You are on page 1of 17

FUNKY CITIZENS

STRATEGIA 2014-2020
FUNKY CITIZENS își dorește să construiască instrumente de advocacy bazate de cercetare, pe date
concrete și pe online. Instrumentele noastre au scopul de a fi educaționale și să ducă la acțiune,
încurajând cetățenii să se implice în inițiative de responsabilizare a guvernării în care pot vedea impact.
Agregând și educând cetățeni ”Funky” în jurul acestor instrumente, credem că putem construi
înțelegerea și capitalul uman necesare pentru a crea o democrație mai participativă, responsabilă și
transparentă în România. Pentru perioada următoare, acțiunile noastre se vor concentra pe patru
direcții strategice:
1. FUNKY INSTITUTIONS – ne dorim mai multă calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor publice
din administraţia publică şi justiţie.
2. FUNKY MONEY – credem că responsabilitatea în gestionarea banilor publici prin transparență,
participare publică și eficiență duc la un impact real al banilor cheltuiți în raport cu nevoile de
dezvoltare ale comunității
3. FUNKY TOWN – visăm la comunităţi urbane care adresează problemele specifice din bloc sau
din cartier, prin responsabilizarea autorităţilor şi prin resursele comunităţii.
4. FUNKY GALAXY – ne asumăm un rol de facilitator şi de critic constructiv, participând la crearea
unui spaţiu de colaborare care este bazat pe valorile de bază ale organizaţiei.
FUNKY CITIZENS builds research-based, data-driven online advocacy tools. Our tools aim to be
educational and actionable, encouraging young citizens to engage in accountability and government
responsibility initiatives in which they can see an impact. By aggregating and educating youth around a
series of tools, we believe we can build the understanding and human capital necessary to influence
more participatory, responsible and transparent democracy in Romania. Ultimately, our user-base
should empower citizens to influence public sector reform. In the following years, our actions will focus
on four major directions:
1. FUNKY INSTITUTIONS – we want an increased quality and efficiency in public service delivery in
public administration and justice.
2. FUNKY MONEY – we believe that accountability through transparency, participation and
efficiency in public spending can lead to a real impact of the spent money in accordance with
the development needs of the community
3. FUNKY TOWN – we dream of an urban community which deals with the specific issues from the
blocks or neighbourhoods by demanding accountability from authorities and mobilizing the
community’s resources
4. FUNKY GALAXY – we want to act as a facilitator and constructive critic, by creating a
collaboration space which is based on the values of our organization.

DATA: mai 2014
CONTACT: weare@funkycitizens.org







#0 SUMAR
#1 CINE SUNTEM
#2 DESPRE STRATEGIE
#3 DIRECŢII STRATEGICE
#3.1 FUNKY INSTITUTIONS
#3.2 FUNKY MONEY
#3.3 FUNKY TOWN
#3.4 FUNKY GALAXY






#1 CINE SUNTEM
Asociaţia Funky Citizens a fost fondată în 2012. Funky Citizens e locul în care se întâlnesc cetăţeni
„civically fit” care vor să ia parte la procesul decizional. Cele mai puternice arme ale noastre sunt
iniţiativele care folosesc deştept tehnologia, advocacy-ul bazat pe date şi educaţia civică.
În VIZIUNEA noastră, România este populată de cetăţeni care promovează buna guvernare şi se implică
în „viaţa cetăţii”.
SCOPUL Funky Citizens este de a promova drepturile omului, dezvoltarea sustenabilă, responsabilitatea
socială și individuală prin cetățenie activă, educație civică și culturală, atât prin activități proprii cât și
prin sprijinirea inițiativelor care își propun obiective similare.
Strategia Funky Citizens este construită pe premisa asumării de către membrii şi partenerii săi a
următoarelor VALORI FUNDAMENTALE:
1. Credem că TRANSPARENŢA nu înseamnă doar publicarea informaţiilor de interes public, ci şi
accesul, înţelegerea şi utilizarea acestor informaţii de către cetăţeni. Doar astfel transparenţa
poate ajuta la responsabilizare, participare şi creşterea eficienţei.
2. Credem cu tărie în STATUL DE DREPT, în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii
fiind egali în faţa acesteia. Supremaţia legilor mai înseamnă pentru noi şi faptul că acestea sunt
clare, transparente, juste, stabile şi protejează drepturile fundamentale ale omului.
3. ÎNCREDEREA trebuie să stea la baza unui contract social funcţional între diversele sectoare din
spaţiul public. Credem că pentru ca instituţiile să recâştige încrederea cetăţenilor, ele trebuie să
găsească valorile şi principiile care pot construi un sistem care să corespundă aşteptărilor
acestora.
4. Credem în LIBERTATEA fiecărui individ de a-şi urmări interesele legitime, dar şi în centralitatea
INTERESULUI PUBLIC, ca valoare fundamentală care trebuie să ghideze acţiunile din spaţiul public.
Promovăm diversitatea, câtă vreme stabilitatea instituţiilor şi supremaţia legii garantează
urmărirea binelui comun.
În activităţile noastre, ne ghidăm după următoarele PRINCIPII de bază:
1. Punem pe primul plan respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi de
aceea vom lupta împotriva oricărei forme de discriminare sau de suprimare a acestora, în
interiorul şi exteriorul organizaţiei.
2. Credem în virtuţile independenţei şi non-partizanatului politic, dar şi în faptul că pentru a cere
altora să corespundă valorilor noastre, va trebui ca întâi să le respectăm noi, atât ca indivizi, cât
şi ca organizaţie.





3. Cooperarea şi colaborarea cu alte organizaţii şi indivizi din toate sectoarele de
activitate care au obiective şi valori similare este esenţială pentru noi. Ştim că nu le putem face
singuri pe toate şi că putem învăţa multe de la cei din jurul nostru.
4. Ne plac multidisciplinaritatea şi pluralismul, de aceea vom refuza cu obstinaţie să ne mulţumim
cu o singură perspectivă asupra lucrurilor. În acelaşi spirit, ne vom asigura că poziţiile pe care ni
le asumăm sunt bazate pe date şi fapte reale.
5. Credem în obiectivitate şi profesionalism, dar ştim şi că lumea este într-o mişcare continuă şi
rapidă. Vom încerca să limităm hei-rup-ismul, să promovăm o cât mai mare predictibilitate şi
proactivitate, recunoscând totuşi rolul important al reacţiilor rapide în situaţii de criză.
6. Ne dorim să fim sustenabili financiar şi să adunăm în jurul nostru resursele necesare pentru a ne
atinge scopul. Cu toate acestea, nu vom accepta niciun fel de finanţare care ne afectează
imparţialitatea şi ne vom asigura că suntem transparenţi financiar.






















#2 DESPRE STRATEGIE
SCOP
Strategia noastră este gândită pentru a ne ghida acţiunile pentru perioada 2014-2020. Aceasta ia în
considerare necesitatea de a ne concentra eforturile comune ca organizaţie, dar recunoaşte şi
promovează diversitatea membrilor noştri, precum şi deschiderea către alte iniţiative care contribuie la
atingerea obiectivelor Funky Citizens.
CONTEXT INTERNAŢIONAL
În exerciţiul de planificare strategică, am utilizat pentru a analiza contextul în care lucrăm raportul
Future Role of Civil Society al World Economic Forum. Cu ajutorul acestuia, am identificat următoarele
trenduri internaţionale ca fiind relevante pentru rolul societăţii civile şi pentru noi
1
:
Instituţiile nu mai sunt potrivite rolului lor – instituţiile tradiţionale se află într-un declin, la fel ca şi
modul în care acestea se implicau. Liderii din toate sectoarele au nevoie de modele mult mai inclusive
pentru guvernare şi politicile economice.
Lumea devine hiperconectată – prin accesul tot mai mare la internet, social media şi tehnologii mobile,
puterea invidului ca cetăţean virtual este în creştere. Scara reţelelor sociale şi viteza de transfer al
informaţiei au schimbat paradigma de exprimare a cetăţeanului. Structurile de comunicare non-ierarhică
sunt un rezultat.
Interes în creştere pentru rolul credinţei şi al religiei în societate – putere în creştere pentru actorii
bazaţi pe credinţă în contextul dezvoltării comunităţilor locale, precum şi în dezvoltarea economică.
Credinţa este de asemenea văzută ca sursă de principii şi valori etice în unele modele de business.
Există o presiune publică profundă (şi un argument tot mai economic) pentru a răspunde provocărilor
generate de inegalitate – extremele bogăţiei şi adâncirea sărăciei care au apărut în ultimele decade
reprezintă o realitate puternică pentru guverne, business şi societatea civilă. Puterea internetului de a
proiecta acest fenomen pune presiune pe toate aceste sectoare pentru a răspunde rapid şi convingător.
Schimbările democrafice semnificative trebuie luate în calcul şi incluse în sistemele economice,
politice sau sociale – distribuţia demografică a populaţiilor tinere vs. bătrâne are şi va continua să aibă
un efect profund pentru felul în care toate sectoarele se poziţionează pentru a oferi oportunităţi de
muncă, servicii de sănătate şi mecanisme de a răspunde nevoilor cetăţenilor.
Certitudine redusă privind mărimea, sursele şi modul de finanţare al donorilor tradiţionali şi o creştere
a unor noi actori financiari determinaţi social –modificări privind criteriile de finanţare şi cerinţe
stringente de a demonstra impact. Simultan, apar noi surse de finanţare (i.e. filantropi din pieţele

1
Trendurile sunt traduse şi adaptate din Raportul WEF conform toolkit-ului oferit în cadrul acestuia.





emergente, antreprenorii sociali şi produse de investiţii sociale) şi noi mecanisme de acces
la finanţare (crowd-funding, modele precum KIVA).
Există un deficit de încredere din ce în ce mai larg în instituţii şi între sectoare – creşterea şi extinderea
protestelor cetăţeneşti şi cercetările în domeniu, arată o reducere a nivelului de încredere al publicului
general în instituţii precum guvernele sau corporaţiile. Încrederea în guverne şi în sectorul financiar au
fost afectate în mod particular.
Guvernele puse în faţa presiunilor fiscale reduc dimensiunile serviciilor sociale oferite – recentele
îngrijorări privind datoria publică şi încercările de restaurare a competitivităţii după criza financiară din
2008 au rezultat în măsuri de austeritate care au dus la tăieri ale alocărilor financiare pentru servicii
sociale.
Actorii din sectorul privat dezvoltă tot mai mult strategii pentru a adresa provocările sociale şi de
mediu – un număr semnificativ de companii de top îşi reorientează activităţile cu scopul de a aduce un
impact pozitiv în probleme societale complexe. Au apărut “Sustainability Champions” care au strategii
de tipul “triple-bottom line performance” (impact economic, ecologic şi societal). Strategia lor
urmăreşte “shared value” (valoare economică + valoare pentru societate).
Noi modele de putere politică şi economică creează mutări în axa de dezvoltare – dinamica tradiţională
de dezvoltare (Nord-Sud) este pusă în discuţie de schimbări geopolitice şi economice sau de noua hartă
a economiilor cu creştere rapidă. Ca răspuns, multe organizaţii internaţionale ale societăţii civile se uită
înspre „internaţionalizarea” structurilor lor de finanţare şi de management.
Urbanizarea şi creşterea importanţei mega-oraşelor – oraşele se schimbă într-un ritm alert, dar este
nevoie de decade pentru a îşi schimba identitatea. De asemenea, în interiorul acestora apar cel mai
adesea acele inovaţii care duc la succesul economic, politic şi social. Cu toate acestea, există încă
preocupări cu privire la capacitatea acestora de a traduce aceste evoluţii în calitatea vieţii cetăţenilor.
CONTEXT EUROPEAN
Pentru a analiza contextul european în care ne vom desfăşura activităţile, am luat în calcul Strategia
Europa 2020, dar şi analizele European Strategy and Policy Analysis System privind evoluţiile din Europa
pentru orizontul de timp mediu. Evoluţiile cele mai relevante
2
pentru activitatea noastră sunt:
Schimbările demografice vor afecta puternic spaţiul economic european, mai ales din perspectiva
îmbătrânirii populaţiei, dar şi a creşterii standardelor de viaţă şi educaţie. Principalele provocări care
trebuie luate în calcul sunt cele legate de sistemul de asistenţă socială, calitatea educaţiei, dar şi de
investiţii. Conflictul pentru funcții/poziții publice, între generația decrețeilor și generația celor născuți
imediat după război, care va deveni din ce în ce mai vizibil în următorii ani.

2
Acestea sunt preluate şi adaptate din analizele ESPAS, disponibile la
http://europa.eu/espas/papers/index_en.htm





Disparităţile între venituri se vor adânci între ţări, dar este de aşteptat şi ca UE să rămână
un pol economic important, alături de SUA şi China. Tehnologia va duce probabil la inovaţii în educaţie,
sănătate, ştiinţă, manufactură şi stil de viaţă. E de aşteptat ca refacerea economică şi competitivitatea
Europei să depindă de abilitatea sa de a-şi îmbunătăţi productivitatea.
Creşterea economică mai moderată a Europei în raport cu principalii săi concurenţi se explică în mare
parte prin existenţa unor diferenţe în materie de productivitate cauzate parţial de nivelul mai redus al
investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare; utilizarea insuficientă a tehnologiilor informaţiei şi
comunicaţiilor; accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societăţii.
Creşterea nu este încă una sustenabilă, creşterile din economiile emergente punând şi mai multă
presiune pe producţia de energie verde, pe materiile prime, dar şi pe rezolvarea efectelor nocive din
interiorul şi din afara spaţiului european.
Reforma sistemelor sociale precum şi inovaţia socială vor trebui să meargă mână în mână cu investiţiile
private în productivitate. Calitatea locurilor de muncă va trebui adaptată dramatic dacă ne dorim
creştrea participării la piaţa muncii (mai ales a grupurilor vulnerabile). Vor fi probabil necesare reforme
sustenabile ale modelului social.
Creşterea puterii individului, mai ales în contextul în care educaţia devine tot mai importantă pe măsură
ce statele încearcă să facă tranziţia către economii bazate pe cunoaştere. În acelaşi timp, accesul inegal
la e-aptitudini sau discrepanţele în conectivitate pot contribui la un nou tip de divizare. Aceste evoluţii
pot merge împreună cu creşterea mişcărilor de tip grassroots, cu potenţial de schimbare a paradigmei în
care face participarea politică.
Puterea este tot mai difuză într-o lume policentrică, mai ales ca urmare globalizării şi interdependenţei
dintre state. Este de aşteptat o schimbare în natura puterii, cu posibilităţi tot mai mici pentru state
individuale de a dicta cursul unor evenimente. De asemenea, se poate profila un transfer al puterii de la
Vest la „rest” şi înspre indivizi sau actori non-statali.
Paradigmă schimbată privind guvernarea, legitimitatea şi transparenţa, în vreme ce instituţiile de
guvernare globală devin tot mai slabe şi mai puţin capabile să gestioneze viitoare revoluţii economice,
politice şi societale. Se dezvoltă mai multe niveluri ale guvernării, fără referinţe la normele şi valorile
tradiţionale, dar şi exemple tot mai dese de guvernare autocratică.






EVOLUŢII REŢINUTE
populaţie îmbătrânită şi diferenţe între generaţii
tehnologia defineşte relaţia individului cu societatea
dezvoltarea unor poli urbani puternici
societate interconectată
resurse limitate
nemulţumire faţă de situaţia economică
neîncredere în guverne

CE TREBUIE SĂ LUĂM ÎN CALCUL
cum se raportează cetăţenii la ce le oferim
felul şi magnitudinea schimbări lor sociale şi politice generate de
tehnologie
nevoile legate de viaţa urbană
efectele resurselor asupra calităţii vieţii cetăţenilor
politicile de dezvoltare economică
regândirea relaţiei cu guvernarea şi cu rolul acesteia
DE CE NE INTERESEAZĂ?
Nu doar România va fi una influenţată de aceste evoluţii importante la nivel internaţional, ci şi
activitatea noastră ca organizaţie neguvernamentală va trebui să răspundă provocărilor născute odată
cu aceste evoluţii. Felul în care traducem influenţa acestor factori de context în strategia noastră poate
fi vizualizat prin următoarele relaţii:















FACTORI TRANSVERSALE
SCHIMBĂRI
DEMOGRAFICE
TEHNOLOGIE URBANIZARE MUTĂRI
GEOPOLITICE
REDRESARE ŞI
CREŞTERE
STRUCTURI
SOCIALE
INTERCONECTARE
SCHIMBĂRI ÎN
GUVERNARE





#3 DIRECT II STRATEGICE
Luând în calcul toate aceste provocări, dar şi experienţa primului nostru an de activitate, Funky Citizens
se va concentra pe patru direcţii strategice, la baza cărora stau şapte obiective transversale:





FUNKY
INSTITUTIONS
Să contribuim la o mai
mare calitate şi eficienţă în
furnizarea serviciilor
publice din administraţia
publică şi justiţie.
FUNKY
MONEY
Să promovăm
responsabilitatea în
gestionarea banilor publici prin
transparență, participare
publică și eficiență pentru un
impact real al banilor cheltuiți
în raport cu nevoile de
dezvoltare ale comunității.
FUNKY
TOWN
Să contribuim la crearea unei
comunităţi urbane care
adresează problemele
specifice din bloc sau din
cartier, prin responsabilizarea
autorităţilor şi prin resursele
comunităţii.
FUNKY
GALAXY
Să avem un rol de
facilitator şi de critic
constructiv, participând la
crearea unui spaţiu de
colaborare care este bazat
pe valorile de bază ale
organizaţiei.
OBIECTIVE TRANSVERSALE
1. PARTICIPARE
2. RESPONSABILITATE şi RĂSPUNDERE
3. EFICACITATE şi EFICIENŢĂ
4. VIZIUNE PE TERMEN LUNG şi IMPACT
5. EDUCAŢIE CIVICĂ
6. DATA-DRIVEN
7. PREZENŢĂ ONLINE
8. DIMENSIUNE EUROPEANĂ





#3.1 FUNKY INSTITUTIONS
Funky Citizens adună în jurul lor cetăţeni informaţi (civic-ally fit)
care luptă pentru servicii publice prietenoase, transparente,
eficiente, digitalizate şi îndreptate către satisfacţia beneficiarilor lor.
CE NU NE PLACE
Calitatea şi eficienţa serviciilor publice (administraţie publică şi justiţie) sunt încă foarte scăzute, atât din
cauza reformei „cârpite” a acestora, cât şi din cauza unei reacţii limitate a cetăţenilor faţă de problemele
care afectează furnizarea acestora.
Cetăţenii nu sunt încă bine echipaţi pentru a interacţiona cu acestea şi nici pentru a responsabiliza
autorităţile în livrarea serviciilor publice care li se cuvin la un standard ridicat. De aceea, nivelul de
încredere în instituţii este unul scăzut, înţelegerea rolului diverselor autorităţi vagă, iar contactul cu
acestea o injecţie necesară.
De cealaltă parte a baricadei, cei din serviciile publice sunt confruntaţi cu resurse puţine, dar şi cu o
înţelegere limitată a rolului lor în raport cu cetăţeanul. Cadrul legal care instituie standarde de
transparenţă, participare sau accesibilizare a informaţiei instituţiilor există, însă de cele mai multe ori
este implementat de formă sau deloc.
Reformele din aceste domenii s-au făcut mai curând ca urmare a presiunilor europene şi internaţionale,
de cele mai multe ori „după ureche” şi fără o evaluare a impactului sau fezabilităţii acestora. Totodată,
într-o eră a tehnologizării puternice, serviciile publice din România sunt încă slab digitalizate şi foarte
puţin prietenoase.
CE VREM
Scopul Funky Citizens este de a contribui la o mai mare calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor
publice din administraţia publică şi justiţie. Ne propunem să facem acest lucru prin:
Obiectiv specific 1 Promovarea unor iniţiative de reformă a serviciilor publice bazate pe date, pe
strategii integrate pe termen lung şi pe utilizarea noilor tehnologii
Obiectiv specific 2 Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a participării cetăţenilor în responsabilizarea
autorităţilor publice prin accesibilizarea informaţiilor şi educare
Obiectiv specific 3 Susţinerea implementării efective a standardelor de transparenţă şi participare a
instituţiilor care furnizează servicii publice







CUM AR ARĂTA
 Serviciile publice ar veni către cetăţeni, în locurile circulate de ei, la metrou, în online
 Dacă tot ar trebui să mergem într-o instituţie publică, ar fi pentru scurt timp, am primi o
prăjitură, am avea nevoie doar de buletin
 Ar exista automate de timbre fiscale
 Nu ar exista cozi, înghesuială sau munţi de hârtie
 Informaţiile ar fi sistematizate, în hub-uri sau site-uri
 La intrarea în instituţii ne-ar ghida linii colorate către ghişeul nostru
 În şcoli am fi învăţaţi despre cum „your first time counts” (adică prima oară când ne facem
buletinul, prima dată când votăm)
 Am putea vedea ce fac cei pe care îi plătim
Proiectul noii primării din Tallin – clădirea este construită în spiritul transparenţei, pentru a permite cetăţenilor „să vadă democraţia la lucru”
(Sursa: Wired UK)






#3.2 FUNKY MONEY
Funky Citizens cred cu tărie că transparenţa, participarea informată
a cetăţenilor şi bugetarea bazată pe strategii de dezvoltare pe
termen lung va duce la o mai mare responsabilitate, eficienţă şi la
reflectarea nevoilor comunităţii în cheltuirea banilor publici.
CE NU NE PLACE
Lipsa de responsabilitate în gestionarea banilor publici are cauze multiple, însă ne-am propus să ne
concentrăm pe trei cauze principale: finanţele publice reprezintă un “mister” pentru o mare parte din
contribuabili; participarea la procesul de luare a deciziilor este oricum scăzută; iar între politicile
bugetare și politicile de dezvoltare există o ruptură profundă.
Accesul la datele bugetare este garantat, însă transparenţa este una de formă. Lipsa unei informări
adecvate cu privire la procesul bugetar duce astfel la o capacitate scăzută a contribuabililor de a
resposabiliza decidenții, dar și la neîncredere materializată prin asocierea cheltuirii banilor publici cu
corupția.
Cadrul legal care cuprinde prevederi care ar trebui să asigure participarea la politica privind gestionarea
banilor publici este foarte larg. Cu toate acestea, fie din cauza implementării defectuoase a acestor
instrumente, fie din cauza apatiei civice, dialogul dintre contribuabili și administrația publică este unul
care rămâne, de multe ori, la nivel de cerință legală.
Indiferent dacă vorbim de bani europeni, a celor de la nivel național sau a celor de la nivel local, când
este analizată eficiența cheltuirii banilor în România, aspectul comun remarcat este lipsa de impact.
Cauzele principale sunt absenţa unor mecanisme de determinare a necesităților de dezvoltare pe
termen lung, prioritizarea necesităților de finanțare în funcție de factori politici și nu de date reale,
precum şi risipirea unor bani publici prin corupție, fraudă sau proastă administrare.
CE VREM
Scopul nostru este de a promova responsabilitatea în gestionarea banilor publici prin transparență,
participare publică și eficiență pentru un impact real al banilor cheltuiți în raport cu nevoile de
dezvoltare ale comunității.
Obiectiv specific 1 Creşterea calitativă şi cantitativă a informării cetăţenilor privind politica bugetară
Obiectiv specific 2 Promovarea unui proces transparent, participativ și bazat pe date pentru luarea
deciziilor legate de prioritățile de finanțare la nivel naţional şi local
Obiectiv specific 3 Susţinerea unei politici bugetare înclinate către strategii, programe și proiecte pe
termen lung.





CUM AR ARĂTA
 Bugetele ar fi făcute multi-anual
 Cetăţenii ar fi implicaţi în dezbateri privind bugetele locale şi centrale
 Bugetele ar fi colorate şi explicate simplu
 Banii ar fi alocaţi pe proiecte şi pe strategii de dezvoltare, nu pe cârpeli
 Ar fi interzis termenul „contribuabil” şi înlocuit cu „finanţator”, iar părerea cetăţeanului plătitor
de taxe ar fi la fel de importantă ca cea a FMI
 Taxele ar fi plătite direct de către angajat, astfel încât să avem dreptul la grevă fiscală şi la
neplata taxelor
Autostrada Transilvania – după 11 ani de la semnarea contractului, erau realizaţi doar 52 km de autostradă şi plătite 1,4 miliarde de euro
(Sursa: Ziua de Cluj)






#3.3 FUNKY TOWN
Funky Citizens visează la un spaţiu urban cu o viziune de dezvoltare
coerentă, în care locuitorii îşi asumă rolul de cetăţeni şi se implică în
definirea spaţiului comun şi creşterea calităţii vieţii lor în acesta.
CE NU NE PLACE
Spaţiul urban, mai ales în Bucureşti, este un loc al nimănui, ceea ce face ca dezvoltarea acestuia să fie
una haotică, iar oamenii din acesta să fie neinteresaţi de a se implica altfel decât prin locuire. Calitatea
vieţii în marele oraş este astfel una scăzută, lamentările cu privire la aceasta venind atât din partea
cetăţenilor, cât şi din partea autorităţilor, ambele tabere declarându-se neputincioase.
Pe de o parte, în Bucureşti există mai curând locuitori ai oraşului şi nu cetăţeni ai acestuia. Spaţiul
comun este considerat a fi grija exclusivă a autorităţilor votate o dată la patru ani, fiind puţini cei care
găsesc o datorie sau o plăcere în a se implica în deciziile care îi afectează. De aceea, atât sentimentul
apartenenţei la o comunitate, cât şi o identitate comună întârzie să apară.
De cealaltă parte, autorităţile publice nu par a fi găsit o viziune de dezvoltare pe termen lung pentru
oraş, alta decât cele de pe hârtie. Structurile de administrare existente sunt gândite strict funcţional, iar
acolo unde sunt mecanisme de implicare ele nu sunt eficiente. În acest tablou, măsurile par mai curând
„cârpeli” care nu corespund nevoilor reale din comunitate, ci viziunii unuia sau altuia dintre conducători.
CE VREM
Scopul Funky Citizens este să contribuie la crearea unei comunităţi urbane care adresează problemele
specifice din bloc sau din cartier, atât prin responsabilizarea autorităţilor, cât şi prin resursele
comunităţii.
Obiectiv specific 1 Facilitarea dezvoltării unei comunităţi de cetăţeni care se implică activ în
creşterea calităţii vieţii în bloc, cartier, oraş
Obiectiv specific 2 Creşterea responsabilizării autorităţilor locale prin promovarea mecanismelor de
transparentizare şi participare la luarea deciziilor legate de spaţiul urban
Obiectiv specific 3 Promovarea unei viziuni de dezvoltare pe termen lung care să reflecte şi să
construiască o identitate urbană asumată de comunitate







CUM AR ARĂTA
 Oraşul ar fi mai fluid, integrat, ar avea mai mult sens
 Ar exista petreceri şi evenimente care să adune comunitatea din cartiere
 Oraşul ar fi cum îl vor oamenii, dar executat de profesionişti
 Asociaţiile de proprietari ar fi active şi un partener de dialog constant pentru autorităţile locale
 Autorităţile ar fi responsabile, transparente şi ar asculta comunităţile
 Viaţa la bloc ar fi schimbată de o comunitate care transformă spaţiul nimănui în spaţiul ei
 Ar exista o generaţie nouă de lideri în asociaţiile de proprietare

Cartierul Gracia din Barcelona, care de obicei este un loc liniştit, se transformă într-un spaţiu de carnaval
(Sursa: suitelife.com)






#3.4 FUNKY GALAXY
Funky Citizens sprijină organizaţii şi cetăţeni care au obiective şi
iniţiative de interes comun, prin participarea la coaliţii, dar prin şi
punerea la dispoziţie a infrastructurii şi expertizei pentru proiectele
altor cetăţeni Funky.
CE NU NE PLACE
Conceptul de societate civilă s-a schimbat radical în ultimii ani la nivel internaţional, iar la nivel naţional
o evoluţie similară se înregistrează mai ales după protestele de stradă din toamna anului 2013. Astfel,
societatea civilă a devenit mai mult decât un sector dominat de ONG-uri şi include noi actori, precum şi
o varietate de grupuri organizate şi neorganizate. Această dinamică se vede atât în ştergerea graniţelor
dintre sectoarele tradiţionale (public, privat, ONG), cât şi în noile forme de organizare (offline şi online).
Credem că şi rolul societăţii civile trebuie să se schimbe, punând accent mai mare pe inovaţie, pe
furnizarea de servicii, pe advocacy şi pe facilitarea adunării unor grupuri de interese legitime în jurul
unor cauze comune. De asemenea, provocările de la nivel internaţional (tehnologii noi, abuzuri ale
guvernelor, intersul tot mai mare pentru conservarea resurselor) ne arată că într-un context atât de
volatil nu putem lucra izolaţi.
Totodată, la nivel naţional ne aflăm într-o situaţie paradoxală: există atât o inflaţie de iniţiative
neguvernamentale care lucrează pe acelaşi probleme (uneori cu un impact limitat atunci când nu există
cooperare), cât şi o sumedenie de cetăţeni care vor să se implice prin proiecte cu potenţial de impact
uriaş, dar cărora le lipseşte infrastructura „ong-istică” pentru a le pune în practică.
Noi ne asumăm faptul că provocările şi problemele existente sunt foarte multe, dar şi că resursele
noastre sunt limitate şi nu putem lucra pe toate palierele care ne stârnesc interesul şi ar avea nevoie de
implicare puternică. Credem că rolul nostru este şi acela de a contribui oriunde este nevoie de ajutorul
sau de expertiza noastră, dar prezervându-ne misiunea de bază, scopul şi generând încredere.
CE VREM
Funky Citizens îşi doreşte să aibă un rol de facilitator şi de critic constructiv, participând la crearea unui
spaţiu de colaborare care este bazat pe valorile de bază ale organizaţiei.
Obiectiv specific 1 Crearea unei constelaţii de proiecte Funky, sprijinind iniţiative ale cetăţenilor cu
care avem obiective comune
Obiectiv specific 2 Participarea la coaliţii tematice, sectoriale sau punctuale de interes comun şi care
contribuie la binele colectiv
Obiectiv specific 3 Cultivarea dimensiunii europene a proiectelor și inițiativelor organizației.