¡nLr-un suL de munLe

1. ACTLL I
(¡nLerIoruI uneI curcIume, cIùdIre cu grInzI de Iemn. ¡n
Iund, Iu mIjIoc, usu de InLrure; Iu sLungu, IereusLrù mure de
prùvùIIe cu obIon; Iungù IereusLrù, Lurubu. ¡u sLungu,
pIunuI înLuI sI uI doIIeu, douù usI curI duu în douù odùI. ¡u
dreupLu, pIunuI înLuI, cIepenguI becIuIuI sI o use cure dù în
ceIur. ¡u sLungu, în IuLù, o musù de Iemn sI scuune rusLIce.
¡uvILe pe Iungù pereLI.)
1.1. SCINA I
DRAGOM¡R, GHEORGHE sI ANCA
(ToLI LreI sLuu împrejuruI mesII pe cure urde o Iumpù
mIcù cu peLroI. GIeorgIe LIne o guzeLù în munù. Ancu
Iucreuzù Iu o cùmuse.)
GHEDRGHE ... E greu sù scupe, IIresLe... dur se-nLumpIù...
Asu Iuc muI LoLI cuLI scupù: dInLru-înLuI s-uruLù pocùILI,
se preIuc prosLI, se duu LoL cu bInIsoruI, sI oduLù, cund Ie
vIne bIne, p-uIcI LI-e drumuI...
DRAGDMIR AdIcù sI ùsLu eru sIreL... se preIùceu...
(zumbInd.) Am înLeIes!
GHEDRGHE SLIu eu?
DRAGDMIR ¡ugI, mù, d-ucoIo!
GHEDRGHE De ce sù nu crezI cù s-u preIùcuL?
ANCA AsLu e! Nouù unI de zIIe!... CIne se preIuce uLuLu
vreme usu, sI sù nu II IosL nebun, LoL ucoIo ujunge... punù
Iu urmù LoL nebunesLe.
DRAGDMIR Duc-u IosL LIcùIos, prosLuI! ¡-u gùsIL cu
cùmusu pIInù de sunge, u vùzuL Iu eI IuIeuuu, LuLunuI sI
umnuruI morLuIuI... Ducù s-u bucuruL sù Iure nIsLe nImI-
curI de Iu un morL pe cure I-u gùsIL în pùdure, eu sLrIc?...
Eru LumpIL... cund I-u cILIL osundu, rudeu...
ANCA
(cu muIL InLeres)
Cum?... De unde uI vùzuL Lu cund I-u cILIL osundu?
DRAGDMIR Am IosL Iu judecuLù.
GHEDRGHE AI IosL?
ANCA
(dIn ce în ce muI InLeresuLù)
¡u cure judecuLù?
DRAGDMIR
(conLrurIuL)
¡u juruLI, cund I-u osundIL.
ANCA AI IosL Lu Iu juruLI!... sI mIe uLuLIu unI de zIIe sù nu-
mI spuI!
DRAGDMIR TI-um spus...
ANCA Bu nu.
DRAGDMIR
(supùruL)
EI! Asu e, nu, IIresLe. ¡u ce?... Sù-ncepI Iur sù-mI bocesLI pe
rùposuLuI?
ANCA
(cIùLInund dIn cup)
DrugomIre! (se scouIù sI Lrece Iu Lurubù.)
DRAGDMIR
(dupù ce s-u uILuL uruL Iu eu, cùLrù GIeorgIe)
¡u cILesLe, mù, înuInLe, sù vedem ce s-u IùcuL nebunuI.
GHEDRGHE
(cùuLund sIruI în zIur, upoI urmund cILIreu)
"... precum sI LouLe cerceLùrIIe uu IosL zudurnIce. SoIduLuI
mùrLurIsesLe cù de muILe orI u mers cu nebunuI Iu upù,
cù-I Iùsu Iu IunLunù sIngur sI eI se duceu sù-sI vuzù
umunLu. NebunuI veneu cu donILeIe pIIne sI-I cIemu sù
se înLourcù împreunù Iu LemnILù. ToL LImpuI, nebunuI u
IosL cu sI IIber, în orIce cuz IourLe puLIn pùzIL. Eru bun sI
IourLe sImpuLIc LuLuIor - uIurù de uccesurIIe ucuLe în
cure-I upucu munIu persecuLIeI. Dupù cum uIIrmù
soIduLuI, nebunuI ur II cùzuL în ocnu u vecIe, cure e
pùrùsIL de pe vremurI..."
DRAGDMIR
(cu InLeres)
Cure vu sù zIcù... u murIL...?
GHEDRGHE Bu bIne cù nu.
DRAGDMIR
(upurLe)
A murIL!...
GHEDRGHE ¡u spune, DrugomIre, ce IeI de om eru... Eu n-
um vùzuL de cund sunL o judecuLù Iu juruLI... As vreu sù
vùz sI eu o duLù... Ce Iuce, ce zIce, omuI pe cure-I judecù?
DRAGDMIR Ce sù Iucù?... SLù sI eI înLre pusLI sI usLeupLù sù
se Isprùveuscù muI degrub'...
ANCA
(Iu Lurubù)
Dur Lu, DrugomIre, uI mers usu dIn înLumpIure orI dInud-
Ins?
DRAGDMIR
(înLorcundu-se spre eu)
DInudIns?... Ce nu LI-e bIne?... De ce sù merg dInudIns? (IuI
GIeorgIe.) S-u nemerIL sù IIu în orus... mù dusesem sù
vunz nIsLe Iunù. (rùsLIL, cùLrù Ancu, cure sude rezemuLù
cu couLeIe pe Lurubù.) Ce IucI ucoIo?
ANCA NImIc... AscuIL.
DRAGDMIR AscuILI! (dIn ce în ce muI uspru.) Nu-ncepI Iur
sù bocesLI pe rùposuLuI? Cù Iur um vorbIL de eI... 'AIde
de! ¡ncepe... jeIesLe-I!... (Ancu Lrece bInIsor sI Iese în
sLungu; - cùLrù GIeorgIe.) Eu zIc cù nebunuI nu eru
vInovuL; degeubu I-u bùguL douùzecI de unI Iu ocnù!
GHEDRGHE SLII c-ur II cIuduL - cù s-u muI înLumpIuL usu
Iucru... sù Le pomenesLI cù prInde vreun LuIIur sI uIu
spune: LoL eu um IùcuL ucu cuLIvu unI omoruI dIn
pùdureu CorbenIIor... UILe de ce sI uILe cum... 'AI?
DRAGDMIR Se preu pouLe.
GHEDRGHE Ce Le IucI uLunceu cu nebunuI?...
DRAGDMIR Cure?
GHEDRGHE Cure u IosL osundIL degeubu.
DRAGDMIR AI zIs c-u murIL.
GHEDRGHE Sù zIcem cù LrùIesLe...
DRAGDMIR Cum sù LrùIuscù?... A cùzuL în ocnu pùrùsILù...
GHEDRGHE Nu... sù zIcem cù n-u cùzuL, sù zIcem c-u IugIL
sI pun munu pe eI... CIne-I pIùLesLe uLuLIu unI Iu necuz?
DRAGDMIR Dumnezeu... (puuzù.) Mù, GIeorgIe, Lu cum
sLII IegIIe...
GHEDRGHE Asu s-usu... (Ancu InLrù sI se opresLe în use.)
DRAGDMIR Nu-I usu cù un om cure u IùcuL o IupLù... un
omor... nu-I usu cù ducù vIne sIngur pesLe zece unI sI se
mùrLurIsesLe, nu muI ure nIcI o pedeupsù?...
GHEDRGHE CuL e nu sLIu sIgur, dur sLIu cù e un Lermen:
ducù Lrece uIu, s-u IsprùvIL...
ANCA
(cure u uscuILuL dIn pruguI usII, cobourù; e pIunsù)
Cum udIcù? ¡u zece unI un ucIgus pouLe venI sù spuIe sIn-
gur ce-u IùcuL sI Iumeu îI Iusù în puce.
DRAGDMIR Asu e Iegeu...
ANCA Bunù Iege, zùu! (se sLerge Iu ocII.)
DRAGDMIR De ce nu Le puI Lu sù IucI uILu muI bunù?
(IIxund-o.) ¡ur uI venIL! (IuI GIeorgIe.) VezI de ce nu I-
um spus... penLru cù de cuLe orI vIne vorbu de rùposuLuI,
orI îsI uduce umInLe de eI cuL de depurLe, îmI urIù LouLù
zIuu. (cùLrù eu.) MergI d-uIcI, sI nu muI mù bocI pe cup,
cobe!... SLIu cù ducù m-ur omorî pe mIne, mI-uI jucu Ioru
Iu sorouce în Ioc sù-mI IucI pomunù... (puuzù; Ancu se re-
Lruge.) Ducù eru sù bocesLI LouLù vIuLu pe bùrbuLu-Lùu ùI
dInLuI, de ce Le-uI mùrILuL u douu ourù?... 'AIde.. mergI!
ANCA De ce nu esLI muI bIund, DrugomIre?
DRAGDMIR PIeucù oduLù...!
ANCA Mù duc. (Iese în Iund.)
1.±. SCINA II
DRAGOM¡R, GHEORGHE
DRAGDMIR Du-Le Iu pùcuLeIe! (se scouIù supùruL.)
GHEDRGHE
(dupù o puuzù)
¡Ie, mùI vere, preu uspru esLI cu muIereu.
DRAGDMIR ¡u Iusù-mù-n puce sI Lu. SLII Lu cum LrùIesc
eu?... SLII Lu ce um IùcuL eu penLru IemeIu usLu?... Cù muI
bIne îmI Irungeum guLuI punù sù n-o II înLuInIL!... Ducù
nu eru IemeIu usLu îndùrùLnIcù, eu erum usLùzI uILIeI de
om! Tu nu sLII ce s-u peLrecuL înLre mIne sI eu.
GHEDRGHE Du, du' vùz ce se peLrece. Vù cunonILI unuI pe
uILuI degeubu: nIcI Lu nu esLI de eu, nIcI eu de LIne.
DRAGDMIR Eu m-u IuuL cu sù uIbù cIne sù-I LIe sorouceIe
de suIIeLuI rùposuLuIuI. DIn zIuu înLuIu u cununIeI sI
punù usLùzI, o duLù n-um vùzuL-o zumbInd; de uLuncI sI
punù usLùzI cu LrupuI e uIceu pe Iumeu usLu sI cu gunduI e
Iu DumILru pe Iumeu uIIuILù.
GHEDRGHE O II IosL cu eu muI bun cu LIne.
DRAGDMIR MuI bun!... De unde sLIu eu dIn zIuu înLuIu cù
n-o sù IIu sI eu pouLe muI bun decuL eI. Eu n-o Iubeum?...
Cù ducù n-us II IubIL-o!... SI muI în sIursIL, înLeIeg sù
pIungù o IemeIe pe bùrbuL ducù e vùduvù... du' ducù s-u
mùrILuL o duLù cu uILuI... Cure-I ùIu sù rubde usLu?...
ALuncI de ce s-u muI mùrILuL?
GHEDRGHE EI!
DRAGDMIR Du; de ce... ducù nu se pouLe despùrLI de um-
bru rùposuLuIuI? Bu zI cù e o IemeIe nebunù, cure mI-u
sLrIcuL mInLeu sI mIe. Eu sunL sùnùLos, crezI, de cund um
IuuL-o?... UI! M-um sùLuruL! De opL unI de zIIe, DumILru
sI Iur DumILru; pe îI uuz cund vorbesLe eu, cund mù uIL Iu
eu, îI vùz pe eI... Eu LrùIesc în cusù, mùnunc Iu musù,
dorm Iu un Ioc cu sLuIIu IuI... Asu! AsLu n-o sù muI
meurgù muIL! (Ancu InLrù dIn Iund înceLIneI, se opresLe
în usù sI uscuILù; GIeorgIe o vede sI Iuce o mIscure;
DrugomIr, uLrus de mIscureu IuI GIeorgIe, se înLource sI
o vede.) UILe-o! UILe-I! EI e... DumILru! (cùLrù eu.) ¡esI!
¡esI! ¡ugI, sù nu Le vùz! (Ancu sLù IocuIuI cu ocIII pIronILI
usupru IuI.) Te ducI? Or mù duc eu... Sù nu Le vùz!
(pornesLe spre eu, eu înuInLeuzù spre eI; eI se repede, o
upucù de munù s-o uduce IoLùruL în IuLù.) Ce vreI?... Ce
Le uILI usu Iu mIne?... Ce gundesLI?... Eu I-um omoruL?...
Du? Spune! (o smucesLe.)
ANCA
(IoLùruL)
DrugomIre, esLI nebun. (îsI Iuce cruce.)
DRAGDMIR Nebun?... Spune... (o smucesLe Iur.)
GHEDRGHE DrugomIre!
ANCA O!... Nebun!
DRAGDMIR Nu, sù spuI... DIn douù unu: or crezI cù I-um
omoruL eu...
ANCA PoILIm! AsLu-I vorbù de vorbIL!
DRAGDMIR Du... sI uLuncI de ce muI LrùIesLI cu mIne... or
nu crezI sI uLuncI de ce mù cIInuIesLI pe mIne?... Ce uI cu
mIne? ¡usù-mù în puce pe mIne cu DumILru uI Lùu! (o
împInge de munù sI suIe; eu vreu sù Iucù un pus spre eI.)
¡usù-mù în puce! (uceIusI joc.) ¡usù-mù în puce! (Iese
IourLe LurburuL prIn Iund LrunLInd usu.)
1.¿. SCINA III
ANCA, GHEORGHE
GHEDRGHE
(suIe punù în Iund)
DrugomIre! DrugomIre!... S-u dus!
ANCA
(coborund Iu sLungu, upurLe)
Se duce Iu curcIumu PopII,... ucusù n-ure ce beu.
GHEDRGHE
(dIn Iund)
Anco! (cobourù înceL.)
ANCA ToL uIcI esLI?... GIeorgIe, de ce nu-LI scIImbI Lu
gundurIIe, mù bùIeLe, sI vreI sù mI Ie scIImbI pe uIe
meIe? ¡mI pure rùu de LIne!... Asu necùjILù cum sunL, de
ce nu mù IusI Lu necuzuIuI meu sI muI mù LurburI sI Lu?
GHEDRGHE PenLru cù...
ANCA PenLru cù mù IubesLI... AsLu o sLIu...
GHEDRGHE Du, penLru cù Le Iubesc...
ANCA ¡usù-mù pùcuLeIor meIe, GIeorgIe, sI du-Le. EsLI
Lunùr, mergI de-LI cuuLù norocuI uIureu... Asu cum mù
IubesLI Lu pe mIne eu nu Le pocI IubI...
GHEDRGHE Tu nu poLI IubI?
ANCA Bu... oI II IubIL sI eu oduLù... dur n-um uvuL purLe.
Acu Iu mIne u LrecuL vremeu IubILuIuI... D-uIu GIeorgIe,
îLI muI spuI o duLù, cuuLù-LI norocuI în uILù purLe...
GHEDRGHE ¡n uILù purLe?... BIne...
ANCA ... De ce sù-LI încurcI Lu o vIuLù Lunùrù cu pùLeII Lre-
cuLe, sù IeI o IemeIe cu gundurI vecII?... S-upoI cIIur
usu... cum sù mù IeI?
GHEDRGHE TI-um spus...
ANCA Sù mù despurL eu ucum de DrugomIr?... Nu se pouLe.
GHEDRGHE ZIcI cù LI-e greu sù-I vezI.
ANCA Du... du' mIe Dumnezeu mI I-u LrImIs pe eI; sI Dum-
nezeu sLIe ce Iuce... eu LrebuIe sù Iuc voIu IuI...
GHEDRGHE BIne, Anco, Iù cum vreI, LrùIesLe cum îLI
vIne... Eu m-um IoLùruL sù pIec dIn suLuI ùsLu...
ANCA
(repede)
Sù pIecI?
GHEDRGHE Du... Eu Le Iubesc, Lu nu mù poLI IubI... ce ur
semùnu sù muI sLuu uIcI degeubu?
ANCA
(LrIsLù)
PIecI!
GHEDRGHE Du... ¡umeu u cum sImLIL... eu sù mù
sLùpunesc nu pocI... sI nu voI sù mù Iuc de buLjocurù, sù
mù LIu de urmeIe LuIe cu un nùLùrùu. (Ancu sLù pe
gundurI.) Nu muI merge... sù IIu prIeLen cu bùrbuLu-Lùu,
cure nu-I om de IeIuI meu, numuI cu sù Le pocI vedeu muI
des!... EsLI o IemeIe... nu sLIu cum sù-LI zIc... TI-e drug sù
LrùIesLI cu un om cure se pourLù cu LIne cu cu un cuIne, sI
mù gonesLI pe mIne, cure Le Iubesc... BIne... ALuncII muI
bIne sù nu Le muI vùz de Ioc.
ANCA Cure vu sù zIcù, pIecI?... AdevùruL?
GHEDRGHE Du...
ANCA Cund?
GHEDRGHE CuL s-ur puLeu muI curund... pesLe cuLevu zIIe.
ANCA Rùu îmI pure.
GHEDRGHE De ce?
ANCA De ce, de ne-ce, îmI pure rùu...
GHEDRGHE Ducù nu mù IubesLI?
ANCA Ce copII esLI?... Eu nu Le Iubesc pe LIne, dur Lu mù
IubesLI pe mIne: nu înLeIegI Lu cù muI dor o sù-mI IIe muI
Iu urmù mIe de LIne decuL LIe de mIne...
GHEDRGHE ALunceu...
ANCA Ce?
GHEDRGHE VIno cu mIne.
ANCA Nu se pouLe.
GHEDRGHE PrIn urmure, eu ce sù Iuc?
ANCA Tu... Lu sù Le ducI, GIeorgIe, cu Dumnezeu; de
doruI meu sù nu-LI pese... (pIunge.)
GHEDRGHE Anco, pIungI?
ANCA Du.
GHEDRGHE PenLru ce?
ANCA De prIsos sù-LI spuI.
GHEDRGHE Ducù pIungI...
ANCA Sù-LI vorbesc drepL, GIeorgIe: eu îLI sunL cu muIL
duLoure LIe... MuILù puLere mI-u duL prIeLesuguI Lùu sI
gunduI cù un om usu de voInIc cu LIne mù IubesLe...
GunduI cù Lu uI II în sLure sù IucI oduLù s-oduLù o jerLIù
mure penLru mIne eru sprIjInuI suIIeLuIuI meu umùruL...
Ducù Lu Le ducI, cum rùmuI eu?
GHEDRGHE Ce jerLIù? S-o Iuc.
ANCA Nu pocI ucumu... nu sLIu... n-um ce sù-LI spuI. (sLù
un mInuL Iu gundurI.) GIeorgIe, ducù mù IubesLI muIL...
muIL... (scIImbund repede LonuI) du-Le ucumu de dormI
IInIsLIL sI vIno muIne dImIneuLù uIcI: DrugomIr pIeucù Iu
Lurg, puLem sLu muI muIL de vorbù... Du-Le... NoupLe
bunù.
GHEDRGHE NoupLe bunù, Anco. (pIeucù spre Iund.)
ANCA
(upurLe)
PIeucù (eI dù sù Iusù; cu gIusuI jumùLuLe) GIeorgIe!
GHEDRGHE
(înLorcundu-se)
M-uI cIemuL?
ANCA Nu... (eI o prIvesLe Iung, upoI vreu sù pIece.) Bu du!
(eI se înLource Iur sI cobourù cu ueruI înLrebùLor.)
GHEDRGHE De ce?
ANCA Nu prIcepI?
GHEDRGHE Nu.
ANCA
(cu muILù InLenLIe)
...Tu n-uI sImLIL, n-uI prIcepuL de Ioc cù sI eu Le Iubesc?
GHEDRGHE Tu... pe mIne?... AdevùruL?
ANCA AdevùruL... TrebuIe sù-LI spuI, cù nu muI pocI.
(IourLe voIubII.) GIeorgIe, DrugomIr o sù vIe ucum
beuL... Cund se-nLource beuL, mù-njurù sI se cuIcù sI
dourme dus de poLI LùIu Iemne pe eI... VIno! De Iu LIne
dIn deuI se vede IereusLru usLu... obIonuI esLe încIIs...
PundesLe: cund ùI vedeu Iumpu Iu ocIIuI obIonuIuI, vIno
degrubù... Le usLepL!
GHEDRGHE Mù IubesLI?
ANCA Du, du' sù nu uILI cù sunL nevusLu IuI DrugomIr...
ducù moure eI sunL u Lu!... GIeorgIe, m-um juruL: cund o
cùdeu u dInLuI IopuLù de pùmunL pe coscIuguI IuI, eu sù
IIu în bruLeIe LuIe... AI prIcepuL?...
GHEDRGHE S-usLepL o vIuLù înLreugù...
ANCA
(scurL)
EsLI un prosL! M-ùI II IubInd Lu, du' nu mù-nLeIegI...
GundesLe-Le muI bIne Iu ce um vorbIL... Cum vezI IumInu,
vIno, sù nu Le usLepL... Du-Le...
GHEDRGHE
(LrunsporLuL)
Mù duc... vIu... Mù IubesLI?
ANCA Du, du, Le Iubesc. (ìl strcnqe ìn brcte cu putere,
cpoi ìi [cce tcnt prin [und si ìncuie.)
1.A. SCINA IV
ANCA
(sIngurù, prIvInd spre Iund)
GIeorgIe, GIeorgIe, ce pùcuL Le munù pe LIne!... (cobourù
înceLIneI Iu musù.) O II în sLure bùIuLuI ùsLu usureI de
cuLe se Iuudù? Sù vedem... Unde o II cuIneIe? ¡u
curcIumu PopII... joucù cùrLI sI beu... Sù vIe Iur beuL, sù
mù înjure sI sù mù umenInLe!... As vreu sù sLIu cuL o sù
muI LIe usLu!... MuIL, nu crez!... (uscuILù.) HuIu! VIne.. eI
esLe... (îsI Iu IucruI sI sLù Iu musù. - O bùLuIe în use. -
Ancu se rIdIcù sI sLù un momenL.) Am încuIuL... (încù o
bùLuIe. Ancu merge Iu use.) Acus-ucus! (descuIe.)
1.=. SCINA V
ANCA, ¡ON
IDN
(IourLe obosIL sI cum Lremurund)
Bunù vremeu, nevusLù.
ANCA MuILumIm dumILuIe, om bun... Ce poILesLI?
IDN ¡mI duI de muncure?
ANCA
(upurLe)
ÁsLu nu-I dIn suL... e sLrùIn. (Lure.) N-uvem de muncure,
omuIe... pIeucù.
IDN Du'... mù IusI sù dorm?... Iusù-mù sù dorm...
ANCA
(upurLe)
E un om rùu, e beuL, or ce? (Lure.) CuuLù-LI de drum,
cresLIne; (cum uspru) 'uIde!
IDN
(sIIos sI upùrundu-se cu de o IovILurù Iu cup)
Mù duc... sù nu mù buLI... sù nu duI!
ANCA Dec! De ce sù Le buL?... Du-Le sùnùLos.
IDN
(vreu sù pIece, îsI pIerde puLerIIe sI se reuzImù de use)
Nu muI pocI... (rugundu-se Irumos.) Dù-mI cevu sù
mùnunc, Iù-LI pomunù... mI-e Ioume. (se Iusù bInIsor pe
IuvILu dIn sLungu usII.)
ANCA ÁI II boInuv?
IDN Nu.
ANCA Du' ce uI?
IDN MI-e Ioume... sunL osLenIL...
ANCA Du'... de unde vII dumneuLu?
IDN HeIe, de depurLe... Locmu' de Iu munLe.
ANCA SI ce vunL Le-u bùLuL pe Iu noI?
IDN M-um rùLùcIL.
ANCA Du-ncoLro mergeuI?
IDN Nu sLIu...
ANCA Cum sù nu sLII unde mergeuI?
IDN
(înceL sI conIIdenLIuI)
VezI cù eu... sunL nebun...
ANCA Nebun?!
IDN HùIù!... Du' nu m-upucù LoLdeuunu... SI cund mù
cIInuIesLe NecuruLuI, numu' vIne MuIcu DomnuIuI de
mù scupù... NecuruLuI mI-u poruncIL de douù orI sù-mI
Iuc seumu sIngur... cu sù-mI Iu suIIeLuI...
ANCA Sùrmune, cIne sLIe ce pùcuLe!...
IDN Du' MuIcu DomnuIuI nu m-u IùsuL. (se încIInù.)
ANCA SI dIn ce LI-u venIL?
IDN DIn bùLuIe... SI cund mù sperIu m-upucù, IIe pe pusLII
IocurI! SI, cund e sù m-upuce, îmI vIne înLuI cu grIje sI cu
scurbù sI pe urmù cu spuImù... sI mù urde. (uruLù mouIeIe
cupuIuI.) Eu um o bubù uIcI înùunLru... Du-mI duI?
ANCA Ce?
IDN De muncure...
ANCA A! UILusem, uILu-Le-ur reIeIe! (merge Iu Lurubù, LuIe
un codru de pune sI I-I dù.) Nu, omuIe.
IDN BoduprosLe!
ANCA VreI s-un rucIIu?
IDN Ducù-mI duI...
ANCA
(îI dù un LoI de rucIIu)
Du' cum s-u înLumpIuL sù-LI vIe?... E de muIL?
IDN Vreo zece unI...
ANCA Zece unI... SI cIne Le-u bùLuL?... De ce?
IDN Degeubu... Eu erum pùdurur Iu CorbenI...
ANCA
(upurLe)
Pùdurur Iu CorbenI!... (Lure.) CIne Le-u bùLuL?
IDN ¡u judecuLù... cù nu vreum sù spuI.
ANCA
(cu nerùbdure)
Ce?
IDN Cù de ce I-um omoruL...
ANCA OmoruL! (upurLe.) Doumne ¡suse CIrIsLouse! CIne e
omuI ùsLu? (cu Leumù c-u uIIuL udevùruI.) Te cIeumù...
¡on...
IDN
(dund dIn cup)
¡on mù cIeumù.
ANCA SI zIce c-uI omoruL pe...
IDN ... Pe DumILru CIrezuruI...
ANCA
(upurLe)
Cum u ujuns omuI ùsLu uIcI?... Tu, MuIcu DomnuIuI! ¡-uI
IosL cùIùuzù; Lu I-uI purLuL pe cùI necunoscuLe sI mI I-uI
LrImes uIcI cu sù rIdIce dIn cuIeu IoLùrurII meIe
îndoIuIu...
IDN
(moLùInd)
Acu mI-e somn... (uscuILù cu de depurLe.) De ce urIù
cuIneIe?
ANCA Nu urIù nIcI un cuIne.
IDN AscuILù...
ANCA
(upurLe)
AIureuzù. (Lure.) ¡oune, vreI sù Le cuIcI?
IDN Du.
ANCA ScouIù. (îI ujuLù sù se rIdIce.) VIno cu mIne... 'AIde
p-uIcI. (îI duce de muInI înceLIneI spre sLungu, pIunuI
înLuI.)
IDN Cund urIù cuIneIe, moure cInevu... (sovùIe, eu îI
sprIjInesLe.)
ANCA ¡nceLIneI...
IDN Tu sLII cIne o sù mourù... O sù mourù ¡on?... Ducù ¡on
moure, scupù de drucuI?... (se opresLe, Iuce o grImusù de
durere sI pune munu Iu cup.) Mù doure! (AmundoI Ies
înceL.)
1.6. SCINA VI
GHEORGHE, ANCA
GHEDRGHE
(InLrù repede dIn Iund)
Anco! (venInd spre sLungu) Anco!
ANCA
(venInd dIn sLungu)
GIeorgIe! (repede.) Ce cuuLI? Ce vreI? Nu LI-um spus sù nu
vII punù nu LI-oI Iuce semn? TI-um IùcuL semn? VreI sù
deu DrugomIr pesLe LIne uIcI?... PIeucù, du-Le sI nu muI
venI punù nu Le cIem...
GHEDRGHE SLuI sù-LI spuI... Am venIL sù-LI uduc o vesLe
bunù...
ANCA Ce vesLe bunù?
GHEDRGHE VIu de Iu curcIumu PopII. DrugomIr e LoL
ucoIo... E bùuL... A jucuL cùrLI, u pIerduL sI-u IùcuL cInsLe
Iu LoLI... E ucoIo popu, noLuruI, prImuruI, sunL LoLI în
oduIe...
ANCA AsLu LI-e vesLeu u bunù?
GHEDRGHE SLuI... DrugomIr pIeucù punù-n zIuù.
ANCA EI! Merge Iu Lurg.
GHEDRGHE Nu... pIeucù, nu se muI înLource.
ANCA Ce?
GHEDRGHE Te Iusù... se duce în Iume!
ANCA Cum! (upurLe.) Nu crez eu usLu.
GHEDRGHE Anco...
ANCA 'AIdu-de! MuI sunL sI eu p-uIcI.
GHEDRGHE Nu-LI pure bIne? N-uI zIs cù mù IubesLI?
ANCA EI du! S-upoI... ducù Le Iubesc?
GHEDRGHE Cund bùrbuLuI îsI pùrùsesLe nevusLu, eu ure
drepL, dupù Iege, sù se despurLù de eI sI sù Iu pe cIne-I
pIuce.
ANCA
(ImpucIenLuLù)
Ce vorbesLI prosLII. Cum o sù pIece DrugomIr? Unde sù
pIece?
GHEDRGHE N-u spus unde, dur îsI Iu zIuu bunù de Iu
LoLI... zùu! Punù în zIuù se pornesLe...
ANCA Om vedeu... (upurLe.) Asu? (sLù pe gundurI.)
GHEDRGHE ¡u ce Le gundesLI?
ANCA GIeorgIe, uILe-Le Iu mIne bIne! EsLI Lu bùrbuL în
LouLù IIreu, orI esLI un om usureI?... Mù pocI eu încrede
în LIne? ¡ucI ce LI-oI zIce eu?
GHEDRGHE ¡uc.
ANCA Dur ducù nu IucI?
GHEDRGHE Spune ce, sù Iuc!
ANCA BIne... Sù vedem ce-LI pouLe drugosLeu: du-Le sI orIce
s-ur înLumpIu, punù nu vezI semnuI, nu Le mIscu.
(GIeorgIe Iuce o mIscure.) ¡ùrù vorbù muILù, pIeucù. (îI
împInge spre Iund.)
GHEDRGHE Anco!
ANCA Du-Le.
GHEDRGHE Mù IubesLI?
ANCA
(IourLe ImpucIenLuLù)
Du, du' du-Le. (îI împInge uIurù.) Sù nu Le înLuInesLI cu eI...
Iu seumu. (încIIde.)
1.¬. SCINA VII
ANCA
(sIngurù, cobourù Iu usu dIn sLungu sI uscuILù; o
descIIde bInIsor sI se uILù înùunLru; Lrece upoI sI sude Iu
musù)
Vreu sù pIece... Ce sù Iuc?... Sù mù duc sI sù sLrIg în guru
mure... sù duu pe vInovuLuI udevùruL pe munu
judecùLorIIor sI sù scup pe nevInovuL... Dur dovudu?
BùnuIuIu meu. Dur ce dovudù o sù IIe usLu ducù eI o
LùgùduI?... ¡u sLuI... Cure vu sù zIcù eI muI ure un un sù o
ducù cu IrIcu în sun... unuI ùsLu o sù umbIe Iugur, sI pesLe
un un îsI pouLe spune sIngur IupLu, sI... s-u IsprùvIL... Sù
rùmuIe nepedepsIL... Asu e Iegeu, bIne; dur eu pocI sù-I
Ius usu?... Nu... nu se pouLe. (puuzù.) NebunuI ùsLu LoL e
osundIL o duLù... PenLru un pùcuL, douù orI zece, un om
LoL cu o vIuLù pIùLesLe... SI Iùrù uILù vInù nouù, nebunuI
LoL ure sù IIe prIns punù Iu urmù sI înLors ucoIo de unde u
IugIL... (puuzù.) SI ducù e vorbu, ce esLe muI bIne penLru
un nebun? Sù-sI Luruscù vIuLu prIbeug sI cIInuIL, Iùrù
udùposL, Iùrù o zdreunLù pe eI, Iùrù Irunù, orI sù LrùIuscù
Iu încIIsoure îmbrùcuL, IrùnIL sI îngrIjIL Iu vreme sI
udùposLIL?... Sù IIe sIobod e muI bIne? Sù se bucure de
IumInu soureIuI în bunùvoIe?... Dur e nebun... MuI ure
nebunuI bunùvoIe?... ¡umInu soureIuI Iùrù IumInu
mInLII... O sù-I LIe IumInu soureIuI sIngurù Iurnu de cuId,
orI de Ioume vuru? O sù gùseuscù orI nu un suIIeL de
cresLIn sù-I mIIuIuscù cu o Iùrumù de puIne.... o sù
degere, or o sù se coucù LouLù zIucu, nemuncuL, gonIL de
IIpsu IuI de voIe, sI seuru o sù udourmù de Ioume pe
pùmunLuI goI. Asu-usu... IocuI IuI e Iu ocnù... Dumnezeu,
cIne sLIe penLru ce pùcuLe, I-u uruncuL în prùpusLIe, dur u
IosL sI bun sI I-u IuuL mInLeu cu cure sù-sI judece
LIcùIosIu: I-u duL greuLuLeu... dur I-u IuuL cumpùnu! (sLù
pe gundurI.)
1.S. SCINA VIII
ANCA, DRAGOM¡R
DRAGDMIR
(InLrù sI se opresLe în prug, e puIId sI cum umeLIL)
Anco!... Anco!
ANCA
(LresùrInd)
AI venIL? (se scouIù.)
DRAGDMIR Du... îLI pure rùu? Ducù îLI pure rùu... mù duc
Iur... (sovùIe.)
ANCA Nu-mI pure rùu c-uI venIL, îmI pure rùu c-uI venIL Iur
beuL.
DRAGDMIR AsLu usu e... sunL... ce e drepL sunL cum beuL...
Am bùuL... dur de necuz um bùuL. (oILeuzù.) Du, sù sLII
Lu... numuI de necuzuI Lùu!
ANCA De ce uI bùuL nu sLIu, sLIu cù esLI beuL... cuIcù-Le.
DRAGDMIR Nu voI sù mù cuIc... Am de vorbù cu LIne...
ANCA ¡us' cù muI vorbIm muIne dImIneuLù, ucumu nu poLI
vorbI...
DRAGDMIR Bu pocI... Dù-mI sù beuu.
ANCA ToL muI vreI?
DRAGDMIR ToL muI vreuu... Adu vIn sI sù sLuI uIcI, cù um
sù vorbesc cu LIne. (eI sLù Iu musù, eu îI uduce o cunù cu
vIn.)
ANCA Nu... sù-LI Lreucù necuzuI.
DRAGDMIR
(rIdIcù Iu gurù cunu sI se opresLe)
Tu! (runjesLe Iu eu) Lu, n-uuzI?... De ce vreI Lu sù mù
oLrùvesLI pe mIne?
ANCA EsLI nebun, vuI de cupuI Lùu! Du' de ce sù Le
oLrùvesc?
DRAGDMIR Cu sù scupI de mIne, sLIu eu!... SI sù LrùIesLI cu
uILuI... PouLe cù uI pus ocIII pe GIeorgIe, învùLùLoruI...
Am cum mIrosIL eu cevu... (runjInd.) VuI de voI!... Vù puI
cupuI Iu umundoI! (uduce cunu Iu gurù sI Iur se opresLe.)
ANCA VorbesLI uIureu...
DRAGDMIR Sù mù oLrùvesLI, 'uI? (îI dù cunu sI uspru.) Nu
IcI! Beu Lu înLuI... sù Le vùz eu cù beI.
ANCA
(Iu cunu, beu sI I-o dù înupoI)
Nu.
DRAGDMIR Tu, Anco, spune drepL, ce gundesLI Lu de
mIne?
ANCA
(Iuundu-sI IucruI)
BIne gundesc.
DRAGDMIR BIne?... BIne sù IIe... ¡us-o încurcuLù...
(puuzù.)
ANCA Abu, DrugomIre, cund pIecI Lu?
DRAGDMIR Unde sù pIec?
ANCA ¡n Iume... sLIu eu unde? Am uuzIL cù vreI sù mù IusI
sI sù Le ducI încoLro ùI vedeu cu ocIII...
DRAGDMIR CIne LI-u spus?
ANCA Ce-LI pusù... De ce, DrugomIre?...
DRAGDMIR PenLru cù nu LrùIesc bIne cu LIne... nu mù
IubesLI... Lu nu-mI esLI nevusLù, îmI esLI vrùjmus... penLru
cù Lu m-uI nenorocIL pe mIne...
ANCA Eu? As vreu sù sLIu sI eu cum.
DRAGDMIR Du, Lu... Ducù nu Le cunosLeum pe LIne, eu eru
sù IIu uILIeI de om... (beu sI oILeuzù.) HeIe! Ce om eru sù
IIu eu... Dur s-u dus... ucu e degeubu... Ius-o încurcuLù!
ANCA SI vreI sù mù IusI?
DRAGDMIR Du, numuI cuLùvu vreme... sù vezI cum îLI esLe
sI Iùrù mIne... (beu.) AscuILù IcI Iu mIne... unde LI-e
gunduI?... Eu um o duruverù depurLe... LrebuIe sù pIec
muIne dImIneuLù... Tu... III cumInLe... sLuI ucusù sI m-
usLeupLù. Sù nu deu drucuI!... Cù Le LuI!...
ANCA O sù zùbovesLI muIL?
DRAGDMIR O Iunù, douù, LreI, muI muIL... un un, nu sLIu...
ANCA Dur uI sù vII înupoI?
DRAGDMIR ¡IresLe cù vIu... Tu uI sù IeI cu înscrIs de Iu
Popu, -sù-mI uducI umInLe sù-LI duu înscrIsuI - cIncI suLe
de IeI... HunuI poLI sù-I duI cu cIIrIre; LoL Popu vreu sù-I
Iu... SILu de sub surù poLI s-o vInzI... ScundurIIe de Iu deuI
o sù Ie uducù pesLe cuLevu zIIe... muI uI sù muI pIùLesLI
vreo LreIzecI sI cIncI de IeI... sù Ie vInzI; poLI upucu pe eIe
punù Iu o suLù de IeI.
ANCA
(dupù ce I-u uscuILuL cu rùbdure, cIùLInund mereu dIn
cup)
AoIeu, DrugomIre!
DRAGDMIR Ce?
ANCA Sù muI crez eu cù uI sù Le înLorcI? Eu nu vùz cù-LI IucI
udIuLu? (se scouIù.) DrugomIre, Lu n-uI sù pIecI... Cum se
pouLe unu cu usLu! Sù-LI IusI Lu cusu Lu sI sù IugI usu în
Iume... De ce? AI scùpùLuL sI mergI sù sIugùresLI unde nu
Le cunousLe nImenI?
DRAGDMIR As!
ANCA OrI Le-u urs IocuI sI mergI sù cuuLI udùposL în uILù
purLe?
DRAGDMIR Nu!
ANCA ALuncI uI IùcuL pouLe vreo IupLù reu sI LI-e Leumù de
rùspundere, de pIecI usu în sLrùInùLùLI de Iu LIne sI de Iu
uI LùI...
DRAGDMIR Dec!
ANCA Cù cIne Iuge usu? CIne îsI pùrùsesLe usu cusu sI IocuI,
Lum-nIsum sI-sI Iu Iumeu în cup?... Dour oumenII
deznùdùjduILI, or IùcùLorII de reIe, or... nebunII.
DRAGDMIR
(beu sI runjesLe)
NebunII...
ANCA DeznùdùjduIL n-uI de ce sù III, cù sIuvu DomnuIuI, uI
dupù ce beu upù... ¡upLe reIe zIcI cù n-uI IùcuL, cù Lu sLII
sI Dumnezeu ce sLù pe cugeLuI Lùu... ALuncI, Doumne
IurLù-mù, ùI II nebun!
DRAGDMIR
(uceIusII Ioc)
MuI sLII? OI II...
ANCA De usLu sù nu ruzI... esLI Lu nILeI cum LIcnIL... udIcù,
ce nILeI! EsLI bIne de LoL; de muIL LI-uI pIerduL sùrILu...
(DrugomIr uscuILù nervos.) NoupLeu vIsezI uruL sI suI dIn
somn mereu... TI-e IrIcù sù dormI cu Iumpu sLInsù... MuI-
nuInLe, unde se înLumpIu Iu LIne sù Le îmbeLI!... Acumu îsI
beI mInLIIe dInLr-un LoI de rucIIu... MuI-nuInLe mù sIIeuI
Lu sù Iuc pomunù sI sù LIu sorouceIe de suIIeLuI IuI Du-
mILru (DrugomIr mIscure) -bu cù LI-u IosL prIeLen bun, bu
cù e pùcuL cù s-u prùpùdIL usu om de omenIe! - Ajun-
sesem sù mù mIr eu de LIne, cum Lu bùrbuLuI meu sù nu
mù IusI o cIIpù mùcur sù-mI uIL de bùrbuLu-meu ùI
dInLuI... De Iu o vreme încouce, uILu s-uILu: ducu pomen-
esc cuL de rur de eI, Le-upucù uILe uIeu... Tu n-uI bùguL de
seumù ce-uI IùcuL udIneuorI?
DRAGDMIR Cund udIneuorI?
ANCA AdIneuorI, cund cILeu GIeorgIe.
DRAGDMIR EI?
ANCA VorbesLII nIsLe vorbe... de nu Le-ur cunousLe omuI ur
crede...
DRAGDMIR Ce vorbe? Ce-um zIs?
ANCA Ce nu se cude sù vorbesLI... ¡ncuI Iu bùuLurù, cuIeu-
vuIeu... e omuI cu mInLeu împùIenjenILù... Dur eruI
Lreuz...
DRAGDMIR EI! Ce-um vorbIL?
ANCA MI-uI zIs sù-LI spuI ce crez eu de LIne, cù Lu uI omoruL
pe DumILru... sI GIeorgIe eru de IuLù...
DRAGDMIR SI Lu ce-uI rùspuns?
ANCA TI-um rùspuns cu LoLdeuunu... cù esLI nebun.
DRAGDMIR
(încrunLuL)
Nebun!...
ANCA UILe, vezI... um IuuL seumu cù nu-LI pIuce de Ioc s-
uuzI vorbu usLu. Ce sù IIe cu LIne, DrugomIre? Eu gundesc
c-o II vreun pùcuL... Sù Le spovedesLI... sù Le grIjesLI...
DRAGDMIR Ce, um sù mor?
ANCA Nu se spovedesLe omuI numuI cund ure sù mourù...
DRAGDMIR
(IndIspus)
M-oI spovedI uILù duLù, n-um vreme ucumu.
ANCA Cund?
DRAGDMIR Cund m-oI înLource...
ANCA Ducù L-eI muI înLource...
DRAGDMIR EI, usu! Ducù m-oI muI înLource... (se rIdIcù
umeLIL) m-oI spovedI... EI, s-upoI ce? Asu e vIuLu omuIuI!
Pe LoLI drucuI îI încuIecù... LoLI o sù mourù, LoLI! SI eu o sù
mor... sI Lu o sù morI, sI GIeorgIe sI LoLI... pe rund, pe
rund, cu Iu mourù. (se uILù Iung unuI Iu uILuI.) Tu, IemeIe,
Lu esLI IspILu... Anco! Anco! (îI Iuce sovùInd semn sù vIe
dupù eI.) 'AIde!... 'AIde, Lu, n-uuzI?... MuInI dImIneuLù
pIec... Tu! De ce nu mù IubesLI Lu pe mIne? (o upucù.)
ANCA
(vrund sù-I depùrLeze)
¡usù-mù...
DRAGDMIR Nu Le Ius... (o LIne cu d-u sIIu.)
ANCA
(IIxundu-I)
Abu, DrugomIre, LII Lu mInLe uIuILùIerI Iu pomunù - cù uILuI
sù Le înLreb - cund u venIL rezervIsLuI ùIu, de ce uI IugIL?
DRAGDMIR
(o Iusù sI o împInge usor încoIo)
Cure rezervIsL?
ANCA ÁIu de semùnu grozuv cu DumILru...
DRAGDMIR Tu sLII cure e ùIu. (se înLource spre musù.)
ANCA
(dupù o puuzù)
ZIcI cù pIecI dIs-de-dImIneuLù?
DRAGDMIR
(posomoruL)
Du... pIec...
ANCA ALuncI, cuIcù-Le... uI sI bùuL... e uproupe de mIezuI
nopLII...
DRAGDMIR
(beu ce u muI rùmus în cunù)
Mù duc! (pIeucù spre usu odùII IuI, Iu sLungu, pIunuI uI
doIIeu.) SunL beuL...
ANCA Crez... (urmundu-I înceL.) Du-Le de Le odIInesLe...
(subIInIInd) sI...
DRAGDMIR
(dIn pruguI usII)
SI... ce?
ANCA ¡ncIInù-Le... sù nu muI vIsezI uruL.
DRAGDMIR BIne! (Iese în sLungu. Ancu se uILù dIn use în
oduIe.)
ANCA Asu... DormI ucumu. (încIIde usu sI uscuILù, Lrece
upoI sI uscuILù Iu usu ceuIuILù, upoI cobourù.) ¡ncIInù-Le,
DrugomIre, cù se upropIe ceusuI!
(CorLInu)
±. ACTLL II
±.1. SCINA I
ANCA
(sIngurù Iu musù)
Sù cIem pe GIeorgIe sI sù-I puI sù-I sIùrume cupuI... sù
sLuu sù mù spovedesc IuI GIeorgIe cu de-umùnunLuI...
Am eu vreme de usLu ucumu?... PocI sù-I urùL IuI usu de
scurL sI în prIpù cum s-u sLrecuruL sI s-u însIruL îndeIung,
înceL-înceL, bùnuIuIù cu bùnuIuIù în suIIeLuI meu, punù
sù se înrùdùcIneze credInLu usLu... cù DrugomIr e
vInovuL?... Sù-mI pIerz noupLe cu vorbe... Dur GIeorgIe
pouLe sù nu vreu, or sù nu IIe în sLure sù Iucù usu IupLù...
Cum e bùIuLuI usureI, m-oI cùI cù I-oI II spus... (puuzù.)
Nu... N-um nevoIe de ujuLor... Sù mù gundesc muI bIne...
CIne n-o sù creuzù cù LoL nebunuI IugIL de Iu ocnù u
omoruL sI pe DrugomIr?... (puuzù.) Du' de ce sù-mI Iuc
pùcuL sI sù muI sLrùgùnesc pe nevInovuL?... Aseurù, Iu
curcIumù, DrugomIr Ie-u spus Iu LoLI cù pIeucù-n Iume.
Am desLuI rùguz punù Iu zIuù sù-I Lurùsc sI sù-I urunc în
puL; u pIecuL, s-u dus... nu muI vIne uzI, nu muI vIne
muIne, o Iunù, un un, nu muI vIne de Ioc... M-u pùrùsIL!...
(puuzù.) S-u IoLùruL... (se scouIù, merge Iu Lurubù sI Iu o
burdù, upoI cobourù înceL.) AdIcù sù IIe greu Iucru?...
Dourme beuL. Un urIus dourme... dourme sI cugeLuI IuI sI
puLereu IuI sI voIu IuI; vIuLu IuI urde înceL sI domoI, cum
urde Iumunureu Iùrù sù vreu sù urzù... O IemeIe sIubù, un
copII Iruged, IoLùrure numuI sù uIbù, pouLe sù suIIe o
duLù... s-o sLInge... (se joucù cu burdu, cIopIInd bInIsor pe
mucIIu mesII; în sLungu s-uud gemeLeIe nebunuIuI; eu se
LrezesLe dIn gundurI sI uscuILù.) NebunuI... S-u
desLepLuL... o sù-I desLepLe sI pe eI... Ce sù Iuc? Sù-I
Lrùsnesc în somn!... Sù mourù Iùrù sù sLIe cù moure, Iùrù
sù vuzù cù eu îI Iovesc, Iùrù sù-sI uducù umInLe de Du-
mILru... Ducù n-o vezI cù vIne, uIu nu muI e mourLe! Nu,
nu vreuu în somn: uLuncI ur II purcù ur dormI mereu...
Du... sù-I desLepL înLuI: sù sLIe cù-I vIne mourLeu, de Iu
cIne sI de ce... (pune burdu pe Lurubù sI pornesLe spre usu
IuI DrugomIr, Iuce cuLIvu pusI sI se opresLe; usu de Iu
DrugomIr se descIIde, eI upure IourLe LurburuL.)
±.±. SCINA II
ANCA, DRAGOM¡R
DRAGDMIR
(sperIuL)
Anco!
ANCA
(upurLe)
EI!
DRAGDMIR Anco, um vIsuL uruL... mù doure munu!
ANCA AIurezI... Le doure munu dIn vIs...
DRAGDMIR Mù înjungIIe unde um semnuI de muscùLurù.
ANCA SezI jos... LremurI. (eI sude.) De unde uI Lu
muscùLuru uIu Iu munù, DrugomIre?
DRAGDMIR De muIL.
ANCA BIne, de muIL; dur de unde?... N-uuzI?
DRAGDMIR M-u bùLuL cund erum copII sI m-u muscuL un-
uI pe cure îI LrunLIsem...
ANCA De ce nu vreI Lu sù-mI spuI ce uI pe suIIeL? Eu vùz cù
Lu nu esLI în LouLe uIe LuIe... Tu uI un gIImpe în cugeLuI
Lùu... DesLùInuIesLe-Le mIe.
DRAGDMIR TIe?
ANCA Du, mIe: (DrugomIr mIscù dIn cup neguLIv) spune sI
Le usureuzù; ducù uI duce-o muIL usu, o sù înnebunesLI...
DRAGDMIR Sù înnebunesc!
ANCA Du... Ce uI vIsuL?
DRAGDMIR Un cup de morL... cu dInLII murI... vreu sù mù
musce... mù doure...
ANCA Te doure cù nu vreI sù spuI, Le doure cù nu Le
IoLùrùsLI sù spurgI bubu sI s-uruncI rùuLuLeu uIurù...
(puuzù - se upropIe bInIsor de eI sI-I upucù pe dupù guL.)
¡u uscuILù, DrugomIre... udIcù ce ur II, cum sLùm noI uIcI
umundoI, sù Le pomenesLI cu DumILru (eI Iuce o mIscure)
cù InLrù bInIsor pe use... uILe pe coIo... (uruLù în Iund) sù-
I vezI cù vIne, cum eru eI înuIL sI voInIc, sI se useuzù
Irumos coIeu Iu musù în IuLu Lu: "EI, bunù seuru, IruLe
DrugomIre... Ce muI IucI? MuI îsI uducI Lu umInLe de
mIne?..." (DrugomIr se zgurcesLe pe scuun sI s-upucù de
musù; eu îI Iu repede cupuI în muInI sI ceurcù sù I-I
înLourcù cu d-u sIIu spre Iund.) ¡u uILe coIo... coIo...
¡ucùLù-I... IucùLù-I!... VIno, vIno, DumILre!... (vreu sù-I
înLourcù cu LouLù puLereu.) CI uILe-Le!...
DRAGDMIR
(smucIndu-se)
¡usù-mù!... (se scouIù; s-uude LIpund nebunuI; DrugomIr se
înLource spre sLungu; uIL LIpeL.)
ANCA AscuILù... (DrugomIr îsI înLource prIvIrIIe de Iu
sLungu, eu se repede uproupe de eI sI, jucund spuImu,
sopLIL.) DrugomIre! (îI smucesLe sI-I înLource în Ioc cu
IuLu spre sLungu; eI dù cu ocIII de nebun, scouLe un
sLrIgùL înecuL sI rùmune încremenIL.) UILe-I... SLII cIne e?
E nebunuI cure u scùpuL de Iu ocnù...
DRAGDMIR ¡on! (cude zdrobIL pe scuun.)
ANCA EI!
±.¿. SCINA III
DRAGOM¡R, ANCA, ¡ON
IDN
(cobourù Lremurund)
MI-e Ioume... ¡mI duI sù mùnunc?
ANCA
(IuI DrugomIr înceL)
TrebuIe sù-I oprIm uIcI punù muIne... (merge Iu Lurubù, Iu
puIne, o cunù de rucIIu sI LoIurI sI Ie uduce pe musù.)
SezI coIeu, ¡oune...
IDN Sez. (sude sIIos în IuLu IuI DrugomIr, cure se dù înupoI
cu scuunuI.)
ANCA
(dundu-I sù beu)
Cum e Iu ocnù, ¡oune?
IDN BoduprosLe... e bIne. (Iu înLrebùrIIe eI, ¡on rùspunde
IuI DrugomIr.)
ANCA SI cum uI IugIL de ucoIo?
IDN
(cu IIumInuL)
VezI cù s-u pogoruL MuIcu DomnuIuI Iu mIne sI zIce: pe
cum cù, ¡oune, cund ùI ujunge Iu IunLunù sub deuI, o sù-LI
Iusù înuInLe cIne sù Le uducù Iu mIne, sI sù vII negresIL...
sù vII, cù eu Le scup de LoLI dusmunII LùI, sI o sù-LI IIe
bIne, cù eu, MuIcu DomnuIuI, o sù puI sLuvIIù înLre LIne sI
reIe: reIeIe sù nu muI pouLù Lrece Iu LIne, sI nIcI Lu sù nu
muI poL Lrece Iu eIe... (sImpIu.) Asu...
ANCA EI?...
IDN Pe urmù, vere, m-um dus Iu IunLunu de sub deuI sI um
pus donILeIe jos... EI! Eru Irumos sI cuId... sI eru pùdureu
sIngurù... dour înLr-o LuIù IIuIeru de depurLe o mIerIù...
Numu', dInspre purLeu deuIuIuI, IucùLù cù-mI Iese înuInLe
o veverILù, - vezI, o LrImIsese MuIcu DomnuIuI! - SLu în
IuLu meu în douù Iube sI se uILu Iu mIne drepL cu ocIII eI
mILILeI sI guIbenI. Eu um duL s-o prInz, cund coIo eu...
LusL! A sùrIL p-o crucù subLIre de uIun: ucu se încovoIu
crucu sI s-upIecu cu eu punù Iu pùmunL, ucu se rIdIcu, ucu
se rIdIcu, ucu se upIecu. Eu dupù eu, eu Iur înuInLeu meu,
în douù Iube, se uILu Iu mIne... ¡I scIIpeu ocIII, vere, de
purcù eru douù scIInLeI sI mù cIemu Iuc-usu... (Iuce ges-
LuI.) Am umbIuL o zI înLreugù: Iu urmù u pIerIL sI um
rùmus rùLùcIL... Du' ucumu o sù mù duc înupoI ucusù.
ANCA Unde ucusù?
IDN ¡u ocnù.
DRAGDMIR AI scùpuL sI vreI sù Le ducI sIngur înupoI?
ANCA Du' de ce Le-u încIIs pe LIne, ¡oune?
IDN PenLru cù um omoruL pe DumILru.
DRAGDMIR Du' Lu I-uI omoruL?
IDN Eu.
ANCA Bu nu Lu.
IDN Bu eu... ¡uIeuuu sI LuLunuI sI umnuruI IuI eru Iu mIne.
DRAGDMIR EI, s-upoI? Ducù s-o gùsI IuIeuuu sI LuLunuI sI
umnuruI Lùu Iu mIne, se cIeumù cù Le-um omoruL, 'uI?
IDN
(neînLeIegund bIne)
E!...
ANCA AscuILù-I pe eI, ¡oune, Lu sLuI degeubu încIIs.
IDN
(dù dIn cup)
HùIù!
DRAGDMIR SI o sù scupI curund de ucoIo... PesLe un un...
(se opresLe prIvInd bùnuILor Iu Ancu; eu Iuce o mIscure
de InLeIIgenLù, Lrece Iu Lurubù, d-ucoIo în ceIur sI uscuILù
prIn use, pe cure u IùsuL-o crùpuLù.)
IDN MuI um unsprece unI.
DRAGDMIR Bu unuI.
IDN Bu unsprece...
DRAGDMIR
(ImpucIenLuL s-upropIe de ¡on sI conIIdenLIuI, dupù ce
u uruncuL o cùuLùLurù de jur împrejur)
Ducu muIne, poImuIne, o IesI un om s-o zIce: duLI-I drumuI
IuI ¡on, cù nu esLe eI vInovuL, e uILcInevu...
IDN AILcInevu... EI! Asu u IùcuL unuI de Iu noI de Iu ocnù...
om mIIos, vere, Dumnezeu sù-I mIIuIuscù...
DRAGDMIR
(urmundu-sI jocuI)
¡usù-mù sù-LI spuI... E uILcInevu: ¡on u IosL un prosL, I-u Iu-
uL dIn buzunur IuIeuuu sI LuLunuI; dur cund I Ie-u IuuL,
DumILru eru morL...
IDN Bu nu...
DRAGDMIR Bu eru morL... cu IuLu Iu pùmunL...
IDN Bu nu, eru LrunLIL pe spuLe (Ancu mIscure) sI u descIIs
ocIII Iu mIne...
DRAGDMIR Ce!
ANCA
(cobourù repede Iu musù)
S-upoI?
IDN ApoI I-u podIdIL sungeIe pe nus sI pe gurù s-u murIL...
(mùnuncù. Ancu îsI sLerge ocIII sI se uILù Iu DrugomIr.)
DRAGDMIR
(rùsLIL Iu eu)
Ce Le uILI Iu mIne usu? (eu upIeucù prIvIrIIe; eI muI uspru.)
UILe-Le Iu mIne! (buLe cu pumnuI în musù; ¡on Lresure;
IourLe unImuL, cùLrù ¡on.) Cund I-uI gùsIL în pùdure?
IDN
(se scouIù sperIuL sI începe sù Lremure)
SpuI, sù nu mù IovesLI, sù nu mù buLI!...
DRAGDMIR CIne Le buLe?... sezI jos... (¡on sude înIrIcosuL.)
PenLru ce sù Le buL?
IDN PenLru cù um omoruL pe DumILru...
ANCA
(coborund)
CresLInuI IuI Dumnezeu, înLeIege cù nu Lu.
IDN
(cùLrù DrugomIr)
Nu eu... du' cIne? (DrugomIr LuInesLe.)
ANCA Spune cIne, DrugomIre.
DRAGDMIR
(IIerbund)
Nu Le-umesLecu Lu în vorbù!... ¡usù-ne-n puce!... Nu sLIu...
(beu cu seLe.)
ANCA
(IourLe sImpIu)
VreI sù-LI spuI eu, ¡oune?... UILe cIne. (uruLù pe DrugomIr;
ucesLu Iuce o mIscure vIoIenLù.) UILe, ¡oune, vezI Lu? ÁsLu
u omoruL pe DumILru. (IuI DrugomIr.) ZI Lu cù nu-I usu!...
(¡on se scouIù, începe sù ruzù pe-nIunduLe sI sù ocIeuscù
pe DrugomIr.)
DRAGDMIR
(beu punù-n Iund, LrunLesLe pe musù cunu, cure se Iuce
LùndùrI, sI se scouIù)
SunL prosL eu cù sLuu Iu vorbù cu doI nebunI!
ANCA DoI nebunI!
DRAGDMIR
(umenInLùLor)
Tu, IemeIe!... (încrunLuL, pornesLe spre eu, cure s-u reLrus Iu
Lurubù.)
IDN
(dù un rùcneL sI se nùpusLesLe usupru IuI DrugomIr
LùIndu-I drumuI; îI upucù de guL sI-I învurLesLe în Ioc)
SLuI ucI!... De ce I-uI ucIs, mù, pe cresLIn? (Ancu dIn Iund
urmùresLe cu LoL InLeresuI jocuI Ior.)
DRAGDMIR
(IupLund, înecuL)
¡usù-mù, nebunuIe!
IDN
(crescendo)
ALuncI, ducu I-uI omoruL Lu, pe mIne de ce m-u încIIs,
mù?... De ce m-u cIInuIL? De ce m-u IovIL în cup? De ce?
(îI zguduIe sI-I împInge depurLe în IuLù Iungù musù;
DrugomIr puIId cude guIuInd pe un scuun...) Ducù Lu esLI
vInovuL (obIdIndu-se LrepLuL sI urùLundu-sI mouIeIe cup-
uIuI) De ce mI-u IùcuL mIe bubù uIcI înùunLru? (se vuILù.)
Mù doure!... Mù doure!...
DRAGDMIR
(se rIdIcù pe IurIs de pe scuun sI Iuce un pus)
Cum sù scup?
IDN
(oprIndu-se dIn pIuns sI repezIndu-se)
SLuI ucI! (îI upucù de guL.)
DRAGDMIR Anco, mI-u sLIns puLerIIe!
IDN
(crescendo)
Tu... esLI drucuI!... Ducu Lu esLI drucuI, de ce nu Le ducI sù
sLuI în buILu unde Le-u gonIL MuIcu DomnuIuI?... Or de ce
nu mergI pe pusLII IocurI? Or de ce nu Le înLorcI în Iun-
duI IuduIuI?... De ce? (îI pune în genuncII.)
DRAGDMIR M-u rùpus!
IDN De ce sù mù cIInuIesLI Lu pe mIne? (îI Iusù un momenL
sI-I prIvesLe runjInd sùIbuLIc.) MùI!... esLe Iu noI o ocnù
pùrùsILù... ¡n Iund e o buILù neugrù... Ducù uruncI o
pIuLrù-n Iund, numu', de depurLe, dIn InImu pùmunLuIuI,
începe sù uue, sI uue LoL mereu, sI Locm-u douu zI Luce,
cund zIce MuIcu DomnuIuI: desLuI!... AcoIo LrebuIe sù vII
Lu cu mIne... sù Le Iuu de guL (îI înIuLù) sù Le rIdIc sI sù Le
urunc în IunduI bùILII... usu!... HuIde. (urIund.) HuIde!...
(îI LurùsLe; DrugomIr se zbuLe.)
ANCA
(upurLe)
¡I omourù... nu LrebuIe!... (pune munu pe burdù.)
DRAGDMIR SùI, Anco!
IDN
(îI LurùsLe)
IuIde! Nu urIu, cuIne!
ANCA
(uIergund în IuLu IuI ¡on, cu burdu rIdIcuLù)
NebunuIe! ¡LI crùp cupuI!
IDN
(Lresure, Iusù pe DrugomIr sI se dù Iu o purLe sIIos)
Nu eI?... N-uI zIs Lu?... Tu uI zIs. (se reLruge spre Iund.)
ANCA
(ujuLund pe DrugomIr sù se rIdIce)
ScouIù!...
IDN
(depùrLundu-se)
ALuncI, mù duc. (Iese repede în Iund.)
ANCA
(dupù ce u rIdIcuL pe DrugomIr, cure se usuzù obosIL Iu
musù sI uILundu-se în LouLe pùrLIIe)
DrugomIre, s-u dus!
DRAGDMIR S-u dus?
ANCA Se duce-n suL... TrebuIe sù-I înLourcem înupoI sI sù-I
LInem ucI punù vedem ce e de IùcuL... 'AIde dupù eI!
DRAGDMIR Nu merg...
ANCA ¡uge! N-o sù-I muI ujungem...
DRAGDMIR Du-Le Lu.
ANCA
(suIe sI prIvInd cùLre eI, upurLe)
AsLeupLù Lu! D-ubIu u-ncepuL!... (Iese în Iugù prIn Iund.)
±.A. SCINA IV
DRAGOM¡R sIngur, upoI ¡ON
DRAGDMIR N-o sù-I muI pouLù ujunge... sI cIIur sù-I
ujungù, ce IoIos! Purc-o sù uIbù eu desLuI puLere sù se
IupLe cu nebunuI... A puLuL IemeIu sù mù vunzù... ucu ur
vreu sù mù scupe, dur n-o sù pouLù... ¡on o sù spuIe...
¡ncù un un... PenLru un un, sù pIerz vIuLu înLreugù!...
PenLru un un! A! Cund n-ure omuI noroc! (îsI upucù cu
muInIIe cupuI. - ¡on u upùruL Iu vorbeIe dIn urmù,
cobourù sI pune munu pe umùruI IuI DrugomIr; ucesLu se
scouIù sI rùmune cu LrùsnIL.) Anco!
IDN A LrecuL pe Iungù mIne ucumu... erum pe IuvILù; s-u
dus încoIo Iu vuIe... MI-e Ioume, dù-mI sù mùnunc.
(sude.) SezI sI Lu. (beu.) Beu sI Lu. (DrugomIr se supune; -
dupù o puuzù Iungù.) E unuI Iu noI Iu ocnù... Ce om bun,
vere! Cum mù mIIuIesLe eI pe mIne: mùnuncù numuI cuLe
o IùrImILù sI LuInuI IuI mI-I dù mIe! ÁIu u IosL ucIs pe
LuLù-sùu, sI-I bùguse pe IruLe-sùu Iu ocnù... Pe urmù, vezI
ce I-u învùLuL pe eI MuIcu DomnuIuI, sù vIe Iu ocnù sI sù
spuIe: eu um rùpus pe LuIcu, IuI neIcu sù-I duLI drumuI, cù
nu e vInovuL... (sImpIu.) ¡uc-usu.
DRAGDMIR
(dIn ce în ce muI mIscuL)
SI...
IDN SI I-u duL drumuI IuI IrùLInI-sùu sI I-u încIIs pe eI.
DRAGDMIR Pe eI...
IDN D-upùI!... ¡nLr-un LurzIu dupù uIu, u uIIuL eI cù IrùLInI-
sùu umbIù sù mourù, sI s-u ruguL sù-I Iuse de Iu ocnù sù
meurgù ucusù cu soIduLI numuI penLru LreI zIIe, cù zIce
cù: ce-um uvuL eu cu LuIcu uIu u IosL uILù socoLeuIù; dur
nu voI sù pIece uIde neIcu punù nu m-o IerLu...
DRAGDMIR SI I-u IerLuL?
IDN Du' de unde!...
DRAGDMIR Nu I-u IerLuL?
IDN Nu, n-u vruL sù-I Iuse de Iu ocnù sù meurgù...
DRAGDMIR SI IruLe-sùu u murIL usu?
IDN
(dù dIn cup cù du, beu, upoI se uILù Iung Iu DrugomIr)
Mù DrugomIre, Lu esLI sùnùLos sI cu mInLeu înLreugù sI o
sù LrùIesLI bIne... sI eu... (zumbInd LrIsL) o sù mor usu...
necùjIL, bùLuL sI nebun! (se rIdIcù.)
DRAGDMIR
(IourLe pùLruns)
¡oune!...
IDN VezI... Tu Iu ce n-uI venIL sù spuI pe cum cù ¡on nu-I
vInovuL... Pe ¡on I-uLI bùLuL în cup degeubu... ¡uuLI-mù pe
mIne. Ce-um uvuL eu cu DumILru e uILù socoLeuIù, dur pe
¡on IùsuLI-I sùrucuI! (cu obIdù uduncù) sI ¡on s-ur II ruguL
Iu MuIcu DomnuIuI Bunu penLru pùcuLeIe LuIe... VezI!...
VezI. (pIunge IInIsLIL.)
DRAGDMIR
(pIunge înIunduL)
¡oune, eu cuuL sù Le scup pe LIne... Tu sù nu muI mergI, nu
muI LrebuIe sù mergI înupoI Iu ocnù...
IDN Du' unde o sù mù duc eu?
DRAGDMIR
(IuLe)
Tu o sù sLuI ucI cu noI. (Ancu InLrù prIn Iund sI se opresLe
în use sù uscuILe.) Or nu; muI bIne sù pIecùm... VIno cu
mIne... scùpùm umundoI. ¡LI cumpùr IuIne nouù, pùIùrIe,
cIzme nouù... De muncure, de bùuLurù... LoL... îLI duu eu
ce-LI LrebuIe. (Ancu se reLruge uIurù în încIIde usu;
DrugomIr pIeucù umeLIL spre dreupLu sI se înLource
înupoI.) Or nu... vIno sI Lu cu mIne...
IDN Unde?
DRAGDMIR CoIeu în becI... sù scouLem bunII (Iu Iumpu) sI
sù pIecùm... 'AIde... (DrugomIr pIeucù cu Iumpu înuInLe
spre cIepenguI becIuIuI; ¡on îI urmeuzù. DrugomIr
descIIde sI pornesLe sù scoboure. ¡on se reLruge.) 'AIde!
IDN
(reLrùgundu-se cu IrIcù)
Nu, nu InLru...
DRAGDMIR Du' sù nu pIecI!
IDN Nu.
DRAGDMIR Or nu... sLùI (Iese dIn becI, uIeurgù Iu usu dIn
Iund, o încuIe sI Iu cIeIu; o pune în buzunur sI cobourù
Iur în becI.) VIu ucus...
IDN
(Lrece Iu musù sI beu, Iredoneuzù un cunLec IuIducesc,
upoI se opresLe uscuILund)
A începuL Iur... Cund urIù cuIneIe, mourLe cInevu...
DRAGDMIR
(Iese dIn becI cu Iumpu sI cu o uIcIcù în munù; încIIde
cIepenguI Iu Ioc; vIne Iu musù, scouLe o busmu dIn sun sI
Lournù în eu bunII dIn uIcIcù; înnoudù busmuuu sI o pune
în sun)
GuLu, ¡oune!
IDN
(upucuL de un IIor)
MI-e IrIg! (DrugomIr, mereu prIpIL, se repede în sLungu sI
vIne înduLù cu o zegIe, pe cure o uruncù pe umerII IuI
¡on, sI cu douù pùIùrII, unu I-o pune IuI ¡on sI uILu o pune
eI pe cup.)
DRAGDMIR Acu pIecùm... Tu sù nu vorbesLI nImIc pe
drum... sù mù IusI pe mIne. 'AIde...
IDN 'AIde! (uIL IIor. Pornesc umundoI... Usu e încuIuLù.)
DRAGDMIR Ne-u încIIs pe dInuIurù! (sLù un momenL,
cuuLù cu gunduI sI uducundu-sI umInLe.) A! (se cuuLù în
buzunure... gùsesLe cIeIu sI descIIde. Ancu Ie vIne în
IuLù; eI se duu înupoI; eu InLrù sI încIIde usu.)
±.=. SCINA V
DRAGOM¡R, ¡ON, ANCA
ANCA Du' încoLro, DrugomIre?... ¡ncoLro, neIcù ¡oune?
DRAGDMIR AscuILù, Anco...
ANCA
(coborund cu DrugomIr)
Nu muI spune, cù sLIu; erum Iu use. (¡on se-nveIesLe în
zegIe, se LrunLesLe pe o IuvILù sI se cuIcù.) VezI,
DrugomIre, cund zIc eu cù Lu esLI muI nebun decuL...
(crctc cu ochii pe Ion.) Sù IugI în Iume cu eI!... Pe unde
o sù umbIe? Pun pusLII? O sù vù înLuInILI cu oumenI... O
sù-I cunouscù cInevu... E scùpuL de Iu ocnù... SI cIIur sù
nu-I cunouscù nImenI, poLI Lu sù-I sLùpunesLI mInLeu?
Du' cund I-o upucu Iur Lurbu cu udIneuorI?
DRAGDMIR
(demoruIIzuL)
ALuncI?...
ANCA Ce copII o sù uuzù usLu sI n-o sù prIceupù ce IegùLurù
e înLre oumenII ùsLIu doI, de prIbegesc în Iume, Iùrù sù
pouLù spune de unde vIn, Iùrù sù sLIe unde se duc?
DRAGDMIR
(descurujuL de LoL)
Dur ce sù Iuc?
ANCA Sù rùmuI uIcI sI sù-I LInem sI pe eI punù ne-om gundI
Iu uILcevu muI cumInLe.
DRAGDMIR Ducu n-o vreu... ducù nu-I puLem LIne... (¡on
geme sI se zbucIumù în somn; DrugomIr se sperIe sI se
îndeusù spre Ancu.)
ANCA TrebuIe sù puLem... CuL o II uIcI, îI Iuu eu pe seumù.
(merge Iu ¡on, cure se muncesLe rùu în somn sI zgudu-
Indu-I IorLe brusc.) ¡oune! ¡oune!
IDN
(sure dIn somn; e cu LoLuI upucuL)
Du! Eu sunL vInovuL... MuIcu DomnuIuI mI-u zIs sù spuI, cu
sù nu mù IovILI... BuLeLI-I!... DuLI-I Iu cup!... Se preIuce cù
e nebun... (înduIosuL cùLre DrugomIr.) UILe cum îI buLe!
UILe cum îI dù Iu cup IuI ¡on! (LIpund de grouzù.) A!...
Nu!... Nu!... Nu duLI! (în cuImeu spuImII.) O sù-I spurgù
ouseIe, îI LurLesLe LeusLu cupuIuI... O sù-I omoure!... (îsI
ucopere ocIII.)
ANCA ¡oune!
IDN
(crescendo)
De ce-I muI buLe pe ¡on ducù u murIL? (dù cu pIcIoruI cu
cum ur vreu sù înIùLure cevu.) Sù-I Iu de uIcI... e pIIn de
sunge... (muI dù o duLù.) Nu muI mIscù... (Iur.) A murIL...
(pornesLe spre Iund.)
DRAGDMIR PIeucù! (umundoI se reped dupù eI sI vor sù-I
upuce.)
IDN
(LIpund)
Nu puneLI munu!... Sù nu duLI... ¡on u murIL! (se smucesLe
sI Ie scupù; se repede Iu Lurubù, Iu un cuLIL mure sI
rIdIcundu-I în sus mùreL.) Nu puneLI munu!... ¡on merge
Iu MuIcu DomnuIuI. (se precIpILù în oduIu dIn sLungu.)
ANCA Dupù eI!
DRAGDMIR
(oprInd-o)
A IuuL cuLILuI!
ANCA Nu e nImIc!... Dupù eI, sù-I IInIsLIm! Ducu rùcnesLe
usu, uude cInevu de pe drum. (vreu sù meurgù spre
sLungu; ¡on, cu IIguru rudIousù, reupure LInund în sus
cuLILuI pIIn de sunge; Iuce doI pusI sI se prùbusesLe;
umundoI se reped Iu eI sI-I rIdIcù.)
DRAGDMIR S-u înjungIIuL! (îI useuzù pe o IuvILù Iungù
musù.)
ANCA ¡njungIIuL uIcI!... ¡n cusu nousLrù! (sLù pe gundurI;
pe cIIpuI eI sLrùIucesLe o InspIruLIe.)
DRAGDMIR
(dezoIuL)
Ce-uI IùcuL, ¡oune?
IDN
(descIIzund ocIII)
Dù-mI upù... mI-e seLe!
ANCA
(cu o bùrducù de upù)
TIne, ¡oune.
IDN
(beu)
BoduprosLe... MuIcu DomnuIuI mI-u zIs: scouLe-LI
mùrunLuIeIe cund InLrù NecuruLuI, sI uruncù-Ie cuIneIuI...
ANCA AscuILù, DrugomIre.
IDN ... Cù eu, MuIcu DomnuIuI, o sù puI sLuvIIù înLre LIne sI
reIe... s-o sù dormI... o sù dormI... Dù-mI upù... mù urde...
(Ancu îI dù.)
DRAGDMIR
¡oune!
IDN
(dund cu munu înLr-o purLe bùrducu)
ScouLe-mI mùrunLuIeIe sI dù-Ie cuIneIuI sù nu muI urIe!...
CuuLù-mù Iu pIcIor, dIn jos de genuncII... um un cIImIr...
Sù Le ducI Iu ocnù sI sù-I duI de Iu mIne ùIuIu de u omoruL
pe LuLù-sùu...
ANCA
(scouLe cIImIruI sI-I buzù în buzunuruI IuI DrugomIr)
TIne... (upurLe.) Nu moure oduLù... o sù ne upuce zIuu.
IDN
(IIumInuL)
UILe veverILu!... coIo sus... pe crucù!... UILe-o (vreu sù se
încIIne sI-I cude munu; - în exLuzuI suprem.) MuIcu
DomnuIuI!... Tu esLI?... Tu mù cIemI?... SLuI, cù vIu...
IucùLù-mù, vIu!... (expIrù.)
ANCA
(încIInundu-se IourLe pùLrunsù)
S-u IsprùvIL!... Dumnezeu sù Le IerLe, omuIe. (DrugomIr e
zdrobIL; eu, scIImbund LonuI d-oduLù.) Acu-I ucu,
DrugomIre... ucu ce ne Iucem?...
DRAGDMIR Sù dùm de sLIre...
ANCA VreI sù InLrI, or sù mù bugI pe mIne în IunduI ocnII!
Sù zIcù cù I-um omoruL noI!... Nu. Punù ucumu nu sLIe nI-
menI c-u venIL uIcI: sù-I uruncùm în puLuI ùI pùrùsIL.
MuIne om usLupu, puLuI sI uLuL... 'AIde! Nu e vreme de
pIerduL! Se IumIneuzù de zIuù; rùmunem cu morLu-n
cusù punù muIne noupLeu... A! Sù sLIng IumInu... Lrece
cInevu pe drum sI ne vede IesInd usu... (sLInge Iumpu.)
Pune munu... (AmundoI Iuu pe ¡on sI pornesc spre Iund;
se uud în depùrLure cIopoLeIe de Iu bIserIcù... EI se opresc
s-uscuILe.) Toucù de uLrenIe... AI uvuL încuI noroc Iu
mourLe, ¡oune: îLI Lruge cIopoLeIe cu Iu LoLI cresLInII!... ¡u
uILII nIcI mùcur uLuLu!... (¡es prIn Iund... Puuzù - în LImp
ce cIopoLeIe urmeuzù. AmundoI reInLrù. Ancu uprInde
Iumpu s-o uduce pe musù. DrugomIr IourLe deprImuL
sude; cùmusu îI e munjILù puLIn de sunge.)
±.6. SCINA VI
ANCA, DRAGOM¡R
ANCA Acu, ce sLuI? TrebuIe sù Le gùLesLI de pIecure.
DRAGDMIR De pIecure...
ANCA ¡IresLe.
DRAGDMIR De ce sù muI pIec?
ANCA Cu sù scupI sI Lu sI sù mù scupI sI pe mIne. Ducu se
uIIù, sI esLI LoL uIcI, sI eu um LùcuL, se cIeumù cù umundoI
I-um omoruL... Eu... sunL nevInovuLù sI nu vreuu sù cuzù
vInu pe mIne. Ducu vreI sù sLuI, eu cuuLù sù mù duc în suL
sI sù spuI LoL, LoL, LoL... Ducu pIecI, mù Iuc cù gùsesc pe
¡on în puL sI duu de sLIre... N-uI grIje; îLI Ius eu vreme
desLuI s-ujungI depurLe... Tu esLI IuguruI, Lu vInovuLuI...
s-um scùpuL umundoI...
DRAGDMIR VIno sI Lu.
ANCA Ducu Iug sI eu, cude vInu pe mIne; nu pocI usLu...
(suIe; dupù o puuzù mure, coborund Iu eI cu bruLeIe
încrucIsuLe.) Nu LI-e rusIne! Nu LI-u IosL mIIù sI pùcuL de
Dumnezeu!... CresLIn esLI Lu?... Om esLI Lu? VIne un bIeL
pùcùLos în cusu Lu, îLI cere o bucùLIcù de puIne Iu musu Lu,
e obosIL sI Le rougù de udùposL sub ucoperemunLuI Lùu, îLI
spune LuInu IuI, sI Lu, IIurù Iùrù de Iege, puI munu pe cuLIL
sI spInLecI omuI! (DrugomIr Iuce nIsLe ocII IourLe
mIruLI.) Cu ce-LI gresIse bIeLuI nebun?... Ce pIedIcù LI-eru
eI în Iumeu usLu Iurgù, unde e Ioc penLru LoLI? (cu LouLù
energIu.) De ce uI omoruL pe ¡on?
DRAGDMIR Eu... pe ¡on!...
ANCA Pe ¡on.
DRAGDMIR Eu... um omoruL... pe ¡on! (rude IebrII.)
ANCA RuzI? Nu Lu, du' cIne? (eI se uILù Iu eu Iung; eu îI
înIrunLù cùuLùLuru; merge Iu eI sI-I upucù de pIepLuII
cùmùsII.) AsLu ce e? SungeIe ùsLu uI cuI e? Nu-I sungeIe
IuI ¡on?...
DRAGDMIR
(îsI încIeIe repede mInLeunuI Iu pIepL)
¡ugI d-uIcI!
ANCA Nu Le-ncIeIu, DrugomIre; pe cùmuse e puLIn; în
oduIe dIncoIo e muIL; uILe, IcI e pIIn... Du-Le în curLe, e
sLropIL pesLe LoL; mergI de scouLe o gùIeuLù dIn puL, sù
vezI upu rosIe... Tu, ucIgusuIe, Lu! O sù Le gunoIesLI de vIu
înLre pereLII de sure umezI punù o socoLI Dumnezeu c-u
venIL ceusuI sù Le cIeme cu sù Le judece eI muI bIne...
DRAGDMIR PenLru ce?
ANCA PenLru cù uI rIdIcuL vIuLu uILuIu...
DRAGDMIR A cuI?
ANCA A IuI ¡on.
DRAGDMIR
(sLù un momenL sI se sLerge Iu ocII)
¡emeIe! Ducu Le-ur înLrebu cInevu pe LIne de usLu, ce-uI
spune?...
ANCA Ce-um vùzuL.
DRAGDMIR
(cIudIL dIn ce în ce)
Ce?
ANCA
(sImpIu)
Cù DrugomIr u rùpus pe ¡on nu sLIu de ce!...
DRAGDMIR Tu?
ANCA
(Iu Iumpu sI o pune Iu obIon; upoI cobourù)
Mùcur cù Lu uI IosL rùu cu mIne, mIe LoL mI-e mIIù de LIne,
DrugomIre; um sù-LI duu o povuLù... Ducù s-o înLumpIu sI
n-ùI uveu noroc sù scupI punù Iu urmù; ducù or pune
munu pe LIne, nu II prosL sI Le-upucu sù LùgùduIesLI cum
IucI cu mIne, cù ucoIo nu Le jocI cu uIceu: Le-or pune Iu
cIInurI, vuI de vIuLu Lu!... O sù-LI rupù curneu, sù-LI
smuIgù dInLII sI ungIIIIe, sù-LI descIeIe LeusLu cupuIuI...
AscuILù-mù pe mIne, eu îLI vorbesc de bIneIe Lùu. (se uILù
cu neusLumpùr în Iund.)
DRAGDMIR Cure vu sù zIcù...
ANCA ¡ucI ce-LI spuI eu: mùrLurIsesLI c-uI ucIs pe ¡on sI Le
uIegI numuI cu pedeupsu; încuI scupI de cIInurI.
DRAGDMIR
(revoILuL, bùLund cu pumnuI în musù)
Du' ducu nu I-um ucIs eu?
ANCA AsLu e! ¡ncepem Iur; bu nu, bu du, bu du, bu nu.
DRAGDMIR
(IIerbund)
¡usù-mù! (îsI vurù cupu-n muInI, usLupundu-sI urecIIIe.)
±.¬. SCINA VII
ACE¡AS¡ - GHEORGHE
GHEDRGHE
(InLrù repede, vede pe DrugomIr sI vreu sù se reLrugù)
DrugomIr!
ANCA
(suInd Iu GIeorgIe; IourLe repede sI sopLIL)
MergI în suL, Iu pe prImur sI orIcuLI oumenI gùsesLI, spune
cù Le-um LrImes eu penLru un omor... sI vIno cu eI...
GHEDRGHE Ce e?
ANCA MergI, îLI spuI... o sù vezI... VIno IuLe! (îI munù
uIurù.)
±.S. SCINA VIII
ANCA, DRAGOM¡R
ANCA
(vIne cu pusuI gruv Iu DrugomIr, cure sLù pe un scuun
cu cupuI în muInI)
ScouIù, DrugomIre, c-u sosIL ceusuI!
DRAGDMIR
(se scouIù)
CeusuI!
ANCA CeusuI socoLeIII. SLùI drepL... udunù-LI mInLIIe cuLe Ie
muI uI sI rùspunde Iu ce Le-oI înLrebu... PenLru ce I-uI
omoruL?
DRAGDMIR
(înecuL de cIudù punù Iu IucrImI)
Nu! Nu I-um omoruL eu!... N-uI IosL Lu uIceu? N-uI vùzuL
Lu?
ANCA Nu pe ¡on... pe ¡on Iusù-I... De uILcInevu îLI vorbesc
eu ucumu...
DRAGDMIR
(pùIInd, înceL)
De cIne?...
ANCA SLII de cIne, nu Le muI preIuce... Tu vreI sù pIecI, Lu
cuuLù sù pIecI. (eI Iuce LrIsL dIn cup cù du; eu, uspru.)
EI!... Nu IucI un pus de-uIcI punù nu-I zIcI pe nume...
(prIvIndu-I cu LouLù puLereu.) ZI-I oduLù pe nume!
DRAGDMIR
(înceL de LoL)
Du...mI...Lru!
ANCA
(rùsuIIund dIn udunc)
AI vùzuL? Asu! Du-mI-Lru! (sude jos; eI sLù în pIcIoure.)
PenLru ce I-uI ucIs...
DRAGDMIR PenLru LIne...
ANCA PenLru mIne...
DRAGDMIR Cu sù Le Iuu eu...
ANCA Cum I-uI ucIs? Spune. (îsI pune couLeIe pe musù sI
bùrbIu în puImu sI uscuILù nemIscuLù; eI sLù drepL, se
încIeIe cu îngrIjIre în mInLeun sI povesLesLe sImpIu.)
DRAGDMIR Mù LoL goneuI... OduLù, cund uI IesIL de Iu
bIserIcù Iu VInereu Mureu, seuru - LI-uducI umInLe - m-
um duL pe Iungù LIne sI LI-um zIs înceL: "Anco! De ce n-uI
vruL sù mù IeI pe mIne? Eu LoL Le Iubesc... ¡usù-I pe Du-
mILru sI vIno!..." TI-uducI umInLe?
ANCA Du, mI-uduc.
DRAGDMIR Tu mI-uI rùspuns: "Am bùrbuL, Iusù-mù-n
puce!..."
ANCA SI Lu?
DRAGDMIR Eu um pIecuL ucusù, n-um dormIL LouLù
noupLeu sI dImIneuLu... m-um IoLùruL.
ANCA Cum uI IùcuL?
DRAGDMIR SLIum cund se-nLource de Iu deuI pun
pùdure... sI I-um usLepLuL... Veneu suIerund... Ne-um
înLuInIL, ne-um duL în vorbù... I-um urùLuL o pIuLù înuILù;
eI u rIdIcuL ocIII în sus. Am Lrus cuLILuI, sI punù s-upIece
Iur ocIII... (se opresLe, sLIngundu-I-se gIusuI.)
ANCA
(îsI ucopere IuLu - un momenL - upoI sI-o descopere sI-I
prIvesLe usLepLund)
EI?... ¡nuInLe.
DRAGDMIR Ce sù-LI muI spuI?
ANCA EI ce-u IùcuL?
DRAGDMIR A LIpuL s-u cùzuL în genuncII... u duL sù scouLù
cuLILuI... du' m-um repezIL sI I-um IovIL pesLe munù sI Iu
bereguLù... cund m-um upIecuL Iu eI, m-u muscuL de
munù.
ANCA De Iu eI eru muscùLuru! (îI Iuce semn sù urmeze.)
DRAGDMIR Pe urmù, I-um înLors cu IuLu în jos, um mers
Iu IunLunù de m-um spùIuL sI m-um dus ucusù sù mù cuIc,
cù nu muI puLeum, cùdeum d-u-n pIcIoureIe de osLenIL...
¡on I-u gùsIL ucoIo... Pe urmù... sLII...
ANCA
(scuIundu-se)
SLIu... ¡u un un uI venIL sI mI-uI zIs: "Anco, nu-LI muI
LrùIesLe bùrbuLuI, mù IeI?" Vorbu Lu sI gIusuI cum mI-uI
spus-o, mI-uu duL un jungII pun InImù; nIcI nu Le Iuum
uILIeI, cù mI-eruI uruL; de-uIu Le-um IuuL cu sù Le uduc în
sIursIL uIcI. De Iu începuL Le-um bùnuIL. ToL ce-uI IùcuL pe
urmù, înLuI grIju de suIIeLuI rùposuLuIuI, upoI spuImeIe sI
Lurbu Lu cund îLI pomeneum de eI, vorbeIe LuIe Iùrù sIr LoL
de omoruLorI sI de LermeneIe punù cund încupe ped-
eupsu, sI vIsurIIe LuIe cu cupeLe de morLI, cure Le muscu,
sI cuLe uILeIe, puneuu muI muIL LemeI bùnuIeIII meIe. MuI
înLuI, mù IoLùrusem sù Le curùL - bu eru sù bug sI uIL su-
IIeL în pùcuL! - pe urmù um sLuL sù mù gundesc muI bIne.
AdIneuorI credeum cù o sù Le sugrume nebunuI; eru sù
Ius sù Le socoLesLI cu eI, dur uveum sI eu cu LIne o rùIuIuIù
muI mure: nu Le puLeum Iùsu sù LrecI dIncoIo usu neju-
decuL uIceu. (puuzù.) Te-um judecuL, Le-uI mùrLurIsIL, Lre-
buIe sù-LI duu ucumu pedeupsu ce LI se cude c-uI rùpus pe
omuI ce mI-eru drug cu IumInu ocIIIor, Lu, cure mI-uI
IosL uruL LoLdeuunu... (suIe sI-I Iusù-n urmù.)
DRAGDMIR Eu Le-um IubIL... sI...
ANCA SI?...
DRAGDMIR SI... du' ucu e degeubu... Eu LrebuIe sù pIec în
Iume; Lu... pouLe sù IeI pe GIeorgIe... (înecuL sI IourLe
înceL) dur sù sLII cù LoL Le Iubesc...
ANCA Du? (rude.) AsLeupLù sù vezI Lu ucumu cum o sù-LI
pIùLesc eu LIe drugosLeu. (puuzù.)
DRAGDMIR Anco, eu pIec... sù mù IerLI!
ANCA Sù Le IerL! D-uIu Le-um rùbduL eu Iungù mIne, d-uIu
um umbIuL eu uLuLu vreme sù Le uduc uIcI, cu sù Le IerL?
(rude. Se uud pusI sI gIusurI uIurù.)
DRAGDMIR TucI!... Anco, vIne cInevu...
ANCA Du, vIne GIeorgIe, cu oumenI... vIn sù Le rIdIce cù uI
omoruL pe ¡on.
DRAGDMIR Pe ¡on! (IzbucnInd.) Tu m-uI vunduL... cu
GIeorgIe...
ANCA D-upoI cIne?
DRAGDMIR
(îngrozIL, cùuLund în LouLe pùrLIIe)
¡emeIe! Vreuu sù scup... Nu vreuu sù puIe munu pe mIne!...
MI-e IrIcù!... Vreuu sù scup!
ANCA Nu se muI pouLe! (s-uude gIusuI IuI GIeorgIe.)
GHEDRGHE
(d-uIurù)
HuIde LoLI!
DRAGDMIR
(rùcnInd)
A! (LInLesLe pe Ancu sI se precIpILù Iu eu s-o sLrungù de guL.)
ANCA
(LIpund sI IugInd spre use)
SùrILI, IIuru! (usu se descIIde; GIeorgIe sI uILI oumenI
nùvùIesc înùunLru) mù omourù sI pe mIne!
±.n. SCINA IX
DRAGOM¡R, ANCA, GHEORGHE, muI muILI oumenI
DRAGDMIR
(cobourù uIurIL sI se înLepenesLe în IuLù; GIeorgIe sI
uILI doI oumenI cobourù Iu eI sI-I upucù de umundouù
bruLeIe; eI se uILù Iu eI pIerduL sI Lremurund)l
Merg... merg eu... sù nu mù buLeLI, merg! (rugùLor cùLrù
GIeorgIe.) Nu mù sLrunge usu Lure de-ucoIo... TI-um
spus cù mù doure!
ANCA OumenI bunI... u Lrus useurù Iu noI în guzdù un bIeL
drumeL; nu sLIu de unde veneu, nIcI unde se duceu... ¡-u
ucIs bùrbuLu-meu! ¡n oduIe sI coIeu, uILuLI-vù, e Iuc de
sunge!... CùuLuLI în puLuI ùI pùrùsIL de Iungù grùdInù...
Aveu nenorocILuI de eI un cIImIr Iu pIcIor... ucu e Iu
DrugomIr în buzunur. (DrugomIr pune mucIInuI munu,
scouLe cIImIruI sI-I dù ruzund prosLesLe unuIu dIn ou-
menI.)
UN DM
(cu o IrungIIe în munù)
De ce omorusI cresLInuI, mù? (îI Ieugù.)
ALT DM ¡uuLI-I!... ¡u prImùrIe...
ANCA OumenI bunI... eu v-um descoperIL IupLu; dur omuI
ùsLu e bùrbuLuI meu... O sù mI-I IuuLI de LoL.. rùmuI
sIngurù. TrebuIe sù mù IùsuLI sù-I spuI sI eu o vorbù...
(OumenII se duu cu respecL în IùLurI; eu s-upropIe de
DrugomIr, cure sLù nemIscuL, sI rùspIcuL îI sopLesLe.)
DrugomIre, uILe-Le Iu mIne: (eI o prIvesLe) penLru IupLù
rùspIuLù sI nùpusLù penLru nùpusLù!
(CorLInu)