CATEVA REPERE ISTORICE ALE BALNEOLOGIEI

Bolile au apărut odată cu omul, care instinctiv şi-a alinat suferinţele cu
elementele care îl înconjurau: apa, mineralele, plantele. Natura a fost prima care a
oferit ajutor omului aflat in suferinţă, fiind primul medic si primul remediu terapeutic.
Este greu de apreciat de când dateaă !alneoterapia pentru că dovei ar"eologice din
epoca !ronului au fost descoperite lângă ivoare calde în #ranţa şi în spaţiul fostei
$e"oslovacii. %egendele celtice atri!uie descoperirea ivoarelor de la Bat" primilor
regi.
&n credinţa multor popoare din antic"itate: perşi, !a!ilonieni, egipteni, greci,
romani, scăldatul în ivoare sau râuri avea rol purificator spiritual şi protector sau
vindecător al trupului.
'n arsenalul medical oferit de natură, apa şi-a câştigat, prin tradiţie un
!inemeritat loc pentru că:
• este cel mai vec"i remediu, nici un altul nu a avut o viaţă mai lungă(
• se poate administra pe cale digestivă )ingestie, clisme*, respiratorie
)in"alaţii şi aerosoli*, genitală )irigaţii vaginale*, cutanată )!ăi*(
• este folosit atât pentru satisfacerea unor nevoi fiiologice, de igienă dar
şi ca mijloc terapeutic şi de rela+are(
• este cel mai ieftin şi uşor de găsit(
• e+istă în toate modalităţile de agregare a materiei: solidă, gaoasă
lic"idă(
• nici un medicament nu a fost sursă de inspiraţie pentru artişti: poeţi,
pictori, muicieni, atât de mult timp şi în atâtea ipostae.
,na dintre cele mai timpurii descrieri ale practicării !ăilor provine din -recia
antică. 'n mitologia greacă se găsesc referiri la !inecuvântarea dată de ei unor
ivoare naturale sau !aine alimentate cu apă de mare. 'n jurul lor au fost edificate
clădiri, numite asklepion
.
, pentru cei care doreau să aducă ofrande eilor în scopul
vindecării şi să practice îm!ăierea în aceste ape. &n oraşele greceşti e+istau comple+e
.
/s0lepios, fiul lui /ppolo era eul tămăduirii şi patronul medicinei.
.
pentru rela+are şi igienă personală, numite gymnasium 1 !ăi pu!lice - în care e+istau
săli de !aie alături de săli pentru masaj, rela+are.
2ate despre climatologie, !alneologie, "elio- şi talassoterapie, masaj,
gimnastică şi dietetică se găsesc în 3$orpus 4ippocraticum5, opera în şapteeci şi
două de volume a părintelui medicinii, 4ippocrates din 6os )789 1 :;< '.$.*.
=omanii i-au depăşit pe greci în ceea ce priveşte mărimea şi comple+itatea
edificiilor pentru !ăi şi au e+tins ideea !ăii pu!lice în tot 'mperiul. $onstrucţia
apeductelor a asigurat apa pentru agricultură, meşteşugărie dar şi pentru necesităţile
citadine domestice inclusiv recreerea. 'n teritoriile cucerite au folosit sursele de ape
minerale naturale şi au construit t"erme la: /i+, >ic"?, Bat", /c"en, @ies!aden,
multe dintre ele fiind în circuitul turistic şi !alnear şi în ilele noastre. ).*
A"ermele romane )!ăile pu!lice* erau centre de recreere şi activităţi sociale
care conţineau !i!lioteci, grădini şi multe alte facilităţi. =omanii au ridicat !ăile la
nivel de artă rafinată şi construcţiile rămase dovedesc cu prisosinţă acest lucru:
• spaţii largi, camere separate pentru fiecare etapă a ritualului:
de!răcarea, îm!ăierea, sudaţia, masajul, odi"na(
• circuite separate pentru femei şi pentru !ăr!aţi(
• forme diferite ale căilor pentru cele două se+e.
'nteresul arătat de romani igienei şi factorilor naturali l-a determinat pe Bliniu
cel Bătrân să scrie că: 5timp de 899 de ani romanii nu au cunoscut alt leac decât !ăile
lor5.
Cdată cu declinul 'mperiului =oman, !ăile pu!lice au devenit mai degra!ă,
locuri ale desfrâului de unde se împrăştiau !olile şi nu de profila+ie sau tratare. /şa se
e+plică faptul că în evul mediu a apărut credinţa că spălatul frecvent duce la apariţia şi
transmiterea !olilor şi a suferinţelor, motiv pe care !iserica l-a speculat şi a înc"is
!ăile pu!lice. Aotuşi au rămas să fie folosite unele ivoare )cura internă* despre care
se credea că sunt !inecuvântate de 2umneeu sau de către unii sfinţi.
'storia spa-ului începe în secolul al D'>-lea, când fierarul $ollin %E%eu
cumpără o pădure lângă 3Bouj"on5 )în valonă însemnând #ântâna Fare*, un loc de
unde oamenii aduceau apă minerală. $olin a idit un "an în .:G8, iar în jurul "anului
G
s-a format un nou cătun, Hpa
G
-ul Nou. &n a doua jumătate a secolului al D>'-lea, apa
de Hpa era foarte căutată în împrejurimi.
'n .<;. @illiam Hlings!? descoperă în Ior0s"ire un ivor feruginos
asemănător celui din localitatea !elgiană pe care engleii o numeau HpaJ. &n jurul
ivorului din Ior0s"ire a fost construit 3A"e Englis" HpaJ5 şi de aici cuvântul KspaL
a intrat drept su!stantiv comun în lim!a engleă, cu sensul de Kfântână pu!licăL
:
.
&n secolele D>' - D>'' aristocraţii europeni îşi spălau doar faţa cu o până
umedă, considerând o!iceiul spălării corpului cu apă aparţinând claselor de jos. Hpre
sfârşitul secolului D>'' se produce revirimentul atitudinii faţă de îm!ăiere şi !ăile
pu!lice ca măsură a igienei personale şi faţă de rolul profilactic sau curativ al apelor
minerale.
2upă modelul t"ermelor şi al sofisticatelor ritualuri romane ale îm!ăierii,
începând cu secolul D>''' se devoltă staţiunile !alneare europene, iar un secol mai
târiu moda ajunge şi în /merica. Aonul a fost dat de localitatea engleă Bat", unde
într-un târg de provincie, pe ruinele unor terme romane s-a edificat o staţiune
!alneară.
Camenii veneau în staţiuni să îşi refacă sănătatea folosind apele minerale în
cură internă sau e+ternă. Htaţiunile !alneare devin adevărate 3capitale5 de vară, prilej
de contacte sociale şi de etalare a !unăstării.
C i de tratament includea cura de ape, dans, partide de cărţi, lectură, plim!ări
pe jos, !aluri, recepţii, spectacole de teatru sau operă, etc, toate efectuate după un
program ec"ili!rat recomandat de un medic.
&n secolul al D'D-lea îm!ăierea a devenit o practică acceptată pe măsură ce
medicina a preentat !eneficiile pe care le aduce curăţenia. $u toate aceste progrese în
/merica secolului D'D, în B"iladelp"ia, Benns?lvania, între întâi noiem!rie şi
cincispreece martie îm!ăierea era încă în afara legii )ca măsură de apărare a
sănătăţii*, iar în Boston, Fassac"usetts, îm!ăierea era interisă dacă nu era prescrisă
de un medic.
G
Spa )valonă HpM* este un oraş francofon din regiunea >alonia din Belgia. Este una din cele mai vec"i
şi cunoscute staţiuni !alneare din Europa, situată la poalele munţilor /rdeni, în apropiere de frontiera
cu -ermania.
:
/stăi se încearcă acreditarea ideii că spa ar fi acronimul unor e+presii latine ca: 3salus per aNuam5
sau 3sanitas per aNuam5, dar acronimele au apărut în secolul al DD-lea, deci cu mult mai târiu decât
atestarea documentară a folosirii acestui cuvânt ca su!stantiv comun. He poate ca numele cătunului să
provină din latinescul 3spargere5 care inseamnă a stropi, a uda, a împrăştia.
:
&n secolele al D'D-lea şi al DD-lea în Europa au înflorit staţiunile !alneare şi
s-au efectuat studii care au pus !aele !alneologiei ştiinţifice. 'niţial, cura internă era
de o importanţă mai mare decât cura e+ternă, apoi lucrurile s-au inversat, plăcerea
îm!ăierii fiind mai mare decât cea a !ăutului apelor.
$ura !alneară în Europa conţinea multe elemente acumulate de-a lungul
timpului pe structura termalismului roman: imersia în apa caldă, !ăutul apei minerale,
sudaţia în !aia de a!uri, rela+area într-o cameră răcoroasă şi o dietă uşoară. Brogramul
începea la ora şase dimineaţa cu !ăutul apei în pavilioane frumos ornamentate,
spaţioase, în acorduri muicale. ,rma un mic dejun frugal, !aia în ape minerale,
prânul şi apoi odi"na. 2upă amiaa se recomandau plim!ări, apoi spectacole şi cina.
3Htingerea5 era la ora nouă, pentru că a doua i totul se relua în ori. $ura dura o lună
sau mai mult.
%a începutul secolului al DD-lea cura !alneară în Europa com!ina dieta
strictă, e+erciţiile fiice şi procedura comple+ă de !aie. Bacienţii erau e+aminaţi de
medic înainte de a începe cura. 2upă e+aminare se îndreptau spre pavilionul !alnear
unde plăteau pentru tratament şi îşi depoitau valorile înainte de intra în ca!ina de
de!răcare. 2e la pavilion primeau prosoape, papuci şi cearceafuri. Brocedura începea
cu un duş fier!inte după care curanţii intrau într-o cameră de plim!are cu aer fier!inte
timp de G9 - :9 de minute, apoi efectuau o scurtă !aie de a!uri, un duş şi un masaj cu
săpun. 2upă masaj urma înotul în piscină cu apa încălită la temperatura corpului şi
apoi .< 1 G9 minute odi"na într-o piscină fier!inte specială 1 3sprudel room pool5
care conţinea un strat de nisip prin care ţâşnea apă minerală naturala car!onatată.
,rmau o serie de duşuri răcoritoare după care pacienţii erau frecaţi cu prosoape calde,
apoi împac"etaţi cu cearceafuri şi acoperiţi cu pături timp de G9 de minute. /stfel se
înc"eia procedura !alneară. Aratamentul mai conţinea indicaţii dietetice, e+erciţii
fiice şi cura de !ăut.
2ivertismentul în staţiunile europene includea: jocuri de noroc, curse de cai,
pescuit, vânătoare, tenis, patinaj, dans, golf, călărie, plim!ări, spectacole de teatru,
toate cu scopul creării unui am!ient care să readucă pacientul şi anul următor. )7*
&n =omânia, deşi e+istă dovei ar"eologice ale continuităţii activităţii în
staţiunile !alneare edificate în vremea stăpânirii romane, revitaliarea lor se produce
în secolele al D>''-lea, al D>'''-lea dar mai ales al D'D-lea, când se afirmă staţiuni
7
!alneare ca: Hânmartin, Bana, 4omorod, Auşnad, Borsec, $ălimăneşti, $ăciulata,
Clăneşti, -ovora, Hlănic Foldova, >atra 2ornei, $ovasna, etc.
$alităţile şi virtuţile apelor minerale româneşti devin cunoscute şi apreciate în
Europa. 2r. $arol 2avilla i-a recomandat lui Napoleon al '''-lea o cură cu ape
minerale de la $ăciulata, iar mai târiu preşedintele #ranţei, Omile %ou!et a fost tratat
cu ape minerale îm!uteliate la ivor şi transportate la Baris. /pele minerale
îm!uteliate la Borsec ajungeau până la Budapesta şi >iena.
/firmarea !alneologiei ştiinţifice româneşti începe cu lucrarea lui %adislau
Bop 32espre apele minerale de la /rpâtac, Bodoc şi $ovasna5, apărută în .PG., în
/rdeal. &n .P:;, Qtefan >asile Episcupescul ela!oreaă lucrarea 3/pele metalice ale
=omâniei Fari5 în care descrie calităţile apelor minerale de pe teritoriul =omâniei. &n
.P<., /nastasie #ătu pu!lică lucrarea 32espre între!uinţarea apelor simple şi a apelor
minerale în Foldova5, care a fost lucrarea de referinţă în domeniul !alneologiei timp
de peste <9 de ani. &n .PPR, delegaţia română la $ongresul de 'gienă de la Baris a
preentat un amplu articol despre nămoluri. &n .R98, /l. Haa!ner Auduri, considerat
părintele !alneologiei româneşti, pu!lică monografia 3/pele minerale şi staţiunile
climaterice din =omânia5.
&n .R:., la $luj se înfiinţeaă prima catedră de !alneologie, su! conducerea
profesorului doctor Fi"ail Htura, după ce în .RG< specialitatea fusese recunoscută
oficial, iar în .R:< su! conducerea profesorului doctor -"eorg"e Băltăceanu ia fiinţă
la Bucureşti catedra de 3Balneologie şi dietetică5. /ni!al Aeo"ari pune !aele
cercetării ştiinţifice în !alneologie făcând primele studii e+perimentale şi clinice
asupra crenoterapiei )cura de !ăut* şi pu!licând simultan la Bucureşti şi Baris, în
.R:7, 3Aratatul de terapeutică5.
&n .R7R se înfiinţeaă la Bucureşti 'nstitutul Naţional de Balneofiioterapie. &n
cea de-a doua jumătate a secolului al DD-lea, !alneologia devine locul de convergenţă
al mai multor specialităţi medicale, su!liniind caracterul integrator şi nuanţat
interdisciplinar al demersului terapeutic !alneo-climatic şi fiioterapic. ):*
&n ilele noastre eleganţa şi rafinamentul staţiunilor !alneare de odinioară au
diminuat sau au căpătat alte dimensiuni, dar oamenii merg încă la !ăi pentru rela+are
şi sănătate.
<
MEDICINA BALNEARA IN SECOLUL XXI
Fedicina modernă înseamnă, din punct de vedere al studiului, pătrunderea în
infrastructura celulei şi în intimitatea proceselor !ioc"imice, concomitent cu
3decorticarea5 nucleului şi descifrarea codului genetic. 2acă adăugăm la aceasta,
avalanşa de medicamente cu acţiune ţintită şi apariţia conceptului de
medicamenteSdroguri modificatoare ale evoluţiei )naturale* a !olii, este de înţeles
dificultatea în care se găseşte clinicianul în general, dar mai ales medicul de familie,
atunci când sta!ileşte un plan terapeutic în care ar tre!ui să-şi găsească locul şi o cură
!alneară )!alneo-climatică*.
Cura balneo-climatică este o formă de asistenţă medicală care se aplică în
staţiunile !aleno-climatice pe perioade definite de timp în scop profilactic, curativ sau
de recuperare şi care utilieaă în principal factorii terapeutici naturali ai staţiunii,
aplicaţi după o metodologie specifică.
Balneologia sau mai complet, balneo-climatologia este ştiinţa care se ocupă
cu studierea factorilor terapeutici naturali: climatul, )inclusiv microclimatul din
saline şi peşteri*, apele minerale, lacurile, nămolurile, gaele terapeutice.
Balneoterapia este componenta aplicativă a !alneo-climatologiei, care are ca
o!iect utiliarea adecvată a factorilor terapeutici naturali în asistenţa medicală
profilactică, curativă şi de recuperare.
Staţiunea balneo-climatică este localitatea care dispune de factori terapeutici
naturali )tradiţional recunoscuţi şi ştiinţific dovediţi ca eficienţi terapeutic*, de
instalaţii adecvate pentru administrarea lor şi care are organiarea ce permite
acordarea asistenţei medicale !alneo-climatice în condiţii corespunătoare. )<*
Balneologia a fost o importantă parte a medicinii timp de secole, dar în
ultimele decenii a pierdut mult din reputaţia academică. 2ovei empirice, majoritatea
din surse vec"i, sugereaă că !alneologia are un mare potenţial terapeutic pentru
multe din pro!lemele de sănătate care afecteaă populaţia. &nsă, în ilele noastre
!alneoterapia are un aer desuet, datorită progresului ştiinţific şi te"nologic care a adus
su!stanţe de sinteă cu acţiune asupra factorilor cauali ai !olilor sau asupra
mecanismelor patogenice oferind o modalitate mai rapidă şi mai uşoară de tratare
decât !alneoterapia.
8
&n general, metodele !alneoterapice sunt nenocive sau puţin agresive, iar
intervenţia lor nu se mărgineşte doar la TreparareaT corpului fiic ci se e+tinde şi
asupra stării psi"ice a !olnavului, respectiv asupra calităţii vieţii.
&nţelegerea conceptului de calitate a vieţii în medicin )Nualit? of life* este
importantă, pentru că ameliorarea calităţii vieţii persoanei !olnave sau cu disa!ilităţi
este mai mult decât un o!iectiv terapeutic, este un element cu impact asupra deciiei
de finanţare a sistemelor de sănătate şi a studiilor şi cercetărilor. ):*
$onceptul de calitate a vieţii este un c!nce"t #!li$tic înglo!ând patru
dimensiuni esenţiale: condiţia şi capacităţileSperformanţele fiice, starea de !ine
psi"ologic )stima de sine, părerea despre propria înfăţişare, performanţele cognitive,
relaţiile inter-personale*, poiţionarea şi relaţiile sociale şi statusul economic.
$ristaliarea acestui concept medical alături de redescoperirea virtuţilor
medicinii "olistice, a valorii terapeutice a unor remedii naturale sau provenind din
medicina tradiţională a diverselor popoare a condus şi la redeşteptarea interesului
pentru !alneologie. )8*
Balneoterapia are suportul fiiologicSfiiopatologic al efectelor sale în
mecanismele de adaptare ale organismului şi în plus oferă un grad ridicat de
ameliorare a calităţi vieţii pacienţilor cu diverse suferinţe.
/. 4off si B. Uungmann au clasificat met!dele te%a"e&tice in 7 grupe
7
: ..
amputaţia )eliminarea*, G. su!stituţia, :. dirijarea funcţiilor si 7. stimularea
organismului in vederea ela!orării unor răspunsuri adaptative comple+e. Brimele trei
metode sunt definite ca mijloace terapeutice artificiale, iar a patra grupa cuprinde
metode care apeleaă la funcţiile de reglare ale organismului si sunt denumite metode
naturale.
7
.. amputaţia sau eliminarea se refera la mijloacele c"irurgicale, parţial la terapia cu anti!iotice si
seruri si vaccinuri si terapia cu energii înalte din oncologie.
G. substituţia include metode de tratament prin care sunt înlocuite artificial su!stanţe vitale imposi!il
de produs de către un organism !olnav: insulina in dia!et, vitamina B
.G
in anemia megalo!lastica etc.
:. dirijarea funcţiilor repreintă arsenalul farmacologic, dietetic si imunologic ce urmăreşte
modificarea si dirijarea unor funcţii tul!urate: secreţia gastrica, tranitul intestinal, tensiunea arteriala
etc.
7. stimularea/reglarea funcţiilor de adaptare presupune aplicarea sistematica, succesiva, doata, a
unor factori stimulanţi de natura: termica, c"imica, mecanica, asupra tegumentului )!alneoterapie* sau
mucoaselor )crenoterapie* in scopul o!ţinerii unor reacţii fiiologice de răspuns adaptativ.
;
Răspunsurile adaptative complexe ale funcţiilor organismului la aplicarea
sistematica, succesiva, dozata, a unor factori stresanţi: termici, chimici, mecanici pe
tegument sau pe mucoase constituie terapia de adaptare.
Aerapia de adaptare se adreseaă organismului in întregul lui si urmăreşte
ec"ili!rarea !alanţelor "omeostatice. Butem compara cuplul pacientSfactor terapeutic
natural cu un sistem ci!ernetic optimiat la nivelul sistemelor de autoreglare su!
acţiunea comple+a a factorilor terapeutici.
Viaţa modernă cu nenumăratele facilităţi o!ţinute ca urmare a devoltării
te"nologice aduce unele c!n$ecinţe ned!%ite a$&"%a 'iinţei &mane.
=educerea contactului cu natura, desfăşurarea activităţilor in spatii înc"ise,
aclimatiate, au dus la apariţia noţiunii de T"omo domesticusT si la consecinţele
acestui mod de viata, respectiv sindromul de deconditionare caracteriat prin
deperformarea capacitaţii funcţionale de termoreglare.
'n raport de evoluţia anotimpurilor termoreglarea are o ritmicitate seoniera
prin solicitarea succesiva a celor doua aspecte majore: termolia in seonul estival si
termogenea in seonul "i!ernal. $ele doua funcţii au o influenta reciproca negativa,
adaptarea la rece anulând-o pe cea la cald si invers
<
. $ea mai cunoscuta si eficienta
modalitate de optimiare a termoreglării este cura "elio-marina care consta in
aplicarea succesiva a factorilor contrastanţi: cald - e+punerea la soare, rece - imersia
in apa marii.
/ltă consecinţă vieţii moderne este sindromul hipokinetic manifestat prin
reducerea maselor musculare, reducerea capacitaţii de efort si obezitate. /cest
sindrom comple+ repreintă un factor de risc in apariţia multor !oli: reumatismele
degenerative, !oli cardio-vasculare, respiratorii, etc. Brevenirea instalării acestui
sindrom şi com!aterea consecinţelor negative asupra stării de sănătate necesită măsuri
comple+e care pot fi instituite în staţiunile !alneare. Be durata curei pacientul este
instruit asupra dietei adecvate, asupra importanţei activităţii fiice şi a modului
concret de realiare a ei, asupra modului în care se poate lupta cu stresul cotidian,
asupra importanţei unui mod sănătos de viaţă şi muncă. );*
<
/daptarea la rece este in legătura nemijlocita cu apărarea împotriva !olilor Ta frigoreT specifice
seonului rece: afecţiuni respiratorii, reumatismale, ginecologice, reno-urinare, oto-rino-laringologice.
Aermoreglarea la rece este o funcţie adaptativa, deci nestimularea ei duce la deperformarea răspunsului
periferic circulator. Holicitarea ei sistematica, repetata, prin aplicarea unor stimuli reci, pe suprafeţe
întinse ale tegumentului, in perioada calda a anului, induce un răspuns adecvat al circulaţiei periferice
de termoreglare.
P
(ACTORII TERAPEUTICI NATURALI
I) CLIMATUL* BIOCLIMATE
Clima are un impact semnificativ asupra organismului, deseori neluat în
seamă nici de pacient nici de medicul care face recomandarea de cură !alneară.
$limatul este factorul terapeutic natural cel mai intens şi intim legat de !iologia fiinţei
vii, contactul cu persoana aflată la cură fiind permanent, spre deose!ire de contactul
cu apele minerale sau nămolurile care sunt limitate de timpul de e+punere sau de
cantitatea ingerată.
$lima repreintă totalitatea factorilor fiici )cosmici, atmosferici, tereştrii şi
telurici* şi !iologici tipici pentru o regiune, care acţioneaă împreună asupra
organismului uman.
=omania se află în ona de climă temperat continentală cu patru anotimpuri
distincte. $limatul este modulat de dispoiţia armonioasă a reliefului:
• arcul $arpatic ):9V din relief este muntos* se află în centrul ţării(
• dealurile su!carpatice şi podişurile ):9V din relief este deluros* sunt
dispuse in continuarea munţilor făcand trecerea spre onele joase(
• campiile şi luncile
'mpactul climatului asupra organismului se măsoară prin indicele de confort
termic
6
i stresul bioclimatic
!
.
Aclimatizarea constituie un comple+ de modificări funcţionale prin care
organismul transpus într-un climat nou răspunde la solicitarea noilor factori, printr-o
restructurare vegetativă, umorală şi meta!olică. =itmul şi intensitatea modificărilor
depind de specificitatea factorilor şi de capacitatea de adaptareSrăspuns a
organismului.
8
ndicele de confort termic repreintă acea ona termica in intervalul căreia pacientul are
senaţia de confort termic. 'n medie acest indice este situat intre .8,P
9
si G9
9
$ si se numeşte
temperatura efectiv echivalenta. Ea depinde de starea generala a persoanei, adecvarea sau nu a
im!racamintei, preenta sau a!senta vântului care in general este un factor de disconfort.
;
Stresul bioclimatic repreintă limitele de oscilaţie ale principalelor elemente meteorologice
intre care organismul uman are in ec"ili!ru principalele sisteme de reglare )!alanţele "omeostaice* si
dincolo de care sunt antrenate mecanismele de adaptare "omeostaia. He determină doi indici: stresul
bioclimatic cutanat " care repreintă senaţia de caldSfrig resimţita de pacient la nivel tegumentar - si
stresul bioclimatic respirator - care reflecta sc"im!urile de gae respiratorii intre organism si mediu.
R
2upă solicitările adaptative necesare aclimatiării se descriu următoarele tipuri
de !ioclimat:
• bioclimatul de cruţare este localiat in onele colinare si de şes,
onele su!alpine si împădurite joase. /climatiarea se realieaă uşor, cu variaţii
funcţionale minime, apropiate de limitele fiiologice. He recomanda persoanelor aflate
în convalescenta si celor cu de!ilitate fiica.
• bioclimatul e!citant este localiat in onele de stepă şi în cele aflate la
peste .999 m. >ariaţiile funcţionale pe care le solicită aclimatiarea depăşesc
variaţiile fiiologice. He recomanda persoanelor sănătoase şi pacienţilor cu afecţiuni
"ematologice si endocrine.
• bioclimatul stimulant tonifiant este localiat în ona litorală şi în cea
de trecere de la ona alpină la cea su!alpină. Breintă elemente mi+te în funcţie de
anotimp: vara şi iarna sunt preponderente caracteristicile !ioclimatului e+citant iar
primăvara şi toamna ale !ioclimatului de cruţare. &n seonul estival aclimatiarea
solicită intens resursele de adaptare ale organismului, motiv pentru care trimiterea în
aceste staţiuni tre!uie făcută după un e+amen complet al persoanei sănătoase.
Beneficiaă de cura in aceasta ona convalescenţii după traumatisme, pacienţii cu
afecţiuni reumatismale, post-traumatice, neurologice( afecţiuni dermatologice,
ginecologice, respiratorii, dar cu o funcţie cardio-vasculară !ună.
"eteosensibilitatea este reacţia unor persoane la sc"im!area vremii in ceea
ce înseamnă amplitudinea siSsau com!inaţia neo!işnuita a unor factori climatici. He
poate considera si ca o lipsa de adaptare la factori naturali indusa de sindromul de
deconditionare si de "ipomo!ilitate. W);*)P*X
.9
II) APELE MINERALE
II) A"ele mine%ale) Hunt soluţii naturale
P
de săruri disociate ionic sau nu,
aflate in ec"ili!ru la ivorSsursa. Bentru ca o apă sa fie declarată minerală ea tre!uie să
îndeplinească cel puţin una din următoarele condiţii, în conformitate cu definiţia
internaţională din .R.G dată la $ongresul de la Bad Nau"eim:
• să conţină cel puţin . g săruriSl(
• să conţină elemente c"imice solide sau gaoase cu acţiune terapeutica
dovedita ştiinţific(
• sa ai!ă la ivor cel puţin G9
9
$(
• sa conţină microelemente(
'n funcţie de concentraţia sărurilor, apele minerale se grupeaă in:
⇒ "ipotone - conţin su! 8 g săruriSl(
⇒ iotone - conţin ; - R gSl(
⇒ sla! "ipertone - conţin pana la .< gSl(
⇒ "ipertone - conţin peste .< gSl.
&n funcţie de temperatura apei la ivor se descriu:
• ape minerale reci a căror temperatura la sursa se găseşte in jurul G9
9
-
GG
9
$(
• ape minerale "ipotermeSoligoterme cu temperatura cuprinsa intre G:
9
-
:7
9
$(
• ape minerale ioterme cu temperatura in jurul valorii de :;
9
$(
• ape minerale "iperterme a căror temperatura depăşeşte :P
9
$.
P
2upă modul de formare, apele minerale se clasifica astfel:
Y juvenile - născute din condensarea vaporilor din magma(
Y veterice - provenite din fostele mari( se găsesc in vecinătatea câmpurilor petrolifere(
Y meteoriceSvadoase - formate din apa din precipitaţii la care s-a adăugat !io+idul de car!on
din atmosfera si mineralele din solul stră!ătut(
Y mi+te - provenite din amestecul apelor juvenile si vadoase( in aceasta grupare se pot încadra
majoritatea apelor din =omânia(
..
2atorită comple+ităţii compoiţiei c"imice si a proprietăţilor fiice apele
minerale au fost grupate in trei grupe ce conţin .. categorii, după cum urmeaă:
⇒ grupa /: ape minerale cu mineraliare peste . gSl - ape cloruro-sodice,
alcaline, alcalino-teroase, sulfatate-sodice-magneiene, car!ogaoase(
⇒ grupa B: ape minerale cu mineraliarea su! . gSl, ce conţin
oligominerale sau au termalitate - oligometalice, feruginoase, arsenicale,
iodurate, sulfuroase(
⇒ grupa $: apele radoniceSradioactive. W);*)P*)R*X
C%en!te%a"ia+c&%a inte%na c& a"e mine%ale. Brin cura internă cu ape
minerale se urmăreşte îm!unătăţirea capacităţii de reglare a mecanismelor
"omeostaice. /cţiunea apelor minerale in cura interna are caracter trifaic: etapa
refle+ă, etapa neuro-c"imică şi etapa post-cură.
.. etapa refle!a, cuprinde o sumă de reflexe condiţionate si
necondiţionate redeteptate de ingestia propriu-isa(
G. etapa neuro-chimică începe când apa şi componentele c"imice ale ei
pătrund în mediul lic"id al organismului, determinând răspunsuri nespecifice pentru
menţinerea ec"ili!rului "idric, acido-!aic, ionic. Broprietăţile fiico-c"imice ale apei
minerale genereaă răspunsuri specifice: modificarea dinamicii colecistului şi căilor
!iliare, a peristalticii intestinale, fluidificarea secreţiilor !ronşice, etc. &n această etapă
sunt fructificate calităţile intrinseci ale resursei naturale. Efectele produse depăşesc
simpla su!stituire a apei şi unor electroliţi care ar putea fi deficitari în organism,
antrenând răspunsuri adaptati#e locale $i sistemice% &ăspunsurile locale aparţin
organelor digestive )stomac, ficat, pancreas, intestine* şi constau în modularea
ritmului, cantităţii şi calităţii secreţiilor digestive, reflectivităţii osmo-şi
c"emoreceptorilor din tractul digestiv şiSsau organelor de e+creţie )rinic"i, căi
urinare*. &ăspunsurile sistemice constau în modularea reactivităţiiSregimului secretor
neuro-endocrin cu consecinţe asupra meta!olismului "idric, electrolitic, osmotic.
:. etapa post-cură este repreentată de funcţionarea optimă a !alanţelor
"omeostatice, e+primată prin răspunsuri adaptative eficiente ca urmare a
3antrenamentului5 la care a fost supus organismul pe durata curei.
.G
/cţiunea profilactică a curei interne se !aeaă pe faptul ca organismul este
supus unui aport controlat de apa si electroliţi fata de care se adapteaă prin
mecanisme "omeostatice. 'n cursul curei !alneare aceste mecanisme sunt
antrenateScorectateSperfecţionate.
&n funcţie de calităţile intrinseci ale apei minerale şi efectele lor asupra
organismului, se disting mai multe ti"&%i de c&% inte%na:
⇒ #ura de drena$ bilio"duodenal si intestinal realieaă o mai !ună eliminare a !ilei
si golire a intestinului de conţinut. He realieaă cu ape sulfuroase, sulfuroase-
sulfatate sau cloruro-sodice )in unele tari se foloseşte apa de mare.*. Este indicată
persoanelor sănătoase care lucreaă în condiţii stresante, o!ositoare care determină
modificări ale dinamicii căilor !iliare şi a cărei singură manifestare poate fi
constipaţia "a!ituală.
⇒ #ura de diureza, necesara TspălăriiT cailor urinare si îndepărtării din organism a
deşeurilor meta!olice se realieaă cu ape "ipotone, oligominerale, sulfuroase. Boate
fi indicată persoanelor cu malformaţii reno-ureterale care predispun la staă renală cu
toate consecinţele ulterioare.
⇒ #ura de echilibrare hidro"electrolitică a persoanelor care lucreaă în condiţii care
presupun efort de termoreglare şi pierdere de săruri şi lic"ide: mineri, siderurgişti la
care crenoterapia reface aceste pierderi.
⇒ #ura excito"secretorie gastrica este indicata celor cu inapetenţa, cu tendinţa la
constipaţie si se realieaă cu ape "ipertone. W)P*)R*X
E,"l!ata%ea -i c!me%ciali.a%e a a"el!% mine%ale nat&%ale) /pele
minerale folositeSindicate în cură internă se !eau de cele mai multe ori la ivorSsursă.
Ele pot fi îm!uteliate şi se pot comercialia pentru consumul alimentar, cotidian. Brin
4CAZ=[=E/ nr...9G9 din . septem!rie G99< au fost sta!ilite 3Normele te"nice de
e+ploatare şi comercialiare a apelor minerale naturale5. /cest act normativ )inclusiv
ane+ele* conţine elementele necesare unei corecte e+ploatări şi valorificări a apelor
minerale. Etic"etarea apelor minerale naturale tre!uie să conţină informaţii referitoare
la compoiţia c"imică preciându-se constituenţii caracteristici, locul unde este
e+ploatată sursa şi numele acesteia. Be etic"ete pot fi înscrise indicaţii precum:
.:
Tstimuleaă digestiaT, Tpoate facilita funcţiile "epato-!iliareT sau indicaţii similare.
).9*
'voarele de ape minerale tre!uie protejate micro!iologic şi !ioc"imic
conform cu legislaţia în vigoare şi analiate periodic.
&n pavilionul de crenoterapie fiecare !uvetă tre!uie să fie inscripţionată cu
numeleSnumărul ivorului, tipul apei minerale, indicaţiile, modul de administrare si
contraindicaţiile ivoruluiSsursei respective. $alea de acces la ivor tre!uie să fie
marcată cu indicatoare, tre!uie să fie pavată, prevăută cu !alustrade si !ănci pentru
odi"na curanţilor.
Bacienţii primesc indicaţiile necesare efectuării curei de la medicul specialist
din staţiune. Be fişa de tratament sunt trecute: sursa, cantitatea de apă ingerată, ritmul
administrării, momentul administrării în funcţie de tipul afecţiunii.
,nele ape minerale pot fi administrate şi su! formă de aerosoli sauSşi irigaţii
vaginale. Bentru acest tip de aplicaţii sunt necesare dotările corespunătoare: aparate
de aerosoliare, irigatoare, a căror folosire să fie apro!ată de către Finisterul
Hănătăţii. )..*
&n staţiunile cu ape minerale pentru crenoterapie se găsesc şi dotări pentru cura
e+ternă: piscine acoperite sau în aer li!er cu diferite tipuri de ape sau cu apa din
reţeaua comunală. Herviciile de electroterapie, masoterapie, 0inetoterapie sunt
organiate similar în toate staţiunile !alneo-climatice. Brescripţia medicală adecvată
afecţiunii principale şi în acord cu comor!idităţile şi polipatologia pacientului este
făcută de către medicul specialist rmf! şi efectuată de către terapeuţi )asistenţi* cu
studii medicale de scurtă durată de profil.
III) Lac&%ile te%a"e&tice) Hunt suprafeţe de apa care au luat naştere prin
unul din mecanismele de genea ale apelor minerale si care pot fi folosite la scăldat,
in scop profilacticSterapeuticSrecuperator.
'n tara noastră sunt trei tipuri de lacuri:
• de liman - apărute la locul de vărsare in mare a unui râu(
• de câmpie - a căror compoiţie c"imica este determinata de compoiţia solului
din vecinătate(
• din masivele de sare.
.7
C&%a e,te%n c& a"e mine%ale se practică su! formă de !ăi în căiSvane
sau piscine, folosind ape minerale din mare, lacuri sau de la ivoare minerale de
diferite tipuri la care se pot adăuga alte proceduri: mişcarea, presiuni, fricţiuni. Este
apreciata de către pacienţi imersia in apa lacului, a marii acolo unde e+ista amenajări
su! forma plajelor, sau solariilor.
Baia minerală acţioneaă asupra organismului prin factoriSvectori fiici
)mecanici, termici* si c"imici. 2aca apa minerala este folosită in piscine,
"idro0inetoterapia, repreintă, ea însăşi un factor terapeutic deose!it de eficient in
cadrul tratamentului comple+ !alnear.
'% Vectorul termic Aotalitatea răspunsurilor organelor si sistemelor la acţiunea
vectorului termic depinde de: starea fiiologica a organismului )nutriţie, irigaţia
tegumentara, tipul reacţionalSconstituţional*, proprietăţile fiice ale agentului termic
folosit )greutate specifica, capacitate calorica, termoconducti!ilitate, termope+ie* si
temperatura tegumentului in momentul aplicării factorului terapeutic.
Tem"e%at&%a influenţeaă sistemele vii începând de la nivelele fundamentale
ale energiei !iofiice si moleculare, pana la sistemele de cea mai mare comple+itate
funcţionala de integrare. 2e temperatura depinde structura membranelor celulare si a
constituenţilor protoplasmatici - legăturile non-covalente )ionice, van der @aals,
punţile de "idrogen*, numărul punţilor de "idrogen din structura "elicoidala a aciilor
nucleici si a proteinelor, meomorfismul fosfolipidelor, starea faelor lamelare sau
"e+agonale ale mem!ranelor, starea lanţurilor de "idrocar!uri si acii graşi. Aot
temperatura este cea care influenţeaă funcţii si reacţii biochimice din membrana si
citosol - mo!ilitatea receptorilor mem!ranari )cu implicaţii in procesele de apărare ca,
de e+emplu, formarea !onetei limfocitare*, formarea de veicule plasmalemale,
legarea "idrofo!a a insulinei pe receptori, activitatea adenilciclaei, sintea enimelor,
preentaSapariţia sau nu a ioenimelor, vitea de difuiune, ec"ili!rul 2onnan,
consumul de o+igen, etc.
Aemperatura influenţeaă activitatea celulara !ioenergetica, de multiplicare, de
apărare, randamentul funcţional al diverselor sisteme de reglare si apărare. %entru
toate procesele biologice, temperatura reprezintă una din condiţiile esenţiale ale
desfăurării optime. Aemperatura mediului la care solicitarea mecanismelor de
.<
termoreglare este minimala constituie ona de neutralitate termica, sau altfel spus
individul nu are nici o tre!uinţa termica.
(ipertermia este creşterea temperaturii centrale peste :;,:
9
$ prin aport pasiv
de căldura. $reşterea temperaturii centrale are drept consecinţe: creterea factorului
de inhibare a migrării leucocitelor &'()*, macrofagelor )F'#*, activarea
transformării limfoblastice, stimularea activităţii plachetare, a sistemului fibrinolitic,
creterea sintezei de interferon. Hu! influenta cresterii temperaturii se produc nu
numai modificări funcţionale ci si structurale, ca de e+emplu, formarea !onetei
limfocitare )capping*, veicule ale plasmalemei, etc. /părarea celulara si imunitatea
sunt doua domenii cu !eneficiu deose!it de pe urma "ipertermiei. %a o temperatura
centrala de :P
9
-:R
9
$ este activat sistemul serotoninergic central )care in"i!a
activitatea sistemului nervos simpatic de la nivel central*, sistemul "ipotalamo-
"ipofiar )cu eli!erare de /.$.A.4., endorfine, melanotropina* si sintea de prolactina.
).G*
Hu! acţiunea !ăilor "iperterme întreg organismul este T!ulversatT, toate
aparatele si sistemele Tlucreaă tranitoriuT intr-un regim care solicita toate mijloacele
de reglare antientropica pentru menţinerea "omeostaiei mediului intern.
&aporturi termice si circulaţia periferică de termoreglare
-radientul termic intern )gradient intern de căldura* repreintă diferenţa de
temperatura dintre ona centrala ):;
9
$* si ona periferica ):7
9
1 :<
9
$* si măsoară
apro+imativ G-:
9
$
R
.
-radientul termic e+tern )gradient e+tern de căldura* repreintă diferenţa de
temperatura dintre ona periferica de termoreglare si mediul am!iant )confortul termic
se situeaă la GG-G7 grade $*. Făsoară R-.. grade $.
2eficitul caloric repreintă cantitatea de căldura care tre!uie adăugată
temperaturii periferice pentru a ajunge si aceasta la :; grade $. $ând temperatura
onei periferice a ajuns la :; grade $ deficitul caloric este 9 si nu mai e+ista flu+uri
calorice.
Aprecierea subiecti#a a reacţiei termoterapice.
R
R.E+ista un raport de proportionalitate intre valoareaScresterea temperaturii si circulatia periferica
sta!ilit la GG
9
1 :9
9
$ pentru mediul am!iental si GP
9
1 :<
9
$ pentru tegument. %a GG
9
$ temperatura
.8
Henaţiile su!iective ale pacientului apar precoce sau tardiv si sunt poitive
sau negative in raport de corectitudinea alegerii si doării factorului terapeutic ales.
Henaţiile precoce negative sunt su! forma de durere la nivelul e+tremităţilor la
aplicaţia de factor rece sau arsura la aplicaţia de factor termic cald. Aardiv, ca urmare
a supradoării intensităţii. duratei, ritmului de administrare pot apare tul!urări de
somn, apetit, termoreglare, cefalee, vertij, palpitaţii. Henaţiile su!iective poitive
sunt de confort termic, rela+are, tonus psi"ic !un )!una dispoiţie*, odi"na, cooperare
sporita la actul terapeutic.
Aprecierea obiecti#a a reacţiei in hidroterapie.
Brin coeficientul (ildebrand se apreciaă raportul dintre puls si respiraţie
care in condiţii normale este de P9S.8###BOT_TEXT###lt;. $ând acest raport este mai mare de 7 -<
înseamnă ca frecventa cardiaca este mai mare de .G9 !atSmin si cea respiratorie mai
mare de G9 respSmin, ceea ce se traduce prin dispnee, palpitaţii. )P*
&eacţia dermo-#asculara traduce valoarea circulaţiei periferice. He apreciaă
de către terapeut prin metoda 2almod?: se apasăScomprima cu degetul tegumentul
pana ce acesta se al!eşte si apoi se cronometreaă timpul de revenire a culorii. 'n mod
normal coloraţia pielii se reface in G - < sec. C durata de revenire a coloraţiei mai
mare de P - .9 sec înseamnă un răspuns patologic. /ceasta reacţie )rdv*, se produce in
trei fae, din care primele doua au durate diferite in funcţie de domeniul termic al
factorului terapeutic iar a treia este similara. Etapa finala este staa vasculara tradusa
prin pierderea tonusului vascular care se soldeaă cu scăderea tensiunii arteriale pana
la colaps. Bentru a stimula tonusul vascular, orice procedura calda se înc"eie cu o
aplicaţie rece scurta si orice procedura rece se aplica pe tegumente calde si se înc"eie
cu o aplicaţie scurta calda. ).:*
Caracteristicile răspunsurilor fiziologice la aplicaţia factorilor termici in
raport de tipul reacţional )dupa %ampert si col. .R8.*
parametrul tipul microkinetic tipul macrokinetic
temperatura centrala sta!ila,joasa la!ila, relativ ridicata
eritemul caloric si
#asodilataţia la rece )după
*e+is,
eritem intens la 7: grade $ si
vasodilataţie su! .9 grade $
eritem intens la 7. grade $ si
vasodilataţie la rece la .<-.P
grade $
răspunsul la stimuli reci si
calzi%
vasoconstricţie si vasodilataţie
sla!a, lenta si incompleta.
vasoconstricţie si vasodilataţie
puternica, rapide, e+agerata.
băile parţiale calde
.;
stocarea căldurii redusa crescuta
cre$terea temperaturii
centrale
neînsemnată, cu transpiraţie accentuata.
băile parţiale reci
cedarea căldurii accentuata sla!a
temperatura centrala redusa constanta sau crescuta
băile hiperterme
răspunsul imuno-biologic redus puternic
stocarea căldurii accentuata mai redusa
tipul metabolismului trofotrop, sta!il ergotrop, nesta!il
-A sistolica/diastolica creştere tardivaSscădere creştere rapidaScreştere
puls sta!il ta"icardic
respiraţie liniştită ta"ipneica
răspuns ner#os somnolenta, apatie e+citaţie, teama
dozarea parametrilor
temperatura e+trema ):P-7G grade $* medie ):7-:8 grade $*
durata mare mica
distanta dintre aplicaţii mare mica
.ncălzirea e!tremităţilor la 7:-7< grade $ 7:-7< grade $
suprafaţa corporala mare mica
/% Vectorul mecanic% 'n conformitate cu legea lui /r"imede la imersia
corpului in apa de !aie se produce pierderea aparenta a greutăţii corporale, pierdere cu
atât mai evidenta cu cat concentraţia apei este mai mare. /stfel, mişcările devin mai
uşoare, mai puţin dureroase, iar grupele musculare acţioneaă mai uşor asupra
segmentelor corpului.
Brin imersie sunt reduse informatiile gravitationale si cele termoesteice, deci
si activarea corticala este minimala, ceea ce permite sta!iliarea "omeostaiei neuro-
endocrine si umorale la parametrii de confort neuropsi"ic si !iologic.
'n acelasi timp cu reducerea substantiala a informatiilor gravitationale si
termice incep sa creasca informatiile de la interoceptori, mai cu seama de la
!aroreceptorii stimulati de noile conditii "emodinamice si se activeaa procesele
neuroendocrine depresoare cardiace )efectul *ainbridge*, se amorseaa reflexul
+enry",auer de in"i!are a secretiei de vasopresina cu consecinta lui fireasca-
scaderea tensiunii arteriale.
Brelungirea imersiei peste G9 min duce la predominanta proceselor de reglare
endocrino-umorale cu secretarea unui factor natriuretic si diuretic -...). &atrial
.P
natriuretic factor/, legat cu o bucla de feed"back de vasopresina. >asopresina
stimuleaa secretia de /.N.#. care la randul lui in"i!a secretia de vasopresina. /stfel,
o !aie de termoneutralitate cu o durata de :9-79 min poate duce la scaderea tensiunii
arteriale cu aproximativ 012. )R*.
Bresiunea "idrostatica a apei din !aie e+ercita asupra părţilor moi ale
organismului o apăsare mai evidenta la nivelul toracelui si a!domenului )scade
circumferinţa toracica si a!dominala, creste presiunea intrapleurală si
intraa!dominală* si al circulaţiei venoase a mem!relor. W)P*).G*X
0% Vectorul chimic% $ompoiţia c"imica a apei, conferă individualitate sursei
si prin aceasta si terapiei. %a imersia corpului in apa de !aie se produce:
Y stimulareSacţiune nespecifică - produsa de factorul termic si mecanic(
Y stimulareSacţiune specifică - prin resor!ţia tegumentara a diverselor
su!stanţe.
'n caul apelor cloruro-sodice, cristalele si sărurile ramase pe tegument
constituie Tmantaua de sareT, care alături de acţiunea "igroscopica a Na$l stimuleaă
Ta la longueT terminaţiile nervoase din piele si reţin apa din atmosfera realiând
sc"im!uri osmotice tegumentare diferite fata de condiţiile cotidiene ale organismului.
B4-ul tegumentar acid conferă tegumentului permea!ilitate numai pentru cationi.
Fodificarea p4-ului in cursul curei e+terne cu ape sărate creste permea!ilitatea
tegumentara si pentru anioni. Băile minerale calde alcaline încarcă pielea
electronegativ, in timp ce !ăile acide )cele care conţin ioni !ivalenţi $a
]G
* o încarcă
electropoitiv. #i+area ionilor in piele modifica meta!olismul acesteia. C parte din
ioni părăsesc pielea si trec in apa de !aie. E+ista, deci un pasaj du!lu al ionilor care
modifica e+cita!ilitatea tegumentara ca si refle+ele cu punct de plecare tegumentar.
Băile sărate concentrate stimuleaă circulaţia cutanata cu repercursiuni asupra
circulaţiei generale. %a !ăile car!ogaoase intervine masajul fin al !ulelor de $C
G
care acţioneaă asupra tegumentului. )P* )..*
/cţiunea apelor minerale aplicate su! forma curei e+terne se manifestă mai
pregnant sau mai discret de la nivel celular pana la nivelul tuturor aparatelor si
sistemelor din organismul uman. /ceasta caracteristica este in acelaşi timp punctul
forte si veriga sla!a a !alneoterapiei. Este punctul forte pentru ca adresându-se
.R
întregului organism, medicina !alneara este medicina "olistica, a!ordare din ce in ce
mai necesara practicii moderne din caua fragmentarii prin supraspecialiare a
domeniilor medicale, fapt ce conduce la ignorarea întregului. He constituie in veriga
sla!a pentru ca multitudinea de elemente interdependente ce compun factorul
terapeutic fac dificila studierea lor după cerinţele medicinii !aate pe dovei, cerinţe
care ignora persistenta !alneoterapiei de-a lungul e+istentei umane.
$ura !alneară produce efecte favora!ile ce persistă timp îndelungat prin
modificarea capacităţii de răspuns adaptativ la diverşi stimuli.
1. &eacti#itatea cutanată preintă creşteri ale excitabilităţii cutanate,
ameliorarea capacităţii de difuziune a hialuronidazei şi stimularea sistemului reticulo"
endotelial. Aot la nivel cutanat au fost evidenţiate modificări metabolice şi enzimatice
tisulare su! influenţa aplicaţiilor calde de nămol. Este vor!a despre: creterea
fosfatazelor alcaline i a oxidazelor, scăderea reacţiei %-3 pentru evidenţierea
mucopolizaharidelor neutre din piele i o accentuare a reacţiei +ale pentru
mucopolizaharidele acide &acidul hialuronic/. Baia generală de nămol la 7:
9
$
modifică starea coloidală a substanţei fundamentale din piele şi activează funcţiile
enzimatice oxido"reducătoare i eliberatoare de energie cu consum de glicogen ).*
2. &eacti#itatea neuro-endocrină% Fodificările enimatice şi meta!olice
apărute în glandele endocrine după !alneoterapie diferă după specificul secretor al
glandei, după stadiul funcţional în care se găseşte glanda şi sunt legate de tipul
aplicaţiei terapeutice. 2e e+emplu, su! acţiunea nămolului se produce o stimulare
armonică în toate glandele în sensul creşterii activităţii enimatice şi de sinteă cu
păstrarea specificităţii fiecăreia. )..*
$orelată cu activitatea de armoniare funcţională endocrină este şi stimularea
activităţii a+ului "ipotalamo-"ipofio-suprarenalian tradusă prin optimiarea
nivelurilor plasmatice ale: ^-endorfinelor, /.$.A.4.-ului şi cortiolului.
Fecanismul endocrin este implicat şi în inducerea efectelor antiinflamatorii
ale !alneoterapiei prin modularea activităţii a+ului "ipotalamo-"ipofio-suprarenalian
şi prin ec"ili!rarea generală a !alanţei endocrine, efecte persistente şi post-cura W).*
).7*X
=eactivitatea faţă de mediatorii c"imici 1 acetilcholina şi adrenalina 1 ca şi
cea fata de ionii corelaţi cu activitatea vegetativă 1#a, 4g, 5 1 este crescută după
G9
cura e+ternă cu nămol, iar tonusul vegetativ preintă o tendinţă spre
reglareSnormaliare, ceea ce duce la remedierea stigmatelor vegetative.).7*.
/) &eacti#itatea imunologică% $ura !alneară determină creşterea
capacitaţii de apărare antimicro!iană prin creşterea puterii fagocitare a leucocitelor-
evidenţiată prin modificările indicelui opsonocitofagic )'.C.$.*.
2e asemenea, a fost evidenţiat efectul antiinflamator de apro+imativ <9V din
cel al diclofenacului produs de e+tractul din nămol W);* )..*W
,n alt studiu a investigat dinamica cito0inelor plasmatice şi a moleculelor
solu!ile de adeiune plasmatica asupra su!iecţilor sănătoşi% /cţiunea aplicaţiei
peloide asupra reţelei de cito0ine ar putea fi legată de efectele proteinelor de stres
termic asupra funcţiilor plac"etare şi ale celulelor endoteliale. ).<*
/lte studii demonstraseră ca termoterapia cu nămol influenţeaă nivelul seric
al unor cito0ine implicate în meta!olismul condrocitelor şi în patogenia artroelor
prin modularea producerii lor: W).7* ).8*X
3căderea nivelului prostaglandinelor %,67 şi a leucotrienelor '8*9 în sângele
pacienţilor artroici supuşi tratamentului împac"etări cu nămol, conduce la concluia
ca aplicaţia de nămol e+ercită un efect protector asupra cartilagiului şi este în stare sa
inducă scăderea durerii prin scăderea inflamaţiei. ).;*
Re0&li 0ene%ale "ent%& a"lica%ea 1alne!te%a"iei
#orma cea mai comuna de folosire a apelor minerale este !aia calda. Bentru o
aplicare adecvata a !ăii asistentulSterapeutul din serviciul de "idrotermoterapie tre!uie
respectate anumite reguli:
.. 'nspecţia !olnavului înainte de a intra in cada.
G. Balneaţia majora nu se e+ecuta după mese a!undente )prân*, după stres, eforturi,
stări tensionale. Este de preferat ca aplicaţia "idrotermoterapică să se facă în cursul
dimineţii.
:. 2aca se aplica doua proceduri majore in cursul aceleiaşi dimineţi, intre ele tre!uie sa
fie o!ligatoriu o paua de G ore. He va evita încărcarea prescripţiei cu prea multe
proceduri.
7. /pariţia menstruaţiei contraindica orice tratament !alnear in primele G-: ile iar in
următoarele ile se permit doar aplicaţii minore la mem!rele superioare.
<. -olirea emonctoriilor.
G.
8. /plicaţia de "idrotermoterapie rece se va face pe tegumentele calde sau încălite în
preala!il şi se începe totdeauna cu e+citantul cald.
;. /plicaţiile calde, fier!inţi vor fi o!ligatoriu urmate de o aplicaţie rece pentru a
com!ate vasoplegia ce urmeaă.
P. %a ieşirea din !aie pacientul va şters cu un cearceaf, iar intensitatea ştergerii va fi în
raport cu intenţia urmărita: cu mişcări mai viguroase )pentru tonifierea pacientului*
sau mai !lânde )pentru diminuarea răspunsului*.
R. /plicarea e+acta a prescripţiei: temperatura, durata, nivelul de imersie sau regiunea pe
care se face aplicaţia. /sistentulSterapeutul va putea sa adauge e+citanţi minori 1
fricţiunea sau periatul pentru a gră!i apariţia reacţiilor dermo-vasculare
.9. /sigurarea suportului psi"ic al pacientului prin e+plicaţii asupra procedurii aplicate şi
evitarea discuţiilor neplăcute sau in contradictoriu.
... /sistentulSterapeutul va urmări starea pacientului pe durata aplicaţiei pentru a preveni
apariţia incidentelor sau accidentelor posi!ile în "idrotermoterapie.
2aca apa este de tip car!ogaos, sulfuros sau radioactiv i se va recomanda
pacientului sa nu se mişte in !aie pentru a nu îndepărta gaul din apa care adera la
piele si acţioneaă ca un e+citant mecanic foarte fin. ).:*
'n timpul !ăii 0ineto, mişcările pasive sau active se vor efectua sistematic,
după un program supraveg"eat de personal calificat.
Baia la cada poate fi generala sau parţiala, atunci când medicul considera ca
procedura este prea solicitanta pentru pacient. Băile parţiale, prin faptul ca acţioneaă
moderat, solicita discret mecanismele circulatorii sau meta!olice ale organismului.
Băile minerale se mai pot face si in piscine - înc"ise sau in aer li!er -, in lacurile
terapeutice sau in mare.
=eacţia !alneară va fi urmărită si corectată( dacă este prea intensă se vor face
paue c"iar in cursul curei sau se va recurge la medicaţie simptomatica pentru
com!aterea semnelor si simptomelor caracteristice criei !alneare.
1olosirea apelor minerale in inhalaţii si aerosoli.
#olosirea apelor minerale pe cale respiratorie se !aeaă pe efectele locale ale
apelor minerale care se adaugă efectelor farmacodinamice generale după ce apa s-a
resor!it la nivelul epiteliului alveolar pulmonar. Efectul terapeutic depinde de factori
fiici )temperatura apei, cantitatea de apa - 8-R lSmin - desimea ceţii, conţinutul ei,
GG
gradul de pulveriareSdispersie al apei, presiunea osmotica si gradulSforţa de i!ire
asupra mucoasei* si de factori c"imici:
_ apele cloruro-sodice fluidifica secreţiile mucoasei si stimuleaă mişcările
cililor vi!ratili.
_ apele sulfuroase produc vasodilataţie locala si au efect trofic asupra
mucoasei respiratorii.
_ apele !icar!onatate favorieaă eliminarea secreţiilor, neutralieaă
aciditatea locala din inflamaţiile cronice si au efect sedativ asupra mucoasei iritate.
_ apele arsenicale au efect "iperemiant asupra mucoasei respiratorii
_ apele iodurate stimuleaă secreţia de mucus si resor!ţia secreţiilor.
_ apele cu siliciu sunt spasmolitice si desensi!iliante.
'n"alaţiile colective se practica in camere special amenajate, ceata fiind
produsa de pulveriatoare de mare capacitate. /erul din încăpere este încălit
corespunător. %a in"alaţiile individuale pacientul participa activ controlându-si
ritmul respirator si profunimea respiraţiei, făcându-si toaleta rino-!ronşica prin
eliminarea secreţiilor. Aemperatura lic"idului pulveriat este de :<
9
-79
9
$, iar timpul
de e+punere este de .<-G9 min. /erosolii naturali, se administreaă in cursul
plim!ărilor in aer li!er, prin parcuri sau falee. )7*
1olosirea apelor minerale .n irigaţiile #aginale
He folosesc ape minerale de ivor sau din lacuri terapeutice in scopul
îndepărtării secreţiilor, stimulării reepiteliării mucoasei, creşterii troficităţii locale,
tratarea inflamaţiilor, mai ales cronice, locale, asociate sau nu cu tampoane vaginale
cu nămol. He asociaă cu !ai generaleSparţiale sau cu împac"etări cu nămol. /pele
indicate sunt cele cloruro-sodice, iodurate, sulfuroase.
D!t%ile nece$a%e $ecţiei+de"a%tament&l&i de 1alne!te%a"ie -i
m$&%i de $&"%ave0#e%e 2mic%!1i!l!0ic -i 1i!c#imic3 a %e$&%$ei
te%a"e&tice) &ncăperea pentru procedura de !alneoterapie tre!uie să fie prevăută cu
un spaţiu dedicat de!răcării pacientului )ca!ina de de!răcare*, cu o vană de
dimensiuni adecvate şi dus. 2imensiunile vanei tre!uie să fie cuprinse între P9+.;<
G:
cm şi .99+.R9 cm, iar volumul de apă folosit este între .P9 1 GG9 l. Huprafaţa minimă
alocată unei vane este de P m
G
, iar pentru dispoitivul de duş G - : m
G
. Este prefera!il
ca aceste spaţii să fie complet separate dar este posi!il să e+iste şi spaţii în care se află
mai mult de o vană iar intimitatea pacienţilor să fie asigurată de pereţi incompleţi sau
paravane. Hcurgerea căilor şi ro!inetele de umplere tre!uie sa fie astfel dimensionate
încât să permită umplerea, respectiv scurgerea vanelor in : -< minute.
Bentru aplicarea duşurilor terapeutice )duşul contrastant, duşul scoţian, duşul
masaj, etc* spaţiul minim necesar pentru o ca!ină este de : 1 7 m
G
, iar pentru duşul
scoţian este necesară o distanţă de : 1 :,< m între duă şi pacient.
&ncăperea pentru împac"etări tre!uie să ai!ă o suprafaţă optimă de 7 m
G
, o
înălţime de G,< 1 :,< m, să fie dotată cu paturi cu dimensiunile cuprinse între P9+.;<
cm şi .99+.R9, cu o înălţime de ;9 până la P9 cm.
Bardoselile încăperilor de !alneoterapie tre!uie să fie acoperite cu materiale
antiderapante, să fie prevăute cu scurgeri în pantă, grătare de lemn şi iluminate
natural. 'luminatul artificial este indicat să fie realiat cu lămpi fluorescente care
permit viualiarea reacţiei dermo-vasculare.
Bereţii tre!uie acoperiţi cu faianţă până la tavan sau cel puţin până la o
înălţime de G m de la podea.
>entilaţia încăperilor de "idroterapie tre!uie să asigure îndepărtarea vaporilor
reultaţi în timpul aplicaţiei în aşa fel încât umiditatea aerului să nu depăşească
nicicum ;<V. Aemperatura optimă în sălileScamerele de !aie este GG
9
$ 1 G7
9
$, iar pe
"oluri si sălile de aşteptare G9
9
$ 1 GG
9
$. Este indicat să e+iste termometre
am!ientale în fiecare încăpere pentru o mai !ună supraveg"ere a confortului termic
necesar pe durata curei.
2urata unei !ăi calde este de G9-:9 min. după care se impune repaosul de .-G
ore. Bentru supraveg"erea duratei !ăii este !ine să e+iste în fiecare ca!ină un ceas
semnaliator sau o clepsidră cu nisip. Hudaţia şi repausul se efectueaă în încăperea de
"otel iar în caul în care serviciul de "idrotermoterapie aparţine unui am!ulatoriu de
specialitate este necesară preenţa spaţiilor special amenajate în acest scop: camere
pentru odi"nă şiSsau sudaţie în care pacientul să primească lic"ide pentru "idratare:
apă minerală, ceai.
C atenţie deose!ită tre!uie acordată supraveg"erii suprafeteiSsursei de apă
minerală, protejarea perimetrului conform cu legislaţia în vigoare, controlând periodic
parametrii micro!iologici şi !ioc"imici. Bersonalul implicat în această activitate va
G7
efectua periodic control medical, conform normativelor epidemiologice şi de protecţie
a muncii. C atenţie deose!ită se va acorda autocontrolului realiat ritmic de către
deţinătorul !aei respective. W);*)P*)..*X
IV) Nm!l&%ile) Hunt mase plastice naturale, roci de consistenta păstoasa,
folosite ca remediu terapeutic. Ele au luat naştere fie prin depoitare su!acvatică a
materialului organic si anorganic )sedimente curative*, fie prin descompunerea unor
roci su! acţiunea agenţilor atmosferici )pământuri terapeutice*. 'n funcţie de
materialul depus, sedimentele curative sunt de doua feluri: !iolitice )din material
organic* si a!iolitice )din material anorganic*. 2in categoria pământurilor terapeutice
fac parte: lutul, marna. loessul.
'n =omânia se găsesc următoarele tipuri de nămol:
Y Nămolurile sapropelice: sunt depoite sulfuroase, onctuoase, formate pe
fundul lacurilor de liman, litorale, de câmpie, din fostele mari )Aec"irg"iol,
/mara*.
Y Aur!ele: sunt depoite de culoare !runa )Boiana-Htampei, Fangalia-
singura tur!a marină-, Hto!or - singura tur!a vitriolică*.
Y Nămolurile minerale: provenite din sedimentarea sărurilor unor ivoare
car!ogaoase, calcice, feruginoase, sulfuroase.
2in punct de vedere fiic, nămolurile sunt alcătuite dintr-o faa lic"ida ce
conţine apa si săruri minerale solu!ile, dintr-o faa solida ce conţine săruri cristaline,
argiloase )acid silicic si silicaţi* si su!stanţe coloidale organo-minerale )aciii "umici*
si uneori o faa gaoasa )ce conţine "idrogen sulfurat*. /cţiunea este indusa atât prin
mecanisme fiice cat si c"imice.
.. 2atorita proprietăţilor fiice, nămolul acţioneaă prin factorul termic. He
modifica circulaţia cutanata, difuiunea su!stanţelor si sc"im!ul ionic. $reşterea
temperaturii, modifica starea coloidelor plasmatice si vitea sc"im!urilor.
G. Nămolurile acţioneaă ca sc"im!ător de ioni prin su!stanţele "umice care
au capacitate mare de gonflare si acţiune in"i!itorie enimatica dovedita asupra
"iluronidaei. );*
:. Nămolurile sapropelice si cele de tur!a au acţiune anti!acteriana
)!acteriostatica si !actericida* şi antiinflamatorie.
<. /ccelereaă vitea meta!olica stimulând respiraţia tisulara.
G<
Nămolul se foloseşte su! formă de oncţiuni reci, !ăi calde de nămol şi.
împac"etări calde.
2ncţiunea cu nămol rece este un comple+ terapeutic alcătuit din contrastul
succesiv cald 1 rece. Cncţiunea cu nămol rece se practică în seonul estival, pe plaja
special amenajată, unde este adus ilnic sau la G ile, nămol e+tras din ăcământ.
2upă e+punerea la soare timp de .< 1 G9 de minute pacientul îşi aplică pe toată
suprafaţa corpului un strat de nămol de . - .,< cm. &n raport de temperatura mediului
am!iant uscarea nămolului se produce în .< -:9 de minute. ,rmeaă imersia
completă în apa lacului pentru îndepărtarea nămolului, care se asociaă cu mişcări
active ale tuturor segmentelor corpului. %a sfârşitul aplicaţiei pacientul face un duş cu
apă dulce. 2urata e+punerii la soare creşte ilnic )de la < - .9 minute în prima i până
la :9-79 minute la sfârşitul curei* ca şi numărul imersiilor în lac. Numărul de aplicaţii
de nămol pe i rămâne constant. Be toată durata curei nu se face decât o aplicaţie de
nămol pe i. ).*
Baia generală caldă de nămol se face folosind .9 0g de nămol diluat în .G9 1
.<9 l apă cloruro-sodică din lac. Aemperatura de aplicare este de :;
9
1 :R
9
$,
termoneutralitatea pentru nămol fiind situată la :P
9
$. 2ureaă G9 1 G< de minute şi
temperatura este menţinută cvasiconstantă prin adăugarea unei cantităţi de apă caldă
la ` duratei !ăii. 2upă e+pirarea timpului pacientul face un duş cald pentru
îndepărtarea nămolului şi apoi unul rece scurt, pentru împiedicarea vasodilataţiei
sistemice. Baia generală de nămol se practică odată la două ile, alternativ cu o !aie
salină )în piscina de "idro0inetoterapie sau în vană* sau cu e+tract de plante. )8*
3mpachetarea generală hipertermă se face folosind .9-.< 0g de nămol
încălit la 7G
9
$ 1 7<
9
$. Nămolul este întins pe toată suprafaţa corpului, de la
regiunea cervicală până la picioare. Bacientul este învelit cu un cearceaf şi o pătură, i
se aplică o compresă rece pe frunte pentru a preveni o prea mare vasodilataţie a
vaselor cere!rale şi efectueaă procedura timp de :9 min. 2upă e+pirarea timpului
nămolul este îndepărtat la duşul cu apă caldă. Brocedura se înc"eie cu o aplicaţie rece
scurtă, pentru prevenirea vasoplegiei produsă de căldură. &mpac"etarea se face odată
la G ile, alternativ cu !aia generală caldă cu apă din lac sau !aia cu e+tract de plante.
W).*).7*X
G8
Alte "%!ced&%i te%m!te%a"ice '!l!$ite în $e%viciile de %ec&"e%a%e -i
medicin 'i.ic -i d!t%ile $"eci'ice
Baia cu aburi generală sau parţială
2otări necesare efectuării !ăii cu a!uri sunt: dulap special - oriontal sau
vertical -, cearceafuri, comprese pentru cap si ceafa, sursă de apa rece, prosoape.
Bentru !ăile parţiale este necesar un dulap special pentru segmente mai mici )mem!re,
şeut*. Brocedura dureaă < pana la :9 min., timp in care pacientului i se poate da ceai
sau apa -G<9 - <99 ml - pentru creşterea sudoraţiei. Brocedura de răcire de la sfârşitul
!ăii, o!ligatorie, este o spălare rece, simplă sau o afuiune fulger.
Baia de lumina generală sau parţială
Bentru efectuarea !ăilor de lumină generale sunt necesare: dulap "e+agonal
prevăut pe una din laturi cu un perete mo!il care permite accesul in incinta si cu un
colac care înc"ide la polul superior dulapul in care se afla un scaun care are înălţimea
regla!ila in aşa fel încât pacientul sa stea comod şi cu capul in afara. Bereţii sunt
căptuşiţi cu un material iolator si prevăuţi cu 79 de !ecuri cu putere de G< - 89 @
fiecare astfel ca puterea totala este de .999 - G999 @. 'nstalaţia mai are pe un perete
lateral ta!loul electric, comutatoarele si termometrul. Bentru !aia parţială,
dispoitivele au forma unor .SG de cilindru căptuşite in interior cu material iolant si
prevăute cu .G - .8 !ecuri de G< -89 @ şi canapea pe care se aşeaă pacientul. Baia
de lumină dureaă < - G9 min. si se înc"eie cu o aplicaţie rece la GG
9
$.
Sauna
Este o procedura cu aer foarte uscat )umiditatea relativa G-RV* si la o
temperatura foarte ridicata P9 -.99
9

$.
Hauna finlandea originala este o ca!ana din lemn de pin de .9-79 m
G
încălita
cu pietre încinse, )nuiele de mesteacăn care sunt foarte fle+i!ile pentru flagelare*,
prevăută cu un !ain cu apa rece sau situată în vecinătatea unui lac. 'n condiţii
citadine se foloseşte o încăpere lam!risata cu lemn de pin sau !rad si in a!senta unei
piscine cu apa rece se foloseşte un dus rece. Beste pietrele încinse se toarnă 9,< - . l
apa care se evapora si produce a!uri in încăpere generând senaţia tegumentara de
căldură umeda. Beste câteva minute se efectueaă flagelarea cu nuielele de mesteacăn
care are ca efect eli!erarea de "istamina cu efect vasodilatator si de supraîncălire.
G;
2upă alte câteva minute se face !aia rece cu o durata de .9 -G9 min iar la ieşirea din
!ain se efectueaă o alta flagelare. Bersoana se îm!racă cu "aine uscate, conforta!ile
si se odi"neşte .-G ore.
Băile de soare )helioterapia,
E+punere totala sau parţiala la acţiunea directa a radiaţiei solare naturale.
Bentru "elioterapie sunt necesare amenajarea plajei, îngrijirea nisipului, dotarea
solariilor cu duşuri, grupuri sanitare, um!rele, şelonguri, posi!ilitatea "idratării
persoanei. >or fi afişate ilnic temperatura apei: mării, piscinei, lacului, umiditatea
aerului. He vor afla la vedere afişe, postere referitoare la modalitatea corectă de
efectuare a !ăilor de soare, orarul cel mai indicat de e+punere la soare şi
contraindicaţiile "elioterapiei. Biscinele şi ştrandurile vor avea in apropiere un ca!inet
de prim ajutor medical, iar plăjile de pe malul mării şi al lacurilor vor fi prevăute cu
posturi de supraveg"ere salvamar.
Baia de nisip )psamoterapia,
=epreintă învelirea corpului cu nisip la o anumita temperatura% /ctual, se
practica spre amuament, pierându-si valoarea terapeutica. ).:*
Alţi vect!%i 'i.ici '!l!$iţi în %ea1ilita%e în $taţi&nile 1anea%e
Energia, ca mărime fiica, e+ista si se defineşte prin formele de manifestare,
de e+emplu: produce căldura 1 se numeşte energie calorica, produce lucru mecanic -
se numeşte energie mecanica, produce mişcare - se numeşte energie cinetica si tot
astfel. 'n medicina fiica se folosesc aproape toate formele de energie: electrica ) cu
toate variantele de frecventa*, magnetica, lumina )in toate formele ei*, câmpurile
energetice, energia 0inetică, termica, etc.
4).Elect%!te%a"ia între!uinţeaă semnalul electric, electromagnetic, cuantic
drept purtător de informaţie in modelarea unor programe !iologice de sanogeneă.
Hemnificaţia particularităţilor acestora nu tre!uie in nici un ca minimaliata intru cat
ne poate duce la semnificaţia aplace!o5 care nu este adevărată in acest ca, iar
cunoaşterea riguros ştiinţifică ne ajuta sa depăşim etapa aempirismului terapeutic:
GP
curentarea !olnavului care simte cum lucreaă curentul5. Htructura ţintă a
electroterapiei este mem!rana celulară care su! acţiunea diverselor forme de energie
răspunde variat si specific: depolariare, activareaSin"i!area pompelor enimatice, a
canalelor ionice etc. 'n raport de frecventa de oscilaţie a undei de energie )electrice
sau electromagnetice* sau a câmpului penetraţia in ţesuturi este mai mare sau mai
mica, prin urmare si mem!ranele influenţate aparţin diverselor structuri. W):*).P*X
C&%ent&l c!ntin&&+0alvanic, care are frecventa de oscilaţie ero are penetraţia
cea mai mica, doar la nivel tegumentar, unde produce depolariarea mem!ranelor si
disocierea electroliţilor. %a trecerea curentului galvanic prin ţesuturile organismului,
acestea se comporta ca o soluţie "idroelectrolitică si se disociaă, ionii migrând prin
diaelectroliă spre electroii de semn contrar. E+presia !iologica a acestor fenomene
fiico-c"imice este vasodilataţia activa semnificativa si accelerarea metabolismului
celular. He adaugă efectele particulare ale undei de depolariare asupra structurilor
nervoase. =eultanta acestor procese se constituie in efecte terapeutice: analgetic,
vasoactiv, rezorbtiv, decontracturant. /plicarea acestui curent se face prin intermediul
electroilor de plum! de diferite dimensiuni, sau prin !ăile "idroelectrolitice generale
)!aia Htenger* sau parţiale )!ai galvanice*. #olosind migrarea ionilor su! acţiunea
curentului galvanic se pot introduce in organism diverse su!stanţe cu diverse scopuri
terapeutice: analgetice, miorela+ante etc.
Brin întreruperea curentului galvanic se o!ţine un curent ritmat, cu impulsuri a
căror frecventa se situeaă intre . si .999 4, care poate avea diverse forme:
e+ponenţial, triung"iular, trapeoidal, sinusoidal si care la fel ca si curentul galvanic
au efecte polare si produc disociere "idroelectrolitică. Este domeniul de 5!a$a
'%ecventa, domeniul in care se afla si curentul sinusoidal de la reţea. Fodularea
acestui curent a dus la o!ţinerea curenţilor diadinamici. 6fectele terapeutice ale
curenţilor de joasa frecventa sunt analgetic si de stimulare musculara. E+plicaţia
analgeiei indusa de aceşti curenţi se găseşte in fenomenele locale produse
)vasodilataţie, accelerare a meta!olismului local*, in interferarea transmisiei nervoase
a durerii )fenomenul de acoperire descris de %ulies, teoria porţii a lui Felca0 si @all,
control a+onal* si in modularea secreţiei de endorfine endogene la nivel central. 'n
aceasta categorie de curenţi se încadreaă si curenţii AENH )neurostimularea electrică
transcutană*, produşi de aparate de folosinţă individuala, in suferinţele dureroase
GR
cronice. Brin intermediul joasei frecvente se stimuleaă in condiţii fiiologice
musculatura striata normal inervata, musculatura neteda si musculatura striata
spastica. ).:*
$urenţii de medie '%ecventa sunt curenţi sinusoidali având perioada de
oscilaţie de G<99 - .9999 4 la care cu cat frecventa este mai mare cu atât efectele de
stimulare motorie si senoriala sunt mai reduse si penetraţia in ţesuturi este mai mare
)depăşesc tegumentul si ajung pana la nivelul muşc"ilor*. 6fectele terapeutice sunt
analgetic antiinflamator, vasculoactiv.
Aerapia cu înalta '%ecventa cuprinde curenţii electrici si electromagnetici si
undele electromagnetice cu frecventa peste :99 64 cunoscuţi su! numele de unde
scurte, ultrascurte, unde decimetrice, centimetrice, microunde. 'n practica medicala se
folosesc anumite frecvente, sta!ilite prin convenţii internaţionale. 2atorita frecventei
foarte mari de oscilaţie aceste unde au o penetraţie foarte !una in ţesuturi unde
energia undei se transforma in căldura si nu au efecte e+citomotorii. 2eci, efectele
terapeutice ale înaltei frecvente sunt efectele căldurii profunde: vasodilataţie,
spasmoliza, analgezie.
Ult%a$&netele folosite in fiioterapie repreintă o !anda îngusta de frecvente:
P99 - .999 64, produse de un cristal pieoelectric su! acţiunea diferenţei de
potenţial a unui curent de înalta frecventa. ,ltrasunetul este o unda mecanica
vi!ratorie care produce in profunime un adevărat micromasaj. 6fectele terapeutice
ale ultrasunetului se datoresc căldurii profunde si oscilaţiei mecanice. /cestea sunt:
spasmolitic, analgetic, miorelaxant, decontracturant, fibrolitic, simpaticolitic. &:9/
O$cilaţiile elect%!ma0netice de înalta '%ecventa - lumina - atât din sursa
naturala cat si artificiala, se constituie intr-un aaliat5in fiioterapie denumit
'!t!te%a"ie. /ici se plaseaă terapia laser )un fascicol ordonat si cilindric de lumina*,
lumina polariata, terapia cu radiaţii ultraviolete si infraroşii )!aia generala si parţiala
de lumina, solu+ul*. 6fectele terapeutice ale acestor forme de terapie sunt analgetice,
vasodilatatoare, antiinflamatorii.
:9
Aerapia cu c6m"&%i elect%!ma0netice de 5!a$a '%ecventa . - .99 4 aduce
organismului o forma de energie cu o foarte !una penetraţie si distri!uţie in tot corpul
cu efect biotrofic general, sedativ si trofic vascular. Htimuleaă circulaţia periferica,
ameliorând troficitatea ţesuturilor.
7) Ma$!te%a"ia repreintă un domeniu deose!it de comple+ care a suferit
permanent modificări si îm!unătăţiri. Fasajul medical clasic este definit ca o suita de
prelucrări mecanice manuale desfăşurate la suprafaţa organismului, aplicate
sistematic, intr-o anumita ordine, in funcţie de scopul urmărit, regiunea pe care se
aplica si starea generala si locala a organismului. 6fectele terapeutice sunt analgetic,
decontracturant;miorelaxant, antiinflamator, rezorbtiv, sedativ sau tonifiant toate
depinând de tipul de masaj si de manevrele folosite. 'n afara masajului medical clasic
se mai folosesc si alte forme de mesaj care se !aeaă in fundamentarea lor ştiinţifică
pe organiarea metamerică )masajul refle+ segmentar, masajul ţesutului conjunctiv,
terapia onala #itgerald si altele*, pe preenta onelor energetice ale organismului si
proiecţia organelor si sistemelor la diverse nivele: tegumentar, urec"e, oc"i,
planteSpalme endonaal, etc. W).P*).R*X
/) 8inet!te%a"ia) 6inetologia sau 0ineiologia )un termen creat in .P<; de
către 2all?* se ocupa cu studiul mişcării organismelor vii si structurilor ce participa la
aceste mişcări, mecanismelor neuro-musculare si articulare ce asigura activitatea
motrice normala. 6inetoterapia repreintă aplicarea acestor cunoştinţe in activitatea
de refacereSrecuperare a afecţiunilor sistemului neuro-mio-artro-0inetic. <biectivele
terapeutice ale 0inetoterapiei sunt: refacerea forţei de contracţie si a reistentei
musculare, refacerea mo!ilităţii articulare, păstrareaSrefacerea aliniamentului si
posturii corporale, păstrareaSrefacerea coordonării, ec"ili!rului si controlului actului
motor, corectarea deficitului respirator si antrenamentul pentru efort. 4etodologia de
lucru este vasta si variata incluând diverse te"nici de la posturi )te"nici a0inetice*
pana la diverse forme de mo!iliare articulara si musculara )asistata sau nu*, mişcări
contra reistentei, efectuate pe anumite traiecte, intr-o anumita succesiune, etc. )G9*
:.
C4&A BA*56A&A 7&21*AC-CA
Brivit în ansam!lu, demersul terapeutic poate fi etapiat astfel )<*:
.. profilaxia primară care se adreseaă prevenirii îm!olnăvirilor şi
eliminareaSîndepărtarea factorilor de risc(
G. terapia, respectiv tratarea unei afecţiuni acute sau cronice(
:. profilaxia secundară care conţine măsurile pentru prevenirea
croniciării !olii sau a recidivelor(
7. profilaxia terţiară care are ca o!iect împiedicarea constituirii
sec"elelor sauSşi a croniciării deficitelor funcţionale. Brofila+ia terţiară este
oarecum ec"ivalentă cu recuperarea.
$onţinutul medical al activităţii profilactice primare este variat si se adreseaă
unei largi categorii de oameni sănătoşi sau aparent sănătoşi, o!osiţi de ritmul alert al
vieţii cotidiene, care au o alimentaţie care solicita aparatul digestiv şiSsau rinic"iul, la
regimuri secretorii nefiiologice.
7rofila!ia primară urmărete creterea capacităţii adaptative a unor funcţii
sau a organismului in ansamblu, eventual corectarea;=nlăturarea unor tulburări de
reglare neuro"endocrină.
7rofila!ia recidi#elor consta in corectarea unor modificări funcţionale
restante, a unor mecanisme de reglare perturbate după rezolvarea problemelor din
fazele acute, manifeste clinic ale bolii.
Curele balneoclimatice profilactice, urmăresc optimiarea funcţiei de
termoreglare, a răspunsului neuro-endocrin, creşterea capacităţii de efort, asigurarea
unui !un drenaj !iliar şi a unei !une evacuări a reidiilor solide şi lic"ide din
organism, ec"ili!rarea ritmului veg"e-somn, etc.
$ura !alneara cu sens de profila+ie primara utilieaă unele grupaje
metodologice ale medicinii fiice: electromedicina )electroterapie* foto!iologie
)fototerapia şi "elioterapia*, "idrotermo!iologie )"idroterapie şi termoterapie*,
0inetologie )0inetoterapie şi masoterapie*(
-rupajul metodologic repreintă ansam!lul de mijloace procedurale care
folosesc în principal acelaşi vector fiic )eventual cu unele asocieriSintricări*. >ectorul
fiic desemneaă energia care acţioneaă asupra organismului uman în cursul terapiei
:G
fiicale. &n denumirea grupajului metodologic se regăseşte e+primat vectorul fiic
principal )<*. /stfel:
⇒ grupajele metodologice din electromedicină folosesc predominant vectorul curent
electric sau câmp electric:
⇒ grupajele metodologice din foto!iologie folosesc radiaţia electromagnetică
)lumina*(
⇒ grupajele metodologice din "idrotermo!iologie folosesc vectorul termic.
⇒ ş.a.m.d.
Bentru a determina efectele !io-fiiologice vectorii fiici interacţioneaă cu
organismul. Burtătorul energiei vectorului fiic este suportul fiic al vectorului. 2e
e+emplu, pentru vectorul termic suporturile fiice sunt variate şi oarecum eterogene:
⇒ apa în toate formele de agregare, simplă, cu adaosuri sau minerală(
⇒ aerul )p"bnn*(
⇒ su!stanţe naturale sau artificiale cu calităţi termope+ice )nămol, parafină, nisip,
geluri siliconate, sare*(
⇒ ultrasunete(
⇒ curent electric alternativ cu frecvenţă de oscilaţie înaltă )diatermia cu unde
scurte*(
⇒ radiaţii electromagnetice )infraroşii*(
⇒ te+turi compoite care prin decapsulare determină o reacţie e+ergonică cu căldură
locală.
#actorii terapeutici naturali sunt vectori şi suporturi fiice care se găsesc în
stare naturală: ape minerale )ivoare, lacuri, mări*, nămoluri, gae terapeutice )mofete
şi sulfatarii*. ):*
Aplicaţia de factori termici contrastanţi) Este o metoda care se practica in
seonul cald, in aer li!er, in scopul devoltării capacităţii de adaptare la rece,
necesitând .9-.7 ile consecutive. He poate face pe litoral sau la malul oricărei alte
suprafeţe de apa.
+eliotalasoterapia consta in 7-8 e+puneri generale succesive la contrastul
caldSrece: e+punerea la soare )cald*, imersia in apa mariiSlacului )rece*, împac"etări in
::
nisipul cald -psamoterapie - )cald*, imersie in apa )rece*, cu contraste termice cat mai
accentuate, progresive ca durata si intensitate a factorului rece.
4elioterapia asociata cu ungeri cu nămol rece si imersie in apa lacului, după
metoda antica egipteana este o modalitate de aplicare a contrastului termic. 'ntr-o
prima faa se face o e+punere la soare de apro+imativ G9 min., pe nisipul cald, urmata
de ungerea cu nămol a întregului corp. ,rmeaă e+punerea la soare de apro+imativ
G9-:9 min. care produce o "iperemie uşoara si apoi !aia rece in apa lacului sau a
marii.
'n staţiunile cu ape termale factorul rece este repreentat de duşuri reci cu
temperatura si durata adecvata.
Cura heliomarină
=epreintă un comple+ de metode si mijloace oferite de climatul marin si !ăile
in mare utiliate in scop: profilactic, terapeutic siSsau recuperator.
cărmul romanesc al Farii Negre măsoară G7< 0m si oferă condiţii climatice si
terapeutice pe toata lungimea lui. Farea Neagra este o mare înc"isa, de tip
continental. /pa are o adâncime mica in dreptul plajelor, fapt ce favorieaă o !una
penetraţie si retenţie a radiaţiei solare. Aemperatura medie a apei in seonul estival
este de G.-G7
9
$. Blajele sunt largi, cu nisip fin, având o e+punere estica la soare,
protejate de vânt. Arei elemente concura in realiarea efectelor terapeutice ale curei
"eliomarine: apa, aerul şi radiaţia solară.
Apa acţioneaă prin vectorii: c"imic, termic, mecanic.
/pa marii este o apa minerala "ipertonă, cu o concentraţie a sărurilor de .<-.P
gV, clorurata, ioduratăS!romurată, sulfatata, sodica, magneiana. Fai conţine: dn,
$u, $o, Fn, $r. #iind o apa "ipertonă si cu conţinut !ogat in Na si Fg, cel puţin
teoretic, ar putea fi indicataSfolosita in tratamentul constipaţiilor cronice. 'n afara de
conţinutul mineral, anorganic, preenta algelor, a planctonului in general, determina la
nivel tegumentar eli!erarea de su!stanţe !iologic active, ioniante, minerale,
vitaminice, toate stimulând mecanismele de apărare naturala a organismului.
Aemperatura minima a apei pentru !alneaţie este de .<
9
$ la adulţi si .P
9
$ la
copii. Baia in apa marii asigura elementul rece din terapia contrastanta folosita pentru
profila+ia !olilor Ta frigoreT: !olile infecţioase specifice seonului rece - guturaiul,
:7
gripa, anginele, afecţiunile reumatismale cronice-inflamatorii si degenerative -,
afecţiuni ginecologice, urinare, etc.
/plicarea contrastului termic timp de .G-.7 ile in cursul verii prin e+punerea
la soare si scăldatul in apa marii este eficient pentru stimularea funcţiei de
termoreglare la rece solicitata in seonul rece-toamnaSiarna
.9
. Aemperatura medie a
apei marii in seonul estival este de apro+imativ G.-G7
9
$. $u cat este mai ridicata
temperatura apei cu atât capacitatea de pătrundere in piele a sărurilor este mai mare.
Fasajul ritmic realiat de valuri si presiunea apei influenţeaă circulaţia
generala prin acţiune directa e+ercitata asupra venelor care au o structura mai
compresi!ila dar si indirect prin e+citarea receptorilor periferici. Uoaca in apa marii
stimuleaă secreţia "ormonului "ipofiar de creştere.
Aerul% %a suprafaţa apei si in vecinătatea ei, aerul este iodurat si produce o
uşoara stimulare a glandei tiroide, ceea ce da o stare generala !una. Breenta
aeroionilor negativi are efecte favora!ile asupra organismului. ,miditatea relativa a
aerului este similara litoralului mediteranean si adriatic: ;9-;<V, iar ne!uloitatea
redusa determina o strălucire a soarelui in peste ;9V din perioada de vara.
/erosoloterapia cu particulele cloruro-sodice, iodurate si magneiene este indisolu!il
legata de noţiunea de cura "elio-marina, pentru ca marea este considerata drept cel
mai mare in"alatoriu natural.
&adiaţia solară% /tât radiaţiile infraroşii cat si cele ultraviolete acţioneaă
asupra organismului e+pus la soare. 'n cursul dimineţii si al amurgului predomina
radiaţiile ultraviolete iar, la amiaa cele infraroşii. E+punerea a!uiva la oricare din
cele doua feluri de radiaţie este urmata de arsura: actinica respectiv ultravioleta.
=adiaţiile ultraviolete e+ercita o acţiune revulsivă asupra tegumentului,
producând eritemul caracteristic, urmat de pigmentare si apoi de e+foliere. /ctiveaă
vitamina 2 din piele favoriând a!sor!ţia mai !una a $a si depunerea lui in oase
)acţiune antira"itica*.
$reşterea secreţiei "ormonului de creştere com!inata cu stimularea
transformării provitaminei 2 duc la formarea unui sc"elet mai viguros la copiii care
fac plaja sistematic. Hu! acţiunea soarelui, respectiv a radiaţiei ultraviolete este
.9
Htudiul gradienţilor termici intre suprafaţa corpului si temperatura efectiv ec"ivalenta )AEE*-
reultata din temperatura, umiditate si mişcarea aerului din jurul persoanei - arata ca la sfârşitul curei
pierderile de căldura ale organismului sunt semnificativ mai mici la e+citantul rece )imersia in apa rece
a marii* , iar scăderea temperaturii centrale este mult mai mica la solicitarea termica su! ona de
confort termic.
:<
stimulata măduva "ematogena )acţiune antianemică*, funcţia de coagulare sanguina si
meta!olismul glucidic. =adiaţia ultravioleta are acţiune !actericida )fiind cunoscut
dictonul Tin casa in care intra soarele nu intra doctorulT*. Fodifica pragul de
e+cita!ilitate nervoasa si influenţeaă nocicepţia având acţiune antialgică. =iscul
oncogenetic al radiaţiei solare nu se manifesta decât in caul e+punerilor prelungite
)luni de ile, ani întregi*, acolo unde e+ista o predispoiţie sau o leiune pree+istenta.
'n nici un ca, cura "elio-marină anuală corect efectuată, de ma+imum .G-.P ile nu
e+pune persoana la acest risc. $ondiţiile socio-economice actuale au scurtat sejurul pe
litoral la ;-.9 ile. 'n acest conte+t riscul al care se e+pune persoana venită pe %itoral
pentru o perioadă scurtă este acela de arsura actinica, din dorinţa de a sta cat mai mult
la soare, in timp cat mai scurt.
#ura helio"marina determina reechilibrarea organismului prin apropierea de
modurile primare ale existentei &dezvoltarea filo" si ontogenetica s"a produs in
apa;lichid amniotic/, prin dezinserţia temporara din mediul stresant de viata al
marilor aglomerări urbane. -meliorarea funcţiilor cardio"vasculara, respiratorie,
endocrina, nervoasa duc la =mbunătăţirea stării generale de sănătate. >ocurile pe
pla$a, plimbările, =notul combat sedentarismul, sindromul hipokinetic si sindromul de
deconditionare mio"cardio"respiratorie. %entru omul sănătos cat si pentru cel bolnav,
cura helio"marina este un izvor de sănătate.
A"alassoterapia profilactică este indicată copiilor, adolescenţilor si tinerilor cu:
a* deficiente constituţionale mio-artro-0inetice )deviaţii a+iale ale coloanei sau
mem!relor*(
!* tul!urări de creştere, meteosensi!ilitate, predispoiţie la afecţiuni Ta
frigoreT, si adaptare defectuoasa la anotimpul rece si umed.
Beneficiaă de efectele profilactice favora!ile adulţii care lucreaă in frig,
umeeala, medii cu pul!eri sau alte no+e respiratorii, microclimat lipsit de lumina
naturala sau locuiesc in one lipsite de iod. W)G.*);*X
Curele de sudaţie) He adreseaă atât sistemului cardio-circulator cat si celui
de termolia sudoripara. Hcopul sudaţiei este acela de a produce o anumita Tepurare
meta!olicaT. Aoate staţiunile dispun de posi!ilităţi de sudaţie su! forma termoterapiei
Ta secT )!ai de lumina*, efectuate tot timpul anului. W);*).:*X
:8
"i$carea% Este esenţiala in com!aterea sindromului "ipo0inetic. $a forme de
mişcare cu efort fiic progresiv se practica:
• alergările uşoare, mersul pe teren variat, urcatul pantelor, mersul in ritm
rapid.
• gimnastica in grup su! îndrumarea 0inetoterapeutului.
• înotul, tenisul si alte jocuri sportive.
'n toate aceste forme de mişcare practicate de neantrenaţi, esenţială este
solicitarea pana la limita de efort a organismului si desfăşurarea ei in aer li!er.
8ietoterapia aplicată în staţiunile !alneare are ca o!iective:
• reducerea greutăţii la "iperponderali
• deprinderea unui mod de alimentaţie raţional si sănătos
• asigurarea unui repaus digestiv necesar oricărui organism la anumite
intervale de timp.
=egimul dietetic de cruţare tre!uie considerat ca o metoda a terapiei de
întreţinere, iar un concediu petrecut intr-o staţiune !alneoclimatica repreintă un prilej
de eliminare a oricărui a!u sau u de su!stanţe to+ice )tutun, alcool, condimente*, in
scopul asigurării condiţiilor necesare organismului de a elimina su!stanţele to+ice
acumulate in timpul anului si de a oferi ficatului si stomacului condiţii necesare
refacerii. );*
:;
C4&A BA*56A&9 -6&A764-C9
Bacienţii cu unele suferinţe preente pot !eneficia de factorii terapeutici
naturali in cadrul unui tratament comple+. #ata de medicina de spital, care opereaă
cu mijloace farmacodinamice sau c"irurgicale - in principal - medicina !alneara aduce
o metodologie diferita !aata pe capacitatea de răspuns nespecific si general a
organismului, fiind o terapie de adaptare si reglare. Ea nu su!stitue medicina allopată,
ci o completeaă, vine ca o alternativa care in nici un ca nu se opune medicinii
clasice, convenţionale.
Aratamentul comple+ care se poate efectua intr-o staţiune !alneo-climatică se
compune din factorii naturali specifici arealului şi elemente ale medicinii fiice. /cest
comple+ terapeutic este valoros si !enefic pentru ca pacienţii, mai ales cei vârstnici,
sunt aposesoriSpurtători5 de polipatologie si in acest conte+t se pot atinge o!iective
terapeutice pentru mai multe din suferinţele lor.
Brofilarea staţiunilor pe anumite domenii de patologie este determinată de
specificul factorilor naturali de cură: de e+. staţiunile cu ape car!ogaoase sunt
indicate in afecţiunile cardio-vasculare, staţiunile devoltate pe marginea lacurilor
sărate sunt indicate in afecţiuni reumatismale, etc. &n caul pacienţilor cu
polipatologie alegerea se face in funcţie de posi!ilităţile de tratament concomitent al
suferinţei principale si a celor asociate. 2e e+. la >atra 2ornei se pot trata afecţiunile
cardio-vasculare si cele reumatismale degenerative. 'n principiu cura se poate efectua
in orice perioada a anului, insa e+ista diferenţe seoniere imprimate de acţiunea
climatului. W);*)P*X
8omeniile de patologie/profila!ie potenţial beneficiare ale curei
balneare )asistenţa de specialitate &"1B,
'% Batologia neurologică )centralăSperiferică* - neuro-mio-artro-0inetica(
/% Batologia reumatismală: articulară si a!articulară( a+ială sau periferică( degenerativă
sau inflamatorie( acută, su!acută,su!cronică sau cronică(
0% Batologia posttraumatică: ortopedică, ortopedico-c"irurgicală, sportivă(
:% Batologia cardiovasculară )centrala-cardiaca( periferică-arterialăSvenoasăS veno-
limfatică*(
;% Batologia respiratorie )de tip restrictiv( o!structiv( mi+t*(
:P
<% Batologia de civiliatie )sedendentarism( stresSsurmenaj - cu importante conotatii
profilactice*(
=% Batologia geriatrică, geronto-profila+ie prin mijloace !alneofiiatrice )turism
!alneogeriatric*, gero- recuperare(
>% Batologia pediatrică cu importante conotalii profilactice( afectiuni genetice,
congenitale, infecto-alergice, distrofice şi tul!urări de creştereSdevoltare(
?% Batologia psi"iatrică )stresSsurmenaj: sindroame nevroticeSneurastenii*(
'@% Batologia digestivă )gastro-intestinala şi !ilio-"epatică( terapie şi profila+ie secundară
prin mijloace !alneofiiatrice, predominant creno-terapice*(
''% Batologia reno-urinara )terapie şi profila+ie secundară prin mijloace
!alneofiiatrice, predominant creno-terapice*(
'/% Batologia meta!olică )terapie şi profila+ie secundară prin mijloace !alneofiiatrice,
predominant creno- terapice*(
'0% Batologia ginecologică )terapie şi profila+ie secundară prin mijloace
!alneofiiatrice*(
':% Batologia dermatologica şi cosmetologie )terapie şi profila+ie secundară prin
mijloace !alneofiiatrice*(
';% Batologia C=% )terapie şi profila+ie secundară prin mijloace !alneofiiatrice*(
'<% Batologia profesional-ocupatională )cu variate afectări posi!ile la nivelul a
numeroase aparate şi sisteme - inclusiv NF/6: terapie, profila+ie primară - mise
en formeS reperformarea capacitătii de munca: secundară - prevenirea recidivelor,
inclusiv ergonomic sau reorientare vocational-ocupatională( tertiară - recuperarea
capacitălii de muneă - toate prin mijloace !alneofiiatrice*( ):*
Este din ce în ce mai puţin indicată cura !alneară cu sens de terapie a unor
suferinţe, întru cât industria farmaceutică oferă remedii care corespund cerinţelor
statistice ale conceptului de medicină !aată pe dovei. ,n spor de dificultate în
evaluarea efectelor terapeutice ale !alneoterapiei este adus de faptul că o cură
!alneară este un comple+ de factori care în afară de factorul terapeutic natural 1 şi el
foarte comple+ - include: sc"im!area climei, a "a!itatului, a alimentaţiei, lipsa ori cel
puţin diminuarea stresului din activitatea cotidiană, etc, elemente care fac dificilă
analia statistică.
Are!uie amintit ca e+ista o lista de contraindicaţii generale cu caracter a!solut
dat fiind ca in acele !oli orice factor e+citant, solicitant duce la agravarea !olii. 2e
:R
asemenea, sunt clar consemnate contraindicaţiile relative: anumite stadii de evoluţie a
!olii sau anumite perioade ale anului.
Contraindicaţii generale pentru curele balneoclimatice la adulţi:
•/fecţiuni acute fe!rile şi cronice in perioada de e+acer!are )acutiare*(
•Bolile infecţioase, in perioadele de contagioitate - inclusiv până la terminarea
iolării o!ligatorii - cuprinând şi !olile venerice )sifilis, gonoree, H'2/, "epatite acute
tip B, $ etc.*( tu!erculoa - cu e+cepţia caurilor cu vindecare confirmată de specialistul
ftiiolog( purtătorii sănătoşi de germeni patogeni - inclusiv agenţi paraitari(
•Htările caşectice, indiferent de etiologie(
•Neoplaiile de orice tip, sediu sau stadiu evolutiv(
•Htările "emoragice de orice natură, in special sângerările a!undente(
•Bolile "ematologice sau de sistem in pusee evolutive, cu alterarea stării
generale şiSsau potenţial de complicare(
•Boli la limita decompensării de organ, aparat )insuficienţa cardiacă, renală,
"epatică - manifeste* sauSşi meta!olism )2.d. deec"ili!rat şi greu controla!il
terapeutic( tetanii*( 4A/ oscilantă sauSşi cu valori mari - greu controla!ile
•Epilepsia, psi"opatiile şi psi"oele cu tul!urări de comportament social - inclusiv
etilism cronic şi alte to+icomanii(
•Aul!urări de sensi!ilitate )"ipersensi!ilitate specifică la curent, cu conotaţie
psi"ogenăS"ipo - anesteii emanate pe one relativ întinse*
•%eiuni şiSsau !oli dermatologice, cu risc de agravare prin #.#.A.N. sauSşi leiuni
mari, inestetice( onele cutanate cu iritaţii, soluţii de continuitate sauSşi venectaii
marcate
•Bolnavi care nu se pot autoservi(
•$onvalescente timpurii după !oli grave, consumptive(
•Harcină patologică in orice lună şi cea normală peste trei luni W);*)P*)..*X
Contraindicaţii sau/$i limite pentru curele balneoclimatice la #Arstnici:
⇒ Boala cardiacă isc"emică dureroasă )mai ales angorul de repaus*( infarctul
miocardic recent )în primele 8 luni e cu e+cepţia Hpitalului de recuperare pentru
!oli cardiovasculare $ovasna*( tul!urările de ritm cardiac )cu e+cepţia, eventual, a
79
fi!rilaţiei atriale cronice, cu ritm mediu, !ine tolerată*( 4A/ e forme severe,
necontrola!ileSgreu controla!ile terapeutic
⇒ /teroscleroa cere!rală cu manifestări clinice( sindroamele dementive
⇒ 'ncontinenţele sfincteriene )veicale sauSşi anale* ):*
C4&A BA*56A&9 86 &6AB*-A&6
$ura de recuperare se adreseaă pacienţilor cu una sau mai multe suferinţe
cronice constituite deja ca atare si are scopul de a aamenda5 consecinţele
suferiteiSsuferinţelor cat mai mult posi!il, in vederea conservării restantului
funcţional. $omple+ul terapeutic administrat acestor pacienţi este cel descris la cura
terapeutica.
Hunt foarte multe capitole de patologie care au !eneficiu terapeutic de pe urma
unei cure !alneare: !oli reumatismale degenerative si inflamatorii, stări post-
traumatice, !oli neurologice, sec"ele ale unor afecţiuni cardio-vasculare, !oli
digestive, renale, respiratorii, genitale, dermatologice.
C&%a 1alnea% de %ea1ilita%e în a'ecţi&nile %e&mati$male)
2eşi termenul de reumatism este folosit in sensuri e+trem de diverse si uneori
e+trem de confue, îl vom folosi in aceasta preentare in sensul afectării produse la
nivelul aparatului locomotor: articulaţii muşc"i, ţesuturi periarticulare. Hunt !oli cu
etiologie si patogenie foarte variate, dar pentru simplificare le vom grupa in trei
categorii: reumatisme degenerative, reumatisme inflamatorii si a!-articulare.
&eumatismele degenerati#e afecteaă cartilagiul articular, termenul generic
in lim!a română fiind acela de artroa )osteoart"rosis- în lim!a engleă* si având
diverse localiări: ra"is, articulaţii periferice mari sau mici )sold, genunc"i, degete*
..
.
#urele terapeutice si de reabilitare au ca o!iectiv: înlăturareaSreducere
verigilor fiiopatologice algice si inflamatorii, ameliorarea funcţiilor articulare si
musculare diminuate si prevenireaScorectarea deposturărilor secundare. #actorii
terapeutici folosiţi sunt: climatul, apele minerale si nămolurile.
..
Bentru aceste aecţiuni, curele balneare profilactice se refera la corectarea Slimitarea condiţiilor care
favorieaă apariţia si instalarea artroelor )tul!urări de statica verte!rala, deviaţii a+iale ale
mem!relor*, corectarea tul!urărilor neuro-endocrino-meta!olice, circulatorii si menţinereaScreşterea
capacitaţii funcţionale a aparatului locomotor.
7.
/pele minerale cele mai cunoscute ca având efecte favora!ile in rea!ilitarea
afecţiunilor
$aracterul dominant al suferinţei din reumatismele inflamatorii îl constitue,
desigur, inflamaţia care afecteaă articulaţia, părţile moi periarticulare sau am!ele
constituente. >erigile fiiopatologice ale acestui grup "eterogen de suferinţe sunt
comple+e si controlarea lor se face tot comple+:medicamentos siSsau fiical-0inetic.
/ceste suferinţe afecteaă mersul, pre"ensiunea, deci calitatea vieţii !olnavilor.
Evoluţia lor este continua, deci, si managementul terapeutic va fi continuu si
o!ligatoriu va cuprinde terapia remisivă, care a făcut progrese considera!ile. $ura
!alneara in acest conte+t se adreseaă sindromului inflamator mai puţin si mai mult
corectării componentei neuro"endocrine de adaptare. Breenta sindromului inflamator
!iologic si clinic contraindica !alneoterapia. $ura se efectueaă in afara puseelor
evolutive, sau la sfârşitul lor si se adreseaă fenomenelor algice si inflamatorii
reziduale, musculare si neuro-endocrine adaptative, pertur!ate de evoluţia suferinţei.
#actorii terapeutici naturali folosiţi sunt: clima, apele minerale si nămolurile.
'n grupul reumatismelor ab"articulare sunt incluse diverse suferinţe grupate
după su!stratul anatomic afectat sau tipul leiunilor. Nu este o!iectul acestui curs
clasificarea lor, deci, nu vom face nici o preciare in acest sens. Hunt pro!a!il cele
mai preta!ile la tratament !alnear cu reultate foarte !une. ,n tratament !alneo-fiical
!ine condus oferă satisfacţie pacientului si motivaţie pe mai departe medicului curant.
#actorii terapeutici sunt aceiaşi ca cei enumeraţi la celelalte reumatisme. W):*);*)P*
)..*X
C&%a 1alnea% de %ea1ilita%e în $ec#elele "!$t9t%a&matice)
2upă reolvarea medico-c"irurgicala a unui traumatism, urmeaă cura
!alneara de recuperare. Ea se adreseaă articulaţiilor )atât cele afectate cat si cele
indemne*, muşc"ilor )care pot avea si tul!urări de inervaţie si vasculariaţie* cu
diverse o!iective: controlarea fenomenelor algice si inflamatorii, a pertur!ării
gradului de mo!ilitate sau a forţei de contracţie musculara, corectarea tul!urărilor de
circulaţie sanguina si stării neuro-psi"ice a pacientului.
C&%a 1alnea% de %ea1ilita%e în a'ecţi&nile $i$tem&l&i ne%v!$)
2estul de multe afecţiuni ale sistemului nervos pot !eneficia de reultatele
unei cure !alneare. $el puţin trei categorii de suferinţe au !eneficiu dintr-o cura
7G
!alneara: leiunile neurologice ale neuronului motor central, leiunile neuronului
motor periferic si afecţiunile nevrotice. Bilonul terapeutic central al recuperării
sindroamelor motorii este 0inetoterapia ) a sec sau in piscine* in asociere cu
termoterapia, masajul si electroterapia e+citomotorie.
Htările nevrotice sunt indicate pentru tratament intr-un anume tip de climat )se
va evita apurtatul pacientului pe drumurile5 unei staţiuni cu climat e+citant* care sa
confere rela+are si intr-un anume tip de staţiune )in nici un ca staţiuni mari,
aglomerate*.
7: