Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Violenţa în familie
- suport de curs pentru învăţământul la distanţă –
Drd. Ana RADULESCU
2005
1
Cuprins
 Definirea terenului de violenţă
 !ersoane e"puse riscului de victii#are şi failii $n care riscul de#voltării
unor coportaente violente este crescut
 Forele violenţei
 E"plicaţii privind
 Factori de risc pentru de#voltarea violenţei $n failie
 Direcţii de de#voltare a politicilor privind co%aterea şi prevenirea
violenţei $n failie
 Servicii pentru intervenţia $n ca#urile de violenţă $n failie
 Eficienţa prograelor de protecţie a victielor a%u#ului
 &plicarea counităţii $n acţiunile de prevenire a violenţei $n failie
 !ractica de asistenţă socială $n ca#urile de a%u# asupra copilului $n spaţiul
failial
2
___________________
Definirea violenţei
___________________
Conceptul acoperă, atât în relementările !uridice, cât "i în practică, grade diferite
de vi#i%ilitate şi de $ncadrare a coportaentelor considerate agresive, de la cele
care afectea#ă starea de sănătate a victimei, la cele care afectea#ă situaţia ei socială sau
stima de sine$ % privire de ansam&lu asupra percepţiei "i încadrării formale sau informale
a comportamentelor "i atitudinilor în reistrul violenţei arată o recunoaştere diferenţiată
a coportaentelor şi atitudinilor' de la forele de violenţă fi#ică la forele de
violenţă se"uală' ver%ală sau psi(ologică. 'iferenţele apar în definirea termenului de
violenţă "i în raport cu persoana care este victimă a violenţei( astfel este diferenţiată
definiţia violenţei asupra femeii, asupra tânărului sau asupra persoanei vârstnice$
)stfel în definiţia descriptivă a termenului de violenţă apar forme cum ar fi*
i#olarea "i separarea persoanei de mediul social, refu#ul accesului acesteia la orice tip de
resurse, ridiculi#area, +ărţuirea ver&ală "i poreclirea ,folosite pentru a determina o
persoană să se aprecie#e ca fără valoare personală, astfel încât aceasta să poată fi ţinută
su& controlul aresorului-, ameninţarea ver&ală privind a&u#ul sau tortura directă sau
indirectă ,asupra copiilor sau rudelor- ,.ollinstad "i col$, 1//0-$
&nconsistenţa $n odul de $ncadrare a coportaentelor şi atitudinilor $n
registrul violenţei este dată de gradul diferit de percepţie şi conştienti#are la nivel
counitar' at)t a feeii şi copilului şi raportului acestora cu ceilalţi e%rii ai
failiei' c)t şi de definire diferită a violenţei.
0n prim aspect implicat îl constituie percepţia culturală( studiile reali#ate pe
rupuri delimitate cultural arată că încadrarea comportamentelor în definirea violenţei, la
nivel comunitar, este făcută su& aspect cultural$ Fiecare counitate defineşte violenţa $n
1
cuplu $n raport cu propriile cadre culturale de indentificare şi ierar(i#are a gradelor
de violenţă.
2pre e3emplu, 4illiams 5 6ec7er ,1///- au reali#at cercetări privind violenţa
asupra femeii$ Cei doi cercetători au a!uns la conclu#ia că eleentele cadrului cultural
sunt esenţiale pentru odul $n care o counitate $nţelege' defineşte şi de#voltă
acţiuni pentru co%aterea violenţei asupra femeii în relaţia de cuplu( o altă conclu#ie a
studiului a fost aceea că $ncercarea de a co%ate violenţa la nivel counitar prin
interediul ipleentării ăsurilor legislative nu este o soluţie $n reducerea
violenţei( la nivelul relaţiilor interpersonale nu este asumată definiţia leislativă a
violenţei atunci când aceasta este impusă ca un mecanism e3tern de relementare$ Este
iperativ ca e%rii counităţii să conştienti#e#e violenţa şi să*şi asue
responsa%ilitatea confruntării cu pro%lea violenţei
+
.
2tudiile comparative reali#ate în mai multe comunităţi, diversificate su& aspect
cultural, arată că definirea violenţei asupra copilului "i femeii depind, de asemenea, de
nivelul de valori#are socială a acestora$ 8n ţările 9st-mediteraneene, spre e3emplu,
a&u#ului fi#ic asupra femeii nu este perceput social ca fiind violenţă "i nu este definit ca
formă de violenţă la nivelul !uridic$ .emeia este valori#ată prin raportare la castitate, "i de
aceea, în ca#ul relaţiilor se3uale e3tramaritale sau în ca#ul în care este victima unui viol,
femeia poate fi omorâtă$ 0n studiu reali#at în 9ipt, în 1//1, privind cau#ele uciderii
femeilor, arată că :;<, din totalul femeilor ucise, au fost omorâte de către rude(
ma!oritatea femeilor fuseseră victime ale unui viol în afara relaţiei de cuplu
2
$ 8n
)fanistan, de"i violenţa asupra femeii este e3tremă, de la formele a&u# fi#ic "i maltratare
1
)lte studii reali#ate pe comunităţile afro-americane între 1//1-1//=* 4ilson, )$>$ ,1//1-,
Understnading Black adolescent male violence: Its remediation and prevention$ >e? @or7, >@* )frican
4orld AnfosBstem( %liver, 4$, ,1//:-, The Violent Social World of African-American Men, >e? @or7,
>@* Ce3inton 6oo7s( 2ullivan, C$D$, 5 Eumpt#, D$F$, ,1//:-, Ad!stments and needs of African-
American Women "ho !tili#ed domestic violence shelter$ Violence and Victims, /,1-G2;5-2=H( Eic+, I$)$,
5 2tone, '$)$, ,1//H-, The e$perience of violent in!r#% for &o!ng Afrivan-American men: The meaning
of 'eing a s!cker, Iournal of Jeneral Anternal Dedicine, 11G;;-=2( KaBlor-Ji&&s, I$, ,1//=-, (ealing and
confronting the African-American Man "ho 'atters$ An Carrillo, E 5 Kello, I$, .amilB violence and men
of colour* Fealin t+e ?ounded male spirit, >e? @or7, >@* 2priner Lu&lis+er CompanB(
2
'atele au fost pu&licate în 4ord Eaport on Violence and Felt+, Jeneva, 2002, citându-se ca sursă
lucrarea DercB I) et al$ Anternational in!uries$ An Das+al# )@, Jraitcer LC, Mourssef MD, eds$ An!urB in
9Bpt* an analBsis of in!uries as a +elt+ pro&lem, Cairo, Eose 9l Moussef >e? Lresses, 1//1$ Lentru
perioada 1//5 – 1//H 4ord Eaport on Violence and Felt+ pre#intă ca date statistice la nivel naţional
pentru ca#urile de violenţa asupra femeii de către un mem&ru al familiei sau apropiat un număr de ; 121
de ca#uri$ Cercetara cuprinde în lot numai femeile care la data studiului erau sau fuseseră căsătorite$
:
până la ucidere, atât în relaţia de cuplu cât "i în relaţiile sociale, aceste comportamente nu
sunt definite ca violenţă$ 2pre e3emplu, dreptul la viaţă al femeii afane poate fi decis de
către soţ sau de către comunitate atunci când se aprecia#ă că femeia a încălcat standardele
culturale privind îm&răcămintea sau comportamentul în pu&lic( în aceste situaţii mem&rii
comunităţii pot decide "i ucide femeia cu pietre în pu&lic$ .emeia nu are acces la serviciile
medicale, iar spitalele nu acordă asistenţă medicală femeilor
1
$
Cipsa de consens privind definiţia violenţei asupra femeii, întâlnită la nivel socio-
cultural, este reăsită "i în a&ordările cercetătorilor "i speciali"tilor în domeniu$ 8n
literatura de specialitate nu e3istă o definiţie care să acopere pro&lematica violenţei "i care
să fie &a#ată pe consensul cercetătorilor$ .iecare cercetător sau specialist a definit
violenţa, sau a creat reistre de încadrare a comportamentelor "i atitudinilor care să
delimite#e formele violenţei, în raport cu domeniul de speciali#are "i cu necesităţile de
lucru( definiţiile violenţei depind de domeniul de apartenenţă al cercetătorului "i de scopul
pentru care sunt ela&orate$ )stfel, definiţia violenţei ela&orată cu scopul de a fi utili#ată în
procedurile penale va fi diferită de definiţia utili#ată de către serviciile de asistenţă a
victimelor violenţei$ 'e asemenea, definiţia utili#ată de către serviciile de sănătate pu&lică
diferă de definiţiile folosite de către psi+oloi în cadrul proramelor de terapie a victimei
sau aresorului$
)tât în domeniul "tiinţific, cât "i în cel !uridic, sunt utili#ate definiţii asupra
violenţei care includ termenul de acţi!ni intenţionate sau acţi!ni percep!te ca
intenţionate$ )spectul de intenţionalitate
:
delimitea#ă reali#area actelor violente de
intenţia de a produce suferinţă "i condiţionea#ă definirea unui act violent de intenţia de a
produce suferinţă$ Antenţionalitatea actelor violente este raportată la persoana care le
utili#ea#ă, la motivaţia "i modalitatea în care este utili#ată violenţa$ Ancluderea ideei de
intenţionalitate în operaţionali#area conceptului de violenţă crea#ă dificultăţi atât în
încadrarea unor comportamente în reistrul violenţei cât "i în măsurarea violenţei$
1
K+e forotten ?ar aainst ?omen in )f+anistan in 4)V9 >e?slettermaasin, 1G2000$
:
4orld Eeport on Violence and Felt+ ,Jeneva, 2002- vi#ea#ă două sensuri* pe de-o parte actele
neintenţionate care produc suferinţă nu sunt considerate violente considerându-se că utili#area forţei nu
presupune "i intenţia de a produce suferinţă$ 8n acestă situaţie o persoană poate să se comporte într-un
mod care să afecte#e starea de sănătate sau situaţia socială a altei persoane dar să nu intenţione#e să
cau#e#e suferinţă( pe de altă parte o persoană poate utili#a violenţa dar în acord cu normele culturale
comportamentele sale nu sunt încadrate ca violente "i atunci actiunea sa nu este apreciată ca intenţionată$
5
8n Asrael
5
, spre e3emplu, !umătate dintre femei "i !umătate dintre &ăr&aţi consideră
că &ăr&atul nu este sinur responsa&il pentru actele de violenţă, în timp ce 1H,:< dintre
femei "i 15,H< dintre &ăr&aţi considerau că dacă un &ăr&at nu folose"te violenţa
intenţionat, atunci el nu este sinurul responsa&il de consecinţele violenţei( aceasta face ca
violenţa neintenţionată, cum ar fi violenţa utili#ată în scopuri educative, să fie acceptată la
nivel comunitar$ 2tudiul arată că femeile care erau victime ale violenţei în cuplu au
înclinat, mai mult decât celelalte femei, să considere violenţa &ăr&atului leitimă în
anumite situaţii$ Violenţa folosită cu scopuri educative este acceptată de o parte
semnificativă de populaţie( din populaţia e"antionului 11,5< dintre femei "i 15,=< dintre
&ăr&aţi considerau că este !ustificată violenţa asupra femeii atunci când aceasta insultă sau
&lesteamă, iar 11< dintre &ăr&aţi "i 1:,/< dintre &ăr&aţi consdieră că femeia tre&uie
&ătută atunci când face ceea ce dore"te, fără apro&area soţului ,9isi7ovits, 4insto7, 5
.is+man, 200:-
8n Eomânia violenţa asupra femeii este definită, potrivit Legii nr. ,+-.,//0
pentru prevenirea şi co%aterea violenţei $n failie ca fiind orice acti!ne fi#ica sa!
ver'ala savarsita c! intentie de catre !n mem'r! de familie impotriva alt!i mem'r! al
aceleiasi familii) care provoaca o s!ferinta fi#ica) psihica) se$!ala sa! !n pre!dici!
material* Violenţa constituie, de asemenea, +mpiedicarea femeii de a-,i e$ercita drept!rile
si li'ertatile f!ndamentale ,)rt$ 2-*
% noutate adusă de această lee este recunoa"terea formelor de violenţă de#voltate
"i în cuplurile consensuale sau în diferite mena!e de#voltate în societatea modernă$ Lrin
intermediu leii este înfiinţată, începând cu 2001, )enţia >aţională pentru Lrotecţia
.amiliei$ )enţia funcţionea#ă prima dată în cadrul Dinisterului 2anatăţii si .amiliei dar
prin %rdonanţa /5 din 2: decem&rie 2001 se transferă la Dinisterului Duncii 2olidarităţii
2ociale "i .amiliei$ )enţia are repre#entanţe la nivelul fiecărui !udeţ$ 8n su&ordinea
aenţiei funcţionea#ă Centrul-Lilot de )sistenţă "i Lrotecţie a Victimelor Violenţei "i Centrul
de Anformare "i Consultanţă pentru .amilie$
5
2tudiul a fost reali#at între 2000-2001pe un e"antion de 25:: de persoane având ca o&iectiv identificarea
frecvenţei "i severităţii a&u#ului în Asrael "i identificarea factorilor de risc asociaţi violenţei$ Ca
instrumente au fost folosite* Conflict Kactics 2cale ,2traus, 1/;/- "i Violence )aisnt 4omen 2cale
,Jelles, 1//;-
H

___________________________________________________________________________
!ersoane e"puse riscului de victii#are şi failiile $n care riscul de#voltării
unor coportaente violente este crescut
________________________________________________________________
Cateoriile de persoane e3puse riscului de violenţă în familie*
1$ copiii
2$ femeile
1$ persoanele vârstnice
:$ &ăr&aţii
.amiliile care sunt e3puse riscului de de#voltare a violenţei sunt*
 failia $n care părinţii sunt tineri – părinţii au cuno"tinţe limitate privind nevoile
de cre"tere "i de#voltare a copilului, nu fac faţă stresului enerat de cre"terea
copilului mic, nu au aptitudini de cre"tere a copilului, au e3perimentat violenţa în
copilărie etc
 frecvenţa sc(i%ărilor în cadrul familiei solicită părinţii la numeroase adaptări
cum ar fi sc+im&area locului de muncă, na"terea altor copii în familie, sc+im&area
etapelor de viaţă, a rolurilor "i a"teptărilor părinţilor "i copiilor etc$
;
 failiile nueroase în care cresc solicitările din partea copiilor ca "i multiplicarea
rolurilor "i a"teptărilor în raport cu fiecare copil, cre"terea presiunilor financiare "i
a spaţiului de locuit etc$
 frecvenţa disfuncţiilor în familie enerate de perioade de cri#ă
 status socio*econoic scă#ut - de"i cercetătorii nu au identificat un raport direct
între radul de sărăcie "i violenţa în familie, nivelul economic "i educativ scă#ut
este considerat un factor favori#ant al de#voltării comportamentelor violente( lipsa
unui loc de muncă "i stresul cau#at de multiple deprivări socio-economice
favori#ea#ă de#voltarea conduitelor violente în familie(
1111111111111111111111111111111111111111111111111
Forele violenţei şi $ncadrarea lor $n definirea violenţei
_________________________________________________
.ormele violenţei sunt conturate clar în cadrul cercetărilor$ )stfel, potrivit
-ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1 formele violenţei
sunt *
 Violenţa psi+oloică ,aresiuni ver&ale, intimidare, &at!ocură, umilire-
 Violenţa fi#ică ,vătămări produse prin pălmuire, lovire cu sau fără o&iecte sau
&ătaie-
=
 Violenţa socială ,i#olarea faţă de familie "i prieteni, monitori#area
activităţilor, restrânerea accesului la informaţie-
 Violenţa economică ,oprirea accesului la resurse financiare sau alte mi!loace
economice-
 Violenţa se3uală ,forţarea victimei pentru activităţi se3uale nedorite-
9uro&arometrul 51$0$, 2!ropeans and their vie"s on domestic violence against "omen,
puncte#ă ca forme ale violenţei*
 Eestricţionarea li&ertăţii

'acă speciali"tii în socioloie, criminoloie, psi+oloie, medicină "i asistenţă
socială susţin ca fiind rave consecinţele "i mari costurile sociale
H
ale violenţei asupra
femeii "i copiilor acesteia, în con"tiinţa pu&lică e3iste rade diferite de acceptare a
violenţei$ 8n 9uropa, potrivit 9uro&arometrului, H2< dintre europeni consideră violenţa
H
8n lucarea Strategii ale de#volt1rii sociale ,1//;-, p$ 10;-10/, C$ Mamfir define"te costul social din două
perspective* pe de-o parte din perspectiva costurilor economice ,resursele financiare necesare pentru ac+i#iţionarea
resurselor cerute de desfă"urarea unei activităţi, în ca#ul violenţei resursele financiare fiind necesare pentru
de#voltarea serviciilor pentru asistarea victimelor violenţei, servicii pentru aresori "i adăpostri, precum "i asiurarea
personalului necesar desfă"urării acţivităţii în aceste servicii-, pe de altă parte din perspectiva costurilor sociale "i
umane ,care se referă la consecinţele colaterale ale violenţei asupra femeii cum ar fi* efectele asupra de#voltării
copiilor, funcţionalitatea cuplului "i efectele asupra capacităţii femeii de a-"i menţine locul de muncă sau de a-"i
menţine performanţele de lucru-
/
asupra femeii inaccepta&ilă în orice condiţii, în timp ce 2< aprecia#ă violenţa accepta&ilă
în anumite condiţii "i 0,;< aprecia#ă violenţa accepta&ilă în orice circumstaţiale$
__________________________________________________________________
Cât de rave sunt formele violenţei
.ormele violenţei au fost pre#entate în ordinea* violenţa psi+oloică, violenţa fi#ică, violenţa se3uală, ameninţarea
cu violenţa "i restricţionarea li&ertăţii$ Lentru fiecare formă s-a putu alee din următoarle enunţuri* Nfoarte seriosăO,
NserioasăO, Ndeloc serioasăO$
_________________________________________________________________
3,3 3,4 3,5 3,6 3,7 3,8 3,9 4
violenta sexuala
violeta psihologica
violenta fizica
restrictionarea libertatii
amenintarea
6ar 1 1,/ 1,H2 1,=H 1,5= 1,52
violenta
se3uala
violeta
psi+oloica
violenta fi#ica
restrictionarea
li&ertatii
amenintarea
2ursa* 9uro&arometru 51$0
9uropeans and t+eir vie?s on domestic violence aainst ?omen ,1///-
'ate colectate vi#ea#ă ţările mem&re al 0niunii 9uropene
8n Eomânia, potrivit -ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l
de M!nc1 situaţia în care o femeie este &ătută de către partenerul ei este apreciată ca fiind
Nnu prea ravăO de 2< din e"antionul de femei "i 2< din e"antionul de victime$ 'e altfel,
potrivit -ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1, 2< din
e"antionul naţional aprecia#ă că Nfemeia ar tre&ui &ătutăO atunci când Nîn mod frecvent
nu ăte"teO sau Nîn mod frecvent nu-i tace uraO, iar 1< apreaci#ă că &ătaia este necesară
atunci când femeia Nnu are ri!ă de copiiO$ 'atele sunt susţinute de faptul că 1;,=< din
e"antionul de femei au indicat cel puţin o formă de a&u#
;
,Centrul Larteneriat pentru
9alitate, 2001-
________________________________________________________________________
Ancidenţa violenţei asupra femeii de-a lunul vieţii
;
)utorii -ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1 arată că aceasta este o rată lo&ală
asupra femeilor care au declarat că de-a lunul vieţii au fost supuse la violenţă în familie$ Eata reală este cuprinsă
între 1:,/< "i 20,=< din populaţia totală de femei în vârstă de peste 1= ani$
10
'atele pre#entate repre#intă incidenţa formelor de violenţă asupra femeii "i sunt apreciate de -ercetarea .aţional1
privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1 din totalul formelor de violenţă în cuplu ,violenţa asupra femeii "i
violenţa asupra &ăr&atului-$
'in totalul formelor de violenţă în cuplu, în Eomânia, -ercetarea .aţional1 privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de
M!nc1 arată că două treimi sunt femei "i o treime sunt &ăr&aţi$ Violenţa se3uală este raportată e3clusiv de către femei$
Andicatorii formelor de violenţă potrivit -ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1*
Violenţa psi+oloică ,aresiuni ver&ale, intimidare, &at!ocură, umilire-
Violenţa fi#ică ,vătămări produse prin pălmuire, lovire cu sau fără o&iecte sau &ătaie-
Violenţa socială ,i#olarea faţă de familie "i prieteni, monitori#area activităţilor, restrânerea accesului
la informaţie-
Violenţa economică ,oprirea accesului la resurse financiare sau alte mi!loace economice-
Violenţa se3uală ,forţarea victimei pentru activităţi se3uale nedorite-
___________________________________________________________________
.ormele violenţei C>V.CD, Eomânia,
2001 ,lot de femei "i
&ăr&aţi- datele
repre#intă procentul
de femeii din totalul
victimelor
,<-
2V46, 2001
,lot de femei-
,<-
)&u#ul a avut loc cel
puţin o dată în viaţă
)&u#ul a avut loc
cel puţin o dată în
ultimele 12 luni
Violenţa psi+oloică ,a&u# emoţional "i
ver&al-
H= 52 2:
Violenţa socială ;0 11 15
)meninţarea cu violenţaGintimidare - 21 =
Violenţa economică ;2,5
Violenţa fi#ică =1 21 =
Violenţa se3uală 100 ,numai femeile
au declarat a&u#ul
se3ual-
= 1
2u& aspectul prevalenţei, statisticile arată că forma fi#ică a violenţei este cea mai
răspândită "i cea mai ravă prin limitele e3treme pe care poate să le atină$ 8ntr-un studiu
reali#at în := de ţări, între 1/=2-1/// ,4F%, 2002-, s-a constat că între 10< "i H0<
dintre femei au declarat că au suferit, pe parcursul vieţii, forme de violenţă fi#ică din
partea partenerului de cuplu$ 8ntre femeile care declară a&u#ul fi#ic, ;0< dintre ele
declară forme severe de a&u# fi#ic ,4F%, 2002-$
2tudiile reali#ate în )ustralia, Canada, Asrael, )frica de 2ud "i 2tatele 0nite au arătat
că :0-;0< dintre femeile ucise au fost victimele partenerului de cuplu ,soţ sau prieten-,
suferind perioade luni de violenţă ,4F%, 2002-$ 'acă ar fi să comparăm ponderea
femeilor ucise de către partenerii de cuplu cu ponderea &ăr&aţilor uci"i de către partenere,
în 2tatele 0nite, doar :< dintre &ăr&aţii uci"i între 1/;H-1//H fuseseră victime ale
11
partenerei de cuplu ,soţie sau prietenă-, în timp ce în )ustralia procentul &ăr&aţilor uci"i
de parteneră este de =,H<, între 1/=/-1//H ,4F%, 2002-$
8n Eomânia, potrivit -ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de
M!nc1, H< din e"antionul naţional a răspuns că a primit o palmă sau lovituri cu piciorul
de către un mem&ru al familiei, :< au fost ameninţaţi cu moartea de cineva din familie,
iar =< au fost ameninţaţi frecvent cu &ătaia ,Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001-$
____________________________________________________________________
Eata violenţei asupra femeilor între 20-5/de ani în Eomânia, pe tipuri de violenţă
____________________________________________________________________
Kipul de violenţă Lrocent ,<-
Ansulte "i ameninţări ver&ale 10,H
=
Panta! emoţional susţinut :,1
/
Violenţa psi+oloică ,inclusiv socială "i economică-
din care +ărţuirea psi+oloică
11,:
)resiunea fi#ică 5,H
Violenţa se3uală 1,=
>umărul de ca#uri H2:
2ursa* -ercetarea .aţional1 privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1
Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001
8n demersul de operaţionali#are a conceptului de violenţă fi#ică e3istă un de#acord al
speciali"tilor "i al !uri"tilor( din prisma încadrării comportamentelor în reistrul violenţei
fi#ice, se discută încă includerea pălmuirii alături de acte, cum ar fi folosirea unui cuţit sau
pistol$ 8n ca#urile de violenţă sau a&u# fi#ic s-a constatat că este asociată în ma!oritatea
ca#urile forma de violenţă ver&ală( cele mai întâlnite forme sunt poreclele care transformă
femeia în o&iect, astfel că, violenţa asupra partenerei este percepută de către aresor ca
violenţă asupra o&iectului creat ,Cam&ert 5 .irestone, 2000-$ 'e asemenea, deradarea
personalităţii femeii prin utili#area violenţei ver&ale, în ca#ul a&u#ului fi#ic, face ca
femeia să !ustifice acţiunile partenerului violent prin re"eli personale sau prin
incapacitate de a-"i e3ercita rolurile în cuplu$
=
8ntre&ările pe &a#a cărora a fost estimat acest tip de violenţă sunt* s-a întâmplat în familie în mod frecvent Nsă vă
insulte, în!ureO, Nsă vă spună în mod frecvent că nu sunteţi &ună de nimicO, Nsă vă ameninţe cu &ătaiaO , -ercetarea
.aţional1 privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1, 2001-
/
8ntre&ările pe &a#a cărora a fost estimat acest tip de violenţă sunt* s-a întâmplat în familie Nsă vă "anta!e#eGameninţe
în mod repetat că se desparte de dv$O "i Nsă vă acu#e de infidelitate fără motivO , -ercetarea .aţional1 privind
Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1, 2001-
12
_______________________________________________________________________
Lro&lema violenţei fi#ice
Violenţa fi#ică este apreciată de =;< dintre europeni ca fiind o pro&lemă foarte serioasă în timp ce
numai 0$1< aprecia#ă că forma de violenţă fi#ică nu este o pro&lemă serioasă$ Cel mai înalt scor a fost
atins de 2uedia "i Arlanda ,1$/:-, în timp ce scorul cel mai scă#ut a fost atins de către .inlanda "i
Jermania de 9st ,1$;;-, urmate de 'anemarca ,1$;=- "i Cu3em&ur ,1$;/-$
_______________________________________________________________________
Qara 8n foarte mare
măsură serioasă
8n mare măsură
serioasă
>u este
serioasă
'eloc seriosă >u "tiu
6 =5$: 12$5 1$1 0$1 0$H
'R ;=$H 1/$1 1$1 0$0 1$0
4' =2$; 11$; 1$/ 0$0 1$H
' =1$5 1:$/ 1$= 0$0 1$H
%' ;;$0 1/$5 1$5 0$2 1$=
JE /0$1 =$= 0$; 0$2 0$2
9 /1$: =$0 0$1 0$0 0$2
. =/$/ /$2 0$2 0$1 0$5
AEC /1$2 H$1 0$1 0$0 0$H
A ==$: 10$; 0$5 0$0 0$5
C ;=$; 1=$5 1$1 0$0 1$H
>C =1$/ 1:$; 0$5 0$0 0$/
) =0$= 1H$H 1$5 0$0 1$1
L ;0$0 2;$1 2$2 0$1 0$;
.A> ;=$/ 1;$2 2$/ 0$1 0$/
2 /1$/ 5$: 0$5 0$0 0$1
0R =/$; =$2 0$; 0$2 1$1
2ursa* 9uro&arometru 51$0
9uropeans and t+eir vie?s on domestic violence aainst ?omen ,1///-
'ate colectate vi#ea#ă ţările mem&re al 0niunii 9uropene
2tudiul panel reali#at de >ational Eesearc+ Council ,20)- ca "i Eaportului
Dondial al 2ănătăţii arată că de"i studiile reali#ate până acum, privind violenţa în familie,
au fost focali#ate cu precădere asupra violenţei fi#ice, continuă să e3iste lipsa unui acord
al speciali"tilor asupra definiţiei "i modalităţilor de măsurare a violenţei fi#ice$
'e#voltarea unor instrumente de măsurare a violenţei fi#ice se impun în special din cau#a
de#acordului asupra conţinutului definiţiei violenţei( multe dintre definiţiile utili#ate de
către cercetători, ca "i definiţiile întâlnite în leislaţie, cuprind o amă lară de
11
comportamente( violenţa fi#ică poate fi încadrată de la forme relative minore, cum ar fi
pălmuirea, la forme e3treme care produc moartea$ 'e asemenea, încadrarea culturală a
violenţei impune claritate asupra actelor violente accidentale sau intenţionate$
Lână acum cel mai cunoscut instrument de măsurare a violenţei fi#ice este
Conflict 2actic Scale
10
,CK2- ,2traus, 1/;/, 1//0-, de#voltată în 2tatele 0nite$ CK2 este
concepută su& forma mai multor su&-scale care să măsoare violenţa fi#ică "i ver&ală
precum "i acţiunile desfă"urate în cursul conflictului, inclu#ând indicatori de măsurare a
a&ilităţilor de neociere$ 2u&scala privind aresiunea fi#ică, spre e3emplu, este concepută
în a"a fel încât să fie posi&ilă măsurarea frecvenţei "i severităţii unor acţiuni specifice de
violenţă fi#ică în familie ,inclu#ând itemi de măsurare a violenţei asupra femeii "i
violenţei asupra &ăr&atului în relaţia de cuplu, a violenţei asupra copilului "i asupra
persoanei vîrstnice-$ CK2 poate fi folosită pentru măsurarea violenţei pe o perioadă lună
de timp sau în ultimele 12 luni$ CK2 este limitată prin faptul că nu face referire la conte3
sau consecinţele violenţei$ % nouă versiune a CK2 a fost ela&orată "i denumită CK22(
această versiune include noi aspecte ale violenţei cum ar fi a&u#ul se3ual$ 2u&scalele CK2
"i CK22 pot fi folosite împreună sau independente unele de altele ,9lls&er, 2000-$ 8n
9uropa nu au fost de#voltate scale de măsurare a violenţei fi#ice$ Da!oritatea
cercetătorilor au adaptat "i validat Conflict Kactic 2cale pentru diferite evaluări$
8n ceea ce prive"te forma violenţei psi+oloice asupra femeii în relaţia de cuplu, putem
spune că, datorită vi#i&ilităţii scă#ute a modului de manifestare dar "i a posi&ilităţilor de a
identifica consecinţele asociate, puţini cercetătorii au reali#at studii pentru înţeleerea
mecanismelor violenţei psi+oloice, comparativ cu interesul pentru studiile privind
violenţa fi#ică$ Cercetările asupra tipurilor de violenţă cel mai des semnalate de către
victime sau de către persoane din antura!ul victimei au arătat că nu e3istă ca#uri de
semnalare a violenţei psi+oloice în relaţia de cuplu( formele de violenţă psi+oloică sunt
adesea identificate în ca#urile semnalate de violenţă fi#ică sau se3uală$
10
Andicatorii scalei sunt* aruncarea cu o&iecte asupra altei persoane( &ruscarea unei persoane prin a o
împineG#âlţâi( pălmuirea( lovirea cu piciorul( lovirea cu o&iecte( &ătaia( asfisierea( ameninţarea sau
rănirea cu cuţitul sau pistolul(

1:
_____________________________________________________________________
Lro&lema violenţei psi+oloice
Violenţa psi+oloică este apreciată ca o pro&lemă foarte serioasă de către H5< dintre europeni$ 'oar
0,1< aprecia#ă această formă de violenţă ca fiind deloc serioasă$ Cea mai înaltă rată a aprecierii
violenţei psi+oloice ca o pro&lemă foarte serioasă este Arelanda cu 1$=1 în timp ce Lortualia are
rata cea mai scă#ută dintre ţările 09 ,1,1=-$ Vârsta, educaţia, ocupaţia "i venitul nu au avut influenţă
semnificativă asupra răspunsurilor$ 2emnificativ poate fi considerat faprul că persoanele vârstnice "i
persionarii au avut cel mai scă#ut scor$
_____________________________________________________________________
Qara 8n foarte mare
măsură serioasă
8n mare măsură
serioasă
>u este
serioasă
'eloc seriosă >u "tiu
6 H;$0 2;$1 :$5 0$2 0$/
'R H:$; 10$H 2$/ 0$2 1$5
4' 5=$; 1:$/ :$0 0$0 2$1
' 5;$2 15$H :$: 0$1 2$1
%' 51$; 1=$1 5$/ 0$5 1$2
JE ;:$/ 20$1 1$0 0$1 1$5
9 ;H$1 20$; 1$; 0$0 1$1
. HH$1 2=$0 1$5 0$= 1$:
AEC =1$: 15$/ 0$: 0$0 2$1
A H1$2 11$: 5$5 0$1 1$H
C HH$5 2;$/ 1$; 0$2 1$;
>C ;1$: 2:$2 1$1 0$0 1$1
) H1$0 2H$2 H$1 0$= 1$=
L :H$: :1$0 =$: 0$2 2$0
.A> 52$H 1/$1 ;$1 0$2 1$1
2 ;5$= 22$1 1$1 0$1 0$5
0R H;$0 2H$H 1$5 0$1 2$H
2ursa* 9uro&arometru 51$0
9uropeans and t+eir vie?s on domestic violence aainst ?omen ,1///-
'ate colectate vi#ea#ă ţările mem&re al 0niunii 9uropene
8n ultimii ani, violenţa psi+oloică a intrat în atenţia speciali"tilor "i o serie de
cercetări au fost orientate spre definirea "i identificarea efectelor acestei forme de violenţă
asupra victimelor, apreciindu-se c+iar că violenţa ver&ală "i psi+ică este mult mai
dăunătoare decât violenţa fi#ică$ Violenţa psi+oloică a fost definită ca inclu#ând acele
acte care provoacă suferinţa psi+ică însă nu a fost ela&orat un reistru al conduitelor care
să conture#e forma violenţei psi+oloicice ,DcJee "i 4olf, 1//1-$
Cercetătorii în domeniul psi+oloiei "i sănătăţii mentale aprecia#ă că violenţa acoperă
o amă lară de comportamente, care include în multe situaţii formele de violenţă ver&ală
"i psi+ică$ K+e >ational Committee on .amilB Violence of t+e >ational Anstitut of Dental
15
Felt+ ,1//2-, în urma interviurilor cu victimele violenţei privind e3perienţele pe care
acestea le-au trăit, au inclus în definiţia violenţei orice acţiune care poate dăuna fi#ic "i
psi+ic, cum ar fi* constrânerea se3uală, intimidarea fi#ică, restrânerea activităţilor
normale sau a li&ertăţii "i împiedicarea accesului la resurse$
Lrin in+i&area capacităţii victimei de a se apăra, violenţa psi+oloică pare să fie mai
eficientă în menţinerea controlului asupra victimei decât violenţa fi#ică$ 8n ca#ul violenţei
fi#ice victima percepe clar forma de atac din partea partenerului violent "i se apără prin
diferite strateii, pe când vitimele a&u#ului psi+oloic percep mai reu forma de violenţă
din actele partenerului "i deseori nu reacţionea#ă$ Lentru a menţine controlul asupra
femeii, deseori actele de violenţă psi+oloică sunt împletite cu acţiuni de iu&ire, ceea ce
crea#ă o confu#ie a femeii asupra propriei persoane "i asupra capacităţii ei de a anali#a
acţiunile partenerului ,.ollinstad 5 'eFart, 2000-$
Violenţa psi+oloică este pre#entă pe tot parcursul de#voltării "i manifestării violenţei
asupra femeii în relaţia de cuplu "i afectea#ă atât modul în care femeia percepe violenţa "i
se percepe pe sine, cât "i capacitatea femeii de a răspunde la violenţă sau de a se separa de
partenerul violent$ 2tudiile au arătat că* ,1- violenţa psi+oloică precede deseori alte
forme de violenţă( istoria multor ca#uri arată că în primii ani după căsătorie este
de#voltată mai întâi forma psi+oloică a violenţei după care violenţa escaladea#ă în forma
fi#ică sau se3uală ,%SCearB, Dalone 5 KBree, 1//:-$
2tudiile au arătat însă că violenţa psi+oloică poate fi pre#entă "i independent de alte
forme de violenţă$ .ollinstad "i col$ ,1//0- aprecia că cea mai întâlnită formă de
violenţă psi+oloică este ridiculi#area femeii ceea ce duce la devalori#are personală "i la
capacitatea redusă de a face faţă ulterior a&u#ului fi#ic sau se3ual
11
( ,2- violenţa
11
6a#ându-se pe declaraţiile victimelor violenţei în cuplu, .ollinstad "i cola&oratorii săi au încadrat
următoarele cateorii de comportamente în a&u#ul psi+oloic* atacul ver&al cum ar fi ridiculi#area,
+ărţuirea ver&ală "i poreclirea, care sunt folosite pentru a determina o femeie să se aprecie#e ca fără
valoare personală, astfel încât aceasta să poată fi ţinută su& controlul aresorului( i#olarea "i separarea
femeii de mediul social sau refu#ul accesului acesteia la orice tip de resurse, fapt ce îi limitea#ă
independenţa( elo#ia e3tremă sau posesivă cum ar fi controlul e3cesiv asupra comportamentului femeii,
acu#area repetată referitoare la infidelitate sau controlul relaţiilor sociale ale acesteia( ameninţarea ver&ală
că va fi a&u#ată, tortura indirectă asupra femeii însă"i sau asupra copiilor acesteia sau rudelor(
ameninţarea repetată privind divoţul sau ameninţarea cu relaţii e3tracon!uale în ca#ul în care soţia nu
respectă dorinţele soţului( afectarea sau distruerea &unurilor femeii
1H
psi+oloică însoţe"te alte forme de violenţă( diferite forme de manifestare a violenţei
psi+oloice sunt semnalate în ca#urile de violenţă fi#ică sau se3uală ,.ollinstad "i col$,
1//0( .ollinstad 5 'eFart, 2000( 4al7er, 1/;/( 6ro?ne, 1/=;( Fart and 6rassard,
1//1( 2a&ourin "i col$, 1//1-( ,1- violenţa psi+oloică continuă "i după ce alte forme de
violenţă au încetat în ca#ul separării femeii de partenerul violent, iar consecinţele violenţei
psi+oloice sunt pre#ente pe termen lun afectând starea de sănătate "i funcţionalitatea
psi+osocială a femeii ,Cauer, 1//5-$
Lentru violenţa psi+oloică au fost de#voltate scale de măsurarea doar în 2tatele 0nite$
2calele de măsurare a violenţei au fost de#voltate fie pe &a#a unor teorii referitoare la
violenţă, fie pe &a#a mărturiilor vitimelor care au fost identificate de către serviciile de
specialitate$ Cea mai cunoscută scală de măsurare a violenţei psi+oloice folosită în
2tatele 0nite este 2(e !sic(ological 3altreatent of 4oen &nventor5 ela&orată de
Kolman ,1/==-( scala este &a#ată pe două cateorii de factori* ver&aliGemoţionali "i
dominareGi#olare$ )u fost aduse mai multe critice acestei scale* speciali"tii au apreciat fie
că scala măsoară un comportament ca făcând parte din reistrul violenţei numai dacă
acţiunea de control "i dominare a victimei a avut succes, fie că itemii nu fac referire clară
la distincţia dintre formele violenţei psi+oloice "i un comportament interpersonal
pro&lematic, fie că nu face clar distincţia între percepţia partenerului "i percepţia
comportamentului partenerului ,.ollinstad 5 'eFart, 2000-$
% altă scală cunoscută de măsurare a violenţei psi+oloice este 2(e A%usive Be(avior
&nventor5 ,2+epard "i Camp&ell, 1//2-$ 2cala include un număr de 20 de itemi referitori
la violenţa psi+oloică ceea ce face ca această scală să acopere o sferă redusă a formelor
violenţei psi+oloice$ 0n e3emplu de scală ela&orată pe &a#a mărturiilor victimelor
violenţei este cea a lui Foffman ,1/=:-$ 8n urma interviurilor cu femeile care s-au
identificat ca fiind victime ale a&u#ului psi+oloic, Foffman a ela&orat o listă cu actele
incluse în violenţa psi+oloică$ 2cala cuprindă însă itemi pe care nu toţi cercetători îi
consideră repre#entativi pentru măsurarea violenţei psi+oloice ,.ollinstad 5 'eFart,
2000-, cum ar fi pierderea interesului femeii faţă de maria! sau insomnii datorate
înri!orării$
Cercetătorii sunt de părere că în măsurarea violenţei psi+oloice ar tre&ui considerate
varia&ilele circumstanţiale, întrucât anali#a su&iectivă a violenţei este limitată de faptul că
1;
un comportament poate avea conotaţii diferite pentru partenerii unui cuplu ,.ollinstad 5
'eFart, 2000-$ 8ntrucât impactul pe care un comportament violent poate să-l ai&ă asupra
unei persoane depinde de caracteristicile personale, cerectătorii consideră că posi&ilitatea
de măsurare standardi#ată a violenţei psi+oloice este necesară$ Cercetările arată că se
impune standardi#area măsurării violenţei psi+oloice, atât pentru că victima nu
încadrea#ă deseori atitudinile "i comportamentele în reistrul violenţei psi+oloice, dar "i
pentru că speciali"tii pot utili#a definiţii diferite ale violenţei psi+oloice ,.ollinstad 5
'eFart, 2000-$
8n ceea ce prive"te violenţa se3uală, s-au făcut modificări numeroase în ultimii ani
asupra definiţiei "i conţinutului formelor a&u#ului se3ual( până acum nu e3istă un consens
al cercetătorilor în această pro&lematică$ Ca nivelul acceptării "i aprecierii violenţei
se3uale 9uro&arometrul arată că /0< dintre europeni aprecia#ă violenţa se3uală asupra
femeii în relaţia de cuplu ca fiind o pro&lemă foarte serioasă$ 8n Eomânia, potrivit
-ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1, 1:< din
e"antionul de femei "i H< din e"antionul de victime au declarat că N$$$o femeie forţată de
partenerul ei să ai&ă relaţii se3ualeO nu este prea rav ,Centrul Larteneriat pentru
9alitate, 2001-$
2u& impactul convenţiilor internaţionale, ma!oritatea leislaţiilor care recunosc violenţa
asupra femeii în relaţia de cuplu, includ în definiţia violenţei forma de violenţă se3uală,
însă e3istă puţine ţări care au mecanisme de identificare "i măsurare a a&u#ului se3ual în
relaţia de cuplu$ 'e aceea, o dificultate ma!oră în semnalarea ca#urilor este dată de
definiţia "i înţeleerea violenţei, atât de către victimă, cât "i de către speciali"ti, din
perspectiva culturală "i socială$
___________________________________________________________________
Lro&lema violenţei se3uale
___________________________________________________________________
Qara 8n foarte mare
măsură serioasă
8n mare măsură
serioasă
>u este
serioasă
'eloc seriosă >u "tiu
6 /1$; ;$: 0$1 0$0 0$5
'R =1$/ 15$: 1$1 0$1 1$1
4' =H$= 10$0 1$2 0$1 1$H
' =H$1 10$: 1$1 0$1 1$;
%' =1$5 11$/ 1$= 0$1 2$0
JE /1$1 5$= 0$H 0$1 0$2
1=
9 /2$: ;$0 0$2 0$0 0$:
. /1$0 5$5 0$: 0$1 0$;
AEC /5$/ 1$: 0$0 0$0 0$;
A /1$H ;$1 0$; 0$1 0$5
C /0$5 H$H 0$1 0$2 1$H
>C /1$2 ;$; 0$1 0$0 1$0
) =1$: 12$: 2$2 0$H 1$:
L ;/$5 1=$= 0$/ 0$0 0$=
.A> ;/$1 1:$2 :$5 0$; 1$1
2 /5$1 :$0 0$H 0$0 0$1
0R /1$= 5$= 0$H 0$1 1$;
2ursa* 9uro&arometru 51$0
9uropeans and t+eir vie?s on domestic violence aainst ?omen ,1///-
'ate colectate vi#ea#ă ţările mem&re al 0niunii 9uropene
>u se cunoa"te numărul real al ca#urilor de violenţă se3uală "i sunt foarte puţine studiile
care tratea#ă tema violenţei se3uale în relaţia de cuplu$ Cercetătorii s-au confruntat cu o
du&lă pro&lemă în cercetarea a&u#ului se3ual* pe de-o parte e3istă o semnalare redusă a
ca#urilor de a&u# se3ual, marea ma!oritate a a&u#ului se3ual fiind identificat accidental în
consultările medicale sau constatat de către speciali"ti în urma semnalării a&u#ului fi#ic(
pe de altă parte, delimitarea lotului de persoane care leal erau victime ale a&u#ului
se3ual, de"i ele nu se considerau în acest fel$ 8n 2tatele 0nite "i De3ic, spre e3emplu, se
estimea#ă că :0-52< dintre femeile victime ale a&u#ului fi#ic au fost, de asemenea,
victime ale a&u#ului se3ual ,4F%, 2002-$ Violenţa se3uală apare, însă, "i independent de
alte forme de violenţă( astfel, în Andia, un sonda! care a inclus un număr de H000 de
&ăr&aţi arăta că 22< dintre ei au declarat că foloses violenţa se3uală asupra partenerei, iar
în )nlia ,Condra de >ord-, 21< dintre femei au declarat că au fost victime ale violului în
relaţia de cuplu( prevalenţa ca#urilor de violenţă se3uală în relaţia de cuplu arată că în
Canada =,0< dintre femei sunt victime ale violenţei se3uale, în )nlia ,4ales "i 2cotland-
1:,2<, în .inlanda 5,/<, iar în 9lveţia 11,H< ,4F%, 2002-$
)lături de violenţa fi#ică, psi+oloică "i se3uală apare în reistul violenţei, atât în
estimările speciali"tilor, cât "i în opinia pu&lică, ameninţarea cu violenţa$ 5=< dintre
cetăţenii statelor mem&re ale 0niunii 9uropene aprecia#ă ameninţarea cu violenţa ca fiind
o pro&lemă Nfoarte serioasăO( numai H< dintre ei nu o aprecia#ă ca formă de violenţă$ Cu
1$;H din : puncte ma3im, suede#ii au scorul cel mai înalt în aprecierea ameninţării cu
1/
violenţa ca fiind o pro&lemă Nfoarte serioasăO, urmaţi de irlande#i cu un scor de 1$;:
,9uro&arometrul 51$0-
% altă formă de violenţă des întâlnită este violenţa ver&ală( aceasta constă în utili#area
unor e3presii !initoare, porecle "i insulte care induc o devalori#are a femeii( femeia este
acu#ată de incompetenţă, este declarată inferioară "i lipsită de atractivitate$ 8n raport cu
radul de persistenţă "i frecvenţă, violenţa ver&ală distrue încrederea femeii în ea însă"i
"i îi afectea#ă stima de sine$ )meninţarea, spre e3emplu, este o formă de violenţă ver&ală
folosită cu scopul de a sta&ili controlul asupra femeii$ 0nii cercetători susţin că, datorită
lipsei clarităţii "i capacităţii femeii asupra relaţiei dintre acţiune "i răspuns, violenţa
ver&ală ar avea ca efect, în timp, +nv1ţarea nep!tinţei de a acţiona împotriva violenţei
,Cam&ert 5 .irestone, 2000-$
A#olarea socială "i reducerea accesului la resurse sunt forme de violenţă reăsite în
studiile naţionale în procente ridicate( aceste forme de violenţă contri&uie "i favori#ea#ă
de#voltarea "i perpetuarea altor forme de violenţă$ 8n Asrael, spre e3emplu, mai mult de
5H< dintre femeile care s-au declarat victime ale formei de a&u# fi#ic au declarat, de
asemenea, că sunt urmărite în afara locuinţei "i le sunt limitate li&ertăţile de interacţiune
cu prietenii sau vecinii ,9isi7ovits, 4insto7, 5 .is+man, 200:-$ Lotrivit
9uro&arometrului ,1///-, restricţionarea li&ertăţii este apreciată de H:< dintre europenii
din ţările mem&re ale 0niunii 9uropene ca fiind o pro&lemă Nfoarte ravăO, 2=< o
aprecia#ă ca o pro&emă Nîn mare măsură serioasăO, 5< consideră că NnuO este o pro&lemă
serioasă, iar 1< ca fiind o pro&lemă Ndeloc serioasăO$
'iferenţele în aprecierea restricţionării li&ertăţii ca fiind o pro&lemă Nfoarte
serioasăO apar în răspunsurile date de către &ăr&aţi ,5/,=<- "i femei ,H;,1<-, precum "i
între persoanele care au un loc de muncă ,H2,;<- "i persoanele care nu au un loc de
muncă ,5=,H<-$ 8n Eomânia, i#olarea socială este apreciată de :2< dintre femeile din
e"antionul naţional "i 1;< dintre femeile din e"antionul de victime ca fiind o pro&lemă
Nfoarte ravăO( 51< dintre femeile victime ale violenţei au apreciat i#olarea socială ca
fiind Ndestul de ravăO, în timp ce :5< dintre femeile din e"antionul national au răspuns
că este Ndestul de ravă ,Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001-
A%u#ul econoic este o formă de violenţă întâlnită în tipoloia formelor violenţie
dar cu o pre#enţă mai redusă$ Violenţa economică implică controlul partenerului asupra
20
deţinerii "i folosirii resurselor financiare de către femeie$ 'eseori a&u#ul economic se
manifestă prin controlul veniturilor financiare, limitarea participării la deci#iile privind
utili#area &anilor "i refu#ul de a-i pune la dispo#iţie resursele financiare necesare pentru
acoperirea c+eltuielilor de &a#ă ,Cam&ert 5 .irestone, 2000-$ Violenţa economică nu
apare în euro&arometru, dar -ercetarea .aţional1 privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l
de M!nc1 o parecia#ă între formele de violenţă întâlnite în Eomânia$ )stfel, violenţa
economică este declarată de ;2,5< dintre femei comparativ cu 2;,5< declarată de către
&ăr&aţi$ Lotrivit -ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1
femeile victime au apreciat situaţia în care N$$$un &ăr&at nu-i dă voie partenerei să
folosească &anii familieiO ca fiind foarte Nfoarte ravăO în 2/< din ca#uri, "i Ndestul de
ravăO în 5/< din ca#uri( nici una dintre femei nu a considerat această pro&lemă ca fiind
Ndeloc ravăO$ 1=< dintre acestea au răspuns că acestă formă de violenţă ar tre&ui
pedepsită prin lee ,Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001-
8n ma!oritatea ca#urilor de violenţă, însă, patternul a&u#ului include formele
asociate ale violenţei fi#ice, se3uale, psi+oloice, economice "i i#olării sociale$ 'upă ce
primul episod de violenţă s-a produs, indiferent că este un episod de violenţă fi#ică,
psi+oloică, sau se3uală, violenţa se repetă "i escaladea#ă ca frecvenţă "i severitate$
,Joo7ind, 2ullivan 5 6B&ee, 200:-$ 'eseori a&u#ul se desfă"oară pe perioade luni de
convieţuire a partenerilor de cuplu, făcând posi&ilă diversificarea "i amplificarea formelor
de violenţă$
_______________________________________________________________________________
>umărul tipurilor de violenţă în familie e3perimentate de-a lunul vieţii victimei ,femei "i &ăr&aţi-
_______________________________________________________________________________
21
34
3
18
12
6
5 1 15 2 25 3 35 4
un tip !e violenta
!oua tipuri !e violenta
trei tipuri !e violenta
patru tipuri !e violenta
cinci tipuri !e violenta
2ursa* -ercetarea .aţional1 privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1,
Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001
1111111111111111111111111111111111111111111111111111
!erspectivele teoretice de e"plicare a etiologiei violenţei
1111111111111111111111111111111111111111111111111111
'upă 1/=0, etioloia violenţei în familie "i violenţei asupra femeii în relaţia de cuplu a
primit o atenţie deose&ită, cercetătorii ela&orând o amă lară de teorii pentru a e3plica
oriinea violenţei$ 2tudiile au evidenţiat faptul că, de"i mulţi &ăr&aţi se află su& impactul
factorilor de risc pentru de#voltarea comportamentelor violente, numai o parte dintre ei
a!un violenţi( astfel, în ciuda pre#enţei factorilor de risc, individul ăse"te resurse
personale "i sociale pentru a interacţiona non-violent$ 8n e3plicarea de#voltării
comportamentului violent, cercetătorii au considerat aspectele ce ţin de structura
individuală "i socială, cum ar fi* pre#enţa unor factorilor oranici ,enetici
predispo#iţionali, de#ec+ili&ru +ormonal-, caracteristicile psi+oloice ,inclu#ând pierderea
22
controlului, impulsivitate, stress- sau aspecte ale personalităţii ,elo#ia, frica de a&andon
sau unei o structură &orderline a personalităţii- ,Dic+als7i, 200:-$
Cele mai des întâlnite modele teoretice de e3plicare a comportamentului violent
sunt* teoria învăţării sociale, teoria transeneraţională, teoria sistemului social "i modelul
ecoloic$
2eoria $nvăţării sociale ,2ut+erland, 1/:;
12
(6andura "i 4alters 1/H1
11
3 9merB 5
Caumann-6llins, 1//=- a fost deseori utili#ată de către speciali"ti pentru a e3plica
oriinile violenţei, factorii c+eie fiind învăţarea socială "i întărirea po#itivă ,Di+alic 5
9lliott, 1//;-$ Keoria susţine că tinerii învaţă din familie utili#area violenţei "i învaţă să
aprecie#e violenţa ca leitimă în re#olvarea unor situaţii ,Fenslin, 1//0, Dic+als7i, 200:-$
6andura ,1/;1-
1:
"i 4al7er ,1/;/- susţineau că învăţarea "i întărirea comportamentului
violent, ca răspuns la stres "i ca metode de re#olvare a conflictului, se face în perioada
copilăriei$ 4al7er arăta că 50< dintre persoanele care erau violente cu partenerul de cuplu
erau violente "i în alte relaţii sociale, ceea ce, considera el, întăre"te postulatul teoriei
învăţării sociale$ 8ntr-o perspectivă apropiată, teoria su&culturii volenţei ,4oflan,
1/5:-
15
arumentea#ă că anumite rupuri acceptă "i promovea#ă valori care permit
folosirea violenţei$ 8ntre arumentele teoriei su&culturii violenţei este considerată
distri&uţia ineală a prevalenţei violenţei între diferite rupuri, în special a celor din clasa
de !os$
'atele statistice nu confirmă arumentele acestei teorii$ Cimitele acestor a&ordări
sunt date de e3cluderea impactului caracteristicilor personale asupra manifestării unei
conduite violente( acest model e3plicativ nu poate răspunde, spre e3emplu, la între&area
de ce nu toate persoanele care trăiesc într-un mediu socio-cultural, sunt violente$
12
2uterland citat de I$ D$ Fenslin, N2ocial Lro&lemsO, Lrentice Fall, 1//0, p$ =-1H
11
6andura, )$ 5 4alters, F$ citaţi de I$ D$ Fenslin, N2ocial Lro&lemsO, Lrentice Fall, 1//0, p$ 21
1:
6andura, )$, ,1/;1-, )ression, ) social learnin analBsis, 9nle?ood Cliffs, >I* Lrince Fall, citat de
Cam&ert 5 .irestone ,2000-, p$5$
15
4oflan citat de A&idem I$ D$ Fenslin, N2ocial Lro&lemsO, Lrentice Fall, 1//0, p$ =-1H
21
2eoria transgeneraţională este des invocată în e3plicarea violenţei, de"i până
acum nu au fost făcute cercetări lonitudinale care să confirme postulatele teoriei$
Cercetările, de"i puţine, au evidenţiat, până acum, doar o potenţială relaţie între situaţia de
martor sau victimă a &ăieţelului "i de#voltarea comportamentelor violente la maturitate,
însă nu e3istă posi&ilitatea de a firma că toţi copiii care sunt martori sau victime ale
violenţei a!un să de#volte comportamente violente "i criminale la maturitate( limitele
cercetărilor care susţin această teorie sunt date de faptul că nu este sta&ilită o diferenţiere a
efectelor în raport de vârstele e3punerii copilului la violenţă "i în raport de statutul diferit
de martor sau victimă a violenţei$ 'e asemenea, cercetările nu au putut încă sta&ili sau
e3plica relaţia dintre situaţia de martor sau victimă a fetiţei asupra victimi#ării la
maturitate ,.antu##o 5 Do+r, 1//1-$
Cercetătorii consideră că cea mai adecvată teorie în e3plicarea oriinilor violenţei,
ca "i în e3plicarea de#voltării, manifestării, in+i&ării sau reducerii comportamentelor
violente este teoria sisteului social care operea#ă la nivel individual, familial "i social
,Dic+als7i, 200:-$
Dulte din a&ordările moderne încearcă e3plicarea oriinilor violenţei pe &a#a
odelului ecologic ,6rofen&renner, 1/=H-( a&ordarea este centrată asupra interacţiunilor
dintre personalitatea individului "i factorii sociali pre#enţi în mediul în care acesta trăie"te,
inclu#ând elementele structurilor formale "i informale$ Cercetătorii "i speciali"tii în
domeniul aprecia#ă modelul ecoloic ca fiind cel mai apropiat de o e3plicare adecvată a
violenţei prin faptul că recunoa"te interacţiunea factorilor personali, sociali, culturali "i
factorii de mediu în de#voltarea violenţei$
93istă de asemenea diverse a%ordări feiniste ale oriinii violenţei( acestea au la
&a#ă arumentaţiile privind discriminările pe &a#ă de se3 "i distri&uţia ineală a puterii
între partenerii cuplului$ Keoriile feministe au considerat iniţial că sinurul factor de
determinare a violenţei asupra femeii este superioritatea socio-culturală a &ăr&atului
asupra femeii$ 2pre e3emplu, 'o&as+ 5 'o&as+ ,1/;/
1H
, 1//2- arumentau că* ,a-
violenţa repre#intă forma sistematică de e3ercitare a controlului social "i a dominaţiei
&ăr&atului asupra femeii( ,&- prevalenţa violenţei este întâlnită în cuplurile în care &ăr&atul
1H
'o&as+ 5 'o&as+ ,1/;/- citaţi de Dic+als7i, I$F$, ,200:- în Da7in 2ocioloical 2ense %ut of Krends in
Antimate Lartner Violence$ ) social 2tructure of Violence aainst 4omen, Violence )ainst 4omen, 2ae
Lu&lication, nr$ H, p$ H5=
2:
î"i păstrea#ă o atitudine patriar+ală( ,c- menţinerea dominanţei &ăr&atului asupra femeii
este acceptată de societate, în special acolo unde leea "i o&iceiurile locului menţin o
diferenţiere a puterii între femeie "i &ăr&at$ 0lterior, datorită criticilor care susţineau
incapacitatea teoreticienilor, de orientare feministă, de a e3plica ca#urile de a&u# a femeii
asupra &ăr&atului "i ca#urile de violenţă în relaţiile les&iene prin prisma postulatelor
feministe, mulţi cercetători s-au orientat spre reândirea pro&lemei violenţei ca o
pro&lemă cu deteminare mai lară, inclu#ând valorile "i credinţele sociale( astfel, se
conturea#ă o nouă a&ordare feministă care aprecia#ă violenţa ca fiind un comportament
uman, manifestat de către o persoană pentru a menţiene controlul asupra partenerului de
cuplu$
Keoria genetică este tot mai puţin susţinută "i invocată în e3plicarea de#voltării
violenţei( teoria susţine ereditatea unor caracteristici ale personalităţii, cum ar fi
ostilitatea, susţinută de o similaritate &ioloică a mem&rilor familie$ 8n acest fel, stilul de
interacţiune poate fi păstrat de eneraţiile următoare$ Keoriile determinărilor ereditare
&ioloic sau &iopsi+ice precum "i cele ale determinărilor instinctive ale violenţei sunt tot
mai puţin invocate în a&ordările moderne ale etioloiei violenţei$ Violenţa este apreciată
astă#i ca având o determinare socio-culturală, la care contri&uie caracteristicile
personalităţii, factorii economici "i de mediu$
'e"i la nivel teoretic sunt a&andonate orientările care susţin ereditatea violenţei "i
predispo#iţia individului spre violenţă, opinia pu&lică menţine concepţia predispo#iţiei
spre violenţă, ceea ce crea#ă o atitudine de toleranţă faţă de aresori$ 9uro&arometrul arată
că H:< dintre europenii din statele mem&re ale 0niunii 9uropene aprecia#ă că cei care se
manifestă violenţi sunt predispu"i enetic spre o conduită violentă$ 2corul cel mai înalt în
considerarea predispo#iţiei spre violenţă este întâlnit în Jrecia ,==<-, Arlanda ,;=<- "i
2pania ,;1<-$ 'iferenţa de scor a fost întîlnită între studenţi ,5/<- "i persoanele casnice
,;0<- în estimarea predispo#iţiei spre violenţă ,9uro&arometru 51$0, europeans and t+eir
vie?s on domestic violence aainst ?omen ,1///-
25
______________________________________________
Focali#area e"plicaţiilor privind originea violenţei
_____________________________________________
2H
Social
Counitar
Relaţional &ndividual
- 'e#voltarea politicilor
sociale de protecţie a
victimelor violenţei
- Decanismele sociale "i
leislative de sancţionare
a violenţei
- Lrofilul social al
rolurilor femeii "i
&ăr&atului
- 2tarea societăţii
- valori#area socială a
femeii "i familiei
- interarea familiei în
reţelele sociale
- de#voltarea serviciilor
sociale
- radele de acceptare a
violenţei
- raportul pu&lic-privat
- modalităţile de
relaţionare "i de
administrare a conflictului
- >orme sociale privind
distri&uţia puterii
- >ivelul socio-economic
al familie
- Dodele de relaţionare în
familie
- Calitatea de martor
sau victimă a violenţei
în copilărie
- Latoloia individuală
- Caracteristicile
personale
- >ivelul de frustrare
"i stres
2ursa*
Dodelul a&ordării ecoloice de înţeleere a violenţei adaptat după Feise, C ,1//=-
93plicaţii privind utili#area violenţei asupra femeii în relaţia de cuplu, cuprinse în
literatura de specialitate pot fi rupate în patru cateorii*
Explicaţii focalizate pe individ şi experienţele copilăriei ,E$ 'allas 5 9$ Dclau+lin,
1/=1-
93plicaţiile focali#ate pe învăţarea comportamentelor violente ca urmare a e3perienţelor
copilăriei au la &a#ă ideea că o persoană care a e3perimentat violenţa în copilărie este
incapa&ilă să-"i controle#e emoţiile "i să de#volte relaţii interpersonale &a#ate pe
comunicare "i încredere ,Folt#?ort+-Dunroe, )$, 2tuart, J$C$, 5 Futc+inson, J$, 1//;-$
93istă suport din partea cercetătorilor pentru ideea că violenţa în eneral, "i violenţa
familială în special, este corelată cu impactul factorilor psi+oloici eneraţi din
e3perienţele copilăriei$ Dulţi cercetători au evidenţiat prin cercetările lor o relaţie directă
2;
între e3perienţele violenţei în familie, în perioada copilăriei, "i rata criminalităţii( copiii
victime ale a&u#ului au un risc siur de de#voltare a unei rute delincvente la maturitate$
,6olton, Eeic+ 5 Jutierres, 1//;( )lfaro, 1/=1( Jeller 5 .ord-2omma, 1/=:-$
DcDa+on 5 ClaB4erner ,2002-, făcând o anali#ă a acestor studii care susţin relaţia
dintre e3perienţele copilăriei "i comportamentul delicvent la maturitate, afirmă că la &a#a
e3plicaţiilor este teoria de#voltării ata"amentului la copil$ 'e#voltarea conduitei violente
la maturitate, "i la e3tremă criminalitatea, sunt puse pe seama e"uării de#voltării copilului
într-o relaţie de ata"ament cu părinţii, corelată po#itiv cu percepţia unei stări de încredere
"i armonie( în situaţiile în care această relaţie nu se de#voltă din cau#a comportamentelor
"i atitudinilor aresive ale părinţilor, sentimentul de ata"ament "i siuranţă a copilului este
afectat "i ca re#ultat copilul poate deveni ostil "i aresiv$ )cceptarea acestui model
e3plicativ al cau#elor de#ec+ili&rului în de#voltarea ata"amentului ne o&liă, susţin cei doi
autori, să anali#ăm violenţa nu doar în raport cu situaţiile de a&u# asupra copilului, ci "i cu
situaţiile în care copilul trăie"te e3perienţa ruperii de părinţi fiind plasat într-un centru de
pasament sau atunci când copilul este mutat des de la un asistent maternal la altul, precum
"i cu situaţiile cre"terii copilului în familii de#orani#ate$
93plicarea violenţei pe &a#a disfuncţiilor familiale în perioada copilăriei nu este
susţinută unanim de către cercetători( sunt, spre e3emplu, cercetători care au e3plorat
de#voltarea copilului în situaţia de divorţ a părinţilor, de separare sau deces "i care susţin
că în aceste tipuri de familii sunt pre#enţi factori care contri&uie semnificativ la
de#ec+ili&re în de#voltarea sentimentului de ata"ament, precum "i la a&u#ul sau neli!area
copilului ,4olfner 5 Jelles, 1//1-$ Le de altă parte, sunt cercetări care infirmă teoria
relaţiei dintre e3perienţele copilăriei "i de#voltarea conduitei violente la maturitate
,4idom, 1//1-$ 2traus
1;
, spre e3emplu, în urma studiilor a!une la conclu#ia că
pro&lemele psi+oloice în familiile cu un rad crescut de violenţă nu sunt mai comple3e
decât în familiile NnormaleO$
1;
2traus citat de J$ Eit#er, N2ocial pro&lemsO, Eandom Fouse, >$@$, 1/;5, p$ 15-:1
2=
)ceast nu înseamnă însă că putem e3clude pro&lemele psi+oloice apărute ca urmare
a e3perienţelor copilăriei din cadrul cau#alităţii violenţei, ci doar tre&uie să avem în
vedere comple3itatea fenomenului$ 8n studiul asupra efectelor pedepsirii copilului prin
forme de violenţă fi#ică asupra adultului de mâine, spre e3emplu, 2traus descoperă patru
consecinţe relaţionate cu construcţia "i menţinerea atitudinii copilului faţă de violenţă*
1- învaţă să asocie#e iu&irea cu violenţa atâta vreme cât părinţii care îi spun că-l
iu&esc îl "i &at(
2- învaţă că este normal să comiţi acte de violenţă asupra celorlalţi mem&rii ai
familiei(
1- învaţă că o persoană poate utili#a violenţa !stificat în anumite circumstanţe(
:- învaţă că violenţa este, în anumite circumstanţe, +nţeleas1 "i leitimă$
2traus spune însă, că ar fi o re"eală să punem întreaa cau#alitate a violenţei pe &a#a
a ceea ce s-a învăţat sau e3perimentat în familie în perioada copilăriei$ Dulte persoane
care comit acte de violenţă provin din familii care au e3perimentat forme "i rade diferite
de violenţă, dar multe persoane care au e3perimentat violenţa în copilărie nu sunt violente$
2tudiile pu&licate "i modelele e3plicative ela&orate de către cercetători cu privire la
e3perienţa violenţei în copilărie, precum "i influenţa acesteia asupra viitorului adult sunt
deseori neconcordante$ % anali#ă asupra acestor studii arată, pe de-o parte, limitarea
comple3ităţii pro&lemei copilului e3pus la violenţă
1=
la câteva aspecte care devin a3e ale
e3plicaţiilor teoretice, iar pe de altă parte devieri de la respectarea metodoloiei de
cercetare, fapt ce afectea#ă acurateţea datelor$ .antu##o 5 Do+r ,1//1- au pre#entat o
anali#ă a studii pu&licate între 1/H; – 1//=, privind efectele e3punerii copilului la
violenţă, prin compararea rupurilor de copii care au trăit în medii familiale violente cu
copiii care au trăit în medii fără violenţă
1/
$ Conclu#ia lor a fost că cercetările nu respectă
1=
Citeratura de specialitate utili#ea#ă concepte diferite pentru copilul care este martor la violenţă "i copilul
victimă a violenţei$ Kermenul de martor la violenţă se referă la situaţiile în care copilul a asistat la
episoade de violenţă, iar termenul de victimă se referă ama lară de e3perienţe pe care copilul poate să le
ai&ă atât ca martor dar "i ca ţintă a violenţei ,9dleson, I, C$, 1///-
1/
)nali#a a avut la &a#ă trei studii* ,1- .anto##o, I$ 5 CindTuist, C$, K+e effects of t+e oservin con!ual
violence on c+ildren* ) revie? and analBsis of researc+ metodoloB, Iournal of .amilB Violnece, ,1/=/-,
:G;;-/: care a cuprins o anali#ă a 21 de studii pu&licate între 1/H; "i 1/=;( ,2- Rol&o, I$E$, 6la7eB, 9$F$,
5 9nleman, '$, C+ildren ?+o ?itness domestic violence* ) revie? of empirical literature, Iournal of
Anterpersonal Violence, ,1//H-, 11G2=1-2/1 care include 2/ stduii pu&licate între 1/=/- 1//H "i ,1-
Darolin, C$, 9ffects of domestic violence on c+ildren$ 8n Violence aainst c+ildren in t+e familB and
comunitB, Kric7ectt, L$R$ 5 2+ellen&ac7, C$I$, 4as+inton '$C$, )merican LsBc+oloical )ssociation,
2/
deseori metodoloia de cercetare "i nu sunt vi#uali#ate "i con"tienti#ate limitele
cercetărilor
20
( cercetările nu ţin seama de corelarea stadiului de de#voltare al copilului cu
tipul "i radul de e3punere la violenţă în familie$ >u e3istă date care să pre#inte modul în
care este afectat un copil, martor sau victimă, prin forme diferite de violenţă ,violenţă
fi#ică, se3uală sau psi+oloică- cu stadiile de de#voltare a copilului$
Cu toate acestea, putem considera că e3istă suficiente arumente pentru a accepta
efectele neative ale violenţei în copilărie asupra viitorului adult$ 9fectele sunt însă
diferite în funcţie de mai multe varia&ile, cum ar fi* vârsta copilului, tipul de violenţă la
care este e3pus, e3istenţa altor factori de risc, statutul de martor sau victimă a violenţei "i
relaţia dintre copil "i aresor ,.antu##o 5 Do+r, 1///-$
9fectele violenţei asupra copilului pot fi urmărite prin intermediul a cinci tipuri de
indicatori* ,1- comportamentul, ,2- starea psi+oloică ,depresii, stima de sine, an3ietate-,
,1- nivelul intelectual "i performanţa "colară, ,:- de#voltarea socială ,de#voltarea
competenţelor sociale-, ,5- sănătatea mentală "i de#voltarea psi+ică$ Ee#ultatele
cercetărilor pu&licate între 1/H;-1//= au arătat că, în ceea ce privesc efectele violenţei
asupra copilului, acei copii care trăiau într-un mediu violent aveau un comportament
aresiv "i pro&leme de intreare "colară, depresii, ticuri, stima de sine scă#ută, dificultăţi
de concentrare, a&ilităţi reduse de comunicare, tul&urări de somn$ 2tudiile pu&licate în
1/=/ au arătat că atât fetiţele cât "i &ăieţii care proveneau din medii familiale violente
aveau competenţe sociale scă#ute, capacităţi reduse de re#olvare a conflictelor,
incapacitate de empati#are$ 'e asemenea, s-a constatat că efectele neative erau mai
puternice pentru copiii care aveau un du&lu statut* de martor "i victimă a violenţei$
2tudiile au scos în evidenţă faptul că efectele violenţei asupra copilului au o du&lă
dependenţă* pre#enţa factoriilor de risc "i situaţia de martor sau victimă a copilului în
episoade de violenţă$ 8n ceea ce privesc efectele diferenţiate ale statutului de martor sau
1//=G51-101 care cuprinde o anali#ă a studiilor pru&licate între 1/=1-1//=$
20
Cimitele studiilor* studiile nu au inclus frecvenţa "i formele violenţei sau anali#e lonitudinale pentru a
se vedea efectul asupra viitorului adult( copii inclu"i în aceste studii au fost numai din rândul celor care
locuiau în adăposturi - populaţia poate să nu fie repre#entativă pentru cateăria de copii e3pu"i violenţei
în familie$ Dulte studii nu au considerat vârsta ca o varia&ilă$ 2tudiile nu au urmărit în comparare,
unitatea caracteristicuilor între cele două rupe de copii pentru a fi măsurată cu acurateţe varia&ila de
violenţă$ 'oar !umătate dintre studii au urmărit ca varia&ilă numărul mem&rilor familiei$
10
victimă a violenţei asupra fetiţelor "i &ăieţilor, nu sunt date disponi&ile până acum
,.antu##o 5 Do+r, 1//1-$
Lentru a avea o confirmarea "tiinţifică a relaţiei dintre e3perinţele copilăriei "i
de#voltarea unor comportamente violente sau a unei rute delincvente la maturitate,
direcţiile de cercetare ar tre&ui să urmărească ,%sofs7B, 1///-*
 diferenţierea efectelor în funcţie de po#iţia de martor sau de victimă a copilului
"i reali#area unor studii lonitudinale care să evidenţie#e efectele asupra
viitorului adult(
 diferenţierea între efectele e3punerii copilului la violenţa în comunitate "i
violenţa în familie(
 claritate asupra acţiunii factorilor de risc care intervin în ca#urile de violenţă(
 a&ilitatea copilului de a reali#a tran#iţia de la copilărie la adolescenţă "i
maturitate(
 modul în care caracteristicile individuale ale copilului "i temperamentul au
impact asupra de#voltării conduitelor violente la vârsta maturităţii(
Explicaţii focalizate pe problemele interne familiei şi modul de alocare a puterii în
cuplu
)ceaste a&ordări e3plică violenţa în cuplu prin intermediul patternurilor interacţionale
"i a rolurilor pe care mem&rii familiei le adoptă$ 93plicaţiile corelea#ă violenţa fie cu
sc+im&ările social-economice, care au avut loc în trecutul apropiat "i care au avut
consecinţe asupra dinamicii rolurilor mem&rilor cuplului, fie cu incapacitatea de
interacţiune a cuplului$
% parte a e3plicaţiilor vi#ând pe violenţa de cuplu ca model interacţional includ
ideea că am&ii parteneri contri&uie la de#voltarea violenţei$ 2pre e3emplu, partenerii din
cuplurile care nu "i-au de#voltate te+nici de comunicare sunt vă#uţi ca responsa&ili în
eală măsură pentru violenţă întrucât nu sunt capa&ili să discute "i să neocie#e$ Lot fi
menţionate aici "i cuplurile în care soţul este impulsiv sau cuplurile în care soţia î"i acu#ă
permanent soţul de infidelitate sau de lipsa de asumare a responsa&ilităţilor în familie$ 8n
11
aceste situaţii violenţa se instalea#ă ca re#ultat al com&inaţiei structurilor personalităţilor
"i a formelor de comunicare a celor doi parteneri de cuplu ,'allos 5 DcCau+lin, 1//1-
8n cadrul aceluia"i set de e3plicaţii este susţinută perpetuarea violenţei prin
intermediul Ncercului violenţeiO* soţul poate iniţia acte de violenţă însoţită de arumente
împotriva soţiei, după care încearcă să fie Nama&ilO aducându-i flori ,o întoarcere la Nluna
de miereO-$ Dulte studii au arătat că în această situaţie relaţia de putere în cuplu, cel puţin
temporar, este sc+im&ată, femeia adoptând rolul mamei care iartă, iar &ăr&atul devenind
copil în cererea iertării$ 'allos "i DcCau+lin ,1//1- apreciau că, în acest pattern
comportamental, am&ii parteneri î"i împlinesc anumite nevoi "i de aceea atât cuplul cât "i
ciclicitatea acestor momente sunt menţinute$ Le de o parte, în această relaţie de violenţă
&ăr&atul poate fi vă#ut totodată puternic "i sla&, acesta de#voltând un comportament
violent du&lat de cererea iertării, iar pe de altă parte soţia este sla&ă din punctul de vedere
al puterii fi#ice, dar puternică din punctul de vedere al Ndreptăţii moraleO$
8n aceste ca#uri violenţa este în mare măsură un re#ultat al comportamentelor
mem&rilor cuplului decât un comportament strict individual determinat de e3perienţele
copilăriei sau structura individuală$ Comportamentul unui mem&ru al familiei este
determinat, influenţat "i menţinut de comportamentul celorlalţi$ )ceasta implică faptul că
"i victima prin atitudinea "i comportamentul ei poate provoca sau menţine unele
comportamente violente$ ,6entovim,1/=;-$ )ceastă idee a fost preluată "i de#voltată în
proramele de lucru cu victima prin care femeia este învăţată să prevină conflictele
violente "i prin aceasta manifestările violente ale partenerului$
)lte e3plicaţii privind de#voltarea violenţei asupra femeii sunt cele &a#ate pe teoria
puterii$ 8n relaţia de cuplu, termenul NputereO pare să implice o luptă între cine domină pe
cine, cine ia deci#ii "i cine dă ordine$ 8n fapt, aceasta este o descriere a familiei
tradiţionale "i pare să nu mai corespundă multor familii de astă#i$ Adeea ca un sinur
mem&ru al familiei să decidă pentru ceilalţi nu mai este considerată o practică funcţională
a familiilor moderne$
8n familiile care păstrea#ă încă elemente ale modelului tradiţional, distri&uţia puterii
între partenrii de cuplu este disproporţionată$ Cercetările au arătat că în mediile rurale,
unde modelul patriar+al al distri&uţiei puterii se păstrea#ă într-o proporţie mai mare, sunt
constatate mai multe ca#uri de violenţă ver&ală "i fi#ică enerată de plasarea femeii într-o
12
situaţie vulnera&ilă ,social, financiar etc-$ )cest tip de putere are oriine socială "i
culturală "i se referă la norme "i e3pectaţii care +idea#ă înţeleerea noastră despre cum
anume puterea tre&uie alocată în relaţia de cuplu$ Luterea socială a fost tradiţional
favora&ilă &ăr&aţilor, conferindu-le un statut superior "i autoritate în comparaţie cu
femeile$ Credinţa culturală predominantă, potrivit căreia soţul tre&uie să fie capul familiei,
a dat &ăr&atului un avanta! de putere$ 'e#ec+ili&rul puterii în relaţia de cuplu este
influenţată, pe de-o parte, de implicarea socială "i de resursele disponi&ile fiecărui
partener, iar pe de altă parte de interdependenţa dintre cei doi parteneri$ 2pre e3emplu,
femeile sunt sociali#ate să-"i definească "i susţină conceptul de sine prin intermediul
relaţiilor de familie, a"a că au tendinţa de a investi mai mult timp în alternative "i suport
faţă de cuplu, în timp ce &ăr&aţii se identifică cu rolurile sociale "i economice asociate
conceptuluide putere ,6ird, J$ 5 Delville, R-$
93plicarea violenţei în &a#a idei de superioritate a &ăr&atului faţă de femeia a
constituit iniţial te#a de &a#ă a a&ordărilor feministe care considerau violenţa ca un
re#ultat al distri&uţiei ineale a puterii în relaţia de cuplu$ Lentru a arumenta folosirea
violenţei de către femeie în relaţia de cuplu, susţinătorii feminismului invocau diferenţa
între motivele pentru care &ăr&atul "i femeia folosesc violenţa în relaţia de cuplu( &ăr&atul
folose"te violenţa atunci când simte că pierde controlul asupra partenerei de cuplu sau
pierde din autoritate, în timp ce femeia utili#ea#ă violenţa pentru a se apăra sau riposta
atunci când este atacată$ Criticaţi pentru limitarea teoriei la aspectele de en "i inorarea
ca#urilor de utili#are a violenţei de către femei, atât în relaţiile +eterose3uale cât "i în
relaţiile les&iene, susţinătorii feminismului s-au orientat tot mai mult spre includerea unor
determinanţi sociali "i culturali în ecuaţia violenţei, considerând violenţa ca o pro&lemă
umană ,Lerilla, .rnda7, Cillard 5 9ast, 2001-$ 8n ultimii ani, teoreticienii de orientare
feministă au a&andonat ideea violenţei &a#ată pe diferenţele de en "i s-au orientat mai
mult spre fundamentarea e3plicaţiilor privind violenţa pe conceptul de putere$ 9liot
,1//H-
21
arumenta că violenţa este manifestată atunci când o persoană folose"te puterea
21
9liot ,1//H- citată de Lerilla, .rnda7, Cillard 5 9ast, ,2001-
11
pentru a menţine controlul asupra partenerului$ Luterea, în acest, ca# nu mai este
considerată un re#ultat al dominanţei fi#ice a &ăr&atului sau re#ultul diferenţelor de en, ci
puterea apare ca o re#ultantă a caracteristicilor personale "i circumstanţiale$
)tât teoreticienii a&ordării femeiniste, cât "i cei ai teoriei sistemului familiei au
descoperit, în ultimii ani, evidenţe care arată că violenţa femeii "i violenţa &ăr&atului
asupra partenerului de cuplu este cantitativ "i calitativ diferită, fiind determinată de modul
de interacţiune al caracteristicilor individuale "i a impactului factorilor pre#enţi în mediul
social în care persoana s-a de#voltat ,Lerilla, .rnda7, Cillard 5 9ast, 2001-
Luterea socială se &a#ea#ă pe modele culturale diferite faţă de modul în care femeia "i
&ăr&atul se percep pe sine "i relaţia de cuplu$ 6ird "i .reeman ,1//1- au descoperit că
atunci când femeile au fost ana!ate pe piaţa muncii "i-au de#voltat încrederea "i
capacitatea de influenţă în relaţia de cuplu$ .emeile care aveau un loc de muncă
manifestau, într-o mai mare măsură, stima de sine "i foloseau te+nici manipulative în
luarea deci#iilor mai mult decât celelalte femei$ )cest aspect este determinat, însă, de
raportul dintre statutul femeii "i puterea pe care ea acceptă să o deţină "i manifestă, dar "i
de modul în care femeia aprecia#ă puterea ei ca fiind leitimă "i decide să acţione#e în
această &a#ă$ 'acă femeia menţine o atitudine tradiţională faţă de familie "i rolul său în
familie "i nu acceptă resursele po#iţiei sociale, atunci ea va e3ercita o influenţă mai mică
în relaţia de cuplu, fără a-"i utili#a resursele în direcţia influenţei în partenerului "i a
modelului de interacţiune$
Explicaţii focalizate pe structura socio-culturală şi circumstanţele sociale în care
oamenii trăiesc$
93plicaţiile focali#ate pe de#voltarea conduitelor violente su& influenţa
circumstanţelor în care oamenii trăiesc "i a patternurilor socio-culturale au la &a#ă teoria
+nv1ţ1rii prin modelare social13 acest model e3plicativ susţine că acei copii care i-au
vă#ut pe adulţi acţionând violent au tendinţa de a acţiona violent în situaţii similare
,6andura "i 4alters 1/H1
22
3 9merB 5 Caumann-6llins, 1//=-$ 2ut+erland ,1/:;-
21
a
22
6andura, )$ 5 4alters, F$ citaţi de I$ D$ Fenslin, N2ocial Lro&lemsO, Lrentice Fall, 1//0, p$ 21
21
2uterland citat de I$ D$ Fenslin, N2ocial Lro&lemsO, Lrentice Fall, 1//0, p$ =-1H
1:
de#voltat teoria privind +nv1ţarea comportament!l!i criminal$ 9l a suerat că, în
interacţiunile sociale, oamenii preiau patternul comportamental violent în acela"i mod în
care învaţă orice al comportament( astfel, oamenii învaţă te+nici de utili#are a violenţei,
motivaţiile utili#ării violenţei, atitudinea faţă de violenţă în eneral "i faţă de cei care
utili#ea#ă violenţa$
Cel mai lar răspândit cadru de e3plicare a violenţei este modelul ecoloic în
concepţia lui 6rofen&renner ,1/=H-, în cadrul căruia au fost de#voltate diverse
construcţiile teoretice privind violenţa în cuplu$ Dodelul ecoloic e3plică comportamentul
ca fiind re#ultat din interacţiunea dintre personalitatea individului "i mediul social$
Conturarea sau sc+im&area unui comportament depinde de tipul de interacţiuni cu familia,
prietenii, vecinii, precum "i de impactul credinţelor "i modelelor social "i culturale$
Dodelul ecoloic de a&ordare a violenţei este reăsit în special în domeniul proramelor
de prevenţie, furni#ând puncte de spri!in în identificarea factorilor de risc "i în crearea
cadrelor de suport în vecinătatea victimei$
)ceastă idee a de#voltării violenţei prin intermediul tipurilor de interacţiune socială
este reăsită "i în teoria lui 4oflan ,1/5:-
2:
privind s!'str!ct!ra violenţei3 4oflan
susţine că tinerii care cresc într-o su&cultură a violenţei învaţă să fie violenţi "i învaţă că
violenţa este un răspuns potrivit pentru multe pro&leme ale vieţii$
Lotrivit acestor teorii e3plicative ar tre&ui să ne a"teptăm să întâlnim o prevalenţă mai
mare a comportamentelor violente la &ăr&aţi, în raport cu femeile, "i mai mult în familiile
cu un nivel crescut de sărăcie, decât în familiile cu un nivel de trai ridicat$ 'acă statisticile
au confirmat că &ăr&aţii sunt mai mult implicaţi în acte de violenţă decît femeile "i a fost
sta&ilită o rată mai mare a violenţei &ăr&atului asupra femeii în relaţia de cuplu, relaţia
dintre diferenţele de clasă "i rata violenţei nu a fost confirmată$ 'iferenţele de clasă au
fost invocate frecvent în studiile privind prevalenţa ca#urilor de violenţă asupra femeii,
dar statisticile n-au revelat o strânsă leătură între cele două$ 2tudiile au arătat că cele mai
multe femei sărace au apelat la adăposturi, dar acest fapt nu este relevant pentru a susţine
corelarea limitativă a violenţei cu un nivel crescut de sărăcie deoarece se poate considera
că femeile cu un statut socio-economic ridicat dispun de mai multe alternative de a se
2:
4oflan citat de A&idem I$ D$ Fenslin, N2ocial Lro&lemsO, Lrentice Fall, 1//0, p$ =-1H
15
separa de un partener violent, cum ar fi* posi&ilităţi financiare pentru ac+i#iţionarea unei
locuinţe, consilieri, avocaţi etc$ ,6ird 5 Delvile-$
% a&ordare similară a violenţei este făcută de 'ur7+eim( el corela rata violenţei cu
radul de interare socio-economic al individului$ Lotrivit teoriei lui 'ur7+eim ar tre&ui
să ne a"teptăm ca violenţa să fie pre#entă mai mult în rupurile anomice "i utili#ată mai
mult de către persoanele din mediul sărac, apreciate ca fiind mai puţin interate social$
)ici apare între&area de ce &ăr&aţii sunt mai violenţi decât femeile, când ei au un succes
financiar mai mare "i sunt mai &ine interaţi în viaţa socială "i pe piaţa forţei de muncă$
Fenslim ,1//0- e3plică această situaţie prin faptul că &ăr&aţii e3perimentea#ă mai mult
stress în încercarea de a se intera social "i economic "i prin urmare comit mai multe acte
de violenţă$
.ără intenţia de a !ustifica utili#area violenţei, 'ur7+eim nume"te acest tip de violenţă
drept violenţ1 normal1 deorece, în raport cu radul de anomie pe care îl e3perimentea#ă
individul "i cu presiunea e3ercitată asupra lui pentru a se intera, violenţa devine un
răspuns normal la multe situaţii$
4$C$ Eec7less ,1/;1-
25
a e3plorat între&area de ce anumite persoane sunt violente "i
altele nu, de"i împart acela"i spaţiu socio-cultural$ 8n acest demers el de#voltă teoria
conţin!t!l!i care operea#ă în două direcţii*
- prima se referă la capacitatea individului de a face faţă presiunii interne "i e3terne
de se comporta violent(
- cea de-a doua se referă la normele "i valorile de#voltate de un rup în direcţia non-
violenţei$
4$C$ Eec7less afirma că radul de violenţă al unei persoane depinde de capacitatea
acestor două sisteme de a-l apropia sau depărta pe individ de utili#area violenţei$
VI. Explicaţii focalizate pe influenţa mass-mediei.
Dulte studii în psi+oloia socială aduc în discuţie această cateorie de factori implicaţi
în formarea comportamentului violent* informaţia mass-media$ )stă#i este de!a cunoscut
25
Eec7less citat de I$ D$ Fenslin, N2ocial Lro&lemsO, Lrentice Fall, 1//0, p$ /-1=
1H
că o persoană care vi#ionea#ă un proram KV sau cite"te un #iar î"i sc+im&ă într-un
anumit rad modul de relaţionare sau natura relaţiei cu ceilalţi$ Cercetările au arătat clar
că efectele informaţiei mass-media se reăsesc în modul în care individul se plasea#ă în
structura socială "i răspunde relaţiei cu ceilalţi$
9fectele neative ale evenimetelor violente pre#entate de către media asupra
comportamentelor copiilor au fost semnalate încă din anii UH0 ,4eiss, 1/H/, Rat# 5
.eldman, 1/H2-$ 2tudiile au relevat faptul că e3punerea copiilor la scene de violenţă îi
face potenţiali adulţi violenţi$
.aptul că adulţii sau copiii învăţa acte violente prin urmărirea proramelor KV, nu
înseamnă că le vor "i aplica$ 6er7o?it# ,1/H5,1/;0- a condus o serie de investiaţii
privind de#voltarea comportamentelor violente prin intermediul informaţiei media$ 9l a
descoperit că violenţa poate fi e3primată de o persoană care vi#ionea#ă scene violente
numai atunci când sunt îndeplinite un număr de condiţii*
1$ violenţa repre#entată de media este !ustificată de conte3t(
2$ persoana care vi#ionea#ă se află într-o situaţie fruntrantă enerată de o situaţie
similară celei pre#entate în mass-media(
1$ persoana care îi produce frustrare poate fi asociată într-un fel cu persona!ele din
pre#entarea media(
:$ &arierele interne "i e3terne faţă de violenţă sunt minime$
Koate studiile au evidenţiat că scenele violente media dau martorilor impresia nu doar
că violenţa este permisă, dar este "i încura!ată$ 8n ceea ce prive"te instiarea la violenţă,
studiile au confirmat faptul că persoanele care adoptă o conduită violentă au nevoia de a
vi#iona scene violente$
___________________________________________________________
Factorii de risc care facilitează dezvoltarea violenţei asupra femeii
_____________________________________________________________
Cunoa"terea factorilor de risc care favori#ea#ă de#voltarea violenţei în cuplu este
necesară pentru identificarea femeilor aflate în situaţii de risc sau care sunt victime ale
1;
violenţei ,Jilun, 2002- "i pentru sta&ilirea tipurilor de prorame de prevenire primară
sau secundară "i de intervenţie pentru fiecare comunitate$
.actorii care facilitea#ă de#voltarea comportamentului violent pot locali#aţi la
nivelui sistemului individual "i comunitar, la nivelul modelului structural al relaţiilor
interpersonale sau în structura credinţelor "i atitudinilor sociale$ >u e3istă până acum un
consens al cercetătorii asupra relaţiilor directe între anumiţi factori de risc "i pre#enţa
violenţei$ Citeratura de specialitate nu cuprinde o tipoloie a factorilor de risc( radul de
sărăcie, "oma!ul "i vârsta partenerilor de cuplu sunt factorii de risc reăsiţi adesea în
cercetările utimilor ani ,Dic+als7i, 200:-$
____________________________________________________________________________________
.actori asociaţi cu riscul de a de#volta o conduită violentă
______________________________________________________________________________________
.actori individuali .actori relaţionali .actori comunitari .actori sociali
 vârsta
 consumul de
alcool
 depresia
 tu&urările de
personalitate
 nivelul de
"colaritate
 veniturile mici
 statutul de
martor sau victimă a
violenţei în copilărie
 conflictul
con!ual
 insta&ilitatea
maritală
 dominanţa
&ăr&atului în cuplu
 stresul
economic
 funcţionalitatea
redusă a familiei
 sancţiuni
comunitare sla&e a
violenţei în familie
 sărăcia
 capital social
redus
 normele
tradiţionale privind
rolurile social "i
familiale de en
 valorile sociale
susţin violenţa în
familie
2ursa* 4F%, 2002, p$ /=
Cel mai important factor de risc este apreciat în literature de specialitate este statutul
de martor sau de victimă a violenţei în perioada copilărie a &ăr&atului( cercetătorii
estimea#ă că e3istă un risc mare ca femeia să fie victimă a violenţei în cuplu atunci când,
atât femeia, cât "i partenerul său au fost artori sau victie ale a%u#ului $n copilărie$
'e asemenea speciali"tii aprecia#ă că e3istă un risc crescut ca &ăieţii care au fost martori
la violenţă să de#volte la maturitate comportamente violente, iar fetele să devină victime
ale violenţei în cuplu$ )cestă relaţie rămâne însă su& semnul multor între&ări, întrucât
teoria transmiterii transeneraţionale nu este confirmată prin studii lonitudinale$ Lotrivit
1=
-ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1 2H< dintre victime
au declarat că provind din familii în care părinţii se certau des sau foarte des ,Centrul
Larteneriat pentru 9alitate, 2001-
8ntr-un studiu asupra trasmiterii transeneraţionale a violenţei, Lurvin ,2001-
susţine că e3istă un risc ma!or ca violenţa să se de#volte la eneraţiile viitoare atunci
când, pe lână statutul de martor sau victimă a violenţei în copilărie, este pre#ent un alt
factorul de risc ma!or* sărăcia$ 2peciali"tii susţin că, de"i în practică sunt întîlnite ca#uri
care confirmă faptul că violenţa asociată sărăciei favori#e#ă transmiterea
transeneraţională a modelului violenţei, la nivel teoretic nu a putut fi demostrată încă
relaţia directă dintre violenţa asupra femeii "i statutul de martor la violenţă al acesteia în
perioada copilăriei$
Cercetările arată că pe lână ace"ti doi factori ma!ori, sărăcia "i asistarea la
episoade de violenţă în copilărie, sunt asociaţi alţi factori ai conte3tului de viaţă, care pot
favori#a de#voltarea violenţei sau o pot in+i&a$ )stfel, e3istenţa serviciilor de asistare a
victimelor violenţei în apropierea victimei "i un conte3t socio-cultural activ împotriva
violenţei pot in+i&a factorii care favori#ea#ă de#voltarea violenţei$
0n alt factor reăsit deseori în studii ca fiind un factor de risc ma!or pentru
de#voltarea unor conduite violente în familie este consuul de alcool$ Lentru a putea
urmării relaţia dintre consumul de alcool "i utili#area violenţei în relaţia de cuplu tre&uie,
însă, să avem în vedere o serie de varia&ile cum ar fi* cantitatea de alcool consumată,
frecvenţa consumului, patternul comportamental, conte3tul utili#ării alcoolului,
disponi&ilitatea alcoolului, importanţa alcoolului în viaţa individului, e3perienţa
consumului "i istoria familiei consumatorului$ 8n urma studiilor care s-au făcut până astă#i
nu e3istă nici o îndoială privind consecinţele consumului de alcool asupra cre"terii
incidenţei conduitelor violente$ 8n studiile reali#ate de Lernanen ,1//1-
2H
privind efectele
alcolului asupra comportamentului, s-a constatat că aresorul consumă alcool în !umătate
din ca#urile de violenţă asupra femeii$ % conclu#ie asemănătoare întâlnim "i la C$4$
6ennett ,1//H- care, facînd o comparaţie a statisticilor din 20) privind relaţia dintre
a&u#ul de alcool "i violenţa asupra femeii în relaţia de cuplu, a!une la conclu#ia că
2H
Larnanen citat de CarrB 4$ 6ennett, 2u&stance a&use and t+e 'omestic assault of 4omen, 2ocial 4or7, Iournal of >ational
association of 2ocial 4or7ers, HG1//H, p$ :12
1/
alcoolul este primul factor de risc în de#voltarea conduitei violente$ Lotrivit -ercetarii
.aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1, în H/ dintre ca#uri aresorul
era &ăut în momentul aresiunii ,Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001-
)lcoolul este considerat un factor de risc ma!or atunci când sunt asociaţi "i alţi
factori$ Eiscul ca o femeie să fie a&u#ată de partenerul care a consumat alcool este mare
atunci când anterior au mai avut lor situaţii de a&u#$ 8ntr-o anali#ă comparativă a datelor
pu&licate în două studii naţionale, unul în Canada ,K+e Canadian Violence )ainst
4omen 2urveB-, iar celălalt în 2tale 0nite ,>ational Violence )ainst 4omen 2urveB in
t+e 0nited 2tates- privind factorii de risc în de#voltarea violenţei asupra femeii în relaţia
de cuplu, s-a constat că după cinci sau "ase episoade de violenţă, în situaţiile în care
&ăr&atul consumă alcool e3istă un risc ma3im de a-"i a&u#a soţia ,K+ompson, 2alt#man,
Io+nson, 2001-$
Eolul consumului de alcool în de#voltarea "i menţinerea violenţei asupra femeii în
relaţia de cuplu este încă controversat$ Consumul de alcool a fost asociat de către mulţi
cercetători mai dera&ă cu perioadele de separare a cuplului "i cu pierderea locului de
muncă$ 8n aceste situaţii consumul de alcool ar avea efecte numai indirect asupra
de#voltării violenţei ,Eodriue#, Casc+, C+andra, 5 Cee, 2001-$
'e"i nu toate cercetările confirmă ,Dic+als7i, 200:-, sărăcia sau venitul mic par să
fie factorii cu cel mai mare risc în facilitarea de#voltării comportamentului violent(
cercetători susţin că manifestările violente sunt mult mai frecvente în familiile cu un nivel
socio*econoic redus ,Fotalin 5 2uarman, 1//0-$ 2tudiile efectuate de Jelles 5
Cornell ,1//0- au arătat că violenţa este pre#entă în familiile în care soţul a intrat recent în
perioada de "oma! sau în familiile în care este un stres puternic datorat sărăciei$ Lotrivit
-ercetarii .aţionale privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1, numai 22< dintre
femei provind din familiile în care cineva a intrat recent în perioada de "oma! "i doar 2,5<
dintre aresori sunt "omeri ,Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001-$
Funtinton
2;
considera că violenţa, manifestată în special în perioadele de tran#iţie
socială, nu este determinată de sărăcie, ci de stările de frustrare apărute faţă de ine3istenţa
sau incapacitatea instituţiilor de a satisface noile a"teptări ale individului$ 8n acest ca#, nu
doar &ăr&aţii se află în riscul de a deveni violenţi, relaţia dintre violenţă "i apartenenţa la
2;
Funtinton, 2$, citat de Di+ăilescu, A ,2000-
:0
se3 fiind e3clusă( cercetările arată că femeile pot fi violente în aceea"i măsură ca "i
&ăr&aţii, însă manifestarea violenţei este determinată de radul de acceptare socio-
culturală ,Di+ăilescu, 2000-$
Ca între&area de ce nu toţi &ăr&aţii, care împărtă"esc acelea"i condiţii ale perioadei
de tran#iţie socio-economică sau care trăiesc în sărăcie sunt violenţi, 'utton ,1//:-
arumenta că pre#enţa com&inată a factorilor ce ţin de patoloia individuală "i nivelul
socio-economic redus facilitea#ă de#voltarea violenţei$ Lotrivit -ercetarii .aţionale
privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1, influenţa sărăciei apare ca indicator
relevant de influenţă a de#voltării violenţei( astfel, :=< dintre ca#urile de violenţă provin
din familiile în care venitul nu asiură nici strictul necesar, iar 11< dintre femeile victime
au declarat o mic"orare a venitului în ultimul an ,Centrul Larteneriat pentru 9alitate,
2001-$
'acă relaţia dintre pierderea locului de muncă "i de#voltarea unor comportamente
disfuncţionale între parteneri a fost confirmată, relaţia dintre lipsa ana!ării pe piaţa
muncii "i de#voltarea consumului de alcool sau violenţă nu a fost confirmată de către toţi
cercetătorii$ )na!area pe piaţa muncii a &ăr&atului nu a fost relaţionată direct cu lipsa
violenţei în cuplu( de e3emplu, stresul datorat condiţiilor de lucru a fost asociat cu
episoade de violenţă în cuplu$ Le de altă parte, ana!area femeii pe piaţa muncii "i
tran#iţia spre distri&uţia rolurilor, precum "i modificările apărute în modul de relaţionare
au fost asociat cu de#voltarea unor forme de violenţă asupra femeii în relaţia de cuplu
,Eodriue#, Casc+, C+andra, 5 Cee, 2001-$ Eelaţionarea manifestării violenţei cu
situaţiile în care femeia are un loc de muncă pare să fie, însă, tot mai puţin relevantă dat
fiind faptul că tot mai mult femeile au un loc de muncă c+iar înainte de de#voltarea unei
relaţii de cuplu$
8n relaţie cu a&ordările culturale apare ca factor de risc, atât pentru de#voltarea
violenţei, dar "i pentru ca#urile de violenţă e3tremă, respectarea onoarei failiei şi a
purităţii se"uale$ 2tudiile arată că sunt culturi în care femeia este &lamată, fără ca
&ăr&atul să fie condamnat ,social sau !uridic-, în ca#urile de viol( în aceste situaţii familia
prime"te tot suportul social necesar, c+iar participarea la ucidere, pentru a "tere ru"inea
familiei asociată cu violul$ 8n Aordania, spre e3emplu, H0< dintre femeile ucise, în 1//5,
:1
erau victime ale respectării onoarei familie( multe dintre ele erau omorâte de fraţi, ace"tia
fiind ac+itaţi sau primind o sentinţă minimă ,4F%, 2002-$
2tudiile au evidenţiat un procent ridicat al ca#urilor de violenţă în familiile care
păstrea#ă concepţiile tradiţionale privind statutul superior al %ăr%atului "i
leitimitatea folosirii violenţei asupra femeii în &a#a acestui statut$ Violenţa asupra femeii
care are la &a#ă principiul superiorităţii &ăr&atului faţă de femeie face parte dintr-o sferă
mai lară a manifestării violenţei în familie pe care literatura de specialitate o încadrea#ă
în conceptul de violenţă patriar+ală ,Lerilla, .rnda7, Cillard 5 9ast, 2001-( aceasta
include violenţa asupra femeii "i copilului e3ercitată în &a#a po#iţiei de lider a &ăr&atului$
Kema violenţei asupra femeii e3plicată prin intermediul concepţiei privind superioritatea
&ăr&atului asupra femeii a costituit te#a de &a#ă a a&ordărilor feministe, de"i nu doar
a&ordările feministe au inclus concepţiile tradiţionaliste în cadrul factorilor de risc în
de#voltarea violenţei în familie$
)nali#ând datele 9uro&arometrului, Jarcia ,2001- aprecia#ă că între factorii care
determină o cre"tere a prevalenţei violenţei se numără "i acei factori care crea#ă un cliat
de acceptare a violenţei$ Cipsa vi#i&ilităţii sociale a violenţei în familie, &lamarea
victimei, toleranţa socială faţă de &ăr&atul violent sunt aspecte care reduc in+i&iţia faţă de
violenţă "i fac dificile demersurile victimei de părăsire a relaţiei de a&u# sau acţiunile de
diminuare a violenţei$ 8ntr-un conte3t de pasivitate socială faţă de violenţa în familie
cre"te riscul de#voltării "i perpetuării unor modele de interacţiune violentă "i totodată
scade posi&ilitatea semnalării ca#urilor$
Eiscurile enerate de către unii dintre factorii sociali în de#voltarea violenţei în
cuplu primesc tot mai mult atenţie din partea speciali"tilor, de"i până acum nu a fost
ela&orat un model teoretic e3plicativ$ 2pre e3emplu, în 1/;H, 6lac7
2=
aducea în discuţie un
factor pe care îl considera că favori#ea#ă, într-un rad ridicat, de#voltarea
comportamentelor violente* distanţa socială$ 6lac7 definea distanţa socială ca fiind
modul în care mem&rii unei comunităţi participă unii la viaţa altora( în acest sens, este de
a"teptat ca violenţa să apară mai mult în comunităţile în care distanţa socială între
mem&rii comunităţii este mare, întrucât familiile păstrea#ă un rad mare de intimitate
2=
6lac7 ,1/;H- citat de Dic+als7i, I$F$, ,200:- în Da7in 2ocioloical 2ense %ut of Krends in Antimate Lartner
Violence$ ) social 2tructure of Violence aainst 4omen, Violence )ainst 4omen, 2ae Lu&lication, nr$ H, p$ HHH
:2
asupra pro&lemelor vieţii private$ 8ntr-o perspectivă similară, i#olarea socială a femeii
este considerată totodată formă de violenţă "i factor de risc ce facilitea#ă manifestarea "i
menţinerea comportamentelor violente în cuplu$ Cercetările au arătat e3istenţa unei relaţii
de determinare puternice între i#olarea socială a femeii "i lipsa suportului social ,9lls&er,
2000-$ -ercetarea .aţional1 privind Violenţa +n /amilie ,i la 0oc!l de M!nc1 ,2001-
arată că violenţa este mai răspândită între femeile casnice ,11<-$ 'intr-o perspectivă
opusă, 6aumartner ,1//1-
2/
a anali#at mai multe ca#uri din culturi diferite ,9tiopia,
0anda, )merica de 2ud- în care soţul locuie"te i#olat de mediul său de suport în
utili#area violenţei, de cele mai multe ori în satul soţiei( conclu#iile lui 6aumartner arată
că cu cât cre"te suportul social faţă de femeia cu atât scade riscul de producere a violenţei$
Eeţelele formale sau informale de suport pentru femeie "i lipsa i#olării sociale în
condiţiile unui mediu social care descura!ea#ă utili#area violenţei au ca re#ultat in+i&area
manifestarii atitudinilor aresive ale &ăr&atului în relaţia de cuplu$
Eeducerea accesului feeii la resurse şi servicii este alt factor care facilitea#ă
manifestarea violenţei asupra femeii în relaţia de cuplu$ Kema accesului la resurse a fost
utili#ată în special de a&ordările feministe, e3plicându-se violenţa prin discriminările de
en$ Cevinson ,1/=/-
10
susţinea că în societăţile în care nu este un acces eal al femeii "i
&ăr&atului la resursele economice "i politice cre"te riscul de a&u# asupra femeii în relaţia
de cuplu$ % arumentaţie similară este făcută de Da+a!an ,1//5-
11
( studiind a&u#ul femeii
în Andia, Da+a!an a a!uns la conclu#ia că dependenţa economică faţă de soţ "i lipsa
suportului formal "i informal faţă de femeie favori#ea#ă violenţa asupra femeii$ Eata
violenţei este apreciată de mulţi cercetători direct proporţională cu atitudinea socială faţă
ealitatea de en "i faţă de accesul femeii la resursele economice( scăderea in+i&iţiei faţă
de violenţă "i lipsa resurselor financiare limitea#ă posi&ilitatea femeii de a lupta împotriva
violenţei sau de a părăsi relaţia a&u#ivă$ 2mit+eB 5 2traus ,2001-
12
arumentau că atunci
2/
6aumartner ,1//1- citată de Dic+als7i, I$F$, ,200:- în Da7in 2ocioloical 2ense %ut of Krends in Antimate
Lartner Violence$ ) social 2tructure of Violence aainst 4omen, Violence )ainst 4omen, 2ae Lu&lication, nr$ H, p$
HH1
10
Cevinson ,1/=/- citat de Dic+als7i, I$F$, ,200:- în Da7in 2ocioloical 2ense %ut of Krends in Antimate Lartner
Violence$ ) social 2tructure of Violence aainst 4omen, Violence )ainst 4omen, 2ae Lu&lication, nr$ H, p$ HH5
11
Da+a!an ,1//5- citată de Dic+als7i, I$F$, ,200:- în Da7in 2ocioloical 2ense %ut of Krends in Antimate Lartner
Violence$ ) social 2tructure of Violence aainst 4omen, Violence )ainst 4omen, 2ae Lu&lication, nr$ H, p$ HH5
12
2mit+eB 5 2traus ,2001- citaţi de RurB, %&erfell-.uc+s 5 4oessner ,200:-, p$;H1
:1
când, la nivel social, nu este suţinută ealitatea dintre &ăr&at "i femeie în relaţia de cuplu
"i când piaţa muncii nu încura!ea#ă accesul femeii la locurile de muncă, iar sistemul de
protecţie nu furni#ea#ă resurse financiare femeii, femeile pot face foarte puţin pentru a
stopa violenţa în cuplu sau a părăsi o relaţie a&u#ivă$
2tudiile reali#ate în ultimii ani au arătat că este reu de sta&ilit acţiunea unui sinur
factor de risc asupra de#voltării comportamentelor violente$ 'e#voltarea violenţei în
relaţia de cuplu se află su& incidenţa asociată a factorilor de risc$ 8ntr-un studiu panel
reali#at de Eodriue#, Casc+, C+andra 5 Cee ,2001- în 2tatele 0nite
11
asupra factorilor de
risc în de#voltarea violenţei în familie a fost constatat că persoanele care au declarat
forme de violenţa în familie pre#entau ca indicatori consum de alcool, un număr mare de
copii "i "oma! de lună durată$ )socierea dintre numărul mare de copii "i consumulul de
alcool în familie a fost apreciată ca factor cu risc crescut în special pentru cei care nu au
un loc de muncă$ )lcoolul "i lipsa unui loc de muncă constituie un factor de risc pentru
de#voltarea violenţei, însă nu au fost identificate carateristicile personale "i sociale
asociate consumului de aclool$ 8n cadrul factorilor care reduc riscul de producere a
evenimentelor violente au fost identificaţi vârsta, satisfacţia pentru viaţa de familie ,alta
decât relaţia con!uală- "i relaţia cu prietenii$
8n ceea ce prive"te situaţia din Eomânia, datele sonda!ului de opinie reali#at în 6ucure"ti
de Jallup arată că lipsa &anilor este factorul principal care favori#ea#ă de#voltarea
violenţei asupra femeii în cuplu ,2urveB on Violence aainst 4omen in 6uc+arest, Jallup
%ranisation, 2001-$ 'in datele statistice este reu de sta&ilit dinamica acestui factor
asupra de#voltării violenţei( 9$ Mamfir "i C$ Mamfir ,2000- aprecia#ă că aravarea stării de
sărăcie a dus la o dependenţă reciprocă a mem&rilor cuplului "i a diminuat prin aceasta
posi&ilitatea femeii de a ăsi soluţii pentru protecţieGasistenţă "i diminuareGstopare a
violenţei$
______________________________________________________________________
.actori de risc în producerea violenţei
_____________________________________________________________________
11
'atele utili#ate au fost din cadrul >ational 2urveB of .amilies and Fouse+olds din 1/=; "i 1//2$ )u fost incluse un
număr de :;=0 de persoane care au reintervievate în studiul din 1//2$ Cimitele studiului sunt date de faptul că nu au
putut fi considerate caracteristicile individuale "i modul în care ele sunt asociate cu alţi factorii de risc$
::
57
5
5
4
3
3
3
2
2
3
3
/
=
1
1
5
1
2
1
2
1
0 10 20 10 :0 50 H0 ;0
lipsa &anilor
comportamentul copiilorGpro&leme
consumul de alcool
neli!area familiei de catre unul dintre parteneri
parintiiGsocrii
infidelitate
stress
elo#ia
contradictiile
lipsa comunicarii
alti factori
prima mentiune
a doua mentiune
2ursa* 2urveB on Violence aainst ?omen in 6uc+arest
K+e Jallup %rani#ation
Eomania, Dai 2001
'atele statistice pre#entate în -ercetarea .aţional1 privind Violenţa +n /amilie ,i
la 0oc!l de M!nc1 ,Centrul Larteneriat pentru 9alitate, 2001- ne a!ută să identificăm "i
alţi factori de risc care pot facilita de#voltarea violenţei asupra femeii în relaţia de cuplu
cum ar fi*
- condanarea penală a partenerului$ 'atele arată că 15< dintre femeile a căror
partener a fost condamnat penal declară că sunt sau au fost victimele violenţei fi#ice "i o
femei din #ece, care se declară victimă a violenţei fi#ice a partenerului, afirmă că
partenerul a fost condamnat cel puţin o dată( de asemenea, 15< dintre femeile care au un
partener care a fost condamnat penal afirmă că se confruntă cu forme de violenţă
economică$
- numărul de căsătorii apare în statistici ca fiind asociat cu forme de violenţă* 1/< dintre
feeile care au fost căsătorite de ai ulte ori au declara că s-au confruntat cu situaţii
de violenţă fi#ică(
:5
* tul%urările psi(ice ale aresorului pot contri&ui la de#voltarea unor forme de violenţă
psi+oloică* una din #ece femei care au fost victimele violenţei psi+oloice declară că
partenrul a fost internat înstr-un spital de psi+iatrie, iar 1:< dintre femeile al căror
partener a fost internat în psi+iatrie declară că le sunt limitate relaţiile sociale(
'atele e3istente nu ne permite identificarea varia&ilelor individuale sau sociale
asociate acestor factori în de#voltarea violenţei$
1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
Direcţii de de#voltare a politicilor privind co%aterea şi prevenirea violenţei $n
failie
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
Loliticile de com&atere "i prevenire a violenţei asupra copiiilor tre&uie să fie orientate
spre
1:
*
 recuno"terea leală "i socială a necesităţilor de de#voltare a copilului "i a
drepturilor copilului(
 cre"terea vi#i&ilităţii fenomenului violenţei asupra copiilor în spaţiul familial "i
înţeleerea, de către speciali"ti "i populaţie, a efectelor neative ale violenţei
asupra de#voltării copilului(
 preătirea adecvată a speciali"tilor pentru a interveni "i a asista copiii victime ale
violenţei precum "i familiile acestora(
 de#voltarea comunicării între servicii "i speciali"ti astfel încât să poată fi acoperite
toate situaţiile de a&u# ale copilului "i să se poată răspunde nevoilor de asistenţă(
 promovarea definiţiei a&u#ului care să includă vătămarea fi#ică, neli!area, a&u#ul
emoţional "i se3ual la care poate fi e3pus un copil în spaţiul familial(
1:
Iones, '$, Lic7ett, I$, %ates, D$ 5 6ar&or, L$, V0nderstandin C+ild )&useO, D$ Dacmillan, 1/=;, p$:2
:H
 de#voltarea, în cadrul întreii populaţii, a proramelor de prevenire a a&u#ului
asupra copilului, în special atunci când nu se cunoa"te prevalenţa violenţei în
familie$
111111111111111111111111111111111111111111111111111
Servicii pentru intervenţia $n ca#urile de violenţă $n failie
111111111111111111111111111111111111111111111111111
Lotrivit %rdonanţei /5G2001 ,art$ /-, atri&uţiile )enţiei >aţionale pentru .amilie sunt*
a- ela&orarea, fundamentarea "i aplicarea strateiei "i a proramelor în domeniul
fenomenului violenţei în familie(
&- controlul aplicării relementărilor din domeniul său de activitate "i îndrumarea
metodoloică a activităţilor unităţilor destinate prevenirii "i com&aterii violenţei în
familie(
c- finanţarea sau, după ca#, cofinanţarea proramelor specifice în domeniul apărării "i
consolidării familiei, precum "i al înri!irii "i protecţiei victimelor violenţei în familie(
d- avi#area înfiinţării centrelor pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie, a
centrelor de recuperare pentru victimele violenţei în familie "i a centrelor de asistenţă
destinate aresorilor(
e- includerea apelurilor telefonice pentru ca#urile privind violenţa în familie în cadrul
serviciului telefonic de urenţă cu număr unic de apel care funcţionea#ă potrivit leii(
f- instruirea, autori#area "i coordonarea activităţii profesionale a asistenţilor familiali(
- orani#area de cursuri de cunoa"tere a formelor de violenţă în familie, precum "i a
mi!loacelor de prevenire "i com&atere a acestora(
+- efectuarea de studii "i cercetări, ela&orarea de strateii, prono#e, reali#area "i
pu&licarea de materiale "tiinţifice "i promoţionale specifice(
i- reali#area &a#ei de date pentru estionarea situaţiilor de violenţă în familie(
!- implicarea "i spri!inirea iniţiativelor partenerilor sociali în re#olvarea pro&lemei
violenţei în familie$
1111111111111111111111111111111111111111111111111
:;
Eficienţa prograelor de protecţie a victielor a%u#ului
1111111111111111111111111111111111111111111111111
>ecesitatea informaţiilor privind eficienţa proamelor de intervenţie este susţinută de mai
multe motive
15
*
 !udecarea ca#urilor se poate finali#a cu recomandarea completului de !udecată
pentru ca aresorul să fie lăsat li&er cu condiţia ca acesta să &eneficie#e de
spri!inul proramelor de asistenţă( această deci#ie presupune o încredere în
eficienţa acestor prorame$ 9ste necesar să e3iste certitudinea sc+im&ării
conduitelor violente ale aresorului prin suportul proramelor de asistenţă(
 în anumite ca#uri victimele doresc să păstre#e relaţia cu partenerul, sperând într-o
sc+im&are a comportamentului acestuia, prin suportul proramelor de asistenţă(
 speciali"tii implicaţi în aceste prorame sunt interesaţi la rândul lor de eficienţa
proramelor pe care le de#voltă în ideea de a atine un nivel ma3im al eficienţei(
pentru speciali"ti interesul este orientat asupra modului în care acţiunile lor sunt
eficiente, pentru cine lucrea#ăGcare sunt &eneficiarii "i care elemente ale
proramului sunt mai importante$
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
!ractica de asistenţă socială $n ca#urile de a%u# asupra copilului $n spaţiul
failial
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
 anali#a necesităţii intervenţiei de urgenţă - dacă în urma investiaţiilor se
constată o situaţie de a&u# asupra copilului, asistentul social tre&uie să evalue#e
riscurile de a&u# imediat la care poate fi e3pus copilul "i să decidă dacă mediul
15
W1X 6ennett, C$ 5 4illiams, %$, Controversies and Eecent 2tudies of 6atterer Antervention Lroram 9ffectiveness,
Dinnesota Center )ainst Violence and )&use,1//=-2002,
+ttp*GG???$va?$umn$eduGfinaldocumentsGVa?netG)E_&ip$+tm
:=
familial mai este un spaţiu siur pentru copil$ )sistentul social tre&uie să fie
con"tient de pro&lemele enerate de situaţia preluării copilului din familie(
 colectarea inforaţiilor privind familia, pro&lema a&u#ului "i pro&lemele cu care
se confruntă familia$ Vor fi colectate de asemenea date privind modelele sociale "i
paternul cultural al violenţei în comunitate(
 evaluarea resurselor personale "i comunitare care pot fi folosite în intervenţie*
 anali#a datelor "i ela%orarea planului de intervenţie inclu#ând asistenţa copilului
a&u#at, a fraţilor "i surorilor acestuia precum "i a părinţilor(
 ipleentarea planului de intervenţie prin derularea acţiunilor proramate,
contactarea speciali"tilor "i a serviciilor de specialitate(
 onitori#area ca#ului pentru a fi cunoscut modul în care acţiunile planificate sunt
reali#ate, dacă serviciile mai sunt corespun#ătore nevoilor "i care sunt modificările
cerute de evoluţia ca#ului(
 evaluarea finală a eficienţei intervenţiei(
:/

Related Interests