You are on page 1of 23

1. competenta organelor de up.

a)Competenta procurorului in efectuarea up
• Efectuarea urmaririi proprii de catre procuror.
Procurorul are obligatia sa efectueze personal toate activitatile procedurale
privind cauza penala care ii este incredintata.
Criterii:
- up se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror in cazul unor infr cu
pericol social ridicat. Ex: tradarea, omorul, lipsirea de libertate in mod ilegal,
instigarea la discriminare si alte infr prevazute la art 209 cpp.
- infr contra sig statului, infr sav cu intentie care au avut ca urmare moartea
sau sinuciderea victimei
- infr savarsite de judecatori, parlamentari, infr impotriva protectiei muncii
b)competenta organelor de cercetare penala ale politiei judiciare.
Organelle de cercetare penala ale politiei judiciare de drept comun
efectueaza cercetarea pt orice infarctiune care nu este data in mod
obligatoriu in competenta altor organe de cercetare penala.
Competenta acestor organe nu este conditionata nici de competenta unei
anumite instante de a judeca o cauza penala, motiv pt care organelle de
cercetare penala ale pol judiciare au in competenta atat fapte ce revin spre
solutionare judecatoriei, cat si fapte care intra in competenta altor instante.
c)competenta organelor de cercetare penala speciale.
• Ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp
aparte si similare lor sunt competenti sa cerceteze infractiunile comise
de militarii in subordine. Cercetarea penala in asemenea cazuri poate
fi efectuata si personal de comandantul unitatii militare. Pt
infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare,
competenta revine ofiterilor anume desemnati de sefii comenduirilor
de garnizoana. Cercetarea poate fi efectuata si personal de sefii
acestor comenduiri.
• Ofiterii anume desemnati de comandantii centrelor militare pot
cerceta infractiunile ce intra in competenta instantelor militare,
savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare.
Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii
centrelor militare. La cererea comandantului centrului militar ,
organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care
inainteaza lucrarile respectivului commandant.
• Pt infractiunile de frontiera, competenta de efectuare a cercetarii o au
ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati.
• Capitanii porturilor sunt competenti sa efectueze cercetarea penala pt
infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei si
ordinii la bord, precum si pt infractiunile de serviciu sau in legatura cu
serviciul, savarsite de personalul navigant al marinei civile, daca fapta
a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei sau a navigatiei.
2. dispozitii obligatorii date de procuror
autorizarea, confirmarea, incuviintarea , infirmarea masurilor procesuale
de catre procuror.
• Autorizarea – reprezinta o activitate procesuala prealabila
efectuata actului de urmarire respectiv.
• Confirmare actelor de up - organul de cercetare penala este
competent sa efectueze un act de cercetare penala, dar
valabilitatea este confirmata de catre procuror.
• Incuviintarea – se refera la actele procesuale care intra in
competenta org de cercetare penala dar valabilitatea este supusa
incuviintarii procurorului care poate fi chiar in timpul cercetarii
penale sau ulterior.
• Infirmarea – are loc cand organele de cercetare intocmesc acte
cu incalcarea unor acte procedurale.

3. modurile de sesizare a organelor de up
def: sunt mijloace prin care organul de u.p ia cunostinta despre savarsirea
unei infractiuni, fiind obligat sa inceapa up.
Clasificare: a) dupa sursa de informare :
- moduri externe( plangerea si denuntul)
- moduri interne( sesizarea din oficiu)
b) dupa efectele pe care le produc:
- moduri de sesizare generale( plangerea, denuntul,
sesizarea din oficiu)
- moduri de sesizare speciale( plangerea prealabila,
autorizarea organului competent)
c)În raport de organul de UP sesizat
– moduri de sesizare primară în situaţia în care
încunoştiinţarea despre săvârşirea unei infracţiuni a ajuns pentru prima dată
în faţa unui organ UP: plângerea, denunţul şi sesizarea din oficiu
- moduri de sesizare complementară în situaţia în care cauza
a trecut de la un organ la altul prin declinarea competenţei prevăzută de art.
210 Cpr.pen, al 2

Moduri de sesizare generale :
plangerea reprezinta incunostiintarea facuta de o pers fiz sau juridica
referitor la o vatamare ce i s-a cauzat prin savarsirea unei infractiuni.
Continut: plangerea trebuie sa cuprinda:
- numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului
- descrierea faptei
- indicarea faptuitorului daca este cunoscut
- indicarea mijloacelor de proba.
Plangerea se face personal sau prin mandatar. Plangerea facuta oral se
consemneaza intr-un proces verbal de organul care o primeste.
Plangerea gresit indreptata la organul de up sau la instanta de judet se
trimite organului competent
Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pt celalalt sot, sau de
catre copilul major pt parinti.
Denuntul – este incunostiintarea facuta de catre o pers fiz sau juridica
despre savarsirea unei infractiuni.
- contine aceleasi date ca si plangerea.
Denuntul scris trebuie sa fie semnat de catre denuntator, iar in cazul
denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces verbal de catre
organul in fata caruia a fost facut.
Sesizarea din oficiu – consta in posibilitatea pe care o are organul de up
care ia la cunostinta despre savarsirea unei infractiuni prin alte
metode( mass media)
ipoteze: - constatarea unor infractiuni flagrante
- prin denunturi si plangeri anonime
- prin mijloace de informare in masa
- prin zvon public
- prin cercetarea altor fapte
Moduri de sesizare speciale
Plangerea prealabila
Este incunostiintarea organelor de up despre savarsirea unei infractiuni
prin care pers vatamata cere urmarirea / judecarea acelei infractiuni.
Este un mod special de sesizare , in sensul ca pt anumite infractiuni
punerea in miscare a actiunii penala se face numai la plangerea
prealabila.

4. Actele premergatoare inceperii up
Din momentul sesizarii organelor de up este posibil sa nu se poata incepe
up pt ca nu sunt furnizate date complete care sa permita inceperea up.
Obiective.:
a) se completeaza informatiile organului de up pt a se ajunge la nivelul
unor cunostinte care sa permita inceperea up
b) verificare informatiilor detinute
c) verificarea exista sau nu exista uneia din cazurile prevazute la art 10.
- toate actele premergatoare efectuate trebuie consemnate intr-un
proces verbal de consemnare a actelor premergatoare.
• Actele efectuate de investigatorii sub acoperire
Art.224(1) In cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit
sau ca se pregateste savarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale
prevz.de C.pen si in legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de traffic
de stupefiante si de arme, traffic de persoane, acte de terrorism, spalare a
banilor, falsificare de monede ori alte valori, sau a unei infractiuni prevazute
in Lg.78/2000 petru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie, cu completarile ulterioara, ori a unei alte infractiuni grave care nu
poate fi decoperit sau a carei faptuitoti nu pot fi identificati prin alte
mijloace, pot fi folositi, in vederea strangerii datelor privind existenta
infractiunii si identificarea persoanelor ca au savarsit o infractiune,
investigatori sub o alta identitate decat cea reala.
Calitatea de investigatori sub acoperire o pot avea lucratorii operative din
cadrul politiei judiciare si pot fi folositi numai pe o perioada determinate in
conditiile prevazute de cpp.
Investigatorii sub acoperire pot efectua investigatii numai cu autorizarea
motivate a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Cazuri in care pot fi folositi investigatorii sub acoperire:
- in cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau se
pregateste savarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale, a unei
infractiuni de trafic de stupefinate si arme, trafic de persoane, acte de
terirism, spalare de bani, folosirea de monede sau alte valori, infractiuni ai
caror infractori nu pot fi descoperiti in alte moduri;
- investigatorii strang date si identifica persoanele fata de care exista
presupunerea ca au savarsit o infractiune.
Investigatorii sub acoperire au o alta identitate decat cea reala; sunt lucratori
operativi din Politia Judiciara, pot fi folositi pe o perioada determinata in
conditiile art.224 indice 2 si 224 indice 3 C.pr.p. si alti lucratori operativi din
organele de stat ce desfasoara activitati de informare pentru asigurarea
sigurantei nationale.

5. desfasurarea up/ inceperea up
organul de up , fiind sesizat despre sav unei infractiuni poate sa dispuna
inceperea up, dar pt asta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) o conditie pozitiva( sa existe informatii temeinice ca s-a savarsit o
infr)
b) sa nu existe inca de la inceput o conditie prevazuta in art 10 cpp,
care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea ei.
Actul procdural de incepere a up il constituie rezolutia motivata.
Rezolutia trebuie sa cuprinda data si ora la care s-a dispus inceperea up.
Rezolutia de incepere a up , emisa de organul de cercetare penala, se
supune confirmarii motivate a procurorului.
Daca din cuprinsul actelor premergatoare efectuate dupa primirea
plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a
punerii in miscare a act penale prevazute in art 10, mai putin lit b indice 1
( fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infr).
Organul de up inainteaza procurorului actele incheiate cu propunere de a
nu se incepe up. Daca procurorul constata ca nu sunt intocmite conditiile
aratate, restituie actele organului de up fie pt completarea actelor
premergatoare, fie pt inceperea up.
Daca proc este de acord cu propunerea o confirma prin rezolutie
motivata.
Persoana fata de care se efectueaza up poarte denumirea de invinuit cat
timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
6. punerea in miscare a up
se poate face doar daca este cunoscut autorul.
Conditii:
a) faptuitorul sa fie cunoscut
b) sa existe probe temeinice de vinovatie, care justifica tragerea la rasp
penala.
c) Nu exista vreunul din cazurile prevazute la art 10.
Punerea in miscare a actiunii penale, il transforma pe invinuit in inculpat
ca parte a procesului penal.
Punerea in miscare a actiunii penale fixeaza cadrul procesual dandu-i
stabilitatea necesara de tragere la raspundere.

7. suspendarea up
reprezinta o intrerupere temporara a procesului penal ca urmare a existentei
unei boli grave a invinuitului/ inculpatului care-l impiedica sa ia parte la
procesul penal pe o anumita durata.
Din motive de sanatate ( cand se constata printr-o expertiza medico-legala)
ca invinuitul/ inculpatul nu se poate prezenta la proc penal organul de
cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu
dosarul, pt a dispune suspendarea up.
Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta.
Conditii:
a) inv/ inculpatul sa sufere de o boala grava care-l impiedica sa ia parte
la procesul penal pe perioada bolii
b) boala trebuie sa fie constatata printr-o expertiza medico legala.
Procedura dispunerii :
In cursul cercetarii penale, daca apare o asemenea boala, organul de
cercetare penala/ procurorul dispune efectuarea unei expertiza medico
legale.
Daca procurorul apreciaza ca sunt indeplinite conditiile dispuse prin
Ordonanta, suspenda up pana cand inv/ inculpatul se insanatoseste.
Apoi procurol restituie dosarul organul de cercetare care are urmatoarele
obligatii:
a) sa continuie cercetarile in cauza
b) sa urmareasca starea de sanatate a inc/ invinuitului si sa dispuna o
noua expertiza medico legala daca se insanatoseste.
Ordonanta de suspendare a up trebuie sa cuprinda:
- data si locul intocmirii
- numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste
- date privitoare la pers invinuitului/ inculpatului
- fapta pt care este invinuit
- cauzele care au determinat suspendarea up
- masurile luate in vederea insanatosirii invinuitului/ inculpatului.
8. incetarea up
are loc atunci cand se constata exista vreunuia dintre cazurile prevazute la
art 10 ( f-h, i indice 1, j) mai putin i:
lit f : lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, ori alta conditie
necesara pt punerea in miscare a actiunii penale.
Lit h : a fost retrasa plangerea prealabila, ori partile s-au impacat.
Lit i indice 1: exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege
Lit j : exista autoritate de lucru judecat.
Conditii: sa existe inc/ invinuit in cauza; sa existe unul din cazurile
prevazute la art 10 lit f-h,j,i indice 1.
Incetarea poate fi :
a) totala – cand stingerea actiunii penale se face in totalitate
b) partiala – cand are loc fata de unul dintre invinuiti sau fata de unele
dintre fapte.
Procedura:
In masura in care in cursul cercetarii penale se constata existenta vreunuia
dintre cazurile prevazute la art 10 lit f-h,j,i indice 1. se dispune printr-un
referat procurorului luarea acestei solutii.
Procurorul are 2 posibilitati:
a) daca constata ca nu exista nici o conditie de la art 10 lit f-h,i indice 1, j
restituie dosarul organului de cercetare penala, dand indrumari pt
completarea lui.
b) Daca in cauza exista o conditie de la art 10 lit f,h,i indice 1 , j dispune
incetarea up:
- prin rezolutie motivata daca nu s-a pus in miscare actiunea penala.
- prin Ordonanta cand actiunea penala a fost pusa in miscare.
Ordonanta de incetare a up trebuie sa cuprinda:
- data si locul intocmirii
- numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste
- date privitoare la pers invinuitului/ inculpatului
- fapta pt care este invinuit
- cauzele care au determinat incetarea up

9. terminarea up
organelle de cercetare penala apreciaza ca s-au administrat toate probele si
pregatesc dosarul spre inmanarea procurorului.
Situatii:
a) up cu actiunea penala pusa in miscare
avem inculpat.
- prezentarea materialului de up. Daca materialul nu este prezent se
incheie un proces verbal. Organul de cercetare penala semneaza pe fiecare
foaie. Semneaza si inculpatul +aparatorul.
- intocmirea referatului de terminare a up. Trebuie sa cuprinda fapta
retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate, incadrarea juridica.
- inaintarea dosarului catre procuror. Dupa ce cercetarea penala este
considerata terminata, organul de cercetare este obligat sa inainteze de indata
procurorului dosarul cauzei.
b) up fara punerea in miscare a actiunii penale .
avem invinuit.
- ascultarea invinuitului- organul de cercetare procedeaza la o noua
ascultare a invinuitului, aducandu-i la cunostinta invinuirea si intrebandu-l
daca are noi mijloace de aparare. Daca invinuitul este disparut sau se
sustrage de la urmarire dosarul se inainteaza procurorului fara ascultarea
prealabila.
- intocmirea referatului de terminare a up.
Trebuie sa cuprinda fapta retinuta in sarcina invinuitului, probele
administrate, incadrarea juridica.
- inaintarea dosarului catre procuror. Dupa ce cercetarea penala este
considerata terminata, organul de cercetare este obligat sa inainteze de indata
procurorului dosarul cauzei.
- prezentarea materialului de up. Se face de catre procuror. Dupa primirea
dosarului, procurorul il cheama pe invinuit si ii prezinta materialul.
Astfel ii pune in vedere conform art 250 cpp ca are dr de a lua la cunostinta
de material, aratandu-i si incadrarea juridica a faptei savarsite.
Il intreaba daca are de formulat cereri noi sau daca vrea sa faca declaratii
suplimentare.

10.reluarea up
are rolul aducerii procesului penal in reluare.
Situatii:
a) incetarea cauzei de suspendare
b) restituirea cauzei de catre instanta in vederea refacerii up
c) redeschiderea up
a) reluarea dupa suspendare. Daca procurorul constata existenta cauzei
de suspendare, respectiv boala grava a inv/inc care il impiedica sa ia
parte la procesul penal, dispune suspendarea up.
Cand cauza care a determinat suspendarea inceteaza organul de cercetare
penala inainteaza dosarul procurorului pt a dispune asupra reluarii.
Dosarul va fi insotit de un referat si de acte care sa ateste faptul ca inv/
inc s-a insanatosit si ca poate lua parte la procesul penal. Daca procurorul
considera ca din actele primite rezulta ca a incetat cauza de suspendare,
dispune prin Ordonanta reluarea up, dupa care restituie dosarul organului
de cercetare pt a continua urmarirea ce fusese intrerupta.
b) reluarea in caz de restituire. In situatia in care instanta de judecata a
dispus restituirea cauzei in vederea refacerii up, se va relua urmarirea pe
baza hotararilor instantei. Dupa refacerea up se intocmeste un nou
rechizitoriu care va constitui actul de sesizare a instantei de judecata.
c) reluarea in caz de redeschidere a up. Se dispune de catre procuror pron
Ordonanta motivata, iar up se reia din stadiul in care se afla in momentul
dispunerii scoaterii de sub up sau a incetarii up.
Redeschiderea up are loc daca ulterior se constata ca nu a existat in fapt
cazul care a determinat luarea acestor masuri.( scoaterea de sub up sau
incetarea ei).
11.procedura plangerii prealabile.
Fiind reglementata atat de normele de dr penal cat si de normele de dr proc
penal se considera ca este o institutie cu caracter mixt.
Dpdv al dr penal , pl prealabila are caracter de pedepsibilitate deoarece
existenta ei permite tragerea la rasp penala.
Dpdv al dr proc penal, pl prealabila are caracter de procedibilitate.
Plangerea prealabila reprezinta incunostiintarea organului de up despre sav
unei infractiuni, prin care pers vatamata cere urmarirea/judecarea acelei
infractiuni.
De ex: lovirea sau alte violente( 180cp), vatamarea corporala( 181 cp), violul
( 197 alin 1 cp.) etc.
12.continutul plangerii prealabile.
Trebuie sa cuprinda conform art 283 cpp urmatoarele:
- descrierea faptei – formeaza ob pl prealabile
- indicarea autorului
- aratarea mijl de proba
- indicarea adresei partilor si a martorilor
- precizarea daca pers vatamata se constituie parte civila in proces.
- indicarea persoanelor responsabile civilmente atunci cand este cazul.

13. Deosebirile intre plangerea penala si plangerea prealabila
Plangerea prealabila o conditie de sine cvorum a inceperii urmaririi
penale.
infractiuni ce prevede expres ca inceperea urmaririi penale se face la
depunerea plangerii prealabile.
Intre plangerea penala (art. 222) si plangerea prealabila sunt
urmatoarele deosebiri si asemanari:
Plangerea penala reprezina numai un mod de sesizare prevazut de art.
222 cpp, in timp ce plangerea prealabila este un mod de sesizare special si o
conditie de predisponibilitate, absolut obligatorie care conditioneaza
sanctionarea vinovatului.
Plangerea penala nu reprezinta singurul mod intrucat poate fi inlocuit
cu alte moduri de sesizare (denunt, din oficiu).
Plangerea prealabila nu poate fi inlocuita cu alt mijloc de sesizare.
Plangerea penala odata depusa la organul de urmarire penala nu mai
poate fi retrasa. Organul de cercetare s-a sesizat, acesta nu mai poate retrage
actiunea pornita de urmarire penala.
Plangerea prealabila poate fi retrasa, coform principiului
disponibilitatii, prin impacare.
14. principiile specifice fazei de judecata
1. Principiul publicitatii sedintei de judecata.
Sedinta de judecata este publica, publicul asista la desfasurarea
sedintei de judecata.
Prin aceasta se realizeaza rolul educativ al acelei judecati.
Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata.
Sedinta se declara ca nepublica la solicitarea procurorului sau la
cererea uneia dintre parti, pentru urmatoarele motive(art. 290 alin
2, cpp):
- Daca judecarea in sedinta publica ar putea adduce atingere unor
interese de stat, morale, demnitatii sau vietii intime a unei persone.
Dupa ce are loc aceasta discutie a partilor interesate, instant hotaraste
daca sedinta de judecata poate fi declarata nepublica.
Ea nu este total nepublica pentru ca se admite prezenta partilor,
avocatilor, etc..
Chiar daca a fostdeclarata nepublica in mod obligatoriu, pronuntarea
hotararii se face in sedinta publica.
Incalcarea normelor privind desfasurarea sedintei publice (cu exceptia
declararii ei nepublice) conduce la nulitate absoluta art. 197 cpp alin.2
.
2. Principiul nemijlocirii:
Acest principiu presupune ca instant de judecata trebuie sa
administreze probele in mod nemijlocit, nu prin reprezentare,
motiv pentru care instanta de judecata participa in mod direct si
nemijlocit la administrarea probelor, fie prin reexaminarea unor
atle probe noi.
Acest principiu este garantat prin regula unicitatii si stabilitatii
completului de judecata.
Conform acestei reguli instant de judecata trebuie sa judece cauza
in acelasi complet pana la emiterea unei sentinte definitive.
3. principiul contradictorialitatii:
In cursul judecatii, acest principiu se manifesta in mod plenar,
deplin, se constata existent celor 2 laturi ale acuzarii (procurorul) si
apararii (avocatul si inculpatul).
In practica se prevede egalitatea intre cele 2 laturi.
4. Principiul oralitatii:
Oralitatea este legata de publicitatea si contradictorialitate, le
favorizeaza , le permite sa se desfasoare mai usor, dar partile ne
expun in principal si pe larg.
Exista si forma scrisa in faza de judecata, acestea se consemneaza
in forma scrisa.Incheierea de sedinta reprezentand forma scrisa a
tot ce s-a consemnat in timpul sedintei.
Mai nou, s-a dispus obligativitatea inregistrarii audio a sedintelor
de judecata pentru verificarea normelor de procedura, etc.
15. rechizitoriul
Functii: - daca a fost pusa in miscare actiunea penala, rechizitoriul are fct
de sesizare.
- daca nu a fost pusa in miscare act penala rechizitoriul are 2 fct: de
punere in miscare si de sesizare a instantei de judecata.

Cuprinsul :
a) partea introductiva- cupr datele procurorului+ parchetului,
inculpatilor, calitatea lor.
b) Motivarea cuprinde incadrarea juridica, masuri procesuale, probe,
circumstante atenuante, incadrarea finala.
c) Incheierea.
Rechizitoriul se intocmeste in original, 1 ramane la dosarul parchetului, iar
cate un exemplar ajunge la fiecare inculpat arestat.
Dupa redactarea rechizitoriului dosarul se va inainta de catre procuror,
procurorului ierarhic superior care verifica legalitatea rechizitoriului.
Are 2 posibilitati: sa constate ca rechizitoriul e corect intocmit si daca nu e
corect intocmit , da o Ordonanta pt refacere/ completare care nu se mai face
de procurorul initial.

16. scoaterea de sub up
Are loc atunci cand se constata existenta vreunuia din cazurile prevazute la
art 10 lit a-e cpp si existenta invinuitului/ inculpatului.
Conditii: sa existe inv/inculpat in cauza si sa se constate existenta vreunuia
din cazurile prev la art 10 lit a-e.
Procurorul se pronunta asupra scoaterii de sub up prin Ordonanta cand a fost
pusa in miscare actiunea penala si prin rezolutie motivata cand nu a fost pusa
in miscare actiunea penala.
Impotriva Ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub up in temeiul art
10 lit b indice 1 se poate face plangere in termen de 20 zile de la instiintare.
Organul de cercetare penala cand constata existenta vreunuia din cazurile
prev la art 10 lit a-e, inainteaza procurorului dosarul impreuna cu propunerea
de scoatere de sub up
Art 10: lit a) fapta nu exista
b) fapta nu e prev de legea penala
c) fapta nu a fost sav de inv/inculpat
d) Faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infr
e) Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei
B indice 1) fapta nu prezinta grad de pericol social al unei infractiuni.
17. atributiile presedintelui completului de judecata
- creeaza conditiile necesare ca membrii completului + procurorul sa ia la
cunostinta de piesele dosarului
- dispune prin grefier sa se afiseze cu 24 h inainte, lista cu cauzele , la
avizierul salii de judecata
- conduce sedinta de judecata: declara deschisa sedinta si decide asupra
cererilor formulate de proc/ parti.
Prin presedinte se pun toate intrebarile de catre procuror, martor si ceilalti
participanti.
Presedintele poate respinge o intrebare daca nu este utila cauzei.
- asigura ordinea si solemnitatea sedintei de judecata
... accesul publiculi in sala poate fi limitat in raport cu nr de locuri.
Daca in timpul judecatii au loc fapte penale, trebuie mentionate intr-
un proces verbal; daca este necesar se ia masura arestarii preventive,
emitand mandat de arestare procurorului pt a efectua up.
- hotararea data dupa deliberare o face presedintele impreuna cu grefierul.
Minuta este un fel de hotarare judecatoreasca – cuprinde modul de
rezolvare a cazurilor care se redacteaza cu ocazia deliberarii.
Este rezolvarea sintetica a cauzei.
Se intocmeste in 2 exemplare originale:
- unul se ataseaza la dosarul cauzei
- unul se depune la dosarul de minute al instantei, spre conservare.

18. participare procurorului la judecarea cauzelor penale
Participarea nu este obligatorie, dar poate participa la orice cauza.
Cauze obligatorii:
a) cand instanta a fost sesizata prin rechizitoriu
b) cand legea prevede pt fapta sav inchisoare mai mare de 3 ani
c) cand vreunul din inculpati se afla in stare de detentie
d) in cazul in care inculpatul este minor la data judecatii
e) cand se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii
In cazul in care acesta nu participa cand este obligat hotararile luate sunt
lovite de mulitate absoluta.

19. extindere procesului penal pt alte fapte si alte persoane
a) pt alte fapte: are loc cand in cursul cercetarilot judecatoresti se
descopera ca inculpatul trimis in judecata a mai comis o alta fapta penala.
Aceasta trebuie sa aiba legatura cu fapta pt care a fost trimis in judecata,
astfel procurorul pune in miscare actiunea penala.
b) pt alte persoane- daca in cursul cercetarilor judecatoresti sunt probe
noi din care rezulta ca la savarsirea uneia din faptele inculpatului au
participat si alti inculpati , procesul de extinde si asupra persoanelor
respective.
20. deliberarea si luarea hotararilor.
Au loc dupa terminarea cercetarii judecatoresti. Membrii completului de
judecata se retrag in camera de consiliu pt deliberare .
Completul de judecata stabileste:
- daca s-a sav o fapta penala
- daca sunt probe care sa determine vinovatia inculpatului
- daca s-au administrat toate probele
- daca incadrarea juridica a faptei este corecta
- daca se pronunta asupra masurilor preventive si asiguratorii, educative
si de siguranta.
Presedintele completului isi spune parerea ultimul.

21. pronuntarea hotararii
Pronuntarea hotararii se face in sedinta publica de catre presedintele
instantei de judecata, asistat de grefier. La pronuntare partile nu se
citeaza, deoarece aceasta activitate are loc in ziua deliberarii sau in ziua
fixata de instanta( daca se amana pronuntarea).
Hotararea se redacteaza in cel mult 20 ziile de la pronuntare.

22. activitatile premergatoare sedintei de judecata
a) fixarea termenului de judecata. In functie de complezitatea cauzei va fi
repartizata intr-o zi in care se judeca asemenea cauze.
b) stabilirea completului de judecata.
- colegiile de conducere ale instantei judecatoresti, stabilesc la
inceputul anului compunerea completului de judecata.
- repartizarea concreta a cauzelor se face aleatoriu in sistem
informatizat.
c) citarea partilor si a altor persoane
- presedintele face citarea prin grefier. Primul citat este inculpatul.
- persoanele care au fost citate initial, nu mai pot fi citate.
EXCEPTIE : trebuie citati de fiecare data: inculpatii arestati, militarii,
cand partile solicita sa fie citati martorii.
d) asigurarea apararii. Cand legea prevede pt infractiunea savarsita,
pedeapsa inchisorii pe viata sau a inchisorii de 5 ani sau mai mult.
Adistenta juridica este obligata atunci cand inv/inc este minor, internat intr-
un centru de reeducare/ institut medical educativ.
23. titularii apelului
a) procurorul – are dreptul si obligatia de a introduce apel impotriva unei
hotarari pe care o considera nelegala si netemeinica.
b) inculpatul – pe latura penala poate introduce apel in favoarea lui
- pe latura civila poate introduce apel pt acordarea de
despagubiri
c) partea vatamata- este parte numai in latura penala.
d) partea civila si responsabila civilmente- este parte si pe latura penala si pe
latura civila
e) expertii, interpretul, aparatorul- in ce priveste cheltuielile judiciare
cuvenite acestora.

24. termenul de apel
Este de 10 zile daca legea nu dispune altfel.
Daca termenul este depasit si nu se declara apelul pana la expirarea lui,
partea indreptatita sa declare apel este decazuta din dr de a mai declara.
a) pt procurori: termenul incepe sa curga astfel:
- daca procurorul a participat la dezbateri curge de la data pronuntarii
hotararii.
- daca nu a participat la dezbateri , in cauzele in care participarea nu este
obligatorie, termenul curge de la data inregistrarii la parchet a dosarului pt
examinare.
b) pt parti:
- daca partile au fost prezente la dezbateri si la pronuntare termenul curge
de la data pronuntarii hotararii.
- daca nu lipsit la dezbateri si la pronuntare, termenul curge de la data
comunicarii copiei de pe dispozitivul acelei hotarari judecatoresti.
c) pt inculpatul detinut, militarul, minorul dintr-un centru de reeducare, care
au lipsit la pronuntare termenul curge de la comunicarea copiei de pe
dispozitiv.
Ziua in care incepe sa curga termenul si ziua in care expira nu se iau in
considerare.
25. repunerea in termenul de apel
Este un mijloc procesual prin care titularul dreptului de apel care nu a putut
declara apel il poate declara dupa expirarea termenului.
Conditii:
- apelul sa fie decalarat dupa expirarea termenului
- intarzierea declararii apelului sa fie determinata de motive
temeinice( forta majora, cazul fortuit, calamitati, cauze medicale)
26. apelul peste termen
Reprezinta mijlocul prin care o parte care neavand cunostinta nici de
judecata , nici de pronuntarea hotararii, poate declara apel si peste termen.
Conditii: - partea sa nu fi folosit calea de atac a apelului
- sa fi lipsit de la toate termenele de judecata cat si de la
pronuntarea sentintei.
27. efectele apelului
a) efectul suspensiv- declararea apelului de catre una dintre parti sau de catre
procuror impotriva sentintei , impiedica ca acea sentinta sa ramana definitiva
si sa fie executata.
b) efectul devolutiv- presupune ca acel dosar trebuie transmis instantelor
superioare care urmeaza sa judece apelul cu privire la motivele pt care este
sesizat.
c) efectul neagravarii situatiei: - partii care declara apelul nu i se schimba
incadrarea juridica, nu i se aplica pedepse mai mari, circumstante agravante.
d) efectul extensiv – instanta de apel este obligata sa extinda apelul si la
celelalte parti care nu au declarat apelul si care fac parte din acelasi grup
procesual, daca apelul le este favorabil.
28. organele de cercetare penala
a)competenta organelor de cercetare penala ale politiei judiciare.
Organelle de cercetare penala ale politiei judiciare de drept comun
efectueaza cercetarea pt orice infarctiune care nu este data in mod
obligatoriu in competenta altor organe de cercetare penala.
Competenta acestor organe nu este conditionata nici de competenta unei
anumite instante de a judeca o cauza penala, motiv pt care organelle de
cercetare penala ale pol judiciare au in competenta atat fapte ce revin spre
solutionare judecatoriei, cat si fapte care intra in competenta altor instante.
b)competenta organelor de cercetare penala speciale.
• Ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp
aparte si similare lor sunt competenti sa cerceteze infractiunile comise
de militarii in subordine. Cercetarea penala in asemenea cazuri poate
fi efectuata si personal de comandantul unitatii militare. Pt
infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare,
competenta revine ofiterilor anume desemnati de sefii comenduirilor
de garnizoana. Cercetarea poate fi efectuata si personal de sefii
acestor comenduiri.
• Ofiterii anume desemnati de comandantii centrelor militare pot
cerceta infractiunile ce intra in competenta instantelor militare,
savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare.
Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii
centrelor militare. La cererea comandantului centrului militar ,
organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care
inainteaza lucrarile respectivului commandant.
• Pt infractiunile de frontiera, competenta de efectuare a cercetarii o au
ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati.
• Capitanii porturilor sunt competenti sa efectueze cercetarea penala pt
infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei si
ordinii la bord, precum si pt infractiunile de serviciu sau in legatura cu
serviciul, savarsite de personalul navigant al marinei civile, daca fapta
a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei sau a navigatiei.
29. trasaturile up
Def : up Poate fi definita ca fiind activitatea desfasurata de organelle de u.p.
pt strangerea si verificare probelor necesare, cu privire la existenta
infractiunilor , la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii
acestora, pt a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea lor
in judecata.
a Up este lipsita de publicitatea specifica fazei de judecata
Prin publicitate in proc penal se intelege accesul la aceasta activitate a
oricarei persoane necitate in cauza, aceasta realizandu-se cu usile deschise.
Activitate de up – desfasurandu-se fara accesul publicului – poate fi
considerate ca fiind nepublica.
Publicitatea up nu este identica cu cea specifica fazei de judecata, deoarece
normele procesual penale nu permit ca materialul probator sa fie cunoscut in
intregime de toate partile sau persoanele care au participat la desfasurarea
urmaririi.
Toate aceste dispozitii legale, au ca scop impiedicarea denaturarii probelor
si, in final, zadarnicirea aflarii adevarului, deoarece aceasta faza trebuie sa
ofere garantia ca nici o cauza penala lipsita de temei nu va ajunge in fata
instantei de judecata.
b up are un caracter preponderant al formei scrise.
Consemnarea actelor procesuale si procedurale in scris este o exigenta
comuna tuturor fazelor procesuale, deoarece existenta formei scrise
impiedica contestarea existentei actului si a continutului sau.
Dupa efectuarea actelor de up oral, acestea se consemneaza in scris, in acte
de documentare procedurala, deoarece instantei de judecata nu I se poate
transmite decat un material scris de care sa tina seama la solutionarea cauzei.
C up nu este lipsita de contradictorialitate.
Sunt situatii in care organelle de up strang probele fara ca partile sa fie
prezente, ceea ce, la prima vedere, poate duce la concluzia ca aceasta faza
este necontradictorie sau este lipsita de contradictorialitate.
Daca se are in vedere faptul ca pana la sf urmaririi aceste probe se aduc la
cunostinta partilor, chiar separate, ne apare o contradictorialitate specifica
fazei de up.
In baza prevederilor legale, organul de up, avand un rol activ, este obligat sa
administreze probele atat in favoarea , cat si in defavoarea invinuitului sau
inculpatului, ceea ce denota ca, in aceasta faza, exista cel putin o
contradictorialitate implicita.
D subordonarea ierarhica in efectuarea actelor de up
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii in activitatea de
infaptuire a justitiei, pe cand procurorii si organelle de cercetare penala, cu
toate ca se acestea isi desfasoara activitatea potrivit legii, in faza de up se
afla intr-o subordonare ierarhica in ceea ce priveste activitatea lor judiciara.
procurorii conduc si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei
judiciare ori a altor organe de cercetare penala, putand da dispozitii
obligatorii pt acestea.
30. efectele up
Pot fi definite ca fiind activitatea desfasurata de organelle de u.p. pt
strangerea si verificare probelor necesare, cu privire la existenta
infractiunilor , la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii
acestora, pt a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea lor
in judecata.
Importanta si necesitatea up rezulta tocmai din faptul ca aceste organe care-
si desfasoara activitatea in faza de up trebuie sa constate la timp si in mod
complet faptele penale comise , sa-I identifice pe faptuitori si sa puna la
dispozitia instantelor de judecata materialul probator necesar pt stabilirea
vinovatiei infractorilor in vederea sanctionarii lor potrivit legii.
Necesitatea up decurge si din faptul ca in procesul penal probele nu sunt
preconstituite iar, de multe ori, infractorii nu sunt cunoscuti, efectuarea
actelor de up avand tocmi menirea de a proba existenta infractiunii si a-I
identifica pe faptuitori.

31. supravegherea up

-activitatea de supraveghere e principala sarcină a procurorului ( art. 209, al
1, art. 216-220 )
-activitatea de supraveghere reprezintă un complex de activităţi specifice
desfăşurate de procuror în scopul aflării adevărului, putându-se astfel lămuri
cauza sub toate aspectele

Trăsături:
1. exercită supravegherea de pe poziţia de conducător a UP având dr. de
control şi decizie asupra actelor organelor de UP
2. supravegherea se exercită permanent şi complet din momentul începerii
UP şi până la finalizarea ei
3. se exercită în strictă consonanţă cu caracterele UP

Obiectul supravegherii- art. 216 Cpr.pen.
- procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat
in cazurile si in conditiile prevazute de lege.
- In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare
sau da dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri.
Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat. Supravegherea
vizează respectarea dispoziţiilor procedurale, a legalităţii lor, pt a fi atins
scopul procesului penal.
Competenţa procurorului – art. 209 al 4
- e competent să efectueze UP şi să exercite supravegherea asupra activităţii
de cercetare penală procurorul de la parchetul corespunzător instanţei care
potrivit legii judecă în primă instanţă cauza.
- incompatibilităţi – art 209, al 4', 4²

32. trimiterea in judecata
Actele premergatoare(ale procurorului) – verificarea lucrarilor de urmarire
penala de catre procuror.
Procurorul competent are obligatia sa verifice lucrarile de urmaririe in 15
zile de la data primirii dosarului.
Aceste 15 zile reprezinta un termen de recomandare, nu un termen de
decadere, depasirea acestui termen se poate face din motive obiective, in
sensul cand procurorul nu este convins de unele contradictii, de ascultarea
martorilor, despre administrarea probelor, acestea justificand aceasta
depasire.
Astfel poate fi pasibil de abatere disciplinara, in cazul neefectuari nici unei
actiuni in aceste sens.
In cursul verificarii dosarului, acesta tb sa constate:
a)Sa verifice daca urmarirea penala a fost efectuata de organul
competent;
b)Daca urmrirea penala a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale
privnd alfarea adevarului (daca s-au respectat normele de procedura). Se
restituie dosarul prin ordonanta de restituire cu constatarile referitoare la
incalcare;
c)Procurorul trebuie sa constate ca organele de cercetare a efectuat toate
actele necesare si permite procurorului sa dispuna trimiterea in judecata. In
sens contrar, restituie dosarul prin ordonanta pentru completarea urmaririi
penale si trebuie sa dea dispozitii in ce masura se completeaza urmarirea
penala si solutionarea (vezi art. 260 si urmatoarele)
Referatul trebuie sa cuprinda date suplimentare privitoare la:
1 Mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele
in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla;
2 Masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea
pedepsei amenzii, luate in cursul cercetarii penale;
3 Cheltuielile de judiciare;
Trimiterea in judecata se face cand procurorul constata indepinite cumulativ
urmatoarele conditii:
a. Au fost respectate dispozitiile procdurale care garanteaza aflarea
adevarului;
b. Urmarirea penala este completa;
c. S-a constatat ca aceste mijloace de proba s-au efectuat cu respectarea
normelor de procedura;
Dupa indeplinirea acestora, procurorul remite rechizitoriul instantei de
judecata.
Rechizitoriul este actul de sesizare a instantei de judecata competent a
solutiona cauza in fond.

33. Pronuntarea, redactarea si comunicarea hotararilor
a)Pronuntarea hotararii sentintei are loc imediat dupa deliberare sau la o
data ulterioara stabilita de instanta.
Presedintele completului de judecata in cazul pronuntarii da citire
minutei, care practic trebuie sa reprezinte continutul viitorului
dispozitiv al hotararii care se va redacta.
Cu ocazia pronuntarii hotararii, presedintele completului are si unele
obligatii:
- Daca se pronunta condamnarea cu suspendarea executarii pedepsei
ori suspendarea pedepsei cu supraveghere ori cu executarea la
locul de munca, se atrage atentia obligatiilor ce le au de facut in
timpul executarii acestor pedepse, neindeplinirea acestora duce la
posibilitatea revocarii, rezultand transformarea lor, in executarea
pedepsei cu detentie.
- Sunt aduse la cunostinta si alte masuri de supraveghere si obligatii;
- Daca inculpatul nu este prezent la pronuntare (aceasta se comunica
in scris, impreuna cu obligatiile pe care acesta trebuie sa le
indeplineasca, precum si consecintele ce decurg in cazul
nerespectarii acestora);
b)Redactarea sentintei:
O sentinta se redacteaza in termen de 20 zile de la pronuntare,
redactata fiind de unul de din judecatorii care au alcatuit completul,
fiind semnata de toti judecatorii din complet, precum si de grefierul de
la completul in cauza.
Acest termen nu este unul de decadere ci unul de recompensa, atrage
in caz de abuz sanctiuni disciplinare.
c ) Comunicarea hotararilor:
Reguli:
- Se vor comunica copii dupa dispozitii astfel:
o Tuturor partilor, cu conditia ca acesteasa fi lipsit atat la
judecata cat si la pronuntare;
o Inculpatului detinut in dosarul respectiv sau in alta cauza sau
fata de care asistenta juridica este obligatorie (171 alin.2
cpp), cu conditia ca acesta sa fi lipsit la pronuntare;
o Administratiei locului de detinere;
o Serviciului de protectie a victimelor si reintegrari sociale a
infractorilor (in cazul cand este vorba de pedeapsa cu
suspendare sub supraveghere);
o
34. Structura sau continutul unei hotarari judecatoresti (sentinte)
A. Partea introductiva (practicaua);
B. Expunerea sau considerentele sau motivarea;
C. Dispozitivul hotararii de judecata;
A. Partea introductiva
a) Ziua, luna, anul si denumirea instantei;
b) Mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica;
c) Numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului;
d) Numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane
care participa in proces si care au fost prezente la judecata, precum si
ale celor care au lipsit, cu aratarea calitatii lor procesuale si cu
mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii;
e) Enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si
textele de lege in care a fost incadrata fapta;
f) Inscrisurile care s-au citit in sedinta;
g) Cererile de orice natura formulate de procuror, de parti si de ceilalti
participanti la proces;
h) Concluziile procurorului si ale partilor;
i) Masurile luate in cursul sedintei.
B. Expunerea sau motivarea sau considerentele
a. Datele privind indentitatea partilor;
b. Descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului si
locului unde a fost savarsita, precum si incadrarea juridica data
acesteia prin actul de sesizare;
c. Analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii
penale a cauzei, cat si a celor care au fost inlaturate, motivarea
solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza
oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.
d. Aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza;
C. Dispozitivul hotararii de judecata;
Aceasta trebuie sa cuprinda urmatoarele :
Referitor la inculpat:
 Numele, prenumele, porecla, data si locul nasterii, numele si
prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militar(daca este cazul),
locul de munca, ocupatie, adresa unde locuieste efectiv, antecedentele
penale si alte date pentru stabilirea situatie lui personale.
 In caz de condamnare se indica acesteia si textul de lege in care se
incadreaza, iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal,
cauza pentru care se intemeiaza (clasare, incetare sau scoatere de sub
urmarire penala), precum si solutia data cu privire la repararea
pagubei materiale si a daunelor morale.
 Cand instanta face aplicararea executarii pedepsei la locul de munca,
dispozitivul va face mentiunea daca cel condamnat va execua
pedeapsa in unitatea unde desfasoara activitatea sau la alta unitate.
 Cand instanta facea aplicarea suspendarii pedepsei, dispozitivul va
mentiona masurile de supraveghere prevazute (masurile de siguranta
si obligatiile ce tb indeplinite).

35. cai extraordinare de atac: contestatia in anulare
Este o cale extraordinara de atac, indreptata impotriva unei hot definitive si
care este pronuntata in recurs.
Cazuri:
- cpp prevede ca impotriva hot definitive se poate face contestatie in anulare
in 5 cazuri:
• Vicierea procedurii de citare a avut loc cu ocazia audierii in recurs
• Cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de
catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta
• Cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare
a procesului penal din cele prevazute la art 10 lit f-i indice 1
• Cand impotriva unei persoane s-au pronuntat 2 hot definitive pt
aceeasi fapta
• Cand la judecarea recursului , inc prezent nu a fost ascultat, iar
ascultarea acestuia este obligatorie.

36. cai extraordinare de atac: revizuirea
Este o cale extraordinara de atac impotriva unei hotarari ramase definitive la
orice instanta.
Cazuri:
- cand s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunocute de
instanta la solutionarea cauzei.
- cand un martor , un expert sau interpret a savarsit infr de marturie
mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere
- cand un inscris a fost declarat fals
- cand un membru al completului de judecata, ori procurorul a comis o
infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere.
37. judecarea infractiunii flagrante
Infractiunea flagranta este infr descoperita in momentul savarsirii ei sau
imediat dupa savarsire.
Presedintele instantei fixeaza termenul de judecata, care nu poate depasi 5
zile de la data primirii dosarului.
Presedintele dispune aducerea cu mandat a martorilor si a partii vatamate.
Participatia procurorului este obligatorie.
Prima instanta. - se asculta inc, martorii prezenti, pers vatamata
- instanta poate dispune, din oficiu sau la cerere administrarea de probe noi
- instanta de obligata sa se pronunte asupra cauzei in aceeasi zi in care s-au
incheiat dezbaterile.
Termenul de apel si cel de recurs este de 3 zile de la pronuntare.
Judecata in apel si recurs se face de urgenta.
NU SE APLICA INFRACTIUNILOR savarsite de minori (art 479 cpp).
SE APLICA cand sunt indeplinite cumulativ urm conditii:
- infractiunea sa fie flagranta
- infractiunea sa fie pedepsita prin lege cu inchisoare mai mare de un an si
cel mult 12 ani, precum si formele agravate ale acestei infractiuni.
- infr sa fie savarsita in municipii sau orase, in mijloace de transport in
comun, targuri , aeroporturi, gari etc.

38. procedura in cauzele cu infractori minori.
Cand inv/inc e un minor care nu a implinit 16 ani, la orice ascultare a
minorului, daca org de up considera necesar, citeaza serviciul de probatiune
precum si pe parinti, iar cand este cazul pe tutore, curator sau pers in
ingrijirea careia se afla minorul.
Org de up/ instanta de judecata are obligatia sa dispuna efectuarea referatului
de evaluare .
Referatul are rolul de a furniza org judecatoresc date privind:
• Starea fizica+profilul psihologic a minorului
• Dezv intelectuala si morala a minoruli
• Mediul familial si social in care a trait minorul
• Factorii care influenteaza conduita minorului
• Trecutul infractional al minorului
• Comportamnetul minorului inainte si dupa comiterea faptei.
• Sedinta de judecata Nu este publica.
39. Felurile hotararilor judecatoresti (art.311)
Sentinta penala - hotararea prin care cauza este solutionata de prima
instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona
cauza se numeste.
Pe langa acesta situatie se mai pronunta sentinte si in caile de atac in cazul
contestatiei in anulare sau in cadrul procedurii de revizuire si in procedurile
judiciare desfasurate in fata instantei de executare sau precum si in
procedurile speciale (ex. proc. reabilitarii).
Decizia - hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului,
recursului, recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata de
instanta de recurs in rejudecarea cauzei se numeste.
Toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecatii se numesc
incheieri.
Aceste incheieri nu sunt suprapuse in mod absolut pe incheierile de sedinta.
In esenta au acelasi continut, diferenta consta in aceea ca judecatorii au
obligatia de argumenteze decizia. Incheierile spre deosebire de sentinte si
decizii sunt premergatoare (lidis ordinatori), nu rezolva fondul cauzei si nu
dezinvestesc instanta, ci solutioneaza un incident procesual / o chestiune
premergatoare fondului, in timp ce sentintele si deciziile, in general, sunt
hotarari asupra fondului (lidis decisori) prin care se rezolva conflictul de
drept penal substantial adus in fata instantei.

40. Hotararile supuse apelului(Art. 361): sentintele pot fi atacate cu
apel.
Nu pot fi atacate cu apel: - sentintele privind infactiunile pentru care
punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a
persoanei vatamate;
- sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile
contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lg. cu pedepasa inchisorii
de cel mult 2 ani;
- sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
- sentintele pronuntate de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie;
- sentintele de dezinvestire;
- sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale, precum
si cele privind reabilitarea.
Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai o data cu
fondul. Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva
incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentinte.

41. Retragerea apelului
Daca partea intelege sa nu mai continue calea de atac, aceasta va proceda la
retragerea apelului.
Retragerea trebuie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar
daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau
consemnata intr-un P-V de catre conducerea locului de detinere.
Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare este
atacata, fie la instanta de apel. Nu este obligatorie motivarea retragerii.
Apelul declarat de procuror, poate fi retras de procurorul ierarhic superior.
Apelul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea
careia a fost declarat. Inculpaul minor nu poate retrage apelul declarat
personal sau de reprezentantul sau legal.

42. Renuntarea la apelul declarat
Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a
apelului, partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac.
Renuntarea poate fi facuta personal de parte sau prin mandatar special.
Renuntarea opereaza numai in intervalul cuprins intre momentul pronuntarii
hotararii si expirarea termenului de 10 zile.

43. solutionarea apelului (Judecarea apelului)
Motivarea apelului se face in scris sau oral in ziua judecatii. Fixarea
termenului de judecata se face de catre presedintele instantei de apel care
primeste dosarul. Judecarea apelului se face cu citarea partilor si nu poate
avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de
detinere. Prezenta procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare
ar fi obiectul cauzei. Ordinea in care se da cuvantul: apelantului, intimatului,
procurorului. Daca apelul este exercitat de procuror, acesta va lua primul
cuvantul. Daca este invocata necesitatea administrarii de noi probe, acestea
trebuie indicate, de asemenea trebuie indicate si mijloacele de proba cu
ajutorul carora pot fi obtinute. Procurorul si partile au dreptul la replica cu
privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.
Instanta judecand apelul poate da urmatoarele solutii:
A. Respinge apelul, mentinand hotararea atacata:
a) daca apelul este tardiv sau inadmisibil;
b) daca apelul est nefundat;
B. Admite apelul si:
a) desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si
procedeaza la rezolvarea actiunii penale privind judecata in fond;
b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre
instanta a carei hotarare a fost desfiintat.