Introducere

Evaluarea stării economice şi financiare a firmelor pe piaţa concurenţială
reprezintă o direcţie în care se îndreaptă cercetarea în domeniul microeconomic. Aceasta
presupune şi impune cu necesitate utilizarea unor metode de investigare de mare
rigurozitate ştiintifică menite a evidenţia cât mai exact gradul de stabilizare economică şi
financiară a firmelor. Numai pe aceasta baza se pot apoi elabora o serie de strategii pe
termen lung care să directioneze un anumit comportament al firmei.
Evidenţierea factorilor care au contribuit la evoluţia fenomenelor şi proceselor
economice, reprezintă un obiectiv central al conducerii firmelor, care are implicaţii
directe în dezvoltarea portofoliului de afaceri a firmelor. Aceasta se poate realiza cu
autorul unor procedee c!emate a reflecta pe de o parte factorii de influenţă a
fenomenelor economice, iar pe de altă parte, de a evidenţia contribuţia cantitativă a
acestor factori la modificarea nivelului fenomenului investigat.
"roblematica analizei financiare a agenţilor economici a constituit şi constituie un
subiect de actualitate mult discutat şi disputat în literatura economică din ţară şi
strainătate.
#ăspunzând acestor cerinţe în lucrarea de faţă am abordat unele procedee
aplicabile la nivelul firmelor, existente în literatura de specialitate.
$n prima parte a lucrării sunt prezentate concepţii teoretice cu privire la
necesitatea, rolul si obiectivele analizei economico%financiare, dupa care m%am oprit la
situatiile financiare anuale, situatii care reprezintă o premisă a efectuării analizei situaţiei
financiare a întreprinderii.
$n a doua parte a materialului este descrisă &.'. Antibiotice &.A., unul din
simbolurile industriei farmaceutice româneşti şi un pilon important al industriei ieşene (
societate pe exemplu căreia este construită cea de%a treia parte a lucrării, parte care
urmăreşte direct analiza situaţiei financiare.
)ucrarea se înc!eie prin realizarea unui prototip de sistem expert, menit să aute
managemetul întreprinderii în determinarea gradului de îndatorare a firmei.
&perăm că lucrarea să redea macar parţial importanţa şi complexitatea analizei
rentabilităţii şi riscurilor întreprinderii pe baza contului de profit şi pierdere.
Capitolul I
Analiza economico-financiară – instrument în managementul modern al
întreprinderilor
0 1.1 Conceptii privind obiectivele fundamentale ale intreprinderii
$n conceptia lui "eter *ruc+er, cea mai impunatoare figura a managementului
modern,
managementul este o ,functie esentiala a timpurilor noastre-. El elaboreaza în aceasta
privinta cinci principii fundamentale ale managementului . stabilirea obiectvelor firmei,
organizarea productiei şi a muncii, motivarea şi comunicarea, stabilirea metodelor de
masurare a performantelor, dezvoltarea capacitatii şi performantelor.
*esi radacinile managementului se pierd în negura vremurilor, maoritatea ideilor
şi teoriilor de management isi au originea în perioada revolutiei industriale, cand
dezvoltarea miloacelor de productie a dus la necesitatea unor metode de conducere mai
eficiente. $n ceea ce priveste obiectivele unei intreprinderi, în literatura de specialitate s%
au desprins doua teorii . teoria manageriala şi teoria comportista sau be!aviorista.
Aparitia şi dezvoltarea teoriei manageriale s%au efectuat în perioada de dezvoltare
a marilor intreprinderi, în cadrul carora sa constatat separarea intre societate şi
management, separare din care deriva posibilitatea managementului de a urmari
obiectivele care nu coincid, intrutotul, cu maximizarea profitului.
"otrivit scolii de gandire economică nord%americana, inteoria manageriala
obiectivele urmarite de intreprindere au evoluat în concordanta cu mutatiile care s%au
produs de%a lungul timpului în contextul economic, mutatii care au generat în lumea
stiintifica un proces de reinnoire teoretica dinamica, care au pus în criza paradigmele
precedente.
#eformularea teoriei traditionale a devenit absolut necesara în conceptia a
numerosi autori, precum E. "enrone, /. 0ournol şi #. 1anis, intrucat, în conceptia
manageriala, obiectivele intreprinderilor erau altele .
 1aximizarea 'A, sub restrictia unui cost minim (
 2ndependenta financiară a intreprinderii(
 1arirea cotei de piata a intreprinderilor, etc.
*in punct de vedere al procesului decizional, intreprinderea apare ca fiind
formata dintr%un grup de participanti la procesul decizional, cu interese diferite (
obiectivele sunt rezulatatul arbitraelor dintre scopurile diverselor grupuri de persoane
participante atat la activitatea acestei, cât şi la eliberarea şi fundamentarea deciziilor .
actionarii au drept obiectiv obtinerea de dividente ( managerul urmareste profit, excelenta
profesionala, prestigiu, cariera ( furnizorii 3 relatii stabile şi profitabilitate ( clientii 3
produse de calitate la preturi cât mai mici, salariatii 3 salarii ridicate, siguranta locului de
munca, guvernele 3 cresterea bugetului prin prelevari fiscale, alti ,actori sociali- 3
protectia consumatorilor şi calitatea mediului.
4eoria be!aviorismului sau comportista renunta la preconceptiile şi ipotezele şi
fundamentarea obiectivelor intreprinderii, pe baza observarii comportamentului
participantilor la procesul decizional. "otrivit acestei noi teorii la baza alegerii
obiectivelor trebuie sa stea urmatoarele ipoteze . rezolvarea partiala a conflictelor de
interese, limitarea incertitudinii, analiza problemelor intreprinderii şi antrenarea
salariatilor în rezolvarea acestora.
*esi urmarirea unor asemenea obiective nu garanteaza solutii ideale în
managementul intreprinderii ele dovedesc faptul ca acasta nu trebuie sa se multumeasca
cu obiective traditionale, în conditiile în care doreste continuarea activitatii. 5 comparatie
a celor doua teorii se prezinta în figura 1.
4eoria
traditionala
1aximizarea
profitului
4eoria
manageriala
1aximizarea
cifrei de
afaceri
Figura 1 Domeniul normativ al teoriei microeconomice
"rincipiul armoniei intereselor tuturor factorilor c!eie implicati în activitatea
intreprinderii este esential în supravietuirea, pe termen lung, a intreprinderii, şi trebuie sa
fie mereu operant. 6elmet &c!midt, ex%cancelar al 7ermaniei, afirma în legatura cu
aceasta coeziune de interese economice şi sociale . ,"rofiturile de astazi sunt investitiile
de maie şi locurile de munca de poimaine-.
$n concluzie, intreprinderea nu mai este considerata o organizatie birocratica, care
apare ca o structura functionala de subansamble ierar!ice ordonate, în cadrul careia
comportamentul participantilor este orientat de scopurile comune.
$n legislatia romaneasca sunt punctate urmatoarele obiective cadru ale societatilor
comerciale .
− Evolutia volumului de activitate 8'A şi volumul productiei9 (
− Evolutia rezultatelor financiare 8cresterea profitului, diminuarea
pierderilor9 (
− "rioritati ale restructurarii 8eforturi şi efecte ( volumul de investitii (
sursele de finanţare9 (
− 2mbunatatirea pozitiei intreprinderii pe piata interna şi externa (
− "regatirea privatizarii 8clasificarea situatiei patrimoniale, atragerea de
investitii, durata şi succesiunea etapelor de privatizare9.
5biectivele intreprinderii
"rocesul
decizional
Actionari
1anageri &alariati
5btinerea de
dividende
'resterea
prestigiului
'resterea
salariului
'resterea
profitului
$n concluzie, la nivelul oricarei intreprinderi se vor fixa mai multe
obiective care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii . realismul obiectivelor,
,comparabilitea- acestora, ierar!izarea lor, sa fie masurabile, datate şi esalonate.
"entru alegerea obiectivelor strategice ale unei intreprinderi se pot utiliza
diverse criterii . rentabilitatea, posibilitatea şi cerintele de dezvoltare în viitor, realismul
financiar, atitudinea actionarilor şi managerilor.
0 1.. !ecesitatea "i rolul analizei economico – financiare în
procesul decizional
1
Etapa în care traim se caracterizeaza printr%un ritm alert al sc!imbarilor, al
mutatiilor de tot felul şi nu exista, deocamdata, nici un indiciu ca el va incetini.
"refacerile care au loc afecteaza toate sectoarele de activitate, de stat şi
particulare, modifica gusturile şi cerintele consumatorilor, accelereaza introducerea
noului omologat în productie şi scurteaza intervalul dintre aparitia unei descoperiri
stiintifice sau te!nice şi aplicarea ei în practica.
$n aceste conditii, apare necesitatea ca orice organism economic sa se adapteze, sa
se transforme, sa se sc!imbe pentru a putea supravietui şi sa functioneze în mod
corespunzator.
*aca nevoia de adaptare la modificarile care au loc este evidenta, tot atat de
evident este şi faptul ca aceste modificari trebuie detectate şi cunoscute. '!iar daca se
intampla asa aceasta nu este destul. 'unoasterea trebuie facuta la timp, creandu%se
conditii pentru realizarea optima a adaptarii.
2ntre momentul cand transformarea este cunoscuta şi momentul cand sistemul
economic este pregatit sa faca fata, esta necesar ca sc!imbarile corespunzatoare sa fi fost
determinate, ca deciziile ce trebuie intreprinse sa fi fost stabilite. 4oate acestea solicita
timp şi informatii. $n acest interval de timp mediul economic nu sta pe loc, este intr%o
continua evolutie. Apar noi transformari astfel incat atunci cand noul sistem este gata sa
functioneze, datele sunt din nou modificate în organismul economic 8agent economic9
inca sa fie tot atat de neadaptat şi nepregatit.
$n acest amplu proces un rol deosebit revine cunoasterii atat în momentul
elaborarii programelor de activitate, cât şi controlului modului în care aceste programme
se deruleaza.
Acestui scop ii foloseste analiza economico 3 financiară.
'u autorul analizei economico 3 financiare se cerceteaza fenomenele şi procesele
economico 3 sociale, se descopera structura, se verificasi stabileste relatia de cauzalitate,
factorii care le genereaza, se descopera legile formarii şi desfasurarii lor, şi, pe baza
acestora se formuleaza decizii privind activitatea de viitor.
"rin cunoasterea postfaptica, curenta şi previzionala a economiei agentului
economic, a rezultatelor şi rezervelor interne, a cauzelor care le%au generat, analiza
economico 3 financiară contribuie la cunoasterea continua a eficientei utilizarii resurselor
umane şi materiale.
"rin studierea realitatii, prin prisma cauzelor care determina modificarea ei şi a
efectelor sale, se pot evidentia . corelatia dintre structura interna şi externa a fenomenelor
şi proceselor economice, corelatii dintre structura cauzala şi structura spatio%temporala.
Astfel, prin cunoasterea cauzalitatii şi a corelatiei acesteia se poate patrunde în esenta
fenomenelor şi proceselor economice.
Analiza economico 3 financiară isi propune cu predilectie cercetarea relatiilor
cauza 3 efect. $n domeniul economic studiul acestei relatii este mult mai complex decat în
alte domenii. 'aracterul complex al analizei cauza 3 efect rezulta din urmatoarele .
: Acelasi efect poate fi produs de cauze diferite (
; Efectele diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de actiuni (
< 'omplexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea
fenomenului ci şi calitatea lui (
= $n realitatea economică asistam la o imbinare a insusirilor esentiale cu cele
neesentiale, a celor stabilite, cu cele intamplatoare.
*e aici rezulta ca, analiza economico 3 financiară este necesara şi utila
"rocesului cunoasterii esentei fenomenelor, descoperirii legitatilor obiective din
economie.
Analiza economico 3 financiară este necesara conducerii agentului economic,
intrucat descopera esenta fenomenelor şi proceselor economice, cauzele modificarii lor şi
este în masura sa elaboreze solutii de prevenire şi inlaturare a cauzelor ce genereaza
situatii negative.
"e langa pregatirea şi fundamentarea deciziilor conducerii, analiza economico 3
financiară contribuie la fundamentarea programelor de activitate ale intreprinderii, la
perfectionarea indicatorilor economico 3 financiari, armonizarea activitatii economice,
controlul şi reglarea ei.
Analiza economico 3 financiară urmareste sa puna la indemana conducerii un
instrument de cunoastere şi revizuire periodica a nivelurilor de ec!ilibru în cadrul
activitatii, descoperind factorii care o influenteaza şi marimea influentei lor.
*efinirea şi delimitarea obiectului de studiu al analizei este problema centrala ca
şi în cazul celorlalte discipline stiintifice. 5biectul analizei economico 3 financiară ca şi
,gramatica a teoriei economice- il constituie ,studiul rezultatelor utilizarii resurselor
umane, materiale şi financiare din organismele economice de nivel micro>macro
economic în scopul descoperirii şi mobilizarii rezervelor, de imbunatatire a acestor
rezultate în viitor.-
*upa obiectul ei, analiza economico 3 financiară face parte din grupa stiintelor
sociale. $n cadrul stiintelor sociale exista o serie de discipline ce se preocupa, cu
prcadere, de studierea activitatilor depuse de intreprinderile economice 8&.', #. A.9.
"rintre aceste discipline se numara contabilitatea, finantele, statistica, managementul şi
respectiv analiza economico 3 financiară care ocupa un loc distinct. Analiza economico 3
financiară se diferentiaza de celelalte discipline prin modul cum abordeaza studiul
fenomenului economic. *rumul pe care%l parcurge analiza economică este invers
evolutiei reale a fenomenului cercetat.
'aracteristica acestei discipline este faptul ca ea cerceteaza nu numai activitatea
fiecarei intreprinderi, ci în egala masura poate cuprinde şi activitatea organismelor
superioare . grup de intreprinderi, ramura economică, economie nationala.
'a obiect al analizei economico 3 financiare il constituie în primul rand,
productia, ca proces, examinata sub forma procesului productiv al interdependentei şi
actiunii elementelor acestuia . forta de munca şi capitalul. 5biect al anailei economice il
poate constitui şi activitatea departamentelor economiei nationale 3 ramuri, ministere.
#ealizarea progresului te!nic, industrial şi financiar al intreprinderii se reflecta la
nivelul indicatorilor ce caracterizeaza fiecare sectiune a acestui program. )a randul lor,
indicatorii constituie elementele de studiu ale analizei economico 3 financiare. "rin
cercetarea şi analiza indicatorilor ce evidentiaza volumul resurselor antrenate, se
cuantifica masa rezultatelor economice inregistrate şi se descopera rezervele interne.
*ar analiza economico 3 financiară se infaptuieste practic, pe baza unui sistem de
indicatori ce caracterizeaza latura te!nica, cea productiva şi contabil 3 financiară a
intreprinderii.
Analiza economico 3 financiară impune o cunoastere logica a fenomenelor şi
proceselor economice. Evidentierea contradictiilor interne ale fenomenelor economice
solicita facilitatea de a deosebi lucrurile esentiale de cele neesentiale, cunoasterea cauzei
interdependentei fenomenelor, cantitative şi calitative, statice şi dinamice, etc. "rin
generalizarea celor spuse, analiza se completeaza cu sinteza care este ,o metoda
stiintifica de cercetare a fenomenelor, bazata pe trecerea de la particular la general, de la
simplu la complex ( imbinarea a doua sau mai multor elemente pentru a forma un tot. -
1.#. $ilantul – principal calcul de sinteza al contabilitatii
0ilantul, ca document de sinteza contabila, este principala sursa informationala
pentru toti tertii interesati de viata unei societati. 2nformatiile furnizate de acesta servesc
nu numai raportarii unor date obligatorii cerute de organismele publice, ci şi unei analize
financiare a activitatii desfsurate de societate.
,0ilantul constituie unul din elementele ce caracterizeaza o intreprindere-. 2nsusi
savantul matematician )uca "aciolo, în prima lucrare de contabilitate tiparita, intitulata
,&umma de Arit!metica, 7eometrie, "roportioni et "roportionalita- 8?enetia, ;@A@9
prezinta, pe langa principiile contabilitatii în partida dubla, necesitatea intocmirii
bilantului.
#eferindu%se la importanta calculelor periodice, el arata . ,*upa ce ai facut
aceasta cu gria, tu personal vei inc!iea toata 'artea mare, partida cu partida BCD-,
propunand intocmirea unui ,bilancia-, considerat de autor ,balanta de verificare a
maestrului-. *upa aparitia acestei lucrari, multi autori au adus contributii la definirea
bilantului.
*upa unii autori, bilantul, ca instrument de inc!idere periodica a gestiunii, a
aparut sub forma de inventar din cele mai vec!i timpuri pe placute de ceramica,
papirusuri etc. incepand sa fie intocmite odata cu descoperirea contabilitatii.
*in punct de vedere etimologic, se considera ca termenul de ,bilant- provine din
adectivul latin ,bilanze-, adica cu doua talere. 4ermenul apare în limba latina, inca din
secolul al ? 3 lea şi capata în limba italiana intelesul de cantar 8,bilancia-9.
$n decursul timpului, notiunea de bilant s%a dezvoltat concomitent cu evolutia
rolului şi functiilor contabilitatii, mentinandu%şi intelesul initial, de balanta cu doua talere,
aflate intr%un permanent ec!ilibru.
$n zilele noastre, notiunea de bilant se utilizeaza intr%un sens larg, generalizat,
exprimand ,rezultatul sintetic al unei activitati desfasurate intr%o perioada data-. "ornind
de la aceasta acceptiune generala, notiune de bilant a fost preluata de aproape toate
domeniile de activitate.
*in punct de vedere economic, *ictionarul Enciclopedic defineste bilantul ca
fiind ,inventatorul a tot ceea ce se poseda 8activul9 şi a tot ceea ce datoreaza o
intreprindere-.
,5biectul primordial al bilantului este de a masura averea 8patrimoniul sau
bogatia9 intreprinderii. 0ilantul este 8ar trebui sa fie9 o fotografie instantanee a
intreprinderii în ultima zi a exercitiului. *in acest motiv, consideram ca se omite o eroare
8abuz9 de limba atunci cand se vorbeste de bilantul exercitiului N şi nu de bilantul de la
=; E22.-
2ndiferent care este modul de organizare al contabilitatii adoptat, în orice
intrprindere ciclul de prelucrari contabile se desfsoara potrivit unei sc!eme identice.
Astfel, se proneste de la primirea documentelor ustificative şi se inc!eie cu elaborarea
conturilor anuale.
&c!ematic, demersul general de organizare al ciclului de prelucrari contabile se
poate reprezenta ca în sc!ema de mai os .
;. "rimirea documentelor ustificative
<. Analiza acestor documente şi inregistrarea cronologica a operatiilor în #egistrul 3 urnal
=. &istematizarea datelor în urnal şi raportarea lor în 'artea mare
@. ?erificarea inregistrarii în conturi a tuturor operatiilor. Elaborarea 0alantei de varificare
primara 8inaintea inventarierii9
F.2nventarierea generala a patrimoniului
G. 2nregistrarea operatiilor de regularizare în #egistrul 3 urnal şi sistematizarea lor în 'artea
mare
H.#edactarea celei de%a doua 0alante de verificare
I. *eterminarea rezultatului exercitiului şi repartizarea acestuia. &istematizarea datelor în
cartea mare şi intocmirea 0alantei de verificare finala
A. 2nc!iderea conturilor
;:. Elaborarea conturilor anuale 80ilant, 'ont de profit şi pierdere, Anexa la bilant, 4abloul
de finanţare9.
Figura 2.Demersul general de organizare al ciclului de prelucrari
contabile%dupa Ristea M. – “Bilantul în gestiunea patrimoniului”&
Etapele @ 3 I din demersul general de organizare a ciclului de prelucrari contabile
sunt cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea generica de ,lucrari
premergatoare 8pregatitoare9 intocmirii bilantului contabil-.
?erificarea inregistrarii în conturi a tuturor operatiilor urmareste, în primul rand,
daca toate operatiile au fost consemnate în documente ustificative şi, în al doilea rand,
daca toate documentele au fost inregistrate în contabilitate.
2ntocmirea balantei de verificare inaintea inventarierii consta în furnizarea
informatiilor cu privire la situatia scriptica a patrimoniului, care urmeaza a fi comparata
cu situatia reala determinata prin inventariere.
2nventarierea generala urmareste stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei
unitati.
&copul etapei a G%a este de a aduce datele din contabilitate la nivelul situatiei
faptic determinata prin inventariere.
*upa ce au fost contabilizate în #egistrul 3 urnal, operatiile de regularizare
mentionate anterior sunt sistematizate şi reportate în registrul ,cartea mare-, dupa care se
procedeaza la intocmirea unei noi balante de verificare 8denumita balanta conturilor dupa
inventariere9.
&tabilirea rezultatului exercitiului consta practic în inc!iderea tuturor conturilor
de c!eltuieli şi venituri. *upa inc!eierea conturilor de c!eltuieli şi de venituri,
repartizarea profitului la rezervele legale şi inregistrarea impozitului datorat bugetului, se
procedeaza la sistematizarea datelor pe conturi în ,cartea mare- şi se intocmeste balanta
de verificare finala 8care serveste ca baza pentru elaborarea bilantului9.
1.'. Contul de profit "i pierdere
'ontul de profit şi pierdere este a doua componenta a bilantului contabil şi
cuprinde . cifra de afaceri, veniturile şi c!eltuielile exercitiului grupate dupa natura
lor,precum şi rezultatul exercitiului 8profit sau pierderi9.
$n timp ce bilantul propriu%zis reflecta rezulatatul unitatii 8soldul contului ;<;9,
dar nu ofera cunoasterea operatiilor care au permis constituirea lui, contul de profit şi
pierdere ofera o recapitulare a operatiilor ce au influentat rezultatul final.
#ezultatul exercitiului este constituit din .
 5peratii provenind din activitatea normala a unitatii (
 5peratii extraordinare care nu intra direct în cadrul activitatilor normale.
&epararea c!eltuielilor şi veniturilor extraordinare de cele curente este
necesara pentru ca utilizatorii conturilor sa poata cunoaste incidenta regulilor fiscale
derogatorii de regulile contabile sau a unor operatii de natura neobisnuita, cu grad mare
de anormalitate fata de activitatile ordinare, în bilant sau contul de profit şi pierdere.
'ontul de profit şi pierdere se prezinta ca un tablou al veniturilor şi c!eltuielilor
unei perioade, avand ca finalizare rezultatul net al exercitiului. Jn asemenea rezultat este
determinat în cascada, pe urmatoarele niveluri . rezultatul curent 8alcatuit din rezultatul
de exploatare şi rezultatul financiar9, rezultatul extraordinar şi impozitul pe profit.
"rezentarea veniturilor şi c!eltuielilor se face sub forma de lista, grupate dupa
natura lor, cu date comparative pentru exercitiul inc!eiat şi pentru cel precedent.
0aza de date pentru intocmirea contului de profit şi piedere o constituie soldurile
conturilor din clasa G şi H din ultima balanta de verificare sintetica, iar un post al acestuia
poate sa corespunda unei grupe, mai multor grupe, unui cont sau mai multor conturi.
5rdinea posturilor contului de profit şi pierdere nu coincide cu cea a simbolului
conturilor din "lanul de conturi, aceasta datorandu%se necesitatii regruparii posturilor în
rubrici semnificative şi anume .
: ?enituri din exploatare, c!eltuieli pentru exploatare, rezultatul din exploatare (
; ?enituri financiare, c!eltuieli financiare, rezultatul financiar (
< #ezultatul curent al exercitiului (
= ?enituri extraordinare, c!eltuieli extraordinare, rezultatul extraordinar (
@ 2mpozit pe profit (
F #ezultatul exercitiului.
CA(I)*+,+
-tudiul cadrului .uridic/ normativ "i organizatoric al sistemului
informational – contabil al -.C Antibiotice -.A
.1 -tudiul cadrului .uridic "i normativ al sistemului contabil
$ntreprinderea, ca parte a unui sistem, influenţează şi poate influenţa celelalte
componente ale intregului, componente care prin ponderea şi consecinţele funcţionării
lor, modelează deciziile care se vor lua în interprindere. &tudiul cadrului uridic şi
normativ apare, în aceste condiţii, ca un imperativ.
)egea contabilităţii nr. I<>;AA; prevede obligaţia organizării şi conducerii unei
contabilităţi proprii de către următoarele unităţi patrimoniale. regii autonome, societăţi
comerciale, organizaţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti, organizaţii ale cooperaţiei de
consum şi de credit, 0anca Naţională a #omâniei şi organizaţiile bancare, instituţiile
publice de subordonare centrală şi locală, unităţi de asigurări sociale altele decât cele de
stat, asociaţii, fundaţii, sindicate, unităţi de cult, organizaţii obşteşti, alte persoane care au
dobândit personalitate uridică, persoane fizice care prestează activităţi independente,
autorizate pe baza decretului%lege nr.F@>;AA:, caree exercită în mod obişnuit acte de
comerţ şi sunt înmatriculate la 5ficiul #egistrului 'omerţului.
*upă ;AA: a început să se contureze şi un cadru uridic specific noilor condiţii ale
economiei de piaţă româneşti, cadru ce reglementează activitatea societăţilor comerciale,
cele mai importante acte normative fiind. )egea nr. ;F>;AA: privind transformarea
intreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale, )egea nr. <G>;AA:
privind #egistrul comerţului, )egea nr.=;>;AA: privind societăţile comerciale, )egea nr.
;;>;AA; privind combaterea concurenţei neloiale, )egea nr. @H>;AA; privind constituirea,
organizarea şi funcţionarea societătţilor comerciale din domeniul asigurărilor, )egea nr.
FI>;AA; privind privatizarea socităţilor comerciale etc.
&ocietăţile comerciale se pot clasifica după mai multe criterii. natura asocierii,
obiectul de activitate, întinderea răspunderii, numărul persoanelor asociate, provenienţa
capitalului.
Articolul < din )egea nr.=;>;AA:
;
prevede că societăţile comerciale se vor
constitui în una din următoarele forme. societăţi în nume coletiv, societate în comandită
pe acţiuni, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate cu răspundere
limitată.
;
1odificată prin )egea nr. din ;H noiembrie ;AAH, publicată în 1onitorul 5ficial, "artea 2, Nr. ==F din <I
noiembrie ;AAH
&ocietăţile în nume colectiv se caracterizează prin aceea că obligaţiile sociale sunt
garantatecu patrimoniu social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor.
4otodată, părtile sociale nu pot fi reprezentate de titluri de valoare negociale.
$n cazul societăţior în comandă simplă, obligaţii(e sociale sunt garantate cu
patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi(
comanditarii răspund numai în limita aportului lor şi nu au dreptul să se amestece în
admistrarea societăţii.
&ocietăţile în comandită pe acţiuni au caracteristic împărtirea capitalului social în
acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea
nelimitată şi solidară a asociaţilor comandataţi( părţile comandatarilor sunt separate în
acţiuni ca titluri de valoare negociabile.
&ocietatea pe acţiuni este forma tipică a societăţilor de capitaluri. Ea se
caracterizează prin aceea că obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar
asociaţii sunt obligaţi să răspundă în limita capitalului subscris, exprimat în acţiuni.
Acţiunile pot fi transmise liber terţelor persoane, nefiidKnd necesară o autorizaţie din
partea celorlalţi asociaţi.
'ontabilitatea societăţilor comerciale este organizată şi condusă în comformitate
cu dispoziţiile )egii nr. I<>;AA;, legea contablilităţii
<
.
#ăspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, potrivit acestei legi,
revine persoanei care are obligaţia gestionării patrimoniului, şi anume, admininstratorilor.
'ontabilitatea trebuie condusă în partidă dublă, înregistrările în contabilitate
efectuându%se cronologic şi sistematic, potrivit planurilor de conturi şi normelor emise de
1inisterul Linanţelor "ublice. 'a urmare a dublei înregistrări, pentru cunoaşterea situaţiei
financiare, se face diferenţa între cele două partide. debit şi credit şi se obţine soldul.
Liecare operaţiune patrimonială este supusă unei duble inregistrări. la activ şi la
pasiv, reprezentată într%un cont în registru. 'u cât activitatea comercială este mai
<
)egea nr. I< din <@.;<.;AA; privind contabilitatea 81onitorul 5ficial nr. <GF din <H.;<.;AA;9. "rin
6otărârea 7uvernului nr H:@ din <<.;<.;AA= au fost aprobate. #egulamentul de aplicare a )egii
contabilităţii nr. I<>;AA;( "lanul de conturi general, modelele registrelor şi bilanţurilor contabile şi
Normele metodologice de utilizare 81onitorul 5ficial nr. =:A bis din <<.;<.;AA=9.
"rin 5rdinul ministerului finanţelor nr. ;GH:>;AAH 81onitorul 5ficial nr. <AI din =.;;.;AAH9 s%au aprobat
principiile privind reflectarea în contabilitate a unor operaţiuni în valută, a diferenţelor de curs valutar şi a
altor operaţiuni, iar prin cel cu nr. ;<<=>;AAI 81onitorul 5ficial nr. <=H din <A.:G.;AAI9, precizările
privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind fuziunea, dizolvarea şi lic!idarea
societăţilor comerciale.
complexă, cu atât numărul de conturi este mai mare. "lanul de conturi general cuprinde
nouă clase, fiecare clasă cuprinzând subdiviziuni de conturi. 'ele nouă clase sunt. clasa
;. conturi de capital( clasa a <%a. conturi de imobilizări( clasa a =%a. conturi de stocuri şi
producţie în curs de execuţie( clasa a @%a. conturi de terţi( clasa a F%a. conturi de
trezorerie( clasa a G%a. conturi de c!eltuieli( clasa a H%a. conturi de venituri( clasa a I%a.
conturi speciale şi clasa a A%a. conturi de gestiune.
'ontabilitatea se ţine în limba română şi în monedă naţională. 'ontabilitatea
operaţiunilor efectuate în valută se va ţine în monedă naţională cât şi în valută.
$nregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de
ac!iziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz. 'reanţele şi datoriile se înregistrează
în contabilitate la valoarea lor nominală.
"rin lege se stabilesc obiectul contabilităţii patrimoniului şi modul de ţinere a
ontabilităţii.
5biectul de studiu a patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a
bunurilor mobile şi imobile, disponibilităţile băneşti, titluri de valoare, dreBturile şi
obligaţiile comerciantului, precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma
operaţiunilor patrimoniale efectuate, c!eltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de
acesta.
1odul de ţinere a contabilităţii este diferit, în funcţie de categoria bunurilor.
'ontabilitatea miloacelor fixe se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenţă.
$n cazul valorilor materiale, contabilitatea se ţine cantitativ şi valoric sau numai
valoric.
?aloarea actiunilor emise sau a altor titluri, precum şi vărsămintele efectuate în
contul capitalului subscris se reflectă distinct în contabilitate.
'ontabilitatea clienţilor şi furnizorilor , a celorlalte creanţe şi datorii se ţine pe
categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau uridică.
'ontabilitatea c!eltuielilor se ţine pe feluri de c!eltuieli, după natura lor, iar cea a
veniturilor, pe feluri de venituri, după natura lor.
"rofitul sau pierderea se stabileşte lunar, repartizarea profitului se înregistrează în
contabilitate pe destinaţii potrivit legii.
)a baza înregistrărilor în contabilitate stau înscrisurile care consemnează
operaţiunile comerciale şi care au calitatea de documente ustificative . aceste documente
angaează răspunderea persoanelor care le%au întocmit, vizat şi aprobat ori le%au
înregistrat în contabilitate, după caz.
Evaluarea elementelor patrimoniale are o importanţă deosebită pentru stabilirea
unei situaţii reale, deoarece, pe baza bilanţului, se stabilesc beneficiarii şi implicit
dividendele pentru acţionari. &ubevaluarea are ca efect distribuirea de dividende fictive şi
denaturarea gaului general al creditorilor. patrimoniul societăţii.
Acesta este şi motivul pentru care )egea nr. I<>;AA;, legea contabilităţii, a dispus
că evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii şi reflectarea acestora în
bilanţul contabil se fac potrivit normelor stabilite de 1inisterul Linanţelor. 'omerciantul
are obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului la începutul activităţii.
1inisterul Linanţelor "ublice poate să scutească de obligaţia inventarierii anuale
=
.
'omerciantul nu este obligat să conducă personal contabilitatea. Acest lucru
poate fi realizat prin reprezentantul său 8art. F: 'od 'omercial9. "otrivit legii,
contabilitatea este condusă, după caz, de directorul financiar%contabil, contabilul şef sau
altă persoană împuternicită să îndeplinească acestă funcţie. 'ontabilitatea comercianţilor
poate fi ţinută şi de persoane uridice autorizate sau de persoane uridice autorizate sau de
persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil.
#ăspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii revine administratorului
sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului. $n cazurile în care
contabilitatea nu se ţine de persoane autorizate, răspunderea revine comerciantului 8art.;;
din )egea nr.I<>;AA;9. "rincipalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt. registrul
urnal, registrul inventar şi carte mare.
Evidenţa contabilă a activităţii societăţii comerciale este reglementată şi de 'odul
comercial 3 art. << 3 =@, titlul 2? ,despre registrele comercianţilor-. Articolul << 'od
comercial instituie obligativitatea ţinerii următoarelor registre. registrul urnal, registrul
inventar şi registrul copier
@
.
=
Evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii şi reflectarea acestora în bilanţul contabil se fac
în baza normelor stabilite de 1inisterul Linanţelor "ublice8art. A din )egea nr. I<>;AA;9.
@
A se vedea &tanciu *. 'ârpeanu, drept comercial român, pag AG%AI
)egea nr.I<.;AA; nu abrogă epres dispoziţiile din 'odul comercial, dar, abrogând
orice alte dispoziţii contrare, prevederile acestuia, implicit, nu pot fi socotite în vigoare,
excepţie făcând acele dispoziţii compatibile şi concordante cu legea contabilităţii. Astfel,
nu mai există obligaţia pentru societaet de a ţine registrul copier, registrul în care
comerciantul era obligat să copieze în ordine cronologică toate scrisorile pe care le
expedia şi care aveau un conţinut comercial.
#egistrul urnal este registrul în care se înscriu operaţiuni comerciale, tot ce
primeşte şi plăteşte societatea sub orice titlu.
#egistrul inventar cuprinde inventarele în cazurile şi la termenele prevăzute de
lege.
#egistrul cartea mare este registrul de fonduri personificate, cu contabilitatea în
partidă dublă, înregistrările făcându%se sistematic. 'onform art. <= din )egea nr. I<>;AA;
3 legea contabilităţii. *acă societatea utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor
are obligaţia să asigure respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub forma
suporţilor te!nici şi controlul datelor înregistrate în contabilitate.
#egistrele de contabilitate se utilizează în concordanţă cu destinaţia lor, într%o
formă care să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor
patrimoniale efectuate.
Atât registrele cât şi documentele ustificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate se păstrează în ar!iva societăţii, potrivit legii, timp de ;: ani, cu începerea
de la data înc!eierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite.
$n cazul în care sunt utilizate sisteme de prelucrare automată a datelor,
comerciantul are obligaţia să asigure respectarea normelor contabile, stocarea păstrarea
sub forma suporţilor te!nici şi controlul datelor înregistrate în contabilitate.
$n concordanţă cu 'odul comercial 8art. =:9, )egea contabilităţii prevede că
registrele se păstrează de comercianţi timp de ;: ani, adăugând însă ca ele se predau, în
caz de încetare a activităţii, la ar!ivele statului 8art. =: alin. =9.
)egea nr =;>;AA: nu defineşte bilanţul şi nici nu reglementează conţinutul şi
modul lui de întocmire. "entru aceasta, se va face apel la legea contabilităţii.
'onform art.;< din )egea nr.I<>;AA;, obiectul patrimoniului societăţii îl
constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv a
disponibilităţilor băneşti, titluri de valoare, drepturilor şi obligaţiilor societăţii, precum şi
mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate,
c!eltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de acesta.
*ocumentul oficial de gestiune îl constituie bilanţul contabil. Acesta trebuie,
conform legii, să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei
financiare şi a rezultatelor obţinute.
0ilanţul contabil se compune din. bilanţ, contul de profit şi pierderi, anexe şi
raportul de gestiuni 8art. <H din )egea nr. I<>;AA;9.
0ilanţul se întemeiază pe bază de inventar, şi, potrivit art.I din )egea nr. I<>;AA;,
societatea are obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului la începutul
activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării sale, în cazul fuziunii sau
divizării ori încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
0ilanţul cuprinde două partide. activul şi pasiul. Liecare înscriere în bilanţ se
numeşte post. $nţelesul contabil al unor posturi este următorul. imobilizările necorporale
sunt c!eltuielile de constutuire, de mărire a capitalului social, emisiune de obligaţiuni,
c!eltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea, concesiuni, brevete, alte drepturi şi valori
similare. Aceste c!eltuieli terbuie amortizate într%un termen( imobilizările corporale sunt
bunuri destinate exploatării. terenuri, clădiri, maşini şi utilae şi altele de acest fel.
Amortizările reprezintă diminuarea valorii activului imobilizărilor, ca urmare a
deprecierii lor prin uzură fizică şi morală sau din alte cauze. Acoperirea pierderii prin noi
bunuri are drept consecinţă o diminuare a beneficiilor.
"rovizioanle se constituie pentru a preîntâmpina eventualele pierderi rezultate din
deprecierea imobilizărilor, stocurilor de producţie, a creanţelor. Mi acestea conduc la
diminuarea beneficiilor.
&ocietatea pe acţiuni este obligată să întocmească bilanţ contabil în următoarele
cazuri.
• Anual, la inc!eierea exerciţiului financiar 3 =; decembrie( bilanţ care se va
prezenta în cel mult trei luni în adunarea generală(
• $n situaţia fuziunii şi divizări, în condiţiile art. <=G şi <=A din )egea nr.
=;>;AA:(
• $n situaţia lic!idării societăţii. )ic!idatorii, imediat după intrarea lor în
funcţiune, sunt obligaţi ca împreună cu administratorii societăţii, să facă un inventar şi să
înc!eie un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii şi să le
semneze 8<@H alin.= din )egea =;>;AA:9(
• 0ilanţul final întocmit de lic!idatori după terminarea lic!idării, care arată
partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii 8art. <@< din )egea
=;>;AA:9(
• $n situaţia declanşări procedurii reorganizării udiciare şi falimentului la
cererea debitorului, cererea terbuie însoţită de bilanţ şi de pe registrele contabile curente
8art.<; din )egea G@>;AAF9.
"otrivit legii, la întocmirea bilanţului trebuie respectate următoarele reguli.
• posturile înscrise în bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate,
puse de acord cu situaţia reală a elementlor patrimoniale, stabilite pe baza inventarului(
• neadmiterea compensărilor între conturile ce se înscriu în bilanţ şi, respectiv,
între veniturile şi c!eltuielile din contul de profit şi pierderi(
• la întocmirea bilanţului terbuie respectată regula fixităţii capitalului social.
Aceasta înseamnă că, în bilanţ, capitalul social etse înscris în pasiv. 4ot la pasiv se înscrie
şi rezerva legală, iar aceste două posturi nu pot fi modificate decât ca urmare a
modificării capitalului social prin !otărârea adunării generale extraordinare. Aceste două
posturi au corespondent la activ, într%un post de profit şi pierderi, cu obligaţia menţinerii
capitalului social.
0ilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi se vor întocmi în condiţiile
prevăzute de lege, prin gria administratorilor. Aceştia sunt obligaţi să prezinte cenzorilor,
cu cel puţin o lună înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale, bilanţul
exerciţiului financiar precedent, cuc contul de profit şi pierderi, însoţit de raportul lor de
activitate şi de documentele ustificative.
'onform cu art. ;HA din )egea nr.=;>;AA:, bilanţul contabil şi contul de profit şi
pierderi rămâne la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor, în cele ;F zile care preced
întâlnirea adunării generale, împreună cu raportul administratorilor şi cel al cenzorilor,
pentru a putea fi consultate de acţionari.
$n virtutea dreptului lor de informare, acţionarii vor putea cere, pe c!eltuiala lor,
copii de pe aceste documente.
*upă ţinerea adunării generale ordinare, administratorii au obligaţia ca, în termen
de ;F zile de la data acesteia, să depună o copie de pe bilanţul contabil, însoţită de contul
de profit şi pierderi, la administraţia financiară. )e vor anexa raportul lor, raportul
cenzorilor şi procesul verbal al adunării generale.
"rocedura instituită de art. ;I: prevede, în continuare, depunerea unui exemplar
al bilanţului contabil, vizat de administraţia financiară, împreună cu celalte documente
menţionate, la 5ficiul registrului comerţului.
0ilanţul contabil anual se păstrează timp de F: de ani 8art. =: din )egea nr.
I<>;AA;9.
"entru societăţile comerciale care au o cifră de afaceri anuală de peste ;::
miliarde lei se va publica, prin gria 5ficiului registrului comerţului dar pe c!eltuiala
societăţii, un anuntând în 1onitorul 5ficial al #omâniei, partea a 2?%a, prin care se
confirmă depunerea acestor documente.
0ilanţul contabil aprobat de adunarea generală nu constituie un impediment în
exercitarea acţiunii înrăspundere împotriva administratorilor, directorilor sau cenzorilor.
Nerespectarea dispoziţiilor legale privind organizarea şi ţinerea contabilităţii
atrage răspunderea civilă, contrvenţională sau penală a administratorului. "entru
neţinerea contabilităţii în condiţiile legii, răspund , desigur, şi persoanele de specialitate.
contabilii, iar, în anumite situaţii, directorii şi cenzorii.
&ancţiunile contravenţionale pentru nerespectarea dispoziţiilor legale privind
organizarea şi conducerea contabilităţii, sunt prevăzute în )egea nr. I<>;AA; 3 legea
contabilităţii. 'onstituie contravenţiila legea contabilităţii. deţinerea de valori materiale şi
băneşti sub orice formă şi cu orice titlu, precum şi existenţa oricăror drepturi şi obligaţii
patrimoniale fără a fi înregistrate în contabilitate( primirea şi eliberarea din depozite a
bunurilor de orice fel, fără documente ustificative de intrare%ieşire( neîntocmirea
balanţelor de verificare şi nerespectarea normelor emise de 1inisterul Linanţelor "ublice
cu privire la. utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate( ar!ivare şi păstrarea
documentelor ustificative şi a documentelor contabile precum şi reconstituirea
documentelor pierdute, sustrase sau distruse, efectuarea inventarierii patrimoniului,
întocmirea, verificarea şi depunerea bilanţului contabil 8art. =I%=A din )egea nr.
I<>;AA;9.
'onstituie infracţiune de fals intelectual şi se pedepseşte, conform legii,
efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a
înregistrărilor în contabilitate, având drept consecinţă denaturarea veniturilor,
c!eltuielilor, rezultatelor financiare şi elementelor patrimoniale care se reflectă în bilanţul
contabil 8art. @: din )egea nr. I<>;AA;9. "otrivit art. <FG din )egea nr.=;>;AA:, se
pedepsesc cu înc!isoarea de la unu la F ani, administratorii şi directorii care prezintă cu
rea credinţă acţionarilor un bilanţ contabil inexact sau date inexacte asupra condiţiilor
economice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei reale. 0ancruta frauduloasă,
constând în. falsificarea, sustragerea şi distrugerea evidenţelor societăţii sau ascunderea
unei părţi din activul societăţii( înfăţişarea de datorii neexistente sau prezentarea în
registrul societăţii, în alt act sau în bilanţ a unor sume nedatorate, fiecare din aceste fapte
fiind săvârsite în vederea diminuării aparente a valorilor activelor, se pedepseşte cu
înc!isoarea de la = la ;< ani 8art. <HG din )egea nr. =;>;AA:9.
. (rezentarea generală a societă0ii
$n decembrie ;AAF la fabrica '!imică numărul < 2aşi, actualmente societatea
comercială ,Antibiotice-, se obţinea prima şară de penicilină românească. *e atunci şi
până acum au fost produse la 2asi zeci de milioane de tone de medicamente de cele mai
diverse tipuri. 'u o cifră de afacerri ce a crescut constant în ultimii ani, estimată anul
acesta la aproximativ =: de milioane de dolari, ,Antibiotice- este situată pe locul doi,
după ,&icomed- 0ucureşti ca producţie şi cotă de piaţă, la egalitate cu ,4erapia- din 'lu
Napoca. 'omform unei cercetări de piaţă realizate de 2N7 0arings, ,Antibiotice- deţinea
anul trecut o cotă de piaţă de FN raportată în unităţi valorice şi de ;@N raportată în
unităţi fizice. 4endinţa pentru anul <::= menţionată de 2N7 era crescătoare în cazul
societăţii îeşene. *in totalul producţiei de anul trecut, <:N a mers la export.
,Antibiotice- a adus anul trecut în 2aşi valută în 2aşi valută în valoare de F,G milioane de
dolari iar anul acesta se estimează ca cifra să crească la G milioane de dolari.
)a ora actuală capitalul social al fabricii de medicamente se ridică la peste =@@
miliarde de lei divizat în =@@.;I;.FF: cu o valoare nominală de ;::: de lei. &ocietatea
este listată la categoria 2 a 0ursei de ?alori încă din anul ;AAA şi are o capitalizare
bursieră F,H milioane de dolari. Acţiunile Antibiotice sunt în general acţiuni căutate pe
piaţă, volunul mediu zilnic tranzacţionat fiind în valoare de ;IF milioane de lei. "reţul
mediu al unei acţiuni Antibiotice a fost în primul semestru al acestui an de <.<AG de lei.
Acţionarul maoritar al fabricii de medicamente este la ora aceasta A"A"&%ul, care deţine
peste F=N din capitalul social, capital scos la privatizare prin metoda negocierii pe bază
de oferte. Acţionarul fabricii este foarte fragmentat, în afara de A"A"& mai existând încă
G=.G=< de acţionari care deţin pac!ete destul de mici. &pre exemplu, al doilea acţionar în
ordinea importanţei după A"A"& deţine un pac!et de H,<N din acţiuni.
$n ultimii ani, societatea a făcut investiţii de peste ;F milioane de dolari, lucru
care i%a permis să rămână una dintre cele mai atrctive din domeniul farmaceutic. $n acest
domeniu, competiţia este foarte ură iar în vest, companiile farmaceutice investesc anual
sume cu multe zerouri în coadă pentru a câştiga o felie cât mai mare din piaţă. "rin
investiţiile făcute, societatea a putut să înregistreze pe de o parte o creştere a
competivităţii medicamentelor sale pe piaţa internă şi externă iar pe de altă parte o
creştere a eficienţei, rentabilităţii şi profitabilităţii afacerii. "rin certificatele de 0ună
"ractică 871"9, HFN din producţia societăţii răspunde standardelor internaţionale privind
calitatea. "entru perioada <::=%<::F sunt prevăzute investiţii importante, o parte din
fonduri proprii o parte din fondurile atrase. Acestea vor avea drept consecinţă
consolidarea poziţiei competitive şi vor atrge o creştere a profitului.
"uncte forte
F
.
 Este singurul producător român de antibiotice obţinute prin procese de
biosinteză şi semisinteză
 Este cel mai mare producător român de medicamente de uz veterinar
 *eţine poziţia de lider 8peste I:N9 pe piaţa internă de pulberi pentru soluţii şi
suspensii sterile inectabile
 Este al doilea mare producător de medicamente din #omânia după &icomed
0ucureşti
F
&ursa 3 Parmaceutical sector1! Rre"ie#, $% România, în numărul din A mai <::;
 Este lider pe piaţa internă pentru unguente şi supozitoare
 Este singurul producător naţional de medicamente care garantează calitatea
produselor sale conform standardelor 71" pentru HFN din producţie
 *eţine o poziţie dominantă pe piaţa bursieră
O&tructura acţionariatului
Nume Para "rocent
A"A"& #omânia F=,:;
0road!urst 2nvestments )imited 4!e #omanian 2nvestment 'ipru H.<;
'ompanQ 'QprusIO 'ipru G,;I
"ictet R 'ie )ondon Elveţia =,F=
& 2 L 5ltenia #omânia =,;<
4race 5ffs!ore 7lobal 5pportunities Lund 2rlanda ;,AA
0an+ Austria Ag Austria ;,:A
&ociete 7enerale 8#omânia9 Lund )td Lranţa :,A=
& 2 L 1untenia #omânia :,H:
O5biectul principal de activitate îl constituie fabricarea următoarelor produse şi grupe
de produse.
 "roduse obţinute prin procese de biosenteză. penicilina 7, streptomicina,
nistatina, vitamina 0;<(
 "roduse de semisinteză, derivate şi extracte din plante. AGA" 8acid G%
aminopenicilanic9, ampicilina, oxacilina, bezantin penicilina, propionil%eritromicina,
sedinstant, ticiverol(
 "roduse inectabile 8pulberi şi soluţii9 în flacoane(
 "roduse orale. capsule, comprimate, pulberi pentru suspensii de uz pediatric,
soluţii orale(
 "roduse de uz extern. unguente, crSme, geluri, geluri, supozitoare(
 "roducerea de energie termică. ;<: t>!(
 "roducerea de aer comprimat. ;I:.::: Nmc>!(
 "roducerea de energie electrică. G 1T!(
 4ransporturi interne şi externe cu miloace auto proprii(
 "restări servicii.
O"oziţia pe piaţă
"iaţa internă
$n decursul activităţii sale, &.'. Antibiotice &.A. 2aşi a reuşit să.
% *evină singurul producător din #omânia de antibiotice obţinute prin procese
de biosinteză şi semisinteză(
% *evină cel mai mare producător din #omânia de medicamente de uz veterinar(
% deţină poziţie de monopol 8HFN9 pe piaţă internă pentru pulbere sterile de
inectabile.
0eneficiind de o tradiţie de @F de ani ani în producerea de antiinfecţioase de uz
sistematic 3 F=N din producţia realizată 3 firma şi%a extins portofoliul prin asimilarea
unor produse destinate afecţiunilor cu incidenţă crescută 8antiacide 3 antiulceroase şi, mai
recent, anti!ipertensive9.
"e piaţa internă structura vânzărilor se prezintă ca în figura &.
Ponderea vanzarilor pe grupe terapeutice in total vanzari
Interne in 2003
Antiinfectioase de
uz sistemic
57%
Altele
2%
Produse de uz
veterinar
7% Antitusive
2%
Medicatia
sistemului
cardiovascul ar
4%
Antiacide,
antiulceroase
11%
Preparat e de uz
dermatologic
9%
Analgezice,
antipiretice,
antiseptice
4%
Antiinflmatoare,
antireumatice
4%
"reocupare permanentă a firmei este de a identifica noi oportunutăţi de afaceri în
America de Nord, Asia, Africa de Nord, de a menţine şi dezvolta pieţele tradiţionale din
Europa. $n acest context, a fost continuat procesul de înregistrare a produselor firmei în
ţări ca 4unisia, #epublica 1oldova şi Armenia, în conformitate cu standardele
internaţionale.

25571
2001
10!7!
5522
!17
2!5
0
5000
10000
15000
20000
25000
!0000
"itamina #12 Penicilina $istatina %treptomicina Altele Acid A AP
Figura 4.Structura exportului - 2003 pe grupe de produse
&ocietatea AN4202542'E caută să devină de prim rang pe piaţa internaţională de
medicamente, aceasta observându%se din figura '
.# -tructura te1nică "i func0ională
&.'. Antibiotice &.A. prezintă o structură organizatorică de tip funcţional .
Această structură organizatorică a firmei se compune din două mari părţi.
% structura functională sau de gestiune şi de conducere(
% structura de producţie sau operaţională 8figura ().
&tructura
organizatorica
a firmei U
1anagementul 8superior, mediu,
inferior9
V &tructura functionala sau
de gestiune şi conducere
Figura 5.Structura exportului - 2001 pe tari
&%
7%
2%
2%
2%1%
'ermania
Anglia
(landa
)lvetia
Altele
*ai+an
7estiunea 8activitati specializate
pe functiuni sau compartimente
functionale9
'ompartimente operationale
8executie de produse, lucrari şi
servicii9
V &tructura de productie sau
operationala
Figura (.-tructura organizatorica a firmei
&tructura funcţională sau de gestiune şi de conducere cuprinde ansamblul cadrelor
de conducere, persoanelor de execuţie din domeniul gestiunii, compartimentelor
funcţionale de gestiune 8servicii, birouri9, cu caracter te!nic, economic, administrativ,
modul de costituire şi grupare a acestora, precum şi relaţiile dintre ele, astfel stabilite
încât să asigure desfăşurarea în cât mai bune condiţii a procesului managerial şi a
proceselor de execuţie din domeniul gestiunii şi al producţiei propriu%zise.
&tructura de producţie sau operaţională uprinde ansamblul persoanelor,
compartimentelor operaţionale şi relaţiilor organizaţionale, alcătuite cu scopul realizării
directe a obiectului care constituie profilul de activitate al intreprinderii.
$n cadrul &.'. Antibiotice &.A. această structură organizatorică ia forma
atelierelor, laboratoarelor, secţiilor, serviciilor, birourilor etc.
'ompartimentele sunt operaţionale şi funcţionale, în funcţie de obiectivele
atribuite, de sarcinile realizate, de componentel şi responsabilităţile circumscrise şi de
modul de exercitare a lor.
'ompartimentele operaţionale se caracterizează prin faptul că fabrică produse,
părţi de produse 8secţiile de producţie9 sau furnizează servicii, produse 8secţiile de
aprovizionare, desfacere, transport, etc.9.
'ompartimentele funcţionale se caracterizează prin faptul că pregătesc deciziile
pentru managementul superior şi mediu al intreprinderii şi acordă asistenţă de specialitate
te!nică, managerială, de mar+eting, economică, organizatorică, etc., atât
compartimentelor operaţionale, cât şi celor te!nice, cât şi lor însăşî.
Activitatea lor se concretizează în studii, alternative decizionale, situaţii
informaţionale, îndrumări, sugestii.
Având în vedere că &.'. Antibiotice &.A. este implicată într%un amplu proces de
modernizare, tendinţa este de creştere a importanţei şi dimensiunii compartimentelor
funcţionale 8management, mar+eting, organizare, concepţie te!nică ş.a.9. concret se
manifestă şi tendinţa de diminuare a mărimiicompartimentelor operaţionale, consecinţă a
creşterii gradului de automatizare a utilaelor, a informatizării proceselor manageriale etc.
Nivelul ierar!ic 3o altă componentă principală a structurii organizatorice3 este
format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate pe aceeaşi distanţă ierar!ică
de Adunarea 7enerală a Acţionarilor.
Astfel, managerul economic este situat pe al patrulea nivel ierar!ic, precedentele
fiind. A7A, 'onsiliul de administraţie, managerul general.
$n ceea ce priveşte structura te!nică a &.'. Antibiotice &.A.., aceasta este axată pe
producţia de masă şi de serie mare, fabricaţia este organizată, în general, pe linii
te!nologice în flux, fiecare linie reprezintă o verigă a procesului te!nologic necesar
fabricării produsului finit. $n aceste condiţii, ritmicitatea fabricaţiei depinde de modul în
care se stabileşte şi se realizează programul de producţie al liniilor te!nologice.
$n condiţiile producţiei de masă şi de serie mare există o mare diversitate de forme
specifice de organizare a fabricaţiei în flux pe linii te!nologice. 'lasificare formelor de
organizare a producţiei în flux pe linii te!nologice este prezentată în figura *.
)a stabilirea programelor de producţie al fiecărei linii te!nologice trebuie să se
aibă în vedere forma de specializare a secţiilor care este de două tipuri. specializarea
te!nologică şi specializarea pe produse.
Figura *.2orme de organizare a produc0iei în flu3 pe linii te1nologice
Pinând seama de aceste două forme de specializare a secţiilor, există două metode
de elaborare a programului de producţie al unei linii te!nologice.
% ,metoda în lanţ-
% ,metoda specificaţiilor de secţie-
1etoda în lanţ se aplică secţiilor care au o specializare te!nologică, ele fiind
dependente una de alta ca furnizoare şi beneficiare. 'alculele pentru elaborarea
programului de producţie se efectuează succesiv pornind de la secţia finală către secţiile
pregătitoare 8figura +).
Figura +.(rogram de produc0ie
1etoda specificaţiilor de secţie se aplică în cazul secţiilor specializate pe produse,
însă nu se exclude posibilitatea utilizării metodei în lanţ şi pentru aceste secţii.
"otrivit acestei metode, programele de producţie ale liniilor se stabilesc simultan
pe întreaga secţie pe baza specificaţiilor privind numărul de direcţie de acelaşi fel care
intră în componenţa unui produs finit. "e baza acestor specificaţii şi a programului de
producţie al produsului finit se stabilesc programe de producţie în profilul fiecărei linii
te!nologice.
.' *rganizarea compartimentului financiar-contabil "i rela0iile
acestuia cu celelalte compartimente
'ontabilitatea agenţilor economici din #omânia este organizată în dublul circuit.
2nformaţiile publicate terţilor, utilizate şi de agentul economic sunt furnizate de
contabilitatea financiară, iar informaţiile confidenţiale, utilizate numai de agentul
economic, sunt furnizate de contabilitatea de gestiune
G
.
'ontabilitatea financiară, numită şi generală are ca obiect înregistrarea tuturor
operaţiilor care afectează patrimoniul întreprinderii spre a dtermina rezultatul financiar al
acesteia.
Laptul că obiectul său este omogen, fără diferenţe apreciabile de la o unitate la
alta, face ca, în practică, contabilitatea financiară să fie unitară şi în acelaşi timp
obligatorie.
Ea prezintă un interes maor pentru stat, care vrea să controleze aplicarea
metodelor de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului şi stabilirea rezultatelor ce
formează baza de determinare a impozitelor pretinse de fisc.
'ontabilitatea financiară prezintă următoarele caracteristici.
 &e realizează după o sc!emă normalizată, respectiv unificată, impusă de către
autorităţile fiscale şi de cerinţele de control ale statului(
 Este organizată în vederea prezentării patrimoniului organismelor şi
persoanelor externe(
G
Leleagă N., 2onaşcu 2., ,onta-ilitate financiar., Editura Economică, vol ;, 0ucureşti, p. ;=
 "rezintă patrimoniul unităţilor într%o viziune globală, propunându%şi
furnizarea unor informaţii de detaliere(
*in raţiuni uridice şi fiscale, rezultatele financiare au în vedere, de regulă, un
ciclu de un an, numit exerciţiu financiar.
'ontabilitatea financiară are şi anumite limite şi anume.
 Nu permite decât comparări în timp şi în spaţiu 8între întreprinderi9 ale
rezultatului global şi ale bilanţului contabil(
 #ezultatul global, calculat provizori lunar şi definitiv anual, nu este suficient
pentru a conduce bine gestiunea unităţii(
 Nu permite cunoaşterea contribuţiei fiecărui sector de activitate la rezultatele
financiare ale agentului economic.
Aceste limite ale contabilităţii sunt suplinite de contabilitatea de gestiune.
'ontabilitatea financiară este unul din centrii nervoşi ai agentului economic al cărei rol
este de a diria şi regla relaţiile economice interne şi externe ale acestuia.
"e plan intern, contabilitatea financiară este instrumentul de informare cu privire
la gestiunea financiară a patrimoniului întreprinderii.
"e plan extern , contabilitatea financiară este instrumentul care permite
informarea terţilor, inclusiv a statului, despre rezultatele financiare ale unităţii.
'ontabilitatea financiară nu este numai un sistem de colectare a informaţiilor
exprimate în cifre. Ea este un instrument de analiză şi de sinteză realizând astfel un
control al eficienţei gestiunii economice.
'ontabilitatea financiară facilitează alegerea variantelor posibile de dezvoltare a
unităţilor şi de creştere a profitului, dar ea nu va ofeir niciodată o decizie gata realizată.
2nformaţiile pe care le furnizează sunt supuse analizei economice în urma căreia
conducerea unităţii adoptă decizii pertinente.
'ontabilitatea de gestiune poate fi definită şi contabilitate managerială sau
contabilitate internă. 'onducerea ei nu este , în general, obligatorie pentru agentul
economic, dar este utilă, fiind considerată în fapt contabilitatea activităţii de producţie.
'aracteristicile contabilităţii de gestiune pot fi formulate astfel.
 au ca obiect gestiunea internă a patrimoniului şi oferă un evantai de soluţii
pentru gestionarea corectă a unităţii(
 este o contabilitate ,suplă-, adică adaptabilă la toţi agenţii economici, oricare
ar fi mărimea, activitatea şi structura lor(
 este condusă cu o periodicitate variabilă, adesea legată de ciclul de exploatare(
 acoperă insuficienţele contabilităţii financiare în materie de gestiune internă a
unităţii.
5peraţiile înregistrate în contebilitatea de gestiune se împart în două categorii.
 operaţii preluate din contabilitatea financiară, cum sunt c!eltuielile de
exploatare şi venituri de exploatare. Ele se înregistrează în contabilitatea financiară,
într%o formă generalizată, şi sunt reluate în contabilitatea de gestiune într%o formă
detaliată şi într%o altă grupare(
 operatii înregistrate exclusiv în mod exclusiv în contabilitatea de gestiune,
care se referă la transformările ce au loc în cadrul procesului de exploatare.
$n cadrul &.'. Antibiotice &.A. funcţia financiar%contabilă este asigurată de
*irecţia financiar%contabilă care cuprinde.
% 'ompartimentul Linanciar(
% 'ompartimentul 'ontabilitate(
% 'ompartimentul Analiză Economică(
% 'ompartimentul de 2nformatică(
'ompartimentul de analiză economică 8eficienţă, costuri şi indicatori9 asigură
îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în stabilirea indicatorilor de eficienţă
economică, preţurilor, tarifelor şi costurilor pentru produsele în fabricaţie, produse noi,
prestări servicii etc., efectuează de punerea în valoare ca maximă eficienţă a resurselor
materiale şi umane de care aceasta dispune, de elaborarea programelor de măsuri vizând
îndeplinirea indicatorilor de eficienţă aprobaţi, rentabilitatea produselor prin diminuarea
costurilor de fabricaţie, introducerea în fabricaţie numai a produselor noi care se
dovedesc a fi fiabile şi solicitate pe piaţă.
$n realizarea atribuţiilor lor ce%i revin, colaborează cu compartimentele te!nico%
economice şi subunităţile de producţie ale societăţii comerciale şi alte organe ierar!ic
superioare cu sarcini de coordonare şi aprobare în domeniile specifice de activitate.
'ompartimentul contabilitate 8evidenţă patrimoniu%bilanţ9 este instrumentul care
asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi al rezultatelor
economice obţinute.
5biectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească
a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv. solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte
bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titluri de valoare, drepturile şi
obligaţiile societăţii comerciale precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma
operaţiunilor patrimoniale efectuate, c!eltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de
aceasta.
&ocietatea comercială utilizează sisteme de prelucrare automată a datelor şi are
obligaţia să asigure respectarea normelor contabile, stocare, păstrarea sub forma
suporţilor te!nici şi controlul datelor înregistrate şi contabilitate, unităţile de informatică
purtând răspunderea prelucrării cu exactitate şi realizarea datelor pe care le transmit
pentru prelucrare.
&ocietatea comercială este obligată să întocmească bilanţul contabil anual, iar în
cazul în care statul deţine cel puţin <:N din capitalul social, 1inisterul Economiei şi
Linanţelor poate stabili întocmirea şi depunerea bilanţurilor contabile şi la alte perioade
decât cele anuale.
'ompartimentul evidenţă patrimoniu%bilanţ 8contabilitate9 este constituit şi îşi
desfaşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile )egii nr. ;<=> ;AA;, fiind subordonat
şi condus de directorul economic al societăţii, care răspunde cu personalul din subordine
deţinerea contabilităţii potrivit )egii ;<=>;AA; şi altor acte normative în completarea
acesteia.
'ompartimentul Evidenţă patrimoniu%bilanţ 8contabilitate9, exercită şi poartă
răspunderea pentru îndeplinirea atribuţiilor din #egulamentul de organizare şi
funcţionare, )egea ;<=>;AA; şi alte prevederi ulterioare.
'ompartimentul financiar 8operaţiuni virament%buget9 asigură îndeplinirea
sarcinilor ce revin societăţii comerciale din domeniul planificării şi urmăririi indicatorilor
financiari, finanţarea investiţiilor, cercetării ştiinţifice, comerţului exterior, decontări prin
numerar şi virament, exercitarea obligaţiilor faţă de bugetul statului.
$n activitatea sa, întocmeşte proiectul programului financiar şi urmăreşte după
aprobare, îndeplinirea indicatorilor cuprinşi în aceasta, efectuează calcule de
fundamentare a indicatorilor financiari, de determinare a fondurilor financiare necesare
desfăşurării ritmice a producţiei şi gospodărirea acestora în condiţii de eficienţă maximă.
$n realizarea atribuţiilor ce%i revin, colaborează cu organele bancare teritoriale şi
cu celelalte compartimente te!nico%economice ale societăţii comerciale.
'ompartimentul 3 operaţiuni virament%buget 3 are ca atribuţii şi răspunderi în
următoarele domenii.
;. planificare financiară(
<. urmărirea indicatorilor financiari(
=. decontări prin virament şi numerar(
@. finanţarea investiţiilor, cercetări ştiinţifice şi comerţului exterior.
CA(I)*+,+ #
Analiza rentabilităţii şi riscurilor întreprinderii pe baza contului
de profit şi pierdere
#.1. (rezentarea contului de profit "i pierdere
0ilantul, desi prezinta marimea rezultatului global, in structura sa, nu explica si
provenienta acestuia sau cauzele care l%au generat. "entru exprimarea modului de formare
a rezultatului si extragerea de concluzii privitoare la performantele activitatii
intreprinderii se foloseste contul de rezultate 8de profit si pierdere9.
#ezultatul exercitiului, profit sau pierdere se obtine prin compararea veniturilor si
c!eltuielilor astfel. 4enituri - C1eltuieli 5 6ezultat.
#ezultatul poate fi determinat si prin compararea marimii capitalurilor proprii de
la sfarsitul si inceputul exercitiului.
6ezultatul 5 Capitalurile proprii - Capitalurile proprii
la sfarsitul e3ercitiului la inceputul e3ercitiului
'orelatia directa intre bilant si contul de rezultate poate fi formulata astfel.
4ariatia capitalurilor 5 6ezultat 5 4enituri-C1eltuieli
proprii ale e3ercitiului %bilant si cont de rezultate& %cont de profit si pierdere&
%bilant&
2nformatiile reflectate de contul de profit si pierdere se grupeaza in functie de
natura activitatilor desfasurate de unitate intr%o anumita perioada de gestiune. &unt
considerate operatiuni curente 8de exploatare9 acele operatiuni care concura la realizarea
obiectului principal de activitate al intreprinderii, avand un caracter repetitiv si obisnuit.
Alaturi si in spriinul operatiilor curente, agentul economic desfasoara o activitate
financiara, dar si actiuni cu caracter extraordinar.
2n functie de momentul de stabilire a rezultatului financiar, modelul de calcul al
acestuia poate fi.
 6 5 (7(4 – C(7, unde # W rezultatul economico%financiar 8profit>pierdere9(
"7"? W productia globala exprimata in preturi de vanzare(
'"7 W costul productiei globale.
&e utilizeaza in momentul productiei, fiind luata in calcul intreaga productie,
inclusiv cea stocata si nevanduta, ceea ce contravine principiului prudentei. Jn alt
dezavanta al acestei metode il constituie si abaterea rezultatului efectiv fata de cel
predeterminat datorita oscilatiilor inflationiste ale preturilor de vanzare. *es folosita in
secolul trecut, aceasta modalitate de exprimare a rezultatului se aplica astazi doar in cazul
productiei contractate, cu ciclu lung de fabricatie.
 6 5 (8 – C(8, unde "1 W productia marfa vanduta exprimata in preturi
de
vanzare(
'"1 W costul productiei marfa.
Aceasta metoda este specifica contabilitatii anglo%saxone si se aplica in momentul
vanzarii.
 6 5 (84I – C(84I, unde "1?2 W productia marfa vanduta si incasata(
'"1?2 W costul productiei marfa vanduta si incasata.
Aceasta metoda se aplica in momentul incasarii marfurilor vandute si a fost
specifica practicii contabile din fostele tari comuniste.
Alte momente in care se poate realiza contabilizarea rezultatului sunt.
 momentul lansarii comenzii de productie(
 momentul cumpararii elementelor destinate fabricatiei(
 pe masura avansarii in procesul de productie(
 momentul facturarii(
 momentul expirarii perioadei de garantie acordate pentru bunurile livrate.
2n practica contabila internationala se foloseste pentru determinarea rezultatului
finaciar relatia9 6 5 C(- : (84I – C(-, unde '"& W costul productiei stocate.
"rezentarea contului de profit si pierdere se poate realiza prin combinarea a doua
criterii.
 forma de prezentare, care poate fi orizontala 8sub forma de cont9 sau
verticala 8sub forma de lista9(
 modalitatea de structurare a posturilor de venituri si c!eltuieli, care se
poate realiza fie dupa natura si continutul lor economic, fie dupa destinatie 8dupa
functiile intreprinderii9.
#eglemetarile legale contabile din #omania adopta un model al contului de
rezultate sub forma de lista, cu structurarea veniturilor si c!eltuielilor dupa natura si
continutul lor economic si care sa contina informatii referitoare la cifra de afaceri,
rezultatul exercitiului etc.
"rincipalele structuri din contul de rezultate sunt.
 /eniturile din e0ploatare, obtinute din desfasurarea activitatii de baza a
intreprinderii, concretizate in.
- veniturile din vanzarea marfurilor%exprima pretul de vanzare
8exclusiv 4?A9 al bunurilor ac!izitionate de la terti si revandute in
aceeasi stare sau pretul de vanzare al bunurilor obtinute din
procesul de exploatare si vandute prin magazinele proprii de
desfacere.
- productia vanduta%reflecta pretul de vanzare 8exclusiv 4?A9 al
produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale, veniturile
din c!irii, redevente, locatii de gestiune si activitati diverse
facturate.
- cifra de afaceri%obtinuta prin insumarea veniturilor din vanzarea
marfurilor cu productia vanduta.
- veniturile din productia stocata%reprezinta modificarile intre
valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor produse si
productia in curs de la finele perioadei, si valoarea stocurilor
initiale de produse si productie in curs, neluand in considerare
provizioanele constituite pentru aceste stocuri.
- veniturile din productia de imobilizari%exprima valoarea
imobilizarilor corporale si necorporale realizate in regie proprie, la
costurile efective de productie.
- productia exercitiului%se obtine prin insumarea productiei vandute,
a veniturilor din productia stocata si a veniturilor din productia de
imobilizari.
- veniturile din subventii de exploatare.
- alte venituri din exploatare%se refera la recuperarile de creante de la
clienti si debitori diversi, precum si la alte venituri de exploatare ce
nu au fost avute in vedere anterior.
- veniturile din provizioane privind activitatea de exploatare%exprima
veniturile din reluari 8anulari, diminuari sau consumari9 de
provizioane pentru riscuri si c!eltuieli, pentru deprecieri etc.
 ,eltuielile pentru e0ploatare%reprezinta eforturile interprinderii pentru realizarea
activitatii de baza pentru obtinerea veniturilor. Ele se concretizeaza in .
- c!eltuielile privind marfurile%reflecta costul de ac!izitie al
marfurilor vandute in cursul exercitiului.
- c!eltuielile cu materiile prime.
- '!eltuielile cu materii consumabile.
- '!eltuielile cu energia si apa.
- Alte c!eltuieli materiale.
- 4otalul c!eltuielilor materiale%cumuleaza toate posturile prezentate
mai sus, mai putin c!eltuielile privind marfurile.
- '!eltuielile cu lucrari si servicii executate de terti%are in vedere
c!eltuielile cu intretinerea si reparatii, redevente, locatii de gestiune
si c!irii, prime de asigurare studii si cercetari etc.
- '!eltuielile cu impozite, taxe si varsaminte asimilate.
- '!eltuielile cu remuneratiile personalului.
- '!eltuielile privind asigurarile si protectia sociala.
- '!eltuielile cu personalul%total.
- Alte c!eltuieli de exploatare.
- '!eltuielile cu amortizarile si provizioanele.
 Re1ultatul din e0ploatare%se calculeaza prin diferenta dintre veniturile de exploatare
si c!eltielile din exploatare.
 /eniturile financiare2reprezinta remunerarea capitalului propriu investit in activitatea
altor firme, fiind structurate in.
- ?enituri din participatii, alte imobilizari financiare si creante
imobilizate%reprezinta sumele incasate sau de incasat sub forma de
dividente sau dobanzi pentru investitiile pe termen lung efectuate.
- ?enituri di titluri de plasament%reflecta diferentele aparute in
momentul vanzarii titlurilor de plasament intre pretul de cesiune al
acestora si valoarea lor contabila.
- ?enituri din diferente de curs valutar%evidentiaza diferentele
favorabile din incasarea creantelor in devize sau plata datoriilor in
valuta.
- ?enituri din dobanzi%se refera la dobanzile incasate sau de incasat
pentru imprumuturile acordate pe termen scurt, pentru titlurile de
plasament detinute si pentru disponibilitatile din conturile bancare.
- Alte venituri financiare%exprima veniturile realizate din sconturile
obtinute de la furnizori, precum si alte venituri de natura financiara
care nu au fost mentionate anterior.
- ?eniturile din provizioane.
 ,eltuielile financiare2reprezinta costul capitalului imprumutat pe termen lung,
pierderile care apar ca urmare a imposibilitatii de recuperare totala sau partiala a
investitiilor efectuate si contine urmatoarele elemente.
- "ierderile din creante legate de participatii%evidentiaza sumele
investite in activitatea unitatilor la care se detin participatii, care nu
mai pot fi recuperate din diferite cauze, inclusiv dobanzile aferente.
- '!eltuielile privind titlurile de plasament cedate%reflecta diferentele
nefavorabile care apar la vanzarea titlurilor de plasament.
- '!eltuielile din diferentele de curs valutar%evidentiaza diferentele
nefavorabile de curs valutar consattate cu ocazia creantelor si
datoriilor in devize si diferentele nefavorabile de curs aferente
disponibilitatilor in valuta.
- '!eltuielile privind dobanzile%exprima dobanzile aferente
imprumuturilor primite de la terti.
- Alte c!eltuieli financiare%includ c!eltuielile ocazionate de
sconturile acordate clientilor si alte c!eltuieli financiare care nu au
fost avute in vedere anterior.
- '!eltuielile cu amortizarile si provizioanele%apar ca urmare a
constituirii sau suplimentarii diferitelor provizioane.
 Re1ultatul financiar2reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor financiare si totalul
c!eltuielilor financiare.
 Re1ultatul curent al e0ercitiului2reprezinta diferenta intre totalul veniturilor curente
sitotalul c!eltuielilor curente sau suma intre rezultatul din exploatare si cel financiar.
 /enituri e0traordinare2sunt generate de operatiuni care nu au un caracter normal
nefiind generate de activitatea curenta. Acest post se refera la.
- ?enituri din operatii de gestiune% privesc activitatea de exploatare a
interprinderii dar au un caracter extrordinar. intrari de valori cu titlu
gratuit, drepturi de personal neridicate si prescrise, dezpagubiri si
penalitati primite etc.
- ?enituri din operatii de capital%sunt reprezenatate de. pretul de
vanzare al elementelor de activ imobilizat
8exclusiv 4?A9, cotele parti din subventii pentru investitii virate la
rezultatul exercitiului, alte venituri extraordinare din operatii de
capital.
 ,eltuielile e0traordinare2au in vedere c!eltuielile generate de operatiunile de natura
extraordinara care au loc in activitatea unei interprinderi. "ot fi structurate in.
- '!eltuieli din operatii de gestiune. amenzi, penalitati, platite sau de
ac!itat, donatii acordate etc.
- '!eltuieli din operatii de capital. valoarea neamortizata a
imobilizarilor vandute sau distruse.
 Re1ultatul e0traordinar2este diferenta dintre veniturile extraordinare si c!eltuielile
extraordinare.
 Re1ultatul -rut al e0ercitiului2se calculeaza ca diferenta intre veniturile totale 8de
exploatare, financiare si extraordinare9 si c!eltuielile totale 8de exploatare, financiare
si extraordinare9 .
 3mpo1itul pe profit%determinat prin aplicarea cotei de <FN asupra bazei impozabile.
 Re1ultatul net%se determina prin deducerea impozitului pe profit din rezultatul brut al
exercitiului.
#.. Analiza performan0elor economico-financiare ale întreprinderii/ pe
baza contului de profit "i pierdere
&tarea de performanţă economico%financiară a unei întreprinderi constituie o
problema deosebit de importanta în general şi cu atât mai stringentă pentru întreprinderile
româneşti aflate într%o anumita penurie de capital şi de lic!iditati.
*e starea de performanta economico%financiară pe care o realizeaza la un moment
dat o întreprindere este interesata insasi firma în cauza, pentru a putea analiza cauzele
generatoare ale unor slabe performanţe şi de a întreprinde masurile necesare pentru a iesi
din aceasta stare, eliminand în acest fel posibilitatea falimentului.
Analiza orientata spre studiul performanţelor economico%financiare ale
întreprinderii, evolutia şi perspectivele acestora furnizeaza informatii utile managerilor,
dar şi partenerilor externi interesat de rezultatele viitoare ale întreprinderii. 'unoasterea
capacitatii beneficiare a întreprinderii, prezenta sau viitoare, serveste şi detinatorilor de
valori mobiliare sau potentialilor investitori, deoarece garanteaza distribuirea
dividendelor şi realizarea plus valorilor de capital.
"entru realizarea obiectivelor sale, întreprinderea consuma resurse materiale,
financiare şi umane, a caror utilizare implica un cost. Analiza isi propune sa determine
modul în care au fost utilizate respectivele resurse, în scopul ustificarii costurilor pe care
le%au ocazionat.
*esfasurarea oricarei activitati degaa, inevitabil, resursele care asigura finanţarea
cresterii sale şi rambursarea în viitor a datoriilor contractate. $n acest sens, analiza se
indreapta catre evaluarea aptitudinii întreprinderii de a genera surplusuri monetare care ii
garanteaza ec!ilibrul financiar şi dezvoltarea.
&tarea de performanta economico%financiară poate fi considerata un element 3
c!eie urmarit de orice potential sau real creditor. 'reditorii pot bloca orice acces al
întreprinderii la finanţare, ia în situatii deosebite pot c!iar sa ceara declararea
falimentului, atunci cand starea de performanta financiară este considerata ca fiind total
necorespunzatoare.
#..1. Analiza pe verticala a contului de profit "i de pierdere
Analiza pe verticala a contului de profit şi pierdere isi propune sa studieze
impactul succesiv al rezultatelor de exploatare, financiare şi extraordinare asupra
rezultatului final al societatii şi de a evidentia eventualele cauze care au determinat ori au
limitat succesul societatii.
Analize pe verticala a conturilor de profit şi pierdere ne permite sa facem cateva
aprecieri cu privire la impactul succesiv al acestor trei rezultate asupra rezultatului final
al societatii şi, respecti, cu privire la compozitia rezultatului net al acesteia.
&e observa ca rezultatul de exploatare, ca expresie a activitatii de productie şi
comercializare a &.'. Antibiotice &.A., are pondere seminficativa în primele exercitii
supuse analizei 8de =<A,F@N în <:::, respectiv de =A@,;=N în <::;9, pentru ca apoi,
gradul de acoperire a rezultatului net de catre rezultatul de exploatare sa fie de <G:,G<N
în anul <::<. $n fiecare din perioadele analizate, rezultatul din exploatare exercita o
influenta favorabila asupra formarii rezultatului net, deoarece el este rezultatul favorabil
8profitul9 al austarilor dintre veniturile şi c!eltuielile de exploatare legate de activitatea
curenta a firmei.
Efectul favorabil al rezultatului de exploatare asupra rezultatului net, în fiecare
din exercitiile analizate, este ani!ilat sau puternic diminuat de rezultatul financiar negativ
al societatii, a carui pondere în compozitia rezultatului net variaza de la ;AA,GAN în anul
<::;, aungand în anul <::< la ;<I,=AN. "ierdera financiară, inregistrata în mod succesiv
pe parcursul celor trei exercitii analizate, este consecinta nivelului crescut al c!eltuielilor
financiare, în special al c!eltuielilor din diferente de curs valutar, c!eltuieli aferente
contractelor externe anterioare inc!eiate de societatea analizata.
'onsecinte nefavorabile asupra rezultatului net al &' Antibiotice &A exercita şi
rezultatul extraordinar negativ inregistrat de acesta, în toate trei exercitiile financiare ale
perioadei luate în analiza. "onderea rezultatului extraordinar negativ în compozitia
rezultatului net este mai putin semnificativa în anul <::<, respectiv de H,==N şi de
==,;HN în exercitiul financiar <::;, aceasta datorandu%se ponderii ridicate a c!eltuielilor
extraordinare privind operatiile de gestiune, în rezultatul final al societatii.
*in cele prezentate putem desprinde urmatoarele concluzii.
% rezultatul net al societatii analizate a inregistrat nivelul maxim în exercitiul
financiar <::<, ca urmare a influentelor favorabile pe care gestiunea de
exploatare a exercitat%o asupra rezultatului de ansamblu al societatii(
% formarea rezultatului a avut loc, în principal pe seama activitatii de
exploatare 8productie şi comercializare9 şi mai putin pe seama activitatilor
colaterale 8financiare şi extraordinare9(
% rezultatul din exploatare favorabil 8profitul9, derivat din austarea
veniturilor şi c!eltuielilor de exploatare, a influentat pozitiv rezultatul net(
% efectul favorabil al rezultatului din exploatare asupra formarii rezultatului
net, în fiecare din exercitiile analizate, a fost diminuat de rezultatul
financiar negativ. *esi descrescatoare, pierderea financiară este, în primul
rand, rezultatul maorarii c!eltuielilor financiare şi, în cadrul acestora, a
c!eltuielilor privind diferentele de curs valutar(
% rezultatul extraordinar a exercitat, la randul sau, influente nefavorabile
asupra rezultatului net, datorita cresterii ponderii c!eltuielilor din operatii
de gestiune.
#... Analiza mar.elor de acumulare %soldurilor intermediare
de gestiune&
&oldurile intermediare de gestiune contribuie la caracterizarea
comportamentului economic al unei întreprinderi. Ele se prezinta sub forma unor mare
de acumulare baneasca, care pun în evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, pe
baza elementelor de venituri şi c!eltuieli aferente fiecarei categorii de activitati.
Jtilizarea soldurilor intermediare de gestiune raspunde, pe de o parte,
necesitatilor analizei economico%financiare a întreprinderii, iar pe de alta parte,
functionarii contabilitatii nationale 8aceste solduri asigura legatura intre nivelul
microcontabil şi conturile nationale9.
*esi normalizatorii contabili din tara noastra nu au prevazut obligativitatea
intocmirii ,4abloului soldurilor intermediare de gestiune- 84&279 şi nici nu au lasat o
astfel de optiune, necesitatea analizei modului de formare a rezultatelor, totusi il impun în
activitatea practica a oricarei întreprinderi.
#ezultatul contabil nu caracterizeaza potentialul de lic!iditati al întreprinderii,
deoarece el inglobeaza atât veniturile şi c!eltuielile monetare, cât şi pe cele calculate.
Lluxul net de moneda degaat din activitatea întreprinderii poarta denumirea de ,surplus
monetar-, care are un continut diferit, functie de autor, ca de exemplu. cas!%floT,
capacitatea de autofinanţare, mara bruta de autofinanţare, autofinanţarea bruta, etc.
$n literatura anglo%saxona, surplusul monetar, respectiv fluxurile nete de
trezorerie, poarta denumirea de cas!%floT, iar potrivit acceptiunii "lanului 'ontabil
Lrancez, indicatorul utilizat pentru aprecierea potentialului financiar degaar de intreaga
activitate a întreprinderii se intituleaza capacitatea de autofinanţare.
&ursa principala de informatii pentru calcul &.2.7. în #omania este contul de
"rofit şi pierdere.
%1& 8ar.a comerciala %8c& sau adaosul comercial este specifica întreprinderilor
comerciale, dar o intalnim şi în cazul întreprinderilor cu activitate mixta
8industriala şi comerciala9.
"rodusele comercializate de o întreprindere au, pe langa capacitatea de a satisface
nevoile consumatorilor, şi aptitudinea de a degaa mare. 1ara comerciala este un
concept operational utilizat, de regula, de întreprinderile care vand marfurile în starea în
care au fost cumparate.
Acest indicator poate fi calculat în marimi absolute şi relative astfel.
a& în marimi absolute, mara comerciala se determina pe baza relatiei.
8c 5 CA – Cc 5 CA – %c : ca : ;-&
în care
'A 3 cifra de afaceri(
'c 3 costul de cumparare al marfurilor vandute(
c 3 costul de cumparare 8ac!izitie9 al marfurilor(
ca 3 c!eltuieli de ac!izitie aferente respectivelor marfuri(
X& 3 variatia stocurilor 8diferenta dintre stocul de la inceputul şi cel de la finele
exercitiului9
$n cazul întreprinderilor care au o activitate mixta 8industriala şi comerciala9, ca
de exemplu societatea supusa analizei, aceasta practic comercializeaza o mica parte
din marfurile care sunt rezultatul activitatii sale productive. $n aceasta situatie, mara
comerciala 81c9 se poate determina ca diferenta intre vanzarile de marfuri 8?m9 şi
costul de productie 8'p9 al marfurilor care fac obiectul vanzarii.
b& în marime relativa, mara comerciala poate fi analizata cu autorul ratei marei
comerciale8#1'9.
;:: ⋅ =
,4
M
R
c
M,
, respectiv
;:: ⋅
c
c
,
M
Jtilizarea ratei marei comericale permite efectuarea de analize comparativ intre
întreprinderile din acelasi sector de activitate. #ezultatul analizelor comparative
serveste evidentierii incidentei deciziilor comerciale legate de pret, alegerea
furnizorilor, precum şi a modalitatilor de comercializare a marfurilor 8prin magazine
proprii sau inc!iriate9, în cazul întreprinderilor cu activitate mixta. $n dinamica, mara
comerciala 8în marimi absolute şi relative9 la întreprinderea analizata a inregistrat
dimensiunile prezentate în ta-elul 1.
)abelul 1. 8ar.a comerciala în perioada 000-00 la -.C. Antibiotice -.A.
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
1. ?anzari de marfuri <.I<I.GIA @.:I<.AG= F.;A;.H@@
. 'ostul marfurilor vandute <.=;=.=@< <.I;@.@@A @.I=@.@@<
#. 1ara comerciala81c9 F;F.=@H ;.<GI.F;@ =FH.=:<
'.
#ata marei comerciale8N9
8=>;9
;I =; H
1ara comerciala a crescut în anul <::; fata de anul <::: cu HF=.;GH mii lei, de
la F;F. =@H mii lei la ;.<GI.F;@ mii lei. Aceasta crestere s%a datorat influentei pozitive a
vanzarilor de marfuri care au crescut determinand cresterea marei comerciale cu
;.<F@.<H@ mii lei. 'ostul marfurilor vandute a crescut influentand negativ mara
comerciala care scade cu F:;.;:H mii lei.
$n anul <::< scade mara comerciala cu A;;.<;< mii lei, datorita unei cresteri mai
mari a costurilor cu marfurile 8 cu <.:;A.AA= mii lei9 care nu a putut fi acoperita de
cresterea vanzarilor de marfuri 8doar cu ;.;:I.HI; mii lei9.
#ata marei comerciale evidentiaza ponderea marei comerciale din vanzarile de
marfuri, iar aceasta a oscilat de la =;N în anul <::; la ;IN în anul <:::, aungand la HN
în anul <::<.
*in cele de mai sus se desprinde faptul ca mara comerciala nu este un indicator
relecant pentru activitatea firmei deoarece activitatea de baza a acesteia este productia şi
nu comertul cu amanuntul.
%& Cifra de afaceri %CA& reprezinta volumul total al afacerilor unei firme,
evaluare la pretul pietei 8respectiv incasarile totale9.
Cifra de afaceri 5 4anzari de marfuri – (roductia vanduta
)abelul . <volutia cifrei de afaceri în perioada 000-00
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
1. ?anzari de marfuri <.I<I.GIA @.:I<.AG= F.;A;.H@@
. "roductia vanduta =;I.G<G.F@I @:@.I<I.;GF G;G.A;A.A=;
#. 'ifra de afaceri =<;.@FF.<=H @:I.A;;.;<I G<<.;;;.GHF
*upa cum se poate observa din tabelul de mai sus cifra de afaceri a crescut în anul
<::; cu IH.@FF.IA; mii lei fata de anul <::: ca urmare a cresterilor pozitive a vanzarilor
de marfuri cu IG.<:;.G;H mii lei şi a productiei vandute cu ;.<F@.<H@ mii lei.
$n anul <::<, cifra de afaceri şi%a continuat cresterea, astfel incat fata de anul
<::; aceasta s%a maorat cu <;=.<::.F@H mii lei datorita cresterii cu <;<.:A;.HGG mii lei a
productiei vandute şi cu ;.;:I.HI; mii lei a vanzarilor de marfuri.
'ifra de afaceri este un indicator semnificativ pentru masurarea activitatii prestate
de unitate. 4endinta de crestere a acestui sold intermediar de gestiune arata ca
întreprinderea desfasoara o activitate profitabila.
%#& (roductia e3ercitiului %(e3& reflecta volumul total al activitatii
industriale, producatoare de bunuri sau prestatoare de servicii desfasurate în cadrul unei
întreprinderi pe parcursul unui exercitiu financiar. Acest indicator include valoarea
bunurilor fabricate şi a serviciilor prestate de întreprindere pentru a fi vandute, stocate sau
utilizate pentru nevoile proprii. Este necesar a se face distinctie intre productia
exercitiului şi cifra de afaceri. *aca cifra de afaceri reprezinta vanzarile de produse
8productia vanduta9 la întreprinderile industriale şi vanzarile de marfuri şi produse la
întreprinderile mixte, productia exercitiului reprezinta productia vanduta, productia
stocata şi productia imobilizata.
(e3 5 (v : ;(s : (i
în care.
Yv 3 productia vanduta(
XYs 3 variatia productiei stocate(
Yi 3productia imobilizata.
"roductia vanduta exprima vanzarile de produse, lucrari şi servicii, iar variatia
productiei stocate reflecta cresterea sau descresterea stocurilor de produse finite,
semifabricate, productie în curs de executie, etc. "roductia stocata este evaluata la costuri
de productie. "roductia imobilizata reprezinta costul imobilizarilor corporale şi
necorporale realizate în regie proprie.
2ntrucat la calculul cifrei de afaceri sunt ignorate decalaele intre momentul
fabricarii şi cel al facturarii, antrenand variatia stocurilor, precum şi productia
imobilizata, acest indicator poate crea o imagine deformata asupra activitatii
întreprinderii. *in acest punct de vedere, productia exercitiului ofera o imagine fidela a
activitatii reale a întreprinderii.
"e de alta parte, productia exercitiului nu reflecta o realitate financiară, intrucat
este constituita din elemente eterogene, unele fiind evaluate la pret de vanzare 8productia
vanduta9, iar altele la cost de productie 8productia stocata şi imobilizata.
)abelul #. <volutia productiei e3ercitiului în perioada 000-00
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
1. "roductia vanduta =;I.G<G.F@I @:@.I<I.;GF G;G.A;A.A=;
. "roductia stocata <H.;G:.FH: @.AFH.G:G %F.H<F.A:A
#. "roductia imobilizata @;=.HG: I<=.GFI GAF.=::
'. (roductia e3ercitiului #'=.00.>?> '10.=0@.'@ =11.>>@.#
$n perioada <:::%<::<, productia exercitiului a avut în trend ascendent, astfel
incat în anul <::; acesta a crescut cu G@.@:I.FF; mii lei 8;I,G:N9 fata de <:::, urmare a
cresterii productiei vandute cu IG.<:;.G;H mii lei 8<H,:FN9, a diminuarii productiei
stocate cu <<.<:<.AG@ mii lei şi cresterii productiei imobilizate cu @:A.IAI mii lei
8AA,:HN9. $n anul <::<, datorita efectului pozitiv al cresterii productiei vandute cu
F<,=AN 8<;<.:A;.HGG mii lei9, al scaderii productiei stoate cu ;:.GI=.F;F mii lei şi efectul
negativ manifestat prin prisma diminuarii productiei imobilizate, pe ansamblu, productia
exercitiului manifesta o tendinta de crestere cu @A,:<N 8<:;.<HA.IA= mii lei9.
'a un fapt demn de luat în seama este productia stocata, care în perioada luata în
calcul a avut un trend descendent, ceea ce presupune ca întreprinderea a reusit sa%şi
reduca semnificativ stocurile.
%'& 4aloarea adaugata %4ad& reprezinta surplusul de incasati peste
valoarea consumurilor provenind de la terti, respectiv bogatia creata prin valorificarea
resurselor te!nice, umane şi financiare ale întreprinderii.
Exprimand aportul întreprinderii în ceea ce priveste productia de bunuri ssau
servicii, valoarea adaugata permite aprecierea structurii şi metodelor de productie ale
întreprinderii, prin intermediul gradului de integrare 8ca raport intre valoarea adaugata şi
productia corespunzatoare sau cifra de afaceri9, precum şi dezvoltarea sau regresul
activitatii întreprinderii.
?aloarea adaugata se poate determina prin doua metode.
a& metoda substractiva %diferentei sau sintetica&
"otrivit acestei metode, distingem urmtoarele doua ,fatete- ale valorii adaugate.
aA& valoarea adaugata produsa %4ad& determinata ca diferenta intre productia
exercitiului 8Ye9 şi consumurile intermediare provenite de la terti8'i9.
4ad 5 (e3 – Ci sau 4A 5 %(e3 : 8c& – Ci
aAA& valoarea adaugata realizata %4AA& este rezultatul deducerii din cifra de afaceri
8'A9 a consumurilor intermediare aferente acesteia 8'Zi9, consumuri a caror determinare
este dificil de realizat.
b& metoda aditiva %de repartitie&
Jtilizand aceasta metoda, valoarea adaugata rezulta prin insumarea elementelor sale
componente. c!eltuieli cu personalul 8'!p9, c!eltuieli cu amortizarea 8'!a9, c!eltuieli
financiare8'!f9, impozite şi taxe 82t9, dividende 8*v9 şi rezultatul net al exercitiului 8#n9,
astfel.
4ad 5 C1p : C1a : C1f : It : Dv : 6n
#egrupand elementele în cauza, se poate considera ca valoarea adaugata asigura
remunerarea.
• muncii, prin c!eltuielile cu personalul şi participarea salariatilor la profit(
• capitalului te!nic, prin amortizare şi provizioanele destinate sa conserve
valoarea acesteia(
• capitalului imprumutat, prin dobanzi(
• capitalului propriu, prin profit 8dividende9(
• statului, ca generator de infrastructura, prin impozitele şi taxele incluse.
*in punct de vedere metodologic, analiza valorii adaugate se poate face în marimi
absolute 8potrivit metodologiei mai sus prezentate9 şi în marimi relative, pe baza ratelor
valorii adaugate.
$n teoria şi practica economică, cele mai frecvent utiliate rate ale valorii
adaugate şi indicatori de eficienta determinati pe baza acesteia sunt.
a& 6ata variatiei valorii adaugate sau Brata de crestere a întreprinderiiC/ care
permite sublinierea aprecierilor privind cresterea sau regresia activitatii.
:
: ;
/ad
/ad /ad
4r"

=
b& 6ata valorii adaugate%6v&%gradul de integrare pe verticala& constituie un
indicator al gradului de integrare economică a întreprinderii, fiind expresia
productivitatii globale, respeciv a bogatiei create la un anumit nivel de activitate.
#ata valorii adaugate se determina ca raport intre valaorea adaugata 8?A9 şi cifra de
afaceri 8'A9, şi reprezinta ponderea valorii adaugate în totalul cifrei de afaceri,
astfel .
;:: ⋅ =
,4
/a
R"
Evolutia sa permite aprecierea strategiei industriale a întreprinderii, iar
diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficienta a factorilor de productie. $n
industrie, aceasta rata inregistreaza un nivel mediu de F:%G:N, dar interpretarea evolutiei
sale trebuie facuta cu prudenta, luand în considerare structura cifrei de afaceri pe tipuri de
activitati. "entru o întreprindere mixta 8de productie şi comercializare9, deteriorarea
nivelului acestei rate semnifica cresterea ponderii activitatii comerciale, cu o rata
specifica mai redusa.
c& 7radul de dependenta e3terna %6s& este un indicator utilizat la comparatiile în
spatiu şi intre întreprinderi din acelasi sector de activitate. &e determina ca raport
intre cifra de afaceri şi valoarea adaugata, exprimand cifra de afaceri care poate
asigura a ?ad de ;:: u.m.
;:: ⋅ =
/ad
,4
Rs
d& 6atele de remunerare ale valorii adaugate reprezinta ponderea detinuta de
fiecare element component în valoarea adaugata şi constituie expresia remunerarii
partenerilor sociali 8fig.A9.Aceste rate permit efectuarea de comparatii sectoriale şi
interexercitii, şi ofera, totodata, informatii asupra repartitiei valorii adaugate intre
factorii munca şi capital.
Figura 5.6epartitia valorii adaugate intre partenerii sociali
e& 4aloarea adaugata pe salariat %4adD!s& exprima eficienta utilizarii
potentialului uman, respectiv productivitatea muncii definita ca valoarea adaugata
realizata în medie de un salariat.
Acest indicator de eficienta se determina ca raport intre valoarea adaugata 8?A9 şi
numarul mediu de salariati8Ns9 astfel.
;:: ⋅ =
6s
/ad
/as
f& valoarea adaugata la 1000 lei active imobilizate 8?A
;::: Ai
& exprima bogatia
creata prin valorificarea potentialului material 8resurselor te!nice9 şi se determina
ca raport intre valoarea adaugata 8?ad9 şi activele imobilizate 8Ai9 astfel.
"E#&5NA)
&4A4
'#E*245#2
A'425NA#2
L2#1A
&alariati
"articipatii
2mpozite, taxe
'!. Linanciare
*ividende
Autofinanţare
curenta
'!p>?adO;::
2t>vadO;::
'!f>?adO;::
*v>?adO;::
A>?adO;::
?A)5A#EA
A*AJ7A4A
;::
;:::
⋅ =
4i
/ad
/ad
4i
1odul de determinare a valorii adaugate prin metoda substractiva şi analiza rapoartelor
statistice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai productiei, sunt prezentate în ta-elele 7
8i '.
)abelul '. <volutia valorii adaugate în perioada 000-00
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
0 ; < = @
1. "roductia exercitiului =@G.<::.IHI @;:.G:@.@<A G;;.IIA.=<<
. 8[9 1ara comerciala F;F.=@H ;.<GI.F;@ =FH.=:<
#. 8%9 'onsumul de la terti <<<.=F;.@:: <F:.I:;.GII =@:.;H:.=<<
'. ?aloarea adaugata ;<@.=G@.I<F ;G;.:H;.<FF <H<.:HG.=:<
E. 'ifra de afaceri =<;.@FF.<=H @:I.A:G.;<I G<<.;;;.GHF
=. Active imobilizate I<.;:H.;=: ;I:.A;=.;H: =A;.HH=.GAH
?.
Nr. mediu scriptic de
personal
<.@:; <.;IH ;.A=<
>.
#ata valorii adaugate 8@>F9
N
=I,GA =A,=A @=,H=
@.
?aloarea adaugata pe
salariat 8@>H9 8mii
lei>salariat9
F;.HAH,:A H=.G@A,@; ;@:.I<G,<@
10.
?aloarea adaugata la ;:::
lei active imobilizate 8@>G9(
8lei>;::: lei9
;.F;@,GH IA:,=< GA@,@H
$n urma analizei indicatorilor în tabelul de mai sus se constata urmtoarele aspecte.
% valoarea adaugata a crescut în anul <::; cu =G.H:G.@=: mii lei 8<A,F<N9 datorita
cresterii cu G@.@:=.FF; mii lei 8;I,G:N9 a productiei exercitiului, cu HF=.;GH mii lei
8;@G,;FN9 a marei comerciale şi cu <I.@F:.<II mii lei 8;<,I:N9 a consumului de la terti.
"rimele doua compeonete au efecte pozitive asupra marei comerciale, ultima
determinand o reducere a acesteia în marimi absolute şi relative. $n anul <::< are loc o
crestere semnificativa a valorii adaugate, o data prin diminuarea marei comerciale cu
H;,I=N şi cresterii cu =F,G=N a consumului intermediar.
% în dinamica, rata valorii adaugate are o tendinta de crestere. 'a indicator al
gradului de integrare economică a întreprinderii, rata valorii adaugate denota cresterea
ponderii valorii adaugate în cifra de afaceri. #ata valorii adaugate creste de la =I,GA în
anul <::: la @=,H= în anul <::<, situatie ce reflecta cresterea capacitatii întreprinderii de
a%şi asigura prin forte proprii desfasurarea activitatii de exploatare, scazand dependenta
fata de terti(
% valoarea adaugata pe salariat sau randamenul muncii, în întreprinderea analizata
a crescut în perioada analizata, de la F;.HAH, :A mii lei>salariat în anul <::: la ;@:.I<G,
<@ mii lei>salariat în anul <::<, în conditiile în care numarul mediu de muncitori s%a
diminuat de la an la an, fapt care reflecta o crestere a productivitatii muncii şi implicit a
valorii adaugate.
% valoarea adaugata la 1000 lei active imobilizate a scazut în perioada luata în
calcul de la IA:,=<>;::: lei în anul <::: la GA@,@H lei>;::: lei în anul <::<, ca urmare a
cresterii intr%un ritm mai mare a activelor imobilizate 8cu <;:.IG:.F<H mii lei în anul
<::<9 fata de ritmul de crestere a valorii adaugate 8cu ;;;.::F.:@H mii lei în anul <::<9.
&ituatia se datoreaza în special reevaluarilor facute la sfarsitul anilor <::; şi <::< asupra
cladirilor şi terenurilor.
)abelul E. Analiza rapoartelor statistice "i dinamice dintre indicatorii valorici ai
productiei
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
Indici
000 001
0 ; < = @
1.
?aloarea adaugata bruta 3
mii lei
;G;.:H;.<FF <H<.:HG.=:< GI,A<
.
Amortizarea activelor fixe
3 mii lei
H.I:;.@=: ;<.<AH.A=I FH,G@
#.
?aloarea adaugata neta 3
mii lei
;F=.<GA.I<F <;H.;=I.;IG @;,GH
'.
"roductia exercitiului 3 mii
lei
@;:.G:A.@<A G;;.IIA.=<< @A,:<
E. 'ifra de afaceri % mii leii @:I.A:G.;<I G<<.;;;.GHF F<,;@
=. "roductia vanduta 3 mii lei @:@.I<I.;GF G;G.A;A.A=; F<,=A
?. #s
;
W?ad>"ex8N9 =A,<= @@,@G %
>. #d
<
Wlva>lpex % % ;,@;
@. #s
<
W?ad>'A8N9 =A,=A @<,H= %
10. #s
<Z
W;> #s
<
8N9 <,F@ <,<A %
11. #d
<
Wl?ad>l'A % % ;,=<
1. #d
<
W?adn>?adbr 8N9 AF,;G AF,@I %
1#. #d
=
Wlvan>lvadbr % % ;,:;
1'. #s
@
W"v>"ex8N9 AI,FA ;::,I< %
1E. #d
@
Wl"v>)pex % % ;,:H
Analiza rapoartelor statistice şi dinamice din tabelul de mai sus ne permite sa
constatam urmatoarele.
% o crestere a raportului static dintre valoarea adaugata şi productia exercitiului, de la
=A,<=N în anul <::; la @@,@GN în anul <::<, explicabila prin cresterea ponderii
productiei exercitiului în valoarea adaugata, de la o perioada la alta(
% raportul dinamic supraunitar dintre indicii valorii adaugate şi a productiei
exercitiului reflecta un ritm de crestere superior al valorii adaugate 8GI,A<N9 ritmului de
crestere a productiei exercitiului 8@A,:<N9 ceea ce reflecta o sporire mai rapida a
productiei exercitiului decat sporirea consumurilor intermediare.
% raportul static ce coreleaza valoarea adaugata cu cifra de afaceri a inregistrat valori
crescatoare, refectand scaderea dependentei întreprinderii fata de consumurile
intermediare provenite de la terti şi o maorare a ponderii valorii adaugate în cifra de
afaceri, respectiv obtinerea de catre întreprindere a unei bogatii mai mari la ;:: lei cifra
de afaceri(
% cele constatate mai sus sunt accentuate de valorile în scadere ale raportului static
dintre cifra de afaceri şi valoarea adaugata, care indica o scadere a riscului întreprinderii
din cauza diminuarii dependentei sale fata de terti(
% raportul dinamic supraunita 8;,=<9 dintre indicele valorii adaugate şi cel al cifrei de
afaceri reflecta un ritm de crestere mai rapid a valorii adaugate fata de ritmul de crestere a
cifrei de afaceri, ceea ce marc!eaza o crestere a activitatii de productie(
% raportul static crescator dintre valoarea adaugata neta şi cea bruta reflecta o
crestere a c!eltuielilor cu amortizarea mai mica decat crestera valorii adaugate brute, fapt
pus în evidenta şi de raportul dinamic supraunitar8;,:;9 dintre indicii acestor doua
marimi(
% raportul static crescator, de la o perioada la alta, dintre productia vanduta şi
productia exercitiului, caracterizeaza reducerea productiei stocate şi a celei imobilizate în
raport cu productia exercitiului(
% scaderea ponderii detinute de productia stocata şi imobilizata în productia
exercitiului, în favoarea celei vandute, este evidentiata şi de raportul dinamic supraunitar
8;,:H9 dintre indicele productiei vandute şi cel al productiei exercitiului.
'a urmare a analizelor mai sus efectuate putem formula urmatoarele concluzii9
% cresterea valorii adaugate, în perioada analizata, se datoreaza diminuarii numarului
mediu de salariati insotita de o crestere a randamentului muncii(
% cresterea ponderii productiei vandute în productia exercitiului, paralel cu scaderea
proportiilor detinute de productia stocata şi imobilizata, evidentiaza o crestere a valorii
adaugate şi pe seama cresterii activitatii de productie în întreprinderea analizata.
"entru ca ratele valorii adaugate sa%şi dovedeasca utilitatea în procesul de analiza
şi decizie, este necesar ca elementele în baza carora acestea se determina sa fie corelate
cu indicele inflatiei.
#atele şi indicatorii de eficienta astfel determinati, pot constitui suportul
analizelor comparative intre întreprinderile din cadrul aceluiasi sector de activitate, sau cu
nivelele medii ale acestora la nivelul sectorului în cauza.
2ndiferent de domeniul de activitate, analiza valorii adaugate prezinta interes atât
pentru managerii întreprinderii şi actionari, cât şi partenerii de afaceri, deoarece permite
evaluarea performanţelor financiare, a eficientei utilizarii factorilor de productie, a
politicii comerciale, etc.
%E& 6ezultatul brut al e3ploatarii %6$<&, este primul sold intermediar de
gestiune cu semnificatie în termeni de rentabilitate şi reflecta contributia
exploatarii la formarea rezultatelor. *upa caz, el poate imbraca forma
excedentului brut sau deficitului brut al exploatarii.
'a modalitate de calcul, rezultatul brut al exploatarii se poate prin deducerea remunerarii
personalului şi a statului din suma valorii adaugate şi a subventiilor de exploatare.
6$< 5 %4aloarea adaugata : -ubventii din e3ploatare& – %C1eltuieli cu
personalul : Impozite/ ta3e "i varsaminte asimilate&
#ezultatul brut al exploatarii reflecta concis contributia capitalului la crearea
bogatiei întreprinderii.
<3cedentul brut al e3ploatarii %<$<& exprima resursa sau acumularea bruta
rezultata din activitatea de exploatare destinata mentinerii şi dezvoltarii potentialului
productiv al întreprinderii, remunerarii capitalurilor utilizate şi a statului. 'u toate
acestea, excedentul brut al exploatarii nu este decat o resursa de trezorerie potentiala, un
cas!%floT potential degaat de exploatare, susceptibil de a se transforma în disponibilitati,
pe masura reglementarii decalaelor dintre nevoile şi resursele exploatarii.
&e poate spune ca excedentul brut al exploatarii reprezinta acel flux real de
trezorerie al exploatarii, rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fon de rulment pentru
exploatare.
Analiza rezultatului brut al exploatarii se poate face în marimi absolute, dar şi în
marimi relative pe baza ratelor de repartitie.
a& 6ate de rentabilitate stabilite prin implicare rezultatului brut al e3ploatarii
în calitate de efect
aA& 6ata mar.ei brute a e3ploatarii masoara nivelul rezultatului brut din
exploatare, independent de politica financiară, politica de investitii, de incidenta
fiscalitatii şi a elementelor extraordinare. Ea este determinata ca raport intre rezultatul
brut al exploatarii şi cifra de afaceri 8'A9.
,4
RB9
Ra = \
5 ameliorare a ratei marei brute a exploatarii exprima o crestere a productivitatii,
în masura în care evolutia acestei rate nu este o simpla conincidenta a cresterii ratei
marei comerciale, iar scaderea ei în raport cu o rata a marei comerciale stabila
dovedeste o impovarare referitoare la costurile exploatarii.
aAA& 6ata rentabilitatii economice stabilita ca raport intre rezultatul brut al
exploatarii 8#0E9 şi capitalul economic 8]e9.
:e
RB9
Ra = \ \
Jn rezultat 8excedent9 brut din exploatare suficient de mare va permite
întreprinderii reinnoirea imobilizarilor sale prin amortizari, acoperirea riscurilor din
provizioanele constituite şi asigurarea finantarii sale care antreneaza c!eltuieli financiare,
iar diferenta poate fi distribuita statului 8impozit pe profit9, actionarilor 8dividende9 şi>sau
conservata prin autofinanţare.
'apitalul economic 8]e9 este rezultatul insumarii imobilizarilor corporale, cu
imobilizarile financiare şi nevoia de fond de rulment.
b& 6ate de structura a rezultatului brut al e3ploatarii
bA& 6ata amortizarii se determina ca raport intre c!eltuielile cu amortizarea 8'a9 şi
rezultatul brut al exploatarii 8#0E9.
RB9
,4
R- = \
bAA&6ata c1eltuielilor financiare se calculeaza prin raportarea c!eluielilor financiare
8'f9 la rezultatul brut al exploatarii 8#0E9.
RB9
,f
R- = \ \
bAAA& 6ata dividendelor se determina ca raport intre dividendele 8*v9 şi rezultatul
brut al exploatarii 8#0E9.
RB9
;"
R- = \ \ \
1odul de determinare a rezultatului brut al exploatarii, potrivit metodologiei
prezentate, precum şi a ratelor de repartitie ale acestuia, se regasesc în ta-elul (.
)abelul =. Determinarea e3cedentului brut de e3ploatare "i a ratelor de repartitie
ale acestuia
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
0 ; < = @
1. ?aloara adaugata ;<@.=G@.I<F ;G;.:H;.<FF <H<.:HG.=:<
.
8[9 &ubventii pentru
exploatare
% % %
#. 8%9 2mpozite şi taxe I<A.;IG =.:IA.H<@ G.@FA.HI=
'. 8%9 '!eltuieli cu personalul H:.G@I.A<: AH.GI<.:@H ;=:.F=A.AA=
E.
8W9 Excedentul brut al
exploatarii
F<.IIG.H;A G:.<AA.@I@ ;=F.:HG.F<G
=. 'ifra de afaceri =<;.@FF.<=H @:I.A:G.;<I G<<.;;;.GHF
?. 'apitalul economic ;IF.@:I.I<H =<@.GIG.=:; G=H.FHA.:@;
>. '!eltuieli cu amortizarile H.FA:.@<A H.I:;.@=: ;<.<AH.A=I
@. '!eltuieli financiare 3 total <@.HFF.I=@ =F.F@A.I@@ H;.:=I.A=F
10. *ividende ;.=@A.HGI @.<H<.=A< ;=.IGA.;AA
11. #ate de rentabilitate8N9
1.
aZ9 #ata marei brute a
exploatarii
;G,@F ;@,HF <;,H;
1#.
aZZ9 #ata rentabilitatii
economice8F>H9
<I,F< ;I,FH <;,;A
1'. #ate de structura8N9
1E. bZ9 #ata amortizarii8I>F9 ;@,=F ;<,A@ A,;:
1=.
bZZ9 #ata c!eltuielilor
financiare
@G,I; FI,AG F<,FA
1?.
bZZZ9 #ata dividendelor
8;:>F9
<,FF H,:A ;:,<H
Excedentul brut de exploatare al societatii analizate dovedeste faptul ca acesta
poate sa isi mentina potentialul productiv, are capacitatea sa remunereze capitalurile
avansate şi, totodata, poate sa onoreze obligatiile fiscale, deoarece surplusul monetar
potential derivat din activitatea de exploatare a societatii este în crestere. 2ndicatorul a
atins nivelul maxim în anul <::<, respectiv ;=F.:HG.F<G mii lei. *upa cum se observa din
analiza structurii sale, valoarea adaugata este una din cauzele evolutiei ascendente a
excedentului brut de exploatare. Ea a crescut în anul <::< fata de <::; cu GI,A<N.
Efectul pozitiv exercitat de cresterea valorii adaugate asupra soldului intermediar de
gestiune analizat a fost insa diminuat de cresterea c!eltuielilor cu personalul, în aceasta
perioada, cu =I,<GN în anul <::; fata de <:::, şi respectiv cu ==,G@N în <::< fata de
<::;. 4ot efect negativ asupra E0E exercita şi impozitele şi taxele platite de întreprindere
în perioada <:::%<::<( acestea cresc de la I<A.;IG mii lei în anul <::: la G.@FA.HI= mii
lei în anul <::<. Evolutia excedentului de exploatare descrisa anterior a avut influenta
favorabila asupra rezultatului de exploatare şi implicit, asupra rezultatului net al
exercitiului.
Analiza rezultatului bruit al exploatarii, prin prisma ratelor de rentabilitate,
evidentiaza cresterea ratei marei brute a exploatarii, şi o reducere a ratei rentabilitatii
economice. Aceasa denota o crestere mai rapida fata de capitalul economic, ca urmare a
reevaluarii facute asupra activelor imobilizate în anii <::; şi <::<.
Evolutia ratelor în cauza evidentiaza o activitate eficienta, ca rezultat al
valorificarii optime a potentialului material, uman şi financiar de care dispun.
*in punct de vedere al ratelor de structura, evolutia acestora este diferita de la o
perioada la alta.
'!eltuielile cu amortizarea sunt în stransa dependenta cu sistemul de amortizare
practicat şi dimensiunea resurselor te!nice de care dispune fiecare întreprindere.
Evolutia c!eltuielilor financiare este expresia politicii financiare a fiecarei
întreprinderi, cresterea sau scaderea gradului de indatorare se afla în stransa dependenta
cu obiectivele pe care şi le%a propus sa le realizeze.
5ptiunea conducerii întreprinderii, intre reinvestira partiala sau integrala a
profitului net al actionarilor şi>sau distribuirea partiala sau totala a acestuia sub forma de
dividende, defineste politica de dividend. Alegerea uneia sau alteia dintre alternative, ori
a unei combinatii intre acestea, este guvernata de aceeasi cerinta, şi anume maximizarea
valorii întreprinderii.
1arimea dividendelor se stabileste de catre Adunarea 7enerala a Actionarilor
conform cu statutul societatii. 'u cât dividendele şi rata lor anuala de crestere sunt mai
mari, potrivit unei concluzii simpliste, cu atât valoarea actiunilor întreprinderii va fi mai
mare. *esi simplista, aceasta concluzie fundamenteaza anticiparile multor analisti
financiari privind evolutia cursului actiunilor la bursa. 1entionam ca întreprinderea
analizata nu a fost privatizata, insa actiunile acestei societati sunt cotate la 0ursa de
?alori 0ucuresti la categoria 2.
$n vedera ustificarii evolutiei ratei dividendelor, prezentam mai os factorii care
influenteaza asupra acesteia, precum şi ponderea dividendelor în profitul net al
întreprinderilor analizate.
"onderea ridicata a dividendelor în profitul net al exercitiului este în stransa
dependenta cu optiunile actionarilor, inclinati în principal, acordarii de prioritate
cerintelor proprii de dezvoltare, fapt pentru care dividendele au o pondere nesemnifiativa,
ca de altfel şi rata acestora 8a se vedea ta-el *9.
)abelul ? Calculul ratelor dividentelor
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
0 ; < = @
1.
Excedentul brut al
exploatarii
F<.IGG.H;A G:.<AA.@I@ ;=F.:HG.F<G
. *ividente ;.=@A.HGI @.<H<.=A< ;=.IGA.;AA
#.
#ezultatul net al
exercitiului
;=.@AH.GHI ;=.GH@.GH= @H.<IH.:I:
'. #ata dividentelor 8<>;9N <,FF H,:A ;:,<H
E.
"onderea dividentelor în
profitul net al exercitiului
8<>=9N
;:,:: =;,<@ <A,==
%=& 6ezultatul e3ploatarii %6e&, caracterizeaza performanţele comerciale şi
financiare aferente activitatii de exploatare normala şi curenta a întreprinderii,
independent de politica financiară şi fiscala. El pune în evidenta rezultatul
degaat din exploatare, dupa luarea în considerare a tuturor c!eltuielilor de
productie şi comercializare, precum şi a riscurilor de exploatare. &pre deosebire
de E0E, acest sold tine cont de poitica de amortizare şi de constituire a
provizioanelor.
6e 5 <$< : 4enituri din provizioane privind e3ploattarea : Alte venituri din e3ploatare
– C1eltuielile cu amortizarile "i provizionale pentru e3ploatare – Alte c1eltuieli de
e3ploatare
#ezultatul exploatarii se paote determina şi ca diferenta intre veniturile şi c!eltuielile
exploatarii.
6e 5 4enituri din e3ploatare – C1eltuieli pentru e3ploatare
#ezultatul exploatarii 8profit sau pierdere9 exprima marimea absoluta a
rentabilitatii activitatii de exploatare, obtinuta prin deducerea tuturor c!eltuielilor
8platibile şi calculate9 din veniturile exploatarii 8incasabile şi calculate9.%a se vedea
tabelul I.
)abelul > 6ezultatul e3ploatarii
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
0 ; < = @
1. ?enituri din exploatare =A@.:@I.GGA @;H.:F=.HI< G;A.;IH.H:H
.
'!eltuieli pentru
exploatare
=:@.FGH.IIH =G=.;FG.AFH @AF.A@I.=I;
#. #ezultatul de exploatare @@.@I:.HI< F=.IAG.I<F ;<=.<=A.=<G
#ezultatul de exploatare a crescut în anul <::; fata de <::: cu A.@;G.:@= mii lei
8<;,;HN9 datorita resterii cu F,I@N a veniturilor din exploatare, crestere care este
atenuata de cresterea c!eltuielilor pentru exploatare cu ;A,<@N.
1aorarea în anul <::< a veniturilor din exploatare cu <:<.;==.A<F mii lei
8@I,@HN9 are un efect pozitiv asupra rezultatului din exploatare care creste cu
;GA.=@<.F:; mii lei 8<I,GGN9. Efectul pozitiv al cresterii veniturilor din exploatare este
atenuat de cresterea c!eltuielilor din exploatare cu <G,FHN
%?& 6ezultatul curent brut %6c& este determinat atât de rezultatul tgfexploatarii
normale 8nu ia în considerare elementele extraordinare9 şi curente, cât şi de cel
al activitatii financiare. El este deci rezultatul tuturor operatiilor curente ale
întreprinderii. $n determinarea acestui indicator sunt luate în considerare şi
elementele financiare, ceea ce permite aprecierea impactului politicii financiare
a întreprinderii asupra rentabilitatii.
6c 5 6e : %4enituri financiare – C1eltuieli financiare&
Avand în vedere ca diferena dintre veniturile şi c!eltuielile financiare sunt expresia
rezultatului financiar 8#f9, relatia de mai sus se paote scrie astfel.
6c 5 6e : 6f
)abelul @ 6ezultatul curent în perioada 000-00
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
0 ; < = @
1. #ezultatul din exploatare @@.@I:.HI< F=.IAG.I<F ;<=.<=A.=<G
. [?enituri financiare F.H<A.G== I.<@<.HA@ ;:.=<H.F<=
#. %'!eltuieli financiare <@.HFF.I=@ =F.F@A.I@@ H;.:=I.A=F
'. 6ezultatul curent brut #E.'E'.E>1 =.E>@.??E =.E?.@1'
#ezultatul curent a crescut cu ;.;=F.;A@ mii lei 8@,@GN9 în anul <::; în
comparatie cu anul <::: datorita influentelor urmatorilor factori.
% rezultatul din exploatare a crecut cu A.@;G.:@= mii lei 8<;,;HN9 care insotit de
cresterea cu <.F;=.;G; mii lei a veniturilor financiare a manifestat o influenta pozitiva
asupra rezultatului curent(
% c!eltuielile financiare au avut o influenta negativa asupra rezultatului curent, ca
urmare a cresterii lor cu ;:.HA@.:;: mii lei 8@=,G:N9
$n anul <::<, factorii enuntati au avut aceeasi influenta asupra rezultatului curent.
%>& 6ezultatul e3traordinar %6e3c& permite masurarea influentei
elementelor exceptioanel în ceea ce priveste formarea rezultatului global al întreprinderii.
*aca celelalte solduri se calculeaza în cascada, rezultatul extraordinar reprezinta soldul
intermediar de gestiune ce sintetizeaza rezultatul activitatii 8sub forma profitului sau
pierderilor9 cu caracter de exceptie al întreprinderii fie ca se refera la operatiuni de
gestiune, fie la operatiuni de capital.8a se vedea tabelul;:9.
6e3c 5 4enituri e3traordinare – C1eltuieli e3traordinare
)abelul 10 6ezultatul e3traordinar în perioada 000-00
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
0 ; < = @
1. ?enituri extraordinare ;.;;;.<:= ;.;F=.;=; =.:=:.;HA
. '!eltuieli extraordinare @.GGG.H;: F.GII.@FG G.@A@.@;:
#.
#ezultatul extraordinar %
pierdere
=.FFF.F:H @.F=F.=<F =.@G@.<=;
#ezultatul extraordinar scade în anul <::; în proportie de <H,FGN 8cu AHA.I;I
mii lei9. Aceasta pierdere extraordinara se datoreaza cresterii veniturilor extraordinare
intr%un ritm nesemnificativ în comparatie cu cresterea c!eltuielilor extraordinare. Aceasta
situatie s%a manifestat în toata perioada <:::%<::<, insa pierderea cea mai mare din
activitatea extraordinara a întreprinderii s%a realizat în anul <::;.
%@& 6ezultatul net al e3ercitiului %6net& poate imbraca forma profitului sau
pierderii nete. El reprezinta suma intre rezultatul activitatii curente şi rezutlatul
extraordinar, diminuata cu impozitul pe profit 82p9
6net 5 6C:D-6e3c – Ip
#ezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare
cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. #epartizara pe
destinatii a profitului net trebuie sa fie sustinuta de existenta unor disponibilitati monetare
reale, în lipsa carora profitul net va ramane doar un potential de finanţare. $n conditiile
exostentei aceastor disponibilitati, profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma
dividendelor şi>sau sa se reinvesteasca în întreprindere. "rofitul ent nerepartizat constituie
sursa de finanţare proprie sau element de autofinanţare generat de insasi activitatea
întreprinderii.
)abelul 11 6ezultatul net în perioada 000-00
!r.
crt.
Indicatori
<3ercitiul financiar
000 001 00
0 ; < = @
1. #ezultatul curent brut <F.@F@.FI; <G.FIA.HHF G<.F<H.A;@
.
8[>%9 #ezultatul
extraordinar % pierdere
=.FFF.F:H @.F=F.=<F =.@G@.<=;
#. 8%9 2mpozitul pe profit I.@:;.=AG I.=HA.HHH ;;.HHG.G:=
'.
6ezultatul net al
e3ercitiului
1#.'@?.=?> 1#.=?'.=?# '?.>?.0>0
#ezultatul net al exercitiului creste în anul <::; cu ;HG.AAF mii lei 8;,=;N9
datorita influentei urmatorilor actori.
% rezultatul curent creste cu @,@GN determinand cresterea rezultatului net cu
;.;=F.;A@ mii lei
% rezultatul extraordinar scade cu <H,FGN determinand scaderea rezultatului net cu
AHA.I;I mii lei
% impozitul pe profit scade cu :,<GN determinand scaderea rezultatului net cu
%<;.G;A mii lei.
$n anul <::<, rezultatul net al exercitiuli creste cu ==.G;<.@:H mii lei, adica cu
<@F,I:N fata de <::; şi aceasta datorita influentei exerrcitate de rezultatul curent care
creste în acest an cu ;=F,;GN. Aceasta crestere este atenuata de pierderea extraordinara
inregistrata în acest an şi de cresterea cu @:,F@N a impozitului pe profit.