You are on page 1of 15

UNIVERSITATEA “ OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE FARMACIE
SPECIALIZAREA FARMACIE
CINETICA REACTIILOR POLIMERICE
Coordonator: Prof. un!. dr. Rod"a S#r$u
%ndru&'tor : C(&)t drd. Manu*+a A,*troa*

Stud*nt-
Va)+u Va+*ntna
Anu+ II .ru,a /
01234012/
1
Cuprins
1. Mecanismul reactiilor inlantuite………………………….………………………3
2. Etapele reactiei in lant……….………………………………….…………………...3
3. Viteza de reactie si lungimea lantului..................................................5
4. Cinetica reactiilor polimerice………………………………………………8
5. Mecanismul reactiilor polimerice.…………………………………..…..8
6. Compusi polimerici farmaceutici………………………………………..11
. !il"ilografie………………………………………………………………………..15
2
M*"an)&u+ r*a"t+or n+antut*
E#plicitarea reactiilor inlantuite presupune clasificarea reactiilor in$
% reactii in sec&enta desc'isa ce se desfasoara printr%o
succesiune de acte elementare in care centrul acti& nu se
reproduce in cursul reactiei(
% reactii in sec&enta inc'isa) in care are loc reproducerea
centrului acti&) unul din intermediarii importanti *in general atomi
sau radicali+ se pot regenera intr%o etapa tranzitorie intra din nou
in reactie.
,rodusul final rezulta astfel dintr%o suita de acte elementare ce se
repeta ciclic. -cestea se mai numesc si reactii .n lant. E#emple cunoscute de
reactii in lant sunt$ clorurarile si "romurarile mai multor compusi) o#idarile
cu o#igen molecular denumite reactii de descompuneri termice) reactiile
de polimerizare.
Caracteristic reactiilor inlantuite este faptul ca &iteza de reactie este
superioara celei ce este pre&azuta de teoria comple#ului acti&at. E#plicatia
este data de faptul ca se admite ca dupa actul primar care le declan/eaza
urmeaza o serie de cicluri identice foarte lungi in care reactantii sunt
transformati in produsi care multiplica efectul actului initial.
Eta,*+* r*a"t* n +ant
0a o reactie inlantuita se disting urmatoarele etape$
• etapa de initiere) in care se genereaza centri acti&i(
• etapa de propagare) in care centri acti&i intra in reactie cu molecule sta"ile
si genereaza alti centri acti&i(
• etapa de intrerupere a iantului in care centri acti&i dispar si se transforma in
molecule sta"ile.
1n e#emplu tipic de reactie il constituie sinteza 2C1 su" influenta luminii.
3
3c'ema acestei reactii propusa de 4erst) 516) este$
.nitierea$ C. 7 '& 89 2 C.
,ropagarea$ C. 72
2
892Cl 7 2
2 7Cl
2
89 2Cl 7 C.
.ntreruperea$ 2C. 7 -89 Cl
2
7 -
2 2 7 -892
2
7-
unde$ - reprezinta suprafata specifica a &asului de reactie.
:"ser&atie.
C'iar pe acesta reactie pot sa fie alte mecanisme decat cele propuse de
4erst) de e#emplu initierea termica intreruperea prin ciocniri trimoleculare.
.nitierea este etapa in care se formeaza formele acti&e. -cestea pot fi$
molecule acti&e) atomi sau radicali) ioni) radicali ionizati) complecsi catalitici.
;ormarea centrilor reacti&i se poate face su" actiunea luminii) a razelor
corpusculare sau a temperaturii. Vitezele de initiere pot a&ea e#presii foarte
diferite. ,ot apare forme ionice care apoi au un rol de initiatori ai lantului. <e
multe ori apare un ion de car"oniu) alte ori apare un car"anion care apoi continua
reactia.
,ropagarea lantului se realizeaza printr%o serie de cicluri care pot fi
alcatuite din reactii unice sau o suita de reactii elementare. Ciclurile se pot
diferentia prin numarul de etape si de forme acti&e) prin natura acestora *radicali
sau ioni+) sau forme ionice *ca in polimerizarile catalitice+. 3ol&entii e#ercita o
influenta deose"ita in etapa de propagare. <e e#emplu acidul acetic are efect
in'i"ator in clorurare deoarece da complecsi cu clorul care sunt mai putin reacti&i.
=ot acidul acetic fa&orizeaza insa anumite o#idari) a&and o constanta dielectrica
relati& mare) pe care o confera mediului.
>uperea lantului conduce la sfarsitul propagarii lantului. Moleculele
acti&ate la intreruperea lantului pierd surplusul de energie de e#citare prin emisie
luminoasa sau prin disiparea su" forma de caldura. .onii si radicalii li"eri intrerup
lantul reactiei de neutralizare reciproca in urma ciocnirilor
acelorasi forme radicalice si a speciilor diferite) in ciocnire du"la sau tripla$
4
C.7C.7M 89Cl
2
7M
>7>89>%>
> 7C. 89>%C.
*>%C2%C2
2
%>+
7
7-
%
892- 7 >%C2 ?C2 %>
,eretele si uneori sol&entul poate sa participe la intreruperea lantului prin asa%
numitul transfer de lant.
>eactiile in sec&enta inc'isa sunt de 2 tipuri$
• reactii in lant % cand centrul acti& este un reactant) iar el dispare odata cu
terminarea lantului(
• reactii catalitice % cand centrul acti& este diferit de su"stantele reactante si
se regaseste integral la sfarsitul reactiei.
>eactiile in lant pot fi ele de 2 tipuri$
• reactii cu lanturi drepte % in care un centru acti& poate sa genereze
ma#im un alt centru acti&(
• reactii cu lanturi ramificate % in care un centru acti& poate sa genereze
mai multi centri acti&i. ,entru asemenea centri acti&i apro#imatia de
stationaritate isi pierde &ala"ilitatea.

Vt*5a d* r*a"t* ) +un6&*a +antu+u
=eoria generala a reactiilor in lant a fost dez&oltata de 3emeno&) 526)
Contri"utii importante a adus !odenstein) 536) Conform teoriei lui 3emeno&)
in cazul unei reactii cu lanturi drepte cand initiatorul de centri acti&i *de
e#emplu iradierea luminoasa+ este prezent tot timpul) pot apare n
@
centri acti&e
*atomi sau radicali li"eri+ pe secunda in tot &olumul &asului de reactie. <aca se
noteaza cu A &iata medie a centrului acti&) dupa A secunde) centrul acti& dispare
sau se propaga dand nastere unui nou centru acti&.
,resupunand$ B % pro"a"ilitatea de prelungire a lantului si
C % pro"a"ilitatea de intrerupere a lantului)
se considera $ B 7 C? 1.
5
<upa un timp oarecare t) in &asul de reactie se regasesc n centri acti&i) iar &iteza
de crestere a numarului de centri acti&i este$
dnDdt ? n
@
% n C D A *.2+
=ratarea matematica a ecuatiei *.2+ permite o"tinerea unei e#presii matematice
ce permite calculul centrilor acti&i n e#istenti$

>eprezentarea grafica n ?f*t+ este redata in figura .1.
;ig. .1 Variatia numarului de centri acti&i in timp.
Cand t 89E apare starea stationara) iar
Viteza de reactie in stare stationara este$
*.4+
unde$ 0 este lungimea lantului.
*.5+
F Cand B ? @ ) 0 ? 1) lantul are un singur termen reactia nu este inlantuita.
F Cand B ? 1) &iteza de&ine infinita.
6
.n cazul reactiilor cu .ant ramificat fiecare centru acti& din reactie poate
genera unul) doi) sau mai multi noi centri acti&i) ca in figura .2.
Multiplicarea centrului acti& se noteaza cu ,) iar pro"a"ilitatea de ramificare a
.antului cu p.
;ig. .2 >amificarea unui lant de reactie
Viteza de crestere a numarului de centri acti&i in reactii cu lanturi ramificate este$
*.6+
=ratarea matematica a ecuatiei *.6+ conduce la$
*.+
Ecuatia *.+ pune in discutie doua cazuri anume$
1. C 9 p cand se sta"ile/te un regim stationar cu &iteza$
*.8+
Este cazul reactiilor cu ramificatie rara) cand multiplicarea , ? 1 este
predominanta) iar pro"a"ilitatea de intrerupere C este relati& mare.
2. C Gp &iteza este legata de concentratia centrilor acti&i n$
*.a+
3e constata ca la t 89 E) n 89E deci numarul centrilor acti&i sufera o crestere
e#ponentiala) ca in figura .3) nerealizand o stare stationara. Este cazul reactiilor
e#plozi&e cu lant ramificat.
3emeno&) 526) in teoria sa) realizeaza o tratare riguroasa numai pentru cazul ,%l ? l)
pe care il considera aplica"il multor reactii cu lant ramificat.

;ig..3 Variatia &itezei de reacti&e in timp.
<aca multiplicarea medie este , 9 2) atunci *B 7 p + 9 1) iar conditia de normare la
unitate nu mai este respectata. Hi in acest caz cur"ele &?f*t+ au alura de crestere
e#ponentiala ca in figura .3 dar tratarea teoretica este mult mai complicata.
Cn*t"a r*a"t+or ,o+&*r"*
>eactiile de polimerizare sunt reactiile in care se com"ina molecule de
polimeri si formeaza compusi cu masa moleculara mare) in clasificarea reactiilor
de acest tip se pot distinge$
1. reactii de polimerizare % reactii in care compusul macromolecular
rezulta din multiplicarea merilor *unitati monomerice ce se multiplica de n ori+(
2. reactii de policondensare % reactii in care compusul molecular rezulta din
com"inarea mai multor molecule diferite dar cu eliminarea si a unor compusi cu
masa moleculara mica % de e#emplu apa) amoniacul) acidul clor'idric) etc.
>eactiile de polimerizare pot fi$
F reactii de 'omopolimerizare % cand merii sunt de aceeasi specie(
F reactii de copolimerizare % cand se com"ina meri diferiti.
>eactiile de polimerizare *ca si cele de copolimerizare+ sunt reactii in lant ce
prezinta unele particularitati$
F in etapa de propagare produsul de polimerizare creste continuu(
F etapa de intrerupere este cea in care se formeaza produsul polimeric.
M*"an)&u+ r*a"t+or ,o+&*r"*
.n faza gazoasa polimerizarile au loc fie cu participarea radicalilor li"eri)
fie prin procese de tip molecular sau in trepte.
.n solutie sau in faza lic'ida polimerizarea are loc prin mecanism ionic.
,olimerizarile reprezinta reactii tipice care de cele mai multe ori an loc in
8
solutii) emulsii sau in polimerii puri) 516.
.nitierea se produce cu a/utorui unor com"inatii care furnizeaza cu usurinta
radicali li"eri prin descompunere termica *de e#emplu pero#idul de "enzoil+) prin
reactii redo# *de e#emplu ;e*..+ cu apa o#igenata+ sau prin iradiere.
.nitierea$ I 7 C ? C89IC%C
,ropagarea este etapa in care radicalii li"eri reactioneaza cu monomerul
dand un nou radical.
,ropagarea$ IC % C 7 C ? C 89IC % C % C % C
.n cazul mecanismului ionic forma reacti&a la initiere este ionica.
Mecanismele pot fi clasificate in cationice si anionice.
3c'ema acestor etape este$
.nitierea$ J
7
7 C ? C89J % C 8 C 7
,ropagarea$ J%C%C
7
7 C ? C89J 8 C 8 C % C 8 C
7
3tudiul cinetic al unei reactii polimerice se poate analiza pe urmatoarea
sc'ema generala$
unde$ M este molecula de monomer) >
1
este radical li"er produs in etapa de
initiere) >
n
este radical ce consta din >
1
adaugat la lant cu *n % .+molecule de
monomer.
=ratarea cinetica se "azeaza pe principiul starilor stationare. 3e poate realiza un
numar infinit de ecuatii iar suma lor este$
*.24+
<e unde$ *.25+
Viteza de disparitie a monomerului este$
Ecuatia *.26+ capata forme diferite dupa cum se realizcaza initierea$
.n procesul de polimerizare pur termica) initierea poate fi o reactie de
ordinul 2 intre molecule de monomer) iar &
i
? K
i
5M6
2
) atunci$
L
*.2+
>eactia glo"ala este de ordinul 2 in raport cu monomerul.
<aca initierea implica o reactie de ordinul 2 intre monomer si catalizator C
*sau un initiator capa"il sa genereze radicali li"eri) cum ar fi pero#idul de "enzoil+)
atunci$
>eactia glo"ala este de ordinul 3D2 in raport cu monomerul 1D2 in raport cu
catalizatorul *sau initiatorul+.
<aca initierea este de ordinul 1 in raport cu catalizatorul Mi de ordin
zero in raport cu monomerul) atunci$
*.2L+
Cand initierea este fotoc'imica atunci$ &
i
?. *. este intensitatea luminii
a"sor"ite in cuanteDmol s+ si
*.3@+
.nitierea fotoc'imica se aplica pentru o"tinerea &alorii K
t
folosind metoda
iluminarii intermitente.
=erminarea lantului se poate face prin introducerea unei su"stante cu &alente
saturate ce pot reactiona cu radicalii li"eri care conduc procesul de polimerizare)
formand radicali ce nu mai continua lantul polimeric.
-ceste su"stante se numesc in'i"itori. .n tratarile cinetice) determinand &iteza de
consumare a in'i"itorului) se o"tine constanta de &iteza a reactiei de
initiere a polimerizarii.
Cinetica polimerizarii se complica daca apar reactii de transfer al lantului) cand se
produce transferul &alentei li"ere de la lantul polimeric la molecule de monomer
sau la sol&ent ori la impuritati. .n astfel de cazuri cinetica practic nu se sc'im"a
dar masa moleculara a polimerului scade. -ceste fenomene au o importanta
deose"ita) cu aplicatii practice concrete mai ales la pre&enirea polimerizarii
monomerilor in timpul depozitarii lor. .n aceste situatii se adauga in'i"itori
*c'inone) amine aromatice) fenoli) saruri organice de cupru) fier) zinc sau plum"+.
1@
.n procesele te'nologice de polimerizare sunt utilizati regulatorii 8 care sunt
su"stante ce pot realiza transfer de sarcina si sunt folosite la controlul masei
moleculare a polimerului. <e e#emplu in polimerizarea dienelor se foloseste ca
regulator dodecil%mercaptanul si structurile tridimensionale ce modifica
proprietatile de elasticitate si plasticitate.
.n cazul unui polimer pur la un , mic se poate o"tine urmatoarea ecuatie$
*.34+
Ecuatia *.34+ este &erificata de mai multe reactii de polimerizare) cum ar fi
polirnerizarea metil metacrilatului la 5@ C.
Copolimerizarile sunt polimerizari .n care produsul cu masa molecuara mare
pro&ine din monomeri de specii diferite.
3c'emele generale atesta desfa/urarea reactiei prin du"le reactii competiti&e$
E#emple de copolimerizari sunt$
F esterii maleici cu stirenul(
F an'idrida maleica cu stil"en(
F ester fumaric cu izo"utena.
Co&,u) ,o+&*r" far&a"*ut"
.n domeniul farmaceutic se regasesc multe sisteme cu structure polimerice. Vom
prezenta anumite structuri polimerice care fac parte fie dintre compusii naturali)
fie pot fi sintetizati) dar care au importanta farmaceutica.
F 4istatina *3tamicina) Micostatina) ;ungicidina+ este un anti"iotic cu
actiune antifungica produs de 3treptomNces noursei 3aureus. 4istatina) 51L6)
are structura polienica) cu legaturi du"le con/ugate de care este legata
micosamina.
11
3e prezinta ca o pul"ere gal"uie care se descompune la peste 16@ OC) este
insolu"ila in apa) dar este solu"ila in <M;) met'anol si etanol. Este un antifungic
poli&alent.
.n practica terapeutica au e#istat cercetari pentru inlocuitori de plasma.
-stfel) dintre polimerii naturali se cunosc su"stante care au fost marcate ca
inlocuitori de plasma. <e e#emplu dintre poliza'aride s%a folosit drept inlocuitori
de plasma) o solutie saturata de guma ara"ica 6P) sau diferite pectine si de#trani.
,roteinele) *de e#emplu gelatina 5P dizol&ata in ser fiziologic+) au fost ele
incercate ca inlocuitori de plasma) 52@6.
<intre polimerii sintetici solu"ili in apa) care au dat de asemenea rezultate
"une sunt alcoolul poli&inilic si poli&inil%pirolidona.
,oli&inil%pirolidona *,V,+ este un polimer al &inil%pirolidonei foarte usor solu"il in
apa. Este un polimer sintetic utilizat ca plasma sintetica.
Ca la orice fa"ricate a unui polimer) poli&inil%pirolidona necesita doua etape$
sinteza monomerului si polimerizarea) 52@6.
,olimerizarea necesita ca monomerul sa fie foarte pur. Ea se face in solutie
amoniacala cu apa o#igenata ca promotor. .n mediu acid sau neutru &inil%
pirolidona se 'idrateaza repede formand pirolidona si alde'ida acesteia. .n final
eliminarea urmelor de &inil%pirolidona ramasa nepolimerizata se face prin
e#tractie cu eter sau diclor%metan. E&aporarea solutiei apoase in &id conduce la
o"tinerea poli&inil%pirolidonei transparenta si casanta. Qreutatea sa moleculara
este 4@@@@%6@@@@. .n practica terapeutica se foloseste o solutie apoasa de 3)5 7
6P poli&inil%pirolidona ce confine si alti compusi anorganici$ @)L@P 4aC.) @)@42P
RCl) @)@25P CaCl
2
si @)@@5P MgCl
2
. ,lasma sintetica poarta denumiri diferite) 5216$
periston) Kollidon) su"tosan. Ea aduce presiunea sanguina la &aloare normala dar
12
nu indeplineste celelalte functiuni ale sangelui *transportul o#igenului) apararea
organismului) coagularea+.
Ea poate insa prelungi actiunea unor medicamente pe care le a"soar"e si le retine
un timp indelungat *de e#empu insulina) penicilina etc+.
=ot "azat pe proprietatea de &e'icul a"sor"ant se "azeaza folosirea polimerului
&inil%pirolidona ca agent de deto#ifiere in organism. Ea poate a"sor"i un numar
mare de to#ine pe care apoi le elimina) odata cu eliminarea sa prin rinic'i. .n acest
caz se foloseste un polimer cu greutate moleculara mai mica *1@@@@%15@@@+
a&and a&anta/ul de a se elimina din organism in cate&a ore. 1tilizarea ca agent de
dezinto#icare s%a realizat in diferite "oli cum ar fi$
scarlatina) tetanosul) encefalita gripala) arsuri) into#icatii cu alte medicamente
sau cu metale grele.
<e#tranul este un alt e#emplu de polimer produs din glucoza su" actiunea
"acteriei 0euconostoc mesenteroicles) 52@)216)
<e#tranul este format din molecule de glucoza legate a%glicozidic) legaturile se
fac) in pozitiile 1)4*11+ 1)6*1+. ,e cand in amidon si glicogen catena principala
contine legaturi 1)4 iar catenele laterale) legaturi 1)6 in de#tran predomina
legaturile 1)6. 0egaturile 1)4 sunt distruse repede de enzimele din organism in
timp ce legaturile 1)6 sunt distruse mult mai incet.
4umai glucoza din za'aroza se transforma in de#tran) fructoza .V este in parte
consumata de microorganisme) iar o alta parte apare in produsii secundari.
<e#tranul nati& are greutate moleculara de ordinul miiioanelor pe cand
clinic tre"uie sa ai"a greutatea molecuiara 5@@@ % 1@@@@@. <e aceea de#tranul
13
nati&e este 'idrolizat cu acid clor'idric diluat pentru a rupe lantul
macromolecular.
,urificarea se face prin dizol&are in apa si precipitare fractionata cu met'anol.
0a sfarsit solutia apoasa este trecuta printr%un sc'im"ator de ioni. ,rin
e&aporarea solutiei uscare se o"tine de#tranul su" forma unei pul"eri al"e foarte
'igroscopica. ,entru utilizare c'imica se folosestc o solutie apoasa cu 6P de#tran
si LP 4aCl. <e#tranul nu se elimina prin rinic'i. El dispare dupa cat&a timp din
tesuturile in care a difuzat) pro"a"il prin 'idroliza) pana la glucoza) care apoi este
meta"olizata normal.
F 3ulfatul de#tranului este un alt compus polimeric cu actiune analgezica.
F 2eparina este de asemenea o su"stanta anticoagulanta cu structura polimerica
de tipul acidului mucoitin%sulfuric. ,entru fiecare unitate monomerica se regasesc
cate trei grupe acide. Ea este un poliza'arid format din glucozamina acid
glucuronic.
2eparina in organism are un timp normal de coagulare a sangelui. Ea a fost
introdusa in terapie inca din 1L3 a&and un efect anticoagulant rapid. Este utizata
.n profila#ia si tratamentul trom"ozelor si al tom"ofle"itelor in c'irurgia
&asculara. .n organism 'eparina este insa rapid dezacti&ata.
14
!i"liografie
SCinetica c'imica a compusilor farmaceuticiS) <r. >odica 3Tr"u) Editura
,rintec' !ucuresti 2@@4

15