You are on page 1of 239

Mario Vargas Llosa

Mătuşa Julia şi condeierul
Scriu. Scriu că scriu. în gând ină văd scriind că scriu şi nui pot sa ma văd
văzândn-mă cS scriu. îmi mai aduc aminte de mine scriind şi de asemenea
vazândn-mă că scriam. Şi mă vad amintindu-mi cS. md văd scriind şi ma
amintesc vazmdu-mă că-mi amintesc că scriam şi scriu văzândn-mă scriind
că-mi amintesc ca m-am văzut scriind ca mă vedeam scriind că-mi aminteam
ca m-am vaznt scriind că scriam şi ca scriam ca scriu că scriam. Şi mai pot sa
mă închipni scriind cd deja scrisesem că mS închipuiam ca mă vSd scriind că
scriu.
SALVAD! "L#$%D& "L '!. A()*!A(
+e vremea aceea& de mu,t trecută& eu eram -oarte tânăr şi ,ocuiam
împreună cu .unicii într-o vi,ă cu ziduri a,.e de pe strada charăn& din
cartieru, /ira0ores. Studiam Dreptu, ,a 1niversitatea San /arcos& resernnat&
cred& să-mi câştig mai târziu e2isten3a cu o pro-esiune ,i.era,ă& cu toate că& în
rea,itate& mi-ar 4 p,ăcut mai degra.ă să rr5a -ac scriitor. Aveam o s,uj.ă cu
tit,u pompos& sa,ariu modest& câştiguri i,icite şi un orar e,astic6 director a,
redac3iei de in-orma3ii ,a postu, de radio +anamericana. Aceasta însemna să
rezum in-orma3ii,e interesante care apăreau în ziare şi să ,e mai machiez
pu3in pentru a putea 4 citite în .u,etine,e de ştiri. !edac3ia a0ată în
su.ordinea mea era -ormată dintr-un .ăiat cu păru, totdeauna dichisit& pe
nume +ascua,& mare amator de catastro-e. Se transmiteau din oră în oră
.u,etine de ştiri cu durata de un minut& în a-ara ce,or de ,a prânz şi de ,a
nouă& care erau de cincisprezece minute& dar cum noi pregăteam rnai mu,te o
dată7 îmi rămânea destu, timp ,i.er& hoinărearn pe străzi& .eam ca-e,e pe
'o,mena& mergearn uneori ,a cursuri sau ,a .irouri,e postu,ui !adio 'entraL
mai animate decât ce,e unde ,ucram eu.
'e,e două posturi de radio apar3ineau ace,uiaşi patron şi erau vecine&
situate pe strada 8e,en& -oarte aproape de +ia3a San /artin. %u se asemănau
de-e,. 'a surori,e din tragedie& care se nasc una p,ină de haruri& iar cea,a,tă
de de-ecte& se distingeau mai degra.ă prin contraste,e dintre e,e. !adio
+anamericana ocupa etaju, a, doi,ea şi terasa unei c,ădiri noi şi avea& în
programe,e& am.i3ii,e şi persona,u, său& o anumită notă de cosmopo,itism şi
sno.isrn& preten3ii de modernitate& de tinere3e şi de e,ită. Deşi crainicii nu
erau argentinieni 9ar 4 spus +edro 'amacho:& ;meritau să 4e. Se transmitea
imi,tă muzică& jaz şi roc< din .e,şug& ceva muzică c,asicS= unde,e ,ui erau
prime,e care di-uzau ,a Lima u,time,e succese de ,a %e> ?or< sau din "uropa&
-ără a dispre3ui însă muzica ,atino-americană& cu condi3ia să 4e cât de cât
so4sticată. /uzica na3iona,ă era admisă cu circumspec3ie şi nu depăşea
nive,u, va,su,ui. +rograme,e aveau o anumită spoia,ă inte,ectua,ă& 8iogra4i
din trecut@& 'omentarii intema3iona,e@& şi o preocupare de a nu cădea într-o
prea mare stupiditate şi vu,garitate se putea o.serva până şi în emisiuni,e
mai uşure,e@6 concursuri de între.ări& în genu, 'ine ştie.@ sau Aram.u,ina
g,oriei@. B dovadă a interesu,ui cu,tura, de ,a !adio +anamericana era şi
serviciu, de in-orma3ii& pe care eu şi +ascua, î, a,imentam dintr-o mansardă
din ,ernn& construită pe terasă& de unde se puteau vedea toate ,ăzi,e de gunoi
şi ochiuri,e din ce,e mai îndepărtate acoperişuri de paie din Lima. La
chichinea3a noastră se ajungea cu un ascensor a,e cărui uşi aveau
îngrrjorătoru, nărav de a se deschide înainte de vreme.
Cn schim.& !adio 'entra, era înghesuit într-o c,ădire veche& p,ină de
patios şi coridoare şi era de ajuns să-i auzi pe crainici a.uzând cu
dezinvo,tură de argou& ca să-3i dai seama de orientarea către mase& către
p,e.e& către indigeni& a acestui post. Aici se transmiteau pu3ine ştiri& marea
doamnă era muzica peruană& inc,usiv cea andină& şi deseori se întâmp,a ca
artiştii indieni de ,a di-erite teatre să participe ,a emisiuni,e cu pu.,ic& ,a care
mu,tirnea se înghesuia cu mu,te ore înainte de deschiderea uşi,or de ,a sa,a
de spectaco,e. 1nde,e acestui post mai răspândeau de asemenea 4orii
muzicii tropica,e& me2icane şi argentiniene& iar programe,e sa,e erau simp,e&
,ipsite de imagina3ie& dar e4ciente6 La cererea dumneavoastră@& Serenade de
ziua ta@& 'ancanuri din ,umea teatru,ui şi a 4,mu,ui@. +entru postu, !adio
'entra,& piesa de rezisten3ă& repetată şi inepuiza.i,ă& care& potrivit tuturor
anchete,or& îi asigura o mare popu,aritate& era teatru, ,a micro-on.
Se transmiteau ce, pu3in şase pe zi şi mă amuza teri.i, să-i pândesc pe
interpre3i în timpu, înregistrării6 actori şi actri3e m tota, dec,in& 0ămânzi şi
jerpe,i3i& a,e căror voci tinereşti& învă,uitoare& crista,ine contrastau cump,it cu
chipuri,e ,or îm.ătrânite& cu guri,e p,ine de amărăciime şi cu ochii osteni3i. în
ziua în care se va introduce te,eviziimea în +eru& nu ,e va mai răinâne a,tceva
de -ăcut dedt să se sinucidă@& pronostica *enaro-4u,& arătându-mi-i prin
geamuri,e studiou,ui& unde& ca într-un uriaş acvariu& îi vedeam aduna3i în juru,
micro-onu,ui& cu te2tu, în mână& gata să înceapă capito,u, a, DD#V-,ea din
(ami,ia A,vear. într-adevăr& ce decep3ie ar 4 trăit gospodine,e care se
înduioşau auzind g,asu, ,ui Luciano +ando& dacă i-ar 4 văzut trupu, di-orrn şi
privirea saşie şi ce decep3ie ar mai 4 avut şi pensionarii cărora vocea
caden3ată a Eose4nei Sănchez ,e stârnea amintiri,e& dacă i-ar 4 cunoscut
guşa& mustă3i,e& urechi,e c,ăpăuge şi varice,e de ,a picioare. Dar& pe atunci&
introducerea te,eviziunii erFa încă departe şi modesta szi.zisten3ă a -aunei
teatru,ui radio-onic părea pentru moment asigurată.
Cntotdeauna -usesern curios să a0u ce pană -a.rica ace,e seria,e care
ump,eau după-amieze,e .unicii& toate povestiri,e pe care ,e auzeam de o.icei
,a mătuşi,e me,e& Laura& ,ga& *a.G& sau în case,e mu,te,or me,e verişoare
când mergeam m vizită 9-ami,ia noastră mira0orină era .i.,ică& -oarte unită:.
8ănuiarn că aceste radioteatre se importau& dar am -ost surprins să a0u că
cei doi *enaro& tată şi 4u& nu ,e cumpărau din /e2ic& nici din Argentina& ci din
'u.a. Le producea compania '/H& un -e, de imperiu radio-te,eviziv condus
de *oar /estre& im .ăr.at cu păru, argintiu pe care î, vedeam uneori& în
trecere prin Lima& traversând coridoare,e de ,a !adio +anamericana& escortat
îndatoritor de proprietari şi de privirea respectuoasă a tuturor. Aot auzindu-i
vor.ind despre compania cu.aneză '/H pe crainicii& aniinatorii şi operatorii
de ,a !adio pentru care aceasta reprezenta ceva rnitic& ceea ce era
Io,,G>ood-u, de a,tădată pentru cineaşti 7 eu şi Eavier& în timp ce .eam ca-ea
,a 8ransa& sacri4cam din când în când câte o .ucată de vreme închipuindu-ne
armata de po,igra4 care& aco,o& în îndepărtata Iavană cu pa,mieri& p,aje
paradiziace& pisto,ari şi turişti& în .irouri,e cu aer condi3ionat a,e citade,ei ,ui
*oar /estre& produceau pro.a.i,& ,a maşini de scris si,en3ioase& opt ore pe zi&
ace, torent de adu,tere& sinucideri& pasiuni& due,uri& moşteniri& devo3iune&
întâmp,ări şi cri-me care& din insu,a din Anti,e& se împrăştia prin întreaga
Americă Latină& crista,izând în g,asuri,e unor Luciano +ando sau Eose4na
Sănchez& ca să-i amăgească în ,ungi,e după-amieze pe .unici,e& mătuşi,e&
verişoare,e şi pensionarii din 4ecare 3ară.
*enaro-4u, cumpăra 9sau& mai degra.ă& '/H vindea: teatre,e
radio-onice ,a <i,ogram şi cu comenzi te,egra4ce.
/i-a spus-o e, însuşi& într-o seară& după ce s-a rninunat când J-am
între.at dacă e,& -ra3ii sau tată, ,ui vizau te2te,e înainte de a 4 di-uzate. Au ai
4 în stare să citeşti şaptezeci de <i,ograme de hârtiiK@ mi-a răspuns& privindu-
mă cu o condescenden3ă îndatoritoare& care se cuvenea condi3iei de
inte,ectua, pe care mi-o con-erise de când văzuse o povestire de-a mea în
sup,imentu, duminica, a, ziaru,ui ", 'omercio6 'a,cu,ează cât 3i-ar ,ua.
B ,unăK douăK 'ine poate consacra câteva ,uni de zi,e unui teatru
radio-onicK î, ,ăsăm în voia soartei şi până acum& din -ericire& +reas-ânta
(ăcătoare de /inuni ne-a ajutat.@ în ce, mai .un caz& *enaro-4u, se in-orma&
prin agen3ii,e de pu.,icitate ori printre co,egi sau prieteni& câte 3ări şi cu ce
rezu,tate de popu,aritate cumpăraseră radioteatru, care i se o-erea= în ce, mai
rău& se orienta după tit,u sau& pur şi simp,u& da cu .anu,. Ae2te,e pentru
teatru, radio-onic se vindeau ,a <i,ogrann întrucât aceasta era o -ormu,ă mai
pu3in înşe,ătoare decât cea după număru, de pagini sau de cuvinte& adică era
singura posi.i, de veri4cat. Desigur& spunea Eavier& dacă nu e timp pentru a
citi toate aceste cuvinte& cu atât mai pu3in va 4 pentru a ,e număra.@ î, e2cita
ideea unui roman de şaizeci şi opt de <i,ograme şi treizeci de grarne& a, cărui
pre3 să 4e sta.i,it de un cântar& ca ,a carnea de vită& unt sau ouă.
Acest sistem crea însă pro.,eme patroni,or. Ae2te,e veneau p,ine de
cu.anisme pe care& cu câteva minute înainte de emisiune& înşişi Luciano&
Eose4na şi co,egii ,or ,e traduceau în peruană cum puteau 9întotdeauna
prost:. +e de a,tă parte& adesea& pe drumu, de ,a Iavana ,a Lima& în ca,a
vapoare,or sau a avioane,or ori ,a vamă& topu, de hârtii dacti,ogra4ate se
deteriora şi se pierdeau episoade întregi& umezea,a ,e -ăcea i,izi.i,e& se
rătăceau& ,e devorau şoarecii din depozitu, !adiou,ui 'entra,. 'uin acest ,ucru
se remarca doar în u,tima c,ipă& când *enaro-tată, împăr3ea te2te,e& se iveau
situa3ii îngrijorătoare. Se rezo,vau sărindu-se peste episodu, pierdut& -ără să
se sinchisească cineva& sau& în cazuri mai grave& îm.o,năvindu-, pentru o zi
pe Luciano +ando sau pe Eose4na Sănchez& ca m următoare,e douăzeci şi
patru de ore să se poată cârpi& învia ori e,imina& -ără traumatisme e2cesive&
grame,e ori <i,ograme,e dispărute. în p,us& dat 4ind pre3u, ridicat cerut de
'/H& era 4resc ca *enaro-4u, să se simtă -ericit când a descoperit e2istenta
şi e2traordinara înzestrare a,e ,ui +edro 'amacho.
Cmi amintesc -oarte .ine ziua când mi-a vor.it dFespre -enomenu,
radio-onic& pentru că tot atunci& ,a ora prânzu,ui& am văzut-o pentru prima
oară pe mătuşa Eu,ia. "ra sora so3iei unchiu,ui Lucho şi sosise cu o noapte
înainte din 8o,ivia. Divor3ată de curând& venise să se odihnească şi să se
re-acă după eşecu, matrimonia,. De -apt& ca să-şi caute un a,t .ăr.at@&
decretase ,a o reuniune de -ami,ie mătuşa Iortensia& cea mai gura,ivă dintre
rude,e ine,e. în 4ecare joi eu ,uam dejunu, ,a unchiu, Lucho şi mătuşa ,ga şi&
în acea L.J& am găsit toată -ami,ia încă în pijama,e& dregându-se după o
noapte grea& cu midii picante şi cu .ere rece. Stătuseră până în zori cu
proaspăt sosita şi dăduseră gata numai ei trei o stic,ă cu >his<G. îi durea
capu,& unchiu, Lucho se văita că ,a ,a.oratoru, ,ui o să 4e pro.a.i, de.andadă&
mătuşa ,ga spunea că-i o ruşine să pierzi nop3i,e& cu e2cep3ia ce,or de
sâm.ătă& iar musa4ra& în capot& descu,3ă şi cu .igudiuri pe cap& îşi des-ăcea
geamantanu,. %-a deranjat-o -aptu, că am văzut-o într-o asemenea toa,etă&
cu care nimeni n-ar 4 ,uat-o drept o regină a -rumuse3ii.
Deci tu eşti .ăiatu, Doritei& îmi spuse& ştampi,ându-mă cu un sărut pe
o.raz. Ai terrninat ,iceu,& nuK
Cn c,ipa aceea am urât-o de moarte. +e atunci& mici,e me,e con0icte cu
-ami,ia se datorau -aptu,ui că to3i se încăpă3ânau să mă mai trateze încă ,a
-e, ca pe un copi, şi nu cum eram& un .ăr.at în toată puterea cuvântu,ui& de
optsprezece ani. %imic nu mă irita atâta ca /ari3o= aveam senza3ia cS
diminutivu, mă trirmtea înapoi ,a epoca panta,oni,or scur3i.
"ste deja în anu, a, trei,ea ,a Drept şi ,ucrează ca ziarist& i-a e2p,icat
unchiu, Lucho& întinzându-mi un pahar cu .ere.
Adevăru, este& mă împunse mătuşa Eu,ia& că pari încă un puşti& /ari3o.
Cn timpu, prânzu,ui& cu ace, aer drăgostos pe care î, adoptă adu,3ii când
se adresează idio3i,or sau copii,or& m-a între.at dacă am iu.ită& dacă merg ,a
petreceri& ce sport practic şi m-a s-ătuit& cu o perversitate ,a care n-am
sesizat dacă era din inocen3ă sau de,i.erată& dar care& oricum& m-a ,ovit drept
în inimă& să-mi ,as musta3a să crească& înda,a ce voi4 în stare. 8rune3i,or ,e
stă .ine şi asta îmi va spori trecerea ,a -ete.
Lui nu-i e gându, nici ,a -uste& nici ,a che-uri& îi e2p,ică unchiu, Lucho. "
un inte,ectua,. A pu.,icat o povestire în sup,imentu, ziaru,ui ", 'omercio.
8ag seamă că .ăiatu, Doritei dă de .ănuit& râse mătuşa Eu,n& iar pe
mine mă cuprinsese un acces de so,idarFtate cu -ostu, ei .ăr.at. Am zâm.it
însă şi i-am cântat în strună. în timpu, mesei s-a apucat să povestească nişte
ori.i,e .ancuri .o,iviene şi să mă ia peste piciorLa p,ecare& părea că doreşte
să-i 4e iertate răută3i,e& pentru că mi-a spus& cu o e2presie a-ectuoasă& să o
înso3esc într-una din seri ,a cinema& că-i p,ac 4,me,e.
Am sosit ,a !adio +anamericana tocmai ,a timp pentru a evita ca
+ascua, să consacre întregu, .u,etin de ,a ore,e trei ştirii pu.,icate de 1,tima
Iora despre o .ătaie în câmp deschis& pe străzi,e e2otice din !a>a,pindi&
între gropari şi ,eproşi. După ce am pregătit şi .u,etine,e de ,a ore,e patru şi
cinci& am p,ecat să .eau o ca-ea. La intrarea de ,a !adio 'entra, am dat de
*enaro-4u,& într-o stare eu-orică. /-a târât de .ra3 până ,a 8ransa. Are.uie să-
3i spun ceva -antasticM@ (usese câteva zi,e în capita,a 8o,iviei& La +az& pentru
a-aceri şi văzuse ,a trea.ă un om mu,ti-unc3iona,6 +edro 'amacho.
%u este nn om& d un trust& se corectă e,& p,in de admira3ie. Scrie toate
opere,e dramatice care se prezintă în 8o,ivia şi joacă în toate. Scrie toate
povestiri,e di-uzate ,a !adio& este regizor şi june-prim în toate.
/ai mu,t decât -ecundi-ratea şi ro,u, său de -actohun& î, impresionase
însă popu,aritatea acestuia. +entru a-J putea vedea& ,a Aeatru, Saavedra din
La +az& tre.uise să cumpere un .i,et ,a pre3 du.,u& de specu,ă.
'a ,a coride& închipuie-3iM se minuna e,. 'ine a ump,ut vreodată o sa,ă
de teatru ,a LimaK
/i-a povestit că văzuse7 două zi,e ,a rând& ado,escente& adu,te şi
.ătrâne înghesuindu-se ,a uşa de ,a !adio #,,imani ca să aştepte ieşirea
ido,u,ui& pentru a-i cere autogra-e. +e de a,tă parte& primise asigurări de ,a
/c'ann "ric<son din La +az că radioteatre,e ,ui +edro 'amacho se .ucurau
de cea mai mare audien3ă pe unde,e .o,iviene.
*enaro-4u, era ceea ce pe atunci începuse să se numească un patron
progresist6 î, interesau mai mu,t a-aceri,e decât onoruri,e& nu era mem.ru a,
',u.u,ui %a3iona,& nici nu aspira să 4e& se împrietenise cu toată ,umea& iar
dinamismu, ,ui devenea o.ositor. (iind un om care ,ua decizii cu rapiditate&
după vizita ,a !adio #,,imani J-a convins pe +edro 'amacho să vină în +eru& în
e2c,usivitate pentru !adio 'entra,.
%-a -ost greu& aco,o -ăcea -oame& m-a ,ămurit e,. B să se ocupe de
teatru, radio-onic& iar eu o să-i pot da dracu,ui pe rechinii de ,a '/H.
Am încercat să-i înveninez i,uzii,e. #-am spus că tocmai constatasem că
.o,ivienii sunt -oarte antipatici şi că +edro 'amacho o să se pună rău cu toată
,umea de ,a !adio 'entra,. Accentu, său o să zgârie urechi,e ascu,tători,or7 iar
prin ignoran3a ,ui în materie de +eru o să -acă .oacăne ,a tot pasu,. Dar e,
zâm.ea& neatins de pro-e3ii,e me,e de-etiste. 'u toate că nu -usese niciodată
aici& +edro 'amacho îi vor.ise despre su0etu, Limei ca un ,imean autentic& iar
accentu, ,ui era sp,endid& cu o pronun3ie cati-e,ată& -ără rârâie,i şi sâsâie,i.
r să-J -acă terci pe Luciano +anda şi cei,a,3i actori& se gândi Eavier. Sau
o să-J vio,eze -rumoasa Eose4na Sănchez.
%e a0am în mansardă şi discutam& în vreme ce eu& schim.ând adjective
şi adver.e& .ăteam ,a maşină ştiri,e din "# 'omercio& şi La +rensa pentru
.u,etinu, de ,a douăsprezece. Eavier era ce, mai .un prieten a, meu şi ne
vedeam zi,nic& 4e şi numai pentru o c,ipă& ca să constatăm că e2istăm. "ra o
4in3ă cu e,anuri schim.ătoare şi contradictorii& dar întotdeauna sincere.
(usese steaua sec3iei de ,iteratură a 1niversită3ii 'ato,ice& unde nu se mai
pomenise nn student mai sârguindos ca e,& nici un dtitor de poezie atât de
,ucid& nici un comentator mai su.ti, a, te2te,or di4ci,e. Aoată ,urnea
presupunea că o să-şi dea ,icen3a cu o teză stră,ucită& că va 4 un stră,ucit
pro-esor universitar şi un poet sau critic ,a -e, de stră,ucit. Dar& -ără e2p,ica3ii&
într-o .ună zi i-a decep3ionat pe to3i& a.andonându-şi teza ,a care ,ucra&
renun3ând ,a ,iteratură şi ,a 1niversitatea 'ato,ică şi înscriindu-se ,a
1niversitatea San /arcos ca student ,a Ştiin3e "conomice.
'ând î, între.a cineva cărui -apt i se datoreşte acest a.andon& e,
mărturisea 9sau g,umea: că teza ,a care ,ucra îi deschisese ochii. Se intitu,a
+rover.e,e ,a !icardo +a,ma@. Are.uise să citească Aradi3ii,e peniane cu ,upa&
vânând prover.e& şi cuin era conştitncios şi riguros& reuşise să urnp,e un
sertar cu 4şe erudite. Apoi& într-o diminea3ă a dat -oc sertaru,ui cu 4şe cu tot
pe un maidan e, şi cu mine am tras un dans apaş în juru, 0ăcări,or 4,o,ogice şi
a dec,arat că urăşte ,iteratura şi că până şi economia era pre-era.i,ă
acesteia. Eavier îşi -ăcea practica ,a 8anca 'entra,ă de !ezerve şi găsea
mereu un prete2t să dea o -ugă până ,a !adio +anamericana. Din coşmaru, ,ui
paremio,ogic rămăsese cu o.iceiu, de a-mi ap,ica nitam-nisam câte o
zicătoare.
/-a surprins tare mu,t -aptu, că mătuşa Eu,ia& deşi era .o,iviancă şi
trăise în La +az& nu auzise n<iodată vor.indu-se de +edro 'amacho. Dar ea
m-a ,ămurit că nu ascu,tase niciodată ,a radio vreo povestire dramatizată şi
nici n-a mai pus picioru, în vreun teatru de când interpretase ro,u,
'repuscu,u,ui în Dansu, ore,or& când a terminat ,iceu, ,a maici,e ir,andeze. 9Să
nu îndrăzneşti să mă între.i câ3i ani sunt de atunci& /ario.@: /ergeam de ,a
casa unchiu,ui Lucho spre capătu, .u,evardu,ui Armendăriz& ,a cinematogra-u,
8arranco. 'hiar ea îmi impusese invita3ia& ,a prânz& într-un -e, cât se poate de
di.aci.
"ra prima joi de ,a sosirea ei şi cu toate că nuNmi surâdea să 4u iarăşi
victima poante,or .o,iviene& n-am vrut să ,ipsesc de ,a dejunu, săptămâna,.
%ădăjduiam să n-o găsesc acasă& 4indcă în ajun în 4ecare miercuri seara
mergeau to3i în vizită ,a mătuşa *a.G o auzisem pe mătuşa Iortensia
comunicând& cu tonu, cuiva care e ,a curent cu orice taină6 Cn prima ei
săptămână ,a Lima a ieşit de patru ori cu patru curtezani di-eri3i& dintre care
unu, însurat. " dată nai.ii divor3ata& nu g,umăM
'ând am ajuns ,a unchiu, Lucho& după ", +anamericano& .u,etinu, de ,a
douăsprezece& am găsit-o cu unu, dintre admiratorii ei. Ain gustat du,cea
p,ăcere a răz.unării ctOM i-rPintrat în sa,on şi J-am descoperit aşezat ,ângă
ea& privind-o cu ochi de cuceritor& pe unchiu, +ancracio& un văr primar de-a,
.unicii& stră,ucitor de caraghios în costumu, ,ui din a,te vrernuri& cu papion şi
garoa-ă ,a .utonieră. !ămăsese văduv cu seco,e în urmă& mergea crăcănat&
marcând ora zece şi zece& iar vizite,e ,ui erau întotdeauna comentate în
-ami,ie cu ma,i3ie& pentru că nu se jena de,oc să ciupească servitoare,e în
văzu, tuturor.
Cşi cănea păru,& purta ceas de .uzunar& cu ,ăn3işor argintat şi putea 4
văzut zi,nic& ,a co,3u, străzii 1nion& pe ,a şase seara& aruncând vor.e du,ci
-unc3ionare,or. 'ând m-am ap,ecat să o sărut& i-am şoptit .o,iviencei ,a
ureche& cu toată ironia de care eram în stare6 'e cucerire grozavă& Eu,itaM@ "a
mi-a -ăcut cu ochiu, şi a -ost de acord cu mine. La masă& după ce a disertat
despre muzica autohtonă& în care era e2pert ,a săr.ăton,e de -ami,ie o-erea
întotdeauna un so,o ,a tam.ură& unchiu, +ancracio s-a întors spre ea şi&
-andosindu-se ca un cotoi& i-a spus6 Apropo& în 4ecare joi seara& ,a c,u.u,
(e,ipe +ingio din Victoria se adună crema neaoşismu,ui. Qi-ar p,ăcea să ascu,3i
ceva din adevărata muzică peruanăK@ /ătuşa Eu,ia& -ără să şovăie măcar o
c,ipă şi pe chip cu o e2presie de dezo,are care amesteca insu,ta cu minciuna&
a răspuns arătând spre mine6 Vai ce rău îmi pareM /-a invitat /ari3o ,a 4,mM@
Ainere3ea are întâietate@& s-a înc,inat unchiu, +ancracio& cu spirit sportiv. După
ce a p,ecat& am crezut că sunt sa,vat când rnătuşa ,ga a între.a-c 'hestia
cu 4,mu, era doar ca să scapi de craiu, .ătrânK@ /ătuşa Eu,ia a corectat-o însă
cu -ervoare6 %ici pomenea,ă& surioară& mor să văd 4,mu, de ,a 8arranco& e
cam nepotrivit pentru doinnişoare.@ S-a întors spre mine& care ascu,tam cum
mi se decidea destinu, noctum& şi ca să mă ,iniştească& a mai adăugat o
per,ă6 %u-3i -ace griji pentru .ani& /ari3o. "şti invitatu, meu.@
Şi iată-ne mergând pe întunecoasa stradă Hue.rada de Armendăriz& pe
,argu, .u,evard *rau& în căutarea unui 4,m care se numea /amă şi iu.ită şi
pe deasupra mai era şi me2ican.
+entru o -emeie divor3ată nu este neapărat groaznic -aptu, că to3i
.ăr.a3ii se consideră o.,iga3i să-3i propună patu,& mă in-orma mătuşa Eu,ia& ci
-aptu, că& 4ind divor3ată7 cred că nu mai ai nevoie de romantism. %u-3i mai
-ac curte& nu-3i mai spun ,ucruri -rumoase& î3i propun patu, din prima c,ipă& cu
cea mai desăvârşită vu,garitate.
'u mine au dat greş. De aceea& în ,oc să mă ,as dusă ,a dans& pre-er să
merg ,a cinema cu tine.
#-am spus că& în ceea ce mă priveşte& îi sunt recunoscător.
Sunt atât de stupizi& încât cred că orice -emeie divor3ată este ca o
muieruşcă de pe stradă& continuă ea& -ăcându-se că n-a auzit. Şi& în p,us& nu
,e e gându, decât ,a prostii& când de -apt toată -rumuse3ea nu constă în asta&
ci în a iu.i& nu-i aşaK
"u i-am e2p,icat că nu e2istă dragoste& că e doar o inven3ie a unui
ita,ian numit +etrarca şi a tru.aduri,or provensa,i. 'ă ceea ce oamenii
consideră o dia-ană emana3ie a emo3iei& o e-uziune curată a sentimentu,ui7
este de -apt dorin3a instinctivă a motani,or în că,duri& disimu,ată în spate,e
cuvinte,or -rumoase şi a, mituri,or ,iterare.
%u credeam nimic din toate acestea& însă îmi p,ăcea să -ac pe grozavu,.
De a,t-e,& teoria mea erotico-.io,ogică a ,ăsat-o pe mătuşa Eu,ia destu, de
neîncrezătoare6 oare credeam eu cu adevărat o asemenea idio3enieK
Sunt împotriva căsătoriei& i-am spus& cu ce, mai pedant aer de care
eram în stare. Sunt adept a, aşa-zisu,ui amor ,i.er& pe care& dacă am 4
sinceri& ar tre.ui să-J nuinini mai degra.ă copu,a3ie ,i.eră.
'opu,a3ie înseainnă a -ace prostiiK râse ea. Dar imediat ,uă o e2presie
de om decep3ionat6 +e vremea mea& .ăie3ii scriau acrostihuri& ,e truniteau
-ete,or 0ori şi ,e tre.uiau săptămâni până se încumetau să ,e dea un sărut. 'e
porcărie a ajuns dragostea între mucoşii de azi& /ari3oM
La casa de .i,ete am avut im început de dispută pentru a ne învoi cine
să p,ătească .i,ete,e şi după ce am suportat-o o oră şi jumătate pe Do,ores
de, !io gemând& îm.ră3işând& .ucurându-se& p,ângând& a,ergând prin se,vă cu
p,ete,e în vânt& ne-am întors acasă ,a unchiu, Lucho& tot pe jos& în timp ce
.umi3a ne înmuia păru, şi îm.răcămintea. Atunci am mai vor.it o dată de
+edro 'amacho.
"ra într-adevăr sigură că nu auzise niciodată de nume,e ,uiK +entru că&
după *enaro-4u,& e, este o ce,e.ritate în 8o,ivia. %u& nu-J ştia nici măcar
după nume. Am crezut că *enaro -usese păcă,it sau că& pro.a.i,& aşa-zisa
industrie radioteatra,ă .o,iviană era o inven3ie a sa pentru a ,ansa cu mare
tam-tam vreun condeier autohton. +este trei zi,e& J-arn cunoscut în came şi
oase pe +edro 'amacho.
Aocmai avusesem un incident cu *enaro-tată, din cauza ,ui +ascua,&
care& cu nestăpânita ,ui pomire către tot ceea ce e atroce& consacrase
întregu, .u,etin de ,a unsprezece unui cutrernur de pământ de ,a #spahan.
'eea ce î, irita pe *enaro-tată, nu era atâta că +ascua, dăduse ,a o parte a,te
ştiri ca să re,ateze& cu ,u2 de amănunte& cum iramenii care supravie3uiseră
dărâmături,or erau ataca3i de către şerpii ieşi3i ,a supra-a3ă şuierând agresivi
după năruirea adăposturi,or ,or& cât -aptu, că ace, cutremur se produsese cu o
săptănună înainte. A tre.uit să-i dau dreptate ,ui *enaro-tată, şi mi-am vărsat
-ocu, -ăcmdu-J pe +ascua, iresponsa.i,. De unde scosese această ştire
răsu0atăK Dintr-o revistă argentiniană. Şi de ce -ăcuse un ,ucru atât de
a.surdK (iindcă nu avea nici o ştire de actua,itate importantă& iar aceasta era
ce, pu3in amuzantă. 'ând i-am e2p,icat că noi nu eram p,ăti3i ca să-i distrăm
pe ascu,tători& ci ca să ,e rezumăm ştiri,e zi,ei& +ascua,& dând conci,iator din
cap& mi-a opus argumentu, său hotărâtor6 Adevăru, este& don /ario& că avem
concep3ii di-erite despre ziaristică.@ /ă pregăteam să-i răspund că dacă se
tot încăpă3ânează să-şi ap,ice concep3ia ,ui teri.i,istă despre ziaristică de
câte ori întoAc spate,e& o să ajungemamândoi pe drumuri în curând& când a
apărut în uşa mansardei o si,uetă neaşteptată. "ra o 4in3ă su.3ire& măruntă&
chiar ,a ,imita dintre un pitic şi un om scund de statură& cu un nas mare şi
nişte ochi e2traordinar de vioi& în care c,ocotea ceva e2cesiv. "ra îm.răcat
într-un costum negru care părea -oarte uzat& iar pe cămaşă şi ,ava,ieră avea
pete& dar totodată& în modu, ,ui de a purta aceste veşminte& era ceva
deose.it de spi,cuit& de dichisit şi rigid7 ca ,a .ăr.atu din poze,e de a,tădată&
găti3i în redingote scro.ite şi jo.ene 3epene. +utea să ai.ă orice vârstă între
treizeci şi cinci şi cincizeci de ani& iar păru, negru& care îi stră,ucea u,eios& îi
ajungea până ,a um.eri.
Atitudinea& mişcări,e şi e2presia ,ui păreau in4rmarea însăşi a
spontaneită3ii şi a 4rescu,ui şi te -ăceau să te gândeşti innediat ,a o
marionetă articu,ată& ,a 4re,e păpuşi,or de ,a teatru. %e-a -ăcut o reveren3ă
po,iticoasă şi& cu o so,emnitate ,a -e, de ne,a,ocu, ei ca şi întreaga ,ui
persoană& s-a prezentat ast-e,6 Domni,or& am venit să vă uşurez de o maşină
de scris. V-aş 4 recunoscător dacă m-a3i ajuta. 'are dintre ce,e două e mai
.unăK
Degetu, ,ui arătător se îndrepta când spre maşina mea de scris& când
spre cea a ,ui +ascua,. Deşi eram o.işnuit cu contraste,e dintre voce şi
în-ă3işare gra3ie escapade,or me,e ,a !adio 'entra,& m-a u,uit -aptu, că dintr-o
asemenea stârpitură& dintr-o -ăptură ,ipsită cu totu, de apărare putea să
izvorască un g,as aşa de -erm şi me,odios& o dic3ie atât de desăvârşită. +ărea
că în această voce de4,ează nu numai 4ecare ,iteră& -ără ca vreuna să iasă
muti,ată& ci şi particu,e,e şi atomii 4ecăreia dintre e,e& sunete,e sunetu,ui.
%eră.dător& -ără să-şi dea searna de surpriza pe care ne-o provocaseră
în-ă3işarea sa ridico,ă& îndrăznea,a şi g,asu, ,ui& se apucase să e2amineze şi
parcă să adu,mece ce,e două maşini de scris. S-a oprit ,a .ătrâna şi uriaşa
mea !emington& un dric peste care nu treceau anii. +rimu, care a reac3ionat a
-ost +ascua,6 Dumneata eşti ho3 sau ce eştiK î, muştru,ui e,& iar eu mi-am dat
seama că ast-e, mă despăgu.ea pentru cutremuru, de pământ de ,a #spahan.
Qi-a trecut prin cap să iei& atât şi nimic mai mu,t& maşini,e de scris de ,a
redac3ia de ştiriK
Arta e mai importantă decât serviciu, dumita,e de in-onnatii& spiriduş ce
eştiM e2p,odă personaju,& aruncându-i o privire asemănătoare ce,ei pe care o
merită o ,ighioană că,cată în picioare& şi-şi continuă opera3ia. Su. privirea
uimită a ,ui +ascua,& care se străduia& desigur 9ca şi mine& de a,t-e,:& să
ghicească ce voia să spună prin spiriduş@& vizitatoru, a încercat să ridice
!emingtonu,.
A iz.utit să ridice nami,a cu pre3u, unui asemenea e-ort& încât i s-au
um0at vinişoare,e de ,a gât şi era cât pe ce să-i iasă ochii din or.ite. (a3a i se
-ăcu roşie ca racu,& -runtea i se acoperi de sudoare& dar e, tot nu renun3a.
Strângând din din3i& .ă,ă.ănindu-se& a reuşit să -acă doar.câ3iva paşi spre
uşă& până ce a tre.uit să se predea6 o secundă în p,us& şi povara J-ar 4 târât
pe jos& cu ea cu tot. A ,ăsat maşina pe .irou, ,ui +ascua, şi a început să gâ-âie.
Dar îndată ce şi-a tras răsu0area& ignorând cu desăvârşire zâm.ete,e pe care
ni ,e stârnea spectaco,u, rnie şi ,ui +ascua, 9acesta ridicase de mai mu,te ori
un deget ,a tâmp,ă ca să-mi arate că-i vor.a de un ne.un:& ne-a ,uat aspru ,a
rost6 Domni,or& nu mai sta3i nepăsători& pu3ină so,idaritate umanăM Da3i-mi o
mână de ajutorM
#-am spus că-mi pare nespus de rău& dar ca să ia acea maşină de scris&
va tre.ui să treacă mai întâi peste cadavru, ,ui +ascua, şi& în ce,e din urrnă&
peste a, meu.
mu,e3u, îşi potrivea ,ava,iera& uşor deranjată de e-ort.
Spre inarea mea surpriză& cu o grimasă de nemu,3umire şi dând dovadă
de o tota,ă ,ipsă de umor& a răspuns& consim3ind cu seriozitate6 1n tip .ine
crescut nu re-uză niciodată o provocare ,a ,uptă. Locu, şi ora& domni,orM
+roviden3ia,a apari3ie în mansardă a ,ui *enaro-4u, a zădărnicit ceea ce
părea a 4 în4riparea unui due,. A intrat chiar în c,ipa în care omu,e3u,
îndărătnic încerca din nou& învine3indu-se& să ia în .ra3e !emingtonu,.
Lasă& +edro& te ajut eu& i-a zis şi a apucat maşina de parcă ar 4 -ost o
cutie de chi.rituri. 'itind atunci pe chipu, meu şi a, ,ui +ascua, că ne datora o
e2p,ica3ie& ne-a conso,at cu o mină surâzătoare6 %,-a murit nimeni& n-ave3i de
ce să vă posomorâ3iM Aata o să vă în,ocuiască maşiria cât de curând.
Suntem a cincea roată ,a căru3ă& protestai eu& de -ormă. %e 3ine3i în
împu3iciunea asta de mansardă& ne-a3i mai ,uat un .irou ca să-J da3i
conta.i,u,ui& iar acum maşina de scris. Şi nici măcar nu mă anun3a3i.
'redeam că domnu, e un ho3& mă sus3inu +ascua,.
A intrat aici autoritar şi insu,tându-ne.
Cntre co,egi nu tre.uie să e2iste certuri& spuse *enaro-4u,& cu
în3e,epciune. Şi-a aşezat !emingtonu, pe umăr& iar eu am o.servat că
omu,e3u, îi ajungea e2act până ,a revere,e de ,a haină6 %-a venit tata să -acă
prezentări,eK Atunci ,e -ac eu şi 43i -erici3i cu to3iiM
#mediat& cu o mişcare iute şi automată& omu,e3u, a întins un .ra3& a
-ăcut câ3iva paşi spre mine& mi-a o-erit o mână ca de copi, şi cu p,ăcuta ,ui
voce de tenor& -ăcând o nouă geno0e2iune reveren3ia,ă& s-a prezentat6 1n
prieten6 +edro 'amacho& .o,ivian şi artist.
A repetat gestu,& p,ecăciunea uşoară şi propozida în -a3a ,ui +ascua,&
care trăia& în mod evident& un moment de derută tota,ă şi era incapa.i, să-şi
dea seama dacă omu,e3u, îşi .ătea joc de noi sau aşa era e, de -e,u, ,ui.
+edro 'amacho& după ce ne-a strâns ceremonios mâini,e& s-a întors
spre redac3ia de ştiri adunată în .,oc şi& din rnij,ocu, mansardei& ,a um.ra ,ui
*enaro-4u,& care& pe ,ângă e,& părea un uriaş şi care î, cerceta cu seriozitate&
şi-a ridicat .uza de sus şi şi-a z.ârcit chipu, într-o caricatură sau spectru de
zâm.et& -ăcând o mişcare ce a dat ,a ivea,ă nişte din3i ga,.eni. După câteva
secunde& ne-a răsp,ătit cu aceste cuvinte me,odioase& înso3ite de un gest de
prestidigitator care îşi ia rămas-.un6 %u vă port pică& sunt o.işnuit cu
neîn3e,egerea mani-estată de oameni. Adio& domni,orM
Şi a dispărut pe uşa mansardei& -ăcând mici sa,turi de spiriduş pentru a-
J ajunge dm urmă pe patronu, progresist& care& cu !emingtonu, în.ra3e& se
îndrepta gră.it spre ascensor.
## "ra o diminea3ă însorită de primăvară& o.işnuită ,a LLma7 în care
muşcate,e par mai viu co,orate& tranda4rii nnai par-uma3i& iar ar.uştii de
.uganvi,ia au -runze,e parcă şi mai încre3ite. 1n renumit medic din oraş&
doctoru, A,.erto de Huinteros -runtea ,ată& nasu, acvi,in& privirea
pătrunzătoare& drept şi .un ,a su0et a deschis ochii şi s-a întins în patu, din
spa3ioasa-i ,ocuin3ă situată în cartieru, San #sidro. +rin -ereastra cu .riz.izuri
a văzut soare,e aurind gazonu, grădinii îngrijite cu miga,ă şi împrejmuite cu
un gard viu& ceru, senin& prospe3imea vese,ă a 0ori,or şi a -ost năpădit de o
.ine-ăcătoare senza3ie& pe care 3i-o dă doar opt ore de somn recon-ortant şi o
conştiin3ă împăcată.
"ra sâm.ătă şi& e2ceptând vreo comp,ica3ie de u,timă oră ,a doamna
care născuse trip,e3ii& nu se mai ducea ,a c,inică. +utea ast-e, să consacre
acea diminea3ă gimnasticii şi să -acă o saună& înainte de a merge ,a
ceremonia căsătoriei ",ianitei. So3ia şi 4ica sa se a0au în "uropa& pentru a-şi
cu,tiva spiritu, şi a-şi reînnoi gardero.a& şi nu aveau să se întoarcă mai curând
de o ,ună. 1n a,tu,& cu venituri,e şi în-ă3işarea ,ui atrăgătoare păru, nins ,a
tâmp,e& 3inuta e,egantă precum şi a,ese,e sa,e maniere stârneau chiar şi
priviri,e jinduitoare a,e doamne,or incorupti.i,e ar 4 pro4tat de .ur,ăcia
vreme,nică şi ar 4 ,uat-o razna. #nsă A,.erto de Huinteros era un .ăr.at pe
care nici jocu, de căr3i& nici -uste,e şi nici .ăutura nu-J atrăgeau mai mu,t
dedt se cuvine= iar printre cunoscu3ii săi care erau sumedenie drcu,a această
apo-tegmă6 Vicii,e ,ui sunt ştiin3a& -ami,ia şi gimnastica.@
A cerut micu, dejun şi& în vreme ce servitorii i-J pregăteau& a te,e-onat
,a c,inică. /edicu, de gardă J-a intormat că doamna care născuse trip,e3i
petrecuse o noapte ,iniştită şi că se oprise hemoragia pacientei operate de
4.rom. A dat instruc3iuni& a cerut să 4e căutat în caz că s-ar întâmp,a ceva
grav ,a gimnaziu, !emigius sau& ,a ora prânzu,ui& acasă ,a -rate,e său !o.erto
şi a anun3at că va trece pe aco,o spre seară. 'ând -ecioru, i-a adus o.işnuitu,
său suc de papaia& ca-eaua şi pâinea prăjită cu miere& A,.erto de Huinteros
era gata .ăr.ierit şi îm.răcat cu nişte panta,oni gri din cati-ea reiată şi un
pu,over verde& cu gu,eru, pe gât& iar în picioare avea nişte mocasini -ără toc.
A mâncat aruncând o privire distrată peste catastro-e,e şi intrigi,e din ziare,e
de diminea3ă& şi-a ,uat geanta sport şi a p,ecat. S-a oprit câteva c,ipe în
grădină ca să-J mângâie pe +uc<& răs-ă3atu, -o2terier& care J-a condus cu un
,ătrat a-ectuos.
*imnaziu, !einigius se a0a ,a câteva sute de metri de casa sa& pe
strada /igue, Dasso& iar doctoru,ui Huinteros îi p,ăcea să-i stră.ată pe jos.
/ergea încet& răspundea ,a sa,utu, vecini,or& se uita ,a grădini,e din -a3a
case,or care& ,a acea oră& erau deja udate şi cură3ate şi o.işnuia să se
oprească pentru o c,ipă ,a ,i.răria 'astro Soto& ca să mai a,eagă dteva
.estse,,er-uri. Deşi era încă devreme& în -a3ă ,a DavorG se a0au deja ne,ipsi3ii
.ăie3i cu cămăşi,e descheiate şi cu păru, în dezordine. /âncau înghe3ată
stând pe motocic,ete sau sprijini3i de maşini,e ,or sport& -ăceau g,ume şi
proiecte pentru petreceri,e de peste noapte. L-au sa,utat cu respect& dar nu
trecu .ine de ,ocu, unde erau& când unu, dintre ei îşi ,uă inima în din3i să-i dea
un s-at din ce,e care erau pâinea sa zi,nică ,a gimnaziu& eterne,e spirite
despre vârsta şi meseria ,ui& pe care e, ,e suporta ră.dător şi .ine dispus6 %u
te osteni prea tare& doctore& gândeşte-te ,a nepo3eii dumita,e.@ însă a.ia J-a
auzit& 4indcă e, se gândea cât de -rumoasă o să 4e ",ianita ca mireasă& în
rochia specia, desenată pentru ea de casa 'hristian Dior din +aris.
Cn acea diminea3ă nu era mu,tă ,ume ,a gimnaziu.
Doar 'oco& instructoru,7 şi doi -anatici ai ha,tere,or& negru, Iumi,,a şi
+erico Sarmiento& trei mun3i de muşchi care& ,ao,a,tă& -ac cât zece oameni
norma,i. +ro.a.i, că nu sosiseră de mu,t& pentru că erau încă ,a încă,zire6 ,a te
uită& vine .arza îi strânse mâna 'oco.
Cn ciuda veacuri,or& tot pe picioareK î, întâmpină negru, Iumi,,a.
+erico s-a mărginit să p,escăie din ,im.ă şi să ridice două degete& într-
un sa,ut caracteristic pe care î, importase din Ae2as. Doctoru,ui Huinteros îi
p,ăcea această
Jipsă de -orma,ism& -ami,iaritatea pe care o mani-estau -a3ă de e,
co,egii de ,a gimnaziu& ca şi cum -aptu, că se vedeau goi şi că transpirau
împreună i-ar 4 în-ră3it într-atât încât dispăreau di-eren3e,e de vârstă şi de
pozi3ie socia,ă. Le-a răspuns că dacă vor avea nevoie de servicii,e sa,e ,e stă
,a dispozi3ie şi că ,a prime,e gre3uri sau îndoie,i sa vină degra.ă ,a ca.inetu,
,ui& unde avea gata pregătită o mănuşă de cauciuc pentru a ,e ascu,ta
intimitatea.
Schim.ă-te şi hai să -aci câteva mLşcări de încă,zire& îi zise 'oco& care
deja reîncepuse să -acă sărituri pe ,oc.
Dacă tot -aci in-arct& nu scăpa ocazia să-3i dai duhu,& .ătrâne& î, încurajă
+erico& sărind în pas cu 'oco.
Cnăuntru e sur4stu,& î, auzi spunând pe negru, Iun-ii,,a& când intra ,a
vestiare.
Şi& într-adevăr& îm.răcat într-o sa,opetă a,.astră& nepotu, său !ichard
era aco,o şi îşi punea tenişii. B -ăcea însă în si,ă& de parcă mâini,e i-ar 4 -ost
de cârpă& şi avea o 4gură posacă şi a.sentă. L-a privit cu ochii ,ui a,.aştri şi
cu totu, distra3i& cu o desăvârşită indi-eren3ă& încât doctoru, Huinteros se
între.ă dacă nu cumva devenise invizi.i,.
%umai îndrăgosti3ii sunt aşa de duşi cu gându,& zise doctoru,&
apropiindu-se de e, şi ciu-u,indu-i păru,.
'o.oară din ,ună& nepoateM
Scuză-mă& unchiu,e& se trezi !ichard& înroşindu-se vio,ent& de parcă ar 4
-ost surprins -ăcând ceva urât. /ă gândeamM
/i-ar p,ăcea să ştiu ,a ce .,estemă3ie te gândeai& spuse doctoru,
Huinteros râzând& în timp ce deschidea geanta& îşi a,egea un du,ap=şi începea
să se dez.race.
Acasă ,a voi tre.uie să 4e o hara.a.ură cump,ită. " nervoasă tare
",ianitaK
!ichard î, privi cu un -e, de ură su.ită& iar doctoru, se între.ă ce ,-o 4
apucat pe .ăiatu, ăsta& însă nepotu, său& tăcând un e-ort evident ca să pară
cât mai natura,& schi3ă un început de zâm.et6 Da& o hara.a.urăM De aceea
arn venit să mai dau jos ceva grăsime& până se -ace ora.
Doctoru, a crezut că o să adauge6 de a urca pe eşa-od@. Avea vocea
p,ină de triste3e& ,a -e, îi erau şi trăsături,e -e3ei& iar greutatea cu care îşi
înnoda şireturi,e şi mişcăriâe .ruşte a,e trupu,ui trădau proasta dispozi3ie&
-rământare& tu,.urace. %u-şi putea tine ochii ,inişti3i6 îi tot deschidea şi
închidea& 42a privirea într-un punct& apoi o muta& revenea& ca iarăşi s-o
îndepărteze& ca şi când ar 4 căutat ceva imposi.i, de găsit. "ra ce, mai
e,egant .ăiat de pe pământ& un tânăr zeu ş,e-uit de intemperii -ăcea sur4ng
până şi în ,uni,e ce, mai reci a,e iemii şi se distingea de asemenea ,a .aschet&
tenis& înot şi mini-ot.a,& căruia sportu, îi mode,ase unu, dintre ace,e trupuri pe
care negru, Iumi,,a ,e numea ne.unia pederaşti,or@6 nici pic de grăsime&
spate,e ,at co.orând până ,a .râu într-o netedă ,inie de muşchi& nişte picioare
,ungi& puternice şi sprintene care ar 4 -ăcut să pă,ească de invidie pe ce, mai
.un .o2er. A,.erto de Huinteros o auzise de mu,te ori pe 4ica sa 'haro şi pe
prietene,e ei comparându-J pe !ichard cu 'har,ton Ieston şi spunând că
este chiar mai grozav decât acesta& că-i dă c,asă@. "ra student în primu, an ,a
arhitectură şi& după părerea părin3i,or săi& !o.erto şi /argarita& -usese
întotdeauna un mode,6 studios& ascu,tător& .un cu e, şi cu sora ,ui& sănătos şi
simpatic. ", şi ",ianita erau nepo3ii săi pre-era3i şi de aceea& în timp ce-şi
punea suspensoru,& sa,opeta şi tenişii !ichard î, aştepta ,ângă duşuri& ,ovind
uşor gresia de pe jos& doctoru, A,.erto de Huinteros se mâhni văzându-J atât
de tu,.urat.
Ai vrenn necaz& nepoateK î, între.ă într-o doară şi cu un zâm.et .,ajin.
î3i pot 4 de -o,os cu cevaK
%-am nimic& ce ideeM se gră.i !ichard cu răspunsu,& înroşindu-se iarăşi
ca -ocu,. /ă simt minunat şi am un che- ne.un să-mi încep încă,zirea.
Au adus daru, meu pentru sora taK îşi ammti doctoru, dintr-o dată. 'ei
de ,a 'asa /urguâa mi-au -ăgăduit că au să-J aducă încă de ieri.
B .ră3ară sp,endidă !ichard începuse să sară pe p,ăcu3e,e a,.e din
vestiar. (ata a -ost încântată.
De ,ucruri,e astea se ocupă mătuşa-ta& dar cum ea se tot p,im.ă prin
"uropa& a tre.uit s-o a,eg chiar eu. Doctoru, Huinteros -ăcu un gest duios6
îm.răcată în mireasă& ",ianita va -ace senza3ie.
'ăd -ata -rate,ui său !o.erto era ca -emeie ceea ce !ichard era ca
.ăr.at6 una dintore ace,e -rumuse3i care -ac cinste speciei şi totodată -ac ca
meta-ore,e despre -ete,e cu din3ii ca per,e,e& cu ochii ca doi ,uce-eri& cu păru,
asemenea spicu,ui de grâu şi cu o.rajii ca piersica să pară sărace. Su.3irică&
cu păru, negru şi pie,ea -oarte a,.ă& gra3ioasă până şi în -e,u, în care respiră&
avea o -a3ă mică& cu ,inii c,asice& nişte trăsături care păreau a 4 desenate de
un miniaturist orienta,. 'u un an mai mică decât !ichard& terminase de
curând ,iceu, şi unicu, ei de-ect era timiditatea atât de mare încât& spre
desperarea orgaruzatori,or& n-a putut 4 convinsă să participe ,a concursu,
/iss +eru.
%imeni& nici măcar doctoru, Huinteros& nu putea să-şi e2p,ice de ce se
mărita aşa de repede şi& mai a,es& cu cine.
Deşi +e,irrojo Anhinez nu era ,ipsit de ca,ită3i .un ca pâinea ca,dă& o
dip,omă în 8usiness Administration Ra 1niversitatea din 'hicago& compania
de îngrăşăminte chimice pe care avea să o moştenească şi mai mu,te cupe ,a
curse,e de cic,ism& era însă& printre numeroşii .ăie3i din cartiere,e /ira0ores
şi San #sidro care îi -ăcuseră curte ",ianitei şi care ar 4 -ăcut moarte de om ca
să se însoare cu ea& ce, mai pu3in agrea.i, şi sigur 9doctoru, Huinteros se
ruşină pe dată 4indcă îşi îngăduise o ast-e, de judecată despre ce, care peste
câteva ore avea să-i 4e nepot: ce, mai şters şi mai prostu3.
1nchiu,e& te schim.i mu,t mai încet decât mama& se tângui !ichard&
printre sărituri.
'ând intrau în sa,a de gimnastică& 'oco& pentru care pedagogia era mai
mu,t o voca3ie decât o s,uj.ă7 î, instruia pe negru, Iumi,,a& arătându-i
stomacu,& cu o a2iomă din 4,oso4a ,ui6 'ând mănânci sau munceşti& când eşti
,a cinema sau când î3i .ucuri nevasta7 când tragi din 3igara7 în orice c,ipă din
via3a ta şi& dacă se poate& chiar şi în coşciug& suge-3i .urtaM
$ece minute de sărituri& ca să-3i mai înviorezi sche,etu,& /atusa,eme& îi
ordonă instructoru,.
Cn vreme ce sărea coarda a,ături de !ichard şi sim3ea cum& pe
dinăuntru& o că,dură p,ăcută îi cop,eşea trupu,& doctoru, Huinteros se gândea
că& ,a urma urmei& nu era aşa de rău să ai cincizeci de ani& dacă te 3ii .ine.
'are dintre prietenii sai de aceeaşi vârstă ar putea să se ,aude cu un pântece
,a -e, de neted şi nişte muşchi atât de întinşiK Să nu ne gândim& de e2emp,u&
decât ,a -rate,e său !o.erto& care& cu toate că era cu trei ani mai tânăr& cu
-orrne,e ,ui rotunde şi do,o-ane& prematur adus de spate& părea cu zece ani
mai .ătrân decât e,. 8ietu, !o.erto& pro.a.i, că era necăjit din pridna nun3ii
",ianitei& ,umina ochi,or ,uiM 'ăci& .ineîn3e,es& asta era un -e, de a o pierde.
Şi -ata sa 'haro s-ar putea mărita oricând iu.itu, ei& Qa3o So,devi,,a& îşi
va ,ua în curând dip,oma de inginer şi atunci e, o să simtă ,a -e,6 trist şi mai
.ătrân. Doctoru, Huinteros sărea coarda -ără să se încurce sau să-şi modi4ce
ritmu,& cu uşurin3a pe care o dă practica& schim.ând pidoru,& încrucişându-şi
şi descrucişându-şi mâmi,e& ca un girnnast desăvârşit. în schim.& prin
og,indă& vedea că nepotu, său sărea prea repede& ca un năuc& poticnindu-se.
+e -runte avea .ro.oane de sudoare& îşi 3inea dintii strânşi şi ochii
închişi& parcă pentru a se concentra mai .ine. Să 4e oare vor.a de vreo
încurcătură cu dame,eK
*ata cu coarda& 0eşcăi3i,orM 'oco& deşi ridica ha,tere cu +erico şi cu
negru, Iumi,,a& nu-i pierdea din ochi şi 3inea socotea,a e2actă a timpu,ui6 Arei
serii de a.domina,e. #mediat& -osi,e,orM
"2erci3ii,e pentru a.domen erau punctu, -orte a, doctoru,ui Huinteros.
Le -ăcea cu mare rapiditate& cu mâini,e ,a cea-ă& pe o sa,tea ridicată în pozi3ia
a doua& întinzându-şi spate,e per-ect şi aproape atingând genunchii cu
-runtea. După 4ecare serie de treizeci de e2erd3ii& ,ăsa un minut de pauză în
care sta întins& respirând adânc. 'ând a terminat ce,e nouăzeci de mişcări& s-
a aşezat şi a constatat& satis-ăcut& că avea avantaj asupra ,ui !ichard. "ra
transpirat din cap până în picioare şi îşi sim3ea inima .ătând putemic.
%u reuşesc să în3e,eg de ce se mărită ",ianita cu +e,irrojo Antunez& se
auzi spunându-şi pe npaşteptate. 'e-o 4 văzut ,a e,K
A -ost un act necngetat şi s-a căit imediat& dar !ichard nu părea
surprins. *â-âind tocmai terminase e2erci3ii,e pentru a.domen& i-a răspuns cu
o g,umă6 Se zice că dragostea-i oar.ă& unchiu,e.
" un .ăiat minunat şi sigur că o va -ace -oarte -ericită& o drese& pu3in
cam încurcat& doctoru, Huinteros.
Voiam să spun că printre admiratorii soră-tii erau ce,e mai .une partide
din Lima. Şi uite că i-a ,ăsat pe to3i cu .uza um0ată ca să-J accepte pe
+e,irrojo& care e .ăiat.un& dar aşa de. în s-ârşit. De papă-,apte& vrei să ziciK î,
ajută !ichard.
8ine& n-aş 4 spus-o chiar aşa de groso,an& zise doctoru, Huinteros&
inspirând şi e2pirând aeru,& deschizând şi apoi apropiindu-şi .ra3e,e. Adevăru,
este însă că pare ni3e, cam naiv. 'u oricare a,ta ar 4 -ost per-ect& dar
comparat cu ",ianita& care-i -rumoasă şi vioaie& .ietu, de e, e de p,âns. Se
sim3i stânjenit de propria ,ui sinceritate6 Ascu,tă& nu mi-o ,ua în nume de rău&
nepoateM
%u-3i -ace griji& unchiu,e& îi zâm.i !ichard. +e,irrojo e .ăiat de trea.ă şi
dacă ea J-a a,es& o 4 ceva de capu,Mui.
#nva,izi,or& trei serii de side .onds& răcni 'oco& cu optzeci de <i,ograme
deasupra capu,ui şi um0at ca o .roască. Arage3i .urta& n-o scoate3i în a-arăM
Doctoru, Huinteros credea că& -ăcând gimnastică& !ichard va uita de
pro.,eme,e ,ui& dar în timp ce e2ecuta 4e2iuni,e ,atera,e J-a văzut ,ucrând cu
o -urie sporită6 -a3a i se congestionase din nou& ,uând o e2presie de ne,inişte
şi proastă dispozi3ie. îşi aminti că în -ami,ia Huinteros erau mai mu,3i nevrotid
şi se prea putea ca 4u,ui mai mare a, ,ui !o.erto să-i 4 -ost dat să continue
această tradi3ie în noua genera3ie. După aceea aten3ia îi -u a.ătutti de
gându, că& ,a urina urmei& ar 4 -ost mai prudent poate ca înainte de a veni ,a
gimnaziu să 4 dat o -ugă până ,a c,inică& să arunce o privire doamnei cu
trip,e3ii şi operatei de 4.rom. Apoi nu se mai gândi nid ,a asta& 4indcă e-ortu,
4zic î, a.sor.i cu to-ru, şi în vreme ce-şi urca şi co.ora picioare,e 9Leg rises&
de cincized de oriF:& îşi rotea trunchiu, SAnm< t>ist& ,a .ară& trei serii& până
N3i ies .ojociiî:& -ăcea e2erci3ii pentru spate& tors& ante.ra3e& gât& ascu,tând
de ordine,e ,ui 'oco 9/ai tare& stră.unicu,eM
/ai repede& cadavru ce eştiM:& era tot doar un p,ămâh care primea şi
e,imina aer& o pie,e care transpira şi nişte muşchi care -ăceau e-orturi&
o.oseau şi pătimeau. 'ând 'oco a ur,at Arei serii a câte cindsprezece pu,î-
overs pe -rânghieM@& ajunsese ,a capătu, puteri,or. Aâncercat totuşi.
din amor propriu& să -acă ce, pu3in o serie cu ha,tera de douăsprezece
<i,ograme& dar n-a -ost în stare. "ra epuizat.
Ia,tera i-a scăpat din mână ,a a treia încercare şi a tre.uit să suporte
g,ume,e ha,tero4,i,or 9/umii,e ,a cimitir& iar .erze,e ,a grădina zoo,ogicăM@
Ae,e-ona3i ,a pompe,e -une.reM@& !ecjiiiescat în pace& AmenM@: şi să vadă&
stăpânit de o rnută invidie& cum !ichard tot LBrit& tot mai -urios îşi termina
e2erci3iu, -ără nici o di4cu,tate. %u sunt su4ciente discip,ina& constan3a& gândi
T doctoru, Huinteros& nici diete,e echi,i.rate şi via3a cumpătată. Acestea
compensau di-eren3e,e până ,a o anurnită U.imită= dinco,o de ea& vârsta
resta.i,ea distan3e,e de nerei uperat& punea ziduri de netrecut. 'eva mai
târziu& în sV Uiru.& i W5J şi or.it de transpira3ia care îi curgea şiroaie peX,.e
3&dî& repeta& cuprins de me,anco,ie& o -rază citită într-o carte6 Ainere3e&
amintirea ta ne duce ,a disperareM@ ,eşind& a văzut că !ichard se a,ăturase
ha,tero4,i,or& ridicând în contratimp cu ei. 'oco îi -ăcu un semn în g,umă&
arătându-i-J6 /ândre3ea asta de 0ăcău şi-a pus în gând să se sinucidă&
doctore.
!ichard nici măcar nu zâm.i. Qinea greută3i,e în sus& iar pe -a3a p,ină de
sudoare& roşie ca racu, şi cu vene,e um0ate& i se întipărise o e2presie de
e2asperare& încât părea gata să cadă peste ei. Doctoru,ui îi trecu prin minte
ideea că nepotu, ,ui o să ,e zdro.ească& pe neaşteptate& capu, ,a to3i patru cu
ha,tere,e pe care ,e avea în mâini.
#-a sa,utat şi a murmurat6 %e vedem ,a .iserică& !ichardM@ întors acasă&
se ,inişti a0ând că mama trip,e3i,or voia să joace .ridge cu nişte prietene& în
rezerva ei de ,a c,inică& şi că padenta operată de -t.rom îhtre.ase dacă azi
nutea să mănâhce >/ntanes în sos de tamarin. Autoriză .ridge-u, şi >antan-
u, şi& -ără gra.ă& îşi puse costumu, .,euinarin& cămaşa din mătase a,.ă şi o
cravată argintie în care prinse o periă. Aocmai îşi par-uma .atista& când a
sosit o scrisoare de ,a nevastă-sa& ,a care 'harito adăugase un post-scriptum.
B e2pediaseră din Vene3ia& a, paisprezece,ea oraş din circuitu, ,or& şi îi
spuneau6 'ând o vei primi& noi vom mai 4 vizitat deja ce, pu3in şapte oraşe&
toate încântătoare.@ "rau -eridte& iar 'harito -oarte entuziasmată de ita,ieni&
nişte artişti de dnema& tati& nid nu-3i închipui ce cuceritori sunt& însă nu-i
spune nimic ,ui Qa3o& te pupăm de mii de on& ciao@.
S-a dus apoi ,a .iserica Santa /aria& de pe va,o *utierrez. "ra încă
devreme& dar invita3ii începuseră deja să sosească. S-a aşezat în prime,e
rânduri din -a3ă şi s-a amuzat privind a,taru,7 împodo.it cu irişi şi tranda4ri
a,.i& vitra,ii,e& care păreau mitre de pre,a3i. 'onstată încă o dată că această
.iserică nu era de,oc pe p,acu, ,ui& din cauza perimatei com.ina3ii de ipsos şi
cărămizi şi a arcuri,or e2agerat de a,ungite. Din când în când îşi sa,uta
cunoscu3ii& zâm.ind. 8ineîn3e,es& nu puteau 4 pu3ini ,a număr& toată ,umea
venea ,a .iserică6 nide -oarte îndepărtate& prieteni care reapăreau după
veacuri şi& de .ună seamă& ceea ce era mai de soi în oraş6 .ancheri&
am.asadori& industriaşi& po,itideni. /ereu -rivo,i& !o.erto şi /argarita asta& se
gândea doctoru, Huinteros& -ără pic de sarcasnn& p,in de în3e,egere -a3a de
s,ă.iduni,e -rate,ui şi cumnatei sa,e. (ireşte că ,a prânz se va -ace o risipă
cump,ită. Văzând-o pe mireasă intrând& în c,ipa în care răsunau acorduri,e
rnarşu,ui nup3ia,& s-a emo3ionat. "ra într-adevăr -oarte -rumoasă= în
vaporoasa rochie a,.ă şi cu -a3a ei mică& ce se pro4,a pe su. vă,& avea ceva
deose.it de gingaş& uşor& spiritua,& în timp ce înainta spre a,tar ,a .ra3u, ,ui
!o.erto& care& corpo,ent şi maiestuos& îşi ascundea emo3ia ,uând un aer de
stăpân a, ,umii. îm.răcat într-o jachetă nou-nou3ă şi cu -a3a stră,udnd de
-eridre& +e,irrojo Antunez arăta mai pu3in urât şi chiar şi mama ,ui o
eng,ezoaică ,ipsită de gratie şi care& cu toate că petrecuse im s-ert de veac în
+eru& mai con-unda încă prepozi3ii,e părea& în rochia ,ungă de cu,oare neagră
şi cu păru, coa-at în două etaje& o doarrmă atrăgătoare. "ste c,ar& se gândi
doctoru, Huinteros& că cine se osteneşte iz.ân-Uj deşte. 'aci .ietu, +e,irrojo
Antunez o urmărise pe ",ianita încă de când erau copii şi o asediase cu
de,icate3e şi cu tot -e,u, de aten3ii pe care ea ,e primea& invaria.i,& cu dispre3
o,impian. însă e, suportase arogan3a şi toate necuviin3e,e ",ianitei şi g,ume,e
nesărate cu care .ăie3ii din cartierâi ac,amau resemnarea. (,ăcău tenace&
cugeta doctoru, Huinteros& reuşise în ce,e din urmă& iar acum era aici& pa,id
de emo3ie& strecurând verigheta pe degetu, ine,ar a, ce,ei mai drăgu3e -ete
din Lima. 'eremonia ,uase s-ârşit şi& în mij,ocu, unei mu,3imi gă,ăgioase&
înc,inându-şi capu, în dreapta şi în stânga& doctoru, Huinteros se îndrepta
către sa,onu, de cerernonii a, .isericii& dnd J-a zărit& stând în picioare ,ângă o
co,oană şi parcăF scâr.it şi îndepărtat de ,ume& pe !ichard. j în timp ce sta ,a
coadă ca să ajungă ,a miri& doctoru,j Huinteros a tre.uit să savureze o duzină
de .ancuri pe0 seama guvemu,ui& spuse de -ra3ii (e.re& doi gemeni aşa, de
asemănători& încât se zicea că nici măcar proprii,e ,or neveste nu-i
deose.eau. "ra atâta ,ume& că sa,onu, părea gata să se năruie= inai mu,te
persoane rămăseseră în0 grădină& aşteptându-şi rându, să intre. B puzderie
de os-N pătări se agitau o-erind şampanie. Se auzeau râsete& g,u-a me&
toasturi şi to3i spuneau că mireasa e o sp,endoareN
'ând& în ce,e din urmă& doctoru, Huinteros a reuşit sa, ajungă ,ângă ea&
văzu că ",ianita mai era încă dichisită şm p,ină de voie .ună& în po4da
că,durii şi a înghesuie,iiY
B mie de ani de -eridre& -eti3o& îi zise îm.ră3işând-c- iar ea îi spuse ,a
ureche6 T
'harito mi-a te,e-onat azi diminea3ă de ,a !orna şi mă -e,idte& am vor.it
şi cu mătuşa /ercedes. 'e drăguj din partea ,or să mă sune, +e,irrojo
Antunez& transpirând şi roşu ca o crevetă& ra dia de -ericire6 De-acum va
tre.ui să vă spun şi eu unchi& do, A,.ertoK
Desigur& nepoate& îi zise doctoru, Huinteros .ătându-J pe umăr& dar va
tre.ui să mă şi tutuieşti.
,eşi pe jumătate as42iat de pe estrada miri,or şi& printre 0nsJî-
uri-otogra4,or& ciocniri& sa,uturi& iz.uti sa ajungă în grădină. Aici& densitatea
umană era mai mică şi se putea respira. Luă un pahar în mână şi se pomeni
într-un grup de medici& prieteni care î, în3epau cu g,ume ce aveau ca su.iect
că,ătoria nevestei ,ui6 /ercedes n-o să se mai întoarcă& o să rămână cu vreun
-ran3uz& în -runte începuseră deja să-i crească nişte comi3e. în timp ce ,e
suporta .ăşcă,ia& doctoru, Huinteros se gândi ammtindu-şi şi de gimnaziu că
azi i-a -ost dat să 4e ,uat peste picior.
Din când în dnd& pe deasupra capete,or mu,3imii& î, vedea pe !ichartF&
a0at în cea,a,tă e2tremitate a sa,onu,uiN în mijiorui Eăie3i,or şi a, -ete,or care
se prăpădeau de râs6 erav şi încruntat& go,ea cupe,e de şampanie de parcă ar
4 -ost apă. î, doare poate -aptu, că ",ianita se mărită cu Antunez& se gândi6 o
4 vrut şi e, pe cineva mai stră,ucit pentru soră-sa.@ Dar nu& mai degra.ă se
a0ă pro.a.i, într-o criză trecătoare. Doctoru, Huinteros îşi aduse aminte că şi
e,& când era de seama ,ui !ichard& trecuse printr-o perioadă di4ci,ă& osci,ând
între medicină şi aeronautică.
9Aată, său î, convinsese cu un argument zdro.itor6 m +eru& ca inginer
specia,ist în aeronautică& nu ar 4 avut a,tă ieşire dedt să se consacre zmeie,or
şi aeromode,ismu,ui.:
+ro.a.i, că !o.erto& mereu a.sor.it de a-aceri,e ,ui& nu era în măsură
să-J s-ătuiască pe !o.erto. Şi doctoru, Huinteros& într-o pornire dintre ace,ea
prin care îşi dştigase o unanimă apredere& s-a deds ca într-una din zi,e,e
următoare& cu toată de,icate3ea care se impunea& să-şi invite nepotu, şi cu
di.ăde să cerceteze rnodu, în care ar putea să-i 4e de -o,os.
'asa ,ui !o.erto şi a /ărgăritei se a0a pe .u,evardu, Santa 'ruz& ,a
dteva sute de metri de .iserica Santa /aria şi& după terminarea recep3iei de
,a parohie& cei invita3i ,a prânz s-au îndreptat pe su. copadi şi soare,e din San
#sidro spre căsoaia de cărămidă roşie şi cu acoperiş de ,emn& înconjurată de
gazon& 0ori şi gri,aje şi desăvârşit împodo.ită pentru petrecere. Doctoru,ui
Huinteros i-a -ost su4dent să ajungă ,a poartă pentru a în3e,ege că săr-J
.ătorirea avea să depăşească proprii,e sa,e previziuni şt că urma să asiste ,a
un eveniment pe care cronici,e mondene aveau să-J numească super.@.
De-a ,ungu, şi de-a ,atu, grădinii erau puse mese şi um.re,e& iar un
-und& ,ângă cuşti,e câini,or& un cort uriaş Z proteja o masă care se întindea cât
3inea perete,e& 4ind E acoperită cu o -a3ă de masă a,.ă ca neaua şi p,ină de
p,a- Z touri cu aperitive mu,tico,ore. 8aru, era insta,at ,ângăE he,eşteu, cu
peşti vioi din Eaponia şi se puteau vedeai8 atâtea pahare& stic,e& sha<ere şi
răcoritoare& de parcă tre.uia poto,ită setea unei întregi armate. 'he,neri în
jache3ica a,.ă şi -ete cu .onete şi şor3uri îi primeau pe invita3i& asa,tându-i
chiar de ,a intrarea dinspre stradă cu piscosauers& a,garro.inas& votcă cu
maracuGă& pahare de >his<G sau gin ori cupe de şampanie& mici -e,ii de
.rânză& car-8 to4ori cu ardei iute& vişine ump,ute cu s,ănină& creve3ij pane&
vo,-au-vent şi tot -e,u, de mâncăruri închipuite deI mintea peruanu,ui pentru
a deschide po-ta de mâncare.j8 ,ar înăuntru& coşuri uriaşe şi .uchete de
tranda4ri& tu.e-[ roze& g,adio,e& micsandre& garoa-e& sprijinite de pere3ij sau
aşezate de-a ,ungu, scări,or ori pe pervazu, -erestre,orT şi pe mo.i,e&
învese,eau atmos-era. +archetu, era ceruit&F perde,e,e spă,ate& por3e,anuri,e şi
argintăria stră,uceau= doctoru, Huinteros zâm.i gândindu-se că până şi
o.iecte,e din ceramică preco,um.iană Eos huacos din vitrinN -useseră
,ustruite. în vesti.u, mai era un .u-et& iar pe mese,e întânse în su-ragerie se
a0au du,ciuri,e martiF pane& înghe3ată& .eze,e& hnevos chim.os pesmeciori&
co[ui tos& nuci cu sirop de zahăr& dispuse în juru, tortu,ui d\ nuntă& o
construc3ie semea3ă cu mu,tă -rişcă& cu tumur şi cotoane şi care smu,gea
doamne,or strigăte de admi ra3ie. Dar ceea ce stâmea în mod deose.it
curiozitatei -eminină erau daruri,e& prezentate ,a etaju, a, doi,ea= sV -ormase
o coadă aşa de ,ungă pentru a 4 văzute& încât doc toru, Huinteros se hotărî
imediat să renun3e& deşi tare i-a mai 4 p,ăcut să ştie cum ,ucea .ră3ara de ,a
e, printre ce,e ,a,te cadouri.
După ce s-a uitat pu3in prin toate păr3i,e strângân] din mâini& primind şi
risipind îm.ră3işări& s-a întors î, grădină şi s-a aşezat su. o um.re,ă& ca să
guste pe înde,ete a, doi,ea pahar din acea zi. Aotu, era -oarte .ine& /argarita
şi !o.erto se pricepeau să -acă ,ucruri,e cu -ast.
Si deşi nu i se pSrea prea inspirată ideea cu orchestra strânseseră
covoare,e& măsu3a şi .u-etut cu 4,deş& ca perechi,e să ai.ă ,oc de dans& scuză
această ,ipsă de ra4nament ca o concesie -ăcută noii genera3ii& căci& e ,ucru
ştiut& pentru tineri petrecerea -ără dans nu mai e petrecere. Cncepuseră să
servească curcanu, şi vinu,& iar ",ianita& acum în picioare pe a doua treaptă
de ,a intrare& îşi arunca .uchetu, de mireasă& pe care zeci de prietene de ,iceu
şi din cartier î, aşteptau cu mâini,e în sus. Doctoru, Huinteros o remarcă într-
un co,3 a, grădinii pe Venancia& doica ",ianitei încă de când aceasta era în
,eagăn6 .ătrâna& mişcată până în adâncu, su0etu,ui ei& îşi ştergea ,acrimi,e cu
vo,anu, de ,a şor3.
Lim.a sa nu iz.uti să distingă marca vinu,ui& dar în3e,ese imediat că era
s,răin& poate spanio, sau chi,ian& şi nu era imposi.i, printre atâtea a,te
sminte,i a,e ziâei SiFi 4e chiar -ran3uzesc. 'urcanu, era -raged& înso3it de un
piure ca untu, şi o sa,ată de varză cu sta4de= în ciuda principii,or sa,e în
materie de dietă& nu se putu stăpâni să nu mai ia o dată. Savura un a,t pahar
de vin şi începnse să simtă o somno,en3ă p,ăcută& când î, văzu pe !ichard
venind spre e,. Se c,ătina cu un pahar de >his<G în mână= avea ochii stic,oşi
şi vocea schim.ată6 " ceva mai stupid ca o nuntă& unchiu,eK murmură&
-cFicând iin gest dispre3uitor spre tot ceea ce î, înconjura şi ,ăsându-se să
cadă pe scaunu, de ,ângă doctor. 'ravata i se des-ăcuse& o pată proaspătă îi
devastase reveru, costumu,ui său gri& iar în ochi& pe ,ângă vestigii,e de ,ichior&
se mai scă,da şi o -urie -ără margini.
8ine& î3i mărturisesc că eu nu sunt un mare amator de petreceri& zise cu
.,ânde3e doctoru, Huinteros. Dar să nu 4 nici tu& ,a vârsta ta& asta îmi cam dă
de .ănuit& nepoateM
Le urăsc din tot su0etu,& şopti !ichard& cu o privire de parcă ar 4 dorit
să dispară întreaga ,ume. %u ştiu ce nai.a caut eu pe-aiciM
Cnchipuie-3i ce-ar 4 însemnat pentru sora ta să nu& vii ,a nunta ei. j
Doctoru, Huinteros re0ecta ,a neghio.ii,e pe care ,e spune omu, ,a .e3ie6 oare
nu-J văzuse e, pe !ichard distrându-se ,a petreceri mai a.ihr dedt oricare
a,tu,K %u era e, un e2ce,ent dansatorK %-a condus nepotu, său de atâtea ori
grupu, de .ăie3i şi -ete care veneau să petreacă pe nepregătite în
apartamentu, ,ui 'haritoK Dar nu-i aminti nimic din toate astea. Văzu cum
!ichard îşi isprăvea paharu, de >his<G şi cerea unui che,ner să-i mai aducă
unu,.
Cn orice caz& tre.uie să te pregăteşti& îi spuse. (iindcă ,a însurătoarea ta&
părin3ii or să -acă o petrecere şi mai mare ca asta.= !ichard duse ,a gură nou,
pahar de >his<G şi7 încet& cu ochii întredeschişi& .ău o înghi3itură. Apoi& -ără
să ridice capu, şi cu o voce surdă& care ajunse ,a doctor ca o şoaptă a.ia
percepti.i,ă& .o,.orosi6 %-o să mă însor niciodată& unchiu,e& jur pe Dumnezeu.
Cnainte de a apuca să-i răspundă& o -ată e,egantă şi cu păru, deschis ,a
cu,oare& cu si,ueta pusă în eviden3ă de o rochie a,.astră& hotărâtă în ac3iunea
ei& se postă în -a3a ,or& î, ,uă pe !ichard de mână şi -ără a-i ,ăsa timp să
reac3ioneze& î, o.,igă să se ridice6 %u 3i-e ruşine să stai ,a tac,a,e cu .a.a,âciiK
Iai să dansăm& .,egu,eM
Doctoru, Huinteros îi văzu dispărând în vesti.u,u,i casei şi se sim3i
.rusc -ără nici un che- de nimic. ,i mai i răsună încă în urechi& ca un ecou
pervers& cuvântu, .a.a,âc@& pe care& 4resc şi cu o voce du,ce& î, rostise -ata
mai T mică a arhitectu,ui Aram.uru. După ce şi-a .ăut ca-eaua& s-a ridicat şi s-
a dus să arunce o privire prin sa,on.
+etrecerea era în toi şi dansu, se întinsese din matca ,ui& adică din
camera unde era căminu, şi în care -usese insta,ată orchestra& în încăperi,e
vecine& unde perechi,e dansau şi& cu o voce din gât& cântau cha-cha-cha şi
merenA gues& cum.ias şi va,suri. Va,u, de vese,ie& a,imentată dej muzică&
soare şi .ăutură& a trecut de ,a tineri ,a adu,3i şij de ,a aceştia ,a cei .ătrâni&
iar doctoru, Huinteros constatăE surprins& că pmă şi don /arce,ino IuapaGa&
un octogenar care se înrudea cu -ami,ia& îşi chinuia trupu, cu încheieturi,e ,ui
trosnitoare în ritmu, va,su,ui %or cenuşiu& având-o în .ra3e pe cumnata sa
/argarita. Atmos-era în.cărcată de -um& zgomot& mişcare& ,umină şi -eridre i-a
provocat doctoru,ui Huinteros o uşoară ame3ea,ă= s-a sprijinit de .a,ustradă şi
a închis ochii pentru câteva c,ipe. Apoi& surâzător& cuprins şi e, de -ericire& se
uită ,a "1anita& care& îm.răcată tot în rochia de mireasă& dar -ără vă,& prezida
săr.ătoarea. %u sta ,ocu,ui nici o secundă6 după 4ecare dans& douăzeci de
.ăr.a3i o înconjurau so,icitându-i -avoarea7 iar ea& cu o.rajii rumeni şi ochii
stră,ucitori& a,egea de 4ecare dată un a,tu, şi se întorcea în mij,ocu, vârteju,ui.
(rate,e său !o.erto se în-ă3işă ,ângă e,. în ,oc de jachetă& purta acum. un
costum uşor& de cu,oare maro& şi era p,in de sudoare& pentru că dansase până
mai adineauri.
%u mi se pare adevărat că se mărită& A,.erto& spuse arătând spre
",ianita.
" drăgu3ă -oc& îi zâm.i doctoru, Huinteros. Ai risipit o groază de .ani&
!o.erto.
Ci o-er -etei me,e tot ce-i mai .un pe ,umeM e2c,amă -rate,e său& cu o
undă de triste3e în g,as.
1nde vor petrece ,una de miereK între.ă doctoru,.
Cn 8razi,ia şi în "uropa. "ste daru, părin3i,or ,ui +e,irrojo. Şi arătând
amuzat .aru,6 Ar 4 tre.uit să p,ece mâine diminea3ă în zori& dar în condi3ii,e
astea& ginere,e meu n-o să mai 4e în stare.
1n grup de tineri î, asediase pe +e,irrojo& ciocnind cu e, când unu,& când
a,tu,. /ire,e& mai îm.ujorat ca niciodată& râzând pu3in cam îngrijorat& încerca
să-i păcă,ească înmuindu-şi doar .uze,e în pahar& însă prietenii protestau şi-i
ceru să-J go,ească. Doctoru, Huinteros î, căută pe !ichard cu privirea& dar nu-
J zări ,ângă .ar& nici dansând şi nici în partea de grădină ce se putea vedea
prin -erestre.
S-a întâmp,at chiar în acea c,ipă. Se termina va,su, #do,ii,& perechi,e se
pregăteau să ap,aude& muzican3ii îşi dez,ipeau degete,e de pe chitare& iar
+e,irrojo -ăcea -a3ă ce,ui de-a, douăzeci,ea toast& când mireasa şi-a dus mâna
dreaptă ,a ochi& de parcă ar 4 vrut să sperie un 3ân3ar& s-a c,ătinat şi& înainte
ca parteneru, ei să reuşească s-o spri jine& s-a pră.uşit. Aată, şi doctoru,
Huinteros au rămâi nemişca3i& crezând pro.a.i, că -ăcuse un pas greşit şi d
avea să se ridice iinediat& prăpădindu-se de râs& dar agi-J ta3ia care s-a
stâmit în sa,on e2c,ama3ii& îm.rânce,iE strigăte,e mamei6 'opi,a mea& ",ianita&
",ianitaM@ i-a detenninat să a,erge şi ei să o ajute. +e,irrojo Antunez& ce -ăcuse
un sa,t până ,a ea& o ridicase deja în .ra3e şi& escortat de un grup& o urca pe
scări& în urma doamnei /argarita& care spunea6 +e aici& în camera ei& uşure,&
cu grijă@ şi cerea 1n medic& chema3i un medic@. 'â3iva de-ai casei unchiu,
(ernando& verişoara 'ha.uca& don /arce,ino îi ,inişteau pe prieteni& strigau ,a
orchestră să cânte mai departe. Doctoru, Huinteros î, văzu pe -rate,e său
!o.erto -ăcându-i semne din capu, scări,or. Dar ce stupid& oare nu era doctorK
'e mai aşteptaKM 1rca trepte,e în gra.ă& prin mu,3imea care îi -ăcea ,oc.
B duseseră pe ",ianita în dormitoru, ei& o încăpere împodo.ită cu
tranda4ri& care da înspre grădină. în juru, patu,ui& unde -ata -oarte pa,idă încă
începea să-şij recapete cunoştin3a şi să c,ipească& stăteau !o.erto& +e,irrojo&
doica Venancia& în timp ce mama ei& aşezată a,ături& îi -reca -runtea cu o
.atistă îm.i.ată în a,coo,. +e,irrojo o prinsese de mână şi o privea -ascinat şi
totodată ne ,iniştit.
Deocamdată p,eca3i to3i de aici şi ,ăsa3i-mă singui cu mireasa& porunci
doctoru, Huinteros& ,uându-şi ro,u, în primire. Şi& în timp ce-i conducea spre
uşă6 %u vă 4- teamă& nu poate 4 nimic serios. Duce3i-vă& ,ăsa3i-mă s-
9 e2aminez.
Singura persoană care s-a opus a -ost .ătrâna Venanda /argarita a
tre.uit s-o scoată aproape târâş. Doctoru Huinteros s-a întors ,ângă pat şi s-a
aşezat a,ături d9
",ianita& care J-a privit printre gene,e ei ,ungi şi negre .uimacă şi
temătoare. ", a sărutat-o pe -runte şi în vrernt ce-i ,ua temperatura& i-a
zâm.it6 nu-i nimic& n-ai de ce şi te sperii. Avea pu,su, cam acce,erat şi respira
su-o cându-se. DoctoFru, îşi dădu seama că îşi 3inea piepti, strâns şi o ajută să
se descheie6 'um tot tre.uie să te schim.i& aşa o să mai dştigi ceva timp&
nepoată.
'ând remarcă -aşa strâns ,egată& în3e,ese imediat despre ce era vor.a&
dar nu -ăcu nici ce, mai mic gest& nici nu între.ă nimic& ca nepoata să nu
poată pricepe că e, ştie.
Cn timp ce-şi scotea rochia& ",ianita se înroşise ca para -ocu,ui şi era
atât de tu,.urată& încât nici nu-şi ridica privirea& nici .uze,e nu ,e mişca6
doctoru, i-a zis că nu-i nevoie să-şi scoată şi ,enjeria de corp& doar -aşa care o
împiedica să respire. $âm.ind şi cu un aer aparent distrat& o asigură că e
,ucru, ce, mai 4resc din ,urne ca în ziua nun3ii având în vedere emo3ii,e
evenimentu,ui& o.osea,a şi -or-ota de dinainte şi& mai a,es& -aptu, că era aşa
de necugetată să danseze ore în şir -ără să se odihnească o mireasă să
,eşine. între timp i-a pa,pat pieptu, şi pântece,e 9care& după e,i.erarea din
strânsoarea puternicn a -eşii& ,itera,mente a 3âşnit: şi a apreciat& cu siguran3a
Linui specia,ist prin a,e cărui rnâini au trecut mii de gravide& că tre.uie să 4e
acum în ,una a patra. îi cercetă pnpi,e,e& îi puse câteva între.ări prosteşti& ca
s-o deruteze& şi o s-ătui să se odihnească măcar câteva minute înainte de a
se înapoia în sa,on. Dar să nu mai danseze atâta.
Vezi& erai doar putin cam o.osită& nepoată. în orice cnz& o să-3i dau
ceva ca să -aci -a3ă ,a emo3ii,e momentu,ui.
A mângâiat-o pe păr şi& pentru a-i da răgaz să se ,iniştească înainte de
intrarea părin3i,or& a între.at-o despre că,ătoria de nuntă. "a i-a răspuns cu o
voce v,ăguită. A că,ători e unu, dintre ce,e mai .une ,ucruri pe care ,e poate
-ace cineva= e,& având mu,t de ,ucru& nu a putut niciodată să-şi -acă timp
pentru un itinerar atât de comp,e2. Şi trecuseră deja trei ani de când nu mai
-usese ,a Londra& oraşu, său pre-erat. în timp ce vor.ea& a o.servat ca
",ianita a ascuns -aşa& şi-a pus un ha,at şi a aşezat pe un scaun o rochie& o
.,uză cu gu,eru, şi manşete,e .rodate& nişte panto4 şi s-a întins iarăşi în pat&
acoperindu-se cu p,apuma. Se între.ă dacă n-ar 4 mai .ine să vor.ească
deschis cu nepoata sa şi să-i dea câteva s-aturi pentni că,ătorie. Dar nu&
ne-ericita trecuse printr-un moment prost şi s-ar sim3i -oarte stingherită. Şi& în
p,us& -ără îndoia,ă că ea s-o 4 dus pe ascuns ,a vreun medic ca s-o vadă în
toată această perioadă şi o 4 ,a curent cu Ztot ce tre.uie să -acă. ricum& era
un rnare risc să poarte -aşa ap,icată ast-e,& ar 4 putut să treacS printr-o
spaiină adevărată sau& în viitor& să dăuneze -ătu,ui. L-a emo3ionat -aptu, că
",ianita& această nepoată ,a care nu se putea gândi decât ca ,a o copi,ă castă&
zămis,ise. S-a dus ,a uşă& a deschis-o şi& cu g,as tare& ca să-J audă şi mireasa&
a ,iniştit -ami,ia6 " mai zdravănă dedt mine şi dumneavoastră& dar moartă de
o.osea,ă. Arimite3i pe cineva să-i cumpere ca,mantu, ăsta şi ,ăsa3i-o să se
odihnească pu3in.M
Venancia se năpustise în dormitor şi& peste umăr& doctoru, Huinteros o
văzu pe .ătrâna servitoare dezmier-M
dând-o pe ",ianita. Au mai intrat de asemenea părin3ii şi se pregătea să
-acă ace,aşi ,ucru şi +e,irrojo Antunez& dar doctoru, J-a ,uat discret de .ra3 şi
J-a dus cu e, ,a .aie. A închis uşa6 A -ost o impruden3ă să danseze toată
după-amiaza în starea în care se găseşte& +e,irrojo& i-a spus& pe ce, mai 4resc
ton posi.i,& în timp ce-şi săpunea mâini,e. +utea -oarte .tne să avorteze.
S-ătuieşte-o să nu mai poarte -aşa sau ce, pu3in nu chiar aşa de strânsă. în ce
,ună eK A treia sau a patraK
Cnsă chiar în acea c,ipă& iute şi ucigătoare ca muşcătura de co.ră&
.ănuia,a se cui.ări în mintea doctoru,ui Huinteros. îngrozit şi sim3tnd că
,iniştea dm .aie se e,ectrizase&J a privit în og,indă. Lui +e,irrojo nu-i venea să
creadă& îşi 3inea ochii deschişi& gura i se strâm.ase& -ădnd o grimasă care da
-e3ei o e2presie a.surdă şi era pa,id ca un mort6 Arei sau patru ,uniK î, auzi că
articu,ează& înecându-se. 1n avortKM
Sim3i că-i -uge pământu, de su. picioare. 'e .rută& ce anima, eşti& se
gândi. Şi de-a.ia acum& cu o atroce precizie& îşi aminti că ,ogodna şi nunta
",ianitei erau o poveste de i câteva săptămâni. Şi-a îndepărtat privirea de ia.
Antunez&j şi-a şters mâini,e încet& încet& iar mintea ,ui căuta cui -e.ri,itate o
minciună& un a,i.i care să-J scoată pe .ăiatu/ ăsta din in-emu, în care
tocmai î, împinsese. !euşi doar să îngaime ceva care i s-a părut ,a -e, de
s.iipid6 ",ianita nu tre.uie să a0e că mi-am dat seama de asta. "u am ,ăsat-o
sa creadă c^ nu. Şi& mai a,es& nu te ne,inişti. "a se simte -oarte .ine.
,eşi repede& privindu-J chiorâş& în trecere. î, văzu stând în ace,aşi ,oc& cu
ochii 3intui3i în go,& cu gura tot deschisă şi cu -a3a acoperită de transpira3ie. A
auzit cum încuia uşa de ,a .aie pe dinăuntru. B să p,ângă& se gândi& o să-şi
dea pumni în cap şi o să-şi smu,gă păru,& o să mă .,esteme şi o să mă urască
mai mu,t decât pe ea şi decât. pe cine anumeK 'o.ora scări,e încet& cu o
apăsătoare senza3ie de vinovă3ie& p,in de îndoie,i& în timp ce tot repeta în -a3a
tuturor& ca un autornat& că ",ianita nu are nimic& că o să vină imediat. A ieşit
în grădină şi i-a -ăcut .ine să respire o gură de aer proaspăt. S-a apropiat de
.ar& a .ăut un pahar de >his<G curat şi s-a hotărât să p,ece acasă -ără a mai
aştepta deznodărnântu, dramei pe care o provocase& din naivitate şi cu ce,e
mai .une inten3ii. Avea che- să se închidă în .irou, ,ui şi& to,ănit în ji,3u, din
pie,e neagră& să se cu-unde în muzica ,ui /ozart.
La poarta dinspre stradă dădu de !ichard& aşezat pe gazon şi într-o
stare ja,nică. Avea picioare,e încrucişate ca un 8uda& spate,e sprijinit de gri,aj&
costumu, .o3it şi acoperit de pra-& pete şi 4re de iar.ă. Dar chipu, ,ui îi a.ătu
aten3ia de ,a ammtirea ,ui +e,irrojo şi a ",ianitei şi î, -ăcu să se oprească6 în
ochii injecta3i& a,coo,u, şi -uria păreau să 4 crescut în doze ega,e. Două
4rişoare de sa,ivă i se pre,ingeau pe .uze& iar e2presia ,ui era ja,nică şi
grotescă.
%u se poate& !ichard& murmură e,& ap,ecându-se şi încercând să-şi
ridice nepotu,. %u se poate ca ai tăi să te vadă în ha,u, ăsta. Iai& mergem ,a
mine până î3i trece.
%-aş 4 crezut c-o să te văd vreodată în starea asta& nepoate.
!ichard î, privi -ără să-J vadă& cu capu, atârnându-i şi& deşi încerca&
supus& să se scoa,e& picioare,e i se poticneau.
Doctoru, a tre.uit să-J apuce de am.e,e .ra3e şi să-J ridice aproape cu
totu,. ## si,i să meargă& 3inându-J de. ZN.N-GNSN-N umeri= !ichard se datina
ca un maimu3oi din cârpe şiera gata să cadă pe .urtă în orice c,ipă.
Să vedem dacă prindem un ta2i& murmură doctoru,& oprindu-se ,a
capătu, .u,evardu,ui Santa 'ruz şi sprijinindu-J pe !ichard cu un .ra3. 'ă
mergând aşa& nu ajungi nici până ,a co,3& nepoate. Areceau ta2iuri& dar
ocupate. Doctoru, 3inea o mână ridicată. Aşteptarea& adăugată ,a amintirea
",ianitei şi a ,ui Antunez& şi ne,iniştea pricinuită de starea nepotu,ui său
începea să-J irite& pe e,& care niciodată nu-şi pierduse ca,mu,. în ace, moment
distinse& în .o,.orosea,a incoerentă şi şoptită care ieşea de pe .uze,e ,ui
!ichard& cuvântu, revo,ver@. %u putu să nu zâm.ească şi& pregătindu-se să
în-runte destinu,& zise ca pentru sine însuşi& -ără a se aştepta ca i !ichard să-
J audă sau să-i răspundă6 T
Şi de ce vrei un revo,ver& nepoateK j !ăspunsu, ,ui !ichard& care privea
în go,& cu nişte ochi rătăci3i& de ucigaş& a venit încet& aspru şi -oarte ,irnpede6
'a să-J omor pe +e,irrojo. !ostise 4ecare si,a.ă cu o ură g,acia,ă. A -ăcut o
pauză şi cu un g,as .rusc îm.,ânzit& a adăugat6 Sau ca să mă omor pe mine
însumi. T
Lim.a i se împ,eticise din nou şi A,.erto de Huinteros= n-a mai în3e,es
nimic din ce spunea. între timp s-a oprit6 un ta2i. Doctoru, J-a împins pe
!ichard înăuntru& a dat şo-eru,ui adresa şi s-a suit apoi şi e,. #n momentu, în
care maşina demara& !ichard a iz.ucnit în p,âns. S-a întors să-J privească& iar
.ăiatu, se ,ăsă spre e,& îşi sprijini capu, de pieptu, ,ui şi continuă să
hohotească& apucat de un tremur nervos. Doctoru, î, ,uă cu o mână pe după
umeri şi pe cea,a,tă o trecu prin păru, nepotu,ui& aşa cum -ăcuse mai înainte
cu sora ,ui. 'u un gest care însemna .ăiatu, a .ăut prea mu,t@& J-a ,imştit pe
şo-eru, care privea prin og,inda retrovizoare. L-a ,ăsat pe !ichard& ghemuit ,a
pieptu, ,ui& să p,ângă şi să-i păteze cu ,acrimi& .a,e şi muci& costumu,
.,eumarin şi cravata argintie. %ici măcar n-a c,ipit& inima ,ui n-a reac3ionat
când& din mono,ogu, dez,ânat a, nepotu,ui său& a iz.utit să priceapă acea
-rază care& repetată de două sau de trei ori& -ără a înceta să 4e cump,ită&
suna totodată -rumos şi chiar pur6 'ăci eu o iu.esc ca .ăr.at şi nu mă mai
interesează nimic a,tceva& unchiu,e.@ în grădina casei& !ichard a vomitat cu
nişte icnituri vio,ente care J-au speriat pe -o2terier şi au ştimit nriviri critice
din partea majordomu,ui şi a servitoare,or.
Doctoru, Huinteros J-a dus pe !ichard de .ra3 până în camera
rezervată oaspe3i,or& J-a si,it să-şi c,ătească gura& J-a dez.răcat& J-a pus în
pat şi i-a dat un sonmi-er puternic.
A stat ,ângă e,& ,iniştindu-J cu gesturi şi cuvinte tandre pe care ştia că
.ăiatu, nu putea să ,e vadă sau să ,e audă& până ce J-a sim3ind dormind
adânc somnu, tinere3ii.
Atunci a sunat ,a c,inică şi i-a zis medicu,ui de gardă că n-o să mai vină
până a doua zi& e2ceptând vreo urgen3ă& a dat instruc3iuni majordomu,ui că
nu e acasă pentru nimeni& indi-erent cine ar te,e-ona sau ar veni ,a e,& şi-a
turnat un >his<G du.,u şi s-a retras apoi în odaia muzidi.
A pus ,a pic<-itp un a,to din piese,e ,ui A,.ioni& Viva,di şi Scar,atti&
deoarece consideră că& pentru grave,e um.re din spi4tu, său& câteva ore
vene3iene& .aroce şi super4cia,e vor 4 un ,eac potrivit. 'u-undat în
rno,iciunea ca,dă a ji,3u,ui de pie,e& cu pipa sco3iană din spumă de mare în
co,3u, gurii şi sco3ând nori de -um& închise ochii şi aşteptă ca muzica să-şi
în-ăptuiască inevita.i,u, rniraco,.
Se gândi că aceasta era o ocazie privi,egiată pentru a pune ,a încercare
norma mora,ă& pe care şi-o însuşise încă din tinere3e& potrivit căreia era
pre-era.i, să-i în3e,egi pe oameni& în ,oc să-i judeci. %u se sim3ea îngrozit& nici
indignat& nici prea surprins. "ra stăpânit mai degra.ă de o tainică emo3ie& de
o .unăvoin3ă de neînvins& un amestec de tandre3e şi de mi,ă& când îşi spunea
că acum era -oarte c,ar de ce o -ată atât de -rumoasă se hotărâse să se
mărite pe neaşteptate cu un nătâng şi de ce rege,ui sur4ngu,ui& .ăiatu, ce,
mai chipeş din cartier& nu i s-a ştiut niciodată iu.ita. Şi de ce îndep,inise&
întotdeauna -ără să protesteze şi cu o sârguin3ă ,ăuda.i,ă& ro,u, de cava,er a,
surorii sa,e mai mici. în vreme ce savura par-umu, tutunu,ui şi degusta -ocu,
p,ăcut a, .ăuturii& îşi spunea că nu avea de ce să 4e îngrijorat pentru !ichard.
B să găsească e, un mod de a-J convinge pe !c.erto să-J trimită ,a studii în T
străinătate& de pi,dă ,a Londra& un oraş unde va da de U noută3i şi ispite ca să
uite trecutu,. în schim. î, ne,iniştea j şi î, rodea curiozitatea să ştie ce se va
întâmp,a cu ce,ei ,a,te două persona3e a,e acestei istorii. în timp ce muzica î,
acapara& tot mai vagi şi mai rare& între.ări,e -ără răspuns se învă,măşeau şi
se învârteau în mintea ,ui6 o va părăsi +e,irrojo chiar în acea seară pe
temerara ,ui nevastăK
Sau o 4 -ăcut-o dejaK Va tăcea şi& dând o indiscerna.i,ă dovadă de
no.,e3e sau de prosde& va rămâne cu această copi,ă -raudu,oasă& după care
e, a tânjit atât de tareKM Va iz.ucni scanda,u, ori un pudic va, de disimu,are şi
de orgo,iu umi,it va ascunde pentru totdeauna această tragedie din San
#sidroK
### L-am revăzut pe +edro 'amacho ,a câteva zi,e de ,a incident. "ra ora
şapte şi jumătate diminea3a şi mă duceam& după ce pregătisem primu,
.u,etin& să .eau o ca-ea cu ,apte ,a 8ransa& când& trecând prin dreptu,
-erestrei de ,a odăi3a portaru,ui de ,a !adio 'entra,& am zărit maşina mea de
scris. Am auzit-o -unc3ionând& arn auzit sunetu, c,ape,or sa,e mari ,ovindu-se
de tam.ur& dar n-am văzut pe nimeni aşezat înapoia ei. Am .ăgat capu, pe
-ereastră6 dacti,ogra-u, era +edro 'amacho. îi insta,aseră un .irou în chi,ioara
portaru,ui. în cămăru3a cu tavanu, jos şi cu pere3ii devasta3i de umezea,ă& de
vreme şi gra_ti& se a0a acum un .irou uitat de ani& dar ,a -e, de pompos ca şi
maşina de scris care trona deasupra ,ui.
Dimensiuni,e mo.i,ei şi a,e !emingtonu,ui î, su-ocau ,itera,mente pe
micu3u, +edro 'amacho. îşi pusese câteva perni3e pe scaun& dar chiar şi aşa&
de-a.ia ajungea cu -a3a până ,a înă,3imea dape,or& îndt scria cu mâmi,e ,a
nive,u, ochi,or şi-3i ,ăsa impresia că .o2ează. "ra cu totu, concentrat& n-a
remarcat prezen3a mea& deşi eram ,ângă e,. îşi 3inea ochii .u,.uca3i a3inti3i
asupra hârtiei şi .atca cu două degete& muşcându-şi ,im.a. +urta costumu,
negru din prima zi& nu-şi scosese nici sacou,& nici ,ava,iera& iar eu& văzându-J
ast-e,& a.sor.it şi prins de trea.ă& cu păru, ,ung şi împopo3onat ca un poet din
seco,u, a, nouăsprezece,ea& rigid şi serios& aşezat în -a3a ace,ui .irou şi a
ace,ei maşini de scris care erau prea mari în raport cu e, şi în acea cuşcă mu,t
prea mică pentru ei trei& am avut o senza3ie de ceva între ja,nic şi comic.
'e matina, sunte3i& domnu,e 'amacho& î, sa,utai eu& intrând cu
jumătate de trup în încăpere.
(ără să-şi dez,ipească ochii de pe hârtie& s-a mărginit să-mi -acă semn
cu capu,& cu o mişcare autoritară& să tac sau să aştept ori amândouă deodată.
Am optat pentru u,tima şi în timp ce e, îşi termina -raza& am o.servat că avea
masa acoperită de -oi .ătute ,a inaşină& iar pe jos erau câteva hârtii
mototo,ite& aruncate aici în ,ipsa unui coş de gunoi. 'urând după aceasta& şi-a
desprins mâini,e de pe c,ape& m-a privit& s-a ridicat în picioare& mi-a întins
ceremonios dreapta şi mi-a răspuns ,a sa,ut cu o sentm3ă6 Arta nu are orar.
8ună diminea3a& prietene.
%u J-am mai iscodit dacă su-erea de c,austro-o.ie în vizuina asta&
4indcă& eram sigur& mi-ar 4 răspuns că artei îi convine incon-ortu,. Aşa că am
pre-erat să-J invit ,a o ca-ea. A consu,tat un mecanism preistoric care 3opăia
,a încheietura mâinu ,ui su.3iri şi a murmurat6 După o oră şi jumătate de
produc3ie& merit o răcoritoare.@ în drum spre 8ransa& J-am între.at dacă
întotdeauna îşi începea ,ucru, atât de devreme şi mi-a răspuns că& în cazu, ,ui&
spre deose.ire de a,3i creatori@& inspira3ia e direct propor3iona,ă cu ,umina
zi,ei.
!ăsare o dată cu soare,e şi se în4er.ântă o dată cu e,& mi-a e2p,icat& cu
g,asu, ,ui muzica,& în timp ce& în juru, nostru& un .ăiat somnoros mătura
ruineguşu, amestecat cu chiştoace de 3igări şi mizeria de ,a 8ransa. încep să
scriu ,a revărsatu, zori,or. La amiază& creieru, meu e o -ăc,ie. Apoi pierde din
tSrie& iar spre seară mă opresc& 4indcă rămâne nuinai jaru,. Dar n-are nici o
importan3ă& de vreme ce seara şi noaptea artistu, se re-ace de minune.
Am un sistem .ine pus ,a punct.
Vor.ea -oarte serios şi mi-am dat seama că a.ia mai remarca parcă
-aptu, că erain încă aco,o& ,ângă e,= era dintre acei oameni care nu admit
inter,ocutori& ci ascu,tători.
'a şi ,a prima noastră întâ,nire& m-a surprins că era cu desăvârşire ,ipsit
de sim3u, umoru,ui& m po4da zâm.ete,or de paia3ă .uze care se ridică& -runte
care se încre3eşte& din3i care se dezve,esc cu care îşi condimenta mono,ogu,.
Spunea totu, cu o so,emnitate a.so,ută& ceea ce& împreună cu dic3ia ,ui
per-ectă& cu în-ă3işarea şi îm.răcămintea ,ui e2travagantă& cu gesturi,e sa,e
teatra,e& îi da un aer teri.i, de inso,it. "ra evident că e, credea ad-îit,eram tot
ceea ce spunea6 totodată& se vedea ,impede că era ce, rnai a-ectat şi mai
sincer om din ,ume. Am încercat să-J co.or de pe înă,3imi,e artistice de unde
perora& pe terenu, aediocru a, vie3ii practice şi J-am între.at dacă se instaiise
deja& dacă avea prieteni ,a Lima şi cum se sim3ea aici. T a Ueste sF-.iecte
pământene nu-J interesau dtuşi de pu3in. j +e un ton neră.dădor& ini-a
răspuns că -ăcuse rost de un ate,ier@ nu departe de !adio 'entra,& pe strada
Hui,ca& şi că se sim3ea în ,argu, ,ui oriunde& 4indcă patria artistu,ui nu e oare
întreaga ,umeK în ,oc de ca-ea& a cerut o in-uzie de Ger.a,uisa cu mentă& care&
mă ,ăinuri e,& pe ,ângă -aptu, că are un gust p,ăcut. mai şi -orti4că mintea@. A
isprăvit-o cu sor.ituri scurte şi simetrice& ca şi când ar 4 sor.it e2act timpu,
ca să-şi ducă ceaşca ,a gură& şi îndată ce a terminat& s-a scu,at în pidoare& a
insistat să împăr3im .anii ,a p,ată şi mi-a cerut să-J înso3esc să-şi cumpere un
p,an cu străzi,e şi cartiere,e Limei. Am găsit ceea ce dorea pe strada 1nion& ,a
un vânzător am.u,ant. A cercetat p,anu,& des-ăcându-J în ,umină& şi s-a
arătat satis-ăcut de cu,ori,e vii care marcau sectoare,e capita,ei. A cerut o
chitan3ă de decontare pentru cei douăzeci de so,i& dt costa p,anu,.
"ste un instrument de ,ncru şi tre.uie să-J p,ătească negustorii&
decretă e,& ,aântoarcerea spre ,ocu, nostru de v>>a.
+ână şi mersu, îi era origina,6 rapid şi nervos& ca şi dnd se temea să nu
piardă trenu,. 'ând ne-am despăr3it& ,a intrarea în !adio 'entra,& a arătat
înspre .irou, său înghesuit& ca unu, care se -ă,eşte cu pa,atu, ,ui6 +ractic& e
p,asat în stradă& spuse mu,3umit de sine şi de starea ,ucruri,or. " ca şi cum aş
,ucra direct pe trotuar.
%u vă distrage atâta zgomot de maşini şi de oameniK mă încumetai eu
să insinuez.
Dimpotrivă& mă ,inişti& -eridt că poate să mă răsp,ătească cu o u,timă
-ormu,ă6 "u scriu despre via3ă şi opera mea impune impactu, rea,ită3ii asupra
ei.
"ram gata să p,ec& dnd m-a chemat din nou cu inde2u,. Arătându-mi
p,anu, Limei& mi-a cerut& într-un mod misterios& să-i -urnizez dteva date& seara
sau diminea3a următoare. #-am spus că o voi -ace cu p,ăcere.
Cn mansarda de ,a +anamericana& J-am găsit pe +ascua, cu .u,etinu,
pentru ora nouă deja pregătit. începea cu una dintre ştiri,e care-i p,ăceau ,ui
în mod deose.it. B copiase din La 'ronica& îm.ogă3ind-o cu adjective din
zestrea proprie6 în -urtunoasa mare a Anti,e,or s-a scu-undat azi-noapte
cargou, panamez YShar<\& cei opt mem.ri ai echipaju,ui pierind îneca3i sau
mesteca3i de rechinii care in-estează rnai sus-numita mare.@ înainte de a-J
vizita& am schim.at mesteca3i@ cu devora3i@ şi am suprimat -urtunoasă@ şi
sus-numita@. %u s-a supărat& pentru că +ascua, nu se supără nidodată& dar n-
a renun3at ,a proteste6 Don /ario ăsta mă .ârâie mereu cu sti,u,M
Aoată săptămâna aceea încercasem să scriu o povestire .azată pe o
întâmp,are pe care o ştiain de ,a unchiu, +edro& care era medic pe o p,anta3ie
din Ancash. Cntr-o toapte& un 3ăran J-a speriat pe un a,tu,& deghizându-se în
>htaco 9drac: şi ieşindu-i în ca,e în mij,ocu, p,anta3iei de restie de zahăr.
Victima g,umei se înspăimântase atât de are& îndt a trântit satâru, în capu,
dracu,ui@& trimi3ându-J scriu ,a revărsatu, zori,or. La amiază& creieru, meu e o
-ăc,ie. Apoi pierde din tărie& iar spre seară mă opresc& 4indcă rămâne numai
jaru,. Dar n-are nici o importan3ă& de vreme ce seara şi noaptea artistu, se
re-ace de Aninune.
Am im sistem .ine pus ,a punct.
Vor.ea -oarte serios şi mi-am dat seama că a.ia mai remarca parcă
-aptu, că eram încă aco,o& ,ângă e,= era dintre acei oameni care nu admit
interiocutori& d ascu,tători.
'a şi ,a prima noastră întâ,nire& rn-a surprins că era cu desăvârşire ,ipsit
de sim3u, umoru,ui& în po4da zâm.ete,or de paia3ă .uze care se ridică& -runte
care se încre3eşte& din3i care se dezve,esc cu care îşi condimenta mono,ogu,.
Spunea totu, cu o so,emnitate a.so,ută& ceea ce7 împreună cu dic3ia ,ui
per-ectă& cu în-ă3işarea şi îm.răcămintea ,ui e2travagantă& cu gesturi,e sa,e
teatra,e& îi da un aer teri.i, de tnso,it. "ra evident că e, credea ad-,itteram tot
ceea ce spunea6 totodată& se vedea ,innpede că era ce, mai a-ectat şi mai
sincer om din ,ume. Am încercat să-, co.or de pe înă,3imi,e artistice de unde
perora& pe terenu,
;aediocru a, vie3ii practice şi ,-am între.at dacă se instaiise deja& dacă
avea prieteni ,a Lima şi cum se sim3ea aici.
a Nste sF-.iecte pământene nu-, interesau câtuşi de putin.
+e un ton neră.dădor& mi-a răspims că -ăcuse rost de un ate,ier@ nu
departe de !adio 'entra,& pe strada Hui,ca& şi că se sim3ea în ,argu, ,ui
oriunde& 4indcă patria artistu,ui nu e oare întreaga ,umeK în ,oc de ca-ea& a
cerut o in-uzie de Ger.ahiisa cu mentă& care& mă ,ămuri e,& pe ,ângă -aptu, că
are un gust p,ăcut& mai şi -orti4că mintea@. A isprăvit-o cu sor.ituri scurte şi
simetrice& ca şi când ar 4 sor.it e2act timpu, ca să-şi ducă ceaşca ,a gură& şi
îndată ce a terminat& s-a scu,at în picioare& a insistat să împăr3im .anii ,a
p,ată şi mi-a cerut să-, înso3esc să-şi cumpere un p,an cu străzi,e şi cartiere,e
Lunei. Am găsit ceea ce dorea pe strada 1nion& ,a un vânzător am.u,ant. A
cercetat p,anu,& des-ăcându-, în ,umină& şi s-a arătat satis-ăcut de cu,ori,e vii
care marcau sectoare,e capita,ei. A cerut o chitan3ă de decontare pentru cei
douăzeci de so,i& cât costa p,anu,.
"ste im mstrument de ,ucru şi tre.uie să-, p,ătească negustorii& decretă
e,& ,arântoarcerea spre ,ocu, nostru de rnuncă.
+ână şi mersu, îi era origina,6 rapid şi nervos& ca şi când se temea să nu
piardă trenu,. 'ând ne-am despăr3it& ,a intrarea în !adio 'entra,& a arătat
înspre .irou, său îhghesuit& ca unu, care se -ă,eşte cu pa,atu, ,ui6 +ractic& e
p,asat în stradăV spuse mu,3umit de sine şi de starea ,ucruri,or. " ca şi cum
aş ,ucra direct pe trotuar.
%u vă distrage atâta zgomot de maşini şi de oameniK mă încumetai eu
să insinuez.
Dimpotrivă& mă ,inişti& -ericit că poate să mă răsp,ătească cu o u,timă
-ormu,ă6 "u scriu despre via3ă şi opora mea impune impactu, rea,ită3ii asupra
ei.
"ram gata să p,ec& când m-a chennat din nou cu inde2u,. Arătându-mi
p,anu, Limei& mi-a cerut& într-un mod misterios& să-i -urnizez câteva date&
seara sau diminea3a următoare. #-am spus că o voi -ace cu p,ăcere.
Cn mansarda de ,a +anamericana& ,-am găsit pe +ascua, cu .u,etinu,
pentru ora nouă deja pregătit. începea cu una dintre ştiri,e care-i p,ăceau ,ui
îh mod deose.it. B copiase din La 'ronica& îm.ogă3ind-o cu adjective din
zestrea proprie6 în -urtunoasa mare a Anti,e,or s-a scu-undat azi-noapte
cargou, panamez YShar<\& cei opt mein.ri ai echipaju,ui pierind îneca3i sau
mesteca3i de rechinii care in-estează mai sus-numita mare.@ înainte de a-,
vizita& am schim.at mesteca3i@ cu devora3i@ şi am suprimat -urtunoasă@ şi
sus-numita@. %u s-a supărat& pentru că +ascua, nu se supără niciodată& dar n-
a renun3at ,a proteste6 Don /ario ăsta mă .ârâie mereu cu sti,u,M
Aoată săptămâna aceea încercasem să scriu o povestire .azată pe o
întâmp,are pe care o ştiam de ,a unchiu, +edro& care era medic pe o p,anta3ie
din Ancash. într-o noapte& un 3ăran ,-a speriat pe un a,tu,& deghizându-se în
pishtaco 9drac: şi ieşindu-i în ca,e în mij,ocu, p,anta3iei de trestie de zahăr.
Victima g,umei se înspăimântase atât de tare& încât a trântit satâru, în capu,
dracu,ui@& trimi3ându-, pe ,utoea cea,a,tă cu 3easta despicată în două. După
aceea a -ugit în mun3i. La câtăva vreme& un grup de 3ărani& p,ecând de ,a o
petrecere& dăduseră peste un pishtaco je-uind prin sat şi ,-au omorât în
ciomege. S-a dovedit că mortu, era asasinu, primu,ui pishtaco& care -o,osea
costuma3ia de drac ca să-şi vizitezeFnoaptea -ami,ia. La rându, ,or& asasirdi s-
au re-ugiat în mun3i şi& travesti3i în pishtacos& veneau nop3i,e în sat& unde doi
dintre ei au -ost hăcui3i de către 3ărani îngrozi3i& care& ,a rându, ,or etc. "u nu
voiam să re,atez atât ce,e întâmp,ate ,a -erma unchiu,ui +edro& cât 4na,u,
care îmi venise în minte& şi anume că ,a un moment dat& printre atâ3ia -a,şi
pishtacos& se strecura dracu, însuşi& dând zg,o.iu din coadă. %ara3iunea mea
se numea Sa,tu, ca,itativ şi voiam să 4e rece& inte,ectua,ă7 ironică şi
condensată& ca o povestire de 8orges& pe care tocmai î, descoperisem în
ace,e zi,e. 'onsacram nara3iunii orice răgaz pe care mi-, permiteau .u,etine,e
de ,a +anamericana& cursuri,e de ,a 1niversitate şi ca-e,e,e de ,a 8ransa= mai
scriam de asemenea ,a prânz şi noaptea& acasă ,a .unici. în acea săptăinână
n-am ,uat prânzu, ,a niciunu, dintre unchii m.ei& n-am -ăcut niciuna dintre
vizite,e o.işnuite ,a verişoare& nici ,a cinema nu m-arn dus. Scriam şi rupeam7
sau& mai .ine zis& de-a.ia scriam o -rază& că mi se părea ori.i,ă şi o ,uam de
,a capăt.
Aveam convingerea că o greşea,ă de ca,igra4e sau de ortogra4e nu e
nidodată întâmp,ătoare& ci un semna,& un avertisment 9din partea
su.conştientu,ui& a ,ui Dumnezeu sau a oricui: că -raza nu merge şi tre.uie
re-ăcută.
+ascua, se tânguia6 La nai.a& dacă *enarh descoperă risipa asta de
hârtie& o s-o p,ătim din ,ea-ă.@ în ce,e din urmă& într-o joi am considerat că
povestirea-i gata. "ra un mono,og de cinci pagini= în 4na, se reve,a că
naratoru, este însuşi diavo,u,. #-am citit ,ui Eavier Sa,tu, ca,ita3iv în mansardă&
după ", +anamericano de ,a douăsprezece.
/inunat& -rate& proc,amă e,& ap,audând. Dar se mai poate oare scrie
despre dradK De ce nu o povestire rea,istăK De ce nu-, suprimi pe diavo, şi să
,aşi totu, să se petreacă între acei -a,şi pishtacos` Sau& dacă nu aşa& atunci o
povestire -antastică& cu -antasme,e care-3i trec prin minte. Dar -ără diavo,i&
4indcă miroase a re,igie& a ,ucruri demodate.
După p,ecare ,ui am -ăcut .ucă3e,e Sa,tv, ca,itativ& ,-am aruncat ,a coşu,
de hârtii& m-am. decis să dau uitării ,os pishtacos şi să mă duc ,a prânz ,a
unchiu, Lucho. Aici& am a0at că se în4ripase ceva care părea a 4 o idi,ă între
.o,iviancă şi cineva pe care eu î, ştiam doar din auzite6 moşieru, şi senatoru,
din Are[uipa& Ado,-o Sa,cedo& rudă într-un -e, cu tri.u, nostru -ami,ia,.
Avantaju, pretendentu,ui este că are .ani şi pozi3ie socia,ă şi că
inten3ii,e tui -a3ă de Eu,ia sunt serioase& comenta mătuşa ,ga. A cerut-o în
căsătorie.
+p`^vantaju, este că don Ado,-o are dndzed de ani şi nu a dezmin3it
încă acea acuza3ie cump,ită& a rep,icat unchiu, Lucho. Dacă soră-ta se mărită
cu e,& va tre.ui sa devină adu,teră sau să rămână castă.
+ovestea aceea cu 'ar,ota este una dintre ca,omnii,e tipice pentru
Are[uipa& vor.i mătuşa ,gaAdo,-o pare un .ăr.at desăvârşit.
"u ştiam -oarte .ine povestea@ senatoru,ui şi a donei 'ariota& pentru că
-usese su.iectu, unei a,te nara3iuni trimise ,a gunoi de e,ogii,e ,ui Eavier.
'ăsătoria ,or zguduise tot Sudu, !epu.,idi& deoarece posedau amândoi
pământuri ,a +uno& iar a,ian3a ,or avea rezonan3e ,ati-undiare.
(ăcuseră ,ucruri,e cu -ast& căsătorindu-se ,a -rumoasa .iserică ?anahua&
cu invita3i veni3i din întregu, +eru şi cu un .anchet pantagrue,ic. După două
săptămâni din ,una de miere& mireasa şi-a părăsit so3u, într-un oarecare ,oc
din ,ume şi s-a înapoiat& scanda,os& singură ,a Are[uipa& anun3ând& spre
surprinderea genera,ă& că o să ceară anu,area căsătoriei ,a !oma. într-o
duminică& după mesa de ,a ora unsprezece& mama ,ui Ado,-o Sa,cedo a
întâ,nit-o pe dona 'ar,ota ,a p,ecare şi a dojenit-o cu asprime& chiar în tinda
catedra,ei6 De ce mi-ai ,ăsat aşa .ăiatu,& tică,oasoK
'u un gest impozant& moşiereasa din +uno a răspuns cu g,as tare& ca să
4e auzită de toată ,umea6 +entrutăceXaoi8FăNF.ar.a3u. doamnă& .ăiatu,ui
dunuta,e îi serveşte doa\ ca să -acă pipi.
.3inuse anu,area căsătoriei re,igioase& iar Ado,-o Sa,cedo devenise o
sursă inepuiza.i,ă de g,ume ,a reuniuni,e de -ami,ie. De când o cimoscuse pe
mătuşa Eu,ia& o asedia cu invita3ii ,a *ri,, 8o,ivar sau ,a aV. îi dăruia par-umuri
şi o .om.arda cu coşuri de tranda4ri. "u eram -ericit de vestea cu idi,a şi
aşteptam să apară mătuşa Eu,ia& ca să-i arunc o săgeată în ,egătură cu nou, ei
candidat. Dar m-a ,ăsat cu gura căscată& 4mdcă chiar ea& în-ă3işându-se în
su-ragerie ,a ora ca-e,ei sosise încărcată de pachete& ne-a anun3at cu un
hohot de râs6 8âr-e,e sunt adevărate. Senatoru, Sa,cedo nu gâ4ie.
Doamne& Eu,ia& nu 4 prost crescută& protestă mătuşa ,ga. ricine ar
putea crede că.
/i-a spus-o chiar e,& în diminea3a asta& o ,ămun mătuşa Eu,ia& -ericită de
tragedia ,ati-undiaru,ui.
A -ost norma, până ,a vârsta de douăzeci şi cinci de ani.
Atunci a survenit .uc,ucu,& în timpu, unei ne-ericite vacan3e în State,e
1nite. La 'hicago& San (rancisco sau /iami mătuşa Eu,ia nu-şi mai amintea
unde anume& tânăru, Ado,-o cucerise 9credea e,: o doamnă într-un ca.aret&
iar ea ,-a dus ,a hote,= era în p,ină activitate& când a sim3it în spate vâr-u, unui
cu3it. S-a întors şi a văzut un chior care măsura doi metri. %u ,-au rănit& nici
nu ,-au a,toit& d doar i-au -urat ceasu,& un meda,ion şi do,arii. Aşa a îhceput. Şi
nimic a,tceva. De atunci& ori de câte ori se a0a cu o -emeie şi tre.uia să intre
în ac3iune& sim3ea meta,u, rece în co,oană& vedea -a3a avariată a chioru,ui&
începea să transpire şi-i pierea che-u,. 'onsu,tase o mu,3ime de doctori&
psiho,ogi şi chiar un vraci din Are[uipa& care ,-a pus să se îngroape de viu ,a
poa,e,e vu<ani,or& în nop3i,e cu ,imă.
Săracu de e,& nu 4 rea& nu-3i mai .ate joc de e,& tremura de râs mătuşa
,ga.
Dacă aş 4 sigură că o să rămână mereu aşa& m-aş mărita cu e,& pentru
.ani& spunea mătuşa Eu,ia. Dar dacă eu î, vindecK Qi-, închipui pe hodorogu,
ăsta încercând pe pie,ea mea să recupereze timpu, pierdutK
%t-am gândit ,a -ericirea pe care i-ar 4 produs-o ,iri +ascua, aventura
senatoru,ui din Are[uipa& ,a entuziasmu, cu care i-ar 4 consacrat un întreg
.u,etin. 1nchiu, Lucho a prevenit-o pe mătuşa Eu,ia că n-o să-şi găsească
.ăr.at în +em& dacă o să 4e atât de e2igentă. "a se p,ângea că şi aici& ca şi în
8o,ivia& .ăie3ii .uni sunt sărad& iar cei .oga3i urâ3i& şi cS îndată ce apare un
.ăiat de trea.ă şi .ogat& întotdeauna e însurat. Deodată& se uită tintă ,a mine
şi mă între.ă dacă eu nu mă arătasem de,oc toată săptămâna de teamă ca
nu cumva să mă mai târască ,a vreun 4,m.
#-am spus că nu& am inventat e2amene şi i-am propus să mergem chiar
în acea seară.
/inunat& ,a ce, de ,a Leuro& hotărî& dictatoria,. " un 4,m ,a care se
p,ânge din .e,şug.
Cn auto.uz& pe drumu, spre !adio +anamericana& am tot rumegat ideea
de a mai încerca o dată o nara3iune cu povestea ,ui Ado,-o Sa,cedo= ceva
uşure, şi surâzător& în maniera ,ui Somerset /augham& sau de un erotism
ma,i3ios& ca ,a /aupassant. La !adio& secretara ,ui *enaro-4u,& %e,,G& râdea
de una singură ,a .irou, ei. 'are era chestiaK
La !adio 'entra, a avut ,oc o ciocnire între +edro 'amacho şi *enaro-
tată,& îmi spuse. 8o,ivianu, nu vrea nici un actor argentinian în teatru, ,ui
radio-onic& dacă nu& e, se cară. A o.3inut şi sprijinu, ,ui Luciano +ando şi a,
Eose4nei Sănchez şi i s-a -ăcut pe p,ac. r să ,e anu,eze contracte,e& e nostim&
nuK
Cntre crainidi& animatorii şi actorii peruani şi cei argentinieni soseau în
+eru în va,uri& mu,3i dintre ei din motive po,itice e2ista o riva,itate -eroce şi
mi-am închipuit că scri.u, .o,ivian -ăcuse această opera3ie ca să-şi râştige
simpatia co,egi,or de muncă autohtoni. Dar nu& peste câtva timp am
descoperit că era incapa.i, de asemenea ca,cu,e. Aversiunea ,ui -a3ă de
argentinieni în genera, şi în specia, -a3ă de actorii şi actri3e,e din Argentina
părea nemotivată. /-am dus să-, văd după .u,etinu, de ,a şapte7 ca să-i spun
că aveam un moment ,i.er şi puteam să-, ajut ast-e, cu date,e de care avea
nevoie. /-a invitat în vizuină şi& cu un gest generos& mi-a o-erit singuru, ,oc
posi.i,& în a-ară de scaunu, ,ui6 un co,3 din masa care servea drept .irou.
+urta ace,aşi sacou şi tdehârtiidacti,ogra4ate7 -F Z ,ânKa maşma de
UN@FâopNaopartedin
N@ANFS4Niciudate aceeaşi ,avaherăM
pe care ,e aşeL scris. +,anu, L perete. Avea -ăcute cu una 4ecare căr3iV
,itere.
rr ii a,te,epentru S.şi mste ini3iaiF@ UZ .atceFânsemnauace,esemneşi rm,
dintre zâm.ete,e ,ui mecanice& rom o intimă satis-ac3ie şi o anume du-se pe
scaun& perora6 Y>-pre via3a& opera mea se ancorează m %e vie de .utuc. De
aceea am nevoie de Vreau să ştiu dacă această ,ume e sau nu p@
=> Zi p,anu,& iar eu mi-am apropiat capu, ca să F@NN. ###/esci-rez ce voia
să-mi spună. #ni3ia,e,e erau de nein9a9gN&nu se re-ereau ,a nici o institu3ie sau
persoană identi4ea-ci,ă. Singuru, ,ucru c,ar era că izo,ase în cercuri roşu
cartiere -oarte di-erite6 /ira0ores şi San #sidro& Victona şi 'a,,ao. #-am spus că
nu în3e,eg nimic& să-mi e2p,ice.
" -oarte simp,u& mi-a răspuns e,& cu neră.dare şi cu un g,as de preot.
'e, mai important ,ucru e adevăru,& care este întotdeauna artă& în schim.
minciuna doar rareori sau de,oc. Are.uie să ştiu dacă Lima este aşa cum am
marcat-o eu pe acest p,an. De e2emp,u& cei doi A şi cei doi V corespund
cartiem,ui San #sidroK " un cartier a, Anstocra3iei cu Avere& a, ce,or de Vi3ă
VecheK
A rostit A şi V de ,a ini3ia,a cu emF-ază& cu o intona3ie care voia parcă să
spună Doar or.ii nu văd iumina soare,ui@. *rupase cartiere,e din Lima după
importanta ,or socia,ă. "raNînsă curios tipu, de ca,i4cative& natura
nomenc,aturii. în une,e cazuri o nimerise& în a,te,e& ar.itrarietatea era
a.so,ută. De pi,dă& am admis că initiaie,e 8+* 98urghezie +ro-esionişti
*ospodine: se potrivesc cu Eesus /aria& dar ,-am in-ormat că e cât se poate
de nedrept să noteze în dreptu, cartiere,or Victoria şi +orvenir cump,itu,
sim.o, V+(I 9Vaga.onzi +ederaşti (a,si4catori Ietaire:& -oarte discuta.i, să
reduci 'a,,ao ,a /+/
9/arinari +escari /etişi: sau 'ercado şi Augustino ,a S/+# 9Servitoare
/uncitori +,ugari #ndieni:.
%u e vor.a de o c,asi4care ştiin3i4că& ci artistică& mă in-orma e,& -ăcând
mişcări de magician B-, mnni,e ,ui de pigmeu. %u mă interesează toată ,umea
care a,cătuieşte un cartier& ci numai cea care iese în eviden3ă& care dă
par-um şi cu,oare 4ecărui ,oc. Dacă un personaj este medic gineco,og& e,
tre.uie să trăiască unde se cuvine şi tot aşa& dacă e sergent de po,i3ie.
/-a supus unui interogatoriu pro,i2 şi amuzant 9pentru mine& întrucât e,
îşi păstra seriozitatea -une.ră: despre topogra4a umană a oraşu,ui şi am
remarcat că ,ucruri,e care î, interesau rnai mu,t se re-ereau ,a e2treme=
mi,ionari şi cerşetori& a,.i şi negri& s4n3i şi crirnina,i. în -unc3ie de răspunsuri,e
me,e& cu o mişcare rapidă& adăuga& schim.a sau suprima ini3ia,e,e din p,an&
-ără a şovăi o c,ipă măcar& ceea ce m-a -ăcut să cred că inventaXe şi -o,osea
de mu,tă vreme ace, sistem de cata,ogare. De ce marcase doar /ira0ores&
San #sidro& Victoria şi 'a,,aoK
(iindcă vor 4& -ără îndoia,ă& scene,e principa,e& mi-a spus p,im.ându-şi&
cu o su4cien3ă napo,eoniană& ochii .u,.uca3i peste ce,e patru sectoare. Sunt
un om care urăşte ciorapii roşii& apa tu,.ure şi că3eaua s,a.ă. îmi p,ac da sau
nu& .ăr.a3ii .ăr.a3i şi -emei,e -emei& noaptea sau ziua. în opere,e me,e sunt
întotdeauna aristocra3i sau oameni de rând& prostituate sau doamne. +e
m.âne& nu mă inspiră mica .urghezie şi nici pe ascu,tătorii rnei.
Semăna3i cu scriitorii romandd& îmi trecu prin minte să-i spun& într-un
ceas rău.
Cn orice caz& ei seamănă cu mine& sări e, de pe scaun& cu o voce iritată.
%-am p,agiat niciodată pe nimeni.
/i se poate reproşa orice& dar nu şi in-amia asta. în schim. pe mine m-
au -urat într-un mod .ar.ar.
Am vrut să-i e2p,ic că nu-i vor.isem de asemănarea cu romanticii cu
inten3ia de a-, o-ensa& că era doar o g,umă& dar nu mă mai auzea& pentru că&
dintr-o dată& se în-uriase e2traordinar de tare şi& gesticu,ând de parcă s-ar 4
a0at în -a3a unui pu.,ic în e2pectativă& începuse să răcnească cu straşnica ,ui
voce6 Aoată Argentina este inundată de opere,e me,e7 degradate de
scriitoraşii din !io de ,a +,ata. Ae-ai iz.it vreodată în via3a dumita,e de
argentinieniK 'ând vezi vreunu,& treci pe ce,ă,a,t trotuar& pentru că
argentinismu, este contagios& ca pojaru,.
+ă,ise şi-i vi.ra nasu,. A scrâşnit din din3i şi a -ăcut o grimasă de
dezgust. în -a3a acestei noi e2presii a persona,ită3ii sa,e& m-am sim3it
stânjenit şi am .âiguit ceva vag şi genera,& că e ,amenta.i, că în America
Latină nu e2istă o ,ege pentru drepturi,e de autor& că nu este protejată
proprietatea inte,ectua,ă. (ăcusem însă o a,tă ga-ă.
%u-i vor.a de asta& pe mine nu mă interesează că sunt p,agiat& a
rep,icat e,& şi mai -urios. Artiştii nu muncesc pentru g,orie& ci din dragoste
pentru om. 'e mi-aş putea dori mai mu,t decât ca opera mea să se
răspândească în întreaga ,ume& 4e şi su. a,te tit,uriM 'eea ce nu ,e pot ierta
cacogra4,or din 8uenos Aires este -aptu, că-mi degradează te2te,e& că ,e
-a,si4că. Ştii dumneata ce ,e -acK
Cn a-ară de schim.area tit,uri,or şi a nume,or personaje,or& .ineîn3e,es.
Le condimentează întotdeauna cu esen3e argentiniene.
Arogan3a& î, întrerupsei& sigur că de astă dată am nimerit ,a 3intă&
,ucruri,e de prost gust.
A negat dând din cap& dispre3uitor& şi a rostit& cu o so,emnitate tragică
şi cu o voce cavernoasă şi joasă care a răsunat în vizuină& singure,e cuvinte
urâte pe care ,e-am auzit spuse de e, vreodată6 /ăgăria şi curvia.
Am sim3it dorin3a de a-, trage de ,im.ă& de a a0a de ce resentimente,e
,ui -a3ă de argentinieni erau mai vehemente decât ,a cei,a,3i oameni& dar
văzându-, atât de congestionat& nu m-am mai încumetat. (ăcu un gest de
amărăciune şi-şi trecu o mână prin -a3a ochi,or& parcă pentru a şterge nişte
-antasme. Apoi& cu o e2presie îndurerată& închise -ereastra de ,a chi,ioara ,ui&
.,ocă tam.uru, maşinii de scris& o acoperi cu husa& îşi aranjă ,ava,iera& scoase
din .irou un căr3oi pe care şi-, puse su. .ra3 şi îmi -ăcu semn să p,ecărn. A
stins ,umina şi a încuiat odăi3a pe a-ară. L-am între.at ce carte e aceea. Şi-a
p,im.at a-ectuos rnâna peste cotor& mângâindu-, ca pe un pisoi.
1n vechi tovarăş de aventuri& murmură cu emo3ie& întinzându-mi-o. 1n
prieten credindos şi un ajutor pre3ios în muncă.
'artea& pu.,icată în vremuri preistorice de editura "spasa 'a,pe pe
coperte,e groase erau toate pete,e şi zgârâieturi,e din ,ume& iar 4,e,e se
îngă,.eniseră& era de un autor necunoscut şi cu un nume pompos 9Ada,.erto
'astejon de ,a !eguera& Licen3iat în (i,o,ogie ',asică& *ramatică şi !etorică a,
1niversită3ii din /urcia: şi cu un tit,u amp,u6 $ece mii de citate ,iterare din cei
mai .uni o sută de scriitori ai ,umii. Avea ca su.tit,u6 'eea ce au spus
'ervantes& Sha<espeare& /o,iere etc. despre Dnmnezeu& Via3a& /oarte&
hi.ire& Su-erin3a etc.
"ram acum pe strada 8e,en. Dându-i mâna& mi-a trecut prin minte să
mă uit ,a ceas. /-a cuprins panica6 era zece noaptea. Aveam senza3ia că
stătusem cu artistu, doar o jumătate de oră& când în rea,itate ana,iza
socio,ogico-.âr4toare asupra oraşu,ui şi stigmatizarea argentinieni,or ne
,uaseră trei ceasuri. /-am dus într-un su0et ,a +anamericana& convins că
+ascua, consacrase ce,e cincisprezece minute a,e .u,etinu,ui de ,a nouă
vreunui piroman din Aurcia sau vreunui pruncucigaş din +orvenir. Dar ,ucruri,e
nu stăteau pro.a.i, chiar aşa de prost& 4indcă m-am întâ,nit în ,i-t cu cei doi
*enaro şi nu păreau -urioşi.
/i-au spus că în acea seară sernnaseră un contract cu Lucho *atica& să
vină pentru o săptămână ,a Lima& în e2c,usivitate pentru !adio
+anamericana. în mansardă& am revăzut .u,etine,e şi erau accepta.i,e. (ără
să mă gră.esc& m-am dus apoi în +ia3a San /artin să iau auto.uzu, spre
/ira0ores.
Am ajuns acasă ,a unsprezece noaptea6 .unicii dorrneau. îmi ,ăsau
întotdeauna mmcarea în cuptor& dar de data aceasta& pe ,ângă -ar-uria cu
şni3e,& orez şi ouă prăjite meniu, meu invaria.i,& mai era şi un mesaj scris cu
,iteră tremurătoare6 A te,e-onat unchiu, Lucho. $ice că ai -ăcut-o pe Eu,ia să te
aştepte degea.a& că tre.uia să vă duce3i ,a dnema. 'ă eşti ur5 să,.atic& să-i
dai un te,e-on ca să-3i ceri scuze. 8unicu,.@
/i-am zis că era prea mu,t să uit şi de .u,etine şi de întâ,nirea cu o
-emeie& pentru scri.u, .o,ivian. /-am cu,cat stâhjenit şi prost dispns din
pricina necuviin3ei me,e invo,untare. înainte de a mă cuprinde somnu,& m-am
tot -rământat& încercând să mă conving pe mine că ea era de vină& pentru că-
mi impusese să tot merg ,a 4,me& ,a ace,e ori.i,e trucu,en3e& şi căutând o
scuză pentru a doua zi& când urma să-i dau te,e-on. %u mi-a venit în minte
niciuna p,auzi.i,ă şi n-am îndrăznit să-i spun adevăru,. Am -ăcut mai degra.ă
un gest eroic. După .u,etinu, de ,a ora opt& m-am dus ,a o 0orărie din centru
şi i-am trimis un .uchet de tranda4ri& care m-a costat o sută de so,i& cu o
carte de vizită pe care& după o înde,ungată şovăia,ă& i-am scris Scuze
smerite@& ceea ce mi s-a părut o cu,me a ,aconismu,ui şi e,egan3ei.
După-amiază& între un .u,etin şi a,tu,& am -ăcut câteva schi3e pentru o
povestire erotico-picarescă despre tragedia senatorutui din Are[uipa. îmi
propusesem să ,ucrez serios ,a ea în acea noapteN însă Eavier a venit să mă
caute după ", +anamericano de ,a nouă şi m-a dus ,a o şedin3ă de spiritism&
în 8arrios A,tos. /edium era un gre4er& pe care î, cunoscusem ,a .irouri,e
8ăncii de !ezerve. îmi vor.ise mu,t despre e,& deoarece îi povestea
nep,ăceri,e sa,e cu spirite,e& care veneau să comunice cu e, nu numai când ,e
convoca în şedin3e o4cia,e& ci şi spontan& în ce,e mai neaşteptate împrejurări.
Aveau o.iceiu, să-i -acă -e, de -e, de şicane& cum ar 4& de pi,dă& să-i dea
te,e-on în zori6 ridicând receptoru,& auzea ,a ce,ă,a,t capăt a, 4ru,ui râsu,
incon-unda.i, a, stră.unidi sa,e& moartă de o jumătate de veac şi domici,iată
de atunci 9ea însăşi i-o spusese: în purgatoriu. ,i apăreau în omni.uz sau pe
stradă. îi vor.eau ,a ureche& iar e, tre.uia să rămână tăcut şi impasi.i, 9mi se
pare că spusese să nu ,e .age în seamă@:& ca nu cumva ,umea să-, ia de
ne.un. "u& -ascinat& îi cerusem ,ui Eavier să pună ,a caMe o şedin3ă cu
gre4eru,-medium.
Acesta acceptase& însă tot amâna de ,a o săptămână ,a a,ta& su.
prete2te c,imato,ogice. Are.uia să aşteptăm anumite -aze a,e ,unii&
schim.area 0u2u,ui şi a,3i -actori specia,iza3i& 4indcă& se pare& spirite,e sunt
sensi.i,e ,a umezea,ă& conste,a3ii şi vânturi. Cntr-un târziu& sosise şi ziua
aceea.
A -ost un succes să nimerim casa gre4eru,ui& un mic apartament sordid&
înghesuit în partea din spate a unei vi,e de pe strada 'anga,,o. în rea,itate&
personaju, era mu,t mai pu3in interesant decât în re,atări,e ,ui Eavier.
'irca şaizeci de ani& .ur,ac& che,& mirosind a ,iniment& avea o pFrivire
.ovină şi o conversa3ie atât de stăruitor .ana,ă& încât nimeni n-ar 4 putut
.ănui promiscuitatea ,ui cu spirite,e. %e-a primit într-un sa,onaş murdar şi în
dezordine= ne-a tratat cu pişcoturi& -e,ioare de .rânză proaspătă şi cu câte un
dege3e, de pişco. +ână a .ătut miezu, nop3ii& ne-a povestit& cu un aer
conven3iona,& e2perien3e,e ,ui cu ,um.ea de dinco,o. începuseră în urmă cu
douăzeci de ani& când a rămas văduv. /oartea so3iei î, cu-undase într-o
triste3e inconso,a.i,ă& până într-o zi& când un prieten ,-a sa,vat& arătându-i
drumu, spiritismu,ui. "ra ce, mai u-nportant ,ucru care i se întâmp,ase în
via3ă.
%u numai din cauză că aşa ai ocazia să vezi şi să auzi 4in3e dragi ne
spunea& cu tonu, cu care se compntează o petrecere de .otez& ci şi pentru că
te amuză& ore,e trec -ără să-3i dai seama.
Ascu,tându-,& aveai impresia că a vor.i cu mor3ii era ceva compara.i,&
în esen3ă& cu a vedea un 4,m sau un meci de -ot.a, 9şi& desigur& mai pu3in
distractiv:. Versiunea ,ui despre via3a de dinco,o era teri.i, de cotidiană&
demora,izantă. Eudecând după ,ucruri,e care i se povesteau& nu e2ista nici o
di-eren3ă ca,itativă@ între aici şi aco,o6 spirite,e se îm.o,năveau& se
îndrăgosteau& se căsătoreau& se reproduceau& că,ătoreau& cu singura
deose.ire că nu mureau niciodată. "u îi amncam priviri ucigaşe ,ui Eavier&
când .ătu ora douăsprezece. *re4eru, ne-a aşezat în juru, unei mese 9nu
rotundă& ci dreptunghiu,ară:& a stins ,umina& ne-a poruncit să ne împreunăm
mâini,e. Au urmat însă câteva c,ipe de ,inişte& iar eu& enervat de aşteptare&
am avut impresia că ,ucruri,e devin interesante. Au început însă să se arate
spirite,e şi gre4eru,& cu aceeaşi voce .ana,ă& s-a apucat să ,e între.e ce,e mai
p,icticoase ,ucruri din ,ume6 Şi cum te sim3i& $oi,itaK Sunt încântat să te aud=
iată-mă& deci& cu aceşti prieteni& .ăie3i -oarte .uni& interesa3i să se conecteze
cu ,umea ta& $oi,ita. 'umK 'eK Să-i sa,utK 'um să nu& $oi,ita7 din partea ta.
$ice că vă sa,ută cu toată dragostea şi ca& dacă pute3i& să vă ruga3i pentru
ea din când îh cârtd& ca să iasă cât mai repede din purgatoriu.@ După
$oi,ita& s-au prezentat rude şi prieteni& cu care gre4eru, a purtat dia,oguri
asemănătoare. Ao3i erau în purgatoriu& to3i ne trimiteau sa,utări& to3i cereau
rugăciuni. Eavier se încăpă3âna să cheme pe cineva din in-ern& ca să ne
spu,.ere îndoie,i,e& dar gre4eru,-medium& -ără să stea pe gânduri& ne-a
,ămurit că-i imposi.i,6 cei de aco,o puteau 4 doar pomeni3i m prime,e trei zi,e
a,e ,uni,or impare şi a.ia ,i se aude g,asu,. Eavier a cerut atunci s-o cheme pe
doica ce-i crescuse mama& pe e, şi pe -ra3ii ,ui. Dona *umercinda a apărut& a
trimis sa,utări& a spus că-şi aduce aminte de Eavier cu mu,t drag şi că tocmai
îşi -ăcea .occe,u3a ca să p,ece din purgatoriu şi să meargă ,a Domnu,.
"u i-am cerut gre4eru,ui să-, cheme pe -rate,e meu Euan şi& surprinzător
94indcă nu avusesem niciodată -ra3i:& a venit şi mi-a spus& prin du,ce,e g,as a,
mediumu,ui& că nu tre.uie să 4u îngrijorat pentru e,& căci era ,a Dumnezeu şi
că se roagă mereu pentru mine. Liniştit de această veste& am renun3at ,a
şedin3ă şi rn-am apucat să înjghe. menta, nara3iunea despre senator. /i-a
venit în minte şi un tit,u enigmatic6 (a3a incomp,etă@. în vreme ce Eavier&
neostenit& cerea gre4eru,ui să convoace vreun înger sau măcar un personaj
istoric& ca /anco 'ăpac& am decis ca senatoru, să s-ârşească prin a rezo,va
pro.,ema cu ajutoru, unei -antezii -reudiene6 în momente,e de dragoste& va
pune so3iei un p,asture de pirat pe ochi.
Şedin3a s-a terminat pe ,a două diminea3a. /ergând pe străzi,e din
8arrios A,tos în căutarea unui ta2i care să ne ducă în +ia3a San /artin& de
unde ,uam auto.uzu,& eu ,-am înne.unit pe Eavier spunându-i că datorită ,ui
,umea de dinco,o îşi pierduse pentru mine poezia şi misteru,& că din vina ,ui
am avut dovada că to3i mor3ii deveneau nişte im.eci,i& că din cauza ,ui eu nu
mai puteam 4 agnostic şi că va tre.ui să trăiesc cu siguran3a că în cea,a,tă
via3ă& care e2ista& mă aştepta o veşnicie de cretinism şi p,ictisea,ă. Am găsit
un ta2i şi drept pedeapsă ,-a p,ătit Eavier.
Acasă& a,ături de şni3e,& ou şi orez& am găsit a,t mesaj6 Ae-a căutat Eu,ita.
Spune că a primit tranda4rii& că-s -oarte -rumoşi& că i-au p,ăcut -oarte inu,t.
Dar să nu crezi că ai scăpat cu aceşti tranda4rL că n-o s-o mai duci ,a cinema
într-una din zi,e,e următoare. 8unicu,.@
A doua zi era aniversarea unchiu,ui Lucho. #-am cumpărat cadou o
cravată şi mă pregăteam să mă duc ,a e, ,a prânz& dar a apărut pe
neaşteptate în mansardă *enaro-4u, şi m-a invitat să iau dejunu, cu e, ,a
!aimondi.
Voia să-, ajut să redacteze anun3uri,e pe care urma să ,e pu.,ice
dummică în ziare& in-ormând că ,uni de.utau radioteatre,e ,ui +edro
'amacho. %-ar 4 -ost mai ,ogic ca însuşi artistu, să participe ,a redactarea
acestor te2te pu.,icitareK
%ecazu, e că a re-uzat& îmi e2p,ică *enaro-4u,& -umând ca un şarpe.
Scenarii,e ,ui nu au nevoie de pu.,icitate& se impun singure şi nu ştiu câte
a,te tâmpenii. Aipu, e -oarte comp,icat& are o groază de manii. Ai a0at de
chestia cu argentinienii& nuK %e-a o.,igat să anu,ăm contracte& să p,ătim
despăgu.iri. Sper ca programe,e ,ui să justi4ce aceste -umuri.
Cn timp ce redactam anun3uri,e& mâncam cu po-tă doi peşti& .eam .ere
rece şi vedeam& din când în când& de4,ând pe .âme,e de ,a !aimondi şoricei
cenuşii& care erau puşi aco,o ca o dovadă a vechimii ,oca,u,ui& *enaro-4u, mi-
a re,atat un a,t con0ict pe care î, avusese cu +edro 'amacho. /otivu,6
protagoniştii ce,or patru teatre radio-onice cu care de.uta e, ,a Lima. în toate
patru& june-prim era un tip ,a cincizeci de ani care îşi conserva de minune
tinere3ea@.
#-ain e2p,icat că toate sondaje,e au demonstrat că pu.,icu, vrea
amorezi între treizeci şi treizeci şi cinci de ani& dar e un catâr& se necăjea
*enaro-4u,& sco3ând -umu, şi pe nas& şi pe gură. Şi dacă am scrântit-o& şi
.o,ivianu, e un eşec de propor3iiK
/i-am adus aminte că& într-un moment a, discu3iei noastre din ajun& în
vizuina ,ui de ,a !adio 'entra,& artistu, sus3inuse& cu însu0e3ire& vârsta de
cincizeci de ani a .ăr.atu,ui. "ste etatea apogeu,ui cere.ra, şi a -or3ei
senzua,e& a e2perien3ei digerate& spunea e,. Vârsta ,a care este mai dorit de
-emei şi mai temut de .ăr.ad. Şi& .ănuitor& insistase asupra ideii că
.ătrâne3ea este ceva optativ@.
Am dedus că scri.u, .o,ivian avea cindzeci de ani şi că î, îngrozea
.ătrâne3ea6 o mică rază de sia.iciune umană ,a acest spirit marmorean.
'ând am tenninat de redactat anun3uri,e& era târziu ca să mai dau o
-ugă până în /ira0ores& aşa că am te,e-onat unchiu,ui Lucho să-i spun că o să
trec seara să-, îm.ră3işez. Am .ănuit că o să găsesc o mu,3ime de neamuri
săr.ătorindu-,& dar nu mai era nimeni în a-ară de mătuşa ,ga şi mătuşa Eu,ia.
!ude,e de4,aseră toată ziua prin casă. 8eau >his<G şi mi-au o-erit şi mie un
pahar. /ătuşa Eu,ia mi-a mu,3umit din nou pentru tranda4ri i-am văzut pe
.u-etu, din sa,on şi erau -oarte pu3ini şi& ca întotdeauna& a început să
g,umească& cerându-mi să mărturisesc ce -e, de program@ se ivise în seara
când am -ăcut-o să mă aştepte6 vreo mătuşă@ de ,a 1niversitate sau vreo
pipi3ă@ de ,a !adioK +urta o rochie a,.astră& panto4 a,.i& era machiată şi
pieptănată ,a coa-or= râdea cu un râs putemic şi direct şi avea vocea răguşită
şi privirea inso,entă. Am descoperit& cam târzior& că este o -emeie
încântătoare. 1nchiu, Lucho& într-un acces de entuziasm& a spus că cincizeci
de ani se împ,inesc numai o dată în via3ă şi să mergem ,a *ri,, 8o,ivar. /-am
gândit că trecuseră două zi,e ,a rând de când tot tre.uise să ,as deoparte
redactarea nara3iunii despre senatoru, eunuc şi pervertit 9şi dacă i-aş pune
acest tit,uK:. Dar nu-mi părea rau& eram chiar -oarte mu,3umit că mă văd
îm.arcat pentru acea petrecere. După ce m-a e2aminat& mătuşa ,ga a
dec,arat că 3inuta rnea nu e tocmai potrivită pentru *ri,, 8o,âvar şi i-a spus
unchiu,ui Lucho să-ini împrumute o cămaşă curată şi o cravată mai
e2travagantă& care să compenseze oarecum costumu, meu vechi şi şi-onat.
'ămaşa îmi era mare şi eram ne,iniştit pentru gâtu, meu care juca în aer
9ceea ce a -ăcut-o pe mătuşa Eu,ia să înceapă a-mi zice +opeGe:.
%u mai -usesem niciodată ,a *ri,, 8o,âvar şi mi s-a părut ce, mai ra4nat
şi e,egant ,oca, din ,ume& iar mâncarea& cea inai a,easă din câte gustasem
vreodată. B orchestră cânta .o,erouri& pasodo.,es& .hies-un& iar steaua sho>-
u,ui era o -ran3uzoaică& a,.ă ca ,apte,e& care îşi recita mângâietor cântece,e&
în vreme ce ,ăsa impresia că mastur.ează micro-onu, cu mâini,e& şi pe care
unchiu, Lucho& într-o .ună dispozi3ie ce creştea o dată cu număru, pahare,or&
o adama într-un jargon numit de e, -ranceză6 VravoooM Vravoooo& mamuase,
cheriM@ +rimu, care s-a în4pt ,a dans am -ost eu& care am târât-o pe mătuşa
,ga pe ring& spre marea mea surpriză& 4indcă nu ştiam să dansez 9pe atunci
eram -erm convins că voca3ia ,iterară este incompati.i,ă cu dansu, şi sportu,:&
însă& din -ericire& era ,ume mu,tă şi& în înghesuia,ă şi penum.ră& nimeni n-a
putut să-şi dea seama. La rându, ei& mătuşa Eu,ia î, -ăcea pe unchiu, Lucho să
treacă prin c,ipe gre,e& o.,igându-, să danseze departe de ea şi -ăcând 4guri.
"a dansa .ine şi mu,3i .ăr.a3i o urmăreau cu privirea.
La următoarea piesă& arn invitato pe mătuşa Eu,ia şi am avertizat-o că
nu ştiu să dansez& dar curn cântau un .,ues -oarte ,ent& mi-am îndep,init ro,u,
cu onestitate.
Am dansat câteva .ucă3i şi ne-am îndepărtat pe nesim3ite de masa
unchiu,ui Lucho şi a mătuşii ,ga. 'hiar în momentu, în care& terminându-se
mnzica& mătuşa Eu,ia -ăcea o mişcare ca să se îndepărteze de mine& arn
re3inut-o şi am sărutat-o pe o.raz& -oarte aproape de .nze. /-a privit u,uită&
de parcă ar 4 asistat ,a o minune. Se schim.a orchestra şi a tre.uit să ne
întoarcem ,a masă. Aici& mătuşa Eu,ia se prinse să g,umească pe socotea,a
unchiu,ui Lucho în ,egătură cu cei cincizeci de ani ai ,ui& vârstă ,a care .ăr.a3ii
devin crai .ătrâni. Din când în când îmi arunca o privire rapidă& ca să veri4ce
parcă dacă eu eram într-adevăr aco,o& iar în ochii ei se putea citi -oarte c,ar
că nu-i intra încă în cap că o sărutasem. /ătuşa ,ga era o.osită şi voia să
p,ecăm& dar eu am insistat să mai dansăm o piesă. #nte,ectua,u, se corupe@&
constată unchiu, Lucho şi o ,uă pe mătuşa ,ga să danseze dansu, de rămas-
.un. "u am scos-o pe mătuşa Eu,ia şi în timp ce dansam& sta 9pentru prima
oară: mută. 'ând& în mu,3imea de perechi& imchiu, Lucho şi mătuşa ,ga s-au
distan3at de noi& am tras-o pu3in spre mine şi mi-am apropiat o.razu, de a, ei.
Am auzit-o murmurând& încurcată6 Ascu,tă& /ari3o.@& dar am întrerupt-o&
spunându-i ,a ureche6 î3i interzic să-mi mai zici /ari3o@. "a şi-a depărtat pu3in
chipu, ca să mă privească şi a încercat să zâm.ească6 atunci& cu un gest
aproape mecanic7 m-am ap,ecat şi am sărutat-o pe .uze. A -ost un contact
-oarte rapid& dar neaşteptat şi surpriza a -ăcut-o ca de astă data să se
oprească o c,ipă din dansat. Acum u,uia,a era a.so,ută6 deschisese ochii şi
stătea cu gura deschisă. 'ând s-a terminat me,odia& unchiu, Lucho a achitat
nota de p,ată şi am p,ecat. +e drumu, spre /ira0ores mergeam amândoi pe
,ocuri,e din spate& am ,uat mâna mătuşii Eu,ia& am strâns-o cu tandre3e şi am
păstrat-o în mâini,e me,e. %u şi-a retras-o& dar se vedea că e încă surprinsă şi
nu mai deschidea gura de,oc. 'ând am co.orât& ,a ,ocuin3a .unici,or& m-am
între.at cu câ3i ani o 4 mai mare decât mine.
#V +este 'a,,ao se ,ăsase o noapte umedă şi neagră ca o gură de ,up.
Sergentu, Lituma îşi ridică revere,e de ,a manta& îşi -recă mâini,e şi se pregăti
să-şi -acă datoria. "ra un .ăr.at în 0oarea vârstei& circa dncizeci de ani&
respectat de to3i cei din jandarmerie= servise în comisariate cu sectoare care
dădeau mu,t de -urcă& -ără să se p,ângă& iar pe trup păstra câteva cicatrice ca
mărturie a ,uptei ,ui împotriva crimei. Aemni3e,e din +eru gemeau de
rău-ăcători cărora e, ,e pusese cătuşe,e. (usese citat ca e2emp,u în ordine,e
de zi& ,ăudat în discursuri,e o4cia,e şi decorat de două ori. *,oria nu i-a a,terat
însă modestia& ,a -e, de mare ca şi curaju, sau corectitudinea sa. De un an de
zi,e servea în comisariatu, patru din 'a,,ao şi trecuseră trei ,uni de când
primise cea mai aspră misiune pe care i-o putea hărăzi soarta unui sergent în
port6 rondu, de noapte.
',opote,e îndepSrtate a,e .isericii %uestra Senora de, 'armen de ,a
Legua .ăteau miezu, nop3ii şi& punctua, ca întotdeauna& sergentu, Lituma
-runtea ,ată& nasu, acvi,in& privirea pătrunzătoare& drept şi .un ,a su0et o
porni ,a drum. în urma sa& ca o vâ,vătaie în întuneric& rămânea vechea c,ădire
din ,emn a comisariatu,ui patru.
Se gândi ,a ,ocotenentu, Eaime 'oncha& care o 4 citind isprăvi,e ră3oiu,ui
Dona,d& ,a gardienii /ocos 'amacho şi /anzanita Areva,o& care îşi vor 4
îndu,cind ca-eaua proaspăt 4,trată& şi ,a singuru, arestat de peste zi un ho3 de
.uzunare surprins în 0agrant de,ict în omni.uzu, de pe traseu, 'hucuito La
+arada şi adus ,a comisariat cu o mu,3ime de contuzii provocate de câ3iva
că,ători -urioşi& care s-o 4 ghemuit pe ,utu, din .eci şi o 4 adormit.
Şi-a început inspec3ia de ,a +ortu, %ou& unde era de serviciu 'hato
So,devi,,a& un individ originar din Aum.es& care cântă tonderos cu o voce
p,ăcută. +ortu, %ou era teroarea jandarmi,or şi a detectivi,or din 'a,,ao& căci
în ,a.irintu, cu cocioa.e din scânduri& şipd& ca,amină şi chirpici& numai o
in4mă parte dintre ,ocuitorii săi îşi câştigau pâinea ca pescari sau muncitori
portuari. /ajoritatea erau vaga.onzi& ho3i& .e3ivi& droga3i& codoşi& sau
pederaşti
9ca să nu mai vor.im de mu,3imea de prostituate:& care se încăierau cu
cu3ite,e din orice& iar uneori -o,oseau chiar pisto,u,. Această maha,a -ără apă&
-ără cana,izare& ne,uminată şi nepietruită& a -ost pătată nu o dată de sânge,e
apărători,or ,egii. Acea noapte era însă& în mod e2cep3iona,& ca,mă. în timp ce
se poticnea de pietre,e pe care nu ,e vedea& cu -a3a schimonosită de mirosu,
e2cremente,or şi a, materii,or în descompunere ce-i pătrundea m nas&
stră.ătând nnghere,e maha,a,ei în căutarea ,ui 'hato& sergentu, Lituma se
gândea6 (rigu, i-a cu,cat devreme pe noctam.u,i.@ +entru că era jumătatea ,ui
august& adică miezu, iemii& o pâc,ă deasă care ascundea şi de-orma totu, şi o
.urni3ă persistentă ce umezea aeru, convertiseră noaptea în ceva trist şi
,ipsit de ospita,itate.
1nde s-o 4 .ăgat 'hato So,devi,,aK Acest ,eneş din Aum.es& speriat de
-rig sau de haimana,e& era în stare să se ducă să caute că,durică şai vreo
gtiră de rachiu în drciumi,e de pe strada Iuăscar. %u& n-ar îndrăzni& se
gândisergentu, Lituma. Ştie că-mi -ac rondu, şi că o încurcă dacă-şi părăseşte
postu,.@ î, găsi pe 'hato su. un -e,inar& ,a co,3u, dinspre întreprinderea
(rigori4că %a3iona,ă. îşi -reca mâini,e cu -urie& chipu, îi dispămse su. un -e, de
-u,ar care îi ,ăsa doar ochii descoperi3i. Văzându-,& -ăcu un pas înapoi şi duse
mâna ,a cartuşieră. Apoi& recunoscându-,& îşi ,ipi că,câie,e.
/-a3i speriat& domnu,e sergent& zise e,& râzând. Aşa& de departe& ieşind
din întuneric& am crezut că-i vreo nă,ucă.
Aiurea& ce nă,ucăM zise Lituma7 dându-i mâna. Ai crezut că-i o haimana.
%ici o speran3ă& pe -rigu, ăsta nu ies haimana,e,e& spus 'hato&
-recându-şi iar mâini,e. Singurii ne.uni cărora ,e-a trăsnit să um.,e pe
vremea asta suntem noi doiŞi ăştia.
Arătă acoperişu, de ,a întreprinderea (rigori4că& iar sergentu,& cu ochii
mări3i de curiozitate& reuşi să vadă d3iva vu,turi înghesui3i unu, într-a,tu, şi cu
p,iscuri,e între aripi& -ormând o ,inie dreaptă pe acoperişu, de ca,amină.
Le-o 4 -oame& se gândi. Deşi sunt înghe3a3i& stau aco,o să adu,mece
mortăciuni,e.@ 'hato So,devi,,a îi semnă 4şa de contro, ,a ,umina s,a.ă a
-e,inaru,ui& cu un creion .ont care i se pierdea printre degete. %u erau
noută3i& rdci accidente& nici de,icte& nici cazuri de .e3ie.
B noapte ,iniştită& domnu,e sergent& i-a zis în timp ce î, înso3ea câ3iva
metri spre strada /anco 'ăpac. Sper să 4e tot aşa până ce-mi vine schim.u,.
Şi după mine& potopu,& ce nai.aM
!âse& de parcă ar 4 spus ceva nostim& iar sergentu, Lituma se gândi6 'a
să vezi ce menta,itate au uniNi jandarmiM@ 'a şi când ar 4 ghicit ce gândea
sergentu,& 'hato So,devi,,a adăugă& serios6 +entru că eu nu sunt ca
dumneavoastră& domnu,e sergent. /ie nu-mi p,ace meseria asta. +ort
uni-orma numai ca să am ce mânca.
Dacă ar depinde de mine& n-ai mai purta-o& murmură sergentu,. "u aş
păstra în corpu, de gardă doar pe cei ce cred în spadă.
Eandarmeria ar rămâne aproape goa,ă& răspunse 'hato.
/ai .ine singuri decât rău înso3i3i& râse sergentu,.
!âse şi 'hato. /ergeau pe întuneric& peste maidanu, din juru, (actoriei
*uada,upe& unde ştrengarii aruncau mereu cu pietre în -e,inare,e de pe stâ,pi.
în depărtare se auzea vuietu, mării şi din când în când zgomotu, vreunui ta2i
ce traversa .u,evardu, Argentina.
Dumneavoastră v-ar p,ăcea ca to3i să 4m eroi& zise pe neaşteptate
'hato. Să ne dăm su0etu, apărând gunoaie,e asiea. Arătă înspre 'a,,ao7
înspre 1ma& înspre ,ume6 %Fb=nu,3umeşte oare cinevaK %-a3i auzit ce ni se
strigă pe stradăK %e respectă cumva vreunu,K Lumea ne dispre3uieşte&
domnu,e sergent.
Aici ne despăr3im& zise Lituma ,a capătu, străzii /anco 'ăpac. %u ieşi
din sectoru, tău. Şi nu-3i mai -ace sânge rău. %u ştii ce înseamnă să părăseşti
corpu, de gardă& dar în ziua în care vei 4 şters de pe ,iste,e de ape, o să su-eri
ca un câine. Aşa s-a întâmp,at cu +echito Antezana. Venea ,a comisariat să ne
vadă şi i se ump,eau ochii de ,acrimi. /i-am pierdut -ami,ia@& spunea.
Cn urma sa& î, auzi pe 'hato .om.ănind6 -ami,ie -ără -emei& ce -e, de
-ami,ie mai e şi asta.@
+oate că 'hato avea dreptate& se gândea sergentu, Lituma& înaintând în
puterea nop3ii pe strada pustie. " adevărat& ,umea nu-i iu.eşte pe po,i3işti& îşi
aduce aminte de ei doar când se teme de ceva. Şi ce-i cu astaK ", nu se spa,ă
de jeg doar pentru a 4 respectat sau iu.it. %u-mi pasă câtuşi de pu3in de
,ume@& se gândi. Şi atunci de ce nu-şi -ăcea serviciu, ,a Eandarmerie ,a -e, ca şi
co,egii& -ără să se omoare cu 4rea& căutând să-i 4e cât mai .ine posi.i,&
încercând să pro4te& să nu se ostenească sau să câştige nişte .ani când
superioru, nu se a0ă prin apropiereK De ce& LitumaK Se gândi6 (iindcă 3ie î3i
p,ace. +entru că& aşa cum a,tora ,e p,ace -ot.a,u, sau curse,e de cai& 3ie î3i
p,ace s,uj.a pe care o ai.@ S-a gândit ca ,a prima ocazie când vreun ne.un o
să-, între.e Lituma& cu cine 3ii& cu Sport 8oGs sau 'a,,aoK@& e, îi va răspunde6
Qin cu Eandarmeria.@ !âdea& în noapte& prin pâc,ă& su. .umi3ă& mu,3umit de
g,uma sa. în acest timp se auzi un zgomot.
(ăcu un pas înapoi& duse mâna ,a cartuşieră şi se opri. A -ost ,uat prin
surprindere& aşa că era gata să se sperie.
Doar gata& se gândi& îrvtrucât 3ie nu 3i-a -ost niciodată teamă& nici nu-3i
va 4& tu nu ştii cu ce se mănâncă asta& Lituma.@ Avea în stânga sa maidanu,&
iar în dreapta o hardughie& primu, depozit a, docuri,or maritime. De aid
venise6 -oarte puternic7 un zgomot de ,ăzi şi cutii ce se pră.uşesc& antrenând
în cădere a,te ,ăzi şi cutii. Dar acum se aştemuse iarăşi ,iniştea şi nu se mai
auzea decât zgomotu, îndepărtat a, rnării şi şuieru, vântu,ui când ,ovea în
acoperişuri,e de ca,amină& se în-ăşura pe gardu, de sârmă ghimpată a,
portu,ui. pisică ce urmărea vreun şo.o,an şi care a dărâmat o ,adă& iar asta
a,ta şi gata ava,anşa@& îşi spuse e,. Se gândi ,a .iata pisică& strivită ,ângă
şo.o,an& de un morman de .a,oturi şi .utoaie. Acum se a0a în sectom, ,ui
'hoc,o !oman. însă evident că 'hoc,o nu era pe aco,o. Lituma ştia -oarte
.ine că e, se a0a în cea,a,tă parte a sectoru,ui& în IappG Land sau în 8,ue
Star sau în oricare dintre .aruri,e ori ,upanare,e marinari,or& a,ături de care
petrecea în capătu, străzii& de -apt o u,icioară pe care ,oca,nicii cu ,im.a ,ungă
o numeau strada şancru,ui. +e aco,o o 4& ,a una dintre tejghe,e,e -ăcute
3ăndări& unde era cinstit cu .ere. Şi în timp ce mergea spre ace,e caveme&
Lituma se gândea ce spaimă i-ar trage ,ui !oman dacă ar apărea în spate,e
,ui& pe neaşteptate6 'um& .ei .ăuturi spirtoase în timpu, serviciu,uiK Ai
-eşte,it-o& 'hoc,oM@
/ersese cam două sute de metri& când s-a oprit .rusc.
A întors capu,6 aco,o& în întuneric& era depozitu,& cu-undat acum în
,inişte şi cu unu, dintre pere3i a.ia ,uminat de stră,ucirea unui -e,inar scăpat
ca prin rninune de praştii,e der.edei,or. %u-i nici o pisică& se gândi& nici vreun
şo.o,an nu-i. Aco,o-i un ho3M@ +ieptu, începu să i se mişte puternic şi sim3i
cum mâini,e şi -runtea i se înrnoaie de transpira3ie. 1n ho3& un ho3M !ămase
dteva c,ipe nemişcat& dar ştia că ojsX se întoarcă. "ra sigur6 a mai avut şi în
a,te rânduri asemenea presim3iri. Scoase pisto,u, din toc& trase piedica şi
înş-ăcă ,antema cu mâna stângS. Se înapoie în gra.ă& sim3ind că inima o să-i
iasă din piept. Da& sigur& sigur& aco,o se a0a un ho3M în dreptu, depozite,or se
opri din nou& gâ4ind. Şi dacă nu era doar unu,& ci mai mu,3iK
%-ar 4 mai nimerit să-, caute pe 'hato& pe 'hoc,oKM Dădu din cap6 nu&
n-avea nevoie de nimeni& e, era de ajuns şi cât tre.uieM Dacă erau mai mu,3i&
cu atât mai rău pentru ei şi cu atât mai .ine pentru e,. Ascu,tă& ,ipindu-şi -a3a
de perete,e de scândură6 o ,inişte desăvârşităM %u se auzea decât marea& în
depărtare& şi din când în când câte un automo.i,. 'e ho3& prostii& Lituma& se
gândi. Visezi. "ra o pisică& un şo.o,an.@ %u-i mai era -rig& sim3ea că,dură şi
o.osea,ă. înconjură depozitu,& căutând uşa. 'ând o găsi& veri4că ,a ,urnina
,anternei dacă .roasca n-a -ost cumva -or3ată. Voia deja să p,ece& spunându-
şi straşnâc te-ai mai păcă,it& Lituma& mirosu, tău nu mai e ce, de odinioară@&
când& printr-o mişcare invo,untară a mâinii& discu, ga,.en a, ,anternei îi
de,imită conturu, unei deschizături. "ra ,a câ3iva metri de uşă& -ăcută cu
-or3a& prin spargerea scândurii cu ,ovituri de secure şi de picior.
8reşa era destu, de mare ca să încapă un om pe .rânci.
Sim3i că inima îşi acce,erează ne.uneşte .ătăi,e. Stinse ,antema&
contro,ă dacă pisto,u, are sau nu piedica pusă şi privi în jur6 numai întuneric
şi& în depărtare& ca nişte ,umini3e de chi.rituri& -e,inare,e de pe strada
Iuăscar.
Arase atunci aer în piept şi cu toată puterea de care era în stare& răcni6
'apora,& înconjoară această magazie cu to3i oamenii tăiM Dacă încearcă
vreunu, să scape& trage3i -ără soma3ie.
!epede& .ăie3iM
Şi7 ca să 4e dt mai credi.i,ă comanda& -ăcu d3iva paşi într-o parte şi într-
a,ta& tropăind cu putere. îşi ,ipi apoi -a3a de perete,e depozitu,ui şi strigă& cu o
voce gutura,ă6 A3i încurcat-o& a3i dat chi2M Sunte3i înconjura3i. ,eşiti unu, după
a,tu,& pe unde a3i intrat. Ave3i treized de secunde ca s-o -ace3i de .ună voieM
Auzi ecou, strigăte,or sa,e pierzându-se în noapte& iar apoi zgomotu,
mării şi nişte ,ătrături. %umără nu până ,a treizeci& ci până ,a şaizeci de
secunde. Se gândi6 Ai ajims o paia3ă& LitumaF@. î, cuprinse un acces de -urie.
Qipă6 Deschide3i .ine ochii& .ăie3iM 'apora,& trage3i ,a prima mişcareM
Apoi se aşeză hotărât în patru ,a.e şi& mergând de-a .uşi,ea& sprinten&
în ciuda vârstei şi a uni-ormei groase& trecu prin spărtură. Ajuns înăuntru& s-a
ridicat iute în picioare& a a,ergat într-o parte& pe vâr-uri& şi-a ,ipit spate,e de
perete. %u vedea nimic şi nici nu voia să aprindă ,anterna. %u auzea nici ce,
mai mic zgomot& dar era din nou stăpânit de o siguran3ă dep,ină. Aco,o era
cineva& pitu,at în întuneric& ,a -e, ca şi e,& ascu,tând şi chinuindu-se să vadă. J
se păru că aude o respira3ie& un gâ4it. Avea degetu, pe trăgaci şi pisto,u, ,a
înă,3irnea pieptu,ui. %umără până ,a trei şi aprinse ,anterna. Strigătu, ,-a ,uat
pe nepregătite& încât& din cauza spaimei& a scăpat din mână ,anterna& care s-a
rostogo,it pe jios& de unde -ascicu,u, de ,umină se proiecta pe pachete&
.a,oturi de .um.ac& pro.a.i,& .utoaie& grinzi şi 9-ugace& intempestiv&
neverosirni,: pe trupu, iinui negru în pie,ea goa,ă şi ghemuit& ce încerca să-şi
acopere -a3a cu mâini,e şi să privească totuşi printre degete& cu nişte ochi
speria3i& a3inti3i asupra ,antemei& ca şi cum primejdia nu putea veni decât de
,a ,umina ei Stai cuminte& sau te găurescM Stai ,iniştit& ori te cură3& urâtu,eM
răcni Lituma& atât de tare& încât sim3i că-, doare gâtu,& în vreme ce& ap,ecat&
.âj.âia cu mâna după ,anternă. Apoi& cu o satis-ac3ie să,.atică6 Qi-a mers
prost& negru,eM Ae-ai ars& -rumosu,eM
Striga aşa de tare& încât sim3ea că ame3eşte. îşi recuperase ,antema&
iar ha,ou, de ,umină se rotea în căutarea negru,ui. %u -ugise& era tot aco,o.
Lituma deschise ,arg ochii& îndoindu-se de ceea ce vedea. %u -usese
ha,ucina3ie& nici vis. "ra go,& da& aşa cum î, -ăcuse maică-sa6 -ără panto4& -ără
chi,o3i sau maiou& nu avea nimic pe e,. Şi nu părea să se ruşineze de asta& nici
că şi-ar da seama că-i go, puşcă& căci nu-şi acoperea mădu,aru, ce 3opăia
vese, în ,umina ,anternei. Sta tot ghemuit& cu -a3a pe jumătate ascunsă pe
după degete& dar nu se mişca& hipnotizat de cercu, de ,umină.
/âini,e ,a cea-ă& ppdtanie& ordonă sergentu,& -ără a înainta spre e,. Şi 4i
cuminte& dacă vrei să nu te găuresc.
"şti arestat pentru încă,carea unei proprietă3i private şi pentru că um.,i
cu ruşinea neacoperită.
Cnsă& în ace,aşi timp cu auzu, ,a pândă dacă nu cumva un mic zgomot
ar putea trăda vreun comp,ice ascuns în întunericu, din depozit& sergentu, îşi
spunea6 %u-i un ho3. " un ne.un.@ %u numai 4indcă um.,a go, în p,ină iarnă&
ci şi pentru strigătu, pe care î, scosese dnd a -ost descoperit. %u este un om
norma,& se gândi sergentu,. (usese un -e, de zgomot& -oarte ciudat& ceva între
ur,et şi răget& între hohot şi ,ătrat. 1n zgomot ce nu părea scos doar din
gât,ej& ci şi din .urtă& din inimă& din su0et.
Am zis cu mâini,e ,a cea-ă& drace& strigă sergentu,& -ăcând un pas înspre
.ăr.atu, din -a3a sa. Dar acesta nu s-a supus& nid măcar nu s-a c,intit. "ra
-oarte negru şi aşa de s,a.& îndt& în penum.ră& Lituma a o.servat că-i ieşeau
coaste,e prin pie,e şi că picioare,e îi erau nişte trestii& dar avea un pântece
mare& ce se oprea deasupra pu.isu,ui.
Lituma îşi aminti de prichindeii sche,etici din cartier& cu .ur3i,e urn0ate
de parazi3i. %egru, sta ,iniştit& tot cu -a3a acoperită& iar sergentu, mai -ăcu doi
paşi spre e,& măsurându-,& sigur că în orice c,ipă o s-o rupă ,a -ugă. %e.unii nu
se tem de revo,ver@& se gândi& şi iar mai -ăcu doi paşi. Se a0a doar ,a câ3iva
metri de negru& dar de-a.ia acum zări cicatrice,e care îi pictau umerii&
.ra3e,e& spate,e.
La nai.a& ce anima,M@ se gândi Lituma. "rau de .oa,ăK@
!ăni sau arsuriK Vor.i încet& ca să nu-, sperie6 'uminte şi în ,inişte&
urâtu,eM /âini,e ,a cea-ă şi hai spre ochiu, pe unde ai intrat. Dacă te por3i
.ine& î3i dau o ca-ea ,a comisariat. Aşa cum eşti& dez.răcat pe o vreme ca
asta& tre.uie să 4i mort de -rig.
/ai -ăcu un pas spre ,ocu, unde era negru,& dnd acesta& su.it& îşi ,uă
mâini,e de pe -a3ă Lituma rămase uimit descoperind& su. daia de păr cre3 şi
des& nişte ochi speria3i& a,te dcatrice ori.i,e şi o .uză enormă& de su. care
ieşea singuru, său dinte& ,ung şi ascu3it şi scoase iarăşi ace, ininteIgi.i, şi
inuman strigăt hi.rid& privi într-o parte& apoi în cea,a,tă& ne,iniştit& nervos şi
-ără doci,itate& ca un anima, în căutarea unui drum pentru a -ugi& ca în ce,e
din urmă să-, a,eagă prosteşte pe ce, care nu tre.uie& ce, .,ocat de trupu, ,ui
Lituma. 'ăci nu s-a repezit asupra sergentu,ui& ci a încercat să scape chiar
prin e,. (uga ,ui a -ost atât de neaşteptată& încât Lituma n-a iz.utit să-,
oprească şi a sim3it cum se iz.eşte de e,. însă sergentu, avea nervii tari6 nu i-
a a,imecat degetu, pe trăgaci& n-a tras nici un -oc. 'ând s-a ciocnit de
sergent& negru, a răsu0at zgomotos& iar Lituma i-a dat un .rânci& că ,-a văzut
căzând de parcă ar 4 -ost -ăcut din cârpe. 'a să se poto,ească& i-a mai tras şi
câteva picioare.
Cncetează& îi ordonă. %u eşti numai ne.un& ci şi tâmpit. Şi cum mai
duhneştiM
/irosea a ceva greu de precizat& a catran& a acetonă& pipi şi pisică. S-a
zvârco,it& apoi& cu spate,e ,ipit de pământ& î, privea cu teamă.
Dar de unde-oi mai 4 putut ieşi şi tuKM rnurmură Lituma. A mai apropiat
pu3in ,umina ,antemei& ca să mai cerceteze o c,ipă& încurcat& acea -a3ă
traversată de incizii recti,inii& mici nervuri ce-i .răzdau o.rajii& nasu,& -runtea&
.ăr.ia şi se pierdeau spre gât. 'iun o 4 putut să um.,e pe străzi,e din 'a,,ao
un tip cu o asemenea în-ă3işare şi go, puşcă& -ără ca nimeni să sesizeze
po,i3iaKM
!idică-te o dată sau î3i mai dau nna& zi,e Lituma.
%e.un sau nu& m-ai scos din ră.dări.
Dar tipu, nu s-a urnit. începuse să scoată pe gură nişte zgomote& un
murmur indesci-ra.i,& ca torsu, pisicii& o .oscorodea,ă& ceva ce părea să
aducă mai degra.ă a pasăre& insectă sau 4ară decât a om. Şi privea întruna
,antema& cu o groază ne3ărmurită.
Iai& nu-3i 4e teamă& zise sergentu, şi& întinzând o rnână& î, prinse de
.ra3. %u s-a împotrivit& dar nici n-a -ăcut vreun e-ort să se ridice. 'e s,a.
eşti@& se gândi Lituma& aproape amuzat de mior,ăituri,e& gâ,gâitu, şi seria
continuă de si,a.e a,e omu,ui. Şi ce te-am mai speriatM@ î, si,i să se scoa,e şi
nu-i venea să creadă că era aşa de uşor. A.ia ,-a împins către spărtura din z&
că a şi sim3it că se c,atină şi cade. De data asta s-a ridicat însă singur& -ăcând
un mare e-ort şi sprijinindu-se de un .utoi cu u,ei.
"şti .o,navK între.ă sergentu,. De-a.ia mergi& -rumosu,e. Dracu ştie de
unde o 4 putut apărea un asemenea maimu3oi ca tine.
Ci târî spre deschizătură& î, o.,igă să se ap,ece şi să se îndrepte spre
stradă& în -a3a ,ui. %egru, emitea în continuare tot -e,u, de sunete& de parcă ar
4 avut o .ucată de 4er în gură şi încerca să-, scuipe. Asta-i& se gândi
sergentu,& e un ne.un.@ 8urni3a încetase& dar acum un vânt puternic şi
şuierător mătura străzi,e şi ur,a în jur& în vreme ce Lituma î, împingea uşor pe
negru& pentru a-i gră.i pasu, spre comisariat. +e su. mantaua groasă& sim3i
că-, cuprinde -rigu,.
+ro.a.i, c-ai înghe3at& jupâne& zise Lituma. *o, puşcă& pe o vreme ca
asta şi ,a o asemenea orăM /are minune dacă n-o să -aci pneurnonieM
%egru,ui îi c,ăn3ăneau din3ii. /ergea cu .ra3e,e încrucişate pe piept sau
-recându-se cu mâini,e ,ui ,ungi şi osoase& când pe o parte când pe a,ta& ca şi
cum -rigu, nu i-ar 4 atacat decât coaste,e. 1r,a& răgea sau croncănea& dar
acum numai pentru sine& şi schim.a doci, direc3ia pe unde îi arăta sergentu,.
%-au întâ,nit pe străzi nici maşini& nici câini& nici .e3ivani. 'ând au ajuns ,a
comisariat ,umini,e de ,a -erestre& cu stră,ucirea ,or u,eioasă& ,-au .ucurat pe
Lituma ca pe un nau-ragiat care vede 3ărmu,& sunetu, aspru a, c,opotu,ui de ,a
.iserica %uestra Senora de, 'armen de ,a Legua .ătea ora două.
'ând ,-a văzut pe sergent apărând înso3it de negru, dez.răcat& ,ui Eaime
'oncha& tânăru, şi spi,cuitu, ,ocotenent& nu i-a căzut !a3ohd Dona,d din mână
era a, patru,ea pe care î, citea în acea noapte& p,us trei Supermani şi doi
/andra<i& dar gura i s-a deschis atât de tare& încât era cât pe aci să-şi dis,oce
mandi.u,a. Eandarmii 'amacho şi Areva,o& care jucau o partidă de dame& au
deschis şi ei ,arg ochii.
De unde-ai scos sperietoarea astaK zise într-un târziu ,ocotenentu,.
" om& anima, sau ,ucmK între.ă /anzanita Areva,o& ridicându-se în
picioare şi mirosindu-, pe negru. Acesta& de când intrase în comisariat&
amu3ise şi& cu o 4gură îngrozita& privea în toate păr3i,e& ca şi cum ar 4 văzut
pentru prima dată îh via3a ,ui ,umină e,ectrică& maşini de scris şi jandarmi.
Văzându-, însă pe /anzanita că se apropie de e,& a scos iarăşi un ur,et
în4orător Lituma a o.servat că ,ocotenentu, 'oncha& surprins& era gata să
cadă cu scaun cu tot şi că /ocos 'amacho a împrăştiat piese,e jocu,ui de
darne şi a încercat să se întoarcă în stradă. Sergentu, ,-a oprit cu mâna şi ,-a
zgâ,3âit uşor6 'a,m& drăgă,aşu,e& r5u te speriaM@
L-am găsit în depozitu, nou de ,a docuri& domnu,e ,ocotenent& zise. A
intrat spărgând perete,e. (ac proces-ver.a, pentru -urt& încă,care a
proprietă3ii private& conduită imora,ă sau pentru toate trei ,ao,a,tăK
%egru, s-a ghemuit încă o dată& m vreme ce ,ocotenentu,& 'amacho şi
Areva,o î, cercetau cu privirea din cap până ,a picioare.
'icatrice,e astea nu sunt de vărsat& domnu,e ,ocotenent& spuse
/anzanita& sernna,ând incizii,e de pe -a3ă şi de pe trup. Sunt -ăcute cu cu3itu,&
deşi nu-3i vine să crezi.
"ste ce, mai s,a. om pe care ,-am văzut vreodată& zise /ocos& privind
oase,e negru,ui go,. Şi ce, mai urât.
Doamne& şi ce câr,ion3i areM Şi ce mai ,a.eM
+oto,eşte-ne curiozitatea& spuse ,ocotenentu,. +ovesteşte-ne via3a ta&
negru,e.
Sergentu, Lituma îşi scosese chipiu, şi-şi descheiase mantaua. Aşezat ,a
inaşina de scris& se puse să redacteze procesu,-ver.a,. De aici& strigă6 %u ştie
să vor.ească& domnu,e ,ocotenent. Scoate nişte sunete de neîn3e,es.
"şti dintre cei ce -ac pe ne.uniiK se interesă ,ocotenentu,. Sântern prea
.ătrâni să ne duci cu preşu,. Spune-ne cine eşti& de unde vii& cine-i mamă-ta.
Sau î3i redăm graiu, cu câteva scatoa,ce& adăugă /anzanita. B să cân3i
ca un canar& cioroiu,eM
Dacă dungi,e astea sunt de cu3it& pro.a.i, că a primit o groază de
,ovituri& se minună /ocos& privind încă o dată incizii,e cârc .răzdau trupu,
negru,ui. Dar cum e posi.i, ca cineva să 4e însemnat în ha,u, ăstaK
/oare de -rig& zise /anzanita.Mi c,ăn3ăne din3ii ca nişte zaruri.
/ăse,e,e& î, corectă /ocos& cercetându-, de aproape& ca pe o -urnică. %u
vezi că n-are decât un dinte& 4,deşu, ăsta de e,e-antK +tiu& ce individM (arcă-i
un coşmar.
'red că-i un 3icnit& spuse Lituma& -ără a se opri din scris. Să um.,i aşa&
pe -rigu, ăsta& nu-i o -aptă de om zdravăn ,a minte7 nu& donmu,e ,ocotenentK
Dar imediat& un moment de con-uzie î, -ăcu să ridice privirea6 pe
neaşteptate& negru,& e,ectrizat parcă de ceva anume& î, împinsese pe
,ocotenent şi trecea acum ca o săgeată printre 'amacho şi Areva,o. Dar nu
spre stradă& ci către masa unde erau dame,e= Liturna ,-a văzut năpustindu-se
,a un sandviş deja mâncat pe jumătate& pe care ,-a .ăgat în gură şi ,-a înghi3it
dintr-o singură mişcare& anevoioasă şi anima,ică. 'ând Areva,o şi 'amacho s-
au dus ,ângă e, şi i-au scăpat câteva pa,me7 negru,& cu aceeaşi ,ăcomie&
înghi3ea resturi,e dintr-un a,t sandviş.
%u-, ca-ti3i& .ăie3i& spuse sergentu,. /ai .ine po-ti3i-, ,a o ca-ea& 43i
mi,oşi.
Asta nu-i societate 4,antropică& zise ,ocotenentu,.
%u ştiu ce dracu o să mă -ac cu tipu, ăsta pe capu, meu.
Se uită ,a negru& care& după ce înghi3ise sandvişuri,e& primise nişte
co,tucuri de ,a /ocos şi /anzanita& -ără a-şi schim.a e2presia& şi apoi se
trânti pe jos& gâ4ind uşor.
Locotenentu,& cuprins de mi,ă& mormăi6 8ine& da3i-i un pic de ca-ea şi
duce3i-, pe urmă ,a răcoare.
/ocos i-a întins o ceaşcă pc jumătate p,ină cu ca-ea din termos. %egru,
a .ăut-o încet& închizând ochii& şi când a terminat& a ,ins pere3ii de a,uminiu ai
ceştii& în căutarea u,time,or picături& până i-a -ăcut să stră,ucească. Se ,ăsă
dus în ce,u,ă în ,inişte.
Lituma reciti procesu,-ver.a,6 tentativă de -urt& vio,are a proprietă3ii
private& conduită imora,ăLocotenentu, Eaime 'oncha se aşezase din nou ,a
.irou& iar privirea ,ui rătăcea în go,6 Ştiu& acum ştiu cu cine seamănă& zâm.i e,
-eridt& arătându-i ,ui Lituma teancu, de reviste mu,tico,ore. 'u negrii din
povestiri,e cu Aarzan& cu ăia din A-rica.
'amacho şi Areva,o îşi re,uaseră partida de dame.
Lituma şi-a pus chipiu, şi şi-a încheiat nasturii de ,a manta. 'ând ieşea&
auzi z.ierete,e .or-aşu,ui& care tocmai se trezise şi protesta din pricina
tovarăşu,ui de ce,u,ă.
Ajutor& sa,va3i-măM csta o să mă vio,ezeM
Aaci sau o să te vio,ăm chiar noi& î, avertiză ,ocotenentu,. Lasă-mă să-mi
citesc istorioare,e m ,inişte.
Ajuns în stradă& Lituma iz.uti să vadă că negru, se întinsese pe jos7
indi-erent ,a strigăteie pungaşu,ui& o corcitură negro-indiană& s,a.& care nu-şi
mai revenea din spaimă. Să te sco,i din somn şi să te pomeneşti cu o
asemenea arătare@& râdea Lituma& în-runtând iarăşi cu statura ,ui
impunătoare pâc,a& vântu, şi întunericu, nop3ii.
'u mâini,e în .uzunare& cu revere,e de ,a manta ridicate& cu capu, în
jos& îşi continuă rondu, -ără să se gră.ească.
S-a dus mai întâi pe strada şancru,ui& unde ,-a găsit pe 'hoc,o !oman
sprijinit în coate de tejgheaua de ,a IappG Land& amuzându-se ,a g,ume,e ,ui
+a,oma de, L,anto& un .oşorog pederast cu păru, cănit şi cu din3i -a,şi& care
-ăcea pe .armanu,. 'onsemnă în procesu,-ver.a, că jandarmu, !oman
prezenta semne că a ingerat .ăuturi a,coo,ice în timpu, servidu,ui@& deşi ştia
prea .ine că ,ocotenentu, 'oncha& .ăr.at p,in de în3e,egere pentru
s,ă.iciuni,e proprii sau a,e a,tora& se va -ace că nu vede.
Se îndepărtă de mare şi urcă apoi pe .u,evardu, Săenz +ena& mai mort
,a acea oră decât un cimitir= avu pri,eju, să noteze şi un succes ,a întâ,nirea
cu Iurn.erto Huispe& care avea în răspunderea sa sectoru, /ercado.
+răvă,ioare,e din pia3ă erau închise& vaga.onzii erau mai pu3ini ,a număr dedt
în a,te rânduri6 se -ăcuseră ghem şi dormeau pe saci sau ziare înt-inse pe su.
scări ori camioane. După mai mu,te oco,uri tnuti,e şi avertismente cu 0uieru,&
ca semna, de recunoaştere& dădu de Huispe ,a răscrucea dintre străzi,e 'o,on
şi 'ochrane& ajutându-, pe un ta2imetrist căruia& cu câteva c,ipe în urmă&
nişte .andi3i îi spărseseră capu, ca să-, je-uiască. L-au dus ,a o c,inică pentru
a primi îngrijiri. După aceea au ,uat dte o cior.ă de cap de peşte ,a prima
prăvă,ie care s-a deschis& cea a doannnei *ua,.erta& vânzătoare de peşte
proaspăt.
B patru,S auto î, cu,ese pe Lituma de pe .u,evardu, Săenz +ena şi î,
duse o .ucată de drum& până ,a -ortărea3a !ea, (e,ipe& ,ângă a,e cărei ziduri
-ăcea de gardă /anitas !odri[uez& .enjaminu, comisariatu,ui ,or de
jandarmerie.
C, surprinse judnd şotron& smgure,& în întuneric. (oarte serios& sărea
dintr-o căsu3ă într-a,ta& dnd pe un pidor& dnd pe amândouă= văzându-, pe
sergent7 ,uă pozi3ie de drep3i6 "2erd3iu, mă ajută să mă mai încă,zesc& îi
spuse& arătând spre desenu, -ăcut cu cretă pe trotuar.F Dumneavoastră nu
juca3i şotron în copi,ărie& domnu,e sergentK
/ai degra.ă mă jucam cu s-âr,eaza şi era o îndntare să ,ansez zmeie& îi
răspunse Lituma.
/anitas !odri[uez îi re,ată un incident care& spunea e,& îi învese,ise
garda. Stră.ătea strada +az Şo,dan& către miezu, nop3ii& dnd a zărit un individ
că3ărându-se pe o -ereastră. L-a somat cu revo,veru, în inână& însă tipu, a
Coceput să p,ângă& jurându-se că nu-i .or-aş& d un so3 căruia nevasta îi cerea
să intre aşa& în întuneric& pe -ereastră.
Şi de ce nu pe uşă& ca toată ,umeaK (iindcă-i cam într-o ureche& se
tânguia .ăr.atu,. închipui3i-vă& dacă mă vede intrând ca un ho3& devine mai
drăgăstoasă. A,teori mă pune să o sperii cu cu3itu, sau chiar să mă deghizez
în drac. Şi dacă nu-i -ac pe p,ac& nu-mi dă nid măcar un sărut& domnu,e
jandarm.@
Qi-a văzut -a3a de puştan şi şi-a .ătut joc de tine zdravăn& zâm.i
Lituma.
csta-i adevăru, go,-go,u3& insistă /anitas. Am sunat ,a uşă& iar nevasta&
o negro-indiancă -oarte în4ptă& mi-a spus că-i adevărat& ce& oare ea şi
.ăr.atu, ei n-aveau dreptu, să se joace de-a ho3iiK 'âte nu se văd în meseria
asta& nu-i aşa7 domnu,e sergentK
Aşa-i .ăiete& consim3i Lituma& cu gându, ,a negru.
Şi totuşi cu o asemenea -emeie nirneni nu s-ar p,ictisi vreodată&
domnu,e sergent& zise /anitas& sugându-şi .uze,e.
L-a înso3it pe Lituma până în .u,evardu, 8uenos Aires& unde s-au
despăr3it. înaintând spre hotaru, cu cartieru, 8e,,avista strada Vigi,& pia3a
*uardia 'ha,aca& pe un traseu ,ung& unde de o.icei începeau să-, prindă
somnu, şi o.osea,a& sergentu, îşi aduse aminte de negru. B 4 -ugit de ,a
ospiciuK Dar spita,u, Larco Ierrera era prea departe şi ar 4 -ost văzut şi
arestat de vreun jandarm sau patru,ă auto. Şi cicatrice,eK #-or 4 -ost -ăcute cu
cu3itu,K +e nai.a& dar asta doare& nu g,urnă& e ca şi când ai arde ,a -oc mic.
Să-i -aci cuiva rană după rană până-i pictezi -a3a cu dungi& asta da&
întâmp,areM Şi dacă totuşi aşa s-a născutK "ra încă întuneric .eznă& dar se
sim3eau deja seinne,e dimine3ii6 automo.i,e& câte un carmon& si,uete
matina,e. Sergentu, se între.ă6 Şi pe tine& care ai văzut atâ3ia indivizi ciuda3i&
de ce te -rământă negru, dez.răcatK@
Dădu din umeri6 din simp,ă curiozitate7 un mod de a ocupa mintea cu
ceva în timpu, rondu,ui.
%-a întâmpinat nici o di4cu,tate să dea de $ărate& un jandarm cu care
,ucrase în AGacucho î, găsi cu procesu,-ver.a, gata sernnat6 doar un accident
-ără răni3i& nimic important. Lituma îi povesti întâmp,area cu negru,& iar ,ui
$ărate singuru, ,ucru care i-a p,ăcut a -ost episodu, cu sandvişuri,e. "ra un
pasionat 4,ate,ist şi mergând a,ături de sergent câteva sute de metri& începu
să-i spună că în acea diminea3ă o.3inuse nişte mărci poşta,e triunghiu,are din
"tiopia& cu ,ei şi vipere& în verde& roşu şi a,.astru& care erau e2trem de rare şi
pe care ,e schim.ase cu nişte tim.re argentiniene -ără nici o va,oare.
Dar despre care se crede& desigur& că va,orează -oarte mu,t& î,
întrerupse Lituma.
/ania ,ui $ărate& pe care a,teori o suporta cu .ună dispozi3ie& î, scoase
acum din sărite şi se .ucură că se despart. +e cer se insinua o stră,ucire
a,.ăstruie& iar din .eznă se iveau& spectra,e& cenuşii& ruginite şi p,ine de ,ume&
c,ădiri,e din 'a,,ao. *onind& sergentu, număra metrii care mai tre.uiau
parcurşi pentru a ajunge ,a comisariat. Dar de astă dată& îşi mărturisi& gra.a
,ui nu se datora atât o.ose,ii de peste noapte şi drumu,ui& cât dorin3ei de a-,
revedea pe negru. #3i vine să crezi că totu, a -ost un vis şi că .ăr.atu, cu cute
pe pie,e nu e2istă& Lituma.@
Dar e2ista& era aco,o& dormind pe jos în ce,u,ă& răsucit ca un nod. în
ce,ă,a,t capă- ho3u, de .uzunare căzuse răpus de somn& păstrând încă pe -a3ă
o e2presie de spaimă. Şi cei,a,3i dormeau6 ,ocotenentu, 'oncha& cu -a3a pe un
teanc de reviste umoristice& iar 'amacho şi Areva,o& umăr ,a umăr& pe
.ancheta de ,a intrare. Lituma ,-a contemp,at înde,ung pe negru6 oase,e ,ui
ieşite în a-ară& păru, câr,ion3at& .otu, enorm& dinte,e or-an& mu,3imea de
cicatrice& 4orii care îi stră.ăteau trupu,. Se gândea6 Dar de unde ai mai ieşit
şi tu& măi corcitu,eK@ Cntr-un târziu& înmână procesu,-ver.a, ,ocotenentu,ui&
care a deschis nişte ochi um0a3i şi înroşi3i6 *ata şi cu necazu, ăsta& i-a spus&
cu o voce du,ce.
B zi de serviciu mai pu3in& Lituma.
Dar şi o zi de via3ă mai pu3in@& se gândi sergentti,.
S-au despăr3it ,ovindu-şi putemic că,câie,e.
"ra ora şase diminea3a şi acum era şi e, ,i.er. S-a dus& ca de o.icei& în
/ercado& ,a dona *ua,.erta& să mănânce o supă ca,dă& nişte pateuri cu came&
-aso,e cu orez şi o prăjitură cu ,apte& şi apoi acasă& în odăi3a unde ,ocuia& pe
strada 'o,on. Somnu, întârzia să vină şi când ,-a cuprins& a început imediat
să-, viseze pe negru. î, vedea înconjurat de ,ei şi vipere roşii& verzi şi a,.astre&
în inima A.isiniei& cu coşuri de peşte& .urdu-uri cu apă şi o nuie,uşă de
îm.,ânzitor de 4are. Să,.ăticiuni,e dansau în ritrnu, .e3işoru,ui său& iar o
mu,3ime de oameni că3ăra3i pe ,iane& trunchiuri şi crengi învese,ite de cântu,
păsăre,e,or şi scheunatu, maimu3e,or& î, ap,audau ne.uneşte. însă negru,7 în
,oc să -acă reveren3e pu.,icu,ui& a îngenuncheat& a întins mâini,e într-un gest
rugător& ochii i s-au umezit& mare,e .ot s-a deschis şi& îndurerat7 năva,nic&
tumu,tuos& a început să dea drumu, şuvoiu,ui său ininte,igi.i,7 muzicii sa,e
a.surde.
Lituma s-a trezit după-amiaza pe ,a trei& prost dispus şi -oarte o.osit& cu
toate că dormise şapte ore. L-or 4 dus deja ,a Lima@& se gândi. în timp ce se
spă,a pe -a3ă ca pisica şi se îm.răca& îşi imagina itineraru, negru,ui6 ,-o 4 ,uat
patru,a auto de ,a ora nouă& i-or 4 dat o zdrean3ă să se acopere& ,-au predat ,a
+re-ectură& i-au deschis dosar şi ,-au trimis ,a temni3a ce,or nejudeca3i încă.
Aco,o o 4 acum& în acea grotă întunecoasă şi prin3re vaga.onzii& .or-aşii&
tâ,harii şi scanda,agiii prinşi în u,time,e douăzeci şi patru de ore& tremurând
de -rig şi ,ihnit de -oame& scărpinându-se de păduchi.
"ra o zi mohorâtă şi umedă= oamenii se mişcau prin pâc,ă ca peştii într-
o apă tu,.ure7 iar Lituma& tot pe gânduri& se duse încet-încet până ,a doamna
*ua,.erta să ia o gustare6 pâine cu caş proaspăt şi o ca-ea.
Ae văd cam a.ătut& Lituma& i-a zis doainna *ua,.erta& o .ătrână care
cunoştea via3a. +ro.,eme .ăneşti sau de amorK
/ă tot gândesc ,a unu, cu pie,ea cutată& pe care ,-am găsit azi-noapte&
spuse sergentu,& încercând ca-eaua cu vâr-u, ,im.ii. Se .ăgase într-o magazie
din docuri.
Şi ce-i ciudat în astaK între.ă dona *ua,.erta.
"ra go,& p,in de cicatrice& cu păru, ca un desiş şi nu ştie să vor.ească& îi
e2p,ică Lituma. De unde poate veni un tip ca ăstaK
Din in-em& râse .ătrânica& în timp ce primea .anii de ,a sergent.
Littiira merse apoi în +ia3a *rau să se întâ,nească cu +edra,.es& un
capora, din marină. Se cunoscuseră cu ani în urmă& pe când sergentu, era
doar jandarrn& iar +edra,.es simp,u marinar şi s,ujeau în +işco. Soarta i-a
despăr3it apoi pentru circa zece ani& însă de vreo doi i-a adunat din nou
,ao,a,tă. îşi petreceau zi,e,e ,i.ere împreună& iar Lituma se sim3ea ,a -ami,ia
+edra,.es ca acasă. S-au dus ,a La +unta& c,u.u, capora,i,or şi a, marinari,or&
să .ea o .ere şi să joace .i,iard. +rimu, ,ucru pe care ,-a -ăcut sergentu, a -ost
să-i re,ateze povestea cu negru,. +edra,.es a găsit imediat o e2p,ica3ie6 "
vreun să,.atic din A-rica venit ca agent pe vreun vapor oarecare. A -ăcut
drumu, ascuns şi o dată ajuns ,a 'a,,ao& s-a aruncat noaptea în apă şi a intrat
în +eru i,ega,.
Lui Lituma i s-a părut că începea să răsară soare,e6 totu, devenea dintr-
o dată -oarte c,ar.
Ai dreptate& aşa-i& spuse& p,escăind şi ap,audând. A venit din A-rica.
',ar& asta-iM ,ar aici& în 'a,,ao& ,-au de.arcat dintr-un motiv anume. 'a să nu
p,ătească& poate& 4indcă au dat de e, în ca,ă& să scape de e,.
%u ,-au predat autorită3i,or pentru că ştiau că nu va 4 acceptat&
comp,etă +edra,.es povestea. A -ost de.arcat cu de-a si,a6 descurcă-te
singur& să,.aticu,eM
Sau e posi.i, ca negru, să nu ai.ă ha.ar de ,ocu, unde se a0ă& zise
Lituma. ,ar sunete,e a,ea zgomotoase nu sunt de om ne.un& ci de să,.atic
sau aşa-i ,im.a ,ui.
" ca şi cum te-ai urca într-un avion şi ai de.arca pe /arte& -ră3ioare& î,
ajută +edra,.es.
'e inte,igen3i suntem7 zise Lituma. Am descoperit întreaga via3ă a
negru,ui.
'ât de inte,igent sunt eu& vrei să spui& protestă +edra,.es. Şi acum ce
se va întâmp,a cu pocitaniaK
Lituma se gândi6 'ine ştieM@ Au jucat şase partide de .i,iard& din care
sergentu, a câştigat patru& aşa că +edra,.es a p,ătit .erea. Au pornit-o apoi
spre strada 'hanchamaGo& unde ,ocuia +edra,.es& într-o căsu3ă cu gratii ,a
-erestre. Domiti,a& nevasta ,ui +edra,.es& tocmai terminase cu masa copii,or şi
îndată ce i-a văzut apărând& ,-a cu,cat pe ce, mai mic şi a porundt ce,or,a,3i
doi să nu se arate nici măcar în uşă. Şi-a aranjat pu3in păru,& i-a îm.ră3işat
apoi pe 4ecare dintre copii şi au p,ecat. Au intrat ,a cinematogra-u, +orteno&
de pe Săenz +ena& să vadă un 4,m ita,ienesc. Lui Lituma şi +edra,.es nu ,e-a
p,ăcut& însă ea a spus că o să-, mai vadă o dată. Au rners în strada
'hanchamaGo pruncii adormiseră to3i şi Domiti,a ,e-a dat să mănânce nişte
o,,u[uitos cu pastramă ca,dă. 'ând Lituma şi-a ,uat rămas .un de ,a ei& era
zece şi jumătate. A sosit ,a 'omisariatu, patru ,a ora ,a care îşi începea
serviciu,6 unsprezece 42M
Locotenentu, Eaime 'oncha nu i-a îngăduit nici ce, mai mic răgaz= ,-a
,uat deoparte şi i-a dat repede instruc3iuni,e& în câteva -raze aspre care ,-au
dezgustat pe Liturna şi i-au ,ăsat un 3iuit în urechi.
Superiorii ştiu ce -ac& îi ridică mora,u, ,ocotenentu,& ,ovindu-, uşor cu
pa,ma. Şi au motive,e ,or& care tre.uie în3e,ese. Superiorii nu greşesc
niciodată& nu-i aşa LitumaK
Sigur că nu& mormăi sergentu,.
/anzanita şi /ocos se -ăceau că au trea.ă. 'u coada ochiu,ui& Lituma
vedea că unu, dintre ei contro,a acte,e de tranzit de parcă ar 4 -ost nişte
-otogra4i cu -emei goa,e& iar ce,ă,a,t -ăcea ordine în hârtii,e de pe .irou& apoi
,e împrăştia şi iar ,e aranja.
+ot să vă între. ceva& domnu,e,ocotenentK spuse Lituma.
+o3i& zise ,ocotenentu,. %u ştiu însă dacă eu voi putea să-3i răspund.
De ce superiorii m-au a,es pe mine pentru trea.a astaK
Asta 3i-o pot spune& zise ,ocotenentu,. Din două motive. +entru că tu ,-ai
capturat şi drept este să termine g,uma ce, care a început-o. Şi a, doi,ea6
deoarece eşti ce, mai .un jandarm din comisariat şi poate chiar şi din 'a,,ao.
'e onoare mi se -ace& murmură Lituma& -ără să se .ucure câtuşi de
pu3in.
Superiorii ştiu -oarte .ine că e vor.a de un ,ucru cât se poate de di4ci,
şi de aceea 3i ,-au încredin3at& spuse ,ocotenentu,. Ar tre.ui să 4i mândru că
te-au a,es dintre sute,e de jandarmi care sunt în Lima.
+o-tim& asta înseamnă că pe deasupra mai tre.uie acurn să şi
mu,3umesc& dădu din cap Lituma& uimit.
!e0ectă o c,ipă& apoi& încet& adăugă6 Are.uie chiar acumK
#mediat& zise ,ocotenentu,& încercând să pară jovia,.
%u ,ăsa pe mâine ce po3i -ace azi.
Lituma se gândi6 Acum ai a0at de ce nu-3i mai ieşea din dov,eac chipu,
negru,uiM@
Vrei să iei cu tine pe vreunu, dintre ăştia& să-3i dea o mână de ajutorK
auzi e, vocea ,ocotenentu,ui.
Lituma sim3i că Areva,o şi 'amacho au rămas stană de piatră. B ,inişte
po,ară s-a aştemut în comisariat& în vreme ce sergentu, îi cerceta pe cei doi
jandarmi şi ză.ovea cu a,egerea& în mod inten3ionat& ca să-i -acă să treacă
prin c,ipe gre,e. /anzanita rămăsese cu un teanc de hârtii 0uturând între
degete& iar /ocos cu -a3a în-undată în .irou.
+e ăsta& zise Lituma& indicându-, pe Areva,o. Sim3i cum 'hamacho
respira uşurat& din adâncuri& iar în ochii ,ui /ocos zări răsărind toată ura din
,ume împotriva ,ui şi în3e,ese că acesta pomenea ceva de mamă.
Sunt gripat şi tocmai voiam să vă cer să mă scuti3i să ies în noaptea
asta& domnu,e ,ocotenent& se .â,.âi Areva,o& ,uând o 4gură de im.eci,.
Las-o moartă şi um0ă-3i mantaua& i-o reteză Lituma& trecând pe ,ângă e,
-ără să-, privească. +,ecăm îndată.
Se duse ,a ce,u,ă şi o deschise. Se uită ,a negru& pentru prima oară în
acea zi. ## îm.răcaseră cu nişte panta,oni zdren3ăroşi& care a.ia îi ajungeau
până ,a genunchi= pieptu, şi spate,e îi erau acoperite de un sac de hama,& cu
o gaură pentru cap. "ra descu,3 şi ,iniştit= î, privi pe Lituma în ochi& -ără
.ucurie& -ără teamă. Aşezat pe jos& mesteca ceva= în ,oc de cătuşe& avea ,a
încheietura mâini,or o s-oarp su4cient de ,ungă ca să se poată scărpina sau
rnânca. Sergentu, îi -ăcu semn să se scoa,e m picioare& dar negru, nu păru că
în3e,ege. Lituma s-a apropiat de e,& ,-a ,uat de .ra3& iar omu, s-a ridicat doci,.
/ergea în -a3a ,ui& cu aceeaşi indi-eren3ă cu care î, prirnise. /anzanita
Areva,o era gata îm.răcat cu rnantaua şi cu -u,aru, în-ăşurat în juru, gâtu,ui.
Locotenentu, 'oncha nu i-a mai privit ,a p,ecare= sta cu -a3a îngropată în
ră3oiu, Dona,d 9dar nu-şi dă seama că-, 3ine invers@& se gândi Lituma:. în
schim. 'amacho ,e-a trimis un zâm.et de condo,ean3e.
Cn stradă& sergentu, se aşeză înspre .ordură& ,ăsându-, pe Areva,o
înspre perete. %egru, mergea între cei doi& cu pasu, ,ui mare& indi-erent ,a
toate şi mestecând întruna.
De două ore mestecă ,a .ucata aia de pâine& spuse Areva,o. în seara
asta& când ,-au adus înapoi de ,a Lima& i-am dat din cămară toată pâinea= tare
ca piatra. Şi a mâncat-o pe toată. /estecând ca o moară. #-e o -oame
cump,ită& nuK
/ai întâi datoria şi după aia sentimente,e@& se gândea Lituma. Sta.i,i
itineraru,6 urcă pe strada 'ar,os 'oncha până ,a 'ontraamira, /ora& după
aceea co.oară .u,evardu, până ,a a,.ia !âmacu,ui şi apoi în jos pe 4ru, râu,ui&
până ,a 3ărmu, mării. 'a,cu,ă6 trei s-erturi de oră& ce, mu,t un ceas.
Dumneavostră sunte3i de vină& domnu,e sergent& rnorinăia Areva,o.
'ine v-a zis să-, captura3iK 'ând v-a3i dat seama că nu-i ho3& tre.uia să-, ,ăsa3i
în p,ata Domnu,ui. 1ite în ce .e,ea ne-a3i .ăgat. Şi acuma& spune3i-mi&
dumneavoastră crede3i ceea ce gândesc superioriiK 'ă avenit ascuns într-un
vaporK
#deea asta i-a trecut şi ,ui +edra,.es prin minte& spuse Lituma. +oate că
da. Ast-e,& cum dracu î3i e2p,ici -aptu, că un individ cu o asemenea în-ă3işare&
cu păru, asta& cu ast-e, de dungi şi pe deasupra şi go, şi care vor.eşte de
parcă ar scheuna& apare ca din senin în portu, 'a,,aoK 'eea ce spun ei tre.uie
să 4e adevărat.
+e strada cu-undata în întuneric răsunau doar ce,e două perechi de
cizme a,e jandarAni,or= picioare,e descu,3e a,e negru,ui nu -ăceau nici un -e,
de zgomot.
Dacă ar 4 după mine& ,-aş ,ăsa ,a răcoare& începu iarăşi Areva,o. +entru
că un să,.atic din A-rica nu are nici o vină că-i un să,.atic din A-rica& domnu,e
sergent.
Aocmai de aceea nu mai poate rămâne în temni3ă& murmură Lituma. L-
ai auzit pe ,ocotenent= închisoarea este pentru ho3i& asasini şi tâ,hari. +e
socotea,a cui să-, 3ină statu, în ternni3ăK
Are.uia atunci să-, trimită înapoi în 3ara ,ui de .aştină& .om.ăni
Areva,o.
Şi cum nai.a să veri4ci care-i este 3araK ridică vocea Lituma. Ai auzit
ce-a zis ,ocotenentu,. Superiorii au încercat să vor.ească cu e, în toate ,im.i,e
,umii6 eng,eză& -ranceză şi chiar ita,iană. %u vor.eşte nici o ,im.ă& e un
să,.atic.
S-ar zice că vă pare .ine că& 4ind un să,.atic& tre.uiFe să-i tragem un
g,onte& .om.ăni iarăşi /anzanita Areva,o.
%u şpun că-mi pare .ine& murmură Lituma. Dar repetând ceea ce zice
,ocotenentu, spun de -apt ceea ce sus3in superiorii. %u 4 tâmpitM
Au pătruns pe .u,evardu, 'ontraamira, /ora când dopotu, de ,a
%uestra Senora de, 'armen de ,a Legua .ătea miezu, nop3ii6 sunetu, i s-a
părut ,ui Lituma trist.
+rivea înainte stăruitor& dar din când în când7 împotriva voin3ei sa,e& îşi
întorcea -a3a spre stânga şi arunca o privire către negru. Arecând prin dreptu,
conu,ui s,a. de ,umină a, vreunui -e,inar& î, zarca pentru o dipă& mereu ,a -e,6
mişcându-şi mandi.u,e,e cu seriozitate şi mergând în ritm cu ei& -ără a da nici
ce, mai mic semn de ne,irdşte.
Singuru, ,ucru care pare să-, intereseze pe ,ume este să mestece@& se
gândi Lituma. ,ar după o c,ipă6 " un condamnat ,a moarte care nu ştie că-i un
să,.atic.@ în acest timp î, auzi pe /anzanita6 Şi& în s-ârşit& de ce superiorii nu-,
,asă să se topească pe undeva pe aici şi să se aranjeze şi e, cum poateK
.odogăni& supărat. Să mai 4e un vaga.ond& printre cei rnu,3i care sunt
în Lima. 1nu, în p,ns sau în mtnus& ce mai conteazăKM
L-ai auzit pe ,ocotenent& răspunse Lituma. Eandarmeria nu poate închide
ochii în -a3a de,ictu,ui. ,ar ăsta& ,ăsat ,i.er în pia3ă& n-are a,tă ca,e dedt să
-ure. Sau să moară ca un câine. De -apt& îi -acem o -avoare. B împuşcătură
durează o secundă. Şi e pre-era.i, aşa& decât să moară încetu, cu încetu, de
-oame& de -rig& de singurătate şi de triste3e.
Dar Lituma sim3ea acum că g,asu, nu-i mai era convingător şi avea
senza3ia că& auzindu-se& ascu,tă în rea,itate pe a,tcineva.
rice-ar 4& ,ăsa3i-mă să vă mai spun un ,ucru& î, auzi e, pe /anzanita
protestând. încurcătura asta nu-mi p,ace de,oc şi nu mi-a3i -ăcut nici o
-avoare a,egându-mă.
Şi crezi că mie-mi p,aceK murmură Lituma. ,ar m.ie mi-au -ăcut oare
superiorii vreo -avoare a,egându-măK
Au trecut prin -a3a Arsena,u,ui %ava,& unde suna o sirenă şi traversând
maidanu, din dreptu, .araju,ui secat& a ieşit din întuneric un câine care i-a
,ătrat. /ergeau în tăcere& auzind cizme,e ,ovindu-se de trotuar şi zgomotu,
apropiat a, mării şi sim3ind în nări aeru, umed şi sărat.
+e terenu, ăsta se aciuaseră anu, trecut nişte 3igani& spuse /anzanita&
pe neaşteptate& cu o voce de om istovit.
Au ridicat câteva corturi şi au dat un spectaco, de circ. 'iteau norocu, şi
-ăceau -armece. Dar primaru, ne-a pus să-i a,ungăm& pentru că nu aveau
autoriza3ia municipa,ită3ii.
Lituma nu răspunse. Dintr-o dată& î, apucă ciuda& nu din pricina
negru,ui& ci din cauza ,ui /anzanita şi a 3igani,or.
Şi-o să-, ,ăsăm întins aici pe p,ajă& să-, dugti,ească pe,icaniiK între.ă
/anzanita& gata să p,ângă.
B să-, ,ăsăm pe grămezi,e de gunoi& ca să-, găsească şo-erii de ,a
sa,u.ritate& să-, ducă ,a morgă şi să-, dăruiască (acu,tăNii de /edidnă& ca
studen3ii să-i -acă autopsia& se .urzu,ui Lituma. Ai auzitF-oarte .ine
instruc3iuni,e& nu mă mai pune să ti ,e repet.
Le-am auzit& dar nu mă împac cu gându, că tre.uie să-, omorâm& aşa&
pe -rigu, ăsta& spuse /anzanita& după câteva minute. Şi nici dumneavoastră&
cu toate că vă strădui3i. îmi dau seama după voce că nu sunte3i de acord cu
acest ordin.
Datoria noastră nu este să 4m de acord cu ordinu,& ci să-, e2ecutăm&
spuse cu o voce s,a.ă sergentu,. Şi& după o pauză& continuă şi mai încet6
Aotuşi& ai dreptate.
%ici eu nu sunt de acord. /ă supun pentru că tre.uie să mă supun.
Cn acea c,ipă se terminau însă şi as-a,tu,& .u,evardu,& -e,inare,e= au
început să meargă prin .eznă& pe pământu, moa,e. #-a învă,uit o dnhoare
putemică& aproape so,idă.
Se a0au ,a gunoaie,e de ,ângă ma,u, !âmacu,ui& -oarte aproape de
mare& în patru,ateru, dintre p,ajă& a,.ia râu,ui şi .u,evard& unde& începând cu
ore,e şase diminea3a& camioane,e gunoieri,or ,ăsau deşeuri,e din 8e,,avista&
+er,a şi 'a,,ao şi unde& cam de ,a acea oră& o droaie de copii& .ăr.a3i& -emei şi
.ătrâni se apucau să scurme grămezi,e mizere& căutând o.iecte de va,oare şi
disputându-şi cu păsări,e de mare& cu vu,turii şi câinii vaga.onzi resturi,e
comesti.i,e rătăcite prin gunoaie. Se găseau -oarte aproape de acest ,oc
pustiu& pe drumu, spre Ventani,,a şi Ancon& unde se înşirau -a.rici,e de -ăină
de peşte din 'a,,ao.
csta-i ce, mai potrivit ,oc& spuse Lituma. Aoate maşini,e gunoieri,or trec
pe aici.
/area vuia puternic. /anzanita se opri& se opri şi negru,. Eandarmii şi-
au aprins ,anterne,e şi scrutau& în ,umina tremurătoare& -a3a .răzdată de
dungi a negru,ui& care mesteca necontenit.
%enorocirea este că nu are re0e2e& nici măcar nu ghiceşte nimic&
murmură Lituma. ricine şi-ar da seama& ,-ar apuca groaza şi ar încerca să
-ugă. /ă sâcâie ca,mu, ,ui& încrederea pe care o are în noi.
Am o idee domnu,e sergent. 9Lui Areva,o îi c,ăn3ăneau din3ii de parcă ,-
ar 4 pătruns geru,.: Să-, ,ăsăm să -ugă. Vom dec,ara că ,-am uds& şi pe urmă
scomim noi ceva ca să e2p,icăm dispari3ia cadavru,ui.
Lituma îşi scoase pisto,u, şi-i trăgea acum piedica.
Cndrăzneşti să-mi propui să nu respect ordinu, superiori,or mei şi& pe
deasupra& să mai şi mintK răsună& p,ină de spaimă& vocea sergentu,ui. 'u
arma în mâna dreaptă& 3intea în tâmp,a negru,ui.
Arecură însă două& trei şi apoi mai mu,te secimde şi tot nu mai trăgea. B
va -ace& totuşiK Va respecta ordinu,K Va răsuna împuşcăturaK Va cădea
misteriosu, imigrant pe grămada de gunoaieK Sau îi va 4 cru3ată via3a şi e, va
-ugi& înne.unit& pe p,aje,e din împrejurimi& în vreme ce sergentu, ireproşa.i,&
acum încurcat şi mâhnit că nu şi-a -ăcut datoria& rămânea aco,o& între
duhoarea grea şi continuu, du-te-vino a, va,uri,or măriiK 'are va 4 s-ârşitu,
acestei tragedii din 'a,,aoK
v Arecerea ,ui Lucho *atica prin Lima a -ost ca,i4cată de +ascua, în
.u,etine,e noastre drept un sp,endid eveniment artistic şi un mare hit a,
radiodi-uziunii na3iona,e@.
+e mine& această g,umă m-a costat o povestire& o cravată şi o cămaşă
aproape nouă şi a însemnat ratarea unei noi întâ,niri cu mătuşa Eu,ia. înainte
de sosirea cântăre3u,ui chi,ian de .o,erouri& am remarcat cum se pro4,au în
ziare -otogra4i,e şi cronici,e e,ogioase 9pu.,icitate nep,ătită& ceea ce -ace
-oarte nru,t@& spunea *enaro-4u,:& însă nu mi-am dat seama cu adevărat de
-aima ,ui decât când am văzut -emeie,e -ăcând coadă pe strada 8e,en& în
aşteptarea unui .i,et în p,us pentru concert. 'um sa,a era mică de circa o
sută de ,ocuri& nu puteau să asiste ,a spectaco, decât câteva dintre e,e. în
seara premierei& înghesuia,a ,a intrarea de ,a +anamericana era atât de mare&
încât eu şi +ascua, a tre.uit să urcăm în mansardă prin c,ădirea a,ăturată&
care împăr3ea terasa cu imo.i,u, nostru. Am pregătit .u,etinu, pentru ora
şapte& dar n-a -ost chip să-, trimitem ,a etaju, a, doi,ea.
+e scări e un .ata,ion de -emei care .,ochează uşa şi ,i-tu,& mi-a spus
+ascua,. Ain încercat să ,e cer voie& dar m-au ,uat drept go,an.
#-am dat te,e-on ,ui *enaro-4u,& care radia de -ericire6 /ai e o oră până
,a concertu, ,ui Lucho şi mu,3imea a şi întrerupt circu,a3ia pe strada 8e,en.
întregu, +eru are radiou, deschis pe postu, +anamericana.
Având în vedere ceea ce se întâmp,a& ,-am între.at dacă sacri4căm
.u,etine,e de ,a ore,e şapte şi opt& dar e, avea o so,u3ie pentru orice şi i-a dat
prin minte să dictăm crainici,or ştiri,e ,a te,e-on. Aşa arn -ăcut= între două
.u,etine& +ascua, ascu,ta vrăjit vocea ,ui Lucho *atica ,a radio& iar eu
reciteam a patra versiune a povestirii despre senatoru,-eunuc& căreia tocmai
îi pusesem şi un tit,u de roman de groază6 (a3a auariata. La nouă 42 ascu,tam
s-ârşitu, programu,ui& g,asu, ,ui /artiFnez /orosini ,uându-şi rămas .un de ,a
Lucho *atica şi ova3ii,e pu.,icu,ui care& de data aceasta& erau rea,e& nu de pe
disc.
$ece secunde mai târziu a sunat te,e-onu, şi am auzit vocea a,armată a
,ui *enaro-4u,6 'o.orâ3i cum o 4& g,uma se îngroaşăM
A -ost un adevărat succes să străpungem zidu, de -emei îngrămădite pe
scară& pe care ,e oprise ,a uşa să,ii de spectaco,e mătăhă,osu, portar Eesusito.
+ascua, striga6 Am.u,an3aM Am.u,an3aM Am venit după un rănitM@
(emei,e& ce,e mai mu,te tinere& ne priveau cu indi-eren3ă şi zâm.eau&
dar nu se îndepărtau şi a tre.uit să ,e împingem. înăuntru& ne-a întâmpinat
un spectaco, tu,.urător6 artistu, ac,amat cerea protec3ia po,i3iei. "ra scund&
,ivid şi p,in de ură -a3ă de admiratoare,e sa,e.
+atronu, progresist se străduia să-, ca,meze& îi spunea că venirea
po,i3iei ar produce o impresie -oarte proastă&
Zmu,3imea aceea de -ete era un omagiu adus ta,entu,ui său. Vedeta nu
se ,ăsa însă convinsă6 Le cunosc eu pe astea& zicea e,& îngrozit şi totodată
-urios. Cncep prin a-3i cere un autogra- şi ajung să te zgârâie& să te muşte.
%oi râdeam& dar rea,itatea i-a con4rmat previziuni,e.
*enaro-4u, a hotărât să aşteptăm o jumătate de oră& crezând că
admiratoare,e& p,ictisite& or să p,ece. La zece şi un s-ert 9eu aveam întâ,nire
cu mătuşa Eu,ia să mergem ,a 4,m:& când noi o.osiserărn aşteptând ca e,e să
o.osească& am căzut de acord să ieşim. *enaro-4u,& +ascua,& Eesusito&
/artânez /orosini şi cu rnine& prinşi de mâini& am -onnat un cerc şi am pus în
mij,oc vedeta& a cărei pa,oare s-a accentuat până ,a a,.& de îndată ce am
deschis uşa. Am putut co.orî prime,e trepte -ără mare di4cu,tate& dând cu
genunchiu,& cu capu, şi cu pieptu, în 0uviu, -emmin& care& deocamdată& se
mu,3umea să ap,aude& să suspine şi să întindă mâini,e ca să-şi atingă ido,u,
care& a,. ca varu,& surâdea şi şoptea printre din3i6 (ra3i,or& ave3i grijă să nu
da3i drumu, ,a mâini@& însă curând a tre.uit să în-runtăm o agresiune în toată
regu,a. %e apucau de îm.răcăminte& ne strângeau şi& sco3ând răcnete&
întindeau mâmi,e pentru a smu,ge .ucă3i din cămaşa şi costumu, ido,u,ui.
'ând& după zece minute de su-ocare şi ghionturi& am ajuns ,a coridoru, de ,a
ieşire şi am crezut că am scăpat& am avut însă o ha,ucina3ie6 micu3u, cântăre3
de .o,erouri era înş-ăcat de admiratoare& care î, striveau su. ochii noştri. %u
s-a întâmp,at aşa ceva& dar când ,-am .ăgat în maşina ,ui *enaro-tată,& care
aştepta ,a vo,an de peste o oră şi jumătate& Lucho *atica şi garda ,ui de o3e,
erau converti3i în supravie3uitorii unei catastro-e. /ie îmi smu,seseră cravata
şi-mi -ăcuseră -er-eni3ă cămaşa& ,ui Eesusito îi s-âşiaseră uni-orina şi-, ,ăsaseră
-ără chipiu& iar *enaro-4u, avea -runtea învine3ită de o ,ovitură de geantă.
Astru, era nevătămat& dar din îm.răcămintea sa se păstrau neatinşi doar
chi,o3ii şi panto4i. A doua zi& în timp ce ne ,uam ca-eaua de ,a zece ,a 8ransa&
i-am re,atat ,ui +edro 'amacho isprăvi,e admiratoare,or. %-a -ost de,oc
surprins6 Ain4re prieten& mi-a spus 4,ozo-ând şi privindu-mă de -oarte
departe& şi muzica ajunge ,a su0etu, mu,3imii.
Cn vreme ce eu ,uptam să apăr integritatea 4zică a ,ui Lucho *atica&
doamna Agradecida a -ăcut curat în mansardă şi a anmcat ,a gunoi a patra
variantă a nara3iunii despre senator. în ,oc să mă amărăsc7m-am sim3it
e,i.erat de o povară şi am dedus din asta că era un semn ceresc. 'ând i-am
comunicat ,ui Eavier că n-o s-o mai rescriu& în ,oc să mă disuadeze& e, m-a
-e,icitat pentru hotărârea ,uată.
/ătuşa Eu,ia s-a distrat grozav pe socotea,a e2perien3ei me,e ca
escortă. Din noaptea sărutări,or -urişe de ,a *ri,, 8o,âvar& ne vedeam aproape
zi,nic. A doua zi după aniversarea unchiu,ui Lucho& eu m-am prezentat pe
neaşteptate în casa din Annendăriz şi& spre norocu, meu& am găsit-o pe
mătuşa Eu,ia singură.
S-au dus în vizită ,a mătuşa-ta Iortensia& rni-a zis& invitându-mă în
sa,on. "u nu m-am dus7 4indcă ştiu că .âr4toarea aia îşi petrece timpu,
sco3ându-mi vor.e.
Am prins-o de mij,oc& am tras-o spre mine şi am încercat s-o sărut. %u
m-a respins& dar nici nu mi-a răspuns6 i-am sim3it gura rece. 'ând ne-am
depărtat& am văzut că mă privea -ără să zâm.ească. %u surprinsă& ca în ajun&
ci mai degra.ă cu o anume curiozitate şi cu o oarecare ironie.
1ite& /ari3oM vocea îi era ca,dă& ca,mă. Am -ăcut ,a via3a rnea toate
ne.unii,e din ,ume. Dar pe asta n-o s-o -acM A iz.ucnit apoi într-un hohot de
râs6 "u& corupătoare de minoriK Asta& zău că nuM
%e-am aşezat şi am stat de vor.ă aproape două ore.
#-am povestit toată via3a mea& nu cea trecută& ci aceea din viitor& când
aveam să trăiesc ,a +aris şi să 4u scriitor. #-am spus că doream să scriu de
când î, citisem pentru prima oară pe A,e2andre Dumas şi că de atunci visam
să că,ătoresc în (ran3a şi să ,ocuiesc într-o mansardă din cartieru, artişti,or&
consacrându-mă cu totu, ,iteraturii& ce, mai -ormida.i, ,ucru din ,ume. #-am
spus că studiam Dreptu, ca să -ac pe p,acu, -ami,iei& dar că avocatura mi se
părea cea mai dură şi stupidă dintre pro-esiuni şi că n-o s-o practic nidodată.
La un moment dat& mi-am dat seama că vor.eam într-un mod prea avântat şi
i-am zis că era pentru prima dată când mărturiseam asemenea ,ucnu-i intime
nu unui prieten& ci unei -emei.
Qi se pare că sunt mamă-ta şi asta te stâmeşte să-mi -aci con4den3e&
mă psihana,iză mătuşa Eu,ia. 1ite& domnu,e& 4u, Doritei a ;ieşit un .oem.
%ecazu, este că o să crăpi de -oame .ăiete.
/i-a spus că noaptea trecută nu închieese ochii& gândindu-se ,a
săruturi,e -urişe de ,a *ri,, 8o,âvar. 'ă nu-i intra în cap -aptu, că .ăiatu,
Doritei7 copi,aşu, pe care mai ieri î, dusese împreună cu rnama ,ui ,a ,iceu, La
Sa,,e din 'ocha.am.a& puştiu, pe care ea î, mai credea încă în panta,oni
scur3i& 3âncu, pe care î, ,ua ca escortă ,a 4,m& ca să nu se ducă singură& a
sărutat-o dintr-o dată pe gură& ca un .ăr.at în toată 4rea.
Dar sunt un .ăr.at în toată 4rea& am asigurat-o& ,uându-i mâna şi
sărutându-i-o. Am optsprezece ani. Şi de cinci mi-am pierdut castitatea.
Şi atunci ce sunt eu& care am treizeci şi doi şi mi-am pierdut-o acum
cincisprezece aniK râse ea. B .ătrână decrepităM
Avea un râs răguşit şi putemic& direct şi vese,& ,a care i se deschidea
,arg gura mare& cu .uze groase& şi i se încre3eau ochii. /ă privea ironică şi
ma,i3ioasă& încă nu ca pe un .ăr.at& dar nici ca pe un puştan.
După îndrăznea,a ta de azi-noapte& nu mai pot să te invit ,a o 'oca-
'o,a& mi-a spus& -ăcând pe supărata. Are.uie să te tratez ca pe unu, dintre
pretenden3ii mei.
#-am zis că di-eren3a de vârstă nu e chiar aşa de speriat.
Aşa de speriat& nu& mi-a răspuns. Dar aproape cât ar tre.ui ca să-3i 4u
mamă.
/i-a spus povestea căsniciei ei. în primii ani& totu, a mers -oarte .ine.
8ăr.atu, ei avea o -ennă pe p,atouri& iar ea se o.işnuise atât de mu,t cu via3a
de ,a tară& încât rareori se mai ducea ,a La +az. 'asa de ,a -ermă era
con-orta.i,ă şi pe ea o încânta ,iniştea ,ocuritor& via3a sănătoasă şi simp,ă6
că,ărea& -ăcea e2cursii& asista ,a petreceri,e indieni,or. %orii cenuşii
începuseră să apară -ttndcă ea nu putea zămis,i= .ăr.atu, ei su-erea ,a
gându, că n-o să ai.ă urmaşi. Apoi& e, se apucase să .ea şi de atunci căsnicia
,or o ,uase pe ca,ea certuri,or& despăr3iri,or& împăcări,or& până ,a disputa
4na,ă. După divor3& au rămas .uni prieteni.
Dacă mă însor vreodată& nici eu n-o să am copii& am prevenit-o. 'opiii şi
,iteratura sunt incompati.i,i.
Vrei să spui că pot să-mi depun şi eu candidatura şi să mă aşez ,a
coadăK cochetă mătuşa Eu,ia.
Avea scânteie şi spontaneitate pentru rep,ică& re,ata cu haz întâmp,ări
şi era 9ca de a,t-e, toate -emei,e pe care ,e cunoscusem până atunci:
îngrozitor de a,iterară. Lăsa impresia că în ,ungi,e ceasuri ,i.ere de ,a -erma
.o,iviană citise doar reviste argentiniene& nişte macu,atură de De,,G şi numai
câteva romane pe care ,e considera memora.i,e6 Ara.u, şi (iu, ara.u,ui& de
un oarecare I. /. Iu,,. tn acea seară& ,a p,ecare& am între.at-o dacă mai
putem merge ,a cinema şi mi-a spus asta da@. De atunci& ne-arn dus ,a
spectaco,e nocturne aproape în 4ecare zi şi& pe ,ângă -aptu, că am suportat o
cantitate aprecia.i,ă de me,odrame me2icane şi argentiniene& ne-am dat şi o
cantitate considera.i,ă de săruturi. (i,mu, se convertise în prete2t6 a,egeam
cinematogra-e,e ce,e mai îndepărtate de casa din Armendăriz 9/ontecar,o&
'o,ina& /arsano:& tocmai pentru a 4 mai mu,t timp împreună. După 4ecare
4,m& ne p,irn.am înde,ung -ăcând împ,etituri@ 9mă învă3ase că& în 8o,ivia& a se
3ine de mână@ se spunea a -ace împ,etituri@:& dând ,argi oco,uri pe străzi,e
pustii din /ira0ores 9ne dam drumu, ,a inâini de câte ori se ivea vreun
trecător sau vreo maşină:& discutând despre toate ,ucruri,e din ,ume& în timp
ce eram în ace, anotimp mediocru numit ,a Lima iarnă .urni3a ne uda
veşminte,e. /ătuşa Eu,ia ieşea întotdeauna să ia dejunu, sau ceaiu, cu
numeroşii ei pretenden3i& iar mie îmi rezerva seri,e. /ergeam& într-adevăr& ,a
cinema& ne aşezam pe rânduri,e din spate de ,a parter= unde 9mai a,es dacă
4,mu, era -oarte prost: puteam să ne sărutăm -ără a-i deranja pe cei,a,3i
spectatori şi -ără a 4 recunoscu3i de cineva. !e,a3ia noastră se statornicise
repede într-un p,an amor-& se situa într-un punct oarecare inde4ni.i,& între
categoria îndrăgosti3i,or şi cea opusă& a aman3i,or. Aceasta era o temă
recurentă în conversa3ii,e noastre. 'a aman3i&
Z aveam c,andestinitatea& teama de a 4 descoperi3i& sentimentu,
riscu,ui& şi chiar eram aman3i& însă spiritua,& nu 4zic& 4indcă nu -ăceam
dragoste 9şi nici măcar& cum avea să se scanda,izeze Eavier mai târziu& nu nc
pipăiam@:. 'a îndrăgosti3i& aveam respectu, pentru anumite rituri c,asice a,e
cup,u,ui ado,escentin din /ira0ores din acea vreme 9mersu, ,a cinema&
sărutut în tirnpu, 4,mu,ui& p,im.ări,e pe străzi& 3irtându-ne de mână: şi
comportamentu, cast 9în acea "pocă de +iatră& -ete,e mira0orine se
căsătoreau de o.icei -ecioare şi se ,ăsau atinse pe sâni şi pe se2 doar când
îndrăgostitu, ajungea ,a statutu, evident de ,ogodnic:& dar cum am 4 putut noi
4 a,t-e,& având în vedere di-eren3a de vârstă şi ,egătura de rudenieK
Dată 4ind am.iguitatea şi e2travagan3a idi,ei noastre& he jucam să-i
găsim un nume6 ,ogodnă eng,ezească@& roman3ă suedeză@& dramă
turcească@.
Dragostea dintre un 3ânc şi o .ătrână& care pe deasupra mai este într-
un -e, şi mătuşa ,ui& mi-a spus într-o seară mătuşa Eu,ia& când traversam
+arcu, 'entra,. Sursă de inspira3ie pentru unu, dintre radioteatre,e ,ui +edro
'arnacho.
#-arn amintit ca nu-mi este mătuşă decât prin a,ian3ă& iar ea mi-a
povestit că m teatru, radio-onic de ,a trei& un tip din San #sidro& .ăiat .un şi
mare sur4st& avea re,a3ii& nici mai mu,t& nici mai putin& decât cu soră-sa& pe
care& cu,me a ororii& o ,ăsase însărcinată.
De când ascu,3i teatru ,a micro-onK am între.at-o.
/-a contagiat soră-mea& mi-a răspuns ea. Adevăru, este că te2te,e
dramatice de ,a !adio 'entra, sunt -antastice& nişte drame de 3i se rupe
su0etu,.
Şi mi-a rnărturisit că ei şi mătuşii ,ga ,i se ump,eau uneori ochii de
,acrimi. A -ost primu, indiciu pe care ,-am avut despre înrâurirea e2ercitată de
pana ,ui +edro 'arnacho asupra cămine,or din Lima. Am mai cu,es şi a,te,e& în
următoare,e zi,e& în ce,e,a,te case a,e -ami,iei.
%imeream ,a mătuşa Laura& iar ea& cum mă vedea în pragu, sa,onu,ui&
îmi -ăcea semn cu degetu, să păstrez ,iniştea& stând mai departe ap,ecată
spre aparatu, de radio& pentru a putea nu numai să audă& ci parcă să şi
miroasă& să atingă 9tremurătoarea sau aspra sau în0ăcărata sau crista,ina:
voce a artistu,ui .o,ivian. Apăream ,a mătuşa *a.G şi ,e găseam& pe ea şi pe
mătuşa Iortensia& des-ăcând un ghem cu degete,e în3epenite& în vreme ce
urmăreau un dia,og& p,in de cuvinte proparo2itone şi gerunzii& între Luciano
+ando şi Eose4na Sănchez. Şi chiar acasă& .unicii& care aveau dintotdeauna
s,ă.iciune pentru romane@& cum spunea .unica mea 'armen& -ăcuseră acum
o adevărată pasiune radioteatra,ă. Dtminea3a mă trezeam auzind măsuri,e
semna,u,ui muzica, a, postu,ui !adio 'entra, se pregăteau& cu o anticipa3ie
.o,năvicioasă& să ascu,te primu, teatru radio-onic& ce, de ,a zece& ,uam
prânzu, auzindu-, pe ce, de ,a două& după-amiaza& şi ,a orice oră din zi m-aş 4
întors acasă& îi găseam pe cei doi .ătrânei şi pe .ucătăreasa ,or retraşi într-un
ungher a, camerei de primire& cu aten3ia pro-und concentrată asupra
radiou,ui& care era mare şi greu ca un .u-et şi pe care& cu,mea cu,mi,or& î,
dădeau ,a ma2im.
De ce-3i p,ace aşa de mu,t teatru, radio-onicK am între.at-o într-o .ună
zi pe .unica. 'e au piese,e di-uzate ,a radio şi n-au căr3i,e& de e2emp,uK
"ste ceva mai viu& mai adevărat să auzi personaje,e g,ăsuind& mi-a
e2p,icat ea& după ce a cumpănit. Şi& în p,us& ,a anii mei& o duc mai .ine cu
auzu, decât cu ochii.
Am încercat o veri4care asemănătoare şi în ce,e,a,te case a,e rude,or
me,e& dar cu vagi rezu,tate. /ătuşi,or *a.G& Laura& ,ga şi Iortensia ,e p,ăcea
teatru, radio-onic pentru că era amuzant& trist sau grav& pentru că ,e distra şi
,e -ăcea să viseze& să trăiască ,ucruri imposi.i,e în via3a rea,ă& pentru că ,e
învă3a une,e adevăruri sau pentru că 4ecare avea întotdeauna o,eacă de
spirit romantic.
'ând ,e-am între.at de ce ,e p,ăcea teatru, radio-onic rnai mu,t decât
căr3i,e& au protestat6 ce prostie& cum să ,e compari& căr3i,e înseamnă cu,tură&
teatru, radio-onic e doar o aiurea,ă cu care să-3i omori timpu,. Adevăru, este
însă că trăiau cu urechi,e ,ipite de radio şi că nu văzusem niciodată pe
niciuna dintre e,e deschizând o carte. în hoinărea,a noastră noctumă& mătuşa
Eu,ia îmi rezuma câteodată une,e episoade care o impresionaseră& iar eu îi
re,atam discu3ii,e me,e cu scri.u,7îndt +edro 'amacho a ajuns& pe nesim3ite& o
componentă a idi,ei noastre.
Cnsuşi *enaro-4u, mi-a con4rmat succesu, noi,or scenarii de teatru
radio-onic& în ziua în care am o.3inut& în s-ârşit& după mii de proteste& să ini se
dea o a,tă maşină de scris. A apărut în mansardă cu o mapă în mână şi cu
chipu, radiind6 întrece şi ce,e mai optimiste ca,cu,e& ne-a zis. în două
săptămâni& audien3a teatru,ui ,a micro-on a crescut cu douăzeci ,a sută. şti3i
ce-nseamnă astaK 'reşterea cu douăzeci ,a sută a tari-u,ui ,a pu.,idtatea
radioM
Don *enaro& şi-o să ne creşte3i şi nouă ,ea-a cu douăzeci ,a sutăK sări
+ascua, de pe scaunu, ,ui.
Voi nu ,ucra3i ,a !adio 'entra,& ci ,a +anamericana& ne aminti *enaro-
4u,. %oi suntem un post de .un gust şi nu di-uzăm teatru.
Cn pagini,e de specia,itate& ziare,e s-au -ăcut în curând ecou,
popu,arită3ii cucerite de noi,e piese a,e emisiunii Aeatru ,a micro-on@ şi au
început să-, e,ogieze pe +edro 'arnacho. 'e, care ,-a consacrat a -ost *uido
/onteverde& în ru.rica ,ui de ,a 1,tima Iora& numindu-, e2perimentat creator&
cu imagina3ie tropica,ă şi -rază romantică& îndrăzne3 dirijor a, sim-onii,or
radioteatra,e şi e, însuşi actor cu o voce îndntătoare@. Dar .ene4ciaru,
acestor ca,i4cative nu se ,ăsa cop,eşit de va,u, de entuziasm care se ridica în
juru, său. într-una dintre dimine3i,e în care eu& în drum spre 8ransa& î, ,uam să
.em ca-eaua împreună& am găsit un anun3 ,ipit de -ereastra de ,a chichinea3a
,ui& pe care scria cu ,itere groso,ane6 %u se primesc ziarişti& nici nu se dau
autogra-e. Artistu, ,ucreazăM !especta3i-,M@
Asta-i o g,umă sau ceva seriosK ,-am între.at& în timp ce eu îmi
savuram ca-eaua cu ,apte& iar e, in-uzia cere.ra,ă de ,uiză cu mentă.
" ceva -oarte serios& mi-a răspuns e,. "ncic,opediştii din partea ,ocu,ui
au început să mă sâcâie şi7 dacă nu ,e pun stavi,ă& în curând se vor -ace cozi
de ascu,tători aco,o arătă e, înspre +ia3a San /artin& ca unu, care nu doreşte
aşa ceva& cerând -otogra4i şi seiniiături. Aâmpu, meu este aur şi nu pot să-,
pierd cu prostii.
%u era nici un atom de vanitate în ceea ce spunea& doar sinceră
îngrijorare. +urta o.işnuitu, său costum negru& ,ava,ieră şi -uma nişte 3igări
pesti,ente& numite Aviacion@. "ra& ca întotdeauna& e2trein de serios. Am
crezut că-, măgu,esc re,atându-i că toate mătuşi,e ajunseseră nişte
ascu,tătoare -anatice a,e programe,or sa,e şi că *enaro-4u, ju.i,a de .ucurie
,a rezu,tate,e sondaje,or asupra popu,arită3ii teatre,or sa,e radio-onice. Dar
mi-a -ăcut semn să tac& p,ictisit& ca şi când toate aceste ,ucruri ar 4
inevita.i,e& iar e, ,e-ar 4 ştiut dintotdeauna şi mi-a comunicat că este indignat
de ,ipsa de sensi.i,itate a negu3ători,or@ 9e2presie cu care& începând de
atunci& avea să se re-ere ,a *enari:.
" ceva care şchioapătă în piese,e me,e de teatru radio-onic= datoria
mea este să îndrept asta& iar a ,or e să mă ajute& a a4rrnat& încruntându-şi
sprâncene,e. Dar se vede că arta şi punga sunt duşmani de moarte& ca porcu,
şi mărgăritare,e.
ŞchioapătăK rnă mirai eu. Dar toate sunt un succesM
%egu3ătorii nu vor să renun3e ,a +a.,ito& deşi ,e-am ceiut-oM m-a ,ămurit
e,. Din considera3ii sentimenta,e& că e de nu ştiu câ3i ani ,a !adio 'entra, şi
a,te tâmpenii din astea. 'a şi cum arta ar avea de-a -ace cu caritatea.
#ncompeten3a acestui .o,nav e un adevărat sa.otaj pentru truda mea.
/are,e +a.,ito era unu, dintre personaje,e pitoreşti şi inde4rd.i,e care
atrăgeau sau creau am.ian3a de ,a !adio.
Diminutivu, +a.,ito sugera că-i vor.a de un copi,& dar în rea,itate era un
creo, ,a cincizeci de ani care îşi târa picioare,e şi avea crize de astm ce
răspândeau miasme în juru, ,ui. 8ântuia prin !adio 'entra, şi +anamericana
din zori şi până-n seară& -ăcând de toate& de ,a a da o mână de ajutor
măturători,or sau a merge să cumpere .i,ete ,a cinema sau ,a coride pentru
*enari şi până ,a a distri.ui invita3ii pentru spectaco,e,e de ,a !adio. /unca
,ui de .ază era ,a teatru, radio-onic& unde răspundea de e-ecte,e speda,e.
cştia cred că e-ecte,e speda,e sunt o .agate,ă& pe care o poate -ace
orice nătărău& răcnea +edro 'amacho& aristocratic şi rece. în rea,itate& sunt o
artă şi ce ştie despre artă un .rahice-a,& pe jumătate muri.und& ca +a.,itoK
/-a asigurat că& dacă va 4 cazu,@& nu va şovăi să suprime cu proprii,e-i
mâini orice o.staco, care ar sta în ca,ea per-ec3ionării muncu sa,e@ 9şi o
spunea în aşa -e,& că ,-am crezut:. 'ăindu-se parcă& a adăugat că n-avea timp
să -ormeze un tehnician pentru e-ecte speda,e& învă3ându-, de ,a A ,a $& dar
că& după o scurtă e2p,orare a poten3ia,u,ui ,oca,@& găsise ceea ce căuta. A
co.orât g,asu,7 a aruncat o privire în jur şi a terminat me4sto-e,ic6 ",ementu,
care ne tre.uie e ,a !adio Victoria.
Am ana,izat cu Eavier posi.i,ită3i,e pe care ,e avea +edro 'amacho de a-
şi materia,iza inten3ii,e ucigaşe cu /are,e +a.,ito şi amândoi am -ost de
părere că soarta& acestuia depindea în e2c,usivitate de rezu,tate,e sondaje,or6
dacă progresia teatru,ui radio-onic se men3ine& va 4 sacri4cat -ără mi,ă. Şi
într-adevăr& nu trecuse .ine o săptămână& când *enaro-4u, a apărut în
mansardă& surprinzându-mă în p,ină redactare a unei noi povestiri pro.a.i, că
a remarcat starea mea de con-uzie& rapiditatea cu care am smu,s -oaia din
maşina de scris şi am amestecat-o printre .u,etine& dar a avut de,icate3ea de
a nu -ace nici un comentariu& şi ni s-a adresat în ace,aşi timp amândurora&
adică mie şi ,ui +ascua,& cu un gest de mare mecena6 %eputincioşi,or& atâta v-
a3i tânguit& că a3i o.3inut şi nou, redactor pe care î, dorea3iM /are,e +a.,ito va
,ucra cu voi. Dar să nu vă cu,ca3i pe ,auriM
Cntărirea pe care a primit-o redac3ia de in-orma3ii a -ost rriai mu,t
mora,ă decât materia,ă& deoarece a doua zi diminea3a când /are,e +a.,ito&
-oarte punctua,& a apărut în .irou ,a ora şapte şi m-a între.at ce tre.uie să
-acă7 eu ,-am însărcinat să dea o -ugă ,a o reuniune par,amentară& iar e, s-a
speriat& a avut un acces de tuse care ,-a învine3it şi a .â,.âit că-i imposi.i,6
Dar eu. nu ştiu nici să citesc& nici să scriu& domnu,eM
Am apreciat drept o ra4nată dovadă a spiri,u,ui ironic a, ,ui *enaro-4u,
-aptu, că ne-a a,es ca ndu co,a.orator un ana,-a.et. +ascua,& pe care gându,
că redac3ia se va .i-urca între e, şi /are,e +a.,ito î, iritase& a primit ştirea
ana,-a.etismu,ui cu o sinceră .ucurie. L-a dojenit în -a3a mea pe nou, său
co,eg pentru spiritu, ,ui apatic& 4indcă n-a -ost capa.i, să se instruiască& cum
-ăcuse e,& adu,t 4ind& mergând ,a cursuri,e sera,e gratuite. /are,e +a.,ito&
înspăimântat ,a cu,me7 î, apro.a& repetând ca un automat e-adevărat& nu se
gândise ,a asta& ave3i întru totu, dreptate@& şi privindu-mă cu chipu, ce,ui a0at
în pragu, unei concedieri iminente. L-am ,iniştit& spunându-i că e, o să se
ocupe de dusu, .u,etine,or ,a crainici. în rea,itate& s-a convertit într-un sc,av a,
,ui +ascua,& care î, punea toată ziua să a,erge din mansardă în stradă şi
înapoi& să-i aducă 3igări şi pateuri& pe care ,e vindea un simigiu pe strada
'ara.aGa& şi chiar să se ducă să vadă dacă a-ară p,ouă. /are,e +a.,ito îşi
îndura sc,avia cu un minunat spirit de sacri4ciu şi chiar mani-esta un mai
mare respect şi prietenie pentru tor3ionaru, său decât -a3ă de mine.
'ând nu -ăcea comisioane pentru +ascua,& se ghemuia într-un co,3 a,
.irou,ui şi& cu capu, sprijinit de perete& adormea pe dată. S-orSia sco3ând
nişte sunete sincrone şi şuierătoare& de venti,ator ruginit. "ra un spirit
generos.
%u avea de,oc pică pe +edro 'amacho 4indcă ,-a în,ocuit cu un pricopsit
de ,a !adio Victoria. întotdeauna se e2prima în cei mai e,ogioşi termeni
despre scri.u, .o,ivian& pentru care avea cea mai curată admira3ie. Deseori
îmi cerea voie să se ducă ,a repeti3ii,e ce,or de ,a teatru, radio-onic. De
4ecare dată se întorcea şi mai entuziasmat6 Aipu, ăsta e un geniu& spunea e,&
înedndu-se. Se petrec ,ucruri nemaipomenite.
Aducea mereu istorioare -oarte amuzante despre reuşite,e artistice a,e
,ui +edro 'amacho. într-o zi s-a jurat că acesta î, s-ătuise pe Luciano +ando să
se mastur.eze înainte de a interpreta un dia,og de dragoste& pe motiv că
asta u s,ă.eşte vocea şi îi provoacă im gâ4it sentimenta,. Luciano +ando se
opusese.
Acurn se în3e,ege& don /ario& de ce se duce ,a c,osehi, din patio de câte
ori e o scenă sentimenta,ă& îşi -ăcea cruce /are,e +a.,ito şi-şi săruta
degete,e. Să-şi -acă singur .ucuria& asta-iM De aceea îi iese g,asu, aşa de
suav.
Am discutat înde,ung cu Eavier dacă o 4 adevărat sau doar o inven3ie a
nou,ui redactor şi am ajuns ,a conduzia că& în orice caz& motive sunt
su4ciente ca să nu considerăm totu, a.so,ut imposi.i,.
Despre aceste ,ucruri ar tre.ui să scrii o povestire şi nu despre Doroteo
/art-& mă certa Eavier. !adio 'entra, e o mină pentru ,iteratură.
+ovestirea ,a care ,ucram cu încăpă3ânare în ace,e zi,e se .aza pe o
întâmp,are re,atată de mătuşa Eu,ia& ceva ,a care ea însăşi asistase ,a Aeatru,
Saavedra din La +az.
DorotN Uvâartî era un actor spanio, care stră.ătea America& -ăcând
,umea să p,ângă cu ,acrimi de intensă emo3ie ,a 'ea de,oc iu.ită şi 1n om
adevărat sau a,te grozăvii şi mai trucu,ente. +ână şi ,a Lima& unde teatru, era
o curiozitate de-unctă din seco,u, trecut& trupa ,ui Doroteo /art- ump,use sa,a
de ,a Aeatru, /unicipa, cu o reprezenta3ie care& potrivit ,egendei& era piesa
non pâus u,tra a repertoriu,ui său6 Via3a& patimi,e şi moartea ,ui #sus. Artistu,
avea un ascu3it sim3 practic& iar gura ,umii spune că uneori 'ristu, îşi
întrerupea s-âşietoarea noapte de chmuri de pe /unte,e /ăs,ini,or& ca să
anun3e cu o voce du,ce onoratu, pu.,ic prezent că a doua zi diminea3a trupa
,ui urma să o-ere un spectaco, demonstrativ ,a care 4ecare .ăr.at putea să-şi
aducă prietena gratis 9şi apoi continua 'a,varu,:. 'eea ce văzuse mătuşa Eu,ia
,a Aeatru, Saavedra a -ost într-adevăr un spectaco, despre via3ă& patimi şi
moarte. "ra în momentu, suprem& 'hristos agoniza pe înă,3irni,e *o,gotei&
când pu.,icu, a o.servat că .uşteanu, de care era strâns ,egat 'hristosu,-
/arti începe să se c,atine printre norii de -um. "ra un accident sau un e-ect
prevăzutK +ruden3i& schim.ând priviri discrete& (ecioara& aposto,ii& ,egionarii
şi& în genera,& toată ,umea au început să se retragă& să se îndepărteze de
crucea în .a,ans& pe care Doroteo-#sus& cu capu, sprijinit încă în piept&
începuse să murmure încetişor& dar audi.i, în prime,e rânduri de ,a parter6
'ad& cad.@ +ara,iza3i& desigur& de oroarea sacri,egiu,ui& nimeni dintre ocupan3ii
nevăzu3i ai cu,ise,or n-a a,ergat să prindă crucea& care se ,egăna acum
s4dând numeroase,e ,egi a,e 4zicii în mij,ocu, unui zgomot de g,asuri
a,armate& ce în,ocuiseră rugăciuni,e. După câteva dipe& spectătorii din La +az
au putut să-, vadă pe /ar3i din *a,i,ea prăvă,indu-se cu -a3a în jos pe scena
g,oriei sa,e& su. greutatea .uşteanu,ui s-ânt& şi să audă e2p,ozia care a
zguduit teatru,. /ătuşa Eu,ia se jura că 'hristos& înainte de a se -ace terci de
scânduri,e scenei& scosese un răcnet să,.atic6 'ad& drace.@ "u voiam să
recreez îndeose.i 4na,u,= povestirea urma să se termine aşa& cu răcnetu, şi
înjurătura ,ui #sus& într-o scenă de e-ect. Voiam să 4e o povestire comică şi& ca
să învă3 tehnici,e umoru,ui& citeam în auto.uze numere din "2preso@& iar în
pat& înainte de a adonru& pe to3i scriitorii genu,ui care îini cădeau în mână& de
,a /ar< A>ain şi 8ernard Sha> până ,a Eardie, +once,a sau (emăndez (,orez.
Dar& ca de o.icei& nu-mi ieşea& iar +ascua, şi /are,e +a.,ito numărau -oi,e pe
care ,e aruncam ,a coş.
8ine că& în ceea ce priveşte hârtia& *enarii nu erau strânşi ,a pungă cu
redac3ia de in-orma3ii.
Au trecut două sau trei săptămâni până ce ,-am cunoscut pe .ăr.atu,
de ,a !adio Victoria care î, în,ocuise pe /are,e +a.,ito. Spre deose.ire de ceea
ce se întâmp,a înainte de venirea ,ui& când oricine putea asista -ără nici o
opre,işte ,a înregistrarea radioteatre,or& +edro 'amacho interzisese intrarea
oricui în studio& în a-ară de actori şi tehnicieni& şi& ca să împiedice orice
tentativă& încuia uşi,e şi insta,a în -a3a ,or pe descurajatoarea mataha,ă de
Eesusito. %ici chiar *enaro-4u, nu -usese scutit. îmi amintesc şi acum după-
amiaza în care& ca întotdeauna când avea pro.,eme şi-i tre.uia o .atistă
pentru ,acrimi& a apărut îh mansardă cu nări,e vi.rând de indignare şi şi-a
descărcat su0etu,6 Am încercat să intru în studio& iar e, a oprit .rusc
programu, şi a re-uzat să mai înregistreze până nu mă cără.ănesc& mi-a spus&
cu un g,as indispus/i-a promis că dacă îi mai întrerup repeti3ii,e& o să-mi dea
cu micro-onu, în cap. 'e mă -acK î, concediez& cu casa de .ani uşurată& sau
mă răcoresc înjurândK
#-am spus ceea ce dorea să-i spnn6 că7 pentru succesu, teatru,ui
radio-onic 9pentru g,oria radiodi-uziunii na3iona,e@ etc.:& să înjure şi să nu-şi
mai .age nasu, în tre.uri,e artistu,ui. Aşa a şi -ăcut& dar eu muream de
curiozitate să asist ,a irnprimarea unuia dintre programe,e scri.u,ui.
Cntr-o diminea3ă& ,a ora o.işnuitei noastre ca-e,e& după un prudent
oco,iş& m-am încumetat să-, a.ordez pe +edro 'amacho. #-am zis că aş vrea
să-, văd ,a ,ucru pe nou, tehnician însărdnat cu e-ecte,e specia,e& să constat
dacă e într-adevăr aşa de .un cum îmi spusese e,.
%-am spus .un& ci mediocru& mă corectă e, pe ,oc.
Dar mă ocup de e, şi s-ar putea să ajungă .un.
A .ăut o înghi3itură din in-uzia ,ui şi m-a privit cu ochi reci şi
ceremonioşi& pradă unor îndoie,i ,ăuntrice. într-un târziu& a consim3it&
resemnat6 8ineM Vino mâine& ,a ce, de ,a trei. Dar asta nu se mai poate
repeta& îmi pare răuM %u-mi p,ace ca actorii să 4e tu,.ura3i& orice prezen3ă
străină îi distrage& îmi scapă din mână şi adio catharsis. #mprimarea unui
episod e o mesă& prietene.
Cn rea,itate& era ceva mu,t mai so,emn. +rintre toate ,iturghii,e de care
îmi aduceam aminte 9nu mai inergeam ,a .iserică de ani de zi,e:& nidodată nu
văzusem o ceremonie atât de pasionantă& un rit trăit atât de intens ca
înregistrarea episodu,ui şaptesprezece din întâmp,ări,e siF nenorociri,e ,ui don
A,.erto de Huinteros& ,a care -usesem admis. Spectaco,u, n-a durat pro.a.i,
mai mu,t de treizeci de rninute zece de repeti3ii şi douăzeci de înregistrare&
dar mie mi s-a părut că a durat ore în şir. încă de ,a intrare& m-a impresionat
atmos-era de recu,egere re,igioasă care domnea în mica încăpere înconjurată
de geamuri şi cu covor verde& p,in de pra-& care purta nume,e de Studiou, de
înregistrări %r. J@ de ,a !adio 'entra,.
Doar /are,e +a.,ito şi cu mine eram spectatori aco,o= cei,a,3i erau
participan3i activi. 'ând am intrat& +edro 'amacho& cu o privire ostăşească&
ne-a anun3at că tre.uie să stăm stană de piatră. Soenaristu,-regizor părea cu
totu, a,tu,6 mai îna,t& mai ptiternic& un genera, care îşi instruieşte trupe,e
disdp,inate. Discip,inateK /ai curând -ascinate& vrăjite& -anatizate. /i-a -ost
greu s-o recunosc pe mustăcioasa şi varicoasa Eose4na Sănchez& pe care o
văzusem de atâtea ori ,a înregistrarea tirade,or ei mestecând che>ing-gum&
împ,etind& comp,et dezinteresată şi cu aeru, că nu ştie ce spune& în persoana
-oarte serioasă& care& când nu se uita pe te2t de parcă şi-ar 4 citit rugăciunea&
avea ochi doar să-, privească pe artist& repectuoasă şi supusă& cu tremuru, de
novice cu care o copi,ă se uită ,a a,tar în ziua primei comuniuni. La -e, se
întâmp,a cu Luciano +ando şi cu cei,a,3i trei actori 9două -emei şi un .ăr.at
-oarte tânăr:. %u schim.au nici măcar o vor.u,i3ă& nu se priveau între ei6 ochii
,or se p,im.au& magnetiza3i& de ,a te2t& ,a +edro 'amacho6 până şi tehnicianu,
de sunet& .urtosu, choa& ,e împărtăşea e2tazu,& de cea,a,tă parte a
geamu,ui6 -oarte serios& veri4ca pro.e,e apăsând pe .utoane şi aprinzând
,umini şi urmărea încruntat şi atent ,a ceea ce se petrecea în studio.
'ei cinci actori erau strânşi în cerc în juru, ,ui +edro 'amacho& care
îm.răcat în o.işnuitu, său costum negru& cu ,ava,ieră şi cu p,ete,e 0uturând ,e
da instruc3iuni asupra episodu,ui pe care urmau să-, înregistreze. De -apt&
ceea ce ,e comunica e, nu erau instruc3iuni& ce, pu3in în în3e,esu, prozaic de
indica3ii concrete asupra modu,ui în care să-şi rostească tirade,e cu măsură
sau e2agerare& încet sau repede& ci aristocratic şi o,impian& după cum îi era
o.iceiu,& 3inea un discurs despre pro-unzimi,e estetice şi 4,oso4ce. #n acest
discurs în4er.ântat& apăreau şi dispăreau -recvent& .ineîn3e,es& cuvinte,e
artă@ şi artistic@& ca un semna, s-ânt şi magic& care deschide şi e2p,ică orice.
Dar şi mai inso,ită decât cuvinte,e scri.u,ui .o,ivian era -ervoarea cu care ,e
pro-era şi poate chiar mai mu,t e-ectu, pe care î, produceau acestea. Vor.ea
gesticu,ând şi înă,3ându-se pe vâr-u, pidoare,or& cu vocea -anatică a
.ăr.atu,ui care este în posesia unui adevăr presant& pe care tre.uie să-,
propage& să-, împărtăşească& să-, impună. .3inea totu,6 cei cinci actori î,
ascu,tau încremeni3i& u,ui3i& deschizând ,arg ochii& parcă pentru a-i sor.i cât
mai .ine ma2ime,e despre n-mnca ,or 9misiunea ,or@& spunea scenaristu,-
regizor:.
/i-a părut rău că mătuşa Eu,ia nu-i cu mine& 4indcă n-avea să mă
creadă când i-oi povesti că văzusem trans4gurându-se& în-rumuse3ându-se&
spiritua,izându-se& timp de o eternă jumătate de oră& o rnână de
reprezentan3i ai ce,ei mai mizera.i,e pro-esiuni din Lima& su. in0uen3a
retoricii e-ervescente a ,ui +edro 'amacho. "u şi /are,e +a.,ito stam pe jos&
într-un co,3 a, studiou,ui= în -a3a noastră& înconjurat de accesorii ciudate& se
a0a trans-ugu, de ,a !adio Victoria& cea mai proaspătă achizi3ie. Şi e,
ascu,tase într-o atitudine mistică discursu, artistu,ui= de îndată ce a început
înregistrarea episodu,ui& e, a devenit pentru mine centru, spectaco,u,ui.
"ra un .ăr.at ro.ust şi arămiu& cu păru, sârmos& îm.răcat aproape ca
un cerşetor6 o sa,opetă uzată& o cămaşă cârpită& nişte ga,oşi -ără şireturi. 9/ai
târziu am a0at că era cunoscut su. misterioasa porec,ă de 8atan& adică
!âşni3a.: #nstrumente,e ,ui de ,ucru erau6 o scândură groasă& o uşă& un
,ava.ou p,in cu apă& un 0uier& o .ucată dintr-o -oaie de p,atină& un venti,ator
şi a,te ,ucruri& pro.a.i, tot de uti,itate casnică. 8atan constituia e, singur un
spectaco, de ventri,oc& de acro.at& de mu,tip,icare a persona,ită3ii& de
imagina3ie materia,ă. Cndată ce regizoru,-actor -ăcea semnu, ştiut o mişcare
autoritară cu degetu, arătător în atmos-era încărcată de dia,oguri& vaiete şi
suspine& 8atan& mergând pe sdndură într-un ritm descrescând treptat& -ăcea
ca paşii personaje,or să se apropie sau să se îndepărteze& iar ,a un a,t semn&
îndreptând venti,atoru, cu di-erite viteze spre p,atină& producea zgomotu, p,oii
sau vuietu, vântu,u,& şi& ,a a,tu,& .ăgându-şi trei degete în gură şi 0uierând&
inunda studiou, cu tri,uri care& într-un revărsat de zori primăvăratic& o trezeau
pe eroină în casa ei de ,a 3ară. "ra remarca.i, îndeose.i când sonoriza strada.
La un moment dat& două personaje stră.ăteau +ia3a Arme,or discutând.
8urtosu, choa punea o .andă înregistrată cu zgomote de motoare şi
c,a2oane& dar toate ce,e,a,te e-ecte ,e producea 8atan& p,escăind din ,un.ă&
cotcodăcind& .om.ănind& susurând
9părea cX -ace toate aceste ,ucruri în ace,aşi timp: şi era de ajuns să
închizi ochii ca să auzi reconstituite în micu, studio de ,a !adio 'entra,
g,asuri& cuvinte o.işnuite& râsete& interjec3ii pe care oricine ,e înregistrează
distrat pe o stradă animată. Dar& îni timp ce producea zeci de g,asuri& ca şi
cum aceasta ar 4 -ost prea pu3in& 8atan mergea sau 3opăia pe scândură&
sugerând paşii pietoni,or pe trotuare şi ciocniri,e dintre trupuri,e ,or. /ergea@
şi cu picioare,e şi cu mâini,e 9în care îşi pusese o pereche de panto4:& pe vine&
cu .ra3e,e atârnându-i ca unei maimu3e& ,ovindu-şi coapse,e cu coate,e şi
ante.ra3e,e. După ce a -ost reprezentată 9acustic: +ia3a Arme,or în miezu,
zi,ei& era& într-o oarecare măsură& un ,ucru de nimic să sugereze sonor
zăngănind două mid .ucă3i de 4er& zdrăngănind un geam sau& ca să imite
a,unecarea de scaune şi persoane pe covoare,e moi& -recându-şi două
scândure,e de turu, panta,oni,or ,ocuin3a unei cucoane din protipendada
Limei& care o-erea ceai 9în ceşti din por3e,an: unui grup de prietene& sau& răo-
iind& croncănind& ur,ând& scurmând& să întruchipeze -onetic 9îm.ogă3ind-o cu
mu,te e2ernp,are: grădina zoo,ogică din 8arranco. La terminarea înregistrării&
părea un maratonist care a a,ergat ,a o,impiadă6 gâ4ia& avea cearcăne şi
transpira ca un ca,.
+edro 'amacho i-a contaminat şi pe co,a.oratori cu seriozitatea ,ui
sepu,cra,ă. "ra o schim.are -antastică& piese,e de teatru radio-onic de ,a
compania cu.ană '/H se imprimau de mu,te ori într-o atmos-eră de
tăm.ă,ău& iar actorii& în vreme ce interpretau te2tu,& -ăceau grimase sau
gesturi o.scene& .ătându-şi joc de ei înşişi şi de ceea ce spuneau.
Acum aveai impresia că dacă cineva ar -ace o g,umă& cei,a,3i s-ar repezi
,a e, ca să-, pedepsească pentru ne,egiuire. /-am gândit o c,ipă că poate
simu,au din servi,ism -a3ă de şe-& ca nu curnva să 4e şi ei îndepărta3i ca
argentinienii& că în stră-undu, ,or nu erau tot atât de siguri ca +edro 'amacho
că sunt preo3ii artei@& dar mă înşe,am. La întoarcerea ,a +anamericana& am
-ăcut câ3iva paşi pe strada 8e,en a,ături de Eose4na Sănchez& care& între două
teatre radio-onice& se ducea acasă să-şi -arî un ceişor& şi am între.at-o dacă
scri.u, .o,ivian 3inea asemenea ,ogosuri pre,iminare ,a 4ecare înregistrare
sau -usese ceva e2cep3iona,. /-a privit cu atâta dispre3& că-i tremura guşa.
Azi a vor.it pu3in şi n-a -ost inspirat. 1neori 3i se rupe su0etu, să vezi că
aceste idei nu se păstrează pentru posteritate.
Ain între.at-o dacă ea& care are atâta e2perien3ă@& crede într-adevăr că
+edro 'amacho este o persoană cu mu,t ta,ent. A ză.ovit câteva secunde&
până a găsit cuvinte,e potrivite să-şi -ormu,eze gându,6 Acest om sancti4că
pro-esiunea de artistV# într-o diininea3ă însorită de vară& -ercheş şi punctua,
după după cum îi era o.iceiu,& dr don +edro 8arreda G $a,divar intră în .irou,
său de judecător de instruc3ie& camera nr. J 9Sec3ia pena,ă: a 'ur3ii
Superioare din Lirna.
"ra un .ăr.at ajuns în 0oarea vârstei& circa cincizeci de ani& şi puritatea
mora,ă a persoanei sa,e -runtea ,ată& nasu, acvi,in& privirea pătrunzătoare&
drept şi .un ,a su0et se putea citi pe chipu, p,ăcut& cu care îşi câştiga pe dată
respectu, oameni,or. "ra îm.răcat cu modestia corespunzătoare ,e4i amărâte
de magistrat care este structura, incapa.i, să ia mită& însă de o corectitudine
care producea o impresie de e,egan3ă. +a,atu, de Eusti3ie începea să se
trezească din somnu, de peste noapte& iar interioru, îi era inundat de o
mu,3ime ze,oasă de avoca3i& con3opişti& uşieri& rec,aman3i& gre4eri& e2ecutori
testamentari& 0ecari di curioşi. în mij,ocu, acestui -umicar7 dr don 8arreda G
$a,dâvar şi-a deschis geanta& a scos două dosare& s-a aşezat ,a .irou şi s-a
pregătit să înceapă o nouă zi de muncă. 'âteva c,ipe mai târziu a apărut în
.irou& gră.it şi tăcut ca un aero,it în spa3iu& secretaru,& dr $e,aGa& un omu,e3
cu oche,ari şi musta3ă tip muscă& ce se mişca în ritmu, vor.irii.
8ună diminea3a& .ună diminea3a& domnu,e doctor& î, sa,ută e, pe
magistrat& -ăcând reveren3e cu o mişcare ca de .a,ama.
La -e, şi dumita,e& $e,aGa& îi surâse a-a.i, dr don 8arreda G $a,divar. 'e
ne o-eră diminea3a astaK
Si,uirea unei minore& cu circumstan3a agravantă de vio,en3ă psihică şi
secretaru, depuse pe .irou un dosar vo,uminos. (ăptaşu,& un ins din cartieru,
Victoria& cu o căutătură de om .o,nav& neagă -apte,e. /artorii principa,i sunt
pe coridor.
Cnainte de a-i audia& tre.uie să recitesc raportu, po,itiei şi cererea păr3ii
civi,e& îi aminti magistratu,.
Vor aştepta cât e nevoie& răspunse secretaru,. Şi apoi ieşi din .irou.
Dr don 8arreda G $a,dâvar avea& su. dura p,atoşă juridică& un su0et de
poet. B simp,ă ,ectură a rigide,or documente judiciare îi era de ajuns ca&
în,ăturând crusta retorică a -raze,or şi citate,or ,atineşti& să ajungă ,a -apte cu
închipuireaAst-e, că& citind procesu,-ver.a, întocmit în Victoria& a reconstituit
cu ,u2 de amănimte denun3u,.
B văzu pe copi,a de treisprezece ani& e,evă a şco,ii /ercedes 'a.e,,o de
'ar.onera& numită Sărita Iuanca Sa,averria& intrând ,uni ,a 'omisariatu,
po,i3iei din ace, -oarte pestri3 cartier. Venea p,ânsă şi cu vânătăi pe -a3ă& pe
.ra3e şi pe pidoare& înso3ită de părin3i& don 'asimiro Iuanca +adron şi dona
'ata,ina Sa,averrâa /e,gar. /inora -usese pângărită în casa unde ,ocuia& pe
.u,evardu, Luna +izarro nr. JL& apartamentu, I& de către individu, *umercindo
Ae,,o& un chiriaş din aceeaşi c,ădire 9apartamentu, E:. Sărita& .iruindu-şi
ruşinea şi urni,indu-se& reve,ase apărători,or ordinii pu.,ice că vio,u, nu era
decât rezu,tatu, tragic a, unui înde,ungat şi secret asediu& ,a care -usese
supusă de către vio,ator. Acesta& într-adevăr& de opt tuni de zi,e adică din ziua
în care se insts,ase& ca o pasăre de rău augur7 în ,ocuin3a de ,a nr. JL o
urmărise pe Sărita Iuanca& -ără ca părin3ii sau cei,a,3i vecini să prindă de
veste& cu vor.e du,ci& de un gust îndoie,nic 9îi spunea& de pi,dă6 /i-ar p,ăcea
să-3i storc ,ămâi,e din grădină@ sau să te mu,g într-o .ună L.J@:.
Şi *umercindo Ae,,o trecuse de ,a amenin3are ,a -aptă& încercând în mai
mu,te rânduri s-o pipăie şi s-o sărute pe pu.eră& în curtea casei de ,a nr. JL
sau pe străzi,e din vecinătate& când copi,a venea de ,a şcoa,ă sau când p,eca
să -acă di-erite comisioane. Dintr-o pudoare 4rească& victima nu-şi avertizase
părin3ii că este hăituită.
Cn seara de duminică& ,a zece minute după p,ecarea părin3i,or ,a
cinematogra-u, /etropo,itan& Sărita Iuanca& în timp ce-şi -ăcea teme,e
pentru şcoa,ă& a auzit nişte .ătăi uşoare în uşă. S-a dus să deschidă şi a dat
de *umercindo Ae,,o. 'e dori3iK@& ,-a între.at& cuviincioasă. Vio,atoru,F& ,uând
ce, mai ino-ensiv aer din ,ume& invocă -aptu, că rămăsese -ără com.usti.i,
pentru primus6 era deja târziu ca să se mai ducă să cumpere şi venise să-,
împrumute cu o,eacă de gaz pentru a-şi -ace mâncare 9-ăgăduia să-,
înapoieze a doua zi diminea3ă:. *eneroasă şi ingenuă& copi,a Iuanca
Sa,averrâa ,-a po-tit pe individ să intre şi i-a arătat că .idonu, cu gaz se a0ă
între p,ită şi gă,eata care servea uneori drept ,atrină.
9Dr don 8atteda G $a,d-var zâm.i dând de această s,ă.iciune a
apărătoru,ui ordinii pu.,ice care întocmise denun3u, şi care& -ără să vrea&
trăda ast-e,7 ,a -ami,ia Iuanca Sa,avernFa& o.iceiu, ce,or din 8uenos Aires de
a-şi -ace nevoi,e într-un hârdău 3inut în aceeaşi încăpere în care dorm şi
mănâncă.:
A.ia reuşise& gra3ie stratagemei deja pomenite& să pătrundă în
apartamentu, I& că acuzatu, a şi -erecat uşa.
S-a aşezat în genunchi şi& împreunându-şi mâini,e& a început să
.o,.orosească Săritei Iuanca Sa,averr-a cuvinte de dragoste& iar -ata tocmai
atunci a început să se ne,iniştească de soarta ei. într-un ,im.aj pe care copi,a
î, descria ca romantic& *umercindo Ae,,o o s-ătuia să-i satis-acă dorin3e,e.
'are erau e,eK Să se despoaie de veşminte şi să-, ,ase s-o pipăie& s-o sărute şi
să-i părăduiască himenu,. Sărita Iuanca& donunându-se& a respins categoric
propunerea& ,-a muştru,uit pe *umercindo Ae,,o şi ,-a amenin3at că va chema
vecinii. Auzind aceasta& acuzatu, a renun3at ,a atitudinea imp,oratoare& a scos
un cu3it de su. haină şi a amenin3at-o pe copi,ă că o înjunghie ,a ce, mai mic
strigăt. Scu,ându-se în picioare& s-a îndreptat spre Sărita şi i-a zis6 Iai& gata&
te-ai încă,zit destu,& iu.irea mea@& şi cum ea nici aşa nu i se supunea& i-a
dăruit un şir de ,ovituri cu puinnu, şi pidoru,& până a căzut pe jos. Aici& pradă
unei e2cita3ii care& după spuse,e victimei& î, -ăcea să-i c,ăn3ăne din3ii din gură&
vio,atoru, i-a smu,s rând pe rmd toată îm.răcămintea& şi-a descheiat-o apoi şi
pe a ,ui şi s-a pră.uşit peste -ată& pentru a săvârşi& aco,o& pe podea& actu,
carna,& care& datorită rezisten3ei opuse de copi,ă& a -ost înso3it de noi ,ovituri&
de ,a care au rărnas urme su. -ormă de heinatoame şi de cucuie. După
satis-acerea dorin3e,or& *umercindo Ae,,o a părăsit apartamentu, I& nu însă
înainte de a-i recomanda Săritei Iuanca Sa,averria să nu su0e o vor.ă despre
ce,e întâmp,ate& dacă vrea să mai apuce .ătrâne3ea 9şi a învârtit cu3itu,
pentru a-i dovedi că vor.ea serios:. La întoarcerea de ,a /etropo,itan& părin3ii
şi-au găsit -ata scă,dată în ,acrimi şi cu trupu, je-uit. După ce i-au o.,ojit
răni,e& au îndemnat-o să ,e spună ce se întâmp,ase& însă ea a tot re-uzat de
ruşine. Şi ast-e, s-a scurs întreaga noapte.
Diminea3a totuşi& ceva mai ,iniştită după impactu, care însemnase
pierderea -ecioriei& copi,a a povestit totu, părin3i,or& care s-au prezentat
imediat ,a po,i3ia din Victoria pentru a denun3a ce,e petrecute.
Dr don 8arreda G $a,divar a închis ochii pentru o c,ipă. Sim3ea 9în
po4da contactu,ui zi,nic cu de,ictu,& nu se împietrise: un pro-und regret
pentru ce,e întâmp,ate Săritei şi şi-a spus că e vor.a& de ,a prima vedere& de
un de,ict -ără mistere& tipic şi mi,imetric încadrat m 'odu, +ena,& ,a artico,e,e
despre vio, şi a.uz de minori& cu ce,e mai caracteristice circumstan3e
agravante6 premeditare& vio,entă în vor.ă şi -aptă& şi cruzime menta,ă.
Documentu, următor pe care ,-a citit era procesu,-ver.a, întocmit de
apărătorii ordmii pu.,ice care î, re3inuseră pe *umercindo Ae,,o.
Cn con-onnitate cu instruc3iuni,e superioru,ui ,or7 căpitanu, *. '. "nri[ue
Soto& :andannii A,.erto 'usican[ui Apestegui şi Iuasi Aito +arinacocha s-au
prezentat ,a ,ocuin3a nr. JL de pe .u,evardu, Luna +izarro cu un ordin de
arestare& dar individu, nu se găsea ,a domid,iu.
Au a0at de ,a vecini că e de pro-esie mecanic şi că ,ucrează ,a Ate,ieru,
de !epara3ii de /otoare şi Sudură Autogenă& ", #nti@& situat în cea,a,tă
e2tremitate a sectoru,ui& aproape de poa,e,e dea,u,ui ", +ino. Eandarmii au
considerat oportun să se dep,aseze imediat aco,o. La întreprindere s-au
minunat a0ând că *umercindo tocmai p,ecase& stăpânu, ate,ieru,ui& d, 'ar,os
+râncipe& in-ormându-i în p,us că se învoise pentru un .otez. 'ând jandarmii
au cerut in-orma3ii de ,a muncitori& ,a ce .iserică ar putea să-, găsească&
aceştia s-au privit ma,i3ios şi au schim.at zâm.ete între ei. D, +rincipe ,e-a
e2p,icat că *umercindo Ae,,o nu e cato,ic& ci martor a, ,ui ,ehova& şi că cei din
a-ceastă re,igie nu ce,e.rau .otezu, ,a .iserică şi cu popă& ci su. ceru, ,i.er şi
prin scu-undări.
8ănuind că 9după cum se arăta acum acest caz: numita congrega3ie
este o con-rerie de pederaşti& 'usican[ui Apestegui şi Aito +arinacocha au
cerut să 4e conduşi ,a ,ocu, unde se găsea acuzatu,. După un moment de
şovăia,ă şi nn schim. serios de cuvinte& însuşi proprietaru, ate,ieru,ui ", #nti@
i-a înso3it ,a ,ocu, unde& spunea e,& era posi.i, să dea de Ae,,o& pentru că
odată& cu mu,t timp în urmă& când încerca să-i convertească pe e, şi pe
tovarăşii de ate,ier& î, invitase aco,o să partidpe ,a o ceremonie 9o e2perien3ă
de care sus-numitu, nu s-a ,ăsat de,oc convins:.
D, +rmdpe i-a dus pe apărătorii ordinii cu maşina sa până în perimetru,
dintre strada /aGnas şi +arcu, /arinetti& un maidan unde gospodarii din
împrejurimi ardeau gunoaie,e şi unde râu, !âmac -ace un cot. într-adevăr&
martorii ,ui ,ehova erau aco,o. 'usican[ui Apestegui şi Aito +arinacocha au
descoperit un grup de persoane de di-erite vârste& .ăr.a3i şi -emei& vârâ3i
până ,a .râu în apa noroioasă& dar nu în costum de .aie& d îm.răca3i& câ3iva
.ăr.a3i purtând cravată& iar unu, dintre ei chiar pă,ărie. #ndi-eren3i ,a g,ume,e&
ironii,e şi coji,e a carXr tin-ă erau şi ,a ce,e,a,te năz.âtii a,e vecini,or aduna3i
pe ma, ca să-i vadă7 îşi continuau -oarte serioşi ceremonia care& în primut
moment& păzitori,or ordinii ,i s-a părut a 4 ce, pu3in o încercare co,ectivă de
omucidere prin imersiune. Au văzut următoare,e6 în timp ce intonau& cu g,as
hotărât& nişte ciudate imnuri de s,ava& martorii 3ineau de .ra3e un .ătrân
îm.răcat în poncho şi cu căciu,i3a pe cap& pe care î, îngropau în apa murdară
9cu inten3ia de a-, jert4 ,ui DumnezeuK:. însă când jandarmii& cu revo,vere în
mâini şi înnoroindu-şi .ot-orii& ,e-au ordonat să întrerupă actu, crimina,&
.ătrânu, a -ost primu, care s-a supărat& cerându-,e copoi,or să se retragă şi
numindu-i păsări rare@ 9romani@ şi papistaşi@:. Apărătorii ordinii pu.,ice au
tre.uit să se resemneze şi să aştepte terminarea .otezu,ui& pentru a-, re3ine
pe *umercindo Ae,,o& pe care ,-au identi4cat gra3ie domnu,ui +rindpe.
'eremonia a mai durat câteva minute& timp în care martorii au continuat să
se roage şi să-, înmoaie pe ..tezat& până când acesta a început să-şi dea
ochii peste cap& să înghită apă şi să se înece& moment în care martorii au
optat pentru scoaterea ,ui ,a ma,& unde au început să-, -e,icite pentru noua
via3ă care& spuneau& i se deschidea din acea c,ipă.
Atunci jandannii ,-au capturat pe *umercindo Ae,,o.
/ecanicu, n-a opus nici cea mai mică rezisten3ă& n-a încercat să -ugă&
nici nu s-a arătat surprins de -aptu, că este arestat& mărginindu-se doar să
spună ce,or,a,3i& când i s-au pus cătuşe,e6 (ra3i,or& n-o să vă uit niciodată.@
/ani-estându-şi admira3ia& martorii au început să îna,3e noi cântări şi
aşa ,-au înso3it ,a maşina d-,ui +r-ncipe& care i-a dus pe jandarrni şi pe arestat
până ,a cornisariatu, din Victoria& unde s-au despăr3it& după ce i s-a mu,3umit
pentru servicii,e -ăcute.
La jandarmerie& căpitanu, *. '. "nri[ue Soto ,-a între.at pe acuzat
dacă-doreşte să-şi usuce panta,onii şi panto4i în patio& ,a care *umercindo
Ae,,o a răspuns că e o.işnuit să um.,e ud datorită creşterii considera.i,e care
se înregistra în u,timu, timp ,a Lima a număru,ui converti3i,or ,a adevărata
credin3ă. 'ăpitanu, Soto a început imediat să-, interogheze& ,ucru ,a care
acuzatu, s-a o-erit să co,a.oreze din toată inima. între.at potrivit tipicu,ui& a
răspuns că se numeşte *umercindo Ae,,o& că e 4u, do4ei *umercinda Ae,,o& de
-e, din /o[uegua şi acum decedată& că tată, e necunoscut şi că e, se născuse
pro.a.i, tot ,a /o[uegua& acum douăzeci şi cinci sau douăzeci şi opt de ani.
!e-eritor ,a această îndoia,ă& a e2p,icat că mamă-sa& ,a pu3in timp după
naştere& î, dăduse ,a un or-e,inat de .ăie3i& condus de secta papistaşi,or din
ace, oraş& după a,e căror a.era3ii& zicea e,& -usese educat şi de care& din
-ericire& se e,i.erase ,a cincisprezece sau optsprezece ani. A indicat că până
,a această vârstă stătuse ,a or-e,inat& dată ,a care acesta a dispărut într-un
mare incendiu în care a ars în întregime şi arhiva& rnotiv pentru care vârsta sa
e2actă rămăsese pentru e, un mister. A e2p,icat că sinistru, a -ost providen3ia,
în via3a sa& întrucât cu ace, pri,ej a cunoscut un cup,u de în3e,ep3i care
că,ătoreau pe jos& din 'hi,e ,a Lima& deschizând ochii or.i,or şi destupând
urechi,e surzi,or cu adevărata 4,oso4e. A precizat că venise ,a Lima împreună
cu cei doi în3e,ep3i& scuzându-se că nu poate destăinui nume,e ,or& deoarece
era su4cient& spunea e,& să se ştie că e2istă& ca imediat să 4e suspecta3i& şi că
de atunci trăia împăr3indu-şi timpu, între mecanică 9meserie pe care a
învă3at-o ,a or-e,inat: şi răspândirea ştiin3ei despre adevăr. 'ică a ,ocuit în
cartieru, 8rena& apoi în Vitarte şi 8arrios A,tos şi că s-a mutat în Victoria acum
opt ,uni& deoarece căpătase o s,uj.ă ,a Ate,ieru, de !epara3ii de /otoare şi
Sudură Autogenă ", #nti@& care era prea departe de domid,iu, său anterior.
Acuzatu, a recunoscut că îşi are domici,iu, în casa nr. JL de pe
.u,evardu, Luna +izarro& în ca,itate de chiriaş. A mărturisit de asemenea că
ştie -ami,ia Iuanca Sa,averrâa& căreia& zicea e,& îi o-erise mai mu,te predici
,uminătoare şi ,ecturi serioase& -ără să ai.ă însă succes& întrucât ei& ca şi
cei,a,3i ,ocatari& sunt -oarte into2ica3i de erezia cato,ică. Auzind nume,e
presupusei sa,e victime& copi,a Sărită Iuanca Sa,averrâa& a zis că-şi aduce
aminte de ea şi a insinuat că& 4ind vor.a de o persoană a0ată ,a o vârstă
-ragedă& nu pierdea nădejdea s-o apuce într-o .ună zi pe drumu, ce, drept.
+us atunci ,a curent şi cu antecedente,e acuzării& *umerdndo Ae,,o s-a arătat
-oarte surprins& negând acuza3ia& ca după o c,ipă 9sinni,ând tu,.urarea& în
vederea viitoarei sa,e apărăriK: să iz.ucnească în râs& -oarte mu,3umit şi
zicând că asta-i încercarea pe care i-o rezerva Dumnezeu pentru a-i
.arometra credin3a şi spiritu, de sacri,egiu. Adăugâhd că de-a.ia acum
în3e,egea de ce e, nu căzuse ,a sor3i pentru serviciu, mi,itar& pri,ej care î,
aştepta cu neră.dare pentru a re-uza predicând prin e2emp,u să îm.race
uni-orma şi să jure credin3ă unui stindard& atri.ute a,e Satanei. 'ăpitanu, *.
'. "nri[ue Soto ,-a între.at dacă nu vor.ea cumva împotriva statu,ui +eru& ,a
care acuzatu, a răspuns că rucidecum& e, se re-erea doar ,a pro.,eme de
re,igie. Şi a început atunci& impetuos& să ,e e2p,ice căpitanu,ui Soto şi
jandarmi,or că 'hristos nu e Dumnezeu& ci martoru, acestuia7 şi că nu e
adevărat& după cum mint papistaşii& că ar 4 -ost cruci4cat& ci 3intuit de un
pom şi că 8i.,ia însăşi con4rmă acest -apt. #n ,egătură cu ace,aşi aspect i-a
s-ătuit să citească Deş-eptarea& o pu.,ica3ie .i,unară care& contra doi so,i&
înr,epărta orice îndoia,ă despre aceasta şi despre a,te su.iecte de cu,tură şi
o-erea totodată un rnod sănătos de 3Fetrecere a timpu,ui ,i.er. 'ăpitanu, Soto
i-a ordonat să taLd& avertizându-, că este interzis să -acă propagandă
conicrcia,ă în incinta 'omisariatu,ui. Şi ,-a constrâns să spună unde era şi ce
-ăcea în ajun& ,a ora ,a care Sărită Iuanca Sa,averria a4rma că -usese vio,ată
şi .ătută de e,. *umercindo Ae,,o a sus3inut că în acea noapte& ca şi în
ce,e,a,te& stătuse în odaia ,ui& singur& cu-undat în medita3ii asupra Arunchiu,ui
şi că& în po4da ce,or crezute de unii& nu-i adevărat că în ziua Eudecă3ii de Apoi
or să învie oamenii& ci dimpotrivă& mu,3i nu vor învia niciodată& ceea ce
dovedeşte că ,e-a murit su0etu,. 'hemat din nou ,a ordine& acuzatu, şi-a cerut
scuze şi a zis că n-o -ace înadins& dar că nu poate să se a.3ină nici o c,ipă
măcar să nu împrăştie printre cei,a,3i un pic de ,umină& deoarece ajunge ,a
disperare văzând în ce .eznă trăieşte ,umea. Şi a precizat pe scurt că nu-şi
aminteşte să o 4 văzut pe Sărita Iuanca Sa,averria în acea noapte sau în
ajun şi a rugat să se precizeze în procesu,-ver.a, că& deşi a -ost ca,omniat& nu
păstra nici im -e, de pică pentru acea -ată şi chiar îi mu,3umeşte& deoarece
.ănuieşte că& prin ea& Dumnezeu voia s^ încerce muscu,atura credin3ei sa,e.
Văzând că nu era posi.i, să scoată de Ja *umercindo Ae,,o a,te
precizări despre acuza3ii,e -ormu,ate& căpitanu, *. '. "nri[ue Soto a pus capăt
interogatoriu,ui şi ,-a trans-erat pe acuzat în mica temni3ă a +a,atu,ui de
Eusti3ie& ca judecătoru, de instruc3ie să dea cazu,ui cursu, potrivit.
Cn diminea3a -rământată de zgomote judiciare& dr don 8arreda G
$aidâvar închise dosaru, şi începu să re0ecteze.
/artorii ,ui ,ehovaK îi cunoştea prea .ineM 'u câ3iva ani în urn-iă& un
.ăr.at ce se dep,asa prin ,ume pe .icic,etă venise să-i .ată ,a uşa casei şi să-
i o-ere ziaru, Deşteptarea& pe care e,& într-un moment de s,ă.idune& î,
cumpărase.
De atunci& cu o punctua,itate astra,ă& martoru, a tot dat târcoa,e
căminu,ui său& ,a di-erite ore din zi şi din noapte& insistând să-, ,uminezeN
asa,tându-, cu .roşuri& căr3i& reviste& de o grosime şi o tematică varia.i,ă&
până ce& incapa.i, să-, îndepărteze pe martor de ,ocuin3a sa prin metoda
civi,izată a persuasiunii& rugămin3ii sau cuvântu,ui& magistratu, a ape,at ,a
-or3a po,i3iei. Aşadar& acuzatu, era unu, dintre acei impetuoşi catehizatori. Dr
don 8arreda G $a,divar îşi spuse că acest caz devine interesant.
Diminea3a ajunsese ,a jumătatea ei& iar magistratu,& mângâind distrat
cu3itu, pentru hârtie& cu coupe-papier din o3e,& ,ung şi cu mâner de
Aiahuanuco& pe care î, 3inea pe .irou ca dovadă a a-ec3iunii superiori,or&
co,egi,or şi su.ordona3i,or săi 9i-, dăruiseră când şi-a săr.ătorit nunta de
argint ca avocat:& şi-a chemat secretaru, şi i-a cerut să-i aducă pe dec,aran3i.
Au intrat mai întâi jandarmii 'usican[ui Apestegui şi Aito +arinacocha&
care& vor.ind cu respect& au con4rmat circumstan3e,e arestării ,ui
*umercindo Ae,,o şi au su.,iniat că acesta& e2ceptând -aptu, că nu
recunoscuse acuza3ii,e& se arătase îndatoritor& cu toate că a -os-ccam
p,icticos cu mania ,ui re,igioasă. în timp ce jandarmu vor.eau& dr $a,aGa7 cu
oche,arii .ă,ăngănindu-se pe nas& redacta procesu,-ver.a,.
Au intrat apoi părin3ii minorei& im cup,u a cărui vârstă înaintată ,-a
surprins pe magistrat6 cum putuse procrea această pereche de hodorogi& cu
numai treisprezece ani în urmăK (ără din3i& cu ochii pe jumătate acoperi3i de
urdori& tată,& don #sa-as Iuanca& a contraseinnat repede raportu, po,i3iei
pentru partea care î,Fprivea şi apoi a vrut să ştie dacă Sărita se va mărita cu
domnu, Ae,,o. A.ia şi-a terminat între.area& că doamna Sa,averr-a de Iuanca&
o -emeie scundă şi z.ârcită& s-a şi îndreptat spre magistrat7 i-a sărutat mâna&
în tirnp ce& cu un g,as rugător& îi cerea să 4e .un şi să-, o.,ige pe domnu, Ae,,o
s-o ducă pe Sărita în -a3a a,taru,ui. Dar don 8arreda G $a,divar a -ăcut un
mare e-ort ca să ,e e2p,ice .ătrâni,or că printre îna,te,e răspunderi care îi
-useseră încredin3ate nu 4gura şi aceea de pe3itor. +erechea& după cât se
vedea& părea interesată mai degra.ă să-şi ,ogodească odras,a decât să 4e
pedepsit a.uzu,& pe care î, men3ionau în treacăt şi numai când erau o.,iga3i şi
îşi pierdeau vremea înşirând ca,ită3i,e Săritei& de parcă ar 4 avut-o de
vânzare.
$âm.ind în sinea sa& magistratu, se gândi că aceşti p,ugari umi,i nu era
nici o îndoia,ă că erau originari din Anzi şi că trăiseră strâns ,ega3i de g,ie î,
-ăceau să se simtă ca un tată sever& care re-uză să autorizeze cununia 4u,ui.
A încercat să-i pună pe gânduri6 cum pot dori de so3 pentru -ata ,or un om în
stare să vio,eze o copi,ă ,ipsită de apărareK Dar ei îşi ,uau cuvântu, din gură&
enerva3i& insistau& Sărita o să 4e o soa3ă mode,& ,a anii ei tineri ştie deja să
gătească& să coasă şi să -acă orice& ei sunt de-acuma .ătrâni şi nu doresc s-o
,ase or-ană& domnu, Ae,,o pare serios şi hamic& în a-ara -aptu,ui că noaptea
trecută a cam întrecut măsura cu Sărita& nu ,-au văzut niciodată .eat& era
-oarte respectuos& p,eca -oarte devreme ,a ,ucru cu geanta ,ui de scu,e şi cu
pachetu, de .roşure,e pe care ,e vindea din casă în casă. 1n .ăiat care ,upta
atâta pentru via3ă nu era oare o partidă .ună pentru SărităK Şi amândoi
.ătrânii ridicau mâini,e spre magistrat6 (ie-vă mi,ă şi ajuta3i-ne&
domnu,ejudecătorM@
+rin mintea dr don 8arreda G $a,divar p,uti& ca un nor negru încărcat de
p,oaie& o .ănuia,ă6 şi dacă totu, nu-i dedt un vic,eşug urzit de această
pereche& pentru a-şi ,ogodi v,ăstaru,K !aportu, medico-,ega, era însă
categoric6 -ata -usese vio,ată. S-a despăr3it totuşi de cei doi& dar nu -ără
di4cu,tate. A venit atund rându, victimei.
#ntrarea Săritei Iuanca Sa,averr-a a ,uminat .irou, auster a,
judecătoru,ui de instruc3ie. m care văzuse de toate în via3a ,ui şi prin -a3a
căruia de4,aseră& ca agresori sau victime& tot -e,u, de psiho,ogii şi de
ciudă3enii umane& dr don 8arreda G $a,dâvar îşi spuse că se a0a totuşi
înaintea unui specimen cu totu, origina,. Sărita Iuanca Sa,averrâa era o
copi,ăK (ireşte& judednd după vârstă şi după trupşoru, ei în care se insinuau
cu timiditate um0ături,e -eminită3ii şi după cosi3e,e în care îi era strâns păru,
şi după -usta şi .,uza de şcoa,ă cu care era îm.răcată. #n schim.& după -e,u,
în care se mişca& asemenea unei pN UZZZZ= şi de a se opri& depărtându-şi
pidoare,e& dând din şo,duri& trăgându-şi umerii înapoi şi punându-şi mâini,e ,a
.râu cu o dezinvo,tură provocatoare şi mai a,es după modu, în care privea& cu
nişte ochi de pro-ană şi cati-e,a3i& şi în care îşi muşca .uza in-erioară& Sărita
Iuanca Sa,averrâa părea însă să ai.ă o vastă e2perien3ă& oânte,epciune de
seco,e.
Dr don 8arreda G $a,dâvar avea un tact e2traordinar pentru a-i interoga
pe minori. Ştia să ,e inspire încredere& să evite să ,e rănească sentimente,e şi-
i era uşor să-i dirijeze& cu ră.dare şi gingăşie& în rezo,varea unor cazuri
de,icate. Dar de astă dată e2perien3a nu i-a -ost de nici un -o,os. A.ia o
între.ă pe minoră& eu-emistic& dacă este adevărat că *umercindo Ae,,o o
deranja de mai mu,tă vreme cu cuvinte necuviincioase& că Sărita Iuanca se
şi porni să vor.ească. Da& de dnd a venit în cartieru, Victoria& ,a orice oră şi în
orice ,oc. B aştepta în sta3ia de omni.uz şi o înso3ea până acasă& spunându-i6
/i-ar p,ăcea să-3i sor. du,cea3a@& Au ai două mere& iar eu un ştiu,ete@ şi mă
topesc de dragu, tău@. Dar nu aceste a,egorii& atât de nepotrivite în gura unei
copi,e& i-au îndns o.rajii magistratu,ui şi au împotmo,it mecanogra4a dr.
$e,aGa& d gesturi,e prin care Sărita a început să i,ustreze asa,tu, a, cărui
o.iect a -ost. /ecanicu, încerca întotdeauna s-o pipăie aid6 şi ce,e două
mânu3e se ridicau& mu,ându-se peste şahii -ragezi şi 4ind -o,osite pentru a-i
însu0e3i cu drag. Şi aid6
J,-, şi mâini,e co.orau pe genunchi şi-i stră.ăteau şi urcau& urcau pe
pu,pe 9pânS de curând impu.ere:& mototo,indu-i -usta. ',ipind& tuşind&
schim.ând iute o privire cu secretaru,& dr don 8arreda G $a,divar a ,ămurit-o
părinteşte pe copi,ă că nu e nevoie să 4e atât de concretă& că poate să se
,imiteze ,a genera,ită3i. Şi o Umai dupea de aici& î, întrerupse Sărita&
întorcându-se într-o parte şi întinzând spre e, un dos ce părea că se măreşte&
se um0ă ca un .a,on de săpun. /agistratu, avu vertiginos presim3irea că
.irou, său putea să se convertească în orice c,ipă într-un temp,u a, strip-
tease-u,ui.
(ăcând un e-ort pentru a-şi contro,a nervii& magistratu,& cu o voce
ca,mă& a îndemnat-o pe minoră să uite pro,egomene,e şi să se concentreze
asupra actu,ui în sine a, vio,ării. #-a e2p,icat ca& deşi ar tre.ui să re,ateze cu
o.iechvitate ce,e întâmp,ate& nu era indispensa.i, sa se oprească asupra
deta,ii,or şi a scutit-o de ace,ea care şi dr don 8arreda G $a,divar vor.i răguşit
şi cam 4stâcindu-se i-ar răni pudoarea. /agistratu, voia& pe de o parte& să
scurteze întrevederea& iar pe de a,ta& să-i dea o 3inută decentă& şi se gândea
că& re-erindu-se ,a agresiunea erotică& -ata& 4resc tu,.urată& o să 4e
e2peditivă şi sinoptică& prudentă şi super4cia,ă.
Dar Sărita Iuanca Sa,averrâa& auzind sugestia judecătoru,ui& ca un
cocoşe, de ,uptă când adu,mecă sânge,e& se dez,ăn3ui şi se întrecu pe sine&
tă,măcind totu, într-un so,i,oc ,u.ric şi într-o reprezenta3ie mimico-semina,ă
care i-a tăiat răsu0area dr don 8arreda G $a,diFvar şi ,-a cu-undat pe dr
$e,aGa într-o ne,inişte trupească sincer indecentă 9şi poate mastur.atorieK:.
/ecanicu, .ătuse ,a uşă aşa şi& când ea i-a deschis& a privito aşa şi i-a vor.it
aşa şi apoi a îngemmcheat aşa& pipăindu-şi inima aşa& şi şi-a -ăcut dec,ara3ia
aşa& jurându-i că o iu.ea aşa.
%ăuci3i& hipnotiza3i& judecătoru, şi secretaru, său o vedeau pe copi,a-
-emeie dând din aripi ca o pasăre& scu,ându-se ca o mare dansatoare&
ap,ecându-se şi înă,3ându-se& zâm.md şi întristându-se& schirn.ându-şi vocea
şi ridicând-o& imitându-se pe sine şi pe *umercindo Ae,,o şi& în s-ârşit& căzând
în genunchi şi dec,arând9u-şi: dragoste. Dr don 8arreda G $a,divar întinse o
mână şi .o,.orosi că era de ajnns& dar victima ,ocvace e2p,ica mai departe că
mecanicu, o amenin3ase cu cu3itu, aşa& şi că se năpustise asupra ei aşa&
-ăcând-o să a,unece aşa şi trântindu-se peste ea aşa şi rididndu-i -usta aşa&
dar în acea c,ipă& judecătoru, pa,id& no.i,& so,emn& mânios pro-et.i.,ic s-a
răsucit pe scaun şi a răcnit6 *ataM *ataM Destu,M@ "ra pentru prima oară în
via3a ,ui când ridica g,asu,.
De jos& unde se întinsese când a ajuns ,a punctu, nevra,gic a, depozi3iei
sa,e i,ustrative& Sărita Iuanca Sa,averrâa se uita speriată ,a degetu, arătător
care părea că o s-o trăsnească.
%-am nevoie să ştiu mai rnu,t& repetă magistratu,& mai du,ce. Scoa,ă-te
în picioare& aranjează-3i -usta şi întoarce-te ,ângă părin3ii tăi.
Victima s-a ridicat& supunându-se cu o -a3ă e,i.erată acum de orice
histrionism şi impudoare& din nou copi,ă şi vizi.i, mâhnită. (ăcând p,ecăciuni
umi,e& a mers cu spate,e până ,a uşă şi a ieşit. Eudecătoru, s-a întors atund
spre secretar şi& pe un ton măsurat& -ără ironie& i-a sugerat să nu mai .ată ,a
maşină= 4indcă e, nu-şi dă oare seama că hârtia a,unecase jos şi că scrie pe
tam.uru, go,K !oşu ca un granat& dr $e,aGa .â,.âi că ce,e întâmp,ate î,
tu,.uraseră adânc. Dr don 8arreda G $a,divar îi zâm.i6 %e-a -ost dat să
asistăm ,a un spectaco, cu totu, ieşit din comun& 4,oso-ă magistratu,. Această
-ată are pe dracu, în sânge şi ceea ce-i mai rău este că pro.a.i, ha.ar n-are
de asta.
Asta-i ceea ce nord-americanii numesc o Lo,ită& domnu,e doctorK
încercă secretaru, să-şi sporească .agaju, de cunoştm3e.
(ără îndoia,ă& o Lo,ită tipică& opină judecătoru,. Şi& ca unu, care ştie să
treacă peste praguri,e vie3ii& incorigi.i, ,up de mare care trage învă3ăminte
optimiste pârtă şi din cic,oane& adăugă6 'e, pu3in să ne .ucurăm că& în
domeniu, ăsta& co,osu, din %ord nu de3ine monopo,u,.
A.origena asta poate su0a mascu,u, oricărei Lo,ite Gan<ee.
" c,ar că ,-a scos din min3i pe sa,ariat şi că ăsta a vio,ato& divagă
secretaru,. După ce o vezi şi auzi& po3i să spui că ea ,-a dezvirginat pe e,.
Aermină& î3i interz< -e,u, ăsta de prezum3ii& a dojeni judecătoru,& iar
secretaru, pă,i. (ără a,uzii suspicioaseM Să compară *umercindo Ae,,oM
$ece minute mai târziu& dnd ,-a văzut intrând în .irou& escortat de doi
jandarmi7 dr don 8arreda G $a,dâvar a în3e,es imediat cât de nedreaptă era
cata,ogarea secretaru,ui. %u era vor.a de un .o,nav& ci de ceva& într-un
anume sens& mu,t mai grav6 de un -anatic. 'uprins de un 4or mnemotehnic&
ce-i z.âr,ea pu-u, de pe gât& judecătoru, şi-a amintit& văzând chipu, ,ui
*umercindo Ae,,o& de privirea 42ă a .ăr.atu,ui cu .icic,etă şi cu revista
Deşteptarea& care îi provocase coşmaruri& acea căutătură-ca,m încăpă3ânată
a ce,ui care ştie& care nu mai are îndoie,i& care şi-a rezo,vat -oarte mu,te
pro.,eme. "ra un .ăiat care sigur nu împ,inise încă treizeci de ani şi a, cărui
4zic 4rav& numai pie,e şi os& proc,ama în toate păr3i,e dispre3u, pe care î,
merită mâncarea şi materia& cu păru, tuns aproape din rădăcină& .runet şi
mai degra.ă scund. +urta un costum gri& nuan3a pâc,ei& nici dandi& nici
cerşetor& ci mic-.urghez& acum uscat& dar -oarte .o3it din cauza scu-undări,or
de .otez& o cămaşă a,.ă şi nişte ghete cu .,acheuri.
Eudecătoru,ui om cu miros antropo,ogic i-a -ost de ajuns o privire ca să-
şi dea seama prin ce se caracterizează6 discre-rie& so.rietate& idei 42e&
impertur.a.i,itate şi voca3ie pentru ce,e spiritua,e. 8ine crescut& i-a sa,utat
cordia, pe judecător şi secretar de îndată ce a trecut pragu,.
Dr don 8arreda G $a,divar a ordonat jandarmi,or să-i scoată cătuşe,e şi
să p,ece. "ra un o.icei pe care ,-a introdus în activitatea sa judidară6 până şi
pe cei mai pericu,oşi crimina,i îi interogase singur& -ără să-i constrângă&
părinteşte& şi& în tete a tete& aceştia îşi deschideau su0etu, în mod invaria.i,&
ca penitentu, în -a3a duhovnicu,ui. %-a avut niciodată pri,eju, să regrete
această riscantă practică. *umercindo Ae,,o şi-a -recat încheieturi,e şi a
mu,3umit pentru dovada de încredere. Eudecătoru, i-a arătat un scaun& iar e,
s-a aşezat& chiar pe margine& drept& ca un om pe care î, incomodează însăşi
no3iunea de comoditate. Eudecătoru, e,a.oră menta, deviza care guvema -ărS
doar şi poate via3a martoru,ui6 să se scoa,e adormit din pat& de ,a masă
în-ometat şi 9dacă se ducea vreodată: să p,ece de ,a 4,m înainte de s-ârşit. A
încercat să şi-, imagincze a3â3at& incendiat de in-antiâa -emeie-vampir din
Victoria& dar a anu,at imediat această opera3ie imaginară ca dăunătoare
drepturi,or apărării. *umerdndo Ae,,o începuse să vor.ească6 " adevărat că
nu ne -acem datoria -a3ă de guveme& partide& armată şi a,te institu3ii stata,e&
care sunt& toate& copi,e,e Satanei& spunea e, cu .,ânde3e& că nu jurăm
credin3ă nid unei pânze co,orate& nici nu îm.răcăm uni-ormă& pentru că nu ne
ademenesc nid vor.e,e -rumoase& nid deghizarea& şi că nu acceptăm
interven3ii,e medica,e& a,toaie,e de pie,e sau sânge& pentru că ceea ce-a -ăcut
Domnu, n-o să des-acă ştiin3a. Dar asta nu înseamnă că nu ne îndep,inim
o.,iga3ii,eDomnu,e judecător& sunt ,a ordine,e dumneavoastră pentru tot ceea
ce dori3i şi să şti3i că vă voi respecta& chiar dacă nu voi avea motiv.
Vor.ea -ădnd pauze& parcă pentru a uşura sardna secretaru,ui& care îi
înso3ea ,ogosu, cu muzică mecanogra4că. Eudecătoru, i-a mu,3umit pentm
ama.i,a inten3ie& ,-a in-ormat că e, respectă idei,e şi credin3e,e& în mod
deose.it pe ce,e re,igioase& şi şi-a îngăduit să-i amintească -aptu, că -usese
arestat nu pentru ceea ce pro-esa& d su. acuza3ia de a 4 ,ovit şi si,uit o
minoră.
+e -a3a .ăiatu,ui din /o[uegua trecu un zâm.et a.stract.
/artor e ce, care mărturiseşte adevăru,& care depune mărturie& care
re,atează ca martor îşi reve,ă Ae,,o e2perien3a în domeniu, semantidi& privind
3intă ,a judecător ce, care ştiind că Dumnezeu e2istă o spune şi a,tora& ce,
care cunosdnd adevăru, îi ajută şi pe a,3ii să-, cunoască. "u sunt martor& dar
şi dumneavoastră doi a3i putea deveni& cu pu3ină voin3ă.
/u,3umesc& cu a,tă ocazie& î, întrerupse judecătoru,7 rididnd dosaru,
gros şi tredndu-i-, pe su. ochi& de parcă ar 4 -ost ceva de mâncare. Asta ne
interesează şi timpu, ne preseazăM Să revenim ,a su.iect. Şi& ca să începem&
un s-at6 ceea ce este 8ecomanda.i,& ceea ce ne tre.uie este adevăru,& numai
adevăru,.
Acuzatu,& zguduit de vreo amintire secretă& a suspinat adânc.
Adevăru,& adevăru,& munnură e, cu triste3e. 'are& domnu,e judecătorK
%u e vor.a& mai degra.ă& despre ca,omnii& despre contra.andă şi a,te
şmecherii de-a,e Vaticanu,ui care& pro4tând de ingenuitatea mu,3imii& vrea să
ne -acă să trecem pe ,ângă adevărK Lăsând modestia ,a o parte& cred că eu
cunosc adevăru,& dar dumneavoastră& şi vă între. -ără supărare& î,
cunoaşte3iK
Cmi propun să-, cunosc& zise judecătoru,& şiret& ,ovind în mapa de scris.
Adevăru, despre -antezia cu crucea& despre g,uma cu +etru şi piatra&
despre mitre& poate şi despre ,uarea în derâdere de către papă a nemuririi
su0etu,uiK se între.ă sarcastic *umercindo Ae,,o.
Adevăru, despre de,ictu, comis de dumneata& a.uzând de minora Sărita
Iuanca Sa,averrâa& contraatacă magistratu,. Adevăru, despre .ruscarea unei
inocente de treisprezece ani. Adevăru, despre ,ovituri,e pe care i ,e-ai ap,icat&
despre amenin3ări,e cu care ai terorizat-o& despre vio,u, prin care ai umi,ito şi
însămân3at-o& poate.
Vocea magistratu,ui se ridicase& acuzatoare şi o,impiană. !igid ca şi
scaunu, pe care sta& *umercindo Ae,,o î, privea grav& -ără să dea semne de
ruşine sau de căin3ă.
Cntr-un târziu& dădu din cap cu o suavitate de vită6 Sunt pregătit pentru
orice încercare ,a care vrea să mă supună ,ehova& asigură e,.
%u-i vor.a de Dumnezeu& ci de dumneata& î, aduse pe pământ
magistratu,. De po-te,e dumita,e& de des-râu, şi ,i.idou, dumita,e.
Cntotdeauna e vor.a numai de Dumnezeu& domnu,e judecător& se
încăpă3ână *umercindo Ae,,o. De dumneavoastră& de mine sau de a,tcineva&
niciodatăM De ",& doar de ",.
Asumă-3i răspunderea -apte,or& î, îndemnă judecătoru,. %u te mai a.ate
de ,a e,e. !ecunoaşte-3i vina şi poate că justi3ia va ,ua în considera3ie acest
,ucru.
+oartă-te ca un credincios& aşa cum încerci să mă -aci să cred că eşti.
/ă căiesc pentru toate greşe,i,e me,e& care sunt in4nite& a spus sum.ru
*umercindo Ae,,o. Ştiu -oarte .ine că sunt un păcătos& domnu,e judecător.
8ine& atunci -apte concrete& î, zori dr don 8arreda G $a,d-var. +ovesteşte
de-a 4r a păr& -ără divaga3ii aiurea şi -ără ieremiade& cum s-a întâmp,at de-ai
vio,ato.
/artoru, iz.ucnise însă m p,âns& acoperindu-şi -a3a cu mâini,e.
/agistratu, nu se ne,inişti însă. "ra o.işnuit cu a,ternări,e cic,otimice .ruşte
a,e acuza3i,or şi ştia să ,e -o,osească pentru a cerceta -apte,e. Văzându-, pe
*umercindo Ae,,o aşa& cu capu, p,ecat& cu trupu, -rământat şi cu mâini,e ude
de ,acrimi& dr don 8arreda G $a,divar îşi spuse& orgo,iu so.ru de pro-esionist
care veri4că e4cacitatea tehnicii sa,e& că acuzatu, ajunsese într-o stare mora,-
emotivă în care& incapa.i, să mai disimu,eze& o să g,ăsuiască spontan&
ne,iniştit şi din .e,şug adevăru,.
Date& date& insistă e,. (apte& ,ocuri& reac3ii& cuvinte spuse& -apte
săvârşite. Iai& curajM
Domnu,e judecător& eu nu ştiu să mint& .o,.orosi *umercindo Ae,,o&
printre sughi3uri. Sunt gata să îndur orice& ocară& temni3ă& umi,in3e. Dar nu
pot să rnintM %-am învă3at asta niciodată& nu sunt în stare.
8ine& .ine& iocapacitatea asta î3i -ace cinste& e2c,amă& cu un gest
încurajator& judecătoru,. Dar convinge-mă.
Iai& curn a -ost cu vio,u,K
Asta-i pro.,ema& spuse /artoru,& deznădăjduit şi înghi3indu-şi spuma de
,a gură. %-am vio,ato euM
Domnu,e Ae,,o& o să-3i spun ceva& si,a.isi& cu suavitate de şarpe care
este însă mai muşcătoare& magistratu,6 Dumneata eşti un -a,s inartor a, ,ui
,ehovaM 1n impostorM
%ici măcar n-am atins-o& nu i-am vor.it niciodată când era singură& iar
ieri n-ann văzut-o de,oc& spunea *umercindo Ae,,o& ca un mie,uşe, care
.ehăie.
1n cinic& un -arsor& un prevaricator& se e2primă& ca un s,oi de ghea3ă&
judecătoru,. Dacă justi3ia şi mora,a nu te interesează& ce, pu3in respectă-, pe
Dumnezeu, de care tot pomeneşti. *ândeşte-te că te vede chiar în c,ipa asta
şi ,a cât de scâr.it tre.uie să 4e auzindu-te cum min3i.
%-am jignito pe -ata aia nici cu privirea& nici cu gându,& repetă& cu un
accent s-âşietor& *umercindo Ae,,o.
Ai amenin3at-o& ai ,ovit-o şi ai vio,ato& se dez,ăn3ui g,asu, magistratu,ui.
'u des-râu, dumita,e murdar& domnu,e Ae,,oM
'u-des--rî-u,-meu-mur-darK repetă rnartoru,& ca şi când ,-ar 4 ,ovit cu un
ciocan în cap.
Da& domnu,e& cu des-râu, dumita,e murdar& re,uă magistratu, şi& după o
pauză creatoare6 'u penisu, dumita,e păcătosM
'u-pe-ni-su,-meu-pă-că-tosK .â,.âi acuzatu,& cu un g,as s,ă.it şi cu o
e2presie u,uită. +e-ni-su,-meu-pă-că-tosa3i-zisK
8izari şi stra.ici ,ăcuste înmărmurite& ochii săi se p,im.au de ,a secretar
,a judecător& din podea în tavan& de ,a scaun ,a .irou şi s-au oprit aici& trecând
peste hârtii& dosare& sugative. +ână ce s-au ,uminat& 42ându-se asupra coupe-
papier-u,ui Aiahauanuco& ce se distingea printre ce,e,a,te o.iecte cu scânteieri
artistice prehispanice.
Atunci& cu o mişcare rapidă care n-a ,ăsat timp nici judecătoru,ui& nici
secretaru,ui să schi3eze vreun gest pentru a-, împiedica& *umercindo Ae,,o a
întins mâna şi a apucat pumna,u,. %-a -ăcut nici un gest amenin3ător&
dimpotrivă& a strâns cu3itu, argintat ,a piept& mamă care-şi ocroteşte pruncu,&
şi a îndreptat spre cei doi .ăr.a3i& încremeni3i de uimire& o privire ,iniştitoare&
.,ândă& tristă.
/ă jigni3i crezând că aş putea să vă rănesc& ,e-a zis cu o voce de
penitent.
Smintitu,e& niciodată n-o să po3i -ugi de aici& î, avertiză magistratu,&
venmdu-şi în 4re. +a,atu, deEustitie co,căie de jandarmi& or să te omoare.
Să -ug& euK între.ă mecanicu,& cu ironie în g,as. 'ât de pu3in mă
cunoaşte3i& domnu,e judecătorM
%u vezi că singur te trădeziK insistă magistratu,.
Dă-mi cu3itu, înapoiM
L-am împrumutat pentru a-mi dovedi nevinovă3ia& i-a e2p,icat cu
seninătate *umercindo Ae,,o.
Eudecătoru, şi secretaru, s-au privit. Acuzatu, se scu,ase în picioare.
Avea o e2presie de nazarinean= în mâna ,ui dreaptă& cu3itu, arunca un ,icăr
prcmonitoriu şi teri.i,.
/âna stângă se strecura uşor spre deschizătura de ,a panta,oni care
ascimdea -ermoaru,& iar între timp spunea cu o voce îndurerată6 "u sunt pur&
domnu,e judecător& eu n-am cunoscut -emeia. 'eea ce a,3ii -o,osesc pentru a
păcătui mie îmi serveşte doar pentru a -ace pipi.
Stai& î, întrerupse dr don 8arreda G $a,divar& .ănuind ceva atroce. 'e-ai
de gând să -aciK
Să-, tai şi să-, arunc ,a gunoi& pentru a vă dovedi cât de pu3in mă
interesează& a rep,icat acuzatu,& arătând cu .ăr.ia coşu, de hârtii.
Vor.ea -ără tru4e& cu o hotărâre de nec,intit. 'u gura căscată&
judecătoru, şi secretaru, nu iz.uteau să strige.
*umerdndo Ae,,o 3inea corpu, de,ict în mâna stângă şi ridica acum
cu3itu, că,ău ce mânuieşte securea şi măsoară distan3a până ,a gâtu,
comandantu,ui& pentru a-, co.orî şi a duce până ,a capăt inimagina.i,a pro.ă.
B va -ace oareK îşi va priva ast-e,& printr-o tăietură& integritateaK îşi va
jert4 trupu,& tinere3ea& onoarea& pentru o demonstra3ie etico-a.stractăK Va
converti *urnercindo Ae,,o ce, mai respecta.i, .irou judecătoresc din Lirna
într-un a,tar de sacri4diK 'um se va termina această dramă judiciarăK
V## Dragostea mea cu mătuşa Eu,ia continua su. auspicii -avora.i,e& dar
,ucruri,e se comp,icau& deoarece era -oarte greu să ne men3inem în
c,andestinitate. De comun acord& ca să nu stârnim .ănuie,i în -ami,ie& mi-am
redus vizite,e acasă ,a unchiu, Lucho. /ergeam cu punctua,itate doar joia& ,a
prânz. +entru 4,mu, din timpu, serii& născoceam di-erite trucuri. /ătuşa Eu,ia
p,eca mai devreme& îi da te,e-on mătuşii ,ga să-i spună că ia masa cu vreo
prietenă şi mă aştepta îtttr-im anumit ,oc& dinainte sta.i,it.
Această opera3ie prezenta însă neajunsu, că mătuşa Eu,ia tre.uia să
petreacă ore în şir pe străzi& până ce ieşeam eu de ,a ,ucru& şi c^ de ce,e mai
mu,te ori sta nemâncată.
A,teori& mă duceam eu să o iau cu ta2iu,& -ără să co.or= ea era atentă
şi& îndată ce vedea maşina apropiindu-se& ieşea din casă în -ugă. Această
stratagemă era însă riscantă6 dacă mă descopereau& s-ar 4 a0at imediat că e
ceva între noi= şi& în orice caz& acest misterios curtezan& care stătea mereu ,a
pândă pe .ancheta din spate a câte unui ta2i& ar 4 ajuns să trezească în ce,e
din urmă curiozitate& răută3t între.ări intermina.i,e.
De aceea am optat pentru a ne vedea mai pu3in noaptea şi rnai mu,t
ziua& pro4tând de -erestre,e din programu, de ,a !adio. /ătuşa Eu,ia ,ua un
auto.uz până în centru şi& pe ,a ora unsprezece diminea3a sau pe ,a cinci
după-amiaza& mă aştepta ,a ca-eneaua 'amăna sau ,a 'ream !ica& de pe
strada 1nion. Lăsam vizate câteva .u,etine şi puteam ast-e, sa petrecem
două ore împreună.
!enun3aserăm ,a 8ransa de pe 'o,mena& pentru că venea aici toată
,umea de ,a +anamericana şi de ,a !adio 'entra,. Din când în când 9mai
e2act& în zi,e,e de ,ea-ă: o invitam ,a prânz şi atund stam împreună aproape
trei ceasuri. Dar .iata mea ,ea-ă nu permitea asemenea e2cese.
+rintr-un discurs e,a.orat& reuşisem& într-o diminea3ă în care #-am găsit
într-un stare eu-orică produsă de succese,e ,ui +edro 'amacho& ca *enaro-4u,
să-mi mărească sa,ariuL ajungând ,a suma de cinci mii de so,i. Dădeam două
mii .unici,or& ca să-i ajut ,a che,tuie,i,e casei. !estu, de trei mii înu erau de
ajuns înainte& cu prisosin3ă& pentru vicii,e me,e6 3igări,e& cinematogra-u, şi
căr3i,e. Dar de când cu idi,a cu mătuşa Eu,ia& se vo,atizau rapid şi eram mai
mereu strâmtorat& ape,ând cu regu,aritate ,a împrumuturi şi chiar ,a 'asa
%a3iona,ă de Amanet& din +ia3a Arme,or. 'um& pe de a,tă parte& avearn -erme
prejudecă3i hispanice în ceea ce priveşte re,a3ii,e dintre un .ăr.at şi o -emeie
şi nu admiteam ca mătuşa Eu,ia să achite vreo notă de p,ată& situa3ia mea
economică ajunsese dramatică.
'a s-o ame,iorez& m-am apucat să -ac ceea ce Eavier a categorisit sever
drept prostituare a condeiu,ui meu@. Adică să scriu recenzii ,a une,e căr3i şi
reportaje pentru sup,imente,e cu,tura,e şi reviste,e din Lima. Le pu.,icam su.
pseudonim& ca să-mi 4e mai pu3in ruşine de cât de proaste erau. Dar ce,e
două sau trei sute de so,i în p,us pe ,ună constituiau un tonic pentru .ugetu,
meu.
Ace,e întâ,niri din mici,e ca-ene,e din centru, Limei erau pu3in
convena.i,e6 ,ungi conversa3ii -oarte romantice& în timp ce -ăceam
împ,etituri@& ne priveam în ochi şi& dacă topogra4a ,oca,u,ui ne-o permitea& ne
atingeam uşor genunchii. %e sărutam numai când nu puteam 4 văzu3i de
nimeni& ceea ce se întâinp,a rareori6 ,a ace,e ore ca-ene,e,e erau p,ine de
-unc3ionari cam inso,en3i. Vor.eam de noi& .ineîn3e,es& de primejdia care ne
pândea de a 4 surprinşi de vreun mem.ru a, -ami,iei& de modu, în care ne
în,ăturam acest perico,& ne povesteam cu ,u2 de amănunte tot ce -ăcusem de
când ne despăr3isem 9cu câteva ore mai înainte sau în ziua precedentă:& dar&
în schim.& nu -ăceam nici un p,an de viitor. Viitoru, era o chestiune tacit
a.otită în dia,oguri,e noastre& 4indcă& de .ună seamă& atât eu cât şi ea eram
convinşi că ,egătura dintre noi nu va avea niciunu,& 'red totuşi că ceea ce
începuse ca nn joc s-a convertit în ceva serios în timpu, ace,or caste întâ,niri
din ca-ene,e,e p,ine de -um din centru, Limei. (ără să ne dăm seama& s-a
întâmp,at ca aici să ne îndrăgostim unu, de ce,ă,a,t.
Vor.eam mu,t despre ,iteratură= sau& mai .ine zis& mătuşa Eu,ia ascu,ta
şi eu îi vor.eam despre mansarda din +aris 9ingredient insepara.i, de voca3ia
mea: şi despre romane,e& drame,e& eseuri,e pe care urma să ,e scriu când voi
4 devenit scriitor. în după-amiaza când ne-a descoperit Eavier& ,a 'ream !ica
de pe strada 1nion& eu îi citeam mătuşii Eu,ia povestirea despre Doroteo
/ar3i.
Se intitu,a& medieva,izant& 1miâirea crucii şi avea cinci pagini. "ra
prima povestire pe care i-o arătam şi am citit-o -oarte rar& ca să-mi disimu,ez
ne,irdştea -a3ă de verdictu, ei. "2perien3a a -ost catastro4că pentru
suscepti.i,itatea viitoru,ui scriitor. +e măsură ce ,ectura progresa7 mătuşa
Eu,ia mă tot întrerupea6 Dar n-a -ost aşa& dar ai răstumat totu,& îmi spunea&
surprinsă şi chiar supărată& dar eu nu 3i-am spus asta& dar.
"u& e2trem de tu,.urat& -ăceam pauze să o in-ormez că ceea ce ascu,ta
nu era reproducerea 4de,ă a întâmp,ării pe care mi-o re,atase& ci o povestire&
o povestire& şi că toate ,ucruri,e adăugate sau supriinate erau mij,oace de a
o.3ine anumite e-ecte6 "-ecte comice& am su.,iniat eu& ca să văd dacă
în3e,egea& şi-i zâm.eam& deşi o -ăceam cu compătimire.
DimpotrivăM protestă mătuşa Eu,ia& nec,intită şi cruntă& prin schim.ări,e
e-ectuate ai distrus tot hazu,.
'ine o să creadă că trece atâta tirnp de când crucea începe să se
c,atine şi până ce cadeM 'are-i poanta acumK
"u& deşi eram -erm hotărât& în umi,itu, meu -or interior& să trimit
povestirea despre Doroteo /art- ,a coşu, de gunoi& mă angajasem într-o
în-ocată şi îndurerată apărare a drepturi,or imagina3iei ,iterare de a
transgresa rea,itatea& când am sim3it că mă .ate cineva pe umăr.
Dacă deranjez& să-mi spune3i şi eu mă duc& că nu-mi p,ace să cad ca
musca-n ,apte& a spus Eavier& trăgându-şi un scann& aşezându-se şi cerând
che,neru,ui o ca-ea. A zâm.it apoi spre mătuşa Eu,ia6 încântat& eu sunt Eavier&
ce, mai .un prieten a, acestui prozator. 'e .ine ascunsă o 3ii& amiceM
" Eu,ita& sora mătuşii ,ga& i-am e2p,icat.
'umK (aimoasa .o,iviancăK i se poto,i entuziasmu, ,ui Eavier. %e
surprinsese 3inându-ne de mână& nu ne-am dat drumu, şi se uita acum 42&
-ără siguran3a mondenă de mai înainte& ,a degete,e nostre în,ăn3uite6 ,a te
uită& ia te uită& VarguitasM
"u sunt -aimoasa .o,iviancăK a între.at mătuşa Eu,ia. De ce -aimoasăK
'a antipatică& pentru g,ume,e supărătoare pe care ,e -ăceai când ai
venit& o pusei eu ,a curent. Eavier ştie doar prima parte a poveştii.
+e cea mai .ună mi-ai ascuns-o& rău povestitor şi prieten şi mai rău ce
eştiM a zis Eavier& recăpătându-şi dezinvo,tura şi arătând spre împ,etituri@. Iai&
povesti3i-mi& povesti3i-mi totM
A -ost rea,mente simpatic& a sporovăit întruna şi a -ăcut tot -e,u, de
g,ume& iar mătuşa Eu,ia a rămas -oarte încântată de e,. /-am .ucurat că ne-a
descoperit6 nu aveam de gând să-i povestesc despre idi,a mea& pentru că era
mare amator de con4den3e sentimenta,e 9şi cu atât mai mu,t în acest caz&
atât de încurcat:& dar de vreme ce întâmp,area î, -ăcuse părtaş ,a taină& mi-a
-ăcut p,ăcere să pot comenta cu e, peripe3ii,e acestei aventuri. Şi-a ,uat
rămas.un atunci de ,a mătuşa Eu,ia sărutând-o pe o.raz şi -ăcând o
reveren3ă6 Sunt un duhovnic c,asa întâi& conta3i pe mine pentru orice.
De ce n-ai spus că o să ne -aci şi patu,K î, ,uai eu în primire seara&
îndată ce a apărut sus& în cucurigu, de ,a +anamericana& curios să a0e deta,ii.
" un -e, de mătuşă de-a ta& nuK îmi zise e,& .ătându-mă pe umăr. "i
.ine& m-ai dat gataM B amantă .ătrână& .ogată şi divor3ată6 douăzeci de
puncteM
%u e mătuşa mea& ci sora unchiu,ui mei& îi e2p,icai eu ceea ce e, ştia
deja& în tirnp ce urmăream o ştire din La +rensa despre răz.oiu, din 'oreea.
%u e amanta mea& nu e .ătrână şi n-are avere. " adevărat doar că-i
divor3ata.
+rin .ătrână voiam să spun doar că-i mai mare decât tine& iar în ceea
ce priveşte averea& nu e o critică& ci o -e,icitare& eu sunt adeptu, meza,ian3ei&
râse Eavier. Deci nu-i amanta taK Atunci ce-iK +rietena taK
'eva între ce,e două& îi zisei& ştiind că asta î, va scoate din sărite.
Aaa& vrei să -aci pe misteriosu,& 4indcă te-a ,uat dracu ipso-acto& mă
,ămuri e,. Şi& în p,us& eşti un mizera.i,6 eu î3i spun totu, despre iu.irea mea cu
%ancG& iar tu îmi ascunzi povestea cu meza,ian3a.
#-am re,atat totu, de ,a început& cu comp,ica3ii,e pe care ,e aveam ca să
ne vedem şi a în3e,es de ce în u,time,e săptămâni îi cerusem de două sau trei
ori .ani împrumut. S-a interesat de toate& înne.unindu-mă cu între.ări,e& iar
,a s-ârşit mi-a jurat că e, o să 4e îngeru, nostru păzitor. Dar ,a p,ecare a ,uat
un aer grav6 8ănuiesc că nu-i decât un joc& mă dăscă,i& privindu-mă în ochi ca
un tată griju,iu. %u uita că de -apt suntem încă nişte puştani amândoi.
Dac-o 4 să rămân gravid& jur c-o să -ac avort& ,-am ,iniştit eu.
După p,ecarea ,ui& am căzut pe gânduri& în timp ce +ascua, î, între3inea
pe /are,e +a.,ito cu un accident în ,an3 din *ermania& unde vreo douăzeci de
maşini se iz.iseră una de a,ta din vina unui aiurit de turist .e,gian care îşi
oprise automo.i,u, în mij,ocu, şose,ei& ca să ajute un că3e,uş"ra sigur că
această poveste nu era ceva seriosK Da& sigurM "ra o e2perien3ă de .ăr.at
copt& mai deose.ită şi mai îndrăznea3ă decât toate ce,e pe care ,e mai
trăisem& dar& ca amintirea să rămână -rumoasă& nu tre.uie să dureze prea
mu,t. La acestea mă gândeam când a mtrat *enaro-4u, să mă invite să ,uăm
prânzu, îrnpreună. /-a dus ,a /agda,ena& o grădină creo,ă& şi mi-a impus
nişte orez cu ra3ă& gogoşi cu miere& iar ,a ca-ea mi-a prezentat -actura6 "şti
singuru, ,ui prieten& vor.eşte-i& ne .agă într-un .uc,uc groaznic. "u nu pot& îmi
zice că-s incu,t& ignorant& i ir pe tata ,-a -ăcut ieri mic-.urghez. Vreau să evit
a,te ciNniri.u e,. Ar tre.ui să-, dau a-ară şi asta ar însemna o catastro-ă
pentru institu3ia noastră.
+ro.,ema era o scrisoare a am.asadoru,ui argentinian adresată
!adiou,ui 'entra,& redactată într-un ,im.aj in-ect& în care protesta împotriva
a,uzii,or ca,omnioase şi răuvoitoare& de psihoză@ ,a adresa patriei ,ui
Sarmiento şi San /artin care se strecurau -recvent în radionove,e 9pe care
dip,omatu, ,e numea povestiri dramatice în seria,@:.
Am.asadoru, o-erea câteva e2emp,e ca2e& asigura e,& nu -useseră
căutate înadins& ci cu,ese ,a întâmp,are de mem.rii persona,u,ui ,ega3iei&
amatori de acest gen de emisiuni@. într-una se sugera nimic mai mu,t decât
că prover.ia,a viri,itate a argentinieni,or e un mit& căci aproape to3i practică
homose2ua,itatea 9şi& de pre-erin3ă& pe cea pasivă:6 în a,ta& că în -ami,ii,e din
8uenos Aires& atât de gregare& guri,e inuti,e .ătrânii şi .o,navii erau
sacri4cate prin în-ometare& pentru a despovăra .ugetu,= îhtr-a,ta& cum că de
-apt camea de vacă e pentru e2port& întrucât aco,o& în căsu3e,e ,or& mâncarea
jinduită e ca,u,= iar într-o a,tă emisiune& că practicarea -oarte răspândită a
-ot.a,u,ui& prin ,ovirea mingii cu capu,& vătămase gene,e na3iona,e& ceea ce
e2p,ică mu,3imea pro,i-erantă de o,igo-reni& acromega,ici şi a,te su.varietă3i
de cretini de pe ma,uri,e 0uviu,ui de cu,oare roşcată= că în cămine,e din
8uenos Aires o asemenea metropo,ă@& se preciza în scrisoare era un ,ucru
o.işnuit să-3i -ad nevoi,e într-o gă,eată& îh aceeaşi încăpere în care se
mănâncă şi se doarme.
Au râzi& cum am râs şi noi spuse *enaro-4u,& mâncându-şi unghii,e& dar
azi s-a prezentat un avocat şi ne-a pierit râsu,. Dacă am.asada protestează
pe ,ângă guvern& pot să ne suspende emisiuni,e de teatru& să ne amendeze şi
să închidă !adiou,. !oagă-,& amenin3ă-,& să uite de argentinieni.
#-am promis c-o să -ac tot posi.i,u,& însă -ără o prea mare speran3ă&
pentru că scri.u, este un om cu convingeri in0e2i.i,e. "u ajunsesem să mă
simt prietenu, ,ui= în a-ară de curiozitatea entomo,ogică pe care mi-o inspira&
î, şi pre3uiam. Dar era oare ceva reciprocK +edro 'amacho nu părea în stare
să-şi piardă timpu, şi energia cu prietenia şi cu nimic care să-, distragă de ,a
arta@ sa& adică munca sau viciu, ,ui& acea gra.ă care mătura oameni& ,ucruri&
dorin3e. 'hiar dacă era adevărat că pe mine mă to,era mai mu,t decât pe
cei,a,3i. 8eam ca-eaua împreună
9e,& in-uzia de mentă şi ,uiză: sau mă duceam în odăi3a ,ui şi-i serveam
drept pauză între două pagini. ## ascu,tam cu cea mai mare aten3ie şi poate
că-i p,ăcea acest ,ucru= mă ,ua pro.a.i, drept un discipo, sau pur şi simp,u
eram pentru e, ceva asemănător cu că3e,uşu, din poa,a unei -ete .ătrâne ori
cu un careu de cuvinte încrucişate pentm un pensionar6 cineva sau ceva cu
care îşi ump,e timpu, ,i.er.
Arei ,ucruri mă -ascinau ,a +edro 'amacho6 ceea ce spunea&
austeritatea vie3ii sa,e consacrate în întregime unei o.serva3ii şi capacitatea
,ui de muncă. Cndeose.i aceasta din urmă. 'itisem în .iogra4a scrisă de "mi,
Lud>ig desprc rezisten3a ,ui %apo,eon& despre cum se pră.uşeau secretarii&
iar e, continua să dicteze& şi ,uasem o.iceiu, de a mi-, imagina pe împăratu,
-rancezi,or cu -a3a năsoasă a condeieru,ui= într-o vreme& Eavier şi cu mine îi
ziceam acestuia %apo,eon a, p,atouri,or 9nume care a,tema cu ce, de 8a,zac
a, nostru:. Din curiozitate& am reuşit să-i sta.i,esc programu, de ,ucru şi& cu
toate că ,-am veri4cat de mai mu,te ori& de 4ecare dată mi s-a părut
imposi.i,.
A început cu patru piese radio-onice pe zi& dar& ca urmare a succesu,ui&
număru, ,or a crescut ,a zece& care se di-uzau de ,uni până sâm.ătă& cu o
durată de jumătate de oră pentru 4ecare episod 9de -apt numai L^ de
minute& pentru că pu.,icitatea acapara şapte:. 'um e, ,e regiza şi era
interpret în toate& tre.uia să stea zi,nic în studio cam şapte ore& socotind că
pregătiri,e şi înregistrarea 4ecărui program durează patruzeci de mmute 9de
,a zece până ,a cincisprezece minute pentru ,ogosu, ,ui şi pentru repeti3ii:.
Scria te2te,e pe măsură ce se di-uzau= am constatat că 4ecare episod îi ,ua
doar un timp du.,u -ată de interpretarea acestuia& adică o oră. 'eea ce&
oricum& însemna aproape zece ore ,a maşina de scris. Acestea se mai
reduceau într-o oarecare măsură datorită duminici,or& ziua sa ,i.eră& pe care
e,& .ineîn3e,es7 şi-o petrecea tot în vizuină& devansând ast-e, ,ucru, din timpu,
săptămânii următoare. Aşadar& programu, ,ui era zi,nic de cincisprezece până
,a şaisprezece ore& de ,uni până sâm.ătă& şi de opt ore duminica. +ractic&
toate zi,e,e erau productive& cu un randament artistic@ răsunător.
Venea ,a !adio 'entra, pe ,a opt diminea3a şi p,eca spre miezu, nop3ii=
singure,e ,ui ieşiri pe stradă ,e -ăcea cu mtne& ,a 8ransa& ca să .ea in-uzii
vegeta,e. îşi ,ua prânzu, în odăi3ă& un sandviş şi o răcoritoare pe care i ,e
cumpărau cu devotament Eesusito& /are,e +a.,ito sau vreunu, dintre
co,a.oratori. %u accepta niciodată nici o invita3ie& nu ,-am auzit nidodată
spunând că -usese ,a vreun 4,m& teatru sau meci de -ot.a, sau ,a vreo
petrecere. %u ,-am văzut niciodată citind vreo carte& revistă sau ziar& în a-ară
de căr3oiu, de citate şi de ace,e p,anuri a,e Limei& care erau instrumente,e ,ui
de ,ucru@. 8a nu& ,-L) mintM într-o zi ,-am surprins cu un .u,etin ce cuprindea
nume,e mem.ri,or ',u.u,ui %a3iona,.
L-am uns pe portar cu nişte go,ogani& mă ,ămuri e,& când ,-am între.at
de unde are ter-e,ogu,. De unde puteam să scot nume,e aristocra3i,or meiK
+entru cei,a,3i& îmi sunt su4ciente urechi,e6 pe p,e.ei îi cu,eg de pe gâr,ă.
(a.ricarea unui scenariu de teatru radio-onic& ora care îi tre.uia pentru
a produce -ără să se împotmo,ească 4ecare scenariu& mă -ăceau tot mai
neîncrezător. L-am văzut de mai mu,te ori redactându-şi episoade,e. Spre
deose.ire de ceea ce se întâmp,ă ,a înregistrări& a, căror secret î, apăra cu
tenadtate& nu-, incomoda să 4e văzut scriind. în timp ce .ătea ,a maşina sa 9a
mea: de scris& intrau şi-, întrerupeau actorii& 8atan sau tehnicianu, de sunet.
îşi ridica privirea& răspundea ,a între.ări& da o indica3ie .arocă& î, conducea pe
vizitator cu un zâm.et epidermic& -orma cea mai opusă râsu,ui pe care am
cunoscut-o& şi-şi re,ua scrisu,. "u o.işnuiam să pătrund în odăi3ă su.
prete2tu, că învă3 mai .ine aco,o& deoarece în mansarda mea era mu,t
zgomot şi ,ume 9studiam cursuri,e de Drept pentru e2amene şi uitam totu,
îndată ce treceam de e,e6 -aptu, că n-am -ost trântit niciodată ,a e2amene nu-
i o notă .ună pentru mine& ci una proastă pentru 1niversitate:. +edro
'amacho nu avea o.iec3ii şi se părea chiar că nu-i disp,ăcea acea prezen3ă
umană care î, sim3ea creând@.
/ă aşezam pe pervazu, -erestrei şi-mi .ăgam nasu, în vreun 'od. în
rea,itate& î, spionam. Scria -oarte repede& cu două degete. î, vedeam şi nu-mi
venea să cred6 nu se oprea niciodată să caute vreun cuvânt sau să mediteze
,a o idee& în acei ochi -anatici şi .u,.uca3i nu apărea nidcând um.ra vreunei
îndoie,i. Aveam irnpresia că trece pe curat un te2t pe care î, ştie pe dina-ară&
că dacti,ogra4ază ceva ce i se dictează. 'um de era posi.i, ca& ,a viteza cu
care i se mişcau degete,e pe c,ape& să stea nouă sau zece ore pe zP&
inventând situa3ii& întân-ip,ări şi dia,oguri pentru mai mu,te şi di-erite
povestiriK Şi totuşi era posi.i,6 scenarii,e ieşeau din ace, cap tenace şi din
ace,e mâini neostenite unu, după a,tu,& după măsurapotrivită7 ca un şir de
câma3i dintr-o maşină. B dată tenninat episodu,& nu-, corecta& nici măcar nu-,
citea= îî preda ,a secretariat pentru a se -ace copii după e, şi se apuca să
con-ec3ioneze a,tu,& -ără ca între eâe să 4e vreo ,egătură. #-am spus odată că
văzându-, cum ,ucrează îmi aminteşte teoria suprarea,işti,or -rancezi despre
scrierea automată& cea care emană direct din su.conştient& eschivând
cenzura ra3iunii. Am o.3inut un răspuns na3iona,ist6 'reiere,e din America
noastră metisă pot zămis,i ,ucruri mai .une decât -ran3ujii. %-au rost
comp,e2e,e& prietene.
De ce nu uti,iza ca punct de p,ecare pentru povestiri,e sa,e din Lima
ceea ce scrisese în 8o,iviaK L-am între.at şi mi-a răspuns în termeni generah&
din care era greu să e2tragi ceva concret. 'a să ajungă ,a su0etu, pu.,icu,ui&
povestiri,e tre.uie să 4e proaspete& ca -ructe,e şi ,egume,e& pentru că arta nu
to,erează conserve,e şi cu atât mai pu3in a,imente,e a,terate de vreme. +e de
a,tă parteV tre.uie ca povestiri,e să 4e din aceeaşi zonă cu ascu,tătorii@.
'um ar putea să-i intereseze pe cei din Lima întârnp,ări,e petrecute în
La +azK -erea însă asemenea justi4cări deoarece nevoia de a teoretiza& de a
converti totu, în adevăr impersona,& în a2iomă eternă& era ,a e, ,a -e, de
coerdtivă ca şi aceea de a scrie. Desigur& motivu, pentru care nu-şi uti,iza
vechi,e radioteatre era mu,t mai simp,u6 nu avea nici ce, mai rnic interes să
se cru3e de ,a muncă.
+entru e,& a trăi însemna a scrie. %u era de,oc interesat ca opere,e ,ui
să dureze. B dată di-uzate& uita cu totu, de aceste te2te. /-a asigurat că nu
păstrează copia nici uneia dintre piese,e sa,e radio-onice. Acestea -useseră
e,a.orate cu convingerea tacită că tre.uie să se vo,ati,izeze în momentu, în
care sunt digerate de ascu,tători. Cntr-o zi& ,-am între.at dacă se gândise
vreodată să pu.,ice6 Scrieri,e me,e se conservă mtr-im ,oc mai de neşters
decât căr3i,e& mă instrui e, imediat6 memoria radioascu,tători,or.
Am vor.it cu e, despre protestu, argentinian chiar în ziua în care am
prânzit cu *enaro-4u,. Am trecut pe ,a vizuina ,ui în jur de ora şase şi ,-am
invitat ,a 8ransa.
Aenundu-mă de reac3ia ,ui& i-am spus repede vestea6 unii oameni sunt
-oarte suscepti.i,i& incapa.i,i să suporte ironia& iar pe de a,tă parte& în +eru&
,egis,a3ia este -oarte aspră în materie de pam0ete& un post de radio poate 4
interzis pentru un 0eac. Am.asada argentiniană& dovedind neîn3e,egere& se
sim3ise ,ezată de une,e a,uzii şi amenin3a că va depune o p,ângere o4cia,ă ,a
/inisteru, de "2terne.
Cn 8o,ivia s-a ajuns până ,a amenin3area cu ruperea re,a3ii,or
dip,omatice& mă întrerupse e,. 8a o -oi3ă satirică insinua ceva despre
concentrări de trupe ,a grani3ă.
Vor.ea resemnat& parcă meditând6 o.,iga3ia soare,ui este să ne trimită
raze& ce să-i -aci dacă mai provoacă şi câte un incendiuM
*enarii î3i cer ca& în măsura posi.i,u,ui& să evi3i să-i mai vor.eşti de rău
pe argentinieni în piese,e radio-onice& îi mărturisii& găsind un argument am
presupus eu de e-ect6 *ata& mai .ine nu te mai ocupa de ei& merită oare
ostenea,aK
/erită& pentru că eiF mă inspiră& mă ,ămuri e,& încheind acest capito,.
La întoarcerea ,a !adio& mă m-onnă& cu o in0e2iune ştrengărească în
g,as& că scanda,u, din La +az ,e-a provocat amărăciune@ şi că a -ost pri,ejuit
de o operă drarnatică despre gauchos şi o.iceiuri,e ,or .estia,e@. La
+anarnericana& i-am spus ,ui *enaro-4u, că nu tre.uie să-şi -acă i,uzii în
,egătură cu e4cien3a mea ca mediator.
După două sau trei zi,e& am cunoscut şi pensiunea ,ui +edro 'amacho.
La ora u,timu,ui .u,etin& mătuşa Eu,ia venise să se întâ,nească cu mine&
4indcă voia să vadă un 4,m care ru,a ,a /etro& cu unu, dintre mari,e cup,uri
romantice6 *reer *arson şi ea,ter +idgeon. Spre nniezu, nop3ii& traversam
+ia3a San /ârtan să ,uăm auto.uzu,& când ,-am zărit pe +edro 'amacho
ieşind de ,a !adio 'entra,. îndată ce i ,-am arătat& mătuşa Eu,ia a vrut să i-,
prezint. %e-am apropiat de e, şi& spunându-i că-i vor.a de o compatrioată de-
a ,ui& a devenit -oarte ama.i,.
Sunt o mare admiratoare a dumneavoastră& îi spuse mătuşa Eu,ia şi& ca
să-i 4e şi mai pe p,ac& î, min3i6 #ncă din 8o,ivia& nu pierd niciuna din piese,e
dumneavoastră.
Am mers cu e,& aproape -ără să ne dăm seama& spre strada Hui,ca& iar
pe drum& +edro 'amacho şi mătuşa Eu,ia au purtat o discu3ie patriotică de ,a
care eu am -ost e2c,us şi în care au de4,at mine,e de ,a +otosiF& .erea
Aa[uina& supa din ştiu,e3i verzi numită ,agiia& terciu, mo3e cu caş proaspăt&
c,ima din 'ochFa.am.a& -rumuse3ea -emei,or din Santa 'ruz şi a,te orgo,ii
.o,iviene. Scri.u, părea -oarte satis-ăcut vor.ind despre mtnuni,e pământu,ui
său nata,. Ajungând în dreptu, unei case cu uşă mare& .a,coane şi storuri& s-a
oprit. Dar nu şi-a ,uat rămas .un6 1rca3i& ne-a propus e,. Deşi cina mea e
modestă& putem s-o împăr3im.
+ensiunea La Aapada era una dintre case,e vechi cu două etaje din
centru, Limei& construite în seco,u, trecut& care au -ost odinioară încăpătoare&
con-orta.i,e şi poate somptuoase şi care apoi pe măsură ce .ogătaşii
a.andonau centru, pentru sta3iuni,e .a,neare& iar Lima veche pierdea din
prestigiu s-au schim.at şi s-au ump,ut de ,ume& 4ind îrnpăr3ite până ce au
ajuns nişte shipi verita.i,i& gra3ie pere3i,or despăr3itori ce au du.,at şi
cvadrup,at încăperi,e şi datorită noi,or redute zidite ,a întâmp,are în vesti.u,e&
pe terase şi chiar pe .a,coane şi scări. +ensiunea La Aapada î3i dădea
impresia că e gata să se pră.uşească= trepte,e pe care ,e urcam spre camera
,ui +edro 'amacho se mişcau su. greutatea noastră şi de pe e,e se ridicau
nişte norişori care o -ăceau pe mătuşa Eu,ia să strănute. 1n strat de pra-
acoperea totu, în jur& pere3i şi pode,e& şi era evident că această casă nu
-usese niciodată măturată sau cură3ată. 'amera ,ui +edro 'amacho părea o
ce,u,ă. "ra -oarte mică şi aproape goa,ă. Avea un pat -ără spetează& acoperit
cu o pătură deco,orată şi o pemă -ără -a3ă& o măsu3ă cu o muşama deasupra
şi un scaun de răchită& un geamantan şi o s-oară întinsă între doi pere3i& pe
care se ,egănau nişte izmene şi nişte ciorapi. %u m-a surprins -aptu, că
scri.u, îşi spă,a singur ,enjeria7 dar m-a uimit că-şi -ace mâncare. Avea un
primus pe pervazu, -erestrei& o stic,ă de <erosen& nişte -ar-urii şi câteva
pahare& acoperite cu o tavă. #-a o-erit scaunu, mătuşii Eu,ia& iar mie& cu un
gest generos& patu,6 Lua3i ,ocM Locuin3a este sărăcăcioasă& dar inima este
mare.
A pregătit cina în două minute. Qinea ingrediente,e înh-o pungă de
p,astic& pusă ,a -ereastră& a-ară ,a aer. /eniu, a constat din nişte cârna3i 4er3i&
ouă prăjite& pâine cu unt şi .rânză cu iaurt cu miere. L-am văzut pregătindu-,
cu îndemânare& ca unu, o.işnuit să -acă zi,nic aşa ceva şi am avut siguran3a
că aceasta îi era dieta zi,nică.
Cn timpu, mesei a -ost vor.ăre3 şi curtenitor şi chiar dispus să a.ordeze
su.iecte cum ar 4 re3eta unei crerne 9pe care i-a cerut-o mătuşa Eu,ia: şi ce,
mai ie-tin detergent pentru ,enjerie. %u şi-a tenninat mâncarea= când a dat
-ar-uria ,a o parte& şi-a permis o g,umă& arătând înspre resturi6 /âncarea e un
viciu pentru artist& prieteni.
Văzându-i .una dispozi3ie& m-am încumetat să-i pun câteva între.ări
despre munca ,ui. #-am spus că î, invidiam pentru rezisten3a ,ui& că nu părea
niciodată o.osit& în ciuda oraru,ui de ocnaş.
Am strategia mea ca ziua să 4e cât mai co,orată& ne destăinui.
'o.orând g,asu,& ca şi cum s-ar 4 -erit ca nu cumva -antornatici
concuren3i să-i a0e secretu,& ne-a spus că niciodată nu scrie mai mu,t de
şaizeci de minute ,a aceeaşi povestire şi că trecerea ,a B a,ta e recon-ortantă&
pentru că în 4ecare oră are senza3ia că de-a.ia începe să ,ucreze.
+,ăcerea se găseşte în varia3ie& domni,or& repeta e,& cu privirea e2citată
şi cu grimase de gnom ma,e4c.
+entru aceasta era important ca povestiri,e să 4e ordonate nu după
a4nită3i& ci după contraste,e dintre e,e6 schim.area comp,etă a c,imatu,ui& a
,ocu,ui& su.iectu,ui şi personaje,or accentua senza3ia de nou. +e de a,tă parte&
deose.it de uti,e erau ceaiuri,e de mentă şi ,uiză& care e,i.erează cana,e,e
cere.ra,e şi stimu,ează imagina3ia.
Şi tot aşa& părăsirea maşinii de scris& cu o anumită periodicitate& pentru
a merge în studio& trecerea de ,a crea3ie ,a regie şi interpretare însemnau de
asem.enea odihnă& o tranzi3ie care întrema. Şi& în p,us& în decursu, ani,or& e,
descoperise ceva& ceva care ce,or ignoran3i şi insensi.iâi ar putea să ,e pară&
poate& o copi,ărie. Dar interesează oare ce gândeşte p,e.eaK L-am văzut
şovăind& tăcând& iar -a3a ,ui caricatura,ă s-a întris--at6 Dm ne-ericire& aid nu-,
pot pune în practică& zise cu me,anco,ie. Doar duminica& atunci când sunt
singur. în cursu, săptămânii s-ar ivi prea mu,ti curioşi şi n-ar în3e,ege.
De când asemenea scrupu,e ,a e,& care îi privea o,impian pe muritoriK
Am văzut-o pe mătuşa Eu,ia arzând de curiozitate& ca şi mine6 %u ne pute3i
,ăsa cu mierea pe .uze& î, rugă ea& care-i ace, secret& domnu,e 'amachoK
%e privea tăcut& ca un i,uzionist care contemp,ă& satis-ăcut& aten3ia pe
care a iz.uht să o trezeascăApoi& cu o încetinea,ă sacerdota,ă& s-a ridicat 9se
aşezase pe -ereastră& ,ângă primus:& s-a dus ,ângă geamantan& ,-a deschis şi
a început să scoată din e,& cum scoate un prestidigitator porum.ei şi eşar-e
din jo.en& o surprinzătoare co,ec3ie de o.iecte6 o perucă de magistrat eng,ez&
mustă3i postişe de di-erite mărimi& o cască de pompier& o insignă de mi,itar&
măşti deF-emeie grasă& de .ătrân& de copi, tâmpit& un .aston de agent de
drcu,atie& .oneta şi pipa ,upu,ui-de-mare& şortu, a,. de doctor& nasuri şi urechi
-a,se& .ăr.i din .um.ac. 'a o marionetă e,ectrică& ne arăta recuzita şi ca să ,e
apreciem cât mai .ineK dintr-o necesitate ,ăuntricăK îşi punea toate aceste
,ucruri& ,e aranja& ,e scotea& cu o îndemânare care trăda un o.icei persistent7
o mânuire perseverentă. Şi ast-e,& în -a3a noastră& care î, priveam u,ui3i& +edro
'arnacho se trans-orma& tot schim.ându-şi îrn.răcămintea& în medic&
marinar& judecător& .ătrână& cerşetor& că,ugări3ă& cardina,. în timp ce opera
aceste rnodi4cări vestimentare& vor.ea cuprins de însu0e3ire6 De ce n-aş
avea dreptu, să mă identi4c cu personaje,e care îmi apar3in& să semăn cu e,eK
'ine-mi interzice să am& în vreme ce scriu& nasu,7 păru, sau redingota ,orK
spunea& în,ocuind o pă,ărie de cardina, cu o ,u,ea& ,u,eaua cu un ha,at şi
ha,atu, cu o mu,etă. +e dne interesează că-mi hrănesc imagina3ia cu aceste
veşrninteK 'e e rea,ismu,& donmi,or& ce înseamnă ace, atât de -recvent dtat
rea,ismK Şi nu e oare ziua mai suporta.i,a& mai p,ăcută& mai încărcată aşaK
Dar& desigur şi vocea ,ui deveni mai întâi -urioasă& apoi me,anco,ică&
,umea& în prostia şi ignoran3a ei& ar interpreta totu, aiurea.
Dacă cei de ,a !adio 'entra, ,-ar 4 văzut scriind deghizat& ar 4 început
să devetească& ar drcu,a zvonu, că este un adept a, travestiu,ui& .irou, ,ui s-ar
converti într-un magnet pentru mor.iditatea mu,3imii. Aermină de strâns
măşti,e şi ce,e,a,te o.iecte& închise geamantanu, şi se întoarse ,ângă
-ereastră. Acum era trist. A şoptit că în 8o,ivia& unde ,ucra numai în propriu,
său ate,ier& nu avusese niciodată pro.,eme cu costuma3ia@. în schim.& aid nu
putea scrie potrivit o.iceiu,ui său derât duminica.
Vă procura3i asemenea costuma3ii în -unc3ie deF personaje sau născoci3i
personaje,e pornind de ,a măşti,e pe care ,e ave3iK ,-arn între.at& ca să spun
şi eu ceva& 4indcă nu-mi revenisem încă din uimire.
/-a privit ca pe un nou-născut Se vede că eşti -oarte tânăr& mă dojeni
cu .,ânde3e.
%u ştii oare că întotdeauna cuvântu, este primu,K
'ând am ajuns în stradă& după ce i-am mu,3umit cu că,dură pentru
invita3ie& i-am spus mătuşii Eu,ia că +edro 'amacho ne dăduse o e2traordinară
dovadă de încredere împărtăşindu-ne secretu, său şi că mă mişcase pro-und.
Şi ea era satis-ăcută6 niciodată nu şi-ar 4 închipuit că inte,ectua,ii pot 4
atât de amuzan3i.
8ine& dar nu sunt to3i aşa7 spusei eu& ironic. +edro 'amacho este un
inte,ectua, între ghi,ime,e. %-ai o.servat că în odaia ,ui nu-i nici măcar o
carteK /i-a e2p,icat că nu citeşte ca nu cumva să-i 4e in0uen3at sti,u,.
/ergeam 3inându-ne de inână pe străzi,e tăcute din centru& spre sta3ia
de auto.uze& şi-i spuneam că o să vin ,a !adio 'entra, într-o dumin<ă să-, văd
pe scri. trans-ormându-se în personaje,e sa,e cu ajutoru, măşti,or.
Arăieşte ca un cerşetor& asta nu e drept& protesta mătuşa Eu,ia. +entru
că piese,e ,ui radio-onice au atâta popu,aritate& am crezut că încasează o
groază de .ani.
B îngrijora -aptu, că în pensiunea La Aapada n-a văzut nici o cadă de
.aie& nici duş& doar un c,oset şi un ,ava.ou ruginit& pe pa,ieru, de ,a etaju,
întâi. 'e cred eu& +edro 'annacho nu -ăcea niciodată .aieK #-am spus că
scri.u,ui nu-i pasă câtuşi de pu3in de asemenea .ana,ită3i. /i-a mărturisit că
văzând mizeria de ,a pensiune& i-a -ost scâr.ă& că -ăcuse nn e-ort
supraomenesc să înghită cârnatu, şi ou,. #n auto.uz& o vechitură care se
oprea ,a 4ecare intersec3ie a .u,evardu,ui Are[uipa& în timp ce eu o sărutam
încetişor după ureche& pe gât& am auzit-o spunând a,armată6 înseamnă că
scriitorii sunt rnuritori de -oame. Vreau să spun că o să trăieşti toată via3a
strâmtorat& Varguitas.
De când î, auzise pe Eavier& îmi spunea şi ea tot Varguitas.
V### Don (ederico Ae,,ez 1nzătegui şi-a consu,tat ceasu,& a constatat că e
ora douăsprezece şi ,e-a spus ce,or şase s,uj.aşi de ,a S. A. Antirozător că pot
p,eca să-şi ia prânzu,& dar nu ,e-a mai amintit că tre.uie să 4e înapoi ,a trei
42& nici un minut mai târziu& deoarece ei ştiau prea .ine că& în această
întreprindere& nepunctua,itatea este un sacri,egiu6 se p,ătea cu amendă şi
chiar cu concedierea. B dată p,eca3i& don (ederico a încuiat e, însuşi .irou,&
potrivit o.iceiu,ui& răsucind cheia de două ori în .roască& şi-a pus pă,ăria gri&
nuan3a şorice,u,ui& şi s-a îndreptat apoi& pe trotuare,e ticsite de ,ume a,e
străzii Iuancave,ica& spre ,ocu, de parcare unde-şi 3inea maşina 9un Sedăn
Dodge:.
"ra un .ăr.at care inspira teamă şi gânduri ,ugu.re& un om care î3i
ajungea să te încrucişezi pe stradă pentru a sesiza că se deose.ea cu totu,
de concetă3enii săi. Se a0a în 0oarea vârstei& drca cincized de ani& şi semne,e
sa,e particu,are -rimtea ,ată& nasu, acvi,in& privirea pătrunzătoare& drept şi
.un ,a su0et ar 4 putut -ace din e, un Don Euan& dacă ,-ar 4 interesat -emei,e.
Dar don (ederico Ae,,ez 1nzătegui îşi consacrase e2isten3a unei cruciade şi nu
îngăduia ca nimeni şi nimic dacă n-ar mai 4 şi indispensa.i,e,e ore de masă&
de odihnă şi de re,a3ii -ami,ia,e să-, distragă de ,a ea. Ducea acest răz.oi de
patruzeci de ani şi avea ca scop e2terminarea tuturor rozătoare,or de pe
teritoriu, na3iona,.
'unoscu3ii şi chiar sotia şi cei patru copii ai săi ignorau motivu, acestei
himere. Don (ederico Ae,,ez 1nzătegui î, 3inea ascuns& dar nu uita de e,6 zi şi
noapte îi revenea în minte& coşmar persistent care î, a,imenta cu noi -or3e&
ură proaspătă pentru a persevera în această ,uptă pe care unii o considerau
e2centrică& a,3ii dezgustătoare& iar cei mai mu,3i drept comercia,ă. 'hiar
acum& în tirnp ce pătrundea în parcare şi veri4ca& cu o privire de condor& dacă
Dodge-u, -usese spă,at& î, pornea şi aştepta două minute 9cronometrate pe
ceas: să se încă,zească motoru,& gânduri,e ,ui& încă o dată& 0uturi ce z.oară
spre 0ăcări,e în care îşi vor arde aripi,e& stră.ăteau timpu, şi spa3iu,& către
satu, dintre codrii copi,ăriei sa,e şi spre spaima care i-a hotărât destinu,.
S-a întâmp,at în prima decadă a seco,u,ui& când Aângo /aria era doar o
cruce pe hartă& un ,uminiş cu .arăci& înconjurat de jung,a a.ruptă. Veneau
uneori până aici& după nes-ârşite su-erin3e& aventurieri care a.andonau
con-ortu, din capita,ă cu i,uzia de a cuceri se,va. Aşa a ajuns în regiune şi
ingineru, Ii,de.rando Ae,,ez& cu o so3ie tânără 9prin a,e cărei vene& după cum
trârn.i3au numete şi prenume,e ei& /aGte 1nzătegui& curgea sânge a,.astru
.asc: şi un copi, rnic6 (ederico. #ngineru, era însu0e3it de proiecte grandioase6
să taie copaci& să e2porte ,emrt pre3ios pentru ,ocuin3e,e şi mo.i,ieru,
.ogătaşi,or& să cu,tive ananaşi& avocatieri& pepeni verzi& gnană.ano şi
,iâcumo pentru gusturi,e e2otice din ,ume şi& cu timpu,& să pună .aze,e imei
societă3i de vaporaşe de transport pe râuri,e amazonice. Dar zeii şi oamenii
au -ăcut scrum toate aceste văpăi a,e imagina3iei sa,e. 'atastro-e,e natura,e
p,oi& dezastre& inunda3iişi îngrădiri,e umane ,ipsa de mână de ,ucru& trândăvia
şi neghio.ia ce,ei e2istente& .ăutura& credite,e insu4dente au spu,.erat unu,
după a,tu, toate visuri,e pionieruhu& care& ,a numai doi ani de ,a sosirea sa în
Aângo /arâa& a tre.uit să-şi câştige hrana& modest& într-o mică -erină de
patate& în susu, râu,ui +endencia. Aici& în ca.ana ridicată din trunchiuri de
copaci şi -runze de pa,mier& s-a întâmp,at ca şo.o,anii& într-o noapte ca,dă& s-
o mănânce de vie pe nou-născuta /aria Ae,,ez 1nzătegui& în ,eagănu, ei -ără
p,asă pentru 3ân3ari.
Aotu, s-a petrecut simp,u şi cump,it. Aată, şi mama& ca naşi& îşi
petreceau noaptea în che-uri,e o.işnuite ,a un .otez& în ce,ă,a,t capăt a,
râu,ui. (erma -usese ,ăsată în grija supraveghetoru,ui& care& îinpreună cu doi
dintre zi,ierii rămaşi& avea o co,i.ă din ramuri& departe de ca.ana patronu,ui.
în aceasta dormeau (ederico şi sora sa.
8ăiatu, o.işnuia însă& când era caâd& să-şi scoată pătucu, pe ma,u,
râu,ui +endenda& unde adormea în murmuru, apei. Aşa -ăcuse şi în acea
noapte 9ceea ce-şi va reproşa cât va trăi:. S-a scă,dat ,a ,umina ,unii& s-a
cu,cat şi a adonnit. în somn& i s-a părut că aude p,ânsu, -eti3ei. Dar n-a -ost
su4cient de putemic şi de ,ung ca să-, trezească.
Cn zori& a sim3it nişte din3işori ca de o3e, în picior. A deschis ochii şi a
crezut că o să moară sau& mai curând& că a murit şi că se a0ă în in-ern6 î,
înconjurau zeci de şo.o,ani& înghesuindu-se unii într-a,3ii& în-i.râncindu-se7
,egănâhdu-se şi mai a,es ron3ăind tot ceea ce era în raza ,or de ac3iune. A
sărit din pat& a ,uat un .ă3 şi& strigând& a iz.utit să-i pună în gardă pe
supraveghetori şi pe zi,ieri. Ao3i& cu tor3e& .âte şi ,ovituri de picior& au a,ungat
co,onia de invadatori. 'ând au intrat însă în ca.ană
9piesa de rezisten3ă a în-ometa3i,or:& din copi,ă nu mai rămăsese decât
o grămăjoară de oscioare.
Arecuseră ce,e două minute şi don (ederico Ae,,ez 1nzătegui a demarat
într-o co,oană de automo.i,e& a înaintat pe .u,evardu, Aacna& ca s-o ia apoi pe
ei,son şi Are[uipa& spre sectoru, 8arranco& unde î, aştepta prânzu,.
(rânând ,a sema-or& închidea ochii şi sim3ea& ca de 4ecare dată când îşi
aducea aminte de acea diminea3ă de tere.entină& o senza3ie acidă şi
e-ervescentă. +entru că& aşa cum spune şi în3e,epciunea poporu,ui& o
nenorocire nu vine niciodată singură@. /ama ,ui& tânăra de neam .asc& ca
urmare a tragediei& a contractat un sughi3 cronic& care îi producea icnituri& o
împiedica să mănânce şi stimea i,aritate printre oameni. %-a mai reuşit să
articu,eze nici un cuvânt6 doar mormăituri şi răguşe,i. 'âteva ,imi a dus-o
aşa& cu ochii speria3i& sughi3ând& topindu-se pe pidoare& până ce a murit de
e2tenuare. Aată, s-a să,.ăticit& şi-a pierdut am.i3ia& energia& o.iceiu, de a se
îngriji. 'ând -enna& ,ăsată în paragină& i-a -ost vândută ,a ,idta3ie& şi-a câştigat
via3a o vreme ca podar& trednd oameni& produse şi anima,e de pe un rna, pe
a,tu, a, râu,ui Iua,,aga. Dar într-o .ună zi& puhoiu, de ape a distrus podu,
p,utitor& ,ovindu-, de copaci& iar e, n-a mai avut puterea să -acă a,tu, în ,oc. S-
a în-undat spre pripoare,e o.scene a,e munte,ui cu ugere materne şi cu
şo,duri avide& numite (rumoasa Adorinită& şi-a -ăcut un adăpost din -runze şi
,ăstari& şi-a ,ăsat păru, şi .ar.a să-i crească şi a rămas aco,o ani în şir&
mâncând .uruieni şi -umân.d nişte -oi care-i produceau grea3ă. 'ând
(ederico& ado,escent& a părăsit se,va& e2-ingineru, era numit7 în Aângo /arâa&
Vrăjitoru, şi trăia în apropiere de 'ueva de ,as +avas& în concu.inaj cu trei
indigene din Iuănuco& cu care a zămis,it a3iva 3ărănuşi& cu pântece,e s-eric.
%umai (ederico a ştiut să în-runte catastro-a cu o putere creatoare.
'hiar în acea diminea3ă& după ce a -ost .iciuit 4indcă şi-a ,ăsat sora singură
în ca.ană& copi,u,
9devenit .ăr.at în ateva ore:& îngenunchind ,ângă dâm.u, care era
morrnântu, /ariei& a jurat să se consacre până în u,tima dipă de via3ă
anihi,ării spedei asasine. 'a să dea şi mai mu,tă tărie jurământu,ui& a stropit
pământu, care o acoperea pe copi,ă cu sânge din răni,e de ,a .id.
+atruzeci de ani mai târziu& cu statomida care mişcă şi mun3ii din ,oc a
ce,or integri& don (ederico Ae,,ez 1nzătegui putea să-şi spună& în vreme ce
Sedăn-u, său ru,a pe .u,evarde spre -ruga,u, prânz cotidian& că se arătase a 4
un om de cuvânt. +entru că în toată această perioadă era posi.i, ca& prin
truda şi inspira3ia ,ui& să 4 pierit mai mu,te rozătoare dedt peruanii născu3i.
/unca grea&
;.U;ee88NN \ de saori4du& -ără răsp,ată& a -ăcut din e, o 4in3ă
riguroasă şi -ără prieteni& cu o.iceiuri aparte. La început& copi, 4ind& ce, mai
anevoios a -ost să-şi învingă scâr.a -a3ă de rozătoare,e cenuşii. Aehnica sa
ini3ia,ă era primitivă6 capcana. Din .acşişuri,e primite ,a p,ăpumăria şi
.odega Somnu, Adânc@ de pe .u,evardu, !aimondi& şi-a cumpărat mai întâi
una care i-a servit drept mode, pentru a -a.rica mu,te a,te,e. Aăia ,emnuL
sârme,e& ,e răsucea şi ,e împrăştia de două ori pe zi între hotare,e -ermei.
'âteodată& une,e dmtre mici,e anima,e prinse mai erau încă vii. "mo3ionat& ,e
ornora ,a un -oc mic sau ,e -ăcea să su-ere& în3epându-,e& muti,ându-,e ori
sco3ându-,e ochii.
Dar& deşi copiL inte,igen3a ,-a ajutat să în3e,eagă -aptu, că va da greş
dacă se va ,ăsa pradă unor asemenea porniri6 datoria ,ui era cantitativă& nu
ca,itativă. %u era vor.a să provoace ma2ima su-erin3ă pe unitatea de inamic7
ci să stârpească un număr cât mai mare de unită3i într-o timp minim. 'u
,uciditate şi o voin3ă nota.i,ă pentru anii ,ui& a distrus în sine orice
sentimenta,ism şi şi-a dus mai departe misiunea genocidă cu un
discemământ g,acia,& statistic& ştiin3i4c. (urând ore din timpu, ,ec3ii,or de ,a
şcoa,a Iermanos 'anadienses şi de somn
9dar nu şi din ce,e de distrac3ie& întrucât nu s-a mai jucat de,oc de ,a
tragedie:& a per-ec3ionat curse,e& adăugâhdu-,e o ,amă ascu3ită care sec3iona
corpu, victime,or ca niciuna să nu mai rămână vie 9nu pentru a ,e cru3a de
chinuri& ci pentru a nu-şi mai pierde vremea omorându-,e:. A construit apoi
curse mu,ti-ami,ia,e& cu o .ază mare& în care un p,atou cu ara.escuri putea să
strivească în ace,aşi timp tată,& marna şi patru pui. Această preocupare a -ost
curând cunoscută în tot 3inutu, şi& pe nesim3ite& din răz.unare persona,ă şi
penitentă& s-a convertit într-un servidu adus comunită3ii& minim 9dar cât de
cât: p,ătit.
'opi,u, era chemat ,a -erme,e din vecinătate sau mai departe& iar e,&
cum apăreau urme de invazie& cu o sârguin3ă de -urnică ce poate orice& ,e şi
ştergea în câteva zi,e.
Servicii,e sa,e au început să 4e so,idtate şi în Aângo /aria& pentru
.arăd& case& .irouri& iar .ăiatu, a atins un moment de g,orie când însuşi
căpitanu, de ,a Eandarmerie ,-a însărdnat să cure3e comisariatu, care -usese
invadat. Ao3i .anii pe care îi primea îi che,tuia pentru a -a.rica a,te curse& ca
să-şi e2tindă ceea ce naivii credeau că-i perversiunea sau nego3u, ,ui. 'ând
-ostu, inginer s-a în-undat în desişu, se2ua,oid de ,a (rumoasa Adormită&
(ederico& care a.andonase şcoa,a& începuse să-şi întregească arma a,.ă a
cursei cu a,ta& mai uti,ă6 veninuri,e.
/unca i-a permis să-şi dştige via3a ,a o vârstă ,a care a,3i copii învârtesc
titirezu,. Dar ,-a convertit şi într-un -e, de dumat. "ra chemat să stârpească
şo.o,anii cei iu3i de pidor& dar nu era nidodată aşezat ,a masă& nid nu i se
adresau cuvinte a-ectuoase. Dacă a su-erit din această pricină& n-a ,ăsat să
se vadă& de s-ar 4 putut spune că repu,sia concetă3eni,or săi mai degra.ă î,
măgu,ea. "ra un ado,escent neprietenos& ,aconic& cu care nimeni nu se putea
mândri că ,-a -ăcut să râdă sau ,-a văzut zâm.ind şi a cărui unică pasiune
părea a 4 aceea de a ornorî sdr.e,e. +entru munca prestată avea un tari-
moderat& dar -ăcea şi campanii ad honorem& în ,ocuin3e,e sărmani,or& unde se
prezenta cu sacu, de curse şi cu 0acoane de venin de îndată ce a0a că
inamicu, îşi insta,ase ta.ăra aco,o. La pro.,ema udderii p,urn.urii,or& tehnică
pe care tânăru, o ra4na necontenit& s-a adăugat şi aceea a e,iminării
cadavre,or. Acest ,ucru dezgusta ce, mai tare -ami,ii,e& gospodine,e sau
servitoare,e. (ederico şi-a mănt întreprinderea& antrenându-, şi pe idiotu,
satu,ui& un cocoşat cu ochii saşii care ,ocuia ,a că,ugări3e,e din San Eose& ca& în
schim.u, hranei& să adune într-o pânză groasă rămăşi3e,e ce,or supuşi
sup,idu,ui şi să ,e ardă în spate,e am4teatru,ui A.ad sau să ,e o-ere ca -estin
câini,or& pisid,or& pord,or şi vu,turi,or din Aângo /aria.
'ât timp s-a scurs de atundM La stopu, de ,a Eavier +rado& don (ederico
Ae,,ez 1nzătegui îşi spuse că& -ără îndoia,ă& progresase mu,t din ado,escen3ă&
dnd stră.ătea zi şi noapte străzi,e noroioase din Aângo /arâa& urrnat de idiot&
ducând cu mij,oace artizana,e .ătă,ia contra udgaşi,or /ariei. +e atund era un
tânăr care nu avea a,tceva dedt haine,e de pe e, şi doar un ajutor. Areized şi
dnd de ani mai târziu& conducea un comp,e2 tehnicocomerda,& care-şi
întindea .ra3e,e peste toate oraşe,e din +eru şi care de3inea dndsprezece
camionete şi şaptezed şi opt de e2per3i în -umiga3ii în ascunzişuri& în
amestecarea veninuri,or şi în amp,asarea curse,or. Aceştia operau pe -rontu,
de ,uptă străzi,e& case,e şi câmpii,e 3arii& ocupându-se de prospectare&
asediere şi e2terminare& şi primeau ordine& s-aturi şi sprijin ,ogistic de ,a
Statu,-/ajor 9cei şase tehnocra3i care a.ia p,ecaseră să-şi ia prânzu,:&
prezidat de e,. în a-ară de această conste,a3ie& mai ,uau însă parte ,a cruciadă
două ,a.oratoare& cu care don (ederico semnase contracte 9care& practic&
erau su.ven3ii:& ca& în mod continuu& să e2perimenteze noi veninuri&
deoarece inamicu, avea o prodigioasă capacitate de imunizare6 după două
sau trei campanii7 to2ice,e se dovedeau ine4ciente& simp,e .ucate pentru cei
pe care aveau datoria să-i omoare. +e ,ângă aceasta& don (ederico care& în
c,ipa când a apăn.it ,umina verde a sema-oru,ui& a .ăgat în viteza întâi şi şi-a
continuat drumu, spre cartieru, dinspre mare instituise o .ursă ca S. A.
Antirozător să poată trimite în 4ecare an câte un chimist& proaspăt
a.so,vent& ,a 1niversitatea 8aton !ouge& ca să se specia,izeze în raticide.
Aocmai această chestiune ştiin3a în s,uj.a re,igiei sa,e ,-a pus în mişcare
pe don (ederico Ae,,ez 1nzătegui& cu doiit.zeci de ani în urină& să se însoareLa
urma urmei& 4ind şi e, om& într-o .ună zi a început să-i înco,3ească în minte
ideea unei so,ide -a,ange de .ăr.a3i& din sânge,e şi spiritu, ,ui& cărora să ,e
incu,ce încă din -aşă -uria împotriva scâr.oşi,or şi care& .ine instrui3i& să-i
continue misiunea7 poate chiar dinco,o de grani3e,e patriei.
#maginea a şase-şapte Ae,,ez& ,icen3ia3i ai unor universită3i prestigioase&
care să-i repete şi etemizeze jurământu,& ,-a determinat pe e,& care era
incarnarea inapeten3ei marita,e& să ape,eze ,a o agen3ie rnatrimonia,ă& care&
în schim.u, unei ta2e cam piperate& i-a -umizat o so3ie de douăzed şi cinci de
ani& poate nu de o -rumuse3e stră,ucitoare nu avea din3i şi& asernenea
-emeiuşti,or din regiunea pe care o udă aşa-numitu, 9hiper.o,ic: !io de ,a
+,ata& ,a mij,oc şi pe pu,pe îi prisosea grăsimea& dar cu ce,e trei ca,ită3i pe
care ,e ceruse6 sănătatea de 4er& himen intact şi capadtate reproducătoare.
Dona $oi,a Saravia Durăn era o -emeie de -e, din Iuănuco& a cărei
-ami,ie& întorsături a,e vie3ii care se amuză dându-se în scrâncio.& -usese
degradadă din rânduri,e aristocra3iei provincia,e ,a ce,e a,e su.pro,etariatu,ui
din capita,ă. A -ost educată în şcoa,a gratuită pe care maici,e sa,esiene o
aveau motive de conştiin3ă sau de pu.,icitateK ,ângă şcoa,a cu p,ată şi
crescuse& ca toate tovarăşe,e ei& cu un comp,e2 argentinian care& în cazu, ei&
se traducea prin doci,itate& mutism şi po-tă de mâncare.
Cşi petrecuse via3a muncind ca supraveghetoare ,a maici,e sa,esiene&
iar statutu, vag& neprecizat a, ro,u,ui său s,ujnică& ,ucrătoare&
administratoareK i-a agravat această stare de umi,itoare nesiguran3ă care o
-ăcea să se supună ,a orice şi să dea din cap ca o vită. La douăzeci şi patru
de ani& rămânând or-ană& şi-a ,uat inima în din3i să se ducă& după înde,ungi
şovăie,i& ,a agen3ia matrimonia,ă care a pus-o în ,egătură cu ce, ce avea să-i
4e stăpân. Lipsa de e2perien3ă erotică a -ăcut ca actu, matrirnonia, să se
împ,inească anevoios& după un seria, în care& cu amenin3ări şi eşecuri din
cauza precocită3ii& a neîndemâhării şi a ratării tintei& episoade,e se succedau&
creştea suspansu,& iar îndărătnicu, himen continua să rămână neper-orat.
+arado2a,& 4ind vor.a de un cup,u de virtuoşi& dona $oi,a şi-a pierdut prima
-ecioria 9nu din viciu& ci dintr-o stupidă întâmp,are şi datorită ,ipsei de
arttrenament a proaspe3i,or so3i:& în mod neortodo2& adică sodomic.
"2ceptând această tică,oşie întâmp,ătoare& via3a cup,u,ui a -ost -oarte
corectă. Dona $oi,a era o so3ie harnică& -oarte econoamă şi stăruitor dispusă
să respecte principii,e 9pe care unii aveau să ,e numească e2centricită3i: a,e
so3u,ui său. De pi,dă& n-a o.iectat niciodată ,a interdic3ia impusă de către don
(ederico de a -o,osi apă ca,dă 9pentru ca& zicea e,& s,ă.eşte voin3a şi provoacă
guturai:& cu toate că şi acum& după douăzeci de ani& tot se mai învine3ea când
intra su. duş. %-a încă,cat nidodată c,auza 9nescrisă& dar ştiută pe dina-ară: a
codu,ui -ami,iei care statomidse ca nimeni din casă să nu doarmă mai rnu,t
de dnd ore& pentru a nu se mo,eşi& cu toate că în zori& ,a ora dnd& dnd suna
deşteptătoru,& ,a căscături,e ei de crocodi, se zguduiau geamuri,e.
!esemnată& acceptase ca petreceri,e o.işnuite să 4e e2c,use& 4ind irnora,e
pentru spirit& 4,mu,& dansu,& teatru,& radiou, şi& ca oneroase pentru .uget&
restaurante,e& că,ătorii,e şi orice -antezie în ,enjeria de corp sau în decora3ia
interioară. %u -usese în stare să ascu,te de stăpânu, casei doar în ceea ce
priveşte păcatu, ei& ,ăcomia. Deseori apăreau în meniu carnea& peşte,e şi
prăjituri,e cu cremă. "ra singuru, artico, de via3a în care don (ederico Ae,,ez
1nzătegui nu putuse să-şi impună voin3a6 un strict vegetarianism.
Dona $oi,a nu încercase însă niciodată să-şi practice viciu, în spate,e
so3u,ui& care& în ace,e c,ipe& intra cu Sedăn-u, său în animatu, cartier
/ira0ores& spunându-şi că& printr-o asemenea sinceritate& so3ia sa& dacă nu-şi
ispăşea păcatu,& ce, pu3in şi-, -ăcea scuza.i,. 'ând po-te,e ei erau mai
puternice decât spiritu, de supunere& îşi devora .i-tecu, cu ceapă sau p,achia
ori p,ăcinta de mere cu cremă chanti,,G su. ochii ,ui& roşie ca -ocu, de ruşine
şi resemnată dinainte în -a3a pedepsei corespunzătoare. %u protestase
niciodată contra sanc3iuni,or. Dacă don (ederico 9pentru o -riptură pe jăratic
sau un .aton de cioco,ată: îi suspenda pentru trei zi,e -acu,tatea de a vor.i&
ea însăşi îşi punea că,uş ca să nu săvârşească de,ictu, nici măcar în sornn& şi
dacă pedeapsa era douăzeci de ,ovituri ,a spate& se gră.ea să-şi pregătească
tinctura de amică şi să-şi des-acă apoi corsetu,.
%u& don (ederico Ae,,ez 1nzătegui& în timp ce arunca o privire distrată
spre cenuşiu, 9cu,oare pe care o ura:
cean +aci4c& pe deasupra -a,ezei din /ira0ores& peste care tocinai
trecuse cu Sedăn-u, său& îşi spuse că& ,a unna urmei& dona $oi,a nu-, înşe,ase.
/are,e eşec ai vie3ii sa,e erau copiii. 'e contrast între o3e,ita avangardă de
principii a,e e2terminării ,a care visase şi cei patru moştenitori cu care î,
pedepsiseră Dumnezeu şi po-ticioasaM
La început& se născuseră doar doi .ăie3i. Dar aspră şi neaşteptată
,ovitură. %iciodată nu i-ar 4 trecut prin minte că dona $oi,a ar 4 putut da
naştere şi ,a -ete. +rima a -ost o decep3ie& ceva ce putea 4 atri.uit
întâmp,ării. însă cum din a patra sarcină a ieşit tot o 4in3ă -ără -a,us şi
testicu,e vizi.i,e& don (ederico& îngrozit de perspectiva să tot producă -ăpturi
incomp,ete& a retezat drastic orice ve,eitate de descenden3ă 9pentru care a
în,ocuit patu, matrimoiua, cu două dormeze separate:. %u ,e ura pe -emei=
dar ne4ind un erotoman& nici un gunnand& ,a ce puteau să-i servească nişte
persoane a,e căror aptitudini nota.i,e erau ,ascivitatea şi .ucătăriaK
!eproducându-se& e, nu avusese un a,t scop decât perpetuarea crudadei. Din
această speran3ă s-a a,es -urnu,& o dată cu venirea pe ,ume a Aeresei şi a
Laurei& căci don (ederico nu -ăcea parte dintre 8Fioderniştii care sus3in că
-erneia& în a-ară de c,itoris& inai are şi creier şi poate munci de ,a ega, ,a ega,&
a,ături de .ăr.at. +e de a,tă parte& î, ne,iniştea posi.i,itatea ca nume,e să-i 4e
târât în noroi. %u tot repetau statistici,e& de 3i se -ăcea grea3ă& că nouăzeci şi
cinci ,a sută dintre -emei au tost sau vor 4 târ-eK +entru a iz.uti ca 4ice,e
aOF,ZF să se încadreze în procentu, de cinci ,a sută virtuoase& don (ederico ,e
organizase via3a după un sistem e2igent6 niciodată deco,teu& iarnă sau vară
ciorapi de cu,oare închisă& .,uze şi jerseuri cu mânecă ,ungă& să nu-şi .oiască
niciodată o.rajii& .uze,e= ochii& unghii,e& nid să se pieptene cu .reton ori să-şi
strângă păru, în coadă de ca,& şi nici un -e, de câr,ig pentru pescuitu,
.ăr.a3i,or= să nu practice sporturi sau distrac3ii care imp,ică vecinătatea
mascu,u,ui& cum ar 4 mersu, ,a p,ajă sau participarea ,a petreceri,e de ,a
aniversări. 'ontraven3ii,e erau întotdeauna pedepsite corpora,.
Dar nu numai imi2tiunea -eme,e,or printre descenden3ii săi -usese
descurajatoare. 8ăie3ii !ichardo şi (ederico-4u, nu moşteniseră virtu3i,e
tată,ui. "rau moi& ,eneşi& amatori de activită3i steri,e 9ca -ot.a,u, şi gum.a de
mestecat: şi nu mani-estaseră nici ce, mai mic entuziasm când don (ederico
,e-a e2p,icat ce viitor ,e rezerva. în vacan3e& când& pentru a-i antrena& îi punea
,a trea.ă în ca,itate de com.atan3i în prima ,inie& se arătau nepăsători&
mergeau pe câmpu, de ,uptă cu o vădită repu,sie. B dată i-a surprins chiar
murmurând o.scenită3i contra operei vie3ii sa,e& mărturisindu-şi că se ruşinau
cu tată, ,or. #-a ras în cap ca pe nişte vinova3i dovedi3i& .ineîn3e,es7 dar asta
nu ,-a e,i.erat de sentimentu, trădării pe care i ,-a ,ăsat acea discu3ie
conspirativă. Acum& don (ederico nu-şi mai -ăcea i,uzii. Ştia că& o dată mort
sau şu.rezit de ani& !icardo şi (ederico-4u, aveau să se îndepărteze de ca,ea
trasată&să-şi schim.e meseria 9a,egând a,ta& care să-i atragă .ăneşte: şi că
opera sa va rămâne ca o anumită sim-onie ce,e.ră neterminată.
Spre nenorocirea sa psihică şi 4zică& tocmai în acea c,ipă don (ederico
Ae,,ez 1nzătegui văzu revista pe care un vânzător o .ăga pe geamu, Sedăn-
u,ui& cu o copertă în cu,ori care stră,uceau păcătos în soare,e zi,ei. +e -a3a sa
se închegă o grimasă de nemu,3umire& o.servând că pe copertă sc,ipea
imaginea unei p,aje& cu câ3iva vi,egiaturişti în nişte simu,acre de costume de
.aie pe care cutezau să ,e -o,osească nişte hetaire& când& cu un -e, de z.atere
ne,iniştită a nervu,ui optic şi deschizând gura ca un ,up care ur,ă ,a ,ună& don
(ederico ,e recunoscu pe ce,e două vi,egiaturiste pe jumătate îm.răcate şi
surâzând o.scen. Sim3i un dezgust care putea riva,iza cu ce, pe care î,
sim3ise în acea diminea3ă amazonică& pe ma,u, râu,ui +endenda& când a zărit&
în ,eagănu, înnegrit de e2cremente,e şoared,or7 sche,etu, dezarticu,at a,
surorii sa,e.
Sema-oru, era pe verde& maşini,e din spate î, c,a2onau.
'u degete,e crispate& şi-a scos porto-e,u,& a p,ătit produsu, ,icen3ios& a
pornit şi& sim3ind că o să se iz.ească vo,anu, îi scăpa din mâini& maşina se
înc,ina& a -rânat şi s-a ,ipit de trotuar.
Aici& tremurând de mânie& a contemp,at mmute în şir teri.i,a eviden3ă.
%u rnai era posi.i,ă nici o îndoia,ă6 erau 4ice,e sa,e. (otogra4ate prin
surprindere& desigur& de un -otogra- mojic& ascuns printre vi,egiaturişti& -ete,e
nu priveau spre o.iectiv& păreau că discută& trântite pe nisipuri,e vo,uptuoase
care erau pro.a.i, ce,e de ,a Agua Du,ce sau La Ierradura. Don (ederico şi-a
recăpătat su0u,= în mâhnirea ,ui& a început să se gândească ,a incredi.i,a
serie de întâmp,ări. 1n -otogra- ain.u,ant ,e prmde în imagine pe Laura şi
Aeresa& o revistă in-amă ,e e2pune ,umii putrede& e, ,e descoperă. Şi întregu,
adevăr înspăimântător stră,ucea ast-e,& prin strategia hazardu,ui& în -a3a
ochi,or săi. Aşadar& -ete,e î, ascu,tau doar când e, era de -a3ă= deci& de-a.ia
întorcea spate,e& că e,e& în în3e,egere& .ineîn3e,es& cu -ra3ii ,or şi chiar cu& vaiM
don (ederico sim3i o dardă în inimă nevasta& îşi .ăteau joc de precepte,e sa,e
şi se duceau ,a p,ajă& se dez.răcau şi se eta,au ast-e,. Lacrimi,e îi udară
chipu,. 'ercetă costumu, de p,ajă6 două piese -oarte reduse& a, căror ro, nu
era să ascundă ceva& d e2c,usiv să catapu,teze imagina3ia spre e2treme,e
viciu,ui. Se a0au aco,o& ,a îndenuna oricui6 picioare,e& .ra3e,e& pântece,e&
umerii şi gâturi,e Laurei şi Aeresei. Sim3i ceva ridico,& greu de e2primat&
amintindu-şi că e, nu văzuse niciodată ace,e e2tremită3i şi mem.re care
acum se e2puneau în -a3a întregu,ui univers.
Cşi şterse ochii şi porni motoru,. La supra-a3ă se ,iniştise& dar în,ăuntru,
său mocnea ca un rug. în vreme ce Sedăn-u, continua& -oarte încet& drumu,
spre căsu3a de pe .u,evardu, +edro de sma& îşi spunea că& aşa cum
mergeau goa,e ,a p,ajă& era 4resc ca în a.sen3a ,ui să se ducă şi ,a petreceri&
să poarte panta,oni& să -recventeze .ăr.a3i& să se vândă. are îi primeau pe
amorezi chiar în casăK Doria $oi,a o 4 cea care sta.i,eşte tari-u, şi încasează
.aniiK !icardo şi (ederico-4u, au pro.a.i, în răspunderea ,or misiunea ori.i,ă
de a recruta c,ien3i. Su-ocându-se& don (ederico Ae,,ez 1nzătegui sesiză
organizarea acestui serviciu6 -ete,e sa,e erau prostituate,e& .ăie3ii& peştii& iar
nevastă-sa& codoaşa.
'ontactu, 4zic cu vio,en3a în de4nitiv& dăduse rnortii rnii şi n-iii de 4in3e
-ăcuse din don (ederico un om care nu putea 4 stâmit -ără riscuri grave.
dată& un inginer agronom cu preten3ii de dietetidan se încumetase să spună
în -a3a sa că& dată 4ind ,ipsa de vite în +eru& era necesar să se e2tindă
creşterea co.ai,or pentru a,imentarea poporu,ui. +o,iticos& don (ederico Ae,,ez
1nzătegui i-a amintit îndrăzne3u,ui că şo.o,anu, şi co.aiu, sunt veri priinari.
Acesta& recidivând& a citat statistid& a vor.it de virtu3i,e nutritive şi de camea
,ui gustoasă. Don (ederico a început atund să-, pocnească& iar dietetidanu,&
rostogo,it pe jos şi cu -a3a .o3ită& i-a strigat ceea ce era6 dnic şi adept -ervent
a, crirnei. Acurn& co.orând din maşină& închizând-o& mergând spre uşa casei&
-ără gra.ă& cu sprâncene,e încruntate& -oarte pa,id& ornu, din Aângo /aria
sim3ea cum urcă în,ăuntru, său& ca în ziua în care ,-a pus ,a punct pe
dietetidan& o ,avă vu,canică. Ducea în rnâna dreaptă& ca pe un drug încins&
revista in-ema,ă şi sim3ea o puternică mâncărime în ochi.
"ra aşa de pomit& că nu iz.utea să găsească o pedeapsă pe măsura
greşe,ii. îşi sim3ea mintea înce3oşată& -uria îi risipea gânduri,e şi asta-i sporea
şi mai tare amărăciunea& căci don (ederico era un .ăr.at căruia ra3iunea îi
dicta întotdeauna conduita şi care dispre3uia rasa de primitivi ce ac3ionau ca
anima,e,e& din instinct şi după presim3iri& nu din convingere. însă de data
aceasta& în timp ce scotea cheia şi& cu greu& întrucât mânia îi para,iza
degete,e7 descuia şi împingea uşa de ,a casă& a în3e,es că nu putea ac3iona
ca,m& ca,cu,at& ci pradă mâniei& că,ăuzit de inspira3ia de moment. După ce a
închis uşa& a respirat adânc& încercând să se ca,meze. îi era ruşine ca nu
cumva ingra3ii ăia să-şi dea seanna de pro-unzimea umi,in3ei sa,e& 'asa ,ui
avea& ,a parter& un mic antreu& un sa,onaş& su-rageria şi .ucătăria& iar ,a etaj&
dormitoare,e. Don (ederico îşi zări nevasta din cerdacu, sa,onu,ui. Sta ,ângă
.u-et& mestecând în e2taz vreunu, dintre dezgustătoare,e ei du,ciuri
.om.oane& cioco,ată& se gândi don (ederico& acadeâe& carame,e& din care mai
păstra urme pe degete.
Văzându-,& îi zâm.i cu ochi intimida3i& arătându-i& cu un gest de
resemnare du,ceagă& ce mânca.
(ără să se gră.ească& don (ederico înaintă& des-ăcând revista cu
am.e,e mâini& ca sotia să poată contemp,a coperta în toată tică,oşia ei. (ără
să spună vreun cuvânt& i-a pus-o în -a3ă şi s-a .ucurat văzând-o pă,ind
vio,ent& cu ochii ieşi3i din or.ite şi cu gura ,arg deschisă& din care începu să
curgă un 4rişor de sa,ivă amestecată cu pesmet.
8ăr.atu, din Aângo /ar-a ridică mâna dreaptă şi& cu toată puterea& o
pă,mui pe -emeia cuprinsă de spaimă. "a scoase un geamăt& se c,ătină şi
căzu în genunchi= se uita ,a copertă cu o e2presie de .igotă& de i,uminare
mistică.
Cna,t& drept& neîndurător& don (ederico o contemp,a acuzator. Apoi& ,e
chemă răstit pe vinovate6 LauraM AeresaM
1n zgomot î, -ăcu să întoarcă iute capu, "rau aco,o& ,a capătu, scări,or.
%u ,e auzise co.orând. Aeresa& -ata cea mare& purta un ha,at& ca şi când ar 4
scuturat prin casă& iar Laura avea uni-orma de şcoa,ă. %edumerite& -ete,e îşi
priveau mama îngenuncheată& tată,& care se îndrepta spre e,e& încet& hieratic&
sacerdot suprem mergând spre piatra de sacri4ciu unde î, aştepta cu3itu, şi
vesta,a& şi& în s-ârşit& revista& pe care don (ederico& ajuns ,ângă e,e& ,e-o puse
justi3iar su. ochi. !eac3ia -ete,or n-a -ost cea ,a care se aştepta. #n ,oc să
pă,ească& să cadă în genunchi& să .â,.âie e2p,ica3ii& precoce,e copi,e& roşind&
au schim.at iute o privire care nu putea 4 dedt de comp,icitate& iar don
(ederico& în cu,mea disperării şi a -uriei& îşi zise că n-a .ăut încă toată
amărăciunea ace,ei zi,e6 Laura şi Aeresa ştiait că au -ost -otogra4ate& că
-otogra4a urma să 4e pu.,icată& .a chiar mai mu,t dedt atât ce a,tceva putea
să însemne ,icăru, din pupi,eK& -aptu, ,e .ucura. !eve,a3ia că în căminu, său=
pe care î, credea primitiv& se incu.ase nu numai viciu, nudismu,ui pe p,aje,e
oraşu,ui& ci şi e2hi.i3ionismu, 9şi& de ce nu& nim-ornania:& îi 0eşcăi muşchii& îi
,ăsă în gură un gust de var şi î, -ăcu să se gândească dacă via3a mai are
vreun rost. Să se între.e de aseinenea toate acestea nu i-au ,uat mai mu,t de
o secundă dacă moartea nu ar 4 singura peniten3ă ,egitimă pentru o
asemenea grozăvie. #deea de a se converti în 4,icid î, chinuia mai pu3in decât
să ştie că mii de .ăr.a3i prădaseră
9numai cu ochiiK: intimitatea 4zică a -ete,or sa,e.
Arecu atunci ,a ac3iune. Lăsă revista să cadă& pentru a avea mai mu,tă
,i.ertate& o apucă cu mâna stângă pe Laura& de .,uza de ,a uni-ormă& o trase
dtiva centimetri ca s-o p,aseze în direc3ia ,ovituri,or& ridică mâna dreaptă
destu, de sus ca -or3a ,oviturii să 4e ma2imă şi îi dădu drumu, cu toată ura
din e,. Suportă atunci oh& ce zi cump,ităM a doua surpriză e2traordinară& poate
mu,t mai u,uitoare dgcât aceea cu coperta pornogra4că. #n ,ocu, o.razu,ui
gingaş a, Laurei& mâna ,ui întâ,ni go,u, şi& ridico,ă& dând greş& î, smuci în ,oc.
Dar asta n-a -ost totu,6 ceea ce era mai grav a venit după aceea. +entru că
-ata nu s-a mu,3umit doar să eschiveze ,ovitura ceva pe care& îşi aminti don
(ederico& în uriaşa ,ui a,annă& nu-, m.ai -ăcuse niciodată vreun mem.ru a,
-ami,iei& ci& după ce s-a dat înapoi& cu chipu, ei de paisprezece ani a,terat de o
grimasă de ură& s-a repezit ,a e, ,a e,& ,a e,M şi a început să-i care pumni& să-,
zgârâie& să-, îm.râncească& să-, ,ovească cu picioare,e.
Avea senza3ia că însuşi sânge,e& de atâta u,uia,ă& încetase să-i mai
curgă prin vene. "ra ca şi cum aştrii ar 4 ieşit pe neaşteptate de pe or.ita ,or&
s-ar 4 năpustit unii asupra a,tora& s-ar 4 ciocnit& s-ar 4 spart& s-ar 4 rostogo,it
prin spa3iu. %u iz.utea să reac3ioneze& mergea cu spate,e& cu ochii din ca,e
a-ară de ho,.a3i& înco,3it de copi,a care acum& ,uându-şi nasu, ,a purtare&
înverşunându-se& nu numai că ,ovea întruna& dar mai şi striga6 8,estematu,e&
a.uzivu,e& mori& de-ai crăpa odatăM@ 'rezu că înne.uneşte când şi totu, se
petrecea aşa de repede& încât de-a.ia sesiza situa3ia& că aceasta se şi
schim.a o.servă că Aeresa a,erga spre e,& însă în ,oc să-şi îndepărteze sora&
ea o ajuta. Acum î, ataca şi -ata mai mare= îi adresa& răcnind& ce,e mai
în4orătoare insu,teca,icu,e& neghio.u,e& rnaniacu,e& scâr.osu,e& tiranu,e&
ne.unu,e& şoricaru,e@ şi am.e,e -urii ado,escentine î, înghesuiră în perete.
începuse să se apere& ieşind în s-ârşit din u,uia,a para,izantă şi încerca să-şi
acopere -a3a& când sim3i un ghimpe în spate. Se întoarse6 dona $oi,a se
ridicase de jos şi î, muşca.
/ai putu încă să se minuneze& când văzu că şi so3ia& mu,t mai tare
decât -ete,e& se trans4gurase. "ra dona $oi,a& -emeia care nu cârtise
niciodată& nu ridicase vocea& nu avusese nici o neinu,3umire& aceeaşi cu 4in3a
cu privirea înverşunată şi cu mâini,e dez,ăn3uite& descărcând asupra ,ui
pumni& dându-i directe în cap& aceeaşi cu -ăptură care î, scuipa& îi s-âşia
cămaşa şi striga înne.unită6 să-, omorâm7 să ne răz.unăm7 să se sature de
manii& să-i scoatem ochii@K 1r,au toate trei şi don (ederico crezu că 3ipete,e i-
au spart timpanu,. Se apăra cu toată puterea& se străduia să întoarcă
,ovituri,e& dar nu iz.uteaN pentru că e,e punând în practică o tehnică mârşav
e2ersatăK
-ăceau cu rându,& două î, 3ineau de .ra3e& iar a treia î, aranja. Sim3ea
arsuri& um0ături& junghiuri& vedea ste,e verzi şi& deodată& mici pete pe mâini,e
agresoare,or& ceea ce ,-a ,ărnurit că mai şi sângera.
%u şi-a -ăcut i,uzii când i-a văzut pe scări pe !icardo şi (ederico-4u,.
'onvertit ,a scepticism în câteva c,ipe& a în3e,es că veneau şi ei să dea în
mâr3oagă& să participe ,a ciomăgea,ă. îngrozit& -ără demnitate& -ără onoare&
se gândea doar cum să reuşească să ajungă ,a uşa dinspre strada& să -uga. %-
u era însă uşor. A putut să -acă doar două sau trei sa,turi& când o piedică pusa
cu picioru, î, do.orî ,a pământ& p,in de măre3ie. Aici& înco,ocit& ca să-şi
protejeze .ăr.ă3ia& văzu curn moştenitorii se apucaseră să-, iz.ească -eroce
cu picioare,e& în vreme ce nevasta şi 4ice,e se înarrnau cu mături,e şi
pămătu-uri,e din cuieru, de ,ângă cămin& pentru a-şi continua .ătaia. înainte
de a-şi spune că nu mai în3e,ege nimic& în a-ară de -aptu, că ,umea devenise
a.surdă& reuşi să-i audă şi pe .ăie3i zicându-i& în ritmu, ,ovituri,or& maniac&
ca,ic& scâr.os şi şoricar. în timp ce în mintea ,ui se -ăcea întuneric& dintr-o
gaură inviz,.i,ă& dintr-un co,3 a, su-rageriei& apăru deodata& cenuşiu& mic&
nepo-tit& un şoarece cu caninii a,.i& care î, contemp,ă pe ce, căzut& cu o
,umină .atjocoritoare în ochii vioi.
/urise don (ederico Ae,,ez 1nzătegui& neostenitu, că,ău a, rozătoare,or
din +eruK Se comisese un paricid& un epita,amicidK Sau acest so3 şi tată era
doar năucit& zăcând în rrdj,ocu, unei hara.a.uri -ără ega,& su. masa din
su-ragerie& în timp ce ai ,ui& cu va,ize,e -ăcute în mare gra.ă& părăseau casaK
'um se va s-ârşi această nenorocire din 8arrancoK
#D "şecu, cu povestirea despre Doroteo /ar3i m-a a-ectat pro-und timp
de câteva zi,e. Dar în diminea3a în cârc ,-am auzit pe +ascua, istorisindu-i
/are,ui +a.,ito descoperirea sa de ,a aeroport& am sim3it renăscându-mi
voca3ia şi am început să mă gândesc ,a o nouă povestire. +ascua, surprinsese
nişte .ăie3i -ără căpătâi practicând un sport primejdios şi e2citant. +e
înserate& se întindeau unu, după a,tu, ,a capătu, pistei de deco,are de pe
aeroportu, Limatam.o şi& se jura +ascua,& de câte ori p,eca un avion& micu,
vaga.ond întins pe jos se ridica prin presiunea aeru,ui ce ieşea din aparat
câtivaFcentimetri şi ,evita& ca într-un spectaco, de magie7 până când&
dispărând e-ectu,& după dteva secimde& se întorcea .rusc pe pământ.
Cntr-una din ace,e zi,e& eu văzusem un 4,m me2ican
9de-a.ia după câ3iva ani aveam să a0ă că era de 8unue,: care mă
impresionase6 'ei uita3i. /-am hotărât să scriu o povestire în ace,aşi spirit6 o
nara3iune despre copiii-oameni& pui de ,up că,i3i în condi3ii,e aspre de via3ă
din su.ur.ii. Eavier s-a arătat sceptic şi m-a asigurat că istorioara e -a,să& că
presiunea aeru,ui nu ridică nici măcar un nou-născut. Am discutat mu,t şi eu
i-am spus că în povestirea mea personaje,e vor ,evita şi că va ieşi totuşi o
nara3iune rea,istă 9nu& -antastică@& striga e,:= în ce,e din urmă ne-am în3e,es
să mergem într-o seară împreună cu +ascua, pe câmpu, de ,a 'orpac& ca să
veri4căm ce e adevărat şi ce nu în aceste jocuri pericu,oase 9era tit,u, pe care
î, a,esesem pentru povestire:.
%-am văzut-o pe mătuşa Eu,ia în acea zi& dar speram s-o văd a doua zi&
joi& ,a unchiu, Lucho. Aotuşi& când am ajuns în casa de pe Armendăriz ,a
amiază& pentru o.işnuitu, prânz& am constatat că ea nu era acasă. /ătuşa
,ga rni-a spus că -usese invitată ,a prânz de o partidă .ună@6 doctoru,
*ui,,ermo sores. "ra un rnedic vag înrudit cu -ami,ia noastră& cam de
cincizeci de ani şi -oarte prezenta.i,& cu ceva avere şi& nu de mu,tă vreme&
văduv.
B partidă .ună7 repetă mătuşa ,ga& -ăcându-mi semn cu ochiu,. Serios&
.ogat& cumsecade şi doar cu doi copii& care sunt deja mari. %u e .ăr.atu,
care-i tre.uie soră-miiK
Cn u,time,e săptămâni îşi pierdea timpu, degea.a& comentă unchiu,
Lucho& -oarte satis-ăcut şi e,. %u voia să iasă cu nimeni& ducea o via3ă de -ată
.ătrână. Dar endocrino,ogu, îi este pe p,ac.
/-a apucat ge,ozia şi am sim3it o dispozi3ie aşa de proastă& că mi-a
pierit po-ta de mâncare. /i se părea ca& o.servându-mi tu,.urarea& unchii
rnei or să ghicească ceea ce mi se întâmp,ă. %-a tre.uit să-i descos pentru
deta,ii despre mătuşa Eu,ia şi doctoru, sores& 4indcă nu vor.eau despre
a,tceva. î, cunoscuse cam cu zece zi,e mai înainte ,a un coctei, ,a Am.asada
.o,iviană şi& a.0ând unde era găzduită& doctoru, sores venise în vizită. îi
trirnisese 0ori& îi te,e-onase& o invitase să ia ceaiu, ,a 8o,âvar& iar acum ,uau
prânzu, ,a ',u.u, 1nion. "ndocrino,ogu, îi spusese în g,umă unchiu,ui Lucho6
Luis& cumnată-ta este -oarte .ine= n-o 4 cumva candidata pe care o caut ca
să mă sinucid a doua oară& căsătorindu-măK@
"u mă străduiam să mă arăt dezinteresat -a3ă de toate acestea& dar o
-ăceam atât de prost& încât ,a un moment dat& când am rămas singuri&
unchiu, Lucho m-a între.at ce se petrece cu mine6 mi-am .ăgat nasu, unde
nu tre.uie şi-am -ost pus ,a punctK Din -ericire& mătuşa ,ga a început să
vor.ească despre piese,e de teatru radio-onic şi asta ini-a o-erit un moment
de respiro. în vreme ce ea spunea că +edro 'amacho prea era uneori ridicat
în s,ăvi şi că povestea cu pastoru, care se rănise@ în -a3a judecătoru,ui cu un
cu3it de hârtie& ca să dovedească -aptu, că n-a vio,at o -ată& ,i se păruse
e2agerată tuturor prietene,or ei& eu treceam în tăcere de ,a mânie ,a
dezamăgire şi de ,a dezamăgire ,a mânie. De ce mătuşa Eu,ia nu-mi spusese
nici un cuvânt despre medicK în ace,e u,time zece zi,e ne văzuserăm de mai
mu,te ori şi nu pomenise niciodată de e,. B 4 adevărat& curn spunea mătuşa
,ga& că se interesase@ în ce,e din urmă de cinevaK
Cn auto.uz& întorcându-mă ,a !adio +anamericana& am trecut de ,a
umi,in3ă ,a orgo,iu. #di,a noastră durase prea mu,t& puteam 4 descoperi3i
oricând şi asta ar 4 pri,ejuit un va, de ironii şi ar 4 stârnit scanda, în -ami,ie.
De a,tminteri& unde aş 4 ajuns pierzând timpu, cu o doamnă care& aşa
cum spunea ea însăşi& mai că putea să-mi 4e mamăK 'a e2perien3ă& gata& era
de ajuns.
Apari3ia ,ui sores e providen3ia,ă& mă scuteşte de a mă descotorosi de
.o,iviancă. Sim3eam ne,inişte& impu,suri neo.işnuite& voiam să mă îm.ăt sau
să che,-ănesc pe cineva& iar ,a !adio am avut un con0<t cu +ascua,& care&
credincios 4rii sa,e& consacrase jumătate din .u,etinu, de ,a trei unui incendiu
ce car.onizase o duzină de imigran3i turci ,a Iam.urg. #-am spus că pe viitor
îi este interzis să mai inc,udă vreo ştire despre mor3i -ără avizu, meu şi am
-ost neprietenos cu un co,eg de ,a San /arcos care îmi te,e-onase ca să-mi
aducă aminte că -acu,tatea mai e2istă încă şi să-rni atragă aten3ia că a doua
zi mă aştepta un e2amen de Drept procesua,. 'um am terminat cu e,&
te,e-onu, a sunat din nou. "ra mătuşa Eu,ia6 Varguitas& te-am ,ăsat cu .uze,e
um0ate pentru un endocrino,og& .ănuiesc că m-ai dezapro.at& îmi spuse ea&
proaspătă ca un tranda4raş. Ae-ai supăratK
SupăratK De ceK i-am răspuns. %u eşti ,i.eră să -aci ce vreiK
Ah& atunci te-ai supărat7 o auzii spunând& acum mai serioasă. %u 4
p,icticosM 'ând ne vedem& ca să-3i e2p,icK
Azi nu pot& i-am răspuns cu asprime. B să te sun eu.
Am pus receptoru, în -urcă& mai -urios pe mine dedt pe ea şi sim3indu-
mă ridico,. +ascua, şi /are,e +a.,ito mă priveau amuza3i& iar pasionatu, de
catastro-e s-a răz.unat cu 4ne3e pentru dojana primită6 ,a te uită& ce crud
rnai e şi don /ario a, nostru cu -emei,eM
8ine -ace că ,e tratează aşa& mă sus3inu /are,e +a.,ito. %irnic nu ,e
p,ace mai mu,t decât să ,e pui ,a punct.
#-am trimis ,a dracu pe cei doi redactori& am pregătit .u,etinu, de ,a ora
patru şi rn-am dus să-, văd pe +edro 'amacho. înregistra un episod şi ,-am
aşteptat în vizuina ,ui& uitându-mă peste hârtii& -ără să în3e,eg ceea ce dteam&
pentru că nu -ăceam a,tceva decât să mă între. dacă discu3ia de ,a te,e-on cu
mătuşa Eu,ia însernna o ruptură.
Cntr-o c,ipă treceam de ,a o stare ,a a,ta& o uram de moarte& ca apoi să-
mi 4e dor de ea din tot su0etu,.
Iai cu mine să cumpăr nişte otravă& mi-a spus din uşă +edro 'amacho&
nuturându-şi mohorât coama de ,eu. %e rămâne timp să şiF.em ceva.
Cn timp ce stră.ăteam intersec3ii,e de pe strada 1nion căutând o
otravă& artistu, mi-a povestit că şoarecii din pensiunea La Aapada ajunseseră
,a e2cese insuporta.i,e.
Dacă s-ar 4 mu,3umit doar să a,erge pe su. pat& nu mi-ar 4 păsat& nu-s
copii& n-am anima,o-o.ie îmi e2p,ică în vreme ce mirosea cu nasu, ,ui
protu.erant nişte pra-uri ga,.ene& care& potrivit vânzătoru,ui& puteau omorî şi
o vacă. Dar mustăcioşii ăştia îmi mănâncă hrana& în 4ecare noapte muşcă din
provizii,e pe care ,e ,as ,a rece pe -ereastră. %u se mai poate& tre.uie să-i
e2termin.
S-a tocmit ,a pre3& cu argumente care ,-au zăpăcit pe vânzător& a p,ătit&
a cerut ca p,icu,e3e,e cu otravă să-i 4e împachetate şi ne-am dus într-o
ca-enea de pe 'o,mena.
A cerut in-uzia ,ui vegeta,ă& iar eu o ca-ea.
Am un necaz de dragoste& prietene 'amacho& îi mărturisii& aşezat -oarte
aproape de e, şi mirându-mă de -ormu,a radioteatra,ă -o,osită& dar am sim3it
că& vor.indu-i ast-e,& mă distan3am de propria mea poveste şi iz.uteam să-mi
descarc su0etu,6 (emeia pe care o iu.esc mă înşa,ă cu un a,t .ăr.at.
/-a cercetat atent& cu ochii ,ui .u,.uca3i& mai reci şi mai prost dispuşi
ca niciodată. 'ostumu, ,ui negru -usese spă,at& că,cat şi era atât de uzat&
încât ,ucea ca o -oaie de ceapă.
Cn aceste 3inuturi înapoiate& due,u, se p,ăteşte cu închisoarea& opină e,&
-oarte grav& -ăcând nişte mişcări convu,sive cu mâini,e. 'ât despre
sinucidere& nimeni nu mai apreciază gestu,. 'ine se om.oară& în ,oc de
remuşcări& 4ori& admira3ie& stârneşte doar ze0emea. 'e,e mai .une sunt
re3ete,e practice& amice.
/-am .ucurat că i-am -ăcut con4den3e. 'um pentru +edro 'amacho nu
e2ista nimeni în a-ară de sine însuşi7 ştiam că va uita îndată de pro.,ema
mea= -usese un sirnp,u dispozitiv pentru a-i pune în ac3iune sistemu,
teoretizant. Să-, aud mă conso,a mai mu,t 9şi cu mai pu3ine urmări: decât o
.e3ie. +edro 'amacho& după o amenin3are de zâm.et& îşi deta,ia re3eta6
B scrisoare dură& jignitoare& ,apidară& adresată adu,terei îmi spunea
sigur de sine& o scrisoare care s-o -acă să se simtă o ,ighioană -ără su0et& o
hienă josnică.
Arătându-i-se că nu e nimeni prost& că i se cunoaşte trădarea& o
scrisoare care să respire dispre3& să-i dea conştiin3a adu,teru,ui.
A tacu- a meditat câteva c,ipe şi& schim.ând uşor tonu,& mi-a dat cea
mai putemică dovadă de prietenie ce se putea aştepta de ,a e,6 Dacă vrei& 3i-o
scriu eu.
#-am mu,3umit cu că,dură şi i-am spus că& ştiindu-i programu, de ocnaş&
n-aş putea niciodată să accept să i-, încarc şi mai tare cu pro.,eme,e me,e
persona,e. 9După aceea am regretat enorm aceste scrupu,e care ni-au privat
de un te2t o,ogra- de ,a scriitoraş.: în ceea ce-, priveşte pe seducător& a
continuat +edro 'amacho& cu un ,icăr de răutate în privire& ce, mai potrivit ar
4 o anonimă& cu toate insu,te,e necesare. De ce să cadă victima în ,etargie în
timp ce-i cresc coarneK De ce să-i ,ase pe adu,teri să se .ucure de
in4de,itateK Are.uie să ,i se estropieze dragostea& să 4e ,ovi3i unde-i doare& să
4e otrăvi3i cu îndoie,i. Să înco,3ească neîncrederea& să înceapă să se
privească cu ochi răi7 să se urască. %u-i aşa că-i du,ce răz.unareaK
Am insinuat că poate nu-i o -aptă cava,erească să recurgi ,a anonime&
dar e, m-a ,iniştit pe dată6 tre.uie să te por3i cava,ereşte cu cava,erii şi ca o
cana,ie cu cana,ii,e.
Aceasta înseamnă onoare .ine în3e,easă@& restu, e o idio3enie.
8un& ei scrisoare& ,ui anonime& şi ast-e, aman3ii sunt pedepsi3i& i-am zis.
Dar pro.,ema meaK "u cum scap de disperare& de durere& de sentimentu, de
-rustrareK
+entru toate astea nu e ,eac mai .un ca ,apte,e de magnezie& îmi
răspunse& tăindu-mi până şi puterea de a mai râde. Ştiu& 3i se pare poate de
un materia,ism e2agerat.
Dar crede-mă& am ceva e2perien3ă de via3ă. De ce,e mai mu,te ori& aşa-
zise,e necazuri de inimă etc. sunt digestii proaste& -aso,e tare care nu se
digeră& peşte a,terat& constipa3ie. 1n purgativ .un rezo,vă srnintea,a din
dragoste.
De data aceasta nu mai aveam nici o îndoia,ă& era un su.ti, umorist& îşi
.ătea joc de mine şi de ascu,tătorii săi& nu credea o iotă din ceea ce spunea&
practica sportu, aristocratic prin care îşi dovedea sieşi că oamenii sunt nişte
im.eci,i de neiertat.
A3i iu.it mu,t& a3i avut o via3ă sentimenta,ă .ogatăK
C, între.ai.
Da& -oarte .ogată con4rmă& privindu-mă în ochi pe deasupra ceştii cu
in-uzie de mentă şi ,uiză pe care şi-o dusese ,a gură. Dar eu n-am iu.it
niciodată vreo -emeie în carne şi oase.
A -ăcut o pauză de e-ect& parcă pentru a măsura dimensiunea naivită3ii
şi stupidită3ii me,e.
Dumneata crezi că aş mai putea -ace ceea ce -ac dacă -emei,e m-ar
stoarce de v,agăK mă dojeni e,& cu dezgust în g,as. 'rezi că se pot zămis,i
copii şi povestiri în ace,aşi timpK 'ă ar putea cineva să născocească& să dea
-râu imagina3iei& dacă trăieşte su. amenin3area si4,isu,uiK
(emeia şi arta se e2c,ud& prietene. în 4ecare vagin e înmormântat un
artist. /ai are oare vreun haz să procreeziK %-o -ac şi câinii& păianjenii&
pisici,eK Are.uie să 4m origina,i& amiceM
(ără să mai -acă vreo pauză& s-a ridicat .rusc în picioare& anun3ându-
mă că e vremea să p,ece pentru a pregăti teatru, radio-onic de ,a cinci. Am
-ost dezamăgit& mi-aş 4 petrecut după-amiaza ascu,tându-,& aveam impresia
că atinsesem -ără să vreau un punct sensi.i, a, persona,ită3ii ,ui.
Cn mansarda de ,a +anamericana mă aştepta mătuşa Eu,ia. Aşezată ,a
.irou, rneu ca o regină& primea omagii,e ,ui +ascua, şi a,e /are,ui +a.,ito&
care& ama.i,i& se agitau& îi arătau .u,etine şi îi e2p,icau cum -unc3ionează
redac3ia noastră. Am văzut-o surâzătoare şi ca,mă= când am intrat eu& a
devenit serioasă şi a pă,it uşor.
1ite ce surprizăM am zis& ca să zic ceva.
Dar mătuşii Eu,ia nu-i ardea de eu-emisme.
Am venit să-3i spun că mie nimeni nu-mi trânteşte te,e-onu,& mi-a spus
cu o voce hotărâtă. Şi cu atât rnai pu3in un rnucos ca tine. Vrei să-mi spui ce
te nemu,3umeşteK
+ascua, şi /are,e +a.,ito au rămas nec,inti3i& mişcându-şi doar capu, de
,a ea spre mine şi înapoi& -oarte interesa3i de acest început de dramă. 'ând
,e-am cerut să ne ,ase singuri câteva c,ipe& nu ,e-a convenit& dar nici n-au
îndrăziut să se împotrivească. Au p,ecat aruncându-i mătuşii Eu,ia nişte priviri
p,ine de re,e prevestiri6 Qi-am trântit te,e-onu,& dar de -apt aveam che- să-3i
sucesc gâtu,& i-am spus când am rănnas singuri.
%u-3i cunoşteam aceste accese7 zise ea& privindu-mă m ochi. Aş putea
şti ce 3i se întâmp,ăK
Ştii -oarte .ine ce mi se întâmp,ă& aşa că nu mai -ace pe proasta& îi
spusei eu.
"şti ge,os că m-arn dus să iau prânzu, cu doctoru, soresK mă între.ă
pe un ton de ze0emea. Se vede cât de co,o că eşti un puşti& /ari3o.
Qi-am interzis să-mi mai zici /ari3o& îi amintii.
Sim3eam că începe iar să mă stăpânească -uria& că-mi tremură vocea şi
că nu mai ştiu ce să spun6 ,ar acum î3i interzic să mă mai -aci puşti.
/-am aşezat pe co,3 a, .irou,ui& dar mătuşa Eu,ia& ca şi când ne-am 4
a0at pe un .a,ansoar& s-a ridicat în picioare şi s-a dus ,a -ereastră. 'u .ra3e,e
încrucişate pe piept& privea ziua mohorâtă& umedă& discret -antomatică.
Dar n-o vedea& căuta cuvinte,e pentru a-mi spune ceva.
N@urta o rochie a,.astră şi nişte panto4 a,.i= deodată mi-a
7enit che- să o sămt.
IKF să punem ,ucruri,e ,a punct& îmi zise într-un târzFu& stând tot cu
spate,e ,a rnine. Au nu po3i să-mi inteizici nimic& nici măcar în g,umă& pentru
simp,u, motiv că nu ai nici un -e, de drept. %u eşti .ăr.atu, meu& nu-mi eşti
,ogodnic şi nici amant. Acest joc de a ne ,ua de mână& de a ne săruta ,a 4,m
nu este serios şi& mai a,es& nu-3i dă nici un drept asupra mea. Are.uie să-3i
.agi .ine asta în cap& .ăiete.
Adevăru, este că vor.eşti de parcă mi-ai 4 mamă& îi spusei eu.
+ăi chiar aş putea să-3i 4u mamă& zise şi se întristă.
"ra ca şi când i-ar 4 trecut -uria şi în ,ocu, acesteia mai rămăsese doar
o nedumerire mai veche& o ne,inişte adâncă. S-a întors& a -ăcut d3iva paşi
spre .irou şi s-a oprit -oarte aproape de mine. /ă privea mâhnită6 Au mă -aci
să mă simt .ătrână& -ără să 4u& Varguitas.
Şi asta nu-mi p,ace. +ovestea noastră n-are nici o ra3iune şi cu atâta
mai pu3in vreun viitor.
Am prins-o de mij,oc şi ea s-a ,ăsat spre mine& dar& în timp ce e
sărutam& cu mu,tă tandre3e& pe o.raji& pe gât& pe urechi pie,ea ei ca,dă
zvâcnea su. .uze,e me,e şi mă .ucuram enorm sim3ind via3a tainică
pu,sându-i în vene& a vor.it mai departe pe ace,aşi ton6 /-am gândit mu,t şi
nu-mi mai p,ace ,ucru, ăsta& Varguitas. %u-3i dai seama că-i a.surdK Am
treizeci şi doi de ani& sunt divor3ată& vrei să-mi spui ce mă -ac eu cu un
puştan de optsprezece aniK Astea sunt perversiuni de -emeie ,a cincizeci de
ani& iar eu nu sunt încă pentru aşa ceva.
Cn vreme ce-i sărutam gâtu,& mâini,e& o muşcarn de urechi& îmi p,im.am
.uze,e peste nas şi ochi şi îmi petreceam degete,e prin păru, ei& mă sim3eam
atât de emo3ionat şi îndrăgostit& îndt din dnd în dnd nu mai distingeam ce-mi
spune. Dar şi în vocea ei se înregistrau di-eren3e de intensitate& ajungând
uneori ca un susur.
La început era nostim jocu, de-a v-a3i ascunse,ea& spunea& ,ăsându-se
sărutată& dar -ără să -acă vreun gest de reciprocitate& mai a,es pentru că mă
-ăcea să mă simt iarăşi tânără.
Şi curn rămâneK îi inunnurai ,a ureche. Ae -ac să te sim3i o .ătrână
vidoasă sau o tinericăK
Să um.,i cu un 0ăcăiandru ,ihnit de -oame şi doar să te 3ină de mână&
să te ducă ,a 4,m şi să te sărute cu atâta de,icate3e& te -ace să te sim3i ca ,a
cincisprezece ani& continua să spună mătuşa Eu,ia. Sigur că e -rumos să te
îndrăgosteşti de un .ăiat timid& care te respectă& nu te pipăie& nu se încmnetă
să-3i ceară să se cu,ce cu tine& te tratează ca pe o copi,ă a0ată ,a prima
comuniune. Dar e un joc pericu,os& Varguitas& se întemeiază pe o rninciună.
Apropo& scriu ,a o povestire care se va numi Eocuri pericu,oase& îi şoptii
eu. Despre nişte der.edei care ,evitează pe aeroport& datorită avioane,or care
deco,ează.
Am în3e,es că râdea. După o c,ipă m-a îm.ră3işat şi şi-a apropiat -a3a de
a mea *ata& mi-a trecut -uria& spuse. Venisem hotărâtă să-3i scot ochii. Vai de
tine dacă-rni mai închizi te,e-onu,M
Vai de tine dacă mai ieşi cu endocrino,ogu,& îi zisei& căutându-i gura.
(ăgăduieşte-mi că n-o să mai ieşi niciodată cu e,.
S-a îndepărtat şi s-a uitat ,a mine cu scânteie de ceartă în ochi.
%u uita că am venit ,a Lima să-mi caut un .ăr.at& spuse pe jumătate
g,umind. Şi cred că de data asta am găsit ceea ce îmi tre.uia. 'umsecade&
cu,t& cu o .ună situa3ie şi cu păru, nins ,a târnp,e.
"şti sigură că minunea asta o să se însoare cu tineK
Ci spusei& apucat iarăşi de ge,ozie şi -urie.
+unându-şi mâini,e în şo,duri& într-o atitudinea provocatoare& îmi
răspunse6 "u î, pot -ace să se însoare cu mme.
Dar văzându-mi chipu,& a râs& a sărit iarăşi de gâtu, meu şi stam aşa&
sărutându-ne pătimaş& când am auzit vocea ,ui Eavier6
B să 43i aresta3i ca scanda,oşi şi pornogra4ci.
"ra -ericit şi& îm.ră3işându-ne pe amândoi& ne-a comunicat6 %ancG a
acceptat o invita3ie ,a coridă şi tre.uie să săr.ătorim asta.
Aocmai am încheiat prima noastră ceartă zdravănă şi ne-ai surprins în
p,ină reconci,iere& îi re,atai eu.
Se vede că nu mă cunoşti& mă avertiză mătuşa Eu,ia. în certuri,e mari&
eu sparg -ar-urii& zgârii& omor.
Cn certuri& .une sunt împăcări,e& zise Eavier& care era e2pert în materie.
Dar& 4r-ar să 4e& eu vin vese, şi vă spun vestea cu %ancG& iar voi vă -ace3i că
p,ouă& ce -e, de prieteni mai sunte3iKM Iai să săr.ătorim evenimentu, cu o
gustare.
/-au aşteptat până am redactat câteva .u,etine şi am co.orât în strada
8e,en& într-o ca-enea care î, încânta pe Eavier& 4indcă& deşi era strâmtă şi
neîngrijită& aici se -ăceau ce,e mai .une jumări din Lima. #-am găsit pe
+ascua, şi /are,e +a.,ito ,a uşa de ,a +anamericana& adresând vor.e du,ci
trecătoare,or& şi i-am trimis în redac3ie. 'u toate că ziua era încă în putere şi
ne a0am chiar în centru& în raza vizua,ă a nenumărate,or rude şi prieteni ai
-ami,iei& mătuşa Eu,ia şi cu mine mergeam de mână şi eu o sărutam tot
tirnpu,. "a avea o.rajii rumeni& ca de munteancă& şi era mu,3umită.
*ata cu pomogra4a& egoişti,or& gândi3i-vă şi ,a mine& protesta Eavier. Să
vor.im ni3e, şi de s,ă.ănoaga de %ancG.
S,ă.ănoaga de %ancG e o verişoară de-a mea& drăgu3ă şi cochetă& de
care Eavier era îndrăgostit de când se ştia pe ,ume şi pe care o urmărea cu o
stăruin3ă de detectiv.
"a nu reuşise să-, ia cu adevărat în serios& dăr se descurca întotdeauna&
-ăcându-, să creadă că poate& că în curând& că data viitoare. Această pre-idi,ă
dura de pe vrennea când eram ,iceeni şi eu& în ca,itate de con4dent& prieten
intim şi înger păzitor a, ,ui Eavier& îi urmărisem toate etape,e. "rau
nenumărate p,ase,e pe care i ,e dăduse %ancG ;-r6F-,cu,a.i,e matinee,e de
duminică ,a care î, ,ăsase să o aştepte ,a intrarea de ,a cinematogra-u, Leuro&
în vreme ce ea se ducea ,a 'o,ina sau ,a /etro= deseori apăruse cu un a,t
curtezan ,a petreceri,e de sâm.ătă.
+rima .e3ie din via3a mea am -ăcut-o dnd ,-am înso3it pe Eavier să-şi
înece necazu, cu .ere& într-un mic .ar din Sur[ui,,o& în ziua în care %ancG
spusese da@ ,ui "duardo Airavanti& student ,a Agronomie 9-oarte cunoscut în
/ira0ores& pentru că ştia să-şi .age în gură o 3igară aprinsă şi apoi să o
scoată şi să dea -umu, a-ară& ca şi cum nu s-ar 4 întâmp,at nimic:. Eavier
scâncea& iar eu& în a-ară de ro,u, de .atistă pentru ,acrimi& mai aveam şi
misiunea să-, duc ,a cu,care ,a pensiunea ,ui& îndată ce ar 4 ajuns în stare de
comă 9 să trag ,a măsea până mor@& rnă pusese e, în gardă& imitându-, pe
Eorje %egrete:. Dar ce, care a cedat am -ost eu& cu vome zgomotoase şi o
ieşire urâtă& în cursu, căreia după versiunea tică,oasă a ,ui Eavier m-am
coco3at pe tejghea şi am 3inut un discurs .e3ivi,or& noctam.u,i,or şi
pro2ene3i,or care constituiau c,iente,a .aru,ui ", Ariun-o6 Da3i-vă jos panta,onii
când sta3i în -a3a unui poetM
Cmi reproşa deseori că eu& în ,oc să am grijă de e, şi să-, conso,ez în
acea noapte tristă& î, o.,igasem să rnă târască pe străzi,e din /ira0ores până
,a vi,a de pe charăn& într-o stare de tota,ă con-uzie& încât m-a predat .unicii&
deja speriată de-a .ine,ea& cu acest comentariu aiurit6 Doamnă 'armendta&
cred că Varguitas e pe ducăM
De atunci& %ancG acceptase şi îndepărtase din preajma ei o jumătate
de duzină de mira0orini= şi Eavier avusese prietene& dar e,e nu s,ă.eau marea
,ui iu.ire pentru vară-mea& ci o -orti4cau& 4indcă e, continua să-i dea te,e-on&
să-i -acă vizite şi dec,ara3ii de dragoste& să o invite& indi-erent ,a re-uzuri&
necuviin3e& dispre3 şi ,a p,ase,e pe care ,e ,ua. Eavier era unu, dintre acei
oarneni care pot pune pasiunea mai presus de vanitate şi nu da nici un .an
pe ironii,e tuturor prieteni,or din /ira0ores& pentru care modu, ,ui de a o
urmări pe verişoara mea era o sursă de ze0eme,e. 91n .ăiat din cartier se
jura că î, văzuse într-o duminică apropiindu-se de %ancG& ,a ieşirea de ,a mesa
de ,a ora unsprezece& şi -ăcându-i următoarca propunere6 8ună& %ancGta& ce
zi minunată& nu .em ceva împreunăK B 'oca-'o,aK B şampanieK@: %ancG
ieşea uneori cu e, ,a 4,m sau ,a vreo petrecere& în genera, între doi curtezani&
iar pe Eavier î, apuca eu-oria şi nutrea atunci mari speran3e. Aşa era şi acum&
când pă,ăvrăgea& iar noi .eam ca-ea cu ,apte şi mâncam sandvişuri cu jumări
în ca-eneaua ", +a,mero& de pe strada 8e,en.
/ătuşa Eu,ia şi cu mine ne atingeam genunchii pe su. masă& ne 3ineam
de mână& cu degete,e în,ăn3uite& ne priveam în ochi şi& ca o muzică de -ond& î,
auzeam pe Eavier vor.ind despre s,ă.ănoagă de %ancG.
#nvita3ia a impresionat-o& ne povestea e,. +entru că ce coate-goa,e din
/ira0ores invită o -ată ,a coridăK Vrei să-mi spuiK
'e-ai -ăcutK î, între.ai. Ai câştigat ,a ,oterieK
Am vândut aparatu, de radio de ,a pensiune& ne-a zis& -ără pic de
remuşcare. Au crezut că ,-a ,uat .ucătăreasa şi au dat-o a-ară ca hoa3ă.
%e-a e2p,icat că pregătise un p,an in-ai,i.i,. în p,ină coridă& îi va închide
gura ,ui %ancG cu un dar cop,eşitor6 o manti,ă spanio,ă. Eavier era un mare
iu.itor a, patriei mame şi a, oricărui ,ucm care avea ,egătură cu ea6 taurii&
muzica 0amenco& Sărita /ontie,. Visa să meargă în Spania 9ca mine& să mă
duc în (ran3a: şi ideea cu manti,a îi venise văzând un anun3 într-un ziar. î,
costase ,ea-a pe o ,ună ,a 8anca de !ezerve& dar era sigur că investi3ia va da
roade. %e-a dat deta,ii despre cum urmau să se petreacă ,ucruri,e. B sf ducă
manti,a ,a coridă& discret împachetată& şi o să aştepte un moment de mare
emo3ie ca să des-acă pachetu,& să des-ăşoare daru, şi să-, pună pe urnerii
de,ica3i ai vară-mii. %oi ce credemK 'are va 4 reac3ia s,ă.u3eiK "u ,-am s-ătuit
să rotunjească ,ucruri,e& dăruindu-i şi un pieptene de Sevi,,a şi nişte
castaniete şi să-i cânte un dntec popu,ar spanioL un dans& de pi,dă un
-andango& dar mătuşa Eu,ia ,-a sus3inut cu entuziasm şi i-a zis că tot ceea ce
p,ănuise era drăguj6 şi că %ancG& dacă are inimă& o să 4e pro-und mişcată. în
ceea ce o priveşte& dacă un .ăiat i-ar da asemenea dovezi& s-ar ,ăsa cucerită.
VeziK 'e-3i tot spun euK îmi zise& dojenindu-mă parcă. Eavier este un
adevărat sentimenta,& iu.eşte aşa cum tre.uie să iu.eşti.
Cncântat& Eavier ne-a propus să ieşim to3i patru împreună& într-una dintre
zi,e,e săptămânii viitoare& ,a 4,m& ,a dans& sau să .em un ceai.
Şi ce-o să zică %ancG când ne va vedea împreunăK
C, adusei eu cu picioare,e pe pământ.
!ăspunsu, ,ui ne-a înghe3at însă sânge,e în vine.
%u 4 prost& ştie tot şi-i pare -oarte .ine& i-arn spus eu ieri.
Şi văzându-ne surprinşi& a adăugat& cu o mutră de ştrengar6 Dar eu n-
am secrete -a3ă de verişoara ta& pentru că orice-ar -ace& tot o să mă însor cu
ea.
A0ând că Eavier îi povesdse despre idi,a noastră& m-a cuprins
îngrijorarea. "ram -oarte ,ega3i unu, de a,tu, şi nu mă temeam că o să ne
trădeze& ci că i-ar putea scăpa ceva şi că vestea s-ar întinde ca -ocu, prin
codru, -ami,ia,.
/ătuşii Eu,ia îi pierise graiu,& dar disimu,a acum& încurajându-, pe Eavier
în proiectu, ,ui taurino-sentimenta,.
%e-am despăr3it ,a intrarea în c,ădirea (anamericanei şi m-am în3e,es
cu mătuşa Eu,ia să ne vedem seara& su. prete2t că mergem ,a 4,m. 'ând am
sărutat-o& i-am spus ,a ureche6 Datorită endocrino,ogu,ui& mi-am dat seama
că sunt îndrăgostit de tine.@ "a mi-a dat dreptate6 Văd că-i aşa& Varguitas.@
Am rămas privind-o cum se îndepărtează împreună cu Eavier spre sta3ia
de auto.uze şi de-a.ia atunci am o.servat ag,omera3ia de ,a intrarea în !adio
'entra,.
"rau îndeose.i -emei -oarte tinere& dar şi câ3iva .ăr.a3i.
Stăteau în şir& câte două& însă pe măsură ce ,umea sosea& -orma3ia se
destrăma& din pricina îm.rânce,i,or cu coate,e.
/-am dus să mă uit mai de aproape& pentru că .ănuiam că motivu,
tre.uie să 4e +edro 'amacho. într-adevăr& erau co,ec3ionari de autogra-e. +rin
-ereastra vizuinii ,-am văzut pe scri.& escortat de Eesusito şi de *enaro-tată,&
schi3ând semnături cu ara.escuri pe caiete7 camete& -oi de hârtie& ziare şi
despăr3indu-se de admiratorii săi cu un gest o,impian. Aceştia î, priveau
-ascina3i şi se apropiau timizi de e,& murmurând cuvinte de pre3uire.
%e dă dureri de cap& dar& nu-i nici o îndoia,ă& este rege,e radiodi-uziunii
na3iona,e& îmi spuse *enaro-4u,& punându-mi o mână pe umăr şi arătându-mi
mu,3imea6 'e părere aiK
L-am între.at de când -unc3iona drăcia cu autogra-e,e.
De o săptămână& jumătate de oră pe zi& de ,a şase ,a şase şi jumătate&
aiuritu,e& îmi zise patronu, progresist.
%u citeşti anun3uri,e pe care ,e pu.,icăm& nu ascu,3i radiou, ,a care
,ucreziK "u eram sceptic& dar uite că m-am înşe,at. Am crezut că va 4 ,ume
doar două sau trei zi,e& dar acum văd că asta poate dura şi o ,ună.
/-a invitat să tragem o duşcă ,a .am, 8o,ivar. "u am cerut o 'oca-'o,a&
dar e, a insistat să iau şi eu un >his<G.
C3i dai seama ce înseamnă cozi,e asteaK îmi e2p,ică e,. Sunt o
demonstra3ie pu.,ică a -aptu,ui că teatru, radio-onic a, ,ui +edro cucereşte
mu,3imea.
#-am zis că nu mă îndoiam nicidecum& iar e, m-a -ăcut să mă înroşesc
recomandându-mi& 4indcă şi eu aveam înc,ina3ii ,iterare@& să urmez e2emp,u,
.o,ivianu,ui& să învă3 cum se cucereşte ,umea. %u tre.uie să te închizi în
tumu, tău de 4,deş@& mă s-ătui e,. 'omandase cinci mii de -otogra4i cu +edro
'amacho şi începând de ,uni& vânătorii de autogra-e aveau să ,e primească în
dar. L-am între.at dacă scri.u, îşi mai poto,ise tiru, împotriva argentinieni,or.
%u mai contează& acum poate ,ovi în oricine& îmi spuse cu un aer
misterios. %u ştii vestea cea mareK *enera,u,ui nu-i scapă niciuna dintre
piese,e de teatru a,e ,ui +edro.
/i-a dat deta,ii& ca să mă conving. 'um o.,iga3ii,e preziden3ia,e nu-i
,ăsau timp să ascu,te teatru, radio-onic îh timpu, zi,ei& genera,u, cerea să-i 4e
înregistrate toate episoade,e şi te ascu,ta în 4ecare noapte& unu, după a,tu,&
înainte de cu,care. însăşi nevasta preşedinte,ui spusese acest ,ucru mai
mu,tor cucoane din Lima.
Se pare că& în ciuda ce,or ce se spun pe seama ,ui& genera,u, e un om
sensi.i,& conchise *enaro-4u,. Aşa că& ce mai vrei& dacă şiFmare,e şe- e cu noi&
+edro poate să-şi -acă p,ăcerea cu ăia. %u-i grozavK
Discu3ia cu *enaro-4u,& îrnpăcarea cu mătuşa Eu,ia mă stimu,aseră
enorm& aşa încât m-am întors în mansardă să scriu cu e,an ,a povestirea
despre ,evitatori& în vreme ce +ascua, se ocupa de .u,etine. Aveam deja
4na,u,6 ,a unu, dintre aceste jocuri& un go,ănaş ,evitează mai sus decât
cei,a,3i& cade rău tare7 îşi rupe cea-a şi se prăpădeşte1,tima -rază îi va
prezenta pe tovarăşii ,ui u,ui3i& speria3i& contemp,ându-, în huruitu, avioane,or.
Avea să 4e o nara3iune spartană& e2actă ca un cronometru& în sti,u, ,ui
Ieming>aG.
'âteva zi,e mai târziu& m-am dus în vizită ,a verişoara %ancG& să a0u
cum primise vestea despre mătuşa Eu,ia.
Am găsit-o însă su. e-ecte,e pera3iunii /anti,a@6 î3i dai seama prin ce
momente am trecut din cauza idiotutui ă,uiaK spunea& în timp ce um.,a prin
toată casa în căutarea ,ui Las<G. +e neaşteptate& în mij,ocu, tri.unei de ,a
Arena Acho& a des-ăcut un pachet& a scos o pe,erină de toreador şi mi-a pus-o
pe umeri. Aoată ,umea se uita ,a rnine& până şi tauru, se prăpădea de râs. /-a
rugat s-o port tot timpu, coridei. Şi7 închipuieşte-3i& voia să ies pe stradă cu
năzdrăvănia aia. în via3a mea n-am pă3it aşa ruşineM
L-am găsit pe Las<G su. patu, servitoru,ui era un câine păros şi urât&
care întotdeauna voia să mă muşte& ,-am dus în cuşca ,ui& iar %ancG m-a târât
în dormitoru, ei să văd corpu, de,ict. "ra o piesă modernistă şi te trimitea cu
gându, ,a grădini e2otice& corturi de nomazi& ,upanare de ,u26 de cu,oare roşu-
vio,et& în cute,e ei se op,oşeau toate nuan3e,e de roşu& de ,a ru.iniu până ,a
un roz mai tare& avea ciucuri negri& ,ungi şi împ,eti3i& iar strasuri,e şi 0uturaşii
stră,uceau atât de tare& încât te îngre3oşa.
Vară-mea -ăcea mişcări de toreador sau se în-ăşura în ea& râzând în
hohote. #-am spus că nu-i permit să-şi .ată joc de prietenu, meu şi am
între.at-o dacă& în ce,e din urmă& o să-, ia în serios.
Să mă mai gândesc& îmi răspunse& ca întotdeauna.
Dar ca prieten& e o încântare.
#-am spus că-i o cochetă -ără su0et& că Eavier ajunsese să -ure ca să-i
poată -ace ace, dar.
Şi tuK îmi zise& în timp ce împăturea şi aşeza mantaua în du,ap. "-
adevărat că eşti cu mătuşa Eu,iaK %u 3i-e ruşineK 'u sora inătuşii ,gaKM
#-am spus că e adevărat& că nu mi-e ruşine& dar sirn3eam că-mi ard
o.rajii. Şi ea s-a înroşit o c,ipă& dar curiozitatea ei mira0orină era mai tare&
aşa că a aruncat săgeata drept ,a 3intă6 Dacă te însori cu ea& peste douăzeci
de ani tu vei 4 încă tânăr& iar ea o .unicu3ă.
/-a ,uat de .ra3 şi s-a năpustit pe scări& spre sa,on6 Vino să ascu,tam
muzică şi o să-rni povesteşti aco,o de-a 4r a păr cum te-ai îndrăgostit.
A a,es un morman de discuri %at ging 'o,e& IarrG 8e,a-onte& (ran<
Sinatra& Davier 'ugat& în timp ce-mi mărturisea că& de când îi povestise Eavier
idi,a& i se -ăcea păru, măciucă gândindu-se ,a ce s-ar întâmp,a dacă ar a0a
-ami,ia. are nu ştiam că rude,e noastre erau atât de intrigante& încât în ziua
în care ea ieşea cu un a,t .ăr.at& zece unchi& opt mătuşi şi cinci verişoare
dădeau te,e-on mamă-sii ca să-i spunăKM ,ar eu& îndrăgostit de mătuşa Eu,iaM
'e scanda,& /ari3oM Şi-mi reaminti că -ami,ia îşi -ăcea i,uzii în privin3a mea& că
eu eram speran3a tri.u,ui.
"ra adevărat6 veninoase,e me,e neamuri se aşteptau ca eu să ajung
într-o .imă zi mi,ionar sau& în ce, mai rău caz& preşedinte,e repu.,icii. 9%-am
în3e,es nidodată de ce-şi -ăcuseră o părere atât de .ună despre mine. în orice
caz& nu pentru note,e me,e de ,a co,egiu& care n-au -ost niciodată grozave.
+oate pentru cX& încă de mic& ,e scriam poezii tuturor mătuşi,or sau pentru
că& se pare& am -ost un copi, precoce& care avea o opinie despre orice.: Am
pus-o pc %ancG să jure că va tăcea morinânt. "a ardea de neră.dare să a0e
amănunte despre idi,ă6 "şti mort după Eu,ita sau doar î3i p,ace de eaK
Ci -ăceam odmioară con4den3e sentimenta,e şi& întrudt ştia deja& i-am
-ăcut şi atunci. +ovestea începuse ca un joc& însă pe neaşteptate& mai e2act
în ziua în care am sim3it că-s ge,os pe un endocrino,og& Zmi-am dat seama că
mă îndrăgostisem. Aotuşi& cu cât mă gândeam mai mu,t& cu atât mă
convingeam mai tare că această idi,ă este o .ătaie de cap. %u numai din
cauza di-eren3ei de vârstă. /ai am trei ani până ,a terminarea studi,or de
Drept şi mă îndoiesc că o să practic vreodată avocatura& 4indcă singuru, ,ucru
care îmi p,ace este să scriu. Dar scriitorii mor de -oame. Acuma eu câştig
doar cât să-mi cumpăr 3igări& câteva căr3i şi să merg ,a cinema. are avea să
mă aştepte mătuşa Eu,ia până ce voi ajunge un .ăr.at so,va.i,& dacă voi 4
vreodatăKM Verişoara %ancG era aşa de .ună că& în ,oc să mă contrazică& îmi
da dreptate.
Sigur& -ără a mai pune ,a socotea,ă că atunci se prea poate ca Eu,ita să
nu-3i mai p,acă şi s-o părăseşti& îmi spunea ea& cu rea,ism. Şi .iata de ea îşi
va 4 pierdut timpu, degea.a. Dar& spune-mi& ea chiar e îndrăgostită de tine
sau numai se -aceK
#-am spus că mătuşa Eu,ia nu e o nestatomică şi o -rivo,ă ca ea 9ceea ce
rea,mente a încmtat-o:. însă aceeaşi între.are mi-o pusesem şi eu de mai
mu,te ori. #-am pus-o şi inătuşii Eu,ia& câteva zi,e rnai târziu. %e duseserăm în
-a3a mării& într-un părcu,e3 cochet& cu nume greu de rostit 9Domodosso,a sau
cam aşa ceva:& şi aco,o& îm.ră3işa3i& sărutându-ne necontenit& am avut prima
noastră discu3ie despre viitor.
/i-, cunosc în deta,iu& ,-am văzut într-un g,o. de crista,& mi-a spus
mătuşa Eu,ia& -ără urmă de amărăciune.
Cn ce, mai .un caz& viitoru, nostru va dura trei ani& poate patru ani&
adică până o să găseşti -ata care va 4 mama copii,or tăi. Atunci mă vei părăsi
şi va tre.ui ca eu să seduc un a,t .ăr.at. Şi apare cuvântu, s-ârşit@.
Cn timp ce-i sărutam mâini,e& i-am spus că nu-i prieşte să ascu,te teatru,
radio-onic.
Se vede că nu ,e ascu,3i niciodată& mă corectă ea. #n teatru, ,ui +edro
'amacho rareori găseşti o scenă de dragoste sau ceva asemănător. Azi& de
e2emp,u& eu şi ,ga ne-am amuzat grozav cu episodu, de ,a trei. Aragedia
unui tânăr care nu poate dormi pentru că& îndată ce închide ochii& tot
striveşte cu maşina o .iată copi,ă.
!evenind ,a su.iect& i-am spus că eu sunt mai optimist.
'u avânt& ca să mă conving şi pe mine însumi& am asigurat-o că&
oricare ar 4 di-eren3e,e& dragostea întemeiată numai pe -rumuse3ea 4zică
durează pu3in. B dată cu dispari3ia noută3ii& se iintră în rutină& atrac3ia
se2ua,ă scade şi în ce,e din urnnă moare 9mai a,es ,a .ăr.at:& iar cup,u, nu
mai poate atunci supravie3ui dacă între cei doi nu sunt a,ti magne3i6 de
natură inte,ectua,ă& spiritua,ă& mora,ă.
+entru acest gen de dragoste& vârsta nu mai are importan3ă.
Sună -rumos şi mi-ar p,ăcea să 4e adevărat& a spus mătuşa Eu,ia&
-recându-şi nasu, mereu de o.razu, meu.
Dar e o minciună de ,a cap ,a coadă. (izicu,. ceva secundarK "ste ce,
mai important ,ucru ca două persoane să se suporte& Varguitas.
A mai ieşit cu endocrino,ogu,K
/i-a te,e-onat de mai mu,te ori& mi-a spus& a3âtându-mi aşteptarea.
Apoi& sărutându-mă& a rezo,vat necunoscuta ecua3ie6 #-am spus că n-o să mai
ies cu e,.
Cn cu,mea -ericirii& i-am vor.it înde,ung despre povestirea mea cu
,evitatorii6 are zece pagini& îmi iese .ine şi o să încerc s-o pu.,ic în
sup,imentu, ziaru,ui ", 'omercio& cu o dedica3ie criptică6 (emminu,ui de ,a
Eu,io@.
2 Aragedia ,ui Lucho A.ri, /arro[uân& tânăr propagandist medica,&
pentru care totu, anun3a un viitor promi3ător& a început într-o diminea3ă
însorită de vară& în împrejurimi,e unei ,oca,ită3i istorice6 +işco. Aocmai îşi
terminase traseu, care& de când acceptase această s,uj.ă& cu zece ani în
urmă& î, purta prin sate,e şi oraşe,e din întregu, +eru& vizitând ca.inete de
consu,ta3ii şi -armacii pentru a dărui eşantioane şi prospecte de ,a
,a.oratoare,e 8aGer& şi se pregătea să se întoarcă ,a Lima. Vizita ,a doctorii şi
chimiştii de prin partea ,ocu,ui îi ,uase aproape trei ore. Şi cu toate că în
*rupa Aviatică nr. a din San Andres avea un co,eg de ,iceu& ce era acum
căpitan& în a cărui casă rămânea de o.icei ,a prânz când venea ,a +işco& se
hotărî dintr-o dată să se înapoieze în capita,ă. "ra căsătorit cu o -ată cu
pie,ea a,.ă şi un nume de -ami,ie -ran3uzesc& iar sânge,e său tânăr şi inima
de îndrăgostit î, zoreau să se întoarcă în .ra3e,e soa3ei cât mai curând posi.i,.
De-a.ia trecuse de amiază. Vo,<s>agen-u, său nou-nou3& cumpărat în
rate în perioada din care data şi ,egătura matrimonia,ă cu trei ,uni mai
înainte& î, aştepta parcat su. un ,u2uriant euca,ipt din pia3ă. Lucho A.ri,
/arro[uân păstra va,iza cu mostre şi prospecte& îşi scoase cravata şi sacou,
9pe care& potrivit norme,or e,ve3iene a,e ,a.oratoru,ui& propagandiştii tre.uiau
să ,e poarte întotdeauna& pentru a da o impresie de seriozitate:& îşi întări
decizia de a nu-şi mai vizita prietenu, aviator şi în ,ocu, unui prânz în regu,ă&
se hotărî să .ea doar o răcoritoare& pentru a evita ca o digestie mai serioasă
să-i producă somno,en3ă în timpu, ce,or trei ore prin deşert.
Araversă pia3a spre co-etăria +iave& ceru ita,ianu,ui o 'oca-'o,a şi o
înghe3ată de piersici şi& în vrem.e ce-şi mânca prânzu, spartan& nu se gândi ,a
trecutu, acestui port din sudu, 3ării& ,a de.arcarea mu,tico,oră a îndoie,nicu,ui
erou San /artin şi a armatei sa,e e,i.eratoare& ci& cu egoismu, şi
senzua,itatea .ăr.a3i,or aprinşi& ,a ca,da ,ui nevestică în rea,itate& aproape o
copi,ă& a,.ă ca zăpada& cu ochi a,.aştri şi .uc,e aurii& care ştia să-, ducă& în
întunericu, romantic a, nop3i,or& până ,a e2trerne,e unei -e.re neroniene
cântându-i ,a ureche& cu a,intări de pisicu3ă ,anguroasă& într-o ,im.ă erotică
prin e2ce,entă&
9o -ranceză pe cât de e2citantă& pe atât de incomprehensi.i,ă:& un
cântec numit (nmze moarte. Dându-şi seama că aceste reminiscen3e
marita,e începeau să-, tu,.ure& şi-a schim.at gându,& a p,ătit şi a ieşit.
La o sta3ie de .enzină din apropiere şi-a -ăcut p,inu,& a ump,ut
radiatoru, cu apă şi a pornit-o ,a drum. Deşi ,a acea oră& cu soare putemic&
străzi,e din +işco erau pustii& conducea încetşi cu grijă& gândindu-se nu ,a
integritatea pietoni,or& ci ,a Vo,<s>agen-n, său ga,.en7 care& după .,onda
-ran3uzoaică& era ,umina ochi,or ,ui. Se gândea ,a via3a sa. Avea douăzeci şi
opt de ani. La terminarea ,iceu,ui& se hotărâse să înceapă munca& n-a mai
avut ră.dare să treacă şi prin 1niversitate. #ntrase ,a La.oratoare,e 8aGer
trecând un e2amen. în aceşti zece ani -ăcuse progrese& ca pozi3ie şi ,ea-ă& iar
munca nu i se părea p,icticoasă. +re-era să-şi des-ăşoare munca pe stradă
decât să vegeteze în spate,e unui .irou. %umai că acum nu se mai punea
pro.,ema să-şi petreacă via3a pe drumuri& ,ăsând gingaşa 0oare din (ran3a ,a
Lima& oraş care& după cum .ine se ştie& e p,in de rechini care trăiesc pândind
sirene,e. Lucho A.ri, /arro[uin vor.ise cu şe4i săi. î, apredau şi-i dăduseră
speran3e6 va niai că,ători doar câteva ,uni şi ,a începutu, anu,ui viitor va primi
un post în provincie. Dr Sch>a,.& e,ve3ian ,aconic& precizase6 s,uj.ă care
înseamnă o avansare.@ Lucho A.ri, /arro[uin nu putea să nu se gândească ,a
-aptu, că i se va o-eri poate administra3ia 4,ia,ei din Aruji,,o& Are[uipa sau
'hic,aGo.
'e-ar mai putea pretindeK
,eşind din oraş& a intrat pe şosea. (ăcuse şi răs-ăcuse de atâtea ori
această rută în omni.uz sau auto.uz& condus sau conducând& încât o ştia ca
pe degete. +ang,ica neagră as-a,tată se pierdea în zare& printre dune de nisip
şi co,ine go,aşe& -ără stră,uciri,e de argint-viu care să indice a,te vehicu,e.
Avea în -a3ă un camion hodorogit şi tremurător şi tocmai când se pregătea
să-, depăşească a zărit podu, şi răscrucea unde Şoseaua Sudu,ui se .i-urcă&
părăsind drumu, care urcă spre mun3ii meta,ici de ,a 'astrovirreina. Se hotărî
atunci& pruden3ă de om care-şi iu.eşte maşina şi se teme de ,ege& să aştepte
până după ce trece de intersec3ie. 'amionu, nu mergea cu mai rnu,t de
cincizeci de <i,ometri pe oră& iar Lucho A.ri, /arro[uin& resemnat& reduse
viteza şi se men3inu ,a o distan3ă de zece metri de e,. Vedea apropiindu-se
podu,& răspânda& construc3ii -ragi,e chioşcuri de .ăuturi răcoritoare şi 3igări&
ca.ina serviciu,ui de circu,a3ie şi si,uete de persoane a, căror chip nu-,
distingea se a0au în contra,umină& p,ecând şi venind ,a ca.ane.
(eti3a s-a ivit pe neaşteptate& chiar înc,ipa în care trecuse de pod şi
părea că vine de su. camion. în amintirea ,ui Lucho A.ri, /arro[uân avea să
rămână întipărit pentru totdeauna chipu, ace,ui pui de om care s-a in3erpus
su.it între e, şi pistă& cu o -a3ă speriată şi cu mâini,e în sus şi care s-a
încrustat în prora Vo,<s>agen-u,ui ca o piatră aruncată cu putere. S-a
întâmp,at atât de .rusc& încât nici n-a reuşit să -râneze& nici să devieze
maşina decât după catastro-ă 9de -apt începutu, catastro-ei:. 'onstemat şi cu
senza3ia ciudată că e vor.a de ceva care nu-, priveşte& a auzit cum trupu, se
,oveşte surd de .ara de protec3ie şi ,-a văzut ridicându-se& desenând o
para.o,ă şi căzând ,a opt sau zece metri mai înco,o.
A -rânat îndată7 dar aşa de .rusc& că s-a iz.it cu pieptu, de vo,an şi& de
zăpăcea,ă& a,. ca varu, şi cu un 3iuit persistent în urechi& a co.orât în gra.ă
din Vo,<s>agen şi a,ergând& împiedidndu-se& spunându-şi sunt argentinian&
omor copii@& ajunse ,ângă -eti3ă şi o ridică în .ra3e. Să 4 avut cinci sau şase
ani& um.,a descu,3ă şi prost îm.răcată& cu -a3a7 mâini,e şi genunchii acoperi3i
de jeg. %u sângera din nici un ,oc vizi.i,& dar îşi 3inea ochii închişi şi nu dădea
sernne că ar rnai respira. Lucho A.ri, /arro[uin& c,ătinându-se ca un om .eat&
se învârtea pe ,oc& privea în toate păr3i,e şi striga nisipuri,or& vântu,ui&
va,uri,or din depărtare6 am.u,an3ă& un doctorM@ 'a prin vis& iz.uti să
zărească un camion co.orând pe varianta dinspre mun3i şi mai sesiză poate
că viteza ,ui era e2cesivă pentru un vehicu, care se apropie de o răscruce de
dmmuri. Dar& dacă a reuşit totuşi să-, remarce& aten3ia i-a -ost imediat
a.ătută când a descoperit venind spre e, în -ugă un jandarm apărut dintre
ca.ane. *â4ind& p,in de sudoare& apărătoru, ordinii a între.at& ,uându-şi ro,u,
în primire şi privind copi,a6 Doarme ori e deja moartăK@
Lucho A.ri, /arro[uân avea să se între.e în tot restu, vie3ii care ar 4
-ost răspunsu, potrivit în acea c,ipă. (eti3a era grav rănită ori muriseK %-a mai
apucat să-i răspundă jandarmu,ui gâ4itor& pentru că acesta& îndată după ce a
pus între.area& s-a schim.at ,a -a3ă& îngrozit7 iar Lucho A.ri, /arro[uân a.ia
reuşi să întoarcă tocmai ,a timp capu,& ca să-şi dea seama că ace, camion
care co.ora din munji venea ne.uneşte peste ei& c,a2onând. înduse ochii& o
.uşitură îi smu,se -eti3a din .ra3e şi-, cu-undă într-o noapte cu ste,u3e. /ai
auzi un zgomot cump,it& strigăte& vaiete& încremenind într-o u,uia,ă de natură
aproape mistică.
La mu,t timp după aceea avea să-a0e că -usese răsturnat& nu 4indcă ar
e2ista o justi3ie imanentă& cu misiunea să împ,inească echita.i,u, prover.
chi pentru ochi& dinte pentru dinte@& ci deoarece camionu,ui de ,a compania
minieră i se de-ectaseră -râne,e. Şi avea să mai a0e că jandarmu, murise pe
,oc cu cea-a ruptă şi că .iata copi,ă adevărată 4ică a ,ui So-oc,e în ce, de-a,
doi,ea accident 9dacă nu curnva o dăduse deja gata primu,: nu numai că
rămăsese -ără via3ă& dar a mai şi -ost -ăcută a4ş& când a trecut peste ea&
carnava, de .ucurie pentru Satana şi ai ,ui& roata du.,ă din spate a
camionu,ui.
Dar peste ani& Lucho A.ri, /arro[uin avea să-şi spună că dintre toate
e2perien3e,e p,ine de învă3ăminte a,e ace,ei dimine3i& cea mai de neuitat a
-ost nu primu,& nici a, doi,ea accident& ci ceea ce a venit după aceea. +entru
că& ,ucru curios& în ciuda vio,en3ei impactu,ui 9care avea să-, 3ină mai mu,te
săptămâni în Spita,u, S,uj.aşi,or& pentru re-acerea sche,etu,ui său avariat de
nenumărate -racturi& ,u2a3ii& tăieturi şi rupturi:& propagandistu, medica, n-a
,eşinat sau a ,eşinat doar pentru câteva secunde.
'ând a deschis ochii& şi-a dat seama că totu, de-a.ia se petrecuse&
pentru că de ,a ca.ane,e pe care ,e avea în -a3ă veneau în goana mare& tot în
contra,umină& zece& doisprezece& poate chiar cincisprezece panta,oni şi -uste.
%u se putea mişca& dar nici nu sim3ea durere& doar o domoa,ă
seninătate. Se gândi că de-acum nu mai tre.uie să se gândească= se gândi ,a
am.u,an3ă& ,a doctori şi in4rmiere ze,oase. "rau aco,o& deja sosiseră& încercă
să surâdă chipuri,or care se ap,ecau peste e,. Dar atunci& din câteva
gâdi,ături& împunsături şi în3epături& în3e,ese că cei proaspăt veni3i nu-, ajutau
cu nimic6 i-au smu,s ceasu,& şi-au .ăgat mâini,e în .uzunare,e ,ui& i-au tras
porto-e,u,& cu o smucitură au pus stăpânire pe rneda,ia +reacuratei (edoare
pe care o purta ,a gât de ,a prima sa comuniune.
Acum& p,in de admira3ie -a3ă de omenire& Lucho A.ri, /arro[uân se
cu-undă în noapte.
Acea noapte& cu toate e-ecte,e ei practice& a durat un an. La început&
urmări,e catastro-ei păreau a 4 doar 4zice.
'ând Lucho A.ri, /arro[uin şi-a revenit în sirn3iri& se a0a ,a Lima& într-o
cămăru3ă de spita,& în-ăşurat în .andaje din cap până în pidoare& iar de o
parte şi de a,ta a patu,ui său& îngeri păzitori& ce redau tihna ce,ui agitat& se
găseau privmdu-, cu ne,inişte& .,onda compatrioată a Eu,iettei *reco şi dr
Sch>a,. de ,a La.oratoare,e 8aGer. 'u toată .e3ia provocată de mirosu, de
c,oro-orm& se .ucură& iar pe o.raji i-au curs ,acrimi când a sim3it .uze,e so3iei
peste 3esătura mătăsoasă care îi acoperea -runtea.
Sutura oase,or& întoarcerea muşchi,or şi a tendoane,or ,a ,ocu,
corespunzător& închiderea şi cicatrizarea răni,or& adică repararea jumătă3ii
anima,ice a persoanei sa,e& i-au ,uat câteva săptămâni& care au -ost re,ativ
suporta.i,e& datorită di.ăciei doctori,or& sârguin3ei in4rmiere,or&
devotamentu,ui magda,enic a, so3iei şi so,idarită3ii La.oratoare,or& care s-au
arătat impeca.i,e ,a pungă şi din punctu, de vedere a, sentimente,or. în p,ină
conva,escen3ă& ,a Spita,u, S,uj.aşi,or& Lucho A.ri, /arro[uin a0ă o veste
îm.ucurătoare6 micu3a -ran3uzoaică zămis,ise şi peste şapte ,uni avea să
devtnă mama copi,u,ui ,ui.
#nsă numai după ce a părăsit spita,u, şi s-a întors în casa din San /igue,
şi ,a rnunca sa s-au reve,at şi răni,e secrete şi comp,icate pe care ,e
provocaseră accidente,e asupra spiritu,ui său. #nsomnia era ce, mai .enign
rău dintre ce,e care s-au a.ătut asupra ,ui. îşi petrecea nop3i,e -ără să închidă
ochii& urn.,ând prin casa cu-undată în întuneric& -umând întruna& într-o stare
de puternică agita3ie şi tot rostind discursuri -ără şir în care so3ia se minuna
auzind un cuvânt recnrent6 #rod@. 'ând insomnia a -ost învinsă chim.ic& cu
somni-ere& rezu,tatu, a -ost şi mai rău6 somnu, ,ui Lucho A.ri, /arro[uin era
.ântuit de coşmaruri în care se vedea -ăcându-şi .ucă3i 4ica nenăscută încă.
1r,ete,e ,ui dezacordate au început s-o îngrozească pe nevastă şi au s-ârşit
prin a o -ace să avorteze un -ăt de se2 pro.a.i, -eminin. Vise,e s-au împ,init&
rni-am asasinat propriu, copi,& o să mă duc să trăiesc în 8uenos Aires@& repeta
zi şi noapte& ,ugu.ru& oniricu, pruncucigaş.
Dar rău, nu s-a oprit aici. %op3i,e de veghe sau cu coşmaruri erau
urmate de zi,e atroce. De ,a accident& Lucho A.ri, /arro[uin căpătase o -o.ie
viscera,ă -a3ă de tot ceea ce are ro3i& vehicu,e în căre nu se putea urca nici ca
şo-er& nici ca pasager& -ără să-, apuce ame3ea,a sau vomatu, ori -ără să-,
treacă toate năduşe,i,e şi să înceapă să strige. Aoate încercări,e de a .irui
această 42a3ie au -ost inuti,e& încât a tre.uit să se resemneze să trăiască în
p,in seco, douăzeci ca în #ncario 9societate -ără ro3i:. Dacă distan3e,e pe care
,e avea de acoperit ar 4 constat numai în cei cinci <i,onnetri dintre casă şi
La.oratoare,e 8aGer& pro.,ema n-ar 4 -ost prea gravă6 pentru un spirit
ma,tratat& ce,e două ore de drum diminea3a şi a,te două ore de mers seara ar
4 îndep,init poate ro,u, de ca,mant. însă 4ind vor.a de un propagandist
medica, a, cărui centru de opera3ii era vastu, teritoriu a, +eru,ui& -o.ia
antiru,antă era tragică. %ee2istând nici cea rnai mică posi.i,itate de a reînvia
epoca at,etică a curieri,or indieni& viitoru, pro-esiona, a, ,ui Lucho A.ri,
/arro[uin era serios amenin3at.
i.a.oratoru, a consim3it să-i dea o s,uj.ă sedentară ,a .rou, dFn Lima&
dar cu toate că nu i-au micşorat ,ea-a& din punct de vedere mora, şi psihic&
schim.area a constituit o degradare 9avea acum în răspunderea ,ui inventaru,
de mostre:. Şi& cu,me a rău,ui& -ran3uzoaica cea micu3ă& care& dernnă ernu,ă a
(ecioarei din r,eans& suportase cu curaj .âzdâcuri,e .ăr.atu,ui ei& a căzut şi
ea pradă isteriei& mai a,es după e,iminarea -ătu,ui A.ri,. Au hotărât de comun
acord să se despartă până ce vor veni vremuri mai .une şi -ata& pa,oare care
aminteşte de revărsarea zori,or sau de nop3i,e antarctice& s-a dus în (ran3a
să-şi caute conso,area în caste,u, părintesc.
Aşa o ducea Lucho A.ri, /arro[uân în anu, accidentu,ui6 părăsit de
so3ioara ,ui şi de somn& şi de ,inişte& urând ro3i,e& condamnat să meargă
9stricto sensu: prin via3ă& -ără a,t prieten decât ne,iniştea. 9Vo,<s>agen-u,
ga,.en& înainte de a 4 vândut pentru a p,ăti .i,etu, .,ondei spre (ran3a& se
acoperise de iederă şi pânze de păianjeni.:
'o,egii şi cunoscu3ii şopteau că nu-i mai rămânea decât ca,ea mediocră
a ospiciu,ui sau so,u3ia răsunătoare a sinuciderii& când tânăru, a a0at mană
cerească& p,oaie peste nisipuri,e însetate de e2isten3a cuiva care nu e nici
sacerdot& nici vraci şi totuşi vindecă su0ete6 doctori3a Lucia Acemi,a.
(emeie superioară şi -ără comp,e2e& ajunsă ,a o vârstă pe care ştiin3a o
consideră idea,ă cincizeci de ani 7 doctori3a Acemi,a -runtea ,ată& nasu,
acvi,in& privirea pătrunzătoare& dreaptă şi .ună ,a su0et reprezenta o
evidentă tăgadă a numehn său] 9de care era mândră şi pe care î, risipea& ca
pe o mare ispravă& pe căr3i de vizită sau pe p,ăcu3e,e din ca.inetu, său& ,a
vederea muritori,or de rând:& era cineva pentru care inte,igen3a constituia un
atri.ut 4zic& ceva pe care pacien3ii 9ea pre-era să-i numească prieteni@:
puteau să-, vadă& să-, audă şi să-, miroasă. .3inuse numeroase tit,uri
pompoase în mari,e centre a,e ştiin3ei teutonicu, 8er,in7 0egmatica Londră&
ispititoru, +aris& dar principa,a 1niversitate ,a care învă3ase mu,te,e ,ucruri pe
care ,e ştia despre mizeria umană şi despre ,eacuri,e pentru aceasta a -ost
94reşte: via3a. 'a orice persoană ridicată deasupra mediocrită3ii& era criticată&
discutată şi ironizată de co,egi& psihiatri şi psiho,ogi& incapa.i,i 9spre
deose.ire de ea: să -acă minuni.
Doctori3ei Acemi,a îi era indi-erent dacă i se zicea că-i dată dracu,ui&
vrăjitoare& corupătoare a ce,or corup3i& a,ienată şi a,te măgării. 'a să ştie că
dreptatea e de partea ei& îi era de ajuns recunoştin3a prieteni,or@& acea
,egiune de schizo-renici& paricizi& paranoici& incendiatori& maniaco-depresivi&
onanişti& catatonici& crimina,i& mistici şi .â,.âi3i care& o dată trecu3i prin
mâini,e ei& supuşi tratamentu,ui său 9ea ar 4 pre-erat6 s-aturi,or@ sa,e:& s-au
reîntors m via3ă ca părin3i -oarte iu.itori& 4i ascu,tători& so3ii virtuoase&
oameni oneşti în munca ,or& cu o conversa3ie 0uidă& cetă3eni respectând
pato,ogic ,egea.
'e, care ,-a s-ătuit pe Lucho A.ri, /arro[uin să meargă ,a doctori3ă a
-ost doctoru, Sch>a,. şi tot e,& promptitudine e,ve3iană care a dat ,umii
ceasuri e2acte& i-a aranjat o întâ,nire. La ora indicată& mai mu,t resemnat
] în spanio,ă& acemi,a catâr= 9gg.: do.itoc& tâmpit 9n.t.:.
decât încrezător& insomniacu, s-a prezentat ,a vi,a cu ziduri #randa4rii&
înconjurată de o gradină cFa0hripond>s& din cartieru, San (e,ipe& unde Luda
Acemi,a îşi avea ca.inetu, 9temp,u& con-esiona,& ,a.orator pentru su0ete:. B
in4rmieră e,egantă i-a cerut câteva date şi ,-a invitat în ca.inetu, doctori3ei& o
încăpere îna,tă& cu ra-turi ticsite de căr3i ,egate în pie,e& un .irou din mahon&
covoare moi şi un divan din cati-ea verde mentă.
Dez.racă-te de prejudecă3i,e pe care ,e por3i şi -ă ,a -e, cu sacou, şi
cravata& î, apostro-ă doctori3a Lucia Acemi,a& cu o natura,e3e dezarmantă&
arătându-i divariu,. Şi trânteşte-te aco,o& pe spate sau pe .urtă& nu din
-anatism -reudian7 ci pentru că mă interesează să stai comod.
Şi-acum& nu-mi povesti vise,e& nici să nu-mi mărturiseşti că te-ai
îndrăgostit de mama dumita,e& d mai degra.ă spune-rni cu cea mai mare
e2actitate cum î3i merge stomacu,.
Aimid& deja întins pe divanu, moa,e& propagandistu, medica, se
încumetă să .o,.orosească& închipuindu-şi că ,a mij,oc e o con-uzie de
persoană& că nu pântece,e î, adusese în ace, ca.inet& ci suIetu,.
Sunt insepara.i,e& î, ,ămuri -emeia de ştiin3ă. 1n stomac care
evacuează cu punctua,itate este gNaman cu o minte ,impede şi cu un su0et
ca ,umea. Şi dimpotrivă& un stomac încărcat& ,eneş& zgârcit& generează
gânduri re,e& acreşte caracteru,& a,imentează comp,e2e,e şi o.oseşte apetitu,
se2ua,& predispune ,a de,ict& produce o nevoie de a-i pedepsi şi pe cei,a,3i cu
chinuri,e -eca,e.
Ast-e, instruit& Lucho A.ri, /arro[um mărturisi că su-erea uneori de
dispepsie& constipa3ie şi că scaunu, îi era nu numai neregu,at& ci şi schim.ător
,a cu,oare7 vo,um şi& -ără îndoia,ă nu-şi amintea să-, 4 pa,pat m u,time,e
săptămâni& în consisten3ă şi temperatură. Doctori3a apro.ă cu .,ânde3e&
nvurmurând6 Ştiam@. Şi socoti că tânăru, ar tre.ui să mănânce în 4ecare
diminea3ă& până ,a noi dispozi3ii şi pe stomacu, go,& şase prune uscate.
Această chestiune prea,a.i,ă& 4ind rezo,vată& să trecem ,a ce,e,a,te&
adăugă în3e,eapta. +o3i să-mi povesteşti ce ti se întâmp,ă. Dar să ştii dinainte
că n-am să-3i castrez o.sesii,e. B să te învă3 să ,e iu.eşti& să 4i mândru de e,e
ca 'ervantes de .ra3u, pierdut sau ca 8eethoven de surzenia ,ui. Vor.eşteM
Lucho A.ri, /arro[uin& cu o uşurin3ă a cuvântu,ui deprinsă timp de zece
ani în dia,oguri pro-esiona,e cu medicii şi spi3erii& şi-a rezumat povestea cu
sinceritate& de ,a -unestu, accident din +işco şi până ,a coşmaruri,e atâtor
nop3i şi ,a consecin3e,e apoca,iptice pe care această dramă ,e avusese asupra
-ami,iei sa,e. #n episoade,e 4na,e a,e povestirii& înduioşat de soarta sa& iz.ucni
în p,âns şi-şi isprăvi raportu, cu o e2c,ama3ie care ar 4 -rânt inima oricărei
persoane& în a-ară de Lucia Acemi,a6 Doamnă doctor& ajuta3i-măM@
+ovestea dumita,e& în ,oc să mă mâhnească& mă p,ictiseşte prin
.ana,itatea şi neghio.ia ei& î, încurajă cu dragcste ingineru, de su0ete.
Şterge-3i mucii şi 4i sigur că& în geogra4a spiritu,ui& rău, de care su-eri este
echiva,ent& în aceea a trupu,ui& cu ceea ce ar 4 un panari3iu.
Acum& ascu,tă-măM
'u nişte maniere de cucoană care -recventează sa,oane,e
protipendadei& i-a e2p,icat că tocmai teama de adevăr şi spiritu, de
contradic3ie îi pierde pe oameni.
!e-eritor ,a primu, aspect& a -ăcut ,umină în capu, tânăru,ui msomniac&
e2p,icându-i că hazardu,& aşa-numitu, accident nu e2istă& sunt su.ter-ugii
inventate de oameni pentru a-şi disimu,a tică,oşia.
+e scurt& dunmeata ai vrut s-o omori pe -ată şi ai omorât-o& îşi preciză
gându, doctori3a. Şi apoi& îngrozit de -apta dumita,e& de teama poii3iei şi a
in-ernu,ui& ai vrut să 4i strivit de camion& ca să-3i primeşti pedeapsa sau ca
a,i.i pentru asasinat.
Dar& dar& îngăimă propagandistu, medica,& cu ochii ieşi3i din or.ite şi cu
-runtea p,ină de sudoare& trădându-i tota,a disperare. Şi jandarmu,K Aot eu ,-
am omorâtK
'ine n-a omorât măcar o dată un jandarmK cugetă -emeia de ştiin3ă.
+oate dumneata& poate camionagiu,& poate a -ost o sinucidere. Dar aici nu-i
un teatru pentru pot,ogari& ,a care intră doi pe un .i,et. Să ne ocupăm de
dumneataM
#-a e2p,icat că& prin contrazicerea impu,suri,or ,or genuine7oamenii îşi
zdruncină spiritu,& iar acesta s] răz.ună procreând coşmaruri& -o.ii&
comp,e2e& ne,inişte& depresie.
%u te po3i ,upta cu dumneata& pentru că în această ,uptă nu este decât
un perdant& cuvântă -emeia aposto,.
%ute ruşina de ceea ce eşti& conso,eazăNte gândindu-te că to3i oamenii
sunt hiene şi că a 4 .un înseamnă pur şi simp,u a şti să disimu,ezi. +riveşte-te
în og,indă şi spune-3i6 sunt un pruncudgaş şi un speriat de viteză. Lasă
eu-emisme,e& nu-mi vor.i de acddente& nid de sindromu, ro3ii.
Şi& trecând ,a e2emp,e& i-a povestit că onanişti,or pa,izi care vin s-o
roage în genunchi să-i vindece ,e dăruieşte reviste pomogra4ce& iar
narcomani,or& scursuri,or care se târăsc pe jos şi-şi smu,g păru, din cap
vor.ind de -ata,itate& ,e o-eră 3igări de marijuana şi câte un pumn de cocaină.
,ar mie o să-mi prescrie3i să omor în continuare copiiK răcni
propagandistu, medica,& mie, care se metamor-ozează în tigru.
Dacă-3i -ace p,ăcere& de ce nuK îi răspunse cu răcea,ă psihiatra. şi î,
avertiză6 (ără să ridici voceaM "u nu sunt dintre negustoraşii ăia care cred că
întotdeauna c,ientu, are dreptate.
Lucho A.ri, /arro[uin nau-ragie iarăşi în p,âns. #ndi-erentă& doctori3a
Luda Acemi,a a ca,igra4at timp de zece minute mai mu,te -oi& su. tit,u,
genera, de6 "2erd3ii pentru a învă3a să trăieşti cu sinceritate@. J ,e-a înmânat
şi ,-a programat peste opt săptămâni. La despăr3ire& cu o strângere de mână&
i-a amintit să nu uite diminea3a regimu, cu prune uscate.
Asemenea majorită3ii paden3i,or doctori3ei Acemi,a& Lucho A.ri,
/arro[uin a ieşit din ca.inet sirn3indu-se victima unei am.uscade psihice&
sigur că a căzut în cursa unei 3ăcănite e2travagante& care i-ar agrava rău,
dacă ar -ace prostia de a-i urma re3eta. "ra hotărât să -o,osească "2erd3ii,e@
,a doset& -ără să ,e privească măcar. Dar chiar în acea noapte& de.i,itantă
insomnie care invită ,a e2cese& ,e dti. J s-au părut pato,ogic a.surde şi atâta
a râs& îndt ,-a apucat sughi3u, 9a scăpat de e, .ând un pahar de apă pe
nerăsu0ate& aşa cum î, îhvă3ase mamă-sa:= î, cuprinse apoi o curiozitate
urzicătoare. 'a să-şi ump,e ore,e ,ipsite de somn& -ără să creadă însă în
virtu3i,e ,or terapeutice& se hotărî să ,e practice& ca distrac3ie.
La Sears& nu i-a tre.uit mu,t timp până să găsească în raionu, de jucării
atât camionu, humăru, unu şi camionu, număru, doi de care avea nevoie& dt
şi marionete,e necesare pentru a o reprezenta pe copi,ă& pe jandarm& pe ho3i
şi pe sine însuşi. 'on-orm instruc3iuni,or& a vopsit vehicu,e,e în cu,ori,e
origina,e de care-şi amintea şi tot aşa a -ăcut şi cu îm.răcămintea păpuşi,or.
9Avea îndinatii pentru pictură& aşa că uni-orma jandarmu,ui& crusta de jeg şi
îin.răcămintea sărăcădoasă a -etei i-au ieşit -oarte .ine.: +entru a imita
nisipuri,e de ,a +işco& a -o,osit o hârtie de am.a,aj pe care& împingând ,a
e2trem dorin3a de 4de,itate& a pictat într-o parte ceanu, +ad4c6 o -âşie
a,.astră cu o margine de spumă. îngenuncheat pe podeaua ,ivingu,ui din
,ocuin3a sa& reconstituirea întâmp,ării i-a ,uat drca o oră în prima zi& iar dnd a
terminat& adică atund dnd ho3ii s-au năpustit asupra propagandistu,ui medica,
pentru a-, despuia& a rămas ,a -e, de înspăimântat şi îndurerat ca în ziua
acddentu,ui. întins cu spate,e pe jos7 transpirase rece şi p,ângea în hohote. în
zi,e,e următoare i s-a diminuat însă emo3ia nervoasă& opera3ia a do.ândit
virtua,ită3i sportive& un e2erdtiu care î, întorcea în copi,ărie şi-i ump,ea ace,e
ore pe care& acum& dnd era -ără so3ie& n-ar 4 ştiut să ,e ocupe a,t-e,& e, care
nidodată nu se putuse ,ăuda că este şoarece de .i.,iotecă sau me,oman. "ra
ca şi cum ar 4 montat o jucărie mecanică sau un puzz,e& sau ar 4 rezo,vat un
careu de cuvinte încrudşate. 1neori& în depozitu, La.oratoare,or 8aGer& în
vreme ce distri.uia mostre propagandişti,or& se surprindea scotodnd în
memorie după vreun deta,iu& gest sau cauză a ce,or întâmp,ate& care să-i
permită să introducă o variantă& să ,ungească reprezenta3ii,e din timpu,
nop3ii. (emeia care venea să-i -acă cură3enie& văzând tot ,ivingu, ocupat de
păpuşi de ,emn şi maşinu3e de p,astic& ,-a între.at dacă are de gând să
adopte vreun copi,& avertizându-, că în acest caz îi va cere mai mu,t. +otrivit
progresiei indicate de "2erd3ii@& rea,iza pe atunci& în 4ecare noapte&
şaisprezece reprezenta3ii& ,a scară ,i,iputană 9a,e acddentu,uiK:.
+artea din "2erci3ii,e pentru a învă3a să trăieşti cu sinceritate@
privitoare ,a copii i s-a părut mai dez,ânată decât scrisu, însuşi& dar iner3ie
care te târăşte în viciu sau curiozitate care -ace ca ştiirrta să înaintezeK o
respectă şi pe aceasta. "ra împăr3ită în două păr3i6 "2erci3ii teoretice@ şi
"2erci3ii practice@ şi doctori3a îi arăta că este indispensa.i, ca prime,e să ,e
preceadă pe ce,e,a,te& pentru că omu, este oare a,teeva decât o 4in3ă
ra3iona,ă ,a care ideea precedă -apte,eK +artea teoretică da credit amp,u
spiritu,ui de o.serva3ie şi specu,ativ a, propagandistu,ui medica,. Se ,imita să
prescrie6 *ândeşte-te zi,nic ,a ca,amită3i,e pe care copiii ,e pricinuiesc
omenirii.@
Are.uia s-o -acă ,a orice oră şi în orice ,oc& în mod sistematic.
'e rău -ac umanită3ii micu3ii inocen3iK %u sunt ei gratia& puritatea&
.ucuria& via3aK se între.ă Lucho A.ri, /arro[uih& în diminea3a primu,ui
e2erci3iu teoretic& în vreme ce parcurgea cei cinci <i,ometri spre .irou. Dar
adrnise& mai mu,t ca să-şi respecte re3eta decât din convingere& că puteau 4
gă,ăgioşi. Cntr-adevăr& p,âng mu,t& ,a orice oră şi din orice& şi cum n-au rninte&
nu-şi dau seama de danne,e pe care ,e produce această pornire a ,or& nici nu
pot 4 convinşi de virtu3i,e tăcerii. îşi aminti atund de cazu, unui muncitor
care& după e2tenuante zi,e petrecute în mină& se întorcea acasă şi nu putea
dormi din pricina p,ânsu,ui -renetic a, nou-născutu,ui său 9pe care în ce,e din
unnă ,-a asasinatK:. 'âte mi,ioane de asemenea cazuri s-or 4 înregistrând pe
g,o.K 'â3i negustori& 3ărani& muncitori& -unc3ionari& care cost ridicat a, vie3ii&
sa,arii prăpădite& ,ipsă de ,ocuin3e trăiau în apartamente rnici şi-şi împăr3eau
camere,e cu progenituri,e& erau împiedica3i să se .ucure de un .inemeritat
somn& datorită ur,ete,or unui copi, incapa.i, să spună dacă z.ierete,e ,ui
înseamnă diaree sau po-tă de a mai suge ,a sânK
'ăutând7 căutând& ,a întoarcerea acasă în acea după-amiază& pe
drumu, de cinci <i,ometri& Lucho A.ri, /arro[uin găsi că ,i s-ar mai putea
imputa şi a,te pagu.e.
Spre deose.ire de oricare a,t anima,& ei întârzie prea mu,t până să
trăiască pe picioare,e ,or. Şi dte daune nu se datoresc acestei tareM Distrug
totu,& măşti de artă sau vaze de crista, de stâncă& trag de perde,e,e pe care
stăpâna casei ,e-a cusut stricându-şi ochii şi& -ără nici o re3inere& îşi sprijină
mâini,e p,ine de caca pe -a3a de masă de-a.ia scro.ită sau pe şa,u, de
dante,ă cumpărat cu sacri4cii şi dragoste. (ără a mai pune ,a socotea,ă că au
o.iceiu, de a-şi .ăga degete,e în prize şi să provoace scurtcircuite sau să se
e,ectrocuteze prosteşte& cu tot ceea ce înseamnă asta pentru -ami,ie6 sicriaş
a,.& nişă& priveghi& amm3 în ", 'omercio& haine cernite şi do,iu.
'apătă o.iceiu, de a practica acest gen de gimnastică pe drumu, dus-
întors dintre ,a.orator şi San /igue,.
+entru a nu se repeta& -ăcea ,a început o siFnteză a capete,or de
acuzare acumu,ate în medita3ia anterioară şi trecea apoi ,a dezvo,tarea
a,tora. Su.iecte,e se în,ăn3uiau uşor une,e cu a,te,e şi n-au rămas niciodată
neargumentate.
De,ictu, economic& de e2emp,u& i-a o-erit materia, pentru treizeci de
<i,ometri. (iindcă nu e oare dezo,ant să vezi cum ruinează ei .ugetu, -ami,ieiK
împovărează venituri,e paterne în re,a3ie invers propor3iona,ă cu mărimea ,or&
nu numai printr-o ,ăcomie îndărătnică şi prin de,icate3ea stomacu,ui ,or care
cere o hrană specia,ă& ci şi prin mu,3imea de institu3ii pe care ei ,e generează&
moaşe& creşe& pediatri& grădini3e de copii& dădace& circuri& co,egii pentru
preşco,ari& matiree& magazine de jucării& tri.una,e pentru minori& case de
corec3ie& ca să nu mai vor.im de specia,ită3i,e pentru copii& care& parazi3ii
ar.orescen3i ce su-ocă p,ante,e-mamă& se desprinseseră din medicină&
psiho,ogie& odonto,ogie şi a,te ştiin3e& pe scurt& o armată de oameni care
tre.uiau să 4e îm.răca3i& hrăni3i şi mu,3umi3i de către .ie3ii părm3i.
Lucho A.ri, /arro[uin se pomeni într-o zi pe punctu, de a iz.ucni în
p,âns& gândindu-se ,a mame,e tinere& apărătoare p,ine de râvnă a,e mora,ei&
care îi ocrotesc de gura ,umii şi se îngroapă de vii pentru a-şi îngriji puii&
renun3ă ,a petreceri& 4,me& că,ătorii& ca să ajungă să 4e părăsite de so3i& care&
tot ieşind singuri& s-ârşesc -atidic prin a păcătui. Şi cum răsp,ătesc puii nop3i,e
nedormite şi su-erin3e,eK 'rescând& întemeindu-şi un a,t cămin& ,ăsmdu-şi
mame,e în singurătatea .ătrâne3ii.
Cncetu, cu încetu,& înaintând pe acest drum& a reuşit ast-e, să distrugă
mitu, inocen3ei şi .unătă3ii ,or. 'u tot amintitu, a,i.i că sunt ,ipsi3i de
discemământ& oare nu retează ei aripi,e 0uturi,or& nu pun puişori vii în cuptor
şi ,asă .roaşte,e 3estoase cu gaide,e în sus până mor& iar veveri3e,or ,e scot
ochiiK (raştia pentru a omorî păsăre,e este cumva o armă de adu,3iK Şi nu se
arată imp,aca.i,i cu copiii mai p,ăpânziK +e de a,tă parte& cum se pot numi
inte,igente 4in3e care& ,a o vârstă când orice pisoiaş îşi -ace rost singur de
hrană& se ,eagănă încă greoi& cad pe .rânci ,ângă pere3i& ump,ându-se de
cucuieK
Lucho A.ri, /arro[um avea un sim3 estetic ascu3it şi aceasta i-a dat de
,ucru pentru mai mu,te drumuri. ", ar 4 vrut ca t[ate -emei,e să rămână
vese,e şi puternice până ,a menopauză şi de aceea #-a întristat inventaru,
ravagii,or pe care ,e provocau mame,or naşteri,e6 ta,ia de viespe pe care o
cuprindeai cu o mână e2p,oda în grăsime şi tot aşa şi sânii& şi -ese,e7 iar
stomacu, ,or neted& ,amă de meta, cămos pe care n-o îndoaie .uze,e& se
0eşcăieşte& se um0ă& se ,asă& se măreşte şi ca urmare a scremete,or şi a
crampe,or ,a naşteri,e gre,e& une,e -emei rămân cu picioare,e strâm.e ca
ra3e,e. 'u ca,m& Lucho A.ri, /arro[um& amintindu-şi trupu, statuar a,
-ran3uzoaicei care-i purta nume,e& s-a .ucurat că nu a născut o -ăptură
do,o-ană şi devastatoare pentru -rumuse3ea ei& ci doar un detritus de om. A
doua zi& în timp ce-şi poto,ea setea prune,e uscate îi convertiseră stomacu,
într-un tren eng,ezesc 7 a avut grijă să nu se mai cutremure gândindu-se ,a
#rod. Şi într-o diminea3ă s-a trezit ,ovind în cap un copi, cerşetor.
A în3e,es atunci că& -ără să-şi 4 propus& trecuse cu 4rescu, cu care aştrii
că,ătoresc dinspre noapte spre zi ,a "2erci3ii,e practice@. Doctori3a Acemi,a
su.intitu,ase aceste instruc3iuni Ac3iunea directă@ şi ,ui Lucho A.ri,
/arro[uân i s-a părut că în timp ce ,e recitea aude g,asu, ei ştiin3i4c. Spre
deose.ire de ce,e teoretice& acestea erau -oarte precise. Se impunea ca& o
dată do.ândită conştiin3a c,ară a prejudicii,or pe care ei ,e aduc& să ini3ieze
represa,ii modeste& ,a nive, individua,. Are.uia s-o -acă într-un mod discret&
având în vedere demagogii de tipu, copi,ărie ,ipsită de apărare@& pe copi, să
nu-, atingi nici măcar cu o 0oare@ sau .iciu, generează comp,e2e@.
Sigur că ,a început i-a -ost greu şi dnd întâ,nea vreunu, dintre ei pe
stradă& nici acesta şi nici e, însuşi nu ştiau dacă mâna de pe capu, in-anti, era
o pedeapsă sau o mângâiere groso,ană. Dar& cu siguran3a pe care o dă
practica& încetu, cu încetu, şi-a depăşit tirniditatea şi inhi.i3ii,e ancestra,e&
încurajându-se& îm.unătă3indu-şi recorduri,e& ,uând ini3iative şi& după câteva
săptămâni& con-orm pronosticu,ui din "2erci3ii@& a remarcat că ghionturi,e pe
care ,e împăr3ea pe ,a co,3uri& dupituri,e care ,ăsau vânătăi& că,cături,e cu
picioru, care stârneau răcnete,e redpiendari,or& nu mai erau o pro.,emă care
se impunea din ra3iuni mora,e sau teoretice& ci un -e, de p,ăcere. îi p,ăcea să-i
vadă p,ângând pe vânzătorii care se apropiau de e, ca să-i o-ere ,ozuri şi
primeau pe neaşteptate o pa,mă& se e2cita ca ,a o coridă când micu, înso3itor
a, unei oar.e care î, a.ordase& -ar-urioară de a,amă care zăngăneşte
diminea3a& cădea pe jos& dregându-şi 3ur,oaie,e în care cu o c,ipă înainte i se
sprijinise picioru,. "2erci3ii,e practice@ erau riscante& dar aceasta& în ,oc să-,
disuadeze pe propagandistu, medica, care a descoperit ast-e, că are o iniină
de temerar& î, stimu,a. %u şi-a domo,it ze,u, nici măcar în ziua în care a spart
o minge şi a -ost urmărit cu .ă3u, şi cu pietre de o ceată de pigmei.
Şi ast-e,& în săptămâni,e cât a durat tratamentu,& a comis mu,te dintre
ace,e -apte care& trândăvie menta,ă ce îi idiotizează pe oameni& se numesc de
o.icei răută3i. A decapitat păpuşi,e cu care doici,e îi distrează prin parcuri& a
smu,s .i.eroane& carame,e şi .om.oane pe punctu, de a 4 duse ,a gură şi ,e-
a că,cat în pidoare sau ,e-a aruncat ,a câini& a pr.ădat prin circuri& teatre de
păpuşi şi ,a matinee& a tras de cozi şi de urechi până i-au amor3it degete,e& a
ciupit .ra3e& picioare& şezuturi şi& .ineîn3e,es& a -o,osit secu,ara stratagemă de
a scoate ,im.a şi a se scă,âm.ăia& ,e-a vor.it până a răguşit sau a ajuns în
stare de a-onie despre 8au.au& despre Lupu, ce, !ău& despre +o,i3ie& Sche,et&
/uma +ădurii& Varnpir şi a,te personaje create de imagina3ia adu,tă pentru a-i
îngrozi.
Dar& .u,găre de zăpadă care& prin rostogo,ire& devine ava,anşă& într-o
.ună zi& Lucho A.ri, /arro[uân s-a speriat în aşa ha, încât s-a năpustit într-un
tă2i ca să ajungă cât mai repede posi.i, ,a ca.inetu, doctori3ei Acemi,a.
'um a intrat în .irou, auster& transpirând rece& cu vocea tremurătoare&
a e2c,amat6 "ra cât pe aci să împing o -eti3ă su. ro3i,e tramvaiu,ui pe San
/igue,. /-am oprit în u,tima c,ipă& 4indcă am văzut un po,i3ist. Şi hohotind ca
unu, dintre ei& strigă= Am -ost pe punctu, de a deveni crimina,& doamnă
doctorM
Ai -ost crimina,& tinere cu memoria scurtăM îi aminti psihiatra& rostind
apăsat 4ecare si,a.ă. Şi după ce ,-a cercetat din cap până-n picioare&
mu,3urnită& a dat verdictu,6 Ae-ai vindecatM
Lucho A.ri, /arro[uin îşi aduse atunci anninte ,icăr de ,umină în neagra
.eznă& p,oaie de ste,e peste mare că venise. cu ta2iu,M "ra gata să cadă în
genimchi& însă savanta ,-a împiedicat6 %imeni nu-mi ,inge mâini,e& în a-ară de
.u,dogu, meu. Aermină cu e-uziuni,eM +o3i p,eca& deoarece noi prieteni îşi
aşteaptă rându,. Vei primi nota de p,ată ,a timpu, potrivit.
" adevărat& m-arn vindecat@& îşi repeta -ericit propagandistu, medica,6
în u,tima săptămână dormise câte şapte ore zi,nic şi& în ,oc de coşmaruri&
avusese vise p,ăcute în care& pe o p,ajă e2otică& se ,ăsa .ronzat de un soare
-ot.a,istic& se uita ,a mersu, greoi a, .roaşte,or 3estoase printre pa,mieri
,anceo,a3i şi ,a jocu, ,asciv a, de,4ni,or pe unde,e a,.astre. De astă dată&
hotărâre şi per4die a .ăr.atu,ui cauterizat& a ,uat ta2iu, spre La.oratoare şi
pe drum a p,âns când a constatat că singuru, e-ect pe care i-, producea
ru,area prin via3ă rui mai era groaza sepu,cra,ă& ne,iniştea cosmică& ci doar o
uşoară grea3ă. S-a dus în -uga mare să sărute mâini,e amazonice a,e ,ui don
(ederico Ae,,ez 1nzătegui& numindu-, s-ătuitoru, meu sa,vator& nou, meu
tată@& gest şi cuvinte pe care şe-u, său ,e-a acceptat cu de-eren3a cu care
orice stăpân care se respectă este dator supuşi,or săi& atrăgându-i aten3ia&
ca,vinist cu inima -ără uşă pentru sentimente& că oricum& vindecat sau nu de
comp,e2u, ucigaş& tre.uia să sosească ,a timp ,a S. A. Antirozător& su.
pedeapsa de a 4 amendat.
Aşa a ieşit Lucho A.ri, /arro[uân din tune,u, care& de ,a acddentu,
nisipos din +işco& a -ost via3a ,ui. Din ace, moment& totu, a început să se
îndrepte. Du,cea 4ică a (ran3ei& scăpată de necazuri gra3ie răs-ă3u,ui -ami,iei
şi întremată cu diete normande cu şvai3er şi me,ci ge,atinoşi& s-a întors pe
pământu, incaşi,or7 cu o.rajii îm.ujora3i şi cu inima p,ină de dragoste.
!eîntâ,nirea so3i,or a însemnat o pre,ungită ,ună de miere& săruturi
înne.unitoare& îm.ră3işări pătimaşe şi a,te moduri de risipă emotivă care i-a
adus pe cei doi îndrăgosti3i în pragu, anerniei. +ropagandistu, medica,& şarpe
cu vigoarea sporită de schim.area pie,ii& şi-a recuperat îndată ,ocu, de -runte
pe care î, avea ,a La.oratoare. Vrând să demonstreze că era ce, dinainte& ,a
cererea ,ui& doctoru, Sch>a,. i-a încredin3at din nou răspunderea de a
stră.ate& pe ca,ea aeru,ui sau pe părnânt& pe mare şi pe râuri& sate,e şi
oraşe,e din +eru pentru a -ace pu.,icitate produse,or 8aGer printre medici şi
-armacişti. *ra3ie virtu3i,or de gospodină a,e so3iei& cup,u, a putut scăpa
repede de datorii,e contractate în timpu, crizei şi a cumpărat& în rate& un a,t
Vo,<s>agen care era7 desigur& tot ga,.en.
Cn aparen3ă 9dar nu recomandă oare în3e,epciunea popu,ară să nu te iei
după aparen3e@K:& nimic nu urâ3ea cadru, în care se des-ăşura via3a so3i,or
A.ri, /arro[uân. +ropagandistu, îşi mai amintea doar rareori de accident& iar
când se întâmp,a& în ,oc de regrete& sim3ea mândrie& -apt pe care& mic-
.urghez respectând -orme,e socia,e& se re3inea însă să-, mărturisească.
Aotuşi& în intimitatea căminu,ui& cui. de turture,e& -oc ce arde în ritmu, viori,or
,ui Viva,di& mai supravie3uise ceva ,umină care dăinuie în spa3iu mu,tă vreme
după dispari3ia astru,ui care a emis-o& unghii şi păr care îi cresc mortu,ui din
terapia pro-esoarei Acemi,a. Adică7 pe de o parte& pasiunea& e2agerată pentru
vârsta ,ui Lucho A.ri, /arro[uân& de a se juca cu -anioane& puzz,e& trenu,e3e&
so,dă3ei.
Apartamentu, s-a ump,ut de jucării care îi derutau pe vecini şi
servitoare& au apărut şi prime,e um.re peste armonia conjuga,ă& pentru că
drăgă,aşa -ran3uzoaică a început să se p,ângă într-o .ună zi că so3u, ei îşi
petrece duminici,e şi săr.ători,e punând .ărcu3e de hârtie să p,utească în
cadă sau ridicând zmeie în tavan. Dar mu,t mai gravă decât această
s,ă.iciune şi cu totu, opusă ei era -o.ia -a3ă de copii în care perseVera spiritu,
,ui Lucho A.ri, /arro[um din perioada "2erci3ii,or practice@. %u putea să
întâ,nească pe unu, dintre ei pe stradă& în parcuri sau pie3e pu.,ice& -ără să-i
ap,ice ceea ce oamenii de rând ar numi o cruzime& iar în discu3ii,e cu nevasta
îi .oteza de o.icei cu nume peiorative ca în3ărca3i@ sau ,im.omani@. Această
osti,itate s-a convertit în ne,inişte în ziua m care .,onda a rămas iarăşi
gravidă. 'up,u,& că,câie pe care spaima ,e trans-ormă în e,ice& a z.urat ,a
doctori3a Acemi,a după ajutor ştiin3i4c şi încurajări. Aceasta i-a ascu,tat -ără
să se sperie6 Dumneata su-eri de in-anti,isin şi totodată eşti un poten3ia,
pruncucigaş recidivist& diagnostică ea cu o artă te,egra4că. Două prostii care
nu merită aten3ie şi pe care eu ,e vindec cu aceeaşi uşurin3ă cu care scuip.
%u te teme& o să te înzdrăveneşti înainte ca -ătu, să -acă ochi.
C, va vindeca oareK î, va e,i.era pe Lucho A.ri, /arro[uin de -antasmeK
Sau tratamentu, contra m-anto-o.iei şi a, irodisrnu,ui va 4 ,a -e, de hazardat
ca şi ce, care ,-a scăpat de comp,e2u, rotii şi de o.sesia crimeiK 'um se va
s-ârşi psihodrama din San /igue,K
D# Se apropia prima sesiune de e2amene ,a -acu,tate& iar eu& care
asistam mai pu3in ,a cursuri şi mai mu,t scriam povestiri 9simp,e încercări:& de
când mă îndrăgostisem de mătuşa Eu,ia& nu eram de,oc pregătit. Sa,varea
mea era un co,eg& *ui,,ermo Ve,ando& de -e, din 'arnană. Locuia într-o
pensiune din centru& pe ,ângă +ia3a Dos de /aGo şi era un student mode,&
care nu pierdea md ) oră de curs& îşi nota până şi respira3ia pro-esori,or şi&
aşa cum memoram eu versuri& e, învă3a pe de rost artico,e întregi din 'odu,
+ena, şi 'ivi,. Vor.ea întruna de satu, său& unde avea o ,ogodnică& şi nu
aştepta a,tceva decât să-şi ia dip,oma de avocat ca să părăsească Lima oraş
pe care î, detesta şi să se sta.i,ească în 'amăna& unde avea să ,upte pentru
progresu, 3inutu,ui său nata,. îmi împrumuta noti3e,e sa,e& îmi su0a ,a
e2amene& iar când acestea .ăteau ,a uşă& mă duceam ,a e, ca să-rni dea vreo
sinteză miracu,oasă din ceea ce se -ăcuse ,a cursuri.
De ,a *ui,,ermo veneam în duminica aceea& după trei ore petrecute în
camera ,ui& cu capu, vâjâind de -orrnu,e juridice şi înspăimântat de mu,3imea
de termeni ,atineşti pe care tre.uia să-i re3in& când& ajungând în +ia3a San
/ârtan& am văzut din depărtare& pe -a3ada cenuşie de ,a !adio 'entra,& că
-ereastra de ,a cămăru3a ,ui +edro. 'amacho era deschisă. /-am hotărât&
.ineîn3e,es= să trec pe ,a e, şi să î, sa,ut. 'u cât î, întâ,neai-n mai des deşi
,egătura dintre noi continua să se ,imiteze ,a scurte discu3ii prin câte o
ca-enea& cu atât era mai mare -ascina3ia pe care o e2ercitau asupra mea
persona,itatea& în-ă3işarea şi grandi,ocven3a ,ui. Xi timp ce traversam pia3a
spre .irou, ,ui +edro 'amacho& ină gândeam din nou ,a acea voin3ă de 4er
care da omu,e3u,ui ascetic putere de muncă& ,a aptitudinea ,ui de a zămis,i& zi
şi noapte& povestiri tu,.urătoare. La orice oră din zi& când îmi aminteam de e,&
mă gândeam6 Acum scrie@ şi î, şi vedeam& cum î, mai văzusem de a4tea ori
.ătând repede ,a maşină& cu două degete şi privind cu ochii ,ui de ha,udnat
caru, !emingtonu,ui& şi sim3eam un ciudat amestec de compasiune şi invidie.
(ereastra cămăru3ei era întredeschisă se auzea zgomotu, caden3at a,
maşinii şi am împins-o în timp ce î, sa,utam6 8ună ziua7 domnu,e miga,ă@. Am
avut însă impresia că am greşit ,ocu, sau persoana şi numai după câteva
secunde ,-am recunoscut pe scri.u, .o,ivian& deghizat într-o costuma3ie de
mascaradă a,cătuită dintr-un ha,at a,.& o .onetă de doctor şi o .ar.ă de
ra.in.
#mpertur.a.i,& -ără să nnă privească& scria în continuare& uşor ap,ecat
peste .irou. După dteva dipe& ca şi cum ar 4 -ăcut o pauză între două
gânduri& dar -ără a-şi întoarce capu, spre mine& ,-am auzit spunând& cu
tim.ru, ,ui per-ect şi mângâietor6 *ineco,ogu, A,.erto de Huinteros o ajută pe
o nepoată să nască trei gemeni şi unu, dintre mormo,oci s-a pus de-a
cunnezişu,. +o3i să mă aştep3i cinci minuteK (ac o cezariană -etei şi pe urmă
.em o ,uiză cu mentă.
Aşezat pe pervazu, -erestrei& am aşteptat& -umând o 3igară& să termine
cu aducerea pe ,ume a trip,e3i,or aşeza3i pieziş& opera3ie care& într-adevăr& nu
i-a ,uat mai mu,t de câteva minute. Apoi& în timp ce îşi scotea costuma3ia7 pe
care a împăturit-o cu grijă şi a pus-o într-o pungă de p,astic& împreună cu
.ar.a patriarha,ă& i-am spus6 Deci o naştere de trip,e3i& cu cezariană şi tot
tacâmu,& a durat doar dnd minute. ImM ,ar eu am ză.ovit trei săptămâni ,a o
povestire cu trei .ăie3i care ,evitează& -o,osind presiunea aeru,ui produsă de
avioaneM
Cn drum spre 8ransa& i-am re,atat că& după mai mu,te povestiri
nereuşite& cea cu ,evita3ia mi se păruse onestă şi că& tremurând de -rică& o
dusesem ,a sup,imentu, duminica, a, ziaru,ui ", 'omercio. Directoru, a citit-o
în -a3a mea şi mi-a dat un răspuns enigmatic6 Las-o aici& o să mai vedem ce
-acem cu ea.@ De atunci& trecuseră două duminici în care eu& ne,iniştit& curios&
mă gră.eam să cumpăr ziaru,& dar până acum& nimicM #nsă +edro 'amacho nu
era omu, care să-şi piardă vremea cu pro.,eme,e a,tora6 Să sacri4căm
.ăutura răcoritoare şi să ne p,im.ăm& îmi spuse& tocmai când voiam să mă
aşez ,a o masă& şi& apucându-mă de .ra3& mă conduse înapoi spre 'o,mena.
Simt în pu,pe nişte gâdi,ături care prcvestesc im cârce,. Din cauza vie3ii
sedentare. Am nevoie de mişcare.
Ştiind ce avea să-mi răspundă& i-am sugerat să procedeze ca Victor
Iugo şi ca Ieming>aG6 să scrie în picioare. Dar de data aceasta m-am
înşe,at6 în pensiunea La Aapada se petrec ,ucruri interesante& mi-a spus& -ără
să-mi răspundă măcar& în timp ce ne învârteam& aproape ,a trap& în juru,
monumentu,ui ,ui San /artin. " un tânăr care p,ânge în nop3i,e cu ,ună.
Veneam rareori duminica în centru şi eram uimit de di-eren3a dintre
,umea pe care o vedeam acum şi cea din timpu, săptămânii. în ,ocu,
s,uj.aşi,or mărun3i pe care îi vedeam zi,nic& pia3a era p,ină de servitoare care
aveau zi ,i.eră& de indieni cu o.rajii vopsi3i şi sa.o3i în pidoare& -ete descu,3e
şi cu păru, împ,etit în cozi& iar în această mu,3ime pestri3ă se vedeau -otogra4
am.u,an3i şi precupe3e. L-am -ăcut pe scri. să se oprească în -a3a -emeii în
tunică& din partea centra,ă a monumentu,ui& care reprezintă +atria& şi& ca să
văd dacă î, voi -ace să râdă& i-am povestit de ce avea aşezat pe cap ace,
eşa-odaj e2travagant6 când au turnat .ronzu,& aici& ,a Lima& meşterii au
con-undat indica3ia scu,ptoru,ui& 0acără votivă@& cu ,ama]& anima,u,. %ici
nnăcar nu a zâm.it& .ineîn3e,es.
/-a ,uat din nou de .ra3 şi& în timp ce mă trăgea după e,& ciocnindu-ne
de trecători& şi-a re,uat mono,ogu,& indi-erent ,a ceea ce se a0a în juru, ,ui&
începând cu persoana mea6 'hipu, nu i-a -ost văzut& dar se poate presupune
că e vreun monstru 94u, .astard a, stăpânei pensiuniiK:& însemnat de diverse
tare& cocoşat& pitic& .ice-a,& pe care dona Atanasia î, ascunde ziua& ca să nu
ne sperie& şi-, ,asă să iasă ,a aer numai noaptea.
Vor.ea -ără cea mai mică undă de emo3ie& ca un magneto-on& iar eu& ca
să î, trag de ,im.ă& i-am rep,icat că ipoteza ,ui mi se părea e2agerată6 n-ar
putea 4 vor.a oare de un .ăiat care p,ânge chinuit de dragosteK
Dacă ar 4 un îndrăgostit& ar avea o chitară& o vioară& sau ar cânta& mi-a
spus& privindu-mă cu un dispre3 moderat de compasiime. csta doar p,ângeM
/-am străduit să-, -ac să-mi e2p,ice totu, de ,a început7 dar e, era mai
con-uz şi mai închis în sine decât de o.icei.
Singuru, ,ucru pe care ,-am priceput era că cineva& de mai mu,te nop3i&
.ocea într-un ungher a, pensiunii şi chiriaşii din La Aapada erau nemu,3umi3i.
+roprietăreasa& dona Atanasia& spunea că ha.ar n-are şi& după spuse,e
scri.u,ui& invoca spirite,e ca a,i.i@.
] în spanio,ă ,,aina 0acără şi ,,ama ,ama 9anima,: sunt omonime Sn.t.:.
"ste posi.i, să piângă di dân cauza vreunei crime& cugeta +edro
'amacho& cu un ton de conta.i, care -ace adunări cu voce tare& condudndu-
mă& tot de .ra3& spre !adio 'entra,& după ce înconjurasem de vreo zece ori
monumentu,. B crimă în -ami,ieK Vreun paricid care îşi smu,ge păru, şi îşi
s-âşie camea& căindu-seK 1n 4u a, ă,uia cu şo.o,aniiK
%u era câtuşi de pu3in agitat& dar ,-am sim3it mai distant ca a,tădată&
mai incapa.i, ca niciodată să ascu,te& să stea de vor.ă& să-şi aducă aminte că
are pe cineva a,ături.
"ram sigur că nu mă vede. Am încercat să îi pre,ungesc mono,ogu,&
4indcă mi se părea că ast-e, îi surprind -antezia în p,ină ac3iune& dar a amu3it
,a -e, de .rusc cum începuse să vor.ească despre p,ângăre3u, invizi.i,. L-am
văzut insta,ându-se din nou în chichinea3a ,ui& sco3ându-şi haina neagră şi
,avariera= şi-a prins păru, într-o p,asă mică& şi-a în-undat pe cap o perucă cu
coc& pe care a ,uat-o dintr-o a,tă pungă de p,astic. %u m-am putut a.3ine şi
am iz.ucnit într-un hohot de râs6 +e cine am p,ăcerea de a avea în -a3ăK ,-am
între.at& râzând încă.
Are.uie să dau câteva s-aturi unui ,a.orant -ranco4,& care şi-a ucis 4u,&
îmi e2p,ică în ze0ernea& în timp ce îşi ap,ica pe -a3ă& în ,ocu, .i.,icei .ăr.i de
mai înainte& o a,uni3ă nostimă& iar în urechi îşi punea nişte cercei co,ora3i.
La revedere& prieteneM
%ici n-am apucat .ine să -ac im pas ca să ies& că am şi auzit reînviind&
,a -e, de sigur de sine& drastic şi etern7 3ăcănitu, c,ape,or maşinii de scris. în
auto.uzu, spre /ira0ores& m-am gândit ,a via3a ,ui +edro 'amacho. 'e mediu
socia,& ce în,ăn3uire de persoane& re,a3ii& pro.,eme& întâmp,ări& -apte
produseseră această voca3ie ,iterară 9,iterarăK dar cum atunciK:& care reuşise
să se rea,izeze& să se crista,izeze într-o operă şi să do.ândească popu,aritateK
'um de putea 4 cineva7 pe de o parte& parodia unui scriitor şi& totodată&
singuru, care& prin timpu, consacrat pro-esiunii sa,e şi prin opera rea,izată&
merita acest nume în +eruK "rau oare scriitori to3i acei po,iticieni& avoca3i ori
pro-esori care de3ineau tit,u, de poe3i& romancieri şi dramaturgi numai 4indcă&
m scurte,e răgazuri a,e vie3ii ,or& închinată îh propor3ie de patru cincimi unor
activită3i străine de ,iteratură& concepuseră o p,achetă de versuri sau o
micu3ă cu,egere de povestiriK De ce aceste persona3e& care -o,osesc ,iteratura
ca aureo,ă sau ca prete2t& ar 4 mai scriitori decât +edro 'amacho& care trăia
mimai pentru a scrieK (iindcă ei citiseră 9sau& ce, pu3in& ştiau că ar 4 tre.uit
să citească: pe +roust& (au,<ner& EoGce& iar +edro 'amacho era doar cu pu3in
deasupra unui ana,-a.etK 'ând mă gândeam ,a toate acestea& mă sim3eam
trist şi apăsat. De 4ecare dată& îmi apărea tot mai c,ar că unicu, ,ucru pe care
doream să î, -ac în via3ă era să devin scriitor şi ast-e, mi se întărea
convingerea că singura ca,e pentru a reuşi este aceea de a te dărui& trup şi
su0et& numai ,iteraturii. %u voiam în nici un caz să ajung scriitor încetu, cu
încetu, şi numai pe jumătate& ci unu, adevărat& ca şi. cineK Dintre cei pe care
îi cunoşteam& ce, mai apropiat de ace, scriitor cu timpu, per-ect& o.sedat şi
entuziasmat de voca3ia sa& era radiopovestitoru, .o,ivian6 de aceea mă şi
-ascina atâta.
Acasă& ,a .unici& mă aştepta Eavier& în cu,mea -eridrii& cu un program
trăsnet pentru duminică. +rimise .anii pe o ,ună& trimişi prin poştă de părm3ii
săi din +iura& cu un sup,iment su.stan3ia, pentru săr.ători,e na3iona,e şi
hotărâse ca aceşti so,i în p,us să-i che,tuim to3i patru împreună.
Cn cinstea ta& am pus ,a ca,e un program inte,ectua, şi cosmopo,it& mi-a
spus& .ătându-mă încurajator pe umăr.
Arupa argentiniană a ,ui (rancisco +etrone& mâncare nem3ească ,a
!incon Aoni şi& ,a s-ârşit& petrecere -ran3uzească ,a %egro%egro& dansând
.o,erouri pe întuneric.
Aşa cum& dintre cei pe care îi văzusem în scurta mea via3ă& +edro
'amacho semăna ce, mai mu,t cu im scriitor& Eavier aducea& printre cunoscu3ii
mei& ce, mai .ine cu un principe renascentist& prin generozitatea şi
e2u.eran3a ,ui. +e ,ângă aceasta& mai era şi de o mare e4cien3ă6 mătuşa Eu,ia
şi %ancG -useseră deja m-ormate despre ceea ce ne aştepta în acea seară& iar
e, avea în .uzunar .i,ete,e de intrare ,a teatru. +rogramu, nu putea 4 mai
seducător şi a risipit dintr-o dată re0ec3ii,e me,e ,ugu.re despre voca3ia şi
soarta dep,ora.i,ă a ,iteraturii în +eru. Şi Eavier era deose.it de nm,himit6 de o
,ună ieşea -recvent cu %ancG& iar perseveren3a aceasta ,ua -onna unei idi,e
serioase. (aptu, de a-i 4 destăinuit verişoarei me,e că îi -ăceam curte mătuşii
Eu,ia i-a -ost deose.it de -o,ositor& 4mdcă& su. prete2tu, că ast-e, ne-ar servi
drept acoperire şi ne-ar -aci,ita întâ,niri,e& găsise motiv să o vadă pe %ancG de
mai mu,te ori pe săptămână. Verişoara mea şi mătuşa Eu,ia erau acum
nedespăr3ite6 mergeau împreună ,a cumpărături şi ,a cinema& schim.au
secrete între e,e.
Vară-mea devenise o entuziastă zână protectoare a iu.irii noastre= într-
o seară mi-a ridicat mora,u, cu următoarea remarcă6 Eu,ita are un -e, de a 4&
vere& care şterge orice di-eren3ă de vârstă.@
/are,e program din acea duminică 9în care& cred& s-a decis o .ună parte
din viitoru, meu: a început su. ce,e mai .une auspicii. în Lima ani,or cincizeci&
erau pu3ine ocazii,e de a vedea un teatru de ca,itate& iar trupa argentiniană a
,ui (rancisco +etrone adusese o serie de opere moderne& care nu mai
-useseră reprezentate în +eru.
%ancG o ,uase pe mătuşa Eu,ia de acasă& de ,a mătuşa ,ga& şi
ajunseseră amândouă în centru cu ta2iu,. "u şi Eavier ,e aşteptam ,a intrarea
teatru,ui Segura. Eavier& care în asemenea împrejurări o.işnuia să întreacă
măsura& cumpărase o ,ojă& de a,t-e, singura ocupată& ast-e, că am -ormat un
centru de interes aproape ,a -e, de vizi.i, ca şi scena. 'u mintea mea
suscepti.i,ă& am presupus că or să ne vadă diverşi cunoscu3i sau rude şi or să
intre ,a .ănuie,i. Dar de-a.ia a început spectaco,u,& că aceste temeri s-au şi
risipit. Se reprezenta /oartea unui comis-voiajor de Arthur /i,,er şi era prima
piesă cu caracter netradi3iona, pe care o vedeam eu& ignorând conven3ii,e de
timp şi spa3iu. "ram atât de entuziasmat şi de incitat& încât în pauză am
început să pă,ăvrăgesc& -ăcând un e,ogiu însu0e3it operei& comentându-i
personaje,e& tehnica& idei,e& şi am continuat apoi să o -ac în timp ce mâncam
cârna3i şi .eam .ere neagră ,a !incon Aoni& de pe 'o,mena& aşa de a.sor.it&
că& după aceea& Eavier m-a dojenit6 +arcă erai un papaga, căruia i se dăduse
cine ştie ce pasti,ă a-rodisiacă.@ %ancG7 căreia ve,eită3i,e me,e ,iterare i se
păruseră întotdeauna o ciudă3enie asemănătoare ace,eia pe care o avea
unchiu, "duard un .ătrân& -rate a, .unicu,ui& judecător pensionar& care& ca să-
Şi mai omoare uneori vremea& co,ec3iona păiarGeni& după ce m-a ascu,tat
perorând atâta despre piesa pe care de-a.ia o văzuserăm& s-a gândit pro.a.i,
că pornirea mea şi-ar putea găsi un s-ârşit rău6 Ae-ai 3ăcănit& .ăieteM@
'a să ne petrecem noaptea& Eavier a,esese %egro%egro& atât pentru că
era un ,oc cu o anumită aureo,ă de .oemie inte,ectua,ă joia erau programate
mici spectaco,e6 piese într-un act& mono,oguri& recita,uri& şi o.işnuiau să vină
aici pictori& muzicieni şi scriitori& dar şi 4indcă era ce, mai întunecos .ar din
Lima& o pivni3ă su. co,onade,e din +ia3a San /artin& unde nu încăpeau mai
mu,t de douăzeci de mese& şi cu o ornamenta3ie pe care noi o consideram
e2isten3ia,istă@. "ra un ,oc care& în rare,e dă3i când venisem aici& îmi da
sentimentu, că mă a0u într-un ca.aret din Saint-*ermain-des+res. %e-am
aşezat ,a o masă de ,ângă pista de dans& dar Eavier& mai generos ca niciodată&
a comandat patru >his<G-uri. ", şi %ancG s-au scu,at irnediat în picioare să
danseze& în timp ce eu& în reduta strâmtă şi ticsită de ,ume& continuam să-i
vor.esc Eu,iei despre teatru şi Arthur /i,,er. Stam -oarte aproape unu, de
ce,ă,a,t& cu degete,e mâini,or în,ăn3uite7 ea mă ascu,ta cu aten3ie& iar eu îi
spunearn că în acea noapte descoperisem teatru,6 putea 4 ,a -e, de comp,e2
şi pro-und ca şi romanu, sau poate chiar îi era superior acestuia& 4ind ceva
viu& ,a a cărui materia,izare ,uau parte 4in3e& în carne şi oase& ca şi a,te arte6
pictura şi muzica.
%u mai aştept& schim. genu, şi mă apuc să scriu drame& în ,oc de
povestiri& i-am zis în0ăcărat. 'e mă s-ătuieştiK
Cn ce mă priveşte& nu văd nici un inconvenient& mi-a răspuns mătuşa
Eu,ia& ridicându-se m picioare. Dar acum& Varguitas& scoatemă ,a dans şi
şopteşte-mi vor.e du,ci.
Dacă vrei& între două dansuri& î3i dau voie să-mi vor.eşti despre
,iteratură.
#-am urrnat instruc3iuni,e întocmai. Am dansat strâns ,ipi3i unu, de a,tu,&
sărutându-ne& eu îi spuneam că sunt ne.un după ea& ea că e îndrăgostită de
mine7 şi atunci a -ost pentru prima oară când& ajutat de am.ian3a intimă&
e2citantă& tu,.urătoare& şi de >his<G-uri,e ,ui Eavier& nu nu-am ascuns dorin3a
pe care cni-o provoca= în timp ce dansam& .uze,e îmi a,unecau uşor pe gâtu,
ei& îi .ăgam ,iAn.a în gură şi-i sor.eam sa,iva& o strân.geam în .ra3e cu
putere pentru a-i sim3i sânii& pântece,e şi coapse,e& pe nrmă& ,a masă& ,a
adăpostu, întunericu,ui& îi mângâiarn picioare,e şi pieptu,. "ram pe a,tă ,ume&
ame3i3i şi vese,i& când %ancG& în pauza dintre două .o,erouri& ne-a înghe3at
sânge,e6 Doamne& uita3i-vă cine-i aici6 unchiu, EorgeM
"ra un perico, de care ar 4 tre.uit să 3inem seamă.
1nchiu, Eorge& ce, mai tânăr dintre unchi şi cu o e2isten3ă supraagitată&
se împăr3ea curajos între tot -e,u, de a-aceri şi aventuri antreprenoria,e&
ducând o intensă via3ă de noapte& cu -uste& petreceri şi pahare. Se povestea
despre e, că a -ost erou, unei neîn3e,egeri tragicomice& care s-a petrecut într-
un a,t ca.aret6 ", "m.assG. Sho>-u, tocmai începuse& dar interpreta nu putea
să cânte& deoarece de ,a una dintre mese un .e3iv o întrerupea ireveren3ios.
în -a3a ,umii care în3esase ca.aretu,& unchiu, Eorge se ridicase în picioare&
răcnind ca un Huijote6 Linişte& mizera.i,e& că a,t-e, te învă3 eu să respec3i o
doamnă@& şi îndreptându-se spre neghio. în pozi3ie pugi,istică& descoperi
numai după o dipă că devenise ridico,& 4indcă întreruperea cântăre3ei -ăcea
parte din program. "ra aco,o& într-adevăr& doar ,a două mese de noi& -oarte
e,egant7 cu -a3a de-a.ia ,uminată de chi.rituri,e -umători,or şi de -e,inare,e
ospătari,or. A,ături de e,& am recunoscut-o pe mătuşa *a.G& so3ia ,ui& şi chit
că se a0au ,a numai câ3iva metri de noi& se încăpă3âhau amândoi să nu
privească înspre partea în care ne găseam. "ra cât se poate de c,ar6 mă
văzuseră sărutând-o pe mătuşa Eu,ia& în3e,eseseră totu,7 dar optau pentru o
or.ire dip,omatică. Eavier a cerut nota de p,ată şi am ieşit aproape imediat
din %egro%egro= unchiu, Eorge şi mătuşa *a.G s-au a.3inut să ne privească&
chiar şi când am trecut pe ,ângă ei& atingându-i uşor. în ta2i& spre /ira0ores&
to3i patru stam muti şi p,eoşti3i& iar %ancG rezumă ceea ce ne -rământa pe
to3i6 *ata cu ,iniştea& s-a pomit tăm.ă,ău,M@ însă& ca într-un reuşit 4,m de
suspans& în zi,e,e unnătoare nu se petrecu nimic. %ici un indiciu nu te ,ăsa si
ghiceşti că tri.u, -arrd,ia, -usese pus în gardă de unchii Eorge şi *a.G. 1nchiu,
Lucho şi mătuşa ,ga n-au scăpat nici un cuvânt care să-i 4 permis Eu,iei să
presupună că ştiau& iar joi& când am apărut vitejeşte ,a ei& ,a prânz& s-au
purtat cu mine ca de o.icei& 4resc şi a-ectuos. %ici verişoara %ancG n-a -ost
3inta vreimei între.ări ispititoare din partea mătuşii Laura şi a unchiu,ui Euan.
Acasă& .unicii păreau ca pica3i din ,ună şi mă tot între.au& cu ce, mai
nevinovat aer din ,ume& dacă o mai înso3eam ,a cinematogra- pe Eu,ita& care-i
aşa de amatoare de 4,me@.
Au -ost zi,e de ne,inişte& în care& e2agerând cu pruden3a& eu şi mătuşa
Eu,ia am hotărât să nu ne mai vedem& nici măcar pe ascuns& ce, pu3in o
săptămână. Vor.eam în schim. ,a te,e-on. 'e, pu3in de trei ori pe zi& mătuşa
Eu,ia ieşea să-mi dea te,e-on de ,a .ăcănia din co,t& ne comunicam
o.serva3ii,e în ,egătură cu temuta reac3ie a -ami,iei şi -ăceam tot -e,u, de
presupuneri. "ra oare posi.i, ca unchiu, Eorge să se 4 decis să păstreze
secretu,K "u ştiam că aşa ceva este de necrezut& având în vedere o.iceiuri,e
ce,or din -ami,ie. Şi atunciK Eavier avansa ipoteza că mătuşa *a.G şi unchiu,
Eorge ar 4 avut ,a activ atâtea pahare de >his<G& încât nu şi-au dat .ine
seama cum stăteau ,ucruri,e& că în mintea ,or nu ar 4 rămas decât o vagă
.ănuia,ă şi nu doriseră să dez,ăn3uie un scanda, pentru ceva nedovedit întru
totu,. +u3in din curiozitate& dar şi din masochism& ain -ăcut în acea săptămână
un tur prin cămine,e c,anu,ui& ca să ştiu ,a ce mă puteam aştepta.
%-am remarcat rumic deose.it& în a-ară de o curioasă orrdsiune& care
mi-a suscitat o întreagă serie de specu,a3ii.
/ătuşa Iortensia& care mă invitase ,a un ceai cu pişcoturi& în două ore
de conversa3ie n-a amintit-o nid măcar o dată pe mătuşa Eu,ia. Ştiu totu, şi
pun ceva ,a ca,e@& î, asiguram eu pe Eavier& iar e,& sastisit că nu i se mai
vor.ea despre nimic a,tceva& îmi răspunse6 în -ond& arzi de neră.dare să
iz.ucnească scanda,u, ăsta& ca să ai despre ce scrie7F în acea săptămână&
.ogată în evenimente& m-am văzut pe neaşteptate convertit în protagonist a,
unui incident de stradă şi într-un -e, de escortă a ,ui +edro 'amacho.
Veneam de ,a 1niversitatea San /arcos& după ce a0asem rezu,tate,e
unui e2amen de Drept procesua,& ros de remuşcări pentru că ,uasem o notă
mai mare decât prietenu, meu Ve,ando 9e, era ce, care învă3ase:& dnd& ,a
trecerea prin parcu, 1niversită3ii& rn-am întâ,nit întâmp,ător cu *enaro-tată,&
patriarhu, -a,angei de proprietari ai posturi,or de radio +anamericana şi
'entra,. Am mers împreună până ,a strada 8e,en& discutând. "ra un .ăr.at
care se îm.răca mereu în cu,ori închise şi întotdeaima so.ru& ,a care scri.u,
.o,ivian se re-erea câteodată numindu-, ,esne de presupus de ce %egroiu,@.
+rietenu, dumita,e& geniu,& ne tot dă dureri de cap& îmi zise. /-am
săturat până peste capM Dacă n-ar 4 aşa de productiv& de mu,t ,-aş 4 dat pe
uşă a-ară.
A,t protest de ,a am.asada argentinianăK ,-am între.at.
%u ştiu ce încurcături mai pregăteşte& mi se p,ânse *enaro-tată,. A
început să ia ,umea peste picior& să treacă personaje dintr-o piesă de teatru
radio-onic într-a,ta şi să ,e schim.e nume,e& ca să-i zăpăcească pe ascu,tători.
%evastă-rnea îmi atrăsese deja aten3ia& iar acurn suntem căuta3i ,a
te,e-on& au sosit chiar şi două scrisori6 preotu, din /endocita se numeşte ca şi
martoru, ,ui ,ehova& iar ăsta ca preotu,. "u sunt prea ocupat ca să ascu,t
teatru, radio-onic. Dumneata î, ascu,3i vreodatăK
'o.oram pe 'o,mena către +ia3a San /ârtan& printre ornni.uze,e care
p,ecau în provincie şi mici,e ca-ene,e a,e chinezi,or& când mi-am amintit că& în
urmă cu câteva zi,e& vor.ind de +edro 'amacho& mătuşa Eu,ia mă -ăcuse să
râd şi-mi con4rmase .ănuia,a că scriitoraşu, .o,ivian era un umorist care
disimu,a6 S-a întâmp,at ceva deose.it de straniu6 tânăra a născut un copi,aş&
care a murit ,a naştere şi a -ost îngropat după tipic. 'un-t î3i e2p,ici totuşi că
în episodu, din după-amiaza aceasta î, .otezau ,a catedra,ăK
#-am spus ,ui *enaro-tată, că nici eu nu aveam timp să ascu,t teatru,
radio-onic& că se prea poate ca toate aceste schim.ări şi încurcături să 4e o
tehnică origina,ă a ,ui +edro 'amacho de a-şi prezenta povestiri,e.
%u-, p,ătim ca să 4e origina,& d pentru a învese,i ,umea& mi-a spus
*enaro-tată,& care nu era în toate privin3e,e un patron progresist& d
dimpotrivă& tradi3iona,ist. 'u asemenea g,ume o să-şi piardă popu,aritatea&
iar cei ce ne -umizează materia,e de propagandă n-or să ne mai trimită nimic
demn de semna,at. Dumneata& care-i eşti prieten& spune-i să se ,ase de
modernisme& că a,t-e, poate să rămână -ără pâine.
#-arn sugerat să-i spună chiar e,& ca patron6 amenin3area ar avea mai
mu,tă greutate. însă *enaro-tată, dădu trist din cap& gest pe care î, moştenise
şi *enaro-4u,6 %u admite nici măcar să-i vor.esc. J s-a urcat cam tare
succesu, ,a cap= de dte ori caut să-i vor.esc& este ,ipsit de respect.
Se dusese să-i aducă ,a cunoştin3ă& dvi,izat& că se primeau te,e-oane şi
să-i arate scrisori,e de protest. (ără a catadicsi să-i răspundă măcar printr-un
cuvânt& +edro 'amacho a ,uat ce,e două scrisori& ,e-a -ăcut .ucă3e,e& -ără a ,e
mai deschide& şi ,e-a aruncat ,a coş. +e urmă s-a apucat să .ată ,a maşină& de
parcă n-ar mai 4 -ost nimeru de -a3ă& iar *enaro-tată,& dnd& în prag de
apop,e2ie& p,eca din acea pivni3ă osti,ă& ,-a auzit murmurând6 (iecare să-şi
vadă de trea.a ,ui.@
"u nu pot să mă mai e2pun ,a o asemenea .ădărănie& ar însemna să-,
dau a-ară& dar nid asta nu-i o so,u3ie rea,istă& conchise cu un gest de
p,ictisea,ă. Dumneata nu ai însă nimic de pierdut& n-o să te insu,te& doar eşti
şi dumneata un -e, de artist& nuK Dă-ne o mână de ajutor& -ă-o pentru
institu3ie& vor.eşte-iM
#-am promis că aşa o să -ac şi& într-adevăr& după emisiunea de ,a !adio
+anainericana de ,a ora JL& m-am dus din ne-eridre să-, invit pe +edro
'amacho ,a o ceaşcă de ,uiză cu mentă. ,eşeam din !adio 'entra,& dnd doi
v,ăjgani ne tăiară ca,ea. #-am recunoscut imediat6 erau doi -ra3i mustădoşi&
grataragiii de ,a 'armangeria Argenttna un restaurant situat pe aceeaşi
stradă& în -a3a co,egiu,ui maid,or din mănăstirea 8e,en& unde chiar ei& cu
şor3uri a,.e şi .onete de .ucătar& -rigeau pe căr.uni carne sângerândă şi
.urtă de vacă. î, încadrară pe scri.u, .o,ivian cu un aer amenin3ător& iar ce,
mai gras şi mai în vârstă dintre cei doi începu să-, ia ,a rost6 Deci suntem
nişte ucigaşi de copii& aşa-i& nenorodtu,eK 'e-ai crezut&@ haimana& că nu e
nimeni în 3ara asta care să te înve3e ce-i respectu,K
Cn timp ce vor.ea& se întărâta şi mai tare& se înroşea& iar gura îi mergea
tot mai repede. (rate,e mai tânăr încuviin3a& .a chiar şi-a .ăgat şi e, nasu,&
într-o pauză -ăcută de grăsanu, mai mare6 Şi chestia cu păduchiiK Va să zică&
de,icatese,e -emei,or din 8uenos Aires sunt gângănii,e pe care ,e iau din păru,
copii,or& pui de că3eaK 'rezi c-o să stau cu mâini,e încrucişate când îmi
.ă,ăcăreşti mamaK
Scri.u, .o,ivian nu dăduse înapoi nici un mi,imetru& îi ascu,ta cu o
e2presie doctora,ă& privind cu ochii săi .u,.uca3i când ,a unu,& când ,a
ce,ă,a,t. Deodată& -ăcând caracteristica ,ui p,ecăciune uşoară& de maestru de
ceremonii& şi pe un ton -oarte grav& ,e adresă cea mai ur.ană dintre între.ări6
Sunte3i cumva argentinieniK
*rataragiu, ce, gras& din a,e cărui mustă3i începuse deja să curgă
transpira3ia se a0a cu -a3a ,a numai douăzeci de centimetri de cea a ,ui +edro
'amacho& ,ucru pentru oare tre.uise să se ap,ece .ine& răcni cu patriotism6
Da& pui de ,e,e& argentinieni şi mândri de astaM
După această con4rmare rea,mente inuti,ă& căci era de ajuns să îi auzi
spunând doar două vor.e ca să-3i dai seama că sunt argentinieni& am
o.servat că scri.u, .o,ivian& ca şi cum i se rupsese ceva pe dinăuntru& pă,ise&
ochii ,ui scoteau săge3i de -oc& ,uase o în-ă3işare amenin3ătoare şi .iciuind
aeru, cu degetu, arătător& îi apostro-ă ast-e,6 8ănuiam euM "i .ine& merge3i
atunci şi cânta3i tangouriM
rdinu, nu era umoristic& d ,ugu.ru. 'e,e două nami,e rămaseră o c,ipă
-ără a mai şti ce să răspundă. "ra c,ar că scri.u, nu g,umea6 deşi scund şi
tota, ,ipsit de apărare& îi privea insistent& cu -erocitate şi dispre3.
'e-ai zisK între.ă în ce,e din urmă carmangiu, grăsan& încurcat şi -urios.
'eee& cumK
'u per-ecta ,ui pronun3ie& +edro 'amacho repetă şi îm.ogă3i ordinu,6 Să
cânta3i tangouri şi să vă spă,a3i în urechiM Şi după o -oarte scurtă pauză& cu
un ca,m care te în4ora& mai rosti& a-ectat şi imprudent& încă ceva& ce avea să
ne piardă6 Dacă vre3i să nu vă trag o săpunea,ăM
De data aceasta& eu am rămas mai u,uit decât grataragiii argentinieni.
"ra o ne.unie& dacă nu chiar o sinucidere& ca acest omu,e3& cu o statură de
copi, în c,asa a patra primară& să -ăgăduiască o che,-ănea,ă ,a două mataha,e
de o sută de <i,ograme 4ecare. însă -rate,e mai gras reac3ionase deja& î,
prinsese pe scri. de gu,er şi& în râsete,e mu,3imii care se strânsese în juru,
nostru& î, ridicase ca pe un -u,g& ur,ând6 /ieK B săpunea,ăK î3i arăt eu 3ie&
prăpăditu,e.
'ând ,-am văzut pe grataragiu, ce, mare pregătindu-se să î, vo,ati,izeze
pe +edro 'amacho cu o ,ovitură de dreaptaF& nu-mi rămase a,tceva de -ăcut
decât să intervin.
L-am apucat de .ra3& încercând totodată să-, e,i.erez din strânsoare pe
condeier& care& învine3it şi atâmând în aer& se z.ătea ca un păianjen= am
iz.utit să spun ceva în genu,6 Ascu,tă& nu 4 a.uziv& dă-i drumu,@& când& pe
neaşteptate& grataragiu, mai tânăr îmi dădu un pumn cu care m-a trântit ,a
pământ. De aici& în timp ce7 ame3it& mă ridicam anevoie în picioare şi mă
pregăteam să pun în practică 4,oso4a .unicu,ui meu& un .ăr.at din şcoa,a
veche& care mă învă3ase că niciodată cineva din Are[uipa& demn de acest
3inut& nu re-uză o invita3ie ,a ,uptă 9şi mai a,es o invita3ie atât de
contondentă& cum era directa primită în .ăr.ie:& am văzut cum grataragiu,
mai mare descărca asupra artistu,ui o adevărată p,oaie de pa,me 9mi,os&
pre-erase pa,me,e în ,ocu, pumni,or& dată 4ind osatura ,i,iput a adversaru,ui:.
După aceea& totschim.ând ghionturi şi pumni cu carmangiu, mai tânăr 9în
apărarea artei@& mă gândeam:7 n-am mai putut vedea mare ,ucru.
+ugi,atu, n-a durat cine ştie ce& dar când& în 4ne& cei de ,a !adio 'entra,
ne-au scos din mâini,e zdrahoni,or& eu mă a,esesem cu câteva cucuie& iar
condeieru, avea -a3a aşa de învine3ită şi tume4ată& încât *enaro-tată, a
tre.uit să î, ducă ,a medic. în ,oc să-mi mu,3umească& 4indcă îmi pusesem
pie,ea în joc apărându-i vedeta& *enaro-4u,& în după-amiaza ace,ei zi,e& m-a
certat pentru o ştire pe care +ascua,& pro4tând de con-uzie& o strecurase în
două .u,etine succesive şi care începea 9cu o anume e2agerare: ast-e,6
/em.ri ai unei .ande de argentinieni ,-au atacat astăzi& m mod crimina,& pe
directpru, redac3iei noastre& cunoscutu, ziarist@ etcetera.
Seara& când a apărut în mansarda mea de ,a !adio +anamericana&
Eavier a râs în hohote de aventura noastră pugi,istică şi m-a înso3it când m-
am dus ,a scri. să-, între. cum se sim3ea. îi puseseră peste ochiu, drept o
-aşă& ca ,a pira3i& şi doi p,asturi& unu, pe gât şi a,tu, su. nas.
'um se sim3eaK A -ăcut un gest de dispre3& -ără a da importan3ă
întâmp,ării& dar nici nu mi-a mu,3umit că& din so,idaritate cu e,& m-am
amestecat îi&i .ătaie. 1nicu, său comentariu ,-a încântat pe Eavier6 'ând ne-au
despăr3it cei de ,a !adio& grataragiii au -ost sa,va3i. Dacă ar mai 4 durat
câteva minute& ,umea m-ar 4 recunoscut şi vai de ei& îi ,inşa.
%e-am dus ,a 8ransa şi aco,o ne-a povestit că odată& în 8o,ivia& un
-ot.a,ist din această 3ară@& care îi ascu,ta emisiuni,e& a intrat în c,ădirea
!adiodi-uziunii înarmat cu un revo,ver& pe care& din întâmp,are& paznicii ,-au
detectat ,a timp.
Are.uie să ai grijă& î, preveni Eavier. Lima este p,ină acum de
argentinieni.
/ai devreme sau mai târziu& or să ne mănânce cu totu, viermii şi pe
noi& 4,oso-ă +edro 'amacho.
%e-a vor.it apoi despre transmigra3ia su0ete,or& pe care o socotea un
adevăr reve,at de Duinnezeu. %e-a -ăcut şi o con4den3ă6 dacă ar e2ista
posi.i,itatea op3iunii& într-o a,tă via3ă i-ar p,ăcea să 4e un anima, marin&
,ongeviv şi ,iniştit& ca .a,ene,e sau .roaşte,e 3estoase. +entru a-mi e2erdta ad
honores ro,u, de intermediar între e, şi cei doi *enaro& pe care mi-, asumasem
cu câteva ore înainte& am pro4tat de .una ,ui dispozi3ie şi i-am transmis
mesaju, ,ui *enaro-tată,6 se primiseră te,e-oane şi scrisori& de ,a unii oameni
care nu în3e,egeau anumite episoade din teatru, radio-onic. 8ătrânu, î, ruga
să nu mai comp,ice su.iecte,e& să ai.ă în vedere nive,u, mediu a,
ascu,tători,or& care este destu, de scăzut. Am încercat să-i îndu,cesc hapu,
arătându-mă de partea ,ui 9cum şi eram în rea,itate:6 această rugăminte era
a.surdă& .ineîn3e,es& ca să scrii după cum vrei tre.uie să 4i ,i.er& eu mă
,imitam doar să-i spun ceea ce mi se ceruse.
/-a ascu,tat atât de tăcut şi de ine2presiv& îndt.-n-a -ăcut să mă simt
stânjenit. 'ând am terminat& nu mi-a spus nici un cuvânt. Şi-a .ăut u,tima
înghi3itură de ,uiză& s-a ridicat& a mormăit că tre.uie să se întoarcă în ate,iem,
,ui şi a p,ecat -ără să-şi ia rămas .un. Se supărase oare 4indcă i-am zis de
ape,uri,e te,e-onice în -a3a unui străinK
Eavier credea că da şi m-a s-ătuit să-i cer scuze. /i-am promis să nu
mai -ac niciodată pe mij,ocitoru, ce,or doi *enaro.
Cn acea săptămână& petrecută -ără a o vedea pe mătuşa Eu,ia& am ieşit
din nou& câteva nop3i& cu prietenii din /ira0ores& pe care nu-i mai căutasem
de când cu amoru, meu c,andestin. "rau co,egi de ,iceu sau tovarăşi de joacă
din cartier& care studiau agineria& ca negru, Sa,as& sau medicina& cum -ăcea
roşcovanu, de /o,4no& ori începuseră să ,ucreze& asemeniWFa ,ui 'oco Lanas&
şi cu care& de mic copi,& împăr3isem c,ipe minunate6 miu3e,e şi parcu, Sa,azar&
înotu, ,a c,u.u, Aerrazas şi va,uri,e de pe p,aja din /ira0ores& petreceri,e de
sâm.ătă& iu.ite,e şi 4,me,e. Dar în timpu, acestor ieşiri mi-am dat seama că&
după atâtea ,uni trecute -ără a ne mai 4 întâ,nit& ceva din prietenia noastră se
pierduse. Acum nu mai aveam& ca înainte& atâtea ,ucruri în comun. în nop3i,e
ace,ei săptămâni& am -ăcut ace,eaşi isprăvi pe care ,e -ăceam de o.icei6 ne-
am dus în micu, şi .ătrânu, cimitir Surco& pentru a încerca prădând@ ,a ,umina
,unii& printre morminte,e mişcate de cutremure să ne smu,gem vreun craniu
găsit de unu, dintre noi= ne-am scă,dat goi în uriaşa piscină a sta3iunii
.a,neare Santa !osa din apropiere de Ancon& pe atunci încă în construc3ie& şi
am co,indat .orde,uri,e întunecoase de pe .u,evardu, *rau.
8ăie3ii erau aceiaşi& -ăceau ace,eaşi trăsnăi& vor.eau despre ace,eaşi
-ete& dar eu nu rnai puteam să ,e vor.esc ciespre ceea ce mă interesa6
,iteratura şi mătuşa Eu,ia. Dacă ,e-aş 4 spus că scriam povestiri şi că visam să
ajung scriitor& -ără îndoia,ă că& ,a -e, ca şi %ancG& s-ar 4 gândit că mă
scrântisem ,a cap. Şi dacă ,e-aş 4 povestit aşa cum ei îmi re,atau mie
cuceriri,e ,or că eu um.,am cu o -emeie divor3ată& care nu-mi era amantă& ci
numai iu.ită 9în în3e,esu, ce, mai 4resc cu care este -o,osit cuvântu, în
/ira0ores:& m-ar 4 ,uat7potrivit unei e2presii nostime şi ezoterice& în vogă pe
atunci& drept un nătărău de mare c,asă. %u-i dispre3uiam de,oc pentru că nu
citeau ,iteratură& nici nu mă consideram superior 4indcă -ăceam curte unei
-emei desăvârşite& dar este ,ucru sigur că în ace,e nop3i& în timp ce
scotoceam printre morminte,e din Surco& străjuite de euca,ip3i şi de mo,,es&
sau ne .ă,ăceam su. ste,e ,a Santa !osa ori .eam .ere şi discutam pre3u, cu
prostituate,e ,ui %anette& eu mă p,ictiseam şi mă gândeam mai mu,t ,a
Eocuri,e pericn,oase 9care nid în această săptămână nu -useseră pu.,icate m
"7 'omercio: şi ,a mătuşa Eu,ia& decât ,a ceea ce-mi spuneau ei.
'ând i-am povestit despre decep3ionanta mea reîntâ,nire cu prietenii
din cartier& Eavier mi-a răspuns& um0ându-şi pieptu,6 +ăi sunt încă nişte
puştani. Au şi cu mine suntem deja .ăr.a3i& Varguitas.
D## în centru, p,in de pra- a, oraşu,ui& cum treci de strada #ca& se a0ă o
casă veche& cu .a,coane şi ja,uze,e& ai cărei pere3i macu,a3i de vreme şi de
trecătorii nepăsători
9mâini sentimenta,e care conturează inimi şi săge3i şi gravează nume
de -emei& degete răuvoitoare care desenează se2e şi scriu cuvinte vu,gare:
mai ,asă încă să se vadă& ca şi când ai privi de departe& urme din ceea ce a
-ost zugrăvea,a ini3ia,ă& acea cu,oare care& în perioada co,onia,ă& împodo.ea
,ocuin3e,e aristocratice6 a,.astru, indigo. 'onstruc3ia -ostă reşedin3ă de
marchiziK este astăzi o c,ădire cârpită& care& şu.rezită de cutremure& de
vânturi,e domoa,e din Lima şi de .umi3e,e -recvente& rezistă ca prin minune.
Atacată de mo,ii de sus până jos& năpădită de guzgani şi chi3cani& a -ost de
mu,te ori împăr3ită şi su.împăr3ită& pentru a adăposti din ce în ce mai mu,3i
,ocatari6 nevoia -ăcuse din patio şi din încăperi adevăra3i stupi. B mu,3ime de
condi3ie modestă 9care poate pieri strivită: trăieşte între pere3i despăr3itori
-ragi,i şi su. tavane nesigure. Aici& ,a etaju, a, doi,ea& într-o jumătate de
duzină de odăi p,ine de vechituri şi .oar-e& ,ipsite poate de atrac3ie& dar
ireproşa.i,e din punct de vedere mora,& -unc3ionează +ensiunea 'o,onia,ă.
Stăpânii şi administratorii ei sunt cei trei 8ergua& o -ami,ie venită ,a
Lima în urmă cu treizeci de ani& din AGacucho& oraş de piatră şi .ogat în
.iserid& din zona de munte. La Lima& o& zei ai vie3ii& -ami,ia a tot decăzut
economic& socia, şi chiar 4zic şi psihic& şi desigur că cei trei îşi vor da su0etu,
aici& în 'etatea !egiior& şi vor transmigra în vreun peşte ori pasăre sau
insectă.
Acum& ,a +ensiunea 'o,onia,ă s-a insta,at o tristă decaden3ă& iar c,ien3ii
sunt oameni umi,i şi inso,va.i,i& în ce, inai .un caz preo3i modeşti de
provincie& veni3i în capita,ă ,a instan3e,e arhiepiscopa,e& şi în ce, mai rău&
3ărănci cu o.rajii pa,izi şi cu ochi de vigonie& care îşi 3in .anii în .atiste
tranda4rii şi-şi spun rugăciunea în ,im.a i4iechua. +ensiunea& .ineîn3e,es& nu
are s,ujnice& şi ast-e, toate tre.uri,e -ăcutu, paturi,or& cură3enia7
cumpărături,e& gătitu, cad pe umerii coanei /argarita 8ergua şi ai 4icei sa,e&
o -ecioară de patruzeci de anişori care răspunde ,a îm.ătătoru, nun-ie de
!osa. 'oana /argarita 8ergua este 9după curn pare a indica nuine,e său: o
-emeie -oarte su.3ire& cât se poate de pipernicită& cu mai mu,te z.ârcituri
decât sta4da şi care miroase a pisică
9curios& pentru că în pensiime nu sunt pisici:. /unceşte neo.osită& din
zorii zi,ei şi până se înnoptează& iar mişcări,e sa,e prin casă& ca şi prin via3ă&
sunt spectacu,oase 4indcă& având un picior cu douăzeci de centimetri mai
scurt decât ce,ă,a,t& -o,oseşte un panto- tip piciorong& cu o p,at-ormă de ,einn
asemănătoare ,ădi3ei unui ,ustragiu& panto- pe care i ,-a -ăcut& cu mai mu,3i
ani în urmă& un priceput meşter din AGacucho şi care& când este târât pe
duşumea& produce zgomot. Strângătoare a -ost întotdeauna& dar această
virtute a degenerat cu timpu, în manie= nu încape nici o îndoia,ă că acum i se
potriveşte de minune usturătoru, adjectiv ca,i4cativ de ca,ică. De pi,dă& nu
îngăduie nici unui chiriaş să -acă .aie decâtân prima vineri a 4ecărei ,uni şi a
statornicit o.iceiu, argentinian atât de răspândit în 3ara -ra3i,or noştri de a nu
trage apa ,a c,oset decât o dată pe zi 9chiar ea o -ace& înainte de cu,care:&
-apt căruia +ensiunea 'o,onia,ă îi datoreşte sută ,a sută duhoarea constantă&
densă şi pă-rrunzătoare& care& mai a,es ,a început& produce grea3ă ,ocatari,or
9ea& cu imagina3ia ei de -emeie care tic,uieşte răspuns ,a orice ,ucru& sus3ine
că mirosu, puturos îi -ace să doarmă mai .ine:.
Domnişoara !osa are 9sau mai .ine zis avea& deoarece de ,a marea
tragedie nocturnă şi până astăzi s-a mai schim.at: su0et şi degeteFde artistă.
#ncă de mică7 în AGacucho& pe dnd -ami,ia era ,a apogeu, său 9stăpânea trei
case de piatră& ceva pământ şi oi:& a început să înve3e să cânte ,a pian şi a
învă3at aşa de .ine& încât a ajuns să dea un recita, în teatru, oraşu,ui& ,a care
au asistat primaru, şi pre-ectu,6 când părin3ii ei au auzit ap,auze,e& au început
să p,ângă de emo3ie. Stimu,a3i de succesu, acestei serate& m timpu, căreia
câteva prin3ese indigene au tropăit& sotii 8ergua au hotărât să vândă tot ce
aveau şi să se mute ,a Lima& pentru ca odras,a ,or să poată deveni
concertistă.
Cn acest scop& au cumpărat acea hardughie 9pe care apoi au vândut-o
sau au închiriat-o .ucată cu .ucată:& au cumpărat un pian şi au înscris-o pe
înzestrata copi,ă ,a 'onservatoru, %a3iona,. /are,e oraş ,asciv a risipit însă
iute i,uzii,e provincia,e. %u peste rnu,tă vreme& so3ii 8ergua au descoperit
ceva ce niciodată n-ar 4 .ănuit6 că Lima era ca o grotă cu un mi,ion de
păcătoşi şi că to3i& -ără măcar o amărâtă de e2cep3ie& 3ineau mor3iş să o
vio,eze pe inspirata aGacuchană. B dez.răcau priviri o.raznice pe care numai
teama ,e descuraja şi îndepărta. 'e, putin aşa povestea diminea3a& după-
amiaza şi seara ado,escenta cu cozi dichisite6 pro-esoru, de so,-egiu se
năpustise asupra ei& gâ4ind şi căutând să consume păcatu, pe o sa,tea de
partituri= portaru, de ,a 'onservator o e2aminase o.scen& n-ai vrea să 4i târ-a
meaK@= doi co,egi o invitaseră ,a e'& ca să-i arate cum -ac ei pipi= po,i3istu,
din co,3& pe care î, între.ase o adresă& ,uând-o drept a,tceva& a vrut să o
mu,gă& iar în auto.uz& şo-eru,& în timp ce încasa pre3u, că,ătoriei& a pişcat-o
de s-ârcuri. (erm hotărâ3i să apere integritatea himenu,ui 9pe care tânăra
pianistă tre.uia să-, sacri4ce numai viitoru,ui ei stăpân şi so3& potrivit codu,ui
de precepte mora,e in0e2i.i,e ca marmura a,e ce,or de ,a mimte:& părin3ii au
retras-o de ,a 'onservator& au angajat o domnişoara care să-i dea ,ec3ii
acasă& au îm.răcat-o pe !osa ca pe o că,ugărită şi i-au interzis să mai iasă pe
stradă a,t-e, decât înso3ită de ei. Au trecut de atunci douăzeci şi cinci de ani
şi himenu,& într-adevăr& a rămas intact şi ,a ,ocu, ,ui& dar ,a ora actua,ă chestia
nu mai are prea mare pre3& 4indcă& în a-ară de această ispită de a,t-e,
deose.it de dispre3uită de tinerii moderni& e2-pianista 9de când s-a întâmp,at
tragedia& s-a renun3at ,a ,ec3ii& iar pianu, a -ost vândut pentru a p,ăti
spita,izarea şi doctorii: duce ,ipsă de a,te,e pe care să ,e o-ere. A amor3it& s-a
împu3inat& s-a răsucit şi pare înecată în tunici,e antia-rodisiace pe care
o.işnuieşte să ,e poarte şi acoperită de ace,e g,ugi care îi ascund păru, şi
-runtea mai degra.ă un .a,ot um.,ător decât o -emeie. +ersistă încă în ideea
că .ăr.a3ii o pipăie& o .agă în sperie3i cu propuneri ruşinoase şi vor să o
vio,eze& dar acum până şi părin3ii ei se întrea.ă dacă aceste himere au -ost
vreodată adevăr.
(igura rea,mente mişcătoare şi tute,ară a +ensiunii 'o,onia,e este însă
don Se.astiăn 8ergua& un .ătrân cu -runtea ,ată& nasu, acvi,in& privirea
pătrunzătoare& drept şi .im ,a su0et. 8ăr.at de modă veche& dacă vre3i& a
păstrat de ,a strămoşii săi îndepărta3i acei conchistadori spanio,i& -ra3ii
8ergua& origiriari de prin 3inutu, muntos 'uenca& sosi3i în +eru împreună cu
+izarro nu atât acea înc,ina3ie spre e2ces care i-a îndemnat 9pe 4ecare dintre
ei: să sugrume mârşav sute de incaşi şi să însămân3eze cam tot atâtea
vesta,e din 'uzco& ci mai curând spiritu, sincer cato,ic şi origina,a convingere
că no.i,ii de vi3ă veche pot trăi din rente,e ,or şi din ja-& dar nu din sudoarea
-run3ii. încă de mic copi, se o.işnuise să meargă zi,nic ,a .iserică şi să se
împărtăşească în 4ecare vineri& în cinstea +reacuratei& ,a care se închina şi
su. a cărei protec3ie se pusese= se .iciuise sau purtase pe pie,e un .râu din
păr de ca, ce, pu3in trei zi,e pe ,ună. !epu,sia sa -a3ă de muncă& o chestie
tipic argentiniană şi josnică& -usese întotdeauna aşa de mare& încât re-uzase
să încaseze până şi sume,e ce i se cuveneau pentru imo.i,e,e închiriate şi
care îi permiteau să trăiască= o dată înrădăcinat ,a Lirna& nu s-a ostenit
niciodată să meargă ,a .ancă după do.ânzi,e ,a .onuri,e 4duciare în care îşi
inveshse .anii.
Aceste îndatoriri& tre.uri practice care sunt ,a îndemâna -emei,or&
trecuseră din-rotdeauna în sarcina vrednicei /argarita şi& de când copi,a a
crescut& a e2-pianistei.
+ână ,a tragedia care a acce,erat nemi,os decăderea -ami,iei 8ergua&
.,estemată să i se stingă şi nume,e& via3a în capita,ă a ,ui don Se.astiăn
-usese aceea a unui scrupu,os genti,om creştin. .işnuia să se scoa,e târziu&
nu din ,ene& ci pentru a nu ,ua micu, dejnn cu ,ocatarii pensiunii nu-i
dispre3uia pe cei umi,i& însă credea în necesitatea de a păstra distan3e,e
socia,e şi7 mai a,es& rasia,e& gusta câte ceva şi se ducea să ascu,te ,iturghia.
Spirit curios şi deschis către istorie& -recventa inereu a,te .iserid San Agustân&
San +edro& San (rancisco& Santo Domingo& încât& în timp ce-şi -ăcea datoria
-a3ă de Domnu,& îşi împăca şi sensi.i,itatea& contemp,ând capodopere,e
credin3ei co,onia,e= de a,t-e,& aceste reminiscen3e în piatră a,e trecutu,ui îi
purtau spiritu, către vremuri,e cu mu,t mai -rumoase decât prezentu, cenuşiu
a,e conchistei şi a,e co,oniei7 în care i-ar 4 p,ăcut să trăiască şi să 4e un
temerar căpitan ori un pios nimicitor de ido,atri. !igid şi prudent& în costumu,
său negru& curat& în cămaşa cu gu,er şi manşete -a,se& pe care ,ucea
scro.ea,a& şi în panto4i săi de ,ac& după moda de ,a s-ârşitu, veacu,ui& don
Se.astiăn se întorcea cuprins de -antezii paseiste pe străzi,e e2trem de
ag,omerate din centru& ,a +ensiunea 'o,onia,ă. Acasă& to,ănindu-se 9potrivit
spiritu,ui sau răs-ă3at: într-un .a,ansoar p,asat spre .a,conu, cu ja,uze,e& îşi
petrecea restu, dimine3ii citind cu morrnăituri ziare,e& inc,usiv ru.rid,e de
anun3uri& ca să a0e ce se mai întâmp,ă prin ,ume. 'redincios o.ârşiei sa,e&
după prânz pe care7 neavând încotro& tre.uia să-, împartă cu pensionarii&
trata3i însă cu considera3ie îşi -ăcea siesta& după tipicu, spanio,. +e urmă îşi
punea din nou costumu, de cu,oare închisă& cămaşa scro.ită& pă,ăria cenuşie
şi o apuca tacticos spre c,u.u, Aam.o-AGacucho& sta.i,iment care îşi avea
sediu, în câteva mansarde de pe strada 'ai,,oma şi care reunea pe mu,3i
dintre cunoscu3ii din încântătoru, său 3inut andin. Eucând domino& cazino sau
om.ru7 pă,ăvrăgind despre po,itică şi& uneori era doar omeneşte& despre
su.iecte nepotrivite pentru urechi,e domnişoare,o.r& vedea cum scăpăta
soare,e şi se revărsa întunericu,. Atunci se înapoia ,a +ensiunea 'o,onia,ă& îşi
mânca singure, supa şi ghiveciu, în odaia ,ui& ascu,ta cine ştie ce program ,a
radio şi adormea împăcat cu pr)pria-i conştiin3ă şi cu Dumnezeu.
Aşa era însă înainte. Astăzi& don Se.astiăn nu mai pune de,oc picioru, în
stradă& nu-şi mai schim.ă veşminte,e care acum sunt7 zi şi noapte& o pijama
cărămizie& im ha,at a,.astru& nişte ciorapi de ,ână şi o pereche de papuci de
a,paca& şi& de ,a nenorocire& n-a mai rostit un cuvin3e, măcar. %u mai merge ,a
.iserică& nici nu mai citeşte ziare,e. 'ând se simte ceva mai .ine& pensionarii
vârstnici 9descoperind că to3i .ăr.a3ii din ,ume sunt nişte satiri& stăpânii
+ensiunii 'o,onia,e n-au rnai acceptat decât c,iente,ă -eminină şi .ăr.a3i
decrepi3i& cu apetitu, se2ua, evident s,eit de .o,i sau vârstă: î, văd um.,ând
ca o nă,ucă prin încăperi,e .ătrâneşti şi întunecoase& cu privirea pierdută&
ne.ăr.ierit şi cu păru, răvăşit& p,in de mătrea3ă& sau î, văd întins& ceasuri
întregi& în .a,ansoar& ,egănându-se uşure,& mut şi rătăcit. %u mai ia rnicu,
dejun şi nici prânzu, cu oaspe3ii& 4indcă sim3u, ridico,u,ui nu-i părăseşte pe
aristocra3i nici ,a ospiciu don Se.astiăn nu mai poate să-şi ducă ,ingura ,a
gură& iar de mâncat îi dau so3ia şi -ata ,ui. 'ând îi este rău& pensionarii nu-,
mai văd6 .ătrânu, no.i, stă ,a pat& în carnera ,ui închisă cu cheia. în schim. î,
aud= îi aud 3ipete,e şi vaiete,e& tânguiri,e sau răcnete,e care zguduie
geamuri,e. %ou-veni3ii ,a +ensiunea 'o,onia,ă se miră& în timpu, acestor crize&
că& în vreme ce urmaşu, conchistadori,or ur,ă& coana /argarita şi domnişoara
!osa continuă să măture& să deretice prin casă& să .ucătărească sau să
servească masa şi să discute& ca şi când nu s-ar întâmp,a nimic. "i ,e cred
,ipsite de dragoste& cu inima de piatră& indi-erente ,a su-erin3e,e so3u,ui şi
tată,ui ,or.
'e,or inoportuni& care& arătând spre uşa încuiată& îşi iau inirna în din3i şi
întrea.ă6 don Se.astiăn se sim.te răuK@& coana /argarita ,e răspunde -ără
che-6 %-are nimic& şio 4 ammtit de vreun ,ucru care-, înspăimântă& o să-i
treacă.@ Şi într-adevăr& după două sau trei zi,e7 criza ia s-ârşit& iar don
Se.astiăn reapare pe coridoare,e şi prin camere,e pensiunii 8aGer& printre
pânze,e de păianjen& pa,id şi s,a. şi cu o în-ă3işare de groază.
Dar despre ce nenorocire este vor.aK 1nde& când şi cum s-a întâmp,atK
Aotu, a început cu douăzeci de ani în urmă& o dată cu sosirea ,a
+ensiunea 'o,onia,ă a unui tânăr cu ochii trişti şi îm.răcat ca un că,ugăr. "ra
comis-voiajor& originar din Are[uipa& su-erea de constipa3ie cronică& avea
prenume de pro-et şi nume de peşte "ze[uie, De,4n şi& în ciuda tinere3ii sa,e&
a -ost primit ,a pensiune& deoarece 4zionomia ,ui 9era e2trem de s,a.& cu oase
4ne şi de o pa,oare pronun3ată: şi vădita-i re,igiozitate 9în a-ară de cravată&
-u,ar şi .ră3ară& toate de cu,oare vio,etă& ascundea în .agaju, ,ui şi o 8i.,ie&
iar printre cute,e de ,a haină se ivea un scapu,ar: păreau o garan3ie contra
oricărei tentative de prihănire a pu.erei.
Şi într-adevăr& ,a început& tinăru, "ze[uie, De,4n a adus numai
mu,3umire -ami,iei 8ergua. "ra inapetent şi .ine crescut& îşi p,ătea pensiunea
cu regu,aritate şi avea o.iceiuri p,ăcute6 apărea din când în când cu vio,ete
pentru coana /argarita& câte o garoa-ă pentru .utoniera ,ui don Se.astiăn&
dăruia partituri şi chiar un metronom !osei& ,a aniversarea ei. Aimiditatea ,ui
care nu-i îngăduia să se adreseze cuiva decât dacă i se spunea ceva mai
înainte şi& în asemenea cazuri& vor.ea întotdeauna încet şi cu ochii în jos&
nidodată cu privirea a3intită asupra con,ocutoru,ui& comportamentu, corect şi
modu, ,ui de a se e2prima au p,ăcut mu,t so3i,or 8ergua& care s-au ataşat
repede de oaspete şi& poate& în adâncu, inimii ,or -ami,ia se trezise ,a via3a
datorită 4,oso4ei ce,ui mai mic rău din ,ume& au început să nutrească
speran3a de a şi-, -ace& cu vremea& ginere.
Don Se.astiăn& mai a,es e,& î, pre3uia mu,t6 îndrăgea oare& în p,ăpându,
comis-voiajor& pe ace, 4u pe care sârguincioasa soa3ă şchioapă nu ştiuse să i-,
dăruiascăK
Cntr-o după-amiază de decem.rie ,-a ,uat ,a p,im.are până ,a schitu,
Santa !osa din Lima& unde ,-a văzut aruncând în 4ntână o monedă aurie şi
cerând o -avoare secretă& iar într-o duminică de vară toridă i-a o-erit o
înghe3ată de citrice su. co,onade,e din +ia3a San /ârtan. /e,anco,ic şi tăcut&
.ăiatu, părea o persoană distinsă. Su-erea de vreo misterioasă .oa,ă
su0etească sau trupească& ce î, devora& sau de vreo neostoită rană din
dragosteK "ze[uie, De,4n era tăcut ca un mormânt& iar uneori& când& cu toate
măsuri,e de prevedere cuvenite& so3ii 8ergua î, conso,au şi î, între.au de ce&
4ind aşa de tânăr& stătea mereu singur& de ce nu se ducea niciodată ,a 4,m
sau ,a petreceri& de ce nu râdea şi de ce suspina atâta& cu privirea pierdută în
go,& e, se mărginea să roşească şi să .âiguie o scuză& -ugea ,a .aie& unde se
încuia şi petrecea câteodată ore întregi& motivând că este constipat. +,eca şi
venea din că,ătorii,e ,ui de ,ucru ca un adevărat s4n2 -ami,ia n-a putut
niciodată să a0e măcar în ce ramură anume ,ucra& ce vindea& iar aici& ,a Lima&
când nu muncea& sta închis în camera ,ui. 'itea 8i.,ia ori era cu-undat în
medita3iiK
'u gânduri ascunse şi îhduioşa3i& coana /argarita şi don Se.astiăn î,
îndemnau să asiste ,a e2erci3ii,e de pian a,e !oşitei& ca să se mai învioreze&
iar e, se supunea6 ascu,ta într-un co,3 a, sa,onu,ui& nemişcat şi atent& şi& ,a
s-ârşit& ap,auda cu e,egan3ă. L-a înso3it de mai mu,te ori pe don Se.astiăn ,a
.iserică& ,a s,uj.e,e de diminea3ă= în săptămâna mare din ace, an a -ăcut turu,
.iserici,or împreună cu cei trei 8ergua. +e atunci& părea deja un rnem.ru a,
-ami,iei.
Ast-e, se e2p,ică de ce s-au a,armat aşa de tare în ziua în care "ze[uie,&
de-a.ia întors dintr-o că,ătorie prin nordu, 3ării& a iz.ucnit din senin în p,âns&
în mij,ocu, prânzu,ui& -ăcându-i pe cei,a,3i pensionari să tresară nep,ăcut
surprinşi un judecător de pace din departamentu, Ancash& un paroh din
'ajatam.o şi două -ete din Iuănuco& care învă3au ,a o şcoa,ă de in4nniere& şi
a răstumat pe masă prăpădita por3ie de ,inte& care tocmai i se servise. 'ei
trei ,-au înso3it în cămăru3a ,ui& don Se.astiăn i-a împrumutat .atista& coana
/argarita i-a -ăcut o in-uzie de ,uiză cu mentă& iar !osa i-a înve,it picioare,e
cu un p,ed. "ze[uie, De,4n s-a ,iniştit după câteva minute& şi-a cerut scuze
pentru s,ă.iciunea ,ui@& i-a ,ămurit că în u,tima vreme devenise -oarte nervos&
că& nu ştia din ce pricină& dar i se întâmp,ă destu, de des& î, apucă p,ânsu, ,a
orice oră şi în orice ,oc. !uştnat& aproape -ără grai& ,e-a destăinuit că noaptea
avea crize de teroare6 rămânea treaz şi deprimat până diminea3ă& transpirând
rece& gândindu-se ,a sta4i şi compătimindu-se pentru propria-i singurătate.
/ărturisirea ,ui a -ăcut-o pe !osa să sm.iorcăie& iar pe şchioapă să se închine.
Don Se.astiăn s-a o-erit să doarmă ,a e, în cameră& ca să-i inspire încredere şi
să-, ,iniştească pe june,e speriat. Drept mu,3umire& acesta i-a sărutat mâini,e.
Au tras un pat în odăi3ă& aranjat ,a repezea,ă de coana /argarita şi de
-ata ei. Don Se.astiăn era pe atunci un .ăr.at în 0oarea vârstei& în jur de
cincizeci de ani& şi avea o.<eiu, să -acă& înainte de a se .ăga în pat& cincizeci
de e2erci3ii pentru muşchii a.domina,i 9,e -ăcea înainte de cu,care şi nu când
se scu,a& ca să se deose.ească şi în acest -e, de g,oată:& dar în acea seară s-a
a.3inut& ca să nu-, tu,.ure pe "ze[uie,. Agitatu, ,ocatar se cu,case devreme&
după ce mâncase ,a cină o supă de măruntaie& -ăcută cu drag& şi după ce î,
încredin3ase pe don Se.astiăn că prezen3a ,ui î, ca,mase deja şi că era sigur
că avea să doarmă .uştean.
Amănunte,e ace,ei nop3i nu se vor şterge nidodată din memoria
genti,omu,ui aGacuchan6 î, vor chinui& în somn sau în stare de veghe& până ,a
s-ârşitu, zi,e,or sa,e şi& cine ştie& poate vor continua să-, urmărească şi în
viitoarea ,ui via3ă. Stinsese ,umina devreme& auzise respira3ia domoa,ă a
sensi.i,u,ui comis-voiajor din patu, vecin şi se gândise satis-ăcut6 A adormit@M
Sim3ea însă că şi pe e, î, do.ora somnu,& auzise c,opote,e de ,a catedra,ă şi
h.hotitu, îndepărtat a, unui .e3iv. Apoi a adonnit şi a visat cu p,ăcere ce, mai
încântător şi recon-ortant vis6 într-un caste, cu tumuri,e ascu3ite& p,in de
steme& pergamente& 0ori hera,dice şi ar.ori genea,ogici care mergeau de ,a
strămoşii ,ui până ,a Adam& senioru, de AGacucho
9chiar e, eraM: primea un .ogat tri.ut& entuziasmu, 4er.inte şi
supunerea unei mu,3imi de indieni păduchioşi& care îi ump,eau sipete,e şi& în
ace,aşi timp& îi satis-ăceau vanitatea.
Deodată trecuseră cincisprezece minute sau trei oreK& î, trezi ceva care
putea 4 un zgomot& un presentiment ori poticnea,a unei sta4i. #z.uti să
întrezărească& în întunericu, discret atenuat de o dâră de ,umină ce venea
prin perdeaua dinspre stradă& o si,uetă ce se ridică din patu, de a,ă-ruri şi
p,utea uşor spre uşă. Ame3it încă de vis& socoti că tânăru, constipat se duce
ia c,oset să se screamă sau că i se -ăcuse iarăşi rău. 'u g,asu, stins& ,-a
între.at6 "ze[uie,& te sim3i .ineK@ în ,oc de răspuns& a auzit c,ar zăvoru, de ,a
uşă 9care era ruginită şi scâr3âia:.
%-a în3e,es& s-a ridicat uşor din pat şi& pu3in cam speriat& ,-a între.at din
nou6 Qi s-a întâmp,at ceva& "ze[uie,& pot să te ajutK@ A sim3it atunci că tânăru,
oameni-pisică deose.it de agi,i& care î3i dau senza3ia u.icuită3ii se înapoiase
şi acum era aco,o& ,ângă pat& în picioare& astupând mica rază de ,umină care
se strecura prin -ereastră. Dar spune-mi& "ze[uie,& ce ai@& a murmurat e,&
.âj.âind după întrerupătoru, de ,a veioză. în ace, moment a prirnit prima
,ovitură de cu3it& cea mai pro-undă şi îngrijorătoare& care s-a cu-undat în
p,e2u, ,ui .rahia, de parcă ar 4 intrat într-o .ucată de unt şi i-a trepanat o
c,avicu,ă.
Don Se.astiăn era sigur că a răcrdt& că a strigat după ajutor. în tirnp ce
încerca să se apere şi să se descurce din cearşa-uri,e care i se în-ăşuraseră în
juru, picioare,or& se mira că nici nevasta& nici -ata& nici cei,a,3i pensionari n-au
dat -uga să-, scape. însă& în rea,itate& nimeni nu auzise niinic. /ai drziu& când
po,i3ia şi judecătoru, reconstituiau măce,u,& to3i se minunau cum de nu a
putut să-, dezanneze pe crimina,& e, 4ind ro.ust& iar "ze[uie, un s-rijit. "i nu
aveau de unde să şhe că& în întunericu, însângerat& propagandistu, medica,
era parcă posedat de o -or3ă suprana-rura,ă6 don Se.astiăn de-a.ia prididea
să scoată ur,ete imaginare şi să încerce să ghicească direc3ia următoarei
,ovituri& pentru a o para cu mâini,e.
A încasat drca paisprezece sau cindsprezece ,ovituri de cu3it 9medicii
opinau că rana deschisă în -esa stângă însemna coinciden3ă u,uitoare care î,
îm.ătrâneşte pe om într-o noapte şi î, -ace să creadă în umnezeu că primise
două ,ovituri în ace,aşi ,oc:& repartizate în mod echita.i, de-a ,ungu, şi de-a
,atu, trupu,ui său& cu e2cep3ia -e3ei& unde minune a S4ntei (ecioare& cum
credea coana /argarita& sau a Santei !osa& după cum spunea tiza saK nu
avea nici măcar o zgârietură. 'u3itu,& s-a dovedit rnai apoi& era a, -ami,iei
8ergua şi dispăruse misterios din .ucătărie cu o săptămână înainte. Avea
,ama de cincisprezece centimetri& iar tăişu, -oarte ascu3it şi ,ăsase trupu,
.ăr.atu,ui din AGacucho mai cicatrizat şi mai ciuruit decât ce, a, unui
spadasin.
'ărei împrejurări se datoreşte -aptu, că don Se.astiăn n-a murit totuşiK
întâmp,ării& mizericordiei divine şi 9mai a,es: unei tragedii aproape şi mai n-
iari. %imeni nu-, auzise& don Se.astiăn& cu paisprezece cincisprezeceK
,ovituri de cu3it în trup& tocmai îşi pierduse cunoştin3a şi& în întuneric& îşi
e,imina -eca,e,e& iar agresoru, putea să ajungă în stradă şi să dispară pentru
totdeauna. Dar& ca şi pe a,te ce,e.rită3i a,e istoriei& ,-a pierdut un capriciu
e2travagant. B dată s-ârşita rezisten3a victirnei sa,e& "ze[uie, De,4n a aruncat
cu3itu, şi& în ,oc să se îm.race& e, s-a dez.răcat. *o, puşcă& a deschis uşa& a
traversat coridoru,& s-a în-ă3işat în camera coanei /argarita 8ergua şi& -ără
a,te egp,ica3ii& s-a năpustit asupra patu,ui cu inten3ia c,ară a împreunării
adu,tere. De ce tocmai eaK De ce a încercat să vio,eze o -emeie& de o.ârşie
no.i,ă& e adevărat& dar ajunsă ,a vârsta de cincizeci de ani& care are picioare,e
scurte& e scundă& amor-ă şi& în 4ne& după ,egi,e oricărei estetici cunoscute& e
de o urâ3enie -ără ,eac şi de nimic a,tceva atenuatăK De ce n-a încercat mai
curând să cu,eagă -ructu, interzis a, pianistei ado,escente& care7 în a-ară de
-aptu, că era virgină& avea răsu0area puternică& era păroasă şi cu pie,ea de
a,a.astruK De ce n-a încercat să vio,eze seraiu, tăcut a, in4rmiere,or din
Iuănuco& care erau ,a vârsta de douăzeci de ani şi& pro.a.i,& p,ăcute şi
apetisanteK Acestea au -ost umi,itoare,e considerente care au determinat
instan3a judecătorească să accepte teza apărării& potrivit căreia "ze[uie,
De,4n era tu,.urat& şi să-, trimită ,a spita,u, Larco Ierrera& în ,oc să-, .age ,a
puşcărie.
'ând a primit vizita neaşteptată şi ga,antă a tânăru,ui& coana /argarita
8ergua a în3e,es că s-a întâmp,at ceva -oarte grav. "ra o -emeie cu capu, pe
umeri şi nu-şi -ăcea i,uzii despre nurii ei6 ,a mine nu vine nimeni să mă
vio,eze& nici măcar în vis& şi mi-am dat seama imediat că intrusu, dez.răcat e
dement sau crimina,@& a dec,arat ea.
S-a apărat& prin urmare& ca o ,eoaică întărâtată în rnărturia ei& a jurat
pe S-ânta (ecioară că avântatu, june n-a reuşit să-i -ure nici un sărut şi& pe
,ângă -aptu, că a împiedicat u,tragierea onoarei sa,e& a sa,vat şi via3a
.ăr.atu,ui. în timp ce î, 3inea ,a distan3ă pe degenerat& cu zgârieturi&
muşcături& ,ovituri de coate şi de genunchi& tipa cât putea 9ea ur,a cu
adevărat:& deşteptându-şi -ata şi pe cei,a,3i ,ocatari. !osa& judecătoru, din
Ancash& parohu, din 'ajatam.o şi ce,e două in4rmiere ,-au imo.i,izat pe Z
e2hi.i3ionist& ,-au ,egat -ede,eş şi au pomit-o cu to3ii în căutarea ,ui don
Se.astiăn6 mai trăia oareK
Le-a ,uat o oră până au iz.utit să -acă rost de o am.u,an3ă care să-,
ducă ,a Spita,u, Arhiepiscop LoaGza şi aproape trei ceasuri până a venit po,i3ia
să-, scape pe Lucho A.ri, /arro[uin de unghii,e tinerei pianiste& care& -urioasă
din pricina răni,or provocate tată,ui eiK datorită o-ensei aduse mamei sa,eK
sau poate& ca orice -ăptură omenească& cu pu,pe,e aprinse şi cu ascunse
unghere veninoase& pentru 4gura pe care i-o -ăcuse eiK& se ostenea să-i
scoată ochii şi să-i soar.ă sânge,e. Aânăru, propagandist medica,& ,a po,i3ie&
recăpătându-şi tradi3iona,a ,ui suavitate în gesturi şi voce& înroşindu-se când
vor.ea& ca un timid -ără prihană& a negat cu -ermitate eviden3a.
(ami,ia 8ergua şi pensionarii î, de-ăimau& iar e, sus3inea că niciodată nu
atacase pe nimeni& niciodată nu încercase să constrângă vreo -emeie şi cu
atât mai mu,t o schi,oadă ca /argarita 8ergua& care& prin .unătatea ei şi
considera3ia pe care i-o arătase& era .ineîn3e,es= după so3ia ,ui& acea -ată cu
ochi de ita,iancă& cu coate şi genunchi armonioşi şi care venea din 3ara
cântu,ui şi a dragostei persoana pe care o respecta şi iu.ea ce, mai mu,t pe
,umea asta. Seninătatea& po,ite3ea şi .,ânde3ea sa& e2ce,ente,e re-erin3e date
despre e, de şe4i şi co,egii de ,a La.oratoare,e 8aGer& dosaru, imacu,at de ,a
po,i3ie i-au -ăcut pe apărătorii ordinii să şovăie. "ra oare posi.i, magie de
nepătruns a înşe,ătoare,or aparen3eM ca totu, să 4e o conjura3ie a nevestei şi
4icei victimei şi a pensionari,or împotriva acestui .ăr.at su.3ireK 'ea de a
patra putere în stat a e2aminat această ipoteză şi a sus3inut-o.
+entru a îngreuna ,ucruri,e şi a men3ine suspansu, în oraş& 3inta
de,ictu,ui& don Se.astiăn 8ergua& nu era capa.i, să îndepărteze îndoie,i,e&
căci se z.ătea între via3ă şi moarte în cunoscutu, spita, de pe .u,evardu,
A,-onso 1garte. J se -ăceau su.stan3ia,e trans-uzii de sânge& care au adus pe
mu,3i dintre cei originari din provincia ,ui& mem.ri ai c,u.u,ui Aam.o-
AGacucho& în pragu, tu.ercu,ozei6 in-orma3i despre tragedie& ei veniseră
imediat să se o-ere ca donatori. Aceste che,tuie,i& p,us seruri,e& cusături,e&
dezin-ec3ii,e& pansamente,e& m4rmiere,e care se tot schim.au ,a căpătâiu,
.o,navu,ui& doctorii care i-au sudat oase,e& i-au readus organe,e în stare de
-unc3ionare şi i-au ca,mat nervii au mishiit în câteva săptămâni venituri,e
-ami,iei& deja diminuate 9de in0a3ie şi de ga,opantu, cost a, vie3ii:. /argarita
8ergua a tre.uit să vândă pe un pre3 de nimic .onuri,e 4duciare& să
reîmpartă şi să-şi închirieze proprietatea cu .ucata& iar -arni,ia să se
înghesuie ,a etaju, a, doi,ea& unde vegetează şi astăzi.
Da& don Se.astiăn a -ost sa,vat& dar recuperarea ,ui& ,a început& nu a
părut su4cientă pentru a în,ătura du.ii,e po,i3iei. 'a urmare a ,ovituri,or de
cu3it& a spaimei prin care trecuse sau a tentativei de dezonorare a so3iei ,ui& a
rămas mut 9.a unii chiar c,evetesc că se tâmpise:. %u era în stare să
pronun3e .arem un cuvânt& privea totu, şi pe to3i cu ine2presivitatea apatică
a unei .roaşte 3estoase. %u i se supuneau nici degete,e& 4indcă n-a putut 9dar
a vrutK: să răspundă nici măcar în scris ,a între.ări,e puse ,a judecarea
smintitu,ui.
+rocesu, a atins propor3ii neo.işnuite& iar în timpu, audieri,or& 'etatea
!egi,or aştepta 4er.ând. Lima& întregu, +eru 9toată America metisăK: au
urmărit cu pasiune dez.ateri,e din instan3ă& rep,ici,e şi contrarep,ici,e
e2per3i,or& conduzii,e procuroru,ui şi a,e avocatu,ui apărării& un renumit
jurisconsu,t venit specia, de ,a !oma& oraşu, de marmură& ca să-, apere pe
Lucho A.ri, /arro[uân& deoarece acesta era însurat cu o ita,ianca&
compatrioata şi& pe deasupra& chiar 4ica apărătoru,uiM
Qara se împăr3ise în două mari ta.ere. 'ei convinşi de inocen3a
propagandistu,ui medica, toate ziare,e sns3ineau că don Se.astiăn se a0ase
pe punctu, de a 4 victima nevestei sa,e şi a v,ăstaru,ui ,or& a,iate pe ascuns
cu judecătoru, din Ancash& preotu, din 'ajatam.o şi in4rmiere,e din Iuănuco&
urmărind& desigur& moştenirea şi& respectiv& câştigu,. Eurisconsu,tu, roman a
p,edat convingător în -avoarea acestei ipoteze& garantând că& o.servând
demen3a neagresivă a ,ui Lucho A.ri, /arro[uân& -ami,ia şi pensionarii ei
conspiraseră să-i arunce crima în spinare 9sau poate să-, a3â3e să o comităK:.
Şi a tot acumu,at argumente pe care presa ,e pros,ăvea& ,e ap,auda şi ,e
cons4n3ea ca demonstrate6 ar putea cineva în toate min3i,e să creadă că un
om primeşte& într-o respectuoasă tăcere& paisprezece sau poate chiar
dncisprezece împunsături de cu3itK Şi dacă& într-adevăr& don Se.astiăn
8ergua ur,ase de durere& după curn era şi norma,& ar putea cineva zdravăn ,a
cap să creadK că nici nevasta& nici 4ica& nici judecătoru,& nici părinte,e& nici
in4rmiere,e n-au auzit ace,e strigăte& când +ensiunea 'o,onia,ă are pere3ii
despăr3itori din paie şi ,ut& prin care trece până şi .âzâitu, muşte,or sau
mersu, scorpionu,uiK Şi cum a -ost posi.i, ca pensionare,e din Iuănuco& e,eve
cu note -oarte .une ,a şcoa,a de in4rmiere& să nu reuşească să acorde
rănitu,ui primu, ajutor& aşteptând cu neruşinare sosirea arn.u,an3ei& în vreme
ce genti,omu, pierdea sângeK Şi cum a -ost posi.i, ca nici unuia dintre cei
şase adu,3i văzând că am.u,an3a întârzie să nu-i treacă prin minte un ,ucru
e,ementar până şi pentru un o,igo-ren& şi anume să caute un ta2i& mai a,es că
o sta3ie de ta2iuri se a0a chiar ,a co,3u, de ,ângă +ensiunea 'o,onia,ăK %u
erau toate acestea stranii& încurcate şi acuzatoareKM
!e3inut în Lima trei ,uni& preotu,ui din 'ajatam.o care venise în capita,ă
doar pentru patru zi,e& ca să -acă demersuri pentru o nouă statuie a ,ui
'hristos pentru .iserica din satu, său& deoarece pe cea veche o decapitase
,iota de copii& cu ,ovituri de praştie& -rământat de perspectiva condamnării
pentru tentativă de omucidere şi de a-şi petrece restu, zi,e,or ,a închisoare& i-
a cedat inima şi a murit. /oartea ,ui a e,ectrizat opinia pu.,ică şi a avut un
e-ect distrugător pentru apărare= ziare,e au întors acum spate,e
jurisconsu,tu,ui de import& ,-au acuzat de cazuistică& manevre de cu,ise& că e
co,onia,ist şi peregrin şi că a provocat moartea .unu,ui pastor& prin insinuări,e
,ui si.i,ine şi anticreştine. Eudecătorii& doci,itate de păpuriş care se ap,eacă
după vântu, din presă& i-au ridicat privi,egiu, pe motiv că era străin& ,-au
privat de dreptu, de a mai p,eda în tri.una,e,e peruane şi& printr-o decizie pe
care ziare,e au ac,amat-o cu tri,uri na3iona,iste& ,-au trimis în #ta,ia& ca
indezira.i,.
/oartea preotu,ui din 'ajatam.o i-a sa,vat pe to3i& marnă& 4ică şi
chiriaşi& de ,a o posi.i,ă condamnare pentru tentativă de omor şi tăinuire
crimina,ă. în ton cu presa şi opinia pu.,ică& procuroru, şi-a îndreptat simpatia
spre -ami,ia 8ergua şi a acceptat& ca ,a început& versiunea acesteia asupra
întâmp,ări,or. %ou, avocat a, ,ui Lucho A.ri, /arro[uân& un jurist peruan& a
schim.at radica, strategia6 a recunoscut cN ce, pe care î, apăra comisese
de,icte,e& dar a su.,iniat iresponsa.i,itatea ,ui tota,ă& cauzată de paropsie şi
rahitism su0etesc& com.inate cu schizo-renie şi cu a,te tare din domeniu,
pato,ogiei minta,eN con4rmate de depozi3ii,e convingătoare a,e unor
cunoscu3i psihiatri. 'a pro.ă hotărâtoare& s-a invocat atunci -aptu, că
incu,patu, a a,es& dintre ce,e patru -emei din +ensiunea 'o,onia,ă& pe cea mai
.ătrână şi singura care era şchioapă. în cursu, u,timei dez.ateri din instan3ă
c,ima2 dramatic adorat de actori şi care în4oară pu.,icu,& don Se.astiăn& care
până atunci stătuse tăcut şi urduros pe un scaun& de parcă procesu, nu ,-ar 4
privit& a ridicat încet o mână şi& cu ochii injecta3i de e-ort& mânie şi umi,in3ă& ,-
a arătat 42 pe Lucho A.ri, /arro[uin timp de un minut& veri4cat pe
cronometru 9un ziarist di2it:.
*estu, a -ost considerat aşa de e2traordinar& de parcă statuia ecvestră
a ,ui Simon 8o,ivar ar 4 ,uat-o din ,oc.
'urtea a acceptat opinia procuroru,ui& iar Lucho A.ri, /arro[uân a -ost
închis într-un ospiciu.
(ami,ia 8ergua n-a mai reuşit să-şi revină. A început pră.uşirea ,or
materia,ă şi mora,aM !uina3i de doctori şi avoca3i de duzină& au -ost si,i3i să
renun3e ,a tec3ii,e de pian 9şi& prin unnare& ,a am.i3ia de a -ace din !osa o
artistă intema3iona,ă: şi să-şi co.oare nive,u, de via3ă până ,a e2treme,e care
se învecinează cu proshi, o.icei a, postu,ui şi a, s,inoşeniei. 8ătrâna
hardughie s-a dărăpănat şi mai tare& s-a impregnat de pra-& mo,ii,e au
continuat s-o atace& iar pânze,e de păianjen au năpădit-o cu totu,. J s-au
împu3inat şi c,ien3ii& iar ca,itatea ,or a tot co.orât& până a ajuns ,a categoria
hama,i şi s,ujnice. 'u,mea a -ost venirea într-o zi a unui cerşetor& care a .ătut
,a uşă şi a între.at& cutremurător6 Acia-i Do,mito,n 'o,onia,K@
Ast-e,& zi după zi& ,ună după ,ună& au trecut treizeci de ani.
(ami,ia 8ergua părea deja împăcată cu starea de mediocritate& când&
pe neaş,eptate& s-a întâmp,at ceva care a tu,.urat-o adânc& ca .orr.a
atomică ce a dezintegrat& într-o diminea3ă& ce,e doiiă oraşe japoneze. !adiou,
nu -unc3iona de mai mu,3i ani şi tot de atunci .ugetu, -ami,ia, nu rnai
permitea nici cumpărarea ziare,or. Veşti,e din ,ume nu mai ajungeau& aşadar&
în casa 8ergua decât rareori şi doar indh-ect& prin comentarii,e şi .âr-e,e
oaspe3i,or neciop,i3i.
Cnsă într-o seară ce întâmp,areM& un camionagiu din 'astrovirreGna a
iz.ucnit într-un râs de .ădăran& înso3it de un scuipat scâr.os& a murmurat
Qicnitu, este de admira,M@ şi a amncat apoi pe măsu3a din sa,on e2emp,aru,
din 1,tima Iora din care citise. "2-pianista a ,uat ziaru, de pe măsu3a p,ină de
zgârietun şi ,-a răs-oit. Deodată& pa,oare de -emeie sărutată de varnpir& a
3âşnit înspre dormitor& strigându-şi mama cât putea de tare. Au citit împreună
cump,ita veste şi după aceea7 ur,ând& i-au citit-o& -ăcând cu rându,& şi ,ui don
Se.astiăn& care a în3e,es sigur& căci imediat ,-a cuprins una din crize,e ,ui
sonore& ce î, -ăceau să sughită& să asude& să p,ângă cu 3ipete şi să se învârtă
ca un apucat.
Dar ce ştire provocase o asemenea a,armă în această -ami,ie
crepuscu,arăK
Cn zorii a,ei precedente& îhtr-un pavi,ion desdus vizitatori,or de ,a
Spita,u, de +sihiatrie Victor Larco Ierrera din cartieru, /agda,ena de, /ar& o
persoană intemată& care petrecuse între ziduri,e ospiciuhii -oarte& -oarte mu,t
timp& decapitase un in-trmier cu .isturiu,& ştrangu,ase un .ătrân su-erind de
catatonie& care dormea într-un pat vecin cu a, său& şi -ugise în oraş& sărtnd
surprinzător de uşor zidu, dinspre 'ostanera. 'omportamentu, ,ui a provocat
stupoare& deoarece întotdeauna -usese de un ca,m e2emp,ar şi nu i s-a
remarcat niciodată vreun gest agresiv& nici n-a -ost auzit ridicând g,asu,.
Aâmp de treizeci de ani& unica ,ui înde,etnicire -usese să o4cieze s,uj.e
imaginare (ecioarei /aria şi să împartă ostii invizi.i,e unor persoane
ine2istente. înainte de a -ugi din spita,& Lucho A.ri, /arro[uân care de-a.ia
împ,inise minunata& pentru un .ăr.at& vârstă de cincizeci de ani scrisese un
po,iticos .i,e3e, de adio6 !egret& dar nu aveam a,tă ca,e ca să ies de aici. /ă
aşteaptă un incendiu într-o veche casă din Lima unde o şchioapă arzând ca o
tor3ă şi -ami,ia ei î, insu,tă grav pe .unu, Dumnezeu. Am primit însărcinarea
să sting -ocu,.@
B va -aceK î, va stingeK Va apărea acest reînviat din stră-undu, ani,or ca
să .age groaza& pentru a doua oară& în cei trei 8ergua& aşa cum îi mai .ăgase
deja în sperie3iK
'um va s-ârşi terorizata -ami,ie din AGacuchoK
D### Săptămâna de neuitat a început cu un episod pitoresc
9-ără caracteristici,e vio,ente a,e întâ,nirii cu grataragiii:& ,a care am -ost
martor şi& într-o oarecare măsură7 protagonist. *enaro-4u, îşi petrecea via3a
-ăcând inova3ii în programe şi într-o .ună zi a ,uat hotărârea să înviorăm
.u,etinu, de ştiri& a,ăturându-i di-erite interviuri. %e-a mo.i,izat pe mine şi pe
+ascua, şi ast-e, am început& de atunci& să transmitem zi,nic un interviu pe o
temă de actua,itate& în emisiunea noctumă de ,a !adio +anamericana.
Aceasta însemna mai mu,tă muncă pentru redac3ia de in-orma3ii 9-ără însă ca
,ea-a să crească:& dar mie nu mi-a părut rău& pentru că era amuzant. +unând
între.ări în studiou, din strada 8e,en sau în -a3a unui magneto-on unor artişti
de ca.aret& par,amentari& -ot.a,işti sau copii minune& am descoperit că toată
,umea& -ără nici o e2cep3ie& putea 4 su.iect de povestire.
Cnainte de episodu, memora.i,& ce, mai ciudat personaj pe care ,-am
intervievat a -ost un toreador venezue,ean.
Cn ace, sezon& avusese pe arena Acho un succes ieşit din comun. La
prima ,ui coridă a tăiat mai mu,te urechi& iar ,a cea de a doua& după un
spectaco, -antastic în arenă& i s-a dat drept premiu o copită. /u,3imea ,-a
purtat pe .ra3e de ,a !âmac până ,a hote,u, ,a care trăsese& în +ia3a San
/ârtan. #nsă ,a cea de a treia şi u,tima sa coridă aici .i,ete,e -useseră
revândute 9chiar de e,: ,a pre3uri astronomice n-a mai reuşit să vadă taurii&
4indcă& cuprins de panică& a -ugit de ei toată după-amiaza= n-a mai -ost în
stare de nimic deose.it şi i-a omorât după mai mu,te încercări6 ,a a, doi,ea
taur& a primit patru avertismente. !eac3ia tri.une,or a -ost e2traordinară6 au
vrut să dea -oc arenei Acho şi să-, ,inşeze pe venezue,an& care& în 0uierături,e
asurzitoare a,e mu,3imii şi prin p,oaia de pemite& a tre.uit să 4e escortat până
,a hote,. în diminea3a următoare& cu câteva ore înainte de p,ecarea avionu,ui&
i-am ,uat un interviu într-un mic sa,on a, hote,u,ui 8o,ivar. Am rămas uimit
când am constatat că era mai pu3in inte,igent decât taurii cu care se ,upta şi
aproape ,a -e, de incapa.i, ca şi ei să se e2prime cu ajutoru, cuvântu,ui. %u
putea să construiască măcar o -rază coerentă& nu nimerea niciodată timpuri,e
ver.a,e& modu, ,ui de a-şi coordona idei,e te trimitea cu gându, ,a tumori&
a-azie sau ,a oameni-maimu3ă. (orma nu era cu nimic mai prejos decât
con3inutu,6 -o,osea un ,im.aj nenorocit& a,cătuit din diminutive şi cuvinte
neterminate& pe care în ,ungi,e sa,e momente de ,apsus ,e nuan3a cu
mormăie,i zoo,ogice.
/e2icanu, pe care a tre.uit să-, intervievez în ,unea din săptămâna de
neuitat era& dimpotrivă& un om ,ucid şi un vor.itor degajat. 'onducea o
revistă& scrisese căr3i despre revohi3ia me2icană& prezida o de,ega3ie de
economişti şi se insta,ase ,a hote,u, 8o,ivar. A acceptat să vină ,a !adio şi m-
am dus chiar eu să-, aduc aici.F"ra im .ăr.at îna,t şi drept& .ine îm.răcat& cu
păru, a,.& care mergea pro.a.i, spre şaizeci de ani. L-a înso3it şi nevasta& o
-enneie cu ochii vioi& scundă& care purta o pă,ărioară cu 0ori.
+e drumu, de ,a hote, până ,a !adio am pregătit interviu,& dar din
înregistrare n-au mai rămas decât cindsprezece minute& după ce *enaro-4u,
a intrat în panică& 4indcă economistu, şi istoricu,& în răspunsu, ,a o între.are&
a atacat vehement dictaturi,e mi,itare 9suportam şi noi una& în +eru&
instaurată de un oarecare dria:.
"pisodu, s-a petrecut în timp ce-i conduceam ,a hote, pe cei doi so3i.
"ra în toiu, zi,ei& iar strada 8e,en şi +ia3a San /ârtan gemeau de ,ume.
Doamna mergea pe partea dinăuntru a trotuaru,ui& so3u, ei ,a mij,oc& iar eu
înspre carosa.i,. Apucaserărn să trecem de !adio 'entra, şi& ca să zic ceva& îi
tot repetam .ăr.atu,ui important că interviu, -usese grozav& când am -ost
întrerupt de g,ăscioru, doamnei din /e2ic6 Doarnne& ame3esc.
Am privito şi am văzut-o trasă ,a -a3ă& deschizând şi închizând ochii şi
strârn.ându-şi gura într-un mod ciudat.
!eac3ia economistu,ui şi istoricu,ui a -ost însă surprinzătoare. 'ând a
auzit avertismentu,& i-a aruncat nevestei o privire scurtă& s-a uitat apoi ,a
mine cu o e2presie con-uză şi imediat a privit iar înainte6 în ,oc să se
oprească& a rnărit pasu,. 'ucoana me2icană a rămas ,ângă mine& -ăcând
grimase de durere. Am reuşit s-o prind de .ra3 înainte de a se pră.uşi. 'um&
din -ericire& era pu3intică ,a trup& am putut să o sprijm şi să o ajut& în vreme
ce .ăr.atu, de vază -ugea iepureşte& ,ăsându-mi mie de,icata sarcină de a-i
târî so3ia. Lumea ne -ăcea ,oc& se oprea să ne privească şi ,a un moment dat
ne a0am în dreptu, cinematogra-u,ui 'o,on& iar me2icana& pe ,ângă -aptu, că
se schimonosise toată& mai începuse să -acă şi spume ,a gură& îi curgeau
mucii şi-i dăduseră ,acrimi,e ,-am auzit pe un vânzător spunând6 Se mai şi
pişăM@
"ra adevărat6 so3ia economistu,ui şi istoricu,ui 9care traversase strada
'o,mena şi dispăruse în mu,3imea ce se îm.u,zea ,a intrarea în .aru, hote,u,ui
8o,ivar: ,ăsase o dâră gă,.inicioasă în urma noastră. 'ând am ajuns ,a co,3&
nu aveam a,tă so,u3ie decât să o iau pe sus şi să parcurg ast-e,& spectacu,os
şi ga,ant& cei dncizeci de metri pe care-i mai aveam& printre şo-eri care
c,a2onau& po,i3işti care 0uierau şi curioşi care ne arătau cu degetu,. 'ucoana
me2icană se tot răsucea în .ra3e,e me,e& continuând să se strâm.e= pe mâini
şi în nas stm3eam că în a-ară de pipi mai -ăcuse ceva& mu,t mai urât. Din gât
îi ieşea un zgomot s,a.& intermitent. La intrarea în hote,u, 8o,âvar& am auzit
poruncindu-mi-se răstit6 'amera ^BJ@. "ra .ăr.atu, de seamă& pe jumătate
ascuns pe după nişte draperii. După ce mi-a dat ordinu,& a şters-o imediat&
îndreptându-se cu pas uşor spre ascensor şi& în timp ce urcam& nici măcar n-a
catadicsit să se uite ,a mine sau să-şi privească consoarta& ca şi cum ar 4
dorit să nu pară impertinent.
Li-tieru, m-a ajutat s-o duc pe cucoană până în cameră.
Cnsă n-am apucat să o ,ăsăm .ine pe pat& că .ăr.atu, superior ne-a şi
împins ,itera,mente spre ieşire şi& -ără să mu,3umească sau să-şi ia rămas
.un& ne-a trântit uşa în nas= în acea c,ipă& am sim3it în gură un gust să,ciu.
%u-i un so3 rău& avea să-mi e2p,ice după aceea +edro 'amacho& ci un
tip sensi.i, şi cu sim3u, ridico,u,ui.
Cn după-amiaza aceea tre.uia să dtesc mătuşii Eu,ia şi ,ui Eavier o
povestire pe care toanai o terminasem6 /ătuşa ",iana. ", 'omercio n-a
pu.,icat niciodată povestirea rnea cu ,evitatorii& iar eu ni-am conso,at scriind
o a,tă nara3iune& ce pomea de ,a o întâmp,are petrecută în -ami,ia noastră.
",iana era una dintre mu,te,e mătuşi care ne -recventau casa când eram copi,
şi pe care eu o pre-eram ce,or,a,te& pentru că îmi aducea cioco,ată şi mă
ducea din când în când să .em ceai ,a 'ream !ica. S,ă.iciunea ei pentru
du,ciuri era un motiv de ze0emea ,a întâ,niri,e tri.u,ui& imde se spunea că
",iana îşi che,tuia toată ,ea-a ei de secretară pe prăjituri cu cremă& comuri
crocante& torturi mcA şi doco,ată groasă de ,a La Aâendecita 8,anca. "ra
p,inu3ă& drăgăstoasă& zâm.itoare şi vor.ărea3ă= când& în a.sen3a ei& -ami,ia
comenta -aptu, că rămăsese -ată .ătrână& îi ,uain întotdeauna apărarea. într-
o .ună zi& mătuşa ",iana a încetat& în rnod misterios& să mai vină pe ,a noi& iar
-ami,ia n-a mai pomenit-o. "u avFeam pe atunci şase sau şapte ani şi-mi aduc
aminte că ascu,tam cu neîncredere răspunsuri,e rude,or& când între.am de
ea6 a p,ecat în că,ătorie& e .o,navă& o să vină într-una din zi,e,e următoare.
'am după cinci ani& întreaga -ami,ie s-a îm.răcat deodată în negru şi în acea
noapte& acasă ,a .unici& am a0at că -useseră ,a înmormântarea mătuşii
",iana& care murise de cancer. Atunci s-a ,ămurit şi misteru,. /ătuşa ",iana&
care părea de4nitiv condamnată ,a ce,i.at& s-a măritat intempestiv cu un
chinez& proprietaru, unei cârciumioare de pe Eesus /aria& iar -ami,ia 9începând
cu părin3ii ei:& îngrozită de perspectiva scanda,u,ui pe atunci consideram
scandatos -aptu, că .ăr.atu, ei era chinez& dar acum deduc că tara ,ui
principa,ă era condi3ia de cârciumar& o dec,arase moartă încă din timpu, vie3ii
şi n-a mai vizitato& nici n-a mai primit-o nimeni vreodată.
'ând a murit& au iertat-o însă eram de -apt o -ami,ie de sentimenta,i& s-
au dus cu to3ii ,a priveghi şi ,a înmon-nmtarea ei şi au vărsat rnu,te ,acrimi.
+ovestirea mea era mono,ogu, unui copi, care& întins în patu, ,ui& încerca
să dez,ege misteru, dispari3iei mătuşii& iar ca epi,og& priveghiu, ,a căpătâiu,
protagonistei. "ra o povestire socia,ă@& încărcată de rnânie contra rude,or
p,me de prejudecă3i. B scrisesem în câteva săptămâni şi atâta ,e vor.isem
Eu,iei şi ,ui Eavier despre ea& încât s-au predat şi mi-au cerut să ,e-o citesc. Dar
în acea după-amiază de ,uni& înainte de a o -ace& ,e-am re,atat întâmp,area cu
doamna me2icană şi remarca.i,u, ei .ăr.at. A -ost o greşea,ă scump p,ătită&
4indcă această anecdotă ,i s-a părut mu,t mai amuzantă decât povestirea
mea.
Devenise un o.icei ca mătuşa Eu,ia să vină ,a !adio +anamericana.
Descoperiserăm că era ,ocu, ce, mai sigur& deoarece contam şi pe
comp,icitatea ,ui +ascua, şi a /are,ui +a.,ito. Apărea după ore,e cinci& când
începea o perioadă de ,inişte6 cei doi *enaro erau p,eca3i şi aproape nimeni
nu mai că,ca prin mansardă. 'o,egii Zmei de ,ucru& printr-o în3e,egere tadtă&
cereau voie să se retragă ca să-şi .ea ca-e,u3a@& ast-e, încât eu şi mătuşa
Eu,ia put-eam să ne îm.ră3işăm şi să vor.im -ără martori. 'âteodată mă
apucam să scriu& iar ea citea o revistă sau se aştemea ,a tai-as cu Eavier& care
ni se a,ătura de o.icei pe ,a ore,e şapte. Ajunseserăm să -orinăm un grup de
nedespăr3it= în acea cămăru3ă improvizată& iu.irea mea pentru mătuşa Eu,ia
devenise cât se poate de 4rească. +uteam să ne ,uăm de mână sau să ne
sărutăm& -ără a atrage cuiva aten3ia. Aste ne -ăcea -erici3i. A păşi în universu,
mansardei însemna a 4 ,i.eri& stăpâni pe acte,e noastre& puteam să ne iu.im&
să vor.im despre orice ne interesa şi să ne sim3im înconjura3i de în3e,egere. A
p,eca de aici însemna a intra într-o ,ume osti,ă& în care eram si,i3i să min3im şi
să ne ascundem.
Se poate spune că acesta este cui.u, dragostei noastreK mă între.a
Eu,ia. Sau este de prost gust să-i zicem aşaK
8ineîn3e,es că este de prost gust şi că nu se poate spune& i-am răspuns
eu. Dar putem să-i zicem /ontmartre.
%e jucam de-a pro-esoru, şi e,eva şi îi e2p,icam ce era groso,an& ce nu
se putea spune sau -ace6 introdusesem o cenzură inchizitoria,ă în ,ecturi,e ei&
interzicându-i to3i autorii săi -avori3i& care începeau cu (ran< ?er.G şi se
terminau cu 'or-n Ae,,ado. %e distram ca nişte sminti3i& iar uneori intervenea
şi Eavier& cu ,ogica ,ui năva,nică& în jocu, de-a groso,ănia.
'ând am citit /ătuşa ",iana& au asistat de asernenea +ascua, şi /are,e
+a.,ito& 4indcă erau aco,o şi n-am îndrăznit să-i dau a-ară& ceea ce a -ost un
mare noroc& deoarece au -ost singurii care mi-au ,ăudat povestirea.
Dar& cum erau su.ordona3ii mei& entuziasmu, ,or mi s-a părut suspect.
Eavier o găsea neverosimi,ă& nirneni n-ar crede că o -ami,ie poate ostraciza o
-ată pentru că s-a măritat cu un chinez& şi m-a asigurat că povestirea s-ar
putea sa,va numai dacă so3u, ar 4 negru sau indian. /ătuşa Ru,ia mi-a dat o
,ovitură serioasă& spunându-mi că povestirea era prea me,odramatică& iar
une,e cuvinte& ca tremurător@ sau suspinător@& i se păreau stridente.
Aocmai mă pregăteam să o apăr pe /ătuşa ",iana& când am zărit-o pe
%ancG ,a uşa mansardei. "ra de ajuns să o vezi ca să în3e,egi de ce venise6
Acum chiar că s-a dec,anşat scanda,u, în -ami,ie& a spus pe nerăsu0ate.
+ascua, şi /are,e +a.,ito& adu,mecând un cancan de zi,e rnari& erau
numai urechi. #-am -ăcut semn verişoarei me,e să se oprească& i-am cerut ,ui
+ascua, să pregătească .u,etinu, de ,a ore,e nouă şi am co.orât să .em o
ca-ea.
Cn juru, unei mese ,a 8ransa& %ancG ne-a deta,iat vestea.
Cn timp ce se spă,a pe cap& surprinsese o discu3ie te,e-onică între mama
sa şi mătuşa Eesus. 'ând a auzit vor.indu-se de porum.ei@ şi a priceput că
despre noi era vor.a& i-a înghe3at sânge,e în vine. %u erau -oarte ,ămuri3i& dar
îşi dăduseră seama de mu,t timp de amoru, nostru& 4indcă& ,a un moment
dat& nnătuşa Laura spusese6 închipuie-3i că şi 'amunchita i-a văzut de mână
pe neruşina3i& în ,ivar de San #sidro@ 9,ucru pe care î, -ăcusem& într-adevăr& o
singură dată& cu câteva ,uni în urmă:. 'ând a ieşit din .aie 9trernurând&
spunea:& %ancG s-a trezit -a3ă în -a3ă cu mama ei= a încercat să disimu,eze îmi
3iuiau urechi,e din cauza -oehnu,ui& nu puteam să aud nimic& dar mătuşa
Laura a întrerupt-o şi a certat-o& numind-o codoaşa ace,ei stricate@.
"u sunt stricataK a între.at mătuşa Eu,ia& mai mu,t curioasă decât
-urioasă.
Da& tu& a ,ămurit-o vară-rnea& înroşindu-se. "i cred că tu ai pus ,a ca,e
toată povestea asta.
" adevărat& eu sunt minor& studiam ,iniştit avocatura& până ce. am spus
eu& dar nimeni nu s-a amuzat.
Dacă a0ă că v-am înştiin3at& mă omoară& a zis %ancG.
Să nu su0a3i un cuvin3e,& jura3i pe ce ave3i mai s-ânt.
+ărin3ii ei o avertizaseră serios că va sta închisă în casă un an& -ără să
iasă nici măcar ,a s,uj.ă ,a .iserică& dacă va a.uza de încrederea ,or. îi
vor.iseră atât de so,ernn& îndt ea a şovăit dacă să ne spună sau nu. (anu,ia
ştia totu, de ,a început& dar păstrase o atitudine discretă& crezând că-i vor.a
doar de o toană& o cochetărie trecătoare a unei zvăpăiate care nu doreşte
a,tceva decât să-şi înscrie în pa,mares o cucerire grozavă& un ado,escent.
însă& cum rnătuşa Eu,ia nu avea scrupu,e îhcât să nu se mai e2pună pe străzi
şi prin pie3e cu 3ingău, şi ast-e, tot mai mu,3i prieteni şi rude 9până şi .unicii
a0aseră& datorită c,evete,ii mătuşii 'e,ia: descopereau această pasiune care
era o ruşine şi ceva dăunător puştiu,ui 9adică mie:& căruia nu-i mai ardea de
învă3ătură de când divor3ata îi sucise min3i,e& -ami,ia hotărâse să intervină.
Şi ce vor să -acă pentru a mă sa,vaK am între.at-o& încă nu îndeajuns
de speriat.
Să scrie părin3i,or tăi& mi-a răspuns %ancG. Au şi -ăcut-o. 1nchii mai
mari6 unchiu, Eorge şi unchiu, Lucho.
+ărin3ii mei ,ocuiau în State,e 1nite& iar tata era un om nspru& de care
mi-era -oarte teamă. 'rescusem departe de e,& cu mama şi -ami,ia ei= după
ce părin3ii mei s-au împăcat& m-am dus şi eu să stau cu ei& dar nu mă
în3e,egeam de,oc cu tata. "ra conservator şi autoritar& iute ,a mânie= dacă era
adevărat că i se scrisese& ştirea avea să cadă ca o .om.ă& iar reac3ia ,ui va 4&
pro.a.i,& vio,entă. Eu,ia m-a ,uat de mână& pe su. masă6 Ae-ai îngă,.enit&
Varguitas. Acum& zău că ai un su.iect .un pentru o povestire.
'e, mai .un ,ucru este să ne păstrăm cumpătu, şi pu,su, norma,& mă
încurajă javier. %u te speria şi hai să punem ,a ca,e strategia pentru a -ace
-a3ă acestei situa3ii di4ci,e.
Sunt -urioşi şi pe tine& i-a atras aten3ia %ancG. Şi pe tine te-au
încondeiat cu ace, cuvânt urâtM
'odoşK zâm.i mătuşa Eu,ia. Dar& întorcându-se către mine& se întristă.
+e mine nu mă interesează decât -aptu, că or să ne despartă şi n-o să te mai
pot vedea niciodată.
Asta este supărător şi nu se poate rosti ast-e,& i-am e2p,icat eu.
'e .ine s-au pre-ăcut& zise mătuşa Eu,ia. %ici sora& nici cumnatu, meu&
nimeni dintre rude,e ta,e nu m-a -ăcut să .ănuiesc că ştiu şi mă detestă.
#pocri3ii ăştia au -ost mereu -oarte drăgu3i cu mine.
Deocamdată tre.uie să nu vă mai vede3i& a spus Eavier. Eu,ita să iasă cu
curtezanii ei& iar tu invită a,te -ete.
(ami,ia o să creadă că v-a3i certat.
Descuraja3i& eu şi mătuşa Eu,ia am admis că aceasta este unica so,u3ie.
După ce %ancG a p,ecat îi juraserăm că n-o vom deconspira niciodată şi Eavier
s-a dus după ea& mătuşa ,u,ia m-a înso3it până ,a +anamericana. +e drum însă
ne 3ineam de mână şi rnergeam cu capu, p,ecat& în timp ce co.oram pe
strada 8e,en& umedă din cauza p,oii mărunte& am în3e,es amândoi& -ără a
sim3i nevoia să ne-o spunem& că această strategie putea converti minciuna în
adevăr. Dacă nu ne-am mai vedea& dacă 4ecare ar ieşi în ,ume pe socotea,a
,ui& ceea ce ne apar3inea& mai devreme sau mai târziu& avea să se
isprăvească.
A rămas sta.i,it să vor.im ,a te,e-on în 4ecare zi& ,a anumite ore& şi ne-
am despăr3it sărutându-ne înde,ung pe gură.
Cn timp ce urcam ,a mansarda mea& cu ascensoru, care se zgâ,3âia& am
sim3it ca şi în a,te rânduri ine2p,ica.i,a dorin3ă de a-mi destăinui amaru, ,ui
+edro 'amacho. A -ost ca o prevestire& 4indcă în .irou mă aşteptau prinşi
într-o discu3ie cu /are,e +a.,ito& în timp ce +ascua, strecura catastro-e în
.u,etin 9.ineîn3e,es& nu mi-a respectat niciodată interdic3ia de a inc,ude date
despre mor3i: principa,ii co,a.oratori ai scri.u,ui .o,ivian6 Luciano +ando&
Eose4na Sănchez şi 8atan. Au aşteptat doci,i să-i dau o mână de ajutor ,ui
+ascua, ,a ştiri,e de u,hmă oră& iar după ce acesta şi /are,e +a.,ito ne-au urat
noapte .ună& am rămas numai noi patru în mansardă= înainte de a vor.i& s-au
privit stingheri3i.
Su.iectu, era& -ără îndoia,ă& artistu,.
Dumneavoastră sunte3i ce, mai .un prieten a, său& de aceea am venit
aici& a murmurat Luciano +ando. "ra un omu,e3 încovoiat& ,a vreo şaizeci de
ani& cu privirea saşie& care purta& zi şi noapte& 4e vară& 4e iarnă& un -u,ar
soios. %u-, ştiam a,t-e, decât în ace, costum maro cu dungN a,.astre& care era
deja o ruină după atâta spă,at şi că,cat. +anto-u, drept avea o gaură ,a că,câi&
pe unde ieşea ciorapu,6 " vor.a de ceva -oarte de,icat. 'red că .ănui3i.
%u& într-adevăr& nu& don Luciano& i-am zis. Vă re-eri3i ,a +edro 'amachoK
8ine& da& suntem prieteni& deşi dumneavoastră şti3i deja& e un om pe care
nimeni nu reuşeşte niciodată să-, cunoască .ine. J s-a întâmp,at cevaK
A încuviin3at cu im semn din cap& apoi a amu3it& privindu-şi panto4i& de
parcă î, cop,eşea ceea ce avea de spus. Şi-a interogat cu privirea co,egii& care
aşteptau gravi şi nemişca3i.
B -acem din dragoste şi recunoştirrtă& g,ăsui& cu vocea ei -rumos
cati-e,ată& Eose4na Sănchez. 'ă nimeni nu ştie& tinere& cât îi datorăm ,ui +edro
'amacho& noi care -acem meseria asta aşa de prost p,ătită.
Cntotdeauna am -ost a dncea roată ,a căru3ă& nimeni nu da doi .ani pe
noi& trăiam aşa de comp,e2a3i& că ne credeam nişte gunoaie& a spus 8atan&
atât de mişcat& încât mi-am închipuit că tre.uie să se 4 întâmp,at vreun
accident. Datorită ,ui am ajuns să ne pre3uim meseria& de ,a e, am învă3at că
este o artă.
Dar vor.i3i de parcă ar 4 murit& am o.servat eu.
'e s-ar -ace ,umea -ără noiK zise Eose4na Sănchez& citându-, pe ido,u,
său -ără să mă audă. 'ine o să-i mai dea i,uzii,e şi emo3ii,e care să o ajute să
trăiascăK
"ra o -emeie căreia i se dăruise acea voce -rumoasă pentru a o
despăgu.i într-un -e, pentru ag,omerarea con-uză care îi a,cătuia trupu,. "ra
imposi.i, să-i ghiceşti vârsta& deşi ,ăsase pro.a.i, m urma ei o jumătate de
veac. 8runetă& îşi o2igena păru,& care îi ieşea& ga,.en pai& de su. un tur.an
vişiniu şi îi curgea peste urechi& -ără a reuşi& din ne-ericire& să i ,e şi ascundă6
erau enorme& -oarte deschise şi parcă ,acom aruncate spre toate zgomote,e
din ,ume. Dar ce, mai 3ipător ,ucru ,a ea era guşa& o pungă de cute care se
revărsa peste .,uze,e ei mu,tico,ore. /ai era înzestrată şi cu un pu- des& care
s-ar 4 putut nnmi musta3ă& şi cu,tiva cump,itu, o.icei de a şi-o pipăi în timp ce
vor.ea. îşi în-ăşura picioare,e în nişte ciorapi suprae,astici de -ot.a,ist&
deoarece su-erea de varice. în orice a,t moment& vizita ei mi-ar 4 stâmit
curiozitatea. Dar în acea noapte eram prea preocupat de proprii,e me,e
necazuri.
Sigur că ştiu ce îi datora3i cu to3ii ,ui +edro 'amacho& am spus eu
neră.dător. "misiuni,e ,ui de teatru au ceva deose.it şi de aceea sunt ce,e
mai popu,are din 3ară.
#-am văzut schim.ând priviri între ei& încurajându-se.
Aocmai& a zis& într-un târziu& Luciano +ando& îngrijorat şi mâhnit. La
început nu ,e-am dat importan3ă. %e gândeam că sunt mici scăpări& re,uări
dintr-un te2t într-a,tu,& -apt care se poate întâmp,a oricui. Şi cu atât mai mu,t
unuia care ,ucrează zi şi noapte.
Dar ce se întâmp,ă cu +edro 'amachoK ,-am întrerupt eu. %u în3e,eg
nimic& don Luciano.
" vor.a de emisiuni,e de teatru radio-on.ic& tinere& a murmu.rat Eose4na
Sănchez& de parcă ar 4 comis un sacri,egiu. Ae2tu, ,or este pe zi ce trece tot
mai straniu.
%oi& actorii şi tehnidenii& -acem cu schim.u, pentru a răspunde ,a
te,e-onu, de ,a !adio 'entra, şi a domo,i proteste,e ascu,tători,or& vor.i
des,uşit 8atan= avea un păr ca de porc-spinos şi ,ucios& de parcă şi ,-ar 4 dat
cu .riantină= purta& ca de o.icei& nişte panta,oni ,argi& de hama,& panto4 -ără
şireturi şi părea gata să iz.ucnească în p,âns.
'a patronii să nu-, dea a-ară& domnu,e.
Dumneavoastră şti3i .ine că nu are din ce să trăiască& e ,e-ter& a
adăugat Luciano +ando. 'e se a,ege de e, dacă î, aruncă pe drumuriK B să
moară de -oameM
Dar de noiK interveni şi Eose4na Sănchez& pornită.
'e se a,ege de noi& -ără e,K
Au început apoi să-şi ia vor.a din gură& să-mi povestească totu, cu ,u2
de amănunte. #ncongruen3e,e 9interven3ii,e inoportune@& cum ,e zicea Luciano
+ando: au apărut pentru prima oară în urină cu aproape două ,uni de zi,e&
dar& ,a început& erau atât de nesemni4cative& încât pro.a.i, nu ,e-au remarcat
dedt actorii. %u i-au su0at nici un cuvânt ,ui +edro 'am.acho& deoarece&
cunosdndu-i .ine caracteru,& nimeni n-a îndrăznit s-o -acă= în a-ară de asta&
mu,t timp s-au între.at dacă nu cumva era vor.a de un truc de,i.erat. însă în
u,time,e trei săptămâni ,ucruri,e ,uaseră o întorsătură deose.it de gravă.
'ert este că scenarii,e ,ui radio-onice au ajuns un amestec& tinere&
spuse Eose4na Sănchez& amărâtă. Atâta se încurcă une,e cu a,te,e& că nici noi
nu mai suntem în stare să ,e descurcărn.
Iipo,ito Lituma a -ost întotdeauna sergent& spaima crimina,i,or din
'a,,ao& în teatru, de ,a ore,e zece& adăugă& cu vocea a,terată& Luciano +ando.
Dar acum trei zi,e& în radioteatru, di-uzat ,a ore,e patru& Iipo,ito Lituma era
nume,e judecătoru,ui. r& pe judecător î, cheamă +edro 8arreda. csta-i un
e2emp,u.
Acum don +edro 8arreda vor.eşte despre vânatu, şo.o,ani,or& 4indcă i-
au mâncat 4ica& î, comp,etă Eose4na Sănchez& cu ochii p,ini de ,acrimi. Dar ce,
căruia i-a -ost mâncată -ata este don (ederico Ae,,ez 1nzătegui.
Cnchipui3i-vă prin ce momente trecem în timpu, înregistrări,or& a .â,.âit
apoi 8atan. Spunând şi -ăcând ,ucruri care sunt nişte aiure,i.
Şi nu e2istă ca,e de a ,ămuri con-uzii,e& a susurat Eose4na Sănchez. Ai
văzut cum îşi contro,ează domnu, 'amacho emisiuni,e. %u permite să se
schim.e nici măcar o virgu,ă. Dacă nu& se în-urie groaznic.
" o.osit& asta-i e2p,ica3ia& a zis Luciano +ando& mişcându-şi capu, a
părere de rău. %imeni nu poate ,ucra zi,nic douăzeci de ore& -ără să i se
amestece idei,e. Are nevoie de concediu& ca să redevină ce, care era.
Dumneata te împaci .ine cu *enarii& a mai zis Eose4na Sănchez& n-ai
putea să ,e vor.eştiK Spune-,e doar că e o.osit şi să-i dea dteva săptămâni ca
să se re-acă.
'e, mai greu este să-, convingi pe e, să ,e ia& a remarcat Ludano +ando.
Dar ,ucruri,e nu mai pot continua aşaA,t-e, vor s-ârşi prin a-, concedia.
Lumea te,e-onează tot timpu, ,a !adio7 a spus 8atan. Are.uie să -ad
minuni ca să-i tot zăpăceşti. ,ar ieri a şi apărut ceva în La 'ronica.
%u ,e-am spus că *enaro-tată, ştie deja şi că-mi dăduse sardna să -ac
demersuri pe ,ângă +edro 'amacho în această privin3ă. %e-am în3e,es ca eu
să tatonez terenu, pe ,ângă *enaro-4u, şi& în -unc3ie de reac3ia ,ui& să vedem
dacă este recomanda.i, sS se ducă ei înşişi să-i ia apărarea scri.u,ui& în
nume,e tuturor co,egi,or ,or. Le-am mu,3umit pentru încredere şi am încercat
să ,e insu0u un dram de optimism. *enaro-4u, era mai modern şi mai deschis
decât tată, şi& -ără îndoia,ă& se va ,ăsa convins să-i acorde ,ui 'amacho o
vacan3ă. Am continuat să vor.im şi în timp ce stingeam ,umini,e şi închideam
mansarda. +e strada 8e,en ne-am despăr3it& strângându-ne mâna. #-am văzut
urâ3i şi generoşi pierzându-se în p,oaie& pe strada pustie.
Am petrecut toată acea noapte -ără a pune geană pe geană. 'a de
o.icei& acasă am găsit mâncarea pusă pe masă şi acoperită& dar n-am putut
nici măcar s-o gust= ca nu cumva .unica să se ne,iniştească& am aruncat
şni3e,u, cu orez ,a gunoi. 8ătrânii erau în pat& dar încă treji= când am intrat să-
i sărut& i-am cercetat cu o privire de detectiv& încerdnd să descopăr pe -a3a
,or ne,iniştea în ,egătură cu iu.irea mea scanda,oasă. Dar nimic& nici un
semn6 erau a-ectuoşi şi p,ini de aten3ie& iar .unicu, m-a între.at ceva& pentru
un careu de cuvinte încrucişate. /i-au dat însă şi vestea cea mare6 mama ,e
scrisese că ea şi tata urmau să vină în curând ,a Lima& în concediu& vor
anun3a şi data sosirii. %-au putut să-mi arate scrisoarea& o 4 ,uat-o vreo
mătuşă. Acesta era& desigur& rezu,tatu, scrisori,or turnătoare. Aata o 4 spus
pro.a.i,6 /ergem în +eru să punem ,ucruri,e ,a punct.@ ,ar mama6 'um o 4
putut Eu,ita să -acă aşa cevaM@ 9+e când -ami,ia mea ,ocuia în 8o,ivia= iar eu
încă nu pătrundearn ,impede ,ucruri,e cu mintea& mama şi mătuşa Eu,ia
-useseră .une prietene.:
Dormeam într-o cămăru3ă& ticsită de căr3i& geamantane şi cu-ere în care
.unicii îşi păstrau amintiri,e& o groază de -otogra4i din vremea .unăstării ,or
trecute& când aveau o p,anta3ie de .um.ac în 'amăna& pe când .unicu, -ăcea
pionierat în agricu,tura din Santa 'ruz de ,a Sierra& când era consu, în 8o,ivia&
,a 'ocha.am.a& sau pre-ect ,a +iura. întins în pat& cu -a3a în sus& în întunericu,
din odaia mea mă gândeam mu,t ,a mătuşa Eu,ia& de care& -ără doar şi poate7
într-un -e, sau a,tu,& aveau într-adevăr să mă despartă. Acum sau mai târziu.
*ându, acesta mă în-uria teri.i,& totu, mi se părea stupid şi meschin& când& pe
neaşteptate& mi-a venit în rmnte chipu, ,ui +edro 'amacho. /ă gândeam ,a
discu3ii,e te,e-onice& despre mine şi Eu,ia& a,e unchi,or şi mătuşi,or me,e& a,e
verişori,or şi verişoare,or me,e& şi am început să urmăresc ape,uri,e te,e-onice
a,e ascu,tători,or deruta3i de ace,e personaje care îşi schim.au nume,e şi
săreau din piesa de ,a ore,e trei în cea de ,a cinci şi de ace,e episoade care se
amestecau ca într-o pădure. /ă chinuiam să ghicesc ce se petrece în mintea
încurcată a scri.u,ui& dar nu puteam să râd& ci& dimpotrivă& eram mişcat ,a
gându, că actorii de ,a !adio 'entra, conspirau cu tehnicienii de sunet& cu
secretare,e şi portarii& pentru a stăvi,i -uria ascu,tători,or care te,e-onau şi
pentru a-, sa,va pe artist de ,a concediere. /ă emo3iona -aptu, că Luciano
+ando& Eose4na Sănchez şi 8atan se gândiseră că eu& a cincea roată ,a căru3ă&
puteam să-i in0uen3ez pe cei doi *enaro. 'e mici se sim3eau& cât de sărac ,e
era pro.a.i, dştigu,& de vreme ce eu ,e păream o persoană importantăM /ă
cuprindea uneori o dorin3ă de nestăvi,it să o văd pe Eu,ia chiar în acea c,ipă&
să o ating& să o sărut. Ast-e, am văzut ivindu-se zorii şi am auzit ,ătrând câinii
în diminea3a zi,ei care începea.
Am ajuns în mansarda de ,a +anamericana mu,t mai devreme decât îmi
era o.iceiu,& iar ,a sosirea ,ui +ascua, şi a /are,ui +a.,ito& ,a opt& pregătisem
deja .u,etine,e& citisem& adnotasem şi su.,iniasem 9pentru p,agiat: toate
ziare,e. în tirnp ce -ăcearn aceste ,ucruri& mă tot uitam ,a ceas. /ătuşa Eu,ia a
te,e-onat e2act ,a ora sta.i,ită.
%-am închis ochii toată noaptea& ini-a şoptit cu un g,as pierdut. Ae
iu.esc nespus& Varguitas.
Şi eu& din toată inima& i-am spus încet& cuprins de indignare& când i-am
văzut pe +ascua, şi pe /are,e +a.,ito apropiindu-se ca să audă mai .ine. %ici
eu n-am închis ochii& m-arn gândit ,a tine.
Dacă ai şti ce drăgu3i au -ost cu mine şi sora şi cumnatu, meuM a spus
mătuşa Eu,ia. Am jucat căr3i împreună.
/i-e greu să cred că ştiu şi conspiră.
Dar aşa este& i-am e2p,icat. +ărin3u mei şi-auanun3at deja sosirea ,a
Lima. Acesta este singuru, motiv. în perioada asta ei nu că,ătoresc niciodată.
A tăcut şi am ghicit că ,a ce,ă,a,t capăt a, 4ru,ui Eu,ia era tristă& -urioasă&
decep3ionată. #-am mai spus o dată că o iu.esc.
Ae caut ,a ore,e patru& cum ne-am în3e,es& mi-a spus în ce,e din urmă.
Sunt ,a .ăcănia din co,3 şi s-a -ăcut coadă ,a te,e-on. +aM
Am co.orât până ,a .irou, ,ui *enaro-4u,& dar nu era aco,o. #-am ,ăsat
vor.ă că tre.uie să discut urgent cu e, şi& ca să -ac totuşi ceva& ca să încarc
într-un -e, go,u, pe care î, sim3eam& m-am dus ,a 1niversitate. Arn picat ,a o
,ec3ie a cursu,ui de Drept pena,7 a, cărui pro-esor mi se păruse întotdeauna
un personaj potrivit pentru o povestire. "ra o per-ectă com.ina3ie de
satiriazis şi copro,a,ie& se uita ,a studente dez.răcându-,e cu privirea şi
-o,osea orice prete2t pentru a rosti cuvinte echivoce şi o.scene.
+e o -ată& care i-a răspuns .ine ,a o între.are şi care avea pieptu, p,at& a
-e,idtat-o& jucându-se cu cuvinte,e6 Dumneavoastră sunte3i -oarte sinteticS&
domnişoarăM@ 'omentând un artico, din 'odu, +ena,& s-a ,ansat într-un discurs
despre.o,i,e venerice. La !adio& *enaro-4u, mă aştepta în .irou, ,ui6 +resupun
că n-o să-mi so,ici3i mărirea ,e4i& mă avertiză e, încă din uşă. Suntem în
pragu, -a,imentu,uiM
Vreau să-3i vor.esc despre +edro 'amacho& î, #miştii eu.
Ştii că a început să -acă tot -e,u, de .azaconiiK mi-a spus amuzat& de
parcă ar 4 -ost vor.a de cine ştie ce poznă. Arece tipi dintr-o piesă de teatru
într-a,ta& ,e schim.ă nume,e& încâ,ceşte su.iecte,e şi ,e topeşte pe toate într-o
singură povestire. %u e genia,K
8ine& arn auzit şi eu câte ceva& i-am zis& stânjenit de entuziasmu, ,ui.
'hiar aseară am vor.it cu actorii. Sunt îngrijora3i. Lucrează prea mu,t& se
gândesc să nu se surmeneze. B să pierzi găina cu ouă,e de aur. De ce nu-i dai
un concediu& să se mai întremeze pu3inK
'oncediu ,ui 'amachoK se sperie patronu, progresist. Qi-a cerut e, aşa
cevaK
#-am spus că nu& că era doar o sugestie a co,a.oratori,or ,ui.
S-au săturat să-i pună să muncească aşa cum tre.uie şi vor să scape
de e, câteva zi,e& mă ,ămuri. Ar 4 o ne.unie să-i dau un concediu acum. A
,uat apoi nişte hârtii în mână& pe care ,e-a 0uturat cu un aer trium-ator6 Luna
asta am do.orât iarăşi recordu, ,a număru, de ascu,tători. #nspira3ia care
p,ăsmuieşte asemenea istorii tre.uie să -unc3ioneze. Aata era ne,iniştit de
aceste e2travagante& dar dau rezu,tate& iată sondaje,e. !âse din nou6 +e
scurt& atâta timp cât pu.,icu, ,e gustă& tre.uie sa suportăm e2centricită3i,e ,ui
'amacho.
%-am mai insistat& ca să nu -ac vreo .oacănă. Şi& ,a urma urmei& de ce
n-ar avea dreptate *enaro-4u,K %u e oare posi.i, ca aceste incongruen3e să
4e ceva per-ect programat de însuşi scri.u, .o,ivianK %-aveam che- să mă
duc acasă şi m-am hotărât să-mi -ac de cap. L-am convins pe casieru, de ,a
!adio sâni 9iea un avans şi& după .u,etinu, de ,a +anamericana& Z i-am
îndreptat spre chi,ioara ,ui +edro 'amacho& să-i invit ,a prânz. 8ătea ,a
maşină ca un apucat& .ineîn3e<s. A acceptat -ără entuziasm& preverundu-mă
că nu avea prea mu,t timp ,a dispozi3ie%e-am dus ,a un restaurant în spate,e
co,egiu,ui #nmacu,ada& pe strada 'hancaG& unde se serveau speciaiită3i de
Are[uipa& care& i-am zis eu ,ui 'amacho& îi aminteau poate renurnite,e
mâncăruri picante din 8o,ivia. însă artistu,& credincios normei sa,e -ruga,e& s-a
mu,3umit cu o supă de ouă şi cu nişte -aso,e pasată& pe care de-a.ia
Me-a gustat. %-a vrut desert şi a protestat& în cuvinte care i-au uimit pe
ospătari& 4indcă n-au ştiut să-i prepare in-uzia ,ui de ,uiză cu rnentă.
Arec printr-o perioadă proastă& i-am zis& după ce ne-am aşezat ,a masă.
(ami,ia a a0at despre iu.irea mea piFntru compatrioata dumneavoastră şi&
cum ea este mai mare decât mine şi divor3ată& sunt pomi3i. Vor să -acă ceva&
ca să ne despartă& şi asta mă amărăşte.
'ompatrioata meaK se miră scri.u,. "şti în dragoste cu o argentiniancă&
pardon& .o,iviancăK
#-am amintit că o cunoştea pe rnătuşa Eu,ia& că -useserăm împreună în
camera ,ui din La Aapada& când îşi împăr3ise mâncarea cu noi& şi că eu îi
povestisem mai înainte necazuri,e dragostei me,e& iar e, îmi recomandase să
mă tratez cu prune pe nemâncate şi cu scrisori anonime. Am -ăcut-o înadins&
insistând asupra deta,ii,or& o.servându-,. /ă ascu,ta -oarte atent& -ără să
c,ipească.
%u e rău să ai asemenea necazuri& mi-a zis& în timp ce sor.ea prima
,ingură de supă. Su-erin3a te că,eşte.
Şi a schim.at su.iectu,. A perorat despre arta cu,inară şi necesitatea de
a 4 cumpătat& pentru a te men3ine sănătos din punct de vedere inte,ectua,.
/-a asigurat că a.uzu, de grăsimi& -ecu,e şi du,ciuri s,ă.eşte vigoarea
principii,or mora,e şi î, predispime pe om ,a vicii şi ,a re,e.
(ă un sondaj printre cunoştin3e,e dumita,e& mă s-ătui. Vei vedea că
perverşii se recrutează îndeose.i dintre cei graşi. în schim.& nu e2istă
persoane s,a.e cu apucături proaste.
'u toate că -ăcea e-orturi ca să mascheze acest ,ucru& nu se sim3ea în
,argu, ,ui. %u vor.ea cu natura,e3ea şi cu convingerea de a,tădată& ci&
dimpotrivă& era c,ar că vor.ea gura -ără e,& că e -rământat de griji pe care
dorea să ,e ascundă. chii ,ui mici şi .u,.uca3i erau stră.ătu3i de o um.ră
-unestă& teamă& ruşine şi din timp în timp îşi muşca .uze,e. în păru, săii ,ung
co,căia mătrea3a& iar ,a gâtu, ce-i juca într-o cămaşă ,argă ani zărit un mic
meda,ion& pe care î, mângâia din când în când cu două degete. /-a ,ămurit&
arătându-mi-,6 " o madonă& protectoarea mea& (ecioara +reacurată.@ Sacou,
negru îi tot a,uneca de pe um.eri şi am văzut că se -ăcuse pa,id. /ă
hotărâsem să nu amintesc nimic despre teatru, ,ui radio-onic& dar aco,o& m-a
cuprins deodată o curiozitate .o,năvicioasă când am constatat că uitase de
e2isten3a mătuşii Eu,ia şi de discu3ii,e noastre despre ea. Aerminaserăm supa
noastră de ouă şi aşteptam -e,u, doi& .ând .ere.
Cn diminea3a asta am vor.it cu *enaro-4u, despre dumneavoastră& i-am
spus& pe tonu, ce, mai degajat posi.i,. B veste .ună6 potrivi.t sondaje,or
agen3ii,or de pu.,icitate& piese,e dumneavoastră radio-onice au -ăcut să
crească număru, ascu,tători,or. Le ascu,tă până şi pietre,eM
Am sesizat că devenise rigid7 că îmi oco,ea privirea= începi-ise s^ -acă
su, şi să des-acă -oarte gră.it şerve3e,u,& c,ipind încontinuu. Am şovăit o c,ipă
dacă să insist sau să schim. vor.a& dar curiozitatea a -ost mai puternică.
*enaro-4u, crede că sporirea număru,ui de ascu,tători se datoreşte
acestei idei de a amesteca personaje,e din di-erite piese de teatru radio-onic&
de a în,ăn3ui povestiri,e& i-am zis& văzând că arunca şerve3e,u,& că îmi căuta
privirea şi se -ăcuse a,. ,a -a3ă. J se pare genia,ăM
'um nu spunea nimic& mă privea doar& am continuat să vor.esc& îndt
sim3eam că mi se scrânteşte ,im.a în gură.
Am vor.it despre avangardă& despre e2perimente& am citat sau
inventat autori care& ,-am asigurat eu& -ăceau senza3ie în "uropa& pentru că
introduseseră inova3ii asemănătoare cu a,e sa,e6 schim.area identită3ii
personaje,or în cursu, povestirii& simu,area incongruen3e,or pentru a men3ine
suspansu, cititoru,ui. %i se adusese -aso,ea şi am început să mănânc -ericit că
puteam tăcea şi co.orî ochii& ca să nu-, mai văd pe scri.u, .o,ivian ne,iniştit.
+entru câteva c,ipe& între noi s-a aştemut tăcerea6 eu mâncam& iar e, îşi
învârtea -urcu,i3a în -ar-urie& amestecând piureu, de -aso,e cu .oa.e,e de
orez.
/i se întâmp,ă ceva supărător& î, auzii spunând în ce,e din urmă& încet&
ca şi când ar 4 vor.it cu sine însuşi.
%u 3in .ine socotea,a scenarii,or& am du.ii& se strecoară con-uzii. /-a
privit tu,.urat6 Ştiu că dumneata eşti un tânăr sincer& un prieten de încredere.
%ici un cuvin3e, negustori,orM
Am simu,at surpriza& ,-am cop,eşit cu proteste a-ectuoase. "ra cu totu,
a,tu,6 -rământat& nesigur& vu,nera.i,& iar -runtea ,ui verzuie stră,ucea de
transpira3ie. Cşi pipăi tâmp,e,e6 Aici este un vu,can de idei& .ineîh3e,es& a4rmă
e,.
/emoria este însă trădătoare. Adică povestea cu nume,e.
'on4den3ia,& prietene& nu eu ,e amestec& ci e,e se amestecă. 'ând îmi
dau seama& este prea târziu. Are.uie să -ac scamatorii& pentru a ,e duce unde
,e este ,ocu,& pentru a e2p,ica modi4cări,e. B .uso,ă care con-undă nordu, cu
sudu, este ceva grav& -oarte grav.
#-am spus că-i o.osit& că nimeni nu poate ,ucra în acest ritm -ără să se
distrugă& că tre.uia să-şi ia un concediu.
'oncediuK %umai în mormânt& îrni răspunse amenin3ător& de parcă ,-aş
4 o-ensat.
Dar după o c,ipă& smerit& mi-a re,atat că& dându-şi seama de aceste
scăpări@& a încercat să-şi -acă un 4şier.
%umai că îi era imposi.i,& nu avea vreme nici măcar să caute în
materia,e,e deja di-uzate6 tot timpu, îi era ocupat de e,a.orarea unor noi
scenarii. Dacă mă opresc& se năruie ,uinea@& murmură. Şi de ce n-ar putea
co,egii să-, ajuteK De ce nu ape,a ,a ajutoru, ,or& când avea îndoie,iK
Asta niciodatăM îmi răspunse. Le-aş pierde respectu,.
"i sunt doar materia primă& so,da3ii mei& şi& dacă -ac o .oacănă& ei
tre.uie să 4e a,ături de mine.
Cntrerupse .rusc dia,ogu, ca să-i dojenească pe che,neri pentru in-uzie&
care i s-a părut insipidă& şi apoi a tre.uit să ne întoarcem repede ,a !adio&
deoarece î, aştepta ennisiunea de ,a trei. La despăr3ire& i-am spus că aş -ace
orice& pentru a-, ajuta.
Singuru, ,ucru pe care 3i-, cer este să nu spui nimic&.
Cmi zise. Şi& cu zâm.etu, ,ui înghe3at& a adăugat6 %u-3i -ace griji6 rău, cu
rău se ,ecuieşteM
Sus& în mansarda mea& am revăzut ziare,e apărute după-amiază& am
însemnat ştiri,e şi am 42at o întâ,nire ,a ore,e şasFe& cu un neurochirurg&
adept a, istoricismu,ui& care trepanase un craniu cu instrumente incaşe&
împrumutate de ,a /uzeu, de Antropo,ogie. La trei şi jumătate& am început să
mă uit când ,a ceas& când ,a te,e-on. /ătuşa Eu,ia a teie-onat 42 ,a patru.
+ascua, şi /are,e +a.,ito nu sosiseră încă.
Am vor.it cu soră-mea ,a prânz& îmi spuse cu o voce ,ugu.ră. /i-a zis
că scanda,u, e mare de tot şi că părin3ii tăi vin hotărâ3i să-mi scoată ochii. /i-
a cerut să mă întorc în 8o,ivia. 'e pot să -acK Are.uie să p,ec& Varguitas.
Vrei să te mări3i cu mineK o între.ai.
A râs& dar -ără prea mare vese,ie.
Vor.esc serios& insistai eu.
/ă ceri într-adevăr în căsătorieK /ătuşa Eu,ia râse din nou& de data asta
şi mai amuzată.
Da sau nuK îi zisei. *ră.eşte-te& +ascua, şi /are,e +a.,ito tre.uie să pice
dintr-o c,ipă într-a,ta.
/ă ceri ca să ară3i -ami,iei că te-ai -ăcut mareK îmi zise mătuşa Eu,ia cu
că,dură.
Şi pentru asta& recunoscui.
D#V +ovestea reverendu,ui don Se-erino Iuanca LeGva& parohu,
împu3itei maha,a,e /endocita& învecinată cu cartieru, -ot.a,u,ui& Victoria& a
început acum o jumătate de veac& într-o noapte de camava,& dnd un tânăr de
-ami,ie .ună& căruia îi p,ăcea să se amestece cu mu,3imea& a si,uit& pe o
strădu3ă din maha,aua 'hirimoGo& o spă,ătoreasă che0ie6 negresa Aeresita.
'ând aceasta a descoperit că rămăsese însărcinată& născuse deja opt
copii& dar nu avea .ăr.at şi era pu3in pro.a.i, să o mai ducă cineva ,a a,tar&
cu atâtea guri de hrănit după ea& a ape,at atunci -ără să pregete ,a servicii,e
donei Ange,ica& o .ătrână pricepută din +ia3a #n[uisidon7 care -ăcea pe
moaşa& dar era mai a,es -urnizoare de oaspe3i pentru ,im. 9sau& spus de-a
dreptu,& provoca avorturi:. în ciuda 4erturi,or otrăvitoare 9din urina proprie şi
cu şo.o,ani macera3i:7 pe care dona Ange,ica i ,e-a dat negresei Aeresita să ,e
.ea& rodu, vio,u,ui a re-uzat cu îndărătnide care îi prevestea caracteru, să se
desprindă din p,acenta maternă şi7 în4pt aco,o ca un şuru.7 a continuat să
crească şi să se -ormeze& până ce& îrnp,inindu-se nouă ,uni de ,a ,asdvu,
camava,& spă,ătoreasa n-a mai avut a,tceva de -ăcut decât să nască.
J s-au dat nume,e Se-erino pentru a-, măgu,i pe naşu, ,ui de .otez& un
portar ,a +ar,ament& care purta acest premime şi ce,e două nume de -ami,ie
a,e mamei.
%imic din copi,ăria ,ui nu te-ar 4 ,ăsat să ghiceşti că va ajunge preot&
4indcă ,ui nu practid,e pioase îio,ăceau& ci învârtitu, titirezu,ui şi înă,3area
zmeie,or. însă totdeauna& înainte chiar de a începe să vor.ească& s-a arătat a
4 o 4re energică. în creşterea copii,or eiF& Aeresita practica o 4,oso4e intuitiv
inspirată de Sparta sau de Dar>in şi care consta în a-i învă3a că& dacă voiau
să-şi continue via3a în această jung,ă& tre.uiau să ştie să dea şi să primească
,ovituri şi că a .ea ,apte şi a mânca era o trea.ă care îi privea direct de ,a
vârsta de trei ani. Spă,ând ru-e zece ore pe zi şi distri.uindu-,e prin toată
Lima tirnp de a,te opt ore& Aeresita de-a.ia câştiga cât să-i ajungă pentru
su.zisten3a ei şi a puişori,or care nu îrnp,iniseră încă vârsta minirnă pentru a
trăi pe proprii,e ,or picioare.
(iu, născut în urma vio,u,ui s-a arătat ,a -e, de îndărătnic să
supravie3uiască& după cum se dovedise şi în pântece,e mamei& ca să
trăiască6a -ost în stare să se hrănească înghi3ind tot -e,u, de porcării& adunate
de prin ,ăzi,e de gunoi şi pe care se .ăteau câinii şi cerşetorii. #n timp ce -ra3ii
săi vitregi mureau ca muşte,e into2ica3i sau de tu.ercu,oză sau ajungeau ,a
maturitate chinui3i de rahitism şi di-erite tare psihice& trecând ast-e,
irriper-ect prin încercări,e vie3ii& Se-erino Iuanca LeGva a crescut sănătos&
viguros şi& din punct de vedere minta,& pasa.i,.
'ând spă,ătoreasa 9atinsă de hidro-o.ieK: n-a mai putut munci& e, a
între3inut-o şi& ceva mai târziu& a suportat che,tuie,i,e unei înmormântări c,asa
întâi& ,a 'asa *uimet& pe care întregu, 'hirimoGo o pros,ăvea ca 4ind cea mai
de seamă din istoria cartieru,ui 9pe atunci era deja paroh în /endocita:.
8ăiatu, a -ost precoce şi a -ăcut de toate. +e când îşi însuşea vor.itu,& a
învă3at de asemenea să ceară de pomană trecători,or de pe .u,evardu,
A.ancaG& ,uând o 4gură de îngeraş în mocir,ă& cu care ,e înduioşa pe
doamne,e de neam. A -ost apoi ,ustragiu& paznic de automo.i,e& vânzător de
ziare& emo,iente& a,vi3ă& p,asator ,a stadion şi te,a,. 'ine ar 4 putut spune că
această creatură cu unghii,e negre de murdărie& cu picioare,e jegoase& cu
capu, în care mişunau ,indini& îm.răcată într-un jerseu p,in de găuri& cârpit şi
răsdrpit şi -ăcut din petice& va deveni& peste ani& ce, mai controversat popă
din +emK
A -ost un mister când a învă3at e, să dtească& deoarece niciodată nu i-a
că,cat picioru, pe ,a şcoa,ă. +rin 'hirimoGo se spunea că naşu, ,ui& portaru, de
,a +ariament& î, învă3ase să desci-reze a,-a.etu, şi să si,a.isească& iar restu, a
venit de ,a sine& ca ,a .ăie3ii de .a,tă care ajung să ia premiu, %o.e, datorită
dârzeniei ,or printr-im mare e-ort de voin3ă. Se-erino Iuanca LeGva avea
doisprezece ani şi stră.ătea oraşu, cerşind prin case,e .ogate haine vechi şi
panto4 inuti,iza.i,i 9,ucruri pe care ,e vindea apoi prin maha,a,e:& când ,-a
cunoscut persoana care avea să-i o-ere mij,oace,e de a ajunge c,eric6 o
moşiereasă .ască& /aGte 1nzătegui& ,a care era imposi.i, să discerni dacă
averea îi era mai mare sau credin3a& întinderea -erine,or ei ori devo3iunea -a3ă
de (ecioara /aria. Aocmai ieşise din reşedin3a ei rnetisă de pe .u,evardu, San
(e,ipe& din rrantia= şo-eru, îi deschisese deja portiera 'adi,,ac-u,ui& când
cucoana a zărit -ructu, vio,u,ui& în4pt în mij,ocu, străzii ,ângă roa.a ,ui cu
îm.răcăminte veche& strânsă în acea diminea3ă. Sărăcia ,ucie& ochii ,ui
inte,igen3i şi trăsături,e de pui de ,up încăpă3ânat i-au p,ăcut moşieresei.
Aceasta i-a zis că îi va -ace o vizită& pe ,a apusu, soare,ui.
'ând Se-erino Iuanca LeGva a anun3at că în acea seară avea să vină
să-, vadă o mare doamnă& într-o maşină condusă de un şo-er îm.răcat în
uni-ormă a,.astră& întregu, 'hirimoGo hohotea de râs. Dar ,a şase& când
'adi,,ac-u, a -rânat în -a3a strădu3ei pe care a pătruns do4a /aGte 1nzătegui&
e,egantă ca o ducesă& şi a între.at de Aeresita& to3i s-au convins şi au rămas
cu gura căscată.
Dona /aGte ca şi a,te -emei de a-aceri care 3m socotea,a până ,a
următoarea menstrua3ie a -ăcut spă,ătoresei& -ără oco,işuri& o propunere ce i-
a smu,s acesteia un strigăt de -ericire. "a se angaja să acopere che,tuie,i,e
educării ,ui Se-erino Iuanca LeGva şi să dea mamei o grati4ca3ie de zece mii
de so,i& cu condi3ia ca .ăiatu, să se -acă popă.
Ast-e, a ajuns rodu, vio,u,ui pupi, ,a Seminaru, Santo Aori.io de
/ogrovejo& din /agda,ena de, /ar. Spre deose.ire de a,te cazuri& ,a care
voca3ia precedă ac3iunea& Se-erino Iuanca LeGva a descoperit că se născuse
pentru preo3ie după ce a devenit seminarist. A -ost un e,ev cucernic şi
sârguincios& răs-ă3at de dască,ii săi şi cu care se mândreau negresa Aeresita
şi protectoarea ,ui.
Dar& în vreme ce note,e sa,e ,a ,atină& teo,ogie şi patristică atingeau
ce,e mai îna,te cote& iar re,igiozitatea ,ui se dovedea a 4 ireproşa.i,ă ,a
,iturghii,e pe care ,e ascu,ta& în timpu, rugăciuni,or pe care ,e spunea sau a,
0age,ări,or pe care şi ,e ap,ica& încă din ado,escen3ă s-a remarcat ,a e,
simptomu, a ceea ce mai târziu& în dispute,e iscate de îndrăzne,i,e ,ui
apărătorii aveau să numească e2ces de ze, re,igios& iar detractorii mandatu,
de,ictuos şi -an-aron a, maha,a,ei 'hirimoGo. Ast-e,& de e2emp,u& înainte de a
se hirotonisi& a început să propage printre seminarişti teza necesită3ii de a
reînvia cruciade,e& de a ,upta din nou contra Satanei nu numai cu arme,e
muiereşti a,e rugădunii şi sacri4ciu,ui& d şi cu ce,e .ăr.ăteşti 9şi& asigura e,&
mai e4cace: a,e pumnu,ui& ,oviturii cu capu, şi& după împrejurări& a,e g,on3u,ui
şi şişu,ui.
Superiorii ,ui& a,anna3i& s-au gră.it să com.ată asemenea e2travagan3e&
în schim. e,e au -ost că,duros sus3inute de dona /aGte 1nzătegui= cum
moşieri3a 4,antroapă asigura hrana unei treimi dintre seminarişti& superiorii
din motive .ugetare care -ac inimă din pântece au -ost si,i3i să disimu,eze& să
închidă ochii şi să-şi astupe urechi,e în -a3a teorii,or ,ui Se-erino Iuanca
LeGva. Dar nu erau simp,e teorii6 practica ,e con-trma. %u e2ista zi de ieşire
ca ,a întoarcere& seara& .ăiatu, din 'hirimoGo să nu aducă un e2emp,u pentru
ceea ce e, numea predica înannată. într-o zi& când a văzut pe străzi,e mereu
agitate a,e maha,a,ei sa,e cum un om .eat îşi ciomăgea nevasta& a intervenit
şi i-a -racturat a.uzivu,ui .ăr.at gam.a& cu ,ovituri de picior& 3inându-i apoi o
predică despre conduita unui adevărat so3 creştin. A,tă dată& în auto.uzu,
spre 'inco "s[uinas& surprinzându-, pe un ho3 de .uzunare ageamiu tocmai
când încerca să jecmănească o .ătrână& i-a zădămicit p,anu, cu ,ovituri de
cap 9ducându-,& pe urmă& tot e, ,a doctor ca să-i sutureze -a3a:. în s-ârşit&
descoperind în .ă,ării,e îna,te din pădurea /atamu,a un cup,u care se .ucura
anima,ic& i-a .iciuit pe amândoi până ,a sânge şi i-a pus să jure& în genunchi&
su. amenin3area unor repetate che,-ăne,i& că aveau să se căsătorească în
termenu, cuvenit. #nsă per,a isprăvi,or 9ca să-i spunern într-un -e, anume: a,e
,ui Se-erino Iuanca LeGva din punctu, de vedere a, a2iomei ,ui& puritatea& ca
şi a.ecedaru,& se impune cu sânge@ a -ost& chiar în cape,a Seminaru,ui7
,ovitura de puinn trasă tutore,ui şi dască,u,ui său de 4,oso4e tomistă& .,ajinu,
părinte A,.erto de Huinteros& care& dintr-o pomire -raternă sau într-un acces
de so,idaritate& încercase să-, sărute pe gură. 8ăr.at modest şi de,oc
ranchiunos 9intrase în sacerdo3iu târziu7 după ce -ăcuse avere şi dştigase
-aimă ca psihiatru& cu un caz ce,e.ru& vindecase un tânăr medic care îşi
că,case 4ica cu maşina şi o omorâse& în îrnprejurimi,e oraşu,ui +işco:&
reverendu, Huinteros& înapoindu-se de ,a spita,& unde i s-a cusut rana de ,a
gură şi i s-au pus cei trd din3i pierdu3i& s-a opus ca Se-erino Iuanca LeGva să
4e e2matricu,at şi e, însuşi cu generozitatea mari,or spirite care& tot o-erindu-
şi şi ce,ăia,t o.raz& urcă postum pe a,tar a patronat s,uj.a ,a care -ructu,
vio,u,ui a -ost hirotonisit preot.
Dar nu numai convingerea că 8iserica ar tre.ui să com.ată rău, cu
mij,oace pugi,istice îi ne,iniştea pe superiorii seminaristu,ui Se-erino Iuanca
LeGva& ci şi& mai a,es& credin3a sa 9dezinteresatăK: că în vastu, repertoriu a,
păcate,or -oarte grave nu-şi are niddecum ,ocu, autosatis-acerea. 'u toată
dojana dască,i,or săi& care cu dtate .i.,ice sau din numeroase,e .u,e papa,e
ce -u,minau contra ,ui nan au încercat să-, scoată din greşea,ă& 4u, donei
Ange,ica 9îhtrerupătoarea de sardni:& ,a -e, de îndărătnic ca şi înainte de a se
naşte& îşi răzvrătea noaptea camarazii& asigurându-i că actu, manua, -usese
,ăsat de Durnnezeu ca să-i despăgu.ească pe derid pentru jurământu, de
castitate şi& în orice caz& ca să-, -acă suporta.i,. +ăcatu,& argumenta e,& constă
în p,ăceri,e carna,e o-erite de -emeie sau 9şi mai pervers: de carnea a,tuia&
însă de ce tre.uie să 4e păcătoasă şi uşurarea umi,ă& so,itară şi neproductivă&
pe care 3i-o dăruiesc& împreună& -antezia şi proprii,e degeteK Cntr-o diserta3ie
dtită ,a ora venera.i,u,ui părinte Leondo $acarâas& Se-erino Iuanca LeGva a
ajuns să suge-ezs că mterpretând pasaje echivoce din %ou, Aestament e2istă
motive pentru a nu socoti a.surdă ipoteza că uneori însuşi 'hristos oare după
ce a cunoscut-o pe /agda,enaK ar 4 com.ătut& prin mastur.a3ie& ispita de a
deveni iinpur. +ărinte,e $acarias a ,eşinat&-iar protejatu, pianistei .asce a -ost
pe punctu, de a 4 e2matricu,at din Seminar& pentru .,as-emie.
S-a pocăit& a cerut iertare& a -ăcut peniten3e,e ce i s-au impus şi& pentru
o vreme& a încetat să mai propage asemenea idei anapoda& care provocau
dureri de cap pro-esori,or săi şi îi e,ectrizau pe semmarişti. 'ât despre
persoana sa& nu a încetat însă să ,e pună în practică& căci& nu peste mu,t
timp& de-a.ia ajuns în genunchi în -a3a con-esiona,e,or care scâr3âiau
groaznic& duhovnicii ,ui î, şi auzeau spunând iarăşi6 Săptămâna asta am -ost
iu.itu, reginei din Sa.a& a, Da,i,ei şi a, so3iei ,ui ,o-em.@ r& tocmai acest
capridu ,-a împiedicat să -acă o că,ătorie care i-ar 4 îm.ogă3it spiritu,. "ra de
curând hirotonisit când& în ciuda aiure,i,or ,ui eterodo2e& -oruri,e ierarhice au
hotărât deoarece Se-erino Iuanca LeGva -usese un e,ev deose.it de si,itor şi
nimeni n-a pus niciodată ,a îndoia,ă vi.ra3ia inte,igen3ei sa,e să-, trimită ,a
1niversitatea *regoriană din !oma& ,a studii pentru doctorat.
+roaspătu, preot şi-a anun3at însă degra.ă inten3ia de a pregăti& a,ături
de învă3a3ii care îşi strică ochii consu,tând manuscrise,e pră-uite din
8i.,ioteca Vaticanu,ui& o teză care s-ar intitu,a6 Despre viciu, so,itar ca
citade,ă a castitS3ii ec,eziastice. +roiectu, său 4ind respins cu mânie& a
renun3at ,a că,ătoria ,a !oma şi s-a dus să se îngroape în in-ernu, din
/endocita& de unde nu avea să mai iasă niciodată.
", însuşi a a,es cartieru, când a a0at că to3i sacerdo3ii din Lima se
temeau de /endocita ca de ciumă& nu atât din cauza concentra3iei
micro.iene& care -ăcuse din topogra4a sa hierog,i4că& cu trotuare nisipoase şi
cocioa.e din materia,e împestri3ate mucava& ca,amină& rogojină& scânduri&
cârpe& ziare& un ,a.orator cu ce,e mai ra4nate -orme de in-ectare şi
parazitoză& cât din pricina vio,en3ei socia,e care domnea în maha,a. +e atunci&
cartieru, era rea,mente o 1niversitate a De,ictu,ui& cu ce,e mai pro,etare@
specia,izări6 -urt prin e-rac3ie sau esca,adare& prostitu3ie& mânuirea cu3itu,ui&
nenumărate escrocherii& tra4c de droguri şi pro2enetism.
Cn câteva zi,e& părinte,e Se-erino Iuanca LeGva a construit cu inâini,e
,ui o .ojdeucă de chirpici7 ,a care n-a pus uşă& şi a adus aici un crivat de
mâna a doua şi o sa,tea ump,ută cu paie& am.e,e cumpărate din târgu, de
vechitun& şi a înştiin3at pe toată ,umea că va o4cia ,a ore,e şapte o mesă în
aer ,i.er. A mai -ăcut cunoscut -aptu, că va spovedi de ,uni până sâm.ătă=
pentru a evita promiscuitatea& pe -emei ,e primeşte ,a spovedanie între ore,e
două şi şase& iar pe .ăr.a3i& de ,a şapte până ,a miezu, nop3ii.
A annn3at de asemenea că inten3ionează să organizeze un +arvu,ariu&
adică o şcoa,ă unde micu3ii din cartier& îi-icepând de ,a ore,e opt diminea3a
până ,a două după-ainiaza& vor învă3a scrisu,& socotitu, şi catehismu,.
"ntuziasmu, ,ui a -ăcut pe dracu, în patru contra crudei rea,ită3i. ',iente,a sa
,a ,iturghii,e matina,e a -ost doar o mână de .ătrâne şi .ătrâni urduroşi& cu
re0e2e,e corpora,e în agonie şi care& -ără să-şi dea seama& practicau uneori
ace, ne,egiuit o.icei a, ce,or dintr-o anumită 3ară 9cunoscută pentru vaci,e şi
tangouri,e sa,eK: de a scăpa vânturi şi a-şi -ace nevoi,e îm.răca3t în timpu,
s,uj.ei. în ceea ce priveşte spovedania de după-amiază şi +arvu,ariu, din
timpu, dimine3ii& nu s-a prezentat& măcar din întâmp,are& nici un curios.
De -apt& ce se petreceaK Vraciu, maha,a,ei& Eaime 'oncha& im vânjos e2-
sergent de jandarmi7 care îşi atâmase uni-orma în cui de când institu3ia ,ui îi
ordonase să împuşte un .iet copoi ga,.en venit ,a 'a,,ao din cine ştie ce port
orienta, şi se consacrase de atunci& cu mare succes& medicinei popu,are 9prin
care 3inea& într-adevăr& inima /endocitei într-im purnn:& întâmpinase cu
neîncredere sosirea unui posi.i, riva, şi pusese ,a ca,e .oicotarea parohiei.
#n-ormat de acest ,ucm de o tumătoare 9-osta vrăjitoare a /endocitei&
dona /aGte 1nzătegui& o .ască cu sânge,e a,.astru indigo& care scăpătase şi
-usese detronată ca regină şi doamnă a maha,a,ei de către Eaime 'oncha:&
părinte,e Se-erino Iuarica LeGva a în3e,es .ucurii care întunecă vederea şi
încă,zesc spiritu, că sosise& în s-ârşit& rnomentu, potrivit pentru a pune în
practică teoria sa despre predica înarmată. Asemenea unui crainic de circ& a
.ătut strădu3e,e înecate de muşte spunând că duminică& ,a unsprezece
diminea3a& pe terenu, unde se jucau rneduri,e de -ot.a,& e, şi vraciu, vor
dovedi& cu pumnii& care dintre ei doi este mai tare. 'ând muscu,osu, Eaime
'oncha s-a în-ă3işat ,a .ojdeuca din chirpici ca să-, între.e pe părinte,e
Se-erino dacă tre.uia să în3e,eagă prin aceasta că e provocat ,a încăierare&
.ăr.atu, din 'hirimoGo s-a mărginit să-, între.e& ,a rându, său& cu sânge rece&
dacă& pentru ,uptă& pre-era să ai.ă mâini,e goa,e sau înarmate cu şişuri.
(ostu, sergent s-a depărtat strâm.ându-se de râs şi e2p,icându-,e ce,or din
maha,a că e,& pe când era jandarm& o.işnuia să do.oare câinii -eroce întâ,ni3i
pe stradă& dintr-o singură ,ovitură ,a cap.
Lupta dintre preot şi vraci a stârnit o e2traordinară zarvă& încât au venit
să asiste ,a ea nu numai to3i cei din /endocita& ci şi din Victoria& +orvenir&
'erro San 'osme şi Agustino. +ărinte,e Se-erino a apărut în panta,oni şi
maiou şi s-a închinat înainte de ,uptă. Aceasta a -ost scurtă& dar de e-ect. Din
punct de vedere 4zic& .ăr.atu, din 'hirimoGo era mai pu3in puternic decât
-ostu, jandarm& însă î, întrecea în tertipuri. +e neaşteptate& i-a aruncat în ochi
o mână de pra- de ardei iute& gata pregătit
9după aceea avea să e2p,,ce suporteri,or săi6 #n încăierări& merge
orice@:& şi& când uriaşu, 'o,iat deteriorat de David cu di.ace ,ovituri de praştie
a început să se poticnească prosteşte& ,-a năucit cu o serie de picioare în
păr3i,e ruşinoase& până ce ,-a văzut încovoindu-se. (ără a-i da răgaz& a ini3iat
atunci un atac -ronta, asupra -e3ei vraciu,ui& cu directe de dreapta şi de
stânga= şi-a schim.at sti,u, doar când ,-a trântit ,a pământ. Aici şi-a
desăvârşit măce,u,& că,cându-, în picioare peste coaste şi stomac.
Eaime 'oncha& ur,ând de durere şi ruşine& s-a recunoscut învins. în
ap,auze,e mu,3imii& părinte,e Se-erino Iuanca LeGva a căzut în genunchi şi&
cu -a3a ,a cer şi cu mâini,e în cruce& s-a rugat cu ev,avie.
;Ns-NGNNNNN-.
După acest episod care şi-a găsit ecou până şi în pasini,e ziare,or& ceea
ce i-a disp,ăcut arhiepiscopu,ui& oărinte,e Se-erino şi-a câştigat simpatia încă
poten3ia,i,or săi enoriaşi. începând de atunci& ,iturghii,e din cursu, dimine3ii au
-ost mai -recventate& iar une,e su0ete păcătoase& mai a,es -eminine7 au cerut
să se spovedească& cu toate ca& .ineîn3e,es& aceste rare cazuri nu au reuşit să
ocupe nici a zecea parte din programu, amp,u pe care î, 42ase optimistu,
preot& ca,cu,ând din ochi capacitatea de a păcătui a ce,or din /endodta. 1n
a,t -apt .ine primit în maha,a şi care i-a adus noi enoriaşi a -ost purtarea ,ui
cu Eaime 'oncha& după umi,itoarea în-râneere. 'hiar e, ,e-a ajutat pe -emei,e
din cartier să-i procure tinctură de arnică& argint-viu şi croin şi i-a adus ,a
cunoştin3ă că nu-, a,ungă din /endocita= dimpotrivă crenerozitate de
%apo,eon care î, invită să .ea şampanie.
şi-i dă imediat -ata de nevastă chiar genera,u,ui căruia i-a spu,.erat
annata& era gata să-, primească ,a parohie ca parac,iser. Vraciu, primise
autoriza3ia să continue -urnizarea 4erturi,or de .ine şi rău& de dragoste şi de
deochi& dar ,a tărâ3e moderate& stipu,ate chiar de preot& care i-a interzis
amestecu, doar în a-aceri,e de su0et. J s-a îngăduit de asemenea să se ocupe
de oamenii din maha,a care aveau ,u2a3ii sau a,te supărări& cu condi3ia să nu
încerce să ,ecuiască pe .o,navii de a,tă natură= pe aceştia tre.uia să-i
îndrume spre spita,.
/odu, în care părinte,e Se-erino Iuanca LeGva a iz.utit să-i atragă
precum muşte,e care simt rnierea& pe,icanii care zăresc peştii pe copiii din
/endocita ,a dispre3uitu, său +arvu,ariu a -ost pu3in ortodo2& ceea ce s-a
so,dat cu un prim avertisment serios dat de curie. #-a înştiin3at pe copii ca&
pentru 4ecare săptămână de prezen3ă ,a ,ec3ii& vor priini în dar câte o mică
stampă. 'u această neastâinpărată g,oată de jerpe,i3i care ,-au deterrninat pe
părinte să -o,osească momea,a nu s-ar 4 ajuns ,a rezu,tate,e dorite& dacă
eFu-emistice,e mici stampe@ a,e .ăiatu,ui din 'hirimoGo nu ar 4 -ost& în
rea,itate& poze cu -emei goa,e7 pe care cu greu ,e-ai 4 con-undat cu S-ânta
(ecioară. +e anumite mame& uimite de metode,e ,ui pedagogice& parohu, ,e-a
asigurat so,emn că& deşi pare incredi.i,& mici,e stampe@ îi vor 3ine pe 3ânci
departe de ispite,e cSmii şi-i vor -ace mai pu3in z.urda,nid& mai ascu,tători şi
mai apatici.
+entru a ,e câştiga şi pe -ete,e din cartier& a e2p,oatat pomiri,e care au
-ăcut din -emeie prima păcătoasă .i.,ică şi servicii,e ,ui /aGte 1nzătegui7
asimi,ată şi ea în pepiniera parohiei ca ajutoare. Aceasta& cu ştiin3a pe care o
po3i do.ândi doar din douăzeci de ani petrecu3i în ,upanare,e din Aângo /aria&
,e-a cucerit învă3ându-,e ,ucruri care ,e atrăgeau6 cum să-şi .oiască o.rajii&
.uze,e şi p,eoape,e& -ără să-şi mai cumpere smâcuri de ,a prăvă,ie= cum să-şi
-acă sâni& şo,duri şi -ese -a,se din perni3e& hârtie de ziar şi din .um.ac= cum
se dansează dansuri ,a modă6 rnm.a& hnaracha& porro şi mam.o. 'ând un
trimis a, curiei a inspectat parohia şi a văzut& în sectoru, rezervat -emei,or în
+arvu,ariu& mu,3imea de mucoase punându-şi pe rând unica pereche de
panto4 cu toc îna,t din maha,a şi mergând ,egănat su. privirea pro-esona,ă a
e2-codoaşei7 s-a -recat ,a ochi. într-un târziu& recăpătându-şi graiu,& ,-a
între.at pe părinte,e Se-erino dacă nu cumva crease aco,o o Academie de
târ-e.
!ăspunsu, este da& a rep,icat 4u, negresei Aeresita& .ăr.at care nu se
speria de cuvinte. De vreme ce nu mai pot 4 a.ătute de ,a această ca,e& ce,
pu3in s-o -acă aşa cum se cuvine.
9Din această pricină& a primit ce, de-a, doi,ea avertisment serios dat de
curie.:
%u este însă adevărat că /are,e +ro2enet din /endocita ar 4 -ost& aşa
cum au ajuns să e2agereze detractorii săi& chiar părinte,e Se-erino. ", era
doar un om rea,ist& care cunoştea via3a putin dte putin. %u a încurajat
prostitu3ia& ci a căutat să o -acă mai decentă şi a dat vajnice .ătă,ii pentru a
,e împiedica pe -emei,e care îşi câştigau e2isten3a cu trupu, 9toată /endocita
-eminină între doisprezece şi şaizeci de ani: să ia vreo .oa,ă şi să 4e
despuiate de codoşi. Lichidarea a circa douăzeci de peşti ai cartieru,ui 9în
une,e cazuri& regenerarea ,or: a -ost o muncă eroică& de sa,u.ritate socia,ă&
ceea ce i-a adus părinte,ui Se-erino mai mu,te împunsături de cu3it şi o
-e,icitare de ,a primaru, din Victoria. +entru aceasta& s-a -o,osit de 4,oso4a
predicii înarmate. +rin g,asu, ,ui Eaime 'oncha& care a tre.uit să .ată toate
străzi,e& a adus ,a cunoştin3a ,ocuitori,or din cartier că ,egea ,aică şi cea
.isericoasă interziceau .ăr.a3i,or să trăiască pe spinarea -ăpturi,or in-erioare&
ca nişte trântori& şi că& prin urmare& oricine ,e va e2p,oata pe -emei o să ai.ă
de-a -ace cu numnii săi. Ast-e, a tre.uit să rnute -a,ca /are,ui /arearina
+acheco& să-, ,ase chior pe An-năsaru,7 impotent pe +edrito *arrote& idiot pe
/ascu,u, Sampedri şi cu hematoame vio,acee pe 'ojino.a Iuarn.achano. în
timpu, acestei campanii [uijoteşti& într-o noapte a căzut într-o am.uscadă şi a
-ost străpuns de mai mu,te ,ovituri de şiş= tâ,harii& crezându-, mort& ,-au ,ăsat
în noroi& pradă dini,or.
Vigoarea 0ăcău,ui dar>inian a -ost însă mai puternică decât ruginite,e
cu3ite care ,-au în3epat şi ast-e, a scăpat cu via3ă= a rămas& evident însemne
a,e 4eru,ui& pe corpu, şi pe -a3a de .ăr.at7 pe care muieri,e ,u.rice o.işnuiesc
să ,e ca,i4ce drept apetisante& cu o jumătate de duzină de cicatrice& pe .aza
cărora& după proces& şe-u, agresori,or& un tip din Are[uipa& cu prenume
.isericos şi nume maritim& "ze[uie, De,4n& a -ost trimis ,a Spita,u, de
+sihiatrie& ca ne.un incura.i,.
Sacri4cii,e şi e-orturi,e au dat roade,e aşteptate şi& de necrezut&
/endocita s-a cură3at de peş-ri. +ărinte,e Se-erino a devenit adoratu, -emei,or
din rnaha,a= de atunci au venit masiv ,a ,iturghie şi s-au spovedit în 4ecare
săptămână. 'a să ,e -acă mai pu3in riscantă trea.a prin care îşi dştigau
e2isten3a& părinte,e Se-erino a invitat în maha,a un medic de ,a Ac3iunea
'ato,ică& pentru a ,e da s-aturi de pro4,a2ie se2ua,ă şi a ,e instrui asupra
moda,ită3i,or practice de a sesiza ,a timp apari3ia& ,a dient sau ,a e,e& a
gonococu,ui. +entru cazu, în care tehnid,e de contro, a, nata,ită3ii 9predate de
1nzătegui: nu au dat rezu,tate& părinte,e Se-erino a strămutat din 'hirimoGo
în /endodta& ca să-i e2pedieze oportun în ,im. pe mormo,odi amoru,ui
mercenar& o ucenică de-a donei Ange,ica. Avertismentu, serios primit de ,a
curie dnd s-a a0at aid că parohu, patrona uti,izarea prezervative,or şi a
anticoncep3iona,e,or şi că era un entuziast a, avortu,ui era a, treisprezece,ea.
'e, de-a, paisprezece,ea a -ost pentru aşa-numita şcoa,ă de meserii@&
pe care a avut îndrăznea,a să o în4in3eze. în discu3ii agrea.i,e g,ume care
pier& g,ume care se nasc su. norii şi su. ste,e,e întâmp,ătoare a,e Limei şi
-ără manua,& veteranii din maha,a predau aici ageamii,or di-erite,e moduri de
a câştiga o .ucată de pâine. La şcoa,ă se puteau deprinde& de e2emp,u&
e2erci3ii,e pe care cei versa3i ,e -ac cu degete,e& capa.i,e să a,unece7 discrete
şi nepo-tite& în intirnitatea oricărei poşete& .uzunar& servietă sau va,ijoară şi
să recunoască prada râvnită printre eterogene,e odoare. Aici se dezvă,uia
cum& cu o ră.dare de meşteşugar& orice sârmă este în stare să în,ocuiască cu
succes cea mai comp,icată cheie& pentru deschiderea uşi,or& şi cum se pot
aprinde motoare,e di-erite,or mărci de automo.i,e dacă cineva& din
întâmp,are& se dovedeşte a nu 4 e, proprietaru,. Aid se învă3a curn se smu,g
.ijuterii,e în goană& mergând pe jos sau cu .icic,eta& în ce -e, se esca,adează
ziduri,e şi cum se sparg& -ără zgomot& geamuri,e de ,a casă= se învă3a modu,
de a -ace chirurgie p,astică oricărui o.iect care îşi schim.ă .rusc stăpânu, şi
-onna de a ieşi din di-erite,e gher,e din Lima& -ără autoriza3ia comisaru,ui.
(a.ricarea şişuri,or şi murmure de invidieK disti,area pastei de stupe4ante se
studiau şi e,e tot ,a acea şcoa,ă& care i-a atras părinte,ui Se-erino& în s-ârşit
prietenia şi adeziunea .ăr.a3i,or din /endocita şi totodată primu, ,ui -recuş
cu comisariatu, po,i3iei din Victoria& unde a -ost condus într-o noapte şi
amenin3at cu tri.una,u, şi temni3a& ca eminen3ă cenuşie a de,ictu,ui. Dar ,-a
sa,vat& .ineîn3e,es& in0uenta ,ui protectoare.
Cn această perioadă& părinte,e Se-erino ajunsese deja o 4gură popu,ară&
de care se ocupau ziare,e& reviste,e şi radiou,. #ni3iative,e ,ui deveneau o.iect
de po,emică.
1nii î, considerau un -e, de protos4nt& un progresist a, noii genera3ii de
sacerdo3i care vor revo,u3iona 8iserica& iar a,3ii erau convinşi că era un
reprezentant a, ce,ei de a cincea co,oane a armatei ,ui Satan& însărcinat să
su.mineze dinăuntru 'asa Aată,ui. /endocita 9datorită ,ui sau din vina saK: s-
a convertit într-o adevărată atrac3ie turistică6 curioşi& ev,avioşi& ziarişti& sno.i
se adunau în străvechiu, rai a, go,ănimii ca să-, vadă& să-, atingă& să-i ia un
interviu sau să-i ceară autogra-e părinte,ui Se-erino.
Această pu.,icitate a împăr3it c,eru, în două grupuri6 unu, o considera
-o,ositoare& iar ce,ă,a,t dăunătaare interese,or 8iseridi.
'ând părinte,e Se-erino Iuanca LeGva& cu ocazia unei nrocesiuni
închinate +reas4ntei (ecioare cu,t introdus chiar de e, în /endocita şi care s-a
întins ca -ocu, în paie,e uscate& a anun3at trium-ător că în parohia ,ui nu
e2ista nici măcar un copi, viu ne.otezat& inc,usiv cei născu3i în u,time,e zece
ore& un sentiment de mândrie a pus stăpânire pe credincioşi& iar curia& o
singură dată printre atâtea admonestări& i-a trimis câteva cuvinte de
-e,icitare.
S-a iscat însă un scanda, de pomină de ziua Santei !osa& săr.ătoarea
s4ntei protectoare a Limei& când e, a -ăcut cunoscut& în cursu, unei predici
3inute su. ceru, ,i.er& în curtea .isericii din /endocita& -ciptu, că între
grani3e,e pră-uitei sa,e parohii nu e2is-c. peNeche care să nu-şi 4 pus
pirostrii,e pe cap în -a3a Dcr=nu,ui şi a a,taru,ui din căsu3a de chirpici. #ntriga3i&
deoarece ştiau că în -ostu, imperiu a, incaşi,or& cea mai so,idă şi respectată
institu3ie era e2ceptând .isericii şi armata .orde,u,& îna,3ii pre,a3i peruani au
venit ,a -a3a ,ocu,ui 9târându-şi picioare,eK: pentru a se convinge persona, de
ispravă. Dar ceea ce au descoperit& cercetând cu de-amănuntu, prin
,ocuin3e,e din /endocita& i-a îngrozit şi a -ăcut să-i cuprindă scâr.a -a3ă de&
.atjocorirea ce,or s4nte. "2p,ica3ii,e părinte,ui Se-erino s-au dovedit con-uze
şi argotice 9după atâ3ia ani petrecu3i în maha,a& 0ăcău, din 'hirimoGo uitase
spanio,a pură din timpu, studii,or de ,a Seminar şi deprinsese poate
.ar.arisme,e şi idiotisme,e ,im.ii păsăreşti din /endocita:= în ce,e din urmă&
ce, care ,e-a e2p,icat sistemu, -o,osit pentru a.o,irea concu.inaju,ui a -ost
Lituma& -ostu, vraci şi -ostu, jandann. "ra c,ar un sacri,egiu. 'onsta în a
.inecuvânta& în -a3a evanghe,iei& orice cup,u -ormat sau pe ca,e de a se
constitui.
#mediat după prima p,ăcere& perechi,e veneau în gra.ă ,a parohu, ,or
drag& să se căsătorească aşa cum cere Dumnezeu& iar părinte,e Se-erino ,e da
s-ânta .inecuvântare -ără a-i deranja cu între.ări inoportune. Şi cum ast-e, o
mu,3ime de .ăr.a3i şi -emei din cartier au ajuns să se căsătorească de mai
mu,te ori perechi,e din /endocita se -onnau& amestecau şi des-ăceau cu o
viteză astronomică& -ără să 4 rămas& în prea,a.i,& văduvi& părinte,e Se-erino
repara stricăciuni,e produse de acest nărav prin puri4catoarea m.ărturisi.re a
păFcatu,ui. 9", e2p,icase totu, printr-o zica,ă& care era nu numai eretică& ci şi
vu,gară6 năravu, din 4re n-are ,ecuire@.: Dezapro.at& certat şi aproape insu,tat
de arhiepiscop& preotu, Se-erino Iuanca LeGva a săr.ătorit cu acest pri,ej o
,ungă serie de e-emeride6 avertismen-ru, serios cu număru, o sută.
Ast-e,& printre ini3iative,e îndrăzne3e şi mustrări pu.,ice& su.iect a, unor
discu3ii contradictorii& iu.it de unii şi hu,it de a,3ii& preotu, Se-erino Iuanca
LeGva a ajuns în 0oarea vârstei6 cincizeci de ani. "ra un .ăr.at cu -runtea
,ată& nasu, acvi,in& privirea pătrunzătoare& drept şi .un ,a su0et. 'redin3a sa&
-ormată încă din zi,e,e de aur de ,a Seminar& că amoru, imaginar nu este un
păcat& ci un e4cace apXrător a, castită3ii& î, men3inuse într-adevăr pur& până
când şi-a -ăcut apari3ia în cartieru, /endocita şarpe a, paradisu,ui& care
împrumută -onAie,e vo,uptuoase şi .ogate& p,ine de stră,uciri,e ,u2uriante a,e
-eme,ei o persoană ce i=e numea /aGte 1nzătegui şi care se dădea drept
asistentă socia,ă 9în rea,itate era o târ-ă şi& ,a urma urmei& nu era şi ea o
-emeieK:.
"a spunea că ar 4 ,ucrat cu dăruire prin codrii din Aângo /aria& sco3ând
parazi3ii din .ur3i,e .ăştinaşi,or şi că ar 4 -ugit de aco,o& -oarte mâhnită&
datorită -aptu,ui că o .andă de şo.o,ani îi devorase copi,u,. în vine,e ei
curgea sânge .asc şi& aşadar& era o aristocrată. 'u toate că -onne,e ei s-erice
9.ine um0ate: şi mersu, ei unduitor ar 4 tre.uit să-, pună în gardă asupra
perico,u,ui& părinte,e Se-enno Iuanca LeGva a -ăcut prostia atrac3ie a rău,ui
care a văzut pierzându-se virtu3i mono,itice să o accepte ca ajutoare& crezând
că inten3ia sa era& după cum dec,arase& să sa,veze su0ete,e şi să omoare
parazi3ii. #n rea,itate& ea nu voia decât să-, împingă în păcat. Şi-a pus p,anu, în
ap,icare aciuându-se în căsu3a de chirpici= dormea pe o vechitură de pat&
separat de ce, a, părinte,ui printr-o prăpădită de draperie& care& cu,mea& mai
era şi transparentă. %oaptea& ,a ,umina unui opai3& diavo,u, de -emeie -ăcea
e2erci3ii& prete2tând că dormea mai .me aşa şi îşi păstra organismu, sănătos.
Dar se putea oare numi eimnastică suedeză un dans asemănător ace,ora din
haremuri,e ce,or B mie şi una de nop3i& pe care aristocrata .ască î, e2ecuta pe
,oc& ,egănându-şi şo,duri,e& scuturându-şi umerii& agitând picioare,e şi
0uturând .ra3e,e& şi pe care părinte,e& gâ4ind& î, zarca prin perde,u3a ,uminată
de re0e2e,e -eşti,ei ca un înne.unitor spectaco, de um.re chinezeştiK /ai
târziu& când toată ,umea /endocitei era deja cu,cată& /aGte 1nzătegui&
auzind scâr3aitu, crivatu,ui de a,ături& avea o.răznicia să se in-ormeze& cu o
voce mieroasă6 "şti treaz& părin3e,eK@
"ste însă adevărat că& pentru a disimu,a& -rumoasa corupătoare ,ucra
douăsprezece ore pe zi& vaccinând şi tratându-i pe râioşi& dezin-ectând cocini
şi sco3ându-i ,a soare pe .ătrâni. Dar -ăcea totu, în şort& cu picioare,e şi
.ra3e,e goa,e& cu umerii şi mij,ocu, în vânt& motivând că aşa se o.işnuise ea
să um.,e în codru. +reotu, Se-erino îşi des-ăşura mai departe activitatea ,ui
creatoare& dar s,ă.ea văzând cu ochii& avea cearcăne. +rivirea ,ui era tot
timpu, în căutarea ,ui /aGte 1nzătegui şi când o vedea trecând& i se
deschidea gura= im venia, 4rişor de sa,ivă îi umezea .uze,e. Luase în acea
vreme o.iceiu, de a um.,a& zi şi noapte& cu mâini,e în .uzunare& iar
3ârcovnica ,ui& -osta provocatoare de avorturi& dona Ange,ica& prorocea că în
orice c,ipă o să înceapă să scuipe sânge& ca un tu.ercu,os.
Va cădea oare pastoru, în p,asa vic,enei asistente socia,e& sau
antidoturi,e sa,e& care î, s,eiesc de puteri& î, vor ajuta să rezisteK Va ajunge ,a
.a,amuc sau în mormântK "noriaşii din /endodta urmăreau această ,uptă îh
spirit sportiv şi au început să pună rămăşaguri în care 42au termene gra.nice
şi să se tot încurce în op3iuni& de te apucau dureri,e de cap6 .asca va rămâne
gravidă cu sămân3ă de popă& .ăr.atu, din 'hirimoGo o va omorî ca să a,unge
ast-e, ispita& ori va pune în cui veşminte,e preo3eşti şi se va însura cu ea. Dar
via3a& .ineîn3e,es& şi-a rezervat dreptu, de a zădămici toate acestea.
+ărintde Se-erino& argurnentând că ,umea tre.uie să se întoarcă ,a
8iserica începuturi,or& ,a 8iserica neprihănită şi simp,ă a evanghe,ii,or& când
to3i credincioşii trăiau ,ao,a,tă şi-şi împăr3eau .unuri,e& a ini3iat o campanie
energică pentru resta.i,irea traiu,ui în comun în /endocita 9un adevărat
,a.orator de e2perimente creştine:& Are.uia ca toate cup,uri,e.să se des-acă şi
să se constituie în co,ectivită3i de dncisprezece sau douăzeci de mem.ri&
între care se vor împăr3i munca& hrana şi tre.uri,e casnice= vor ,ocui
împreună& în case adaptate pentru a adăposti aceste noi ce,u,e a,e vie3ii
socia,e& care vor în,ocui cup,u, c,asic. însuşi preotu, Se-erino a dat e2emp,u&
mărindu-şi .ojdeuca şi insta,ând în ea& a,ături de asistenta socia,ă& şi pe cei
doi parac,iseri ai săi6 e2-sergentu, Lituma şi -osta provocatoare de avorturi&
dona Ange,ica. Aceasta a -ost prima microcomună din /endocita& după a,
cărei e2emp,u urmau să se constihiie ce,e,a,te.
+ărinte,e Se-erino orânduise ca în cadru, 4ecărei comune cato,ice să
-unc3ioneze cea mai democratică ega,itate între mem.rii de ace,aşi se2.
Are.uia ca .ăr.a3ii între ei şi -emei,e între e,e să se tutuiască= dar& ca să nu se
uite deose.iri,e de muscu,atură& inte,igen3ă şi .un-sim3& statornicite de
Domnu,& a recomandat ca -emei,e să se adreseze .ăr.a3i,or cu
dumneavoastră@ şi să caute în semn de respect să nu-i privească în ochi.
Sarcina de a -ace mâncare şi cură3enie& de a aduce apă de ,a cişmea& de a
omorî ,i.ărci,e şi şoriceii& de a spă,a ru-e,e era asumată& împreună cu
ce,e,a,te tre.uri casnice& de 4ecare& pe rând= .anii dştiga3i cinstit sau pe a,te
căi de către oricare mem.rii tre.uiau preda3i integra, comunită3ii& care& ,a
rându, ei& îi îrnpăr3ea în mod ega,& după ce se acopereau che,tuie,i,e comune.
Locuin3e,e erau ,ipsite de pere3i interiori& pentru a a.o,i năravu, păcătos a,
secretu,ui= toate pro.,eme,e vie3ii& de ,a evacuarea intestinu,ui şi până ,a
sărutu, se2ua,& urmau să se rezo,ve în văzu, tuturor.
"2perimentu, cu străvechi,e comune creştine -usese condamnat mai
înainte ca po,i3ia şi armata să invadeze /endocita= acestea& într-o descindere
cinematogra4că& cu cara.ine& măşti contra gaze,or şi .azoo<a& au -ăcut o
razie în urma căreia .ăr.a3ii şi -emei,e din maha,a au stat mai mu,te zi,e
închişi în cazănni& nu din pricină că în rea,itate ei erau sau au -ost ho3i&
cu3itari ori târ-e& ci învinui3i de su.versiune şi descompunere. +reotu, Se-erino
a compărut în -a3a unui tri.una, mi,itar& acuzat că& ,a adăpostu, sutanei&
sta.i,ise un cap de pod pentru comunism 9a -ost achitat& datorită
demersuri,or protectoarei sa,e& mi,ionara /aGte 1nzătegui:.
"2perimentu, a -ost& .ineîn3e,es& dezapro.at de curie
9cu avertismentu, serios număru, două sute treizeci şi trei:& care ,-a
socotit îndoie,nic& din punct de vedere teoretic& iar din punct de vedere
practic ,-a considerat o ne.unie 9-apte,e& vai& i-au dat dreptate:& dar era
condamnat şi de mai a,es natura .ăr.a3i,or şi a -emei,or din /endodta& c,ar
a,ergică ,a co,ecdvism. +ro.,ema număru, unu a -ost tra4cu, se2ua,. în
incitantu, întuneric& dorn-iitoare,e cornune în,esneau& de ,a o sa,tea ,a a,ta&
ce,e rnai 4er.in3i atingeri& pipăiri& re,a3ii semina,e sau chiar vio,uri& sodomii şi
sarcini= drept urmare& s-au înmu,3it crime,e din ge,ozie. +ro.,ema număru, doi
a -ost aceea a -urturi,or. 'onvie3uirea& în ,oc să anihi,eze apetitu, pentru
proprietate& ,-a e2acer.at până ,a ne.unie. /aha,agiii îşi -urau unu, a,tuia
până şi aeru, greu pe care î, respirau. în ,oc să-i în-ră3ească& coa.itarea i-a
învrăj.it de moarte pe to3i cei din /endocita. Aocrnai în această perioadă de
de.andadă şi smintea,ă& asistenta socia,ă
9/aGte 1nzăteguiK: a anun3at că e gravidă& iar -ostu, sergent Lituma a
recunoscut că este tată, pruncu,ui. 'u ,acrimi în ochi& părinte,e Se-erino a
.inecuvântat această pereche -ormată din pricina inova3ii,or sa,e
sociocato,ice.
9Se spune că& începând de atunci& ,uase o.iceiu, de a p,ânge cu suspine
şi de a cânta e,egii ,a ,ună.:
Dar aproape imediat a tre.uit să -acă -a3ă unei catastro-e mai cump,ite
decât pierderea ace,ei .asce pe care niciodată n-a ajuns s-o ai.ă6 sosirea în
/endocita a iinui ,iva, de c,asă& pastoru, evanghe,ist don Se.astiăn 8ergua.
ANest .ăr.at era încă tânăr& cu în-ă3işare de sportiv şi U%o8pşi
putemici= cum a sosit& a şi anun3at că îşi propusese Gieh Uântr-un termen de
şase ,uni& să câştige ,a adevărata ttYA-c-iNg NW NgN re-ormată toată
/endocita& inc,usiv pe
NiaNNNN-ăă-N8NFN parohu, cato,ic şi pe cei trei aco,i3i ai săi. Don
Se.astiăn
9care& înainte de a se -ace pastor& -usese un gineco,og .urduşit de
mi,ioaneK: avea mij,oace pentru a-i impresiona pe maha,agii6 şi-a -ăcut o casă
din cărămidă& dând de ,ucru tuturor din cartier p,ăti3i regeşte şi a ini3iat aşa-
zisu, mic dejun re,igios@& ,a care îi invita pe gratis pe to3i care asistau ,a
predici,e sa,e despre 8i.,ie şi memorau anumite cânturi. Seduşi de e,ocin3a şi
de vocea ,ui de .ariton sau de ca-eaua cu ,apte şi de pâinea cu s,ănină care
înso3eau aceste predid& cei din /endocita au început să a.andoneze chirpicii
cato,ici pentru cărămizi,e evanghe,ice.
+ărinte,e Se-erino a recurs& .ineîn3e,es& ,a predica armată. L-a provocat
pe don Se.astiăn 8ergua să se măsoare în pumni& ca să se dovedească ast-e,
care dintre ei este adevăratu, ministru a, ,ui DumnezeuS,eit de practica
e2cesivă a e2erci3iu,ui ,ui nan& care î, ajutase să reziste ,a provocări,e
demonu,ui& .ăr.atu, din 'hirimoGo a -ost cnocautat ,a a, doi,ea pumn primit
de ,a don Se.astiăn 8ergua& care -ăcuse timp de douăzeci de ani& câte o oră
pe zi& cu,turism şi .o2 9,a Şcoa,a de *imnastică din San #sidroK:. %u -aptu, că
pierduse doi incisivi şi că rămăsese cu nasu, turtit î, adusese ,a disperare pe
părinte,e Se-erino& ci umi,in3a că a -ost învins cu proprii,e sa,e arme şi
constatarea că& pe zi ce trece& tot mai mu,3i enoriaşi optau pentru adversaru,
său.
Dar& asemenea ce,or care se trezesc curajoşi în -a3a primejdiei şi devin
adep3ii principiu,ui rău, prin rău mai mare se ,ecuieşte@& într-o .ună zi& omu,
din 'hirimoGo a adus& în taină& ,a .ojdeuca din chirpid nişte .idoane p,ine cu
un ,ichid pe care ,-a ascuns de priviri,e curioşi,or
9şi pe care însă orice miros sensi.i, ,-a recunoscut ca 4ind <erosen:. în
acea noapte& când toată ,umea dormea& înso3it de credinciosu, său Lituma& a
astupat pe a-ară& cu scânduri groase .ătute în piroane& uşi,e şi -erestre,e
casei de cărămidă. Don Se.astiăn 8ergua dormea dus& visând ceva cu un
nepot incestuos& care& ros de remuşcări 4indcă şi-a prihănit sora& se -ăcuse
preot papistaş într-un cartier din Lima6 /endocitaK %u putea auzi ,ovituri,e
ciocanu,ui ,ui Lituma care îi trans-ormau temp,u, evanghe,ic în cursă de
şoareci& deoarece -osta moaşă& dona Ange,ica& din ordinu, părinte,ui Se-erino&
îi dăduse o por3ie mare de anestezic. 'ând /isiunea a -ost .,ocată& însuşi
omu, din 'hirimoGo a stropit-o cu <erosen. După aceea& s-a închinat& a aprins
un chi.rit şi s-a pregătit să-, arunce.
'eva ,-a -ăcut însă să şovăie. "2-sergentu, Lituma& asistenta socia,ă&
-osta provocatoare de avorturi şi câinii din /endodta ,-au văzut privind cu
îngrijorare& îna,t şi s,a.& su. ceru, înste,at& cu un .ă3 de chi.rit între degete&
ezitând să dea -oc duşmanu,ui său.
B va -ace& totuşiK Va arunca sau nu chi.ritu,K are va pre-ace părinte,e
Se-erino Iuanca LeGva noaptea din /endocita într-un crepitant in-ernK Va
irosi e, ast-e, o întreagă via3ă închinată re,igiei şi .ine,ui o.ştescK Sau că,când
în pidoare mica 0acără ce îi ardea unghii,e& va deschide uşa casei de
cărămidă& pentru a cere iertare& în genunchi& pastoru,ui evanghe,icK 'um se
va termina această para.o,ă de cartierK
DV +rima persoană căreia i-am vor.it de cererea în căsătorie -ăcută
mătuşii Eu,ia nu a -ost Eavier& ci %ancG. După convor.irea te,e-onică cu mătuşa
Eu,ia& am sunat ,a verişoara mea şi i-am propus să mergem ,a un 4,m. #n
rea,itate& ne-am dus ,a ", +atio& un ca-e-.ar de pe strada San /ârtan& din
/ira0ores& unde se adimau de o.icei ,uptătorii pe care /a2 Aguirre7
animatoru, Lunei +ar<& îi aducea ,a Lima. Loca,u, o căsu3ă cu un etaj&
coni'epută ca ,ocuin3ă mic-.urgheză& a cărei trans-ormare în .ar iritase
mu,tă ,ume era pustiu şi am putut discuta ruşti3i& în timp ce eu .eam a zecea
ceaşcă de ca-ea din iuă aceea& iar %ancG o 'oca-'o,a.
De-a.ia ne aşezasem& că am şi început să caut -onna îa mai .,ândă
pentru a putea să-i comunic vestea. Dar ea mi-a ,uat-o înainte cu noută3i,e. în
ajun& a avut ,oc un consi,iu de -ami,ie acasă ,a mătuşa Iortensia& ,a care s-a
adunat o duzină de rude7 ca să trateze a-acerea@. Aici s-a hotărât ca unchiu,
Lucho şi mătuşa ,ga să-i ceară Eu,iei să se întoarcă în 8o,ivia.
+entru tine au -ăcut-o& mă ,ămuri %ancG. Se pare că tată, tău tur.ează
de mânie şi a scris o scrisoare îngrozitoare.
1nchii Eorge şi Lucho& care 3ineau -oarte mu,t ,a mine& erau acum
îngrijora3i de pedeapsa pe care putea să mi-o ap,ice. 'redeam că o să se
îm.,ânzească şi n-o să 4e prea sever dacă mătuşa Eu,ia va p,eca înainte de
sosirea ,ui ,a Lima.
Adevăru, este că aceste ,ucruri nu mai au nici un -e, de importan3ă
acum& îi spusei eu& cu în-umurare.
+entru că am cerut-o pe Eu,ia de nevastă.
!eac3ia ei a -ost stridentă şi caricatura,ă& i s-a întâmp,at ceva ca-n
4,me. Aocmai înghi3ea o gură de 'oca-'o#a şi s-a înecat. A apucat-o un acces
de tuse& evident jignitor& şi i s-au ump,ut ochii de ,acrimi.
Aermină cu caraghios,âcuri,e& .,eagă ce eştiM am dojenit-o eu& -oarte
supărat. Are.uie să rnă aju3iM
%u de asta m-am înecat& ci 4indcă ,ichidu, a ,uat-o pe cea,a,tă parte&
.âigui verişoara mea& ştergându-şi ochii şi vor.ind răguşit. Şi& după câteva
c,ipe& a adăugat& co.orând g,asu,6 Dar eşti încă un puşti. Ai oare .ani pentru
însurătoareK Şi tată, tăuK B să te omoareM
Cnsă imediat& do.orâtă de o nemaipomenită curiozitate& m-a .om.ardat
cu între.ări despre une,e deta,ii ,a care nu avusesem încă timp să mă
gândesc6 Eu,ita acceptaseK
Aveam să -ugimK 'are ne erau martoriiK %u ne puteam căsători ,a
.iserică& 4indcă ea era divor3ată& aşa-iK 1nde urma să ,ocuirnK
Dar& /ari3o& repetă ea ,a s-ârşitu, cascadei de între.ări& mirându-se din
nou6 %u-3i dai seama că ai doar optsprezece aniK
A iz.ucnit în râs şi am început şi eu să -ac ,a -e,. #-am spus că poate are
dreptate& dar acum e vor.a să mă ajute să-mi pun p,anu, în ap,icare.
'rescuserăm împreună& z.urda,nici= 3ineam mu,t unu, ,a a,tu,& iar eu ştiam că
în orice situa3ie ea ar 4 de partea mea.
Sigur că o să te ajut& dacă mi-o ceri& chiar dacă ar 4 să -ac trăsnăi şi să
mă omoare o dată cu tine& mai spuse ea. Apropo& te-ai gândit cum va
reac3iona -ami,ia& dacă într-adevăr te însoriK
8ine dispuşi& am petrecut o vreme jucându-ne de-a ce-ar spune şi ce-ar
-ace unchii şi mătuşi,e& verii şi verişoare,e me,e& când vor primi vestea.
/ătuşa Iortensia o să p,ângă& mătuşa Eesus o să se ducă ,a .iserică& unchiu,
Eavier o să-şi ,anseze c,asica ,ui e2c,ama3ie 9'âtă neruşinareM@:& iar Eaimito&
.enjaminu, veri,or& care avea trei ani şi se.sâsâia& o să între.e ce-i aia
însurătoare& mămicoM Am terminat jocu, râzând în hohote& cu un râs nervos&
care i-a -ăcut pe che,neri să vină pentru a ,e spnne şi ,or .ancu,. 'urând ne-
am poto,it& %ancG consim3ise să 4e iscoada noastră& să ne comunice toate
intrigi,e şi mişcări,e -ami,iei. %u ştiam câte zi,e aveau să-rru ia pregătiri,e şi
tre.uia să 4u ,a curent cu tot ceea ce une,teau rude,e. +e de a,tă parte& urma
să -acă pe mesagera mea pe ,ângă mătuşa Eu,ia şi& din când în când& să o
scoată în ,ume& ca să o pot vedea.
8ine& .ine& încuviin3ă %ancG. B să 4u protectoarea voastră. Asta da& dar
sper ca într-o .ună zi să vă purta3i ,a -e,& dacă va 4 nevoie.
'ând eram deja pe stradă& în drum spre casa ei& verişoara %ancG şi-a
,ovit capu, cu pa,ma6 'e norocos eştiM îşi aminti ea. +ot să-3i -ac rost de ceea
ce-3i tre.uie. 1n apartarnent într-o vi,ă de pe strada +orta. B singură cameră&
o .ucătărioară şi o .aie& -oarte cochet& o ne.unieM Şi numai cinci sute de so,i
pe ,ună.
!ămăsese ,i.er în urmă cu câteva zi,e7 iar o prietenă de-a ei voia să-,
închirieze= %ancG putea să-i vor.ească.
Am -ost uimit de sim3u, practic a, verişoarei me,e& capa.i,ă să se
gândească în ace,e c,ipe ,a o chestiune terestră ca aceea a ,ocuin3ei& în
vreme ce eu p,uteam dezorientat i stratos-era romantică a pro.,emei. De
a,t-e,& cinci
M de so,i îmi erau ,a îndemână. Acum tre.uia doar să ig dt mai mu,3i
.ani& pentru ,u2@ 9cu-m spunea .imicu,:. (ără să mai stau pe gânduri& i-am
cerut să-i spună prietenei ei că avea deja un chiriaş.
După ce m-am despăr3it de %ancG& am dat -uga ,a pensiunea unde
,ocuia Eavier& în .u,evardu, Lf ,u,ie& dar casa zăcea în întuneric şi n-am
îndrăznit s-o trezesc pe proprietăreasă& care era mai mereu în toane re,e. /-a
cuprins un sentiment de cump,ită -rustrare& pentru că sim3eam nevoia să-i
povestesc ce,ui mai .un prieten mare,e meu proiectşi să-i ascu,t s-aturi,e. în
acea noapte am avut un somn întrerupt de coşmaruri. Am ,uat micu, dejun în
zori& împreună cu .unicu,& care se scu,a întotdeauna cu noaptea în cap şi am
pornit-o în gra.ă spre pensiune. L-am întâ,nit pe Eavier chiar când ieşea din
casă. %e-am îndreptat spre .u,evardu, Larco& pentru a ,ua auto.uzu, de Lima.
+entru prima dată în via3a ,ui& ascu,tase în seara precedentă un întreg episod
dintr-o piesă de teatru radio-onic de +edro 'amacho& împreună cu
proprietăreasa şi cu cei,a,3i pensionari& şi era pro-und impresionat.
Adevăru, este că amicu, tău 'amacho e în stare de orice& îmi spuse. Ştii
ce s-a întâmp,at azi-noapteK B veche pensiune din Lima şi o -ami,ie amărâtă&
venită din mun3iM
Se a0au ,a jumătatea prânzu,ui& discutau şi& dintr-o dată& cutremurM "ra
aşa de .ine imitată trepida3ia geamuri,or şi a uşi,or& 3ipete,e& încât doamna
*rada a -ugit în grădină.
/i #-am închipuit pe ingeniosu, 8atan mugind pentru a imita zgomotu,
din stră-unduri,e pământu,ui& reproducând dansu, c,ădiri,or şi a, case,or din
Lima cu ajutoru, c,opo3ei,or de dairea şi a, unor .i,e de stic,ă& pe care ,e -reca
în -ata micro-onu,ui& spărgând nuci cu picioare,e şi ,ovind pietre una de a,ta&
ca să se audă pârâitu, tavane,or şi a, pere3i,or care crăpau& trosnetu, scări,or
care cedau şi se năruiau& în timp ce Eose4na& Luciano şi cei,a,3i actori se
speriau& spuneau rugăciuni& ur,au de durere şi cereau ajutor& su. privirea
vigi,entă a ,ui +edro 'amacho.
'utremuru, e însă un ,ucru de ninuc& mă întrerupse Eavier în timp ce-i
povesteam isprăvi,e ,ui 8atan. 'u,mea este că pensiunea s-a pră.uşit şi au
murit to3i strivi3i. %-a scăpat nici măcar unu,& de sămân3ă& deşi nu-3i vine să
ciezi. 1n tip capa.i, să-şi omoare toate personaje,e dintr-o povestire& într-un
cutremur& este demn de tot respectu,.
Ajunşi ,a sta3ia de auto.uz& n-am mai putut ră.da şi i-am re,atat în
câteva cuvinte ceea ce se petrecuse în ajun şi hotărârea capita,ă pe care o
,uasem. S-a pre-ăcut că nu este surprins6 8ine& şi tu eşti capa.i, de orice&
zise& dând compătimitor din cap. Dar după o c,ipă6 "şti sigur că vrei să te
însoriK
%iciodată în via3ă n-am -ost mai sigur de ceva ca acum& con4rmai eu.
Cn ace,e c,ipe deja era adevărat. în ajun& când îi cerusem mătuşii Eu,ia
să se mărite cu mine7 mai aveam încă senza3ia de ceva necugetat& de vor.ă
aruncată în vânt. B g,umă aproape& dar acum& după ce vor.isem cu %ancG&
sim3eam o mare siguran3ă. /i se părea că-i comunic o hotărâre de nec,intit&
înde,ung chi.zuită.
'u aceste ne.unii a,e ta,e& o să ajung sigur ,a puşcărie& comentă Eavier&
resemnat& în auto.uz. Şi& după ce am mai trecut de câteva case& prin dreptu,
.u,evardu,ui Eavier +rado& adăugă6 /ai ai pu3in timp ,a dispozi3ie.
Dacă unchii tăi i-au cerut Eu,itei să se cără.ănească& nu poate să-şi
amâne prea mu,t p,ecarea. ,ar ,ucru, acesta tre.uie -ăcut înainte ca tartoru,
să sosească& a,t-e, o să 4e greu cu tată, tău aici.
Am tăcut amândoi pre3 de câteva c,ipe& în timp ce auto.uzu, -ăcea
sta3ie pe ,a co,3uri,e .u,evardu,ui Are[uipa& ,ăsând şi ,uând că,ători. 'ând
treceam prin -a3a 'o,egiu,ui !aimondi& Eavier& in.trat de-acum cu totu, în
niiezu, pro.,emei& a început din nou să vor.ească6 Ai nevoie de .aoi. 'e-o să
-aciK
'er un avans ,a !adio. Vând tot ce am vechi& îm.răcăminte& căr3i. Şi-mi
amanetez maşina de scris& ceasu,& în 4ne& tot ce poate 4 amanetat. B să-mi
caut& ca un desperat& şi a,te s,uj.e.
Şi eu pot să amanetez câte ceva& radiou,& o casetă cu %eioane şi
ceasu,& care este de aur& zise Eavier. închise ; 8 pe juttiătate şi ca,cu,ă&
socotind pe degete6 'red că să te împruanut cu o mie de so,i.
im despăr3it în +ia3a San /artin şi a rămas să ne ,a amiază& îh
mansarda de ,a +anamericana. Discu3ia cu e, mi-a -ăcut .ine& încât am ajuns
,a .irou p,in de voie .ună şi optimism. Am citit ziare,e& am a,es ştiri,e& iar
+ascua, şi /are,e +a.,ito au găsit& pentru a doua oară& .u,etine,e gata
pregătite. Din ne-ericire& când a te,e-onat mătuşa Eu,ia& erau amândoi aco,o&
prezen3a ,or 4ind stânjenitoare. %-am îndrăznit să-i spun de -a3ă cu ei că
vor.isem cu %ancG şi cu Eavier.
Are.uie să te văd neapărat azi& măcar câteva minute& îi cerui. Aotu, e pe
drumu, ce, .un.
/i s-a tăiat răsu0area dintr-o dată& îmi zice mătuşa Eu,ia. "u& care am
ştiut întotdeauna să -ac haz de necaz& mă simt acum ca o cârpă.
Avea un motiv temeinic ca să vină în centru, Limei& -ără să dea de
.ănuit6 rezervarea unui ,oc ,a cursa de La +az& ,a .irou, 'ompaniei L#oGd
Aereo 8o,iviano. B să treacă pe ,a !adio în juru, orei trei. %ici ea& nici eu n-am
pomenit de căsătorie& dar pe mine m-a ne,iniştit auzind-o vor.ind de avion.
'urn am pus te,e-onu, în -urcă& am a,ergat ,a primăria din Lima să mă
interesez despre ce,e necesare pentru o căsătorie civi,ă. Aveam un prieten
care ,ucra aco,o şi e, mi-a -umizat toate date,e& crezând că erau pentru o rudă
care urma să se însoare cu o străină divor3ată. (orma,ită3i,e s-au dovedit a 4
comp,icate.
/ătuşa Eu,ia tre.uia să prezinte certi4catu, de naştere şi sentin3a de
divor3 ,ega,izată de către /inisteru, A-aceri,or "2teme din 8o,ivia şi +eru. ,ar
eu& certi4catu, de naştere.
Dar& pentru căsătorie7 4ind minor& aveam nevoie şi de o autoriza3ie din
partea părin3i,or& ,ega,izată ,a notariat& sau tre.uia să -ru scos de su. tute,a
,or 9adică dedarat major:& în -ata judecătoru,ui. Am.e,e posi.i,ită3i erau
e2c,use.
Am p,ecat de ,a primărie -ăcând ca,cu,e= numai ,ega,izarea acte,or
mătuşii Eu,ia& presupunând că ,e avea ,a Lima& ne-ar ,ua câteva săptămâni.
Sau câteva ,uni& dacă nu ,e avea şi tre.uia să ,e ceară din 8o,ivia& ,a primărie
şi ,a tri.una,. ,ar certi4catu, meu de naştereK /ă născusem ,a Are[uipa şi să-i
cer vreunei rude de aco,o să mi-, trimită ar însemna iarăşi timp de aşteptat
9pe ,ângă -aptu, că era riscant:= *reută3i,e apăreau nna după a,ta& ca o
s4dare& însă& în ,oc să mă demora,izeze& mă îndârjeau în hotărârea mea 9încă
de copi, -usesem deose.it de -aicăpă3ânat:. +e când eram ,a jumătatea
drumu,ui spre !adio& în dreptu, agen3iei La +rensa& mi-a venit ideea
sa,vatoare& am schim.at direc3ia şi& aproape în -ugă& m-am îndreptat spre
+arcu, 1niversită3ii& unde am ajuns ,ac de sudoare. La secretariatu, (acu,tă3ii
de Drept& doamna !io-rio& a cărei sarcină era să ne comunice note,e& m-a
întâmpinat& ca întotdeauna& cu e2presia ei matemă şi a ascu,tat p,ină de
.unăvoin3ă comp,icata poveste pe care i-am îndrugat-o& cu -orma,ită3i
administrative urgente şi oocazie unică să -ac rost de o s,uj.ă care mă va
ajuta să-mi continuu studii,e.
!egu,amentu, o interzice& se tângui ea& rididndu-se corpo,entă şi
domoa,ă de ,a .irou, ros de cari şi îndreptându-se& cu mine a,ături& spre
arhivă. 'um sunt .ună ,a su0et& to3i pro4ta3i. +entru aceste servicii pe care vi
,e -ac& o să-mi pierd pâinea într-o .ună zi şi nimeni n-o să mişte nici măcar un
deget pentru mine.
Cn tiinp ce ea scotocea printre dosare,e studen3i,or& stimând norişori de
pra- care ne -ăceau să strănutăm& i-am spus că& dacă s-ar întâmp,a vreodată
aşa ceva& toată -acu,tatea ar dec,ara grevă. în ce,e din urmă a dat de dosaru,
meu& în care& într-adevăr& se a0a şi certi4catu, de naştere şi m-a avertizat că
rni-, împrumută doar pentru o jumătate de oră. %u mi-a tre.uit însă decât un
s-ert de oră ca să -ac două -otocopii ,a un -otogra- de pe strada Azăngaro şi
să-i dau una dintre e,e doamnei !io-rio& Am ajuns ,a !adio în cu,mea -ericirii
şi sim3indu-rnă în stare să do.or orice .a,aur care mi-ar ieşi în ca,e.
După ce am redactat a,te două .u,etine şi i-am ,uat im interviu pentru
!adio +anamericana ,ui *aucho *uerrero 9un -ăndist argentinian& natura,izat
în +eru& care îşi petrecea via3a .ătându-şi proprii,e recorduri= a,eiga zi,e şi
nop3i în şir în juru, unei pie3e şi era capa.i,
ff mănâhce& să se .ăr.ierească& să scrie şi să doarmă în V8tesp ce
-ugea:& m-am aşezat ,a .irou şi desd-ram #ttXicoinp,icatu, -orma,ism .irocratic
a, actu,ui meu de A,tştere une,e deta,ii privitoare ,a propria-mi venire pe
ijNfj 9mă născusem în .u,evardu, +arra& .unicu, şi Ujt,,Nate, ZA,ejandro se
duseseră ,a primărie ca să mă
J:&când au apărut m mansardă +ascua, şi /are,e +a.,ito& care mi-au
a.ătut aten3ia. #ntraseră vor.ind despre un incendiu şi prăpădindu-se de râs
de vaiete,e victime,or cuprinse de 0ăcări. Am încercat să citesc mai departe
încâ,citu, certi4cat& dar comentarii,e redactori,or mei în ,egătură cu jandarmii
de ,a ace, comisariat din 'a,,ao 9stropit cu .enzină de către un piroman
dement: care& începând cu comisaru,-şe- şi terminând cu u,timu, turnător&
inc,usiv câine,e mascotă& pieriseră cu to3ii car.oniza3i& m-au distras din nou.
Am văzut toate ziare,e& dar n-am re3inut nici o re,atare despre asta.
1nde a3i citit-oK u între.ai. Şi apoi& către +ascua,6 Las-o mai moa,e cu
.u,etine,e de azi consacrate incendii,or. Şi pentru amândoi& adăugai6 'e mai
pereche de sadiciM
Dar nu este o ştire& ci teatru, radio-onic de ,a unsprczece& ma ,ămuri
/are,e +a.,ito. +ovestea cu sergentu, Lituma& spaima rău-ăcători,or din
'a,,ao.
Şi e, a ajuns jumări& continuă +ascua,. Ar 4 putut să scape& p,ecase să-şi
-acă rondu,& dar s-a întors să-, sa,veze pe căpitan. #nima ,ui mi,oasă i-a jucat
-esta.
%u pe căpitan& ci pe 'hoc,ito& că3eaua& î, corectă /are,e +a.,ito.
'hestia asta n-a -ost de,oc c,ară& zise +ascua,. #-au căzut în cap gratii,e
de ,a ce,u,ă. Dacă ,-ai 4 văzut pe don +edro 'amacho în timpu, pârjo,u,uiM
Actor& nu g,umăM
'e să mai spun de 8atan& se entuziasmă cu generozitate /are,e
+a.,ito. Dacă ar 4 jurat cineva că se poate imita un incendiu -o,osind două
degete& nu ,-aş 4 crezut.
Dar m-am convins cu propriii mei ochi& don /arioM
Sosirea ,ui Eavier a pus capăt acestei pă,ăvrăge,i.
%e-am dus să .em o.işnuita ca-ea ,a 8ranşă& unde i-am povestit pe
scurt tot ce a0asem şi i-am arătat trium-ător certi4catu, meu de naştere.
/-am tot gândit şi tre.uie să-3i spun că e o ne.unie să te însori& îşi
dădu e, drumu,& pu3in cam încurcat. %u numai din cauză că eşti încă un
mucos& ci mai a,es din pricina .ani,or. Va tre.ui să te speteşti mundnd ca să
ai ce mâhca.
Aşadar şi tu mă sâcâi cu ace,eaşi ,ucruri pe care mi ,e vor spune
părin3ii& îmi .ătui eu joc de e,6 că însurătoarea înseamnă întreruperea
studii,or de Drept& că n-o să ajung niciodată un mare avocatKM
'ă însurându-te& n-o să mai ai tirnp nici măcar să citeşti& îmi rep,ică
Eavier. 'ăsătorindu-te& nu vei mai deveni niciodată scriitor.
Dacă inai continui aşa& o să ne certăm& î, avertizai eu.
8ine& atunci o să-n-ii pun -râu ,a gură& zise râzând.
Acum mi-am -ăcut datoria -a3ă de conştiin3a mea& prezicându-3i viitoru,.
Desigur că şi eu& dacă %ancG ar vrea& m-aş însura chiar astăzi. 'u ce
începemK
'um nu e chip ca părin3ii să-mi dea autoriza3ia de căsătorie sau să mă
dec,are rnajor şi cum e posi.i, ca nici Eu,ia să nu ai.ă toate acte,e care sunt
necesare& singura so,u3ie este să găsim un primar cumsecade.
+oate vrei să spui un prirnar corupti.i,& mă corectă.
/ă cercetă ca pe un maimu3oi6 Dar pe cine vrei să corupi tu& un muritor
de -oameK
Vreun primar putin cam derutat& insistai eu. 1nu, care să înghită
povestea cu cocoşu, roşu.
8un& hai să-, căutăm pe deşteptu, ă,a capa.i, să te însoare împotriva
tuturor ,egi,or e2istente.
Apoi începu din nou să râdă6 +ăcat că Eu,ita e divor3ată& a,t-e, te însurai
,a .iserică.
Asta era uşor& printre popi găseşti şmecheri câ3i vrei.
Eavier îmi reda întotdeauna .una dispozi3ie şi am s-ârşit prin a g,umi pe
seama ,urdi me,e de miere şi a onorariu,ui pe care #-aş priini 9ajutându-, s-o
răpească& .ineîn3e,es& pe %ancG:= regretam că nu mă a0am ,a +iura unde n-ar
4 -ost nici o pro.,emă să-, găsim pe deştept& 4indcă -uga matrimonia,ă era im
,ucru cât se poate de o.işnuit. La despăr3ire& a -ăgăduit că o să caute un
primar& începând chiar din după-amiaza ace,ei zi,e& şi că-şi amanetează toate
,ucruri,e de care se putea ,ipsi& ca să-şi aducă ast-e, o.o,u, ,a nunta noastră.
itN/ătuşa Eu,ia tre.uia să treacă pe ,a !adio înjur de trei
Ncum nu sosise încă până ,a trei şi jumătate& am început im-8,ă
a,armez. La patru& degete,e nu ini se mai dez,ipeau U]OFNOaGma. de scris şi
-umam 3igară de ,a 3igară. +e ,a şi jumătate& 4indcă mă văzuse pa,id& /are,e
+a.,ito m-a între.at dacă nu cumva mi-e rău. La cinci ,-am pus pe +ascua, să
sune ,a unchiu, Lucho şi să între.e de ea.
#ncă nu sosise acasă. %u sosise nici după o jumătate de oră& nici ,a
şase& nici ,a şapte seara. După u,timu, .u,etin& în ,oc să co.or ,a strada unde
,ocuiau .unicii& am rămas în auto.uz până ,a .u,evardu, Armendăriz şi am tot
dat târcoa,e casei unchi,or mei& -ără a îndrăzni să sun ,a uşă.
Am zărit-o prin -ereastră pe mătuşa ,ga& care schim.a apa ,a 0ori,e
dintr-o vază& şi& pu3in după aceea& pe unchiu, Lucho stingând ,umini,e din
su-ragerie. /-am îhvârtit prin preajmă& cuprins de sentimente contradictorii6
ne,inişte& mânie& triste3e& dorin3a de a o pă,mui şi săruta pe mătuşa Eu,ia.
Aocmai terminasem unu, din tururi,e me,e agitate& când am văzut-o co.orând
dintr-o maşină de ,u2& cu matricu,ă dip,omatică. /-am apropiat în gra.ă&
sim3ind că-mi tremurau picioare,e de ge,ozie şi -urie şi hotărât să mă încaier
cu riva,u, meu& oricine ar 4 -ost e,. "ra un .ăr.at cu păru, cărunt& iar în
maşină se mai a0a o doamnă. /ătuşa Eu,ia m-a prezentat ca nepot a,
cumnatu,ui ei& iar pe ei ca am.asadori ai 8o,iviei. /-am sim3it ridico, şi
totodată am avut senza3ia că mi se ,ua o povară de pe su0et. 'ârid maşina a
pomit& am apucat-o pe mătuşa Eu,ia de .ra3 şi aproape tirâş am -ăcut-o să
traverseze .u,evardu, şi să meargă înspre -a,eză.
,a te uită& ce 4re aiM am auzit-o spunând în timp ce ne apropiam de
mare. în -a3a .ietu,ui doctor *umucio ,uaseşi o 4gură de sugrumător.
Dacă voi sugruma pe cineva& tu vei 4 aceea& îi zisei.
Ae aştept de ,a trei şi acum este unsprezece noaptea. Ai uitat că aveam
întâ,nireK
%-am uitat& îmi răspunse cu hotărâre. Ae-am ,ăsat înadins să mă
aştep3i.
Ajunseserăm în micu, parc situat în -a3a seminaru,ui iezuit. "ra pustiu&
iar umezea,a& cu toate că nu p,oua& -ăcea ca iar.a& da4nii şi tu-e,e de
muşcate să stră,ucească.
'ea3a -orma nuci um.re,e -antomatice în juru, conuri,or ga,.ene a,e
stâ,pi,or de ,umină.
8ine& hai să ,ăsăm cearta pe a,tă dată& îi zisei7o.,igând-o să se aşeze
într-un ,oc deasupra -a,ezei& unde -rământarea mării urca sincronă şi intensă.
Acnm mai avem pu3in timp& dar mu,te pro.,eme. Ai ,a tine certi4catu, de
naştere şi sentin3a de divor3K
Am aid .i,etu, pentru La +az& îmi spuse pipăindu-şi eeanta. +,ec
duminică diminea3a& ,a zece. Şi sunt -ericită.
Sunt sătu,ă până-n gât şi de +eru& şi de peruani.
Cmi pare rău pentru tine& dar acum. nu mai putem schim.a 3ara& i-am
zis în timp ce mă aşezam ,ângă ea& trecându-i .ra3u, peste umeri. î3i promit
însă că într-o .uhă zi tot o să ajimgem să ,ocuim în vreo rnansardă din +aris.
+ână în acea c,ipă& în ciuda ,ucruri,or agresive pe care ,e spunea& -usese
ca,mă& uşor ze0emitoare şi -oarte sigură pe sine. Dar dintr-o dată i s-a
desenat pe -a3ă un rictus trist= vor.ea cu o voce aspră& -ără să mă privească6
%u-mi îngreuna situa3ia& Varguitas. /ă întorc în 8o,ivia din pricina rude,or
ta,e& dar şi datorită -aptu,ui că povestea noastră e o neghio.ie. Ştii -oarte
.ine că nu ne putem căsători.
8a putemM i-am spus& sărutându-i o.rajii& gâtu,& strângând-o cu putere&
mângâindu-i ,acom pieptu,& căutându-i gura cu gura mea. %e tre.uie un
primar mai şmecher. /ă ajută şi Eavier. ,ar %ancG ne-a şi găsit un rnic
apartament& în /ira0ores. %u ai motive să 4i pesimistă.
Se ,ăsa mângâiată şi sărutată& dar era -oarte gravă& străină. #-am
re,atat discu3ia cu verişoara mea& cu Eavier& in-orma3ii,e o.3inute ,a primărie&
modu, m care -ăcusem rost de certi4catu, meu de naştere& i-am zis că o
iu.eam din toată inima& că o să ne căsătorim chiar dacă ar 4 să omor o
mu,3ime de ,ume. 'ând am stăruit să-i desc,eştez ma2i,are,e cu ,im.a& s-a
opus& dar& în ce,e din urmă& tot a deschis gura şi am putut să-i gust ceru,
gurii& gingii,e şi sa,iva. Am sim3it cum .ra3u, ,i.er a, mătuşii Eu,ia îmi t>onjura
gâtu, şi cum se ghemuia ,ângă.mine= s-a pus pe e, p,âns cu suspine& de i se
zguduia pieptu,. "u o con%iehtni& > o voce care era ca un susur incoerent&
-ără a.
-caste să o sărut.
"şti încă un puşti& am auzit-o inunnurmd între râs m vreme ce eu îi
spuneam că am nevoie de ea& dragă şi n-o voi ,ăsa niciodată să se întoarcă în
8o,ivia& că o să mă omor dacă p,eacă. într-un târziu& a început sa vor.ească
iarăşi& aproape în şoapta7 străduindu-se să g,umească6 'ine se cu,că cu
mucoşii se trezeşte mereu diminea3a udă ,eoarcă. 'unoşti acest prover.K
"ste de prost gust şi nu se poate spune aşa ceva& i-am răspuns&
ştergându-i ochii cu .uze,e şi cu vâr-u, degete,or. Ai acte,e ,a tineK +rietenu,
tău& am.asadoru,& ar putea să ,e ,ega,izezeK
Acum era cu mu,t mai ,iniştită. încetase să mai p,ângă şi mă privea cu
tandre3e.
'ât o să dureze& VarguitasK mă între.ă cu o voce deprimată. După cât
timp ai să o.oseştiK După un an& doi& treiK 'rezi că este drept ca după doi sau
trei ani să o ştergi& iar eu să 4u din nou nevoită să o iau de ,a capătK
Am.asadoru, ar putea să ,e ,ega,izezeK am insistat eu& Dacă e,
aranjează aici ,ucruri,e pentru partea .o,iviană& va 4 mu,t mai uşor să o.3in
,ega,izarea peruană.
B să găsesc eu ,a minister vreun prieten care să ne ajute.
/ă privea ciudat& compătimitoare şi totodată emo3ionată. 1n zâm.et îi
,urnina chipu,.
Dacă juri că mă vei suporta timp de cinci ani -ără să te îndrăgosteşti de
a,taV iu.indu-mă numai pe mine& atunci e .ine& rni-a spus. +entru cinci ani de
-ericire& -ac ne.unia astaM
Şi acte,eK i-am zis& aranjându-i păru, şi sărutându-,.
Le va ,ega,iza oare am.asadoru,K
Le avea şi am iz.utit ca Am.asada .o,iviană să ,e ,ega,izeze& într-
adevăr& cu o groază de semnături şi tim.re mn,tico,ore. pera3ia n-a durat
mai mn,t de o jumătate de oră& 4indcă am.asadoru, a înghi3it hapu,
dip,omatic din povestirea mătuşii Eu,ia6 acte,e îi erau necesare chiar în acea
diminea3ă& pentru a îndep,ini -orma,ită3i,e administrative care să-i permită
scoaterea din 8o,ivia a .unuri,or ce îi reveniseră ,a divoi3. 1şor a -ost şi ,a
/inisteru, peruan a, A-aceri,or "2teme& unde au -ost ,ega,izate documente,e
.o,iviene. /i-a dat o mâhă de ajutor şi un pro-esor de ,a 1niversitate&
secretar în minister& pentru cârc a tre.uit să improvizez im îndâdt scenariu6 o
doamnă canceroasă& în agonie& ce tre.uia să se căsătorească urgent ca
.ăr.atu, cu care convie3uia de ani de zi,e& ca să poată muri împăcată cu tată,
ceresc.
La minister& într-o încăpere cu mo.i,ier învechit& din ,emn e2otic& şi cu
tineri spi,cui3i& ca ,a pa,atu, Aorre Qag,e& în timp ce aşteptam ca un -unc3ionar
însu0e3it de te,e-onu, primit de ,a pro-esoru, meu să-mi pună puzderia de
tim.re şi să adune semnături,e de rigoare pe certi4catu, de naştere şi
sentin3a de divor3 a,e Zmătuşii Eu,ia& am auzit vor.indu-se de a,tă catastro-ă.
1n vapor ita,ian& acostat ,a cheiuri,e portu,ui 'a,,ao şi ticsit de pasageri şi
persoane care îi conduceau& a început pe neaşteptate contrar tuturor ,egi,or
4zicii şi a,e ra3iunii să se învârtească în juru, propriei a2e& apoi s-a răstumat
pe partea dinspre .a.ord şi s-a scu-undat repede în +aci4c= prin înec& datorită
contuzii,or sau& cu,mea& din cauza muşcături,or de rechini& a murit toată
,umea care se a0a ,a .ordu, vasu,ui. "rau două doamne& venite şi e,e pentru
cine ştie ce -orma,ită3i& care discutau în apropiere de ,ocu, în care mă a0am
eu. %u g,umeau& ,uau nau-ragiu, în serios.
S-a întâmp,at într-una dintre piese,e de teatru radio-onic a,e ,ui +edro
'amacho7 nu-i aşaK mă amestecai eu în discu3ie.
Cn ce, de ,a patru7 con4rmă cea care era mai în vârstă& o -emeie
cio,ănoasă şi energică& cu un putemic accent s,av. 'e, cu A,.erto de
Huinteros& cardio,ogu,.
Ace,a care& ,una trecută& era gineco,og7 interveni& surâzând& o tânără
care .atca ,a maşină& îşi ,ovi uşor tâmp,a& ară,ând ast-e, că cineva se
scrântise.
%u a3i ascu,tat programu, de ieriK mă compătimi ş,uioasă înso3itoarea
străinei& o doamnă cu oche,ari şi cu VSă mai curată intona3ie cu,tivată din
Lima. Doctoru,
Ni8interos se ducea în vacan3ă7 în 'hi,e& cu so3ia şi 4ica ,,t,i'haro. Şi s-
au înecat to3i trei.
J îteAo3i s-au îneciat& preciză doamna străină. %epotu, ,& ",ianita şi soju,
ei& nătărău, de +e,irrojo Antiînez& r&i!a-eridto& copi,aşu, născut din incest.
Veniseră
;,ucă.
Dar e o .atjocură -aptu, că s-a înecat şi ,ocotenen-ru, Eaime 'oncha&
care este dintr-o a,tă piesă şi care murise deja& acuin trei zi,e& în incendiu, din
'a,,ao& interveni din nou -ata& prăpădindu-se de râs= a.andonase maşina.
Aceste piese de teatru radio-onic au ajuns nişte caraghios,âcuri& nu vi
se. pareK
1n dandi cu aer de inte,ectua, 9un e2ernp,ar din tagma cosmopo,id,or: îi
zâm.i îngăduitor& iar nouă ne aruncă o privire pe care +edro 'amacho ar 4
avut tot dreptu, să o numească argentiniană6 %u 3i-am mai spus că aceste
re,uări de personaje de ,a o povestire ,a a,ta au -ost inventate de 8a,zacK zise
um0ându-se în pene cu ştiin3a ,ui. 'onc,uzia pe care a tras-o i-a turtit însă
-esu,6 Dacă se a0ă că î, p,agiază& ajunge ,a închisoare.
'araghios nu este -aptu, că-i trece dintr-o piesă în a,ta& ci că-i tot învie&
se apără tânăra. Locotenentu, 'oncha arsese în ttmp ce citea ceva despre
ră3oiu, Dona,d= aşadar& cum putea să se mai şi îneceK
" un tip -ără pic de noroc& sugeră june,e e,egant care îmi aducea acte,e.
Am p,ecat -ericit& cu documente,e .inecuvântate şi s4n3ite& ,ăsându-,e
pe ce,e două doanme& pe secretară şi pe dip,oma3i& înverşuna3i în
pă,ăvrăgea,a ,or despre scri.u, .o,ivian. /ătuşa Eu,ia mă aştepta într-o
ca-enea= povestea a -ăcut-o să râdă6 nu mai ascu,tase de mu,t emisiuni,e
compatriotu,ui ei.
Cn a-ară de ,ega,izarea acestor acte& ,ucru care s-a dovedit totuşi uşor
de rezo,vat& toate ce,e,a,te demersuri din acea săptăinână de interven3ii şi
discu3ii intermina.i,e prin primării,e din Lima& singur sau înso3it de Eavier& au
-ost ,ipsite de succes şi istovitoare. %u mai că,cam pe ,a !adio decât rareori&
,ăsând toate .u,etine,e pe seama ,ui +ascua,& care a putut ast-e, să o-ere
ascu,tători,or un adevărat -estin de accidente& crime& atacuri& sechestrări&
ceea ce a -ăcut să curgă prin !adio +anamericana tot atâta sânge cât
provoca& în apropiere& şi prietenn, meu 'amacho& în sistematicu, ,ui genocid
de personaje.
Cmi începeam co,indit, -oarte devreme. Am mers mai întâi ,a priinării,e
din cartiere,e ce,e mai amărâte şi depărtate de centru6 !-mac& +orvenir&
Vitarte& 'horri,,os. Am e2pIcat situa3ia& de o sută de ori 9,a început jenat&
apoi cu dezinvo,tură:& tuturor ce,or pe care îi întâ,neam6 primari& vi.ceprimari&
sindici& secretari& portari& con3opişti& şi de 4ecare dată am -ost re-uzat
categoric. +iatra de încercare era mereu aceeaşi6 atâta timp cât nu aveam
consim3ământu, părmti,or& dat în -a3a notaru,ui& sau nu eram dec,arat major
în prezen3a judecătoru,ui& nu mă puteam însura. /i-am încercat apoi norocu,
,a primării,e din cartiere,e centra,e& în a-ară de ce,e din /ira0ores şi San
#sidro 9unde era posi.i, să dau de cunoscu3i de-ai -arni,iei:& dar rezu,tatu, a
-ost ace,aşi. După ce îmi e2aminau acte,e& -unc3ionarii -ăceau de o.icei
g,ume care îmi cădeau ca nişte şuturi în stomac6 dar cum7 vrei să te însori cu
mamă-taK@& nu 4 prost& .ăiete& de ce să te însori& 3ine-o doar de i.ovnicăM@.
Singuru, ,oc unde a ,icărit o .rumă de speran3ă a -ost primăria din Surco&
unde un secretar& roto-ei şi cu sprâncene,e împreunate& ne-a spus că
a-acerea s-ar putea aranja cu zece mii de so,i& 4indcă tre.uie să închid gura
,a mu,ti@. Am încercat să mă tocmesc şi am ajuns să-i o-er o sumă de care cu
greu aş 4 -ăcut rost
9dnd mii de so,i:& însă do,o-anu,& speriat pro.a.i, de propria ,ui
îndrăznea,ă& a dat înapoi şi a isprăvit cu noi sco3ându-ne a-ară din primărie.
Vor.eam ,a te,e-on cu mătuşa Eu,ia de două ori pe zi şi o amăgeam că
totu, este în ordine& să ai.ă pregătită o geantă de mână& cu ,ucruri
indispensa.i,e& 4indcă în orice moment puteam să-i spun acum@M De 4ecare
dată mă sim3eam însă tot mai descurajat. Vineri noaptea& întorcâridu-mă
acasă& am găsit o te,egramă de ,a părin3ii Daei6 Sosim ,uni& cursă +anagra&
z.om, nr. iJ)@.
Cn acea noapte& după o înde,ungată chi.zuin3ă& -oinid,î-mă în pat& am
,uat veioza de pe noptieră şi& în ordinea ZT9e5ntă3i,or& am scris într-un caiet k
unde notam su.iecte UNiNiru povestiri ,ucruri,e pe care ,e aveam de -ăcut.
, era să mă însor cu mătuşa Eu,ia şi să-mi pun 5 în -a3a unui -apt ,ega,
împ,init& cu care& vrând-neva tre.ui să se împace. 'um mai erau doar
câteâe.primarii rămâneau -ermi pe pozi3ie& această primă o.3iune devenea&
cu 4ecare c,ipă& tot mai utopică.
'e, de-ai doi,ea era să -ug cu mătuşa Eu,ia în străinătate.
Dar nu în 8o,ivia= mă deranja gându, de a trăi într-o ,ume în care ea îşi
petrecuse o parte din via3ă -ără n-iine şi unde avea o mu,3ime de cunoscu3i&
inc,usiv pe -ostu, ei .ăr.at. 'ea mai indicată 3ară era 'hi,e. "a putea p,eca ia
La +az& ca să păcă,ească -ami,ia& iar eu urma să o şterg cu ornni.uzu, sau
auto.uzu, până ,a Aacna. Are.uia să 4e vreo ca,e de a trece -rontiera
c,andestin& până ,a Arica& şi apoi aş ,ua-o pe jos spre Santiago& unde mătuşa
Eu,ia ar veni să se întâ,nească cu mine sau să mă aştepte +osi.i,itatea de a
că,ători şi trăi -ără paşaport 9ca să-, scot& era de asemenea nevoie de
autoriza3ia tată,ui: nu mi se părea irea,iza.i,ă şi chiar mă ispitea& prin
caracteru, ei romanesc. Dacă -ami,ia aşa cum era 4resc m-ar căuta& m-ar găsi
şi m-ar repatria& aş -ugi din nou& de câte ori ar 4 cazu,& şi aş continua să
trăiesc ast-e, până ce aş atinge mu,t râvnita şi sa,vatoarea vârstă de
douăzeci şi unu de ani. A treia op3iune era să mă sinucid& ,ăsând o scrisoare
.ine concepută& ca să-mi dau părin3ii pradă remuşcări,or.
A doua zi am ajuns ,a pensiunea ,ui Eavier -oarte devreme. în 4ecare
diminea3ă& în timp ce e, se .ăr.ierea şi -ăcea duş& treceam în revistă
evenirnente,e din ziua precedentă şi întocmeam p,anu, de ac3iune pentru
ziua respectivă. 'ât a stat pe c,oset şi şi-a săpunit .ar.a& i-am citit din caietu,
în care rezumasem cu comentarii margina,e op3iuni,e destinu,ui meu. în timp
ce se spă,a& m-a rugat insistent să schim. ordinea priorită3i,or şi să pun
sinuciderea în capu, ,istei6 Dacă te omori& toate prostii,e pe care ,e-ai scris vor
deveni interesante& iar ,umea& curioasă& o să vrea să ,e citească= aşa va 4 mai
uşor să ,e pu.,ic într-un vo,um& mă convingea e,& ştergându-se cu -urie. B să
ajungi într-adevăr scriitor& chiar dacă va 4 postum.
B să pierd primu, .u,etin7 î, zorii eu. Lasă-te de .ancuri& că-mi tai tot
che-u,.
Dacă te sinucizi& n-o să mai tre.uiască să ,ipseXc atâta de ,a serviciu&
nici de ,a 1niversitate& continuă EaVier în vreme ce se îm.răca. #dea, ar 4 să o
-aci chiar azi& în diminea3a asta& acumM /-ai scuti ast-e, să-mi mai amanetez
,ucruri,e& care& .ineîn3e,es& or să ajungă să 4e scoase ,a ,icita3ie. Sau tu crezi
cumva că ai să mi ,e p,ăteşti într-o .ună ziKM
,ar apoi pe stradă& în timp ce a,ergam după auto.uz& crezându-se un
umorist remarca.i,& adăugă6 Şi& ca să termin cu asta& dacă te omori& o să
ajungi ce,e.ru& iar despre prietenu, şi con4dentu, tău& martor a, tragediei& se
vor scrie reportaje şi-i va apărea poza în ziare. %u crezi că până şi verişoara
ta %ancG o să se înmoaie ,a o asemenea pu.,icitateK
La aşa-numitu, 9ori.i,F: 7&munte de pietate@ din +ia3a Arme,or am
amanetat maşina de scris şi ceasu, meu& rădiou, şi caseta ,ui de creioane& iar
,a s-ârşit ,-am convins să-şi ,ase şi ceasu,. 'u toate că ne-am târguit ca nişte
3igani& n-am o.3inut decât două mii de so,i. #n zi,e,e precedente& -ără ca
.unicii să-şi dea seama& eu mai vândusem negustori,or de haine vechi de pe
strada La +az& costume& panto4& cămăşi& cravate& jerseuri& rămânând practic
doar cu ceea ce aveam pe mine. Sacri4carea gardero.ei mi-a adus însă
numai patru sute de so,i. #n schim. am avut mai mu,t noroc cu patronu,
progresist6 după o jumătate de oră dramatică& ,-am convins să-mi acorde în
avans patru sa,arii& pe care să mi ,e re3ină apoi& eşa,onat& de-a ,ungu, unui an
de zi,e. Discu3ia a avut un 4na, neaşteptat. "u îi juram că aceşti .ani sunt
pentru o e2trem de urgentă opera3ie de hernie a .unicii& dar e, nu se arăta
înduioşat. 8rusc& a spus6 8me.@ Şi& cu un zâm.et am<a,& a adăugat6
!ecunoaşte că sunt pentru a p,ăti avortu, vreunei -emeiuşti.@ Am co.orât
privirea şi ,-am e,gat să păstreze secretu,.
Văzându-mă cât sunt de mâhnit din pricina sumei 3=9= as.Nnute ,a
munte,e de pietate@& Eavier m-a condus pmă
N= iA-c !adio. %e-am în3e,es să ne învoim amândoi de ,a serI3tSu&
pentru a merge după-amiază ,a Iuacho. +oate că marii din provincie sunt mai
sentimenta,iM Am în mansardă când suna te,e-onu,. /ătuşa Eu,ia i de -urie.
/ătuşa Iortensia şi unchiu, A,ejandro -useseră seara în vizită ,a unchiu,
Lucho şi nu-i răspunseseră ,a sa,ut.
/-au privit cu un dispre3 o,impian& pu3in a ,ipsit să-mi arunce totu, în
-a3ă& îmi povesti ea& indignată. A tre.uit să-mi muşc .uze,e ca să nu-i trimit
ştii tu unde. Am -ăcut-o pentru sora mea7 dar şi pentru noi& ca să nu comp,ic
şi mai tare ,ucruri,e. 'um merge trea.a& VarguitasK
Luni& ,a prima oră= o asigurai. Are.uie să ,e spui că 3i-ai amânat cu o zi
p,ecarea. Aotu, este aproape gata.
%u te mai -rământa din pricina primaru,ui şariat-an& îmi spuse mătuşa
Eu,ia. /-a apucat -uria şi nu mă mai interesează. /i-e totuna& dacă nu-,
găseşti& o ştergem împreună.
De-a.ia pusesem te,e-onu, în -urcă& când ,-am auzit pe +ascua,
spunând6 De ce nu vă căsători3i ,a 'hincha& don /arioK
Văzându-mă încremenit& s-a zăpăcit cu totu,6 %u-mi p,ace .âr-a& nici să
mă amestec& dar tot auzindu-vă vor.ind& am a0at& desigur& cum stau
,ucruri,e. B -ac numai ca să vă ajut. +rimaru, din 'hincha îmi este văr şi vă
căsătoreşte cât ai c,ipi din ochi& cu sau -ără acte& major sau nemajor.
Cn acea zi& părea că totu, se va rezo,va de minune.
Eavier şi +ascua, au p,ecat după-amiaza ,a 'hincha& cu un auto.uz& cu
acte,e şi consemnu, de a pregăti totu, pentru ,uni. între timp& eu m-am dus cu
%ancG să închiriez camera din vi,a mira0orină& m-am învoit de ,a !adio pentru
trei zi,e 9o.3inute după o discu3ie homerică cu *enaro-tată,& pe care ,-am
amenin3at temerar cu demisia& dacă mă re-uză: şi am pus ,a punct deta,ii,e
-ugii din Lima. Eavier s-a înapoiat sâm.ătă noaptea& cu veşti .une. +rimaru,
era un tip tânăr şi simpatic= când e, şi +ascua, i-au re,atat povestea& a râs şi s-
a distrat pe socotea,a p,anu,ui de răpire. 'e romanticM@ ,e-a zis. Acte,e
rămăseseră ,a e, şi i-a asigurat că7 îhtre prie-reni& se putea -ace uitată
pro.,ema strigări,or de căsătorie.
Duminică& am înştiin3at-o pe mătuşa Eu,ia& ,a te,e-on& că şmecheru,
-usese găsit şi că a doua zi& ,a ore,e opt diminea3a& urma să -ugim6 ,a prânz
aveam să 4m so3 şi sotie.
DV# Eoa[uin Iinostroza 8e,,mont& ce, ce avea să în4oare stadioane,e dar
nu marcând go,uri& nici apărând ,ovituri de pedeapsă& ci ar.itrând meciuri de
-ot.a, şi a cărui sete de a,coo, avea să ,ase urme şi datorii prin .aruri,e din
Lima& s-a născut într-una din ace,e reşedin3e construite de mandarini ,a +er,a&
acum treizeci de ani& când au încercat să trans-orme acest maidan într-o
'opaca.ana a Limei 9am.i3ie neîmp,inită& din cauza umeze,ii care& pedeapsă
pentru cămi,a ce se încăpă3ânează să treacă prin uitchi,e acu,ui& a a-ectat
-aringe,e şi .ronhii,e aristocra3iei peruane:.
Eoa[u-n a -ost singuru, 4u a, unei -ami,ii care& pe ,ângă .ogă3ii& mai
avea asemenea unei păduri dese şi stu-oase ,egături de rudenie& cons4n3ite
de dip,orne şi steme& cu rnarchizi din Spania şi (ran3a. Dar tată, viitoru,ui
cava,er a, 0uieru,ui şi .e3ivan a ,ăsat deoparte pergamente,e& închinându-şi
via3a idea,u,ui modem de a-şi spori averea prin a-aceri& care se întindeau de
,a con-ec3ionarea caşmiru,ui şi până ,a cu,tivarea pasionantă a piperu,ui m
Amazonia. /arna& madonă ,im-atică& so3ie devotată& îşi petrecea via3a
che,tuind .anii câştiga3i de .ăr.atu, ei cu doctorii şi vracii& deoarece su-erea
de di-erite .o,i a,e c,asei socia,Fe sus-puse. După o mu,3ime de rugăduni ca
Domnu, să ,e dăruiască şi ,or un moştenitor& ,-au avut pe Eoa[u-n de-a.ia
către .ătrâne3e. Venirea pe ,ume a 4u,ui a însemnat o -ericire de nedescris
pentru părin3i& care visau pentru e,& încă de când era în ,eagăn& A viitor de
prin3 a, industriei& de rege a, agricu,turii& mag tNdip,oina3iei sau ,uci-er a,
po,iticii.
U (aptu, că .ăiatu, s-a -ăcut ar.itru de -ot.a, a -ost oare
N9Nî,tet de răzvrătire7 de nesupunere -a3ă de acest destin
34âgjNGFNorie economică şi de stră,ucire socia,ă sau& mai
;ZZF@ i.ăN g-a- datora unei insu4cien3e psihiceK %u& totu, %ică prin
voca3ia ,ui genuină. A avut& .ineîn3e,es& SaNăn şi până i-a mijit musta3a& o
droaie de guverNt,-tportate din 3ări străine& (ran3a& Ang,ia. ,ar din ce,e mai
.une co,egii din Lima au -ost recruta3i pro-esori& care să-, înve3e ,itere,e şi
ci-re,e. Dar to3i& unuM după a,tu,7 au renun3at în ce,e din urmă ,a sa,arii,e
grase& descuraja3i şi isteriza3i de indi-eren3a onto,ogică a copi,u,ui -a3ă de
orice soi de ştiin3ă. La opt ani& nu învă3ase încă să socotească& iar din a,-a.et
reuşise cu chiu cu vai să memoreze voca,e,e. %u rostea decât monosi,a.e&
era paşnic& se p,im.a cu o e2presie de adâncă p,ictisea,ă prin încăperi,e de ,a
+er,a& în3esate de jucării cumpărate din di-erite co,3uri a,e ,umii pentru a-,
învese,i6 jocuri mecanice nem3eşti& trenu,e3e japoneze& arme chinezeşti&
so,dă3ei austrieci& tridc,ete nord-an-iericane. Singuru, ,ucru ce părea că î,
scoate uneori din somno,en3a sa de .rahman erau 4guri,e de -ot.a,işti de pe
cioco,ata /ar de, Sur& pe care ,e ,ipea pe caiete satinate şi ,e contemp,a
ceasuri întregi& cu o vădită curiozitate.
Cngrozi3i de ideea că au procreat un degenerat& hemo4,ic şi însemnat de
soartă& care mai târziu va 4 3inta .atjocurii tuturor& părin3ii au -ăcut ape, ,a
ştiin3ă. Au apărut ,a +er,a cei rnai cunoscu3i medici. 'e, care i-a ,uminat pe
ne-erici3ii părin3i a -ost doctoru, A,.erto de Huinteros& ce,e.ritatea oraşu,ui.
Su-eră de ceea ce eu numesc .oa,ă de seră& ,e-a e2p,icat e,. (,ori,e care
nu trăiesc în grădină& printre 0ori şi insecte& cresc o4,ite& iar par-umu, ,or este
respingător.
',opotu, de stic,ă î, tâmpeşte. Eupânese,e şi pro-esorii de ,atină tre.uie
concedia3i& iar copi,u, înscris într-o şcoa,ă cu .ăie3i de vârsta ,ui. B să devină
nonna, în ziua în care un co,eg o să-i spargă nasu,.
Dispus ,a orice sacri4du& numai să î, dezim.ed,izeze& orgo,iosu, cup,u a
consim3it ca Eoa[uindto să co.oare în mu,3imea p,e.ee de a-ară. A -ost a,es
pentru e,& .ineîn3e,es& ce, mai scump co,egiu din Lima& Santa /aria& şi7 pentru
a nu tu,.ura rânduie,i,e de aid& i s-a comandat o uni-ormă de cu,oare
regu,amentară& dar din cati-ea.
+rescrip3ii,e -aimosu,ui doctor au dat rezu,tate aprecia.i,e. "ste
adevărat că Eoa[uin o.3inea note -oarte proaste şi că& pentru a trece ,a
e2amene ,ăcomie după aur& care seamănă discordie& părin3ii săi tre.uiau să
-acă mereu dona3ii 9vitra,ii pentru cape,a co,egiu,ui& pa,pane din postav
pentru rninistran3i& pupitre so,ide pentru mica şcoa,ă a sărmani,or etc.:& dar
nu e mai pu3in adevărat că .ăiatu, a devenit mai socia.i, şi că de at-und a
-ost văzut uneori vese,. în această perioadă s-au mani-estat prime,e indidi a,e
dudă3eniei ,ui 9neîn3e,egător& tată, o numea meteahnă:6 interesu, pentru
-ot.a,. #n-orma3i că dintr-un amor3it şi un monosi,a.ic& odras,a ,or se
convertea.într-o -ăptură dinamică şi vor.ărea3ă& de îndată ce îşi punea
ghete,e de -ăt.a,& părin3ii s-au .ucurat nespus. Au cumpărat imediat un ,oc
viran în vednătatea casei ,or din +er,a& pentru a amenaja un ter.en de -ot.a,&
de dimensiuni considera.i,e& unde Eoa[uind3o putea să se joace în voie.
De atund& pe ce3osu, .u,evard +a,meras din +er,a se tot vedeau& după
terminarea ore,or& co.orând din omni.uzu, de ,a Santa /aria douăzed şi doi
de e,evi mereu a,te -e3e& dar număru, rămânea neschim.at& care veneau să
joace pe terenu, -ami,iei Iinostroza 8e,,mont. După 4ecare partidă& -ami,ia îi
răs-ă3a pe jucători cu dte un ceai& înso3it de doco,ată& gem& .eze,e şi
înghe3ată. Văzându-şi odoru, gâ4ind încântat& .ogătaşii radiau de -eridre în
4ecare t,upă-amiază.
După numai câteva săptămâni& pionieru, cu,turii piperu,ui în +eru a
în3e,es că se întâmp,ă ceva dudat. De două& de trei& de zece ori î, găsise pe
Eoa[uindto ar.itrând medu,. 'u un 0uier în gură şi cu o .onetă contra soare,ui
pe cap& a,erga printre jucători& semna,a greşe,i,e şi -dicta ,ovituri de
pedeapsă. 'u toate că puştiu, nu părea comp,e2at că îndep,ineşte acest ro, şi
că nu este şi e, jucător&. rai,ionaru, se supără -oc. Va să zică& îi invita în casă
,a e,& S îndopa cu du,duri& ,e îngăduia să vor.ească de ,a ega,
teega, cu .ăiatu, ,ui& iar ei aveau neruşinarea de a-, ,ăsa pcEoa[um pe
p,anu, a, doi,ea& în umi,itoarea pozi3ie de
N ArtatruK "ra gata să deschidă cuşti,e do.ermani,or săi şi
N,gNNrt-cage în sperie3i pe aceşti neo.răza3i. S-a mu,3u>it U] Uigt.sitî ,e
iacă doar reproşuri. Văzându-, surprins& .ăie3ii
Nint,edarat nevinova3i& au jurat că ,ui Eoa[uin îi p,ăoea ,art\itru& iar
păgu.osu, -ecior a con4rmat& pe Dumnezeu şi pe mamă& că acesta este
adevăru,. După câteva ,uni& consu,tându-şi agenda şi rapoarte,e
majordomi,or& tată, se a0ă în -a3a următoru,ui .i,an36 din o sută treizeci şi
două de meciuri disputate pe terenu, sau& Eoa[uân Iinostroza 8e,,mont nu
jucase în niciunu,& dar ar.itrase o sută treizeci şi două. Schim.ând o privire&
părin3ii şi-au zis su.,imina, că ceva nu este în regu,ă= cum putea 4 norma, un
asemenea ,ucruK Se -ăcu iarăşi ape, ,a ştiin3ă.
A -ost chemat ce, mai cunoscut astro,og a, oraşu,ui& care citea destinu,
în ste,e şi turna în cositor duhu, c,ien3i,or săi 9e, i-ar 4 pre-erat prieteni@:&
orientându-se după semne,e zodiaca,e= după mai mu,te horoscoape&
interogări a,e aştri,or şi medita3ii se,enare& pro-esoru, Lucio Acemi,a a dat
verdictu,& dacă nu ce, rnai nimerit& sigur ce, mai măgu,itor pentru părin3i6
'opi,u, se ştie organic un aristocrat şi& credincios originii sa,e& nu to,erează
ideea de a 4 ega,u, ce,or,a,3i& ,e-a e2p,icat e,& sco3ându-şi oche,arii 9ca să 4e
mai vizi.i,ă ,urnini3a inte,igentă care îi apărea în pupi,e& atund când emitea
un pronosticK:. +re-eră să 4e cava,er a, 0uieru,ui şi nu jucător& pentru că
ace,a care ar.itrează conduce meciu,. 'rede3i că pe dreptunghiu, verde
Eoa[uincito -ace sportK "roare& "roareM îşi e2ercită un ancestra, apetit de
dominare& de singu,aritate şi superioritate& care îi curge sigur prin vine.
+,ângând de -ericire& tată, şi-a su-ocat copi,u, cu sărutări& s-a dec,arat
un om -ericit de soartă şi a adăugat un zero ,a onorariu, şi aşa piperat prettns
de pro-esoru, Acemi,a. 'onvins că această manie de a conduce meduri,e de
-ot.a, a,e co,egi,or izvora din pomiri,e ,ui de înro.ire7 de su.jugare şi
atotputernicie& care& mai târziu& vor -ace din 4u, său un stăpân a, ,umii 9sau&
în ce, mai rău caz& a, +eru,ui:& industriaşu, a părăsit în mai mu,te după-amieze
.irou, său mu,ti-unc3iona, pentru a veni s,ă.iciune de ,eu ce scânceşte când
îşi vede puiu, s-âşiind prima oaie ,a stadiomi, particu,ar din +er,a& ca să se
.ucure părinteşte văzându-, pe Eoa[uân& îm.răcat m cochetu, costunn pe
care i-, dăruiie& cum 0uieră această g,oată de .astarzi 9jucătoriiK:.
$ece ani mai târziu& încerca3ii părin3i nu mai aveau a,tceva de -ăcut
decât să-şi spună că pro.a.i, pro-e3ii,e astra,e păcătuiseră printr-un e2ces de
optimism. Eoa[uin Iinostroza 8e,,mont avea acum optsprezece ani şi
ajunsese în u,timu, an de ,iceu ,a mai mu,3i ani după co,egii cu care îşi
începuse studii,e& numai datorită 4,antropiei -ami,iei. $estrea ,ui ereditară de
cuceritor a, ,umii& care potrivit spuse,or ,ui Lucio Acemi,a se camu0a su.
ino-ensivu, capriciu de a ar.itra meciuri de -ot.a,& nu apărea de nicăieri& în
schim. se vădea cât se poate de c,ar că aristocrata progenitură era o
ca,amitate -ără ,eac pentru tot ceea ce nu însemna ,ovitura ,i.eră de pe
terenu, de -ot.a,. Eudecând după ,ucruri,e pe care ,e spunea& inte,igen3a ,ui î,
situa din punctu, de vedere a, dar>inismu,ui între o,igo-reni şi maimu3e& iar
,ipsa ,ui de haz& de am.i3ie şi de interes& în a-ară de tot ceea ce nu era acea
agitată activitate de cava,er a, 0uieru,ui& -ăcea din e, o 4in3ă a.so,ut anostă.
Adevăru, este însă că în ceea ce priveşte primu, său vidu 9a, doi,ea a
-ost a,coo,u,: .ăiatu, da dovadă de ceva care merita să 4e nunu3 ta,ent.
#mpar3ia,itatea ,ui terato,ogică 9în spa3iu, s-ânt a, terenu,ui şi în timpu,
vrăjitoresc a, întreceriiK: şi vederea care îi permitea ca un u,iu care zăreşte
su. roşcov& de dinco,o de nori& şo.o,anu, ce va 4 prânzu, său să detecteze
in-ai,i.i,& de ,a orice distan3ă şi din orice unghi& videana ,ovitură dată de
-undaş ,a 3ur,oaie,e centru,ui înaintaş sau tică,osu, cot primit de ,a vâr-u, de
atac de către portar& dnd a sărit ,a minge& i-au adus -aima de ar.itru printre
e,evii şi pro-esorii de ,a Santa /arâa. #nso,ite erau de asemenea omnisden3a
sa în domeniu, regu,i,or de joc şi -eridta intui3ie de a sup,ini p>i. decizii--u,ger
go,uri,e din regu,ament. +restigiu, ,ui atipecut dinco,o de ziduri,e Santei /aria
şi ast-e, aristoeatu, din +er,a a început să ar.itreze în concursuri,e= etetşco,i&
în campionate,e de cartier= într-o zi s-a a0at că
ZZtXSS-+N,-g- NS8cemi, din +otaoK: în,ocuise dnar un cava,er a,
ZZAN-A U=a NS. N - ai T,a un med de divizia 8.
ninarea co,egiu,ui& împovăra3ii .ătrârd şi-au pus iviitoru,ui ,ui Eoa[uin.
#deea de a merge ,a 1niversitate a -ost îndepărtată cu mâhnire& pentru a
evita& pe de o parte& umi,in3e inuti,e .ăiatu,ui& comp,e2e de in-erioritate& iar
pe de a,tă parte noi -orări în averea -ami,iei& su. -ormă de dona3ii. B încercare
de a învă3a ,im.i străine a ,uat s-ârşit cu un răsunător eşec. într-un an
petrecut în State,e 1nite şi a,tu, în (ran3a n-a învă3at nici un cuvânt eng,ezesc
sau -ran3uzesc& în schim. i s-a tu.ercu,izat spanio,a& care şi aşa era rahitică
răuM După întoarcerea ,ui ,a Lima& -a.ricantu, de caşmir a optat pentru
resemnare6 4u, său nu va avea niciodată vreo dip,omă de arătat= comp,et
dezamăgit& ,-a pus să ,ucreze în hă3işu, industriei de uz casnic. !ezu,tate,e au
-ost catastro-a,e& adică ce,e prevăzute. în doi ani& prin munca şi neg,ijen3a ,ui&
au dat -a,iment două 4,aturi& iar 4rma cea mai în0oritoare a cong,omeratu,ui
una care construia carnioane a ajuns de4citară= p,anta3ii,e de piper din jung,ă
au -ost distruse de .o,i& strivite de ava,anşe şi înecate de inunda3ii 9ceea ce a
con4rmat de -apt că Eoa[uincito era şi un trăsnet:. 'onsternat de
incompeten3a de nemăsurat a 4u,ui& rănit în amoru,-propriu& tată, a ajuns
a.u,ic& a devenit nihi,ist& şi-a a.andonat a-aceri,e înghi3ite în scurtă vrerne de
adjunc3ii ,acomi şi a căpătat un tic ridico,& care consta în a scoate ,im.a
pentru a încerca
9ne.uneşteK: să-şi ,ingă urechea. %ervozitatea şi insomnia ,-au
terminat& apucând-o ast-e, pe urme,e so3iei şi ajungând în mâini,e psihiatri,or
şi psihana,işti,or 9A,.erto de HuinterosK Lucio Acemi,aK:& care au secătuit
repede resturi,e de argin3i şi de în3e,epciune.
'o,apsu, economic şi ruina psihică a zămis,itori,or săi nu ,-au împins
însă ,a sinucidere pe Eoa[uân Iinostroza 8e,,mont. ", trăia tot ,a +er,a& într-o
,ocuin3ă -antomatică& căreia îi căzuse zugrăvea,a& ruginise& se pustiise& -usese
năpădită de păianjeni şi mizerie& îşi pierduse grădini,e şi terenu, de -ot.a,
9pentru a p,ăti datorii,e:. Ainăru, îşi petrecea zi,e,e conducând meciuri,e de
-ot.a, interstrăzi& organizate de vaga.onzii din cartier pe câmpuri,e care
despăr3eau +er,a de 8e,,avista. în timpu, unuia dintre aceste meciuri
disputate între cete,e de go,ani& în mij,ocu, drumu,ui& unde două pietre 3ineau
,oc de poartă& iar o -ereastră şi un stâ,p marcau margini,e terenu,ui& şi unde
Eoa[uin mare prin3 a, e,egan3ei& care se îm.racă de .a, ca să ia cina în inima
păduri,or necă,cate încă de picior de om ar.itra ca ,a o 4na,ă de campionat&
s-a întâmp,at ca urmaşu, aristocrat să cunoască persoana care avea să -acă
din e, un cirotic şi o vedetă 9Sărita Iuanca Sa,averriaK:.
B văzuse îh di-erite rânduri în ace,e meciuri de maha,a şi chiar o
sanc3ionase de mai mu,te ori pentru duritatea cu care se năpustea asupra
adversaru,ui. J se zicea /arimacho 9adică 8ăie3oiu,:& dar ,ui Eoa[uân nu i-ar 4
trecut nidodată prin minte că acest ado,escent pa,id& încă,3at cu escarpeni&
îm.răcat cu nişte .,ue-jeans şi un jerseu jerpe,it ar 4 putut 4 -emeie. A
descoperit adevăru, pe ca,e erotică.
Cntr-o zi& când a pedepsit-o cu un pena,ti indiscuta.i,
9/arimacho .ăgase un go, cu minge şi cu portar cu tot:& a primit ca
răspuns ceva cunoscut despre mamă.
'e-ai spusK se indignă .ăiatu, de aristocra3i 9gândindu-se că în ace,e
c,ipe mama ,ui ingera poate vreo pi,u,ă& încerca cine ştie ce ,o3iune sau
îndura din nou o în3epăturăK:6 !epetă& dacă eşti. .ăr.at.
%u sunt& dar mai zic& re,uă /arimacho. Şi cu onoare de spartană în
stare mai curând să se ,ase dusă ,a rug dedt să dea înapoi a repetat&
îm.ogă3ita cu epitete de .a,tă& înjurătura de mamă.
Eoa[uin a încercat să-i e2pedieze un pumn& cu care însă a ,ovit doar
aeru,& 4indcă s-a pomenit imediat trântit ,a păinânt de o ,ovitură cu capu, a
,ui /arimacho& care s-a ,ăsat peste e,& iz.indu-, cu mâini,e& pidoare,e&
genunchii
Ki coate,e. Acum cu opinte,i de giinnastică pe o -oaie de cort& care par
mai degra.ă z.udumuri de dragoste& a descoperit& u,uit& erotizat& ejacu,ând&
că adversaru, său era -emeie. "mo3ia pe care i-a produs-o re,a3ia pugi,istică
cu +eaşteptate,e ei s-ere a -ost atât de mare& îndt i-a marcat UVia3a.
unprietenindu-se imediat după docnire şi a0ând că -t+-îF%<unea Sărita
Iuanca Sa,averria7 a invitato ,a un 4,m
=MS, -U-atâan& iar pesteF o săptămână i-a propus s-o ducă ,a t@ (-iie-uzu,
Săritei de a deveni so3ia ,ui şi chiar de a se
=\ărutată ,-a -ăcut pe Eoa[uân s-o apuce pe c,asicu, oiri >dunu,or. în
scurt timp& a trecut de ,a romanticu, ce-şi îneacă durerea în >his<G ,a
a,coo,icu, de nemântuit& care poate să-şi ostoiască setea ,ui a-ricană cu
<erosen.
'e anume a trezit în Eoa[uân această pasiune pentru Sărita Iuanca
Sa,averriaK "ra tânără& su.3ire ca trestia& avea pie,ea tă.ăcită de intemperii şi
o coa-ură ca .a,erinii7 iar ca jucătoare de -ot.a, nu era de,oc rea. +rin modu,
său de a se îm.răca& prin ,ucruri,e pe care ,e spunea şi persoane,e pe care ,e
-recventa& părea că-şi contrazice condi3ia de -emeie. are acest ,ucru viciu
origina,& e2travagan3ă -renetică o -ăcea atât de -ermecătoare în ochii
aristocratu,uiK în prima zi când a dus-o pe /arimacho în dărăpănata casă din
+er,a& după p,ecarea ,or& părin3ii s-au privit scâr.i3i. (ostu, .ogătaş rezumă
într-o -rază toată amărăciunea din su0etu, său6 Am adus pe ,ume nu numai
un neghio.& ci şi un pervertit se2ua,M@
B dată cu a,coo,izarea ,ui Eoa[uin& Sărita Iuanca Sa,averrâa a -ost totuşi
şi tram.u,ina care ,-a propu,sat de ,a partide,e de pe maidane& cu minge de
cârpă& ,a campionate,e de pe Stadionu, %ationa,.
/arimacho nu se mu,3umea numai să re-uze pasiunea aristocratu,ui& d
îşi o-erea şi satis-ac3ia de a-, -ace să su-ere. Accepta invita3ii,e ,a 4,m& meciuri
de -ot.a,& coride şi restaurante& prirnea daruri costisitoare 9pe care
îndrăgostitu, che,tuia ne.uneşte drojdia rămasă din patrimoniu, -ami,ieiK:& dar
nu-i permitea ,ui Eoa[uin să-i vor.ească despre iu.ire. Acesta de-a.ia îngăima
câte ceva& încercând să-i spună cu timiditate de 0ăcău care se înroşeşte când
şopteşte vor.e du,ci unei 0ori& împotmo,indu-se cât de mu,t o iu.eşte& că
Sărita Iuanca Sa,averna se şi ridica în picioare& -urioasă& î, rănea cu insu,te
de o groso,ănie cump,ită şi p,eca. +e atunci a început Eoa[uân să .ea& tredhd
de ,a o drciumă ,a a,ta şi amestecând tării,e& ca să o.3ină e-ecte imediate şi
e2p,ozive. +entru părin3ii săi& a devenit un spectaco, o.işnuit să-, vadă
cu,cându-se ,a ora când o -ăceau şi târ-e,e& um.,ând prin îhcăperi,e casei din
+er,a c,ătinându-se şi ,ăsând în urma sa dâre de vomă. 'ând părea că e pe
punctu, de a se dezintegra în a,coo,& un ape, de-a, Săritei î, reînvia. %utrea noi
speran3e şi cic,u, in-ema, începea iar. Do.orâ3i de amărăciune& .ăr.atu, cu
ticuri şi ipohondra şi-au dat su0etu, aproape în ace,aşi timp& 4ind
înmormânta3i în cimitiru, +res.itero /aestro. Dărăpănata reşedin3a din +er,a&
ca şi .unuri,e care au mai supravie3-uit au -ost a.sor.ite de creditori sau
con4scate de stat. De atunci& Eoa[uân Iinostroza 8e,,mont a tre.uit să-şi cai
tige e2isten3a.
(iind vor.a despre un asemenea om 9întregu, ,ui trecut ur,a că o să
moară de inani3ie sau o să ajungă cerşetor:& aceasta a -ăcut-o totuşi rriai
rnu,t decât.ine. 'e meserie şi-a a,esK Ar.itru de -ot.a,M îm.o,dit de -oame şi
de dorin3a de a continua să o curteze pe să,.atica Sărita& a început să
pretindă so,i der.edei,or& pentru partide,e pe care ,e ar.itra ,a cererea ,or=
văzând că ei& punând mână de ,a mână& îi dădeau .anii pretinşi doi şi cu doi
-ac patru& patru şi cu doi -ac şase& şi-a ridicat tari-u, şi s-a descurcat mai .ine.
'um era cunoscută competen3a ,ui pe terenuri,e de -ot.a,& a o.3inut
contracte pentru competi3ii,e rezervate tmeretu,ui& Nr într-o .ună zi s-a
prezentat curajos ,a asocia3ia ar.itri,or şi antrenori,or de -ot.a,& unde a
so,icitat înscrierea sa. A trecut e2arnene,e cu succes& ceea ce i-a iritat pe
aceia pe care putea& de acum înco,o& să-i numească co,egi.
Apari3ia ,ui Eoa[uin Iinostroza 8e,,mont m costum negru tighe,it cu a,.
şi cu vizieră verde pe -runte& iar în gură cu un 0uier argintat pe Stadionu,
%a3iona, Eose Dâaz a constituit un succes a, -ot.a,u,ui din +eru. 1n
e2perimentat cronicar sportiv avea să spună6 dată cu e,& au pătruns pe
stadioane dreptatea in0e2i.i,ă şi inspira3ia artistică.@ 'orectitudinea&
imparha,itatea& rapiditatea cu care sesiza -au,tu, şi tactu, cu care î, sanc3iona&
autoritatea ,ui 9jucătorii i se adresau întotdeauna cu don@ şi cu ochii p,eca3i:
şi condi3ia 4zică ce îi permitea să a,erge pe toată durata meciu,ui& îndt să nu
se a0e nicioXVDX ,a mai mu,t de zece metri de minge& i-au adus Urepede o
popu,aritate deose.ită. A -ost după cum s-a #8NfMa îFNta-un discurs unicu, ™
cava,er a, 0uieru,ui cănua a,iştii i s-au supus întotdeauna& nidodată atacat de
itttori şi singuru, ar.itru pe care& după 4ecare parr.f >a3ionau tri.une,e.
Acest ta,ent şi nemaipomenit e-ort izvorau dintr-o remarca.i,ă
conştiin3a pro-esiona,ăK Da& şi de aiciM Adevăratu, motiv era însă -aptu, că
Eoa[u-n Iinostroza 8e,,mont căuta& cu ar.itraju, ,ui de magician secretu,
.ăiatu,ui care este încununat cu ,auri în "uropa& dar e trist& deoarece e,
tânjeşte după ap.,ăuze,e sătucu,ui său andin& să o impresioneze pe
/arimacho. Se vedeau aproape zi,nic& iar guri,e re,e îi considerau aman3i. #n
rea,itate& în duda dârzeniei sa,e sentimenta,e& rămasă neştir.ită de-a ,ungu,
ani,or& cava,eru, 0uieru,ui n-a reuşit să învingă rezisten3a Săritei.
Aceasta& într-o zi& după ce ,-a cu,es de pe pode,e,e unei cârciumi din
'a,,ao& ,-a dus ,a pensiunea din centru unde ,ocuia& ,-a cură3at de pete,K de
scuipat şi rumeguş şi ,-a cu,cat în pat& i-a povestit secretu, vie3ii sa,e. Eoa[uin
Iinostroza 8e,,inont a a0at ast-e, pă,ind ca .ăr.atu, sărutat de vampir că& în
prima ei tinere3e& această -ată trăise o dragoste .,estemată şi un cutremur
conjuga,.
CnhF-adevăr& între Sărita şi -rate,e ei 9!ichardK: înmugurise o iu.ire
tragică precum cascade,e de -oc& p,oaia de venin asupra omenirii& crista,izată
într-o sarcină.
Şireată& se măritase cu un curtezan pe care înainte î, dispre3uia
9+e,irrojo AntunezF=F Luis /arro[uiFnK:& ca pruncu: născut din incest să ai.ă un
nume nepătat= cum dracu, îşi vâră însă coada peste tot şi încurcă i3e,e&
tânăru, şi -ericitu, so3 descoperise totuşi ,a timp şar,atania şi a repudiat-o pe
aceea care voia să-i dăruiască& prin înşe,ăciune& un copi, c,andestin. Si,ită să
avorteze& Sărita a -ugit de -ami,ia ei tru-aşă şi din cartieru, reziden3ia,& a
,epădat nume,e răsunător şi s-a convertit în haimanaua care& pe maidane,e
din 8e,,avista şi +er,a& căpătase persona,itatea şi porec,a de /arimacho.
Eurase ca de atunci să nu mai ai.ă de-a -ace cu nici un mascu, şi să trăiască&
suportând toate consecin3e,e practice 9e2ceptând-o& vai& pe aceea a
spermatozoizi,or:& ca .ăr.at.
(aptu, că Eoa[um Iinostroza 8e,,mont a a0at tragedia condimentată ca
sacri,egiu& transgresată de ta.uuri& o s4dare a mora,ei ,aice şi a precepte,or
re,igioase a Săritei Iuanca Sa,averria nu a ştir.it cu nimic dragostea ,ui
în-ocată& ci dimpotrivă& a întărit-o. Aristocratu, din +er,a persista chiar în
ideea că o va vindeca pe /arimacho de traume,e ei şi o va împăca cu
societatea şi cu .ăr.a3ii= dorea ca ea să redevină o -emeie cochetă& şireată şi
gra3ioasă 9ca +erricho,iK:.
+e măsură ce -aima ,ui sporea şi era tot mai so,icitat să ar.itreze
meciuri interna3iona,e& ,a Lima şi în străinătate& şi primea o-erte de ,ucru în
/e2ic& 8razi,ia& 'o,um.ia& Venezue,a& pe care e, patriotism de savant ce
renun3ă ,a ordinatoare,e din %e> ?or<& pentru a-şi continua e2perien3e,e pe
co.aii tu.ercu,oşi de ,a San (ernando ,e re-uza& asediu, asupra inirnii
incestuoasei /arimacho devenea tot mai înverşunat.
Şi chiar i s-a părut că întrezăreşte câteva sernne -um apaş pe co,ine&
tam-tamuri în păduri,e a-ricane că Sărita Iuanca Sa,averrâa ar putea să
cedeze. într-o seară& după o ca-ea cu cornu,e3e ,a .odega Iaiti din +ia3a
Arme,or& Eoa[uin a reuşit să retină în inâini,e sa,e dreapta -etei mai .ine de un
minut 9mintea ,ui de ar.itru a cronometrat e2act:. La pu3ină vreme după
aceasta& a avut ,oc o partidă& în care echipa na3iona,ă a în-runtat o .andă de
asasini dintr-o 3ară cu un prost renume Argentina sau cam aşa cevaK& ce s-au
prezentat ,a meci cu ghete,e .,indate cu ghinturi& cu genunchiere şi cotiere
care& în rea,itate& erau instrumente pentru a răni adversam,. (ără să ,e ia în
seamă argumentu, 9de a,t-e, adevărat: că aşa este o.iceiu, de a se juca
-ot.a, în 3ara ,or practicând tortura şi crimaK& Eoa[uin Iinostroza 8d-anont i-a
e,iminat de pe teren& încât echipa peruană a câştigat tehnic prin ,ipsa
adversari,or. Ar.itru, a -ost& &N8tân3e,es& purtat de mu,3ime pe sus& iar Sărita
Iuanca
l=NNie'Ar-a& când au rămas singuri acces de peruanismK
UNNNN3,-ci,itate sportivăK s-a aruncat de gâtu, ,ui şi ,-a 8t. A,tă dată&
când a -ost .o,nav 9ciroza& discret şi & minera,iza 4catu, omu,ui de pe
stadioane şi înce, iprovoace crize period<e:& ,-a îngrijit& -ără a se 5 căpă4iu,
,ui Zo săptămână întreagă& cât a stat internat ,a spita,u, 'arrion& şi într-o
noapte Eoa[uin a surprins-o vărsând ,acrimi 9pentru e,K:. Aoate acestea îi
dădeau curaj şi în 4ecare zi îşi reînnoia propunerea de căsătorie cu a,te
argumente. "ra însă inuti,. Sărita Iuanca Sa,averrâa asista ,a tdate meciuri,e
conduse de e, 9cronicarii comparau ar.itraju, ,ni Eoa[uin cu dirijarea unei
sim-onii:& î, înso3ea în străinătate şi se mutase chiar ,a +ensiunea 'o,onia,ă&
unde cava,eru, 0uieru,ui ,ocuia cu sora sa& pianista& şi cu .ătrânii ,ui părin3i.
!e-uza însă în continuare ca prietenia ,or să-şi piardă castitatea şi să se
convertească într-o re,a3ie de p,ăceri. #ncertitudinea margaretă a,e cărei
peta,e nu mai s-ârşesc niciodată să cadă a agravat a,coo,ismu, ,ui Eoa[uân
Iinostroza 8e,,mont& care era văzut mai mu,t .eat decât treaz.
'ă,câiu, ,ui Ahi,e a, meseriei sa,e a -ost .ăutura& o.staco, care după
cum spuneau cunoscătorii pro.,emei ,-a împiedicat să ar.itreze în "uropa.
'um se e2p,ică totuşi că un .ăr.at care .ea aşa de mu,t mai era în stare să
e2ercite o pro-esie care cere atâta rezisten3ă 4zicăK
(apt e că enigme care împovărează istoria şi-a des-ăşurat am.e,e
voca3ii în ace,aşi timp& iar de ,a treizeci de ani au ajuns simu,tane6 Eoa[uin
Iinostroza 8e,,mont a început să ar.itreze partide,e .eat rnort& iar când se
a0a prin cârciumi continua să conducă întâ,niri imaginare.
A,coo,u, nu aducea nici un prejudiciu ta,entu,ui său6 nu-i împăienjenea
ochii& nici nu-i s,ă.ea autoritatea şi nici -uga ,ui nu devenea mai greoaie.
Adevăru, este că uneori
) -ost văzut cum î, apucă sughi3u, în timpu, meciuri,or şi cum ca,omnie
care înveninează atmos-era şi omoară virtutea o dată 9se a4rma cu
siguran3ă:& chinuit de o sete sahariană& a .ăut de parcă ar 4 -ost apă
proaspătă& o stic,ă de ,iniment& înş-ăcată de ,a un in4rmier care a,erga în
ajutoru, unui -ot.a,ist. Dar aceste episoade anecdote pitoreşti& mito,ogie a
genu,ui n-au pus capăt carierei sa,e p,ine de succese& şi ast-e,& între ap,auze,e
-urtunoase de pe stadioane şi .e3ii,e de peniten3ă prin care încerca să-şi
poto,ească remuşcări,e c,eşti de inchizitor ce trezesc sim3uri,e& instrument de
tortură ce dis,ocă oase,e& din su0etu, său de misionar a, adevăratei credin3e
9martorii ,ui ,ehovaK:& deoarece vio,ase pe neaşteptate într-o înne.unitoare
noapte din tinere3ea ,ui o minoră din cartieru, Victoria
9Sărita Iuanca Sa,averrâaK:& Eoa[uin Iinostroza 8e,,mont a ajuns în
0oarea vârstei& adică ,a cincizeci de ani.
"ra un .ăr.at cu -runtea ,ată& nasu, acvi,in& privirea pătrunzătoare&
drept şi .un ,a su0et& care atinsese apogeu, în pro-esiunea ,ui.
Cn aceste împrejurări& Limei i-a revenit cinstea de a 4 scena ce,ei mai
importante întâ,niri -ot.a,istice de ,a jumătatea seco,u,ui& 4na,a
campionatu,ui sud-american& dintre două echipe care& în -aze,e e,iminatorii&
ap,icaseră adversari,or ,or o în-rângere ,a o umi,itoare di-eren3ă de go,uri6
8o,ivia şi +eru. 'u toate că& potrivit o.iceiu,ui& partida tre.uia să 4e ar.itrată
de un cava,er a, 0uieru,ui dintr-o 3ară neutră& ce,e două reprezentative şi mai
a,es oaspe3ii .oierimea din A,tip,ano& no.i,irnea metisă& cava,erii aim.ari au
cerut ca meciu, să 4e condus de ce,e.ru, Eoa[uin Iinostroza /arro[uih. Şi
cum jucătorii& antrenorii şi rezerve,e au anun3at că vor dec,ara grevă dacă
dorin3a ,or nu va 4 satis-ăcută& (edera3ia a cedat6 inartoru, ,ui ,ehova a primit
misiunea de a ar.itra acest meci pe care to3i î, pronosticau ca memora.i,.
'eru, Lirnei& acoperit de nori grei& cenuşii& s-a înseninat& ca soare,e să
încă,zească întâ,nirea de duminică. B mu,3ime de oameni îşi petrecuse
noaptea su. ceru, ,i.er& cu speran3a că va găsi poate .i,ete de intrare 9era
,ucru ştiut că -useseră vândute toate& cu o ,ună mai înainte:. încă & min zori&
împrejurimi,e Stadionu,ui %a3iona, 4er.eau de eaaeI a0ată în juru,
specu,an3i,or şi gata să comită orice Uiăe,ict pentru a putea intra. 'u două ore
înainte de începartidei& pe stadion nu mai aveai unde arunca rdci U un ac.
'âteva sute de cetă3eni din întinsa 9ară din daK:& veni3i ,a Lima din ,impezi,e
,or înă,3imi&
J& cu.maşina sau pe jos& se înghesuiseră ,a triita,ă. în aşteptarea
jucători,or& ova3ii,e şi petar,,or şi a,e ,oca,nici,or încingeau atmos-era.
Văzând marea concentra3ie de ,ume& autorită3ite au ,uat măsuri de
precau3ie. 'ea mai renumită .rigadă a jandarmeriei& aceea care în numai
câteva ,uni cu eroism şi a.nega3ie& îndrăznea,ă şi corectitudine cură3ase
oraşu, 'a,,ao de de,incven3i şi tică,oşi& a -ost adusă ,a Lima pentru a asigura
securitatea şi via3a cetă3eni,or din tri.une şi de pe gazon. Şe-u, ei& -aimosu,
căpitan Lituma& spaima .andi3i,or& se p,im.a -e.ri, prin incinta stadionu,ui şi
cerceta por3i,e şi străzi,e din vecinătate& contro,ând dacă patru,e,e se a0au ,a
posturi,e ,or şi dârtd inspirate dispozi3ii o.işnuitu,ui său adjunct& sergentu,
Eaime 'oncha.
'ând s-a 0uierat începutu, partidei& în tri.una occidenta,ă se găseau&
înghesui3i în mu,3imea în4er.ântată şi aproape -ără su0are& în a-ară de Sărita
Iuanca Sa,averria care& masochism de victimă ce se îndrăgosteşte de
vio,atoru, ei& nu pierdea nici un meci ar.itrat de acesta& şi venera.i,u, don
Se.astiăn 8ergua& care a.andonase de curând patu, de su-erin3ă unde
zăcuse de pe urma ,ovituri,or de cu3it date de propagandistu, medica, Luis
/arro[uin 8e,,mont 9venit şi e, pe stadion& în tri.una septentriona,ă& gra3ie
unei învoiri specia,e o.3inute de ,a Direc3ia *enera,ă a +enitenciare,orK:& so3ia
,ui /argarita şi 4ica ,or !osa& acum comp,et re-ăcută după muşcături,e
primite oh& ne-eridtă acea diminea3ă din păduieM
de ,a o turmă de şo.o,ani.
'ând Eoa[uin Iinostroza 9Ae,,oK De,4nK: k care& ca de o.icei& -nsese
o.,igat să -acă înconjuru, o,irnpic a, stadionu,ui& răspunzând ast-e, ap,auze,or&
-rumos îm.răcat& sprinten& a dat semna,u, de începere a partidei& nimic nu
prevestea tragedia. Dimpotrivă& totu, decurgea norma,& într-o atmos-eră de
entuziasm şi spirit sportiv6 ac3iuni,e jucători,or& ap,auze,e spectatori,or de #a
pe,uze& care răsp,ăteau înaintarea în teren a -ot.a,işti,or din ,inii,e de atac şi
ieşiri,e ,a m.inge a,e portari,or. încă din prima dipă era evident că oraco,u, se
va împ,ini6 întâ,nirea era echi,i.rată şi cu toate că se des-ăşura în ,imite,e
-airp,aG-u,ui înc,eştată. /ai inspira-r ca niciodată& Eoa[uân Iinostroza 9A.ri,K:
a,uneca pe gazon de parcă ar 4 avut patine& -ără a-i incomoda pe -ot.a,işti şi
p,asându-se întotdeauna m unghiu, ce, mai -ericit& iar decizii,e sa,e 9severe&
dar juste: stăvi,eau sdnteie a disputei care ajunge scanda, trans-ormarea
meciu,ui într-o întâ,nire vio,entă. Dar ,imite a,e condi3iei umane nici un s-ânt
martor a, ,ui ,ehova nu putea împiedica ceea ce indi-eren3ă de -achir&
nepăsare eng,ezească urzise destinu,.
/ecanismu, in-erna, şi neiertător a început să se pună în -unc3iune în
repriza a doua& când scoru, era unu ,a unu& iar spectatorii erau răguşi3i şi cu
mâini,e amor3ite. 'ăpitanu, Lituma şi sergentu, 'oncha îşi spuneau candizi că
totu, merge .ine6 nici un incident -urt& încăierare& copii pierdu3i nu tu,.urase
acea după-amiază.
Dar iată că ,a.ore,e patru şi treisprezece minute& ce,or dncizeci de mii
de spectatori ,e-a -ost dat să cunoască neprevăzutu,. Din ce, mai promiscuu
ungher a, tri.unei meridiona,e a apărut pe neaşteptate un .ăr.at care negru&
s,a.& -oarte îna,t şi cu din3ii mari a esca,adat cu uşurin3ă gardu, protector şi a
năvă,it pe teren& sco3ând strigăte ininte,igi.i,e. Lumea nu a -ost prea
surprinsă când ,-a văzut aproape go, purta numai un mic şor3 prins ,a .râu&
dar u,uită că& din cap până în picioare& avea trupu, p,in de incizii. 1n vuiet de
panică a zguduit tri.une,e= to3i au în3e,es că .ăr.atu, tatuat urmărea să-,
asasineze pe ar.itru. %u mai era nici un du.iu6 uriaşu, ur,ător a,erga drept
spre ido,u, suporteri,or 9*umerdndo Iinostroza De,4nK:& care& a.sor.it de
arta ,ui& nu-, o.servase şi continua să mode,eze partida.
'âne era iminentu, agresorK are copoiu, ace,a sosit te mod misterios
,a 'a,,ao şi descoperit în timpu, iinui ied de noapteK "ra chiar ne-ericitu, pe
care autorită3i,e hotărâseră să-, e2ecute eutanasic şi căruia sergentu,
,NonchaK: i-a dăruit via3a& într-o noapte întunecoasăK
enNcăpitanu, Lituma& nici sergentu, 'oncha n-au avut sN,88#tee să
veri4ce. în3e,egând că o g,orie na3iona,ă se a0a
NNNNpria"iejdie& dacă nu se intervenea ,a timp& căpitanu, orvă şi
su.ordonatu, său aveau un mod a, ,or de
T,ăege din priviri a ordonat sergentu,ui să ac#& Atttnci& -ără a se mai
ridica în picioare& Eaime /iFscos pisto,u, şi a descărcat ce,e douăsprezece
-ocuri& care s-au oprit toate 9dndzed de metri mai înco,o: în di-erite păr3i a,e
trupu,ui go,. Şi ast-e, sergentu, a ajuns să îndep,inească mai .ine mai târziu
decât niciodată& spune prover.u, ordinu, primit& căci& într-adevăr& era vor.a
de copoiu, din 'a,,aoM
A -ost de ajuns să-, vadă ciuruit de g,oan3e pe poten3ia,u, că,ău a,
ido,u,ui ei& pe care numai cu o c,ipă în urmă î, ura& ca imediat nestatornicie de
sentimenta,ă -rivo,ă& cochetărie de -emeie capridoasă mu,3imea să se
so,idarizeze cu e,& să-, convertească în victimă şi să se înverşuneze împotriva
jandarini,or. B huiduia,ă ce a asurzit până şi păsări,e ceru,ui s-a ridicat
deasupra tri.une,or de ,a um.ră şi de ,a soare& care îşi intonau mânia -a3ă de
spectaco,u, cu negru, rămas aco,o& -ără via3ă şi cu ce,e douăsprezece găuri
de g,oan3e. împuşcături,e îi zăpădseră pe spectatori& iar /are,e Iinostroza
9Ae,,ez 1nzăteguiK:& consecvent cu sine însuşi& nu îngăduise întreruperea
coridei şi se eviden3ia în continuare& în juru, cadavru,ui să,.aticu,ui& surd ,a
huiduie,i& cărora ,i se adăugau acum interjec3ii& ur,ete şi insu,te. începeau să
cadă deja mu,tico,ori& z.urători mesagerii a ceea ce în curând avea să 4e
p,oaia de pemi3e peste detaşamentu, po,i3ienesc a, căpitanu,ui Litnma.
Acesta a mirosit -urtuna şi s-a decis să ac3ioneze cu rapiditate. A ordonat
jandarmi,or să pregătească grenade,e ,acrimogene. Dorea să evite cu orice
pre3 vărsarea de sânge. Şi după câteva momente& dnd parapete,e au -ost
trecute în mai mu,te puncte& iar id şi co,o tauro4,i în4er.ânta3i se năpusteau
agresivi în arenă& a dat ordin oameni,or săi să arunce dteva grenade în
perimetru. Lacrimi,e şi strănutu,& credea e,& îi vor poto,i pe -urioşi& iar ,iniştea
va domni iarăşi în arena Acho& de îndată ce vântu, va risipi e0uvii,e dumiceA
ordonat de asemenea ca un grup de patru jandarmi să-, încadreze pe
sergentu, Eaime 'oncha& convertit în 3intă a e2a,ta3i,or& care erau evident
hotărâ3i să-, ,irişeze& chiar dacă pre3u, era să în-runte tauru,.
'ăpitanu, Lituma uitase însă ceva esen3ia,6 ca să-i împiedice pe
micro.iştii -ără .i,ete ce dădeau târcoa,e& amenin3ători& prin pia3ă să încerce
să năvă,ească înăuntru cu -or3a& e, însuşi ordonase& cu două ore în tnană& să
4e co.orâte gratii,e şi cortine,e meta,ice care .iocau accesu, spre tri.une,e
arenei. Ast-e,& dnd jandannii e2ecutan3i promp3i ai ordine,or au dăruit
pu.,icu,ui o sa,vă de grenade ,acrimogene& iar din tri.une& după dteva
secunde& s-au ridicat id-co,o nori de -um pesti,en3ia,& reac3ia spectatori,or a
-ost să -ugă. în gra.a mare& a,ergau to3i spre ieşiie& sărind& .u,udndu-se& în
timp ce-şi acopereau gura cu dte o .atistă şi începeau să p,ângă. Va,uri,e de
oameni s-au pomenit însă oprite de cortine,e şi gratii,e meta,ice care ,e
închideau evacuarea.
priteK Doar pentru dteva secunde& su4dente ca prime,e rânduri din
4ecare co,oană& convertite în .er.ed de presiunea ce,or care veneau din
urmă& să ,e încovoaie& să ,e mişte şi să ,e vină de hac& smu,gându-,e din
încheieturi.
Cn -e,u, acesta& ,ocuitorii cartieru,ui !âmac& care din întâmp,are& îh acea
duminică& erau în trecere pe ,ângă +ia3a Aauri,or& ,a ore,e patru şi jurnatate
a,e după-amiezii& au putut vedea un spectaco, cu totu, origina,6 într-un pârâit
agonic& por3i,e arenei Acho au început să z.oare în .ucă3i şi să scuipe
-ragmente de cadavre& că,cate apoi în pidoare o nenorodre nu vine nidodată
singură de mu,3imea înne.unită& care scăpa prin înguste,e .reşe însângerate.
+rintre prime,e victime a,e ho,ocaustu,ui adunăturii dm tri.ună& s-au
numărat promotorii peruani ai re,igiei /artorii ,ui ,ehova@6 .ăr.atu, din
/o[uegua& don Se.astiăn 8ergua& so3ia sa /argarita şi 4ica ,or !osa& o
eminentă 0autistă. 'redindoasa -ami,ie a -ost pierdută tocmai de ceea ce ar 4
tre.uit să 4e sa,varea ei6 pruden3a.
Iindcă& îndată după inddentu, petrecut cu să,.aticu, cani.a,& când
acesta s-ârşea s-ârtecat de .uhai& don Se.astiăn 8ergua& cu sprâncene,e
încruntate şi degetu, ri]1cat dictatoria,& porundse tri.u,ui său retragerea@. %u
NC8şteamă& cuvânt necunoscut de predicator& d ca măsură ,ecau3ie& m
ideea că nid e,& nid rude,e sa,e nu treSd-c 4e imp,ica3i în vreun scanda,&
pentru a evita ca nii ,or& -o,osindu-se de un ast-e, de prete2t& să saFântineze
nume,e credin3ei sa,e. Şi ast-e, -ami,ia i părăsit în gra.ă tri.una a0ată ,a
soare şi co.ora către ieşire& când au e2p,odat grenade,e ,acrii(erid3i& cei trei
se găseau ,ângă cortina meta,ică număru, şase& aşteptând să 4e ridicată=
deodată& au văzut cum în urma ,or n-iu,3imea năvă,ea vuind şi ,ăcrimând.
%-a mai -ost timp ca ei să se căiască de păcate,e pe care nu ,e aveau&
deoarece au -ost ,itera,mente turti3i 9-ăcu3i terciK: de cortina meta,ică de
către g,oata îngrozită. 'u o secundă înainte de a trece în via3a de dinco,o& pe
care e, o nega& don Se.astiăn a reuşit totuşi să strige tare& credincios şi
eterodo26 #sus a murit într-un pom& nu pe o cruceF@.
/oartea dezechi,i.ratu,ui cu3itar 9agresoru, ,ui don Se.astiăn 8ergua: şi
vio,ator a, coanei /argarita şi a, artistei a -ost oare este nimerită această
e2presieK
mai pu3in injustă. +entru că& o dată dec,anşată-tragedia& tânăru,
/arro[uân De,4n a crezirt că se ivise pri,eju, de a scăpa pro4tând de con-uzie
de gardianu, desemnat de Direc3ia *enera,ă a +enitenciare,or drept înso3itor
9ca e, să poată Gedea istorica ,uptă cu tauri: şi de a părăsi Lima şi +eru= în
străinătate& su. un a,t nume& ar începe o nouă via3ă de smintea,ă şi crime.
#,uzii spu,.erate însă după numai cinci minute& când& ,a poarta număru, cinci&
,ui 9LuchoK "ze[uie,K: /arro[uân De,4n şi gardianu,ui de ,a închisoare&
'humpitaz& care î, 3inea de mână pe cu3itar& ,e-a revenit cinstea îndoie,nică
de a -ace parte din primu, rând de tauro4,i zdro.i3i de mu,3ime. 9Degete,e
în,ăn3uite a,e po,i3istu,ui şi a,e propagandistu,ui medica,& cu toate că erau
mor3i& au dat de vor.it.:
Decesu, Săritei Iuanca Sa,averrâa a avut .arem e,egan3a de a 4 mai
pu3in con-uz. ", reprezintă un caz de gravă neîn3e,egere& de greşită eva,uare
a -apte,or şi a inten3ii,or din partea autorită3i,or. 'ând au iz.ucnit incidente,e&
văzându-, pe cani.a, ,uat în coarne şi -umu, de ,a grenade& auzind ur,ete,e
accidenta3i,or& -ata din Aângo /aria a hotărât din dragostea 4er.inte care
spu,.eră teama de moarte că tre.uie să stea ,ângă ornu, pe care î, iu.eşte. în
direc3ie inversă -a3ă de aceea în care înaintau iu.itorii de coride7 ea a co.orât
înspre arenă& -apt care a -erit-o de a pieri strivită. %-a scăpat însă de privirea
de vu,tur a căpitanu,ui Lituma& care a o.servat& printre norii de gaze ce se
răspândeau& o si,uetă sărind& nesigură şi gră.ită& peste gardu, de ,a re-ugiu,
matadoru,ui şi
9ttergând înspre e, 9acesta& m genunchi& în ciuda ce,or întâmp,ate&
continua să întărâte anima,u,7 pentru a-, -ace să treacă pe su. mu,etă:.
'onvins că o.,iga3ia ,ui era să împiedice atâta timp cât îi mai rămânea 4e şi
numai o -ărâmă de via3ă ca matadoru, să 4e atacat& căpitanu, şi-a scos
revo,veru, şi& cu trei -ocuri rapide& a cunnat .rusc cursa şi via3a îndrăgostitei6
Sărita a căzut -ără su0are chiar ,a pidoare,e ,ui *umercindo 8e,,mont.
Dintre mor3ii ace,ei după-amieze de tragedie grecească& .ăr.atu, din
(er,a a -ost singuru, care s-a stins de moarte natura,ă. Dacă se poate numi
natura,ă anorma,a întâmp,are inso,ită în vremuri,e prozaice trăită de un
.ăr.at căruia spectaco,u, iu.itei moarte ,a picioare,e sa,e îi para,izează inima
şi î, do.oară. S-a pră.uşit ,ângă Sărita şi& dându-şi u,tima su0are& cei doi au
apucat să se ia în .ra3e şi să intre aşa& în,ăn3ui3i& în noaptea îndrăgosti3i,or
ne-erici3i 9ca o anume Eu,ieta şi un oarecare !omeoK:.
Cn acest timp& custode,e ordinii cu -oaia din dosar imacu,ată& gândindu-
se cu me,anco,ie că& în po4da e2perien3ei şi sagadtă3ii sa,e& ordinea nu numai
că -usese tu,.urată& ci şi că arena Acho şi împrejurimi,e ei deveniseră un
cimitir cu cadavre neîngropate& a între.uin3at u,timu, g,on3 ce îi mai
rămăsese ca un .ătrân ,up de mare& care îşi înso3eşte cora.ia în -undu,
oceanu,ui pentru a-şi z.ura creierii şi a-şi isprăvi .iogra4a 9.ăr.ăteşte& dar nu
şi cu stră,ucire:. 'ând au văzut că şe-u, nu mai este& mora,u, jandamu,or s-a
-rânt imediat= au tdtat de discip,ină& de spiritu, de echipă& de devotamen t1,
-a3ă de justi3ie şi nu se mai gândeau decât cum să-şi îtpede uni-orme,e& să se
mascheze în haine,e civi,e teN-ăcate de ,a mor3i şi să -ugă. Au iz.utit mai
mu,3i
NI8itee d. Dar nu şi Eaime 'oncha& pe care supravie3uitorii& , ce ,-au
castrat& ,-au spânzurat chiar cu cureaua ,ui 5,\ară de ,a cuşca tauri,or.
Sinceru, cititor a, !ă3oiu,ui A&5 dt,igentu, centurion a rămas aco,o& ,egănându-
se tt, Limei& care vrând să se pună în ton cu ce,e \teK se încărcase de nori şi
începnse să-şi verse
9teiarnă.
are aşa va s-ârşi această istorie& printr-un măce, dantescK Sau& ca şi
porum.i3a -eni2 9găinaK:& va renaşte din propria-i cenuşă& cu noi episoade şi
personaje reca,citranteK Va mai continua aceasta tragedie taurinaK
DV## Am pomit din Lima ,a nouă diminea3a& cu un auto.uz pe care ,-am
,uat din +arcu, 1niversită3ii. /ătuşa Eu,ia p,ecase de acasă de ,a unchii mei
su. prete2tu, că vrea să-şi -acă u,time,e cumpărături& înainte de că,ătorie& iar
eu& de ,a .unici& ca şi când m-aş 4 dus ,a serviciu ,a !adio. "a îşi pusese într-o
geantă o cămaşă de noapte şi o rochie de casă= eu avearn& îh .uzunare& o
periu3ă de din3i& un pieptene şi un aparat de ras 9care& ,a drept vor.ind& nu-mi
servea încă ,a mare ,ucru:.
+ascua, şi Eavier cumpăraseră .i,ete,e şi ne aşteptau în +arcu,
1niversită3ii. Din -ericire& nu mai era nici un a,t că,ător în auto.uz. +ascua, şi
Eavier& -oarte discre3i& s-au aşezat în -a3ă& ,ângă şo-er& ,ăsându-ne mie şi
mătuşii Eu,ia ,ocuri,e din spate. "ra o diminea3ă tipic de iarnă& cu ceru,
acoperit de nori şi cu o .urni3ă continuă& care ne-a escortat pe o .ună .ucată
din traseu, prin pustiu. Aproape tot drumu, mătuşa Eu,ia şi cu mine ne-am
sărutat pătimaş& strângându-ne mâini,e& -ără a scoate un cuvânt& în timp ce
auzeam rumoarea conversa3iei dintre +ascua, şi Eavier amestecată cu
zgomotu, motoru,ui şi& din când în când& coinentarii,e şo-eru,ui. Am ajuns ,a
'hincha înainte de prânz& ,a unsprezece şi jumătate& pe un soare sp,endid şi o
că,dură p,ăcută. 'eru, era senin& văzduhu, ,uminos& străzi,e p,ine de ,ume şi
,armă& totu, părea de .un augur. /ătuşa Eu,ia zâm.ea mu,3umită.
Cn vreme ce +ascua, şi Eavier au ,uat-o spre primărie7 să vadă dacă totu,
era gata& noi doi ne-am dus să ne insta,ăm ,a hote,u, Sudamericano. "ra de
-apt o casă veche& 31 un sigur nive,& din ,emn şi din chirpici& cu un pntio
acoperit care servea drept su-ragerie şi cu o duzină de cămăru3e& înşirate ca
într-un .orde,& de o parte şi de a,ta a unui coridor pardosit cu da,e. 8ăr.atu,
de ,a recep3ie ne-a cerut acte,e= s-a mu,3umit cu ,egitima3ia mea de ziarist şi&
când am adăugat cu doamna@ ,ângă nurne,e meu& s-a mărginit să arunce
mătuşei Eu,ia o privire ironică. dăi3a care ni se dăduse avea o pardosea,ă din
mid. p,ăci cu crăpături prin care se vedea pământu,& un pat du.,u acoperit de
o pătură cu rom.uri verzi& un scăune, din pai şi câteva piroane .ătute în
perete& pentru a atârna haine,e. 'um am intrat& am început.să ne sărutăm cu
-oc şi ne-am tot sărutat şi mângâiat până ce mătuşa Eu,ia m-a îndepărtat&
râzând6 Sus& acum& VarguitasM /ai întâi tre.uie să ne căsătorun.
"ra aprinsă ,a -a3ă& cu ochii stră,udtori şi vese,i& iar eu sim3eam că o
iu.esc nespus de mu,t& că sunt -ericit 4indcă mă căsătoresc cu ea= aşteptând-
o să-şi spe,e mâini,e şi să se pieptene în .aia comună de pe coridor& îmi
juram că n-o să -un ca toate ce,e,a,te cup,uri pe care ,e cunoşteam& o
ca,amitate în p,us& ci că vom trăi mereu -erici3i şi că însurătoarea n-o să 4e un
o.staco, pentru a ajunge& într-o .ună zi& scriitor. în ce,e din urmă& mătuşa
Eu,ia a apărut şi am pomit-o& mână în mână& înspre prirnărie.
+e +ascua, şi Ravier i-am întâ,nit în -a3a unei .odegi& .ând răcoritoare.
+rimaru, se dusese să prezideze o -estivitate de inaugurare& dar avea să
revină. #-am între.at dacă erau într-adevăr siguri că s-au în3e,es cu ruda ,ui
+ascua, să ne căsătorească ,a prânz& iar ei m-au ,uat în
Te4emea. Eavier a -ăcut g,ume pe socotea,a mire,ui neră.iSS#or şi a
amintit o zicătoare potrivită6 cine trăieşte nădăjNmu-ed& moare jinduind. 'a să
ne mai omorâm vremea& am U;t to3i patru o raită pe su. euca,ip3ii îna,3i şi
stejarii de i3ră din +ia3a Anne,or& unde se z.enguiau câ3iva copii&
NŞte .ătrâni citeau ziare,e din Lima& în timp ce ,us,e văcsuiau panto4i.
%e-am întors ,a primărie jiumatate de oră. Secretaru,& o mână de om& s,a. şi
cu oche,ari -oarte mari& ne-a dat o veste proastă6 primaru, se înapoiase de ,a
-estivitate& dar p,ecase să ia prânzu, ,a ", So, de 'hincha.
%u ,-ai înştiin3at că î, aşteptăm pentru cununieK îJ ,uă ,a rost Eavier.
%u era momentu,& avea un a,ai după dânsu,7 spuse secretaru,& cu un
aer de cunoscător a, protoco,u,ui& /ergem să-, căutăm ,a restaurant şi-,
aducem& mă ,inişti +ascua,. %u vă -ace3i pro.,eme& don /arioM
Cntre.ând& am dat de ", So, de 'hincha în apropierea pie3ei. "ra un
restaurant cu speci4c autohton& cu măsu3e neacoperite şi& în -und& o
.ucătărie din care ieşea -um şi se auzeau s4râituri= câteva -emei mânuiau
oa,e de cupru& crăticioare şi castroane mirositoare. De ,a un hâr. de radio dat
,a ma2iinum se auzea un va,s şi se vedea ,ume mu,tă. 'ând& în uşă& mătuşa
Eu,ia începuse să ne spună că poate ar 4 mai prudent să aşteptăm ca
primaru, să-şi termine prânzu,& acesta& a0at într-un ungher& ,-a recunoscut pe
+ascua, şi ,-a chemat ,a e,. L-am văzut pe redactoru, de ,a +anamericana
îm.ră3işându-se cu un .ăr.at tânăr& şaten& care s-a ridicat în picioare de ,a o
masă unde mai erau vreo şase persoane& numai .ăr.a3i& şi tot atâtea stic,e
de .ere. +ascua, ne-a -ăcut semn să ne apropiem.
Desigur& mirii& am uitat cu totu,& spuse primaru,& strângându-ne mâna şi
cercetând-o pe mătuşa Eu,ia cu o privire de e2pert. S-a întors apoi către
tovarăşii săi7 care î, contemp,au s,ugarnici& şi ,e-a spus& cu g,as tare& ca să
acopere va,su, de ,a radio6 cştia doi au şters-o din Lima ca să-i căsătoresc euM
Au râs7 au ap,audat& au îhtins rnâini,e spre noi& iar primaru, ne-a invitat
să ,uăm ,oc ,ângă ei şi a mai cerut .ere& pentru a închina în sănătatea
noastră.
Dar nici vor.ă să sta3i împreună& pentru asta ave3i toată via3a în -a3ăM a
zis primaru,& eu-oric& ,uând-o pe mătuşa Eu,ia de .ra3 şi insta,ând-o ,ângă e,.
/ireasa7 ,ângă mme& că din -ericire nu-i aici nevastă-meaM
'omesenii î, curtau. "rau mai în vârstă decât primaru,& comercian3i sau
agricu,tori îm.răca3i de săr.ătoare& şi to3i păreau ,a -e, de .e3i ca şi c,. 1nii
dintre ei î, cunoşteau 8-r+ascua, şi î, între.au despre via3a ,a Lima şi dnd o să
Neântoarcă acasă. Aşezat ,ângă Eavier& ,a un capăt a, mesei& eu mă
străduiam să zâm.esc şi& .ând din .erea cain ca,dă& număram minute,e.
'urând după aceea& nici priIiaru,& nici suita ,ui n-au mai mani-estat nici un
interes pentru noi. Stic,e,e veneau une,e după a,te,e& ,a început -ără mâncare&
apoi înso3ite de peşte 4ert în suc de portoca,e sau raso,& prăjituri şi iarăşi
nuinai .ăutură. %irneni nu mai amintea de căsătorie& nici măcar +ascua,&
care& cu ochii injecta3i şi cu un g,as p,icticos& cânta va,suri împreună cu
primaru,. Acesta& după ce în tot timpu, prânzu,ui i-a -ăcut curte mătuşii Eu,ia&
încerca acum să o ia pe după umeri şi să-şi apropie -a3a .uhăită de a ei.
(ăcând e-orhiri să zâm.ească& mătuşa Eu,ia î, 3inea însă ,a distan3ă şi& din
când în când& ne arunca priviri ne,iniştite.
Cncetişor& amice& îmi spunea Eavier. *ândeşte-te ni,mai şi numai ,a
căsătorieM
'red că a ,uat-o razna de tot& i-am spus& când ,-arn auzit pe primar& în
cu,mea -ericirii& că voia să aducă ,ăutari& să închidă ", So, de 'hincha şi să ne
punem pe dansa-c B să-i pocesc mutra sdr.osu,ui ăstuia& chit că în-und
puşcăria.
'ând m-am ridicat în picioare şi i-am zis mătuşii Eu,ia cX tre.uie să
mergem& eram -urios şi decis să-, scutur& dacă se o.răznicea. /ătuşa Eu,ia s-a
scu,at imediat& uşurată& -ără ca prirnaru, să încerce să o re3ină. A continuat să
cânte& nu -ără voce& marmere şi& văzându-ne că ptecăm& ne-a -ăcut un semn
de adio& cu un zâm.et ce mi s-a pămt sarcastic. Eavier& care mergea în urma
noastră& Spunea că este doar un gest de om .eat. în drum spre ,Fe.e,u,
Sudamericano& î, .oscorodeam pe +ascua,& pe V%/=nid eu nu ştiu de ce& î,
socoteam răspimzător pentru
anN pA,z a.surd.
;Zeu mai -ace pe copi,u, prost crescut& înva3ă să-3i ei niintea ,impede&
mă dojenea Eavier. Aipu, este
Xti tiu-şi mai aminteşte nimic. Dar nu te amărî& tot ,ă e,FaziM aştepta3i ,a
hote, până vă chem eu.
,eră& cum am rămas singuri& ne-am aruncat unu,
] ee,ui,a,t şi am început să ne sărutăm cu un soi -c %u ne spuneam
nimic& dar mâini,e şi guri,e noastre îşi comunicau cu ,ocvacitate ,ucruri,e
-rumoase pe care ,e sim3eam intens. La început& ne-am sărutat ,ângă uşă7 în
picioare& apoi încetu, cu încetu, ne-am apropiat de pat& unde ne-am aşezat= în
ce,e din urmă ne-am întins& -ără a ne s,ă.i nici o c,ipă din strânsoarea
îm.ră3işării. +e jumătate or. de -ericire şi de dorin3ă& am mângâiat cu
mâini,e& ,acom şi neîndemânatic& trupu, mătuşii Eu,ia& mai întâi peste
îm.răcăminte& după aceea i-am descheiat .,uza cărămizie& deja .o3ită= în
timp ce-i sărutam sânii& un ciocănit neaşteptat a zguduit uşa6 Aotu, e gata&
concu.ini,orM se auzi vocea ,ui Eavier.
+este cinci minute& ,a primărie. Vă aşteaptă deşteptu, de primarM
Am sărit din pat& -erici3i şi .uimaci= mătuşa Eu,ia& roşie de ruşine& îşi
aranja îrn.răcănuntea& iar eu& închizând ochii& ca pe vremea când erarn copi,&
mă gândeam ,a ,ucruri a.stracte şi respecta.i,e nurnere& triunghiuri& cercuri&
.unica& rnama& ca erec3ia să cedeze. La .aia de pe coridor& mai întâi ea& apoi
eu& ne-am spă,at sumar& ne-am pieptănat şi ne-am întors ,a primărie atât de
repede& încât am ajuns -ără su0u. Secretaru, ne-a condus imediat în .irou,
primaru,ui& o încăpere spa3ioasă& în care se a0au stema 3ării atâmată pe
perete& deasupra unui .irou cu -anioane şi registre& precum şi o jumătate de
duzină de .ănci& ca pupitre,e de ,iceu. 'u -a3a spă,ată şi cu păru, încă ud&
.ine pus ,a punct& priinaru, stacojiu ne-a primit cu o p,ecăciune
ceremonioasă& -ăcută în spate,e .irou,ui. "ra o cu totu, a,tă persoană= p,in de
ama.i,itate şi so,emnitate. De o parte şi de cea,a,tă a .irou,ui& Eavier şi
+ascua, ne zâm.eau cu su.în3e,es.
8un7 să începem& a spus primaru,= vocea î, trăda6 mieroasă şi
şovăitoare& părea că se împotmo,eşte pe ,im.ă. 1nde sunt acte,eK
Sunt ,a dumneavoastră& domnu,e primar& i-a răspuns Eavier cu o
desăvârşită curtoazie. Vi ,e-am ,ăsat vineri& eu şi cu +ascua,& pentru a urgenta
-onna,ită3i,e& nu vă aduced aminteK
'e zăpăcit eşti& vere& de vreme ce ai şi uitat aşa de repede& zise +ascua,
râzând& cu im g,as de om încă ame3it de .ăutură. 'hiar tu mi-ai cerut să oi ,e
,ăsămM
-=NG=iNW 8ine& păi atunci înseamnă că sunt ,a secretar& a mur8iurat
primaru,& încurcat& şi& uitându-se nemu,3umit ,a 3ascaa,& a strigat6 SecretarM
mu,e3u, s,a. şi cu oche,ari mari a ză.ovit câteva minute până a găsit
certi4cate,e de naştere şi decizia de divor3 a mătuşii Eu,ia. Aşteptam în
tăcere& în vreme ce primaru, -uma& căsca şi se uita ,a ceas& neră.dător. într-
un târziu& secretaru, ,e-a adus& cercetându-,e cu nemu,3urnire. 'ând ,e-a pus
pe .irou& a murmurat pe un ton .irocratic6 ,ată-,e& domnu,e primar. "2istă
însă un impediment& ridicat de vârsta tânăru,ui& aşa cum v-am spus.
Ae-a între.at cineva ceva pe dumneataK a spus +ascua,& -ăcând un pas
spre e,& de parcă s-ar 4 pregătit să-, sugrume.
"u îmi -ac doar datoria& i-a răspuns secretaru,. Şi& întorcându-se spre
prim.ar& a su.,iniat cu acrea,ă& arătând spre mine6 Are numai optsprezece ani
şi nu a depus dispensa ,ega,ă pentru a se însura.
'um e posi.i, să ai ca ajutor taman un tâmpit& vereK
iz.ucni +ascua,. 'e mai aştep3i de nu-, dai a-ară ca să aduci pe cineva
cu un dram de minteK
Aaci& 3i s-a suit tăria ,a cap şi te-ai -ăcut agresiv& a spus prhnaru,. A
vor.it tuşind uşor& ca să câştige timp.
Şi-a încrudşat .ra3e,e şi s-a uitat ,a mătnşa Eu,ia şi ,a mine& cu
importan3ă6 "u eram dispus să trec cu vederea pro.,ema strigări,or& ca să vă
-ac un hatâr. Dar ,ucru, ăsta e mai grav. îmi pare răuM
'eee.K am articu,at eu& cu mânie. are nu ştia3i de G>e2i chestiunea cu
vârsta meaK
'e -arsă mai e şi astaK a intervenit Eavier. Dumg/e.astră cu mine ne-
am în3e,es că îi ve3i căsătdri -ără
;U/-eneM
IN-îmi cere3i să comit nn de,ictK se revo,tă ,a rându, său -cnd. Şi cu un
aer o-ensat6 După toate astea& mai şi S vocea. amenii se în3e,eg între ei
vor.ind& nu î& vere& dar ai înne.umt& a spus +ascua, -urios& pumnu, în .irou. Ai
-ost de acord& ştiai chesvârsta& ai spus că nu te interesează. Să nu-mi -aci pe
uitucu,& nici pe .irocratu,M 'ăsătoreşte-i odată şi ,asă-te de găinăriiM
%u vor.i urât în -a3a unei doamne şi să nu mai .ei& dacă n-ai cap&
răspunse e, ca,m. S-a întors spre secretar şi i-a -ăcut semn să se retragă.
'ând am răm.as singuri& a co.orât vocea şi ne-a zâm.it cu un aer comp,ice6
%u vede3i că individu, ăsta este spionu, duşmani,or meiK
Acum& că şi-a dat seama& nu vă mai pot căsători. A,t-e,& aş da de .e,eaM
%ici un argument nu ,-a c,intit6 i-am jurat că părin3ii mei ,ocuiau în
State,e 1nite şi de aceea nu aveam dispensa ,ega,ă& dar nimeni din -arru,ie n-
o să-i dea de -urcă din pricina acestei căsătorii& deoarece& o dată căsători3i&
eu şi mătuşa Eu,ia aveam să p,ecăm în străinătate7 pentru totdeauna.
"ram în3e,eşi& nu pute3i să ne -ace3i o asemenea inăgărie& spuse Eavier.
%u 4 aşa de mojic& vere& a zis +ascua,& apucându-, de .ra3. %u-3i dai
seama că venim tocrnai de ,a LimaK
'a,m& nu mă mai zăpăci3i& ini-a venit o idee& gata& se aranjează totu,& a
spus până ,a urmă primaru,. S-a ridicat în picioare şi ne-a -ăcut cu ochiu,6
Aam.o de /oraM +escaru, /ârtanM +,eca3i chiar acumM Spune3i-i că veni3i din
partea mea. +escaru, /artin e o cordtură -oarte simpatică. B să vă
căsătorească .ucuros. " mai .ine aşa& un sat n-uc& nici im -e, de zarvă.
/artin& primaru, /artinM
Ci da3i un .acşiş şi gataM Aproape că nici nu ştie să dtească şi să scrie&
nici n-o să se uite peste hârtii,e astea.
Am. încercat să-, conving să vină cu noi& am -ăcut g,ume& ,-am 0atat şi
,-am imp,orat& dar n-a -ost chip să-, îndup,ec6 avea trea.ă& o.,iga3ii& î, aştepta
-ami,ia. %e-a condus până ,a uşă7 dându-ne asigurări că în Aam.o de /ora se
va aranja totu, în două minute.
'hiar ,a ieşirea din primărie am tocmit un ta2i vechi& cu caroseria
cârpită& să ne ducă ,a Aam.o de /ora. +e drum& Eavier şi +ascua, vor.eau
despre primar& Eavier spunea că este ce, mai cump,it cinic pe care î,
cunoscuse& +ascua, încerca să arunce vina în spate,e secretaru,ui& când&
hodoronc-tronc& intră în vor.S şi şo-eru,= a început
N,,/tune şi să -u,gere împotriva primaru,ui din 'hincha& despre care
spunea că trăieşte numai pentru a-aceri şi at4ante.
Am ajuns ,a Aam.o de /ora ,a apusu, soare,ui= de pe p,ajă& vedeam
discu, de -oc cum co.ora în mare& pe un cer -ără nori& pe care începuseră să
răsară mii de ste,e. Am cutreierat printre ce,e câteva case vreo douăzeci şi
ceva din trestie şi ,ut care a,cătuiau cătunu,& printre .ărci găurite şi năvoade&
întinse pe pari pentru a 4 cârpite. /irosea a peşte proaspăt şi a mare. B
droaie de negrişori& pe jumătate dez.răca3i& înconjurase grupu, nostru&
.om.ardându-ne cu între.ări6 cine eram& de unde Geneam& ce voiam să
cumpărăm. în ce,e din urmă am găsit şi casa primaru,ui. %evasta ,ui& o
negresă care a3â3a un -oc de manga, cu un evantai din pai& ştergându-şi
sudoarea de pe -runte cu mâna& ne-a spus că .ăr.atu, ei era ,a pescuit. A
cercetat ceru, cu privirea şi a adăugat că tre.uie să pice dintr-o c,ipă într-a,ta.
%e-am dus să-, aşteptăm pe mica p,ajă şi timp de o jumătate de oră& aşeza3i
pe un .uştean& am văzut& cum& o dată terminată trea.a& se întorceau .ărci,e
şi am asistat ,a comp,icata opera3ie de târâre a ,untre,or pe nisip= am
descoperit cum -emei,e ce,or sosi3i& chiar aco,o7 pe p,ajă& decapitau şi
scoteau măruntaie,e peşti,or& stânjenite de câini ,acomi.
/artin a -ost u,timu, care s-a înapoiat. Se întunecase şi i-tşise ,una.
= "ra un negru cu păru, a,. şi cu un pântece enorin& tT>ca,it şi vor.ăre3=
cu toate că& o dată cu noaptea& se Ite,3se rece& purta doar nişte nădragi
vechi& care i se ,iF NINetă de pie,e. L-am sa,utat ca pe o -ăptură co.orâtă din
s,Tgâtttt\ ,-am ajutat să-şi aducă .arca pe ma, şi6 ,-am esN,,,S,Xpână acasă.
+e drum& ,a ,umina p,ăpândă a vetre,or p'uin3e,e -ără uşi a,e pescari,or& i-am
e2p,icat motivu, DC. Dezvă,uindu-şi nişte din3i mari& ca de ca,& a p/tânrâs6
T%gd vor.ă& -ra3i,or& căuta3i-vă a,t -raier care să vă 8goşi,e& ne-a zis cu o
voce de .ariton. +entru o îFasta& era s-o mier,eşcM
%e-a povestit că în unnă cu câteva săptămâni căsătorise un cup,u şi&
-ădndu-i o -avoare primaru,ui din 'hincha& trecuse cu vederea strigări,e ce se
cuveneau. După patru zi,e& ne.un de -urie& se în-ă3işase .ăr.atu, miresei o
-ată născută în satu, 'achiche& unde toate -emei,e au câte o mătură şi z.oară
noaptea@& spunea e,& care se mai măritase în urmă cu doi ani& amenin3ându-,
cu moartea pe tică,osu, ce îndrăznise să ,ega,izeze ,egătura adu,teră.
'o,egu, meu din 'hincha ,e ştie pe toate& după cât e de şmecher& o să
ajungă să z.oare în cer& a zis .atjocoritor& în timp ce-şi ,ovea cu pa,me,e
.urta mare& pe care stră,uceau picături de apă. De câte ori i se pare că e
ceva du.ios ,a mij,oc7 î, trimite cadou pescaru,ui /artih& ca negru, să rămână
cu .e,eaua în cârcă. Dar şiret mai esteM
%-a -ost chip să-, îndup,ecăm. %ici măcar n-a .inevoit să arunce o
privire peste acte& iar ,a argumentde me,e& a,e ,ui Eavier şi +ascua, mătuşa
Eu,ia aştepta tăcută& zâm.ind în si,ă numai de hazu, negru,ui hâtru&
răspundea cu g,ume& râdea de primaru, din 'hincha sau ne povestea din nou&
în hohote& istoria cu .ăr.atu, care venise să-, omoare 4indcă a căsătorit-o pe
vrăjitoarea din 'achiche cu a,tu,& -ără ca e, să 4 murit sau să 4 divor3at.
AEunşi ,a e, acasă& am găsit un neaşteptat a,iat în nevasta ,ui. 'hiar e, i-
a spus ce doream noi& în timp ce-şi ştergea -ata& .ra3e,e şi torsu, enorm şi
mirosea cu po-tă oa,a care 4er.ea pe -oc.
'ăsătoreşte-i& om -ără su0et ce eşti& i-a zis nevasta& arătând
compătimitoare către mătuşa Eu,ia. 1ită-te ,a .iata -emeie& a -ost răpită şi nu
se poate mărita& o să su-ere cu toate astea pe capu, eiM +entru tine e totuna&
sau 3i s-a urcat ,a cap că eşti primarK
'u picioare,e ,ui .ine -ăcute& /artin um.,a pe podeaua de ,ut a casei&
căutând pahare şi ceşti7 în vreme ce noi insistam şi-i o-eream de toate6 de ,a
recunoştin3a noastră veşnică până ,a o recompensă ega,ă cu câştigu, ,ui pe
mai mu,te zi,e de pescuit. Dar e, a rămas in0e2i.i, şi a s-ârşit prin a-i spune
nevestei& într-un mod groso,an& să nu-şi mai .age nasu, în tre.uri,e pe care
nu ,e pricepe. Şi-a recăpătat însă repede .una dispozi3ie şi ne-a pus în mână
6ă sau un pahar& cu o gură de rachiu pentru 'a să nu zice3i c-a3i -ăcut
drumu, degea.a& măi .ă##"8i,âti&FneU^ conso,at e,& -ară pic de ironie&
ridicându-şi paN##N1IFu,Date N,,nN ace,e împrejurări& toastu, ,ui a -ost
NN,,iar-asat6 SănătateM +entru -ericirea miri,orM
N Uu%/,a p,ecare& ne-a spus că noi comisesem o eroaFre venind
Z N, ;"nn.o de /ora& având în vedere precedentu, cu -ata Udite
'achiche. Dar să mergem ,a 'hincha 8aja& ", 'armen& Sunampe& San +edro&
în oricare dintre cătune,e din zonă& că ne vor căsători pe dată.
+rimarii ăia sunt nişte trântori& n-au nimic de -ăcut& şi când e de
,ega,izat vreo căsătorie& se îm.ată de .ucurie& ne-a strigat negru,.
(ără a rosti vreun cuvânt& ne-am întors ,a ,ocu, unde ne aştepta ta2iu,.
Şo-eru, ne-a prevenit că& deoarece aşteptarea -usese prea ,ungă& tre.uia să
mai discutăm pre3u,. +e drumu, de înapoiere ,a 'hincha& am sta.i,it ca a doua
zi& dis-de-diminea3ă& să cutreierăm districtu, şi cătune,e& unu, după a,tu,&
o-erind recompense su.stan3ia,e& până ce vom găsi un a-urisit de primar "ste
deja aproape nouă& a spus mătuşa Eu,ia pe neaşteptate. Sora mea o 4 -ost
anun3atăK
"u î, pusesem pe /are,e +a.,ito să re3ină şi să repete de zece ori ceea
ce urma să-i spună unchiu,ui Lucho sau mătuşii ,ga= pentru orice
eventua,itate& m-am hotărât să-i scriu pe o .ucată de hârtie6 /ario şi Eu,ia s-
au căsătorit.
%u 43i îngrijora3i din cauza ,or. Sunt .ine şi vor veni ,a Lima peste
câteva zi,e.@ Are.uia să sune seara ,a nouă& de ,a un te,e-on pu.,ic7 şi să
întrerupă convor.irea imediată după transmiterea mesap,ui. Am privit ceasuL
,a ,umina unui chi.rit6 Da& -ami,ia era deja in-ormată.
+ro.a.i, că o năucesc pe %ancG cu între.ări,e& a spus mătuşa Eu,ia&
si,indu-se să vor.ească natura,& ca şi cum chestiunea nu ar 4 privito pe ea. "i
ştiu că ne este comp,ice. r să-i -acă zi,e -ripte -eteiF
+e scurtătura p,ină de hârtoape& vechiu, ta2i ne tot Sgii+uncina& trosnea
din toate încheieturi,e& gata să se te\potmo,ească în orice c,ipă. Luna de-a.ia
,umina dune,e de nisip& iar noi zăream din când în când pâ,curi de pa,mieri&
smochini şi hnarangos. 'eru, era p,in de ste,e.
Aşa că& îndată ce a co.orât din avion& i-au şi transmis ştirea tată,ui tău.
Ia,a, primireM
Eur pe s-ânta cruce că tot o să găsim un primar7 a zis +ascua,. Să nu
mai 4u eu chinchan dacă mâine nu vă ve3i căsători în acest 3inut. +e cuvântu,
meu de .ăr.atM
Vă tre.uie un primar ca să vă căsătoreascăK se interesă şo-eru,. A3i
-urat-o pe domnişoaraK De ce nu mi-a3i spus mai dinainteK 'âtă neîncredereM
V-aş 4 dus ,a *rocio +rado& primaru, de aco,o este cumătru, meu şi vă
căsătorea cât ai .ate din pa,me.
"u am propus să ne îndreptăin spre *rocio +rado& dar e, mi-a tăiat
e,anu,. La ora asta& pro.a.i, că primaru, nu este în sat& d ,a -erma ,ui& cam ,a
o oră de mers că,are cu măgaru,. "ra mai .ine să ,ăsăm pentru a doua zi. %e-
am în3e,es ca e, să treacă să ne ia pe ,a ore,e opt şi i-am pro-mis o
recompensă pe cinste dacă ne dă o mână de ajutor pe ,ângă cumătru, său.
8ineîn3e,es& ne ridică e, mora,u,. 'e mai vre3i& o să vă căsători3i în satu,
cuvioasei /e,chorita.
'ei de ,a hote,u, Sudamericano erau pe punctu, de a închide .ucătăria&
dar Eavier ,-a convins pe ospătar să ne pregătească totuşi ceva. %e-a adus
câteva stic,e de 'oca-'o,a şi nişte ouă prăjite cu orez încă,zit& pe care de-a.ia
,e-am putut gusta. 'ând eram pe ,a jumătatea cinei& ne-am dat deodată
seama că vor.im încet& ca nişte con-spiratori& şi ne-a apucat o criză de râs.
La p,ecarea spre dormitoare,e noastre +ascua, şi Eavier urmau să se întoarcă
,a Lima chiar în acea zi& după nuntă& dar cum ,ucruri,e îşi schim.aseră cursu,&
au rămas în 'hincha şi au hotărât să împartă o cameră& pentru a mai
econom.îşi nişte .ani& am văzut intrând în sa,a de mese un grup de tipi& unii
cu cizme şi panta,oni de că,ărie7 care au cerut .ere cu g,as tare. Aceştia& cu
g,asuri,e ,or de .e3ivi& cu hohote& ciocnit de pahare& g,ume stupide şi toasturi
vu,gare& iar mai târziu cu râgâie,i şi icne,i& au -ost -ondu, muzica, a, nop3ii
nun3ii noastre. 'u toate insuccese,e pe ,a primarii din acea zi& am avut o vie
şi -ennecătoare noapte ZFaure& în acea vechitură de pat ce scâr3aia groaznic
,a U#sia.rătişări,e noastre şi prin care -or-otea -ără îndoia,ă p=Guzderie de
purici& am -ăcut dragoste de mai mu,te ori& tFea e avânt care renăştea de
4ecare dată& spunându-ne Tr timp ce mâini,e şi .uze,e noastre învă3au să se
cunoască şi să se .ucure că ne vom iu.i mereu şi că nu ne vom hdn3i
niciodată& nici nu ne vom înşe,a sau despar3i vreodată. 'ând Eavier şi +ascua,
au .ătut ,a uşă ,e ceruserăm să ne scoa,e ,a şapte& che0iii tocmai amu3iseră&
iar noi încă stam cu ochii deschişi& goi şi întinşi pe pătura cu rom.uri verzi&
într-o p,ăcută pirotea,ă& privindu-ne cu recunoştin3ă.
Aoa,eta a -ost& ,a .aia comună a hote,u,ui Sudamericano& o adevărată
aventură. Duşu, părea că nu a -ost -o,osit niciodată& de pe 3evi,e ruginite
curgeau şuvoaie în toate păr3i,e& în a-ară de cea în care mă a0am eu& şi a
tre.uit să suport mai întâi un jet de ,ichid negru& înainte ca apa să vină
curată. %u e2istau prosoape& doar o cârpă soioasă pentru mâini& încât am -ost
nevoi3i să ne ştergem cu cearşa-uri,e. "ram însă -erici3i şi voioşi& inconvenien-
te,e ne învese,eau. La restaurant& i-am întâ,nit pe Eavier şi +ascua, gata
îm.răca3i& somnoroşi încă& pnvind în si,ă ,a starea groaznică în care ,ăsaseră
,oca,u, .e3ivii de peste noapte6 pahare sparte& chiştoace& vomă şi scuipat
9acoperite de un .ăr.at cu un strat de rumeguş: şi o cump,ită duhoare. Am
ieşit în stradă& să .em o ca-ea cu ,apte într-o mică .odegă& de unde se
puteau vedea copacii rămuroşi din pia3ă. Acest început de zi cu soare
puternic şi cer senin& nouă& ce,or o.işnui3i cu pâc,a cenuşie a Limei& ne da o
senza3ie ciudată. La întoarcere& şo-eru, ne aştepta de:a ,a hote,.
& în timp ce mergeam spre *rocio +rado& pe un dru-8ieag p,in de pra-&
mărginit de podgorii şi p,anta3ii de .um.ac şi de unde se zărea& departe&
dinco,o de deşert& omontui întunecat a, ,an3u,ui de mun3i& pe şo-er ,-a a-pucat
o sporovăia,ă care contrasta cu mutismu, nostru& vor.indu-ne despre
cuvioasa /e,chorita6 dăruia săr-g Nnani,or tot ce avea& îngrijea de .o,navi şi
de .ătrâni& îi -e-ajuta pe cei în su-erin3ă& a -os3 atât de cunoscută încă
dintimpu, vie3ii7 încât veneau credincioşi din toate ,oca,ită3i,e districtu,ui
pentru a se ruga împreună cu ea. %e-a povestit câteva dintre minuni,e
săvârşite de ea6 vindecase .o,navi incura.i,i şi ajunşi în u,timu, ha,& vor.ise
cu s4n3ii care i se arătau& î, văzuse pe Aată, ceresc şi -ăcuse să în0orească un
tranda4r crescut într-o piatră.
"ste mai popu,ară decât cuvioasa din IumaG sau decât cucernicu, din
Luren& e de ajuns să vezi câtă ,ume se adună ,a schitu, ei sau ,a procesiuni,e
care i se închină& spunea e,. %u este drept că n-au sancti4cat-o încă.
Dumneavoastră& care sunte3i din Lima& tre.uie să vă z.ate3i şi să gră.i3i
,ucruri,e. " un act de dreptate& crede3i-rnăM
Cn s-ârşit& o dată ajunşi în pia3a în -ormă de pătrat& mare& dar -ără porni7
din *rocio +rado& acoperi3i de pra- din cap până în picioare& am putut
constata popu,aritatea /e,choritei. B grămadă de copii şi -emei ne-a
înconjurat maşina= strigând şi gesticu,ând7 ne propuneau să ne conducă să
vedern schitu,& casa unde se născuse& ,ocu, unde se morti4ca& unde -ăcuse
minuni& unde -usese îngropată şi ne o-ereau mici stampe& rugăduni& scapu,arii
şi meda,ioane cu e4gia cuvioasei. 'a să ne ,ase în pace& şo-eru, a tre.uit să-i
convingă de -aptu, că nu eram nici pe,erini& nici turişti.
+rimăria& o c,ădire din chirpid cu acoperiş de ca,amină& mică şi
sărăcăcioasă& ,âncezea într-un co,3 a, pie3ei. "ra însă închisă.
'umătru, meu tre.uie să sosească& a zis şo-eru,. Să-, aşteptăm ,a
um.ră.
%e-am aşezat pe trotuar& su. streaşina prmiăriei= de aici puteam să
vedem capătu, străzi,or drepte& nepietruite& pe care& ,a circa cincizeci de
metri de jur împrejur& se terminau căsu3e,e amărâte şi co,i.e,e din paie şi
începeau mici,e -erme& apoi deşertu,& /ătuşa Eu,ia sta ,ângă mine& cu capu,
sprijinit de umăru, meu& şi îşi 3inea ochii închişi.
+etrecuserărn aici cam o jumătate de oră7 privind ,a cărăuşii care
treceau& pe jos sau pe măgari& şi ,a -emei,e care mergeau să aducă apă dintr-
un râu ce curgea pe ,ângă una din străzi& când a apărut un .ătrân că,are pe
un ca,.
## aştepta3i pe don EacintoK ne-a între.at& sco3ându-şi imensa pă,ărie de
pai. S-a dus ,a #ca& să vor.ească cu prei,& ca acesta să-i scoată .ăiatu, din
cazarmă. L-au ,uat >Gda3î ,a oaste. %-o să se întoarcă până diseară.
+NT.sFŞo-e,Zu, ne-a recomandat să rămânem ,a *rocio +rado&
Ti,TTT, v3izităm ,ocuri,e ,egate de /e,chorita& dar eu am insisENFSIrt să ne
încercăm norocu, în a,te sate. După ce ne-am ;i SNcnut o .ucată de vreme& a
acceptat să meargă cu noi
6Mi 3tână ,a amiază.
i "ra de-a.ia nouă diminea3a când ne-am început co,indu,& care a
însemnat de -apt o traversare a întregii provincii 'hincha& zgâ,3âi3i pe poteci,e
pentru catârii de povară& împroşca3i cu nisipu, de pe cărări,e pe jumătate
năpădite de dune& uneori apropiindu-ne de mare& a,teori de poa,e,e mun3i,or.
La intrarea în ", 'armen& s-a spart un cauduc şi& cum şo-eru, nu avea cric& a
tre.uit ca noi patru să să,tăm maşina cu mâini,e& în timp ce e, punea roata de
rezervă. De pe ,a jumătatea dimtnetii& soare,e& care ardea atât de tare& îndt
devenise un sup,iciu& încinsese caroseria& iar noi eram to3i năduşi3i ca într-o
.aie de a.uri. !adiatoru, a început să scoată -um şi a tre.uit să ,uăm cu noi
un .idon cu apă& pentru a-, răcori din dnd în când.
Am vor.it cu trei sau patru primari de p,asă şi cu tot atâ3ia viceprimari
de cătune -ormate în une,e cazuri doar din douăzed de co,i.e& oameni de
3ară& după care uneori tre.uia să mergem să-i căutăm pe dmp& unde-şi ,ucrau
pământu,& sau în prăvă,ii& unde vindeau u,ei şi 3igări consăteni,or= am -ost
si,i3i ca pe unu, dintre ei& primaru, din Sunampe& să-, cu,egem dintr-un şan3&
unde dormea după o .e3ie& şi să-, zgâ,3âim pentru a-, trezi.
Cndată ce identi4cam un reprezentant a, ordinii comuna,e& eu co.oram
din ta2i& înso3it uneori de +ascua,& a,teori de şo-er sau de Eavier e2perien3a
ne-a arătat că& cu dt eram mai mu,3i& cu atât era mai uşor să-, intimidăm pe
primar& pentru a da e2p,ica3ii. #ndi-erent de argumente& vedeam pe -a3a
3ăranu,ui& pescaru,ui sau a negustoru,ui 9ce, din 'hincha 8aja s-a prezentat
singur ca vrad@: cum se cui.ărea .ănuia,a& iar în ochi& un ,icăr de a,armă.
Doar doi dintre ei ne-au re-uzat deschis6 ce, din A,to Larăn& un .ătrâne, care&
în timp ce-i vor.eam& încărca nişte catâri cu snopi de ,ucernă& ne-a spus că e,
nu căsătorea pe nimeni din a-ara satu,ui& şi ce, din San Euan de ?anac& un
metis agricu,tor& care s-a speriat tare câhd ne-a văzut& crezând că eram de ,a
po,i3ie şi că venisem să-i cerem socotea,ă pentru ceva. 'ând a a0at ce
doream& s-a în-uriat6 %u& nici vor.ă& nu e hicru curat ,a mij,oc dacă nişte a,.i
vin să se căsătorească în acest sătuc uitat de DumnezeuM@ +rete2te,e
ce,or,a,3i semănau între e,e. 'e, mai o.işnuit6 registru, de stare dvi,ă se
pierduse sau se terminase şi& până ce nu se va trimite a,tu, nou de ,a
'hincha& prirnăria nu poate e,i.era certi4cate de naştere sau deces& nici să
căsătorească pe nimeni. !ăspunsu, ce, mai inventiv ne-a -ost dat de primaru,
din 'haviFn6 nu putea din ,ipsă de timp& tre.uia să se ducă să omoare o vu,pe
care mânca în 4ecare noapte câte două sau trei găini din zonă. Doar în
+ue.,o %uevo am -ost pe punctu, de a reuşi. +rimaru, ne-a ascu,tat cu
aten3ie& a consim3it şi a spus că scutirea de strigări,e de căsătorie ne costă
dndzeci de ,ivre. %-a -ăcut de,oc caz de vârsta mea şi mi s-a părut că e, crede
în asigurarea noastră că majoratu, era acurn. de ,a optsprezece ani& nu de ,a
douăzed şi unu.
"rann deja aşeza3i în -a3a unei scânduri puse pe două .utoaie& care
servea& ,a nevoie& drept .irou 9primăria era o căsu3ă de chirpid& cu im
acoperiş cu găuri& prin care se vedea ceru,:& când prirnaru, a început să
si,a.isească& cuvânt cu cuvânt7 documente,e noastre. Spaima i-a -ost trezită
de -aptu, că mătuşa Eu,ia era .o,iviancă. %u ne-a -ost de nid un -o,os să-i
e2p,icăm că acest ,ucru nu este un impediment& că şi străinii puteau să se
căsătorească& nid să-i o-erim mai mu,3i .ani. %u vreau să mă compromit&
spunea& -aptu, că domnişoara este .o,iviancă poate 4 ceva grav.@
%e-am înapoiat ,a 'hincha după-amiază& pe ,a trei& mor3i de că,dură&
p,ini de pra- şi deprima3i. în apropiere de oraş7 mătuşa Eu,ia a iz.ucnit în
p,âns. "u o îm.ră3işăm& îi spuneam ,a ureche să nu inai 4e aşa& că o iu.eam&
că o să ne căsătorim chiar dacă ar 4 să cutreierăm toate cătune,e din +eru.
%u este din cauză că nu ne putem căsători spunea ea& printre ,acriird&
încercând să zâm.ească& ci dm pridna situa3iei ridico,e în care ne a0ăm.
#-cAjunşi ,a hote,& i-am cerut şo-eru,ui să revină după o
TSiagă& pentni a merge ,a *rodo +rado să vedem dacă s-a
Nî,Frtors cumătru, ,ui.
#@ %id unuia dintre noi patru nu-i era -oame& aşa că
K prânzu, nostru& ,uat în pidoare ,ângă tejghea& a constat dintr-un
sandviş cu .rânză şi o 'oca-'o,a. %e-am dus îjpoi să ne odihnim. în duda
nop3ii anterioare nedormite şi a nereuşitei din timpu, diininetii& am avut totuşi
putere să -acem dragoste& cu ardoare& peste pătura cu rom.uri& ,a o ,umină
-oarte s,a.ă. Din pat& vedeam u,time,e raze de soare& care& p,ăpânde& -ără
curaj7 de-a.ia mai puteau să se 4,treze printr-un o.er,iht rotund& cu geamu,
acoperit de s,in. #rnediat după aceea& în ,oc să ne scu,ăm pentru a ne întâ,ni
în sa,on cu tovarăşii noştri& am adormit răpuşi de o.osea,ă. Soinnu, a -ost
agitat& cu tresăriri= după momente de nestăvi,ită dorin3ă& care ne -ăcea să ne
căutăm şi să ne mângâiem instinctiv& urmau reprize de coşmaruri= dnd ne-am
povestit vise,e urâte& am a0at că ,a amândoi apăreau chipuri de rude.
Spunându-i că ,a un moment dat& în vis& am avut senza3ia că trăiesc unu, din
u,time,e catadisme a,e ,ui +edro 'amadio& mătuşa Eu,ia a râs.
/-au trezit din somn rdşte .ătăi în uşă. Se întunecase& iar prin
spărturi,e din o.er,iht se vedeau dâre de ,umină e,ectrică. Am strigat că vin
imediat şi& în timp ce îmi scuturam capu, pentru a a,unga starea de
rno,eşea,ă de după somn& am aprins un .ă3 de dNi.rit şi m-am uitat ,a ceas.
"ra şapteM Ain sim3it că se pră.uşeşte ,umea cu mine= a,tă zi pierdută şi& ceea
ce era încă şi mai grav& aproape că nu-mi mai rămâneau -onduri pentru a
continua să căutăm priinari. Ann rners pe di.uite până ,a uşă& am
întredeschis-o& gata să-, cer pe Eavier că nu m-a scu,at& dar am remarcat că
zâm.ea cu toată -a3a6 Aotu-i pregătit& Varguitas& mi-a spus& mândru ca un
păiin. +rimaru, din *rodo +rado vă -ace -orme,e şi pregăteşte certi4catu, de
căsătorie. Lăsa3i păcate,e acum şi gră.i3i-văM Vă aşteptăm m ta2i.
A îndiis uşa şi& în timp ce se îndepărta7 ,-am auzit i4zând. în pat&
mătuşa Eu,ia se scn,ase şi se -reca ,a ochi= iar eu& din penum.ră& am reuşit să-
i desci-rez e2presia speriată şi sceptică.
+rima carte pe care o voi scrie am s-o dedic acestui şo-er& îi spuneam
eu& în vreme ce ne îm.răcam.
%u te .ucura încă de victorie& îmi zâm.i mătuşa Eu,ia. %-o să-mi vină să
cred nici când o să văd certi4catu,.
Am ieşit iz.indu-ne unu, de ce,ă,a,t= trecând prin restaurant& unde erau
mai rnu,3i .ăr.a3i care .eau .ere& unu, dintre ei s-a adresat mătuşii Eu,ia cu
atâta haz& încât i-a -ăcut pe mu,3i să râdă. +ascua, şi Eavier şedeau în ta2i& dar
acesta nu mai era ce, de diminea3ă& şi nici şo-eru,.
+ro4tând de împrejurări& a vrut să -acă pe grozavu, şi ne-a cerut du.,u&
ne-a e2p,icat +ascua,. Aşa că ,-am trimis unde merita şi ,-am angajat pe
domnu,& o persoană cumsecade.
/-au cuprins temeri de tot -e,u,& gândindu-mă că schim.area şo-eru,ui
însemna să dăin iar chi2 cu căsătoria. %e-a ,iniştit însă Eavier. %u ce,ă,a,t şo-er
m.ersese cu ei ,a *rocio +rado în timpu, după-amiezii& ci acesta.
%e-au povestit& ca pe o poznă& că hotărâseră să ne ,ase să ne odihnim@&
ca mătuşa Eu,ia să nu mai treacă prin încercări,e a,tui re-uz& şi să se ducă
singuri ,a *rocio +rado. Avuseseră o ,ungă discu3ie cu primaru,6 1n metis
în3e,ept& unu, dintre acei .ăr.a3i de e2cep3ie pe care îi dă numai 3inutu,
'hincha& zicea +ascua,.
Va tre.ui să-i mu,3umeşti /e,choritei venind ,a procesiuni,e închinate ei.
+rimaru, din *rocio +rado ascu,tase ca,m e2p,ica3ii,e ,ui Eavier& citise pe
înde,ete toate acte,e& se gândise o .ună .ucată de vreme şi apoi şi-a e2pus
preten3ii,e6 o mie de so,i& cu condi3ia ca în certi4catu, meu de naştere să se
schim.e un şase printr-un trei& ast-e, ca eu să mă 4 născut cu trei ani mai
înainte de data înregistrată.
#nte1gen3a omu,ui simp,uM zise Eavier. %oi suntem o c,asă în decădere&
după cum vezi. %ouă nid Anăcar nu
ne-a trecut prin minte& iar acest om din popor a rezo,vat totu, imediat&
cu seninătate şi .un-sim3. *ata& de-acum eşti majorM
'hiar aco,o& ,a primărie& primaru, şi Eavier au modi4cat de mână ace,
şase cu un trei& iar .ăr.atu, din *rocio tdo spusese6 ce dacă cemea,a nu-i ,a
-e,& coritează doar
TTjn3inutu,. Am ajuns ,a *rocio +rado pe ,a ore,e opt. "ra
TTTrnoapte stră,ucitoare& cu ste,e& cu o răcoare .ine-ăcătoare= g,gtt toate
căsu3e,e şi cocioa.e,e sătucu,ui pâ,pâiau #Smpi de Am văzut o ,ocuin3ă mai
,uminată decât ce,e,a,te& cu p\Fid9 inare de sc,ipiri de ,umânări care răz.ăteau
prin pere3ii ViSN rogoz& despre care +ascua, ne-a spus& -ăcându-şi semK@îViu,
crucii& caeste schitu, unde trăise cuvioasa.
La primărie& primaru, era pe ca,e de a terinina întocnurea -orma,ită3i,or&
-o,osind un registru cu scoar3e negre.
+odeaua singurei încăperi era de ,ut& de curând stropită cu apă& şi din
ea se ridicau a.uri. +e masă se a0au trei ,umânări aprinse& ,a a căror ,urnină
săracă se puteau vedea& pe pere3ii spoi3i cu var& un steag peruan prins în
3inte şi nn mic ta.,ou cu chipu, preşedinte,ui repu.,idi.
+iimaru, era un .ăr.at cam ,a cindzeci de ani& roto-ei şi ine2presiv= scria
încet& cu un toc cu peni3ă& pe care o înmuia după 4ecare -rază într-o că,imară
cu gâtu, ,arg.
%e-a sa,utat pe mine şi pe mătuşa Eu,ia cu o reveren3ă -une.ră. Am
ca,cu,at că în ritmu, în care scria i-a ,uat mai mu,t de o oră ca să redacteze
actu,. 'ând a tenninat& -ără să se mişte& a spus6 Are.uie doi martori.
Eavier şi +ascua, au -ăcut un pas înainte& dar numai u,turru, a -ost
acceptat de primar& pentru că Eavier era încă nunor. Am ieşit să vor.esc cu
şo-eru,& care rămăsese în ta2i= a primit să 4e martoru, nostru& contra a o sută
de so,i. "ra un metis a,.& cu un diivte de aur= -uma tot timpu,& iar pe drumu,
spre *rodo +rado nu scosese o vor.ă. în dipa în care primaru, i-a indicat ,ocu,
unde tre.uia să semneze& a mişcat capu, a părere de rău6 'e prostieM a spus&
căindu-se parcă. 1nde s-a mai văzut nuntă -ără o amărâtă de stidă& pentru a
închina în sănătatea miri,orK "u nu pot să năşesc aşaM %e-a aruncat o privire
compătimitoare şi a adăugat& din uşă6 Aştepta3i-mă o dipăM
Stând cu .ra3e,e încrudşate& primaru, a închis ochii şi părea că s-a pus
pe dormit. /ă-ruşa Eu,ia& +ascua,& Eavier şi cu mine ne priveam -ără a şti ce să
-acem. într-un târziu& mă pregăteam să caut pe stradă un a,t martor.
%u e nevoie& o să se întoarcă& mă opri +ascua,. De -apt& ceea ce a spus
este cât se poate de adevărat. Are.uia să ne gândim ,a toast. /etisu, ăsta ne-
a dat o ,ec3ieM
%u mă mai 3in nervii& murmură mătuşa Eu,ia& ,uându-mi mâna. %u te
sim3i de parcă ai 4 prădat o .ancă şi e pe ca,e să sosească po,i3iaK
/etisu, a ză.ovit vreo zece minute& care mi s-au părut ani& dar s-a
întors în ce,e din urmă& cu două stic,e de vin în mână. 'eremonia a putut
continua. După ce martorii şi-au pus semnătura& a -ost rându, mătuşii Eu,ia şi
a, meu să -acem ,a -e,= primaru, a deschis 'odu, -ami,iei şi& apropiindu-, de
una dintre ,umânări& ne-a citit tot aşa de greu cum scrisese& artico,u, re-eritor
,a drepturi,e şi îndatoriri,e conjuga,e. Apoi ne-a înmânat certi4catu, şi ne-a
dec,arat so3 şi sotie. %e-am sărutat& după care ne-am îm.ră3işat cu martorii şi
cu primaru,. Şo-eru, a destupat stic,e,e de vin cu din3ii. %u erau pahare& aşa
că am .ăut direct din stic,ă& trecându-,e din mână în mână după 4ecare
înghi3itură. La înapoierea în 'hincha to3i eram vese,i şi totodată ,inişti3i& Eavier
a tot încercat& cu rezu,tate catastro-a,e7 să 0uiere marşu, nup3ia,.
După ce am p,ătit ta2iu,& ne-am dus în +ia3a Arme,or ca Eavier şi +ascua,
să ia un auto.uz spre Lima. "ra unu, care p,eca de-a.ia peste o jumătate de
oră& încât am avut timp să mâncăm ,a ", So, de 'hincha. Aici am schi3at un
p,an. Ajuns în /ira0ores& Eavier avea să treacă pe ,a unchiu, Lucho& ca să ia
temperatura -ami,iei& şi apoi să ne dea im te,e-on. 1rma ca noi să ne
întoarcem ,a Lima a doua zi diminea3a. +ascua, tre.uia să inventeze o scuză
ca ,umea pentru a-şi justi4ca a.sen3a de peste două zi,e de ,a !adio.
%e-am despăr3it de ei în sta3ia de auto.uz& iar noi doi ne-am întors ,a
hote,u, Sudamericano discutând ca doi soti cu stagiatura -ăcută. /ătuşa Eu,ia
se sim3ea rău şi .ănuia că era din pricina vinu,ui .ăut ,a primărie. #-am spus
că mie vinu, mi se păruse grozav& dar nu i-am mai zis şi că era pentm prima
oară în via3a mea când .ăusem vin.
8ardu, din Lima& 'risanto /aravi,,as& s-a născut în centru, oraşu,ui& pe o
strădu3ă de ,ângă +ia3a Santa Ana& '1 c,ădiri de pe a,e căror acoperişuri erau
,ansate ce,e mai -rumoase zmeie din +eru& încântătoare o.iecte din hârtie de
mătase& pentru care& atunci când se ridicau vioaie în văzduh7 peste 8arrios
A,tos& veneau ,a pândă& ,a o.er,ihttiri,e mănăstirii ,or& că,ugări3e,e din rdinu,
Las Desca,zas. însăşi naşterea .ăiatu,ui care& peste ani& va duce pe ce,e mai
îna,te cu,mi va,su, autohton& marinera şi po,ca a coincis cu .otezu, unui
zmeu& săr.ătoare ce reunea pe strădu3a Santa Ana pe cei mai .uni chitarişti&
,o.oşari şi cântăre3i ai cartieru,ui. Deschizând -erestruica de ,a odaia I& unde
a avut ,oc naşterea& ca să anun3e că demogra4a acestui co,3 de oraş
crescuse& moaşa a prezis6 Dacă va trăi& va 4 un mare che0iuM@
+ărea însă îndoie,nic că va supravie3ui6 cântărea mai pu3in de im
<i,ogram& picioare,e îi erau aşa de scurte& încât nu avea să meargă pro.a.i,
niciodată. Aată, ,ui& Va,entin /aravi,,as& care îşi petrecuse via3a străduindu-se
să introducă în cartier cu,tu, +reacuratei (ecioare 9întemeiase& chiar în odaia
,ui& ordinu, (ră3ia şi -aptă cutezătoare sau vivacitate necesară pentru a-şi
asigura o ,ungă .ăteâne3e& jurase că înainte de a muri& acesta va avea mai
mu,3i mem.ri decât ace,a a, +reas4ntei (ăcătoare de %inuni:& a sus3inut că
s-ânta ,ui protectoare va -ace minuV\eade a-i sa,va 4u, şi de a-i îngădui să
meargă asemenea V8"-cărui creştin. /ama ,ui& /aria +orta,& .ucătăreasă cu
=î9,tgete de vrăjitoare& care nu su-erise rddodată nici măcar i.Nt3 >eo
răcea,ă& a rămas aşa de impresionată când a că ace,a e copi,u, atât de mu,t
visat şi cerut ,ui ,ezeu o ,arvă de hominid& un -ăt sinistruK& încât ,ungat so3u,
din casă& -ăcându-, răspunzător şi ,u-, în -a3a vecini,or că e .ăr.at doar pe
jumătate& , .igotismu,ui său.
este însă că totuşi 'risanto /aravi,,as a su6 şi că& în duda pidoruşe,or
sa,e caraghioase& a iz.utit să um.,e. (ără 3inuta& .ineîn3e,es& mai degra.ă ca
o paia3ă care articu,ează 4ecare pas în trei mişcări ridicarea picioru,ui&
îndoirea genunchiu,ui& co.orârea gam.ei şi cu o asemenea încetinea,ă& încât
cei ce mergeau cu e, aveau sentimentu, că urmăresc o procesiune în
am.uteiaj pe nişte străzi înguste. 8ine că totuşi 'risanto& spuneau .a.acii săi
9acum împăca3i:& se dep,asa prin ,ume -ără cârje şi cu proprii,e ,ui -or3e. Don
Va,entin& îngenuncheat în .iserica Santa Ana& cu ochii p,ini de ,acrimi&
mu,3nmea +reacuratei (edoare& dar /aria +orta, spunea că autoru, minunii
era în e2c,usivitate ce, mai cunoscut doctor din oraş& un specia,ist în dam.,a&
care -ăcuse adevăra3i at,e3i dintr-un mare număr de para,itici6 medicu,
A,.erto de Huinteros. /aria pregătise în casa ei un ospă3 de neuitat& cu
mâncăruri na3iona,e& iar savantu, o învă3ase o mu,3ime de masaje& e2erci3ii şi
a,te tratamente& ca e2tremită3i,e ,ui 'risanto& cu toate că erau su.3iri& să-,
poată sus3ine şi mişca pe cărări,e acestei ,umi.
%imeni nu ar putea spune despre 'risanto /aravi,,as că a avut o
copi,ărie ca a ce,or,a,3i copii din străvechiu, cartier în care i-a -ost dat să vadă
,umina zi,ei. Din ne-ericire sau spre norocu, său7 pipernicita ,ui constitu3ie nu
i-a îngăduit să partidpe ,a niciuna dintre ace,e ac3iuni care întăreau corpu, şi
spiritu, .ăie3i,or din cartier6 n-a jucat -ot.a, cu mingea de cârpe& n-a putut
niciodată să .o2eze pe vreun ring sau să se încaiere pe ,a co,turi& nici n-a ,uat
parte vreodată ,a .ătăi,e cu praştia& cu pietre,e sau cu picioare,e& care
aduceau -a3ă în -ată& pe străzi,e din Lima veche& pe puştii din +ia3a Santa Ana
şi .ande,e de go,ani din 'hirunoGo& 'ocharcas& 'inco "s[uinas sau din
'ercado. %-a putut să meargă împreună cu co,egii săi de ,a Şcoa,a Laică din
pia3eta Santa ',ara 9unde a învă3at să dtească: ca să -ure -ructe din ,ivezi,e
'antogrande şi %ana7 nici să se sca,de go, în !unac& nici să că,ărească& după
che-u, ,ui& măgarii din SantoGo. /ic de tot& până ,a ,imita nanismu,ui& s,a. ca
un 3âr& cu pie,ea cioco,atie& asemenea tată,ui său& şi cu păru, ,ins& ca şi mama
sa& 'risanto se uita& din depărtare& cu o privire ageră& ,a co,egii săi şi îi vedea
distrându-se& asudând& crescând& -ortiiu-se în jocuri care ,ui îi erau interzise=
pe -a3a ,ui se î,jiesena o e2presie 9de resemnată me,anco,ie& de ca,mă
UNteteK:într-o vreme s-a crezut că va 4 tot atât de .isericos ca m tată, său
9care& în a-ară de cu,tu, pentru S-ânta (ecioară& îşi petrecuse via3a tot purtând
prapuru, mai mu,tor s.Fin3i şis-tnte şi schim.ând haine preo3eşti:& deoarece
ani de zi,e a -ost un perseverent ministrant în .iserici,e din juru, +ie3ei Santa
Ana. 'um era sârguincios& ştia ca pe degete cep,id,e şi avea un aer
nevinovat& preo3ii din cartier îi treceau cu vederea încetinea,a şi stângăcia din
mişcări şi î, chemau deseori să-i ajute ,a s,uj.e& să tragă c,opote,e în
săptămâna mare sau să ducă tămâia ,a procesiuni. Văzându-, în-o-o,it în
pe,erina de ministrant& ce-i era întotdeauna prea mare& şi auzindu-,
cuvântând cu smerenie& într-o ,atinească per-ectă& prin .iserici,e Arinitarias&
San Andres& ", 'armen& 8uena /uerte şi chiar în cea din 'ocharcas 9căci era
chemat pnă şi în acest îndepărtat cartier:& /arâa +orta,& care dorise pentru
4u, ei agitata carieră de mi,itar& de aventurier sau de curtezan& îşi înă.uşea
de 4ecare dată câte un suspin. ,ar rege,e con-reriei din Lima& Va,entân
/aravi,,as& sim3ea că-i creşte inima ,a gându, că păcatu, sânge,ui său va 4
preot.
Ao3i se înşe,au însă6 .ăiatu, nu avea voca3ie re,igioasă.
"ra înzestrat cu o intensă via3ă ,ăuntrică şi cu o sensi.i,itate care nu
avea cum& -unde şi cu ce să se hrănească.
Am.ian3a creată de ,umânări,e care ardeau scânteietoare& ide -umu,
aromat şi de rugăciuni& de picturi,e încărcate
Zde e2-voto& de s,uj.e şi cântări .isericeşti& cruci şi mătănii& iOa poto,it
,ăcomia precoce pentru poezie& -oamea ,ui de î Nîritua,itate. /aria +orta, ,e
ajuta pe maid,e de ,a mânaş@] e ,a .ucătărie şi ,a a,te tre.uri gospodăreşti şi
de aceea <-printre pu3ine,e persoane care pătrundeau în austeru,
K a, că,ugări3e,or. (oarte priceputa .ucătăreasă î, ,ua \ pe 'risanto& iar
când acesta a mai crescut 9în vârstă& , statiiră:& maid,e se o.işnuiseră atât de
mu,t să-, vadă
N simp,u ca pe un ,ucru& o zdrean3ă& doar pe jumăAptură& adică om:&
încât î, ,ăsau să hoinărească prin unănăstirii. între timp& împreună cu
că,ugări3e,e& din rdinu, Las Desca,zas& /aria +orta, pregătea nişte prăjituri
grozave& pe,tea& .eze,e a,.e& creme din gă,.enuş de ouă şi mar3ipane& pe
care apoi ,e vindeau ca să strângă -onduri pentru misiuni,e din A-rica. Şi
ast-e, s-a întâmp,at ca& ,a vârsta de zece ani& 'risanto /aravi,,as să cunoască
ce e dragostea.
'opi,a care î, cucerise .rusc se numea (ătima& avea aceeaşi etate ca şi
e, şi îndep,inea& în universu, -eminin a, mănăstirii& umi,u, ro, de s,ujnică. 'ând
a văzut-o pentru prima oară& micu3a tocmai terminase de spă,at ,espezi,e din
piatră de munte de pe coridoare,e s-ântu,ui ,ăcaş şi se pregătea să
stropească tranda4rii şi crinii din grădină. "ra o -ată care& cu toate că înota
într-un sac găurit şi îşi 3inea păru, prins& ca într-o tocă& su. un petic de
americă& nu-şi putea ascunde originea6 ten side4u& cearcăne vine3ii& .ăr.ie
arogantă& oase,e gam.ei -oarte 4ne. "ra vor.a de un copi, de pripas& tragedii
a,e sânge,ui a,.astru şi care nu sunt ,a îndemâna oameni,or de rând. (usese
a.andonată îhtr-o noapte de iamă& undeva în juru, străzii Eunih& în-ăşată într-
un şa, şi cu un .i,e3e, a,ături& scris printre ,acruni6 Sunt rodu, unei ne-ericite
iu.iri ce a adus în pragu, disperării o -ami,ie onora.i,ă şi n-aş 4 putut trăi în
societate -ără a 4 o permanentă acuza3ie pentru păcatu, săvârşit de autorii
zi,e,or me,e7 care& având ace,aşi tată şi aceeaşi mamă& au -ost împiedica3i să
se iu.ească& să mă păstreze şi să mă recunoască. Voi& .inecuvântate
măicu3e& sunte3i singure,e persoane care pute3i să ină creşte3i -ără să vă
ruşina3i cu mine şi de care să nu-mi 4e nici mie ruşine. încerca3ii mei părin3i
vor răsp,ăti cu generozitate congrega3ia& pentru acest act de caritate care vă
va deschide por3i,e ceru,ui.@
'ă,ugări3e,e au găsit ,ângă -ructu, incestu,ui o pungă do,dora de .ani&
care cani.a,i ai păgânătă3ii ce tre.uie creştina3i& îm.răca3i şi hrăni3i a s-ârşit
prin a ,e convinge6 o vor tine ca servitoare& iar mai târziu& dacă se va dovedi
că are voca3ie& o vor înveşmânta în a,.& ca pe o a,tă mireasă a Domnu,ui.
Au.otezat-o (ătima7 4indcă -usese găsită în ziua în care (ecioara se arătase
cio.ănaşi,or +ortuga,ia. 'opi,a a crescut ast-e, departe de ,ume& sastitatea
dintre ziduri,e mănăstirii& într-un mediu
NiE8,aFă prihană şi -ără să vadă 9înainte de 'risanto: vreun ait .ăr.at în
a-ară de .ătrânu, şi gutosu, don Se.astiăn
98erguaK:& duhovnicu, care venea o dată pe săptămână să ,edez,ege de
păcate 9întotdeauna mici: pe că,ugări3e. "ra .,ândă& suavă şi supusă& iar
maici,e mai pricepute Spuneau că prin -e,u, ei de a 4 puritatea min3ii care
îrunoaie privirea şi sancti4că răsu0area dădea semne neîndoie,nice de
s4n3enie.
'risanto /aravi,,as& -ăcând un e-ort supraomenesc pentru a-şi învinge
timiditatea care îi ,ega ,im.a& s-a ajAopiat de -ată şi a între.at-o dacă o putea
ajuta să stropească grădina. "a a -ost de acord şi de atunci& ori de câte ori
/aria +orta, mergea ,a mănăstire& în timp ce ea gătea cu că,ugări3e,e& (ătima
şi 'risanto măturau chi,ii,e împreună sau cură3au amândoi prin patio ori
schim.au împreună 0ori,e din a,tar sau spă,au amândoi geamuri,e de ,a
-erestre sau ceruiau împreună pardosea,a din da,e ori scuturau împreună
pra-u, de pe căr3i,e de rugăciuni.
Cntre .ăiatu, hidos şi copi,a drăgă,aşă s-a în4ripat prima dragoste de
care î3i aminteşti întotdeauna ca 4ind cea mai -rumoasă o ,egătură 9căreia
nurnai moartea îi va pune capătK:.
Aânăru, schi,od mergea pe a, doisprezece,ea an dnd Va,entân /aravi,,as
şi /aria +orta, au întrezărit prime,e semne a,e ace,ei înc,ina3ii care& nu peste
mu,tă vreme& avea să -acă din 'risanto ce, mai inspirat poet şi ce, mai vestit
compozitor.
Se întâmp,a în timpu, petreceri,or ,a care se adunau& ee,pu3in o dată pe
săptămână& to3i cei ce ,ocuiau în +ia3a
N6=TT,\ta Ana. La poarta croitoru,ui 'humpitaz& în micu, gT3Tteî a, 4erăriei
Laina& pe strădu3a ,ui Va,entin& cu pri,eju, ici naşteri sau ,a vreun priveghi
9pentru a săr.ători urie ori pentru a cicatriza o su-erin3ăK:& motive,e nu ,u
niciodată& se organizau che-uri care 3ineau până ci& petreceri care se
des-ăşurau în acorduri de chiân răpăitu, to.ei& în ritmu, .ătăi,or din pahne şi
în tenori,or. în vreme ce perechi,e& stârnite însu0e3itoru, rachiu şi îm.ietoare,e
mâncăruri a,e /ariei +orta,M scoteau scântei din pavaj& 'risanto /aravi,,as se
uita ,a chitarişti& dntăre3i şi to.oşari& ca şi cum muzica şi cuvinte,e ,or ar 4
-ost ceva neomenesc. Şi când cântăre3ii -ăceau o pauză pentru a -uma o
3igară sau pentru a suge câte un păhăre,& .ăiatu,& cu o atitudine p,ină de
respect& se apropia de chitare& ,e mângâia cu mare grijă ca să nu ,e sperie&
ciupea ce,e şase coarde şi se auzeau atunci câteva arpegii.
'urând a devenit evident că este vor.a de o aptitudine& de un dar ieşit
din comun. Schi,odu, avea o remarca.i,ă ureche muzica,ă& sesiza şi re3inea cu
uşurin3ă orice ritm şi& cu toate că mânu3e,e ,ui erau p,ăpânde& ştia să
acorripanieze cu di.ăcie& ,a to.ă& orice cânt de prin partea ,ocu,ui.
Cn pauze,e -ăcute de mem.rii orchestrei pentru a mânca şi a ciocni un
păhăre,& 'risanto a desci-rat de unu, singur secrete,e şi a ajuns prietenu,
intim a, chitare,or'ei,a,3i se o.işnuiseră să vadă în e, încă un chitarist care
cântă ,a petreceri.
+icioare,e nu-i mai crescuseră şi& chit că avea deja paisprezece ani&
părea numai de opt. "ra -oarte s,ă.u37 4indcă indiciu c,ar a, 4rii de artist&
de,icate3e care îi în-ră3eşte pe cei înzestra3i cu har su-erea de o inapeten3ă
cronică& şi dacă /arâa +orta,& cu dinamismu, ei mi,itar& n-ar 4 -ost ,ângă e, ca
să-, îndoape cu mâncare& tânăru, .ard s-ar 4 vo,ati,izat. Această de,icată
creatură nu cunoştea totuşi o.osea,a când era vor.a de muzică.
După ce cântau mai mu,te ore& chitariştii din cartier se trânteau pe jos&
cu degete,e în3epenite şi mu3i de parcă ,e pierise graiu,& dar stârpitura cânta
mai departe& pe un scăune, de pai 9cu picioare,e ,ui de japonez care nu ating
niciodată pământu, şi cu dege3e,e,e neostenite:& smu,gând coarde,or vrăjite
armomi şi -redonând ca şi când petrecerea de-a.ia începea. %u avea vocea
puternică şi nu ar 4 -ost în stare să riva,izeze cu ce,e.ru, "ze[ue, De,4n& care&
când cânta un va,s în cheia so,& spărgea geamuri,e de ,a -erestre,e din
apropiere. Dar ,ipsa de putere era compensată de o -razare e2presivă& o
per-echune de maniac& I mare .ogă3ie de nuan3e& nescăpând şi negreşind
9aodată vreo notă.
&. Şi totuşi& nu ca,ită3i,e sa,e de interpret ,-au -ăcut tii8ddâr1r ci ace,ea
de compozitor. 'ăci dam.,agiu, din 8arai a3os A,tos& m a-ară de -aptu, că e,
cânta muzică autohtonă7 ştia să o şi inventeze& ,ucru devenit pu.,ic într-o
sâm.ătă& când& ,a o petrecere cu mu,3i participan3i şi zarvă mare& cu
serpentine şi con-eti& ,umea de pe strada Santa Ana se distra în cinstea
s-ântu,ui protector a, .ucătăresei. La 8uezu, nop3ii& muzican3ii au ,uat
mu,3imea prin surprindere& atacând o po,că inedită& a, cărei te2t era im dia,og
picaresc6 'umK
'u -oc de drag& cu -oc& c. -ocM
'e-aciK
Duc un .o.oc de 0oare& un .o.oc& .o.ocM
1ndeK
La a mea pă,ărie& pă,ărie& pă,ărieM
'uiK
/ariei +orta,& da& 3ie& /ărie& /ărieM
!itmu, a mo,ipsit asisten3a& cuprinsă de o coercitivă dorin3ă de a juca&
de a să,ta şi 3opăi& iar ,i.retu, i-a încântat pe to3i şi i-a emo3ionat. 'uriozitatea
a -ost unanimă6 cine era autoru,K /uzican3ii au întors capu, şi ,-au arătat pe
'risanto /aravi,,as& care& cu modestia ce,or cu adevărat inari& a co.orât
privireaM /arâa +orta, ,-a su-ocat cu sărutăn,e ei& -rate,e Va,entin şi-a şters o
,acrimă şi întreaga 8riaha,a ,-a răsp,ătit cu ura,e pe proaspătu, -ăuritor de
versuri. în oraşu, comori,or ascunse se născuse un artistM
&= 'ursa ,ui 'risanto /aravi,,as dacă se poate ca,i4ca 3nntr-un termen
din at,etism o înde,etnicire cons4n3ită & U#Ae.su0area divinăK: a -ost
meteorică. După câteva ,uni&
NEN,tece,e ,ui erau cunoscute în întreaga Limă& iar peste
7a ani au pătruns în memoria şi inima +eru,ui. 'ând i,ii şi 'âinii
recunoşteau că e, era ce, mai îndrăgit comitor din 3ară& 'risanto nu împ,inise
încă douăzeci de Va,suri,e sa,e învese,eau petreceri,e ce,or .oga3i& se ,a
agape,e ce,or din c,ase,e mij,ocii şi erau hrana sărmani,or. rchestre,e din
capita,ă se întreceau în interpretarea muzicii ,ui şi nu e2ista .ăr.at sau
-emeie care să se ini3ieze în di4ci,a pro-esiune a cântu,ui -ără să a,eagă&
pentru repertoriu, său& minuni,e@ semnate de /aravi,,as. J s-au editat discuri
şi cu,egeri de cântece& iar ,a radio şi în reviste prezen3a ,ui a devenit
o.,igatorie.
+entru cancanuri şi în -antezia ,umii& compozitoru, schi,od din 8arrios
A,tos s-a convertit în ,egendă.
*,oria şi popu,aritatea nu ,-au schim.at însă pe .ăiatu, modest& care
primea toate aceste omagii cu o indi-eren3ă de ,e.ădă. A a.andonat şcoa,a în
c,asa a doua de ,iceu& ca să se consacre în e2dusivitate artei. Din daruri,e
care i se -ăceau pentru cântatu, ,a petreceri& pentru serenade sau pentru
acrostihuri,e pc care ,e crea& a putut să-şi cumpere o chitară. $iua în care a
do.ândit-o a -ost o -ericire6 găsise un con4dent pentru su-erin3e,e ,ui& un
tovarăş de singurătate şi un grai pentru inspira3ia sa.
%u ştia să scrie& nid să citească note,e şi nici n-a învă3at vreodată s-o
-acă. Lucra după ureche& .azându-se pe intui3ie. B dată învă3ată me,odia& o
cânta corcitu,ui de 8,as Sanjines& un pro-esor din cartier& care i-o punea pe
note şi pentagrame. %-a vrut să-şi va,ori4ce niciodată crea3ii,e6 nu şi-a
patentat compozi3ii,e şi nici n-a încasat drepturi de autor pentru e,e& iar dnd
prietenii veneau să-i re,ateze că mediocrită3i,e din medii,e artistice îi p,agiau
muzica şi te2te,e& se mu,3umea să caşte. în po4da acestui dezinteres tota,& a
ajuns să câştige totuşi ceva para,e& trimise de case,e de discuri& de ,a radio
sau de ,a .ogătaşii care insistau să primească .ani atunci când cânta ,a
petreceri,e ,or. 'risanto o-erea aceşti .ani părin3i,or săi& iar după moartea
acestora 9e, trecuse de treizeci de ani:& îi che,tuia cu prietenii. %iciodată n-a
vrut să părăsească 8arrios A,tos& nici cămăru3a I de pe strădu3a unde se
născuse. "ra din 4de,itate şi ataşament -a3ă de originea ,ui umi,ă& din
dragoste pentru strădu3a saK Şi din această pricină& desigurM Dar mai a,es
pentru că în acea mică odaie e, se a0a doar ,a o zvâriitură de .ă3 de copi,a
născută din incest& numită (ătima& pe care a cunoscut-o când era s,ujnică şi
care acum îm.răcase veşmmte,e că,ugăriei& -ăcuse jurământ de supunere&
sărăcie şi 9vaiM: de itate& ca mireasă a Domnu,ui.
ra& a -ost secretu, vie3ii ,ui şi motivu, ace,ei triste3i pe ,Neare toată
,umea indi-eren3ă a inu,3imii ,a răni,e su0e%Fi-ohu a pus-o mereu pe seama
picioare,or sa,e mor N,4cate şi pe în-ă3işarea ,ui asimetrică. De a,tminteri&
S8atorită s,u3eniei care îi scădea număru, ani,or trăi3i& ,"risanto continuase
să-şi înso3ească mama în citade,a re,igioasă a că,ugări3e,or Las Desca,zas şi
ast-e, a putut să o vadă ce, pu3in o dată pe săptămână pe -ata visuri,or sa,e.
are şi sora (ătirna î, iu.ea pe inva,id tot aşa cum o iu.ea e, pe eaK #mposi.i,
de ştiutM (,oare de seră& ignorând mis3eru, senzua, a, po,enu,ui de pe râmpuri&
(ătima do.ândise conştiin3ă şi sentimente şi devenise& din copi,ă&
ado,escentă& apoi -emeie& într-o ,ume aseptică şi mănăstirească& înconjurată
numai de .ătrâne. Aot ceea ce ajunsese ,a urechi,e& în ochii şi -antezia ei a
-ost riguros 4,trat de sita mora,ă a congrega3iei 9ce,ei mai stricte dintre ce,e
stricte:. 'um să ghicească această neprihănită că ceea ce ea credea
proprietate e2c,usivă a ,ui Dumnezeu
9dragosteaK: putea 4 tra4cată şi între oameniK
Dar& apă care co.oară din mnn3i pentru a întâ,ni râu,& vi3e,uş care
înainte de a deschide .ine ochii cautăNugeru, pentru a suge ,apte,e a,.&
poate că şi ea î, iu.ea. în orice caz& era prietenu, ei şi singura persoană de
aceeaşi vârstă cu ea pe care o cunoştea& singuru, tovarăş de joacă pe care ,-a
avut& dacă este potrivit să numim joacă ace,e tre.uri măturatu, pode,e,or&
spă,atu, geamuri,or& udatu, zarzavaturi,or şi aprinsu, ,umânări,or pe care ,e
împăr3eau în vreme ce /aria +orta,& renumita croitoreasă& ,e învă3a pe
că,ugări3e secretu, .rodatu,ui.
"ste adevărat încă că micu3ii& apoi tinerii& au stat mu,t de vor.ă de-a
,ungu, acestor ani. Dia,oguri nevinovate ea era inocentă& e, era timid& în care&
cu gingăşie de crini şi gângurit de porum.ei& se vor.ea şi despre iu.ire& -ără
a o men3iona& prin teme inter-erente& cum ar 4 cu,ori,e nostime a,e stampe,or
din co,ec3ia sorei (ătima sau e2p,ica3ii,e pe care 'risanto ,e da în ,egătură cu
tramvaie,e& maşini,e sau cinematogra-e,e. Aoate acestea se a0ă cuprinse&
în3e,eagă cine vrea să în3e,eagă& m cântece,e dedicate de /aravi,,as ace,ei
-emei misterioase& niciodată numită& în a-ară de U-aimosu, va,s cu un tit,u care
i-a intrigat deose.it de tare pe admiratorii săi6 (ătima este -ecioara (atinu.
'u toate că ştia că niciodată nu va putea să o scoată din mănăstire şi
să 4e a ,ui& 'risanto /aravi,,as era -ericit că-şi vede muza câteva ceasuri pe
săptămână. După aceste scurte întâ,niri& inspira3ia ,ui parcă prindea aripi şi
ast-e, apăreau ace,e mozama,as şi toate cântece,e sa,e de dragoste du,ci şi
me,anco,ice de ,a ser.ări şi petreceri. 'ea de-a doua nenorocire 9după
inva,iditate: a vie3ii sa,e s-a întâmp,at în ziua în care& întâm.p,ător& stare3a
mănăstirii a dat peste e, când îşi go,ea .ăşica. /aica Lituma şi-a schim.at de
mai mu,te ori cu,oarea şi a avut o criză de sughi3. A dat repede -uga ,a /arâa
+orta, să o între.e ce vârstă are 4u, ei& iar croitoreasa i-a inărturisit că& deşi
înă,3imea şi -orme,e sa,e arătau de zece ani& împ,inise optsprezece. /aica
Lituma& -ăcându-şi cruce7 i-a interzis pentru totdeauna intrarea în mănăstire.
A -ost o ,ovitură aproape rnorta,ă pentru .ardu, din +ia3a Santa Ana&
care a -ost atins de o .oa,ă romantică& greu de precizat. A stat ,a pat mai
mu,te zi,e cu -e.ră -oarte mare& de,iruri me,odioase 7 în timp ce medid şi vraci
tot încercau a,i4i şi descântece pentru a-, scoate din comă. 'ând s-a ridicat&
era ca un spectru care de-a.ia se 3inea pe picioare. Dar se putea oare a,t-e,K
despăr3irea de iu.ita ,ui a -ost în avantaju, artei6 şi-a sentimenta,izat muzica
până ,a ,acrimi& iar ,i.rete,e au devenit de un dramatism viri,. /ari,e cântece
de dragoste a,e ,ui 'risanto /aravi,,as datează din aceşti ani. +rietenii săi& de
câte ori ascu,tau înso3ite de suave me,odii aceste versuri s-âşietoare în care
era vor.a de o -ată încarcerată& stic,ete în co,ivie7 porum.e, vânat& 0oare
cu,easă şi sechestrată în temp,u, Domnu,ui& şi de un .ăiat îndurerat care
iu.ea de ,a distan3ă şi -ără nădejde& se între.au6 'ine o 4 eaK@ Şi& cu aceeaşi
curiozitate care a pierdut-o pe "va& încercau să o identi4ce pe eroină printre
-emei,e care î, asediau pe aed.
(iindcă& în ciuda s4e,ii şi a urâ3eniei sa,e& 'risanto /aravi,,as e2ercita
asupra -emei,or din Lima o vrăjică seduc3ie. A,.e cu conturi în .ănci& metise
din \.urghezie& mu,atre care ,ocuiau în camere închiriate&
5 care învă3au să trăiască şi .ătrâne care că,cau strâm. -p6e.& în-ă3işau
în modestu, interior I& su. prete2tu, că Si-oreau un autogra-. îi -ăceau ochi
du,ci şi mici daruri& ,G uni.,au cu şoşe,e şi mome,e& se insinuau şi îi
propuneau
N întâ,niri sau& -ără oco,işuri& păcatu,. Aoate acestea se petreceau oare
pentru că asemenea -emei& ,a -e, ca şi ce,e dintr-o anumită 3ară în care până
şi în nume,e capita,ei se -ace paradă de pedanterie 9vânturi .une& vremuri
.une& aer .ine-ăcătorK:& o.işnuiau să pre-ere .ăr.a3ii s,u3i& din cauza unei
prejudecă3i stupide potrivit căreia aceştia ar 4 mai .uni& matrimonia, vor.ind&
decât cei norma,iK %u& în cazu, de -a3ă se întâmp,a că .ogă3ia artei sa,e î,
aureo,a pe omu,e3u, din +ia3a Santa Ana cu o e2presie spiritua,ă care îi
îndepărta mizeria 4zică& -ăcându-, chiar apetisant.
'risanto /aravi,,as7 suavitate de tu.ercu,os conva,escent& descuraja în
mod po,iticos aceste avansuri şi ,e in-orma pe so,icitante că-şi pierdeau
timpu, degea.a.
!ostea ahmci o -rază ezoterică ce producea o tu,.urare de nedescris
pentru cancanu, din juru, său6 "u cred în 4de,itate şi sunt un cio.ănaş din
+ortuga,ia.@
+e atunci& ducea via3a de .oem a ce,or hoinari cu spiritut. Se scu,a
către amiază şi ,ua prânzu, de o.icei cu parohu, .iseridi Santa Ana& nn -ost
judecător de instruc3ie în a, cărui .irou se muti,ase un [ua<er 9don +edro
8arreda G $a,dâvarK:& ca să-şi dovedească nevinovă3ia într-o crimă care îi
-usese pusă în cârcă 9omorâse un copoi negru venit în ca,a unui transat,antic
din 8razi,iaK:. Aeo,ogu, don *umercindo Ae,,o& pro-und impresionat& şi-a
schim.at atunci ro.a în sutană. Scena muti,ării a -ost imorta,izată de 'risanto
/aravi,,as ,a o petrecere cu to.e& chitare şi daire,e6 Sânge,e mă a.so,vă@.
8ardu, şi părinte,e *umercindo o.işnuiau să meargă
= împrcună pe străzi,e Limei& de unde 'risanto artist ce se inspira din
via3a însăşiK îşi cu,egea personaje,e şi teme,e cântece,or sa,e. /uzica ,ui
tradi3ie& -o,c,or& cancan etemiza prin me,odii indivizi şi o.iceiuri a,e oraşu,ui.
în ogrăzi,e de pe ,ângă +ia3a 'ercado şi în ce,e din cartieru, Santo 'risto&
/aravi,,as şi părinte,e *umerdndo asistau ,a antrenamentu, pe care
crescătorii de cocoşi de ,uptă î, -ăceau cu campionii& în vederea întreceri,or de
,a 'o,iseo de Sandia& şi ast-e, s-a născut n>rinera (ereşte-te& mamă& de
ardeiu, iute uscatM@ Sau stăteau ,a soare în curtea .isericii 'armen A,to& în a,
cărei pridvor& văzându-, pe păpuşaru, /on,eon învese,ind ,umea cu
marionete,e ,ui din cârpe& 'risanto a găsit tema pentru va,su, (ecioara din
'armen A,to 9care începe aşa6 -& dragostea mea& ai degete de sârmă şi
inima uscată@:. %u e nici o îndoia,ă că în aceste p,im.ări prin vechea Limă
creo,ă 'risanto ,e-a întâ,nit pe .ătrâne,e cu şa,uri negre care apar în va,su,
/ăicu3a sihastra& şi tu ai -ost -emeie şi că tot aici a văzut ace,e încăierări
dintre ado,escen3i& despre care vor.eşte po,ca Ioinarii.
+e ,a şase& prietenii se despăr3eau= preotu, se întorcea ,a .iserică să se
roage pentru su0etu, cani.a,u,ui asasinat ,a 'a,,ao& iar .ardu, se ducea ,a
garaju, croitoru,ui 'humpitaz. Aici& cu un grup de intimi to.oşaru, Si-uentes&
daireagiu, Ai.urcio& cântărea3a Lucia Acemi,aK chitariştii (e,ipe şi Euan
+ortocarrero& repeta cântece,e noi& -ăceau aranjamente,e muzica,e& iar ,a
căderea serii& unu, dintre ei scotea -ră3easca .ute,cu3ă cu 3uică de +işco. Şi
uite aşa& cu muzică şi discu3ii& repeti3ii şi duşcu,ite& ore,e treceauM
'ând se înnopta .ine& grupu, se ducea să mănânce într-un restaurant
din oraş unde artistu, era întotdeauna invitatu, de onoare. în a,te zi,e îi
aşteptau petreceri aniversări7 ,ogodne& nun3i sau contracte ,a vreun c,u.. Se
întorceau când se crăpa de ziuă şi prietenii o.işnuiau să se despartă de
dam.,agiu ,a uşa căminu,ui ,ui. Dar& după ce ei p,ecau şi se cu,cau în
chichine3e,e ,or& pe strădu3ă apărea um.ra unui trup pocit şi cu mersu, greoi.
/ergea prin noaptea umedă& ca o nă,ucă& târând după e, o chitară prin
.umi3a şi pâc,a zori,or& şi se posta în +ia3a Santa Ana pe .anca de piatră
dinspre mănăstire.
Iaimana,e,e începutu,ui de zi ascu,tau atunci ce,e mai cutremurătoare
arpegii care s-au înă,3at vreodată de pe o chitară pământeană& ce,e mai
în-ocate cântece de draTîigoste izvorâte din inspira3ia omu,ui. %işte
credincioase
TFM6Fmai matina,e care ,-au surprins uneori aşa& cântând încetişor şi
p,ângând ,ângă zidu, mănăstirii& au răspândit Lvonu, cump,it că& or.it de
vanitate& se îndrăgostise de S-ânta (ecioară& căreia îi -ăcea serenade ,a
revărsatu, zori,or.
Au trecut săptămâni& ,uni& ani. (aima ,ui 'risanto s-a întins ca drumu,
pământu,ui& care creşte şi tot urcă în unna soare,ui o dată cu muzica sa.
%imeni totuşi& nici măcar prietenu, său apropiat& preotu, *umercindo Lituma&
-ostu, jandarm ciomăgit zdravăn de nevastă şi copii 9deoarece creştea
şoareciK: şi care& în perioada de conva,escen3ă& a auzit chemarea Domnu,ui&
nu .ănuia istoria necuprinsei sa,e pasiuni pentru c,austrata soră (ătirna& cea
care în to3i aceşti ani nu se a.ătuse de ,a ca,ea s-ânta. 'asta pereche n-a mai
putut schim.a o vor.ă din ziua în care stare3a 9maica Lucia Acemi,aK: a
descoperit că .ardu, era o -ăptură înzestrată cu .ăr.ă3ie 9în po4da ce,or
întâmp,ate& în acea ne-astă diminea3ă& în .irou, judecătoru,ui de instruc3ieK:.
însă de-a ,ungu, ani,or au avut totuşi -ericirea de a se vedea& deşi cu greu şi
numai de ,a distan3ă. Devenită că,ugări3ă& sora (ătima a tre.uit& ca şi
tovarăşe,e ei din mănăstire& să stea de veghe şi să se roage în cape,ă& din
două în două ore în 4ecare zi.
'ă,ugări3e,e veghetoare erau despăr3ite de pu.,ic printr-o gri,ă de ,emn
care& deşi era acoperită cu un ajur 4n& perinitea ,umii din am.e,e păr3i să se
vadă. Aceasta e2p,ică în .ună măsură re,igiozitatea tenace a .ardu,ui din
Lima& devenit 3inta -recventă a g,urne,or ce,or din jur& cărora /aravi,,as ,e
răspimdea cu un pios tondero6 Da& sunt credincios.@
'risanto petrecea& într-adevăr& mu,te c,ipe din 4ecare zi în .iserica
maici,or Las Desca,zas. #ntra de mai mu,te ori să se închine şi să arunce o
privire înspre gri,ă. Dacă presim3ire a inimii& acce,erare a pu,su,ui& -riguri prin
şira spinării o recunoştea pe sora (ătima prin re3eaua de pătră3e,e din ,emn&
aşezată pe unu, dintre scăune,e,e de rugăciune ocupate de eteme,e si,uete în
a,.& cădea repede în genunchi& pe da,e,e co,onia,e. Se aşeza pe o parte 9î,
ajuta şi con-orma3ia sa& ,a care era greu de deose.it -runtea de pro4,:& pozi3ie
care îi îngăduia să ,ase impresia că privea spre a,tar& când de -apt e, avea
ochii a3inti3i asupra ace,or nori nes-ârşi3i de veşminte ca neaua şi scro.ite& ce
învă,uiau corpu, iu.itei sa,e. 1neori& sora (ătima răgaz pe care şi-, permite
at,etu, pentru a-şi înte3i goana îşi întrerupea rugăciunea& ridica privirea către
9re.usisticu,K: a,tar şi recunoştea atunci& ,a mij,oc& .ustu, ,ui 'risanto.
1n zâm.et impercepti.i, apărea pe -a3a a,.ă a că,ugăritei& iar în su0etu, ei
gingaş se trezea un sentiment de tandre3e când îşi descoperea prietenu, din
copi,ărie. chii ,or se întâ,neau şi pre3 de câteva secunde sora (ătima se
sim3ea o.,igată să-şi co.oare privirea îşi vor.eau 9spunându-şi ,ucruri care îi
-ăceau să roşească până şi pe îngerii din ceruriK:. 'ăci da& aşa esteM acea
copi,ă sa,vată ca prin minune de ro3i,e automo.i,u,ui condus de
propagandistu, medica, Lucho A.ri, /arro[uin& copi,a peste care trecuse
maşina într-o diminea3ă însorită în împrejurimi,e oraşu,ui +işco& când încă nu
împ,inise cinci ani& şi care& m semn de recunoştin3ă -a3ă de (ecioara din
(ătima& se -ăcuse că,ugări3ă& ajunsese cu vremea& în singurătatea din chi,ia
ei& să-, iu.ească cu o dragoste sinceră pe aedu, din 8arrios A,tos.
'risanto /aravi,,as se resemnase că nu se va ,ogodi şi carna, cu iu.ita
,ui şi că o să comunice cu ea doar în acest mod spiritua,& în cape,ă. %u s-a
împăcat însă niciodată cu gându, crunt pentru un .ăr.at a cărui unică
-rumuse3e este arta sa că sora (ătima nu-i ascu,tă muzica& ace,e cântece pe
care ,e inspira -ără să ştie. Avea .ănuia,a certitudine pentru oricine ar 4
aruncat o privire înspre ziduri,e groase a,e mănăstirii că serenade,e pe care e,
i ,e închina de peste douăzeci de ani& în 4ecare diminea3ă& în-runtând
pneumonia& nu ajungeau până ,a urechi,e iu.itei sa,e. într-o .ună zi& 'risanto
/aravi,,as a început să încorporeze în repertoriu, ,ui teme re,igioase şi
mistice6 minuni,e Santei !osa7 -apte,e 9din ,umea zoo,ogicăK: a,e ,ui San
/artm de +orres& anecdote î despre martiri şi dispre3u, îndurat de un şir de
+i,a3i au unnat cântece,or costum.riste. Aceasta nu a micşorat însă
considera3ia mu,3imii& ci dimpotrivă& i-a mai adus o ,egiune de -anatici6 preo3i
şi că,ugări& că,ugări3e& Ac3innea 'ato,ică. /uzica autohtonă& respecta.i,ă&
mirosind a tămâie& p,ină de teme sacre& a început să străpungă ziduri,e care o
3ineau prizonieră în sa,oane şi c,u.uri şi să se audă în ,ocuri până atunci de
neînchipuit6 .iserici& procesiuni& schituri& seminarii.
Vic,eanu, p,an a întârziat zece ani& dar a avut succes.
/ănăstirea Las Desca,zas n-a putut re-uza propunerea pe care a primit-
o într-o zi& de a permite .ardu,ui răs-ă3at a, parohiei& poetu, congrega3ii,or&
mnzidanu, drumuri,or de pe,erinaj& să o-ere în s-ântu, ,ăcaş un recita, de
cântece& în .ene4ciu, misionari,or din A-rica. Arhiepiscopu, Limei& eruditu, în
purpură şi cu ureche de ra4nat cunoscător& a înştiin3at că autorizează
mani-estarea şi că& pentru câteva ore& va suspenda izo,area maid,or Las
Desca,zas& să se poată des-ăta şi e,e cu muzică. 'hiar e, şi-a propus să asiste
,a redta,& cu suita ,ui de demnitari.
"venimentu,& e-emeridă printre e-emeride,e din cetatea viceregi,or& a
avut ,oc în ziua în care 'risanto ajunsese în 0oarea vârstei6 cincizeci de aniK
"ra un .ăr.at cu -runtea pătrunzătoare& nasu, ,at& privirea acvi,ină& drept şi
.un ,a su0et şi cu o în-ă3işare p,ăcută care re0ecta -rumuse3ea ,ui n-iora,ă.
'u toate că previziuni a,e individu,ui zdro.it de societate se împăr3iseră
invita3ii persona,e şi se anun3ase că nimeni nu va putea să asiste ,a
eveniment -ără e,e& -or3a rea,ită3ii şi-a spus cuvântu,6 cordonu, de po,i3işti& de
su. comanda vestitu,ui sergent Lituma şi a adjunctu,ui său& capora,u, Eaime
'oncha& a cedat în -a3a mu,3imii& de parcă ar 4 -ost din hârtie. Lum.ea& care
se adunase aici încă din timpu, nop3ii& a invadat mănăstirea şi a inundat
ga,erii,e& coridoare,e& scări,e& vesti.u,e,e& într-o atitudine reveren3ioasă. A
tre.uit ca invita3ii să intre pe o uşă secretă& direct ,a .a,coane& unde&
înghesui3i între .a,ustrade,e învechite& s-au pregătit să se .ucure de
spec,ac),.
La ore,e şase seara& când .ardu, cu zâm.et de cuceritor& costum
.,eumarin& mers de gimnast& p,ete aurii 0uturând în vânt a intrat escortat de
orchestra şi coru, său& ova3ii,e care au cutremurat tavane,e ,e-au mişcat pe
maici. Din ace, moment& *umercindo /aravi,,as& în vreme ce îngenunchea şi
apoi în timp ce intona cu o voce de .ariton un Aată, nostru şi un Ave /aria& a
tot căutat cu privirea 9du,ceK:& în mu,3ime& chipuri,e cunoscu3i,or săi.
Se a0a aco,o& în primu, rând& un -aimos astro,og& pro-esoru, 9"ze[uie,K:
De,4n Acemi,a& care& scrutând ceru,& măsurând maree,e şi -ăcând semne
ca.a,istice& cercetase destinu, doamne,or mi,ionare din oraş şi care&
neghio.ie de învă3at ce se joacă cu .i,u3e,e& avea s,ă.iciune pentru muzica
indigenă. Şi7 îm.răcat de ga,ă& într-un sari nou-nou3 şi cu o garoa-ă roşie ,a
cheotoare& se găsea aco,o de asemenea ce, mai popu,ar negru din Lima& ce,
care& traversând oceanu, ca po,i3ist 9în ca,a unui avionK:& îşi re-ăcuse via3a
aici 9dedicându-se imei cetă3eneşti înde,etniciri& aceea de a omorî şoarecii cu
un venin cunoscut de tri.u, său& ceea ce ,-a îm.ogă3itK:. Şi& întâmp,are pe
care numai dracu, o poate pune ,a ca,e sau hazardu,& se mai prezantaseră&
aduşi de pasiunea ,or compună pentru muzică& rnartoru, ,ui ,ehova& Lucho
A.ri, /arro[u-n& care& în urma isprăvii a, cărei protagonist a -ost retezându-şi
degetu, arătător de ,a mâna dreaptă cu un coupe-papierK& îşi câştigase
porec,a de 8ontu,& şi Sărita Iuanca Sa,averria& -rumoasa victoriană&
capricioasă şi gra3ioasă& care îi ceruse& ca o-randă a iu.irii& o atât de cump,ită
dovadă. Şi cum să nu-, remarce& istovit& în mu,3imea metisă& pe mira0ormu,
!ichard HuinterosK +ro4tând de -aptu, că e destu, şi prea destu, o singură
dată în via3ă se deschideau por3i,e de ,a mănăstirea carme,ite,or& se
strecurase în s-ântu, re-ugiu& pierdut în mu,3ime& ca să-şi vadă& 4e şi de
departe& sora 9maica (ătimaK maica LitumaK maica LuciaK:& închisă aco,o de
părin3i pentru a o iz.ăvi de iu.irea ei incestuoasă. 'ontamina3i de
curiozitatea genera,ă& veniseră să-, vadă 9dacă nu cumva şi să-, audă: pe
ido,u, Lunei până şi sotii 8ergua& surdomu3u r
Tgjp\re nu părăseau niciodată +ensiunea 'entra,ă unde
TTjqcuiau& dedicându-se a,truistei înde,etniciri de a-i învă3a j%itS
dia,ogheze între ei cu gesturi şi scă,âm.ăie,i pe ,,,Năapiu ,ipsi3i de auz şi grai.
#sS Apoca,ipsu, care a îndo,iat oraşu, s-a dez,ăn3uit când părinte,e
*umercindo Ae,,o îşi începuse deja recita,u,. în -a3a sute,or de spectatori
-ascina3i& care stăteau ciorchine în patio şi în vesti.u,e& pe scări şi acoperişuri&
cântăre3u,& acompaniat ,a orgă& interpreta u,time,e note a,e desăvârşitei
apostro-e 'redin3a mea nu-i de vâmare. Aceeaşi sa,vă de ap,auze care ,-au
răsp,ătit pe părinte,e *umercindo rău şi .ine care se amestecă precum
ca-eaua cu ,apte,e i-a pierdut însă pe to3i cei de -a3ă. (iindcă& a.sor.i3i cu
totu, de cântec& -oarte aten3i ,a ap,auze& ura,e şi ova3ii& au con-undat prime,e
simptome a,e catac,ismu,ui cu agita3ia creată în ei de canaru, Domnu,ui. %u
au reac3ionat în dipe,e în care mai puteau încă să -ugă& să iasă& să se pună ,a
adăpost. 'ând& într-un geamăt vu,canic care sparge timpanu,& şi-au dat
seama că nu ei tremurau& ci pământu,& era prea târziu. +entru că singure,e
trei uşi de ,a mănăstirea carme,ite,or coinciden3ă& voin3ă a Domnu,ui&
stângăde de arhitect au rămas .,ocate încă de ,a prime,e surpări= o enormă
statuie de înger& din piatră& a astupat uşa principa,ă& îngropându-, pe
sergentu, 'risanto /aravi,,as& care& ,a începutu, cutremu,ui& secundat de
capora,u, Eaime 'oncha şi de jandannu, Lituma& încerca să evacueze
manăstirea. 'urajosu, .ăr.at şi cei doi adjunc3i ai săi au -ost prime,e victime
a,e de0agra3iei su.terane. Aşa au s-ârşit ca ,i.ărci,e strivite de panto-u, unui
indi-erent personaj de granit& ,a uşi,e s4nte a,e carme,ite,or 9aşteptând
Eudecata de ApoiK:& cei trei muşchetari din 'orpu, +eruan de 'ercetaşi.
Cntre timp& înăuntru, mănăstirii& credincioşii aduna3i aici de muzică şi
re,igie mureau ca muşte,e. Ap,auze,or r ,e-a ,uat ,ocu, un cor de vaiete&
strigăte şi ur,ete. %o.i,e,e
Tii pietre şi cărămizi,e vechi n-au mai rezistat ,a zguduiri,e #gUJJK-
convu,sive& intermina.i,4 a,e adâncimi,or. !ând pe i-pere3ii s-au crăpat&
năruindu-se apoi şi s-ărâmând pe oricine încerca să-i esca,adeze pentru a
ajunge în stradă.
Ast-e, au murit nişte ce,e.ri e2terminatori de şo.o,ani şi şoareci6 a,de
8erguaK După câteva c,ipe s-au prăvă,it& într-un zgomot in-ema, şi stârnind un
pra- de tomadă& ga,erii,e de ,a etaju, doi& aruncând oamenii înghesui3i în
patio. proiecti,e vii& .o,izi umani peste ,umea insta,ată în .a,coane& ca s-o
audă mai .ine pe maica *umerdnda. Aşa şi-a dat duhu,& cu craniu, spart de
da,e,e din patio& psihiatru, Limei& Lucho A.ri, /arro[uân& care
deneurastenizase jumătate din oraş printr-un tratament descoperit de e,
9care consta într-un preten3ios joc cu reteveiu,K:. %umăru, ce, mai mare de
mor3i în ce, mai scurt timp ,-a produs însă pră.uşirea acoperişuri,or carme,ite.
Au răposat ast-e,& printre a,3ii& maica Lucia Acemi,a& care îşi câştigase o mare
-aimă în ,ume& după ce şi-a părăsit străvechea sectă a martori,or ,ui ,ehova&
scriind o carte în care î, pros,ăvea pe papă6 8atjocorirea Arunchiu,ui în nume,e
'rucii.
/oartea sorei (ătima şi a ,ui !ichard& dragoste pătimaşă pe care nici
sânge,e şi nici rasa că,ugăriei n-o stăvi,esc& a -ost şi mai tristă. Cm.ră3işându-
se& în vreme ce în juru, ,or piereau oameni as42ia3i& că,ca3i în pidoare& arşi& ei
au rămas amândoi în timpu, seco,e,or cât a 3inut pârjo,u, nevătăma3i.
#ncendiu, încetase deja& iar cei doi îndrăgosti3i& înconjura3i de mor3i& se
sărutau prin norii deşi de -um şi cenuşă. "ra momentu, să iasă în stradăM
!ichard a ,uat-o atunci de .râu pe maica (ătima şi a târit-o către o
spărtură deschisă în ziduri de -uria incendiu,ui. Cndrăgosti3ii nu -ăcuseră însă
decât câ3iva paşi& când in-amie a pământu,ui camivorK justi3ie divinăK s-a
căscat pământu, su. pidoare,e ,orM (ocu, devorase trapa care ascundea
pivni3a co,onia,ă în care carme,ite,e păstrau oase,e mor3i,or ,or= aco,o
căzuseră cei doi& că,când peste oseminte 9peste -ra3ii ,uci-eridK:.
%u cumva îi ,uase Satana ,a e,K Să 4e oare in-emu, epi,ogu, iu.irii ,orK
Sau Dumnezeu& mişcat de ne-ericita ,or patimă& i-a urcat în ceruriK Se
terminase această poveste cu sânge& cânt& misticism şi -oc sau va avea o
continuare e2traterestrăK
+NF3avier ne-a chemat ,a te,e-on din Lima& ,a şapte dimi9tea3a. Se
auzea -oarte prost& dar nici .âzâitu, şi nici #Ii.ra3ii,e inter-erente nu disimu,au
a,arma din g,asu, U Su. U
Veşti proaste& mi-a spus& de ,a început. B groază de
T-eşti proasteM
,at La cincizeci de <i,ometri de Lima& autd.uzu, cu care g.iF, şi +ascua,
p,ecaseră seara a ieşit de pe şosea şi s-a U împotmo,it în nisipuri. %-a -ost
rănit niciunu, dintre ei doi& dar şo-eru, şi un a,t că,ător su-eriseră contuzii
serioase= a -ost un coşmar până au reuşit să oprească o maşină în p,ină
noapte& pentru a ,i se da o mână de ajutor. Eavier ajunsese ,a pensiune -rânt
de o.osea,ă. Aici a tras o spainiă şi mai mare. La uşă î, aştepta tată, meu.
Livid& se apropiase de e,& îi irătase un revo,ver şi-, amenin3ase că î,
împuşcă dacă nu-i destăinuia pe ,oc unde ne a0am eu şi mâituşa Eu,ia. /ort
de -rică 9+ână acum n-am văzut pistoa,e dedt în 4,me& .ăiete@:& Eavier s-a
jurat şi răsjurat pe mamă şi pe to3i s4n3ii că ha.ar n-are& că nu mă ma=
văzuse de o săptămână. într-un ttrziu& tata se mai ca,mase şi-i ,ăsase o
scrisoare& pe care să mi-o înmâneze persona,. $ăpădt de ceea ce se
întâmp,ase& îndată ce a p,ecat tata& Eavier 9ce noapte& VarguitasM@: s-a hotărât
să vor.ească cu unchiu, Lucho ca să a0e dacă şi -ami,ia dinspre mama mea
ajunsese ,a ace,eaşi e2treme a,e mâniei. 1nchiu, Lucho ,-a primit în ha,at. Au
stat de vor.ă aproape o oră. ", nu era -urios& d mâhnit& îngrijorat& dezorientat.
Eavier i-a con4rmat că ne căsătoriserăm. după tipic şi ,-a asigurat că şi e, a
încercat să rnă disuadeze& dar în zadar. 1nchiu, Lucho sugera să ne întoarcem
,a Lima dt mai degra.ă& să ,uăm tauru, de coarne şi să încercăm să aranjăm
,ucruri,e.
/area pro.,emă este tată, tău& Varguitas& zise Eavier ,a s-ârşitu,
raportu,ui său. !estu, -ami,iei& încetu, cu încetu,& o să se împace cu gându,.
Dar e, tună şi -u,geră.
%u ştii ce scrisoare 3i-a ,ăsat, L-am dojenit că citeşte scrisori,e care nu-i
apar3in şi i-am spus că ne întoarcem imediat ,a Lima& că ,a amiază o să trec
pe ,a e, să-, văd& ,a serviciu& sau că o să-i dau un te,e-on. în timp ce mătuşa
Eu,ia se îm.răca& eu i-am re,atat totu,& -ără să-i ascund ceva& dar încercând să
micşorez propor3ii,e -apte,or.
'eea ce nu-mi p,ace de,oc este povestea cu revo,veru,& comentă
mătuşa Eu,ia. +resupun că pe mine vrea să mă împuşte& nuK Ascu,tă&
Varguitas& sper că socru-meu să nu mă omoare în p,ină ,ună de miere. Şi
acddentu,K
8ietu, EavierM Săracu, +ascua,M 'âte .e,e,e din pricina ne.uniei noastre.
%u era speriată& nici necăjită& părea mu,3umită şi -oarte hotărâtă să
în-runte orice năpastă. Aot aşa mă sim3eam şi eu. Am p,ătit hote,u,& ne-arn
dus să .em o ca-ea cu ,apte în (ia3a Arme,or şi după o jumătate de oră ne
a0am iarăşi pe drum& într-un auto.uz vechi& în direc3ia Lima. Aproape tot
timpu, ne-am sărutat& pe gură& pe o.raji& pe mâini& spunându-ne ,a ureche cât
de mu,t ne iu.irn şi -ără a ne sinchisi de priviri,e mtrigate a,e că,ători,or şi
şo-eru,ui& care ne urmărea prin og,inda retrovizoare.
Am sosit ,a Lima ,a zece dimmea3a. "ra o zi întunecoasă& pâc,a
estompa conturu, case,or şi a, oameni,or& totu, era umed şi aveai senza3ia că
respiri apă. Auto.uzu, ne-a ,ăsat ,ângă ,ocuin3a mătuşii ,ga şi a unchiu,ui
Lucho. Cnainte de a suna ,a uşă& ne-am strâns mâini,e cu putere& pentru a ne
da curaj. /ătuşa Eu,ia a devenit gravă& iar eu am sim3it că-mi zvâcneşte
inima.
%e-a deschis unchiu, Lucho în persoană. A schi3at un zâm.et& care i-a
ieşit teri.i, de si,it& a sărutat-o pe mătuşa Eu,ia pe o.raz şi apoi pe mine.
Soră-ta este încă în.pat& dar s-a trezit& i-a spus mătuşii EuLia& arătând
înspre dormitor. Du-te& ce mai staiM
", şi cu mine am intrat în micu, sa,on& de unde se vedeau seminaru,
iezui3i,or& -a,eza şi marea& când nu era cea3ă. Acum& de-a.ia se des,uşeau&
-oarte vag& perete,e şi terasa din cărămidă roşie a,e seminaru,ui.
%-o să te trag de urechi& că de-acum eşti destu, de mare ca s-o mai -ac&
a murmurat unchiu, Lucho. Arăta i3e a.ătut& cu semne c,are de insomnie pe
-a3ă. 'e, .ănuieşti în ce te-ai .ăgatK
"ra singura ca,e ca să nu 4m despăr3i3i& i-am răsms& cu cuvinte,e pe are
,e aveam pregătite. "u şi Eu,ia ,a4 iu.im. %-am -ăcut nici o prostie. %e-am
gândit mu,t îT,î ştim ceea ce am -ăcut. Ae asigur că n-o să dăm înapoi.
"şti un puşti& n-ai nici o meserie& nici măcar unde i:Smori& va tre.ui să-
3i a.andonezi studii,e şi să te speteşti 'iuncind pentru a-3i între3ine nevasta&
a şoptit unchiu, Lucho& dând din cap şi ,uându-şi o 3igară. Singur 3i-ai pus
ştreangu, de gât. %imeni din -ami,ie nu s-a resemnat& -undcă to3i aşteptam ca
tu să ajungi cineva. %e doare să vedem că& pentru un capriciu& te-ai înecat în
mediocritate.
%-o să renun3 ,a studii& o să terrnin 1niversitatea&
B să -ac e2act ace,eaşi ,ucruri pe care ,e-aş 4 -ăcut dacă nu mă
însuram& ,-am asigurat eu& avântat. Are.uie să mă crezi şi să -aci în aşa -e, ca
şi -ami,ia să mă creadă. Eu,ia o să mă ajute& acum o să studiez& o să muncesc
cu mai mu,tă râvnă.
Deocamdată tre.uie poto,it tată-tu& care şi-a ieşit din nun3i& mi-a spus
unchiu, Lucho& îm.,ânzindu-se dintr-o dată. îşi -ăcuse datoria cu trasu, de
urechi şi părea acum dispus să mă ajute6 %u admite nici un argument&
amenin3X cu denun3area Eu,iei ,a po,i3ie şi nu mai ştiu câte a,te ,ucruri.
#-am spus că o să încerc să-, conving să accepte -apte,e.
1nchiu, Lucho m-a privit din cap până în picioare6 era o ruşine ca un
proaspăt mire să ai.ă cămaşa murdară& ar tre.ui să mă duc să -ac o .aie şi
să mă schim.& iar între ,imp& să-i ,iniştesc pe .unici& care erau -oarte
îngrijora3i.
Am mai discutat câteva dipe& .a chiar am .ăut şi o ca-ea& -ără ca
mătuşa Eu,ia să iasă din camera mătuşii ,ga. "u teu ascu3eam auzu,&
încercând să descopăr dacă erau p8nsete& strigăte sau discu3ii. %u& nid un
zgomot nu ,âz.ătea prin uşă. în ce,e din urmă& mătuşa Eu,ia a apărut&
i%ngură. "ra aprinsă ,a -a3ă& ca şi când stătuXe mu,t ,a ,,Soare& dar
surâzătoare.
8ine că eşti vie şi întreagă& a zis unchiu, Lucho. Am
=ut că soră-ta o să-3i smu,gă păru, din cap.
Cn primu, moment& mai să-mi dea o pa,mă& mărturisi mătuşa Eu,ia&
aşezându-se ,ângă mine. /i-a spus numai enormită3i& .ineîn3e,es. 'u toate
acestea& se pare însă că mai pot totuşi să rămân în această casă& până se
,ămuresc ,ucruri,e.
/-am ridicat în picioare şi ,e-am spus că tre.uie să mă duc ,a !adio
+anamericana6 ar 4 tragic ca tocmai acum să mă trezesc -ără s,uj.ă. 1nchiu,
Lucho m-a condus până ,a uşă şi mi-a spus să mă întorc ,a masă= ,a p,ecare&
când am sărutat-o pe mătuşa Eu,ia& ,-am văzut zâm.ind.
Am a,ergat ,a .odega din co,3 să dau un te,e-on verişoarei %ancG şi am
avut norocu, ca tocmai ea să răspundă ,a ape,. 'ând m-a recunoscut& i-a
pierit graiu,.
%e-am în3e,es să ne întâ,nim peste zece minute în +arcu, Sa,azar. 'ând
am ajuns în parc& s,ă.ănoaga era deja aco,o& arzând de curiozitate. înainte de
a-mi spune ea ceva& a tre.uit să-i povestesc toată aventura de ,a 'hincha şi
să răspund ,a nenumărate,e ei între.ări despre o serie de deta,ii
surprinzătoare& ca de e2emp,u ce rochie îm.răcase mătuşa Eu,ia ,a căsătorie.
Versiunea uşor de-ormată& potrivit căreia primaru, care ne căsătorise era un
pescar negru& pe jumătate dez.răcat şi descu,3& a încântat-o 9dar nu m-a
crezut:& întâmpinându-mi re,atarea cu hohote de râs. în s-ârşit& după aceasta&
am reuşit să a0u in-orma3ii despre -e,u, cum -ami,ia primise vestea. Se
întâmp,ase ceea ce prevăzusem6 un du-te-vino de ,a o casă ,a a,ta&
conci,ia.u,e agitate& o mu,3ime de te,e-oane& ,acrimi din .e,şug şi& după cât
se pare& mama -usese conso,ată& vizitată& înso3ită& de parcă îşi pierduse
unicu, ei 4u. #n ceea ce o priveşte pe %ancG& to3i o înco,3iseră cu între.ări şi
amemn3ări& convinşi că era a,iata noastră& ca să ,e spună unde ne a0ăm. Dar
ea rezistase& negând categoric& a vărsat chiar şi nişte ,acrimi de crocodi,&
ceea ce i-a -ăcut să se îndoiască. Şi %ancG era ne,iniştită din cauza tată,ui
meu6 %u cumva să-3i treacă prin minte să-, vezi până ce nu-i trece -uria& mă
preveni ea. " atât de mânios& că ar putea să te spu,.ere.
Am între.at-o despre micu, apartament pe care î, închiriasem şi m-a
surprins din nou cu sirn3u, ei practic.
Zise chiar în acea diminea3ă cu proprietăreasa. Are.uia i=anai aranjeze
.aia& să schim.e o uşă şi să-, zugrăvească& tat nu putea 4 ,ocuit decât peste
zece zi,e. /i-a pierit tcuraju,. /ergând spre ,ocuin3a .unid,or& mă între.am
,,Nide nai.a aveam să ne adăpostim în aceste aproape EN<mă săptămâni.
3. (ără a 4 rezo,vat pro.,ema& am ajuns ,a .unid& unde îia/in găsit-o şi
pe mama. "ra în sa,on şi când m-a văzut& a
Niz.ucnit într-un p,âns spectacu,os. /-a îm.ră3işat cu UtS# putere şi& în
timp ce-mi mângâia ochii& o.rajii sau îşi trecea degete,e prin păru, meu&
aproape su-ocată de suspine& repeta cu nes-ârşita durere6 'opi,e& puişoru,e&
dra6 gostea mea& ce 3i-au -ăcut& ce-a -ăcut din tine -emeia aia.@
"ra aproape un an de când n-o mai văzusem şi& în ciuda p,ânsu,ui care
îi um0a -a3a& mi s-a părut întinerită şi .ine pusă ,a punct. Am -ăcut tot
posi.i,u, pentru a o ca,ma& şisigurând-o că nu rrd se -ăcuse nimic& că eu
însumi ,uasem hotărârea de a mă însura. "a nu putea să audă nume,e
proaspetei sa,e nurori -ără a-şi înte3i p,ânsu,= avea accese de -urie& în care o
numea pe mătuşa Eu,ia .ătrâna aia@& a.uziva aia@& divor3ata aia@. Deodată& în
p,ină scenă&
am descoperit ceva care nu-mi trecuse prin minte6 re,igia o -ăcea să
su-ere mai mu,t decât s-ar putea crede. "ra -oarte credincioasă şi nu o
interesa atât că mătuşa Eu,ia e
mai mare decât mine& cât -aptu, că era divor3ată 9adică oprită de
8iserică să se mărite:.
Cntr-un târziu am reuşit s-o poto,esc& ajutat de .unici.
8ătrâneii au -ost un mode, de tact& .unătate şi discre3ie.
8unicu, s-a mărginit să-mi spună& în timp ce-mi da o.işnuitu, sărut uşor
pe -runte6 în s-ârşit& poetu,e& .ine că te-am văzut& eram îngrijora3i.@ ,ar
.unicu3a& după mai tnu,te sărutări şi îm.ră3işări& m-a între.at ,a ureche& cu
un -e, de ascunsă vic,enie6 Şi Eu,ia& e .ineK@
După ce am -ăcut un duş şi mi-am schim.at ru-ăria am sim3it o
adevărată e,i.erare când am ,epădat-o pe < cea pe care o purtam de patru
zi,e am putut sta de vorTN..ă cu mama mea. încetase să mai p,ângă şi .ea o
ceaşcă j-cde ceai -ăcut de .unicu3a& care& aşezată pe .ra3u, -oto,iuT0,5u& o
mângâia de parcă ar 4 -ost o copi,ă. Am încercat s-o -ac să zâm.ească& cu o
g,nmă care s-a dovedit de -oarte prost gust 9dar .ine& mamă& ar tre.ui să 4i
-ericită& doar m-am însurat cu o .ună prietenă de-a ta@:& însă am atins
imediat corzi mai sensi.i,e& jurându-i că n-o să renun3 ,a studii& că îmi voi ,ua
dip,oma de avocat şi că e posi.i, chiar să-mi schim. părerea despre
dip,oma3ia peruană
9cei care nu sunt idio3i sunt homose2ua,i7 mamă@: şi să intru în
/inisteru, A-aceri,or "2terne& visu, vie3ii ei.
Cncetu, cu încetu, s-a înmuiat şi& deşi îşi păstra încă atitudinea de
înmormântare& m-a între.at de 1niversitate& de note,e me,e& de munca ,a
!adio şi m-a dojenit că eram ingrat& de vreme ce de-a.ia îi scriam. /i-a spus
că tata primise o ,ovitură teri.i,ă6 şi e, avea am.i3ii mari cu mine& de aceea o
s-o împiedice pe -emeia aia@ să-mi distrugă via3a. 'onsu,tase avoca3i&
căsătoria nu era va,a.i,ă& se va anu,a& iar mătuşa Eu,ia putea 4 acuzată de
corupere de minori. Aata era aşa de pornit& încât& deocamdată& nu voia să mă
vadă& ca să nu se întâmp,e ceva groaznic@& şi cerea ca mătuşa Eu,ia să p,ece
imediat din tară. Dacă nu& va suporta consecin3e,e.
#-am răspuns că eu şi mătuşa Eu,ia ne căsătoriserăm tocmai pentru a nu
ne despar3i şi că avea să 4e -oarte di4ci, să-mi e2pedieze nevasta în
străinătate& ,a două zi,e după nuntă. Dar ea nu voia să discute cu mine6 î,
cunoşti .ine pe tată, tău şi ştii deja ce 4re are& tre.uie să-i -aci pe p,ac&
a,tminteri.@ şi 42ă o privire înspăimântată.
La s-ârşit& i-am spus că o să întârzii ,a serviciu& că o să mai vor.im noi
şi& înainte de a p,eca& am ,iniştit-o din nou în iegătură cu viitoru, meu&
încredin3ând-o că voi o.3ine tit,u, de avocat.
Cn auto.uzu, spre centru, Limei& am avut o presim3ire ,ugu.ră6 şi dacă o
să găsesc pe cineva aşezat ,a .irou, meuK Lipsisem trei zi,e& iar în u,time,e
săptămâni& datorită păgu.itoare,or pregătiri matrimonia,e7 neg,ijasem cu
totu, .u,etine,e7 în care +ascua, şi /are,e +a.,ito strecuraseră pro.a.i, tot
-e,u, de prostii. /-am gândit sum.ru ,a ceea ce ar însemna& pe ,ângă
comp,ica3ii,e persona,e de moment7 să-mi mai pierd şi postu,. Am început să
inventez argumente capa.i,e să-i înduioşeze pe *enari.
#ntrând însă cu su0etu, ,a gură în c,ădirea +anamericanei& nu mică mi-a
-ost mirarea& 4indcă patronu, cu vederi progresiste& cu care s-a întâmp,at să
mă întâ,nesc
Ma ,i-t& m-a sa,utat ca şi când nu ne mai văzuserăm decât de zece
minute. Avea o 4gură gravă6 Se con4rmă catastro-a& mi-a spus& dând din cap
a părere de rău= părea că doar cu câteva c,ipe în urmă vor.iserăm despre
această chestiune. Vrei să-mi spui ce-o să ne -acem acumK Are.uie internatF
A co.orât din ascensor ,a etaju, a, doi,ea& iar eu& care ,uasem o 4gură
ca ,a priveghi ca să men3in con-uzia şi murmurasem& ca şi cum eram cu totu,
,a curent cu ceea ce-mi spunea& ei& drăcia dracu,ui7 ce păcat.i@& m-am sim3it
-ericit că se întâmp,ase ceva atât de grav& încât a.sen3a mea trecuse
neo.servată. în mansardă& +ascua, şi /are,e +a.,ito o ascu,tau cu un aer
-une.ru pe %e,,G& secretara ,ui *enaro-4u,. De-a.ia m-au sa,utat& nimeni n-a
-ăcut g,ume pe seama căsătoriei me,e. /-au privit deprima3i6 +e +edro
'amacho ,-au dus ,a ospiciu& a .âiguit /are,e +a.,ito& cu un g,as p,in de
amărădune. Arist ,ucru& don /arioM
Apoi cei trei& inai a,es %e,,G& care urmărise evenimente,e de ,a
administra3ie& mi-au povestit cu ,u2 de amăni2nte. Aotu, a început chiar în
zi,e,e. îh care eu eram a.sor.it cu -or-otea,a prematrimonia,ă. începutu,
s-ârşitu,ui au -ost catastro-e,e& ace,e incendii& cutremure& accidente& nau-ragii
şi deraieri& care devastau piese,e de teatru radio-onic& ter.minând în câteva
minute cu zeci de personaje. De data aceasta& înşişi actorii şi tehnicienii de ,a
!adio 'entra,& speria3i& încetaseră să mai servească drept zid protector
pentru scri.& sau -useseră incapa.i,i să mai împiedice ca deruta şi proteste,e
ascu,tători,or să ajungă ,a *enari. Dar aceştia erau deja a,erta3i de ziare& ai
căror cronicari de radio îşi .ăteau joc& cu zi,e în urmă& de catac,isme,e ,ui
+edro 'amacho. *enaro-4u, şi *enaro-tată, î, chemaseră şi î, interogaseră&
e2agerând cu prudenta& pentru a nu-, o-ensa sau irita. Dar e, i-a -ăcut să-şi
piardă cumpătu,& cu o criză nervoasă în toiu, îhtrevederii6 catastro-e,e erau
stratageme pentru a reîncepe povestirea de ,a zero& 4indcă î, trăda memoria&
nu mai ştia ce se întâmp,ase înainte& nici ce personaj era cutare& nici cărei
povestiri îi apar3inea& şi strigând cu ,acrimi în ochi& smu,gându-şi păru, din
cap@& ne asigura %e,,G ,e mărturisise că în u,time,e săptămâni munca ,ui&
via3a& nop3i,e deveniseră un sup,iciu. *enarii î, duseseră să-, vadă un mare
medic din Lima& doctoru, Ionorio De,gado& iar acesta a opinat imediat că
scri.u, nu mai e în stare să ,ucreze= mintea ,ui istovită@ avea nevoie de o
perioadă de odihnă.
"ram încă su. impresia re,atării ,ui %e,,G& când a sunat te,e-onu,. "ra
*enaro-4u,& voia să mă vadă urgent. Am co.orât ,a .irou, ,ui& convins că
acuma chiar că o să mă a,eg ce, pu3in cu un avertisment. /-a întâmpinat însă
ca şi în ascensor& adică presupunând că eu eram ,a curent cu pro.,eme,e ,ui.
Aocrnai vor.ise ,a te,e-on cu Iavana şi-i .,estema pe cei de ta '/H& care7
pro4tând de situa3ie& de urgen3ă& îşi cvadrup,aseră tari-u,.
" o tragedie& un ghinion -antastic& erau emisiuni,e cu cea mai mare
popu,aritate& c,ien3ii care ne so,icită pentru pu.,icitate se .ăteau pe e,e&
spunea e,& tot învârtind ,a hârtii. 'e dezastru& să depinzi iar de rechinii de ,a
'/HM
L-am între.at cum se mai sim3ea +edro 'amacho& dacă î, văzuse& peste
cât tin-ip putea să-şi reînceapă ,ucru,.
%u-i nici o speran3ă& a mormăit e,& cu un -e, de -rurie& dar a s-ârşit prin a
adopta un ton compasiv. Doctoru, De,gado spune că psihicu, ,ui este într-un
proces de de,icvescen3ă. De,icvescen3ăM Au în3e,egi cevaK Adică i se s,ă.eşte
mintea& .ănuiesc& i se a,terează psihicu, sau cam aşa ceva& nuK 'ând tata ,-a
între.at dacă resta.i,irea putea să dureze câteva ,uni de zi,e& ne-a răspuns6
+oate aniM@ Cnchipuie-3iM
A co.orât capu,& amărât& şi cu o siguran3ă de prezicător mi-a prevestit
ceea ce avea să se întâinp,e6 a0ând că de acum înainte scenarii,e radio-onice
urmau să 4e ce,e de ,a '/H& c,ien3ii vor anu,a contracte,e pentru pu.,idtate
sau vor cere reduceri cu cincizeci ,a sută. Şi cu,mea ghinionu,ui& noi,e te2te
pentru teatru, ,a micro-on nu vor sosi mai devreme de trei săptămâni sau o
,ună& 4indcă toată 'u.a devenise acum un .orde,& se duceau ,upte de
gheri,ă& terorismu, era în 0oare& '/H se c,ătina& oameni aresta3i& o groază de
dandana,e. "ra însă de neconceput ca ascu,tătorii să rămână -ără radioteatru
o ,ună de zi,e& !adio 'entra, o să-şi piardă pu.,icu,& î, va înhă3a !adio La
'ronica sau !adio 'o,onia,& care începuseră să transmită masiv piese
radio-onice argentiniene& nişte porcării.
Apropo& pentru asta te-am chemat& a adăugat& privindu-mă ca şi cum
de-a.ia atunci mă descoperea aco,o.
Are.uie să ne dai o mână de ajutor. Au eşti pe jumătate inte,ectua,&
pentru tine o să 4e o trea.ă uşoară.
'eea ce mi se cerea era să merg ,a depozitu, !adiou,ui 'entra,& unde se
păstrau vechi,e scenarii& anterioare venirii ,ui +edro 'amacho. "u tre.uia să
,e triez& să văd care dintre e,e puteau 4 -o,osite imediat& până ce vor sosi
noi,e radioteatre de ,a '/H.
B să te p,ătim în p,us& .ineîn3e,es& a precizat. %u e2p,oatăm pe nimeni
aici.
/-a cuprins o nes-ârşită recunoştin3ă pentru *enaro-4u, şi am -ost
deose.it de pătruns de pro.,eme,e ,ui.
'hiar dacă avea să-mi dea doar o sută de so,i& în ace,e momente îmi
picau ,a 3anc. La p,ecare& vocea ,ui m-a oprit ,a uşa .irou,ui6 Ascu,tă& zău& ştiu
că te-ai însurat. 9/-am întors în timp ce -ăcea un gest a-ectuos.: 'ine e
victimaK B -emeie7 pro.a.i,& nuK 8ine& -e,icitări. Are.uie să .em un păhăre,& să
săr.ătorim evenimentu,.
Din .irou, meu am te,e-onat mătuşii Eu,ia. /i-a zis că mătuşa ,ga se
mai domo,ise& dar că de ,a o c,ipă ,a a,ta se posomora din nou şi-i spunea6 'e
ne.ună eştiM@ %-a mâhnit-o prea tare -aptu, că micu, nostru apartament nu
era încă disponi.i, 9'e mai& Varguitas& am dormit atâta timp separat& că
putem s-o mai -acern încă două săptămâni@: şi rni-a spus că după ce a -ăcut
o .aie ca ,umea şi s-a schim.at& se sim3ea -oarte optimistă. Am anun3at-o că
n-o să vin ,a prânz& 4indcă tre.uia s-o înşe, cu un morman de piese de teatru
radio-onic şi că o să ne vedem seara. Am transmis .u,etinu, de ,a
+anamericana& am
J ee ă,Aa pregătit te2tu, pentru încă două şi m-am dus să mă în-und
în depozitu, de ,a !adio 'entra,. "ra o pivni3ă -ără ,umină& năpădită de pânze
de păianjeni= când am intrat& am auzit şoareci -ugind în întuneric. "rau hârtii
peste tot îngrămădite sau împrăştiate& ,egate în pachete ori de-a va,ma. Am
început imediat să strănut din cauza pra-u,ui şi a umeze,ii. "ra imposi.i, să
,ucrez aco,o& aşa că m-am apucat să car grămezi,e de hârtie în chichinea3a ,ui
+edro 'amacho şi m-am insta,at ,a ceea ce -usese .irou, ,ui. %u mai
rămăsese nici o urmă de ,a e,6 nici dic3ionaru, de citate& nici harta Limei& nici
4şe,e sa,e socio-psiho-rasia,e.
/izeria şi de.andada din vechi,e scenarii dramatice de ,a '/H erau de
neînchipuit6 umezea,a ştersese ,itere,e& şoarecii şi ,i.ărci,e roseseră şi
deterioraseră pagini,e& iar scenarii,e se amestecaseră une,e cu a,te,e& ca în
povestiri,e ,ui +edro 'amacho. %u era prea mu,t de a,es= ce, rnu,t& să încerc
să găsesc câteva te2te ,izi.i,e.
+etrecusem trei ore de strănuturi a,ergice& scotocind printre te2te
siropoase sau trucu,ente pentru a încropi câteva puzz,e radiodramatice& când
s-a-deschis uşa de ,a chichinea3ă şi a apărut Eavier.
" de necrezut că în asemenea momente7 cu pro.,eme,e pe care ,e ai& tu
continui mania ,ui +edro 'amacho& mi-a zis -urios. Vin de ,a .unicii tăi. 'e,
pu3in deschide ochii ,a ceea ce se întâmp,ă cu tine şi teme-teM
/i-a aruncat două p,icuri peste .irou, acoperit de scenarii ,acrimogene.
1nu, dintre e,e avea scrisoarea ,ăsată de tată, rneu în noaptea precedentă.
Spunea aşa6 /ario6 Dau un termen de patruzeci şi opt de ore ca -emeia aceea
să părăsească 3ara. Dacă nu& mă angajez că punându-mi în mişcare re,a3ii,e
necesare& o voi -ace să-şi p,ătească scump îndrăznea,a. 'ât despre tine&
vreau să ştii că um.,u înarmat şi că nu voi to,era să-3i .a3i joc de mine.
Dacă nu-mi dai ascu,tare întocmai& iar -emeia aia nu p,eacă din 3ară în
termenu, indicat& o să te omor ca pe un câine& în p,ină stradă& cu cinci -ocuri
de pisto,.@
Semnase cu ce,e două nume de -ami,ie a,e sa,e şi cu para-a şi
adăugase un post-scriptum6 Dacă vrei& po3i să te duci să ceri protec3ia
po,itiei. Şi ca să 4m .ine în3e,eşi& senmez aici încă o dată hotărârea mea de a
te omorî I,8ide te voi întâ,ni& ca pe un câine.@ Şi într-adevăr& mai ,Nemnase o
dată& cu o trăsătură mai energică decât prima.
Z 'e,ă,a,t p,ic îi -usese dat ,ui Eavier de .unica& să mi-, aducă e,. î,
,ăsase un jandarm acasă= era o cita3ie de ,a
sec3ia de po,i3ie din /ira0ores. Are.uia să mă prezint aco,o& a doua zi& ,a
nouă diminea3a.
%u scrisoarea este ce, mai rău ,ucru& ci -aptu, că& după ce,e văzute azi-
noapte& este -oarte capa.i, să se 3ină de cuvânt cu amenin3area& mă conso,ă
Eavier& aşezându-se pe pervazu, -erestrei. 'e ne -acem& .ăie3aşK
Deocamdată& să consu,tăm un avocat7 a -ost singuru, gând care mi-a
trecut atunci prin minte. în ,egătură cu căsătoria mea şi cu cea,a,tă pro.,emă.
'unoşti pe cineva care să ne dea o consu,ta3ie gratis sau pe creditK
%e-am dus ,a un tânăr avocat& rudă de-a ,ui Eavier& cu care am a,ergat
uneori prin va,uri,e de pe p,aja /ira0ores. A -ost -oarte ama.i,& a întâmpinat
cu .ună dispozi3ie aventura de ,a 'hincha şi chiar a -ăcut câteva g,ume= după
cum prevăzuse Eavier& n-a vrut să primească nunic. /i-a e2p,icat că nu era
nu,ă căsătoria& dar anu,a.i,ă& din cauza schim.ării datei din certi4catu, meu
de naştere. +entru aceasta se impunea însă deschiderea unei ac3iunijudiciare.
Dacă aceasta nu se intenta& după doi ani căsătoria devine automat va,a.i,ă şi
nu mai poate 4 anu,ată. 'ât despre mătuşa Eu,ia& da& era posi.i, să 4e
denun3ată în chip de corupătoare de minori@& printr-o sesizare scrisă ,a
po,i3ie& şi să se ceară arestarea ei& ce, pu3in provizoriu. Ar urma apoi un
proces& dar e, era sigur că& date 4ind circumstan3e,e adică având în vedere că
eu avearn optsprezece ani şi nu doisprezece& era imposi.i, ca acuza3ia să se
men3ină6 orice tri.una, ar achita-o.
Cn orice caz& dacă vrea& tată, tău poate să-i -acă mu,te zi,e -ripte Eu,itei&
conchise Eavier& în timp ce ne întorceam ,a !adio& pe strada 1nion. "ste
adevărat că are trecere în guvemK
%u ştiam= poate că era prieten cu vreun genera, sau cunoscut de-a,
cine ştie cărui ministru. /-am hotărât dintr-o dată să nu mai aştept până a
doua zi ca să a0u ce voia po,i3ia. #-am cerut ,ui Eavier să mă ajute să
recuperez câteva te2te din magma de hârtii de ,a !adio 'entra,& pentru a
scăpa de o grijă chiar astăzi. A acceptat şi s-a o-erit de asemenea& dacă voi 4
arestat& să-mi -acă vizite şi să-mi aducă mereu 3igări.
La şase seara i-am înmânat ,ui *enaro-4u, două piese de teatru
radio-onic& mai rnu,t sau mai pu3in închegate şi i-am promis că a doua zi va
avea a,te trei= am aruncat în gra.ă o privire peste .u,etine,e de ,a şapte şi
opt& i-am -ăgăduit ,ui +ascua, că revin pentru ", +anamericano şi după o
jumătate de oră mă a0am cu Eavier ,a sec3ia de po,i3ie de pe Lf ,u,ie& undeva
pe -a,eza din /ira0ores.
Am aşteptat câteva c,ipe .une şi& într-un târziu& ne-a primit inspectoru,
de po,i3ie un maior în uni-ormă şi şe-u, de ,a +o,i3ia de #nvestiga3ii din +eru.
Aată, meu venise în acea diminea3ă şi ceruse să mi se ia o dec,ara3ie o4cia,ă
despre ce,e întâmp,ate. Aveam o ,istă de între.ări scrise de mână& dar
răspunsuri,e me,e au -ost transcrise ,a maşină de către po,i3istu, în civi,& ceea
ce i-a ,uat mu,t timp& 4indcă era un dacti,ogra- tare nepriceput. Am
recnnoscut că mă căsătorisem 9şi am su.,iniat cu em-ază că o -ăcusem din
proprie dorm3ă şi voin3ă@:& dar am re-uzat să spun în ce ,oca,itate şi ,a ce
primărie.
%-ann răspuns nici ,a între.area cine -useseră martorii.
Cntre.ări,e erau de aşa natură îndt păreau concepute de un avocat
răuvoitor6 data naşterii me,e şi în continuare
9ca şi cum chestiunea nu ar 4 -ost imp,icită în cea precedentă: dacă
eram minor sau nu& unde ,ocuiam şi cu cine şi7 .ineîn3e,es& vârsta mătuşii
Eu,ia 9care se numea dona@
Eu,ia:& între.are ,a care am re-uzat de asemenea să răspund& spunând
că e de prost gust să destăinuieşti etatea doamne,or. Acest ,ucru a trezit o
indiscre3ie in-anti,ă în cei doi po,i3işti& care după ce am semnat dec,ara3ia&
,uând un aer patern& m-au în,-re.at& doar din pură curiozitate@& cu dti ani era
doan-mă@ mai mare decât m.âne. 'ând am p,ecat de ,a po,i3ie& m-am sim3it
deodată -oarte a.ătut& stânjenit de senza3ia că sunt un ucigaş sau un ho3.
Eavier credea că -ăcusem o ga-ă= re-uzu, de a indica ,ocu, căsătoriei era
o provocare care î, va îndârji şi mai tare
tata şi comp,et inuti,& 4indcă tot avea să se a0e& în pirâteva zi,e. în
starea de spirit în care mă găseam& îmi era
Ksi,ă să mă mai întorc ,a !adio în acea seară& aşa că m-am dus ,a
unchiu, Lucho. /i-a deschis mătuşa ,ga6 m-a primit cu o -a3ă gravă şi cu o
privire ucigătoare& dar nu mi-a spus nici un cuvânt& nici nu mi-a întins o.razu,
să i-, sărut. A intrat cu mine în sa,on& unde erau mătuşa Eu,ia şi unchiu, Lucho.
"ra de ajuns să-i vezi ca să-3i dai searna că erau cătrăni3i rău. #-am între.at
ce se întâmp,ase6 Lucruri,e au ,uat o întorsătură urâtă& mi-a spus mătuşa
Eu,ia& îrnp,etindu-şi degete,e cu a,e me,e& iar eu am remarcat z.uciumu, pe
care toate acestea i-, provocau mătuşii ,ga. Socru, meu vrea să 4u
e2pu,zată din 3ară ca indezira.i,ă.
1nchii Eorge& Euan şi +edro avuseseră& în acea după-amiază& o întâ,nire
cu tata şi se întorseseră îngrozi3i de starea în care ,-au văzut. B mânie rece& o
privire 42ă& un mod de a vor.i care ,ăsa să se întrevadă o hotărâre de
nec,intit. "ra categoric6 mătuşa Eu,ia tre.uia să p,ece din +eru înainte de
patruzeci şi opt de ore sau să se aştepte ,a consecin3e. Şi într-adevăr& era .un
prieten -ost co,eg de ,iceu& se pare cu ministru, /uncii din guvernu, de
dictatură& un genera, cu nume,e de Vi,,acorta& vor.ise deja cu e, şi dacă nu va
p,eca de .unăvoie& mătuşa Eu,ia va 4 escortată de so,da3i până ,a avion. în
ceea ce mă priveşte& dacă nu-i voi da ascu,tare& aveam să p,ătesc -oarte
scump.
'a şi Eavier& ,e arătase şi unchi,or mei revo,veru,. "u am comp,etat
ta.,ou,& dând ,a ivea,ă scrisoarea şi re,atându-,e interogatoriu, de ,a po,i3ie.
Scrisoarea tată,u,ui meu a avut daru, de a-i câştiga cu totu, pentru cauza
noastră. 1nchiu, Lucho ne-a o-erit nişte >his<G şi în vreme ce .eam& mătuşa
,ga a început deodată să p,ângă şi să spună cum de era posi.i, ca sora ei să
4e tratată ca o crimina,ă şi amenin3ată cu po,i3ia& când e,e apar3ineau uneia
dintre ce,e mai .une -ami,ii din 8o,ivia.
%u-mi rămâne decât să p,ec& Varguitas& a spus mătuşa Eu,ia. Am
o.servat că schirn.a priviri cu unchii mei şi am în3e,es că ei discutaseră deja
acest ,ucru6 %u mă privi aşa7 nu-i nici o conspira3ie& nu e pentru totdeauna.
%umai până îi trec panda,ii,e tată,ui tău. 'a să evităm a,te scanda,uri.
Stătuseră de vor.ă în trei şi puseseră ,a ca,e un p,an.
Cn,ăturaseră 8o,ivia şi sugerau ca mătuşa Eu,ia să se ducă în 'hi,e& ,a
Va,paraâso& unde ,ocuia .unica ei. B să stea aco,o doar atât cât e nevoie să
se ,iniştească ape,e. Se va întoarce chiar în momentu, în care o voi chema eu.
/-arn opus cu -urie& am spus că mătuşa Eu,ia e nevasta mea& mă însurasem
cu ea ca să 4m împreună& în orice caz& vom p,eca amândoi. /i-au amintit că
eram minor& nu puteam cere paşaport şi nici să p,ec din 3ară -ără acordu,
tată,ui.
Le-am zis că o să trec grani3a pe ascuns. /-au între.at câ3i .ani aveam
ca să ină duc să trăiesc în străinătate. 9'u chiu& cu vai& îmi rămâneau doar să
cumpăr 3igări pentru câteva zi,e6 căsătoria şi p,ata apartamentu,ui
vo,atizaseră avansu, de ,a !adio +anamericana şi .anii o.3inu3i din vânzarea
îm.răcămintei şi de ,a munte,e de pietate@.:
Acum suntem căsători3i şi asta nu ni se mai poate ,ua& spunea mătuşa
Eu,ia& du-u,indu-mă şi sărutându-mă& cu ochii îneca3i în ,acrimi. %umai pentru
câteva săptămâni& ce, mu,t câteva ,uni. %u vreau să 4i împuşcat din vina
mea.
Cn timpu, mesei& mătuşa ,ga şi unchiu, Lucho şi-au prezentat
argumente,e& ca să mă convingă. Are.uia să 4u în3e,egător& ieşise după p,acu,
meu& mă însurasem& dar acum tre.uia să -ac o concesie provizorie& pentru a
evita ceva irepara.i,. Are.uia să-i în3e,eg= ei& ca soră şi cumnat ai mătuşii
Eu,ia& se a0au într-o postură -oarte de,icată -a3ă de tată, meu şi -a3ă de restu,
-ami,iei6 nu puteau 4 nici contra& dar nici de partea nevestei me,e. %e vor
ajuta& o -ăceau chiar şi în ace,e c,ipe& dar se cuvenea să -ac şi eu ceva. #n
vreme ce mătuşa Eu,ia va sta ,a Va,paraâso& eu va tre.ui să mai caut ceva de
,ucru& 4indcă a,t-e, din ce nai.a urma să trăim& cine avea să ne între3inăKM
Aata va s-ârşi prin a se ca,ma şi va accepta situa3ia.
+e ,a miezu, nop3ii unchii mei se duseseră discret ,a cu,care& iar eu şi
mătuşa Eu,ia -ăcuserăm dragoste în condi3ii groaznice& pe jumătate îm.răca3i&
într-o cump,ită ne,inişte su0etească şi cu urechi,e ciu,ite ,a orice zgomot eram
.iruit. %u vedeam a,tă so,u3ieM în diminea3a următoare aveam să încercăm să
schim.ăm .i,etu, pentru La +az cu unu, de 'hi,e. După o jumătate de oră& în
timp ce mergeam pe străzi,e din /ira0ores spre odăi3a mea de .ur,ac& de ,a
.unid& m-a cuprins amărăciunea şi neputin3a şi mă .,estemam că nu aveam
nid măcar cu ce să-mi cumpăr şi eu un revo,ver.
/ătuşa Eu,ia a p,ecat în 'hi,e după două zi,e& cu un avion care a deco,at
în zori. 'ompania aeriană n-a o.iectat ,a schim.area .i,etu,ui& dar era o
di-eren3ă de pre3& pe care am acoperit-o gra3ie imui împrumut de o mie cinci
sute de so,i& pe care ni i-a dat nimeni a,tu, derât +ascua,. 9/-a ,ăsat cu gura
căscată când mi-a spus că avea cinci mii de so,i pe un ,i.ret de economii&
ceea ce& ,a ,ea-a pe care o câştigase& era rea,mente o -aptă eroică.: 'a
mătuşa Eu,ia să poată ,ua cu ea ceva .ani& am vândut anticaru,ui de pe strada
La +az toate căr3i,e pe care ,e mai aveam& inc,usiv coduri,e şi manua,e,e de
Drept& cu care am cumpărat cincizeci de do,ari.
/ătuşa ,ga şi unchiu, Lucho au mers cu noi ,a aero@ port. !ămăsesem
peste noapte în casa ,or. %-am dormit& n-am -ăcut dragoste. După cină& unchii
mei s-au retras& iar eu& aşezat în vâr-u, patu,ui& mă uitam ,a mătuşa Eu,ia cum
îşi -ăcea griju,ie .agaju,. %e-am dus apoi să ne insta,ăm în sa,on& care era în
întuneric. Am petrecut aici trei sau patru ore& cu mâini,e în,ăn3uite& strâns
,ipi3i într-un -oto,iu& vor.ind în şoaptă& ca să nu trezim rude,e. Din când în
când ne îm.ră3işam& ne apropiam -e3e,e şi ne sărutam& dar cea mai mare
parte a timpu,ui am petrecut-o -umând şi discutând. Am vor.it despre ceea
ce vom -ace când vom 4 iarăşi împreună& despre cum mă va ajuta ea ,a ,ucru
şi curn vom ajunge& într-un -e, sau ă,tu,& mai devreme sau mai târziu= să
,ocuim într-o .ună zi ,a +aris& în acea mansardă în care eu& în s-ârşit& o să mă
rea,izez ca scriitor. #-am re,atat întâmp,area cu compatriotu, ei +edro
'amacho& care se găsea acum într-o c,inică& unde& înconjurat de ne.uni& o să
înne.nnească sigur şi e,& şi am p,ănuit să ne scriem în 4ecare zi scrisori în
care să ne spunem pe ,arg tot ceea ce vom -ace& gândi şi sim3i. #-am -ăgăduit
că până ,a întoarcerea ei& eu o să aranjez ,ucruri,e şi că o să câştig destu, ca
să nu murim de -oame. La cinci& când a sunat deşteptătoru,& era încă
întuneric .eznă& iar după o oră& când am ajuns ,a aeroportu, Limatam.o& de-
a.ia începea să se ,umineze de ziuă. /ătuşa Eu,ia îşi pusese rochia a,.astră
care îmi p,ăcea mie şi o găseam -rumoasă. 'ând ne-am despăr3it& era senină&
dar eu am sim3it-o tremurând în .ra3e,e me,e= în schirn.& mie& când am
văzut-o de pe terasa aeroportu,ui urcându-se în avion& mi s-a pus un nod în
gât şi mi-au dat ,acrimi,e.
"2i,u, ei chi,ian a durat o ,ună şi paisprezece zi,e. Au -ost& pentru mine&
săptămâni hotărâtoare& în care 9datorită demersuri,or pe ,ângă prieteni&
cunoscu3i& co,egi& pro-esori& pe care i-ain căutat& rugat& sâcâit şi înne.unit să
mă ajute: am iz.utit să cumu,ez şapte s,uj.e& inc,usiv& desigur& cea de ,a
+anamericana. +rima a -ost un post ,a .i.,ioteca ',u.u,ui %a3iona,& care se
a0a ,ângă !adio= datoria mea era să merg două ore pe zi& între .u,etine,e din
timpu, dimine3ii& ca să înregistrez căr3i,e şi reviste,e noi şi să -ac un cata,og
cu ce,e deja e2istente. 1n pro-esor de istorie de ,a 1niversitatea San /arcos&
,a a, cărui curs primisem -oarte .ine@& m-a angajat ca ajutor a, său& de ,a
ore,e trei ,a cinci după-amiaza& în casa ,ui din /ira0ores& unde 4şam di-erite
teme din cronicari& pentru un proiect de istorie a +eru,ui. Lui îi reveneau
vo,ume,e despre 'on[uistă şi ",i.erare. 'ea mai nostimă dintre noi,e rne,e
înde,etniciri era un contract cu Asisten3a +u.,ică din Lima. în cimitiru,
+res.âtero /aestro e2ista o serie de cavouri din perioada co,onia,ă& a,e căror
registre se rătăciseră. Sarcina mea consta în a cerceta ceea ce se spunea pe
p,ăci,e comemorative a,e ace,or inorminte şi să -ac ,iste cu nume şi date. "ra
ceva pe care puteam să-, duc ,a capăt când voiam şi pentru care eram p,ătit
după învoia,ă6 un so, pentru 4ecare mort. B -ăceam seara& între .u,etinu, de
,a şase şi ", +anamericano6 de o.icei mă înso3ea Eavier& care ,a acea oră era
,i.er. 'um era iarnă şi se întuneca devreme& directoru, cimitiru,ui& un individ
gras care spunea că asistase persona,& în +ar,ament& ,a -estivitatea de
învestitură a opt preşedin3i ai +eru,ui& ne împnimuta nişte ,anteme şi o scări3ă
ca să pot citi nişe,e a0ate sus. 1neori& -ăcându-ne că auzim gemete şi ,an3uri
şi că vedem -orme a,.urii printre morminte&
i[ungeam să ne speriem cu adevărat. în a-ară de -aptu, că mergeam ,a
cimitir de două sau trei ori pe săptămână& mai consacram acestei munci
toate dimine3i,e de duminică. 'e,e,a,te servicii erau mai mu,t sau mai pu3in
9mai degra.ă mai pu3in decât mai mu,t: ,iterare. Luam săptămâna, un
interviu unui poet& romander& sau eseist pentru co,oana intitu,ată mu, şi
opera sa@& a sup,imentu,ui dmninica, a, ziaru,ui "= 'omercio. Scriam un artico,
pe ,ună pentru revista 'u,tura +eruana& ,a o ru.rică născocită de mine6
ameni& căr3i& idei@& şi& în s-ârşit& un a,t pro-esor& prieten& mă însărcinase să
redactez un te2t de educa3ie patriotică pentru candida3ii ,a 1nivNrsitatea
'ato,ică 9cu toate că eu eram student ,a riva,a acesteia& 1niversitatea San
/arcos:= în 4ecare ,uni& tre.uia să-i prezint& dezvo,tată& una dintre pro.,eme,e
din programa de admitere 9care erau -oarte variate& un evantai care mergea
de ,a sim.o,uri,e patriei până ,a po,emica dintre indigenisti şi hispanişti&
trecând prin -auna şi 0ora 3ării:.
'u aceste s,uj.e 9care mă -ăceau să mă simt im -e, de emu, a, ,ui +edro
'amachc: am reuşit să-mi trip,ez venituri,e şi să strâng o sumă su4cientă
pentru traiu, a două persoane. Am cerut avansuri ,a 4ecare dintre e,e şi ast-e,
am scos de ,a amanet maşina de scris& indispensa.i,ă pentru preocupări,e
me,e de pu.,icist 9deşi mu,te dintre artico,e ,e e,a.oram ,a !adio
+anamericana:= şi tot aşa7 verişoara %ancG a cumpărat câteva ,ucruri pentru
a mai dichisi micu, apartament închiriat& pe care proprietăreasa mi ,-a predat&
într-adevăr& după cincisprezece zi,e.
Diminea3a în care am intrat în stăpânirea ce,or două cămăru3e& cu o
.aie mică& a -ost o -ericire. Am continuat să dorm ,a .unici& 4indcă mă
hotărâsem să-, inaugurez în ziua în care va sosi mătuşa Eu,ia& dar mă duceam
aco,o aproape în 4ecare noapte& să redactez artico,e şi să întocmesc ,iste de
mor3i. Deşi nu mă mai opream din trea.ă şi din a,ergătura de co,o până co,o&
nu iriă sim3eam o.osit& nici deprimat& ci& dimpotrivă& -oarte entuziasmat şi
cred că citeam chiar ,a -e, ca înainte 9cu toate că se întâmp,a s-o -ac numai în
nenumărate,e omni.uze şi auto.uze cu care um.,am zi,nic:.
'on-orm promisiunii& scrisori,e de ,a mătuşa Eu,ia soseau în 4ecare zi&
iar .unica mi ,e înmâna cu o ,umină ştrengărească în ochi6 De ,a cine o 4
scrisorica asta& de ,a cine o 4 4mdK@ Şi eu îi scriam& imediat& era u,timu, ,ucru
pe care î, -ăceam în 4ecare noapte& uneori mo3ăind& dându-i raportu, despre
în-runtări,e de tot -e,u, de peste zi. După p,ecarea ei& ,a .urdci& ,a unchii
Lucho şi ,ga sau pe stradă& m-am întâ,nit cu numeroase,e me,e rude şi am
reuşit să ,e cunosc reac3ii,e. "rau di-erite şi une,e neaşteptate. 1nchiu, +edro
a avut-o pe cea mai severă6 m-a ,ăsat cu sa,utu, în aer şi& după ce m-a privit
cu răcea,ă& ini-a întors spate,e. /ătuşa Eesus a vărsat câteva ,acrimi şi m-a
îm.ră3işat& murmurând cu o voce dramatică6 8ie=tu, copi,M@ 'ei,a,3i unchi şi
mătuşi au optat pentru a se purta ca şi când nu s-ar 4 întâmp,at nimic= erau
drăgu3i cu mine& dar nu pomeneau de măttişa Eu,ia& nici nu se arătau
in-orma3i de căsătorie.
%u-, văzusem încă pe tata& dar ştiam că& o dată satis-ăcută e2igen3a ,ui
ca mătuşa Eu,ia să părăsească 3ara& se mai domo,ise. +ărin3ii mei trăseseră ,a
nişte unchi dinspre tata& pe care eu nu-i vizitasem niciodată& însă mama
venea în 4ecare zi ,a .unici şi ne vedeam aici. Lua -a3ă de mine două atitudini
distincte6 a-ectuoasă& matemă& sau& de câte ori apărea în discu3ii& direct sau
indirect& su.iectu, ta.u& pă,ea& iz.ucnea în p,âns şi mă asigura6 %-o să mă
împac niciodată cu gându, ăsta.@ 'ând i-am propus să vină să-mi vadă
apartamentu,& s-a supărat ca şi cum aş 4 insu,tat-o şi aducea mereu vor.a
despre -aptu, că-mi vândusem haine,e şi căr3i,e ca despre o tragedie
grecească. B -ăceam să tacă spunându-i6 /amă& iar începi cu piesa ta de
teatru.@ %ici ea nu pomenea de tata& nici eu nu între.am de e,& însă am a0at
de ,a a,te rude& care î, vedeau& că mânia cedase ,ocu, îngrijorării -a3ă de
soarta mea şi că o.işnuia să spună= Va -rre.ui să mă ascu,te până împ,ineşte
douăzeci şi unu de ani= pe unnă poate să-şi -acă de cap.@ în po4da mu,tip,e,or
me,e preocupări& în ace,e săptămâni am scris o nouă nara3iune. Se numea
'uvioasa şi pSrinte,e %ico,ăs. "ra p,asată& .ineîn3e,es& în *rocio +rado şi avea
caracter antic,erica,6 povestea umii popă ingenios& care& remarcând ev,avia
mu,3imii -a3ă de /e,chorita& s-a hotărât s-o industria,izeze în -o,osu, său şi& cu
tupeu, şi am.i3ia imui adevărat om de a-aceri& pusese ,a ca,e un nego3 pe
picior mare& care consta în a -a.rica şi a vinde scapu,arii& mici stampe şi a,te
imagini s4nte& precum şi tot -e,u, de re,icve de-a,e cuvioasei& în a percepe
ta2e ,a intrarea în ,ocuri,e unde a trăit aceasta şi în a organiza co,ecte şi
tom.o,e& pentru a-i ridica o cape,ă şi a acoperi che,tuie,i,e unor comisii care
să ac3ioneze ,a !oma pentru sancti4carea ei. Am scris două epi,oguri di-erite&
ca o ştire dintr-un ziar6 într-unu, dintre e,e& ,ocuitorii din *rocio +rado
descopereau a-aceri,e părinte,ui %ico,ăs şi it ,inşau& iar în ce,ă,a,t& preotu,
ajungea arhiepiscop de Lima. 9Am hotărât să mă opresc ,a un 4na, sau ,a
a,tu,& după ce îi citesc povestirea mătuşii Eu,ia.: Am scris-o ,a 8i.,ioteca
',u.u,ui %a3iona,& unde munca mea de cata,ogare a noută3i,or era mai mu,t
sim.o,ică.
Scenarii,e de teatru radio-onic pe care ,e-am recuperat din depozitu, de
,a !adio 'entra, 9trea.ă ce a însemnat două sute de so,i în p,us: au -ost
comprimate pentru o ,ună de audi3ii& perioadă în care urmau să sosească
noi,e scenarii de ,a '/H. Dar& aşa cum prevăzuse patronu, progresist& nici
ce,e vechi& nici ce,e noi n-au putut men3ine popu,aritatea imensă cucerită de
+edro 'amacho. Audien3a ,a pu.,ic a scăzut şi& pentru a nu pierde c,iente,a de
,a pu.,icitate& a tre.uit să 4e reduse tari-e,e ,a rec,ame.
Această chestiune nu i-a a-ectat însă cine ştie ce pe *enari& care&
mereu inventivi şi dinamid& au găsit o nouă mină de aur& într-un program
numit Să răspundem pentru şaizeci şi patru de mii de so,i@. "misinnea se
transmitea din dnematogra-u, Le +aris şi& în cadru, ei& candida3ii in-orma3i în
diverse domenii 9automo.i,e& So-oc,e& -ot.a,& incaşi: răspundeau ,a o mu,3ime
de între.ări până ce reuşeau să o.3ină această sumă. +rin *enaro-4u,& cu
care 9acum& -oarte rar: .eam ca-e,e ,a 8ransa& pe La 'o,rnena&urmăream
evo,u3ia ,ui +edro 'amacho. A stat aproape o ,ună în c,inica particu,ară a dr.
De,gado& dar cum. era -oarte scumpă& *enarii au o.3inut trans-eru, ,a spita,u,
Larco Ierrera& un ospiciu a, Asisten3ei +u.,ice& unde& se pare& se .ucura de o
deose.ită considera3ie. într-o duminică& după ce am inventariat morminte ,a
cimitiru, +res.itero /aestro& m-am dus cu omni.uzu, până ,a poarta spita,u,ui
Larco Ierrera& cu inten3ia de a-i -ace o vizită. ,i duceam în dar câteva
p,icu,e3e cu ,uiză şi mentă& ca să-şi -acă in-uzii. însă chiar în c,ipa în care&
împreună cu a,3i vizitatori& treceam prin uşa mare& ca de închisoare& m-am.
hotărât să renun3.
*ându, de a-, revedea pe scri.& în ace, ,oc promiscuu şi înconjurat de
ziduri în primu, an de studen3ie -ăcusem aici practica ,a psiho,ogie& ajuns un
oarecare în acea g,oată de ne.uni& mi-a provocat o mare ne,inişte. Am -ăcut
ca,e întoarsă şi m-am înapoiat în /ira0ores.
A doua zi& ,uni& i-am zis mamei că aş vrea să mă întâ,nesc cu tata. /-a
s-ătuit să 4u prudent& să nu spun ceva care să-, stârnească& să nu risc să-mi
-acă vreun rău şi mi-a dat număru, de te,e-on de ,a casa unde erau găzdui3i.
Aata m-a înştiin3at că mă primeşte a doua zi& ,a unsprezece& aco,o unde îşi
avusese .irou, înainte de a p,eca în S1A
UAdică într-o dădire pe strada 'ara.aGa& ,a capătu, unui cu,oar cu
gresie& unde se găseau& şi pe o parte& şi pe cea,a,tă& apartamente şi .irouri.
'ei de ,a 'ornpania #mport-"2port am recunoscut pe unii dintre -unc3ionarii
care mai ,ucraseră cu e, m-au trimis ,a Administra3ie. Aata era singur& aşezat
,a -ostu, său .irou.
+urta un costum crem şi o cravată verde cu noduri a,.e în 3esătură= am
remarcat că era mai s,a. decât cu un an în urmă şi cam pa,id.
8ună ziua& tată& i-am zis& din uşă& -ăcând mari e-orturi ca vocea să-mi
pară -ermă.
Spune-mi ce ai de spus& a zis e,& într-un -e, mai curând neutru decât
mânios& arătându-mi un scaun.
/-am aşezat pe marginea scaunu,ui şi am tras aer în piept& ca un at,et
care se pregăteşte să înceapă o cursă.
Am venit să-3i spun ce -ac şi ce voi -ace& am .â,.âit eu.
", a tăcut& aşteptând ca eu să continuu. Atund& vor.ind -oarte încet& ca
să par ca,m& pândindu-i reac3ii,e& i-am dat& cu grijă& deta,ii despre s,uj.e,e de
care -ăcusem rost& cât câştigam de ,a 4ecare& cum îmi împăr3isem timpu, ca
să -ac -a3ă ,a toate şi& pe deasupra& să-mi -ac şi datoria şi să-nu dau
e2amene,e de ,a 1niversitate%-am min3it& dar am prezentat totu, în cea mai
-avora.i,ă ,umină6 duceam o via3ă organizată într-un mod inte,igent şi serios
şi eram domic să-mi termin studii,e. 'ând am tăcut& tata a rămas tot mut& în
aşteptarea conc,uziei. Aşa că& înghi3indu-mi sa,iva& a tre.uit să-i spun6 După
cum vezi& pot să-mi câştig e2isten3a& să mă între3in şi să-mi continuu studii,e.
Şi apoi& sim3ind că g,asu, îmi s,ă.ise într-atâta încât de-a.ia se mai auzea6 Am
venit să-3i cer voie s-o chem pe Eu,ia. %e-am căsătorit şi nu poate continua să
trăiască singură.
A c,ipit& a pă,it şi mai tare şi& pentru o c,ipă& am crezut că o să-, apuce
iar unu, din accese,e ,ui de -urie& care au -ost coşmaru, copi,ăriei me,e. S-a
mu,3umit însă să-mi spună cu asprime6 După cum ştii& căsătoria asta nu e
va,a.i,ă. (iind minor& tu nu te po3i însura -ără autoriza3ie. Aşa că& dacă te-ai
însurat& aijiutut s-o -aci doar -a,si4când autoriza3ia sau acte,e ta,e. în am.e,e
cazuri& căsătoria se poate anu,a -ără di4cu,tate.
/i-a e2p,icat că -a,si4carea unui document pu.,ic era ceva grav&
pedepsit de ,ege. Şi. dacă va p,ăti cineva oa,e,e sparte& nu eu voi 4 ace,a&
căci sunt minor& iar judecătorii mă vor ,ua drept instigat& ci persoana majoră&
care& ,ogic& va 4 considerată instigatoare. După această e2punere juridică&
pro-erată pe un ton rece& a vor.it înde,ung& trădând pu3in dte pu3in o
oarecare emo3ie. "u credeam că e, mă urăşte& când adevăru, este că-mi
dorise întotdeauna numai .ine,e& şi dacă se arătase câteodată sever& o
-ăcuse cu scopu, de a-mi îndrepta greşe,i,e şi pentru a mă pregăti pentru
via3ă. !ăzvrătirea şi spiritu, meu de contradic3ie mă vor distruge. 'ăsătoria
aceasta înseamnă că mi-am pus singur ştreangu, de gât. ", se opusese
gândindu-se ,a .ine,e meu şi nu& cum credeam eu& ca să-mi -acă vreun rău&
4indcă ce părinte nu-şi iu.eşte copi,u,K
De a,tminteri& e, în3e,egea că m-am îndrăgostit& asta nu era rău& ,a
urma urmei era o dovadă de .ăr.ă3ie& mai groaznic ar 4 -ost& de e2emp,u& să
se a,eagă de mine un pederast. Dar să mă însor ,a optsprezece ani& 4ind un
mucos& student& cu o -emeie în toată 4rea şi divor3ată& era curată ne.unie&
ceva a,e cărei adevărate consecin3e o să ,e în3e,eg de-a.ia mai târziu7 când&
din cauza acestei căsătorii& o să 4u un pâr,it& cu o e2isten3ă de amărât. ", nu
dorea pentru mine nimic din toate acestea& d numai ceea ce e mai .ine şi
mai de pre3. în s-ârşit& să încerc ce, pu3in să nu ,as .a,tă studii,e& 4indcă a,t-e,
o să regret toată via3a.
S-a scu,at în picioare& m-am ridicat şi eu. A urntet o tăcere
stingheritoare& punctată de 3ăcănitu, maşini,or de scris din încăperea
a,ăturată. Am .â,.âit o promisiune& că o să termin 1niversitatea& iar e, şi-a
dat consim3ământu,.
La p,ecare& după o c,ipă de şovăia,ă& ne-am îm.ră3işat.
De ,a .irou, ,ui& m-am dus ,a +oşta 'entra,ă şi am trimis o te,egramă6
Amnistiată. Arimit .i,etu, cât mai curând. Ae pup.@ Am petrecut acea după-
amiază ,a istoric& pe terasa de ,a +anamericana& ,a cirnitir& .ătându-mi capu,
cum să mai -ac ca să strâng .anii pentru .i,et. Seara& ain -ăcut o ,istă de
persoane cărora să ,e cer împrumut şi cât de ,a 4ecare. Dar a doua zi a sosit
,a .unici o te,egramă de răspuns6 Sosesc mâine cursa LA%. Ae pup.@ /ai
târziu& am a0at că-şi cumpărase .i,etu, vânzându-şi ine,e,e& cerceii& agra-e,e&
.ră3ăd,e şi aproape toată îm.răcămintea.
Aşa că& atunci când am întâmpinat-o pe aeroportu, Limatam.o& în seara
zi,ei de joi& era o -emeie -oarte săracă.
Am condus-o direct ,a rnicu, nostru apartament& care -usese dat cu
ceară şi -recat chiar de verişoara %ancG şi în-rumuse3at cu un tranda4r care
parcă spunea 8ine ai venitM@ /ătuşa Eu,ia a inspectat@ totu,& ca şi dnd ar 4
-ost vor.a de o jucărie nouă. S-a amuzat văzându-mi 4şe,e de ,a dmitir& care
erau puse în ordine& note,e pentru artico,e,e din 'u,tura +eruana& ,ista de
scriitori pe care urma să-i intervievez pentru ", 'omercio& oraru, de ,ucru şi
,ista cu che,tuie,i,e pe care ,e -ăcusem şi în care se dovedea că aveam din ce
trăi. #-am spus că& după ce o să -acern dragoste& o să-i dtesc o povestire care
se numea 'uvioasa şi părinte,e %icoiăs& ca să mă ajute să a,eg 4na,u,.
1ite& Varguitas& râdea ea& în timp ce se dez.răca în gra.ă. Ae-ai -ăcut
parcă mai .ăr.at. Acum& ca totu, să 4e în ordine şi să te descotoroseşti de
4gura asta de .e.e,uş& -ăgăduieşte-mi că o să-3i ,aşi musta3ă.
'ăsnida cu mătuşa Eu,ia a tost rea,mente un succes şi a durat cu mu,t
rnai mu,t dedt toate rude,e şi chiar ea însăşi ar 4 .ănuit& dorit sau
pronosticat6 opt ani. în această perioadă& datorită o.stina3iei rne,e şi
ajutoru,ui şi entuziasmu,ui ei& com.inate cu o doză de noroc& a,te pronosticuri
9vise& dorin3e: au devenit rea,itate. Ain ajuns să ,ocuim în -aimoasa mansardă
pariziană& iar eu& de .ine de rău& arn devenit scriitor şi arn pu.,icat dteva
căr3i.
%-am terminat nidodată studii,e de avocatură& însă& pentru a împăca
într-un -e, -ami,ia şi pentru a putea să-mi dstig mai uşor e2isten3a& ini-am ,uat
totuşi o ,icen3ă& într-o perversiune universitară tot atât de p,icticoasă ca şi
Dreptu,6 (i,o,ogia !ornanică.
'ând eu şi mătuşa Eu,ia am divor3at& în numeroasa mea -ami,ie s-au
vărsat ,acrimi din .e,şug7 4indcă toată ,iunea
9începând& 4reşte& cu părin3ii mei: o adora. Şi dnd& după un an de zi,e
m-am recăsătorit& de data aceasta cu o verişoară 9-ata mătuşii ,ga şi a
unchiu,ui Lucho& ce întâmp,areM:& scanda,u, din -ami,ie a -ost mai pu3in
zgomotos dedt întâia oară 9consta mai a,es într-un cancan docotitor:. Aceasta
a însemnat organizarea unei conspira3ii per-ecte pentru a mă o.,iga să mă
căsătores3 ,a .iserică& în care a -ost amestecat până şi arhiepiscopu, de Lima
9era& .ineîn3e,es& o rudă de-a noastră:& care s-a gră.it să semneze dispensa
ce autoriza căsătoria. +e atund& -ami,ia era deja vindecată de spairne şi se
aştepta de ,a mine ,a orice ne.unie 9ceea ce însernna că eram dinainte
iertat:.
Cmpreună cu mătuşa Eu,ia& am ,ocuit un an în Spania şi dnd în (ran3a&
apoi cu vermoara +atrida am continuat să trăiesc în "uropa& mai întâi ,a
Londra şi după aceea ,a 8arce,ona. încheiasem pe atund un acord cu o
revistă din Lima& căreia îi trimiteam artico,e7 în schim.u, .i,ete,or necesare să
putem veni în 4ecare an în +eru& pentru câteva săptămâni. Aceste că,ătorii&
datorită cărora îmi vedeam -ami,ia şi prietenii& erau pentru mine -oarte in-
iportante. /ă gândeam să mai rămân câtăva vreme în "uropa& din mai mu,te
motive& dar mai a,es pentru că aici găsisem întotdeauna& ca ziarist&
traducător& crainic sau pro-esor& s,uj.e care îmi ,ăsau tiânp ,i.er. 'ând am
sosit prima oară ,a /adrid& i-am spus mătuşii Eu,ia6 să nriă străduiesc să
ajung scriitor& de aceea n-o să accept decât posturi care să nu mă 3ină
departe de ,iteratură.@ "a mi-a răspuns6 Să-mi ridic -usta& să-mi pun un
tur.an şi să ies pe *ran Via să-mi caut c,ien3i chiar de astăziK@
Adevăru, este că am avut mu,t noroc. +redând spanio,a ,a Şcoa,a 8er,itz
din +aris& redactând ştiri pentru (rance +resse& tradudnd pentru 1%"S'&
du.,ând 4,me ,a studiouri,e *enevi,,iers sau pregătind programe pentru
!adio-Ae,eviziunea (ranceză& am avut mereu s,uj.e care ne asigurau hrana şi-
mi ,ăsau ce, pu3in jumătate de zi numai pentru scris. Singura pro.,emă era că
tot ceea ce scriam se re-erea ,a +eru. Aceasta îmi crea tot mai puternic o
stare de ne,inişte& prin perspectiva învechită 9aveam mania 4c3iunii rea,iste@:.
/i se părea însă insuporta.i,ă până şi ideea de a mai ,ocui ,a Lima. La
amintirea ce,or şapte s,uj.e de ,a Lima care ne o-ereau e2act cât să avem ce
mânca şi care cu greu îmi mai ,ăsau vreme pentru citit şi scris 9scriam nurnai
pe apucate& în rare,e momente de răgaz şi când eram deja o.osit:& mi se
-ăcea păru, măciucă şi îmi juram să nu mai revin ,a acest regim nici mort. +e
de a,tă parte& +eru mi se părea întotdeauna o 3ară cu oameni trişti.
De aceea schim.u, de artico,e pentru două .i,ete de avion pe an7
convenit mai întâi cu cotidianu, "2preso şi pe urmă cu revista 'aretaş& s-a
dovedit providen3ia,. Acea ,ună pe care o petreceam anua, în +eru& de o.icei
iama
9iu,ie sau august:& îmi da posi.i,itatea de a rnă cu-unda în arn.ian3a&
peisaje,e şi e2isten3e,e despre care încercasem să scriu în ce,e unsprezece
,uni anterioare. îmi părea e2trem de uti,ă 9nu ştiu dacă şi era de -apt& dar din
punct de vedere psiho,ogic& sigurM: o injec3ie de energie6 să aud din nou
vor.indu-se în spanio,a peruană& să ascu,t în juru, meu ace,e întorsături de
-rază& cuvinte şi intona3ii ce mă reintroduceau într-im mediu de care mă
sim3eam organic ,egat& dar de care mă îndepărtasem totuşi& pierzând în
4ecare an inova3ii& rezonante& su.ti,ită3i.
Veniri,e ,a Lima erau aşadar nişte vacan3e în care& ,itera,mente& nu mă
odihneam o c,ipă şi de unde mă întorceam în "uropa istovit. Aveam zi,nic
invita3ii ,a prânz şi ,a cină de ,a mu,te,e me,e rude şi de ,a numeroşii mei
prieteni& iar restu, timpu,ui î, petreceam în peregrinări de documentare.
Ast-e,& într-un an am -ăcut o că,ătorie în zona A,to /aranon& pentru a vedea&
auzi şi sim3i de aproape o ,ume ce constituia scena romanu,ui ,a care scriam&
iar într-a,tu,& escortat de prieteni ze,oşi& am e2p,orat sistematic spe,unci,e de
noapte ca.arete& .aruri& ,oca,uri,e pro2enetismu,ui& în care îşi ducea via3a de
păcătos protagonistu, unei a,te nara3iuni. 'om.inând p,ăcerea cu munca
4indcă aceste investiga3ii@ n-au -ost niciodată o o.,iga3ie sau dacă au -ost&
întotdeauna au însemnat o îndatorire vita,ă& corvezi distractive prin e,e înseşi
şi nu numai prin pro4tu,@ ,iterar pe care aş 4 putut să-, am& în ace,e că,ătorii
-ăceam ,ucruri pe care înainte& când trăiam în Lima& nu ,e-am -ăcut niciodată
şi nici acum& după ce m-am întors în +eru& nu ,e -ac. /ergeam ,a di-erite
c,u.uri şi ,a spectaco,e& să văd dansuri popu,are& stră.ăteam cartiere,e
mărginaşe& cu cocioa.e& hoinăream prin zone,e pu3in cunoscute sau pe care
nu ,e ştiam de,oc& precum 'a,,ao& 8ajo e, +uente şi 8arrios A,tos& -ăceam
pariuri ,a curse,e de cai şi iscodeam prin catacom.e,e .iserici,or din perioada
co,onia,ă şi prin presupusa casă a curtezanei +erricho,i.
Cn schim.& în ace, an mă consacrasem unei documentări mai curând
,ivreşti. Scriam. un roman p,asat în epoca genera,u,ui /anue, Apo,inario dria
9Jamf-,ai): şi în ,una mea de vacan3ă ,a Lima mergeam& câteva dimine3i pe
săptămână& ,a sa,a de periodice a 8i.,iotecii %a3iona,e& să răs-oiesc reviste,e
şi ziare,e din aceştia ani şi de asemenea pentru a citi& cu oarecare
masochism& une,e dintre discursuri,e pe care consi,ierii ,ui dria 9to3i jurişti&
judecând după retorica ,or avocă3ească: ,e pregătiseră pentru dictator. Sprc
amiază& după ce ieşeam de ,a 8i.,ioteca %a3iona,ă& co.oram pe .u,evardu,
A.ancaG& care începuse să se convertească într-o pia3ă enormă& cu vânzători
am.u,an3i. +e trotuare,e sa,e& se înghesuiau .ăr.a3i şi -emei mu,3i dintre ei cu
poncho şi respectiv -uste rnunteneşti& care vindeau& pe pături sau ziare
întinse pe jos ori în chioşcuri improvizate din ,ăzi& .idoane sau corturi& toate
nimicuri,e imagina.i,e& de ,a ace cu gămă,ie sau agra-e de păr până ,a rochii
şi costume şi& .ineîn3e,es& tot -e,u, de mâncăruri pregătite chiar aco,o& pe mici
grătare. Acest .u,evard A.ancaG& invadat acum de ,ume andină& unde
deseori& în pătrunzătoru, miros de -riptură şi condimente& auzeai vor.indu-se
în ,im.a [uechua& era unu, din ,ocuri,e din Lima care se schim.aseră cu totu,.
%u mai semăna de,oc cu .u,evardu, ,arg şi auster a, -unc3ionan,or şi a,
câtorva cerşetori& pe unde7 în urmă cu zece ani& când eram student&
o.işnuiam să merg spre aceeaşi 8i.,iotecă %a3iona,ă. Aici& pe câ3iva metri& se
putea vedea şi cunoaşte în mare pro.,ema migrării în capita,ă a 3ărani,or&
care& într-un deceniu& au du.,at popu,a3ia Limei şi au -ăcut să răsară peste
co,ine şi în ,ocuri,e acoperite de nisipuri şi gunoaie un şir de cartiere unde s-
au sta.i,it mii şi mii de oameni& a,unga3i din provincie de secetă& de condi3ii,e
gre,e de ,ucru& de ,ipsa oricărei perspective şi de -oame.
Cnvă3ând să cunosc şi această nouă -a3ă a oraşu,ui& co.oram pe
.u,evardu, A.ancaG către +arcu, 1niversită3ii şi spre ceea ce -usese rnai
înainte 1niversitatea San /arcos 9(acu,tă3i,e sa,e se mutaseră ,a peri-eria
Limei& iar în această hardughie unde eu am studiat Dreptu, şi Litere,e
-unc3ionau acum un muzeu şi mai mu,te .irouri:.
B -ăceam nu numai din curiozitate şi dintr-o anumită nosta,gie& ci şi din
interes ,iterar& întrucât une,e scene din romanu, ,a care ,ucram se petreceau
în +arcu, 1niversită3ii& în hără.aia San /arcos& în anticariate,e& să,i,e de
.i,iard şi în ca-ene,e,e mizera.i,e din împrejurimi.
Asemenea unui turist& în acea zi mă postasem în -a3a cochetei cape,e a
eroi,or e,i.erării& privind ,a ,umea din jur ,ustragii& vânzători de turtă du,ce&
înghe3ată sau sandvişuri.& când am sirn3it că sunt prins de umăr. "ra cu
doisprezece ani mai .ătrân& dar neschim.at /are,e +a.,ito.
%e-am îm.ră3işat .ăr.ăteşte. într-adevăr& nu se schim.ase de,oc6 era
ace,aşi metis zdravăn şi zâm.itor& cu respira3ia astmatică şi care de-a.ia îşi
ridica pidoare,e de pe pământ ca să um.,e şi părea că patinează prin via3ă.
%u avea nici un 4r de păr a,.& deşi trecuse pro.a.i, de şaizeci de ani& îşi 3inea
capu, drept& păru, ,ins& netezit cu grijă& ca un argentinian din anii patruzeci.
"ra însă mu,t mai .ine îm.răcat decât pe vremea când era 9teoretic: ziarist ,a
!adio +anamericana6 costum verde în carouri& cravată -rumoasă 9î, vedeam
pentru prima oară cu cravată: şi panto4 care ,uceau. /i-a -ăcut atâta p,ăcere
să-, văd& încât ,-am invitat ,a o ca-ea. A acceptat şi ne-am aşezat ,a o masă
de ,a +a,ermo& un mic restaurant-.ar& ,egat şi e,& în memoria mea& de anii
studen3iei. #-am spus că nu-, între. cum îi mersese în via3ă& 4indcă era de
ajuns să-, vezi ca să-3i dai seama că îi mersese -oarte .ine.
", a zâm.it avea pe degetu, arătător un ine, auriu& cu un mode, incaş&
satis-ăcut6 %u pot să mă p,âng& recunoscu e,. După atâta sărăcie& ,a
.ătrâne3e mi s-a schim.at steaua. Dar înainte de toate& îngădui3i-mi să vă
o-er o .ere& pentru .ucuria deose.ită de a vă vedea.
A chemat che,neru,& a cerut o .ere +i,sen -oarte rece şi a iz.ucnit într-
un hohot de râs care i-a provocat o.işnuita ,ui criză de astmă6 Se spune că
cine se însoară se arde. 'u mine s-a în-ămp,at pe dos.
Cn timp ce ne .eam .erea& /are,e +a.,ito& cu pauze,e cerute de
.ronhii,e ,ui& mi-a povestit că& ,a apari3ia Ae,eviziunii în +eru& *enarii ,-au pus
portar& cu uiu-ormă şi chipiu grena& ,a c,ădirea pe care o construiseră pentru
cana,u, cinci& în .u,evardu, Are[uipa.
De ,a ziarist ,a portar& pare o degradare& ridică e, din umeri. Şi chiar era&
din punctu, de vedere a, tit,uri,or. Dar oare astea se mănâncăK /i-au mărit
,ea-a şi asta contează.
/unca de portar nu era o.ositoare6 anun3a vizitatorii& u ,ămurea cum
sunt îinpăr3ite redac3ii,e Ae,eviziunii& -ăcea ordine ,a cozi,e -onnate pentru a
asista ,a concerte. !estu, timpu,ui şi-, petrecea discutând despre -ot.a, cu
po,i3istu, din co,3. Dar& pe ,ângă aceasta şi a p,escăit& savurând un rest de
.ere& după câteva ,uni& un a,t aspect a, muncii sa,e a -ost să se ducă în
4ecare zi& ,a prânz& să cumpere pateuri cu carne şi .rânză& care se -ac ,a
8erisso& o .odegă de pe Arena,es& ,a câ3iva metri de c,ădirea cana,u,ui dnci.
*enarii se dădeau în vânt după e,e& ,a -e, şi -unc3ionarh& actorii& crainicii şi
producătorii& cărora tot /are,e +a.,ito ,e aducea pateuri& -apt de pe urma
căruia se a,egea cu .acşişuri grase. 'u ocazia acestor curse între Ae,eviziune
şi 8erisso 9uni-orma ,ui îi adusese printre copiii din cartier porec,a de
+ompieru,:& /are,e +a.,ito a cunoscut-o pe viitoarea ,ui so3ie. "ra .ucătăreasă
,a 8erisso& chiar -emeia care -ăcea ace,e minuni crocante.
A impresionat-o uni-orma şi chipiu, meu de genera,& m-a văzut şi s-a
îndrăgostitrâdea& se înă.uşea& .ea .ere& iarăşi se su-oca şi /are,e +a.,ito a
continuat6 B oacheşă straşnicăM 'u douăzeci de ani mai tânără decât ce, ce
vă vor.eşte. %işte sâni tari ca piatra. 'hiar aşa este& don /ario& cum v-o
descriu.
#ntrase în vor.ă cu ea şi a început să-i -acă curte& ea a râs şi au ajuns
să iasă curând împreună. Se îndrăgostiseră şi au trăit o iu.ire ca-n 4,me.
acheşa era îndrăznea3ă& întreprinzătoare şi cu capu, p,in de proiecte.
"a a avut ideea de a deschide un restaurant. Şi când /are,e +a.,ito a
între.at-o cu ceK@& ea a răspuns6 cu .anii pe care îi vor primi ,a prezentarea
demisii,or ,or. Deşi ,ui i se părea o ne.unie să ,ase ceva sigur pentru ceva
incert& a -ăcut pe p,acu, ei. #ndemniza3ii,e ,e-au ajuns doar pentru un ,oca,
sărăcăcios în strada +aruro& iar pentru măsu3e şi .ucătărie au -ost nevoi3i să
se împrumute în dreapta şi în stânga& chiar e, a zugrăvit pere3ii şi a scris
4rma pe uşă6 La +ăunu, împărătesc@. în primu, an câştigaseră de-a.ia cât să
supravie3uiască& iar truda a -ost cump,ită. Se scu,au în zori& sa se ducă în La
+arada şi să -acă rost de ce,e mai .une ingrediente şi ,a ce,e mai scăzute
pre3uri posi.i,e6 -ăceau totu, doar ei doi6 ea gătea7 e, servea& primea .anii şi
amândoi măturau şi -ăceau ordine. Dormeau pe nişte sa,te,e pe care ,e
întindeau printre mese& după închiderea ,oca,u,ui. însă începând cu a, doi,ea
an& c,iente,a a sporit într-atât& încât au angajat un ajutor ,a .ucătărie şi a,tu,
ca ospătar& ajungând chiar să re-uze unii c,ien3i& 4indcă nu mai aveau ,oc. Şi
atunci tot oacheşei i-a venit ideea să închirieze casa de a,ături& de trei ori mai
mare. Aşa au -ăcut şi nu ,e părea rău. Acum amenajaseră şi etaju,& iar ei
aveau o căsu3ă vizavi de +ăunu, împărătesc@. Având în vedere -aptu, că se
în3e,egeau aşa de .ine& s-au căsătorit.
L-am -e,icitat şi ,-am între.at dacă învă3ase să gătească.
Am o idee& spuse deodată /are,e +a.,ito. Să-, căutăm pe +ascua, şi să
,uăm prânzu, ,a restaurant. +ermite3i-mi& don /ario& să vă o-er o rnasă pe
cinste.
Am primit& pentru că niciodată n-am ştiut cum să re-uz o invita3ie şi de
asemenea pentru că mi-a stârnit curiozitatea de a-, vedea pe +ascua,. /are,e
+a.,ito mi-a spus că e, conducea o revistă-magazin& că şi e, prosperaseSe
vedeau deseori& +ascua, -recventa asiduu +ăunu, împărătesc@.
!evista "2tra îşi avea sediu, destu, de departe& pe o stradă
perpendicu,ară pe .u,evardu, Arica& în cartieru, 8rena. Am mers până aco,o
cu un omni.uz care nu e2ista pe vremea studen3iei me,e. A tre.uit să ne
învârtim mu,t timp& 4indcă /are,e +a.,ito nu-şi arnintea adresa. într-un târziu&
am găsit-o pe o strădu3ă pierdută& în spate,e cinematogra-u,ui (antasia. încă
de a-ară se putea vedea că "2tra nu stătea pe roze6 două uşi de garaj& între
care o tă.,i3ă nesigur suspendată de un singur cui anun3a nume,e
săptămâna,u,ui. înăuntru& descopereai că ce,e două garaje -useseră ,egate
printr-o simp,ă spărtură deschisă în perete& -ără a 4 îndreptată şi ş,e-uită& de
parcă zidaru, îşi ,ăsase ,ucru, pe jumătate -ăcut. Deschizătura era ascunsă de
un paravan din carton& acoperit ca pere3ii despăr3itori de ,a .ăi,e pu.,ice cu
cuvinte şi desene o.scene. +e ziduri,e garaju,ui în care am intrat& printre
pete,e de umezea,ă şi s,in& erau ,ipite -otogra4i& a4şe şi coperte a,e revistei
"2tra6 se puteau recunoaşte chipuri de -ot.a,işti& cântăre3i şi& .ineîn3e,es& de
de,incven3i şi victime. (iecare copertă era înso3ită de tit,uri de prost gust şi
am reuşit să citesc -raze ca6 ucide pe mamă ca să se însoare cu 4ica@ sau
+o,i3ia surprinde un .a, de masca3i cu dominouri@. încăperea părea să
servească drept redac3ie& ate,ier -otogra4c şi arhivă. "ra o asemenea
ag,omera3ie de o.iecte& încât ne-a -ost -oarte greu să ne -acem ,oc6 măsu3e
cu maşini de scris& ,a care doi tipi .ăteau de zor& grămezi a,e invo,u3iei
revistei& pe care un .ăiat ,e aduna în pachete şi ,e ,ega cu s-oară de agavă6
într-un co,3& un du,ap deschis& p,in cu negative& -otogra4i& c,işee& iar ,a o
masă& a,e cărei picioare -useseră în,ocuite de trei cărămizi& o -ată cu un
jerseu roşu trecea nişte chitan3e într-un registru de casă. Lucruri,e şi
persoane,e din cameră păreau într-o tota,ă stare de strâmtorare.
%imeni nu ne-a .ăgat în seamă& nici nu ne-a între.at nimic& nimeni nu
ne-a răspuns ,a sa,ut.
De cea,a,tă parte a paravanuhii& în -a3a unor pere3i p,ini şi ei de coperte
de senza3ie& erau trei .irouri& 4ecare cu câte un cartonaş scris cu tuş& pe care
se indica -unc3ia ocupan3i,or ,or6 director& redactor-şe-& administrator. 'ând
ne-au o.servat că pătrundem în încăpere& două persoane ap,ecate peste
nişte şpa,turi şi-au ridicat capu,. 'e, care sta în picioare era +ascua,.
%e-am strâns în .ra3e cu putere. ",& da& se schim.ase mu,t6 se
îngrăşase& avea .urtă şi guşă şi ceva în e2presie& care î, -ăcea să pară
aproape .ătrân. îşi ,ăsase o mustăcioară -oarte rară& vag hit,eriană& căruntă.
/i-a dat mai m.u,te dovezi de a-ec3iune= când a zâm.it& am remarcat că îi
căzuseră câ3iva din3i. După sa,ut& m-a prezentat ce,ui,a,t personaj& un .runet
cu o cămaşă de cu,oarea muştaru,ui& care stătea ,a .irou, ,ui6 Directoru,
revistei "2tra& a spus +ascua,. Domnu, !e.ag,iati.
"ra cât pe aci să -ac o ga-ă& /are,e +a.,ito mi-a zis că tu eşti directoru,&
i-am spus& dând mâna cu ,icen3iatu, !e.ag,iati.
Suntem în derivă& dar nici chiar aşa& comentă acesta.
Lua3i ,oc& ,ua3i ,ocM
Sunt redactor-şe-& mi-a e2p,icat +ascua,. Acesta este .irou, meu.
/are,e +a.,ito i-a spus că venisem să-, ,uăm ,a +ăunu, împărătesc@& să
ne amintim de vremea de ,a +anamericana. A ap,audat ideea& dar tre.uia să-,
aşteptăm câteva minute& să ducă şpa,turi,e ,a tipogra4e& era urgent& întrucât
se închidea edi3ia. S-a dus& ,ăsându-ne cu ,icen3iatu, !e.ag,iati. Acesta& când
a a0at că eu ,ocuiam în "uropa& m-a asa,tat cu între.ări,e. (ran3uzoaice,e
erau chiar aşa de uşuratice& după cum se spuneaK "rau chiar atât de
pricepute şi de neruşinate ,a patK Se încăpă3ânase să-i -ac statistid& ta.,ouri
comparative asupra -emei,or din "uropa. "ra adevărat că -emei,e din 4ecare
3ară aveau o.iceiuri di-eriteK ",& de Ue2emp,u 9/are,e +a.,ito î, ascu,ta cu
ochii ho,.a3i& de,ectându-se:& auzise oameni -oarte um.,a3i prin ,ume
spunând ,ucruri deose.it de interesante. " adevărat că ita,ierice,e aveau
o.sesia încornorăriiK 'ă parizience,e nu erau niciodată mu,3umite& dacă nu
erau .om.ardate pe ,a spateK 'ă nordice,e cedau proprii,or ,or ta3iK "u
răspundeam cum puteam ,a ,im.u3ia ,ui !e.ag,iati& care inundase camera cu
un va, de o.scenitate7 şi regretam tot mai tare -aptu, că m-am ,ăsat prins în
acest prânz ce avea să se termine& desigur& -oarte târziu. /are,e +a.,ito
râdea& uimit şi -oarte amuzat de reve,a3ii,e erotico-socio,ogice a,e
directoru,ui. 'ând curiozitatea acestuia m-a e2tenuat& i-am cerut număru, său
de te,e-on. A ,uat o e2presie sarcastică6 "ste tăiat de o săptămână& 4indcă n-
am achitat nota de p,ată& a spus e,& cu o sinceritate agresivă. +entru că& după
cum vede3i& această revistă se scu-undă şi o dată cu ea& ne scu-undăm to3i
cei care ,ucrăm aici.
'u o p,ăcere de masochist& mi-a re,atat imediat că "2tra se născuse în
epoca dria& su. .une auspicii= regimu, ,e o-erea ştiri şi ,e da .ani pe ascuns&
ca să atace anumite persoane şi să apere a,te,e. în a-ară de asta& era una
dintre putine,e reviste autorizate şi se vindea ca pâinea ca,dă. Dar după
p,ecarea ,ui dria& a început o teri.i,ă concuren3ă şi "2tra a pierdut teren. Aşa
o pre,uase e,& pe ducă. Şi o ridicase iar& schim.ându-i orientarea& convertind-
o într-o revistă de -apte senza3iona,e. 1n timp& totu, a mers ca pe roate& în
ciuda datorii,or în care se z.ătea. însă în u,timu, an& din cauza creşterii
pre3u,ui ,a hârtie şi tipogra4e& a campaniei duse de duşmani împotriva ,or şi a
retragerii anun3un,or pu.,icitare& ,ucmri,e se agravaseră serios. în p,us&
pierduseră câteva procese cu nişte cana,ii care îi acuzau de ca,onmie. Acum&
proprietarii revistei& speria3i& dăruiseră toate ac3iuni,e redactori,or& ca să nu
p,ătească ei oa,e,e sparte când totu, se va isprăvi. 'eea ce nu va întârzia să
se întâmp,e& în u,time,e săptămâni situa3ia devenise tragică6 nu mai erau
.ani pentru ,e-uri& ,umea îşi ,ua maşini,e de scris& vindeau .irouri,e& se -ura
tot ceea ce avea o oarecare va,oare& precipitând co,apsu,.
%-o să mai 3ină o ,ună& amice& repetă e,& răsu0ând cu un -e, de dezgust
-ericit. Suntem deja cadavre& nu vă miroase a putre-ac3ieK
Aocmai voiam să-i spun că mirosea& într-adevăr& când discu3ia ne-a -ost
întreruptă de o 4gură sche,etică& ce a pătruns în încăpere prin deschizătura
îngustă& -ără a mai 4 nevoie să dea ,a o parte paravanu,. Avea o tunsoare
nem3ească& ceva caraghios& şi era îm.răcat ca un vaga.ond& cu un pu,over
a,.ăstrui şi o cămaşă petidtă& su. un jerseu cenuşiu& din ,ână& şi -oarte
strâmt. 'u totu, inso,ită îi era încă,3ămintea6 nişte panto4ori de .aschet&
roşietid şi atât de vechi& încât unu, dintre ei era ,egat cu un şiret în-ăşurat în
jum, vâr-u,ui& ca şi când ta,pa ar 4 -ost desprinsă sau pe ca,e de a se des-ace.
'um î, văzu& !e.ag,iati începu să-, certe6 Dacă dumneata crezi că o să-3i tot
.a3i joc de mine& te înşe,i& a spus& apropiindu-se de e, cu un aer aşa de
amenin3ător& încât sche,etu, a -ăcut un mic sa,t. %u tre.uia să aduci azi-
noapte ştirea despre sosirea monstru,ui din AGacuchoK
Am adus-o& domnu,e director. Am -ost aici& cu toate date,e pertinente&
,a o jumătate de oră după ce patru,a a de.arcat specimenu, ,a pre-ectură& a
dec,amat omu,e3u,.
Surpriza a -ostatât de mare& încât am încremenit. Dic3ia per-ectă&
tim.m, ca,d7 cuvinte,e pertinent@ şi spedmen@ nu puteau 4 decât a,e ,ui. Dar
cum să-, identi4ci pe scri.u, .o,ivian în arătarea îm.răcată ca o sperietoare şi
pe care !e.ag,iati o ,ua ,a trei păzeşteK
%u 4 mincinos& ai .arem curaju, de a-3i recunoaşte greşe,i,e. Dumneata
n-ai adus materia,u,& /e,cochita n-a putut să-şi comp,eteze cronica& iar ştirea
o să apară incomp,etă. şi mie nu-mi p,ac cronid,e a,anda,a& asta nu-i
ziaristicăM
L-am adus& domnu,e director& răspundea po,iticos şi a,armat +edro
'amacho. Dar ,a revistă era închis. "ra unsprezece şi cincisprezece 42. Am
între.at ce oră este pe un trecător& domnu,e director. Şi atund& 4indcă ştiam
dt sunt de importante aceste date& m-am dus acasă ,a /e,cochita. L-am
aşteptat pe trotuar până ,a două diminea3a& dar n-a venit acasă să se cu,ce.
%u e vina mea& domnu,e director. +atru,e,e care î, aduceau pe monstru au dat
peste o a,unecare de teren şi au sosit ,a unsprezece în ,oc de nouă. %u mă
acuza3i de nee2ecutare. +entru mine revista este înainte de orice7 chiar şi de
sănătate& domnu,e director.
Cncetu, cu încetu,& nu -ără greutate& am ,egat şi apropiat ceea ce îmi
aminteam despre +edro 'amacho cu ceea ce aveam în -a3ă. chii .u,.uca3i
erau aceiaşi& dar îşi pierduseră -anatismu,& vi.ra3ia o.sesivă. Acum& ,umina
,or era săraca& opacă& s4oasă şi intimidată. *esturi,e şi maniere,e ,ui& modu,
de a gesticu,a dnd vor.ea& mişcarea nenatura,ă a .ra3e,or& care părea aceea
a unui crainic de .â,d& erau însă ce,e de dinainte& ,a -e, şi vocea ,ui&
incompara.i,ă& caden3ată& me,odioasă.
Aoate se întâmp,ă din cauză că dumneata& 4ind zgârdt& nu iei auto.uzu,
sau omni.uzu,& ajungi târziu peste tot& aşa stă trea.a& .om.ănea& isteric&
!e.ag,iati. %u mai 4 ca,ic& po3i irosi patru para,e& cât costă un .i,et de
omni.uz& şi să ajungi unde tre.uie ,a ora cuvenită.
Dar deose.iri,e dintre +edro 'amacho de acum şi ce, de odinioară erau
mu,t mai mari decât asemănări,e.
Schim.area esen3ia,ă se datora păru,ui= scurtându-şi p,ete,e care îi
ajungeau până ,a umeri şi -ădndu-şi acea tunsoare& -a3a ,ui devenise şi mai
co,3uroasă& mai mică& îşi pierduse e2presia& energia. în p,us& era mu,t mai
s,a.& părea im -achir& aproape o sta4e. #nsă ceea ce m-a împiedicat& poate&
să-, recunosc din prima c,ipă a -ost îm.răcămintea. înainte î, văzusem numai
în negru& în costum. -une.ru şi stră,udtor şi cu ,ava,ieră& care erau
insepara.i,e de persoana ,ui. ,ar acum& în ace, pu,over de hama,7 cu o cămaşă
drpită şi panto4 ,ega3i& părea o caricatură a caricaturii care era cu
doisprezece ani în urmă.
Vă asigur că nu este cum crede3i& domnu,e director& se apăra e,& cu
convingere. V-am dovedit că în orice ,oc ajung mai repede pe jos decât cu
vechituri,e ace,ea de vehicu,e pesti,ente. %u din avari3ie merg pe jos& d
pentru a-mi îndep,ini îndatoriri,e cu o mai mare promptitudine. Şi de mu,te ori
a,erg& domnu,e director.
'ontinua să 4e ce, dinainte şi prin aceasta6 a.so,uta ,ui ,ipsă de umor.
Vor.ea -ără cea mai uşoară undă de vic,enie ori minciună şi chiar emo3ie& ca
un automat& impersona,& deşi ,ucruri,e pe care ,e spunea de astă dată ar 4
-ost pe atunci de neînchipuit în gura sa.
Lasă-te de neghio.ii şi manii& sunt destu, de .ătrân ca să mă mai ducă
cineva cu preşu,. Domnu, !e.ag,iati s-a întors spre noi& ,uându-ne drept
martori6 A3i mai auzit o idio3enie ca astaK 'ă poate cineva să cutreiere pe jos&
pe ,a toate sec3ii,e po,i3iei din Lima& mai repede decât cu omni.uzu,KM ,ar
domnu, ăsta vrea ca eu să înghit o asemenea gogomănie. 9S-a întors din nou
spre scri.u, .o,ivian& care nu-şi dez,ipise ochii de ,a e,& -ără a arunca înspre
noi măcar o privire piezişă.: %u tre.uie să-3i mai aduc aminte& 4indcă îmi
închipui că-3i aminteşti de asta ori de câte ori te aşezi în -a3a unei -ar-urii cu
inâncare& că aici 3i se -ace o mare -avoare& dându-3i-se de ,ucru când noi
suntem într-o situa3ie aşa de proastă& încât ar tre.ui să concediem redactori&
ca să nu mai vor.im de coresponden3i. Atunci zi măcar mersi şi -ă-3i datoria,
în acest timp a intrat +ascua,& spunând de ,ângă paravan că Aotu-i gata&
număru, intră ,a tipar@ şi scuzându-se că ne-a -ăcut să aşteptăm. "u m-am
apropiat de +edro 'amacho& tocmai când acesta se pregătea să p,ece6 'e
mai -aci& +edroK i-am spus& întinzându-i mâna.
%u-3i aduci aminte de mineK
/-a măsurat din cap până în picioare& cu ochii întredeschişi şi
ap,ecându-şi capu,7 surprins& ca şi dnd mă vedea pentru prima oară în via3a
,ui. într-un târziu mi-a întins mâna& cu un sa,ut scurt şi ceremonios& şi& în timp
ce -ăcea caracteristica ,ui p,ecăciune cu capu,& a spus6 /i-a -ăcut deose.ită
p,ăcereM +edro 'amacho& un prieten de nădejdeM
Dar. nu se poate& am zis& cuprins de o cump,ită stânjenea,ă. 'hiar aşa
de tare am îm.ătrânitKM
Lasă jocu, de-a amneziaM 9+ascua, i-a dat o pa,mă& de s-a dătinat.: %u-
3iaduci aminte nid de -aptu, că-, dupeai de ca-e,u3e ,a 8ransaK
/ai degra.ă ,uiză cu mentă& g,umii eu& scrutând -a3a atentă şi totodată
indi-erentă a ,ui +edro 'amadio& în căutarea unui semn. A recunoscut 9i-am
văzut 3easta aproape chea,ă:& sdu3ând un -oarte scurt zâm.et de
drcumstan3ă& arătându-şi din3ii6 (oarte recomanda.i, pentru stomac& un
digestiv .un şi& în a-ară de aceasta& arde grăsimi,e& a spus. Şi repede& de
parcă şi-ar 4 -ăcut o concesie scăpând de noi6 Da& e posi.i,& nu neg. Desigur&
poate că ne-am cunoscut. Şi a repetat6 /i-a -ăcut rnare p,ăcere.
S-a apropiat şi /are,e +a.,ito& care ,-a ,uat cu .ra3u, pe după umeri& cu
un gest părintesc şi ironic. în timp ce î, scutura& pe jumătate a-ectiv& pe
jumătate ze0emitor& mi s-a adresat mie6 înseamnă că +edrito nu vrea să-şi
mai amintească de vremea dnd era dneva& acum este u,tima roată de ,a
căru3ă. +ascua, a râs& a râs şi /are,e +a.,ito& eu m-am -ăcut că râd şi chiar
+edro 'amacho a -ăcut o tentativă de a zâm.i6 ,ar acum ne vinde gogoşi că
nu-şi mai aduce aminte nid de +ascua,& nid de mine.
L-a mângâiat peste păru, rar& ca pe un dine6 %e ducem să prânzim& să
ne amintim de vremea dnd erai rege. Ae-ai pricopsit& +edrito& azi o să mănând
şi tu ceva ca,dM "şti invitatM
Vă mu,3umesc -oarte mu,t& prieteni& a spns e, imediat& -ădndu-şi
p,ecădunea ritua,ă. /i-e însă imposi.i, să vă înso3esc. /ă aşteaptă sotia. S-ar
ne,inişti& dacă nu ajung ,a prânz.
Ae 3ine în -râu& eşti ro.u, ei& ce ruşineM zise /are,e +a.,ito& scuturându-,.
Dumneata te-ai însuratK am spus& u,uit& 4indcă nu concepeam ca +edro
'amadio să ai.ă un cămin& o so3ie& copii. 8ravo& -e,idtări& eu te credeam nn
.ur,ac înrăitM
Am săr.ătorit nimta de argint& mi-a răspuns cu vocea ,ui dară şi
aseptică. B so3ie remarca.i,ă& domnu,eM Devotată şi .imă ca nimeni a,tu,. Am
-ost despăr3i3i de va,uri,e vie3ii& dar când am avut nevoie de sprijin& ea s-a
întors să mă ajute. B so3ie remarca.i,ă& după cum v-am spus. " artistă& o
artistă străină.
Am remarcat că /are,e +a.,ito& +ascua, şi !e.ag,iati schim.au între ei o
privire .atjocoritoare& dar +edro 'amacho se -ăcu că nu pricepe a,uzia. După
o pauză& a adăugat6 8ine& distrac3ie p,ăcută& prieteni& o să 4u ,ângă
dumneavoastră cu gându,.
Ai grijă să nu mai dai greş vreodată& că va 4 pentru u,tima oară& î,
preveni !e.ag,iati& în timp ce scri.u, dispărea pe după paravan.
%u se stinseseră încă paşii ,ui +edro 'amacho pro.a.i, că ajunsese ,a
intrarea dinspre stradă& când +ascua,& /are,e +a.,ito şi !e.ag,iati au iz.ucnit
într-un hohot de râs& c,ipind totodată din ochi& ,uând o e2presie caraghioasă şi
arătând ,ocu, pe unde p,ecase.
%u-i chiar aşa de nătărău cum pare& -ace pe neghio.u, pentru a-şi
ascunde coarne,e& a zis !e.ag,iati& e2u,tând acurn. De câte ori vor.eşte de
nevasta ,ui mă simt ispitit să-i spun să înceteze a o mai numi artistă pe cea
care pe ,im.a noastră se numeşte de-a dreptu, striptisistă de trei para,e.
%imeni nu-şi închipuie ce ,ighioană e& mi-a spus +ascua,& ,uând o 4gură
de copi, care î, vede pe .au-.au.
B argentiniancă .ătrână şi durdu,ie& cu păru, o2igenat şi .oită. 'ântă
tangouri& pejumătate dez.răcată& ,a /ezannine& .aru, ă,a pentru go,ani.
/ai tăce3i din gură& nu 43i ingra3i& că doar amândoi ati avut-o& a spus
!e.ag,iati. Şi eu& ,a o adică.
'ântărea3ă sau nu& e o târ-ă& a e2c,amat /are,e +a.,ito& cu ochii aprinşi.
Am constatat-o eu însumi. /-am dus s-o văd La /ezannine şi după sho> s-a
,ipit de mine şi mi-a propus chestia pentru douăzeci de ,ivre. +ăi nu& drăgu3ă&
că tu nu mai ai din3i şi nu-mi p,aci. %ici gratis& nici dacă mă p,ăteşti tu. Vă jur
că n-are nici un dinte& don /ario.
"rau deja căsători3i& mi-a zis +ascua,& în timp ce îşi ,ăsa în jos mâneci,e
su0ecate a,e cămăşii şi îşi punea sacou, şi cravata. Aco,o& în 8o,ivia7 înainte
ca +edrito să vină ,a Lima. Se pare că ea ,-a părăsit& să se destră.ă,eze în
voie. S-au regăsit când cu .a,amucu,. De aceea îşi petrece via3a spunând că
e o doamnă deose.it de devotată. 'ă a revenit ,a e, când era ne.im.
Ci poartă o recunoştin3ă de câine& 4indcă gratie ei mănâncă& ,-a
recti4cat !e.ag,iad. ri tu crezi că pot trăi din ce câştigă (edro 'amacho
aducând ştiri de #a po,i3ieK
/ănâncă de ,a curviştină& a,t-e, ar 4 ajuns deja tu.ercu,os.
Adevăru, este că +edrito nu are nevoie de dne ştie ce ca să mănânce& a
spus +ascua,. şi mi-a e2p,icat6 Locuiesc pe o strădu3ă prin cartieru, Santo
'risto. A ajuns rău de tot& nuK Domnu, !e.ag,iati nu vrea să mă creadă că era
o persona,itate& pe vremea când scria scenarii radio-onice& că i se cereau
autogra-e.
Am ieşit din încăpere. (ata cu chitan3e,e& redactorii şi puştiu, cu
pachete,e dispăruseră din garaju, de a,ături.
Stinseseră ,umina& iar mormane,e şi dezordinea aveau acum un anumit
aer spectra,. Ajunşi în stradă& !e.ag,iati a închis uşa şi a încuiat-o. %e-am
îndreptat to3i patru& în şir& spre .u,evardu, Arica& în căutarea unui ta2i. 'a să
spun ceva& am între.at de ce +edro 'amacho era numai curier şi nu redactor.
+entru că nu ştie să scrie& a răspuns7 de a,t-eî pievizi.i,& !e.ag,iati. "
strident& -o,oseşte cuvinte pe care nu ,e în3e,ege nimeni& respinse în ziaristică.
De aceea î, 3in să co,inde pe ,a sec3ii,e de po,itie. %-am nevoie de e,& însă mă
amuză& e măscăriciu, meu şi& pe ,ângă asta& dştigă mai pu3in decât un
servitor. A râs cu neruşinare şi apoi a între.at6 8ine& ,a drept vor.ind& eu sunt
sau nu invitat ,a acest prânzK
8ineîn3e,es că da& cum să nu 4i& a spus /are,e +a.,ito. Dumneavoastră
şi don /ario sunte3i invita3i de onoare.
" un tip p,in de dudătenii& a zis +ascua,& revenind ,a su.iect când ne
a0am deja în ta2iu, care ne ducea în strada +aruro. De e2emp,u& nu vrea în
ruptu, capu,ui să meargă cu omni.uzu,. (ace totu, um.,ând numai pe jos7
spune că e mai rapid aşa. .osesc numai când mă gândesc cât merge în
4ecare zi& să treci doar pe ,a sec3ii,e de La prc3u, de vânzarc sc adaugă Ll&
reprezcntând va,oarca tim.ru,ui ,itcrar cc sc vircază 1niunii Scriitori,or din
!omânia& 'ontnr. LiJJ.,-,`J.J 7 !L& U
8. '. !. (i,ia,a scctor J& 8ucureşti po,i3ie din centru şi tot se adună
câ3iva <i,ometri. A3i văzut cu ce panto4 um.,ă& nuK
" un ca,ic scâr.os& a spus !e.ag,iati cu dispre3.
"u nu cred că e zgârcit& ,-a apărat /are,e +a.,ito.
Doar ni3e, cam sărit de pe 42 şi& în p,us& un tip -ără noroc.
+rânzu, a durat -oarte mu,t& cu o serie de -e,uri autohtone& mu,tico,ore
şi 4er.m3i& stropite cu .ere rece& şi a avut câte ceva din toate6 istorioare
picante& anecdote din trecut& .âr-e din .e,şug despre di-erite persoane&
pu3ină po,itică şi a mai tre.uit să mai satis-ac o dată marea ,or curiozitate
despre -emei,e din "uropa. La un moment dat& am înregistrat şi un gest
amenin3ător& cu pumnii& dnd !e.ag,iati& .eat turtă& întrecuse măsura cu so3ia
/are,ui +a.,ito& o .runetă ,a patruzeci de ani& dar care era încă o -emeie
atrăgătoare. ,ar eu m-am străduit de-a ,ungu, ace,ei întregi după-amieze
gre,e ca niciunu, dintre cei trei să nu mai aducă vor.a despre +edro
'amacho.
'ând am ajuns acasă ,a mătuşa ,ga şi ,a unchiu, Lucho 9care& din
cumna3i& deveniseră socrii mei:& era deja noapte& mă durea capu, şi mă
sim3eam a.ătut.
Verişoara +atricia m-a primit cu acrea,ă. /i-a zis că e posi.i, să-i 4
închis gura mătuşii Eu,ia cu povestea cu docuiiF ;Znttircpentru romane,e me,e&
iar eu să 4 -ăcut în sch6m. doar ne,egiuiri& 4indcă Eu,ia nu îndrăznea să-mi
zică nimic& ca nu cumva să se creadă că ar comite o crimă de ,ezcu,tură. "i
însă nu-i pasă câtuşi de pu3in dacă va comite sau nu o crimă de ,ezcu,tură&
aşa că data viitoare& când o să mai p,ec ,a ore,e opt diminea3a cu .asmu, că
mă duc ,a 8i.,ioteca %a3iona,ă să citesc discursuri,e genera,u,ui /anue,
Apo,mario dria şi o să mă întorc ,a opt seara cu ochii în.roşi3i7 mirosind a
.ere şi& desigur& cu pete de ruj pe .atistă& ea o să mă zgârie sau o să-mi
spargă o -ar-urie în cap. Verişoara +atricia este o -ată cu caracter& nu g,umă7
şi -oarte capa.i,ă să -acă tot ceea ce -ăgăduieşte.
S(r!Ş#A