOV1~0~ 01tOU ij'tov ,,'to~~ ·AAAaj.lcivou~ epClA&v K' EO'j.li~av j.lE 'tou~ <l>pU"'(Kou<;' "Ol~ v' ~1tClV'tiJO'O,?V 'tOY OUj.lov, 'tEe; KOV'tapE~ TOW <l>pciYKo)V'

";'ou~ OU'Y'YPOl)~ &PClA.& a1t' ClU'tOU, TOU~ T06pKou~ KCll. Koouuvoc; "OA?U~, EKa't&M~&Uav, <l>pciYKOl)~ rs KCll. • AA.A.Clj.lUVOl)£ ' "Kill ru cpapiCl rou; eO'cpCl~av, 'tOY 1tOA.&j.lO EK&poiO'ClV. '

12

, 'Iocilv ET~U:? () 1tpiYKl7tCl~, OUOEV 'tOY 1toA.l)pl(i~&t·

X?,P10'~Cl'tCl 't0l), &O~K&v, CP1A.ooO)pi&~ j.l&yciA&~,

~& ':POP&OOU5 'tOY EO''t&lA&V K' &OlciPll 'tfje; BA.Clxia~. ,~110&lCl TOl)TO Eyiv&'tov on 'tlVE£ a1t' ClU'tOU~ &V~Jl&tvClV j.lE 1tPOOUj.liClV E'tO't& ei~ 'tOY MOptClV' Kal roP10'&V 6 1tpiYKl1tCl~ K' Epucp'tlO'civ 'tou£ 0A.0l)~.

13

5730

10

(vers, 4073-4091) Caci prineipele 42, cind a vazut siretlicul pe care l-a facut atunci, la ineeputul luptei, sebastocratorul ", cind s-au intHnit domnul Carytainei 44 si alamanii si s-au ucis, iti zie, unii pe altii, cind a vazut cum i-a aruneat pe unguri si pe cum ani in lupta si ei ii sage tau sa le ucida caii, a luat 0 ceata eu el si a mers aeolo sa-l ajute, daca poate, sa nu-l jupoaie. Iar multimea romeilor trageau eu sageti si ueideau caii ~i calaretii cadeau. $i cind acestia s-au trezit pedestri in mijlocul ostilor dusmane, nu mai puteau sa. faca nimic, fie di ar fi vrut, fie ca nu. Ca sa nu moara de moarte nedreapta in lume, toti s-au predat impreuna cu principele insusi. N-au scapat si n-au fugit si n-au venit din Vlahia, unii au scapat pe jos si s-au dus in Moreea, pe altii i-au prins vlahii in Vlahia, pe altii iarasi i-au ucis ~i i-au zvirlit ca pe niste zdrente 45.

11

(vers. 4. 914-4 919) "De aceea sebastocratorul, intelept cum era, i-a pus pc alamani de s-au intilnit cu francii, ca sa intimpine si sa tina piept avintului, loviturilor de lance ale francilor. Pe unguri i-a pus dupa ei, pe turd si pe eumani, toti trageau eu arcurile in franci si alamani si le ucideau eaii; au cistigat razboiul" 46.

12

(WI'S. 5 730-5 735) Vazind asta 47, prineipele nu i-a facut nici 0 violenta, J-a dat daruri, daruri mari, l-a petreeut eu suita si el a trecut prin Vlahia. E adevarat ca unii dintre ei au ramas de bunavoie atunei in Moreea. Si prineipele a hotarit si i-au botezat pe toti.

13

(vers. 7282-7 286) Asadar, cind mesir Gatieris 48, ducele, a aflat ca venisera aeolo oamenii acelei Companii 49 si ca aveau eu ei 0 mie si mai bine

42 Guillaume de Villehardouin , principele Ahaiei (1246- 1278).

43 De fapt, la Pelagonia, a luptat sebastocratorul loan, Iratele lui Mihail al VIII-lea Paleologul, nu sebastoeratorul loan I Anghelos, dueele de Neopatras (1271- 1296), numit in eronica Teodor.

44 Geoffroi de Briel, 'J. supra, n. 40.

4& Este vorba de descrierea luptei de la Pelagonia, din 1259.

46 In lupta de la Pelagonia, din 1259, unde bizantinii infring coalitia greco-franca, grupat a in jurullui Mihail al Tl-lea, despotul Epirului.

47 Croniea se refera la eererea tureilor ~are au participat la inabusirea rascoalei de la Seorta, ca mercenari ai lui Guillaume de Villehardouin, de a pleca la casele lor.

48 Gautier de Brienne, duce al Atenei (1309- 1311).

49 Compania catalana.

14

7970

, '0, oou~as; !U~ "Cow 'A911vrov YUVUtKa ih6"C& OUK dX&v' ~at~ 11&"CU ,"Cau"C?, tcrta~"CllK&v 11i: rov cr&l3acr"CoKpUtOlP, &~&!VOV 'tOv, KUP ~&OOOlPOV, rov (UPEVtllV tlis; BAaxias;,

K &1ti'jP& rnv 9uya"CllP tOU I3AOYllttKtlv yuvaiKav

Kat E1tOtKaV al1q>6t&pot to avtp6yuvov SK&tVO .

uiov, tOV wvol1ucracrtv l1tcrip ryi vti: M Pores,

ocrtts; yap l1&"Ca 1'tlV 9avTjv EK&[VOU 1'ou 1ta"Cpos; roo

ES~cr&V Kai SYEV&"COV trov 'A911vrov 0 oouKas;,

M&yav KUPllV rov EA&yav tlis; POll1avias; to s1tiKAllv.

7975

15

8791 '.Qcrau"COl; yap sot6p90lcr&V q>oucrcrii"Ca EK tTjv orepsnv XtAtUO&S; O&Ka"CEcrcrap&s; a1tUVOl &is; ta UAOYU 't'OUS;,

Kat tptUKOV"CU ta 1t&stKU, rocco; 't'OUS; SyvOll1tucrav. Kat llA9acrtv 1'lis; POll1aviuS; Kt a1tEK&t SK ttlv BAaxiav

8795 K' Ecrrocrav &is; ta Furvvtva, &is; to Aal11tpov 1'0 KucrtpOV' EK&tcr& EKa't'OuVE\jIacrt v &is; 1tapaKa9tcrl1ov rou,

16

9 016 ~0110l:; to aKoucr&t on llAeacrtv ol <l>PUYKOt &is; 1'tlv W Aprnv, oMi:v avul1&tVav 1tocrro:; 130UAtlv Kal1l1iav S1tUP&t·

&U9ECO; ES&"C&Vtrocracrtv K' sPPISuv ti:S; KUtOUV&S;'

uq>vlOtCO;, 00:; &up{;9'1crav, sKiv'1crav K' U1tuyouv,

9020 oU"C& q>A.UllOUpa scr~KOlcrav, ou1'& aAAayta S1tOtKaV,

UAA.' oocrav va tOUs; SOtroxvacrtv lli: ta xovrcpin oi <l>PUYKOt, OthOl:; Kat acrXll110t&pa sl3uA911crav K' Sq>&uyav

ttlv cr"Cputav 01tOU llA.9acrtv a1tEK&t tK ttlv BAaxlav.

, ,To iO&t, t?u:;, SK ta rtuvvtVa SK&tVOt a1to to KUcr"CpO,

9 025 &YVOlPtcrav Kt a1t&tKacrav q>&uyoucrtV ol POll1aiol.

de turci, s-a pus de aeord eu ei, a facut Intelegere sa lupte impotriva Romaniei si au luat Vlahia 50,

14

(vers. 7970-7978) Caci dueele Atenei 51 nu avea atunei sotie. Si dupa acestea, s-a inteles eu sebastoeratorul, eu acel kyr Teodor, domnul Vlahiei 52 ~i a luat de sotie pe fiiea lui nelegitima, Si ei amindoi, aeea pereehe, au facut un fiu, se numea me sir Guy de la Roche. Acesta, dupa moartea tatalui lui a trait si a devenit ducele Atenei. I se spunea si "megas kyr" al Romaniei 53.

15

(vers. 8 791- 8 796) De asemenea, a rinduit si osti de pe continent 54, patrusprezece mii pe caii lor si treizeci pedestri, atitia se stiu. Si au sosit in Romania si au ple cat din Vlahia si au ajuns la Ianina, la stralucita cetate. Acolo au tabarit, in imprejurimile ei.

16

(vers. 9 016- 9 025) Numai ce a auzit 55 ca au venit francii la Arta, n-a mai asteptat de loc, n-a mai luat sfat de la nimeni. Indata au desfacut corturile ~i au strieat taberile. Pe data, cum se gaseau, s-au pus in miscare si au pornit-o la drum. N-au ridicat nici flamura, nici eete n-au facut, ei au prins sa fuga pe drumul pe care au venit, au pleeat din Vlahia, de parca ii urmareau cu lancile francii, ba chiar si mai urit,

Vad asta din Ianina cei din cetate. I-au reeunoscut ~i si-au dat seam a ca fug romeii 56.

50 Cronica se refera la incercarile lui Gautier de Brienne de a redobindi teritorii ale ducatului sau si de a-I extinde cu ajutorul catalanilor, in 1310. Pina la urma Gautier va muri ucis de catalanii revoltati impotriva lui.

51 Guillaume de la Roche, duce al Atenei (1280- 1287).

52 De fapt, loan I Anghelos, duce de N eopatras (1271- 1296).

53 Guillaume de la Roche a fost casatorit cu Elena, fiica lui loan I Anghelos, de la care a a-JUt ca fiu pe Guy al Tl-Iea de la Roche, ducele latin al Atenei (1287 - 1308). Ducii de Atena isi luasera titlul grec amintit in text, pe care-l Iaceau sa urce in chip fantezist in timp pina in primele secole ale Bizantului,

54 Cronica se refera la imparatul bizantin Andronic al H-lea Paleologul (1282- 1328) care, in 1291- 1292, ataca pe despotul Epirului Nichifor I (1271? - 1296 ?).

5. Cronica se refera la marele domestic ce cornanda trupele irnparat ului Andronic aI Tl -lea la asediul Ianinei, in 1291-1292.

ss Cronica se refera la ajutorul dat de Florent de Hainaut, principele Ahaiei (1289- 1297). lui Nichlfor al Epirului impotriva bizantinilor.

9080

17

, .' E~E1VO; (17toKpi811KEV Kat MYEt 1tpO~ tKEivouC;'

« _EiU: '~\' ~P1YKl;CU Mopecx; ouoio»; Kat TOV ~EO'1t6tl1V, "w,; ~O~A<P01):; KCli <pIAoue; ~IOU, 1tOna TOile; xatpETi1;w'

,,~ Et~~TE :WVlt:.l1PO(ropiav £1.;: uspoi»; toucou ~lOU'

"o,n, ,cu.\'. l1TOV ° A.ClOe; TOU ~acnA£w;, 01tOU EXw,

"Ete; E01KO\' )lOU e£Al1~W, va E1t01KU TO KEAEUOUV. ,,:~n~. s8(i) EupicrKoVrat TOUPKOt yap Kat Kouudvoi, "OltOll qou\, KE<;lUUio;:;; TOU; K' s~l£vav ou <ppovtl1;ouV)}.

9085

17

(vers. 9080-9087) Acela 57 a raspuns ~i le spune : "Eu principelui Moreei, ca si despotului, ca Ul10r frati ~i prieteni ai mei, le doresc multa sanatate. Si dati-le de stire din partea mea ca, de era oastea imparatului, pe care 0 am cu mine, in propria-mi vointa, faceam ceea ce rna indeamna ei. Dar aici se gasesc turci ~i cumani care au capeteniile lor ~i care nu se sin-

ehisesc de mine".

S7 Cronica se relera la marele domestic care (amanda trupele bizantine impotriva lui Nichifor I, despotul Epirului. EI raspunde in pasajul reprodus soliei lui Florent de Hainaut care-i oferise lupta, potrrvit normelor feudale, dupa ce il urrnar'ise ,

XLIV. GRE GORIO S DE PELA GON IA

XLIV. GREGORIOS DE PELAGONIA

~lanuscrisele Vaticanus Graecus 579, f. 229r - 250' si 2129, f. 673- 700 din secolui al XV-lea ne-au transmis 0 descriere cu trasaturi legendare a vie tii imparatului Ioannes Ducas Batatzes (1222- 1254), restauratorul Imperiului bizantin in lupta cu apusenii. Ea contine unele aluzii la cum ani si unguri ~i a fost redactata putin dupa anul 1361 de calugarul Gregorios de Pelagonia care traia in preajma mormintului eroului, intr-o manas-

rire din Magnesia.

Editia [olositd : A. Haisenberg, Kaiser Johannes Batatzes der Barmherzige, Eine

mittelgriechische Legende. BZ, 14, 1905, p. 160-233.

Jfigratori la Duniirea de Jos

17. (p. 208) [ ... J A bagat spaima in barbari si in scurt timp i-a alungat din granitele e1enice, apoi a cucerit Ionia, orasele din jurul riului Meandru, Lidia, Galatia si cele mai multe tinuturi din Bitinia. Dupa acee~ a chemat la sine orasele si satele din Europa aflate sub stapinirea moesilor, latinilor, (p. 209) peonilor si celorlalti barbari 1, in.depar~ind o~razn~da tu~,:: ror, dar mai ales pe cea a latinilor, care ocupau capitala ~l aducindu-i cu grija la strimtoare [ ... J Si a agonisit toate acestea lupttnd nu imp<?tnva.a un,:, doi sau mai multi, ci, putem zice, impotriva tuturor nea~?nlor ?1I~ A~l~ si a celor mai multe din Europa, deoarece era infruntat de sciti, arabi, italici, tesalieni, ilirieni, acarnani uniti cu macedoneni, apoi moesi, peoni si molosi nascuti in munti, Pe toti i-a cufundat ca pe niste valuri infuriate, fara sa fie tras la fund de potopul ape lor dusmane.

1 Moesi = bulgari ; peoni = unguri; sciti = cumani; molosi = populafie din Epir.

XLV. ACTA PA TRIARCHATUS CONSTANTINOPOLITANI

XLY. ACT E L EPA T R I A R HIE IDE LA CONSTANTI~OPOL

o fericita coincideuta face ca pentru veacul al Xl Vvlea, mai exact pentru perioada cupr insa intre a nii 1315- 1402, moment istoric iu care principatele Tara Rcmaneasca si MoldO'ra treceau la consolidarea insti tu tiilor proprii unui stat medieval, insti tutii ill cadrul carora viata religioasa juca un rol de seama, sa se pastreze registrul de c·rident:i. a actelor oficiale ale patriarhiei ecumenice de la Constantinopol, document care pentru alte perioade ale istoriei statului bizantin s-a pierdut. Acest registru ne-a parvenit prin dour, manuscrise aflate in fondul Bibliotecii de stat din Vierra, Codex Vindobonellsis historicus graec us 47 si 48, de unde Franz Miklosich si Joseph Muller le-au publicat cu mai bine de 0 suta de ani in urrna, sub titlul: Acta Patriarchatjus Constaniinopolitani, vol. I-II, Viena, 1860-1862. Ele inaugurau un important corpus de "documente grecesti rnedievale datorat acelorasi au tori : Acta et diplomata Graeca medii aeci, "01. I - VI, Viena , 1860-1890.

Actele patriarhale la care ne referim contin 0 serie de sti ri pretioase pentru organizarea de stat si ecleziastica de pe teritoriul patriei noastre in perioada cind Tara Romaneasca si Moldova, intrind in obedienta spirituala a patriarhiei de la Constantinopol, coustiruiau, dupa expresia lui Vitalien Laurent, "cea mai frurnoasa cucerire inregistrata de biserica bizantina in veacul al XIV-lea". Faptul merita consemnat si din punctul de 'fed ere al istoriei bizantine propriu-zise, intrucit el poate fi cuprins in paleta mult mai larga a actiunilor intreprinse de catre patriarhia ecurnenica pentru consolidarea pozitiilor sale in intreaga Ium e de factura bizantina, in momentul in care statui milenar pe care cezarii din vechea Rorna il in temeiasera pe malurile Bosforului se apropia de prabusirea finala.

Din punctul de vedere al istoriei rom anesti, aeest fond de documente nu a scapat a terrtiei cercetatorilor trecutului nostru, fiind utilizat de catre toate generatiile de istorici care s-au succedat de la Hasdeu incoace atit in studii de caracter mai special, cit si in Iucrari de sinteza. Ele s-au bucurat altminteri si de 0 prima aparitie la noi in tara, fiind publicate dupa aceeasi editie rnerrtionata anterior, in anul 1913, cind N. Iorga Ie incadra in partea intii a volumului al XIV-lea apartlnlnd colectiei Hurmuzachi, unde textul grecesc era insotit de 0 traducere romaneasca, 0 atentie sirnilara Ii s-a acordat si in paginile colectiei de Documenie privind istoria Romdniei initiata de Academia R. S. Romania in anii '50, cind actele care ne preocupa aici au avut parte de 0 nona traducere, data insa fara textul original.

Fatlt de conditiile anterioare, ne-arn straduit ca aparatul critic sa fie cit mai bogat, eu note explicative si eomentarii care sa contina mai multe lamurir! pentru cititor, reflectind progresele pe care cunoasterea lnstitut iilor ecleziastice bizantine le-a inregistrat in ultima vreme. Am cautat, de asernenea, unele imbunatatiri si sub raportul formei, inscriind la fiecare act, dupa nurnarul curent trecut eu cifre arabe, categoria in care acesta era incadrat de catre cancelaria bizantina, indiferent daca aceasta rnentiune apare in textul original sau nu (de exemplu: "act sinodal", "scrisoare patriarhala" s.a.m.d.), Un ghid pretios pentru aceasta operatiune am gasit in nomenclatura actelor de cancelarie ale patriarhatului bizantin intocmlta de J. Darrouzes, Le Regisire synodal du patriarcat byzalttin, XIVeme siecle, Etude paltfograPhique et diplomatique, Paris, 1971.

Republicarea acestor aete in vo lumul de fata, insofite de 0 a treia traducere romaneasca, raspunde imperativului firesc'de a incadra in colectia de fata toate izvoarele istoriei noastre, urrnind cea mai buna ed itie data pina acum fiecarui text in parte. in

1 SlQ