You are on page 1of 317

Cartea a doua

COMUNICĂRI DIN CER
Descrierea integrală a vehicolelor entităţii spirituale umane şi a vieţii sale terestre pre!entată
"n prima carte e#primă cunoştinţe şi re$lecţii e#trase din lucrările pu%licate de "naintaşii mei
la care am adăugat şi din adevărurile comunicate de prietenii mei cereşti&
De acum "nainte "n a doua carte va vor%i doar Cerul repre!entat prin cele mai "nalte grade
de entităţi spirituale aparţinătoare 'ăm(ntului&
Dintr)un material dictat timp de şapte ani * cuprin!(nd peste trei mii de pagini ) mi s)a
"ngăduit să e#trag numai această parte permisă a se comunica omenirii "n stadiul actual al
evoluţiei sale&

+e cere tăcere iniţiatului
Marii preoţi ai antichităţii adunau pe papirusurile lor tot ce a$lau de la noi şi
or(nduindu)le după materie şi al$a%et păstrau cu gri,ă aceste scrieri ca nu cumva să se piardă
sau vreun ochi indiscret să le citească& De atunci au urmat decăderi pre$aceri şi răsturnări de
guvernăm(nt revoluţii ră!%oaie acte de vandalism iar $ocul şi sa%ia le)au distrus& Cele
puţine care s)au mai strecurat de)a lungul veacurilor au $ost distruse şi ele "n epoca "ntunecată
a Evului Mediu&
In epoca actuală noi al%inele Cerului căutăm să re$acem ştiinţa ascunsă din noaptea
timpurilor& Con$orm legii divine omul $iind om nu ştie nimic de lumile invi!i%ile& Dacă el se
a$lă pe o treaptă mai ridicată de spiritualitate "ncercăm să)l convingem de e#istenţa lumii
noastre invi!i%ile& -n acest scop "l punem "n $aţa unor $enomene $ireşti dar uimitoare pentru
el st(rnindu)i puternic curio!itatea ) resortul care "l va "mpinge la studiul acestor $enomene& O
dată pornit "n cercetarea lumii noastre "i punem "n cale un medium de comunicări şi prin el "i
predăm cunoştinţe re$eritoare la lumea cerurilor& Cu alte cuvinte căutăm să introducem pe
discipolul nostru "n ştiinţa pierdută din veacurile apuse& -n $ine c(nd el s)a ad(ncit su$icient "n
aceste studii co%oară marile entităţi spirituale revel(ndu)i din tainele cele mai "nalte la care
un păm(ntean are acces&
-n antichitate c(nd cei aleşi "nt(lneau un $enomen necunoscut nu ne mai "ntre%au pe
noi entităţi spirituale li%ere ci se duceau la %i%lioteca s$(ntă unde căut(nd a$lau e#plicaţia
$enomenului respectiv sau primeau răspuns la anumite "ntre%ări re$eritoare la pro%lemele
vieţii&
.!i cereţi să vă e#plicăm tot ce vedeţi şi au!iţi& O $acem %ucuroşi pentru luminarea
voastră dar nu totdeauna avem la "ndem(nă instrumentele necesare mediumi de o anumită
valoare& De aceea suntem nevoiţi să alegem din mulţimea omenirii pe cei co%or(ţi "n lume cu
misiunea de a $i răsp(nditorii luminii lumii noastre şi pun(ndu)le "n cale un %un medium de
comunicări sau $ăc(ndu)i pe ei mediumi auditivi le spunem tot ce este necesar pentru ca ei
la r(ndul lor să le aştearnă pe h(rtie şi să le transmită mai departe aleşilor sau ucenicilor lor&
.st$el re$acem ştiinţa Cerului pierdută "n timpurile "ndepărtate&
Di$icultăţii de a găsi un %un medium se adaugă şi $aptul că nu oric(nd o mare /umină
cerească se co%oară ca să depene din ştiinţa universului căci numai strălucitoarele duhuri sunt
posesoarele unor cunoştinţe "nalte şi numai ele au posi%ilitatea să ne $acă asemenea
destăinuiri&
.şadar se cere un %un instrument şi o mare /umină care să comunice& Dar această
entitate deose%it de luminoasă nu poate comunica oricui ci numai misionarilor co%or(ţi aici
164
pe păm(nt& -n general lumea noastră superioară nu se pune "n legătură dec(t cu oamenii
morali& Nu se pot da perlele Cerului cunoştinţa .devărului dec(t su$letelor pure& .ceasta este
cea mai de seamă condiţie& Nu aceeaşi e#igenţă se cere şi din partea mediumului& Desigur
dacă un medium este un om corect cu sentimente $rumoase el va constitui un instrument
admira%il dar această condiţie nu este a%solută& Mediumitatea sa nu este "n raport cu
moralitatea sa& +e "nţelege că un duh luminos comunic(nd printr)un medium cu o moralitate
ceva mai scă!ută va su$eri mult dar "n de$initiv el se achită de o misiune iar durerea sa va $i
recompensată&
/umea Cerului caută să aducă la sentimente mai %une chiar şi pe cei imorali& Isus
Christos 0iul 1atălui divin stătea El de vor%ă numai cu cei morali2 0ugea El de cei imorali2
'e aceştia căuta El să)i "ndrepte căci pentru lumea imorală co%or(se pe 'ăm(nt ca să)i
vindece& Isus Christos nu venise să)i vindece pe cei %olnavi trupeşte& E drept că i)a vindecat
pe mulţi de lepră a dat vedere or%ilor şi grai muţilor a "nviat morţi etc dar la urma urmei El
nu venise pentru aceste semne )care arătau Divinitatea +a& . venit să sta%ilească o doctrină o
nouă linie de conduită omenirii& Mulţi %olnavi a$laţi "n 'alestina au rămas nevindecaţi3
.şadar El nu venise să vindece durerile $i!ice ci să "ndrepte starea de imoralitate a omenirii&
+e poate "m%olnăvi trupul dar se poate "m%olnăvi şi duhul& Dintre aceste două %oli cea
mai gravă e a duhului a spiritului& Imoralitatea este o %oală a sc(nteii a spiritului uman&
Dacă s)ar mai $i păstrat scrierile antichităţii aţi $i vă!ut acolo că şi sc(nteia se poate
"m%olnăvi şi %oala ei se mani$estă prin pervertirea legilor 1atălui ceresc& 1ot din acele scrieri
aţi $i vă!ut că %oala spiritului aduce după sine neapărat şi durerea trupului spiritului "ntrupat
sau a perispiritului duhului li%er destrupat&
'reocuparea principală a entităţilor spirituale "nalte este studiul& Ele vor studia "n vecii
vecilor $ără de s$(rşit& Dar dorinţa lor este de a "mpărtăşi c(t de c(t din cunoştinţele lor "n
r(ndul $raţilor mai mici ) $ie cei din spaţiu $ie co%or(ţi "n trup& Iată pentru ce am aşternut şi
noi aici aceste cunoştinţe ca să $ie a$late de cei ce au "n su$let dorinţa de a le cunoaşte&
Noi comunicăm aceste adevăruri din dragoste pentru semenii noştri din conştiinţa că
totul tre%uie să evolue!e& /a $el cum am comunicat şi "n alte timpuri comunicăm şi a!i cu
lumea trupească dar nu vrem ca din adevărurile noastre să se $acă o pro$esie să se c(ştige de
pe urma lor& Noi comunicăm .devărul numai din dragoste şi ca să $ie răsp(ndit printre
oameni pentru ca atunci c(nd vom veni şi noi printre ei să nu %(,%(im prin "ntunericul
neştiinţei&
C(nd voi $i iarăşi printre voi oameni trupeşti şi voi vedea că cel ce posedă asemenea
taine nu caută să c(ştige din ele sau mediumul nu caută să pro$ite din darul său voi da
cre!are cuvintelor sale& +piritul nu tre%uie ispitit cu %ani& .colo unde se cer %ani vor%eşte alt
spirit iar acolo unde este inimă curată şi de!interes va veni să comunice un spirit luminos& O
comunicare plătită asemenea unui spectacol de teatru nu re$lectă .devărul şi să nu)i acordaţi
nici o "ncredere& +piritele superioare se "ndepărtea!ă de unde văd că domneşte lăcomia& 'lanul
divin este plin numai de duhuri de!interesate& Noi nu suntem instrumente oar%e la dispo!iţia
oricui4 avem individualitatea noastră şi scopurile noastre nu se "ndeplinesc cu satis$acţii
materiale ci numai cu dragoste şi %unătate&
Dacă găsim un %un medium "l acoperim cu iu%irea şi protecţia noastră& .colo unde el
omeneşte este %ine condus $acem din el un $ericit iar acolo unde e rău condus va deveni un
ne$ericit& -n antichitate c(nd preoţii descopereau un medium "n a$ara templului "l luau su%
ocrotirea lor "mpreună cu $amilia lui "l "ngri,eau d(ndu)i tot ce avea nevoie& Mediumul era
separat de restul lumii hrănit cu anumite alimente era instruit pentru a $ace din el un medium
desăv(rşit&
.şa să $aceţi şi voi deţinătorii unor mici temple modeste copii ale templelor din
antichitate& +ă)i iu%iţi m(ng(iaţi şi a,utaţi pe mediumii voştri pentru a)i $eri de "ntinare şi
imoralitate&
165
Reţineţi %ine5 din moment ce mediumul cere %ani adică $ace o meserie din darul său va
$i acaparat de spirite in$erioare care "l vor ne$erici& .desea a!ilul de ne%uni va $i ultimul său
locaş&
1re%uie să ştiţi ) şi nu este vor%a de egoism sau părtinire dar omenirea ne$iind pe
aceeaşi treaptă evolutivă tainele noastre nu pot $i strigate spre cele patru colţuri ale
păm(ntului& Noi nu avem voie să comunicăm totul şi mai ales oricui& Cunoştinţele noastre le
răsp(ndim "n lume asemenea unor mici seminţe aruncate "ntr)un noian de vor%e inutile& Din
ele tre%uie scoase cele voite de noi şi "ncă şi acelea interpretate& Numai aleşilor noştri le
spunem tot .devărul dar lor le cerem tăcere şi iar tăcere căci "ncă nu e "ngăduit să se ştie ,os
la voi tot ceea ce ştim noi& 1ăcerea este p(rghia studiului& Cu c(t veţi tăcea mai mult cu at(t
vi se va da mai mult&
-n antichitate iniţiaţii noştri ascultau $ermecaţi cuv(ntul nostru dar tăceau& Ei nu ne
trădau niciodată& .!i la $el ca şi atunci nu se "ngăduie să spui "n dreapta şi "n st(nga cele
a$late de la noi cei de sus ) pentru că pe de o parte mulţimea ne va contesta e#istenţa )
spusele şi $iinţa noastră ) iar pe de altă parte cele comunicate de noi vor părea at(t de
deose%ite de cunoştinţele păm(nteşti "nc(t vă vor socoti pe voi iu%iţii noştri $iinţe pierdute
candidaţi ai ospiciilor de ne%uni&
-n lumea noastră e#istă oameni plini de o iu%ire desăv(rşită dar tot aici ) "n s$erele
in$erioare ) sunt şi ră!vrătiţii /egilor tatare $iulare şi duhuale& Contra acestora este greu să
re!istaţi şi veşnic sunteţi "n pericol de a cădea "n laţul lor& De aceea tre%uie mare %ăgare de
seamă ca asemenea ră!vrătiţi sau inconştienţi să nu se $urişe!e pe l(ngă $iinţa voastră "n
cercurile voastre "n templele voastre& 'ericolul este şi mai mare c(nd mediumul vostru e
imoral sau lipsit de tăria spirituală&
Concepţiile voastre morale se schim%ă din veac "n veac& 'e timpul iniţiaţilor marilor
temple din Egipt $ratele lua de soţie pe sora sa ceea ce a!i ar constitui un incest& 'rin urmare
nu este a%solut necesar ca mediumul să $ie moral dar cei care populea!ă templul tre%uie să $ie
de o puritate desăv(rşită& Noi co%or(m şi ne spunem cuv(ntul numai "n templele pure curate
$i!ic şi $luidic&
-n viaţa voastră terestră !iceţi5 6Omul s$inţeşte locul7 ceea ce nu e tocmai e#act& Noi
spunem5 6/ocul s$inţeşte omul7& -ntr)un templu pur $luidic nu pot să)şi dea "nt(lnire duhurile
in$erioare şi dacă prin surprindere se $urişea!ă vreunul el răm(ne oarecum parali!at şi nu)şi
poate des$ăşura acţiunea& .cest adevăr s)a veri$icat "n lumea voastră terestră& +)a "nt(mplat ca
o $emeie că!ută "n a%isul depravării intr(nd "ntr)o mănăstire să)şi "nchine restul !ilelor
Domnului pocăindu)se prin rugăciune şi resemnare cu timpul devenind o s$(ntă citată de
%iserica creştină&&
1emplul nu se compune numai din !iduri ci mai ales din slu,itorii săi şi din credincioşii
ce vin să "ngenunche!e "n $aţa 1atălui& +ă nu vă preocupe numărul celor care vin "n templul
vostru pentru că e mai %ine să $iţi puţini dar %uni& 1otul e ca ştiinţa noastră să nu piară&
.cestea sunt s$aturile noastre şi căutaţi să le puneţi "n practică&

'ăm(ntul este scena iar oamenii sunt actorii
.şa e or(nduit de sus ca "n general omul trupesc să nu ştie de noi să nu creadă "n ruptul
capului că e#istă prin spaţiile eterate o lume a entităţilor spirituale& Omul neagă cu putere
e#istenţa noastră& Cei care ar vrea să creadă cer pro%e peste pro%e& .r vrea să ne audă
vor%indu)le prin odaia lor ar vrea ca o rudă a lor plecată din lumea păm(ntească să le lase o
pro%ă scrisă pe h(rtie& 'entru unii nici aceste pro%e nu sunt de a,uns ar vrea să li se arate
iu%itul lor plecat "n carne şi oase să)l vadă şi mai ales să)l pipăie ca nu cumva ochii şi
urechile să)i "nşele&
Ma,oritatea oamenilor declară5 6Cum să credem "n e#istenţa spiritului2 c(nd el nu ni se
arată c(nd nu ştim cum este ce constituţie are dacă mai g(ndeşte ca noi& Nu ştim dacă cineva
166
a vă!ut au!it sau vor%it cu vreun spirit& .şadar nu putem crede numai după vor%e "n e#istenţa
spiritului7& Noi duhurile "i "nţelegem şi le dăm dreptate& Cum să creadă dacă nu ne aud nu
ne văd şi nu ne pot pipăi2 "ntr)adevăr ia)l pe un săl%atic antropo$ag din pădurile Noii 8uinee
şi vor%eşte)i de stilou cerneală şi h(rtie& El te va asculta dar nu va "nţelege nimic măcar că i
se vor%eşte de lucruri comune pentru că "n viaţa sa de p(nă atunci nu a vă!ut şi nu a pipăit
asemenea o%iecte&
/egi severe ne opresc să ne $acem cunoscuţi oricui& Nu orice "i este permis unui duh&
9ine"nţeles e vor%a de duhurile conştiente de ceea ce $ac iar nu de cele cu totul in$erioare
pentru care nu e#istă nici o lege& Ele sunt oar%e şi se conduc ca şi animalele pe care le)au
"nsu$leţit numai după impulsul de moment şi su% im%oldul instinctului&
Din e#emplul următor se va vedea că nu putem interveni evident "n viaţa $ratelui nostru
"ntrupat& +ă !icem că asistaţi la un spectacol de teatru $oarte reputat& Un artist cu renume
,oacă rolul "mpăratului roman Nero tiranul care a ucis mii şi mii de oameni& Interpretarea sa
este admira%ilă şi redă per$ect $irea gesturile şi cru!imea lui Nero& /umea uită unde se a$lă şi
pare că vede aidoma pe acest "mpărat despotic& Iată că "n cursul piesei c(nd lumea este mai
atentă la des$ăşurarea acţiunii un individ de după culise apare pe scena teatrului şi "ncepe să
spună5 6Onorat pu%lic vă rog să nu vă indignaţi să nu)l %lestemaţi pe Nero pentru că
"mpăratul acesta e $ratele nostru actorul :& +ă nu)i purtaţi pică pentru că acesta e rolul său&
9ietul om nu distruge nimic $iind un cetăţean cuminte un soţ ideal şi tată a cinci copii7& ;ă
"nchipuiţi ce impresie peni%ilă ar $i printre spectatori şi "n ce depresie va cădea %ietul artist&
+upra$aţa păm(ntului e scena vieţii& /umea ce "şi duce viaţa pe păm(nt este $ormată "n
acelaşi timp din actori şi spectatori& 0iecare om ,oacă rolul asumat sau atri%uit de sus& El nu
tre%uie să ştie dec(t de rolul său interpretat pe scena lumii rol dictat de gradul său evolutiv şi
de destinul său& Unul va ,uca un rol de rege altul de servitor şi un altul de cerşetor&
Nouă entităţi spirituale ale s$erelor cereşti nu ne este "ngăduit să venim şi să spunem la
toată lumea5 6+ă ştiţi oameni %uni că acest rege este $ostul t(lhar dintr)o viaţă terestră
precedentă să ştiţi că acest cio%an este cutare s$(nt din Cer7 etc& Nu ne este permisă această
destăinuire pentru că lumea cunosc(nd adevărul nu ar mai privi cu respect la iu%itul său rege
iar pe omul simplu l)am $ace să proteste!e să se "ntriste!e şi mai pro$und de starea lui
nenorocită sau umilă c(nd de $apt "n Cer el este o mare lumină& El va ,udeca asemeni oricărui
om şi ,udecata omului trupesc este de cele mai multe ori greşită& Omul nu tre%uie să ştie ce a
ştiut "n Cer el nu ştie ce a $ăgăduit mai)marilor săi iar c(nd vine ,os "şi %lestemă !iua
naşterii& +ă venim noi să spunem unui om nepregătit adevărul despre starea sa "nseamnă să)i
tul%urăm personalitatea să $acem o $aptă nesocotită pentru care vom plăti& Nu tre%uie să ne
$acem cunoscuţi şi mai ales nu tre%uie să convingem dec(t pe cei a,unşi la un grad de
evoluţie c(nd cunoaşterea lumii noastre nu mai poate tul%ura viaţa lor trupească& Din acest
moment le devenim s$ătuitori şi deci de un mare $olos "n evoluţie&
De aici re!ultă că ma,oritatea oamenilor nu tre%uie să cunoască aceste taine nu tre%uie
să ştie de e#istenţa noastră& Ei nu tre%uie să ştie dec(t de Creatorul care i)a creat şi de "ngeri )
slu,itorii +ăi de lumină& Numai c(nd duhul omului a atins un anumit indice de lumină şi
puritate legea "i acordă dreptul şi ne "ngăduie să)i $acem cunoscută e#istenţa noastră să)i
revelăm din normele de conducere şi din tainele ce ne "ncon,oară&
Ca o primă treaptă ca un prim pas $ăcut de la neştiinţă pentru a se a,unge la revelaţie
este producerea unor $enomene parapsihologice& Mai)marii noştri ne "ngăduie ) %a chiar ne
ordonă )să producem anumite $enomene "n $aţa omului apropiat de gradul de a cunoaşte c(te
ceva din constituţia spiritului şi a universului $enomene care "l pun pe g(nduri şi mai apoi "l
determină să le cercete!e şi să le urmărească peste tot& -ncetul cu "ncetul ,udecata sa "nlătură
ideile preconcepute ale mediului său $i!ic şi intelectual şi de la o vreme se naşte "n el ideea că
poate e#istă o lume eterică prin spaţiu plutind "n ,urul omenirii trupeşti& Cu trecerea timpului
după oscilare şi !%ucium va veni deplina convingere& E posi%il ca această convingere să nu se
"ndeplinească "n chiar viaţa c(nd a vă!ut $enomenul4 "n acest ca! "n viaţa sa viitoare va $i un
167
adept desăv(rşit al lumii spaţiale& De acum "nainte numai acestui om "i putem vor%i despre
ştiinţa divină "nscrisă "n marea carte a Creatorului despre ştiinţa ştiinţelor ) Natura
"ncon,urătoare pe care "n veşnicia viitoare tre%uie să o "nvăţăm la per$ecţie&
Cerul tre%uie să ai%ă legături cu omenirea trupească
Oric(t de tristă şi grea este viaţa trupească ea este totuşi necesară evoluţiei spiritului&
+piritul "ntrupat nu ştie dec(t ceea ce)i revelea!ă simţurile trupeşti& Regula sta%ilită de
Divinitate este ca omul să creadă că aceasta este prima şi ultima sa viaţă& 1otuşi această
regulă are şi e#cepţii& 1ot regulile cereşti ordonă ca "n anumite "mpre,urări şi locuri unora
dintre oameni să li se $acă cunoscut că viaţa e "n totul că spiritul are o origine divină şi deci
e#istenţa lui e veşnică& 0iind "n "ntuneric omul e greu de convins că e#istă miliarde de corpuri
cereşti cu $loră $aună şi oameni asemenea planetei noastre& El are nevoie de pro%e care să)i
demonstre!e că pe l(ngă $orţa şi materia $i!ică mai e#istă ) chiar "n $iinţa sa ) şi alte $orţe şi
materii&
.şa unora dintre oameni li se arată cum un altul se "nalţă ) levitea!ă ) de la supra$aţa
păm(ntului& Nu a mai vă!ut niciodată şi nici nu a au!it de un asemenea $enomen care
"n$r(nge legea atracţiei păm(ntului& .lteori li se o$eră oca!ia să vadă un om care ştie ce se
petrece sau se vor%eşte "n alt oraş ţară sau continent& Cum de vede sau aude acel om ce se
petrece la distanţe "ndepărtate de el2 Cu ce ochi vede el "nt(mplările din alte localităţi2 De
asemenea sunt nenumărate ca!uri c(nd un om cu aparenţa că trupul său doarme vor%eşte
despre evenimente ce se vor "nt(mpla !ilele sau lunile viitoare<=ilele trec şi evenimentele
pre!ise se des$ăşoară cu e#actitate& De unde a ştiut el de aceste evenimente2 Unde le)a vă!ut2
Cu ce le)a vă!ut2 .st$el se produc "n anumite situaţii $apte ce uimesc şi provoacă polemici
din care se trag conclu!ii&
.semenea $enomene şi multe altele s)au produs se produc şi se vor produce "n toate
timpurile& Cei chemaţi le văd le studia!ă şi se "ncredinţea!ă că "n dosul paravanului de carne
şi oase se a$lă un alt om ) eteric care vede aude simte la distanţe inimagina%ile că acest om
se numeşte om spaţial duh spirit sau entitate spirituală locul $iresc al e#istenţei sale $iind
spaţiile sau s$erele cereşti& -ncetul cu "ncetul cel destinat să cunoască aceste taine a,unge la
convingerea că e#istă lumea duhurilor ce diri,ea!ă lumea materiei $i!ice&
Regula este ca la anumite etape ale evoluţiei lor ma,oritatea oamenilor să nu ştie dec(t
de lumea vă!ută au!ită şi simţită prin simţurile trupului lor&
Dar alături de acest ocean de neştiutori Cerul vrea să e#iste printre ei şi misionarii săi
trimişii săi cărora ) deşi "m%răcaţi "n haina neştiinţei ) să li se revele!e lumea Cerului& .cestor
oameni li se pun la "ndem(nă instrumente ) mi,locitori "ntre Cer şi păm(nt mediumi prin care
lumea Cerului produce anumite $enomene pentru a)i convinge şi apoi cu totul c(ştigaţi cau!ei
cereşti li se comunică taine ) ştiinţa cerului răsp(ndită prin grai sau scris semenilor4 arunc(nd
ast$el o săm(nţă ce va răsări "n unele locuri pentru ca omenirea să nu !acă "n "ntunericul
neştiinţei&
.!i noi duhurile căutăm să luminăm prin cunoştinţele noastre mai ales pe cei culţi
pentru ca cele a$late de la noi şi di$u!ate prin personalitatea lor ) ce se %ucură de o stimă şi
reputaţie %inecunoscută ) să ai%ă toată tăria şi lumea să "şi !ică5 6Dacă >allace Ne?ton
Croo@es /om%roso /odge Not!ing 9aret şi mulţi alţi savanţi ai păm(ntului a$irmă că e#istă
spirit că spaţiile sunt pline de entităţi spirituale şi că se poate comunica cu ele atunci tre%uie
să $ie aşa7&
Ainem să vă atragem atenţia că ştiinţa lumii noastre nu se poate revela dec(t treptat an
de an metapsihica noastră practică av(nd nevoie de mulţi ani pentru a $i cunoscută controlată
şi pusă "n practică& Cine vrea să cunoască "n pro$un!ime ştiinţa Cerului tre%uie mai "nt(i să
citească tot ce s)a scris despre lumea noastră şi apoi să caute să controle!e cele citite prin
di$eriţi mediumi& Numai adevărurile constant comunicate şi prin mediumi di$eriţi să le
168
considere ca adevărate4 restul să le arunce ca $iind vederile presupunerile ipote!ele
comunicantului care ori nu posedă deloc adevărurile ori le ştie super$icial&
E drept că "n preala%il cerem cultură spirituală dar mai mult cerem practică $ăcută cu
noi& Credinţa "n e#istenţa noastră se do%(ndeşte mai mult sau mai puţin prin lectură dar mai
presus de cele citite sunt cele vă!ute ca $iind $ăcute de lumea noastră& E#perienţa practica
"nseamnă pentru noi mai mult dec(t teoria& Dorim ca lumea evoluată să $ie cuprinsă de dorinţa
nestăp(nită de a ne cunoaşte şi e#perimenta& ;a veni vremea c(nd această dorinţă se va
e#tinde se va concreti!a şi de!volta "n anumite temple ale noastre unde se vor $ace
e#perienţe convingătoare& ;a veni o vreme ) nu prea "ndepărtată ) c(nd studiile lumii Cerurilor
vor $i predate "n şcolile şi universităţile păm(ntului& .tunci alături de teorie va e#ista şi
la%oratorul de cercetări spirituale unde cercetătorul "şi va vedea teoria reali!ată şi veri$icată
cu ochii săi trupeşti& .tunci templele metapsihice templele religiei religiilor templele religiei
universale sau cereşti se vor umple de credincioşi şi conduita omului va $i con$orm legilor
eterne& ;a veni vremea c(nd numai cei cu studii universitare "ndelungate licenţiaţi "n
parapsihologic vor putea o$icia şi conduce templele& .tunci nu se vor mai putea ocupa cu
aceste practici dec(t cei care au studiat şi cercetat .devărul o%ţin(nd o diplomă legală
)asemenea medicilor inginerilor şi pro$esorilor de a!i& Btiinţele actualeCcu toate erorile şi
lipsurile lor sunt luate de %une şi toată lumea crede "n ele ca $iind a%solut reale& ;a veni
vremea c(nd ştiinţa terestră va cuprinde şi ştiinţa metapsihica parapsihologia ştiinţa
iniţiatică ştiinţa duhurilor&
C(tă vreme omenirea se a$lă ca şi "n alte cicluri pe o treaptă in$erioară de cunoaştere
religia teoretică tre%uie să $ie %a!a e#istenţei sale& Cu c(t omenirea "şi va ridica "nţelegerea şi
conştiinţa i se "ntăreşte raţionamentul iar religia actuală răm(n(nd "n urma ştiinţei care
pro%ea!ă totul nu va mai satis$ace su$letul $iind nevoită să se re$orme!e con$orm celor
comunicate de sus& Religia ştiinţi$ică va pro%a a$irmaţiile sale prin e#perienţe şi atunci omul
se va "ncredinţa că cele comunicate sunt adevăruri cereşti iar su$letul său se va cutremura la
ideea că va plăti prin su$erinţă "ncălcarea legilor eterne&
Cele comunicate acum nu se vor "n$ăptui nici m(ine nici poim(ine ci "ntr)un viitor
$oarte "ndepărtat& Dar totuşi voi ) oameni trupeşti ) şi noi ) entităţi spirituale ) al%inele
universului tre%uie să str(ngem polenul şi nectarul de la $lorile Cerului ) "ngeri de toate
gradele ) să le trans$ormăm "n miere ) "nvăţătură ) alinătoare şi "nsănătoşitoare de su$let&
Nu e#istă muncă rodnică $ără o%oseală şi adversităţi& .u!ind un medium "n transă
vor%ind despre un su%iect oarecare omul nu va putea distinge sursa vor%irii sale dacă este a
lui sau a noastră căci $ondul $iind ideea ea poate $i emisă de duhul mediumului sau de un duh
li%er din spaţiu& De aici greutatea de a distinge originea terestră sau spaţială a unei idei&
-nsă $enomenul este %ine de$init şi pe deplin convingător c(nd mediumul $iind om
simplu va vor%i "ntr)o)iim%ă străină necunoscută de el sau despre pro%leme a%stracte
ştiinţi$ice cu desăv(rşire străine su$letului său& Cel mai d(r! sceptic va tre%ui să se "ncovoaie
"n $aţa $aptului şi va admite că altcineva a vor%it despre acele cunoştinţe "nalte sau "n lim%a
vor%ită "n alte timpuri şi ţinuturi& +untem $ericiţi că oamenii de ştiinţă ai păm(ntului au
"nceput să se ocupe de lumea noastră de natura şi $enomenele ei că ştiinţa Cerurilor "şi va
$ace intrarea "n templul ştiinţelor păm(nteşti "nţelesul %ucuriei este că $enomenele a$irmate "n
+$intele Evanghelii vor $i demonstrate prin e#perienţe şi religia ştiinţi$ică nu se va re$eri la
6crede cele scrise acolo7& Btiinţa va merge m(nă "n m(nă cu credinţa dispăr(nd %ariera dintre
%iserică şi la%orator& ;a dispare $rica clericului ) că se naşte o sectă $iind şi el $ericit că cele
citite prin cărţile s$inte le)a vă!ut şi au!it cu propriile simţuri devenind cu adevărat un
pro$und credincios şi umil slu,itor al +tăp(nului a tot ce e#istă&
Deocamdată ne silim să $ormăm doar c(ţiva antemergători care să lumine!e lumea prin
scrisul sau vor%a lor pentru ca atunci c(nd va veni Cel ce tre%uie să vină să găsească su$lete
pregătite& .şa s)a petrecut şi "n Iudeea "n veacurile "ndepărtate& -nt(i s)au "ntrupat pro$eţii şi "n
169
ultimul moment Ioan 9ote!ătorul care a propovăduit şi pregătit lumea pentru Cel ce urma
după el&
-n milioane de temple se proslăveşte a!i numele Celui co%or(t din "nălţimea +a divină
$(c(ndu)se Om pentru a răsp(ndi o religie universală o religie a religiilor ca "mplinire a
celor anterioare&
Iată pentru ce acum primind cuv(ntul Divinului nostru +olar ne străduim să resta%ilim
strălucirea religiei de altădată şi "n plus con$orm legii progresului să o inoculăm "n ad(ncul
su$letelor tuturor oamenilor prin $enomenele produse de noi prin demonstraţia $ăcută prin
mediumi pentru a dovedi e#istenţa altor materii şi $orţe dec(t cele $i!ice şi a e#istenţei unei
ierarhii spirituale nespus de strălucitoare&
Omul evoluea!ă pe mai multe planete şi sisteme solare
Dragă $rate cunosc vieţile tale din veacuri ştiu că eşti un aprig iscoditor al tainelor
cereşti dar tre%uie să "nţelegi că deocamdată nu se pot de!vălui multe din cunoştinţele lumilor
noastre pentru că omenirea păm(ntului nu a a,uns cu evoluţia p(nă la $a!a "n care să poată lua
cunoştinţă de tot ce tu ne "ntre%i& ;edem r(vna ta şi Cel mare a apro%at să iei cunoştinţă de
multe din ele dar "ţi punem o condiţie5 să le divulgi doar pe cele pe care ţi le vom desemna şi
pe acelea le vei "mpărtăşi doar celor ce vei crede că merită să)şi hrănească su$letul cu
asemenea cunoştinţe s$inte&
Ne "ntre%i dacă omul e o%ligat să evolue!e pe toate planetele sistemului acesta sau
evoluţia lui poate $i continuată pe alte planete din alte sisteme planetare& -ţi răspund5 se
urmea!ă şi una şi alta depinde de gradul evolutiv al duhului& Orice trecere ) de pe o planetă pe
alta sau de pe un sistem pe altul ) se $ace după anumite norme&
Orice spirit al planetei 'ăm(nt de la cel in$erior ) cani%alul din Noua 8uinee ) p(nă la
cel superior ştim de unde a venit de pe ce planetă a sosit aici& Din capul locului "ţi a$irm că
nu toţi locuitorii 'ăm(ntului ) "ntrupaţi sau destrupaţi ) au venit de pe aceeaşi planetă& .!i voi
$aceţi studii etnogra$ice şi constataţi că păm(ntul este populat de mai multe rase de oameni şi
că $iecare are mai multe $eluri de naţionalităţi& De ce s)au $ormat aceste rase2 "n ele se poate
"ntrupa orice spirit2 "ti răspund că $iecare rasă aparţine unor duhuri sosite pe 'ăm(nt de pe o
anumită planetă&
Este adevărat că toate planetele au locuitori ) cereşti sau păm(nteşti ) care trăiesc "n
condiţii di$erite pentru că sunt de di$erite evoluţii& C(nd eu duh voi termina şcoala acestei
planete va tre%ui să emigre! de aici pe alta superioară& Dar să nu cre!i că termin(nd stagiul
meu pe acest glo% am atins ultimul termen al evoluţiei acestei planete& Ca să "nvedere! această
idee voi da un e#emplu& -n $runtea tuturor duhurilor planetei 'ăm(nt se a$lă 8uvernatorul
terestrian& Dar a a,uns el oare +uperiorul acestui glo% evolu(nd pe el de la "nceputul creării
glo%ului şi p(nă acum2 Nu "ţi va răspunde orice mare spirit de aici& El a venit cu gradul lui
$ormat pe alte planete ale universului "n $acultăţi spaţiale superioare evoluţiei pe care o putea
$ace pe 'ăm(nt& +ituaţia se repetă "n evoluţia oricărui duh uman deoarece evoluţia cere o
şcoală vastă& Ea nu se poate termina pe acest glo% chiar de ar sta duhul aici un miliard de ani&
E#istă at(tea $eluri de planete cu at(tea constituţii materiale iar eu sunt dator să le cunosc pe
toate să trăiesc pe toate gradele lor şi să cunosc di$eritele $eluri de vieţi&
'rin urmare oric(t timp voi şedea pe planeta 'ăm(nt nu voi a,unge guvernator planetar&
Este necesar să $ac şcoala tuturor $elurilor de grade de planete din univers ca să pot $i avansat
a%ia la gradul de "nger& .ici voi $ace un $el de şcoală& 'e o altă planetă voi "nvăţa alte lecţii şi
cine ştie prin c(te planete va tre%ui să colind ca să pot a,unge şi eu din "nger suveranul unei
planete&
Răspunsul la "ntre%area pe care mi)ai pus)o "l cunoşti %ine ca duh dar co%or(t "n trup
nu "l mai ştii& -ţi vine "n minte ceva vag din vieţi trăite pe aiurea şi atunci ) curios ) vrei un
170
răspuns al nostru& Deoarece gradul evolutiv ţi)a permis ca duh să le ştii avem de!legarea să)ţi
de!văluim aceste taine pentru a le cunoaşte şi ca om trupesc&
Una din legile de seamă ale cosmosului este legea evoluţiei cunoscută doar de duhurile
superioare iar studiul ei le procură o deose%ită satis$acţie şi $ericire& 'e duhurile mici ) tinere
) nu le interesea!ă pentru că nu o pricep& 'e %a!a legii evoluţiei vin pe această planetă
duhurile de aiurea ori pleacă de aici mai departe pentru studiile lor&
+e cunoaşte de departe un negru de un al% sau de un mongoloid& De asemenea dintre
oamenii al%i "i deose%im pe semiţi de arieni& Desigur că v)aţi "ntre%at de ce această deose%ire&
.m să)ţi răspund5 pentru că nu au sosit deodată pe 'ăm(nt şi pentru că au venit $iecare de pe
altă planetă& Dacă "ntre%ăm pe un semit de unde a venit el ne spune5 6Din cutare planetă
unde eram $ericiţi& .cum pl(ngem pentru că am plecat de la %ine şi am venit aici la rău şi "n
plus pl(ngem pentru c( unii am $ost $orţaţi să plecăm şi alţii dintre ai noştri au rămas acolo&7
Multe ne spun aceste duhuri din trecutul lor de pe acea planetă&
Descrierile din 1ora nu sunt %asme ci adevăruri mascate sim%olice& Dar "n a$ară de
această 9i%lie scrisă avem cunoştinţă de 9i%lia nescrisă a evreilor care cuprinde multe
adevăruri& .şa de e#emplu .dam nu e un mit ci un adevăr el $iind o căpetenie)duh cu care
au venit de pe acea planetă pe 'ăm(nt& +emiţii sunt spirite evoluate dar oameni $iind au
greşit mereu& .tunci s)a $ăcut o selecţie şi cei mai greşiţi au $ost aduşi "n iadul planetei
'ăm(nt pentru ca la para ar!ătoare a unei vieţi hulite veacuri şi veacuri să se cuminţească şi
să se ridice "n "nţelepciune şi "n respectul legilor divine4 să devină ca $raţii lor care merit(nd
raiul acelei planete au rămas pe ea pentru ca mai t(r!iu să treacă pe alte corpuri cereşti mai
evoluate& +emiţii constituie cea mai nouă migraţie de popoare ale 'ăm(ntului
+piritele vin stoluri stoluri şi se "ntrupea!ă $orm(nd di$eritele rase ale 'ăm(ntului5 rase
de trupuri pe păm(nt şi rase de spirite "n Cerurile noastre& 0iecare rasă a venit de pe o anumită
planetă& .şadar $iecare din ele au alte cunoştinţe şi o altă evoluţie&
Cel care "ţi dicte! acum sunt un pelerin al acestui glo% sosit aici "mpreună cu ceata
mea& Nu cunosc amănunte privind evenimentele petrecute pe 'ăm(nt "n alte vremuri pentru
că nu am trăit pe el dar am a$lat c(te ceva de la marile duhuri conducătoare ale 'ăm(ntului
sosite aici de la crearea lui şi răm(n(nd p(nă la terminarea evoluţiei sale& Ele ne)au spus că
nu s)au $ormat deodată toate planetele acestui sistem ci unele sunt mai vechi iar altele mai
noi& 'e măsură ce au "m%ătr(nit s)au "ndepărtat de soare& De aici deducţia că $ratele cel mai
t(năr al 'ăm(ntului este cel mai apropiat de soare că "n a$ară de planetele cunoscute e#istă şi
altele necunoscute de voi& Marii noştri 6cărturari7 ne spun că cei care ne conduc acum sunt
veniţi aici de pe o altă planetă populată "nainte de $ormarea 'ăm(ntului cu oameni $oarte
avansaţi& 'e planeta cea mai apropiată de soare trăiesc oameni in$eriori din toateC punctele de
vedere celor de pe 'ăm(nt iar pe cele mai depărtate trăiesc oameni superiori av(nd o
constituţie di$erită de a oamenilor tereştri& .u e#istat şi pe ele oameni asemănători cu cei de
pe acest glo% dar au pierit de mult şi acum e#istă acolo $orme umane pe care cine ştie c(nd )
ca urmare a evoluţiei ) "i va avea şi 'ăm(ntul&
1otul e gradat "n lume& 'e un corp ceresc superior nu se poate duce orice spirit al
'ăm(ntului& E drept că pe acel glo% omul ar putea evolua de la a Dal$aE p(nă la ! DomegaE dar
legile evoluţiei nu o permit& Cum să duci un duh "ncepător "ntre locuitorii "nvăţaţi ai acelui
glo%2 Duhul terestru nu ar pricepe nimic nu ar "nvăţa nimic şi deci nu ar evolua deloc& Nici
aici pe glo%ul nostru care nu se poate compara cu acea planetă nu se pot aduce orice $el de
duhuri de aiurea& 0iecare planetă e o şcoală şi "n clasele ei "nvaţă entităţile spirituale
organi!ate după gradul lor evolutiv& Un elev din clasa a patra primară nu poate urma anul
patru de liceu&
Chiar şi pe 'ăm(nt duhul poate $ace şcoala de la a Dal$aE p(nă la ! DomegaE dar legea
evoluţiei nu permite să leneveşti milioane de ani "n şcoala lui ci nevoia legii te conduce să
descoperi şi să "nveţi şi la şcoala altor planete pentru a "nainta mai repede& 1otul se conduce
după anumite Norme divine şi nimeni nu le poate "nlătura&
171
+puneam că $iecare rasă a venit de pe o altă planetă cu evoluţia şi mentalitatea ei& Din
această cau!ă luate "n masă rasele sunt dura%ile şi nu se pot amesteca& De e#emplu un duh
din rasa neagră a terminat evoluţia completă a rasei sale şi acum pentru a merge mai departe
are două căi5 să treacă "n r(ndul rasei al%e a 'ăm(ntului sau să părăsească această planetă
pentru a trece pe o alta unde se a$lă o rasă al%ă asemănătoare cu cea de pe 'ăm(nt& Cei mari
din rasa lui "l vor s$ătui ca "n loc să se desprindă de marea sa grupare cerească de stolul său şi
să plece aiurea mai %ine să treacă "n rasa al%ă a acestei planete răm(n(nd "n Ceruri "n
legătură permanentă cu stolul său& Ca urmare a acestui s$at duhul trece "n rasa al%ă şi "ncetul
cu "ncetul devine un mem%ru al rasei al%e& O dată e#pirat termenul acordat pe acest glo%
tre%uie să plecăm pe o altă planetă pentru a $ace loc altora& +e "nţelege că nu vom $ace şcoala
marilor $orţe de pe acea planetă superioară 'ăm(ntului ci pe a celor mai mici& 'lecarea nu se
$ace individual ci "n c(rduri numeroase cu apro%area Conducătorilor 'ăm(ntului şi cu
%inecuv(ntarea Celor din planeta unde vom poposi&
'entru noi entităţi spirituale al%e c(nd va sosi vremea terminării stagiului nostru aici
nu ne răm(ne dec(t să ne ducem pe o altă planetă a unui alt sistem solar& +copul actual al
evoluţiei noastre este să devenim din spirite planetare "ngeri planetari dar cine ştie c(nd vom
atinge acest ideal& E#istă multe $oarte multe cunoştinţe pe care tre%uie să le a$lăm şi a căror
sumă l)ar !dro%i pe un duh mai t(năr& 1oate marile pro%leme sunt scrise "n Cer cu litere
semne sau sim%oluri& Cine poate citi aceste semne poate "nvăţa tainele 1atălui care le)a
"nscris "n materia eterică a Cerurilor& 'rimii creştini pentru a nu $i descoperiţi de necreştini
"ntre%uinţau şi ei semne& Rostul acestor sim%oluri este de a nu $orţa marile entităţi să
"ntre%uinţe!e multe 6cuvinte7 ) pentru a e#plica ceva ) şi ca să nu $ie "nţelese de toate
duhurile& /im%a universală $olosită de duhurile de pretutindeni este lim%a sim%olurilor sau a
semnelor& Numai că acest lim%a, este scris asemenea celui chine!esc pe care nu orice chine!
"l poate citi& Cu c(t eşti mai evoluat "nveţi mai multe semne ai un lim%a, mai %ogat& C(nd ai
a,uns să cunoşti toate sim%olurile "ntre%uinţate pe 'ăm(nt ai terminat şcoala acestui glo%
pentru stagiul la care ai $ost adus4 poţi pleca pe o altă planetă superioară 'ăm(ntului& 0rate "n
ce mare greşeală sunt oamenii trupeşti adun(nd %unuri materiale păm(nteşti pieritoare3 Dacă
ar şti că numai comorile morale şi intelectuale numai cunoştinţele sunt singurele %unuri care
nu pier niciodată n)ar mai $ace greşeala să alerge toată viaţa lor după averi şi onoruri după
deşertăciuni& Nu %unurile materiale te vor eli%era de şcoala terestră ci cunoaşterea legilor şi
"mplinirea lor&
Noaptea c(nd vii şi tu printre noi ve!i o $or$otă o activitate ne"nchipuită& Muncă şi iar
muncă& De ce acest veşnic !%ucium peste tot2 Unii vin alţii pleacă unii se "ntrupea!ă alţii se
destrupea!ă& Unii a,ută păm(ntenilor alţii audia!ă di$erite cursuri& 1otul e $ăcut pentru a a$la
"nvăţa şi progresa "n spaţiul din ,urul păm(ntului e#istă duhuri care o%servă viaţa umană de
aici& Ele nu se pot "ntrupa aici din cau!a in$eriorităţii lor mentalul lor $iind prea ne"nţelegător
"ncă& +tau privesc şi ascultă iar după ce "şi mai lărgesc "ntr)o oarecare măsură ori!ontul
cunoaşterii pleacă pe o planetă in$erioară 'ăm(ntului unde se vor "ntrupa& Uneori este
permisă "ntruparea lor chiar pe păm(nt printre voi dar "n acest ca! constituie cei mai
"napoiaţi oameni ai păm(ntului iar ca duhuri sunt socotite demoni elementali sau vampiri&
-mi permit să)ţi a$irm un mare adevăr pe care nu)l va crede oricine& C(nd a tre%uit să se
$acă revoluţia rusă pentru a săl%ătici populaţia de acolo au $ost aduse valuri de duhuri
in$erioare care au stat toată !iua şi noaptea pe l(ngă oameni in$luenţ(ndu)i puternic st(rnind
"n ei porniri săl%atice pentru a)i scoate de su% in$luenţa %ine$ăcătoare a duhurilor amice lor&
.ceste duhuri primitive după ce "şi $ac opera sunt luate şi duse "n altă parte pentru a)şi $ace
şcoala evolutivă&
Odată veţi "nţelege că Cerul conduce păm(ntul că lumea nevă!ută comandă lumii
vă!ute )vouă oamenilor trupeşti&
172
Com%inarea $luidelor
-ntre%i un duh despre o anumită pro%lemă şi el "ţi va răspunde "n măsura cunoştinţelor
sale a$late "n raport cu evoluţia sa&
-nsă e#istă pro%leme cunoscute de orice duh& .şa de e#emplu cel mai redus duh "ţi va
spune că au!ul nostru este identic la toate duhurile 'ăm(ntului dar că vederea e deose%ită că
este cu at(t mai puternică şi mai su%tilă cu c(t duhul este mai avansat&
O să vă pară ciudat dar tre%uie să vă spun că duhurile au posi%ilitatea să se $acă
nevă!ute spiritelor in$erioare lor& +piritele in$erioare aud duhul superior care li se adresea!ă
dar nu)l văd& E#plicaţia acestui $enomen ciudat constă "n $aptul că deşi "notăm "ntr)un ocean
$luidic nu cunoaştem toate categoriile de $luide ce intră "n compo!iţia lui&
-n lumea noastră este ca "n lumea voastră5 ştim at(ta c(t vedem& Cu c(t un duh e mai
evoluat cu at(t vederea sa este mai pătrun!ătoare şi deci cu at(t poate vedea o categorie de
$luide "n plus din mulţimea de $luide a$late prin spaţiu& Unele $luide sunt at(t de $ine "nc(t
ma,oritatea duhurilor nu le vede şi nu le simte după cum nici voi nu vedeţi aerul "n s(nul
căruia vă mişcaţi şi respiraţi&
'rin urmare să nu credeţi că dacă suntem spirite cunoaştem tot ce e#istă "n univers&
E#istă şi pentru noi multe mistere rămase nede!legate p(nă c(nd vom mai avansa& Dacă
pentru noi moartea nu mai este un mister ştiinţa naturii $ormea!ă un mister $ermecător
captivant şi ne atrage la studiu&
După cum voi oameni trupeşti %a!(ndu)vă pe metoda analogiei deduceţi compo!iţia
di$eritelor stele sau planete prin măsurarea radiaţiilor electromagnetice cu a,utorul
spectroscopuiui ori din compo!iţia meteoriţilor tot aşa căutăm şi noi să tragem conclu!ii din
anali!a $luidelor at(t a celor "n stare de agregaţie c(t şi a celor "n stare de li%ertate&
+)ar putea ca cineva din lumea voastră să ne "ntre%e5 6Dacă nu vedeţi toate $luidele de
unde ştiţi că ele e#istă27 Răspund scurt5 după spusele mai)marilor noştri care le văd şi le
anali!ea!ă& -n lumea noastră $iecare $luid "şi are numele şi culoarea proprie& Nu e vor%a de
culorile voastre vă!ute de noi alt$el de cum le vedeţi voi ci de culorile noastre& Cum orice
duh se compune dintr)o sc(nteie "ncon,urată de o serie de $luide ) care "nvăluie sc(nteia
asemenea unor haine $ără a $i adăugate pur şi simplu unele peste altele ci "ntrepătrun!(ndu)
se unele pe altele ) duhul va $i colorat după culoarea dominantă a $luidelor e#terne& 'rin
urmare şi "n lumea noastră avem o culoare după cum voi omenii trupeşti sunteţi unii al%i
alţii negri gal%eni etc&
Natura $luidelor proprietăţile şi com%inarea lor $ormea!ă o ştiinţă cunoscută şi pusă "n
practică numai de marile duhuri& După cum "n lumea voastră luaţi două corpuri două
su%stanţe chimice şi le com%inaţi şi o%ţineţi alte corpuri cu anumite "n$ăţişări şi proprietăţi
tot ast$el marii noştri savanţi chimişti com%ină două sau mai multe $luide "ntre ele şi o%ţin o
anumită su%stanţă eterică& .şadar noi duhurile suntem oameni cu un corp $luidic di$erit
colorat& Regret că nu e momentul potrivit să)ţi pot vor%i măcar la un nivel elementar despre
aceste com%inări ale $luidelor&
Noi duhurile superioare cunoaştem gama nes$(rşită a $luidelor şi ştim că ele sunt
$ormate din particule s$erice& -ntr)o perioadă a evoluţiei noastre a tre%uit să "nvăţăm
proprietăţile $luidelor $ără de care n)am $i putut a,unge la acest grad&
0luidele intră "n compo!iţia corpului meu şi deci le văd şi le simt& ;oi oamenii vă
vedeţi carnea trupului vostru& E drept că cei neştiutori o văd pe dina$ară şi nu ştiu că e $ormată
din celule de di$erite $orme $iecare "ndeplinind o anumită $uncţie&
E#istă un paralelism "ntre lumea noastră şi a voastră& 'arcă cei mulţi de la noi ştiu ce
este su% ultimul lor "nveliş $luidic2 1otul "n lume se reduce la ştiinţă şi neştiinţă& Mulţi nu ştiu
puţini cunosc&
După această lungă introducere vreau să)ţi vor%esc despre ceea ce mi)am propus a!i&
;ă!ul şi au!ul vostru este aproape acelaşi pe toată durata vieţii terestre& 9ine"nţeles
către %ătr(neţe din cau!a slă%iciunilor omeneşti aceste două simţuri "ncep să se reducă& -n
173
lumea noastră se petrece alt$el căci pe c(nd au!ul stagnea!ă pentru toate duhurile umane
vă!ul evoluea!ă din ce "n ce mai mult& .şadar au!ul e unic dar vă!ul di$eră după gradul de
evoluţie al duhului& Insă p(nă să a,ungă la acest stadiu şi au!ul a evoluat& -ntr)adevăr duhul
mineral are şi el au!ul său e drept $oarte redus& .u!ul a evoluat la duhul vegetal s)a mai
accentuat la duhul animalelor şi a culminat la duhul uman& De aici "ncolo evoluţia au!ului
stagnea!ă& 1oate duhurile umane de orice grad ar $i vor au!i deopotrivă& 'rin urmare au!ul a
atins culmea evoluţiei sale&
0enomenul vă!ului di$eră& El a evoluat de la duhul mineral p(nă la om şi de aici "nainte
"şi urmea!ă ascensiunea p(nă la "naltele grade de Duhuri divine&
Noi duhurile vedem di$erit& Unele duhuri văd numai c(teva $luide ) a % c4 altele mai
ridicate văd $luidele d e $4 "n $ine cele superioare văd toată gama de $luide p(nă la !& O dată
ce le vedem ne apucăm să le studiem şi după ce cunoaştem toate "nsuşirile şi proprietăţile lor
"ncepem să le com%inăm "n vederea a$lării marii taine şi anume cum a creat 1atăl lumile&
1oate $elurile de $luide din natură 1atăl le)a pus şi "n s(nul meu "n corpul meu $luidic&
.celeaşi $luide ca ale mele sunt şi "n corpurile voastre& Noi vă vedem dar nu vă vedem trupul
) care pentru mine e transparent ea geamul vostru ) ci vedem corpurile voastre $luidice ca şi
cum aţi $i duhuri li%ere& +piritele in$erioare nu prea pot deose%i duhul "ntrupat ) sosit noaptea
prin spaţiu ) de un duh destrupat spaţial& Noi cei mai avansaţi nu ne mai "nşelăm nu mai
$acem nici o con$u!ie "ntre un duh destrupat şi un duh "ntrupat&
9ătr(nii noştri savanţi veniţi de prin di$erite lumi şi cu tol%a plină de cunoştinţe ad(nci
ne spun că "n ,urul glo%ului nostru nu se găsesc toate $luidele din cosmos că prin alte glo%uri
risipite prin univers se găsesc $luide necunoscute pe 'ăm(nt& Din studiile $ăcute asupra
$luidelor acestei planete au a,uns la conclu!ia că păm(ntul are "n ,urul său două serii de
$luide5 F& $luide proprii ) particulare glo%ului nostru4 G& $luide generale ) a$late şi prin alte
corpuri cereşti şi regiuni ale universului&
'e l(ngă $luidul propriu particular toate corpurile terestre au "n masa lor şi un $luid
general al universului& .şadar toate mineralele păm(ntului au "n s(nul lor c(te două $eluri de
$luide5 unul propriu şi altul general a$lat "n tot universul& 0luidul general "l numim 0luid
divin iar $luidul propriu H 'ecetea sau Btampila cu care 1atăl a %inecuv(ntat creaţia c(nd a
$ăcut)o&
0luidul propriu este $a%ricat "n centrul planetei noastre de unde este emis "ncetul cu
"ncetul către e#terior& 1oate planetele "şi au $luidul lor propriu toate "l $a%rică şi)l emit din
interiorul lor& Dacă o planetă n)ar mai $a%rica $luidele sale proprii ar muri& Rolul acestui $luid
"n e#istenţa unei planete este de a o trans$orma "ntr)un magnet uriaş& C(nd o planetă nu va mai
emite acest $luid magnetic se va demagneti!a dar corpul ei nu va putre!i ) cum putre!eşte
trupul vostru ) ci se va s$ăr(ma "n părţi din ce "n ce mai mici p(nă se va pulveri!a şi apoi se
va risipi "n spaţiile siderale& 'rocesul este asemănător cu di!olvarea unei %ucăţi de sare "n apă&
6'rin urmare sarea se di!olvă "n apă pentru că a $ost demagneti!ată27 ) va "ntre%a omul
trupesc& Da4 orice corp solid se di!olvă dacă este pus "ntr)un lichid ce are puterea de a)i lua
$luidul magnetic& .pa a a%sor%it "n masa ei magnetismul sării care s)a $ăr(miţat şi moleculele
ei s)au răsp(ndit printre moleculele apei&
69ine ) va !ice acest om ) dar păm(ntul are "n spinare mase enorme de apă $orm(nd
oceane şi mări cum de nu)l di!olvă2 Cum de nu)l demagneti!ea!ă27 Este adevărat că apa
oceanelor şi mărilor "i $ură o mare cantitate de $luid dar produc(nd mereu acest $luid
magnetic propriu păm(ntul răm(ne "n starea actuală menţinută p(nă c(nd va produce acest
eter magnetic&
Dacă punem pe $oc vasul cu apă şi cu sarea di!olvată apa evapor(ndu)se redă $luidul
a%sor%it sării şi acesta se re$ace la loc "n stare solidă răm(n(nd pe $undul vasului&
C(nd cade pe păm(nt c(te un meteorit din spaţiul cosmic marii savanţi cereşti "şi adună
elevii doritori de cunoaştere şi le spun5 6;edeţi acest meteorit2 Ei %ine "n el se găseşte $ier&
;oi ştiţi că $ierul are $luidul propriu . com%inat cu $luidul general 9 I& . !is ) com%inat dar
174
să nu credeţi că e com%inat ca "n lumea trupească ci numai alăturat ca şi culorile spectrului
solar ce stau una l(ngă alta& 6;edeţi ) continuă marele savant ) $ierul acesta nu mai are $luid
propriu& +ă ştiţi că atunci c(nd păm(ntul va pierde $luidul său propriu ştampila sa ) la $el ca
această %ucată de $ier ) el va muri şi se va rupe "n %ucăţi asemănătoare acestui meteorit ce a
aparţinut unei planete& 1oate celelalte $luide ale păm(ntului nemai$iind reţinute cimentate
prin acest $luid magnetic se vor risipi şi ele "n spaţiu& .şa vor muri toate planetele ce nu vor
mai avea puterea să)şi re"nnoiască $luidul magnetic& Rolul $luidului magnetic propriu este de a
reţine "ntr)un tot unitar mineralele glo%ului terestru şi "n acelaşi timp de a se opune atracţiei
soarelui sau altor corpuri cereşti&7
Uite că "ncetul cu "ncetul vă conducem "n cunoştinţele noastre de chimie $luidică& ;oi
oamenii $aceţi di$erite com%inaţii chimice& 'rin com%inarea unui acid cu un metal o%ţineţi un
corp nou numit sare chimică ) sul$at car%onat etc& -n com%inaţiile su%stanţelor voastre
constataţi doar ceea ce sesi!aţi cu organele de simţ& Noi vedem că orice corp este "nsoţit de un
$luid propriu& C(nd com%inaţi două su%stanţe aţi com%inat şi cele două $luide proprii şi aţi dat
naştere unui produs $luidic cu anumite culori şi proprietăţi& E $iresc să nu cunoaşteţi acest
$enomen pentru că nu vedeţi $luidele& Dacă le)aţi vedea şi aţi putea să)i luaţi de e#emplu
acidului $luidul său ati constata că el nu mai atacă nici un metal sau o#id metalic cu care vine
"n contact& .şadar "n orice stare s)ar a$la un corp din lumea voastră totdeauna el este "nsoţit
de $luidul său propriu sau particular&
Domnul +olar a "nviat morţii de se minunau toţi evreii& El nu $ăcea dec(t să redea
trupului mort magnetismul pierdut şi prin puterea 8loriei +ale să cheme duhul evadat
ordon(ndu)i să intre din nou "n trupul său remagneti!at& .şadar c(nd moare un om "ntre
altele pierde $luidul său magnetic şi spiritul nemai$iind reţinut se eli%erea!ă din catenele
trupului său&
După aceste e#plicaţii să a%ordăm puţin şi corpul $luidic al spiritului uman& .m spus că
sc(nteia este "ncon,urată de o com%inaţie de di$erite $luide& -ntre ele distingem două categorii5
$luidele terestre ) asemănătoare cu cele "nt(lnite "n mineralele vegetalele şi animalele
păm(ntului şi $luidele proprii duhului& Noi duhurile superioare ştim după pre!enţa $luidelor
proprii ale 'ăm(ntului că avem "n $aţă un "ntrupat pe care nu)l con$undăm cu un destrupat&
-n a$ară de $luidele proprii mineralelor vegetalelor şi animalelor acestui glo% păm(ntul
mai are "n ,urul său o atmos$eră $iuidică $ormată dintr)un $luid care)l "nvăluie ca o haină&
.cesta este $luidul planetar& 1oate duhurile care trăiesc "n ,urul glo%ului terestru tre%uie să
ai%ă "n ,urul lor o haină alcătuită din acest $luid $ără de care nu s)ar putea mişca şi trăi "n
atmos$era $iuidică planetară&
-n a$ară de haina planetară duhul mai are şi alte haine $luidice5 haina solară universică
şi cosmică& -n $ine sc(nteia este "m%răcată şi cu cele trei haine primite "n +$era divină şi care
constituie pentru duh ştampila sa divină sau hainele sale divine& .ceastă ştampilă sau haină
divină repre!intă pentru duh ceea ce pentru glo%ul păm(ntesc este atmos$era sa $iuidică
planetară&
.cum ) ştiind că orice su%stanţă orice corp este "nsoţit de un $luid propriu ) a$laţi că
atunci c(nd sunteţi %olnavi şi luaţi medicamente graţie cărora uneori vă $aceţi %ine nu
mineralul nu produsul $armaceutic v)a "nsănătoşit ci $luidul care "l "nsoţea& 0luidul a reparat
a vivi$icat şi a dat un impuls nou corpului vital sau magnetic al vostru şi din acel moment
trupul ) a$lat su% dependenţa corpului vital ) s)a $ăcut %ine&
-n lunga sa şcoală duhul peregrinea!ă din planetă "n planetă& C(nd soseşte pe o planetă
el este o%ligat să "m%race $luidul planetar propriu acelei planete& Dar duhul are "n corpul său
"n cantităţi $oarte reduse şi din $luidele tuturor planetelor pe unde a trecut& 0iecare $luid
planetar "şi va avea culoarea deose%ită cu toate $orm(nd un glo% $luidic "n ,urul hainelor
divine ale sc(nteii& Jainele divine vor $i purtate o veşnicie $ără a putea $i demagneti!ate de
nimeni căci Creatorul le)a dat şi numai El le poate de!%răca din ,urul sc(nteii&
175
Duhul soseşte pe planeta noastră din di$erite motive5 ori este un misionar care va părăsi
'ăm(ntul după "mplinirea misiunii sale ori a venit să $acă şcoala acestei planete prin
numeroase "ntrupări ori a venit să asculte cursurile marilor noştri savanţi şi apoi va pleca mai
departe& Cu toţii poartă o culoare speci$ică& Dacă ne adresăm unuia dintre aceştia şi)l "ntre%ăm
ce "nseamnă o anumită culoare2 el răspunde invaria%il5
) Este culoarea sistemului de unde am venit&
) Dar această culoare2
) .ceasta e culoarea $luidului planetei pe care locuiesc de multă vreme&
) Dar aceasta2
) .ceasta e culoarea $luidului planetei unde am locuit "n alte vremuri&
) Dar această culoare asemănătoare cu cea a corpului meu planetar2
) .cesta e $luidul planetei 'ăm(nt cu care m)am "m%răcat c(nd am sosit aici
de!%răc(ndu)l c(nd voi pleca&
) De ce tre%uie să)l lepe!i2
) 1re%uie să)l lepăd pentru că altminteri glo%ul acesta nu)mi va permite să)l părăsesc&
.cest $luid este legătura dintre mine şi planeta 'ăm(nt& 8raţie acestei haine mă pot mişca "n
sus "n ,os la dreapta şi la st(nga "nainte şi "napoi pretutindeni&
) Dar de ce nu ai lepădat complet hainele $luidice ale planetei de unde ai sosit2
) 'entru că nu m)aş mai putea "ntoarce cu uşurinţă pe planeta mea&
) Ce s)ar $i "nt(mplat dacă din greşeală pierdeai sau lepădai $luidele proprii planetei
tale2 Nu te)ai mai $i putut "ntoarce pe ea2
) 9a da dar nu direct ci indirect& M)aş $i dus mai "nt(i "n soarele de care aparţine
planeta mea şi acolo a$l(ndu)se toate $luidele planetelor sale aş $i luat cantitatea de $luid
necesar m)aş $i "m%răcat cu el şi apoi m)aş $i dus cu uşurinţă "n planeta mea& C(nd va $i să
plec de aici voi de!%răca "nvelişul $luidic al planetei 'ăm(nt& -n acest scop mă voi "nălţa
p(nă la !ona peri$erică a 'ăm(ntului şi numai acolo mi)o voi de!%răca& +ă nu credeţi că o
de!%rac ca pe o haină de sto$ă ci tre%uie să $ac o serie de operaţii cu a,utorul cărora desprind
$ir cu $ir $luidele acestei planete dintre particulele celorlalte "nvelişuri ale mele& +e produce un
$enomen analog cu limpe!irea unei ape tul%uri c(nd prin decantare se depun particulele
nămoloase apa răm(n(nd limpede&
Dar pentru că veni vor%a de un duh care um%lă din sistem "n sistem şi din planetă "n
planetă ) %ine"nţeles cu anumită "nvoire ) s)ar putea naşte "n mintea cititorului g(ndul5 69ine
de mine c(nd "mi voi lepăda acest trup şi voi deveni spirit li%er voi pleca şi voi vi!ita tot
'ăm(ntul şi pe urmă voi $ace un voia, de plăcere prin toate planetele sistemului nostru şi
p(nă la viitoarea re"ntrupare voi da o raită şi prin alte meleaguri ale universului7&
Nu nu "ţi răspund eu& Nu vei avea putinţa să te plim%i pentru că deşi ai c(te ceva din
$luidele celorlalte planete ale sistemului nostru nu vei şti să o de!%raci pe cea de aici ca să
poţi pleca şi nu vei avea destul $luid al altei planete pentru a putea să te duci de e#emplu "n
Marte sau ;enus& Dar veţi spune că aţi au!it că unele duhuri se duc "n Marte ;enus sau o altă
planetă a sistemului nostru4 ele cum s)au putut duce2 Mai "nt(i se cere o apro%are specială
apoi tre%uie ca o mare $orţă spirituală să)i de!%race haina planetară& -n acest scop "l duce p(nă
la peri$eria atmos$erei $luidice a 'ăm(ntului şi acolo după ce)l va de!%răca de $luidul
planetei noastre "l "m%racă cu $luidul planetei dorite& /a peri$eria $iecărei planete din sistemul
nostru se găsesc ) trimise de +oare ) toate $elurile de $luide din ,urul planetelor acestui sistem&
'rin urmare nu poţi să pleci oric(nd& .semenea "nvoiri sunt $oarte rare şi date numai "n
vederea unor misiuni& Iată taina pentru care duhurile 'ăm(ntului sunt ro%ii acestui glo% $ărăCa
putea de!erta de la şcoala amară a acestei planete& C(ţi n)ar da să $ugă aiurea să scape de
"ntrupările de aici3 Cunoştinţe re$eritoare la natura $luidelor la $i!ica şi chimia lor se dau
periodic la mii de @ilometri depărtare de supra$aţa păm(ntului& Nu putem să ne ducem
"ntotdeauna să le audiem pentru că ni s)au dat anumite misiuni de "ndeplinit care contri%uie
şi la avansarea noastră& ;iaţa e viaţă şi ea tre%uie trăită şi aici ca şi ,os "n nămolul cărnii&
176
'entru că m(ine trece vacanţa stării de spirit şi tre%uie să ne co%or(m iar la viaţa terestră care
cere multe şi mari pregătiri căci $rate cum ne vom aşterne de sus aşa vom 6dormi7 ,os&
Oameni suntem şi noi şi aceste misiuni şi preocupări materialiste ne răpesc mai tot timpul şi
a%ia ne răm(ne vreme să ne completăm studiile "ncă de pe acum de aici din Cer tre%uie să)
mi $ac toate legăturile terestre pentru a)mi continua ,os pe păm(nt studiile "ntrerupte de
mult timp& Dar vei spune5 69ine $rate nu)ţi poţi $ace studiile "n Cer27 9a da s)ar putea dar
una se "nvaţă la noi şi alta ,os la voi& .m%ele sunt $olositoare avansării noastre spirituale&
Mulţi dintre noi ) o%osiţi şi plictisiţi de at(tea studii ) spun asemenea elevilor din şcolile
voastre5 6De ce să mai "nvăţ şi cutare materie la ce "mi va $olosi237 '(nă la un ioarecare punct
au dreptate rudimentarii noştri căci pe drept cuv(nt ştiinţa Cerurilor este in$inită "nveţi "nveţi
miliarde decani şi ve!i la urma urmei că tot nu ştii totul& 9ătr(nii noştri cu v(rste de miliarde
de ani ne spun5 6"nvăţaţi copii căci 1atăl nostru are nevoie de savanţi lucrători "n via +a
in$inită7& .tunci cu toţii ne consacram muncii mai departe&
Nu mi)am terminat e#punerea dar cred că pentru a!i a sosit momentul să "nchid
ro%inetul cugetării mele&
1otul a provenit din concentrarea $luidului primordial
Cu a,utorul trupului vostru simţiţi au!iţi şi vedeţi lumea $i!ică& .şadar cu $i!icul
sesi!aţi doar $i!icul& Cu a,utorul corpului vital ) $ormat dintr)o materie semieterică ) vedeţi tot
ce e $ormat din această materie semieterică& Dar spiritul trăitor pe acest glo% mai are "n ,urul
său şi o "nvelitoare $iuidică planetară un vehicol planetar& Etericul nu vede $luidul planetar
dar duhul prin intermediul corpului planetar vede corpurile şi $iinţele eterice sau $i!ice&
Un duh venit din +oare ) prin urmare nu are corp planetar ) vede toate duhurile terestre
dar pe el nu)l vede nimeni& De ce nu este vă!ut2 Deoarece corpul său solar este $ormat dintr)
un $luid cu mult mai $in dec(t $luidul planetar& De aici conclu!ia5 un corp grosolan nu vede un
corp mai su%til sau mai $in4 duhul in$erior nu vede duhurile superioare&
Noi entităţile spirituale superioare ale Cerului nu avem preocupările materialiste ale
entităţilor in$erioare materialiştii Cerului care se "ntrea%ă5 6Unde)mi voi sta%ili viitorul
culcuş2 C(t mai este p(nă mă voi "ntrupa2 Cum să)mi croiesc destinul27 Noi ne g(ndim cum
să $acem să terminăm c(t mai cur(nd şcoala acestei planete pentru a ne duce prin planetele
"ndepărtate ale altor sisteme solare adevărate paradisuri $aţă de această planetă a su$erinţei
necurmate&
0luidul şi proprietăţile sale este un mare capitol al "nvăţăturilor noastre aici pe 'ăm(nt&
Dar nu putem ieşi dintr)o gravă dilemă5 nu poţi pleca de aici p(nă nu ai "nvăţat toate lecţiile
acestui glo%4 şi nu poţi "nvăţa toate $luidele din ,urul păm(ntului pentru că unele sunt mai $ine
chiar dec(t cele care intră "n constituţia corpului meu spiritual& Ei atunci ce te $aci2 '(nă nu
"nveţi nu pleci& +ă "nveţi dar cu ce2 Nu ne răm(ne dec(t să audiem cursurile mai)marilor
noştri şi să $ii numai urechi căci şi la noi se potriveşte vor%a voastră5 6'opa nu toacă de două
ori pentru o %a%ă surdă7&
Un duh mai mic veni la mine şi mă "ntre%ă5 6Ce)o $i cu $ratele)duh cutare că nu)l mai
văd27 Da e drept sărmanul meu $rate mai mic nu)l mai vede deoarece cunoscutul său prin
vrednicia sa spirituală a $ost avansat şi ca urmare şi)a schim%at "nvelişul $luidic cu un altul
mai $in din care cau!ă $ratele său nu l)a mai putut vedea& Cu această oca!ie se poate "nt(mpla
ca un duh să)ş, de!%race complet haina veche o%ţin(nd o alta mai $ină& Duhurile mici
neştiutoare vă!(nd "m%răcămintea veche plutind c(tăva vreme $ără direcţie prin spaţiu deduc
"n simplitatea lor )asemenea omului trupesc ) că un $rate al lor spaţial a murit pentru că şi ele
c(nd şi)au părăsit trupul au murit pe păm(nt& Duhurile neştiutoare vor trăi cu această părere
p(nă "ntr)o !i c(nd li se va e#plica $aptul că nu e#istă propriu)!is moarte ci de!%răcări de
haine potrivit mediului destinat duhului să)şi ducă viitoarea e#istenţă&
177
Chiar şi sc(nteia mea e un $luid prin urmare şi ea este o materie o materie vie care
g(ndeşte voieşte şi simte& .şadar orice $luid este o materie& Unii oameni care au au!it c(te
ceva despre noi cre!(nd "n e#istenţa noastră a entităţilor spirituale ne consideră $ăcuţi din
ceva imaterial& Ce eroare3 1otul "n lume e $ăcut din materie& -nsuşi Creatorul 0iinţa 'rimă e
constituit dintr)o materie identică cu a mea "nsă %ine"nţeles cu "nsuşiri duse p(nă la in$init&
.m a$lat că unii "nvăţaţi ai păm(ntului a$irmă că materia $i!ică este energie concentrată&
Dar cum să e#iste energie $ără un piedestal material2 Energia este mişcarea in$init de rapidă a
materiei a unor particule materiale in$init de mici a $luidului&
Din studiul $ăcut asupra $luidului a re!ultat că acesta nu are posi%ilitatea să g(ndească
şi să ,udece ca duhul dar totuşi este viu simţitor şi cu o mică do!ă de voinţă& Dar
caracteristica esenţială a $luidului este de a)şi apropia sau asocia particulele&
0raţii noştri mai mari ne spun5 60raţilor vedeţi la supra$aţa păm(ntului acest $luid roşu
ce intră şi "n constituţia $raţilor noştri mai mici2 Iată lucre! cu puterile mentale şi ale voinţei
mele asupra acestui $luid şi "i răresc particulele componente& ;edeţi acum că nu mai are
culoarea roşie aprinsă ci roşie deschisă ca un tranda$ir săl%atic2 Dar iată că "i răresc şi mai
mult particulele& ;edeţi că acum a%ia mai puteţi o%serva culoarea ro!ă2 'rin urmare $luidele
au proprietatea de a se condensa şi dilata c(nd anumite $orţe lucrea!ă asupra lor& 'uterea mea
nu numai că le dilată sau contractă dar poate chiar să le com%ine "ntre ele o%ţin(nd di$erite
$eluri de materii $luidice&7
.m au!it pe unii păm(nteni că se "ndoiesc de puterea noastră dat $iind $aptul că suntem
$luidici şi lucrăm cu $luide& Un nesocotit $udul chiar a %ravat spun(nd că ar vrea să vadă ce
putem să)i $acem noi entităţi $luidice lui puternicul om trupesc3 +ărmanul ignorant H aşa
ştie aşa vor%eşte4 el nu cunoaşte că totul chiar el a $ost $ăcut din $luid şi de către 0orţe
$luidice& El nu ştie că prin intermediul $luidelor "l putem "nsănătoşi sau "m%olnăvi că din
$luide putem $ace orice "n lume şi chiar să)l des$iinţăm de$luidi!(ndu)i trupul&
.m citit "n g(ndul multor oameni "ntre%area5 6Ce poate să iasă din m(inile
magneti!atorului c(nd plim%(ndu)le "n lungul trupului unui om slă%it de o %oală oarecare "l
vindecă ori "l adoarme "n vederea unui anumit scop27 +e miră şi se "ndoiesc pentru că nu văd
nimic nu ştiu că din m(inile lui iese un $luid cu anumite puteri& C(ţi nu s)au mirat şi n)au r(s
că spiritiştii "n şedinţele lor de $enomene se ţin de m(nă& .u r(s pentru că sunt ignoranţi3 Nu
ştiu ce re!ultate uriaşe se pot o%ţine prin utili!area $luidelor3 0luidul "ntreţine viaţa trupurilor
tuturor $iinţelor de pe păm(nt&
Cau!a primă ) 1atăl a $ăcut totul prin condensări şi multiplicări ale materiei +ale
constitutive d(nd naştere la urma urmei tuturor corpurilor cereşti şi $iinţelor de pe ele& Noi
duhurile suntem un trei)una o trinitate4 aşadar sc(nteia mea divină este o treime& .st$el
constituit dacă adaug o cantitate mică din $luidul a$lat "n toate astrele pot călători prin
"ntregul univers&
6'riviţi $raţilor "n acea parte a Cerului3 Ce vedeţi27 Ne)a "ntre%at o mare entitate
spirituală& Nu vedem nimic i)am răspuns& 6;i se pare că nu e nimic dar acolo e Centrul
in$initului acolo se a$lă Creatorul prim de unde am purces cu toţii şi unde ne vom "ntoarce
după ce vom colinda prin tot universul& Departe de centrul creaţiilor se a$lă corpuri cereşti
$ăcute dintr)o materie ca o ali$ie ca o masă gelatinoasă iar pe ele trăiesc oameni tot at(t de
moi ca şi păm(nturile acelea& .colo vom merge şi noi odată acolo viaţa este $ericită trupul
are o e#istenţă mult mai lungă dec(t pe 'ăm(nt e#igenţele vieţii sunt prea puţin materiale şi
oamenii "ntrupaţi "şi văd $raţii spaţiali şi aud graiul lor& .st$el se deapănă cunoştinţele noastre&
0iind $luidici şi trăind "n s(nul materiilor $luidice prima noastră preocupare este să studiem
mediul unde ne ducem traiul& Cunoştinţele o%ţinute dorim să le "mpărtăşim şi celor "nsetaţi
după cunoaşterea $ormelor de viaţă su%tile di$erite celor $i!ice ale 'ăm(ntului& .vem
misiunea să răsp(ndim "n lume ştiinţa Cerului& Ea are menirea de a $orma legătura dintre
religie şi ştiinţă de a "m%ina religia teoretică cu practica ştiinţi$ică a Cerurilor& Ordin ni s)a dat
din +$era divină să "ntemeiem pe păm(nt o religie ştiinţi$ică e#perimentală şi iniţiatică&
178
-n viitoarele temple ale păm(ntului "n 1emplul comuniunii omului cu Divinitatea se
vor pune %a!ele corespun!ătoare ale e#istenţei spiritului şi atunci nimeni nu va mai "ndră!ni
să nege e#istenţa noastră lămurindu)se mai %ine rostul vieţii şi a responsa%ilităţii conduitei
dusă "n veşnicie aici sau oriunde prin univers&
Materiali!area din 1i%et
Mă "ntre%i dragul meu $rate dacă este adevărată a$irmaţia unor teoso$i şi anume că ar
trăi prin regiunile munţilor Jimalaia "n 1i%et oameni al căror trup nu este conceput după
legile cunoscute ale $ormării trupului&
.u au!it ceva despre anumite materiali!ări petrecute acolo dar purul adevăr nu)l ştiu
nici ei&
Invi!i%il sunt ştiutor sunt şi totuşi nu am li%ertatea de a vor%i despre tot ce ştiu& ;eşnic
suntem cen!uraţi şi supravegheaţi dar totuşi "ţi voi spune c(te ceva&
Btiinţa voastră o$icială actuală a pătruns "n multe taine ale antichităţii iar pe viitor va
pătrunde şi mai ad(nc& 0iinţele despre care mă "ntre%i e#istă "n realitate dar ele e#istă numai
pentru anumiţi oameni care a$irmă că le)au vă!ut şi au vor%it cu ele&
Eu cunosc o singură 0iinţă care a reali!at acest $enomen "n Europa şi .sia răsăriteană
şi acea 0iinţă a $ost "ntrupată şi cunoscută de atunci şi p(nă acum su% numele de Isus
Christos& Un asemenea $enomen s)a "nt(mplat după răstignirea lui Isus după moartea trupului
+ău c(nd $emeile pl(ng(nd pe Cel răstignit şi vă!(nd deodată l(ngă ele pe Isus au cre!ut că
este a%solut identic cu Cel pus pe cruce& Nu era acelaşi căci timp de KL de !ile El a trăit
asemenea acelor persona,e de care se vor%eşte că ar trăi "n 1i%et& . $ost o automateriali!are
"ntocmai a $ostului său trup&
+)a dus Isus să se arate arhiereilor ori lui 'ilat cei care /)au răstignit2 Nu nu s)a dus
căci i)ar $i ne$ericit prin pre!enţa +a& Isus s)a arătat numai celor cărora a considerat El că e
necesar să)/ vadă "n noua +a iposta!ă& C(nd /)au vă!ut ucenicii +ăi au cre!ut pentru un
moment că)/ văd pe Cel de pe cruce& Dar credeţi că Isus i)a lăsat "n "ntuneric2 Credeţi că nu
le)a spus prin ce $el de corp li se arată2 ;ă mărturisesc adevărul5 Isus le)a spus totul&
Marii noştri conducători au primit autori!aţia de a ne lumina "n privinţa tainei co%or(rii
Domnului nostru pe 'ăm(nt şi prin ei am do%(ndit li%ertatea de a lămuri lumea europeană
care "ncepe să $ie coaptă pentru asemenea cunoştinţe "nalte& &
Dragă $rate cunosc o entitate spirituală care ) la anumite intervale de timp ) apare şi
a!i "n unele din sectele %udhiste din 1i%et "ntr)un corp ce pare carnal& Nu ştiu cum se $ace
dar marii noştri iniţiaţi se complac să se "ntrupe!e acolo&
Dar veţi "ntre%a5 6De ce se "ntrupea!ă tocmai "n 1i%et27 'entru ca "n acel colţişor al
păm(ntului $erit de !%uciumul omenirii să asiste la anumite e#perienţe şi e#plicaţii& -n 1i%et
e#istă un la%orator psihic unde se $ac e#perienţe deose%ite& +ă nu credeţi că aceşti
e#perimentatori de prin pustietăţile 1i%etului participanţii la aceste e#perimente sunt
ignoranţi ai păm(ntului& Ei sunt preoţi ciudaţi adevăraţi savanţi ) "n ştiinţele cereşti iar nu "n
ştiinţa europeană& .ceşti "nvăţaţi nu vor să răsp(ndească "nvăţăturile lor oricui ţin(ndu)se de
regulile anticilor iniţiaţi& Ei sunt "ntr)o permanentă legătură cu lumea noastră cerească şi cu o
mare entitate spirituală care "n scopul reali!ării unor e#perienţe se materiali!ea!ă "n chip de
om complet ) %ea măn(ncă se mişcă şi vor%eşte& -n momentul materiali!ării sale este
"ncon,urat de milioane de duhuri ) toate mari savanţi ai Cerurilor&
Din aceste e#perienţe $ăcute "n 1i%et "n locuri $erite ascunse "n munţi a transpirat ceva
"n lumea %udhistă de unde acel ceva a $ost preluat "n mod denaturat de secta teoso$ilor&
'reoţii savanţi asistenţii e#perienţelor lumii cereşti nu permit nimănui să se apropie de
acest .devăr repetat de sute de ani pe păm(nt& .ceşti savanţi "n ştiinţa trecutului sau mai
e#act "n ştiinţa viitorului au puterea de a se $eri de privirile pro$anilor& +ă nu vă miraţi c(nd
a$irm că prin puterea lor mentală aceşti oameni au posi%ilitatea de a se $ace nevă!uţi $aţă de
179
oricine chiar trec(nd prin lume& ;oi nu cunoaşteţi "ncă tainele lumilor $luidice& .semenea
$enomene vă par minuni pe c(nd "n realitate ele sunt $enomene naturale "ncă necunoscute
vouă& Oamenii aceştia ar putea produce $enomene şi $apte ce par minuni pentru omul de r(nd
dar nu o $ac pentru că sunt supuşi unui anumit ordin şi unei anumite discipline&
După cum Domnul Isus nu s)a arătat dec(t celor a căror evoluţie o permitea tot ast$el
aceşti iniţiaţi ai 'ăm(ntului nu pot trăda secretele entităţilor spirituale superioare mai ales
cele e#perimentale& Ei ştiu că asistă la o serie de e#perienţe ale "naltei entităţi care după ce se
materiali!ea!ă se "ntreţine cu cei pre!enţi& Ei ştiu că mari duhuri spaţiale asistă la această
e#perienţă de creaţie sau pre$acere a materiei divine "n ultima ei stare "n cea $i!ică& +ă nu
uitaţi că cel mai tare oţel a $ost $ormat de)a lungul miliardelor de secole prin pre$aceri
succesive tot din materia unică divină sau materia primă din care e $ormat şi Corpul
divinului Creator&
In acel la%orator din 1i%et pe l(ngă e#perienţe se predau şi cursuri ascultate cu
smerenie de marii iniţiaţi de acolo& -n timpul acestor e#perienţe trupul celor ce asistă cere
prea puţină hrană $i!ică deoarece hrana şi)o a%sor% din atmos$eră "n stare $luidică pe care
prin puterea lor spirituală o condensea!ă o cvasi)materiali!ea!ă "ntr)un volum mic hrănindu)
şi trupul pentru mai mult timp& Multe duhuri ar dori să asiste la aceste "nalte e#perienţe de
creaţii divine dar nu li se "ngăduie acest la%orator $iind "ncon,urat pe distanţe "ndepărtate ) ca
o cetate ) de s$ere $luidice concentrice& Numai duhurile de un anumit grad pot pătrunde prin
aceste %ariere sau "ngrădiri $luidice ele ştiind să des$acă aceste oprelişti& Milioane de ani apa
oceanului nu a putut $i trecută de la un ţărm la altul& Dar spiritul "ntrupat a dat o asemenea
$ormă materiei solide "nc(t a navigat cu ea de)a curme!işul apelor& Dacă eşti "n posesia unor
cunoştinţe minime poţi pătrunde prin !idurile sau s$erele $luidice ale acelei cetăţi ca să asişti
la cele mai su%lime e#perienţe reali!ate de duhuri pe păm(nt&
.v(nd "n vedere viitorul noua epocă de spiritualitate marile călău!e ale lumii au nevoie
de multe alte operaţii pentru că păm(ntul merge spre de!ro%irea stării de a!i iar $urtuna ce va
veni va aduce mari pre$aceri sociale& O dată cu introducerea unei noi ordini de viaţă se vor
petrece $apte noi introducerea noii religii ) religia ştiinţi$ică&
1e previn $rate nu tot ce s)a scris de teoso$i sunt e#acte& -n plus ei lucrea!ă pe ascuns&
Noi dorim /umină şi lucrare la lumina !ilei pentru $olosul vostru şi mai ales al nostru căci
m(ine vom reveni ,os "n locul vostru şi vom avea nevoie "n viitorul apropiat de /umină
pentru a $i mai $ericiţi& 1e asigur $rate că $iul tău cel mare se va interesa mult de opera
noastră& ;a citi lucrările tale şi toate cărţile %i%liotecii tale pe care le va păstra cu s$inţenie&
Citind mai t(r!iu aceste r(nduri se va minuna c(nd va au!i de modul cum au $ost o%ţinute&
Mărturisesc că la revenirea mea pe păm(nt voi avea gri,ă să nu treacă viaţa mea terestră $ără
ca prin viitorii mei ochi trupeşti să nu recitesc aceste r(nduri de acum ale mele care mă vor
umple de un $armec nespus&
După cum mulţi dintre voi oameni trupeşti spun "n timpul vieţii lor că dacă vor mai
e#ista după moarte vor da pro%e de e#istenţa lor de dincolo de morm(nt tot ast$el pentru a
mă recunoaşte "n această operă a cugetului meu de pe acum pre!ic viitorului meu tată a!i
copil5 1ată tată al viitorului meu trup să ştii că primul tău copil va $i un %ăiat& 'entru a te
convinge pe tine ) care vei citi aceste r(nduri şi pentru a mă convinge şi pe mine ) care voi $i
copilul tău mai pre!ic5 'rimul tău copil va $i un %ăiat care "n contrast cu $i!icul tău oacheş
va $i %lond& Eu citind peste mulţi ani de acum "nainte aceste r(nduri mă voi %ucura şi voi găsi
"n ele un puternic im%old de a mă ocupa de lumea duhurilor& +ărutări şi alintări divine "ţi ure!
%unicul meu pentru restul !ilelor petrecute "n acest trup de un nepreţuit $olos cau!ei noastre&
Omul a trecut prin trei $a!e "n e#istenţa sa pe 'ăm(nt
Btii %ine că noi duhurile suntem "mpărţite "n di$erite grade după evoluţia prin care am
trecut& 0iecare urmărim să a$lăm ceea ce nu cunoaştem "ncă şi pentru aceasta ne stau la
180
dispo!iţie două căi5 ne !%atem să a$lăm adevărurile direct prin noi "nşine sau dacă este
imposi%il ne adresăm celor ce ne)au depăşit cu şcoala lor $iind pe plan evolutiv la o distanţă
de miliarde de ani de noi&
De multe ori vă puneţi "ntre%ări rămase $ără răspuns& Noi duhurile cu posi%ilităţi mai
mari dec(t voi şi un c(mp mai vast de cunoştinţe "ndră!nim totuşi mai mult dec(t voi şi
punem "ntre%ări de $elul5 Unde locuieşte Creatorul2 De ce nu ne permite să cunoaştem
anumite adevăruri "nainte de vreme2 Ne $răm(ntă multe "ntre%ări căci şi noi suntem curioşi ca
voi şi pe noi ne arde dorinţa de a $i luminaţi asupra multor pro%leme&
Iată o pro%lemă ar!ătoare5 De ce planta animalul şi omul e di$erenţiat "n două $orme
una $eminină şi alta masculină2 'rimind răspunsul la această "ntre%are doresc să)l "mpărtăşesc
cu voi deşi este una din marile taine ale Cerurilor& Nu ni se permite să vor%im pe larg despre
acest su%iect oprit pentru omul trupesc dar ni s)a dat "nvoirea să vă de!văluim c(te ceva&
Mai "nt(i tre%uie să ştiţi că "n lumea $luidelor nu e#istă $orme păm(nteşti di$erenţiate "n
se#& .şadar se#ul lipseşte "n lumea spaţiilor cereşti& Noi duhurile umane nu suntem nici
%ăr%aţi nici $emei şi cu toate acestea "nţelepciunea Creatorului a sta%ilit ca vieţuitoarele
$i!ice să ai%ă se#&
Omul sau animalul nu se naşte la "nt(mplare "ntr)un se# masculin sau $eminin& 1otul e
voit şi or(nduit de sus& Dar să reţineţi %ine că acelaşi duh tre%uie să cunoască şcoala $ormei de
viaţă a se#ului masculin precum şi şcoala $ormei de viaţă a se#ului $eminin& .celaşi duh
tre%uie să ,oace ca şi actorul păm(ntului am%ele roluri de %ăr%at şi $emeie&
.m spune noi multe dar ne este teamă ca nu cumva preoţimea păm(ntului după ce va
vedea că nu mai merge cu raiul şi cu iadul ori cu păcatul lui .dam să susţină că %ăr%atul care
a greşit "ntr)un anumit sens a $ost pedepsit să se "ntrupe!e "ntr)o viaţă terestră su% $ormă de
$emeie&
C(t de interesante sunt pro%lemele celor două $orţe contrare care conlucrea!ă pentru
viaţă şi progresul ei "n veacuri3
/a orice vieţuitor $emininul are o $ormă atractivă mai puternică dec(t masculinul& -n
schim% masculinul are o $orţă activă creatoare mai mare dec(t $emininul&
Multe am vrea să vă mai spunem dar cen!orii de l(ngă noi nu ne "ngăduie& /e este $rică
şi lor ca nu cumva adevărul destăinuit despre se#ualitate să ai%ă soarta cunoştinţelor care ) de)
a lungul istoriei a mii de ani ) au $ost ast$el interpretate "nc(t să servească anumitor interese&
Dorim ca pro%lema se#ualităţii să piară din "nvăţăturile teologice ale religiilor& Nu vrem
ca venind pe păm(nt "n viitoarele noastre "ntrupări să ne mai adăpăm la erorile de p(nă
acum& 1emplul viitor să $ie luminat numai de Creator şi legile +ale at(t şi nimic care să
amintească de se#ualitate&
Este adevărat că tot ce e#istă "n natură este condus din veşnicie de principiul dualităţii
opuse& Dualitatea este o mare taină dar omul nu tre%uie să citească şi să audă "n templul
Domnului nimic ce se re$eră la se#ualitate pentru că este prea păm(ntesc&
Cu c(te erori se "ncarcă mintea copiilor "n şcolile primare c(te %a!aconii s)au scris şi
continuă să se scrie şi acum& Dacă a $ost o vreme c(nd sim%olurile erau singura modalitate de
a se transmite cunoştinţe şi in$ormaţii pentru omul de a!i ele şi)au pierdut valoarea vechile
sim%oluri gener(nd doar concepţii copilăreşti şi ine#actităţi pe marginea cărora s)au $ăcut şi se
$ac numeroase polemici şi speculaţii $iloso$ice& . sosit vremea să $ie "nlăturate aceste
a%surdităţi&
Iată un e#emplu& Dumne!eu a $ăcut pe om ) %ăr%at şi l)a aşe!at "n rai& Dar vă!(nd că
sărmanul de el se plictiseşte a hotăr(t să)i $acă un partener& -n acest scop a rupt din coasta lui
o parte din care a $ăcut $emeia&
+e poate o e#punere mai naivă dec(t aceasta2 O $i $ost $rumoasă povestea asta odată "n
urmă cu mii de ani c(nd omul era tare "napoiat& Dar acum chiar pe omul c(t de puţin ridicat "l
$ace să !(m%ească& 6Cum taică ) ar "ntre%a cineva preotul ) Dumne!eu a $ăcut pe om după
ştiinţa +a in$inită2 Nu putea ca prin aceeaşi metodă să $acă şi $emeia2 De ce să o scoată din
181
coasta %ietului Om2 0emeia este şi ea om la $el ca %ăr%atul doar cu o mică deose%ire& De ce a
$ăcut Dumne!eu pe Eva din coasta lui .dam27
.!i nu mai este permis să se ia litera cărţii aşa cum a $ost scrisă odată pentru ignoranţi
ci să se spună ce se "nţelege din aceste sim%oluri cunoscute din cea mai ad(ncă antichitate de
iniţiaţi& Ei cunoşteau şi cunosc şi a!i că Domnul Dumne!eu este unul şi El este po!itiv şi
negativ şi că "n lumile $i!ice El a descompus stările cereşti "n două $orme5 %ăr%at şi $emeie
masculin şi $eminin& 0i#aţi)vă %ine "n minte5 Din veşnicie şi "n toate universurile pe toate
planetele lor masculinul nu a putut e#ista $ără& $emininul corespun!ător&
Omul a $ost la "nceput androgin %ise#ual& 'e 'ăm(nt şi pe oricare altă planetă omul nu
a $ost de la "nceput pereche adică %ăr%at de o parte şi $emeie de altă parte ci au $ost am(ndoi
"ntr)un acelaşi trup&
.semenea unor animale actuale omul trupesc primitiv avea "n interiorul său organe
producătoare de elemente se#uale masculine şi $eminine& /a anumite perioade de timp legate
de $a!ele /unii şi de po!iţia unor anumite planete ale sistemului nostru solar se $ormau "n
interiorul trupului omenesc elementele se#uale masculine şi $eminine $ără ştirea omului după
cum voi nu simţiţi cum şi c(nd se $ace $iltrarea urinii din s(ngele trecut prin rinichi& Două
elemente se#uale contrare se uneau "ntre ele şi generau oul care prin de!voltare dădea
naştere copilului e#pul!at la timpul său& -n această perioadă se de!voltau mamelele omului şi
produceau lapte& Născătorul lua copilul venit "n lumea $i!ică şi "l hrănea cu laptele produs de
mamelele sale& .şadar "n acest stadiu evolutiv omul se auto$ecunda "n mod inconştient&
După această primă $a!ă a urmat a doua $ormă de om tot androgină sau %ise#uală dar
de data aceasta era %ăr%at şi $emeie la e#terior adică era prevă!ut cu organe genitale $emeieşti
şi %ăr%ăteşti& Cu alte cuvinte acest om era herma$rodit& -n această $a!ă oamenii se cuplau c(te
doi& Unul ,uca rolul de %ăr%at şi celălalt de $emeie iar apoi se "mperecheau invers& După
schim%ul de elemente se#uale se $orma "n $iecare dintre ei $etusul pe care după ce se
de!volta "l năşteau& 0iecare om devenea mamă "şi creştea şi alăpta copilul cu mamelele
devenite turgescente şi pline cu lapte&
0orma aceasta %ise#uală a durat multă vreme pe păm(nt şi ca o pro%ă a ei "n virtutea
atavismului "n di$erite ţări apar şi a!i herma$rodiţi oameni care sunt "n acelaşi timp %ăr%at şi
$emeie&
In $ine "ncetul cu "ncetul atri%utele masculine au "nceput să se reducă la unii iar la alţii
au pierit atri%utele $eminine& 'rocesul a continuat ast$el mii de ani p(nă c(nd unii au rămas
numai %ăr%aţi iar alţii numai $emei "mperechindu)se "n vederea $uncţiei divine ) procrearea
$ormarea unor corpuri noi "n care să se "ntrupe!e anumite entităţi spirituale&
Cunoştinţele despre aceste stări ) transmise prin viu grai din generaţie "n generaţie ) s)
au de$ormat p(nă au degenerat "n %asmul cu crearea Evei din coasta lui .dam& Nu s)a rupt
nici L coastă ci s)au $ormat trei serii principale de $iinţe $i!ice umane cu stările lor
intermediare&
'rin urmare "nt(i a $ost $orma androgină internă cu organe %ise#uale interne care se
auto$ecundau $ără ca omul să poată controla acest proces4 a doua $ormă ) androgină e#ternă
herma$rodită cu organe %ise#uale e#terne care se $ecundau prin "mperechere reciprocă şi cu
schim%ul $iecare individ născ(nd şi alăpt(nd4 "n $ine starea actuală ) c(nd omul e repre!entat
prin indivi!i se#uaţi ce procrea!ă prin "mperechere născ(nd şi alăpt(nd numai $emeia& Iată
"nţelesul pre!enţei la %ăr%aţi a mamelelor %ine"nţeles pe cale de dispariţie&
.ceste adevăruri le posedăm de la superiorii noştri care au trăit pe acest glo% "n
timpurile c(nd omenirea trecea prin aceste $a!e şi mai suntem in$ormaţi şi de duhurile sosite
aici de pe planete in$erioare dintre care una chiar din sistemul nostru unde omul se a$lă "n
prima $a!ă a auto$ecundării şi din altă planetă dintr)un alt sistem solar unde omul este "n a
doua $a!ă ) a "mperecherilor reciproce am%ii $iind născători&
182
Duhul "şi construieşte viitorul sistem cere%ral con$orm destinului său
Omul nu)şi amineşte nimic din primii trei ani ai copilăriei sale pentru că la acea vreme
sistemul său cere%ral era sla% $ormat şi ca urmare nu "nţelegea nimic din cele petrecute "n
,urul său& -n această perioadă traiul omului este asemănător cu al unui animal5 măn(ncă se
,oacă toată !iua $iind pentru el un continuu pre!ent& El trăieşte "ndemnat de un instinct avut
chiar de la crearea sa&
'rin aceeaşi stare trece şi duhul "n prima perioadă a e#istenţei sale& După ce a $ost creat
de 1atăl divin duhul vede aude simte "ntr)un cuv(nt ) trăieşte dar traiul său se scurge "ntr)o
somnolenţă visare şi vegetare prelungită la in$init& Memoria sa este $oarte redusă şi capitalul
de imagini acumulate $oarte sărac& Din această cau!ă "n perioada imediat următoare naşterii
sale din s(nul Creatorului duhul nu are nici un 6trecut7 "nregistrat "n $luidul memoriei sale&
Copilul)duh trăieşte condus asemeni copilului)om numai de instinct su% "ndemnul unor
imagini aşe!ate de Creator "n sc(nteie chiar din momentul creaţiei sale "n +$era divină locul
său de origine& .ceste imagini "l "ndeamnă să $acă ceea ce este con$orm cu menirea sa să
e#ecute automat ceea ce e "nscris "n el&
Memoria omului este una din minunile creaţiei cu care $uncţion(nd mereu omul s)a
o%işnuit şi nu)şi mai dă seama de valoarea ei deose%ită& -ntr)adevăr este o minune a
Creatorului ca "n e#istenţa sa in$inită duhul să poată acumula "n haina sau vehicolul său de
memorie imagini in$inite şi ultra)microscopice pe %a!a cărora să)şi poată reaminti tot
trecutul său&
Noi entităţile spirituale distingem două $eluri de memorii5
F& memoria divină ) mani$estată instinctiv automat datorită clişeelor puse de
Creator "n momentul c(nd ne)a creat ca duh4
G& memoria o%servării sau a "nvăţării agonisită de noi duhurile "n decursul
e#istenţei noastre acumul(nd ani de ani !i de !i şi secundă de secundă imagini sau clişee "n
haina noastră divină&
'rima memorie cea divină a $ost dăruită iar cea de)a doua umană a $ost agonisită&
.şadar Creatorul a aşe!at "n spirit un clişeu ce repre!intă Divinitatea Creatoarei pe Cel
care l)a chemat la viaţă& .lături de acesta mai este clişeul conservării şi clişeul perpetuării
speciei pus "n practică de duh c(nd se va "ntrupa c(nd va vieţui prin lumile planetare&
.lăturat acestora au mai $ost puse "n sc(nteia divină şi alte clişee dintre care clişeul dorinţei
ar!ătoare de a studia operele Creatorului cu scopul de a a,unge şi el odată un creator&
In a$ară de această memorie originară e#istă şi marea memorie a duhului memoria sa
personală c(ştigată cu preţul a miliarde de ani de su$erinţă& Din acest punct de vedere eu duh
sunt identic cu 1atăl pentru că şi eu acumule! clişee ca şi El şi dacă aciMim numărul clişeelor
mele este mai mic dec(t cele ale 1atălui ceresc mă voi sili să mă apropii deM numărul clişeelor
acumulate de El "n veşnicia sau eternitatea viitoare&
+avanţii păm(ntului a$irmă greşit că memoria este re!ultatul "nregistrărilor $ăcute pe
corte#& +istemul cere%ral nu este dec(t un translator un releu o legătură "ntre lumea $i!ică şi
spirit& El se distruge şi se re$ace !ilnic&
-ncă din primele momente ale "ntrupării sale duhul "şi va $asona şi sculpta sistemul
cere%ral con$orm planului destinului său& C(nd spiritul vine să se "ntrupe!e aduce cu sine
toată comoara sa $ormată din minuscule clişee memoriale adunate "n toate e#istenţele sale
anterioare& 'e %a!a acestor clişee şi con$orm destinului pe care "l va trăi duhul "şi alcătuieşte
sistemul cere%ral instrumentul cu care va c(nta armonia sau de!armonia mani$estărilor sale
su$leteşti&
Dar pentru ca duhul să)şi poată c(nta sim$onia g(ndurilor sale instrumentul său cere%ral
tre%uie să $ie "n armonie cu cutia sa craniană& -ncă din $a!a em%rionară a viitorului său trup şi
p(nă la v(rsta de trei ani a copilului duhul lucrea!ă mereu cu a,utorul anumitor $luide asupra
materiei instrumentului său cere%ral model(nd protu%erantele cere%rale şi oasele craniene&
.ceastă modelare este e#ecutată de duh $ie pentru a)şi mani$esta prin sistemul cere%ral
183
$acultăţile avute do%(ndite "n trecut şi $olosite pentru o%ţinerea unor $acultăţi noi $ie pentru
"ntunecarea unor $acultăţi do%(ndite "n trecut şi care nu tre%uie să a,ungă la e#primare prin
trupul din noua sa viaţă terestră&
.,utat de anumiţi $raţi cereşti duhul lucrea!ă la con$iguraţia $orma şi structura
ence$alului său pentru ca prin intermediul acestuia să)şi poată mani$esta anumite $acultăţi să)
şi "nsuşească $acultăţi noi sau să $ie privat de $acultăţile do%(ndite cu veacuri "n urmă dar a
căror mani$estare este inter!isă con$orm destinului său din această "ntrupare& Nu este vor%a de
cunoştinţe ştiinţi$ice ci de cunoştinţele do%(ndite de)a lungul miliardelor de ani de c(nd
duhul a $ost $ăurit&
+ă admitem că ) potrivit destinului său din această viaţă terestră ) duhul tre%uie să $ie un
idiot "n acest ca! orice $asonare a circumvolutiunilor cere%rale şi a cutiei craniene "i sunt
inter!ise& .şa $iind ele se vor de!volta la voia "nt(mplării iar ence$alul duhului va $i ca o
pădure săl%atică "n comparaţie cu un parc "n$rumuseţat de o inteligenţă superioară&
Dacă cunoştinţele $renologiei ar $i $ost duse mai departe omul ar $i putut deduce din
e#aminarea cutiei craniene anumite capacităţi şi posi%ilităţi de mani$estare intelectuală şi
implicit destinul acelui om& O anumită de!voltare a sistemului cere%ral va permite duhului să)
şi e#teriori!e!e di$erite clişee ale memoriei sale integrale do%(ndită "n mii de vieţi&
O dragul meu $rate c(te taine ne "ncon,oară3 +tăm şi medităm pentru ce oare a $ăcut
1atăl aşa şi nu alt$el şi de multe ori nu putem rupe vălul ce acoperă misterul scopului urmărit
de Creator& Eu sunt un duh %ătr(n al planetei 'ăm(nt şi cu toate cunoştinţele mele Creatorul
aşa a vrut ca m(ine c(nd mă voi "ntrupa şi voi $i iarăşi un copil de N)O ani să "ncep
re"nvăţarea al$a%etului şi părinţii mei să)mi poarte m(na ca să "nvăţ din nou scrisul& De c(te
ori m)am "ntrupat am "nceput de la .9C deşi cunosc tainele creaţiei 1atălui meu ceresc&
Dar cineva de la voi ar putea spune5 6.şa e $rate este clar şi am "nţeles dar rogu)te
dacă omul a mai trăit "n Rom(nia "n altă viaţă şi a vor%it rom(neşte de ce nu vor%eşte chiar
din primul an al copilăriei noii sale "ntrupări27 ;oi răspunde acestui $rate că duhul ar vor%i
chiar din primele luni ale vieţii sale trupeşti dar sistemul său cere%ral "ncă nu este "n stare să
coordone!e deodată respiraţia mişcarea gurii a lim%ii a coardelor vocale etc& Chiar dacă "n
memoria duhului este "nscris tot catalogul cuvintelor rom(neşti acestea nu se pot e#teriori!a
pentru că trupul său e prea plăp(nd şi organele lui sunt "n curs de $ormare& De asemenea $iltrul
au!ului "i lipseşte iar ego)ul său nu are o legătură $idelă cu sistemul cere%ral "ncă incomplet
$ormat&
Dar iată ) copilul s)a $ăcut mare şi acum lucrea!ă& -naintea duhului său vin !i de !i
noţiuni noi şi el va asimila noile date noile idei cu o mare repe!iciune şi uşurinţă pe c(nd un
altul se va trudi ore "ntregi să şi le "nsuşească& De ce această deose%ire2 'entru că cel dint(i nu
a $ăcut dec(t să răscolească din arhiva duhului său ceea ce a depo!itat odată iar cel de al
doilea vine pentru "nt(ia oară "n contact cu aceste idei şi deci are nevoie de o atenţie mai
"ncordată şi repetări mai numeroase pentru ca noile clişee să se "ntipărească %ine "n materia
memorie a duhului său&
Cu această oca!ie constatăm că e#istă două $eluri de idei sau noţiuni cu care vine "n
contact un duh5 cele vechi pe care le)a mai "nt(lnit şi deci le posedă şi altele noi pe care
duhul le "nt(lneşte pentru prima oară şi caută să le memore!e să şi le "nsuşească& Operaţia
"ntipăririi a "nregistrării ideilor se $ace automat& -nsă condiţia este ca duhul să acorde atenţie
e#clusivă asupra ideilor memorate pentru ca "nregistrarea lor să se reali!e!e c(t mai clar şi
apoi se mai cere o repetare a acestor imprimări pentru ca clişeul să nu se piardă& Orice clişeu
estompat neclar cu vremea se pierde şi este nevoie să $ie re$ăcut&
'ovestea meşterului Manole se potriveşte de minune şi aici& După ce şi)a "ngropat soţia
!idurile construcţiei sale nu s)au mai dăr(mat& Eu voi spune5 după ce duhul şi)a "ngropat
multe soţii ale sale ) trupuri numeroase ) el va a,unge să vor%ească imediat după "ntruparea sa&
Din cele e#puse mai sus reiese că duhul $ace două operaţii c(nd "nt(lneşte idei noi5 o
operaţie de asimilare automată şi una de asimilare după "nţelegerea conţinutului ideii& Omul
184
simplu au!ind o idee nouă o "nscrie deocamdată "n memoria sa dar ne"nţeleg(ndu)i sensul
nu o poate memora o uită repede& Omul care posedă aceste idei din trecut asimilindu)le
"nţelesul le va rememora $oarte uşor "ntr)o altă viaţă c(nd va "nt(lni din nou aceleaşi idei&
Despre un asemenea om se va spune că are o memorie $enomenală sau că memorea!ă cu
$oarte mare uşurinţă& El de $apt nu mai "nregistrea!ă nimic ci doar pune "n vi%raţie ceea ce s)a
"ntipărit şi retipărit de multe ori "n nenumărate alte vieţi&
+c(nteia divină este deose%it de mică şi su%tilă& -n ,urul ei e#istă o mică peliculă de
materie eterică numită "nveliş memorial& .cest "nveliş memorial este şi el $oarte redus $oarte
mic dar cu toate acestea s)au "nscris "n el su% $ormă de semne sau sim%oluri in$init de
microscopice toate cunoştinţele acumulate de la naşterea duhului şi p(nă acum& -n "nvelişul
memorial se va "nscrie tot ce va mai a$la duhul "n veşnicia viitoare&
In această uriaşă arhivă este "nscris şi planul construcţiei noului trup "n care duhul
tre%uie să se "ntrupe!e& Con$orm acestui plan duhul ) dar mai ales mesagerii cereşti
"ntrupători ) lucrea!ă asupra $etusului din p(ntecele mamei $orm(nd trupul noului copil ce se
va naşte pentru a des$ăşura destinul duhului "n această nouă "ntrupare&
Nu m)a "ntre%at nimeni dar s)ar putea ca cineva citind prin !iare că o $emeie a născut
un monstru ) ce pare mai mult animal dec(t om ) să se "ntre%e5 6Ce s)a petrecut acolo2 Cum se
poate ca un om să nască un animal27 Răspunsul este următorul& 'e c(nd "ncepuse operaţia
construcţiei $etusului apare un duh animal care "nlătură prin %rutalitatea sa oar%ă duhul uman
şi se leagă de em%rionul din p(ntecele mamei& Con$orm clişeelor sale memoriale corpul
em%rionului s)a de!voltat "n mod automat şi a reprodus $ostul său trup animal la care s)a
adăugat automatismul eteric al mamei umane şi ast$el ea va naşte o $ormă hi%ridă
monstruoasă care "nsă nu va trăi&
E#istă ca!uri c(nd trupul noului $etus are "n linii generale $orma umană şi cu toate
acestea el este anormal di$erit tipului uman de pe această planetă dar contrar primului ca! el
va trăi multă vreme& -n acest ca! un duh semi)om rătăcit prin planeta noastră "n ignoranţa sa
a dat %u!na şi s)a "ntrupat "ntr)o $emeie aparţinătoare $ormelor proprii ale 'ăm(ntului& El are
$orma umană aparţinătoare unei alte planete in$erioare planetei noastre&
Doamne mare este lumea 1a şi multe mai avem de a$lat prin ea3
.şa)i $rate că sunt $rumoase comunicările noastre2 Dacă ai trăi o mie de ani noi ţi)am
povesti din cunoştinţele noastre "n $iecare !i şi tot nu le)am putea isprăvi& Iată "ţi comunic din
nou c(teva cr(mpeie de idei&
Noi duhurile lucrăm c(nd sus c(nd ,os ) ca oameni la trans$ormarea vieţii sociale a
omenirii acestui păm(nt& C(nd tu şi alţii sunteţi ,os vă "ndrumăm noi& C(nd vom co%or" ne
veţi comunica voi $iind atunci duhuri li%ere prin spaţiu& /egea solidarităţii ne dictea!ă să ne
a,utăm reciproc&
E $oarte uşor şi %ine c(nd ai de)a $ace cu egali de)ai tăi dar ce $acem c(nd avem de
ridicat c(te un pietroi de $rate ne"nţelegător2 Este ca şi cum tu t(năr şi sprinten ai vrea să urci
p(nă la v(r$ul unui munte "mpreună cu un %ătr(n neputincios care a%ia "şi t(răşte piciorul& De
mult ai $i a,uns sus dar nevoiaşul te)a reţinut şi "nt(r!iat&
C(nd am venit pe 'ăm(nt am $ost un c(rd de c(teva miliarde de duhuri& .ceastă legiune
de spirite adusă aici pentru a ne $ace stagiul evolutiv al acestei planete cuprinde o serie de
grade de duhuri& Unele din ele au $ost mai vrednice termin(ndu)şi "nainte de i4 timp şcoala&
.ltele mai nevoiaşe au rămas mult "n urmă cu avansarea şi cunoştinţele lor& +unt $raţi de)ai
noştri şi tre%uie "nghiontiţi siliţi să se gră%ească pentru a nu "nt(r!ia şederea noastră aici&
Dacă ar $i vor%a de c(teva sute de ani n)ar $i nimic dar pot să ne "nt(r!ie mii de ani&
0raţii avansaţi cei mai %ătr(ni ai grupului "i a,ută c(t pot dar dacă sunt leneşi ce te $aci
cu ei2 .r $i să)i părăseşti dar nu ţi)o permite legea 1atălui ) legea iu%irii a solidarităţii& .tunci
%ătr(nii şi avansaţii se sacri$ică pentru cei neputincioşi şi pleacă cu ei de pe această planetă
pe o alta in$erioară cu $luide şi mai grosolane şi mai %iciuitoare dec(t cele terestre care să
lucre!e asupra duhului leneş p(nă "l $ac şi pe el activ şi atent& +osiţi pe această nouă planetă
185
se "ntrupea!ă mai "nt(i $runtaşii pentru a se impune %ăştinaşilor prin cultura şi conduita lor&
După ce au pregătit terenul se "ntorc "n Cerul acelei planete trimiţ(nd r(nd pe r(nd la
"ntrupare şi pe cei "nt(r!iaţi& ;or evolua prin su$erinţă şi apoi se "ntorc la marele grup de pe
planeta de unde au plecat&
Iată ) acum şi aici pe 'ăm(nt partidul nostru are "nt(r!iaţii săi& Ca să)i scoatem din
toropeală "nainte de a)i trimite ,os la "ntrupare "i ridicăm sus sus de tot "n nivelele noastre
unde "i "ncărcăm cu o %ună cantitate de $luid solar şi planetar& .st$el electri!aţi galvani!aţi "i
co%or(m pentru a "nvăţa "n clasa "n care au tot rămas repetenţi&
-naint(nd "n v(rstă voi oameni trupeşti vă moleşiţi4 vă "ncetiniţi "n toate actele
voastre pentru că pierdeţi din energiile electrice ale trupului şi corpului vital& Electricitatea
,oacă un mare rol "n operele cereşti& -ncă n)aţi a,uns să ştiţi să o "ntre%uinţaţi pentru "ntărirea
trupului vostru& ;a sosi vremea c(nd multe slă%iciuni %a chiar maladii vor $i vindecate cu
$luide magnetice şi mai ales electrice& -n medicina viitoare se vor crea di$erite aparate cu
a,utorul cărora omul slă%ănog se va "ntări prin curenţi electrici&
Iată am $ăcut o pre!icere deşi unii savanţi a$irmă că noi duhurile nu $acem pre!iceri
re$eritoare la invenţii ştiinţi$ice& Noi am comunicat oamenilor trupeşti despre multe invenţii şi
descoperiri ale viitorului dar aceste comunicări s)au pierdut sau nu au $ost luate "n serios&
'oate această pre!icere a mea se va reţine şi "ntr)o !i ştiinţa medicală o va duce pe $ăgaşul
său $iresc de a trata maladiile pe cale $luidică pentru că trupul omului prin concentrarea
$luidelor s)a născut şi prin coruperea $luidului s)a "m%olnăvit&
Duhul nu mai revine pe urmele evoluţiei sale
Multe adevăruri am spus şi vom mai spune omenirii "ntrupate& Om am $ost pe păm(nt şi
om sunt şi aici "n Ceruri& Mai e#act aş putea spune că am $ost mii de oameni trupeşti& 0raţii
mei mai mari au repre!entat milioane de oameni trupeşti aici şi pe multe planete pe unde au
trecut&
Nu "n toate timpurile omul de pe păm(nt a avut inteligenţa şi $orma actuală& . $ost o
vreme c(nd deşi omul e#ista ca $ormă e#terioară el nu avea "n el un duh uman ci unul de
animal superior& .tunci e#istau două lumi separate5 una ,os ) om)animal şi alta sus ) duh
uman care nu $ăcuse "ncă nici o "ntrupare "n $orma om&
. venit timpul c(nd trupul uman a a,uns la un asemenea grad de evoluţie "nc(t a permis
să se "ntrupe!e "n)el şi duhul de om& De atunci s)au $ormat două lumi "ntr)una !iua lumea
spirituală $iind sus iar cea "ntrupată ,os iar noaptea am%ele lumi ) a duhurilor li%ere şi a celor
"ntrupate ) se amestecă şi se con$undă sus viaţa uneia neput(nd continua $ără spri,inul
celeilalte&
Noi cei de sus vă hrănim toată !iua cu ideile noastre creatoare şi conducătoare& .st$el
au trecut milioane de ani de c(nd voi sunteţi supravegheaţi şi conduşi de noi& 'rin urmare noi
suntem un $el de stăp(ni ai acţiunilor voastre din timpul !ilei&
Dar veţi spune5 6Dacă e aşa atunci cum răm(ne cu li%erul meu ar%itru2 Mai e#istă el27
Da e#istă pentru că eu nu te iau de m(nă şi te "mping să $aci sau nu ceva ci "ţi dau numai un
"ndemn iar tu prin ,udecata ta eşti li%er să admiţi sau nu "ndemnul meu&
In univers totul merge cu o e#actitate matematică& Micile a%ateri nu pre,udicia!ă
marelui plan al evoluţiei lumilor& -n linii mari $iecare individ are trasat dinainte planul său&
0iecare planetă "şi are şi ea etapele ei prin care va trece "n viitor&
Noi care am studiat trecutul 'ăm(ntului şi "i cunoaştem drumul viitor am a$lat şi de
istoria altor planete ale sistemului nostru& Iată de e#emplu am a$lat despre trecutul şi
pre!entul planetei Marte& E#amin(nd omul animalele plantele "ntreaga viaţă a acelei planete
am a,uns la conclu!ia că din punct de vedere evolutiv ea este cu un grad mai sus dec(t
'ăm(ntul& E#istă alte planete );enus Pupiter ) a$late cu două trei grade mai sus& Cum planul
186
de evoluţie al planetelor este unul şi acelaşi re!ultă că "n cursul e#istenţei lor de la origine şi
p(nă "n etapa $inală toate planetele vor trece r(nd pe r(nd prin aceleaşi $orme evolutive&
Cunosc(nd acest adevăr putem spune ca 'ăm(ntul "n evoluţia sa a a,uns "ntr)o anumită
$a!ă din trecutul planetei Marte& +ă nu vă m(hniţi dar noi suntem "n urmă $aţă de Marte cu
c(teva milioane de ani evolutivi& 'rin urmare ceea ce vedem ) cu ochii spiritului ) că e#istă
acum acolo va $i şi la noi peste c(teva milioane de ani&
.$laţi că marţienii ştiu de e#istenţa noastră pe 'ăm(nt& Ei au aparate cu care ne văd
glo%ul şi viaţa omenească de aici& /umea $i!ică de acolo este "n posesia aparatelor prin care
văd lumea lor spirituală şi au alte aparate prin care "ntreţin conversaţii cu ei& Duhurile
marţiene ne vi!itea!ă iar ta "ntoarcere comunică oamenilor de acolo tot ce este la noi&
+uperioritatea lor se arată "n toate direcţiile
F
&
1
Bineînţeles că aceste forme de viaţă de pe alte planete sunt imperceptibile organelor de simţ
ale omului întrupat pe pământ; iar în ceea ce priveşte aparatele lor, nu trebuie să ne gândim la un
sistem de piese electronice asemănătoare celor terestre.

'lanul divinului Creator $iind unic evoluţia planetară urm(nd acelaşi drum "nseamnă
că ceea ce s)a reali!at pe Marte se va reali!a şi pe 'ăm(nt peste milioane de ani& Orice s)ar
petrece pe supra$aţa unei planete omenirea "şi urmea!ă evoluţia ) mai "ncet sau mai gră%it&
Micile "nt(r!ieri sau a%ateri nu pot schim%a planul sta%ilit de Divinitate& Este %ine ca eu
individ să mă gră%esc cu şcoala mea planetară dar nu e nici un pericol pentru planeta aceasta
dacă mă a%at din calea destinului meu& Ceea ce n)am $ăcut acum va tre%ui să $ac mai t(r!iu&
.ceste a%ateri sunt permise pentru că la urma urmei planul nu are termen& Important este ca
el să $ie "ndeplinit& 'entru noi duhurile noţiunea de timp nu e#istă ast$el că ne putem am(na
anumite studii $ăc(nd alte e#perienţe care "n de$initiv sunt tot "n legătură cu evoluţia mea şi a
celor din ,urul meu&
C(nd planeta Marte a a,uns la o $ormă de viaţă umană %a!ată pe a,utor reciproc un $el
de socialism $ericit aplicat "ntre ei şi de primii noştri creştini lumea $i!ică a cunoscut per$ect
lumea cerească şi a intrat "n legătură permanentă cu ea& 'ăm(ntul se "ndreaptă acum către acea
etapă marţiană de viaţă socialistă& +e vor petrece pe supra$aţa păm(ntului mari $răm(ntări
omeneşti aduc(nd o nouă $ormă de viaţă individului şi statului iar concomitent acestor noi
$orme de e#istenţă umană omenirea trupească va intra "ntr)o legătură mai largă cu lumea
spirituală sau cerească& .tunci omul va $i mereu s$ătuit viaţa sa morală va $i mult schim%ată
şi ca urmare va trăi con$orm legilor divine&
.cum ) după ce mi)am depănat ideile cu care am venit ) am să răspund la pro%lema ce
văd că te $răm(ntă şi anume următoarea a$irmaţie a unor autori teoso$i5 6Dacă "n e#istenţele
sale trupeşti duhul uman greşeşte mereu şi din ce "n ce mai rău "n viitor el se va "ntrupa "ntr)
un animal& Dacă printr)o serie de vieţi denotă numai răutate şi prin $armece a ucis totul "n
,urul său ) om animal cultură etc atunci el se va "ntrupa "ntr)o plantă şi chiar "ntr)o piatră7&
Dragă $rate vi s)a spus "ntotdeauna că tot ce veţi citi ca venind din lumea noastră să le
treceţi cu de)amănuntul prin ciurul ,udecăţii voastre& .dmite ,udecata voastră ca să se piardă
ceea ce s)a c(ştigat "n miliarde de ani prin studiu muncă şi su$erinţă2 .dmite ,udecata voastră
ca divinul 1ată care a sta%ilit mersul evolutiv din ce "n ce mai sus să condamne pe un copil al
+ău să $acă drumul invers "n regnul animal vegetal sau chiar mineral2
Este adevărat că omul e supus greşelii& +e poate ca un duh c(t de superior "m%răc(nd
haina trupească să greşească să se "nşele4 dar nu e posi%il ca duhul uman să revină pe urmele
miilor de secole apuse şi să mai anime o %uruiană sau un animal oarecare& Categoric ţi)o spun
acest $enomen nu are loc& C(nd un duh in$erior "ntrupat greşeşte ) ur(nd prigonind sau
ucig(nd ) el va $i pedepsit con$orm $aptei sale şi potrivit gradului său evolutiv& O aceeaşi
greşeală $ăcută de un duh superior "ntrupat va c(ntări mai greu "n %alanţa ,udecăţii "n $aţa
0orului Pudecătoresc de sus&
187
-n general o greşeală $i!ică cu e$ect asupra trupului are o valoare mai mică dec(t
greşeala spirituală care a$ectea!ă o masă mare de oameni& .st$el $iloso$ul german Niet!sche
prin răsp(ndirea ideilor sale contrare legilor divine a in$luenţat mulţi cititori primind o
pedeapsă mai grea dec(t un criminal mai ales că era un duh superior "n lumea spaţiilor&
Dacă totuşi după o serie de vieţi greşite urmate de condamnările respective duhul
persistă pe aceeaşi cale "ntunecată şi nu dă semne de revenire el va $i luat şi dus pe o planetă
in$erioară planetei nostre şi "ntrupat "ntr)o $ormă umană in$erioară& El nu pleacă singur ) am
mai spus)o ) ci "nsoţit de toate duhurile care l)au a,utat "n ticăloşiile sau "nvăţăturile sale $alse&
.cum $ostul Niet!sche nu mai poate greşi căci se a$lă pe o altă planetă unde ideile lui sunt
con$orme mediului de acolo&
1ot ce anga,ea!ă viitorul şi in$luenţea!ă mulţimile spre regres este socotit drept cea mai
mare greşeală $aţă de Divinitate& 1atăl ceresc vrea progresul copiilor +ăi şi descoperirea de
către aceştia a tainelor +ale a adevărurilor eterne& . veni tu om nesocotit arunc(nd "n lume
idei $alse create de mintea ta redusă "nseamnă să pui o %arieră mersului progresiv al
mentalităţii unei societăţi "nseamnă să te opui legilor sta%ilite&
'rin urmare duhul nepriceput şi "ntunecat se va "ntrupa printre oameni semi)animale pe
o planetă in$erioară 'ăm(ntului dar niciodată "ntr)un animal de pe planeta noastră& C(t
priveşte "ntruparea "ntr)o plantă ) sau şi mai rău "ntr)o piatră ) nici nu poate $i vor%ă& .şadar
a$irmaţiile unor autori teoso$i nu corespund adevărului&
-n "ncheiere "ţi mai $ac cunoscut că "n sistemul nostru solar e#istă planete mici "n a$ară
de cele mari şi cunoscute unde viaţa e un vis unde trupul are o constituţie di$erită de cea
terestră iar evoluţia este o plăcere& Nu ne răm(ne dec(t să ne silim să %inemerităm de la
+tăp(nul acestui sistem un popas pe o ast$el de planetă pentru odihna su$letului nostru
$ăc(nd un ciclu evolutiv pe aceste mici raiuri ale divinului nostru 1ată&

1recutul şi viitorul
Mă "ntre%i dragul meu $rate dacă Charles Richet a$irmă un adevăr atunci c(nd "n
lucrarea sa 6're!icerea7 spune că e#istenţa duhului este trasată de la "nceput adică trecutul
pre!entul de o clipă şi viitorul nes$(rşit sunt or(nduite de mai "nainte&
Iată un su%iect de o $oarte mare importanţă care "n $uncţie de locul unde este e#aminat
primeşte două interpretări& -ntr)adevăr dacă este e#aminat de un om trupesc el ia un anumit
aspect dacă este e#aminat de noi cei de dincolo şi anume de un spirit superior el se pre!intă
su% un alt aspect& 0iecare din cei doi e#aminatori au dreptate din cau!a situaţiei "n care se
a$lă&
+ă vedem dacă "n lumea noastră a duhurilor e#istă timp& -n acest scop sunt silit să vă
spun că lumea duhurilor acestui glo% se "mparte "n trei categorii5 duhurile umani!ate
astrali!ate şi divini!ate& Ele se deose%esc prin evoluţia lor şi deci prin $elul de a g(ndi şi
vedea lucrurile&
/umea divini!ată este posesoarea regulilor de conducere ale 'ăm(ntului& /umea
astrali!ată cuprinde conducătorii de tot $elul ai popoarelor de pe supra$aţa păm(ntului iar su%
ei se a$lă lumea duhurilor umani!ate tot ce e#istă ca duh uman pe acest glo% "n Cer şi pe
păm(nt&
/umea umani!ată şi astrali!ată ) av(nd str(nse raporturi şi interese cu lumea trupească
şi cu %unurile materiale ale acestui păm(nt ) nu poate vedea dec(t prin prisma acestor interese
a constituţiei corpurilor sale şi a mentalităţii "ncă "n curs de evoluţie& Din această cau!ă
pentru lumea umani!ată şi astrali!ată e#istă noţiunea de timp e#istă un trecut ) prin care a
vieţuit şi e#istă un viitor ) pe care "l aşteaptă dar nu)l cunoaşte&
188
+ituaţia se schim%ă la duhul superior& 'entru un duh divini!at nu mai e#istă dec(t un
vast pre!ent deoarece deţine puterea anali!ei şi a vederii "n trecut şi viitor de parcă ar $i de
$aţă&
E greu pentru omul trupesc să admită concepţia noastră& 6Cum nu mai e#istă timp2 ) va
spune el ) tot ce s)a "nt(mplat ieri "n urmă cu !ece o sută o mie de ani nu este un trecut2 1ot
ce va urma de acum "nainte tot ce nu s)a "nt(mplat "ncă nu este un viitor2 .tunci cum nu
e#istă timp27 .st$el dreptatea este de partea omului "ntrupat pentru că el nu are posi%ilitatea
să ,udece alt$el "nsă duhul superior consideră toate aceste noţiuni ca $iind ilu!ii re!ultatul
neştiinţei şi neputinţei& /ocuind la o mare distanţă de supra$aţa păm(ntului şi av(nd
posi%ilitatea să stră%ată spaţiile p(nă la planetele acestui sistem şi chiar p(nă "n centrul acestui
sistem noţiunea de spaţiu a do%(ndit pentru el un alt "nţeles şi o altă concepţie un ori!ont cu
mult mai vast& .precierile sale asupra noţiunii spaţiului sunt altele dec(t ale omului trupesc&
'utinţa duhului superior de a stră%ate ca g(ndul spaţiile siderale distruge şi noţiunea
timpului& Duhul $iind nemuritor are o vechime at(t de mare "nc(t se con$undă cu eternitatea
$ără margini& .tunci nee#ist(nd propriu)!is un trecut aprecia%il nu mai e#istă trecut&
Omul trupesc av(nd o e#istenţă scurtă şi o memorie limitată "şi aminteşte parţial
trecutul timpul pe c(nd era t(năr sau copil şi dacă i se arată o $otogra$ie a $iinţei sale din
vremea copilăriei "şi poate $ace o noţiune vagă asupra unui trecut mărginit& Dar eu duh "mi
amintesc tot trecutul meu ce se pierde "n ceaţa eternităţii& Eu nu mai am noţiunea trecutului
pentru mine nu mai e#istă trecut ci un pre!ent continuu&
.şadar e#istă o mare deose%ire "ntre un duh "ntrupat şi unul li%er& 'rimul este or% şi
olog al doilea este vă!ător şi creator& Dacă vreau să)mi amintesc ceva din trecutul meu trăit
acum GL&LLL de ani prin 'ersia sau India "n momentul c(nd mi)am propus să)mi amintesc
acest trecut ) de necre!ut pentru voi oameni lipiţi de păm(nt ) el "mi apare e#terior $iinţei
mele de$il(nd prin $aţa ochilor mei spirituali asemenea imaginii unui $ilm& .ceastă imagine a
trecutului este at(t de %ine conturată at(t de relie$ată "nc(t privind)o mi se pare că trăiesc
acum "n acel timp că acţiunile scenele şi evenimentele se petrec chiar "n pre!ent&
;edeţi de ce nu vor%im lumii terestre despre stările de la noi2 Ele se deose%esc at(t de
mult de ale voastre "nc(t descriindu)le vi s)ar părea %asme& C(nd căutaţi să răscoliţi trecutul
vi se pare că "l vedeţi ca $iind "n interiorul vostru& Noi c(nd căutăm să retrăim acest trecut "l
vedem la e#teriorul nostru şi este at(t de real "nc(t uităm că trăim "n alte veacuri
transpun(ndu)ne cu $iinţa noastră chiar "n acel trecut devenit pre!ent& ;edeţi ce greu ne este să
mai concepem trecutul2 1ot acest trecut devenit pre!ent "l pot des$ăşura ca aţa de pe un
mosor p(nă "n veacul veacurilor miliarde de ani p(nă "n copilăria mea de duh& ;eşnic
retrăiesc trecutul ca $iind un pre!ent&
Dacă "ntr)o oarecare măsură mă puteţi urmări mental "n e#punerea despre trecut apoi nu
vă mai puteţi $ace nici o idee despre o altă $acultate a noastră a duhurilor mai evoluate ) aceea
de a vedea "n linii mari generale tot viitorul nostru p(nă "n !ările depărtate ale veacurilor ce
vor veni&
După cum prin voinţă pot să)mi regrese! memoria şi să văd "n trecut tot ast$el pot să)mi
"ndrept voinţa asupra memoriei mele ca să)mi arate ce "mi re!ervă viitorul& De,a văd
născ(ndu)se "n mintea voastră mirarea şi "ntre%area5 61recutul a $ost trăit el s)a imprimat cu
toate peripeţiile lui "n spirit dar ce mai poţi vedea "n viitor c(nd acest viitor nu s)a des$ăşurat
"ncă2 Ce a putut să se "nscrie "n su%stanţa memoriei tale27 Raţionamentul este corect dar
omul nu cunoaşte operele Creatorului&
.$laţi acum "ncă o taină a lumilor spaţiale& Din primul moment Creatorul a "nscris "n
mine a pus "n mine su% $orma unor semne nepieritoare g(ndirea /ui asemenea unui proiect
ce cuprinde tot viitorul meu "ntreaga mea evoluţie drumul pe care "l voi parcurge şi destinaţia
unde voi a,unge&
.şadar El a scris ceva "n mine iar eu scot la iveală acel ceva depo!itat acolo& .st$el
c(nd doresc apar vederii mele clişeele 8(ndirii divine re$eritoare la viitorul pe care "l mai am
189
de parcurs& .ceste clişee mă a%sor% at(t de puternic mă identi$ic at(t de $idel cu ele "nc(t mă
văd actualmente trăind "n ele "n viitor& .tunci dragul meu mai e#istă realmente "n sensul
nostru ceresc un viitor2
1recutul "l cunosc nu e#istă pre!entul este clipa ce tot $uge spre trecut iar viitorul "mi
apare "naintea ochilor& Ei atunci mai am eu un trecut un pre!ent şi un viitor2 Nu nu)l mai
am "n sensul concepţiilor voastre trupeşti terestre& 'entru noi duhurile superioare e#istă un
vast pre!ent iar aria acestui pre!ent şi intensitatea cu care vieţuim acest pre!ent creşte din
rang "n rang ast$el că pentru marile 0orţe ce conduc universurile nu mai e#istă dec(t un
permanent pre!ent&
.şadar suntem creaţi cu această $acultate a repre!entărilor "nscrise "n $iinţa noastră&
C(nd mă g(ndesc la ce am de $ăcut "n viitor "mi apar ) "n linii generale ) stările mele viitoare&
-ncep să văd viitorul mai apropiat apoi pe cel mai "ndepărtat şi tot aşa din ce "n ce mai
"ndepărtat& De la o vreme simt o%oseală după care se aşterne "naintea mea o ceaţă şi "ncetul
cu "ncetul nu mai văd nimic& Din acest moment parcă mă deştept dintr)un vis şi mă văd iarăşi
"n pre!ent cu tot mediul ce mă "ncon,oară& /a $el se petrece şi cu trecutul& ;ăd veacuri peste
veacuri mii sute de mii de ani& De la o vreme imaginea $ilmului este din ce "n ce mai ştearsă
p(nă nu se mai vede nimic&
De aici deducerea că pre!entul meu ) ce "m%răţişea!ă o durată de timp inimagina%ilă
pentru voi ) "n de$initiv este mărginit con$orm gradului meu de evoluţie& .ceste margini se
depărtea!ă pe măsura evoluţiei ast$el că pentru gradul meu au o anumită limită pentru "ngerii
planetari aceste margini sunt mai largi pentru "ngerii solari şi mai largi lărgindu)se mereu
din grad "n grad p(nă la marii Creatori din +$era divină& .şadar memoria este limitată la
entităţile spirituale mai puţin evoluate şi este din ce "n ce mai e#tinsă pe măsură ce urcăm
treptele evoluţiei spirituale&
Conclu!ia este următoarea5 $iind "n condiţii di$erite de ale noastre este inevita%il ca
omul trupesc să vadă lucrurile alt$el şi să ai%ă concepţii cu totul deose%ite de ale noastre&
-u vederea apărării copilului de pericolele ivite "n e#istenţa sa a "ndemnului la $apte
%une spre %inele său şi pentru a ocoli pe cele rele spre a nu se nenoroci& -n situaţia părintelui
terestru se a$lă şi veghetorul omului& Orice "ndemn greşit sau "n a$ara destinului ocrotitului
său va $i plătit de veghetor cu amarnice su$erinţe&
Cu această oca!ie ţin să atrag atenţia că omul "ntrupat "şi va plăti greşeala proporţional
cu gravitatea ei dar dacă duhul li%er va greşi $ăc(nd acte contra legilor divine greşeala sa va
$i cu mult mai greu pedepsită pentru motivul că el are o conştiinţă mai li%eră şi este mai %un
cunoscător al regulilor de conducere ale lumilor dec(t omul trupesc care nu ştie dec(t ceea ce
"l "ncon,oară& Iată un e#emplu& /egile morale păm(nteşti spun că nu)ţi este permis să iei
$emeia altuia pentru că strici o alcătuire divină& /egile morale cereşti spun5 Nici cu g(ndul să
nu r(vneşti la $emeia altuia ) căci omul greşeşte şi cu g(ndul după cum a a$irmat Domnul
nostru Isus Christos&
Modul cum "ţi $oloseşti g(ndirea cugetarea poate să te $ericească sau să te ducă la
săv(rşirea unui păcat& Ideea are "n sine o $orţă colosală& De $elul cum te vei servi de idee "n
relaţia cu semenul tău vei $i un $ericit sau aspru pedepsit& 'rin cuv(ntul tău omule poţi
deveni şarpele %i%lic căci prin ideile tale poţi să a%aţi pe un om din calea destinului său&
Dacă un om este responsa%il de modul cum s$ătuieşte pe un altul această
responsa%ilitate este mai gravă c(nd prin scris sau vor%ă el determină mai mulţi oameni la
$apte contra legilor divine& .şadar "n linii generale duhul are "nscris "n el drumul evoluţiei
sale de la care se a%ate de multe ori prin voinţa sa prin li%ertatea de a hotăr"& 'rin urmare
este nevoie să se $acă ceva pentru ca această li%ertate să)i $ie disciplinată şi să)şi pună voinţa
"n ,oc numai pentru "mplinirea misiunii sale& -n spri,inul urmăririi acestei discipline vine
"ntruparea cu tunica ei de lut care prin su$erinţe aprige or(nduite şi intenţionat alese
"ncovoaie tendinţa de a%atere şi in$luenţele lăturalnice& Din "ntrupare "n "ntrupare $iind călit
190
mereu la $ocul su$erinţelor ;oinţa omului se disciplinea!ă şi de la o vreme va "nţelege că
tre%uie să)şi ducă traiul aşa cum i)a $ost trasat&
;eghetorul are sarcina să o%serve drumul vieţii terestre a prote,atului său con$orm
destinului "nscris "nainte de "ntruparea sa& +ă !icem că "n destinul unui om este scris ca el să se
călugărească& /a timpul hotăr(t ) con$orm destinului ) veghetorul "l "ndeamnă să se
călugărească& Dar o persoană oarecare au!ind de hotăr(rea lui se amestecă şi stăruind cu
argumente "l determină să nu $acă acest pas a%ăt(ndu)l de la impulsul său intern de a se
călugări& -n acest ca! cel care intervine "şi asumă o mare responsa%ilitate deoarece a
contri%uit la modi$icarea unui destin& Ideile unui iresponsa%il au "ntors un om din drumul pe
care pornise&
'rin urmare putem greşi "n alegerile noastre şi putem greşi acţion(nd prin ideile
noastre asupra semenilor&


0iecare om are un veghetor
Orice om "ntrupat are un spirit veghetor l(ngă el& Rolul său este de a)şi conduce
prote,atul la "ndeplinirea destinului după cum este "nscris "n haina sa memorială& Divinul
Creator a voit ca Iu omule să)ţi urme!i calea ce ţi)a "nscris)o de la crearea ta p(nă te vei
"ntoarce de unde ai plecat "nsă Creatorul a dat copilului +ău ceea ce a avut şi El ) li%ertatea
$acultatea de a voi de a se conduce aşa cum i se va părea lui că este mai %ine dar pun(ndu)i
"n $aţă legile +ale pe care călc(ndu)le va su$eri şi "şi va da seama că a greşit&
-n legătură cu această or(nduire marii iniţiaţi ai trecutului au creat legenda pomului
%inelui şi al răului de $ructele căruia omul nu tre%uie să se atingă& Dar "n ,urul omului este
mediul "ncon,urător şi "ri plus li%erul său ar%itru repre!entate prin şarpele "ndemnător la $apte
contrare& 1u omule eşti tentat să $aci sau nu ceea ce "ţi sugerea!ă veghetorul& /umea ce te
"ncon,oară cu interesele ei te va "mpiedica să)ţi "ndeplineşti destinul& Iată şarpele din rai care
te va "mpinge să $aci lucruri contrare celor sta%ilite "nscrise "n destinul tău&
Cum vei lupta cu aceste $orţe care tind să te a%ată din drum2 1atăl a pus "n $iinţa ta
$acultatea numită ,udecată& De c(te ori te vei a$la "ntr)o situaţie nouă să o e#amine!i la
lumina ,udecăţii tale şi mai ascult(nd şi de sugestiile veghetorului tău ) dăruit de Creator să te
a,ute la "nlăturarea altor sugestii şi $orţe ) vei reuşi să)ţi urme!i calea destinului& Dacă totuşi
nu asculţi de această ,udecată dacă nu asculţi de s$atul veghetorului tău şi te duci după
amăgirile de un moment vei veni "n con$lict cu destinul cu legea divină iar urmarea va $i
ne$ericirea ta&
Omul este mereu hărţuit de $orţele lăturalnice ale mediului "ncon,urător cu interesele lui
multiple& 'entru a putea lupta cu uşurinţă contra acestor in$luenţe el a $ost determinat să se
asocie!e cu alţii $orm(nd o comunitate care să)l apere "n toate "mpre,urările şi să)l a,ute să)şi
urme!e calea "n veci& Rolul acestei asocieri este asemănător cu cel dintre părintele păm(ntesc
şi copilul său unire creată "n vederea apărării copilului de pericolele ivite "n e#istenţa sa a
"ndemnului la $apte %une spre %inele său şi pentru a ocoli pe cele rele spre a nu se nenoroci&
-n situaţia părintelui terestru se a$lă şi veghetorul omului& Orice "ndemn greşit sau "n a$ara
destinului ocrotitului său va $i plătit de veghetor cu amarnice su$erinţe&
Cu această oca!ie ţin să atrag atenţia că omul "ntrupat "şi va plăti greşeala proporţional
cu gravitatea ei dar dacă duhul li%er va greşi $ăc(nd acte contra legilor divine greşeala sa va
$i cu mult mai greu pedepsită pentru motivul că el are o conştiinţă mai li%eră şi este mai %un
cunoscător al regulilor de conducere ale lumilor dec(t omul trupesc care nu ştie dec(t ceea ce
"l "ncon,oară& Iată un e#emplu& /egile morale păm(nteşti spun că nu)ţi este permis să iei
$emeia altuia pentru că strici o alcătuire divină& /egile morale cereşti spun5 Nici cu g(ndul să
nu r(vneşti la $emeia altuia ) căci omul greşeşte şi cu g(ndul după cum a a$irmat Domnul
nostru Isus Christos&
191
Modul cum "ţi $oloseşti g(ndirea cugetarea poate să te $ericească sau să te ducă la
săv(rşirea unui păcat& Ideea are "n sine o $orţă colosală& De $elul cum te vei servi de idee "n
relaţia cu semenul tău vei $i un $ericit sau aspru pedepsit& 'rin cuv(ntul tău omule poţi
deveni şarpele %i%lic căci prin ideile tale poţi să a%aţi pe un om din calea destinului său&
Dacă un om este responsa%il de modul cum s$ătuieşte pe un altul această
responsa%ilitate este mai gravă c(nd prin scris sau vor%ă el determină mai mulţi oameni la
$apte contra legilor divine& .şadar "n linii generale duhul are "nscris "n el drumul evoluţiei
sale de la care se a%ate de multe ori prin voinţa sa prin li%ertatea de a hotăr"& 'rin urmare
este nevoie să se $acă ceva pentru ca această li%ertate să)i $ie disciplinată şi să)şi pună voinţa
"n ,oc numai pentru "mplinirea misiunii sale& -n spri,inul urmăririi acestei discipline vine
"ntruparea cu tunica ei de lut care prin su$erinţe aprige or(nduite şi intenţionat alese
"ncovoaie tendinţa de a%atere şi in$luenţele lăturalnice& Din "ntrupare "n "ntrupare $iind călit
mereu la $ocul su$erinţelor ;oinţa omului se disciplinea!ă şi de la o vreme va "nţelege că
tre%uie să)şi ducă traiul aşa cum i)a $ost trasat&
;eghetorul are sarcina să o%serve drumul vieţii terestre a prote,atului său con$orm
destinului "nscris "nainte de "ntruparea sa& +ă !icem că "n destinul unui om este scris ca el să se
călugărească& /a timpul hotăr(t ) con$orm destinului ) veghetorul "l "ndeamnă să se
călugărească& Dar o persoană oarecare au!ind de hotăr(rea lui se amestecă şi stăruind cu
argumente "l determină să nu $acă acest pas a%ăt(ndu)F de la impulsul său intern de a se
călugări& -n acest ca! cel care intervine "şi asumă o mare responsa%ilitate deoarece a
contri%uit la modi$icarea unui destin& Ideile unui iresponsa%il au "ntors un om din drumul pe
care pornise&
'rin urmare putem greşi "n alegerile noastre şi putem greşi acţion(nd prin ideile
noastre asupra semenilor&
;isul
După actul morţii şi al re"ntrupării visul este $enomenul cel mai important din viaţa
omului& /umea savantă a $ăcut apel la $el de $el de ipote!e pentru a)şi e#plica acest $enomen
dar nu a putut să se apropie nici pe departe de adevăratul mecanism al producerii visului
"ntruc(t el aparţin(nd lumii $luidice e imposi%il de cunoscut pe cale $i!ică&
Oric(t de $antastice ar $i visele sunt realităţi ale lumilor $luidice& Ilu!iile e#istă doar "n
lumea $i!ică deoarece simţurile ne arată una şi adevărul este altul&
-nainte de a intra "n anali!a $enomenului numit vis tre%uie să reţinem că omul are o
stare a sa eternă ) starea de spirit li%er c(nd posedă o memorie deplină a trecutului
pre!entului şi viitorului& . doua stare a omului este cea vremelnică starea de duh "ntrupat )
c(nd nu mai ştie nimic de patria de unde a veniţi şi nu cunoaşte dec(t ceea ce aparţine acestei
vieţi păm(nteşti memoria lui $iind $oarte limitată& -ntre aceste două stări se "nşiră starea
somnam%ulică transa şi visul&
-n starea somnam%ulică omul este "n legătură şi cu lumea trupească şi cu cea spaţială& -n
starea de transă duhul omului s)a e#teriori!at complet ) ceea ce nu are loc "n starea
somnam%ulică ) $iind "n legătură numai cu lumea $luidică& -n starea de vis duhul este
e#teriori!at iar corpul vital răm(ne "n trup&
Divinitatea a or(nduit ca omul şi orice animal să doarmă pentru ca spiritul să)şi trăiască
pentru c(teva ore viaţa de spirit $ără de care viaţa trupească ar $i deose%it de chinuitoare&
După o !i de muncă omul se culcă şi adoarme& Ce se petrece cu el2 De cum a pus capul pe
pernă "ncetul cu "ncetul duhul "ncepe să se retragă din temniţa sa din trupul său& Iată)l a$ară
la un metru de trup trăg(nd după el şi o parte din corpul său vital& O dată ieşit complet din
trup duhul "ncepe să iasă şi din "nvelişul sau corpul său vital& -n acest moment un lucid vede
pe pat trupul din care pleacă un $ir a$lat "n legătură cu corpul vital& .poi din corpul vital
192
pleacă un alt $ir care se leagă de duh ) $ormat din sc(nteia divină "ncon,urată de toate celelalte
"nvelişuri $luidice& /a deşteptare omul nu va şti nimic nu)şi va aminti nimic din tot ce va
g(ndi şi $ace de acum spiritul "ncon,urat de corpul său perispiritual&
+tarea de somn ad(nc $ără vise este starea normală a omului "n timpul nopţii sinonima
cu starea de transă& Cineva ar putea să mă "ntre%e5 6Dacă starea de somn este la $el cu starea
de transă de ce omul c(nd doarme nu ne aude deloc şi de ce mediumul "n stare de transă ne
aude şi ne vor%eşte27 'entru că "n stare de somn duhul s)a "ndepărtat de trupul său $iind atent
la $enomenele din spaţiu iar "n stare de transă un duh străin a ocupat du%lul vital e#teriori!at
şi prin el comunică trupului şi celor din ,ur vă!(nd şi au!ind asemenea omului "n stare de
veghe& Dar stăp(nul trupului la r(ndul său vede şi aude lumea spirituală au!ul şi vă!ul său
$iind spirituale&
Du%lul vital a $ost scos din trup pentru a $i "ncărcat cu $luid electric graţie căruia acest
corp eteric va putea conduce !iua următoare $uncţiile trupului& O dată ce a $ost "ncărcat
du%lul vital este introdus "n trup iar duhul "şi vede de studiile meditaţiile şi conversaţiile sale&
cu lumea spaţială& +pre !iuă "ncepe visul& .şadar visul are loc după ce corpul vital a $ost
reintrodus "n trup iar duhul singur este "n a$ara corpului vital şi al trupului&
;isul poate avea loc şi !iua c(nd dormim& +omnul de !i nu este a%solut necesar ci doar
pentru agrement odihnă sau meditare& -n acest timp du%lul vital răm(ne "n trup iar spiritul
hoinăreşte prin "mpre,urimi&
;isul poate avea loc şi "n timpul unei %oli trupeşti& -n general durerile trupului nu lasă
du%lul vital să iasă a$ară& Cu toate acestea "ntre anumite momente de aţipire spiritul scoate
puţin a$ară corpul vital "l "ncarcă repede cu $luid vital şi "l reintroduce "n trup& După puţin
timp "l scoate din nou "l "ncarcă şi iar "l %agă la loc& -n ca!ul unor %oli grave duhul iese
singur din trup şi din a$ară prin cordonul $luidic "l "ncarcă ) e drept greu $oarte greu dar "l
"ncarcă& -n acest ca! duhul este a,utat de $raţi cereşti cu care se consultă vor%eşte şi se poate
"nt(mpla ca $r(nturi din aceasta discuţie să $ie e#primate prin grai de trupul său& Cei a$laţi "n
,urul %olnavului spun ca acesta aiurea!ă& El nu aiurea!ă ci reproduce $ragmentat incoerent
conversaţia sa cu cei din spaţiu şi de aceea nu este "nţeles de cei de $aţă& Către !iuă duhul intră
"n du%lul eteric şi "n trupul său&
-n re!umat omul trupesc cunoaşte trei stări5
F& +tarea de veghe ) c(nd duhul şi du%lul eteric se a$lă "n trup4
G& +tarea de somn ad(nc ) c(nd spiritul "mpreună cu du%lul său eteric sunt "n a$ara
trupului4
Q& +tarea de vis ) c(nd du%lul eteric se a$lă "n trup iar spiritul este "n a$ară& Numai "n
această stare au loc visele&
-n mod normal omul nu vor%eşte c(nd doarme& Dacă "i vor%eşte cineva el nu aude
pentru ca spiritul $iind plecat trupul său nu mai este capa%il să audă& 1rupul nu aude ci duhul
din el "nţelege şi răspunde& Insă duhul nu va şti ce i se vor%eşte pentru că du%lul vital este "n
interiorul trupului $iind o pavă!ă o piedică "ntre vor%itor şi duh $ie că duhul va $i departe $ie
că va $i pe l(ngă trupul său& Dacă prin pase magnetice ) ale unui om spaţial sau trupesc ) se
scoate şi du%lul vital din trup persoana respectivă cade "n starea numită transă& -n acest ca!
adres(ndu)ne duhului el ne va "nţelege şi ne va răspunde dar după deşteptarea trupului său nu
va şti a%solut nimic despre "ntre%ările primite şi răspunsurile date& Cu alte cuvinte nu va şti
nimic din ce s)a petrecut "n ,urul său&
C(nd omul se deşteaptă ) am mai spus şi repet ) du%lul vital se a$lă de,a "n interiorul
trupului iar duhul vine şi se introduce la r(ndul său "n du%lul vital& Intre adormirea completă
şi starea de veghe e#istă o stare de tran!iţie numită aţipire&
-ncetul cu "ncetul duhul se retrage din trup trăg(nd după el corpul vital& De acum omul
doarme pro$und& După ce duhul "şi va "ncărca du%lul vital cu $luid cu $orţa electrică necesara
pentru douăspre!ece ore de $uncţionare "l va introduce "n trup& Din acest moment omul
"ncepe să vise!e&
193
;a vedea peisa,e din di$erite ţări şi ţinuturi va vor%i cu alte duhuri despre trecut sau
viitor etc dar la deşteptare le va uita pe toate& .ceasta e regula&
C(teodată c(nd visul are loc către !iuă şi omul se deşteaptă mai mult sau mai puţin
repede după vis el "şi aminteşte c(te ceva& 'entru a)şi aminti pe deplin condiţia este să se
deştepte repede imediat după vis ceea ce se poate reali!a rug(nd pe un spirit prieten să)i $acă
acest serviciu& O data deşteptat să nu se mişte să nu deschidă pleoapele pentru că alt$el
lumina !ilei "l trece complet la viaţa trupească& +ă stea liniştit şi să medite!e asupra visului
avut p(nă mai admeaon& .puc(nd de un capăt al visului şi trăg(nd cu mintea mereu de el
visul pare că se des$ace ca de pe un mosor şi "ncetul cu "ncetul "l reconstituie& -n modul
acesta toate ideile şi imaginile culese de duh )neav(nd timp să se risipească "n spaţiu ) sunt
transmise du%lului eteric& Din corpul vital imaginile trec "n sistemul cere%ral şi prin el omul
"şi conştienti!ea!ă şi memorea!ă tot visul&
0iind o materie vie du%lul vital are capacitatea să "nregistre!e direct toate impresiile
vi!uale ol$active sau auditive venite din lumea e#terioară& .şadar "n a$ară de duh sau $iinţa
noastră spirituală şi du%lul vital constituie un suport de "nregistrare al $enomenelor din a$ara
trupului omenesc& .cest corp eteric sau du%lu vital ) care ne "mpiedică !iua să ştim ce am
$ăcut noaptea sau ce cunoaştem din alte vieţi ) "nregistrea!ă cunoştinţe !iua c(nd spiritul se
a$lă "n trup şi "nregistrea!ă cunoştinţe şi noaptea c(nd duhul este "n a$ara trupului& 'rin
urmare corpul vital este o arhivă păstrătoare de cunoştinţe& El repre!intă 6su%conştientul7
ştiinţei voastre terestre&
'e l(ngă materia memorială a duhului şi "n du%lul vital se imprimă su% $ormă de
sim%oluri tot ce a a$lat duhul "n timpul nopţii despre viitorul său apropiat despre
evenimentele prin care va trece iar la deşteptare 6su%conştientul7 ) ne$iind prin sine "nsuşi
inteligent cugetător ca duhul sau stăp(nul său ) nu le poate traduce limpede dec(t su% $ormă
de presentiment de presimţire că va $i ceva că stăp(nului său i se va "nt(mpla ceva dar ce
anume nu ştie& Du%lul vital $iind doar un "nregistrator $ără să posede o inteligenţă nu poate
reproduce dec(t inconştient şi vag ceea ce a reţinut sau memorat&
Du%lul vital are o importanţă capitală "n e#istenţa omului trupesc& De vigoarea sau
slă%iciunea sa depinde starea de sănătate sau de%ilitatea trupului& Chimiştii noştri cereşti
acţionea!ă asupra du%lului vital schim%(ndu)i compo!iţia originară cu scopul de a $ace din
om un medium auditiv vi!ual sau telechinetic& Compo!iţia du%lului vital este con$ormă
constituţiei planetei pe care s)a "ntrupat duhul& Consistenţa trupului va $i "n raport cu
compo!iţia du%lului vital& 8raţie acestei adaptări omul poate trăi pe orice planetă oricare ar $i
constituţia sa $i!ică şi chimică&
Datorită du%lului vital se construiesc visele& ;isul poate să "nsemne ceva pentru om şi
poate să nu)i arate nimic& Dacă de e#emplu un spirit superior tre%uie să ,oace "ntr)o "ntrupare
a sa rolul unui %iet cio%an potrivit rangului său el poate avea noaptea conversaţii cu alte
duhuri poate călători sau vi!ita di$erite regiuni terestre sau spaţiale& /a deşteptare "şi va
aminti ceva dar at(t de ne"nţeles pentru mintea lui simplă din actuala viaţă terestră "nc(t visul
nu)i va spune nimic& .şadar visul repre!intă uneori ceva şi alteori nimic ) pentru cel care a
visat&
De multe ori o persoană incultă pusă "n stare de transă ne uimeşte prin cunoştinţele
sale de chimie $i!ică şi astronomie& De unde le scoate2 Din ad(ncul arhivei sale spirituale
pentru că este o entitate superioară "n lumea spaţiilor&
;isele sunt necesare omului& Uneori duhul are nevoie ca ego)ul ) personalitatea prin
care s)a "ntrupat şi constituie conştiinţa sa "n Dstarea de veghe ) să ştie ceva c(t de c(t din cele
ce tre%uie să $acă "n viaţa terestră actuală& -n acest scop duhul provoacă un vis pentru ca tot
el ) prin intermediul ego)ului care "i o$eră coiiştiinţa de veghe c(nd7 va $i "n trup ) să ai%ă
presentimente vagi despre evenimentele ce vor urma despre $aptele pe care tre%uie să le $acă
şi despre cele de care tre%uie să se $erească&
194
.m spus că omul spirit are un program de urmărit& Ca să se ţină pe acest drum şi să nu
greşească el tre%uie să ai%ă c(t de d(t indicaţia drumului său& 'entru a avea "n vedere calea
ce o are de urmat duhul $ace ast$el ca "n@ăşi vehicolul său să "nregistre!e su% $ormă de vis
sim%olic cărarea pe care "i vor $i aşternute $lori sau ghimpi %ucurii sau supărări&
/umea crede că visul este ceva "nt(mplător o $ante!ie $ie a celulelor cere%rale $ie a
retinei $ie a 6psihicului7 său& Nu nu este aşa& ;isul este o producţie voită a duhului a
stăp(nului trupului sau a altor duhuri care vor să transmită ceva iu%itului lor "ntrupat&
Deşi viaţa pare a se scurge $ără nici o continuitate "ntre lumea noastră şi a voastră
adevărul este că "ntre viaţa trupească "n stare de veghe şi viaţa de spirit li%er este o continuă
curgere $ără cea mai mică "ntrerupere căci "ntre aceste două lumi "m%inate una "n alta e#istă
o legătură indisolu%ilă a cărei $uncţionare lumea neştiutoare de adevăruri cereşti nu o
cunoaşte&
'entru omul simplu viaţa trupească e o $ericire& 'entru duhul superior co%or(t "n trup
viaţa pur trupească este un chin al neştiinţei şi "ntunericului& .tunci Divinitatea a or(nduit
viaţa de duh e#teriori!at din timpul nopţii al somnului&
Omul simplu e un cvasi)animal& El nu tre%uie să $ie stingherit din cursul vieţii sale nu
tre%uie să ştie că tot ce spune şi $ace este au!it şi vă!ut de cei din lumea spaţială& .r $i "ngro!it
ştiindu)se o%servat urmărit "n toate actele şi g(ndurile sale& ;iaţa nu i s)ar mai des$ăşura "n
li%ertate după deplina sa "nclinare& 'rin urmare Divinitatea "n nemărginita Ei "nţelepciune a
socotit că omenirea "n general tre%uie lăsată "n necunoaşterea lumii spirituale4 cunoaşterea
Cerului constituind doar privilegiul celor puţini&
Noi suntem o piedică pentru animalul din om& -nsuşi duhul in$erior declară că el nu vrea
) ca om trupesc ) să ştie de lumea sa spirituală& Cei mulţi nu cred "n e#istenţa spiritului a
vieţii spirituale şi nu le plac cunoştinţele lumii cereşti duhurile lor $iind "ncă pe treptele
in$erioare ale scării evoluţiei spirituale&
Cele mai multe vise par a $i irealităţi pentru că duhul nu are permisiunea să
construiască un vis concret imaginativ)real& .ceste repre!entări enigmatice vor dura mii de
veacuri p(nă c(nd omenirea va ieşi din starea morală şi intelectuală "napoiată p(nă c(nd se
va ridica pe treptele superioare ale "nţelegerii şi conştiinţei c(nd voinţa nu "i va mai permite
să se a%ată din calea armoniei divine sta%ilită din veşnicie "n tot universul&
Idei despre creaţie
1oată materia păm(ntului pe care)l locuiţi ) numită de voi $i!ică ) a provenit prin
concentrare din prima materie $luidică din care a $ăcut Creatorul toate corpurile cereşti&
'recum norii sunt repre!entanţii su% $ormă de vapori ai lichidului numit apă tot ast$el
e#istă "n univers repre!entantul $luidic al aurului argintului platinei etc& 1ot ce vedeţi pe
păm(nt a provenit dintr)un anumit $luid& 'rin urmare "n univers e#istă $luidele
corespun!ătoare a tot ce e#istă pe păm(nt&
+ă presupunem că un mare spirit din categoria celor ce construiesc sori şi planete ar
co%or" "n atmos$era superioară a 'ăm(ntului "n !ona al%ă sau divină unde sunt marile noastre
entităţi spirituale şi ar dori să $acă o demonstraţie& 'rin puterea voinţei sale el ar putea să
$acă din $luidul humi$er un %o% de humă e#act de aceeaşi compo!iţie cu huma terestră& De
asemenea ar putea să $a%rice orice metal sau piatră preţioasă ar dori din $luidul lor
corespun!ător&
Dacă acest mare spirit ar co%or" mai ,os "n !ona a treia roşie ) cea de la supra$aţa
păm(ntului ) va găsi $luide vegetale animale şi umane put(nd $ace din ele o portocală o
pasăre şi chiar un trup de om ca al celorlalţi oameni&
Misterul creaţiei a constat constă şi va consta "n trans$ormarea $luidelor "n materii
ga!oase lichide şi solide& -n plus $luidele "şi urmea!ă cursul lor evolutiv care constă "n
195
pre$acerea $luidelor de natură minerală "n $luide vegetale a acestora "n $luide animale şi pe
urmă "n $luide umane&
Din $luidele universice s)a $ormat tot ce e#istă pe di$erite planete& 'ăm(ntul $iind acum
un glo% %ătr(n nu se mai produc pe el asemenea trans$ormări& Dar c(nd este vor%a să se
construiască o planetă nouă din +$era divină co%oară cete numeroase de Constructori divini
care "ncep crearea materiei minerale materiali!(nd $luide minerale& După consolidarea
mineralului prin condensarea şi "ncetinirea vi%raţiei particulelor $luidului mineral o altă serie
de Constructori prepară din $luidul mineral a$lat "n ,urul planetei $luide vegetale şi apoi din
ele prin materiali!ări creea!ă primele plante& C(nd păm(ntul a $ost "m%răcat cu o haină
vegetală ) plante a$late pe cea mai de ,os treaptă evolutivă ) o altă serie de Constructori a
trans$ormat $luidul vegetal "n $luid animal din care au "nceput să $acă trupuri de animale ) şi
aşa mai departe& .şadar "nceputul vieţii pe o planetă nouă este o continuă materiali!are
săv(rşită de anumite mari duhuri&
Duhurile de pe 'ăm(nt au au!it de asemenea operaţii de materiali!are dar nu au luat
parte la ele& Entităţile spirituale superioare ale 'ăm(ntului sunt cunoscătoare ale acestor
creaţii Ic pot reali!a e$emer pe unele din ele "n scop de e#periment dar nu destăinuie
nimănui taina lor mecanismul operaţiei lor& Consideră că divulgarea acestor taine este o
adevărată crimă asupra creaţiei din cau!a pericolelor prin care ar trece omenirea a$lată "ntr)o
$a!ă evolutivă in$erioară "ntr)adevăr dacă duhurile in$erioare ar cunoaşte mecanismul
materiali!ării $luidelor ) de e#emplu a unui $ruct animal etc& ) ar cunoaşte şi mecanismul
demateriali!ării corpurilor şi atunci vă daţi seama ce gro!ăvii ar re!ulta3 Din ură sau pentru (
se ră!%una pe un semen al său "ntrupat care "n altă viaţă i)a $ăcut vreun nea,uns duhul
inconştient ar putea de$luidi!a corpul vital al semenului său şi prin aceasta să provoace
moartea trupului acestuia %a chiar să)i demateriali!e!e "nsuşi trupul "n $luidul său
corespun!ător&
'rin urmare marile duhuri marii savanţi ai 'ăm(ntului după ce au $ăcut o materiali!are
) a unei portocale $lori etc& ) o demateriali!ea!ă adică o trans$ormă "n $luidul din care provine
) nu o lasă ca atare "n atmos$era voastră pentru că ar da posi%ilitate duhurilor de aici să se
instruiască şi să poată $ace şi ele asemenea operaţii inter!ise nu de vreo oprelişte oarecare ci
din cau!a ignoranţei a in$eriorităţii lor care i)ar determina să $acă un rău oarecare prin
demateriali!area "n $luid a unei pietre plante sau a unui animal& -n re!umat demateriali!area
este trans$ormarea materiei $i!ice de natură minerală vegetală ori animală "n $luidele sale
corespun!ătoare şi apoi trans$ormarea "n $luid primitiv din care "şi trag cu toate o%(rşia&
Ce $rumoase şi interesante sunt aceste teme re$eritoare la m(nuirea $luidelor şi crearea
din ele a di$eritelor materii planetare3 .semenea cunoştinţe sunt predate de marii noştri "ngeri
"n !onele "nalte ale 'ăm(ntului con$erinţe la care luăm şi noi parte& Din s$ere superioare
"ngerii primesc pe eale de comunicări transmise prin unde)g(nduri cunoştinţe şi mai "nalte la
care noi nu ne putem adăpa pentru că "n aceste e#puneri sunt idei al căror conţinut nu)l
pricepem&
/im%a duhurilor este una şi aceeaşi peste tot universul ) aceleaşi semne culori şi sunete
spirituale ) dar ea nu este "nţeleasă de oricine deoarece cuprinde cunoştinţe şi g(nduri ce nu
intră "n capitalul său de memorie şi g(ndire& Un spirit "ntrupat "nvaţă mai uşor ) sau mai e#act
re"nvaţă ) lim%a ţării sale dec(t "nvăţăm noi lim%a universală& 0iecare idee "şi are semnul
sunetul şi culoarea sa dar c(nd se comunică cunoştinţe $oarte a%stracte degea%a au!im
sunetul şi vedem semnul luminos că nu pricepem nimic& .tunci ce este de $ăcut2 +ă "ntre%i&
Dar pe cine2 Căci pe c(nd omul trupesc "şi poate pierde vremea lenevind sau hoinărind "n
lumea duhurilor toţi au de $ăcut o activitate pe care cu ardoare caută să o termine cu %ine& -n
acest ca! nu)ţi răm(ne dec(t să urme!i carul evoluţiei tale să nu te mai ţii după carul
preocupărilor celor superiori ţie& +ă te sileşti căci "n $iecare an prin muncă atenţie şi
supunere vei urca un mic pas spre mai %ine un pas prea mic $aţă de eternitate& '(nă ce duhul
anal$a%et a a,uns "n clasa "nt(ia primară a Cerurilor au trecut c(teva miliarde de ani& Dar c(te
196
miliarde vor mai trece p(nă a,unge "n lumea spaţiilor la %acalaureat licenţiat şi doctorat2 1e
"nspăim(nţi g(ndindu)te numai&
O greutate "n plus este $aptul că nu se permite "nvăţarea mai rapidă dec(t este sta%ilit "n
program& De e#emplu su%iectul . se predă la o anumită vreme pe c(nd su%iectul 9 se predă
la o epocă mult mai t(r!ie& .i dori să "nveţi mai repede dar cine să)ţi spună2 Căci după ce ai
"nvăţat pe . cel care tre%uie să)ţi vor%ească de 9 "ţi spune5 6.şteaptă "ncă nu a sosit vremea
predării cursului meu7&
Deşi 'ăm(ntul primeşte o mulţime de unde)g(nduri cursuri sosite din sori sau planete
superioare nu putem pro$ita de ele ne"nţeleg(nd ideile e#puse "n acele con$erinţe cereşti& Din
ele trag "nvăţăminte numai "ngerii cu o cultură cerească superioară culturii noastre&
Ei dragul meu dacă aţi şti ce de reguli şi legi ne "ngrădesc şi conduc lumile v)aţi
minuna de "nţelepciunea Celui ce le)a or(nduit3
Eu entitate spirituală nu pot să $ac ceea ce vreau ceea ce "mi place ci numai ceea ce
tre%uie să $ac con$orm gradului la care am a,uns& /a revedere la noapte c(nd "mi vei da o notă
%ună pentru cele comunicate pe !iua de a!i&
.3 Dar vreau să)ţi răspund la "ntre%area pe care mi)ai pus)o5 6E posi%il ca un om
trupesc să $ie "n stare de veghe iar spiritul să)i $ie departe de trup27
1e iu%esc şi vreau să ai şi la această "ntre%are răspunsul meu& De alt$el acesta este rolul
nostru5 să te lămurim ca om trupesc cu tot ceea ce ca spirit cunoşti $oarte %ine&
Da este posi%il ca un spirit uman să plece din trupul său şi totuşi omul să nu doarmă
adică să $ie "n veghe dar această veghe nu e deplină& Ce se "nt(mplă "n acest ca!2 +ă iau un
e#emplu&
-n timpul !ilei un spirit uman a ieşit din casa lui trupească şi s)a dus "ntr)o altă localitate
unde se a$lă "ntrupat un spirit prieten cu care vrea să se "ntreţină& 1rupul părăsit de spirit pare
deştept dar este "ntr)o stare de prostaţie4 trăieşte dar nu vede şi nu aude4 se mişcă şi are
aparenţa că e deştept pentru să spiritul prin $irul de legătură acţionea!ă de la distanţă asupra
sa&
-n acest timp poate să treacă pe acolo un duh nu prea cumsecade sau un duh trimis de o
entitate superioară& .cest duh se introduce "n trupul su%iectului nostru şi "ncepe să vor%ească&
Cei din ,ur "l ascultă şi nu)l "nţeleg "ntrea%ă şi primesc răspunsuri aiurea şi nu ştiu ce să mai
creadă&
Dar iată că spiritul)stăp(n vine ca $ulgerul şi dă a$ară spiritul)musa$ir& Din acest moment
omul este recunoscut şi "nţeles de $raţii săi pentru că acum le vor%eşte verita%ilul stăp(n al
trupului&
Dacă $enomenul se repetă mai des şi mai prelung cei&din apropierea su%iectului nostru
cred că $ratele lor a "nne%unit şi "l duc la ospiciu unde $ace pe "mpăratul .%isiniei&
C(nd pleacă musa$irul nepo$tit sau trimisul special spiritul)stăp(n revine "n trupul său
şi "ncepe să vor%ească la $el ca toată lumea logic şi cuminte4 "i recunoaşte pe ai săi şi medicii
cred că alienatul "nstrăinatul s)a $ăcut %ine&
+ăracul3 Uneori a $ost o negli,enţă a sa ori o "ncercare la care "l supuneau cei mari ca
să)l "nveţe să $ie mai atent cu trupul său& .lteori a $ost o pedeapsă pentru ca trec(nd prin acest
$el de su$erinţă să ştie prin ce trece spiritul c(nd nu poate intra "n propriul său trup& .ceastă
su$erinţă )considerată demenţă de medicii păm(ntului ) vine ca o ispăşire din trecut a unei
greşeli a duhului "mpotriva aproapele său ori "mpotriva legilor or(nduite&
'entru că te)am ţinut destul mă duc şi "ţi spun5 /a revedere c(nd "ţi voi mai depăna
cunoştinţele mele sau vor veni alţii superiori mie4 cu toţii di$u!(ndu)ţi cunoştinţele Cerului
necesa "ntemeierii pe tot "ntinsul păm(ntului a marelui templu viitor templul ştiinţei şi artei
divine 1emplul marelui .devăr&
Ierarhia cerească
197
Din antichitate şi p(nă "n !ilele noastre omul a a$irmat "n mod inconştient că $iecare
popor are un dumne!eu al său& Cu oca!ia primului ră!%oi mondial "mpăratul >ilhelm a spus5
6'oporul german are dumne!eul său şi el ne va a,uta să c(ştigăm ră!%oiul7& 0ără să ştie el
spunea un adevăr&
/a r(ndul său poporul evreu a$irmă din vechime că "l are pe Dumne!eul său&
Noi cei din spaţiu spunem acelaşi adevăr ) dar "n mod conştient ) şi anume că avem pe
marele nostru 1erestrian pe marele nostru Divin 8uvernatorul 'ăm(ntului&
;eneratul nostru 1erestrian "n toate cuv(ntările +ale ne spune5 6Eu nu $ac altceva dec(t
e#ecut ordinele 1atălui Meu ceresc ale marelui Dumne!eu $ostul nostru de odinioară Isus7&
/a r(ndul +ău marele Isus răspunde celor care "l "ntrea%ă5 6Eu nu $ac dec(t să e#ecut
ordinele 1atălui Meu ceresc Dumne!eul Dumne!eilor din univers marele .rhitect Creator7&
Iată $rate dragă ierarhia Divinilor noştri iu%iţi şi veneraţi& Noi cunoaştem toată scara
ierarhică a $iinţelor conlocuitoare pe acest glo%& Cunoaştem şi 1ronul argintiu al Divinităţii
noastre teriene cel mai mare spirit al 'ăm(ntului care cu dragoste păstoreşte peste oiţele
duhuri ale acestei planete& Noi "l numim Dumne!eul planetei 'ăm(nt&
.şadar la noi e#istă o altă ordine socială alte somităţi spirituale alţi s$inţi& .ceste
somităţi cereşti ne aduc la cunoştinţă evoluţia viitoare a micului nostru glo% plutitor "n
imensitatea nemăsura%ilă a universului nostru& De la ei spicuim adunăm cunoştinţe ca şi puii
seminţele dar ce greu găsim aceste %oa%e căci deşi sunt multe nu le putem digera pe toate&
/ipsa mea de superioritate nu)mi permite să diger o mare cantitate din aceste %oa%e din
aceste $ructe roditoare de cunoştinţe& /ucrările intelectuale cunoştinţele re$eritoare la univers
sunt hrana su$letelor noastre&
Nouă duhurilor de gradul meu ni se permite să luăm cunoştinţă de evoluţiile planetare&
Copiilor voştri din şcoala primară li se spune că păm(ntul şi "ntregul univers a $ost creat
de marele Creator "n şapte !ile& +ărmanii copii citesc "nvaţă şi datorită $ragedei lor inteligenţe
"ntunecată de re"ntrupare şi datorită neputinţei de a cerceta şi veri$ica cred "n această
a%surditate& 'e măsură ce cresc inteligenţa li se luminea!ă şi amintindu)şi de gogoriţele
"nvăţate "n orele de religie ei se ră!%ună pe naivii care i)au "nvăţat asemenea a%surdităţi
devenind indi$erenţi $aţă de $eţele %isericeşti&
Copiii o%servă că teoriile şi cunoştinţele oamenilor de ştiinţă se %at cap "n cap cu
"nvăţătura cărţilor scrise de preoţi& 1ată)l pe %ietul preot neştiutor pus "ntr)o situaţie $oarte
grea "n $aţa elevilor mai mari din ultimele clase de liceu& Din ne$ericire această ignoranţă
$ace să se distrugă credinţa şi ştiinţa "n e#istenţa marelui şi adoratului nostru 1ată divin&
Este adevărat că preotul chiar dacă ar cunoaşte .devărul nostru ceresc nu ar putea "ncă
să)l de!văluie "n "ntregime av(nd "n vedere mintea necoaptă a micului şcolar&
-n "nvăţăturile primite ni s)a vor%it şi despre creaţia 'ăm(ntului precum şi a
universului "ntreg& Creaţia a necesitat nu şapte !ile ci miliarde de miliarde de ani& Marele
nostru 1erestrian ne)a spus "ntr)una din prelegerile +ale5 6Eu 'ăstorul vostru iu%itorul vostru
1ată supus ordinelor marelui meu 8uvernator solar nu e#istam pe c(nd s)au $ăcut aceste
in$inite corpuri cereşti& Marele meu +tăp(n numit pe 'ăm(nt Isus Christos 8uvernatorul
acestor de voi locuite planete mi)a !is5 RIu%itul Meu $rate c(nd Eu am $ăcut aceste planete
dintre care pe aceasta ţi)am dăruit)o să o conduci tu nu e#istai pe aici ci !ăceai "n s(nul lui
.%raham adică "n s(nul divinului Meu +tăp(nS& Eu păstorul 'ăm(ntului nu eram aici "n
momentul creării sale23 .tunci mirat am "ntre%at5
) Doamne "mpărat al acestei vaste "mpărăţii solare eu nu eram de $aţă la crearea
'ăm(ntului2
) 0iule adevăr grăiesc tu nu erai de $aţă pentru că nu)Mi erai necesar&
) -n genunchi st(nd eu neputinciosul 1ău serv o Domnul meu iu%it "ndră!nesc să 1e
"ntre%4 Măria 1a singur ai $ăcut aceste planete ale "mpărăţiei 1ale2
) Nu $iule nu le)am $ăcut singur ci "mpreună cu /ucrătorii 1atălui Meu&
198
) Dar cum erau aceşti /ucrători de unde au venit cine erau şi unde sunt Ei acum2
) 0iule tu eşti acum 8uvernatorul planetei 'ăm(nt dar Creator =iditor nu eşti& 1u eşti
Conducătorul suprem al acestei planete care este proprietatea Mea dăruită de 1atăl Meu şi
0raţii Mei mai mari şi pe care la r(ndul Meu ţi)am dăruit)o ţie& 0raţii Mei din +$era)
/a%orator 0iii 1atălui Meu sunt Creatorii de universuri& 0raţii Mei nu mai conduc Ei au $ost
ca tine odinioară după aceea asemeni Mie veacuri nenumărate au $ost iar a!i Ei sunt
.,utătorii marelui nostru 1ată Constructorii operelor +ale& De pe vremea c(nd am $ost şi Eu
prin lumile $i!ice au trecut miliarde de ani divini unitatea /or de măsură a timpului de
milioane de ori mai mare dec(t anul solar iar acesta de !eci de mii de ori mai mare dec(t anul
glo%ului tău&
) Mărite Doamne Divinul Cerurilor noastre 1u $ăcătorul +oarelui şi al acestor
douăspre!ece mari planete de ce acum 1u nu mai cree!i2 De ce ai rămas aici şi nu ai părăsit
+oarele şi aceste planete pentru a 1e duce cu 0raţii 1ăi "n s(nul 1atălui ceresc şi a ne lăsa pe
noi aceştia mai mici să conducem $ructul muncii 1ale divine2
) 0rate ) mi)a răspuns Domnul marele $ost Isus) adevăr grăiesc vouă că Eu sunt mai
mic dec(t =iditorii care au lucrat la acest sistem planetar& -nainte de a $i $ost ceea ce sunt a!i
Eu am $ost ceea ce eşti tu a!i5 un umil conducător de planetă "ntr)un alt sistem al acestui
nemăsurat univers şi am avansat p(nă la gradul de 'ăstor solar sau de astru& Cum "nsă toate
astrele "şi aveau conducătorii lor 1atăl nostru suprem a creat un alt sistem planetar pe acesta
"n $runtea căruia M)a pus pe Mine& Marele Creator tre%uie să cree!e continuu căci o dată cu
crearea de duhuri 'ărintele nostru tre%uie să cree!e şi casele lor unde să trăiască şi să
avanse!e&
-nainte ca 1atăl Meu să)Mi dăruiască acest sistem a $ost necesar ca veacuri de ani divini
să stau pe soarele de care aparţinea planeta Mea& .colo am studiat cele ce tre%uie să cunoască
un 8uvernator solar& C(nd studiile Mele s)au terminat şi c(nd 1atăl acelui astru 8uvernatorul
acelui sistem solar a ,udecat că Eu 0iul +ău sunt demn de a poseda la r(ndul Meu un astru
asemănător cu al /ui Mi)a !is5 R0iule a venit vremea să 1e "ntorci "n s(nul /ui .dam şi
.%raham de unde ai plecat din negura "ndepărtată a miliardelor de ani& -ntoarce)1e acolo şi
pune)1e la dispo!iţia marelui Creator şi El "ţi va ordona ceea ce tre%uie să $aci c(nd vei $i
conducător de sistem planetarS&
) 1atăl meu iu%it 'ăstorul mult iu%it al acestui sistem nu poţi să)mi spui ce are să $acă
1atăl suprem cu mine2
) 0iule Eu ştiu ce are să)ţi spună şi $acă marele Creator dar nu am voie să)ţi vor%esc
despre acestea& 1u acum eşti egal cu Mine căci vei $i şi tu un conducător de astru& Ce Mă
"ntre%i nu)Mi aparţine ci 1atălui nostru al tuturor& Numai El marele .rhitect al lumilor ţi le
poate spune& 1u acum ştii cum se conduce un sistem cunoşti cum tre%uie să evolue!e o
planetă din punct de vedere moral şi $i!ic şi cum să evolue!e duhurile de pe ele dar "ncă nu
cunoşti cum se creea!ă un sistem planetar cum au $ost create pu!derie de miliarde de sisteme
şi miliarde nes$(rşite de planete&
Eu $rate am asistat la crearea acestui astru şi a acestor planete ale Mele& Marele
.rhitect Creator Mi)a comunicat c(nd eram "n s(nul +ău "n +$era divină cum se nasc sorii şi
planetele cum trăiesc şi cum mor& RDu)1e ) Mi)a spus atunci 1atăl ) cu 0raţii 1ăi de aici de la
Mine din +$era)/a%orator "n spaţiul unde Eu voi ordona şi Ei vor lucra "mpărăţia 1a& 1u să
urmăreşti pe 0raţii 1ăi =iditori de universuri cum $ac şi ceea ce vei vedea ţine minte& C(nd
astrul 1ău şi planetele pe care Ei le vor crea vor muri 1u vei reveni la Mine şi atunci vei $i
una cu 0raţii 1ăi de aici =iditori de astre şi vei $i egal cu Ei& După aceea nu vei mai avea
astru de condus "n vecii vecilor şi vei a,unge şi 1u =iditorul Meu precum Ei sunt egalii Mei
"n creaţie şi aici cu Ei "n s(nul Meu vei trăi& Du)1e prin urmare 0iule şi aşteaptă la crearea
lumii 1ale şi după ce o vei vedea $ăcută condu)o precum 1e)am "nvăţat&SI
Iată $rate păm(ntean un mic pasa, din marea noastră 9i%lie din marea carte a
creaţiilor a 1atălui nostru ceresc& Domnul să ne %inecuv(nte!e pe toţi& .min&
199
1otul "ncepe cu numărul unu şi se continuă spre in$init& 1otul "ncepe cu . şi urcă spre =
spre in$init&
+piritul mineral a evoluat pe toate $elurile de planete solide din univers& C(nd a terminat
seria completă de minerale din lume devine spirit vegetal& .nim(nd un trup de plantă spiritul
vegetal va trăi şi evolua prin toate $elurile de plante de pe toate gradele de planete din univers
purtătoare de vegetaţie iar c(nd va termina "ntreaga serie ) de la cele mai solide p(nă la cele
mai eterice )va deveni spirit animal& .ceeaşi $ilieră o va urma şi duhul animal din planetă "n
planetă şi din sistem "n sistem p(nă la $ormele cele mai su%lime de animal c(nd va deveni
duh uman& .ceeaşi scară de evoluţie o va urma şi duhul uman4 c(nd scara evolutivă umană va
$i urcată complet duhul uman va $i ridicat la rangul de "nger planetar& /a "nceput va $i "nger
pe o planetă in$erioară dar va avansa pe r(nd ca "nger planetar pe toate categoriile de planete
din univers devenind guvernator planetar& Conducătorul planetar sau terestrian va peregrina
prin planete de toate gradele devenind nger solar& Cu acest rang va evolua r(nd pe r(nd pe
toate categoriile de sori şi după terminarea acestei nes$(rşite şcoli solare va deveni
8uvernator solar conducător de sistem planetar& 1reptele se urcă mereu tot mai sus p(nă la
0iinţa supremă care a creat totul&
De ce a venit pe 'ăm(nt marele 8uvernator solar
Intrup(ndu)se su% numele de Isus Christos marele nostru 'ăstor solar nu a co%or(t
pentru prima oară pe planeta noastră care)i aparţine "mpreună cu multe altele& Evoluţia
planetei şi evoluţia Domnului nostru a necesitat "ntruparea +a printre oameni& 'recum tu
dragă $rate ne "ntre%i dacă 8uvernatorul solar s)a "ntrupat de mai multe ori pe planetele +ale )
am pus şi noi această "ntre%are Domnului solar atunci c(nd a $ost "n Cerurile noastre& 6Copii3
) ne)a răspuns Domnul "n rarele +ale prelegeri ) şi Eu am evoluat ca voi& +ă nu uitaţi că şi Eu
am $ost odată asemeni vouă&7
.tunci su$letele noastre s)au umplut de $ericire şi de speranţa că trec(nd şcoala lumilor
planetare vom a,unge şi noi "n strălucirea preaslăvitului nostru 'ăstor solar& De aceea c(nd ne
"ntrupăm toată speranţa noastră este "n El "n 1atăl nostru ceresc căruia ne adresăm5 Doamne
%inecuv(ntea!ă)ne şi a,ută)ne să "ndeplinim misiunea cu care ne)ai "nvrednicit&
;ă!(ndu)ne şi au!indu)ne materialiştii noştri r(d de noi spun(nd5 69igoţilor nu se
ocupă Creatorul de $leacurile voastre& +lu,itorii altarelor "şi %at ,oc de voi şi vă speculea!ă
credinţa&7 Cu toate acestea noi şi voi am "ngenunchiat mereu "n $aţa altarelor şi necă,iţi şi
amăr(ţi am implorat a,utorul 'ărintelui ceresc& Noi cei de aici "n convor%irile nocturne
purtate cu voi c(nd părăsiţi trupurile voastre vă povăţuim "n ciuda materialiştilor noştri
cereşti să cereţi cu spunere şi umilinţă a,utorul Domnului&
-n lumea noastră la $el ca "n a voastră e#istă două ta%ere5 materialiştii şi spiritualiştii&
Materialistul nostru c(nd se va "ntrupa ,os pe păm(nt nu va vedea şi crede dec(t "n cele ce
o$eră păm(ntul4 va m(nca %ea şi petrece consider(nd că viaţa terestră e dată pentru a $i trăită
c(t mai intens prin trup& +piritualistul oric(t de umilit şi amăr(t va $i "şi va ridica ochii către
Cer şi se va ruga iar viaţa sa terestră va $i "nţeleaptă şi plină de milă $aţă de durerea altora&
Omul neştiutor spune că unii oameni sunt norocoşi iar alţii ghinionişti& Cunoscătorii
tainelor cereşti ştiu că nu e#istă $avoruri şi "nt(mplări "n lume ci plată şi răsplată evoluţie şi
grad de misiune& Omul nu)şi datorea!ă starea sa nimănui ci numai lui "nsuşi& .şa)numiţii
de!moşteniţi ai soartei nu sunt dec(t "nt(r!iaţi "n mersul evoluţiei sau cei care au "ncălcat
legile cereşti& Ei sunt victima greşelilor lor&
E#istă două $eluri de evoluţii5 morală şi intelectuală $ără de care nici un duh nu poate
avansa& Unii indivi!i au $ost $oarte harnici pe scara evoluţiei intelectuale dar au rămas "napoi
cu "nţelegerea moralităţii cu evoluţia morală& C(nd duhul răm(ne "n urma ritmului general de
progres i se aplică su$erinţa ca să se deştepte din toropeală şi să)şi gră%ească "naintarea&
200
'e planeta noastră se $ace o anumită evoluţie care cere su$erinţă şi se pre!intă su%
di$erite aspecte şi grade& Jai să gradăm scara evoluţiei morale asemenea unui termometru& /a
un moment dat spiritele de aici devin pe scara evoluţiei morale mai "naintate $enomen
petrecut după co%or(rea şi "ntruparea marelui nostru +olar& -nvăţătura /ui a provocat un salt
moral de FLLT& După aceea "ncetul cu "ncetul termometrul moralităţii a scă!ut p(nă ce "n
!ilele noastre a a,uns la FLT şi merge scă!(nd spre LT c(nd viaţa va deveni o povară şi traiul
un iad& .tunci va $i nevoie să co%oare din nou marele nostru 'ăstor pentru a lumina lumea cu
lumina Iu%irii +ale&
Domnul va co%or" din nou pentru că su$erinţa va deveni at(t de mare "nc(t suspinele şi
strigătele de durere vor umple spaţiile acestui sistem planetar vor a,unge p(nă "n +oare
copleşind cu "ntristare lumea "ngerilor solari& -n $aţa acestei cumplite ,elanii "ngerii solari vor
spune5 6Doamne ,ale mare este pe planeta 'ăm(nt& .u plecat de acolo duhurile evoluate şi au
sosit valuri de duhuri "napoiate viaţa celor rămaşi acolo devenind de nesu$erit&7 .tunci
marele 'ăstor va !ice5 6Mă voi duce din nou acolo pentru ca prin sacri$iciul Meu trupesc
prin "nvăţătura Mea şi prin e#emplul ră%dării Mele $i!ice şi psihice să)i "ntăresc să)i ridic din
ignoranţa "n care se !%at7&
.şadar venirea 8uvernatorului nostru suprem a $ost şi va $i determinată de scăderea
moralităţii nest(n,enită de conducătorii omeneşti&
Duhul poate să avanse!e pe plan intelectual p(nă la gradul de duh al% dar dacă nu este
moral va avea haina $luidică al%ă plină de pete negre& Evoluţia morală este mai severă mai
grea dec(t evoluţia intelectuală& Evoluţia intelectuală este lăsată la li%erul ar%itru al duhului
pe c(nd cea morală este a%solut o%ligatorie& Ori de c(te ori greşim ) $ie ca duh "ntrupat $ie ca
duh destrupat ) ni se pune o nouă pată pe al%ul imaculat al gradului nostru&
Marele 'ăstor ) cunosc(nd mersul vieţii terestre provocată de emigrări de duhuri ştiind
cu mii de ani "nainte ce are să se petreacă printre oamenii trupeşti ) anunţă din vreme prin
pro$eţii +ăi noua +a venire& 1oţi din spaţiu "l admiră "l adoră pentru sacri$iciul +ău de a
co%or" din 8loria Cerurilor "n noroiul vieţii umane pentru a da o nouă direcţie morală
m(ntuind lumea pentru o %ună perioadă de timp de su$erinţa produsă de ignoranţă&
C(nd "ntr)o parte a păm(ntului conducerea a,unge pe m(na duhurilor roşii ) cum a $ost
Imperiul Roman condus de "mpăraţi duhuri roşii care se "ntreceau prin cru!imi şi crime )
este necesar să co%oare 8uvernatorul solar pentru a $onda o nouă religie trec(nd puterea
duhurilor roşii "n m(na al%aştrilor şi chiar a al%ilor c(nd s)a "nscăunat religia creştină& C(nd
timpul va veni din nou ) şi nu e prea departe ) Domnul nostru va reveni pe norii +ăi sim%olici
şi se va "ntrupa din nou&
Cei mari de la noi su% prestare de ,urăm(nt a$irmă că 8uvernatorul solar a mai $ost pe
păm(nt su% numele de marele Urishna şi mai "nainte de acesta Rama& 9inecuv(ntat $ie
numele in$initului 1ată divin că ne trimite asemenea străluciţi +lu,itori ca să m(ntuiască
su$letele noastre& .min&
Com%inarea)şi asimilarea $luidelor
+eria $luidelor din natură este in$inită $iecare av(nd o anumită calitate& Ele se pot
com%ina "ntre ele ca şi elementele chimice d(nd naştere la o in$initate de compuşi cu "nsuşiri
di$erite& .şa de e#emplu se poate com%ina $luidul mineral cu cel vegetal şi $luidul vegetal cu
cel animal& 'rin urmare $luidele sunt ori li%ere ori com%inate "n di$erite moduri "ntre ele&
Duhul mineral este $oarte mic prin urmare este "nsoţit de cantităţi mici de $luid& Duhul
vegetal este "ncon,urat de un perispirit care poate $i $oarte mare după mărimea corpului $i!ic
al plantei& -n a$ară de $luidul propriu vegetal perispiritul plantei conţine o cantitate %ogată de
$luide minerale& -n stadiul actual al 'ăm(ntului un $luid vegetal nu se mai poate trans$orma "n
$luid animal& Mielul măn(ncă iar%ă şi găina %oa%e de porum% animalele digeră corpul
201
material solid al plantelor dar nu pot asimila $luidul care le "nsoţeşte& 0luidul mineral se
com%ină "n di$erite moduri cu $luidul vegetal o%ţin(ndu)se varietăţi de plante dar $luidul
vegetal nu se poate converti "n $luid animal sau uman&
Mineralul este "n păm(nt& .pa ploilor "l $ace lichid "l di!olvă iar planta a%soar%e
mineralul "n trupul său pentru a se hrăni& Dar o dată cu mineralul solu%il planta a a%sor%it "n
trupul său şi $luid mineral care se alătură $luidului vegetal luat direct din atmos$eră pentru
regenerarea corpului vital al spiritului "ntrupat "n plantă& 8raţie procesului de a%sor%ire al
$luidului vegetal des$ăşurat $ără oprire !iua şi noaptea spiritul şi perispiritul vegetal n)au
nevoie să iasă noaptea din trupul plantei pentru a se hrăni cu $luid din spaţiu& +ituaţia se
schim%ă la animal şi om&
.nimalul măn(ncă plante adică materie $i!ică "nsoţită de $luide minerale şi vegetale
care regenerea!ă corpul vital dar nu pot regenera complet corpul planetar al spiritului animal&
Din această cau!ă ar urma ca perispiritul spiritului animal să slă%ească pun(nd "n pericol
viaţa corpului vital şi mai apoi a trupului& 'entru a se preveni slă%irea şi moartea trupului său
animalul are nevoie să doarmă pentru ca "n acest timp spiritul "nsoţit de perispirit să poată
ieşi din trup perispiritul a%sor%ind "ncorpor(nd din spaţiu $luid planetar animal4 ast$el
"ntremat perispiritul reintră "n trup put(nd de acum anima corpul vital şi trupul spiritului
animal& /a $el se petrece şi cu duhul omului& +e pune "ntre%area5 Ce s)ar "nt(mpla dacă
animalul sau omul nu ar avea posi%ilitatea să)şi primenească materia $luidică a corpului lor
vital şi planetar2 "n acest ca! corpul perispiritual animal sau uman şi)ar pierde tot mai mult
energia şi puterea p(nă c(nd corpul vital şi trupul s)ar "m%olnăvi4 iar dacă această stare se
prelungeşte mai multă vreme trupul moare adică spiritul este nevoit să părăsească acel trup
"n care nu a avut posi%ilitatea să)şi repare !ilnic corpul său vital şi planetar& Jrănirea $luidică
are loc "n timpul c(nd trupul doarme& Nu at(t trupul are nevoie de somn c(t mai ales spiritul
ca să poată ieşi şi să "ncarce cu $luid electric corespun!ător perispiritul său&
Dimineaţa c(nd omul sau animalul se tre!eşte din somn perispiritul său este "ncărcat cu
energie electrică asemenea unei %aterii electrice& Datorită activităţii $i!ice %iologice şi
mentale din timpul !ilei perispiritul pierde din această energie iar seara animalul sau omul
se simte o%osit $iind nevoit să se culce să doarmă pentru a se re"ncărea& Un somn de o oră
două după)masă şi chiar o scurtă aţipire permit duhului să se "ncarce uşor cu o do!ă nouă de
$luid simţindu)se ast$el %ine dispus pentru orice activitate p(nă noaptea t(r!iu&
Doresc să $ie %ine lămurit5 perispiritul duhului uman sau animal este $ormat din mai
multe "nvelişuri& Dintre toate aceste cămăşi $luidice numai corpul vital uman şi animal tre%uie
reparat !ilnic !iua parţial ) prin alimente şi noaptea pe deplin ) prin a%sor%ire directă de $luid
corespun!ător din atmos$era "ncon,urătoare&
Ca pro%ă a acestui adevăr este $aptul următor& Omul poate să măn(nce oric(t dacă nu
doarme c(t de puţin nu are nici o dispo!iţie nici o putere de muncă4& 'oţi să)i dai oric(t să
măn(nce dacă nu)l vei lăsa să doarmă se va topi pe picioare şi p(nă la un,nă va adormi at(t
de ad(nc "nc(t poţi să)l tai "n %ucăţi căci el tot nu se va deştepta ci va trece "n lumea celor
drepţi&
Omul poate lucra !i şi noapte cu condiţia să aţipească c(te o ,umătate de oră& -i dai de
m(ncare dimineaţa şi apoi "l laşi puţin să doarmă4 "l deştepţi şi)l pui la lucru& /a pr(n!
măn(ncă şi adoarme puţin şi iar e pus la lucru& +eara măn(ncă doarme puţin şi iar lucrea!ă&
/a mie!ul nopţii de asemenea5 m(ncare şi somn şi acest om ar putea ast$el să lucre!e !i şi
noapte o săptăm(nă "ntreagă& O altă e#perienţă este şi mai concludentă& .dormi un om prin
pase magnetice şi "n această stare de somnam%ulism "l pui să taie lemne& El va tăia toată !iua
şi noaptea de vor curge năduşelile de pe el& După ce a muncit GK de ore "l iei "l aşe!i pe un
scaun şi "i $aci pase magnetice "ncărc(ndu)l din nou cu $luid vital p(nă la saturaţie& .cum "l
deştepţi şi)l "ntre%i dacă e o%osit şi el "ţi va răspunde că e per$ect odihnit& Dacă i se va arăta
c(te lemne a tăiat toată noaptea nu)i va veni să creadă& De aici conclu!ia5 acest om nu a
m(ncat nimic şi totuşi a putut să des$ăşoare o mare cantitate de energie pentru că a $ost
202
"ncărcat cu $luid vital de către magneti!ator& Magneti!atorul a dat $orţă corpului său vital şi
prin acesta truplui&
Dar "n ,urul sc(nteii divine sau a spiritului mai sunt şi alte "nvelişuri $luidice4 acelea nu
se u!ea!ă2 .celea nu tre%uie reparate2 Da $uncţion(nd se u!ea!ă şi ele necesit(nd reparaţii
dar regenerarea lor se $ace la intervale mari de timp cu at(t mai mari cu c(t aceste "nvelişuri
$luidice sunt mai interne mai apropiate de spirit&
Cu această oca!ie mi)a venit "n minte un adevăr pe care de mult doream să ţi)l de!vălui
dar nu găseam momentul&
Iată un spirit superior a greşit& ;a $i condamnat la "ntrupare dar superioritatea sa "i va
permite să treacă cu uşurinţă toate piedicile puse "n cale de destinul său& Din acest motiv el va
$i "nsemnat şi "mpiedicat oarecum să "nlăture su$erinţa prin care va tre%ui să treacă&
-nsemnarea şi reducerea puterilor sale se vor $ace prin "ncorporarea unor pete negre pe al%ul
corpului său $luidic& .ceastă operaţie o $ac anumite mari duhuri savanţii chimiei şi $i!icii
spaţiilor un $el de călăi cereşti& 1oate duhurile se "nspăim(ntă de aceşti aplicatori de semne
indicator că purtătorul lor este un greşit un condamnat& .ceste pete sunt cu at(t mai mari şi
mai negre cu c(t duhul a păcătuit mai puternic& Negreşit un duh roşu sau al%astru va $i mai
pătat şi mai "ntunecat dec(t un duh al% care nu putea greşi "ntr)o asemenea măsură "nc(t
vehicolul său $luidic să poarte pete mari şi "ntunecate&
+ă vedem cum se aplică pata pe haina $luidică a unui duh al% ,udecat "n Cer şi
condamnat pentru o greşeală gravă& Duhul)călău e#trage mai "nt(i $luid al% din anumite locuri
ale perispiritului duhului condamnat "nlocuind $luidul e#tras cu un anumit $luid in$erior& Din
acest moment duhul al% "ntrupat strălucitor prin cunoştinţele sale stimat şi apreciat de
semeni cade "ntr)un $el de slă%iciune de "ntunecime a ,udecăţii sale& Duhurile care "l văd $ug
de el iar oamenii care vin "n contact cu el constată o reducere uimitoare a $acultăţilor sale&
.st$el el nu)şi mai aminteşte ceea ce a ştiut sau $ăcut ieri& O m(hnire şi o toropeală "i cuprind
toată $iinţa& El "nsuşi se miră de starea sa şi constată cu durere că este evitat de toată lumea&
Deşi este un spirit de o "naltă evoluţie nu mai are pe deplin discernăm(ntul actelor sale& .
devenit un neputincios un ne$ericit&
De o%icei pedeapsa aplicării acestor pete se e#ecută la "ntruparea viitoare pentru duhul
al%& 'e duhul al%astru "l aşteaptă o pedeapsă mai grea4 c(t despre duhul roşu durerea şi
su$erinţa prin care va trece este şi mai grea av(ndu)se "n vedere lipsa lui de evoluţie şi deci de
"nţelegere& Duhul neştiutor şi nesimţitor solicită o durere mai violentă o mi!erie $i!iologică şi
materială mai groa!nică pentru a se deştepta din apatia sa su$letească&
Evoluţia duhurilor planetare
Orice planetă din univers oricărui sistem ar aparţine are trei !one $luidice "n ,urul ei "n
care "şi duc traiul duhurile ce $ac şcoala acelei planete& .şa $iind se pune "ntre%area5 Cum
evoluea!ă duhurile2 0iecare duh urcă prin vrednicie din s$era cea mai de ,os pe r(nd "n
s$erele superioare p(nă a,unge "n s$era cea mai "naltă a aceleaşi planete2
Răspunsul este următorul& +ă luăm ca punct de plecare planeta noastră şi de pe ea să
luăm duhul roşu& El va trăi c(nd "n spaţiu c(nd "ntrupat pe păm(nt pe toată durata evoluţiei
necesară pe acest glo%& /a $inele stagiului dacă a $ost "ntr)un continuu progres duhul roşu va
trece pe o altă planetă a sistemului nostru ) cea imediat următoare ca valoare evolutivă ) şi va
trăi şi evolua pe ea tot ca duh roşu at(ta timp c(t necesită şcoala acelei planete& /a $inele
acestui stagiu va trece pe a treia a patra pe r(nd prin toate planetele sistemului nostru mereu
ca duh roşu& C(nd a terminat cu %ine toată seria de evoluţie pe planetele acestui sistem se
re"ntoarce la prima planetă cea mai de ,os a sistemului dar de această dată cu rangul de duh
uman al%astru& /a $el va $ace şi duhul al%astru şi c(nd va termina toată seria va deveni duh
al%&
203
Dar e posi%il ca un duh roşu devenind duh al%astru să plece de pe una din planetele
sistemului nostru pe planeta unui alt sistem solar cu aceeaşi valoare evolutivă ca sistemul
nostru unde să)şi $acă şcoala planetară de duh al%astru pe toate planetele acelui sistem solar
p(nă va deveni duh al%&
De asemenea duhul al% poate evolua pe toate planetele sistemului său solar sau pe
planetele altui sistem egal "n grad cu sistemul său solar&
C(nd duhul al% termină toată gama de şcoli planetare va $i ridicat la rangul de duh "nger
planetar&
1re%uie să ştiţi că e#istă douăspre!ece grade de sisteme solare şi ca urmare
douăspre!ece categorii de planete& Orice duh al 'ăm(ntului ) roşu al%astru sau al% ) este
chemat să treacă prin şcoala lor cu alte haine de alte culori p(nă va a,unge de la rangul de
om la rangul de "nger care "n de$initiv este tot om dar cu un grad mai mare&
Dar să nu uitaţi că pe l(ngă universul nostru mai e#istă "ncă alte trei universuri unde
planetele şi sorii au constituţii di$erite de ale universului nostru şi "n care duhul va parcurge
timp de milioane de ani şcoala lor respectivă p(nă ce va a,unge şi pe ele "nger& 1reptele
ascensiunii spre gradul de "nger sunt nespus de numeroase şcoala este grea şi durata se
numără "n milioane de ani&
Din ce este $ormat un $luid
Universul este plin de o materie eterică "n care "noată miliarde de stele şi planete a
căror viaţă nu ar $i posi%ilă $ără această materie $luidică a$lată "ntr)o continuă acţiune şi
reacţiune cu corpurile cereşti& Eterul sau $luidul constituie hrana pentru aceste nenumărate
s$ere cereşti&
.cest eter ) numit de voi materie $luidică ) "l vedem şi simţim prin puterea simţurilor
noastre spirituale cu care ne)a "n!estrat Creatorul& Desigur că datorită trupului vostru $ormat
din materie $oarte concentrată voi nu aveţi posi%ilitatea să)l percepeţi&
'rin urmare toate corpurile cereşti "noată "ntr)un ocean de materie $luidică& -n ,urul
sorilor această materie este mai densă dec(t "n spaţiile interstelare iar "n ,urul planetelor este
şi mai densă mai concentrată& 0iecare soare sau planetă e#ercită o atracţie asupra materiei
$luidice acumul(nd "n ,urul său $luid pe care "l concentrea!ă şi)l $ace cu mult mai dens dec(t
"n spaţiile interstelare .ceastă atracţie se datorea!ă magnetismului posedat de toate corpurile
cereşti atracţie căreia voi i)aţi dat "n mod greşit numele de gravitaţie&
're!enţa $luidului "n cantităţi mari "n ,urul sorilor dar mai ales "n ,urul planetelor
contri%uie deose%it de mult la viaţa mineralelor plantelor animalelor oamenilor şi a tuturor
duhurilor& 0luidul universic necesar vieţii acestor vietăţi e#istă "n corpul lor perispiritual dar
u!(ndu)l prin "nsăşi viaţa lor tre%uie să)l primenească să)l re"mprospăte!e cu $luidul
proaspăt ce umple universul respectiv&
Cu altă oca!ie am spus că du%lul vital al tuturor vietăţilor are nevoie de acest $luid
nutritiv $ără de care corpul $i!ic nu ar putea e#ista& Noi entităţile spirituale nu mai avem
nevoie de primenirea corpului vital pentru că nu)l mai avem dar totuşi celelalte părţi ale
corpului nostru perispiritual se u!ea!ă şi tre%uie să le re"mprospătăm&
-n acest scop ) la intervale mari de timp ) ne ridicăm "n !onele peri$erice ale atmos$erei
$luidice terestre şi acolo ne "ncărcăm cu un $luid mai dia$an şi mai $in dec(t cel a$lat la
supra$aţa glo%ului păm(ntesc& 0luidul de la supra$aţa păm(ntului este $oarte dens şi pe măsură
ce ne depărtăm de el pe una din ra!ele sale "nt(lnim straturi de eter tot mai rare mai $ine )
p(nă dăm de $luidul solar "n care "noată toate planetele sistemului nostru&
-n mod sumar am mai amintit că atmos$era $luidică a 'ăm(ntului este compusă din trei
pături sau !one $luidice trei s$ere concentrice a căror densitate este mai mare "n ,urul glo%ului
terestru şi scade spre peri$erie& 'rima s$eră cea mai su%tilă se a$lă la peri$eria atmos$erei
204
$luidice a 'ăm(ntului $iind $ormată de o pătură eterică de un al% strălucitor& Urmea!ă a doua
s$eră o pătură $luidică de culoare al%astră de asemenea cu toate nuanţele spre al%& -n $ine la
supra$aţa păm(ntului şi de ,ur "mpre,ur se a$lă a treia !onă o pătură $luidică de culoare roşie
cu toate nuanţele ei p(nă la roşu)al%&
.cum să vedem ce este un $luid& 0luidul universic este o masă de mici corpuri vii
vietăţi ultramicroscopice a căror mărime ) raportată la lumea voastră $i!ică ) ar corespunde cu
cea a micro%ilor& C(t de mici sunt micro%ii voştri3 Dar c(t de mici sunt aceste vietăţi căci "ntr)
un micro% de)al vostru sunt mii sute de mii de ast$el de particule vii& Ele sunt "ntr)o continuă
mişcare şi prin natura lor ) $iind electrice ) produc energie electrică& Din această cau!ă le
putem numi particule electrogene&
Marii savanţi ai spaţiilor "ngerii solari a$irmă că eterul universic este $ormat din
particule li%ere şi că pe măsură ce te apropii de sori aceste particule se asocia!ă $orm(nd
s$erule din ce "n ce mai mari care plutesc sau constituie eterul din ,urul sorilor şi mai apoi al
planetelor& -n "nsăşi acest eter li%er sau universic se pot distinge trei $eluri de particule vii&
Unele au calitatea de a $i inteligente altele ) pe l(ngă o mică inteligenţă ) au o mare memorie
şi "n $ine o a treia categorie au "nsuşirea unei puternice voinţe& Reparti!area acestor trei
categorii de $iinţe vii de particule eterice este inegală& Cele mai numeroase sunt cele cu
voinţă urmea!ă cele cu puterea de "nregistrare de memorare şi "n $ine cele mai puţine sunt
cele cu "nsuşirea capitală de a $i inteligente& Ca să pre!int oarecum acest raport aş spune că
din o sută de particule nouă !eci sunt cele cu particularitatea unei voinţe puternice nouă cu
"nsuşirea de memorare şi una singură este inteligentă&
Ne)am "ntre%at adesea de ce Divinitatea a sta%ilit ast$el acest raport5 6O Doamne de ce
ai $ăcut 1u capul mai mic dec(t m(inile şi picioarele27 Dar ce ştim noi2 "nţelepciunea
Creatorului e nes$(rşită şi noi nu o "nţelegem& 9ănuim că prin puterea voinţei Divinitatea
creea!ă şi conduce lumile& 'rin puterea memoriei adică prin cunoaşterea trecutului "mpiedică
preschim%area cu uşurinţă a $ormelor& -n $ine prin puterea inteligenţei trans$ormă "n veci
operele +ale prin slu,itorii +ăi către $orme şi stări superioare&
'e c(nd "n spaţiile interstelare aceste particule sunt li%ere "n ,urul sorilor ele sunt
aglomerate şi "ntrunite c(te trei la un loc adică o particulă de voinţă "mpreună cu una de
memorie şi una de inteligenţă& Cu alte cuvinte acest glomerul ) corp unitar s$eric mai mare
dec(t $iecare component al său ) se a$lă "ntr)o continuă mişcare este plin de viaţă ca atare
este o vietate "n!estrată cu cele trei calităţi ale componentelor sale& El constituie o altă
categorie de eter cu care se hrănesc planetele şi sorii& Din asocierea a două trei sau mai multe
glomerule s)au $ormat particule şi mai mari constituind di$eritele $eluri de eter sau $luid&
.ceste particule simple sau compuse evoluea!ă şi ele "n decursul veacurilor do%(ndind
di$erite "nsuşiri pe care nu le posedau iniţial&
+ă revenim la cele trei $eluri de particule simple şi li%ere şi "n special asupra particulelor
vii denumite de noi ale memoriei& 'entru noi duhurile această materie vie ,oacă rolul unei
plăci $otogra$ice sau de gramo$on& 'articula memorie se a$lă "n spaţiile uriaşe dintre stele dar
se a$lă "ntr)o oarecare măsură şi la peri$eria atmos$erei $luidice a 'ăm(ntului& .cest eter
aceste particule cu memorie puternică vietăţi reţinătoare de impresii)g(nduri $iinţe
păstrătoare de imagini constituie suportul de "nregistrare al evenimentelor petrecute pe un
glo% ceresc al tuturor acţiunilor vor%elor şi g(ndurilor $iecărui vieţuitor de pe acel glo%
ceresc "n tot timpul e#istenţei sale&
-n !ona compusă din particule memorie se a$lă ca "ntr)o arhivă uriaşă tot ce s)a
petrecut pe planeta noastră de la "nceputul creării sale şi se va "nscrie tot ce se va petrece
p(nă la $inele e#istenţei sale& .ici sus "n această !onă găsim noi duhurile tot ce am& $ăcut
prin alte vieţi& .ici a$lăm tot trecutul glo%ului nostru crearea mărilor oceanelor
continentelor4 apariţia şi dispariţia plantelor şi animalelor& .ici e "nscrisă de veci toată istoria
omenirii ) ră!%oaie revoluţii migrări de popoare ) totul e notat imprimat "n această materie)
205
memorie& Ea este cartea ce poartă scris cu litere nepieritoare tot ce am $ăcut $iecare din noi
"ntrupaţi sau destrupaţi&
Din cele e#puse p(nă acum "nţelegi că noi duhurile ne mişcăm trăim "ntr)un ocean de
materie vie de particule vii ) a$late "n di$erite com%inaţii şi stări de concentrare ) un amestec
in$init de eter denumit generic $luid& 0luidele sunt trup din trupul +$erei divine&
.m arătat că la supra$aţa păm(ntului nu se găsesc dec(t particule $luidice treimice trei
"ntr)una $iinţe vii cu mişcare voinţă g(ndire şi simţire $iinţe conştiente de propria lor
e#istenţă& .ceasta este $orma cea mai simplă de corpuri asociate trei "n una ele e#ist(nd "n
stare li%eră sau com%in(ndu)se la r(ndul lor "n di$erite conglomerate&
Iată aşadar $luidul din ,urul păm(ntului ) de o parte şi noi duhurile ) de altă parte& Ain
să atrag atenţia că sc(nteia mea divină "n esenţă a $ost $ormată de Creator din aceste particule
simple a$late "n interiorul universurilor& Dar despre aceasta voi vor%i altă dată mai pe larg&
Noi duhurile a$l(ndu)ne "n a treia !onă $luidică a păm(ntului plutim "n acest $luid roşu
precum pluteşte gheaţa pe apa oceanelor polare& .cesta este raportul "ntre mine duh şi eterul
roşu de la supra$aţa păm(ntului adică din !ona duhurilor roşii& Dacă mă ridic "n a doua !onă
$luidică cea a duhurilor al%astre găsesc un eter mai rare$iat mai $in "n care mă simt ca
gheaţa $aţă de nori $aţă de vaporii de apă& -n $ine către peri$eria atmos$erei $luidice a
păm(ntului eterul este at(t de dia$an de puţin condensat "nc(t raportul dintre mine şi $luidul
al% al acestei s$ere este ca gheaţa $aţă de aer& Dacă m)aş putea duce "n spaţiile interstelare sau
solare m)aş simţi aproape ca trăind "n vid at(t de rare$iat şi simpli$icat este eterul din aceste
regiuni ale a%isurilor siderale&
.şadar noi duhurile ne mişcăm "n !onele in$erioare ale eterului terestru ca "ntr)o apă
eterică&
+e petrece cu noi acelaşi $enomen ca şi cu gheaţa care deşi e apă este mai grea dec(t
apa şi totuşi pluteşte pe supra$aţa ei& Deşi noi duhurile suntem mai grei dec(t eterul ne
mişcăm cu uşurinţă "n masa ei& .semenea gheţii ce are aceeaşi compo!iţie cu apa şi noi
duhurile plutim "n apa eterului deşi suntem $ormaţi din aceleaşi particule vii din care este
$ormat şi eterul& Deose%irea dintre naşterea noastră şi $ormarea gheţii este că noi duhurile nu
ne)am "ngheţat aici din apa acestui eter ci am $ost $ormaţi din el "n +$era divină de 1atăl
ceresc&
Eu sunt alcătuit din aceeaşi materie "n care plutesc dar $oarte concentrat& Numai
Creatorul ştie ) şi poate nimeni altul "n a$ară de El "n vecii vecilor nu va şti şi putea ) să $acă
duhuri ca El&
Din cele trei particule vii de voinţă memorie şi inteligenţă "ntrunite trei "n una s)au
alcătuit şi electronii cunoscuţi de ştiinţa voastră&
'retutindeni e#istă viaţă deoarece pretutindeni e#istă materie vie
Btim de,a că "n tot cosmosul se a$lă o materie $ormată din particule in$init de mici $iinţe
inteligente şi simţitoare& Ca urmare această materie se a$lă şi "n +$era centrală a cosmosului
"n +$era divină sau /a%oratorul creaţiilor& Dar pe c(nd "n cele patru universuri particulele vii
se găsesc mai mult asociate "n +$era divină ele sunt li%ere au alte raporturi "ntre ele şi se
adună "n alte asocieri&
Dacă "n ,urul planetelor raportul dintre cele trei $eluri de particule este ast$el alcătuit
"nc(t numărul pa$ticulelor)voinţă "l "ntrece pe cel al particulelor)memorie şi inteligenţă "n
+$era divină raportul este inversat5 particulele)inteligenţă $iind mai numeroase iar cele de
voinţă ) "n minoritate&
-nţelesul acestei stări se e#plică prin $aptul că +$era divină este sediul Creatorului acolo
se a$lă marii +ăi .u#iliari acolo legea domneşte cu s$inţenie şi deci nu e#istă nici un pericol
dacă numărul particulelor)inteligenţă este mai mare&
206
Materia sau particulele vii din +$era divină poartă numele de materie divină& 'rin
"ntrunirea acestor trei $eluri de particule s)au $ormat "n +$era divină trei categorii de materii
eterice sau $luide5
F& 0luidul psihic ) intră "n alcătuirea sc(nteii duhurilor4
G& 0luidul $i!ic ) $ormea!ă corpul astrelor şi al planetelor4
Q& 0luidul $i!ico)psihic ) re!ultat din com%inarea primelor două $luide&
In lumile create aceste $luide se a$lă li%ere şi "ntrunite c(te trei la un loc $orm(nd o
unitate un anumit $el de materie& +ă nu se piardă din vedere că "n a$ara di$eritelor posi%ilităţi
de com%inare a celor trei $eluri de particule vii care dau o in$initate de $luide mai e#istă o
gamă in$inită a aceloraşi $luide a$late "n di$erite stări de condensare&
.şadar cele trei $eluri de particule vii şi li%ere una de alta ) particule de inteligenţă
memorie şi voinţă ) dau naştere la prima categorie de $luide& . doua categorie de $luide se
$ormea!ă prin numeroasele posi%ilităţi de aglomerare "n agregate de c(te trei a particulelor
de inteligenţă memorie şi voinţă& .cest agregat treimic poate $i $ormat dintr)o particulă de
voinţă şi două de memorie una de voinţă şi două de inteligenţă una de memorie şi două de
inteligenţă una de memorie şi două de voinţă una de inteligenţă şi două de memorie una de
inteligenţă şi două de voinţă etc& 'osi%ilităţi multiple de com%inare şi tot at(tea $eluri de
$luide&
Dar diversele particule treimice agregate treimice ) $ormate prin com%inarea
particulelor li%ere )se pot asocia la r(ndul lor c(te două trei patru etc $orm(nd o particulă
ceva mai mare dar de o natură deose%ită şi deci cu "nsuşiri proprii&
.şadar cele trei particule vii ) de inteligenţă memorie şi voinţă ) trei $eluri de $iinţe ce
umplu cosmosul $ormea!ă prin multiple asocieri şi com%inări diverse agregate treimice a
căror asociere va reali!a o diversitate de materii& 1oate aceste $eluri de $luide din univers nu s)
au $ăcut de la sine au $ost hotăr(te şi $ăcute de Creator şi .,utoarele /ui prin puterea voinţei
şi inteligentei /or uriaşe&
.veţi "n ,urul păm(ntului aerul "n stare ga!oască starea sa naturală şi de echili%ru
pentru glo%ul vostru& Dar prin ştiinţa la care aţi a,uns supun(nd aerul "n stare ga!oasă la
presiuni "nalte şi temperaturi ,oase o%ţineţi aer lichid sau apă de aer& -n $ine "n ultimul timp
puteţi reali!a şi aer solid& 'rin urmare aceeaşi materie supusă la presiuni "nalte şi temperaturi
,oase poate să treacă prin toate stările de agregare& .st$el prin scăderea temperaturii apa
voastră devine gheaţă dar "n Cer se poate produce 6$rig7 prin mi,loace spirituale care
determină condensarea şi trans$ormarea unei materii dintr)o stare "n alta&
De c(te ori am $ăcut din $luidul cosmic o materiali!are oarecare un cap de om o m(nă
sau un trup "ntreg n)aţi simţit voi un v(nt rece o scădere de temperatură "n camera de
e#perienţă2 1ot prin presiune şi $rig ) dar nu de natură terestră ) Creatorul produce o categorie
in$inită de $luide& 'resiunea o mai e#ercită şi $orţa de atracţie magnetică a $iecărui corp
ceresc iar $rigul este re!ultatul reducerii mişcării acestor particule din univers&
Din cele e#puse reiese că noi duhurile trăim "n mi,locul unei naturi inteligente& -notăm
"n s(nul unei materii vii $ormată din vietăţi inteligente cu simţire şi memorie trăim "n
oceanul unor $iinţe din care Creatorul a $ăcut "nsăşi sc(nteia mea& ;oi oameni trupeşti credeţi
că sunteţi singurele $iinţe cugetătoare& Ce eroare3 Cugetă şi animalul nu numai omul4
%ine"nţeles mai puţin pro$und dec(t omul& Dar "n a$ară de voi şi $ără ştirea voastră simţim şi
cugetăm şi noi oamenii spaţiilor nespus de mulţi ca nisipul mărilor şi oceanelor căci la
$iecare om de pe păm(nt "i corespund peste o mie de duhuri4 aşadar suntem cu miliardele "n
,urul păm(ntului&
Noi suntem $iinţe cugetătoare %a "ncă cu mult mai pro$und anali!atoare dec(t voi& -n
$ine alături de noi printre noi şi umpl(nd universurile e#istă in$initatea micilor $iinţe
cugetătoare denumite particule vii de voinţă inteligenţă şi memorie& Din ele a $ăcut Creatorul
aerul apa piatra planta animalul şi omul& .şadar viaţă e#istă pretutindeni "n tot universul&
207
Din viaţă din particule vii a $ăcut Creatorul stelele şi planetele din univers& 1otul este
viu totul este inteligent4 %ine"nţeles "n grade di$erite de evoluţie&
'articulele sunt vii pentru că simt şi reacţionea!ă la acţiunea undelor noastre& Ele sunt
"ntr)o continuă mişcare din care cau!ă sunt luminoase& .!i vă luminaţi casele cu a,utorul
electricităţii& 'riviţi %ecul cum proiectea!ă ra!e de lumină vedeţi $ilamentul roşu)aprins şi
credeţi că el luminea!ă& 8reşită concepţie dictată de ceea ce vedeţi şi mai ales de ceea ce
simţiţi& .devărul este că pe $ilamentul %ecului noi vedem cum curge o apă luminoasă un
$luid $ormat dintr)o in$initate de corpuri de particule vii şi luminoase& .ceastă apă căreia voi
"i spuneţi electricitate iar noi "i spunem eter sau $luid este "ndesată de dinamurile sau
generatoarele voastre prin "nv(rtirea rotorului care atrăg(nd particulele vii din spaţiu le)a
condensat şi trimis pe $irele voastre ca să vă lumine!e& .ceste particule vii sunt luminoase
deoarece sunt li%ere şi se mişcă cu o vite!ă mare& 'rin condensare mişcarea lor este redusă iar
c(nd s)a a,uns la crearea păm(ntului $ormat din $luide e#trem de condensate mişcarea lor a
$ost mult incetinită dar lumina lor tot nu este vă!ută de ochii voştri trupeşti& -nt(lnind "n cale
o re!istenţă ) un $ilament de %ec ) vi%raţia particulelor vii devine at(t de redusă "nc(t percepeţi
şi voi lumina lor&
+trălucirea soarelui este produsă de continua ciocnire a particulelor ce alcătuiesc
$luidele electrice a$late "n mare cantitate "n ,urul său& -ntregul glo% solar este "ncon,urat de un
uriaş $urnal electric& 'e măsură ce $luidele solare se vor condensa din ce "n ce mai mult
soarele va pierde tot mai mult lumina şi căldura sa se va răci şi "ntuneca trans$orm(ndu)se
"ntr)o planetă& Dar p(nă atunci vor mai trece miliarde de ani păm(nteşti&
.ceste vietăţi ultramicroscopice ) particule vii de voinţă memorie şi inteligenţă ) ne
sunt nouă duhurilor de mare a,utor pentru că prin puterea voinţei le $olosim asemenea unor
instrumente unor $orţe& Marii noştri savanţi prin cunoştinţele lor ştiu cum să le in$uenţe!e să
le comande şi să reali!e!e di$erite lucrări prin a,utorul lor& Chiar dacă sunt mici $iind
numeroase prin unirea lor pot emana din ele energii uriaşe utili!ate "n scopurile dictate de
necesitatea evoluţiei noastre&
'articulele vii servesc "n acelaşi timp drept hrană corpului nostru $luidic& -n $ine ele
sunt instrumentele Creatorului cu care "şi impune voinţa "n tot cosmosul creat de El& 'rin
aceste particule vii marii noştri conducători supun legii şi drumului destinului pe $iecare om
lucr(nd asupra du%lului său vital& .şadar particulele vii sunt %a!a e#istenţei noastre şi tot ele
sunt $orţele prin care Creatorul conduce lumile& 'rin ele Divinitatea aşea!ă "n $iecare $iinţă
in$erioară simţul instinctului prin care vietatea se conduce "n viaţă&
Materia lumii create este $ormată din di$erite stări de condensare a $luidelor alcătuite
prin com%inarea şi asocierea particulelor vii& -n lumile create nu e#istă nici un alt $el de
materie "n a$ară de $luidele $ormate din aceste particule vii& Din ele am $ost $ormate noi
duhurile& Din ele este constituită "nsăşi 0iinţa Creatorului&
Noi duhurile am $ost $ormate odată "n +$era divină din trei asemenea %o%ite de $iinţe
vii alipite una de alta alcătuind un tot a%solut unitar& -n ,urul nostru au $ost puse 6pături7
peste 6pături7 ) $ormate din alte %o%ite ) servindu)ne ca instrumente de mişcare acţiune
g(ndire etc pentru a progresa pe toate planurile din toate punctele de vedere&
Noi sc(ntei treimice vom progresa graţie surorilor din ,urul nostru ) particule vii ce
alcătuiesc "nvelişurile noastre ) dar şi ele vor progresa su% căldura şi vi%raţia g(ndirii noastre
p(nă c(nd Creatorul va $ace şi din ele duhuri asemănătoare cu noi&
Evoluţia noastră constă "n de!voltarea capacităţii de "nţelegere simţire şi memorare )
creşterea puterii spiritului& 'aralel cu aceasta urmea!ă do%(ndirea unei străluciri c(t mai
intense a "nvelişurilor noastre& 'e măsură ce cresc $orţele spirituale ale sc(nteii divine
do%(ndim $luide noi şi hainele noastre s)au schim%at r(nd pe r(nd de la roşu)"nchis la
tranda$iriu)deschis de la al%astru)"ntunecat la al%astrul cel mai deschis şi de la al%ul mat la
al%ul strălucitor ca $ocul viu al unui $urnal electric&
208
Duhurile roşii cheamă "n ,urul lor "n corpul lor $luidic $luidul roşu al voinţei sau
instinctului animalic& Duhurile al%astre au "n corpul lor mai mult $luid al inteligenţei iar
duhurile al%e pe l(ngă o inteligenţă puternică au o memorie puternică un vast capital de
cunoştinţe&
'rin urmare evoluţia nu constă numai "n acumulări de cunoştinţe ci mai ales "n
"ncorporarea de $luide evoluate "n corpul nostru& 'rin studiile $ăcute "ncorporăm "n
perispiritul nostru $luid al%astru iar prin moralitate sau s$inţenie avem posi%ilitatea de a
"ncorpora mai ales $luid al%&
-n re!umat duhul roşu va avea instinctul animalic cel al%astru ) pornirea spre cercetare
iar duhul al% ) pă!irea moralităţii a Ordinii divine&
-nchei acest su%iect $oarte a%stract pentru voi cu o scurtă recapitulare& -n spaţiile
intersiderale materia primă este $ormată din trei $eluri de particule vii şi li%ere ) particule de
inteligenţă memorie şi voinţă& -n ,urul şi "n masa stelelor şi a planetelor aceste particule prime
s)au asociat "n %o%ite sau glomerule treimice& Din com%inarea lor "n $el şi $el de chipuri s)a
$ormat seria in$inită a $luidelor din cosmos&
Evoluţia de la piatră la om
In esenţa sa oricare entitate spirituală se compune din sc(nteia divină sau spiritul
"ncon,urat de "nvelişurile $luidice sau perispirit& +piritele evoluea!ă de la sc(nteia atomului
p(nă la marile Divinităţi Creatoare din +$era divină& 'erispiritul sau $luidul corpului sc(nteii
al spiritului evoluea!ă şi el mereu tot mai sus& .şadar şi sc(nteia şi materia "nvelişurilor sale
se schim%ă se per$ecţionea!ă& Dar să nu se creadă că aici pe 'ăm(nt sc(nteia de mineral
devine sc(nteie de plantăCsc(nteia de plantă devine sc(nteie de animal că spiritul de animal
devine spirit de om& .ceastă pre$acere se $ace numai "n +$era divină& De asemenea după o
evoluţie de mii şi milioane de ani pre$acerea $luidelor perispiritului se $ace tot "n +$era)
/a%orator&
.şadar omul e om şi animalul e animal .ici pe glo%ul nostru spiritul de animal nu va
anima niciodată un trup uman& El va tre%ui "nt(i pre$ăcut din spirit de animal "n spirit de om
pentru ca apoi ) anim(nd un trup uman ) să devină cu adevărat om să $ie om şi nu 6animal7&
Numai $luidul care intră "n constituţia du%lului vital al vieţuitoarelor păm(ntului se
poate pre$ace aici pe 'ăm(nt din du%lu vital mineral "n du%lu vital vegetal iar acesta "n du%lu
vital animal şi mai apoi uman&
C(nd Creatorii au pornit la crearea unui nou sistem solar au plecat cu o in$initate de
duhuri minerale& -n ,urul acestor sc(ntei minerale de!velite se $ac di$erite condensări
$luidice p(nă se $ormea!ă un tot numit ne%uloasă vi!i%ilă şi vouă pe cer& 'e măsura
"ndepărtării de +$era divină $luidele ne%uloasei se "ndesesc p(nă c(nd aceasta a,unge la
punctul din univers unde se $i#ea!ă pentru a da naştere unui nou sistem planetar&
.ici sc(nteia minerală primeşte un du%lu vital mineral şi o mică haină $luidică
universică& Iniţial sc(nteia minerală a $ost descoperită iar c(nd prin asociere va $orma regnul
mineral primeşte o mică "nvelitoare $luidică un rudiment de perispirit& /a duhul vegetal
"nvelişul este mai %ogat iar la animal şi om el a devenit multiplu şi comple#&
Din aceast motiv c(nd noi duhurile umane superioare privim la un duh mineral vedem
sc(nteia din interiorul său& 'rivind un duh vegetal a%ia !ărim misteriosul spirit din interiorul
său ca şi cum l)am vedea printr)un geam "ngheţat& -n $ine privind la un duh de animal sau de
om nu mai vedem deloc sc(nteia lor păr(nd că "nvelişurile perispirituale sunt opace&
Deşi sc(nteile sunt deose%ite "ntre ele nu se vede nici o deose%ire e#terioară "ntre ele
aparent $iind a%solut aceleaşi& Numai lucr(nd asupra lor in$luenţ(ndu)le "n $el şi $el de
moduri constatăm deose%iri intrinseci "ntre o sc(nteie de mineral şi o sc(nteie de vegetal sau
"ntre o sc(nteie de animal şi o sc(nteie de om& Deose%irea "n modul lor de a se impresiona şi
209
de a reacţiona este lesne de "nţeles av(nd "n vedere di$erenţa de constituţie şi evoluţie dintre
ele&
-n e#istenţa voastră ca duhuri "ntrupate du%lul vital ,oacă un rol deose%it& /a drept
vor%ind du%lul vital al trupului uman nu e un du%lu pur uman ci un amalgam de $luide
minerale vegetale animale şi umane asociate "n vederea unui scop comun5 "ntreţinerea
$uncţiilor trupului& Du%lul sau corpul vital asigură sănătatea căldura şi puterea de muncă a
trupului& -n decursul vieţii păm(nteşti du%lul su$eră di$erite modi$icări alterări sau vindecări
aduc(nd sănătatea %oala sau moartea trupului con$orm voinţei şi acţiunilor medicilor cereşti
şi a puterilor duhului stăp(nul corpului vital& 1oate acţiunile duhului ale medicilor cereşti sau
medicilor păm(nteşti $ac ca du%lul vital să su$ere multiple variaţii "n decursul vieţii trupeşti
prin urmare trupul va trece prin di$erite dispo!iţii&
Dar asupra acestei pro%leme voi reveni altă dată&
;reau acum să răspund "ntre%ării $ormulate de tine5 6Este adevărată a$irmaţia unor
ocultişti )'apus ) că "n trupul omului s)ar a$la patru $eluri de $luide sau su$lete5 "n a%domen )
un su$let vegetal "n torace ) un su$let animal "n cap ) un su$let de om)animal şi deasupra
capului ) spiritul uman care conduce totul27
Dragă $rate răspund scurt şi răspicat5 Nu este adevărat&
-n trupul uman s)a "ntrupat un s,virit uman& El a co%or(t din spaţiu cu un perispirit
uman care a "m%i%at şi cotropit "ntregul trup& -n $ine spiritul "ncon,urat de perispirit este legat
de trup prin du%lul vital& -n constituţia acestui du%lu vital ) pe l(ngă $luidul uman ) se a$lă şi
$luid vital mineral vegetal şi animal& .ceste $luide vitale provin din alimentele ingerate şi
asimilate de om a$late "ntr)o stare de asociere şi nu de com%inare pro$undă& O mică
"ntovărăşire dar at(ta tot& Restul "nvelişurilor $luidice sunt numai umane&
Ce rost ar mai avea alte&$luide şi "nvelişuri "n ,urul spiritului uman2 .şadar a$irm "ncă o
dată că e greşită ideea emisă de acel ocultist&
De altminteri materia $luidică a du%lului vital uman a $ost o%ţinută de spirit de la
părinţi de la elementele lor se#uale spermato!oidul tatei şi ovulul mamei& -n ,urul acestor
celule reproducătoare se a$lă c(te o "nvelitoare de $luid vital de natură electromagnetică
po!itivă pentru una şi negativă pentru cealaltă& 8raţie acestor $luide vitale de naturi di$erite
cele două elemente se#uale se caută şi se atrag unul către altul pentru a se contopi&
0luidul magnetic din ,urul elementelor se#uale ale animalului este deose%it de $luidul
magnetic din ,urul celulelor se#uale umane& Ele au o altă vi%raţie o altă viaţă un alt rang "n
lumea $luidelor&
'entru a se "nvedera acest lucru se poate $ace următoarea e#perienţă&
'e o placă de sticlă se vor pune mai multe ovule de om şi c(ine iar "n vecinătatea lor
mai mulţi spermato!oi!i de om şi c(ine& -n anumite condiţii de lumină căldură etc se va
vedea su% microscop cum spermato!oi!ii umani se vor $urişa prin lichidul spermatic şi vor
merge numai către ovulele umane iar spermato!oi!ii canini nu se vor contopi dec(t cu
ovulele de căţea& De ce această selecţie2 'entru că $iecare element se#ual masculin ) graţie
$luidului său special ) este atras cu putere de $luidul magnetic contrar din acelaşi regn uman
sau animal&
+)ar putea $ace o e#perienţă şi mai apropiată de natură& Introduc(nd "n vaginul căţelei
spermato!oi!i umani se va vedea că ei nu vor "nainta spre uter din cau!ă că nu)i atrage
$luidul celulelor se#uale animale chiar dacă sunt de sens contrar&
0luidul care atrage cele două elemente se#uale l)am numit $luidul iu%irii şi este de
natură magnetică&
Din momentul $u!ionării celor două celule se#uale s)a născut o celulă nouă numită ou
iar $luidele lor ) po!itive şi negative ) s)au contopit "ntre ele şi au dat naştere unui $luid neutru
)du%lul vital al acestui ou& Celula)ou este atrasă cu o mare putere "n cavitatea uterină& +osită
aici se alipeşte de peretele uterului şi din acest moment mama "i trimite prin curentul său
sanguin cantităţi de $luid vital din care se hrăneşte şi de!voltă du%lul vital al oului&
210
+u% acţiunea acestui du%lu vital celula este silită să se dividă "n două apoi "n patru "n
opt şi aşa mai departe "n progresie geometrică $orm(nd o masă celulară prin care se rami$ică
şi "ntinde du%lul $luidic&
Cur(nd către acest glomerul celular vine de la spiritul candidat la "ntrupare ) e#terior
mamei ) o ramură $luidică prin care acesta se leagă de viitorul său trup& Mama va consuma
alimente vegetale şi animale cu $luidele lor speci$ice şi intr(nd "n s(nge se vor răsp(ndi "n
,urul viitorului $etus& Iată că du%lul vital uman va avea pe l(ngă $luid uman şi $luide
minerale vegetale şi animale& Dacă raportul acestor $luide nu este "n cantitatea normală
viitorul copil va ieşi cu di$erite metehne de natură trupească dar mai ales intelectuală4 după
cum du%lul vital va $i normal sau anormal şi trupul viitorului copil va $i corect sau incorect
construit&
De!echili%rul du%lului vital este determinat de destinul spiritului candidat la "ntrupare&
.cest destin este pregătit prin de!armonia provocată "n du%lul vital de către spiritul mesager
"ntrupător de duhuri care asistă la "ntruparea spiritului&
0luidele se pot com%ina "ntre ele se pot asimila unele cu altele dar niciodată un du%lu
vital animal nu va putea conduce viaţa unui trup uman sau un du%lu vital vegetal pe al unui
trup de animal& Chiar dacă du%lul vital este un amalgam de $luide vegetale animale şi umane
$luidul predominant conduce trupul respectiv& Iată de ce a$irmaţia că a%domenul omului ar $i
animat de un $luid vegetal toracele de un $luid animal etc& nu poate $i logică şi reală& Du%lul
vital este unul şi acelaşi de ,os p(nă sus de la picioare p(nă la creştet& El "mpresoară trupul
in$iltr(ndu)se prin toate celulele sale şi anin(ndu)se de ele prin c(te un $ir $luidic& .ceastă
"nvelire şi penetrare constituie $ericirea şi ne$ericirea voastră& Este ne$ericirea voastră
discipoli la şcoala vieţii trupeşti căci nu mai ştiţi de lumile eterice& .şa a voit Creatorul ca
$iecare să)şi des$ăşoare programul vieţii după cum se a$lă "nscris "n destinul său $ără să mai
ştie nimic de patria sa spaţială de viaţa spirituală&
Dacă duhul "ncon,urat de "nvelişurile sale perispirituale ar $i la un metru deasupra
capului deci separat de du%lul său vital el ar $i conştient de lumea noastră şi ar avea legături
permanente cu noi ne)ar vedea şi au!i mereu !iua şi noaptea&
Du%lul vital este unul şi acelaşi "n tot trupul unde s)au in$iltrat şi au penetrat ad(nc şi
celelalte $luide ale corpului perispiritual& El este c(rmaciul vieţii trupului tot timpul c(t
trăieşte& /a drept vor%ind nu trupul moare ci du%lul vital "m%ătr(neşte se u!ea!ă şi moare&
'rin neputinţa sa se ruinea!ă şi trupul şi ast$el unul "l nenoroceşte pe celălalt& Dar lucru
curios am(ndouă sunt victimele stăp(nului lor ale spiritului care le)a $ormat şi condus&
Noaptea c(nd iese din trup şi colindă prin lumea spaţială spiritul a$lă de la prieteni de
la ghidul său că se apropie eli%erarea din temniţa trupului& 0iind conştient de planul divin
doreşte din ad(ncul $iinţei sale să vină o dată această s$(ntă !i& Din acest moment el singur
"ncepe să dăr(me pereţii temniţei unde a vieţuit ani şi ani de !ile&
In ca!ul duhului a$lat la un nivel in$erior de evoluţie necunoscător al tainelor cereşti
intervin medicii cereşti& .ceştia cunosc(nd momentul eli%erării de$initive a duhului din trup
vin şi lucrea!ă asupra du%lului eteric modi$ic(ndu)i compo!iţia sărăcindu)l şi ruin(ndu)l&
;oi trăiţi "n trup şi nu ştiţi ce minune e $ăptura sa& 'rivindu)l noi vedem prin el ca
printr)un geam& Ii vedem organele toate celulele a$late "ntr)o mişcarea de dilatare şi
contractare vedem cum aleargă glo%ulele s(ngelui prin vasele lor curentul electric curg(nd
de)a lungul nervilor vedem totul p(nă la atomul ce constituie su%stanţa celulelor trupului şi
răm(nem uimiţi de minunata sa alcătuire de "nţelepciunea Creatorului care l)a organi!at şi
pus la dispo!iţia duhului3
Discutaţi vă deplasaţi sau citiţi dar inima %ate rinichii $iltrea!ă su%stanţele nocive din
s(nge şi intestinele a%sor% din %olul alimentar su%stanţele nutritive& 1răiţi $ericiţi sau
ne$ericiţi dar "n ad(ncul celulelor se petrec o in$initate de procese şi $enomene $ără ca duhul
să ştie ceva&
211
Organismul vostru $uncţionea!ă mereu secundă de secundă ca o maşină automată&
Du%lul vital ) mecanicul ) supraveghea!ă %unul mers al acestei complicate maşini iar mica
sc(nteie divină duhul uman pro$ită ) vede aude şi simte lumea $i!ică& Duhul u!ea!ă dar de
cele mai multe ori a%u!ea!ă ruin(nd mai devreme du%lul vital servitorul său %un şi supus
$ără să ştie că prin repercusiune "şi ruinea!ă piedestalul terestru trupul prin care "nvaţă
legile materiei $i!ice şi ale moralei sociale&
Cititorii g(ndurilor
Mă "ntre%i dacă e#istă "ntradevăr persoane cu minunatul har de a citi g(ndul oamenilor&
Da e#istă asemenea oameni dar ei sunt e#trem de rari mai rari chiar dec(t mediumii
care aud vor%irea noastră spirituală&
Cau!a acestei rarităţi se a$lă "n una din marile legi cereşti care opreşte acest dar
spiritual& Darul de a citi g(ndurile ar nenoroci un duh "ntrupat lipsit de un trecut evolutiv de
lungă durată& Nenorocirea ar consta "n $aptul că deţin(nd acest dar ar $i ispitit să citească
g(ndurile cele mai intime ale semenilor săi şi apoi să pro$ite de cele a$late "n di$erite scopuri
şi interese personale&
-nainte de a de!volta acest su%iect a$irm că din di$erite motive această capacitate
apare c(teodată e$emer la unele persoane dar dispare cur(nd& Este at(t de trecător "nc(t ei
"nşişi după trecerea $enomenului se miră cum de au citit acele g(nduri&
.cum să vedem mecanismul citirii sau a$lării g(ndului unui om&
Mai "nt(i tre%uie să ştiţi că atunci c(nd omul are pe su$let o taină o idee pe care vrea s)
o ascundă "n ad(ncul su$letului său tocmai acel secret este dat mai repede la iveală4 şi iată
cum&
'rin $aptul că acordă o importanţă deose%ită unei idei prin silinţa depusă ca nu cumva
să scape un cuv(nt ori să $acă vreo alu!ie la ea omul o $i#ea!ă !i de !i tot mai puternic "n
su$letul său& /a "nceput imaginea ideii era simplă dar g(ndindu)se la ea silindu)se mereu să o
ţină ascunsă o reproduce o multiplică "n!ecind)o şi "nsutind)o& Cu c(t "şi "ndreaptă mai mult
atenţia la ea cu at(t o $orti$ică şi ideea iese mai la supra$aţă devine mai uşor e#teriori!a%ilă&
+ă luăm un e#emplu&
Un om a comis o in$racţiune& 0rica de a nu $i descoperit "l determină să $acă tot
posi%ilul ) prin $apte vor%e etc& ) să nu $ie %ănuit de $apta sa& 'rin urmare "şi "ndreaptă mereu
g(ndurile asupra $aptei sale $iind preocupat de ascunderea ei& I se pare că este %ănuit de
oricine priveşte mai lung la el& .dică iar şi iar este cu g(ndul la ceea ce a $ăcut& .pariţia
"nt(mplătoare a unui poliţist "l $ace să tresară şi g(ndul "i $uge iar5 6Nu cumva ăsta mă caută
pe mine27 .st$el că vr(nd)nevr(nd acest ne$ericit $ăptuitor scoate din ad(ncul memoriei
ideile $aptei sale şi $ără să ştie $ără să vrea le e#teriori!ea!ă&
1reptele citirii g(ndului sau a $aptelor comise se ridică de la simpla presupunere p(nă la
vederea sau au!irea g(ndului ) ca "n lumea noastră a duhurilor&
Iată)l pe $ăptaş "n $aţa comisarului& 'rin meseria lor aceşti oameni au do%(ndit un $el de
a ghici pe $ăptaş şi iată cum& Comisarul ştie că ideile sunt ca verigile unui lanţ4 apuci de una
şi tragi apoi de toate celelalte& +t(nd "n $aţa comisarulului $ăptaşul tremură la g(ndul că va $i
descoperit& Dar tocmai g(ndul acesta scoate la supra$aţă ideile $aptei sale care pornesc prin
spaţiu su% $orma unor semne eterice colorate şi sonore& 'oliţistul sau magistratul le primeşte
inconştient "n spiritul său& Cum nu poate traduce clar aceste idei "n mentalul său ele se arată
numai su% $ormă de %ănuieli& .v(nd această %ănuială "nceputul sla% al unei convingeri pune
"ntre%ări meşteşugite scoţ(nd de la $ăptaş idei lăturalnice a$late c(t de c(t "n relaţie cu $apta
ascunsă& 'erspicacitatea cercetătorului găseşte că una din idei are legătură cu "nsăşi $apta şi o
dată ce a pus m(na pe această primă verigă o speculea!ă o "ntoarce o suceşte ca să mai
212
scoată "ncă una şi "ncă una toate $iind lăturalnice dar de mare valoare pentru a o%ţine pe
%a!a lor mărturisirea $aptei comise&
-n acest ca! avem de)a $ace cu un simplu act de psihologie umană o simplă %ănuială
născută de ideea plecată din spiritul $ăptaş şi transmisă involuntar şi inconştient spiritului
instructorului& O citire de g(nd neclară oarecum presimţită intuitivă&
Doar un puternic medium vi!ual sau auditiv poate citi sau cunoaşte g(ndurile cu
adevărat& E#istă oameni cu darul de a vedea $luidele şi duhurile din lumea spaţiilor& Deşi sunt
oameni trupeşti se comportă din punctul de vedere al percepţiei asemenea unui spirit li%er&
.ceşti oameni se opresc din orice acţiune sau g(ndire devin atenţi şi spiritul lor traduce
automat semnele colorate ieşite din capul semenului lor& .parenţa $ace să se creadă că ei văd
cu ochii trupeşti g(ndirea unui om& -n realitate spiritul ) $ără ştirea personalităţii a conştiinţei
sale de veghe ) vede repre!entările sim%olice ale g(ndirii unei persoane şi le traduce automat
"n grai mental& .st$el "n mintea omenească a cititorului de g(nduri vin cuvinte)g(nduri de la o
persoană aşe!ată l(ngă el&
-n $ine o altă categorie de mediumi primesc unde)g(nduri ) "n mod telepatic de aproape
sau departe ) su% $orma unor voci& Un asemenea om posesor al unei capacităţi $oarte rare stă
liniştit şi sur(!ător iar "n capul său răsună o voce ca şi cum ar avea un receptor de tele$on la
ureche prin care i)ar vor%i cineva&
Uneori omul constată că ideile sale sunt rostite de o persoană a$lată alături mir(ndu)se
cum de un străin a citit ceea ce g(ndise "n $orul său intim& Dacă străinul "i mai spune c(teva
din propriile sale idei cade pe g(nduri şi chiar "l "ngro!eşte $aptul că nu)şi poate e#plica cum
de acest om ştie ceea ce g(ndeşte el&
'entru că este "ntruparea unei entităţi spirituale evoluate cititorul de g(nduri aude şi
vor%irea duhurilor a oamenilor spaţiali $iind oprit de aceştia să se destăinuie sau să $acă o
imprudenţă care să)l dea de gol& Din această cau!ă devine $oarte re!ervat şi cuminte&
'osesorul unei asemenea mediumităţi este un $ericit pentru că poate a$la g(ndurile
semenilor dar "n acelaşi timp este şi un ne$ericit căci omul e om şi poate cădea "n greşeli&
'ro$it(nd de capacitatea sa mediumică se va $ace nespus de vinovat aştept(ndu)l consecinţe
grave& 0iind un duh superior şi un prote,at şi răs$ăţat al Cerurilor greşeala sa va c(ntări de
!eci şi sute de ori mai mult dec(t a oricărui altul& . "ncălcat o lege morală şi "şi va plăti
amarnic greşeala&
0iind conştient că "m%răc(nd haina trupească este supus greşelii nu orice duh acceptă
să i se acorde darul minunat de a citi sau au!i g(ndirea oamenilor& Este greu să)şi ducă la
liman misiunea destinului pentru care s)a "ntrupat darmite să se mai "ncarce şi cu năpasta
asta care prin ispitire "l poate pră%uşi spiritual& Iată de ce sunt rari mediumii cititori şi auditori
ai g(ndurilor umane&

0otogra$ierea entităţilor spirituale
8ăsind un $otogra$ pro$esionist sau amator care ne poate servi ca medium unii dintre
noi dăm %u!na "n ca%inetul său de lucru pentru a ne $otogra$ia& -n acest scop luăm $luide din
du%lul vital al mediumului)$otogra$ şi le "m%i%ăm "n perispiritul nostru $ăc(ndu)l mai
compact mai dens4 "n acelaşi timp ne micşorăm ca prin acest $apt să "ndesăm mai %ine
$luidul e#tras şi apoi ne aşe!ăm la distanţa o%işnuită "n $aţa o%iectivului& 0otogra$ul $ăc(nd
po!a la lumina vie a electricităţii risipeşte $luidele acumulate cu at(ta greutate "n ,urul nostru
şi nu apărem clar pe placa $otogra$ică&
9ietul om a $otogra$iat un client dar l(ngă el s)a alăturat un asistent nevă!ut& -n
momentul e#punerii $luidele duhului au $ost risipite de lumina electrică disociindu)se dar
reuşind totuşi să impresione!e vag placa sensi%ilă& 'rin urmare po!a clientului a ieşit pătată
incorectă4 placa s)a stricat& Develop(nd placa $otogra$ul se miră că i s)a stricat po!a şi
213
%ănuieşte că a cumpărat o placă alterată& Negustorul de plăci primind asemenea reclamaţii de
la mai mulţi clienţi reclamă la producător care şi el este mirat şi nici unul nici altul nu
%ănuieşte că aici e isprava unui om din spaţiu a unui duh dornic să)şi aştearnă $igura post)
mortem pe o placă păm(ntească&
'o!ele $ăcute "n aer li%er şi "n amurgul serii ne reuşesc mai des mai ales prin cimitire
unde avem la dispo!iţie $luid vital din %elşug& 1otuşi tehnica $otogra$ierii noastre tre%uie
"m%unătăţită& Cu această oca!ie "mi permit c(teva o%servaţii a căror utili!are ar duce la
re!ultate $rumoase& Iată aceste sugestii ale mele&
Deoarece mediumi)$otogra$i consacraţi ca atare de Cer nu prea se găsesc iar noi nu
reuşim să impresionăm din prima "ncercare placa $otogra$ică avem nevoie pentru $iecare
repetare de o nouă cantitate de $luid de la $otogra$& Dar nu ne putem permite să depăşim o
oarecare limită pentru că "l "m%olnăvim $ăc(ndu)ne responsa%ili de su$erinţa sa& Nu ne
răm(ne dec(t să ne procurăm $luid din spaţiu şi să po!ăm $ără $luidul $otogra$ului& -n acest
scop ne g(ndim la chipul şi "n$ăţişarea avută "n viaţa terestră& 'rin concentrarea g(ndirii ne
creăm un corp $luidic aidoma cu cel din viaţa precedentă& .cum str(ngem condensăm acest
corp de mărime naturală p(nă devine mic de tot c(t un %o% de ma!ăre& Cu această
dimensiune ne aşe!ăm la distanţa convenită p(nă vom impresiona placa $otosensi%ilă& Este
nevoie de o e#punere mai lungă de G)Q minute pentru că vehicolul nostru nu este un corp
solid ca al $raţilor păm(nteni ci este un corp $luidic care va impresiona mai greu placa
$otogra$ică&
-n ultimul timp aţi constatat că anumite su%stanţe pot $i impresionate chiar de lumina
sla%ă a nopţii de lumina in$raroşie a spaţiilor din ,urul păm(ntului& ;ă recomand să $aceţi
plăci $otogra$ice sensi%ile la lumina in$raroşie care nu risipeşte $luidele noastre& -n $ine
o%iectivul aparatului de $otogra$iat să $ie o com%inaţie de lentile care să $acă din el un
microscop& Cu acest aparat ce ar putea $otogra$ia şi micro%i cu plăci sensi%ile la lumina
in$raroşie şi prin contractarea noastră de la mărimea unui om trupesc p(nă la un corp de c(ţiva
milimetri vom putea sensi%ili!a per$ect placa $otogra$ică chiar şi la "ntuneric c(nd lumina nu
ne va mai risipi $luidele&
.m credinţa că ) intr(nd "ntr)un nou ciclu de mare spiritualitate ) se vor naşte mai mulţi
mediumi)$otogra$i iar prin reali!area unui aparat cu o%iectiv)microscop şi producerea plăcilor
impresiona%ile la lumina in$raroşie vom reuşi mai uşor şi mai %ine să ne arătăm lumii
"ntrupate şi să o !guduim din ideile ei $alse că 6morţii7 au murit şi s)au prăpădit pe veci&
Omul trupesc este instrumentul entităţilor spirituale
1u eşti om trupesc& Eu sunt om al spaţiilor sunt un spirit& E#istă vreo deose%ire "ntre
mine şi tine2 Da& -n a$ară de $aptul că eu nu mai am trup şhcorp vital ca şi tine mai e#istă o
deose%ire şi "ncă $oarte mare5 eu posed o memorie deplină completă at(t din trecutul meu
c(t şi din viitor pe c(nd tu nu ai dec(t memoria vieţii actuale& Memoria mea "m%răţişea!ă sute
de mii de ani trecuţi şi viitori pe c(nd a ta a%ia reţine pe cea a c(torva !eci de ani din viaţa
actuală&
Din $ericire pentru tine reducerea memoriei tale integrale durea!ă numai "n timpul !ilei
"n timpul stării de veghe& Noaptea c(nd "ţi părăseşti trupul dispui ca şi noi de memoria divină&
Deşi graţie memoriei mele posed tot ce am "nvăţat vă!ut şi au!it mii şi sute de mii de
ani constat că "ncă nu cunosc pe deplin structura "ntregului univers& Creatorul parcă a voit ca
opera /ui sa răm(nă un mister pentru copiii +ăi& Dar tot El a pus "n $iinţa noastră dorinţa vie
nesăţioasă să)/ căutăm să)I cercetăm operele& 8raţie capitalului agonisit de milioane de ani
* chiar de miliarde de ani de c(nd am venit "nt(ia oară pe lume ca duh copil al 1atălui meu
ceresc ) graţie dorinţei de a iscodi şi a$la eu cunosc ceea ce tu ca un pelerin trecător "n
214
această viaţă trupească nu poţi şti .şa $iind sunt dator "n virtutea legii solidarităţii să te
lumine! şi pe tine "n starea ta de veghe asupra multor pro%leme de care nici nu %ănuieşti&
1u ai simţul percepţiei vi!uale şi auditive& Noi "l avem pe al nostru cu totul di$erit de al
vostru şi "n plus e unitar& Ochiul vostru nu va vedea ceea ce vede corpul nostru& Urechea
voastră nu va au!i undele sonore de natură $luidică percepute de corpul nostru& ;oi vedeţi şi
au!iţi "n lumea $i!ică4 noi vedem şi au!im "n lumea noastră eterică& C(nd vederea voastră a
slă%it vă serviţi de ochelari sau c(nd e neputincioasă pentru a vedea lucrurile prea mici vă
serviţi de microscop& Ceea ce vede omul cu microscopul nu va vedea niciodată cu ochiul li%er&
E#istă momente c(nd vrem şi noi să studiem materia $i!ică dar su% unghiul sau aspectul
uman trupesc iar nu cel spiritual& -n acest ca! sugerăm unui om "ntrupat să privească o%iectul
dorit& Undele $i!ice venite de la acel o%iect su%) $ormă de imagine impresionea!ă retina
omului şi sunt transmise prin intermediul nervului opticCpe corte#4 de aici sunt preluate de
du%lul vital care trans$ormă undele $i!ice "n unde psihice& +piritul acelui om primeşte atunci
undele microscopice purtătoare ale imaginii respective şi a$lă ce este "n $aţa sa& Eu mă alătur
acestui om şi prin undele sale psihice văd o%iectul respectiv su% aspect $i!ic păm(ntesc adică
"l văd ca şi cum aş avea şi eu un trup& După cum microscopul vă serveşte să vedeţi cu ochii
voştri micro%ii imposi%il să)i vedeţi direct tot ast$el şi noi ne servim de voi pentru a lua
cunoştinţă su% aspect $i!ic păm(ntesc de lumea $i!ică unde nu de mult aveam şi noi un trup&
Dar nu numai voi oamenii emiteţi unde psihice vi!uale ci şi animalele emit unde
vi!i%ile pentru noi& Chiar cele mai mici insecte emit undele lor percepute de noi dacă vrem&
.şadar noi vedem ceea ce vede o musculiţă vedem micro%ii invi!i%ili pentru tine pe care)
ea "i caută şi "nghite cu mare plăcere& 'rin urmare noi vedem şi omeneşte prin intermediul
vostru dar vedem şi ceea ce este invi!i%il ochilor voştri dar este vi!i%il pentru unele animale&
De pildă musculiţă aşe!ată pe o masă de s(nge "nchegat vede o reţea de $ire prin
ochiurile căreia se a$lă glo%ulele de s(nge al%e şi roşii iar uneori şi micro%ii a$laţi printre ele
sau "n ele& Ea emite unde psihice şi eu văd prin intermediul lor ceea ce voi vedeţi numai cu
microscopul&
De c(te ori nu ne a%atem pe la la%oratorul unui savant şi cercetăm nevă!ut de el ceea
ce o%servă su% microscopul său& ;edem imaginile şi "i citim g(ndurile re$lecţiile sale privind
ceea ce vede su% microscop&
;e!i dragă $rate de c(te mi,loace dispunem noi2 .semenea taine ale lumii noastre sunt
nenumărate dar nu le putem mărturisi oricui& 'e de o parte orice comunicare tre%uie să ai%ă o
autori!are preala%ilă a marilor noştri superiori iar pe de alta nu vrem să părem asemenea
unor visători pentru că de cele mai multe ori comunicările noastre par a $i a%surdităţi pentru
voi&
Revin spun(ndu)vă că avem mi,loacele noastre de investigare datorită constituţiei
corpului nostru& ;ederea noastră este du%lă5 vedem "n lumea duhurilor dar vedem şi "n lumea
$i!ică trupească ceea ce văd oamenii trupeşti&
.ceste $acultăţi le avem şi "n privinţa au!ului& Undele voastre sonore aeriene)$i!ice
$iind $oarte grosolane cu vi%raţii de undă $oarte lungi şi de intensitate mică nu le putem au!i&
Dacă dorim să au!im $i!ic trupeşte ne aşe!ăm "n apropierea capului unui $rate "ntrupat& El
primeşte "n urechi undele sonore $i!ice& .cestea sunt conduse prin nervul auditiv la sistemul
cere%ral al cărui du%lu vital le trans$ormă "n undeCpsihice& Numai su% acest aspect de unde
psihice spiritul vostru poate percepe sunetul din lumea voastră $i!ică& .şadar undele sonore
$i!ice trans$ormate "n unde psihice de du%lul vital al sistemului vostru cere%ral sunt
percepute de noi ca şi cum am avea urechi au!im ca şi $ratele nostru "ntrupat&
Din cele e#puse se vede ) şi să nu vă $ie cu supărare ) că ne servim de voi după cum voi
va serviţi de anumite instrumente sau dispo!itive&
+u%iectul descris mai sus nu)l vei găsi pomenit "n nici o lucrare omenească iar dacă mai
ai ră%dare "ţi voi spune "ncă o taină&
215
Iată un $enomen ciudat şi "n acelaşi timp interesant pentru voi& Din di$erite motive un
om are trupul său grav rănit sau %olnav& 'rin sistemul său nervos peri$eric durerea $i!ică se
transmite sistemului cere%rospinal& .colo este trans$ormată de către du%lul vital "n unde
psihice de durere şi "n această stare este simţită şi de duh care su$eră "ngro!itor& Dacă nervul
sensi%il prin care se transportă sensi%ilitatea durerii de la organul %olnav p(nă la sistemul
cere%rospinal este tăiat sau aneste!iat sensi%ilitatea durerii nemaiav(nd pe unde veni la
du%lul vital al sistemului cere%rospinal şi deci la spirit nu mai este simţită& Cum nu mai e#istă
durere2 E#istă dar ea este resimţită doar de celulele a$ectate ) %olnave sau rănite ) care "n
virtutea conştiinţei lor pornesc să repare rana produsă ori să vindece organul %olnav& De
această reparaţie spiritul nu are "n acest ca! nici o cunoştinţă& Menţinut ast$el su% acţiunea
continuă a narcoticului duhul poate să)şi piardă trupul chiar $ără să ştie de această pierdere&
+ă presupunem că rănirea a $ost provocată de un om hain ră!%unător sau cu instincte
animalice "n el& 'entru $apta sa va $i ,udecat şi va su$eri "n lumea $i!ică dar după moartea
trupului său venind la noi va $i ,udecat de 0orul suprem şi condamnat să su$ere şi el durerea
provocată semenului său din răutate sau lăcomie& Duhurile culpa%ile sunt condamnate să
su$ere durerea provocată altora pentru a "nvăţa că este rău să $aci pe altul să su$ere& .semenea
ca!uri $iind $recvente aceste duhuri sunt adunate la un loc şi legate toate printr)o centură
$luidică& .cum acest mănunchi de $ioroşi criminali lipsiţi de noţiunea durerii aproapelui lor
este pus "n legătură printr)un cordon $luidic cu un %olnav cu un om ce su$eră cumplit de o
rană oarecare& Durerea trupească a acestui om va $i trans$ormată "n durere psihică transmisă
prin cordonul de legătură la "ntregul ciorchine de duhuri needucate care p(nă acum nu ştiau
ce e durerea şi ce rău e să su$ere omul trupesc&
Duhul a $ost condamnat să treacă prin durerea de care s)a $ăcut culpa%il& Urm(nd aşa
mereu se va săpa ad(nc "n spiritul său raportul dintre o anumită $aptă şi durere $erindu)se "n
viitor de a mai $ace acea $aptă ştiind că după ea va urma durerea& .st$el se $ace educaţia
duhurilor in$erioare p(nă a,ung să devină mai "nţelepte&
1ot "n legătură cu durerea mai a$lă $rate că unii oameni $ăc(nd $apte repro%a%ile care
puteau $i evitate din calea destinului lor sunt condamnaţi să su$ere& Dacă un om are legături
puternice şi numeroase "n lumea duhurilor superioare duhurile co%oară "n virtutea iu%irii ce le
leagă de $ratele lor greşit şi se leagă printr)un $ir $luidic de iu%itul lor "ntrupat su$erind şi ele
lu(ndu)i o parte din durere şi uşur(ndu)i ast$el chinul&
Iu%irea este temelia universului şi ea poate $ace minuni&
Cau!a activităţii
Deşi este "nceputul tuturor operelor numărul unu este neputincios c(nd este singur
chiar dacă acel unu ar $i una din cele mai "nalte 0orţe divine& Dacă "nsă trei de unu se asocia!ă
pentru "ndeplinirea unei opere $orţa lor este resimţită voinţa lor se impune opera lor va avea
succes&
.v(nd "n vedere acest principiu toate operele cereşti au la %a!ă numărul trei&
-n lumea voastră unu plus unu plus "ncă unu $ac trei& -n lumea cerească unu plus unu
plus unu $ac tot unu o unitate s$(ntă numită s$(nta treime care se %ucură de %inecuv(ntarea
0orţelor supreme ale universurilor&
.ceastă treime este temeiul oricărui succes al operelor cereşti& Dacă acest principiu ar $i
urmărit şi "n viaţa terestră şi destinul nu se opune succesul unei acţiuni oarecare ar $i dinainte
ştiut&
'reotul "şi "ncepe cuv(ntarea rostind mai "nt(i sacramentala $ormulă5 6In numele
1atălui al 0iului şi al +$(ntului Duh7& C(nd termină spune acelaşi lucru&
216
-n lumea voastră materială sunteţi m(naţi la lucru de interese materiale& -n lumea
noastră spaţială avem "n vedere legea şi numai legea sau cum !iceţi voi moralitatea& Intre
am(ndouă stă unitatea numită intelect motorul tuturor operelor&
.şadar o treime domină viaţa omului5 legea inteligenţa şi interesul material&
Omul e un mic Dumne!eu un candidat la dumne!eire4 ca atare el este un mic lucrător
"n uriaşa şi veşnica operă a Divinităţii& 'rin inteligenţa sa omul pre$ace mereu materia dar e
nevoie să se ţină de ordinea sta%ilită de morală de lege& După ce "şi părăseşte trupul materia
$i!ică răm(ne ,os iar el pleacă cu $ructele inteligenţei şi ale răspunderii sale morale& +tare
pasivă sau inactivă nu e#istă nicăieri "n univers& 1otul se mişcă totul se pre$ace totul este "n
activitate& +piritul $iind un $actor determinant "n univers el tre%uie să $ie "n veşnică activitate
pentru ca prin munca lui să "mpingă totul mai departe& Chiar dacă aş vrea să stau să nu mai
$ac nimic tot nu pot căci 1atăl şi)a construit instrumentul care mă sileşte pe mine şi pe toate
duhurile să $im mereu active să lucrăm asupra materiei de orice grad pentru a o m(na mai
departe pe drumul evoluţiei&
Ca spirit eu ar tre%ui să $iu mai li%er mai puţin activ dec(t tine dec(t voi toţi
păm(ntenii care aveţi at(tea nevoi de "mplinit pentru satis$acerea vieţii trupeşti& Di$eritele
voastre nevoi ) haine hrană adăpost ) vă trans$ormă vr(nd)nevr(nd "n $iinţe active& .şadar
nu te poţi sustrage activităţii dictate de tiranul tău instrument păm(ntesc al cărui ro% vei $i c(t
vei trăi pe acest plan $i!ic&
+)ar crede că venind la noi omul a scăpat de această ro%ie de al treilea $actor al
activităţii )materia $i!ică& Ei %ine $rate nu este aşa& După destrupare c(nd nu mai ai nici un
raport $i!ic cu trupul tău $aci cunoştinţă "n lumea spirituală "n locul celui de)al treilea $actor )
materia ) cu un alt $actor de o $orţă cov(rşitoare care e#istă invi!i%il şi "n lumea voastră dar
nu)l simţiţi deoarece "l con$undaţi cu activitatea trupului vostru& .cest nou stăp(n nu mai
lucrea!ă cu $orţa %rutală trupului uman ci cu o su%tilitate delicată şi plăcută dar cu o $orţă de
nere!istat numită necesitate +piritul tre%uie să $ie activ căci alt$el se plictiseşte şi devine
ne$ericit& E#amin(nd cau!a acestei ne$ericiri constatăm cur(nd că ea are ca i!vor
inactivitatea& Dar alături de acest adevăr constatăm că unitatea coe!iunea ne dă tărie "n lucru
reuşită "n toate procur(ndu)ne $ericire& .tunci ne unim c(te trei pentru a $ace o anumită
lucrare&
Un nepriceput al lumii tale ar putea să spună5 69ine $rate dar de ce laşi să se amestece
un altul acolo unde nu)l priveşte2 De ce nu lucre!i singur27 De aici decurge nenorocirea
omenirii terestre)din lipsa solidarităţii şi a organi!ării acestei solidarităţi& Noi am "ncercat
6am simţit pe pielea noastră7 ) cum !iceţi voi ) că lucrul de unul singur nu are nici un spor %a
chiar uneori nici un re!ultat& 1re%uie să lucrăm "n roiuri treimice ca al%inele păm(ntului "n
stupurile lor&
Un ignorant al lumii voastre ar putea să spună5 6Dar %ine spirite de ce să nu te
odihneşti să medite!i să $ii "ntr)o stare contemplativă ca şi pustnicii noştri din mănăstiri2
/asă)i "n pace pe ceilalţi şi nu mai lucra nimic7& Răspund şi acestui om neştiutor5 Nu se
poate omule chiar dacă aş vrea pentru că "n univers e#istă un anumit $luid care "nlocuieşte
"n lumea noastră im%oldul sau necesitatea trupului vostru& ;r(nd)nevr(nd el ne scoate din
starea de inactivitate şi nu ne dă pace p(nă nu ne punem la lucru& .şa că devenim activi&
/ucr(nd su% im%oldul acestui $luid simţim o mulţumire o stare mai %ună dec(t cea produsă
de inactivitate&
1atăl ceresc este "ntr)o perpetuă activitate iar repre!entantul +ău "n lume este acest
$luid care ne pune la lucru să $im activi ca El Creatorul nostru& .cest $luid de natură
electrică vine de la +oarele nostru scaldă păm(ntul şi atmos$era sa $luidică produc(nd ) $ie "n
omul "ntrupat $ie "n cel spaţial ) dorinţa de a $ace ceva&
.cest im%old venit de departe nu ne dă pace şi determină toate $iinţele 'ăm(ntului să $ie
active& Cum activitatea mea sau a altui duh este vi!i%ilă tuturor duhurilor şi cum această
activitate tre%uie să $ie ordonată mă asocie! cu "ncă două spirite pentru a $ace o lucrare
217
omogenă armonică spre $olosul nostru şi al operei cereşti& Dar activitatea noastră tre%uie să
ai%ă mereu ca "ndreptar sau %usolă /egea sau codul moral& .şadar iarăşi o s$(ntă treime "n
acţiunea noastră5 inteligenţa noastră legea sau codul moral plus al treilea $actor ) asocierea
puterilor noastre spirituale&
'entru o mai %ună "nţelegere a acţiunii acestui $actor activant solar am să)l compar cu
$luidul electric solar mai grosolan dec(t cel e#pus mai sus şi care vine !iua să vă lumine!e şi
"ncăl!ească& -n timpul !ilei c(nd acest $luid electric vă vine de la soare voi lucraţi& C(nd
păm(ntul prin mişcarea sa de rotaţie a "ntors spatele cum s)ar !ice soarelui se $ace noapte
nu mai primiţi acest $luid şi simţiţi nevoia "ncetării lucrului pentru a vă culca şi dormi&
.şadar at(ta timp c(t $luidul electric solar a lucrat asupra voastră aţi $ost tre,i şi activi dar de
"ndată ce a "ncetat să vă scalde v)a cuprins somnul şi orice activitate trupească a "ncetat&
Căldura şi lumina sosită de la soare provin de la un $luid lipsit de căldură dar care
com%in(ndu)se cu e$luviile păm(ntului dă naştere la lumină şi căldură&
In a$ara acestui $luid ce produce lumina !ilei $luidul activant ) pomenit mai sus )
stră%ate duhurile şi păm(ntul& El "nlocuieşte -n lumea noastră nevoile trupeşti ) al treilea
$actor al activităţii lumii voastre&
.şadar pentru a ne duce e#istenţa "n mod $ericit noi duhurile tre%uie să ne supunem5
F& Inteligenţei noastre creatoare ) prin care ne vom construi destinul sau
programul activităţii noastre viitoare păm(nteşti4
G& Codului moral divin ) impus de semenii noştri superiori4
Q& 0luidului "m%olditor sau activant ) $actorul solar determinant pentru a $i
veşnicele al%ine lucrătoare "n marele stup al s$erei 1atălui ceresc&
Copilăria duhului
O mare plăcere ne procură studiul $i!icii şi chimiei eterurilor din s$era plină de stele şi
planete& Ele $iind "n ,urul nostru le putem vedea şi studia& -nsă "n mod direct nu putem
cunoaşte nimic despre natura $luidului ce umple +$era)/a%orator& 'uţinele cunoştinţe despre
materia de acolo din care se prepară totul "n lumea creată le posedăm de la mai marii noştri
savanţii Cerurilor noastre&
In +$era divnă ne)am născut şi am $ăcut primii paşi dar nu am luat cunoştinţă despre ce
era acolo pentru că la vremea respectivă inteligenţa noastră era prea puţin de!voltată şi
dorinţa de a a$la nu e#ista "ncă "n $iinţa noastră& -nainte de a ne $i emis din s(nul +ău 1atăl a
pus "n noi $acultatea de a voi şi puterea de a "nţelege dar pe c(nd eram "n /a%orator ele erau
"ntr)un stadiu em%rionar redus& 'entru ca "n condiţiile de acolo lipsite de materiile $orţele şi
astrele e#istente aici "n s$era creată să le $i de!voltat la stadiul actual erau necesare miliarde
de ani şi tot nu am $i reuşit pe deplin să le scoatem din starea lor de inerţie pentru a le pune "n
starea dinamică actuală& Nu ştim cum am $ost creaţi de 1atăl ceresc din materia primă&
Crearea noastră este un mister nentru noi şi de aceea ela%orăm presupuneri ipote!e ca şi voi
duhurile "ntrupate& .ceastă necunoaştere a ceea ce era "n +$era)/a%orator c(nd eram duhuri)
copii o constatăm la noii duhuri)copii sosiţi acum "n sistemul nostru&
Creatorul ne)a e#pul!at cur(nd din /a%oratorul +ău ) sau cum spunem noi din s(nul
+ău ) "n s$era cu miliarde de stele sclipitoare& .ici am "nvăţat prin di$eritele şcoli ale 1atălui
nostru chimia şi $i!ica materiilor eterice& ;oinţa Creatorului nostru a $ost ca "n copilăria
noastră de duhuri să $im neştiutori lipsiţi de putere şi voinţă& Dacă 1atăl ne)ar $i $ăcut egali "n
inteligenţă şi voinţă cu El nu am $i avut ce studia& Dar El nu a avut nevoie de !ei egali ci de
copii inimoşi care să)I studie!e operele şi la lumina găsirii "nţelepciunii +ale să)/ servească
cu dragoste "n vecii vecilor&
+osiţi "n s$era creată am $ost atraşi de unul din miliardele de sori $iecare soare av(nd
puterea sa atractivă& Orice corp sideral are gradul său de atracţie mai cu seamă pentru materia
pură plecată din /a%orator& C(nd soseşte noul duh)copil "n +oare este "m%răcat cu un anumit
218
$luid graţie căruia poate voi şi se poate mişca& .cest $luid "şi are gradul său de energie
potrivit astrului care)l emite& .şadar toate astrele au un $luid al voinţei di$erit de la un astru
la altul& 8raţie acestei energii atractive sorii se atrag unii pe alţii proporţional cu puterea
$luidului lor atractiv&
+piritul sau omul $luidic e#pul!at din +$era)/a%orator nu se mai poate "ntoarce acolo
după ce a $ost capturat de un soare pentru că nu)i mai dă voie să iasă din captivitatea sa& Dacă
acest soare are un satelit o planetă $orţa atractivă a planetei sau $luidul său captivant va avea
o putere secundară $aţă de soarele său& -n $ine dacă acel soare are două sau mai multe planete
a doua planetă va avea $luidul atractiv de gradul trei şi aşa mai departe p(nă la cea din urmă
planetă&
0iecare)planetă "şi are voinţa sa atractivă& 'e măsură ce planeta este mai depărtată de
soare puterea $luidului său atractiv este mai mare& Cea mai puternică voinţă atractivă o au
planetele nevă!ute "ncă de telescoapele astronomilor voştri& Odată ele aveau aceeaşi voinţă
atractivă ca şi soarele din care s)au rupt& -n decursul timpului s)a des$ăcut din soare o cantitate
mică de $luid)voinţă atrasă de planete& Din acel moment ele s)au "ndepărtat puţin de soarele
lor menţin(ndu)se totuşi pe drumul lor eliptic "n ,urul soarelui p(nă la o nouă acumulare de
$luid c(nd iar se vor "ndepărta& 'rin urmare "n trecutul "ndepărtat la distanţe de miliarde de
ani soarele s)a $ragmentat "n planete care de cum se năşteau şi $luidul lor atractiv se $orti$ica
se depărtau de părintele lor&
+avanţii noştri ne spun că la o vreme soarele nostru se va trans$orma "ntr)o planetă şi
după alte miliarde de ani va muri şi ea ca orice alt corp ceresc&
Iată $rate cu ce $el de pro%leme ne ocupăm noi "n Cer& Dacă divinul nostru Creator nu
ne)ar $i o$erit $ericirea de a ne preocupa de creaţia +a cine s)ar mai ocupa de ea2 Omul
trupesc copleşit de preocupările sale materiale2 Nu ci noi care avem mi,loace nenumărate
pentru a o studia&
Creatorul doreşte ca "n parte aceste studii su%tile şi altele de o mare a%stracţie să $ie
"mpărtăşite unora din lumea voastră trupească& Cu alte cuvinte să le umani!ăm& Evident prin
$orţa lucrurilor ele nu pot $i date oricui deoarece premerg cu cel puţin un secol)două
ma,orităţii savanţilor de a!i ai păm(ntului& Ceea ce a!i pare $icţiune şi a%surditate peste două)
trei secole va $i $oarte inteligi%il demonstrat şi veri$icat& Dar noi nu avem "n vedere starea
actuală a ştiinţei ci $acem cunoscute aceste pro%leme "n vederea viitorului& .!i ele vor părea
pură $ante!ie pentru cei ce nu le pot cuprinde pro$un!imea deoarece spiritul lor "ncă nu este
pregătit să le asimile!e lipsindu)le al şaselea simţ simţul spiritual&
'rin comunicările noastre dorim să de!voltăm simţul spiritual la cei care "l au "n stare
em%rionară& ;r(nd)nevr(nd evoluţia va $ace ca mişcarea spirituală să crească spre $ericirea şi
norocul nostru a celor ce vom veni la "ntrupare devenind la r(ndul nostru propovăduitori
"n$ocaţi ai lumii $luidice&
Opera materiali!ărilor
;ă!(nd marea deose%ire de simţire şi cunoştinţe dintre voi şi noi mă cuprinde o
m(hnire dar "mi revin căci "nţeleg legea progresului or(nduită de Divinitate "n lume& 1otul
"ncepe cu neştiinţă Bi se termină cu atotştiinţă&
Miliarde de ani au tre%uit să treacă p(nă ce ochii voştri să a,ungă la starea actuală şi cu
a,utorul microscopului să puteţi vedea micro%ii& E#istenţa acestor microorganisme a $ost
cunoscută de marii preoţi iniţiaţi egipteni asirieni şi chine!i "nsă era păstrată "n secret
poporul neştiind nimic& Iniţiaţii nu au vă!ut aceste mici organisme ) precum nici voi nu ne
vedeţi ) dar su% conducerea noastră secretă au a$lat că multe din %olile omului sunt datorate
acestor $iinţe $oarte mici invi!i%ile omului trupesc& De asemenea au a$lat că aceste $iinţe sunt
219
su% conducerea marilor noştri s$inţi savanţi care la anumite momente le "ndreaptă spre
trupurile unor oameni pentru a produce anumite e$ecte&
9olile sunt cunoscute de noi "n "nsăşi cau!ele lor& Medicina noastră este cu mult mai
vastă dec(t a voastră&
Noi studiem "n& veşnicie dar anumite cunoştinţe se predau la anumite momente după
gradul evolutiv al $iecăruia5 celor mici ) un $el de cunoştinţe celor mai %ătr(ni ) alt grad de
cunoştinţe& Cuvintele evanghelice sunt aplicate şi la noi5 6Uşile uşile să nu intre cei
nechemaţi7 adică cei nea,unşi la nivelul cerut pentru a$larea unor cunoştinţe&
In lumea noastră iniţierea se $ace prin comunicări mentale prin grai mental& /a noi se
iniţia!ă nu se "nvaţă pentru că "nvăţăm(ntul nu este o%ligatoriu ci este $ericirea după care
aleargă "nsetat duhul a,uns să simtă $rumuseţea unui su%iect&
;oi consideraţi ca $iind materie numai ceea ce cade su% percepţia simţurilor voastre& Dar
la aceste materii tre%uie adăugate şi materiile percepute de simţurile noastre ale oamenilor
$luidici& .şadar "n a$ară de materia a$lată "n stare solidă lichidă şi ga!oasă mai e#istă şi
materia eterică sau $luidica adică a patra stare a aceleiaşi materii&
.ceastă materie $luidica umple tot interiorul universului& Ea a provenit dintr)o materie
şi mai $ină numită materia primă materia primordială sau materia numărul unu ne"nt(lnită "n
univers ci numai "n +$era)/a%orator sau +$era divină& -nt(i a $ost materia primă din ea s)a
$ăcut materia $luidica din aceasta ) materia ga!oasă din ea a derivat materia lichidă care
printr)o condensare & şi mai accentuată a devenit materie solidă& Materia primă a trecut din
grad "n grad printr)o serie nes$(rşită de stări intermediare p(nă a a,uns materia grosolană a
solidului&
'entru voi şi anume pentru cei culţi nu e#istă dec(t starea solidă lichidă şi ga!oasă&
'entru cei inculţi e#istă doar două stări5 solidă şi lichidă& De unde să ştie omul simplu )
săl%aticul din .$rica sau ia@utul din .sia ) că mai e#istă "ncă o a treia stare a materiei starea
ga!oasă& Chiar voi pe c(nd eraţi copii nu ştiaţi de e#istenţa ga!ului&
Din cele spuse mai sus reiese că voi nu aveţi cunoştinţă de starea a patra a materiei de
starea $luidica precum noi cei din spaţiile acestui univers nu cunoaştem starea materiei
prime ea nee#ist(nd dec(t "n /a%oratorul divin& ;oi nu vedeţi $luidul din ,urul păm(ntului şi
nu ne vedeţi nici pe noi& 'entru voi $luidul este ine#istent dar noi "l vedem "l simţim şi
constatăm că e destul de consistent& Eu mă simt pe mine şi constat că sunt mai tare dec(t
$luidul din ,urul păm(ntului4 corpul meu este mai dens dec(t apa $luidica "n care vieţuiesc şi
mă mişc asemenea peştilor din apele voastre&
/a noi studiile se $ac numai mental şi se repetă de miliarde de ani celor ce doresc şi le
merită& Din aceste cunoştinţe culese de mine "ţi dau şi ţie $rate iu%it cunoştinţe ce vor părea
$oarte ciudate $raţilor tăi trupeşti& Eu "ţi dau ceea ce "mi permite gradul meu destul de "nalt "n
lumea eterică a 'ăm(ntului dar nu a$irm că aceste "nvăţături sunt de$initive şi repre!intă
ultimul cuv(nt ci spun5 .şa ştiu eu la gradul meu de duh al%&
De alt$el despre e#istenţa materiei eterice "ţi pot vor%i toate duhurile oric(t de
in$erioare ar $i pentru că toate o simt& .şadar spaţiile interplanetare şi interstelare nu sunt
goale cum cred unii dintre savanţii voştri ci sunt pline de o materie "n stare eterică&
Dragă $rate milioane de $raţi duhuri mai mici se a$lă "n s$erele in$erioare& Doritori de a
a$la şi ei arhitectura universului mă "ntrea%ă5 61ată luminătorul nostru au!im pe $raţii noştri
de ,os "ntrupaţi pe păm(nt !ic(nd că păm(ntul stă "n vid& Noi ştim că de ,ur "mpre,urul
planetei e#istă un $luid dar nu ne este lămurit cum de păm(ntul un corp mai dens dec(t
eterul pluteşte prin spaţiu "n acest ocean de materie $luidica2 +ă $ie atracţia stelelor care "l
atrag din toate părţile prin puterea gravitaţiei lor după cum a$irmă savanţii păm(ntului27
Nu $iii mei teoria gravitaţiei universale emisă de $ratele nostru Ne?ton e %ună numai
pentru cei "ntrupaţi& Ca terian ca duh "ntrupat Ne?ton a uitat ceea ce cunoştea per$ect ca duh
spaţial& El ştia că glo%ul păm(ntesc pluteşte "n mi,locul oceanului $luidic şi se mişcă "n s(nul
220
acestui ocean ca şi peştele prin apă& 0iind $ormat din particule vii condensate p(nă la starea
solidă acest glo% e viu are o viaţă a sa ne"nţeleasă de voi are un simţ şi o voinţă proprie&
O Doamne cum să vă $ac să puteţi concepe această viaţă2 'retutindeni e viaţă& 1otul e
$ăcut din viaţă& 1otul e simţitor şi cu voinţă supusă din grad "n grad voinţei superioare& Dacă
n)ar $i ast$el păm(ntul ar naviga la voia "nt(mplării şi noi am călători cu el de la un capăt la
altul al acestui imens ocean $luidic "n care plutesc sutele de miliarde de corpuri cereşti&
0luidul universic este $ormat din particule de viaţă supuse ;oinţei supreme a Creatorului4 prin
urmare El "şi impune ;oinţa $luidului universic& 'rin intermediul $luidului universic 1atăl
creator "şi impune ;oinţa asupra glo%ului terestru conduc(ndu)l pe un anumit drum sau
traiectorie& 0luidul universic acest curent de materie eterică are o mişcare o curgere "ntr)un
sens circular&
+ă luăm ca punct de o%servaţie sistemul nostru planetar şi anume soarele& 0luidul
universic curge "n ,urul soarelui&
) Cum luminătorule nu se "nv(rteşte păm(ntul "n ,urul soarelui2
) Nu copii păm(ntul nu se "nv(rteşte singur "n ,urul soarelui ci $luidul universic care
scaldă de ,ur "mpre,ur soarele se "nv(rteşte curge "n ,urul soarelui şi "n mişcarea sa t(răşte şi
glo%ul terestru& .cest $luid curge continuu se mişcă "n ,urul soarelui de miliarde de ani de la
crearea lui&
/a "nceput era numai soarele şi $luidul din ,urul său& Iniţial $luidul solar era mai dens
dar din cau!a mişcării sale de rotaţie s)a rare$iat din ce "n ce mai mult& C(nd rare$ierea a atins
un anumit grad s)a rupt din soare o %ucată din care s)a $ormat apoi planeta noastră& .şa au
luat naştere r(nd pe r(nd şi celelalte planete desprinse din soare datorită mişcării sale de
rotaţie provocată de mişcarea circulară a $luidului universic "ncon,urător&
) '(nă unde se "ntinde atmos$era $luidica solară2
) '(nă dincolo de ultima sa planetă necunoscută de păm(nteni pentru că n)au vă!ut)o
"ncă cu telescoapele lor&
.cum revin şi mă adrese! ţie $rate& După cum voi puteţi trece un anumit corp din starea
solidă "n stare lichidă şi apoi ga!oasă tot ast$el noi cei ştiutori putem supune voinţei noastre
$luidul solar trec(ndu)l din concentrare "n concentrare p(nă la starea ga!oasă lichidă sau
solidă prin toate stările materiei voastre terestre&
Iarăşi sunt "ntrerupt5 6"nvăţătorule cum de se $ace !iuă şi noapte pe păm(nt dacă el este
t(r(t de $luidul din ,urul sistemului solar27
+e $ace !iuă şi noapte pentru că "n mişcarea sa de rotaţie "n ,urul soarelui păm(ntul mai
$ace şi o a doua mişcare de rotaţie "n ,urul a#ei sale provocată de $luidul universic care prin
partea e#terioară Va mişcării circulare trage mai repede iar prin partea interioară merge mai
"ncet& Din inegalitatea acestor două $orţe tangente ) internă şi e#ternă ) s)a născut mişcarea de
rotaţie proprie păm(ntului care a determinat !iua şi noaptea succesiv pe supra$aţa lui& /a
această cau!ă s)a mai adăugat "ncă un $actor& /a "nceputul creării sale păm(ntul cădea mereu
spre peri$eria atmos$erei $luidice solare& Din com%inarea mişcării de "ndepărtare a păm(ntului
de soare şi a mişcării circulare a $luidului solar s)a născut mişcarea de rotaţie a glo%ului
păm(ntesc "n ,urul a#ei sale&
0luidul solar a $ost şi este mai dens "n apropierea soarelui şi din ce "n ce mai rar către
peri$eria sa4 adică particulele componente ale $luidului solar sunt mai apropiate "n vecinătatea
soarelui şi mai depărtate "ntre ele către peri$eria s$erei $luidice solare& .ceastă atmos$eră
eterică solară se termină dincolo de ultima sa planetă ) cea dint(i ruptă din soare ) pe o
distanţă de milioane de @ilometri&
.!i puterea de atracţie a soarelui nu)i permite păm(ntului să se "ndepărte!e dec(t $oarte
puţin cu c(ţiva centimetri "n $iecare an& Cu trecerea timpului materiile constitutive ale
păm(ntului s)au trans$ormat p(nă au a,uns la starea actuală atri%uită de voi răcirii& 'e măsura
"ndepărtării de soare compo!iţia şi starea materiei terestre se va schim%a& -n decurs de
221
miliarde de ani păm(ntul s)a "ndepărtat de locul său de origine intr(nd "ntr)un $luid solar din
ce "n ce mai rar care a determinat toate pre$acerile de pe supra$aţa sa&
Omul trupesc a "nceput studiul păm(ntului de cur(nd şi nu a avut "ncă timpul să
constate că el se "ndepărtea!ă de soare& Noi care avem miliarde de ani "n urma noastră av(nd
oca!ia şi putinţa să o%servăm glo%ul "n ,urul căruia ne $acem şcoala cunoaştem acest
$enomen "ncă necunoscut astronomilor voştri&
După cum "n lumea voastră trupească un copil din clasele primare pune c(te o "ntre%are
de te miri cum i s)a născut "n minte tot ast$el un duh t(năr m)a "ntre%at5 6Domnule pe c(nd
am $ost şi eu om trupesc am "nvăţat că doar un corp uşor se "nalţă& Cum se $ace că păm(ntul )
care e un corp greu ) se "nalţă se "ndepărtea!ă "n atmos$era solară27
+untem o%ligaţi să răspundem duhului "n a cărui minte s)a putut naşte o asemenea
"ntre%are Btiinţi$ică& Da $iule păm(ntul se "ndepărtea!ă de soare sau se "nalţă "n atmos$era lui
$luidica deoarece este atras de +$era divină& Cu vremea toate astrele au tendinţa de a porni
sau cădea către +$era divină a$lată "n centrul s$erei cosmosului& .şadar cu timpul şi soarele
nostru "mpreună cu toţi puii săi va avea tendinţa de a cădea către /a%oratorul divin& De acolo
din +$era divină se e#ercită atracţia despre care a vor%it $ostul păm(ntean Ne?ton mare s$(nt
la noi "n Cer&
Un vapor de !eci de mii de tone pluteşte pe apa oceanului& De ce2 'entru că ) ai să !ici )
e construit ca să plutească& Ei %ine şi păm(ntul este ast$el construit ca el să plutească pe linia
hotăr(tă de Cel .totputernic deoarece el posedă condensat "n interiorul său $luid solar&
După această lungă introducere răspund şi la "ntre%area ta5 6Ce este o materiali!are27
Materiali!area este un studiu $ăcut de savanţii Cerurilor noastre cu $luidul solar a$lat "n ,urul
nostru "n chiar atmos$era voastră pătrun!(nd glo%ul păm(ntesc p(nă "n centrul său&
+avanţii noştri lucrea!ă cu acest $luid căut(nd să)l treacă prin toate stările $i!ice ale
păm(ntuluiC ga!oasă lichidă şi solidă& Una din numeroasele lor studii şi e#perienţe este
creaţia& Ei se trudesc să a$le cum a creat Divinitatea din această materie su%tilă omul
animalul şi planta& ;r(nd)nevr(nd ei a,ung ast$el să $acă materiali!ări& Materiali!area este un
capitol important din studiile savanţilor cereşti& Deoarece aceste studii nu se pot $inali!a "n
Cer savanţii cereşti co%oară la supra$aţa păm(ntului $ormea!ă un cerc de $raţi trupeşti
oameni morali şi intelectuali aduc "n mi,locul lor un medium superior anume pregătit de la
naştere pentru această "naltă misiune cerească şi impun(nd anumite condiţii "şi "ncep
e#perienţele care "i vor duce la ştiinţa creaţiei&
.şadar pentru asemenea operaţii $oarte rare se cer trei $actori5 savanţi cereşti un
medium de materiali!are şi un cerc select $ormat din oameni puri evoluaţi şi culţi&
+avanţii cereşti $ac aceste e#perienţe pentru că le sunt necesare şi nu de dragul de)a
uimi păm(ntenii& -n antichitate e#perienţele se $ăceau numai "n s(nul cercului marilor iniţiaţi&
.cum GL&LLL de ani e#ista "n spaţiul din ,urul păm(ntului o pleiadă de mari savanţi dintre
care s)au "ntrupat "n Egipt constituind r(nd pe r(nd casta marilor preoţi iniţiaţi "n tainele
cereşti& Unii erau "n spaţiu şi alţii "ntrupaţi pe păm(nt& Cei de sus "mpreună cu cei de ,os
$ăceau e#perienţe privite din două puncte de vedere uman)trupesc şi uman)spiritual& .ceşti
mari savanţi cereşti au e#perimentat şi $ăcut studii pe păm(nt apro#imativ FG&LLL de ani& Ei se
schim%au cu r(ndul c(nd unii erau sus ceilalţi erau "ntrupaţi ,os şi invers& Casta marilor
preoţi a do%(ndit un caracter religios pentru a nu avea acces oricine la ea şi apoi au ierarhi!at)
o& 'entru ca tainele a$late de la cei de sus să nu $ie divulgate iniţiatul depunea un ,urăm(nt
accept(nd mai degra%ă să moară dec(t să destăinuie cele comunicate de sus& 1ăinuirea acestor
e#perienţe şi comunicări nu era dictată de vreun scop egoist ci pentru că ştiinţa cerească
"mpărtăşită prin viu grai celor nepregătiţi s)ar $i de$ormat& Duhul in$erior ) "ntrupat sau
ne"ntrupat ) neput(nd datorită nivelului său de evoluţie să cuprindă ad(ncul tuturor
lucrurilor interpretea!ă con$orm limitelor sale ceea ce nu "nţelege şi ast$el transmiţ(ndu)se
mai departe $ondul prim al in$ormaţiei s)ar $i de$ormat p(nă ce nu ar mai $i corespuns
adevărului& ;ă dau un e#emplu simplu şi comun& Omul de la ţară a au!it de 6automo%il7 dar
222
el necunosc(nd la "nceput "nţelesul acestui cuv(nt l)a trans$ormat "n 6motomo%il7& 1ot aşa cu
orice idee5 omul simplu o schimonoseşte ori o "nlocuieşte cu alta& 0iind necesar să se dea
omului păm(ntesc sau ceresc anumite cunoştinţe evoluţia duhului este repre!entată prin clase
sau grade av(ndu)se ca punct de plecare moralitatea şi intelectualitatea&
'entru a)şi $ace studiile marii savanţi ai Cerului acestui glo% au creat "n anumite locuri
) India 1i%et Egipt ) nuclee de iniţiaţi pentru ca prin ei şi cu a,utorul lor să)şi $acă
e#perienţele iar lumea superioară a 'ăm(ntului să nu răm(nă $ără această ştiinţă cerească
alt$el pierdută&
Dar după ce şi)au terminat studiile savanţii cereşti au părăsit planeta noastră& De la
plecarea lor religiile şi castele organi!ate de ei au decă!ut iar iniţieri nu s)au mai $ăcut
deoarece "n locul celor plecaţi casta preoţească a $ost ocupată de duhuri mai puţin ştiutoare&
De asemenea numărul mediumilor s)a redus p(nă au dispărut şi ei pentru că pe de o parte
erau "ntreţinuţi complet de casta preoţilor iar pe de alta 'ăm(ntul nu mai avea savanţi cereşti
care să cunoască mediumi!area vehicolelor unui om pentru a $ace din el un %un instrument
pentru studiile lor& 1reptat omenirea a decă!ut tot mai mult "n a%isul neştiinţei şi mai ales al
imoralităţii&
.şa s)au scurs veacurile p(nă a reapărut marele Christ aduc(nd "n lume vechile
cunoştinţe ale savanţilor de acum GL)GN mii de ani $orm(nd o religie care ) aparent ) nu are
la %a!ă ştiinţa ci numai iu%irea anihil(nd oarecum pornirea duhurilor in$erioare spre
%estialitate& De atunci au trecut veacuri şi pe %a!a dragostei /ui omenirea a a,uns la
civili!aţia de a!i strălucitoare mai mult "n domeniul material păm(ntesc pe c(nd "n cel moral
este "n regres $aţă de primele veacuri ale creştinismului&
.cum "n spaţiu se a$lă din nou cete de mari savanţi cărora le puteţi da numele de 8lasul
.devărului& Ei doresc să re$acă studiile răsp(ndite de cei plecaţi acum !ece mii de ani& .ceşti
savanţi au "nceput să reia com%inaţiile $luidului solar cu materia solidă lichidă şi ga!oasă a
acestui glo% d(nd naştere la $enomene ne"nţelese necuprinse "ncă de voi oameni trupeşti& -n
acest scop apro#imativ de o sută de ani "ncoace unii dintre ei s)au şi "ntrupat "ntemeind o
ştiinţă nouă "n de$initiv veche de c(nd se a$lă omul pe acest păm(nt ştiinţa numită spiritism&
-n general lumea crede că spiritismul constă "n mi,locul de a comunica cu omul ceresc
ceea ce nu este e#act& Noi oamenii $luidici nu avem nevoie să comunicăm cu voi nu avem
nevoie să "ncredinţăm lumea terestră de e#istenţa noastră deoarece noaptea duhurile "ntrupate
sunt şi ele ceea ce suntem şi noi& -n scopul avansării cunoştinţelor noastre avem nevoie de
e#perienţe terestre imposi%il de reali!at $ără intervenţia oamenilor "ntrupaţi care prin
simţurile lor trupeşti ) simţuri de!%răcate de corpul nostru $luidic ) au posi%ilitatea de a $i
impresionaţi de materii terestre& .şadar spaţialul sau duhul "n dorinţa de a se cultiva are
nevoie de instrumentul trupesc al păm(nteanului& +paţialul "şi $ormea!ă conclu!iile din
conclu!iile păm(nteanului c(nd asistă la anumite $enomene spirituale "n special cele de
materiali!ări&
E#istă o mare deose%ire "ntre viaţa actuală a omenirii şi cea de acum GL&LLL de ani căci
pe c(nd atunci era neapărată nevoie de o $ormă de religie de o castă care să cuprindă o
"ntreagă serie de iniţiaţi acum ) datorită civili!aţiei moralei creştine şi ştiinţei terestre ) nu
mai sunt necesare studiile noastre de religie şi castele& ;a $i "nsă nevoie de iniţiaţi&
-n acest scop s)au "ntrupat
F
noii savanţi cereşti sosiţi pe acest glo% pun(nd %a!ele
ştiinţi$ice ale noii ştiinţe spiritualiste şi ast$el cunoştinţele lumii noastre "mp(n!esc a!i
păm(ntul&
1
Allan Karde, !"arles #ic"et, !rooes, $elle%, &ombroso, &odge, 'ot(ing, Baret şi alţii.
/umea cerească doreşte să "ndrume lumea terestră pro$it(nd de datele şi descoperirile
ştiinţei& Noi nu mai suntem preocupaţi să $acem din preoţii păm(ntului cola%oratorii noştri ci
avem nevoie de savanţii păm(ntului care su% prisma cunoştinţelor păm(nteşti să studie!e
223
cele cereşti& Iată de ce noi acum optăm pentru intelectuali laici propagatorii noii ştiinţe cereşti
) ştiinţa revelată ) denumită de unii metapsihism& Din cele e#puse se "nţelege că nu at(t lumea
terestră are nevoie de aceste e#perimente cereşti e(t mai ales lumea spaţială o%ligată să)şi
$acă e#perienţele $ără de care entităţile spirituale ar răm(ne doar teoreticieni& Com%inările
$luidice au produs levitaţia unor corpuri ) $ără intervenţia omului trupesc $ormarea de
$antome scrieri $ără condei materiali!ări etc&
C(t timp vor sta aceşti savanţi cereşti "n prea,ma păm(ntului şi vor radia din
cunoştinţele lor omenirea va progresa din ce "n ce mai mult acumul(nd asimil(nd şi
pu%lic(nd aceste cunoştinţe&
1oate invenţiile de o sută de ani "ncoace sunt date omenirii de aceşti savanţi cereşti
"ntrupaţi ca orice om&
.m terminat iu%ite $rate cu su%iectul de a!i& -nainte de)a mă "nălţa "n s$erele luminii şi
ale armoniei să mulţumim Divinităţii Creatoare& +ă mulţumim 0iului +ău solar 8uvernatorul
nostru&
-n $ine să mulţumim "nalţilor savanţi care ne)au admis ca au#iliari ai lor& /a lumina lor
ne vom adăpa şi noi două mii de ani c(nd agonisind destul capital vom părăsi această
planetă pentru o alta unde ne vom continua studiile&
'roducerea sunetelor şi vor%irii directe a duhurilor
+unetele şi vor%irea sonoră a omului trupesc le producem cu oarecare greutate& +unetele
produse de duhuri imită pe cele de clopoţei lanţuri %utoaie rostogolite etc iar vor%irea
sonoră este "ntocmai ca şi a voastră trupească&
.m spus că "n ,urul păm(ntului ca şi al tuturor planetelor şi sorilor se a$lă materia
eterică "n di$erite grade de condensare& -ntre aceste eteruri sau $luide e#istă şi cel numit de
voi electricitate&
8eneratoarele voastre electrice a%sor% $luidul electric "l condensea!ă şi trimit mai
departe pe conductori electrici& El curge pe $irul electric pe deasupra $irului şi prin toţi porii
săi ca şi apa "ntr)un canal cu o vite!ă de QLL&LLL @ilometri pe secundă& Din ne$ericire pentru
voi dar şi pentru noi nu aveţi "ncă un aparat de anali!at natura $luidului electric&
Materiile eterice ce umplu interiorul universului le vom numi a!ed ele $iind un comple#
de eteruri de di$erite calităţi şi densităţi4 $luide care "ncep cu a şi se termină cu !ed& 0iecare $el
de $luid are o anumită "nsuşire şi aplicaţii di$erite "n viaţa noastră spaţială&
Materia a!edică "nveleşte soarele $orm(ndu)i corpul $luidic& .cest corp a!edic are
inteligenţă voinţă şi o memorie proprie mecanică automată care reproduce "n mod
inconştient ceea ce s)a imprimat pe ea asemenea unui suport magnetic& .şadar materia
a!edică are proprietatea de a reţine ideile emise de cineva şi de a le reproduce apoi ca o placă
de gramo$on&
Eul nostru cel mai intimiste o sc(nteie $oarte mică& +c(nteia divină este partea noastră
esenţială cea care cugetă şi voieşte& -mpre,urul ei e#istă o serie de eteruri adică avem a!edul
nostru care "mpreună cu sc(nteia divină $ormea!ă duhul& -n studiile noastre am constatat că
materia a!edică a corpului nostru spiritual are "nsuşirea de a $i imprima%ilă de ideile gesturile
şi acţiunile noastre că Bi ea are inteligenţa memoria şi voinţa ei& Dar această voinţă este
anihilată sau ro%ită voinţei eului a sc(nteii& .şadar e#istă o deose%ire "ntre sc(nteie şi corpul
spiritual $ormat din materie a!edică pentru că sc(nteia are voinţă memorie şi inteligenţă
superioară& +c(nteia divină cugetă la "naltele pro%leme ale creaţiilor pe c(nd materia a!edică
din ,urul ei are o cugetare comună& Materia care $ormea!ă sc(nteia divină nu se a$lă printre
stele şi planete "n spaţiile siderale ci numai "n +$era divină unde a $ost creată&
Din cele e#puse reiese că materia a!edică are o voinţă oar%ă o inteligenţă sla%ă şi o
memorie inconştientă oarecum mecanică&
224
Eu $iinţă a!edică trăiesc "ntr)o apă a!edică şi totuşi nu mă topesc "n ea4 sunt ca şi
gheaţa sunt un ais%erg plutitor prin oceanul a!edic al spaţiilor&
Noi duhurile ne)am "ntre%at adesea5 6/a ce)o $i $ăcut Creatorul această materie a!edică
cu un rudiment de inteligenţă voinţă şi memorie27 Iar ,udecata ne)a dat răspunsul că divinul
nostru 1ată a vrut să mai ai%ă un instrument "ntre multe altele prin care să conducă lumea&
-n studiile noastre am constatat că tot ce $acem g(ndim şi vor%im se imprimă "n această
materie a!edică& Dar ceea ce este mai curios e că la $el se petrece şi cu vor%irea g(ndirea şi
acţiunea voastră căci şi ele se "nregistrea!ă "n memoria materiei a!edice& .m constatat că pe
c(nd noi avem o voinţă e#primată prin $i%er ar%itru materia a!edică ) deşi are o voinţă ) nu
are o conducere proprie şi deci un li%er ar%itru& ;i se pare o situaţie ciudată dar acesta este
adevărul& Materia a!edică reproduce "n veci "n virtutea voinţei şi mai ales a memoriei ceea ce
s)a imprimat pe ea&
Materia a!edică ,oacă un rol hotăr(tor "n e#istenţa noastră servind ca hrană materială
corpului nostru şi hrană intelectuală su$letului nostru&
.m spus că avem memoria noastră a!edică şi putem citi "n ea& Dar ca să $iu mai sigur
"ntre% şi pe vecinul meu4 totuşi c(teodată $iind tentat să mă "ndoiesc de spusele lui do%(ndesc
o convingere deplină citind cele dorite "n materia a!edică "ncon,urătoare "n care plutesc&
'entru a citi "n ea tre%uie să o pun "n mişcare "n vi%raţie& ;i%raţia ei "ntr)un anumit mod dă
naştere la una din multele 6minuni7 ale Cerurilor5 $ără să $ie o $iinţă inteligentă ca mine
materia a!edică vor%eşte produce o voce o vor%ire identică cu a mea dar care nu este dec(t o
reproducere mecanică un răspuns scurt inconştient di$erit de răspunsul varia%il şi inteligent
al unui $rate spaţial&
Cum să $ac să mă "nţelegeţi mai uşor2 ;ă dau un e#emplu& 'entru ca lumea duhurilor
acestei planete să "nveţe să memore!e un Ordin divin 8uvernatorul 'ăm(ntului g(ndeşte
puternic şi tot ce a g(ndit s)a imprimat "n a!edul din ,urul păm(ntului& După aceea
8uvernatorul suprem al glo%ului terestru pune "n vi%raţie acest a!ed aşa cum "nţelepciunea
/ui ştie să o $acă& Din acest moment o voce ca un ecou general răsună de ,ur "mpre,urul
păm(ntului5 6Domnul Domnilor a ordonat prima +a poruncă R+ă nu ucideţiS căci cel ce va
ucide "şi va lua pedeapsa prin mine a!edică şi puternica /ui materie "n care voi trăiţi&7
.ceste cuvinte se repetă mereu iar duhurile le aud şi sunt cuprinse de o%sesie
trans$ormată "n interiorul lor "ntr)o conştiinţă puternică şi vie că nu e %ine să uci!i că ;oinţa
1atălui ceresc este să nu uci!i&
Noi duhurile superioare ale 'ăm(ntului citim "n această uriaşă carte a Divinităţii
9i%lia cerurilor ceea ce mai marii noştri au g(ndit sau propovăduit c(ndva& .ceastă carte
veşnică istorică a omenirii "mi va reproduce oric(nd dacă voi şti să o pun "n vi%raţie )
asemenea unei plăci de gramo$on ) aspecte din viaţa unui om anumite evenimente din istoria
unui popor sau ordine ale ierarhilor mei superiori&
+ă presupunem că un spirit superior asemenea unui ră!vrătit de la voi ar striga către
cele patru puncte cardinale5 6Nu e adevărat că e#istă un Dumne!eu7& 0iind un spirit de grad
superior cuvintele sale vor avea autoritate "n lumea duhurilor mai mici& 'entru ca ideile sale
să nu ai%ă trecere "n lumea duhurilor mai mici 8uvernatorul 'ăm(ntului comunică iar materia
a!edică "nregistrea!ă şi apoi reproduce5 6.devăr vă spun Eu Domnul vostru Creator e#ist şi
am e#istat din veacul veacurilor7&
Ecoul acesta răsună şi se repetă p(nă c(nd sugestia puternică se va săpa ad(nc "n
sc(nteia lor divină p(nă c(nd nici un duh nu se va mai "ndoi şi nu va mai da ascultare celui
ră!vrătit "n contra 1atălui& Ră!vrătitul răm(ne o unitate com%ătută mereu de materia a!edică
instrumentul Divinităţii&
.cum revin la "ntre%area ta5 Cum producem noi duhurile vor%ire directă trupească
asemănătoare cu a voastră deşi nu avem plăm(ni laringe lim%ă etc&
Mai "nt(i tre%uie să ştiţi că noi producem $oarte rar asemenea $enomene $iindu)ne
inter!is de mai marii Cerurilor pentru a nu speria oamenii& Dar c(nd avem "nvoire sau c(nd
225
duhurile in$erioare din ignoranţa $aptei o $ac $ără "nvoire $enomenul se produce ast$el& Noi
duhurile vor%im& ;or%irea noastră este psihică percepti%ilă numai "ntre noi duhurile& Dar
dacă eu duh vreau să determin pe oamenii trupeşti să)mi audă graiul vor%esc "n lim%a lor şi
materia a!edică o "nregistrea!ă& Dar cum vor%irea mea e puternică materia a!edică vi%rea!ă şi
reproduce vor%ele mele& .ceastă vi%raţie pune "n mişcare aerul din camera unde am dorit să
mi se asculte graiul şi cei din odaia aceea aud vi%raţii sonore care reproduc aidoma vor%irea
mea psihică şi totuşi cu un caracter uman trupesc& .st$el răsună "n acea cameră o vor%ire
omenească produsă de o $iinţă invi!i%ilă de un duh şi nu de un om trupesc& Ea se produce "n
anumite cercuri cunoscătoare şi nu oricărui om care de spaimă ar cădea mort& Iată de ce
asemenea $enomene sunt pedepsite cu grele su$erinţe cereşti dacă sunt produse $ără "nvoire
specială&
De asemenea se pot provoca şi di$erite !gomote& -nsă producerea acestor sunete se
%a!ea!ă pe principiul tunetelor din natură&
Materia a!edică este %ăr%at)$emeie adică herma$rodită4 nu este nici po!itivă nici
negativă ci este neutră& Ea este o materie vie cu voinţă memorie şi o inteligenţă $oarte
redusă $iind malea%ilă şi in$luenţa%ilă& 'rin puterea voinţei mele pot să)i des$ac $orţele
electrice şi apoi să com%in materia po!itivă cu cea negativă adică să $ac un $ulger psihic
vi!i%il numai duhurilor dar care va !gudui aerul unei "ncăperi produc(nd un mic tunet sau
!gomot perceput de voi oameni trupeşti&
-nainte de a arăta cum se $ace această des$acere şi com%inare electrică deschid o
parante!ă& Noi nu au!im vor%irea voastră su% $ormă de unde sonore& Noi au!im doar ideile
care $ormea!ă mie!ul undelor voastre sonore& ;ocea tim%rul vocii voastre ne este
necunoscut& Noi au!im vor%irea voastră psihică pe care o produceţi c(nd vor%iţi pentru că
vor%irea cuprinde idei cugetări imprimate "n materia a!edică "ncon,urătoare& Dacă a!edicului
ce a "nregistrat g(ndirea voastră i)aţi putea da o anumită direcţie aţi reali!a $enomenul numit
telepatie sau vor%irea la distanţă cu un altul numai prin calea g(ndului& -nchid această
parante!ă dar deschid alta&
.m mai spus că duhurile nu au se# ca voi şi totuşi sunt de două $eluri5 masculine şi
$eminine sau ca nu care cumva să vă $ugă g(ndul la se#ualitate unele sunt "ncărcate mai
mult cu electricitate po!itivă şi altele au "n corpul lor a!edic mai mult electricitate negativă&
Dacă două duhuri cu electricităţi contrarii "mpărtăşesc aceleaşi idei au aceeaşi evoluţie şi sunt
oarecum asemănător organi!ate ele se simpati!ea!ă se iu%esc& .ceastă iu%ire constă "n
alipirea trupurilor lor a!edice şi producerea unui schim% de electricitate "ntre ele& +chim%ul
acesta produce un sentiment de o nespusă plăcere o "m%ătare şi $ericire negrăită&
Omul spaţial $eminin se hrăneşte a%soar%e "n corpul său a!edic numai electricitate
negativă iar duhul masculin se hrăneşte numai cu electricitate po!itivă& Dar a!edicul din
spaţiu "n starea lui normală este neutru şi "n această stare nu)i este de nici un $olos duhului&
Ei atunci cum procedea!ă un duh ca să)şi procure a!edicul necesar2 Iată cum& Eu am
corpul meu a!edic& +c(nteia divină eul meu g(ndeşte& 8(ndurile sau şirul ideilor mele produc
unde4 corpul meu spiritual $iind masculin prin acest proces mă descarc de electricitatea mea
po!itivă care transportă g(ndirea mea prin spaţiu& .tunci corpul meu a!edic slă%eşte "n putere
şi tre%uie să)l re$ac pentru a putea g(ndi mai departe& -n acest scop mă hrănesc a%sor% "n
mine materia a!edică din mediul "ncon,urător& O dată a%sor%it "l des$ac "n două "n po!itiv )
pe care "l reţin şi "n negativ ) pe care tre%uie să)l elimin& Dar descărcarea electricităţii
negative ar produce o pertur%are "n a!edicul neutru din ,urul meu s)ar produce mici $ulgere )
asemenea $ulgerelor voastre din natură şi !gomote psihice care ar tul%ura g(ndirea duhurilor
din ,urul meu leproş(ndu)mi)se că suni un nepriceput un nepoliticos
Dar soseşte momentul c(nd sunt prea plin de electricitate negativă& Cum $ac să mă
descarc2 'e un spaţial $eminin ) o surioară aţi !ice voi ) cu care mă "mpac la idei "l rog să ne
unim să ne alipim corpurile spirituale& .ceastă alipire $iind $ăcută mă despart de negativul
meu iar duhul $eminin elimină prisosul său po!itiv& .cest schim% ne produce o sensi%ilitate de
226
o $ericire divină& C(nd vrem să producem anumite sunete sau !gomote ) ciocănituri trosnituri
$(s(ituri etc& )procedăm ast$el& +e "ntrunesc mai multe duhuri de o%icei cele in$erioare care
au corpul mai grosolan mai apropiat de du%lul vostru vital& Ele av(nd aceeaşi "ncărcătură
electrică se descarcă direct "n a!ed şi produc o vi%raţie puternică pun(nd la r(ndul său "n
mişcare aerul din cameră ori mo%ila unde s)a produs descărcarea& Uneori aceste sunete sunt
$ăcute intenţionat pentru a atrage atenţia omului alteori pentru a se distra pe contul lui ori "n
scop de studiu pentru a vedea e$ectele descărcării lor electrice&
1ot prin intermediul electricităţii se pot produce şi mişcări de o%iecte ) masă scaun )
care se ridică sau se plim%ă singure $ără intervenţia nimănui ) vor%a vine ) căci "n aceste
"mpre,urări unul din asistenţi mediumul este un instrument conştient sau inconştient& +ă
presupunem că mediumul este $emeie& .tunci toate duhurile $eminine din acea cameră sau
casă se descarcă de electricitatea lor po!itivă "n medium& -n acelaşi timp toate duhurile
masculine se descarcă de electricitatea lor negativă "n a!edicul neutru dintr)o mo%ilă oarecare&
Nu se "ncarcă mediumul cu prea multă electricitate po!itivă pentru că vătămarea du%lului
$luidic poate provoca moartea trupului& .cum mediumul devenind un puternic magnet
po!itiv atrage cu putere către sine mo%ila "ncărcată cu electricitate negativă& Dacă doresc ca
o%iectul să se "ndepărte!e duhurile "ncarcă mo%ila cu electricitatea predominantă a
mediumului&
+e poate produce o descărcare electrică "ntre electricitatea mediumului şi cea acumulată
"ntr)o mo%ilă şi "n acest ca! se produce "n mo%ilă un !gomot oarecare $ără să se producă
mişcare& 1ot graţie electricităţii %ipolare se pot produce vi%raţii at(t de puternice "nc(t
!idurile se clatină ca de un cutremur parchetul se ondulea!ă $erestrele se "nchid şi deschid de
la sine etc&
;oi nu vă daţi seama ce precauţii luăm pentru evitarea "m%olnăvirii persoanei de care ne
servim ca medium "n producerea acestor $enomene căci suntem responsa%ili de "m%olnăvirea
ei şi vom su$eri consecinţele&
O mare di$icultate "nt(mpinăm şi la "ncărcarea o%iectului pe care vrem să)l mişcăm de
la un loc la altul& -n acest scop procedăm ast$el& Eu duh masculin mă aşe! la un capăt al
o%iectului de "ncărcat iar un alt duh $eminin se aşea!ă la capătul opus& .poi ne descărcăm de
surplusul nostru electric& Din com%inarea electricităţilor de sens contrar se nasc "n acel
o%iect $ulgere psihice )invi!i%ile vouă ) care alungă din acel o%iect a!edicul său neutru& După
aceea ne aşe!ăm mai multe duhuri de acelaşi $el şi "ncărcăm o%iectul cu electricitate po!itivă
ori negativă după cum ne este intenţia& ;eri$icarea se $ace ast$el5 dacă se va alipi de o%iect un
duh de polaritate contrară va simţi o mare plăcere& După ce am "ncărcat o masă un scaun un
condei etc& "ncărcăm mediumul care se supune conştient sau "l alegem şi "l "ncărcăm $ără ca
el să ştie& Repet5 mediumul va $i "ncărcat cu electricitate contrară naturii sale4 dacă este $emeie
) cu electricitate po!itivă dacă este %ăr%at )cu electricitate negativă& O%iectul "l "ncărcăm cu
electricitate po!itivă sau negativă "n $uncţie de medium şi de intenţia noastră de a "ndepărta
sau apropia o%iectul de medium&
-n $ine tot prin intermediul electricităţii putem $ace levitaţii de o%iecte şi chiar levitarea
mediumului& -n acest ca! creăm o s$eră din $luid electric de o anumită polaritate iar o%iectul
sau mediumul "l "ncărcăm cu electricitate de sens contrar& +$era sau glo%ul $iind $i#at de noi "n
spaţiul camerei şi av(nd o mare $orţă atractivă ridică o%iectul sau mediumul către el& +e cere
ca a!edicul din cameră să $ie liniştit motiv pentru care "n timpul acestor e#perienţe asistenţii
nu tre%uie să se mişte din locurile lor pentru că aerul va mişca a!edicul "ngreun(nd sau
"mpiedic(nd producerea acestor $enomene&
/evitaţia $ăcută "ntr)un loc deschis şi la mari distanţe este di$erită are un alt mecanism
$iind opera directă a entităţilor spirituale& Dar despre acest $enomen voi vor%i altă dată&
'ă!irea legilor aduce $ericire "ncălcarea lor H ne$ericire
227
Dragă $rate vrei să ştii dacă este adevărată părerea unor ocultişti care susţin că divinul
1ată ne)a creat şi aşe!at "n raiul +ău unde să evoluăm şi să)/ a,utăm "n creaţiile +ale viitoare&
Dar la o vreme unii din noi cre!(ndu)ne puternici şi atotştiutori am căutat să ne de!ro%im de
su% ascultarea /ui& .cest păcat spiritual ne)a $ăcut să cădem "n materie şi "n loc de evoluţie
pur spirituală am $ost sortiţi la o evoluţie prin $orme umane&
Iţi răspund că această părere este a%solut $alsă& Nu e#istă două $eluri de evoluţii5 una "n
+$era divină şi alta "n s$era creată& Creatorul nu are două măsuri două metode4 El conduce
totul după un singur plan& 1atăl nu $ace e#cepţii El este unic şi legile +ale sunt unice& Nici o
a%atere nu este permisă de la legile +ale care sunt $atale&
Deşi 1atăl are deplină li%ertate de voinţă totuşi El nu hotărăşte o lege "n mod ar%itrar
din voinţa +a suverană ci o e#trage dintr)o e#perienţă& Cu toate că eu sunt copilul +ău chiar
dacă sunt un candidat la Divinitate totuşi nu pot să lucre! asupra materiei din ,urul meu din
care să trag o conclu!ie sau lege precum o $ace 1atăl meu pentru că materia din s$era creată
este o materie compusă pe c(nd cea din /a%oratorul +ău divin este li%eră şi simplă&
.şadar "n virtutea li%erului meu ar%itru nu pot să $ac e#perienţe dec(t cu materia de
aici din ,urul păm(ntului şi nu pentru a scoate o lege ci numai pentru a e#trage "nvăţăminte&
1atăl ceresc a creat materiile de tot $elul pornind de la simplu la compus& Eu din contră "n
studiile mele sunt nevoit să pornesc de la compus la simplu să anali!e! materia sinteti!ată&
Mai)marii noştri de aici ne spun că +$era divină este plină numai de particule simple de
materie a$lată "n prima ei stare şi că acolo nu se $ac dec(t diverse com%inaţii ale acestor
particule li%ere&
Imediat ce 1atăl a creat o materie compusă o trimite "n s$era creată& 'rin urmare orice
$el de materie "nt(lnită "n univers este materie compusă& Chiar $luidul cel mai simplu e o
asociaţie de particule şi nu o materie simplă&
Dorind să cunosc cum a creat 1atăl această materie compusă $ie ea chiar şi $luidul cel
mai simplu sunt silit să)l des$ac să)i anali!e! elementele componente& Dar $ăc(nd această
operaţie ) inversă celei $ăptuită de Creator ) "ncalc legea /ui "mi atrag răspunderea /egii
divine $atale care glăsuieşte răspicat5 6 Cel ce strică ceea ce Eu am creat acela va su$eri7&
Da ştiu că prin opera mea produc o pertur%are sau anarhi!are "n materia divină4 cu toate
acestea "n dorinţa de a mă instrui şi "n virtutea li%erului meu ar%itru caut să o descompun "n
particulele sale primare să o des$ac "n elementele iniţiale din care a $ost compusă&
Noi duhurile a,unse la gradul de a şti să $acem asemenea e#perienţe "nalte de $i!ică şi
chimie cerească am reuşit să a$lăm cum a $ăcut 1atăl materia compusă "n /a%oratorul +ău&
Dar cu această oca!ie am constatat un $apt nou5 imediat ce materia compusă a $ost
descompusă se adună şi se recompune la loc "n mod automat graţie legii graţie memoriei ce
o are de)a reveni la starea dată de Creator&
Ca să studie! materiile din universul creat nu)mi răm(ne dec(t să mă "ntrupe!& Cum
materia trupului este vie şi sensi%ilă toată sensi%ilitatea ei "mi va $i transmisă şi mie duhului&
Ca spirit voi "nregistra orice e#perienţă su$erită de trupul meu şi voi "nvăţa o lecţie& Dacă "mi
rup un picior "mi ard o m(nă "mi "m%olnăvesc un organ intern cu alte cuvinte orice i se va
"nt(mpla trupului meu voi "nvăţa o lecţie nouă "nscrisă "n spirit& De asemenea e#perienţe are
nevoie orice spirit dacă vrea să evolue!e dar toate cer durere& De la materia cea mai densă a
trupului meu voi trece la e#perienţe cu materia corpului meu $luidic şi treptat 1a $luidele cele
mai simple din natură& .m plecat de la compus şi am a,uns la simplu&
Materia primă simplă din /a%orator a $ost şi este mereu lucrată de 1atăl nostru
Creator care are un corp simplu şi unic& Din această materie unică ne)a $ăcut Creatorul şi pe
noi dar pe c(nd 1atăl este $ormat din trei particule s$erice alăturate una de alta pe noi ne)a
$ăcut tot din trei s$ere dar le)a lipit una de alta& O particulă de voinţă una de memorie şi alta
de inteligenţă&
228
'rin urmare sc(nteia mea este o inteligenţă creatoare o voinţă mo%ili!atoare şi o
memorie "nregistratoare&
'entru a crea materia divinul Creator pune "n ,oc ;oinţa +a şi com%ină "n $el şi $el de
chipuri particulele li%ere din /a%orator precum şi re!ultatele lor&
Ca să a,ung şi eu din spirit simplu un /ucrător divin ca şi Cei a$laţi "n /a%orator
tre%uie să devin aidoma Divinităţii adică cu cele trei particule ) voinţă inteligenţă şi memorie
) alăturate& 1atăl este unic adică o singură $iinţă nu trei s$ere lipite ci trei s$ere una l(ngă
alta& Divinii +ăi /ucrători sunt şi ei $ormaţi tot din trei s$ere alăturate& Nici marele nostru
8uvernator solar nu este $ormat din trei s$ere alăturate ci tot din trei s$ere "ntr)una alipite ca
şi la mine&
/umea /a%oratorului este $ormată dintr)o in$initate de /ucrători divini care su%
ordinele 1atălui pregătesc din materia primă materiile compuse trimise apoi "n s$erele create
pentru a $orma sori comete şi planete&
'rima mea particulă este inteligenţa prin care raţione! ,udec ea $iind producătoare de
idei& C(nd inteligenţa mea nu $uncţionea!ă nu produc nici o idee& Ideile se arată su% $ormă de
lumini sau $ulgere electrice e#trem de mici& +c(nteile $ulgerele $iind idei inteligenţa mea se
descarcă de electricitatea pe care o posedă& Cu alte cuvinte ideile sunt $oiţe electrice& Dar să
nu con$undaţi electricitatea voastră casnică cu electricitatea ideilor emise de inteligenţa unui
duh&
Din momentul "n care cuget c(nd inteligenţa mea lucrea!ă emit idei adică proiecte!
din sc(nteia mea $ulgere electrice& Dar tot cuget(nd emiţ(nd idei eu ar tre%ui să mor& Nu se
"nt(mplă acest $enomen pentru că "n aceeaşi măsură "n care emit a%sor% particule)idei din
spaţiu&
Ideile mele nu le proiecte! la "nt(mplare ci c(nd ,udec de regulă le dau o direcţie către
un spirit prieten& El ascult(nd primeşte "n s(nul său particulele de inteligenţă $ulgerele
electrice emise de mine le "nţelege şi apoi "mi răspunde& /a r(ndul său 6vor%ind7 şi el
se,descarcă de $orţele sale electrice care vin spre mine intră "n mine şi ast$el mă "ncarc din
nou& -n acest $el se menţine echili%rul corpului meu&
E#istă ca!uri c(nd emit o serie de idei de ordin general $ără o destinaţie personală& -n
acest ca! ideile ies din corpul meu duhual i!%esc $luidul din mediul "n care trăiesc produc "n
el unde şi prin aceste unde se răsp(ndesc& -n acest ca! ideile se răsp(ndesc su% $ormă de ra!e&
Dar spaţiul $iind plin de asemenea particule)idei le a%sor% şi)mi re$ac corpul meu inteligenţă&
Inteligenţa cunoaşte legile divine deoarece acestea au $ost "nscrise "n linii generale "n
materia)memorie a spiritului& Ne$iind raţionali!ate de inteligenţă ele se numesc instinctuale&
Materia)memorie este un $luid universic unde se "ntipăresc toate e#perienţele
Divinităţii& Eu $iind alcătuit din inteligenţă sau viaţă vie din voinţă producătoare de mişcare şi
din memorie ) tipar divin sau carte veşnică "mi menţin $orma dată de 'ărintele meu&
Eu $uncţione! ast$el5 inteligenţa propune apoi memoria dispune după care intervine
voinţa $rans$orm(ndu)mi ideile interioare "n $apt& De e#emplu inteligenţa mea spune5 Ucide3
a doua parte a $iinţei mele ) memoria ) spune5 1atăl legea /ui nu permite crima3 Iar la urmă
intervine voinţa sau li%erul meu ar%itru care hotărăşte să $ac sau nu acel $apt& Din armoni!area
sau nearmoni!area acestor trei $actori independent unul de altul se naşte conclu!ia5 $ericire
sau ne$ericire& -ntr)adevăr "n ca!ul c(nd conclu!ia va $i con$ormă cu legea va urma $ericirea
mea interioară iar dacă va $i "n contradicţie cu legea voi simţi o ne$ericire&
Instinctiv memoria ştie că uciderea ) sau alt comandament ) este oprită& Chiar "n
memoria celui mai "napoiat săl%atic se a$lă instinctul de a nu ucide şi totuşi cani%alul este
$orţat de necesitatea $i!ică ) $oamea ) să ucidă& -n interiorul său ad(nc are teama instinctivă de
a ucide şi numai $oamea ne"nduplecată "l $ace să calce ceea ce conştiinţa lui interioară "i
recomandă să nu $acă&
229
'ă!irea legilor divine aduce după sine $ericire iar "ncălcarea lor ne$ericire pedeapsă
tradusă prin căderea spre materia mai densă& Cu c(t e#perimentăm "n contra legilor divine cu
at(t ne "ngreunăm şi cădem mai ad(nc spre centrul materiei create&
+piritul mai evoluea!ă "n acest ca!2 Desigur că evoluea!ă dar numai prin ne$ericire&
Evoluţia nu are nici o legătură cu $ericirea sau ne$ericirea&
1emplul ştiinţei cereşti
1rupul omenesc este ast$el creat ca spiritul cu$undat "n el să se creadă a $i una cu
trupul& De ce acest lucru2 Deoarece Divinitatea "n marea Ei "nţelepciune a dorit ca pe
'ăm(nt studiile să se $acă pe două căi5 F& prin simţurile psihice ) capa%ile să aprecie!e materia
psihică4 G& prin simţurile trupeşti ) "n stare să e#amine!e materia $i!ică şi $enomenele din
s(nul ei&
1răind doar o viaţă spirituală duhul nu ar avea posi%ilitatea să e#amine!e materia $i!ică
a păm(ntului& 'rin urmare duhul tre%uie să $ie o dată li%er iar altă dată ) co%or(t "n s(nul
materiei terestre&
Dacă un om ar purta de mic toată viaţa sa ochelari roşii el nu ar cunoaşte aspectul
naturii vă!ut cu ochii li%eri& El ar vedea lumea dar su% un alt colorit& 1ot aşa duhul li%er vede
şi el lumea materială a păm(ntului dar nu cu ochi trupeşti ci cu vederea psihică cu o
oarecare alterare a realităţii $i!ice vă!ută de voi& Iată de ce acelaşi duh tre%uie să trăiască şi "n
$orme păm(nteşti pentru a compara cunoştinţele entităţilor spirituale cu cele ale oamenilor
trupeşti& 'rin urmare e#istă două $orme de viaţă5 F& de duh li%er "n spaţiul ceresc4 G& de duh
"ntrupat la viaţa planetară&
Deşi noi plutim "n ,urul vostru cu miliardele lumea trupească nu are cunoştinţă de noi&
De ce2 'entru că aşa a voit Creatorul nostru ca $iind eterici să răm(nem invi!i%ili omului
trupesc& Dar cu toate acestea tot Creatorul a voit ca un număr $oarte mic de oameni să ştie de
noi de e#istenţa noastră& -n acest scop ne)a permis să dovedim acestei minorităţi e#istenţa
noastră& De aici selecţionarea şi adunarea anumitor persoane ) pentru a $orma un cerc psihic&
-nsă aceste cercuri sunt şi ele gradate& Ceea ce se poate da şi pro%a cercului 9 nu se poate
spune cercului . şi aşa mai departe&
Deasupra tuturor acestor cercuri noi $ormăm un grup de oameni constituit din spirite
"ntrupate din !onele superioare ale 'ăm(ntului pentru a $ace cu ei "nalte studii cereşti& Dar
pentru a le destăinui tainele divinului 1ată le cerem ,urăm(ntul ) ca pe timpul vechilor
egipteni sau indieni )că nu vor divulga cele comunicate de noi& O dată constituit acest mic
cerc de revelaţie "i vom da din comorile cereşti ce vor cuprinde pro%leme morale sociale
politice religioase şi ştiinţi$ice& .nticii cereau pedeapsa cu moartea pentru cei care divulgau
asemenea secrete pentru că "şi dădeau seama de gravitatea acestei $apte&
;rem ca cei a$laţi "n cercurile noastre de revelaţie spirite superioare "ntrupate să nu
stea "n "ntunericul trupului ci să $ie propagatorii credinţei şi ştiinţei cereşti precum şi a
legilor morale& -n di$erite locuri sunt necesare c(teva $aruri care să lumine!e .devărul "n
%e!na vieţii trupeşti& .ceşti oameni sunt chemaţi să aducă anumite corectări ştiinţei o$iciale
greşită "n cea mai mare parte deoarece omul a vă!ut şi ,udecat numai prin mentalul său
concret $ără să ai%ă "n vedere $actorul numit eter care ,oacă un rol cov(rşitor "n toate
$enomenele produse "n ,urul vostru&
.cestui cerc de iniţiere "i cerem o anumită conduită "n lume şi o riguro!itate
o%iectivitate şi e#actitate "n cercetare& +ă asculte cele comunicate de noi dar să le veri$ice pe
c(t le este posi%il& Recomandăm cu stăruinţă să nu se entu!iasme!e să nu adopte cu uşurinţă
cunoştinţele primite de la noi şi să le recepţione!e ca $iind cel mai mare dar acordat unui
muritor& .ceasta este atitudinea unui adevărat savant& Cerem ca ei să "nveţe prin comparaţie şi
să aştepte ca timpul să con$irme ideile noastre& De asemenea cerem ca un ast$el de cerc să $ie
230
$ormat din persoane puţine culte şi mai presus de toate morale oameni reţinuţi iar nu
palavragii pentru că marile /umini cereşti nu pot sta de vor%ă cu persoane neserioase
nestudioase&
.t(t "n lumea noastră c(t şi "n lumea voastră e#istă duhuri care sunt adversari hotăr(ţi
ai legăturilor noastre permanente cu cei de pe păm(nt& Un asemenea duh se va pre!enta la un
cerc $ormat din tot $elul de persoane pregătite şi nepregătite d(ndu)se drept Domnul Isus& El
nu o $ace din grandomanie ci cu un anumit scop $iind unul din adversarii răsp(ndirii
doctrinei noastre şi a ideii e#istenţei noastre printre păm(nteni& El urmăreşte discreditarea
acestor persoane "n lumea lor şi "n acelaşi timp "n mod indirect discreditarea "ntregii noastre
mişcări&
1re%uie să $iţi $oarte circumspecţi $ie şi numai "n a a$irma e#istenţa lumii noastre& Noi
avem nevoie numai de insule nu de oceane de credincioşi şi "n special nu avem nevoie de
o%sedaţi şi e#altaţi căci aceştia sunt stăp(niţi de duhurile materialiste adică de duhurile
contrare care au adoptat te!a materialistă a $iloso$ilor noştri cereşti&
1re%uie să se ştie că Divinitatea a $ăcut "n lume totul pereche două principii contrare
una alteia& Numai prin acţiunea lor opusă lumea materială şi spirituală "nvaţă şi merg spre
progres& 'rogresul cere e#istenţa a două păreri ) principii ) contrarii& .st$el "n secolul trecut
au co%or(t pe păm(nt $orţe cereşti care aveau rolul "n special de a $i propagatorii celui mai)
aprig materialism& .cum au co%or(t $orţe cu misiunea de a propaga spiritualismul ca o
contrapondere a materialismului de ieri şi de a!i&
Maestrul ceresc . cu toată ceata lui de miliarde de spirite a adoptat te!a :& Maestrul 9
egal "n evoluţie cu . a adoptat "mpreună cu adoratorii săi te!a contrarie W& .ceşti doi erudiţi
sunt prieteni %uni $orţe egale şi de acord cu privire la toată ştiinţa şi legile cereşti dar pentru
a contri%ui la evoluţia duhurilor de su% ei au primit misiunea de la mai)marii lor să adopte
două te!e di$erite& Unul ) o te!ă materialistă iar celălalt ) te!a spiritualistă $iecare put(nd lua
oric(nd locul celuilalt deoarece cunoaşte la per$ecţie şi te!a contrară& Ca duh Jegel ştia %ine
adevărul dar se o%ligase ca atunci c(nd va $i om trupesc să $ie un "nverşunat adversar al celor
ce vor susţine că e#istă su$let că e#istă duhuri şi viaţă veşnică se o%ligase să susţină te!a
materialistă& .cum venim noi să dominăm cu e#perienţele şi ideile noastre te!a spiritualistă&
.şadar totdeauna tre%uie să e#iste pe păm(nt $oc şi gheaţă pentru a se menţine lupta ce duce
la progres&
-n alte vremuri a $ost necesar ca savanţii noştri cereşti să sălăşluiască printre preoţii
religiilor& .cum ştiinţa păm(ntului cere ca savanţii Cerului să se nască "n lumea cultă printre
laicii păm(ntului& Cu această oca!ie $ac cunoscut că "ntr)un veac se "ntrupea!ă mai multe
spirite care au adoptat pe păm(nt ideea de luptă a materialismului& -ntr)un alt veac se
"ntrupea!ă mai mult duhuri care au misiunea să lupte pentru ideea spiritualistă& 'rin urmare
c(nd unii c(nd alţii vor domina cu ideile lor omenirea terestră&
Noi lucrăm pe tot păm(ntul pentru $ormarea 1emplului ştiinţi$ic al .devărului revelat )
1emplul Marelui .devăr& Idealul nostru este ca "n $iecare ţară "n $iecare mare oraş să avem un
templu unde şă se $acă ştiinţă şi e#perienţă adică studii şi cercetări "n domeniul
parapsihologic cu aplicarea lor& -n acest templu să e#iste o sală de con$erinţe pu%lice şi o
mare %i%liotecă pu%lică de unde lumea să primească ideile cereşti studiul vieţii al naturii şi
duhurilor din tot universul&
Dorim ca omul luminat prin ştiinţa cerească să nu mai $ugă de casa Domnului şi să nu
mai creadă că se poate lipsi de rugăciune şi a,utorul celor din Ceruri& -n $ine vrem ca cele
scrise "n cărţile s$inte sa nu mai $ie doar cre!ute ci şi pro%ate&
Este posi%ilă evoluţia entităţii spirituale "n Cer $ără să se "ntrupe!e2
231
Dragă $rate "mi pui această "ntre%are deoarece eşti "n interiorul trupului tău care te
"ncon,oară cu neştiinţa lui& După moartea %iologică sau "n timpul somnului c(nd devii duh
li%er tu ştii că nu este posi%ilă doar e#istenţa cerească pentru că evoluţia cere ca orice duh să
$acă şi studii planetare& Or aceste studii solicită neapărat "ntrupări repetate& Cu altă oca!ie am
a$irmat că Divinitatea nu are două măsuri Ea conduce lumile create după un singur plan& De
ce ar $ace e#cepţii cu anumite duhuri ca ele să nu $acă şcoala vieţii de om trupesc2 Creatorul
a sta%ilit legi şi ele se aplică tuturor&
Ni s)a dat ordin şi o ceată de $raţi cereşti din planul divin al 'ăm(ntului te "ncon,urăm
şi prin tine vrem să luminăm şi pe alţii& 'rin urmare nu putem să)ţi spunem dec(t adevărul&
Iar răspunsul la "ntre%area pusă este5 "n primele timpuri ale ascensiunii lor in$inite toate
duhurile tre%uie să "m%race mii şi sute de mii de ani haina trupească a acestei planete precum
şi a tuturor gradelor de planete risipite) "n spaţiul in$init al universului&
) Dar oare toţi spiritiştii din lume toţi ocultiştii masonii teoso$ii ca%aliştii etc& primesc
"n şedinţele lor de la $iinţele invi!i%ile numai adevărul2
) -ţi răspund categoric că nu&
) Cum se poate2
) E#istă spirite $orţate să spună minciuni&
) Dar cine le $orţea!ă2
) Evoluţia şi mentalitatea ascultătorilor&
+ă presupunem că avem "naintea noastră un %igot sau chiar slu,itorul unui cult oarecare&
Nici un spirit nu va "ndră!ni să)i tul%ure ideile de %a!ă şi deci "i va vor%i "n con$ormitate cu
credinţa sa religioasă& 'reotul creştin va $i convins că nu e#istă o religie superioară religiei
sale ra%inul crede că religia lui este cea mai ştiinţi$ică şi aşa mai departe& Cum să le spunem
acestora adevărul pur şi anume că Divinitatea)Christ şi Divinitatea)Iahve
F
este una şi aceeaşi
Entitate divină& Omul nu poate concepe că pe măsură ce omenirea se "nalţă "n "nţelegere apare
şi necesitatea creării pe păm(nt a unei noi religii& Cum să spui %udhistului mo!aicului
creştinului etc& că religia viitorului va $i o religie generală pe tot păm(ntul2 ;a e#ista o religie
universală religia tuturor miliardelor de planete religia adevărurilor ştiinţi$ice cereşti&
-nsuşi Divinul nostru 8uvernator solar a spus)o "n ultima +a "ntrupare5 6;oi trimite
Duhul .devărului care să vă spună şi să vă lumine!e7& -n %a!a acestei promisiuni noi
duhurile superioare ale 'ăm(ntului am primit ordin să di$u!ăm adevărurile re$eritoare la
opera Creatorului&
E#amin(nd adevărurile spuse la $el pe tot păm(ntul şi compar(ndu)le cu cărţile
di$eritelor voastre religii veţi constata o nepotrivire şi atunci se va naşte "n mintea voastră
"ntre%area5 6De ce această nepotrivire2 Cum vechii mediumi)scriitori au primit de la
comunicanţii lor cereşti in$ormaţii necon$orme cu .devărul27
Ei nu au $ost induşi "n eroare ci comunicările date erau con$orm evoluţiei lor de atunci
şi mai ales s)a avut "n vedere lumea căreia erau destinate acele comunicări& 1otdeauna
pro$esorul predă cunoştinţe con$orm gradului de "nţelegere al elevilor săi&
'rin urmare duhurile predau adevărul numai "n măsura evoluţiei auditorului lor& Iată
"nţelesul ideilor mai "nalte ale comunicărilor de a!i $aţă de cele scrise şi vor%ite "n timpuri
"ndepărtate& -n plus să nu se uite că am a$irmat cu toţii din di$erite interese aceste vechi
scripturi au $ost alterate&
Interesul material şi .devărul nu pot sta la un loc& Religia viitorului va $i o religie
ştiinţi$ică lipsită de preocupări de ordin material& .devărurile din planurile divine nu se pot
"mpăca cu materialismul planului de ,os& C(nd s)au "ntrupat pe glo%ul nostru păm(ntesc
conducătorii divini nu s)au interesat de %unurile păm(ntului&
.m $ăcut o mare digresiune şi acum revin la su%iectul iniţial&
După cum nu poţi semăna anumite seminţe "n orice păm(nt tot aşa nu poţi semăna
anumite idei "n orice om& 1re%uie să)i dai omului numai adevărurile potrivite cu gradul
evolutiv al spiritului său&
232
Unui duh "ntrupat i)a venit "n minte "ntre%area pusă de tine5 6E#istă spirite care au
evoluat "n Cer $ără să se "ntrupe!e27 Duhul comunicant con$orm regulii sta%ilite la noi i)a
dat un răspuns ce nu corespundea .devărului& 6Cum se poate ) vei spune iarăşi ) spiritele
mint27 Eu "ţi răspund că uneori neput(nd ne$iindu)le permis să spună .devărul deoarece n)o
permite evoluţia celui care "ntrea%ă spiritele spun un neadevăr& .poi să nu se uite că la grade
mici de spirite "ntrupate vin duhuri mici şi acestea spun at(ta c(t ştiu4 duhurile tinere sunt mai
neştiutoare necunosc(nd "naltele adevăruri& De unde să spună dacă nici ele nu ştiu2
-n lumea cerească e#istă o a#iomă5 /egile divine nu permit e#cepţii& Niciodată şi
nicăieri "n univers nu s)a vă!ut o e#cepţie& -ncălcarea unei anumite or(nduiri atrage după sine
automat pedeapsa su$erinţa şi mai apoi supunere oar%ă& De multe ori "n e#istenţa mea am
"ncălcat legea uneori inconştient dar de cele mai multe ori conştient& .m $ăcut)o cu scop de
e#periment să văd ce se va "nt(mpla să văd e$ectele $aptei mele dar "ntotdeauna am su$erit&
.m "nvăţat că cel ce "ncalcă legea divinului Creator tre%uie să plătească prin su$erinţă&
Iată un capitol asupra căruia mai toate duhurile $ac e#perienţe capitolul uciderii& /egea
divină spune5 +ă nu uci!i3 Dar nu dă nici un motiv nu ne luminea!ă pentru ce să nu ucidem&
Duhul "şi !ice5 6'rea iu%itul meu 1ată Creator nu este aici ca să mă vadă sau să)/ "ntre%
de ce şi cum& Ia să ucid&7
1
)*+* , -etragrama *ava%a", considerată numele de nespus a .ivinităţii. /vreii nu pronunţă
acest nume, înlocuindu,l cu Adonai, când îl întâlnesc în -ora. 0entru cabalişti tetragrama )*+*
repre(intă mai mult decât numele .ivinităţii, fiind considerată formula c"eie pentru descifrarea şi
înţelegerea tainei sferei create. -etragrama )*+* e1primă !uvântul, omul creat după c"ipul şi
asemănarea .omnului. .ivinitatea se manifestă prin întruparea !uvântului, a +erbului. Astfel *ava%a"
devine 2eşua 32sus4, .ivinitatea asumându,şi natura umană, devine fiul omului, pentru ca în finalul
misiunii 5ale să revină în slavă pe -ronul 5ău. -etragrama frântă la mi6loc este reunită prin 3şin4 , focul
generator şi subtil, ve"icolul vieţii nediferentiate, mediatorul universal care permite întrupările,
coborârea spiritului în materie. leşua 32sus4 repre(intă întruparea !uvântului.

Duhul a $ost creat să nu creadă tot ce i se spune şi apoi el este doritor să e#perimente!e
şi să vadă ce se va "nt(mpla dacă ucide căci numai e#perienţa te "nvaţă numai aşa evolue!i&
Deşi "n pravila penală a ţării se spune5 6Cel ce ucide merge la ocnă7 "n primele timpuri ale
e#istenţei sale neav(nd conştiinţa pe deplin luminată duhul uman ucide& 1u eu şi mulţi am
trecut prin aceste greşeli pe alte planete "n urmă cu multe sute de mii de ani& .cum te
"ngro!eşti la ideea uciderii şi a vieţii de ocnaş& 'e omul in$erior nu)l sperie mediul ocnei şi el
"ncalcă legea terestră dar mai presus de ea "ncalcă legea cerească şi ucide pentru că aşa "i
dictea!ă neştiinţa& ;a ucide "ntr)o viaţă şi va su$eri4 va ucide iarăşi "n altă viaţă şi iar va
su$eri& .t(ta va su$eri din viaţă "n viaţă "nc(t odată i se va "ntipări "n spirit raportul dintre
ucidere şi su$erinţă dintre "ncălcarea legii şi pedeapsă& C(nd citiţi legea divină5 +a nu uci!i
sunt sigur că la cei mai mulţi le $uge g(ndul la $aptul să nu ucidă un om& 1otuşi legea
Cerurilor glăsuieşte5 Nu ai voie să uci!i nici o vietate& /a care veţi spune mai toţi5 6.u!i
$rate2 nici o vietate& Cum se poate2 +ă nu am eu voie să măn(nc un iepure un pui $ript un
antricot sau un muşchi $raged2 Ce aceste animale sunt $raţi de)ai mei2 +unt oameni2 Ori
posedă cum spun %rahmanii vreun spirit de om condamnat să se $acă %ou oaie găină etc
pentru vreo greşeală de)a lor27
Nu răspund eu& O asemenea metempsiho!ă o asemenea retrogradare a spiritului uman
nu are loc niciodată& Dar să ştiţi că nici s$inţii voştri %rahmani nu sunt mincinoşi sau
neştiutori ci ei au alterat voit .devărul ca să "ngro!ească pe omul simplu neevoluat să)l
sperie ca nu cumva să)şi măn(nce $ratele decedat şi re"ntrupat "n drăgălaşul şi %l(ndul
mieluşel de pe l(ngă casa lui& El nu a minţit ci numai l)a speriat deoarece cunoştea ce spune
pravila cerească5 Nu vei ucide porunceşte Domnul Dumne!eu Creatorul tău& Iar ra%inul
alter(nd legea divină adaugă5 6Căci de nu "n m(nia +a Domnul Cerurilor te va pedepsi7& El
nu minte ci e#agerea!ă alterea!ă .devărul numai ca să)l sperie pe iudeu şi ast$el să)l
salve!e de la urmările uciderii de la pedeapsa cerească&
233
.devărul adevărat al acestui comandament este5 Nu ucide nici o vietate& Omul va $i
pedepsit c(nd va ucide o vietate din plăcere sau pentru a)i consuma carnea& -nsă omul poate
ucide lupul pentru apărarea sa şi a animalelor sale& -n acest ca! nu este ucidere el nu "ncalcă
legea& Dar dacă se va apuca să măn(nce din carnea panterei sau a leului care l)a atacat
situaţia se schim%ă5 "ncalcă legea şi va $i pedepsit&
) Dar cum $rate2 eu n)am vă!ut ucigători de animale v(nători sau măcelari pedepsiţi&
) Da e ,ust n)ai vă!ut "n lumea ta trupească dar c(nd vei veni la noi "i vei vedea pe toţi
cei ce au ucis animale că "şi iau pedeapsa&
) Numai cei ce ucid primesc pedeapsa2
) Nu ci chiar şi cei ce n)au ucis ) dar au m(ncat din carnea unui animal ucis ) $ac un
păcat şi deci vor avea partea lor de pedeapsă&
'edeapsa soseşte uneori chiar "n viaţa voastră trupească& Urmăriţi paralel doi oameni5
unul vegetarian ) din voinţă sau nevoie iar altul se "m%ui%ă numai cu cărnuri& ;eţi vedea clar
că unul este plin de sănătate şi a,unge p(nă la ad(nci %ătr(neţi iar cel carnivor este mereu
lovit de %oli şi viaţa lui este chinuită& Chiar medicii păm(ntului au o%servat acest lucru şi de
multe ori mai ales "n ca! de %oală recomandă un regim vegetarian& Micro%ii şi %olile se ţin
pe l(ngă cei cu alimentaţia carnală& Nu e pedeapsă aceasta2 9a da pentru că au m(ncat din
trupul $ratelui lor mai mic care aşteaptă ca "n veacurile nes$(rşite pe alte planete să $ie
avansaţi la rangul de duh)uman& ;egetarianismul produce o anumită imuni!are "mpotriva
micro%ilor di$eritelor %oli& M)am pierdut din nou "n digresiuni dar şi acestea sunt importante&
.cum "nsă revin la su%iectul de a!i5 e#istenţa unor spirite care nu s)au "ntrupat&
E#istă spirite care de c(nd a $ost creat 'ăm(ntul de multe miliarde de ani nu s)au mai
re"ntrupat deloc pentru că au terminat de mult orice şcoală planetară umană din acest univers&
.ceştia sunt "ngerii&
1re%uie să $aci deose%ire "ntre o "ntrupare $ăcută "n vederea "nvăţării a tot ceea ce
priveşte materia şi $orma de viaţă a unei planete şi "ntruparea $ăcută din milă pentru $raţii tăi
mai mici co%or(nd "n mi,locul lor pentru a)i lumina& O asemenea "ntrupare a $ăcut)o de multe
ori "nsuşi 8uvernatorul nostru planetar $ăc(ndu)se om pentru a determina anumite curente de
idei printre oameni& De asemenea Divinitatea noastră solară s)a "ntrupat de multe ori din
Iu%ire pentru copiii +ăi neştiutori& 'entru lumina puterile şi "nţelepciunea +a o asemenea
"ntrupare este mai mult dec(t o misiune ) este un martira,&
'rin urmare nu e#istă nu a e#istat şi nu va e#ista niciodată duh)şcolar al lumilor
planetare care să stea "n atmos$era $luidică a 'ăm(ntului $ără să $i $ăcut vreo "ntrupare&
-n prea,ma 'ăm(ntului "n !onele lui cele mai su%lime ) !ona divină ) e#istă spirite care
mai au "ncă de $ăcut şcoala vieţii trupeşti dar e#istă şi spirite ) "ngerii ) care au terminat de
mult evoluţia lor trupească pe planete dispărute de miliarde de ani& Cu toate acestea c(nd
primesc ordine "ngerii se $ac şi ei oameni trupeşti ca şi oricare om "n vederea "ndeplinirii
unei anumite misiuni& Dar mai presus de misiunea lor este pilda e#emplul lor de ră%dare
smerenie şi a%negaţie supun(ndu)se la privaţiuni şi nedreptăţi la su$erinţă trupească& ;ă!(nd
pe străluciţii lor superiori trăind cu smerenie su% asprimea vieţii trupeşti duhurile mai mici
prind cura, şi cer "ntruparea "n vederea avansării lor spirituale& Ele ştiu că "ngerii au $ost odată
simpli oameni asemenea lor4 "nţeleg legea divină care cere oricărui duh să treacă prin şcoala
amară a "ntrupării& +căpare e#cepţie nu e#istă nicăieri "n univers&
Duhul)copil
O a#iomă a Cerurilor noastre este şi aceasta5 Divinitatea nu a $ăcut nimic inutil& 1otul
are un rost "n natură& De c(te ori Divinitatea a creat ceva nou a sta%ilit şi legea sa
corespun!ătoare&
234
'rintre numeroasele +ale legi este şi legea evoluţiei duhului şi a materiei& Dar de $elul
cum se $ace această evoluţie nu s)a ocupat şi nu se ocupă Creatorul& Divinitatea nu a lămurit
misterul evoluţiei ) de ce să evolue!i şi cum să evolue!i mai repede ) nescriindu)l "n nici o
lege& 9ietul duh a vrut să a$le de ce tre%uie să studie!e şi să su$ere dacă vrea să evolue!e&
'entru aceasta el a $ăcut apel la divinul său Creator şi din +$era divină i s)a răspuns5 60iule
te)am "n!estrat cu inteligenţă voinţă şi memorie egală cu a Mea& .cum Eu nu mai am timp să
Mă ocup de tine& Ca să avanse!i "ţi recomand să $aci apel la ,udecată iar raţiunea ta "ţi va
de!vălui tot ce tre%uie să $aci ca să cunoşti opera şi legile Mele& /egea o poţi cunoaşte pentru
că e scrisă şi pusă de Mine "n tot universul creat& Ea este acolo pentru a te lumina controla şi
a,uta "n studiile tale&7
9ietul duh "nţelege că nu e#istă alt mi,loc dec(t să)şi pună "n $uncţiune inteligenţa şi
voinţa& Dar ce grei au $ost primii săi paşi deoarece nu ştia cum să)şi "ntre%uinţe!e inteligenţa
cum să)şi pună "n $uncţiune voinţa mai ales că memoria sa conştientă era coală al%ă nu
conţinea nici o repre!entare neav(nd nici un 6trecut7& 'entru el nu e#ista deocamdată dec(t
un 6pre!ent7&
.colo departe "n +$era)/a%orator "n casa 1atălui său duhul)copil venea !ilnic "n
contact cu idei şi numai idei care nu)i lăsau "n memorie nici un semn nici un tipar deoarece
toate erau idei a%stracte care oric(t de de$inite erau de Cei ce sălăşluiesc acolo nu)l puteau
lămuri nu)l puteau $ace să le "nţeleagă şi deci să le memore!e&
1rece 6timp peste timp7 ) de $apt nu trece nimic deoarece timpul se măsoară prin ceva
şi acel ceva acolo nu este dec(t evoluţie ) dar evoluţia duhului pare să nu mai pornească& 1rec
mereu idei peste căpşorul micului duh şi noua $ăptură tot nu poate "nţelege nimic& 61impul7
trece dar duhul)copil nu are nici o v(rstă deoarece v(rsta se măsoară "n capitalul de noţiuni
acumulate idei pe care duhul nu le poate "ncă "nţelege şi $i#a "n memorie& 1rec ast$el 6mii de
ani7 şi duhul)copil a$lat "ntr)o stare de somnolenţă a%ia "ncepe să prindă c(te o noţiune& E o
minune să "nveţi o noţiune a%stractă lipsită de o repre!entare concretă& 1e "ngro!eşti numai
c(nd te g(ndeşti să "nveţi ceva ce nu ai vă!ut deloc&
'rintre primele noţiuni acceptate de micul duh uman este ideea e#istenţei 1atălui său a
Creatorilor au#iliari din +$era divină şi a materiei prime din care se creea!ă totul& -n $ine după
ani şi ani de)ai voştri tereştri c(nd a agonisit un mic capital duhul uman va $i trimis "n lumea
creată& El nu poate răm(ne o veşnicie "n /a%orator pentru că ştiinţa marilor /ucrători divini
de acolo este at(t de "naltă "nc(t nu ar putea niciodată "nţelege şi "nvăţa ceva&
Duhul a primit "n +$era divină anumite noţiuni& De e#emplu ştie că e#istă şi alte duhuri)
copii asemenea lui4 că marii Creatori de acolo au $ost c(ndva ca şi el4 că tot ce se creea!ă
acolo este destinat să $ie trimis "n lume spre per$ecţionare& -n $ine a vă!ut şi s)a convins că
toţi Creatorii muncesc necontenit şi se simt $ericiţi că muncesc la opera 1atălui lor&
Duhul)copil se convinge că nu poate să mai răm(nă "n +$era divină deoarece acolo nu
se "nvaţă cum să 6lucre!i7 ci numai cum să 6cugeti7& Cu alte cuvinte activitatea nu se "nvaţă
prin pură idee ci prin "n$ăptuire& De la o vreme "nţelege că tot ce se lucrea!ă "n /a%orator nu
poate să răm(nă acolo ci este destinat pentru dincolo adică "n s$era creată despre care tot
aude vor%indu)se& Convingerea duhului)copil se "ntăreşte c(nd cei "ntorşi din s$era creată "n
/a%orator le descriu lucruri şi $apte despre care nu)şi poate $ace o concepţie nu şi le poate
repre!enta pentru că nu a $ost acolo să le perceapă& Din acest motiv nu poate "nţelege şi prin
urmare nici memora descrierile şi de$iniţiile celor "ntorşi din s$era creată&
.tunci se convinge că locul unde l)a creat 1atăl său este Rai dar $ericit nu este
deoarece se plictiseşte "ntr)un loc unde nu poate $ace nimic& -n plus au!ind de la cei "ntorşi
despre minuni de $apte $iinţe şi privelişti din lumea creată se naşte "n el dorinţa vie să plece
din Raiul 1atălui şi să vină să vadă şi el cum sunt aceste regiuni stele comete şi planete pline
de tot $elul de $iinţe& Doreşte să le vadă şi să "nveţe şi el ce este aici "n s$era creată pentru a
a,unge tot at(t de ştiutor ca cei "ntorşi "n /a%orator şi ca /ucrătorii divini din +$era divină&
235
C(nd s)a convins ) de la %ătr(nii re"ntorşi "n Rai ce au "n spate miliarde de ani ) că
numai "n lumile stelelor şi planetelor va putea vedea şi pipăi tot ce a au!it că numai "n s(nul
acestor lumi poate deveni per$ect şi $ericit se hotărăşte să plece& Nu i s)a spus că această
"nvăţătură se o%ţine cu preţul Xsu$erinţei şi asemenea unui pelerin pleacă pe un drum lung
ce pare că durea!ă o veşnicie& -ncepe să cunoască munca prin lacrimi şi suspine şi "n
sudoarea $runţii "şi c(ştigă p(inea ) "nvăţătura& .ici a$lă imediat de legile divine ale 1atălui&
Iată plecarea lui .dam din raiul %i%lic& 1răind prin sori a$lă de legile solare şi "n $ine
mai t(r!iu a$lă şi de legile planetare& Cur(nd "nţelege că legea solară este comentariul legii
divine iar legea planetară este regulamentul e#plicativ de!voltat al legilor divine şi solare&
Din cele spuse se vede că duhul nu a $ost i!gonit din Rai ci a plecat convins că nu va
putea a,unge să cunoască ceea ce ştie 1atăl său Creator ) pomul cunoaşterii %inelui şi răului )
dec(t "nvăţ(nd tot ceea ce El a creat toate ideile emise de El "n lume şi că această "nvăţătură
nu o poate o%ţine dec(t vi!it(nd marea +a "mpărăţie& Barpele ispititor ) duhul a,uns per$ect ) i)
a mai spus că numai aici "n creaţie va vedea concreti!ate "ntr)un $el oarecare ideile a%stracte
"nvăţate "n /a%orator şi că o primă condiţie să devină $ericit e să iu%ească& Or iu%irea nu se
poate cunoaşte şi "nvăţa dec(t "n creaţia 1atălui& .ceşti diavoli sim%olici i)au vor%it at(t de
$rumos i)au descris creaţia 1atălui "n asemenea culori "nc(t %ietul duh)copil s)a entu!iasmat
şi s)a hotăr(t să pornească la drum&
. plecat a colindat din s$eră "n s$eră şi aici "n creaţie a a$lat că e#istă o 6moarte7& .ici
$ace cunoştinţă concretă cu %unătatea şi răutatea oamenilor idei de care se vor%ise şi le
reţinuse ca noţiuni a%stracte dar acum le)a vă!ut şi simţit pe propria sa piele& .ici vede şi se
"ngro!eşte cum răutatea merge p(nă la uciderea $iinţelor create de 1atăl& .ici vede aplic(ndu)
se legile divine de care i s)a vor%it "n Rai dar acolo nu le)a "nţeles&
Cum ar $i putut %ietul duh)copil să ştie ce "nseamnă 6a ucide7 c(nd "n /a%orator nu a
vă!ut niciodată aşa ceva& Cum era să "nţeleagă $enomenele comple#e ale compunerii şi
descompunerii materiei $i!ice c(nd asemenea $enomene şi materii nu e#istau "n /a%orator ele
$iind re!ultatul procesului de com%inări $i!ice şi chimice a materiilor $luidice compuse din
lumile create&
-n lumea creată duhul)copil "nvaţă "nvaţă şi disperă "nvăţ(nd& .ici su$eră su$eră p(nă
la e#asperare p(nă la revoltă regret(nd Raiul pe care l)a părăsit& El vine "n con$lict cu mediul
intelect de aici ) divin solar şi planetar ) se revoltă şi "ncalcă legile divine solare şi planetare&
;rea să plece din acest iad dar nu mai poate şi ) "ncercuit de $orţe ) duhul cade "n$r(nt şi
vlăguit& 1(r!iu "nţelege că nu e#istă altă scăpare dec(t supunerea umilinţa tnunca din greu
adică să lucre!e "n via 1atălui divin pentru propăşirea lui şi a operei 1atălui său&
Miliarde nes$(rşite de ani duhul uman "şi va depăna e#istenţa şi din neputinciosul de
altădată va deveni o 0oiţă creatoare din neştiutorul de altădată va deveni atotştiutor ca 1atăl
său& .tunci se va "ntoarce "n s(nul 1atălui "n +$era +a $luidică "n Raiul din care plecase
odată devenind /ucrător divin Creator de materii şi duhuri .u#iliar al 1atălui ceresc "n
uriaşa +a operă5 Creaţia&
Rugăciunea poate "nlătura legea divină2
Omul nu poate a$la .devărul dec(t prin destrupare ori noaptea c(nd iese puţin din
trupul său&
Noi duhurile superioare cunoaştem adevărurile 1atălui după cum voi cunoaşteţi că
cerul e "nnorat sau senin dar nu le putem spune omului pentru că am veni "n con$lict cu ideile
lui terestre&
/egile 1atălui sunt universale& Oriunde ne "ntoarcem privirea nu vedem nici o e#cepţie
nici o a%atere&de la legile +ale& .tunci cum o să credeţi că legea are&să $ie suspendată prin
$aptul că voi vă rugaţi3 Dar cu toate acestea rugăciunea este necesară pentru că trăind "n
236
neştiinţa vieţii trupeşti nu cunoaşteţi cau!a su$erinţei voastre& Constituie o adevărată $ericire
$aptul că se naşte "n om speranţa că 1atăl "i va asculta rugăciunea şi "şi va suspenda legea&
E$ectul real al acestei speranţe este că %ietul om simte de parcă su$erinţa i s)a mai alinat& E o
simplă părere sau ilu!ie dragul meu $rate pentru că legea e lege şi cau!a tre%uie să)şi ai%ă
e$ectul&
Cum viaţa terestră este plină de spini presărată mai mult cu !ile negre dec(t cu %ucurii
%ietul om neştiutor de legile divine se roagă şi iar se roagă ore "ntregi& Marele nostru Divin
$ost Isus vă!(nd că iudeii "nşiră rugăciuni rostite mecanic numai din %u!e iar nu din ad(ncul
su$letului a recomandat apostolilor să $acă cunoscută oamenilor o scurtă şi concisă rugăciune5
1atăl nostru&
După plecarea divinului 8uvernator solar la această simplă rugăciune s)a mai adăugat
c(te ceva şi ast$el ea a $ost alterată& ;edeţi de ce nu vă putem comunica .devărul2 'entru că
venim "n con$lict cu ideile voastre religioase& Dar vă pot spune "n numele .devărului că au
$ost create mai t(r!iu din interes material multe alte rugăciuni căci interesul predomină "n
toată viaţa omului trupesc& .st$el preceptele divine ) simple şi clare ) au $ost "nlocuite cu un
pomelnic nes$(rşit de rugăciuni&
Noi nu am recomandat niciodată asemenea "nşiruiri de vor%e $ără rost& /umea duhurilor
de pretutindeni nu se roagă 1atălui ca să)şi suspende legea& Noi nu rostim "n rugăciunile
noastre cereri ci aducem Creatorului cuvinte de laudă şi ne e#primăm adorarea şi $ericirea
procurată de studiul tainelor +ale& Noi nu "i putem cere nimic deoarece atot"nţelepciunea +a
ne)a dat totul ca să vieţuim şi să "nvăţăm&
'rin rugăciune vă "nălţaţi su$letul la un "nalt nivel vi%ratoriu co%or(nd din Cer energii
%ine$ăcătoare prin care resta%iliţi pacea şi armonia pe păm(nt& Rugăciunea este comuniunea
omului cu Divinitatea este o relaţie intimă a omului cu Creatorul său&
Cu c(t duhul este mai ,os pe scara evoluţiei cu at(t este mai neştiutor de legile divine&
După cum un om nu poate cunoaşte toate legile ţării sale tot ast$el duhul in$erior nu poate
cunoaşte toate legile 1atălui şi "ncălc(ndu)le din neştiinţă constată mai apoi că "şi atrage
asupra sa "n mod automat pedeapsa&
/egea este scrisă "n materia)memorie a universului dar duhul)copil ) ignorant ) nu ştie
să citească "n această pravilă cerească& El "ncalcă legea neştiind de urmarea ei ) pedeapsa&
După mii şi sute de mii de ani după o serie nes$(rşită de re"ntrupări "n su$erinţe duhul a,unge
să prindă teamă şi respect $aţă de Divinitate şi legile +ale&
Cei mai mari ai noştri le spun5 6Copii siliţi)vă să nu mai greşiţi şi rugaţi)vă 1atălui să
vă lumine!e conştiinţa&7 Nu li se spune că Divinul 1ată a $ăcut legea că El nu se mai ocupă de
cei ce greşesc şi că pedeapsa se aplică automat& Duhul tre%uie să ştie doar să implore mila
Creatorului& ;enit "n lumea trupească el repetă ceea ce a $ăcut "n Cer şi se roagă $ier%inte "n
casele Domnului ca să)i ierte greşelile& -nsă va veni vremea c(nd conştiinţa "i va spune că
oric(te rugăciuni va $ace greşeala comisă nu se poate ierta şi că tre%uie plătită c(ndva&

Iartă greşeala semenului tău3
/egea $iind călcată urmea!ă condamnarea4 dar iertarea este şi spre $olosul celui greşit
dar şi a victimei& +ă mă e#plic&
Dintr)un motiv oarecare un om "şi omoară aproapele& ;ictima se pomeneşte sus "n
lumea spaţială unde cur(nd "şi dă seama că a $ost destrupată din motiv de ură ră!%unare sau
pentru a $i ,e$uită& .tunci ea se pre!intă "n $aţa Puriului şi se pl(nge de actul su$erit şi cere
aplicarea legii divine& Puriul recunoaşte că s)a "ncălcat legea şi cheamă la ,udecată pe ucigaş
noaptea c(nd trupul său doarme& -n $aţa $aptului de netăgăduit se dă o sentinţă prin care
ucigaşul este condamnat la o anumită su$erinţă "n viitoarea sa viaţă terestră& .poi duhul
237
co%oară "n trup şi "şi des$ăşoară viaţa trupească mai departe con$orm destinului său "nscris
"nainte de a se naşte&
Dar o dată cu pronunţarea condamnării Puriul intervine pe l(ngă victimă ) entitatea
spirituală ce a su$erit destruparea prin ucidere ) şi o roagă să)l ierte pe nesocotitul său $rate&
0iind un duh de un grad mai mic victima nu "nţelege să aplice comandamentul recomandat de
8uvernatorul solar5 6+ă ierţi greşeala aproapelui tău3Y Ca atare ea se "ncăpăţ(nea!ă şi re$u!ă
să ierte pe cel ce i)a curmat viaţa terestră& Puriul "i atrage atenţia că destruparea s)a $ăcut
con$orm destinului său că avea "nscris "n destin această destrupare ) prin uciderea trupului său
) deoarece şi ea a ucis "n altă viaţă şi că ucigaşul a $ost doar instrumentul aplicatorul sentinţei
0orului Pudecătoresc& 'rin urmare nu a $ost destrupată la "nt(mplare şi nici "nainte de vreme&
;ictima răspunde 1ri%unalului de %ătr(ni5
Nu)l pot ierta pentru că m)a ucis& ;oi m)aţi condamnat la moarte prin ucidere pentru
$aptele mele din trecut4 dar pe el nu)l pot ierta deoarece dacă nu $ăcea $apta aceasta voi nu
aveaţi prin cine să aplicaţi hotăr(rea voastră de atunci& Nu)l pot ierta pentru că "n de$initiv şi
el a "ncălcat legea divină&
Iartă ne$ericitule ) "i spune 1ri%unalul de %ătr(ni ) pentru că neiertarea ta va crea un $ir
$luidic "ntre tine şi el şi ast$el "n viitor destinul tău va $i mereu legat de destinul său&
Nu vreau nu)l pot ierta ) spune destrupatul&
.tunci sărmane duh vei su$eri veţi su$eri unul l(ngă altul pentru că el se va naşte ca
$rate sau copil al tău şi te va amăr" şi viaţa ta va $i un iad& 1u "l vei persecuta iar el şi mai rău
"ţi va tul%ura e#istenţa trupească& .m(ndoi veţi su$eri deoarece am(ndoi sunteţi ucigaşi& El
te)a ucis pe tine iar tu ai ucis pe un altul& Iartă)l ne$ericitule ca să nu $ii condamnat să te naşti
l(ngă el şi să $iţi "ntrupaţi unul l(ngă altul& +ă ştii $iule eu %ătr(nul acestui divin 1ri%unal "ţi
spun că p(nă nu vei ierta c(t timp "l vei urmări cu ura ta legea solară te condamnă să te naşti
vieţi nenumărate tot "n prea,ma lui& Iertarea te de!leagă şi te desparte de el& Ura te va lega de
el p(nă ce su$letul tău copleşit de su$erinţe va $i silit de legea solară să ierte& Iartă)l de pe
acum ca să nu mai $ie nimic comun "ntre voi& /egea divinului Creator cere condamnare
pentru ucidere iar divinul +ău 0iu cere iertare pentru $apta nesocotită a aproapelui tău pentru
a putea evolua mai repede& Ideea de ură şi venin ) com%ătută de noi con$orm ordinelor
primite de la 0iul solar ) nu este o idee de "n$răţire cerută de legile cereşti& .lege iertarea )
"ndepărtarea voastră unul de altul ori neiertarea ) şi atunci veţi $i tot "mpreună "n amarnice
vieţi terestre veacuri nenumărate p(nă la iertarea voastră de$initivă& Nu ve!i at(tea e#emple
"n lumea trupească2 Nu "nţelegi că dacă nu te "mpaci acum te vei "mpăca cu el peste veacuri
"nşirate căci nu e#istă altă ieşire deoarece ura uneşte mai puternic chiar dec(t iu%irea2 'e cel
ce "l iu%eşti "l părăseşti dacă a$li că va $i mai $ericit aiurea dar pe cel ce)l urăşti "l atragi la
tine sau te duci după el oriunde chiar şi "n iad de)ar $i& 0iule tre%uie să)l ierţi pentru că
acum ştii că nu este vinovat el $iind numai instrumentul hotăr(rii noastre iar tu acum "ţi
aminteşti destinul la care ai $ost condamnat "nainte de a te co%or" la re"ntrupare4 destin
acceptat c(nd ai rostit cuv(ntul divin .min& .şadar pentru că el nu te)a ucis din voinţa lui şi
ţie nu ţi s)a $ăcut nici o nedreptate regula cere să vă iertaţi pentru a se "ntrona $ericirea pe
păm(nt&
) .ş vrea dar nu pot pentru că el a primit misiunea de a "ncălca legea 1atălui care
spune să nu ucidem&
) Ei %ine duh "ndărătnic şi nepriceput a$lă că tu "n altă viaţă l)ai ucis pe acest
destrupător al tău& .şadar prin $apta lui s)a "mplinit acum legea divină&
-n $inal "n$r(nt de argumente duhul este nevoit să ierte şi ast$el s)a rupt lanţul
uciderilor reciproce iar prin aceasta s)a $ăcut "ncă un pas "nainte spre pace şi progres "n viaţa
omenirii&


238
Despre timp şi spaţiu
.!i am venit cu un alt su%iect dar tu ai vrea să)ţi vor%esc despre timp şi spaţiu&
Cu altă oca!ie am spus că pentru duhurile de pretutindeni timpul nu e#istă ca ceva
concret el $iind a%stract şi relativ& 'entru unii este mai mic iar pentru alţii ) incomensura%il&
-ntre două evenimente se scurge un timp& 'rin urmare el se poate măsura determina
dar să)l ve!i concreti!at "n ceva nu se poate& 'ăm(ntul "şi are unităţile sale de măsură alte
planete le au pe ale lor& 'rintre altele sorii se deose%esc "ntre ei şi prin unităţile lor de timp&
=eii din /a%orator au şi ei noţiunea de timp inimagina%il de lung& Numai pentru 1atăl ceresc
nu e#istă timp "ntruc(t pentru El "n conştiinţa +a trecutul pre!entul şi viitorul este una&
Ideea de timp este at(t de $inită "nc(t putem spune că 1atăl nu o are&
Di$erenţele de la om la planetă şi de la soare la +$era divină şi Divinitate ne determină
să spunem că prin sine "nsuşi timpul nu e#istă deoarece nu poate $i măsurat "n mod a%solut
pentru că nu are un s$(rşit şi nici "nceputul său nu se poate cunoaşte& 0iloso$ic vor%ind el nu
e#istă& Cu toate acestea voi vor%i c(te ceva despre timp&
;oi măsuraţi timpul cu ceasul construit să "nregistre!e !iua şi noaptea "n GK de divi!iuni
de timp numite ore& =ilele se "nşiră şi $ormea!ă luni şi ani& .nul este unitatea voastră cu care
măsuraţi o durată mai mare de timp& Dar durata unui an di$eră "ntre planetele acestui sistem
solar& 'lanetele mai apropiate de soare au anul mai scurt iar cele mai "ndepărtate au anul mai
lung dec(t al vostru& .tunci te "ntre%i5 e#istă timp2 Da pentru că e o scurgere de vreme "ntre
două puncte date& Nu pentru că vedem că el este varia%il că cele două puncte de plecare şi
sosire pot $i din ce "n ce mai "ndepărtate&
Dar iată un alt $enomen care arată că nu e#istă "n sine timp& Dacă te duci "n +oare ) ca
spirit ) constaţi că acolo nu e#istă !i şi nici noapte& Nee#ist(nd doi termeni de "ncadrat timpul
pentru mine sosit acolo mai e#istă timp2 Nu nu mai e#istă& Dar totuşi pentru marile /umini
spirituale de acolo sălăşluitorii acestui astru e#istă un timp pentru că ei au anul lor solar
care durea!ă p(nă +oarele $ace un drum de la peri$erie la centrul universului şi de acolo
"napoi la peri$erie& C(t durea!ă acest voia, al +oarelui2 Deose%it de mult& .tunci oric(t de
mare este acest voia, e#ist(nd două repere re!ultă că şi pentru "ngerii solari e#istă un timp& -n
+oare nu e#istă luni şi !ile ci numai două divi!iuni de timp ) ani şi ore4 dar ora lor ţine mii de
ani de)ai voştri&
Entităţile luminoase solare sunt mari savanţi iar cunoştinţele marilor voştri astronomi ar
$i o carte de citire pentru clasa a I)a pe l(ngă vastele lor cunoştinţe matematice şi astronomice
re$eritoare la stele planete şi universuri& 1oată ştiinţa lor e cuprinsă "n uriaşa lor memorie&
Cele mai vaste şi complicate calcule le $ac at(t de repede cu at(ta uşurinţă "nc(t ne $ac
impresia ) c(nd vin pe la noi "n !onele noastre superioare ) că le $ac automat&
-n !one a$late la o depărtare de sute de mii de @ilometri de supra$aţa păm(ntului trăiesc
marii noştri savanţi care nu mai ştiu ce !i lună sau an au oamenii ,os pe păm(nt& Datorită
preocupărilor lor pierd din memorie anul omenesc& C(nd vor să a$le ce dată e la un moment
dat pe păm(nt $ac calcule mentale dar nu %a!ate pe date păm(nteşti4 căci pe care să le ia ca
punct de pornire5 anul creştinilor al evreilor sau al mahomedanilor2 Ce "nseamnă anul FZQO al
creştinilor c(nd ei au "n vedere de e#emplu data creării 'ăm(ntului sau a lui Pupiter2 Ce să
$acă aceşti savanţi cu erele voastre creştină mo!aică %udhistă etc c(nd este vor%a să
calcule!e c(ţi ani s)au scurs de c(nd a luat naştere +oarele2 Dacă ar $i să traducă "n ani
păm(nteşti data naşterii unui sistem solar ) de e#emplu +irius ;ega sau .rcturus ) ar "nşira un
număr $oarte greu de citit& 'entru "nlesnire pentru prescurtare "ngerii noştri planetari
asemănător angelilor solari $ac aceste calcule "n ani solari& -n $elul acesta o a%stracţie
numerică indesci$ra%ilă se reduce la un număr lesne de "nţeles&
Duhurile avansate ale 'ăm(ntului sunt capa%ile ) repede şi după un e#amen sumar ) să
calcule!e c(ţi ani solari au trecut de c(nd un duh oarecare a $ost creat "n +$era) divină& Ca
punct de plecare "n determinarea acestui timp este conţinutul ideilor din corpul)memorie al
239
duhului e#aminat "n raport cu inteligenţa sa& .cest e#amen se $ace prin interogări& Din
conţinutul ideilor "nmaga!inate "n memoria duhului savantul ceresc deduce prin calcul mental
timpul de c(nd a $ost creat acest duh ) cu o apro#imaţie de c(teva mii de ani&
De la ultima co%or(re a divinului Isus pe 'ăm(nt au trecut peste FZLL de ani tereştri&
.ceastă durată de timp este at(t de mică pentru noi calculatorii miliardelor de ani solari "nc(t
ne $ace impresia că Domnul nostru a venit a!i căci n)a trecut o !i solară de c(nd El a plecat
de aici adică GK de ore solare ) după voi&
'entru că noi trăim "n ,urul acestui păm(nt legăm calculele noastre solare şi de
păm(ntul vostru deoarece mereu tre%uie să avem "n vedere evenimentele de pe supra$aţa lui&
De e#emplu vreau să ştiu c(nd au dispărut ca $iinţe $i!ice dino!aurii& Ce aş putea $ace cu era
creştină2 Ce să $ac cu era lui Moise2 Nimic& Nu mi)ar $i de $olos nici una nici alta& Dar
$ăc(nd calculul nostru spunem5 dino!aurii au dispărut "n anul : solar şi la ora W solară& Iar
dacă vrem putem traduce aceşti ani solari "n ani păm(nteşti dar ar $i $oarte mulţi& .şadar se
poate şti e#act c(ţi ani sunt de c(nd spiritele constructoare au lucrat aici şi au reuşit să $acă un
anumit tip de dino!aur şi c(t a supravieţuit datorită climatului de arunci&
.cum să vedem ce e cu noţiunea de spaţiu&
'icard s)a urcat "n atmos$era păm(ntului p(nă la o "nălţime neatinsă de altul p(nă
arunciQ şi vi s)a părut o distanţă enormă& 'entru noi această distanţă nu repre!intă nimic căci
atmos$era voastră se "ntinde p(nă la apro#imativ o sută de @ilometri de la supra$aţa
păm(ntului unde dispare orice ga! şi de acolo "n sus "ncepe materia pur $luidică& Dar şi
această distanţă e o nimica toată pentru un duh superior care se "nalţă p(nă la domiciliul său
$iresc la sute de mii de @ilometri de păm(nt&
Ce disproporţie enormă e#istă "ntre noţiunea de spaţiu a unui om şi a unui spirit3 'entru
a vă duce la 'aris vă tre%uie trei !ile cu trenul dar nouă ne tre%uie mai puţin de un minut&
.tunci cum răm(ne cu spaţiul2 Este asemănător cu timpul5 o relativitate& 'entru voi distanţa
p(nă la +aturn pare uriaşă4 pentru noi dacă ne)ar da voie am devora această distanţă şi
cur(nd am $i acolo& .şadar şi noţiunea de spaţiu este relativă&
'rin urmare spaţiul e#istă şi nu e#istă deopotrivă& +paţiul e#istă pentru cei
neputincioşi şi nu e#istă pentru marile 0orţe cereşti& O Divinitate din +$era divină ar putea
stră%ate imensele a%isuri ale cosmosului p(nă aici la noi "n c(teva minute&
Dar dintre cele două noţiuni5 timp şi spaţiu spaţiul este ceva mai concret $iind
circumscris "n $orme& .celeaşi cau!e au produs şi timpul şi spaţiul dar ele au e$ecte di$erite&
1oate ideile a%stracte au pornit din /a%orator dar o lege divină ordonă ca orice idee a%stractă
să $ie trans$ormată "n idee concretă "n $aptă "n acţiune&
Con$orm acestei legi ideea de spaţiu ) emisă "n /a%orator ) tre%uie să ai%ă o "n$ăptuire
"n lumea creaţiilor $i!ice reali!(ndu)se "n $orma $iinţelor planetelor stelelor şi universurilor&
Chiar ideea "n sine are o $ormă& Ideea cea& mai a%stractă tre%uie să ai%ă o $ormă& 'rin emiterea
unei idei lipsite de $ormă s)ar "ncălca legea divină şi urmarea ar $i o su$erinţă&

Orice idee cuprinde "n s(nul ei viaţă o $orţă creatoare& ;iaţa a purces de la Creator4 El a
conceput viaţa su% $ormă de idei pe care le)a trans$ormat "n creaţie& +piritul este $iul divinului
Creator4 dar pe c(nd 1atăl trans$ormă $orma)idee "n creaţie spiritul nu ştie cum să m(nuiască
ideea ca să o trans$orme imediat "n creaţie&
'e păm(nt oamenii trans$ormă ideile lor "n acţiuni asupra materiei $i!ice& Ei nu ştiu să
lucre!e cu ideile asupra $luidelor care "i "ncon,oară& Dacă ar cunoaşte m(nuirea lor ar $ace
6minuni7&
+paţiul are o $ormă şi "ncă o $ormă c(t se poate de reală& C(nd !ici 6spaţiu7 spui& o
idee iar ideea ) ca orice idee ) are o $ormă pe care o putem transmite la distanţă prin vi%raţii&
1rec acum la o altă ordine de idei pentru a)ţi vor%i despre $luide&
;oi trăiţi "n lumea sunetelor a undelor aeriene& Noi trăim "n lumea vi%raţiilor)$orme
adică "n lumea unde nu vi%rea!ă nici sunete nici lumină& 'retutindeni "n lumea noastră e#istă
240
vi%raţii de $orme de la cele mai concrete cum ar $i trupul tău actual p(nă la $ormele cele mai
a%stracte5 ver% ad,ectiv adver% şi aşa mai departe& Noi nu avem ochii voştri să vedem cum
vedeţi voi& De asemenea nu avem urechile voastre cu care să au!im ceea ce au!iţi voi& Noi
avem un singur simţ un simţ general al cărui organ este "ntregul meu corp $luidic& Neav(nd
ochi de vă!ut lumina solară pentru noi nu e#istă această lumină care este o creaţie a ochiului
vostru& Deşi nu avem ochii şi urechile voastre totuşi suntem $ericiţi pentru că vedem şi
au!im&
Dar cum vedem şi au!im noi2 Dragul meu noi au!im cum curge apa au!im !gomotul
roţilor de tren au!im vuietul valurilor ce se sparg de ţărm etc& .şadar graţie corpului nostru
spiritual au!im şi vedem ceea ce au!iţi şi vedeţi şi voi& .cest au! şi vă! spiritual este la $el "n
tot universul&
+imţul unic al nostru pentru au! vă! şi simţire este impresiona%il numai de undele
vi%raţiilor eterice& Omul emite sunete c(nd vor%eşte cu un altul& Dar $ie că g(ndeşte $ie că
vor%eşte involuntar el va emite $orme "n vi%raţie& .ceste $orme vor circula prin eterul
"ncon,urător& Noi duhurile vedem aceste $orme prin $aptul că vi%raţiile lor intră "n corpul
nostru $luidic iar spiritul le vede şi ) lucru ciudat pentru voi ) avem impresia că le şi au!im&
'rin urmare e#istă deose%iri "ntre percepţia unui duh li%er şi a unui duh "ntrupat
deoarece noi vedem toate $ormele dar le şi au!im pentru că vi%raţiile lor se trans$ormă "n
sunete psihice& Noi duhurile mai avem $acultatea ca o dată ce am primit o $ormă şi am
"nţeles)o să o trans$ormăm "ntr)o idee omenească adică o "m%răcăm "ntr)un cuv(nt sonor şi
din idee spaţială $acem un cuv(nt omenesc "ntr)o lim%ă terestră ) rom(nă $rance!ă italiană
etc& +u% această $ormă ideea nu mai este cunoscută dec(t de cel ce cunoaşte lim%a respectivă&
.şadar $ormele sunt generale unele şi aceleaşi "n tot cosmosul&
;ă!ul au!ul şi simţul duhului
.cum să)ţi vor%esc şi despre $enomenul intim al au!ului şi vă!ului nostru&
0run!ele unui copac tremură din cau!a v(ntului& 0recarea aerului de ele produce un
$(s(it particular perceput de urechile voastre ca o $ormă specială de !gomot& ;oi spuneţi că
acest !gomot a sosit su% $orma 6undelor7 la urechea voastră a pus timpanul "n vi%raţie nervul
auditiv a transportat vi%raţiile pe corte# unde s)a "nregistrat !gomotul şi a $ost trans$ormat "n
sen!aţie de sunet& .şadar voi credeţi că !gomotul s)a produs "n e#terior iar sen!aţia "n
interiorul sistemului cere%ral& 'e noi ne amu!ă această părere a voastră& -n realitate "n e#terior
nu s)a produs dec(t o vi%raţie iar percepţia vi%raţiei a !gomotului s)a produs "n spirit&
C(nd se produce un sunet un !gomot credeţi că numai aerul vi%rea!ă& -n realitate
vi%rea!ă şi $luidul din s(nul său& Urechea recepţionea!ă aceste vi%raţii eterice care $ac să
vi%re!e timpanul urechii4 prin nervul auditiv vi%raţiile eterice se scurg p(nă "n sistemul
cere%ral de unde prin du%lul eteric al acestuia şi apoi prin perispirit a,ung p(nă la sc(nteie sau
spirit care le vede $orma&
.cesta este mecanismul au!ului la voi& /a noi rolul nervului auditiv este ,ucat de
$luidul care "m%i%ă aerul vostru&
Din cele spuse mai sus reiese că aerul nu $ace nici un !gomot ci numai se mişcă şi că o
dată cu el vi%rea!ă şi eterul care transportă vi%raţiile respective "n interiorul meu p(nă "n $aţa
spiritului& 0reamătul $run!elor nucului din $aţa ta o percepem su% $orma unei cor!i "n vi%rare
sau ca valurile unei ape& E drept că e $ormă nelămurită dar este o impresie propagată "n tot
corpul meu $luidic&
M)aţi putea "ntre%a5 6Dar c(nd percepi aceste $orme de !gomote poţi continua să
g(ndeşti27 Da ele nu mă "ntrerup din g(ndirea mea precum !gomotul automo%ilului nu)l
"mpiedică pe şo$er să o%serve drumul sau să audă cele comunicate de "nsoţitorul său&
241
M)aţi putea iar "ntre%a5 6De ce nu vedeţi $ormele de lumină27 E greu să vă e#plic
pentru că nu e#istă lumină pentru noi ea nee#ist(nd "n natură ca lumină solară& .tunci veţi
spune5 6;oi sunteţi or%i pentru lumină7& Nu suntem or%i deoarece ) după cum ţi)am spus ) noi
vedsm tot ce vedeţi şi voi numai că vedem "n interiorul nostru $ormele lucrurilor şi al ideilor&
Noi vedem dar ochi nu avem& Dacă vrem vedem prin creştetul capului ) ine#istent ) prin
spatele sau partea in$erioară a s$erei noastre vedem prin toate părţile corpului nostru& .cum te
văd pe tine dar nu te văd omeneşte ci spiritualiceşte& Eu văd printr)un mecanism di$erit de al
tău&
;oi a$irmaţi că imaginea o%iectelor e#terioare se $ormea!ă pe retină4 după unii ) această
imagine răm(ne pe retină şi numai impresia merge prin nervul optic la corte# iar după alţii
)imaginea ar $i transportată de)a lungul nervului optic p(nă la sistemul cere%ral unde este
perceput şi trans$ormat "n sen!aţie& Eu deşi n)am ochi nerv optic sistem cere%ral văd ca tine
lampa electrică şi lumina ce o răsp(ndeşte te văd per$ect şi pe tine dar repet "ncă o dată te
văd printr)un mecanism di$erit de cel ştiut de ştiinţa voastră păm(ntească&
Eu văd "n interiorul meu iar nu la e#terior cum credeţi voi& 0orma lămpii tale se
oglindeşte "n eterul din această odaie "n eterul care o "ncon,oară& 'rin urmare eterul de aici
reproduce $ormele o%iectelor a$late "n această odaie& Neav(nd ochi nu văd lampa direct ci o
văd indirect văd $otogra$ia ei eterică la $el cum tu ve!i "n oglindă o%iectele din această
cameră& .cest eter vi%rea!ă "ntr)una şi vi%raţiile lui se modelea!ă lu(nd $orma completă a
lămpii& Odaia ta e plină de modele eterice ale o%iectelor din ea& Ele se opresc aici "ntre pereţii
acestei camere dar c(teodată pot pleca mai departe prin pereţi&
.şadar noi vedem şi au!im "n interior prin intermediul $ormelor eterice& -n de$initiv şi
voi vedeţi la $el ca şi noi cu deose%irea că la voi se interpune trupul cu organul său de vă!&
;oi vedeţi o%iectul material noi vedem imaginea eterică a acelui o%iect "nsă impresia este
aceeaşi la am(ndoi&
Deose%irea cea mai mare "ntre voi şi noi este că voi vedeţi numai o%iectele pre!ente "n
$aţa voastră pe c(nd noi printr)un e$ort vedem "n eter şi $ormele vechi dispărute& E greu să
ve!i $orme imprimate "n eter "n urmă cu una sau două sute de ani $iind necesare anumite
cunoştinţe din partea duhului& Numai duhurile superioare ştiu să st(rnească din $luidul unei
epoci oarecare $ormele sau clişeele evenimentelor de atunci&
0ormele sunt depuse "n aceste eteruri ca şi dosarele "ntr)o arhivă de unde pot $i scoase
prin acelaşi număr de vi%raţii cu care s)au "nregistrat sau copiat& .ceastă arhivă aceste $luide
nu se a$lă aici ,os ci sus $oarte sus "n !onele cele mai "nalte ale atmos$erei $luidice terestre&
Dacă eşti duh superior cauţi să a$li cu ce vi%raţii au $ost "nregistrate& 'osed(nd această cheie
poţi $ace să se des$ăşoare asemenea unui $ilm de cinematogra$ evenimente dintr)o epocă
oarecare sau viaţa trăită de un om trupesc&
+c(nteia divină este o unitate indivi!i%ilă
Dragă $rate mă "ntre%i dacă ocultistul El[ +tar spune adevărul atunci c(nd a$irmă5
68reşind spiritul s)a rupt "n două părţi ) una po!itivă şi alta negativă ) iar prin evoluţie
am%ele părţi se vor regăsi şi uni7& Mă mir de unde a scos acel autor ideea respectivă& Nu mi)o
e#plic dec(t prin $aptul că adevărul original a trecut prin mai mulţi autori şi ne$iind "nţeles a
$ost de$ormat p(nă a re!ultat o asemenea enormitate&
+c(nteia divină este o unitate indivi!i%ilă& Ea nu poate su$eri su%divi!iuni $iind un tot
per$ect& 1e vei "ntre%a cum de a$irm că sc(nteia divină este per$ectă c(nd ea este supusă
evoluţiei cu scopul de a se per$ecţiona& Deocamdată "ţi răspund că sc(nteia divină este un
instrument per$ect de evoluţie&
Divinul creea!ă o $iinţă identică cu El dar această creaţie nu poate lucra asemenea
Creatorului său& .ici pe păm(nt mama şi tata dau naştere unei $iinţe per$ecte ca instrument
242
dar ea nu poate $uncţiona de la "nceput ca părinţii săi& 'runcul are aceleaşi $uncţii $i!iologice
dar la naştere sunt $oarte reduse& Divinul Creator creea!ă şi El "n /a%orator o $iinţă identică
+ieşi din punct de vedere $i!iologic dar imper$ectă din punct de vedere spiritual& .şadar
sc(nteia divină deşi este $ormată din aceeaşi materie cu a 1atălui nu are atri%utele
desăv(rşite ale 1atălui& .şa de e#emplu 1atăl are o memorie in$inită căci El ştie tot ce a creat
din eternitate şi are "n mentalul +ău toate e#perienţele creaţiilor +ale trecute& Ei %ine noua
creatură nu are nimic din ceea ce posedă Creatorul&
Mecanismul de $uncţionare şi evoluţie al unui copil aici pe păm(nt este o repre!entare
sintetică şi "n miniatură a evoluţiei noii creaturi a duhului)copil de la origine şi p(nă la
in$init&
Cuget(nd Creatorul emite din corpul +ău o sc(nteie& O dată emisă ea este "nvelită cu
$luidul din mediul intern al /a%oratorului $orm(nd "mpreună o $iinţă ultramicroscopică
numită duh sau spirit& C(nd 1atăl a emis sc(nteia s)a g(ndit la destinaţia ei "n lume la $orma
ce o va "m%răca prin s$erele create pe planete& 'rin g(ndirea +a Creatorul "nscrie drumul
evolutiv urmat de această sc(nteie "n lume& Con$orm g(ndului Creatorului sc(nteia va $i
"m%răcată cu un anumit $luid şi va avea un anumit destin5 de mineral vegetal sau animal&
-n s$(nta 9i%lie se spune5 6Dumne!eu a $ăcut pe om după chipul şi asemănarea +a7& E
$oarte ,ust deoarece 1atăl este spirit şi copilul +ău e tot spirit& 1atăl ne)a $ăcut la $el cu El
adică o lumină& Nu ne)a $ăcut oameni trupeşti după chipul şi asemănarea /ui ci ne)a creat
după chipul cugetului +ău& Omul nu $ace casa masa cana după chipul şi asemănarea lui ci
după asemănarea cugetării sale& 0orma mesei este după cum a cugetat omul& .şadar omului i
s)a dat pe păm(nt $orma după chipul cugetat de Creator&
Creatorul are $orma s$erică ) $orma primă şi per$ectă din cosmos& Cre(nd duhuri
Divinitatea le $ace şi pe ele s$erice oglindindu)se ca $ormă "n copiii +ăi duhuri& Nu ne)a $ăcut
per$ecţi căci atunci ar $i creat Divinităţi asemenea /ui& .m $ost creaţi per$ecţi numai din
punct de vedere $i!iologic $uncţional iar imper$ecţi neputincioşi din punct de vedere
spiritual&
/a "nceput toţi copiii Divinităţii sunt $iinţe vii ) văd g(ndesc şi se hrănesc ) "ntruc(t
imediat ce au $ost emise "ncep să respire a%sor%ind din materia /a%oratorului $luid şi
elimin(nd pe cel u!at prin e#istenţa lor& .ceastă a%sor%ire sau hrănire duhul o va $ace "n
vecii vecilor oriunde va $i& -n conclu!ie duhul)copil e viu trăieşte dar e nul din punct de
vedere spiritual&
Cel ce "ţi vor%eşte este $ormat dintr)o sc(nteie partea esenţială a $iinţei mele asemenea
celei a Creatorului& .poi am "n ,urul meu materia $luidică primă din /a%orator şi "n $ine o
serie de haine $luidice din locurile pe unde am trecut p(nă am a,uns aici& +c(nteia mea nu e
de $oc nu arde şi nu emană căldură ea seamănă cu o sc(nteie electrică cu o luminiţă şi totuşi
nu este o sc(nteie propriu)!isă& -n ,urul ei este corpul meu un comple# de $luide pe care le
pot de!%răca şi re"m%răca& C(nd va $i să părăsesc 'ăm(ntul "mi voi de!%răca "nvelişul $luidic
propriu al acestei planete& +c(nteia nu se poate divi!a& Niciodată şi nicăieri nu s)a divi!at
vreun duh& .şadar entităţile spirituale sunt indivi!i%ile& O divi!are ar echivala cu distrugerea
cu moartea& Or duhul este nemuritor&
Creatorul se hotărăşte să cree!e& El g(ndeşte şi g(ndind emite din corpul +ău $luidic )
iar nu din +c(nteia +a ) o particulă care a devenit sc(nteia mea sau a oricărui alt duh&
Crearea premergătorilor duhurilor
După ce ţi)am $ăcut cunoscut că Divinitatea a creat $ormele materiale "n /a%oratorul
lumilor pot să)ţi a$irm un adevăr mai pro$und5 nu Divinitatea primă creea!ă aceste $orme ci
anumite Entităţi spirituale din /a%orator&
243
Munca este divi!ată şi "n /a%orator ca "n lumile noastre& Marele +tăp(n al lumilor nu
mai creea!ă nimic El doar conduce& -n /a%orator e#istă Entităţi spirituale $oarte evoluate
care odinioară "n urmă cu o veşnicie au $ost create tot de Divinitatea supremă şi prin
evoluţie nes$(rşită au a,uns /ucrători divini "n această uriaşă +$eră $luidică& .ceşti /ucrători
ai /a%oratorului sunt numiţi Creatori de $orme&
Creatorii de $orme nu $ac dec(t s$erule cugetătoare care ştiu să se mişte dar nu au "ncă
o individualitate spirituală proprie&
;iu este şi $luidul ce umple cosmosul de aici de la noi p(nă "n centrul /a%oratorului
dar acestei su%stanţe dacă i)ai da o $ormă nu o poate păstra "n veşnicie& -n acest $luid viu
plutim noi entităţile spirituale $iinţe vii trăitoare "ntr)o apă vie&
Creatorii de $orme au doar puterea şi ştiinţa să $acă din această apă vie o $ormă veşnică
şi vie care deocamdată nu este spirit sau duh&
Mă $răm(nt cum să)i !ic acestei $orme vii simţitoare şi cu voinţă care deocamdată nu
este spirit& Iată mi)a venit un g(nd5 să)i !icem $orvie ) "nsemn(nd $ormă vie sau $ormă cu
viaţă&
0onda se deose%eşte de viaţa sau $luidul viu care umple cosmosul şi este lipsită de o
$ormă permanentă& .semenea $orme)viaţă sau $orvii se creea!ă numai "n /a%orator& Repet5
aceste $orme s$erice vii şi simţitoare care ştiu să se mişte nu sunt spirite nici de mineral nici
de vegetal nici de animal sau om& Ele nu sunt dec(t principiul "nceputul din care se va $orma
un duh&
Din materia primă a$lată "n /a%orator 0orţe spirituale numite Creatori de $orme au
creat $orviile& Reţineţi că aceşti Creatori nu sunt "ncă Divinităţi ci spirite $oarte evoluate care
după ce şi)au terminat şcoala "n s$era cosmică au revenit "n s(nul /a%oratorului unde li s)a
con$erit gradul de Creator de $orme sau $orvii& Ei au "ncă "n $aţă o scară lungă de urcat spre
ranguri şi mai "nalte
Deşi aceste $orvii sunt identice "ntre ele ca $ormă toate $iind s$erule n)au toate aceeaşi
capacitate sau vitalitate& 1otul depinde de gradul de cunoştinţă a Creatorului de $orvii care le)a
$ăcut&
După ce au circulat un anumit timp aceste $orvii sunt& oprite din mişcarea lor şi atrase
de entităţi spirituale mai evoluate dec(t Creatorii de $orme entităţi care au gradul de
Divinitate şi se numesc Divinităţi de spirituali!are&
.ceste 0orţe divine Divinităţi de spirituali!are prelucrea!ă $orviile adăug(ndu)le un
$luid cu darul de a le con$eri spiritualitatea şi ast$el $orvia devine o $orvispie ) $ormă)viaţă)
spirit&
Divinităţile de spirituali!are e#aminea!ă $orviile şi deduc ce $el de $iinţe vor putea $ace
din ele& 0atalitatea sau legea le comandă ce $el de candidat de duh să $acă din $orvii& După
$elul cum au $ost create după concepţia mentală a Creatorului de $orvii ce a pre!idat la
$ormarea ei $orvia va $i prelucrată de Divinităţile de spirituali!are devenind $orvispie de
mineral vegetal animal sau om&
'rin urmare e#istă mai multe categorii de Creatori de $orme sau $orvii& 'rima categorie
nu poate să $acă dec(t $orvii minerale& 'e o treaptă superioară vor $i Creatorii de $orvii
vegetale& Urmea!ă a treia categorie ) Creatori de $orvii animale şi "n $ine Creatorii de $orvii
umane&
0orvia minerală este o $ormă creată de un Creator de $orme "ncepător care creea!ă o
$ormă mai uşoară imper$ectă& Divinitatea spirituali!antă după ce anali!ea!ă $orvia "i adaugă
ceva din mediul am%iant& Noi duhurile "i !icem acestei operaţii insu$lare divină& Din acest
moment $orvia a devenit o $orvispie&
-n /a%orator e#istă mai multe grade de Divinităţi de spirituali!are sau Divinităţi
insu$lătoare& 0iecare va spirituali!a numai acea $orvie care a $ost $ăcută pentru o anumită
destinaţie corespun!ătoare gradului +ău&
244
O dată $orvispiile minerale $ormate vor $i trimise "n lume "n s$era creată pentru a intra
"n constituţia noilor planete ce se vor crea anim(nd minerale şi evolu(nd "n s(nul lor miliarde
de ani& După ce vor $ace evoluţia lor completă "n s$era creată ca minerale $orvispiile
minerale se "ntorc "n /a%orator& .cum $orvispiile minerale vor $i atrase de alte Divinităţi
insu$lătoare şi trans$ormate "n $orvispii vegetale& După ce vor $ace evoluţia lor completă "n
s$era creată $orvispiile vegetale se re"ntorc "n /a%orator unde vor $i din nou insu$late şi
trans$ormate "n $orvispii animale& -n $ine după ce)şi termină evoluţia "n s$era creată
$orvispiile animale se re"ntorc "n /a%orator unde vor $i trans$ormate "n $orvispii umane ) o
etapă anterioară duhului uman&
Din cele e#puse re!ultă că e#istă patru categorii de Creatori de $orme sau $orvii şi patru
categorii de Divinităţi insu$lătoare& Evolu(nd din treaptă "n treaptă ierarhia /ucrătorilor
divini din +$era)/a%orator urcă tot mai sus p(nă a,ung la 8uvernatorul Divinilor& 'rin
incomensura%ila +a inteligenţă şi voinţă 8uvernatorul Divinilor din +$era)/a%orator
veghea!ă la aplicarea riguroasă a legilor at(t "n /a%orator c(t şi "n cele patru s$ere create
care se rotesc "n ,urul +$erei divine&
-nştiinţarea 1atălui divin despre tot ce se petrece "n cosmos
Religia cea mai "naltă de a!i ca şi cele din veacurile uitate este doar o sinte!ă a unor
succinte cunoştinţe cereşti su$icientă totuşi ca hrană su$letească pentru marele pu%lic pro$an&
'rin pro$ani "nţelegem pe cei ce nu sunt "n legătură cu noi şi chiar şi pe cei care ) deşi
au intrat "n legătură cu noi ) cunosc prea puţin din alcătuirea lumilor invi!i%ile&
Numai duhurilor "ntrupate care au un grad superior "n lumea cerească a 1errei avem
permisiunea de a le comunica "naltele cunoştinţe re$eritoare la alcătuirea cosmosului şi la
0orţele guvernatoare&
1atăl divin 0orţa primă sau 0orţa supremă este Unul& Unic este Dumne!eu a$irmă
Moise 9udha Isus şi toţi proorocii noştri& 1oate duhurile care au evoluat "ntr)o durată de timp
incalcula%ilă şi au a,uns la dreapta 1atălui suprem adică "n /a%orator au rangul de
Divinitate& Ele nu sunt egale cu 0orţa primă cu +uveranul unic al tuturor ci sunt doar mari
0orţe divine&
-n $runtea ierarhiei Divinilor este un 8uvernator suprem căruia toţi ne "nchinăm4 doar
/ui tre%uie să se roage popoarele acestui păm(nt&
0iinţa supremă peste toţi Divinii din /a%orator este numită 1atăl suprem& El este
"nştiinţat de tot ce se petrece at(t "n /a%orator c(t şi "n cele patru universuri& +e pune
"ntre%area5 Cum este El "nştiinţat2
1ot ce se petrece pe 'ăm(nt tre%uie imediat comunicat 8uvernatorului 'ăm(ntului care
are gradul de "nger)căpetenie şi este repre!entantul 1atălui suprem&
0uncţia de 8uvernator al 'ăm(ntului a $ost instituită chiar de la $acerea planetei&
8uvernatorul planetar a pre!idat pre!idea!ă şi va pre!ida at(ta timp c(t e#istă 'ăm(ntul& De
miliarde de ani El conduce această planetă& 0uncţia de 8uvernator planetar este permanentă
dar cel ce o "ndeplineşte este schim%at&
Unul dintre 8uvernatorii 'ăm(ntului este acum spiritul care "ntr)una din "ntrupările sale
a $ost conducătorul evreilor din Egipt spre Canaan& De,a citesc "n mintea cititorului creştin o
idee retrogradă şi un sentiment de contrarietate dar totuşi acesta este adevărul& .$laţi că
8uvernatorul 'ăm(ntului nu este nici evreu nici egiptean nici creştin ci este $ăuritorul unei
religii "ntemeiată din ordinul +uveranului acestui sistem solar ) $ostul Isus precum tot El
8uvernatorul solar a ordonat "ntemeierea celorlalte religii de către 9udha Con$ucius şi
Mahomed&
8uvernatorul planetar tre%uie să $ie la curent cu tot ce se petrece pe 'ăm(nt iar la
r(ndul său are o%ligaţia să "nştiinţe!e pe +tăp(nul său direct ) 8uvernatorul solar de tot ce se
245
petrece pe această s$eră a "mpărăţiei +ale din punct de vedere politic social moral şi
spiritual&
8uvernatorul solar este mai mare "n grad dec(t "ngerii +ăi solari şi mai mare
%ine"nţeles şi dec(,5 8uvernatorii planetari ai sistemului +ău& Din această cau!ă El poartă
titlul de 0iu de Dumne!eu& -n ,urul 0iului de Dumne!eu sunt "ngerii +ăi aspiranţi la rangul de
0ii de Dumne!eu& Ei sunt mai mari dec(t 8uvernatorii planetari& 8uvernatorul solar "mpreună
cu aceşti aspiranţi de 0iu de Dumne!eu $ormea!ă garda de "nştiinţare a Unicului din
/a%orator& C(nd sunt trimişi "n misiuni Ei pot stră%ate spaţiile universului de la un astru la
altul put(nd călători p(nă "n +$era divină&
Divinul nostru 8uvernator solar posedă o memorie vastă& El a venit aici cu toată gama
de materii şi duhuri pentru a $orma acest sistem pe care)l va pre!ida p(nă la dispariţia celei
din urmă plariete ) soarele nostru actual& 8uvernatorul solar este in$ormat de tot ce se petrece
pe alte astre precum şi pe planetele lor& El comunică mental 'ărintelui +ău tot ce se petrece "n
sistemul +ău& .şa de e#emplu c(nd au pierit animalele antediluviene El a comunicat
Unicului dispariţia lor de pe păm(nt& Divinul 1ată suprem s)a "ntristat şi a dat ordin ca acestor
vieţuitoare ale căror $orme s)au "nscris pe veci "n arhiva universului să li se $acă de către
"ngerii constructori corpuri noi pe alte planete a,unse la gradul 'ăm(ntului pe vremea c(nd
poseda asemenea $orme de trupuri animale& .cum acele animale ale noastre trăiesc pe alte
planete mai tinere dec(t 'ăm(ntul&
1atăl a grăit Constructorilor +ăi5 6Nici o vietate nici cea mai mică pasăre sau insectă
nici o creaţie de)a Mea să nu $ie $ără cui%ul său *planeta sa * şi $ără trupul său "n care să
evolue!e7&
1atăl este "nştiinţat de evenimentele importante şi nu de toate "nt(mplările mărunte ca
de e#emplu5 un oarecare duh "ntunecat a "ncălcat legea divină şi a omor(t& .ceastă $aptă este
lăsată "n seama slu,itorilor 1atălui de pe planeta respectivă&
-n re!umat 1atăl suprem este "nştiinţat pe calea undelor de 8uvernatorul solar căruia
8uvernatorul planetar "i comunică tot ce se "nt(mplă pe planeta sa&
Din timp "n timp pleacă din +oare c(te un "nger solar "n misiune pe $iecare planetă a
acestui sistem& Orice "nger al planetei noastre este un simplu "nger planetar dar orice "nger
solar venit "n misiune pe 'ăm(nt se numeşte 'urtătorul de .devăr Cuv(ntul .devărului& C(nd
un asemenea Mesager solar se anunţă că vine la noi miliarde de duhuri păm(nteşti se "nalţă "n
vă!duh şi "l primesc "n c(ntece slăvind pe 1atăl ceresc& El este primit de "ngerii 'ăm(ntului
"n $runte cu 8uvernatorul nostru $ostul Moise şi suntem cu toţii $ericiţi prin $aptul că privim
$aţa or%itoare a Celui ce ne este dătător de speranţa unui nou pas spre progres&
De regulă Mesagerul solar co%oară "ntr)o anumită perioadă a anului terestru şi anume
la "nceputul +ăptăm(nii 'atimilor şi se "nalţă după terminarea ei& C(teodată co%oară şi "n alte
perioade ale anului& Nu e#istă an $ără ca acest repre!entant al Domnului nostru solar să nu
vină la comemorarea patimilor Domnului&
Cu peste două mii de ani "n urmă un Mesager 0iu de Dumne!eu a sosit din /a%orator
"n +oare cu ordinul Unicului 1ată ca 8uvernatorul nostru solar să se "ntrupe!e pe păm(nt&
+upus ordinului 8uvernatorul solar a co%or(t pe planeta noastră "nsoţit de o ceată de
aspiranţi 0ii de Dumne!eu& Mesagerul sosit din /a%orator a rămas "n +oare ţin(nd locul
8uvernatorului solar p(nă revine la 1ronul "mpărăţiei +ale& După "ntoarcerea 8uvernatorului
nostru "n +oare Mesagerul 1atălui s)a "ntors şi El "n +$era)/a%orator&
+untem in$ormaţi că acum +uveranul nostru solar este aşteptat să se "ntrupe!e pe o altă
planetă a sistemului +ău "n vederea evoluţiei morale şi sociale a populaţiei de acolo& Din
cau!a ideilor noi propagate "n s(nul populaţiei planetelor "mpărăţiei +ale 8uvernatorul solar
"şi atrage supărarea urgia şi pedeapsa cu moartea asupra trupului +ău& El se supune cu
umilinţă distrugerii trupului +ău căci aşa I s)a ordonat de 1atăl +ău ceresc "n vederea
evoluţiei supuşilor +ăi& El se $ace om dar nu este lăsat singur ci toată ceata de mari Divini
246
aspiranţi 0ii de Dumne!eu cu care a venit "i vor%esc I se arată şi "l "ncura,ea!ă "n misiunea
+a umano)cerească&
8uvernatorul solar nu a venit să răscumpere păcatele omenirii cum greşit se spune de
cei ce nu cunosc tainele noastre& El nu a răscumpărat păcatul nimănui ci a venit ca o 'ildă
vie ca Repre!entantul Unicului 1ată pentru a schim%a prin $orţa "nvăţăturilor +ale curentul
de idei egoiste "n idei altruiste& /a %a!a tuturor ideilor +ale stau tainele Cerurilor şi iu%irea
dintre copiii aceluiaşi 1ată&
0orvispiile
/a sosirea nopţii omenirea se culcă şi adoarme& Dar o dată cu adormirea trupului duhul
$iecăruia iese din trup pentru a)şi continua lucrarea spirituală& Către !iuă duhul se re"ntoarce
"n trupul său& 1oată această lucrare tre%uie să răm(nă neştiută de omul trupesc& .şadar unul şi
acelaşi duh are două activităţi di$erite5 F& !iua ) prin intermediul trupului4 G& noaptea ) prin
corpul $luidic&
Dar de ce duhul co%or(t "n trup nu ştie ce a $ăcut "n timpul nopţii2 'entru că nu o
permite trupul& Celulele trupului sau mai e#act $orvispiile lor "ntunecă amintirea şi omul nu
mai ştie nimic&
-ntr)adevăr deşi duhul uman este guvernatorul vastei colonii de celule ce $ormea!ă
trupul său totuşi aceste vietăţi au şi ele puterea lor prin care "ntunecă memoria duhului&
.st$el sistemul osos este $ormat din mii şi mii de celule osoase $orvispii minerale iar restul
trupului ) muşchi s(nge organe etc& ) este $ormat dintr)un număr deose%it de mare de celule
$orvispii vegetale&
'rin urmare duhul omului comandă ca un suveran peste un microcosmos $ormat din
două categorii de $orvispii ) minerale şi vegetale&
0ireşte vei "ntre%a5 6Dar $orvispii animale nu se găsesc "n trupul omului27 Nu omul nu
posedă "n el $orvispii animale&
-n de$initiv omul este un conglomerat de $orvispii5 un duh)om "nvelit "n hainele sale
$luidice adică un duh asociat cu alte categorii de $iinţe surioare mai mici ) minerale şi
vegetale ) care "l vor a,uta şi la r(ndul său şi duhul uman le va a,uta "n evoluţia lor& .şadar şi
"n acest ca! s)a alcătuit o s$(ntă treime care lucrea!ă "mpreună c(t timp omul va trăi pe
păm(nt& C(nd se va termina $irul acestei e#istenţe $orvispiile se vor de!agrega şi $iecare "şi va
relua li%ertatea sa $irească va deveni de)sine)stătătoare&
Cu altă oca!ie am spus că e#istă patru categorii de $orvispii ) minerale vegetale
animale şi umane ) $ăcute de patru categorii de Divinităţi insu$lătoare& -n realitate nu e#istă
dec(t trei $eluri de $orvispii5 minerale vegetale şi animale care prin evoluţie devin umane&
Mineralul posedă numai voinţă mişcare şi memorie instinctivă& Memoria instinctivă a
mineralului răm(ne aceeaşi pe toată perioada e#istenţei sale4 ea deci nu se mai de!voltă& 'rin
urmare $orţa de mişcare şi memoria instinctivă a mineralului "i permite să)şi menţină aceeaşi
$ormă "n vecii vecilor&
'e l(ngă voinţă şi memorie vegetalul posedă şi cugetare adică memoria ei nu mai este
instinctivă ca a mineralului ci este $ormată prin acţiunea cugetării adică este o memorie
re$lectată&
.nimalul are o voinţă şi o memorie "n devenire şi o cugetare mai ridicată dec(t a
plantei&
-n $ine omul are voinţă memorie şi putere de raţiune&
0orvispiile şi duhurile s)ar putea vedea
247
1ot ce se vede pe păm(nt a $ost reali!at mai "nt(i "n spaţiu su% $ormă eterică& E o
ne$ericire că omul trupesc nu cunoaşte nimic despre lumea cau!elor a tot ceea ce)l
"ncon,oară&
.ceastă stare va dura p(nă c(nd evolu(nd omenirea trupească va o%ţine vederea
spirituală a $ormelor care plutesc prin spaţiu& Chiar de pe acum s)ar putea vedea aceste $orme
prime dacă omul şi)ar construi un aparat %a!at pe electricitate şi adaptat la un $el de
microscop& Cu a,utorul acestui dispo!itiv de mărit omul ar vedea prin ochiul său trupesc
di$eritele $luide care circulă prin spaţiu&
.cest aparat va avea lentile de mărit dar nu prea multe& ;a $i şi nu va $i propriu)!is un
microscop& El se va compune dintr)un tu% av(nd o asemenea dimensiune "nc(t să poată intra
"n el un om& De la un capăt la altul va trece un $ir de aramă asemănător celui $olosit la
conducerea curentului electric& .cest tu% va $i golit de aer şi umplut cu un anumit ga! "nt(lnit
"n atmos$era voastră dar pe care n)am "nvoirea să vi)l destăinui acum& D(nd drumul
curentului electric veţi vedea prin una din lentilele oculare cum pe $irul din interiorul
tu%ului curge o apă de lumină şi $oc ) curentul electric ) unul din $luidele din natură& Iată
primul pas $ăcut "n vederea o%servării $luidului& .ceastă e#perienţă tre%uie $ăcută "ntr)o
cameră "ntunecoasă pentru că lumina !ilei nu va permite să se vadă nimic "n ,urul $irului&
Dacă "n interiorul acestui tu% mare se va introduce un al doilea ga! tot din atmos$era
voastră şi se va porni curentul electric veţi vedea anumite s$ere luminoase care suntem noi
duhurile& 're!enţa acestui ga! pare că ne $ace incandescenţi şi prin ocularul care ne)a mărit
ne veţi vedea destul de clar&
'rin urmare viitorul aparat va $i un tu% mare adaptat cu o serie de lentile care măresc )
un $el de microscop stră%ătut de un curent electric umplut cu două elemente ga!oase& -n
acest tu% vor putea intra tot $elul de duhuri $orvispii şi particule $luidice& Dacă o%servatorul le
va ordona mental să se adune "ntr)o anumită regiune a tu%ului se va vedea că ele "nţeleg şi se
supun& Duhurile umane pot aduce din a$ara tu%ului $orvispii animale şi o%servatorul va
constata că acestea se "nţeleg "ntre ele căci omul are puterea să comande mental $orvispiilor
umane şi acestea ) celor animale& .şadar $orvispiile au inteligenţă şi "nţelegere& Ca "n$ăţişare
e#terioară s)ar părea că nu e#istă nici o deose%ire "ntre ele şi totuşi se deose%esc prin
e#perienţa şi nivelul di$erit de evoluţie dintre ele&
Dacă "n acel microscop veţi introduce un om trupesc ast$el "nc(t capul să)i $ie $erit
printr)un anumit procedeu sau să)i răm(nă a$ară din acest aparat veţi o%serva că trupul
omului nu se mai vede4 "n schim% apare o ceaţă $luidică luminoasă ceva mai mare ca trupul
său şi de aceeaşi $ormă cu el& .cesta e corpul său $luidic sau perispiritul& -n interiorul acestui
corp eteric se vor vedea toate organele sale cu $ormele lor toate $iind $luidice şi $iecare av(nd
o culoare speci$ică&
Intr(nd "n acest tu% un mare duh al nostru un medic spaţial pentru a $ace c(teva
e#perienţe veţi o%serva $apte uimitoare pentru voi& .şa de e#emplu dacă medicul nostru
aplică anumite $luide "n dreptul unui organ vital al omului introdus "n acel tu% veţi au!i că
omul se văietă că "l doare acel organ& Dacă acest medic nevă!ut aplică organului %olnav al
omului introdus "n tu% un alt $luid el va declara că nu mai simte nici o durere acolo unde "l
durea& .ceste "m%olnăviri sau vindecări sunt momentane $ăcute numai "n scop e#perimental&
După terminarea e#perienţei se revine la starea de sănătate a omului pentru a nu se "mpiedica
cursul destinului său&
Din aceste e#perienţe veţi "nţelege că alături de voi e#istă o altă lume eterică invi!i%ilă
ochiului vostru& -n atmos$era care vă "ncon,oară pluteşte o mulţime in$inită de $orme de
di$erite naturi5 $orvispii minerale vegetale animale şi umane& -ntre ele e#istă o di$erenţă
esenţială după $elul cum sunt compuse& -n general $orvispiile minerale sunt mai mici dec(t
celelalte& Noi le numim pul%ere minerală& .lături de ele se găsesc $orvispiile vegetale care
vor intra "n constituţia corpului plantei& Ele vor $i conduse de un duh de plantă& -n $ine prin
spaţiu plutesc pu!derie de $orvispii animale şi umane&
248
Noi duhurile am $i muritoare dacă Creatorul nostru nu ne)ar $i "n!estrat cu darul de a
ne hrăni veşnic şi "n mod automat& Jrănirea noastră constă "n a%sor%irea din spaţiu de $luide
de $orvispii pe care doar le alipim corpului nostru spiritual c(nd suntem duhuri li%ere şi le
asimilăm "n corpul vital c(nd suntem "ntrupate& .ceastă materie vie ) $luid alcătuit din
$orvispii noi duhurile nu o compunem sau descompunem ci numai o alipim corpului nostru
$luidic& Jrana noastră n)o mai pregătim după cum o pregătiţi pe a voastră ci o găsim gata
pregătită "n spaţiu& Noi nu $acem dec(t s)o a%sor%im şi integrăm corpului nostru $luidic&
0iecare duh atrage automat numai hrana potrivită trupului său $luidic& .st$el are loc o
selecţie printr)o atracţie magnetică proprie $iecăruia& 0enomenul se petrece asemănător la
duhurile li%ere ca şi la cele "ntrupate& 'ăpădia va atrage "n du%lul său vital o anumită materie
identică cu ea iar tranda$irul va atrage o altă materie asemănătoare şi compati%ilă du%lului
său vital&
-n general voi oamenii trupeşti a%sor%iţi numai c(t eliminaţi dar "n perioada de
$ormare şi creştere a trupului vostru c(nd sunteţi copii a%sor%iţi mai mult dec(t eliminaţi
pentru a vă mări corpul vital care ) la r(ndul său ) va mări trupul&
De la o vreme curenţii mătură şi transportă $orvispiile p(nă "n +$era divină pentru a
servi la alte $orme de viaţă&
+ă recapitulăm& -n spaţiu sunt eu duh unic& -n ,urul meu se a$lă $orvispii dependente de
mine care "mi $ormea!ă vehicolul spiritual iar "n stare de li%ertate prin spaţiu se a$lă altele
identice cu cele ale corpului meu& 8raţie acestor vietăţi ultramicroscopice mă pot mări c(t de
mult şi prin eliminarea lor mă pot micşora c(t voiesc& Constat că şi $orvispiile au un instinct
o voinţă şi o memorie proprie& Cele intrate "n corpul meu nu vor intra niciodată "n corpul unui
animal sau al unei plante& Cu alte cuvinte ele nu uită că au $ost de,a "n corpul unui om sau că
sunt destinate să se "ncorpore!e "n corpul unui om&
.lături de mine circulă duhuri umane animale şi vegetale căci cele minerale sunt
"nchise "n regnul mineral& . doua categorie de $orme de viaţă sunt $orvispiile umane animale
vegetale şi minerale toate a$late "n stare de li%ertate $orme care "ncă nu sunt duhuri ci doar
pul%erea lor& 'e l(ngă $orvispiile minerale li%ere ) a$late "n stare de pul%ere destrupată care nu
servesc la "ntruparea nici unui $el de mineral ci vor servi la hrănirea du%lului vital al
plantelor animalelor şi omului )e#istă $orvispii minerale "ntrupate pe durata e#istenţei acestui
păm(nt sau a oricărei alte planete& -n a$ară de pul%erea minerală mai e#istă pul%eri vegetale
care şi ele servesc la regenerarea corpului spiritual al duhului precum şi la hrănirea du%lului
vital al plantelor animalelor şi omului&
C(nd sunt duh li%er "mi repar perispiritul cu $orvispii minerale vegetale animale şi
umane& C(nd sunt duh "ntrupat "mi repar perispiritul şi du%lul vital cu $orvispii minerale şi
vegetale din atmos$era "ncon,urătoare iar trupul prin alimente ce conţin $orvispii minerale şi
vegetale&
1oate aceste miliarde nes$(rşite de pul%eri sau $orvispii ce ne "ncon,oară sunt opera
Celor din /a%orator care le revarsă gratuit "n s$erele create& Nu putem răsplăti munca /or
dec(t prin iu%irea ce /e)o păstrăm ca unora ce ne "ntreţin viaţa "n veşnicie& .şadar Ei sunt
Creatorii eli#irului de viaţă veşnică aici pe 'ăm(nt şi pretutindeni& +lavă /or şi ad(ncă
"nchinăciune Unicului 1ată& .min&
Cei trei 8uvernatori
Omenirea terestră merge cu paşi uriaşi spre progres& +untem convinşi că peste c(teva
secole omul trupesc va $i pus "n posesia unui aparat cu a,utorul căruia ne va vedea şi au!i&
.tunci certitudinea e#istenţei noastre a duhurilor şi "ngerilor va "nlocui necunoaşterea şi
ignoranţa omului de a!i&
249
Mă vei "ntre%a5 6Dar ce sunt "ngerii27 -ngerul este tot un spirit ca mine numai că el şi)a
terminat evoluţia umană re"ntorc(ndu)se "n +$era)/a%orator unde a stat c(teva !eci de mii de
ani s)a supus la toate pro%ele de acolo şi reuşind a revenit din nou "n s$era creată pentru a
"mplini de această dată evoluţia de "nger planetar&
-ngerul planetar va veni pe o planetă pentru a conduce evoluţia $raţilor săi duhuri
umane& C(nd termină "ntreaga evoluţie de "nger planetar se re"ntoarce "n /a%oratorul divin
unde stă alte c(teva !eci de mii de ani d(nd şi de această dată e#amenul de rigoare& Reuşind
să ia acest e#amen o%ţine gradul de "nger solar după care vine din nou "n s$era creată pentru
a studia mai departe şcoala vieţii dar de această dată ca duh de astru sau "nger solar&
C(nd termină şi această vastă şcoală pe toate categoriile de astre se aşea!ă pe unul din
marii curenţi magnetici ai universului şi soseşte din nou "n /a%orator unde va răm(ne !eci de
mii de ani pentru o%ţinerea altor grade şi mai "nalte&
.şadar omul va& evolua prin toate etapele planetare pomenite şi devine "nger planetar&
;a evolua ca "nger planetar din planetă "n planetă prin toate treptele de "nger planetar p(nă
va a,unge 8uvernator planetar& O dată atins acest grad va deveni "nger solar& ;a evolua ca
"nger solar prin toate trei etapele solare şi pe r(nd prin toate gradele de sori devenind "nger
la%oratorian& 1rei etape de "nger au $ost pe o planetă trei etape pe un astru trei grade "n
/a%orator& Bi aşa va $i din trei "n trei p(nă la in$init&
C(nd trece prin cele trei trepte de "nger la%oratorian va deveni .spirant de 0iu de
Dumne!eu după ce ca "nger la%oratorian a $ost Creator de $orme $luidice şi apoi Creator de
materii $i!ice& C(nd va $i o%ţinut gradul de 0iu de Dumne!eu i se va acorda conducerea unui
astru ca şi Domnului nostru solar Christianul nostru&
Domnul nostru solar este . D.l$aE şi \ DOmegaE acestui sistem solar& -n scopul evoluţiei
noastre cu toţii de$ilăm prin $aţa /ui El "nsă va răm(ne p(nă la s$(rşitul sistemului +ău H
apro#imativ !ece miliarde de ani&
.rta de a conduce un sistem solar este egală ) "n mic ) cu arta de a conduce cosmosul&
Din punctul de vedere al guvernării 0iul este egal "n grad cu 1atăl ceresc& 8uvernatorul
'ăm(ntului conduc(nd acest mic corp ceresc din punct de vedere al guvernării este egal cu
1atăl şi 0iul&
'rin urmare avem un 8uvernator central un 8uvernator solar şi un 8uvernator
planetar adică 1atăl 0iul şi +$(ntul Duh& .şadar Divinitatea la lucru este repre!entată prin
trei& C(te trei conduc după puterile /or c(te o unitate cosmică& Ei sunt egali ca guvernare şi
totuşi Unul este Domnul Dumne!eul nostru&
.şa $iind eu ca duh nu mă prosterne! prin "nchinăciuni dec(t Unului 0iinţei supreme a
tuturor e#istenţelor& Nu mă pot ruga dec(t unui singur Dumne!eu& Cine se "nchină la mai
mulţi greşeşte&
+e cade ca omul să se roage Unicului deoarece 8uvernatorul 'ăm(ntului spune5 6Eu
sunt duhul .devărului şi vor%esc şi $ac "n numele 0iului7& 8uvernatorul solar 0iul spune din
+oarele +ău5 6Eu sunt 0iul /ui Dumne!eu şi "n numele /ui $ac ceea ce $ac "n numele /ui leg
şi de!leg7 Dragă $rate urmea!ă ca omul să se roage să mulţumească Unicului Dumne!eu& /a
ruga lui ast$el $ormulată orice duh consacrat "l va a,uta&
Conducerea 'ăm(ntului
-mi propun să vor%esc a!i de marele nostru superior cunoscut de voi su% numele de
+$(ntul Ioan& Cine este +$(ntul Ioan la noi2 ;oi "l socotiţi "ntre s$inţii păm(ntului& El "nsă e
mai presus de un s$(nt este un "nger un spirit care prin evoluţie a a,uns la rangul de primul
"ntre "ngerii 'ăm(ntului& Cu altă oca!ie am spus că "n ,urul păm(ntului e#istă două !one5 una
mai apropiată de păm(nt numită !ona de trai şi evoluţie a spiritelor umane şi alta superioară
e#ternă numită !ona de evoluţie a "ngerilor 'ăm(ntului& =ona "ngerilor este "mpărţită "n trei
250
su%!one s$ere $luidice locuite de trei categorii de "ngeri& .şadar e#istă trei eta,e suprapuse
s$ere concentrice deose%ite "ntre ele prin $elul undelor care circulă prin ele şi prin $ineţea
$luidelor lor&
Evoluţia 'ăm(ntului cu tot ce este pe el este condusă de "ngerii 'ăm(ntului& .ceastă
evoluţie se $ace lent şi durea!ă miliarde de ani& -ngerii planetari au venit aici o dată cu
ne%uloasa solarăCşi au asistat la desprinderea păm(ntului din soare au asistat de la "nceputul
e#istenţei păm(ntului şi vor sta aici p(nă la disoluţia sa desăv(rşită& Ei au asistat la toate
peripeţiile acestei planete şi vor pre!ida şi ordona tot ce va $i necesar ca viaţa de pe acest mic
corp pra$ pierdut "n imensitatea s$erei creaţiilor să a,ungă la ] DomegaE evoluţiei sale&
In $runtea tuturor "ngerilor se a$lă o Conducere treimică& 'rin voinţă g(ndire şi simţire
această 1reime $ace un Unu desăv(rşit& 1atăl divin a sta%ilit acest $el de guvernare "n toată
creaţia +a& +$(nta treime este "n toate5 "n compunerea materiei "n asocierea duhurilor "n
conducerea creaţiilor etc& +$era divină este şi Ea tot treimică&
'rimul din 1reimea guvernatoare a 'ăm(ntului este repre!entantul 1atălui ceresc pe
planeta noastră& El veghea!ă ca /egile şi ;oinţa 1atălui să $ie aplicate mereu pe această
planetă& .l doilea este repre!entantul Divinului solar pe planeta noastră& El supraveghea!ă ca
/egile 0iului divin hotăr(rile Divinului solar să $ie "ndeplinite "ntru totul pe 'ăm(nt căci
8uvernatorul solar nu $ace voia +a ci "n de$initiv pe a 1atălui care i)a "ncredinţat această
"mpărăţie a spaţiilor cereşti& .l treilea din 1reimea guvernatoare a 'ăm(ntului este suveranul
direct al acestui glo%& El veghea!ă ca legile şi evoluţia 'ăm(ntului să $ie urmate pas cu pas
ordon(nd "n numele s$intei 1reimi planetare să se $acă "ntr)un $el şi nu alt$el&
+$(nta 1reime a 'ăm(ntului este su% %inecuv(ntarea 1atălui dar instituită su%
conducerea directă a 0iului& Cei trei 8uvernatori planetari sunt . D.l$aE şi \ DOmegaE planetei
'ăm(nt& Ei sunt trei "ntr)unui repre!ent(nd virtual pe unicul +tăp(n al lumilor pe primul
Creator& Dintre aceşti trei primul este preşedinte El este Divinul 'ăm(ntului& Nici o planetă
nu este lipsită de această conducere treimică& 'entru toţi şi toate duhuri şi oameni primul este
al treilea şi al treilea este primul& Din timp "n timp aceste duhuri căpetenii)"ngeri se co%oară
la supra$aţa păm(ntului $ăc(ndu)se şi ei oameni& 'rimul dintre cei trei 8uvernatori ai
'ăm(ntului .C D.l$a primE a $ost de multe ori "ntrupat pe păm(nt pentru luminarea şi
"m%oldirea omenirii& -n multiplele sale "ntrupări a $ost "n India su% numele de .r,una "n
'ersia ) 'arsi$al "n .siria ) Rasi@ "n Egipt ) Jermes Moise Osimahdias etc& Cel de)al doilea
.7 D.l$a secundE al cetelor "ngereşti s)a "ntrupat şi El de multe ori purt(nd di$erite numiri
dintre care cea de +$(ntul Ilie şi Ioan 9ote!ătorul& -n $ine cel de)al treilea 8uvernator
planetar& .^^^ D.l$a terţE a avut ) ca oricare mare /umină a spaţiilor ) mai multe "ntrupări
dintre care cea din urmă este cunoscută su% numele de evanghelistul Ioan iu%itul ucenic al
Domnului& Cu toţii au $ost oameni modeşti oameni ca oricare alţii dar dincolo de ei se
ascundeau turnini dintre /uminile cereşti&
De c(te ori 8uvernatorul solar a co%or(t pe 'ăm(nt şi s)a $ăcut om a co%or(t şi
repre!entantul +au din 1reimea conducătoare a 'ăm(ntului& .7 D.l$a secundE s)a "ntrupat "n
Ioan 9ote!ătorul "naintea +uveranului sistemului nostru solar& Isus a venit la repre!entantul
+ău ca să)/ %ote!e dar Ioan a grăit5 6Nu sunt vrednic să 1e %ote!7& Isus i)a răspuns5 .C D.l$a
primE te)a ales pe tine .7 D.l$a secundE şi Eu cer de la tine %ote!ul s$(nt ca să recunosc
puterea lui .C ) 8uvernatorul suprem al planetei 'ăm(nt numit de Mine "n numele 1atălui
Meu& .C te)a numit pe tine "n numele Meu prin puterea Mea iar acum Mă supun puterii
Mele care prin tine se "ntoarce la Mine& .min& I
.rmonia desăv(rşită domneşte pe toate s$erele create de 1atăl& Nimeni şi nicăieri nu se
poate pl(nge că i s)a $ăcut vreo nedreptate& Pustiţia divină dă dreptate tuturor după meritul lor&
Dreptatea este decernată de 0orul suprem ,udecătoresc al $iecărui glo% care hotărăşte "n
numele 1atălui ceresc&
Nimic nu se poate $ace pe păm(nt ) ră!%oi revoluţie etc& ) $ără ştirea şi apro%area s$intei
1reimi planetare 8uvernatorul planetar . D.l$aE şi \ DOmegaE planetei 'ăm(nt& 0iecare din
251
cei trei . D.l$aE are su% ascultarea sa trei duhuri cereşti ) numite .sesori& 'rin urmare e#istă
nouă .sesori& C(nd unul din cei trei . D.l$aE co%oară la supra$aţa păm(ntului pentru a se
"ntrupa locul său este ocupat temporar de cei trei .sesori corespun!ători& .st$el c(nd .7
D.l$a secundE s)a co%or(t şi s)a "ntrupat ca om su% numele de Ioan 9ote!ătorul a $ost "nlocuit
de .sesorii săi pentru ca 1reimea supremă să $ie "ntreagă& /a $el s)a "nt(mplat şi c(nd a
co%or(t .^^^ D.l$a terţE al treilea $actor al s$intei 1reimi planetare pentru a deveni ucenicul cel
mai t(năr al Domnului&
C(nd .7 D.l$a secundE şi .7^ D.l$a terţE au $ost deodată oameni pe păm(nt pentru a $i
"n prea,ma divinului 8uvernator solar conducerea 'ăm(ntului se compunea din şapte duhuri5
.l$a prim D.E cei trei locţiitori sau .sesori ai secundului D.7E plus cei trei locţiitori ai
terţului D.7^E ) stăp(nul acestei planete& E#trem de rar s)a "nt(mplat "n trecutul 'ăm(ntului să
co%oare deodată cei trei .l$a& -n acest ca! locţiitorii au $ost "n număr de trei ori trei ) nouă
.sesori duhuri "ngeri&
-n in$inita +a "nţelepciune 1atăl a socotit că nu este %ine ca numai unul să hotărească&
De aceea El a instituit treimea& 'rimul $ormea!ă te!a al doilea sta%ileşte antite!a şi al treilea
hotărăşte& 1otul se $ace după următorul model divin5 cel dint(i propune o te!ă o părere asupra
unei pro%leme oarecare& .l doilea respinge acea părere propun(nd alta& .l treilea ,udecă cele
două păreri şi apoi hotărăşte& 'rimul nu are voie să argumente!e ci numai propune& .l doilea
nu are voie să $ie de acord să seX unească cu părerea celui dint(i de orice $el ar $i ea el nu
poate dec(t să emită o nouă propunere& -n $ine al treilea e#amin(nd cele două propuneri se
poate uni cu una din ele sau poate pre!enta o nouă propunere& Cuv(ntul său este hotăr(tor
deşi este al treilea .l$a D.7^E ) cel mai mic& Nici unul nu poate lucra independent&
-nţelepciunea divină a statornicit pentru totdeauna ca să poată $i pusă "n e#ecuţie numai
lucrarea hotăr(tă "n consiliu după modelul de mai sus& O dată ce 1reimea conducătoare s)a
pronunţat toate duhurile păm(ntului tre%uie să se supună hotăr(rii sale&
Cei nouă .sesori au $iecare l(ngă ei c(te trei a,utoare tot "ngeri duhuri ale .devărului
sau s$inte duhuri& De trei ori nouă $ac două!eci şi şapte de a,utoare numite Delegaţi& .şadar
0orul suprem sau 1ri%unalul suprem al 'ăm(ntului se compune din Q .l$a Z .sesori şi G_
Delegaţi& -n total QZ de mem%ri sau s$inte duhuri iar toţi la un loc sunt denumiţi +$(ntul Duh&
/umea spaţială a 'ăm(ntului
Btim că ai o părere rea despre politică şi tot ce ţine de ea& Motivul2 Convingerea că
interesul "i determină pe toţi să se !%ată iar nu dragostea de propăşire a celor mulţi& Cu toate
acestea sus la noi "ntre multe altele se $ace şi politică&
1oate a$acerile terestre din punct de vedere social şi religios sunt hotăr(te "n ultimă
instanţă de cei trei 8uvernatori planetari . D.l$aE şi \ DOmegaE planetei 'ăm(nt& 'entru ca
acţiunea lor să $ie unitară sunt legaţi unul de altul printr)un cordon $luidic solar legătură
divină $ăcută de trei repre!entanţi sau mandatari ai 1reimii solare&
1rinitate e#istă pretutindeni $iind o $orţă care lucrea!ă din veşnicie& 'revă!ătoare
Divinitatea a or(nduit $orţe opuse peste toate miliardele de corpuri cereşti ca nu cumva să
intervină vreodată ar%itrarul& -n $aţa acestei treimi s)a instituit şi o treime opo!iţionistă& Deşi
cei trei .l$a sunt spirite de "naltă ştiinţă şi s$inţenie totuşi 1atăl divin a socotit că e posi%il să
greşească şi pentru deplina siguranţă a .rmoniei divine a instituit şi $orţe treimice contrare&
-n marile pro%leme de conducere şi evoluţie prima treime propune iar a doua treime )
oca!ional constituită ) poate să $ie de părere contrară& -n acest ca! se desemnea!ă din
su%alterni a treia treime care ) deşi mai mică "n grad ) hotărăşte "ntr)un $el sau altul& .ceastă
hotăr(re este de$initivă şi $ără apel $iind pusă imediat "n aplicare& +ă dau un e#emplu&
0orţa treimică primă spune5 6+ă se declare ră!%oi "ntre : şi WY& . doua treime poate
riposta5 6Nu să nu $ie ră!%oi "ntre eleY& -n $ine a treia $orţă treimică hotărăşte5 6+ă $ie ră!%oi
dar nu acumY&
252
'rin urmare nu e#istă dec(t o singură conducere ) s$(nta 1reime planetară . D.l$aE şi
\ DOmegaE planetei 'ăm(nt& Dar "n anumite pro%leme deose%ite ) pre$aceri sociale "ntemeieri
de religii ră!%oaie etc& ) se instituie un $or compus din trei treimi hotăr(nd a treia cea mai
mică "n grad& Dar hotăr(rea lor tre%uie să poarte pecetea %inecuv(ntării cu .min a +tăp(nului
sistemului nostru planetar a 8uvernatorului solar care ) la r(ndul +ău ) se pronunţă "n numele
1atălui ceresc&
-n cosmos domnesc trei legi5 /egea 1atălui /egea 0iului şi /egea +$(ntului Duh& /egea
1atălui se aplică Entităţilor care "şi $ac evoluţia "n gradul de Creatori divini sau /a%oratorieni&
/egea 0iului se aplică entităţilor spirituale care "şi $ac evoluţia solară& /egea +$(ntului Duh se
aplică duhurilor care "şi $ac evoluţia planetară& Evoluţia divină se $ace "n +$era /a%oratorului
central evoluţia solară ) pe sori iar cea planetară ) pe planete&
'e 'ăm(nt spiritul uman "şi $ace şcoala "n trei !one sau nivele suprapuse av(nd $orma
unor s$ere concentrice de la supra$aţa păm(ntului "n sus& Deasupra lor se a$lă al patrulea
nivel al "ngerilor& .şadar planeta noastră are "n ,urul ei patru mari !one $luidice
F
5 trei umane
şi una angelică& Iată "nţelesul celor patru evanghelişti ai Domnului cele patru !one $luidice
$iind repre!entate concret prin patru cuv(ntători ai "nţelepciunii Domnului&
=ona "ngerilor este "mpărţită "n trei s$ere di$erite prin calitatea $luidelor ce o alcătuiesc
şi prin rangul "ngerilor care o populea!ă& ;enind de la e#terior spre supra$aţa păm(ntului
avem5
F& +$era "ngerilor de evoluţie divină4
G& +$era "ngerilor de evoluţie solară4
Q& +$era "ngerilor de evoluţie planetară&
-n aceste trei s$ere se hotărăşte toată viaţa voastră uman)trupească& +u% !ona angelică )
$ormată din trei s$ere angelice ) se a$lă trei !one umane5 I& =ona duhurilor al%e ) cea mai
"ndepărtată de păm(nt4 II& =ona duhurilor al%astre4 III& =ona duhurilor roşii ) "ncon,oară
supra$aţa păm(ntului&
-ngerii primesc ordin din +$era divină sau din +oare şi le aplică ad litteram asupra lumii
trupeşti de la supra$aţa păm(ntului&
1
0laneta 0ământ este formată din !erul sau spaţiul său ceresc , locuit de entităţi spirituale, şi
din globul terestru, -erra ,populat de entităţi spirituale întrupate. !erul este împărţit în patru (one
fluidice7 una angelică şi trei umane. 8iecare (onă se divide în trei sfere. 5ferele umane sunt împărţite
în câte trei inele, divi(ate la rândul lor în trei spaţii. 0rin urmare, (ona fluidică umană cuprinde de 9 ori
:; de spaţii , <1 de spaţii cereşti, spirituale, sub forma unor sfere concentrice locuite de du"uri umane.
=ona angelică
253
0iecare din cele trei !one umane ) al%ă al%astră şi roşie populate de spirite umane de
oameni spaţiali ) este "mpărţită "n c(te trei s$ere& 'rin urmare e#istă nouă s$ere $luidice
umane5 trei ale duhurilor al%e trei ale duhurilor al%astre şi trei ale duhurilor roşii&
=ona al%ilor este populată de spirite umane al%e de trei categorii5 om al% divin om al%
solar şi om al% planetar& .ceeaşi "mpărţire pe categorii e#istă şi "n eta,ele al%astre şi roşii&
.şadar avem de trei ori spirite divine solare şi planetare& De trei ori trei $ac nouă
categorii ele spirite umane& Deasupra lor sunt cele trei eta,e angelice cu c(te trei categorii de
"ngeri& -n total e#istă douăspre!ece eta,e cu douăspre!ece categorii de duhuri&
-n $runtea $iecăruia din aceste douăspre!ece eta,e ) nouă umane şi trei angelice * se
a$lă c(te o treime angelică& 'rin urmare "n lumea spaţială a 'ăm(ntului e#istă douăspre!ece
domnii& Nu unul conduce $iecare domnie ci c(te trei adică conducerea este şi aici treimică&
Cu alte cuvinte cele douăspre!ece eta,e sunt conduse de douăspre!ece treimi& -n linie
generală treimea este $ormula de conducere a lumii angelice iar douăspre!ece ) a lumii
umane&
0iecare treime are responsa%ilitatea şi conducerea lumii duhurilor din eta,ul său& Dar
c(nd este nevoie de o consultare şi hotăr(re generală aplicată ,os oamenilor de pe păm(nt se
adună so%orul celor douăspre!ece eta,e adică cei douăspre!ece primi din $iecare treime& Iată
"nţelesul pentru care Domnul şi strălucitul nostru +tăp(n solar c(nd s)a co%or(t pe 'ăm(nt şi
s)a $ăcut om trupesc şi)a adunat "n,ur douăspre!ece apostoli repre!entanţi ai celor
douăspre!ece eta,e ale 'ăm(ntului dintre care unii au co%or(t odată cu El iar alţii chiar
"naintea /ui&
254
Marele Isus i)a adunat "n ,urul +ău pe repre!entanţii celor douăspre!ece eta,e sau
domnii şi la cina cea de taină le)a ordonat ce să $acă& Rup(nd p(inea a adăugat5 6/uaţi
m(ncaţi acesta este trupul Meu care pentru voi se $r(nge7& .poi o$erindu)le cupa cu vin le)a
!is5 6/uaţi şi %eţi acesta este s(ngele Meu care se varsă pentru voi şi pentru cei mulţi ai
planetei 'ăm(nt7&
'uţini dintre voi cei de ,os cunosc "nţelesul acestor tainice cuvinte& '(inea este
produsul $ăinei iar $ăina este %o%ul de gr(u s$ăr(mat& 8r(ul s)a $ăcut mare şi a rodit
pre$ac(nd păm(ntul a%sor%it "n stare de soluţie prin rădăcinile sale& .şadar p(inea este păm(nt
trans$ormat& Dar "n de$initiv mineralele glo%ului nostru au provenit din trans$ormările
$luidului originar al ne%uloasei planetare care ) la r(ndul ei ) a $ost o parte din ne%uloasa
solară& 0luidul solar este materia cu care +tăp(nul nostru a venit din +$era divină de la 1atăl
este proprietatea 0iului parte integrantă din "mpărăţia +a& -n acelaşi timp planta primeşte
mereu ra!e $luidice de la +oare& Numai graţie ra!elor cosmice şi solare planta a crescut şi a
$ăcut spice& 'rin urmare "n $iecare %o% e#ista o părticică $luidică din "nsăşi corpul s$erei
solare care este "mpărăţia Domnului& .şadar p(inea conţine ceva din "nsuşi corpul Celui ce
conduce acest sistem planetar& .ceeaşi e#plicaţie corespunde şi vinului care şi el conţine
particule $luidice din corpul divin al Domnului&
Ordine noi sosesc din +$era centrală "n +oare& .ceste ordine sunt decodi$icate "n +oare )
pentru a $i "nţelese de "ngerii planetari ) $iind trimise la $iecare planetă potrivit gradului şi
momentului "n care se a$lă acea planetă "n mersul său evolutiv& +$(nta 1reime planetară .
D.l$aE şi \ DOmegaE planetei 'ăm(nt primeşte ordinul divin "l anali!ea!ă "i vede "nţelesul şi
după ce "l decodi$ică pe o altă gamă "l transmite celor douăspre!ece conducători ai celor
douăspre!ece !one ale 'ăm(ntului& .cest consiliu e#aminea!ă mi,loacele de e#ecuţie ale
ordinului respectiv şi apoi se trece la punerea lui "n practică& 0iecare "nger conducător cheamă
pe su%alternii săi pentru e#ecutarea ordinului& 1oată lumea angelică lucrea!ă mereu prin
puterea uriaşelor lor $orţe spirituale la "mpingerea mai departe a pre$acerilor $ie a materiei
glo%ului $ie a $iinţelor de pe supra$aţa sa&
9ote!ul şi cordonul $ericirii
Destinul acestei ţări ca şi al "ntregului păm(nt este determinat şi urmărit de
Conducerea supremă a 'ăm(ntului de cei trei .l$a iar "n ,urul 0orului suprem stau cele
douăspre!ece domnii treimice&
;ă!duhul eteric al 'ăm(ntului este stră%ătut din toate părţile de ordine venite de la
Centrul creaţiilor de ordine venite de la Centrul solar şi "n acelaşi timp de ordine sosite de la
0orul suprem al glo%ului nostru& -n $ine toată !ona $luidică de),ur)"mpre,urul glo%ului groasă
de c(teva sute de mii de @ilometri este stră%ătută "n lung şi "n lat de undele)g(nduri ale
miliardelor de duhuri umane& 0iecare $el de g(ndire are lungimea sa de undă ca să mă e#prim
"n lim%a,ul vostru terestru pentru că noi nu măsurăm "n metri e#presia sau vi%raţia g(ndirii ci
după acordul nivelului evolutiv al celui care o emite sau recepţionea!ă&
'recum v)am mai spus noi suntem oameni ca şi voi şi ne place asemenea vouă să
avem legături sociale& ;oi sunteţi atraşi unii de alţii după interesele voastre după natura
voastră trupească& .propierile noastre au alte motivaţii sunt determinate de alte cau!e5
a$initate spirituală aplicarea "n comun a legilor pre$acerea materiilor eterice evoluţia a tot ce
ne "ncon,oară şi propria noastră evoluţie& .lte resorturi vă "ndeamnă pe voi oameni trupeşti
carnali şi altele pe noi oameni cereşti&
Btiu că vă "ntre%aţi de ce vă !icem carnali& ;ă spunem ast$el pentru că şi voi şi noi
suntem oameni dar voi aveţi armura cărnii trupul pe care noi nu)l avem& Corp $i!ic aveţi voi
corp $i!ic avem şi noi& 'rin urmare $i!ici suntem cu toţii& +ă nu te miri dacă a$irm că şi noi
avem un corp $i!ic& Da avem un corp $ormat dintr)o materie su%tilă $luidică dar este $i!ică
iar nu psihică& Din materia psihică a $ost creată sc(nteia mea şi a tuturor duhurilor&
255
Eu nu sunt numai o sc(nteie o $lacără $ugitivă un $ulger4 eu sunt o sc(nteie "nvelită
"ntr)un corp $i!ic& Noi suntem oameni $i!ici pentru că suntem posesori de corp $i!ic& Că
$i!icul nostru nu corespunde cu al vostru ) este altceva& 1otul este "n raport cu mediul "n care
trăieşti& Iată de ce vă !icem carnali sau oameni cu haină carnală&
.şadar noi suntem grupaţi "n colectivităţi $iind legaţi unii de alţii prin legături de iu%ire
şi a,utor permanent&
.C D.l$a primE cel mai mare "nger al 'ăm(ntului transmite de la un capăt la altul al
'ăm(ntului unăe)g(nduri& Ele nu sunt ordine ci cuvinte de convingere& El se roagă 1atălui
ceresc şi s$ătuieşte pe cei de su% El&
-n rugăciunea +a .C mulţumeşte mai "nt(i 8uvernatorului central al universurilor
pentru tot ce a $ăcut5 6-n numele 1atălui al 0iului şi a marilor +$inte Duhuri3 O Doamne al
nostru +tăp(n "n veşnicie Iţi mulţumim pentru $ericirea pe care o gustăm "n lumile create de
1ine7&
'rima parte a rugăciunii +ale e o mulţumire& După aceea .C emite cererea de a $i
"mputernicit cu noile norme de conducere spre progres5 6 O Doamne .toate$ăcătorule o
0iule care cunoşti toate rosturile "n$ăptuirilor 1ale a evoluţiei care vine ne "nvredniceşte pe
noi cu puterea pe care ne)ai dat)o "n calitate de servi devotaţi Aie şi 1atălui 1ău ca noi să
putem lucra aici37
'artea a treia a rugăciunii este un apel către toţi cola%oratorii +ăi de toate gradele5 6 O
$iinţe cugetătoare care locuiţi aceste spaţii de su% Mine o voi $ii ai aceluiaşi 1ată ceresc
ascultaţi cele ce Eu stăp(nul acestui glo% planetar vă spun aşa precum ascult şi Eu glasul
0iului şi aşa precum şi El ascultă de glasul 1atălui nostru al tuturor& .scultaţi de glasul Meu
aducător de $ericire şi veţi $i m(ntuiţi prin Mine Unsul 0iului /ui Dumne!eu& .min37
Cine va avea urechi va asculta de glasul /ui şi se va %ucura pentru că va primi cordonul
1atălui ceresc şi va $i %ote!at cu %ote!ul de $oc al creştetului său şi ast$el va $i $ericit "n vecii
vecilor&
O voi oameni trupeşti cu o conştiinţă limitată !iua "n stare de veghe o voi mici $raţi ai
mei să nu vă miraţi de cele au!ite căci adevăr grăiesc5 numai prin ascultarea ordinelor date
de 8uvernatorul central de "mputernicitul +ău 0iu şi cele date de +$(ntul nostru Duh veţi
a,unge "n situaţii su%lime şi vă veţi %ucura de $ericirea veşnică& 8lasul Domnului nostru Isus
răsună5 6'e cel ce l)am "ncins cu cordonul $ericirii şi l)am %ote!at cu $oc va $i mare "n ceata
duhurilor7&
.semenea cuvinte a au!it şi marea noastră $ecioară marele duh s$(nt iu%itor de oameni
care "ntrup(ndu)se s)a numit Peanne dC.rc& 8lasul nostru o umplea de $ericire şi putere& Ea nu
mai avea teamă de moarte& Cine ne cunoaşte şi ne aude glasul moare $ericit pentru că doreşte
să se "ntoarcă "n "mpărăţia glasurilor noastre& .u!ind glasul nostru Peanne dC.rc a a$lat cine
este "n Cer şi s)a umplut de cura, şi putere merg(nd ca un miel la moartea eli%eratoare& .
murit asemenea celor mai mari eroi ai omenirii& Cei ce ţin crucea "n m(nă au ,udecat)o şi
condarnnat)o la moarte& Ei au contri%uit la destruparea ei dar de!leg(nd)o de viaţa terestră s)
au legat de ea&
Merg(nd "n Cer şi pre!ent(ndu)se la .C D.l$a primE i)a spus5 6Doamne "i iert pentru că
n)au ştiut ce $ac iar eu am $ăcut ceea ce glasurile cereşti "n numele 1ău m)au "ndemnat să
$ac7& .C al planetei noastre i)a răspuns5 69ine su$let $rumos marele nostru s$(nt şi căpetenie
de domnie pentru destinul pe care l)ai cerut şi at(t de $rumos l)ai "mplinit "ţi acordăm de
acum "nainte dreptul de stăp(nire asupra celor ce te)au condamnat4 să)ţi $ie servi pentru că
omor(ndu)te au "ncălcat cu ştiinţă legea 1atălui& ;ei vedea şi vei au!i cum cei de ,os te vor
proslăvi&7
.u trecut veacuri de atunci şi %iserică de con$esiune catolică s)a plecat umilită şi a
%eati$icat)o pe Peanne dC.rc& Ce ironie3 9iserica a considerat)o eretică şi a condamnat)o la
moarte pe rug şi apoi tot ea vine şi o preamăreşte recunosc(nd)o s$(ntă&
256
M)am "ndepărtat de su%iect dar revin& .m spus altădată că "n Cer orice lucrare se $ace
numai "n asocieri treimice& .m spus că "n lumea spirituală nu se lucrea!ă individual ci numai
"n asocieri de c(te trei& Ei %ine despre această treime vreau să)ţi vor%esc a!i ceva mai pe larg&
0rate tu care stai acum "n această cameră nu poţi să)ţi dai seama ce activitate intensă
domneşte "n spaţiile din ,urul păm(ntului& Noaptea a$li şi tu de această activitate dar
dimineaţa c(nd reintri "n trupul tău nu)ţi mai răm(ne nimic "n memorie& .postolii vedeau şi
ei noaptea dar aveau $ericirea de a)şi aminti !iua de tot ce au vă!ut sau au!it noaptea&
.ctivitatea duhurilor este de două $eluri5 individuală şi treimică& 'oţi activa singur la
ridicarea ta şi a semenului tău dar activitatea treimică este o activitate cu o s$eră mai largă "n
scopul de a in$luenţa mediul am%iant $ie asupra celorlalte spirite individuale din spaţiu $ie
asupra celor "ntrupate&
'entru ca un duh să devină o $orţă treimică tre%uie să se ridice prin evoluţie la un
anumit grad&
) Bi "ngerii sunt constituiţi "n $orţe treimice2
) Da toţi "ngerii sunt grupaţi c(te trei şi uneori "n grupe din ce "n ce mai numeroase de
$orţe treimice& O treime este o asociere de trei duhuri trei individualităţi unite printr)un
cordon $luidic solar& Dar $ericirea de a avea un cordon solar nu o pot avea dec(t după ce cu
veacuri "nainte au $ost %ote!aţi cu %ote!ul $ocului solar&
) Ce este acest %ote!2
) 'lecat pentru prima oară din +$era centrală spiritul uman este $oarte mic& El este
"m%răcat "ntr)o haină minusculă& +c(nteia "m%răcată "ntr)un corp $luidic $ormea!ă spiritul
uman& .semenea omului "ntrupat care din copilărie creşte p(nă a,unge la mărimea omului
matur şi corpul spiritual al entităţii spirituale creşte mereu "n decursul miilor de ani& Una este
mărimea duhului)copil uman alta mărimea corpului 8uvernatorului planetar şi cu mult mai
mare este corpul 0iului de Dumne!eu& Corpul spiritului creşte "n cursul evoluţiei sale această
creştere $ăc(ndu)se la vremea ei cu %inecuv(ntarea anumitor duhuri de "naltă evoluţie numite
9ote!ători&
0rate ai a$lat de lumea "ngerilor de lumea s$inţilor şi de lumea mesagerilor "ntrupători
şi destrupători acum a venit vremea să a$li şi de lumea %ote!ătorilor& Cine sunt aceşti
%ote!ători2 Ce rang au ei2 Ce $ac aceşti %ote!ători2 Un %ote!ător este o $orţă treimică&
9ote!ător individual nu e#istă& Ei continuă rolul celor din +$era divină&
.m spus cu altă oca!ie că după ce a ieşit din Capul de 1ată particula sau celula divină a
$ost pregătită şi "m%răcată cu trei "nvelişuri operaţii prin care a $ost dememori!ată de
amintirea că e Dumne!eu& .cum duhul e gata dar "n acest stadiu el nu ştie să ,udece& Duhul
este luat de anumite Duhuri divine a$late "n /a%orator şi instruit deprins cum să raţione!e şi
multe mii de ani "i tre%uie p(nă do%(ndeşte rudimente de noţiuni a%stracte necesare evoluţiei
sale de duh uman& C(nd "n $ine a $ost "ndea,uns de pregătit este trimis "ntr)un anumit sistem
solar şi "ntr)o anumită planetă&
-n /a%oratorul central al tuturor creaţiilor duhul uman a $ost %ote!at adică "ncon,urat
cu anumite materii $luidice pentru ca el să do%(ndească $acultatea raţionamentului c(t de
rudimentar&
.,uns pe un astru sau soare duhul)copil uman nu este trimis direct "ntr)o planetă ci este
luat "n primire de anumite spirite solare prcgătindu)l pentru viitoarea sa viaţă planetară& Este
necesară această pregătire din +oare căci duhul)copil numai ast$el va ti "n stare să)şi ducă
viaţa "ntr)o planeta oarecare& .dus dintr)o dată din /umea 1atălui "n lumea duhurilor unei
planete duhul)copil ar $i un im%ecil uman n)ar putea rosti "n viaţa lui nici o vor%ă& .r avea
$ormă de om dar ar $i mai "napoiat dec(t un animal inteligent ) c(inele un spirit evoluat al
regnului animal&
.dus din /a%oratorul creaţiilor şi tr(ntit "n lumea trupească duhul)copil uman nu ar şti
nici să măn(nce căci nu ar avea cunoştinţă că tre%uie să se hrănească& I)ar $i $oame dar nu ar
şti şi nu i)ar veni "n g(nd să ceară de m(ncare& .r simţi $oamea tot aşa cum simţiţi voi durerea
257
de cap şi nu ar şti cum să o ast(mpere după cum nici voi nu ştiţi să vă alinaţi durerea& E#istă
planete pe care cei "ntrupaţi ştiu să se vindece singuri ca şi animalele care)şi caută din
instinct anumite ier%uri consum(ndu)le drept medicament&
.,uns "n +oare duhul)copil este dat pe m(na unor duhuri solare numite %ote!ători
solari care "l %ote!ă cu anumite $luide pentru a)l $ace capa%il să "nţeleagă di$erite "mpre,urări
de viaţă şi să trăiască "n anumite planete ale acelui sistem solar&
.şadar +orii sunt şi ei mici /a%oratoare copii "n miniatură după Cel mare& .colo sunt
aduse alături de marile +omităţi solare şi neputincioasele şi necunoscătoarele lor surori )
spirite umane din prima $a!ă& .ici %ote!ătorii solari le "m%racă cu o haină $luidică solară şi
apoi le supune la di$erite e#erciţii necesare pentru viitoarea lor viaţă planetară& .şadar aici
"nvaţă ceea ce nu au "nvăţat "n /a%oratorul central&
După studii "ndelungate aceste spirite de viitori oameni planetari sunt duse pe una din
cele mai "napoiate planete ale acelui sistem solar unde vor duce o viaţă aproape animalică&
.ici vor "nvăţa să măn(nce şi să se reproducă din instinct& 'e aceste planete in$erioare ele vor
trăi $oarte greu şi re"ntrupările vor $i scurte moartea secer(ndu)le cu nemiluita& Ele au nevoie
de un timp scurt de trai "n lumea spirituală revenind din nou la viaţa trupească pentru a
"nvăţa să se hrănească şi reproducă& După mii de vieţi cu durată $oarte scurtă $aţă de a
voastră după e#istenţa de %ar%arie sunt %ote!ate de %ote!ătorii acelei planete& .şadar duhul a
trecut prin trei %ote!uri5 "n /a%orator "n +oare şi "n planetă&
=ona angelică a oricărei planete este alcătuită la $el ca la noi dar rangul lor di$eră de la
planetă la planetă după gradul lor de evoluţie& 'rin urmare e#istă at(tea $eluri de %ote!ători
planetari c(te $eluri de planete sunt "n acel sistem solar&
+istemele solare au şi ele evoluţia lor& .strul sau +oarele nostru nu este un corp ceresc
primitor de duhuri)copii umane deoarece are o evoluţie "naintată& Cea mai "napoiată planetă a
acestui sistem şi care e cea mai apropiată de 'ăm(nt pre!intă de,a o civili!aţie mai "naintată
$aţă de planetele unor sisteme mai "napoiate4 iar omul de acolo nici vor%ă să poată $i comparat
cu spiritul a,uns om pe 'ăm(nt oric(t de "napoiat ar $i& Un lucrător de aici dus acolo "ntre
acele duhuri)copii umane ar $i un mare inventator va părea pentru ei un mare om un savant
ce ar trăi $ericit deoarece intelectualitatea sa ar $ace pe toţi să contri%uie la %unul său trai&
Un spirit uman adus aici la noi de pe o planetă su%terestră va $i %ote!at de un
%ote!ător al acestei planete care va $i o $orţă treimică& El este %ote!at cu $luidul special al
acestei planete şi i se dă prima culoare ) roşie ) a spaţiilor a$late su% domnia celor din !ona
$luidică a III)a& 0ără această haină planetară el nu ar putea sta pe planeta noastră&
C(nd trece dintr)o domnie "ntr)alta duhul este %ote!at din nou& E#istă nouă domnii
principale pe 'ăm(nt deci el va primi %ote!ul de nouă ori& După $iecare %ote! are o altă
culoare şi un alt rang "n lumea duhurilor umane&
După primirea celor nouă %ote!uri duhul părăseşte 'ăm(ntul căci nu mai are de
parcurs nici o şcoală nu are de $ăcut nici o evoluţie pe această planetă deci nici un alt grad de
o%ţinut& Domnii planetei 'ăm(nt "i spun5 0iule acum ţi)ai terminat evoluţia pe această
planetă urmea!ă să primeşti alt %ote! şi acela nu se mai $ace aici ci "n +oare7&
C(t timp primeşte numai %ote!urile domniilor păm(ntene duhul uman este o
individualitate terestră& El este unul şi nimic mai mult& 'uterile lui sunt reduse numai la lumea
unităţilor& Chiar c(nd a primit cel din urmă %ote! păm(ntean el este tot o s$(ntă unitate nu o
treime&
-nsă vine vremea c(nd tre%uie $ormate şi $orţele treimice necesare conducerii evoluţiei
duhurilor individuale4 atunci sosesc pe acea planetă mesageri solari& 0ormarea de $orţe
treimice este un mare eveniment& /a anumite epoci tre%uie eli%erate o parte din $oiţele
treimice ale planetei 'ăm(nt şi este necesară $ormarea altora&
Evoluţia individuală a cerut trecerea din treaptă "n treaptă prin toate cele nouă domnii&
-n cea din urmă domnie duhul uman $ace parte din grupul duhurilor numite $ii cereşti& Ele
sunt $iii Cerului sau ai 1atălui dar nu 0ii de Dumne!eu& ,
258
-n lumea noastră a duhurilor $iii cereşti sunt preoţii Cerului preoţii noştri cereşti&
'reotul ceresc este un grad ierarhic al lumii noastre spaţiale& 'reotul ceresc este un duh care a
parcurs toată gama de domnii& El a trecut din eta, "n eta, mii de ani şi a a,uns "n !ona a Il)a )
!ona duhurilor al%astre ) şi de aici "n mii şi mii de ani a a,uns "n !ona "nt(i ) a duhurilor al%e
s$era a treia )de evoluţie planetară& .ici tre%uie să susţină un e#amen pentru rangul de preot
ceresc& .cest e#amen "l dă "n $aţa "ngerilor de evoluţie planetară din treapta cea mai de ,os a
lumii angelice& Ei "i vor recomanda anumite "ntrupări)e#amen şi c(nd va promova toate
pro%ele acestei etape va $i ridicat la rangul de preot de treapta a doua a !onei "nt(i al%e s$era
a doua ) de evoluţie solară& .,uns preot ceresc de gradul al doilea de evoluţie solară el nu
mai lucrea!ă ca individualitate ci este nevoie să $ie treimi!at& C(nd a trecut cu %ine seria
pro%elor acestui rang este promovat preot ceresc de rangul "nt(i de evoluţie divină a s$erei
"nt(i din !ona "nt(i al%ă&
-n $ine după o vreme $oarte "ndelungată isprăvind şi această şcoală este e#aminat de .C
D.l$a primE al lumii angelice şi propus pentru %ote!ul solar& Nici .C D.l$a primE al
'ăm(ntului nu poate $i %ote!ător solar& 9ote!ătorii de treimi!are sunt numai "ngeri solari&
;ine vremea c(nd duhul care a o%ţinut %ote!ul de creştet să primească şi aşa)numitul
cordon al $ericirii& .ceastă cordoni!are constă "n $aptul că $iecare duh va $i "ncon,urat de un
cordon $luidic $ăcut din materie eterică solară& .cordarea acestui cordon implică constituirea
unei asocieri treimice& -n vederea acestui $apt duhul va căuta "ncă doi $raţi a,unşi şi ei la
acelaşi grad evolutiv şi va "ncheia cu ei un contract de activitate comună& O dată convenit ei
se vor pre!enta "naintea 1ronului solar de aur şi vor cere %inecuv(ntarea contractului lor
social&
-ncinse cu cordonul solar duhurile vor lucra con$orm ordinelor 0iului nostru solar
con$orm /egilor solare şi vor $i o contrapondere a $orţelor "ngereşti "n e#perienţele lor& Ele
vor deveni apărătorii oamenilor pe care "i vor "ndrepta spre respectarea /egilor 0iului şi ale
1atălui&
) +e mai "ntrupea!ă treimile2
) Da se re"ntrupea!ă dar numai una c(te una&
) 'rin greşeli se poate pierde %ote!ul creştetului2
) Nu niciodată chiar comiţ(nd crime adică "ncălc(nd /egea 1atălui şi a 0iului "nsă
$apta celui care a primit %ote!ul creştetului va $i mai aspru pedepsită dec(t a spiritului simplu
individul care va $i %ăgat la ocnă& Dacă un %ote!at de creştet ar comite o crimă "nchisorile
păm(ntului nu)l vor avea pentru că el nu va $i niciodată ,udecat de ,udecători umani ci de cei
cereşti ne$iind niciodată descoperit pe păm(nt&
) Dar un duh treimi!at "ncins cu cordonul solar va putea comite vreodată o crimă2
) Nu niciodată& Duhul cordoni!at este prea pătruns de /egile 1atălui şi ale 0iului& Mai
degra%ă moare se lasă omor(t dec(t să comită o crimă&
Din cele e#puse se vede că %ote!ul creştetului aparţine lumii umane pure netreimi!ate
iar cordoni!aţii sunt duhuri treimi!ate&
C(t va trăi pe acest păm(nt duhul treimi!at nu va mai greşi&
.postolii Domnului erau duhuri su%lime treimice "ntrupate "n medii neştiutoare din
punct de vedere intelectual tocmai pentru a nu li se perverti spiritul conştiinţa de veghe prin
ştiinţa o$icială materialistă de atunci& Domnul solar i)a s$ătuit5 6Mergeţi să vă "ntrupaţi in
casele celor săraci cu duhul pentru a da cre!are cuv(ntului Meu şi ca să nu vi se strice mintea
cu "nvăţăturile planetare departe de cunoştinţele supuşilor Mei solari7&
'regătirea venirii Domnului s)a $ăcut cu multe veacuri "nainte de "ntruparea +a& De
asemenea cu multe veacuri "nainte apostolii şi)au pregătit "ntruparea& 0iind $iinţe treimi!ate
ei tre%uiau să)şi aran,e!e culcuşurile trupeşti "ntr)un anumit $el pentru a $i supuşi cuv(ntului
Domnului&
259
) Cine i)a iniţiat pe apostoli2
) Domnul i)a iniţiat&
) De ce /)au părăsit atunci şi nu /)au apărat2
) 'entru că li se inter!isese omorul& Ei nu puteau ucide deoarece erau $orţe treimice şi )
"n plus ) au $ost iniţiaţi ca oameni de Domnul solar& Din instinct treimi!atul ) ca om trupesc )
nu ucide& El are o mare "ncredere "n dreptatea Cerului şi a ,udecătorilor săi& Orice nedreptate i
s)ar $ace treimi!atului "n timpul "ntrupării sale o su$eră şi o de$eră 1ri%unalului de sus&
După ce şi)a ales apostolii ) $orţe treimice şi după ce i)a iniţiat ca oameni Isus le)a
$ăcut cunoscută toată drama misiunii +ale umane&
) De ce umane2
) Deoarece El s)a "ntrupat de la s$(nta +a mamă&
) De ce era s$(ntă2
) 'entru că şi ea $iind om a $ost mediumi!ată&
) Dar cine era s$(nta /ui mamă2
) Era o mare 0orţă treimică venită din +oare şi s)a $ăcut om pe păm(nt "n vederea
misiunii de Mamă a Domnului&
) -n +criptură se spune5 6De la Duhul +$(nt s)a $ăcut om7& Ce "nţeles au aceste cuvinte2
) Domnul Divinul nostru solar a co%or(t cu c(teva sute de ani "naintea "ntrupării +ale
"n atmos$era $iuidică a 'ăm(ntului pregătind totul "n vederea misiunii +ale& De cum a sosit
El a tre%uit să primească o haină planetară "n ,urul Duhului +ău ca şi orice spirit planetar&
.ceastă haină 8uvernatorul solar a primit)o de la .C D.l$a primE planetar +tăp(nul
'ăm(ntului repre!entantul 1atălui ceresc pe această planetă& .şadar El s)a născut din Maria
mama /ui $i!ică la $el ca orice om şi a luat haina planetară de la Duhul +$(nt căci orice duh
$ie el chiar solar tre%uie să "m%race o haină planetară pentru a se "ntrupa pe păm(nt&
) De ce /)a "m%răcat .C D.l$a primE planetar2
) Domnul şi +tăp(nul nostru solar este 0iu de Dumne!eu& El nu putea $i "m%răcat dec(t
de 1atăl +ău ceresc& Dar 1atăl ceresc are ca repre!entant al +ău pe acest glo% pe .C D.l$a
primE& Iată)l deci pe .C D.l$a primE terestru "n această "mpre,urare mai mare dec(t 0iul lui
Dumne!eu& -nt(i s)a "ntrupat de la . D.l$aE şi \ DOmegaE planetei 'ăm(nt şi apoi prin Maria&
+piritul mamei +ale era un duh solar şi anume unul din cei trei Conducători ai lumii solare
unul din cei trei .l$a solari&
) De ce nu s)a "ntrupat Domnul prin intermediul unui "nger planetar2
) 'entru că "ngerii de pretutindeni sunt su% ordinele directe ale 1atălui ceresc şi nu ale
+tăp(nului solar& Ei au venit pe acest sistem şi pe această planetă să)şi $acă evoluţia dar nu
sunt supuşii 8uvernatorului solar4 "l recunosc ca +tăp(n al sistemului ştiu că este 0iul lui
Dumne!eu dar nu lucrea!ă după ordinele /ui& -ngerii se supun /egii 1atălui şi nu /egii
0iului4 ei au venit aici %ote!aţi cu %ote!ul din /a%oratorul divin&
) +e "ntrupea!ă "ngerii vreodată2
)9ine"nţeles şi "ngerii se "ntrupea!ă c(nd li se "ncredinţea!ă misiuni de către .l$a
nivelului lor& -ntruparea lor constituie un eveniment planetar căci ei nu au venit aici să)şi $acă
evoluţia prin e#perimentul "ntrupării acest e#periment $iind re!ervat "n general ca o şcoală
numai duhurilor umane&
) .tunci ce este un om2
) Un om este un duh a,uns la rangul evolutiv numit om&
) 'retutindeni sunt oameni2
) Nu& E#istă planete lipsite de $iinţe trupeşti umane deoarece nu au spirite a,unse la
rangul de om& Cele mai "nalte $iinţe de acolo sunt $iinţe su%umane&
.cum "nţelegeţi că "n %iserici se $ac rugăciuni la imaginea s$intei Născătoare de
Dumne!eu deoarece Ea este o 0orţă supremă solară&
+)ar crede că duhurile solare $iind "n +oare vor $i supusele oar%e ale Domnului& Nu
nici ele nu sunt "n mod a%solut servii Domnului deoarece sunt "ngeri şi "ngerii din tot
260
universul ţin direct de 1atăl şi o%servă aplicarea /egilor 1atălui "n care %ine"nţeles se
cuprind şi cele ale 0iului& Deşi nu)i stau su% ordine "l recunosc ca 8uvernator deoarece este
0iul lui Dumne!eu&
) +$(ntul Ioan 9ote!ătorul este "nger al 'ăm(ntului4 de ce s)a "ntrupat2 De ce I s)a
supus2
) 'entru că .7 D.l$a secundE este repre!entantul 0iului pe 'ăm(nt şi ) "n mod $ictiv ) e
supus /ui& Ca "nger El aplică /egile 1atălui dar ca repre!entant al +olarului tre%uie să aplice
şi /egile 0iului&
.şadar 0iul deşi este mai mare dec(t "ngerii planetari şi solari totuşi su% El nu se a$lă
"n mod direct dec(t lumea oamenilor şi a su%oamenilor din sistemul +ău solar& /umea
"ngerilor nu)i aparţine ei sunt trimişii chiar ai 1atălui 8uvernatorul central pentru aplicarea
/egilor 1atălui şi a,utarea la evoluţia totului din orice sistem solar&
Nimeni nu poate critica "nţelepciunea Divinului Creator a 8uvernatorului central doar
cel care nu cunoaşte alcătuirea lumilor şi su%lima lor conducere& 1otul este per$ect chiar dacă
%ietul om este sortit durerii& Durerea este urmarea $aptelor sale greşite ele "nsăşi $iind
consecinţa ignoranţei sale& De multe ori durerea este urmarea greşelii domniilor "ngereşti din
cele douăspre!ece nivele spirituale& 0ăc(nd şi ele şcoala lor evolutivă şi aplic(nd)o greşit
asupra umanităţii omenirea va su$eri& -ngerii sunt "ngeri dar per$ecţi nu sunt nici ei&
-ngerii conduc dar aplicarea nu o pot $ace ei direct& 1atăl ceresc nu le)a dat puterea de a
sili direct pe om să acţione!e "ntr)un anumit $el sau altul& E#ecutivul intermediarul "ntre
"ngeri şi umanitatea "ntrupată sau spaţială sunt $orţele umane cordoni!ate treimi!ate& -ngerii
primesc instrucţiuni de la cei trei . D.l$aE planetari şi apoi le $ac cunoscute omenirii
treimi!ate& 0orţele omeneşti treimice "i ascultă convinşi de dragostea "ngerilor devin adepţi
$ideli ai vederilor lor pe care vin să le propage lumii %ote!ate cu %ote!ul de $oc al creştetului&
Dar pentru că li%erul ar%itru domneşte pretutindeni uneori $orţele omeneşti treimice nu
"mpărtăşesc punctul de vedere al "ngerilor şi se opun e#ecutării anumitor instrucţiuni& De aici
re!ultă e#perienţe uneori $ericite iar alteori ne$ericite& 1oate aceste "ncercări $ăc(ndu)se pe
spinarea oamenilor "ntrupaţi urmea!ă su$erinţa lor "n masă&
Din cele e#puse se vede că 0iul solar nu comandă "ngerilor iar "ngerii nu pot comanda
direct oamenilor& -nsă "ngerii caută să convingă pe oameni arăt(ndu)le $ericirea cerească
$ăc(nd e#perienţa acestei $ericiri cu ei dar neput(ndu)le impune&
Pudecata şi pedeapsa
Cu c(t un spirit este mai "nalt cu at(t e mai reverenţios cu ai săi şi se poartă cu toată
%unăvoinţa $aţă de cei mici&
+piritul este o particulă in$init de mică dar tre%uie să)l tratăm cu toată atenţia& ;ouă
iniţiaţii noştri oameni trupeşti cu o conştiinţă limitată !iua "n timpul stării de veghe tre%uie
să vă atragem atenţia să trataţi cu cea mai mare delicateţe pe semenul vostru purtătorul
micuţei sc(ntei& Nu uitaţi că sc(nteia este un emiţător de g(nduri ce stră%at spaţiile in$inite&
Nu pierdeţi din vedere că toate sc(nteile au pornit din acelaşi I!vor că sunt surorile voastre
poate mai mici dar vă sunt surori şi le datoraţi iu%ire&
.u!ind de ideile creştinilor cum că omul tre%uie să iu%ească pe orice om un oarecare
"mpărat s)a revoltat !ic(nd5 6Cum să)mi iu%esc sclavul care e aproape un do%itoc2 Cum să
iu%esc pe cerşetorul din stradă plin de %u%e şi murdărie2 E imposi%il37
+ărmanul vor%ea ast$el pentru că nu ştia că venind sus la noi se va vedea mai mic dec(t
cerşetorul su$erind şi plin de răni& .tunci l)ar $i iu%it şi ar $i vrut să)l servească&
Nu e#istă om "m%răcat "n haina cărnii să nu greşească4 şi noi de greşeală vrem să vă
$erim& Dacă omului trupesc nu)i este dat să $ie un s$(nt pentru că mediul "ncon,urător nu)i dă
pacea necesară cel puţin "i dorim o viaţă s$inţită& Numai conduc(ndu)se ast$el va putea primi
iniţierea de la noi&
261
Citind cineva aceste r(nduri este tentat să "ntre%e5 6Ce este un iniţiat27 Iniţiatul este un
om ca oricare altul dar gradul său spiritual cere ca ideile conştiinţei sale de veghe să $ie
"ndreptate după ideile avute ca spirit noaptea c(nd s)a eli%erat de trupul adormit&
Ca om trupesc iniţiatul cunoaşte legile şi alcătuirile lumilor de pretutindeni tainele
vieţii şi ale morţii& .şadar ideile ce)l vor $răm(nta !iua să)i $ie s$inte ca şi cele ale spiritului
c(nd se a$lă "n spaţiu& O idee este s$(ntă c(nd e con$ormă cu /egile 1atălui& Orice nedreptate
ar su$eri iniţiatul nostru oric(tă desconsiderare ar "nt(mpina ideile sale oric(tă su$erinţă ar
avea de "ndurat de la mediul său "ncon,urător el tre%uie să se poarte con$orm ideilor Pustiţiei
divine să se silească din toate puterile su$letului şi conştiinţei sale să nu greşească& Noi
cerem iniţiatului nostru să nu greşească cu $apta dar nici măcar cu g(ndul&
Cu c(t un duh este mai mare şi greşeşte $iind om trupesc cu at(t vătămatul micul duh
ce a su$erit va striga mai tare la Cer& Nedreptatea $ăcută duhului mic su$erinţa "ndurată de la
cel mare "l $ace să)şi "ndrepte protestul către centrul Creator&
.!i a sosit !iua să)ţi atragem atenţia5 0ii atent la g(ndurile tale& 0ii atent ca prin g(ndul
tău să nu aduci vreo vătămare vreunuia din $raţii tăi oric(t de mici ar $i& Ca lupii "n$ometaţi
iarna vor striga la Cer5 6Unde este dreptatea 1a Doamne27
+piritul e o $ăr(mitură dar el poate umple vă!duhul cu pl(ngerea sa şi va !gudui chiar
1ronul solar& Dacă este limitată li%ertatea spiritului de a hoinări prin univers dacă $iecare
spirit tre%uie să)şi urme!e ca un ro% destinul acceptat dacă e#istenţa sa este !ăgă!uită de o
mulţime de legi apoi are şi el o li%ertate deplină5 de a se pl(nge 1atălui ceresc de nedreptatea
sau su$erinţa ce i s)a $ăcut de un semen al său& +piritul poate protesta %lestema chiar
.utoritatea centrală că a alcătuit lucrurile ast$el ca el să su$ere pe nedrept şi că celui ce l)a
nedreptăţit nu i se aplică pedeapsă&
.trag atenţia că nu este vor%a de protestele şi in,uriile aduse Divinităţii de către micul
spirit "n timpul conştiinţei sale de veghe ca om trupesc ci de protestele lui nocturne c(nd ca
spirit eli%erat parţial de trupul adormit se revoltă contra 1atălui care "ngăduie asemenea
dureri& -n asemenea ca!uri rare la strigătele lui disperate se vor co%or" nu numai duhurile
treimice omeneşti ci chiar "ngerii pentru a resta%ili ordinea&
Nu avem genunchi să ne plecăm ne lipsesc cuvintele să mulţumim 1atălui ceresc pentru
per$ecţiunea or(nduirilor +ale su%lime& Cel greşit va $i chemat "naintea 0orului suprem va $i
tras la răspundere şi ca urmare i se va da pedeapsa& Dreptatea s)a $ăcut căci legea s)a aplicat&
C(nd greşeşte un spirit mare nu mai aşteaptă ca vătămatul să ţipe ci se pre!intă singur
"naintea Pudecătorilor supremi& Recunosc(ndu)şi greşeala ca om trupesc "şi cere singur o
anumită pedeapsă care "ntrece cu mult echivalentul greşelii comise deoarece este conştient
că legea e lege şi tre%uie respectată cu at(t mai mult cu c(t duhul este mai "nalt& -nduioşat de
pedeapsa cumplită pe care duhul superior şi)a cerut)o singur vătămatul "l iartă şi se roagă5
6Doamne $ratele meu mai mare a greşit eu l)am iertat iartă)l şi 1u4 vreau să mă "mpac cu el
şi "n viitor să)i slu,esc7& El n)a mai avut nevoie să strige către cele patru !ări căci dreptatea a
$uncţionat aproape automat& .ceasta este organi!area Cerului& .cesta este codul nostru moral&
.cum că ştiţi mecanismul legilor cereşti şi după ce cunoaşteţi procedura de la noi
căutaţi să nu mai păcătuiţi& Dar parcă văd pe unii dintre voi "ntre%(ndu)se5 6Ce este un păcat2
Cum să $aci să nu păcătuieşti27 'ăcatul este o "ncălcare a legii chiar "n g(nd& Ori de c(te ori
g(ndeşti ceva rău despre cineva opreşte)te din g(ndire şi aminteşte)ţi că g(ndul se duce la
destinaţie şi dreptaşul său "l primeşte şi ţine minte& /a noapte "i va raporta pupilului său că
cineva a !is a $ăcut sau a g(ndit ceva rău la adresa lui& .$l(nd duhul va protesta va striga să i
se $acă dreptate şi "n noaptea aceea te pomeneşti că eşti chemat "n $aţa Pustiţiei după care va
urma pedeapsa& Orice pedeapsă are ca urmare aplicarea unui semn $luidic negru pe al%ul
$luidic al corpului tău spiritual&
Din iu%irea ce v)o purtăm ne străduim să vă luminăm ca nu cumva să greşiţi neştiind
ca oameni promptitudinea pedepsei care va urma "n !ilele viitoare& .cum dragii noştri
262
cunosc(nd toate acestea vă veţi purta vor%a şi g(ndul !iua ca şi cum aţi $i spirit "n spaţiu& .m
ţinut să vă "mpărtăşim şi acest adevăr&
6Ce este .devărul27 a "ntre%at 'ilat din 'ont pe Domnul nostru Isus& Răspundem noi
acum& .devărul este cunoaşterea /egilor după care se conduce universul& Dar cine poate
cunoaşte aceste /egi2 Cei a$laţi "n legătură cu noi duhurile din spaţiu care aplicăm /egile&

Omul trupesc este instrumentul de studiu al duhurilor cereşti
1atăl divin Creator al celor vă!ute şi nevă!ute cunoaşte totul pentru că are instrumente
care "l "nştiinţea!ă de $uncţionarea şi regimul creaţiei +ale& .ceste instrumente sunt chiar
$iinţele create şi risipite pe di$erite corpuri cereşti& .şa de e#emplu /umea divinilor Creatori
.u#iliarii 1atălui ceresc se in$ormea!ă prin noi oamenii& 0elul cum simţim materia eterică
cunoştinţele o%ţinute prin simţurile noastre despre ea toate aceste sen!aţii sunt indicaţii
pentru Divinitate privind calitatea eterului gradul său evolutiv pe anumite corpuri cereşti&
Dacă Divinitatea ştie totul prin corpul nostru duhual la r(ndul nostru ne in$ormăm şi
noi prin trupul omului şi al animalelor& Noi spiritele $iind "n spaţiu nu putem şti cum este
mediul trupesc& .tunci cercetăm ce simte omul păm(ntean su% in$luenţa căldurii $rigului
umidităţii sunetelor etc& .şadar voi sunteţi instrumentele noastre de măsură pentru di$eritele
$enomene $i!ice meteorologice etc iar cunoştinţele noastre le a$lă Divinitatea centrală& Ea
$i#(ndu)şi atenţia către un corp ceresc la un moment dat a$lă totul de la noi $ără ca noi să
ştim sau să comunicăm ceva& Eterul din ,urul nostru al glo%ului "n ,urul căruia vieţuim se
schim%ă mereu prin com%inarea di$eritelor sale componente& 1răind "n mi,locul acestui eter
suntem in$luenţaţi de el şi a$lăm de toate pre$acerile com%inările şi de!integrările lui&
Entităţile spirituale trăind $iecare "n nivelul lor şi natura corpului lor $luidic di$erind
după gradul $iecăreia se "nţelege că modul "n care simţim noi spiritele al%e este di$erit de
modul cum simt spiritele al%astre "n mediul lor& +ă ştii că pe alte corpuri cereşti mediul $luidic
$iind altul natura coipurilor entităţilor de acolo di$eră cu totul de natura noastră& 1atăl ceresc
şi)a "nvăluit creaţiile cu secrete cu mistere pe care cu greu după mii de ani de studii le a$lăm
şi noi&
.cum după nenumărate miliarde de ani de c(nd ne)a născut 1atăl nostru ştim ) !icem
că ştim ) multe adevăruri şi marii noştri pro$esori străluciţii noştri "ngeri ne spun5 6;oi ştiţi
acum a%ia c(t ştie copilul din clasa primară $aţă de un savant& O $raţilor nici noi c(t suntem
de %ătr(ni nu ştim toate tainele 1atălui nostru&7
.cum revin la su%iectul de a!i& +puneam că din cele de trei ori trei su%!one sau s$ere
$luidice umane ale 'ăm(ntului voi trăiţi şi vă mişcaţi "n cea mai de ,os a$lată la supra$aţa
păm(ntului& -n această s$eră se petrec nenumărate $enomene $i!ice şi com%inări chimice& .ici
au loc necurmate pre$aceri sociale şi religioase ale omenirii& .ici se munceşte şi iar se
munceşte& .ici pe supra$aţa păm(ntului este iadul unde %ietul om munceşte din !ori şi p(nă
noapte& .ici nu se discută ci numai se e#ecută hotăr(rile celor de sus& .ici este ocna acestei
planete unde "ntrupatul ) "mpins de necesităţile trupului său ) tre%uie să muncească din greu&
;enind din +oare treci prin unspre!ece s$ere care treptat se "ntunecă şi a,ung(nd aici la
supra$aţa păm(ntului "n a douăspre!ecea s$eră "nt(lneşti un "ntuneric desăv(rşit& -n această
s$eră lipsesc multe din $luidele s$erelor superioare& Cu c(t te ridici mai sus cu at(t te scal!i "n
$luide ce)ţi produc sen!aţii de o nes$(rşită $ericire&
'rin urmare tu trăieşti acum "n s$era unde domneşte numai munca unde se lucrea!ă
$ără să ştii pentru ce anume unde te chinuieşti din copilărie şi p(nă ce vei $i pus "ntre cele
patru sc(nduri ale coşciugului $ără să cunoşti motivul chinurilor tale& Mintea omului "ntrupat
"n această s$eră tre%uie să $ie neluminată cu privire la ceea ce a $ăcut 1atăl pretutindeni şi la
scopurile +ale& /umea trupească tre%uie să $ie neştiutoare de e#istenţa lumii eterice pentru că
evoluţia păm(ntului p(nă "n momentul de $aţă nu permite cunoaşterea lumilor spirituale&
263
E#istă o str(nsă legătură un raport intim "ntre trupul uman şi glo%ul călcat de piciorul
său& +piritul este produsul +$erei divine iar trupul este produsul glo%ului pe care vieţuieşte&
Evoluţia acestui glo% nu a a,uns p(nă la punctul "n care trupul omului să $ie ast$el construit şi
dintr)o asemenea materie "nc(t să $ie impresionat de apropierea noastră să ne vadă şi audă&
E#istă planete superioare $ormate dintr)o materie mai $ină şi pe supra$aţa cărora vieţuiesc
$iinţe)oameni cu un trup at(t de sensi%il "nc(t iau cunoştinţă de lumea eterică din ,urul lor&
Materia din această s$eră şi de la supra$aţa glo%ului nostru este solidă lichidă şi
ga!oasă& Deasupra materiei ga!oase se a$lă materia eterică pătrun!(nd p(nă "n ad(ncul
păm(ntului& Citesc "n mintea ta g(ndul că această materie eterică tre%uie să $ie at(t de $ină
"nc(t a%ia se poate percepe pre!enţa ei& Ei %ine "ţi mărturisesc că pentru noi ea este mai densă
dec(t apa pentru voi&
;oi oamenii trupeşti priviţi cerul şi vi se pare al%astru& .şa sunteţi voi in$ormaţi de
ochii voştri& Realitatea este alta& Nu tot ce vedeţi e aşa după cum vedeţi& Iată "ţi voi da prile,ul
să au!i de la un spirit cum este culoarea cerului şi a $luidului de la supra$aţa păm(ntului& .m
aici l(ngă tine un %iet duh mic din lumea "ncepătorilor&
) +pune tu $răţioare ce culoare are cerul dacă "l priveşti acum de aici de ,os "n sus2
) Cum să $ie2 Dumneata nu)l ve!i că e negru2
) Dar acum pe supra$aţa păm(ntului e !iuă cum o să $ie negru adică "ntunecos&
) Da %oierule ştiu că e !iuă dar eu spui ce văd& E "ntuneric %e!nă ca şi noaptea "n
pădure c(nd mă duceam să iau şi eu nişte lemne $ără %ani pe c(nd eram ,os ca domnul ăsta
de colo&
) 9ine acum e !iuă şi e totuşi "ntuneric dar la noapte cum o să $ie2
) Cum să $ie2 Doamne ce mă cre!i aşa de prost2 Cum să $ie2 1ot "ntuneric&
) .tunci c(nd este aici lumină2
) 9oierule mă "ntre%i lucruri pe care dumneata le ştii $oarte %ine& .ici nu e niciodată
lumină e mereu "ntuneric&
) Dar cum se $ace că tu ve!i per$ect lumea de ,os2
) Nu ştiu cum %oieraşule dar de vă!ut "i văd $oarte %ine şi "i aud ce spun c(nd trag cu
urechea la ei&
1răind "n !onele "nalte ale 'ăm(ntului unde e#istă numai $luide şi de calitatea cea mai
%ună noi spiritele superioare vedem "n ,urul nostru numai lumină căci eterul ce ne
"ncon,oară este luminos prin natura lui& Pos la supra$aţa păm(ntului a$lăm prin spiritul
ţigănuşului pe care l)ai au!it şi tu că e "ntuneric %e!nă& .şadar "ţi dai seama că omul trupesc
vede una şi spiritul alta& 1rupurile oamenilor sunt pentru noi instrumente de cercetare căci noi
prin ele luăm cunoştinţă că nu este adevărat că !iua e lumină pe păm(nt deoarece lumina ca
lumină nu e#istă&
Dar să au!im mai departe pe acest $răţior ce mai ştie el&
) ;ăd %oierule că dumneata nu eşti de)ai noştri& ;ă mulţumesc că m)ai lăsat să intru şi
eu "n casa asta unde spui dumneata nişte lucruri pe care mintea mea nu le pricepe&
) Ei spune $răţioare e !iuă ori noapte2
) Nu ştiu %oierule $iindcă eu văd şi !iua şi noaptea tot negru parcă sunt "n ocnă "n
$undul păm(ntului&
) Măi $rate poate eşti "n iad23
) Nu %oierule pentru că văd lumea de pe stradă cum um%lă de colo p(nă colo& .poi tata
popa pe c(nd eram şi eu om carnal mi)a tot %ăgat "n cap că dacă nu sunt cuminte voi "n$unda
ocna4 şi m)am pă!it să nu $ac vreo po!nă să mă duc "n iad& Eu văd "n ,urul meu numai negru
dar de un lucru mă mir şi te rog şi pe dumneata %oierule să)mi e#plici& De ce oamenii
animalele şi plantele de pe păm(nt sunt at(t de luminoşi2 1oţi par nişte candele luminoase
nişte $ăclii aprinse& De unde at(ta $oc %oierule2 +pune)mi te rog3 C(nd eram de carne ştiu că
nu ardeam că nu eram de $oc& Cum de ei luminea!ă acum2 .ici şi acum văd că nu mi)e cald
nu mi)e $rig& Oamenii de ,os ştiu c(nd e cald şi c(nd e $rig& De ce la noi e veşnic la $el2 nu e
264
nici cald nici $rig& C(te nu ştiu %oierule3 Mă uit la ei şi văd că luminea!ă ca şi lum(nările
astea de sticlă D%ecul electricE& +ă)ţi spui %oierule ce am vă!ut eu& Mai săptăm(nile trecute a
murit vecinul meu 8heorghiţă şi am vă!ut atunci că el din luminos ce era se "ntuneca
"ncetul cu "ncetul p(nă a devenit negru de tot& .poi iar s)a aprins dar nu ca "nt(ia oară& 'e ce
trecea timpul se "mpuţea şi din ce "n ce se "ntuneca p(nă ce mai !ilele trecute n)a mai
luminat deloc şi s)a $ăcut negru ca păm(ntul&
) Cum $răţioare păm(ntul e negru2
) 'ăi cucoane dumneata nu ve!i că de astă toamnă de c(nd au murit toate ier%urile de
pe supra$aţa lui au pierit toate luminiţele şi acum s)a %e!nit de tot23 .%ia se mai vede&
) C(nd e mai %ine5 noaptea sau !iua2
) 'entru noi e mai %ine noaptea& C(nd eram om carnal vedeam mai %ine !iua4 acum )
ciudat lucru %oierule ) văd mai %ine noaptea& Nu ştiu de ce %oierule nu mă dumireşte capul
meu deloc&
) 'ăi omule c(nd erai carnal ra!ele soarelui luminau păm(ntul&
) De ce)ţi r(!i de mine cucoane căci soarele e şi acum pe cer de ce ra!ele lui nu mai
luminea!ă şi acum2 Oamenii au născocit că soarele e de $oc că $rige rău5 şi că acolo ar $i
adevăratul iad de nu poate trăi nici chiar diavolul& Eu sunt om prost şi nu)mi pot e#plica de
ce acum soarele nu mai "ncăl!eşte şi nu mai luminea!ă& Un lucru văd că el aici nu mai
"ncăl!eşte aşa cum mă "ncăl!ea vara c(nd eram ,os om carnal&
Mi)ai spus %oierule să vor%esc domnului de aici care nu "nţeleg ce $el de om este că
văd ca mă aude& M)am dus la ai mei şi le)am vor%it şi nici nevasta nici danciucul meu nu mă
vedeau nu mă au!eau& Dar domnul ăsta nu ştiu ce $el de om o $i2 Minunat om3 Domnule
omule minunat ascultă)mă pe mine5 nu e aici la noi de loc lumină măcar că e soarele pe cer&
O săracul de mine ce mai o$tam iarna după el3 .cum văd că a$ară e ger dar nu mi)e
$rig& .ici la dumneata văd $oc "n so%ă dar nu mi)e cald& Dar ceea ce mă minunea!ă mai mult
e că "ţi vor%esc dumneata mă asculţi şi din cap "ţi ies mereu sc(ntei& 9oierule ce e cu domnul
ăsta de aici2 O să i se aprindă părul din cap3 Nu ve!i dumneata cum scapără din capul lui
sc(ntei la $iecare vor%ă a mea2 'arcă sunt sc(nteile de la tramvai3
)Nu te speria omule vor%eşte)i mai departe aşa are el năravul să)i sară sc(ntei din cap&
) Ciudat om3 ;ăd că e la $el ca toţi oamenii de pe stradă de a$ară dar lumina lui e alt$el&
.m adus $rate un %iet spirit care a $ost un ţigan de prin "mpre,urimile 9ucureştiului şi
l)am pus să)ţi vor%ească ca să au!i şi tu cum simte vede şi aude el aici "n mediul s$erei a
treia a !onei roşii a treia din cele trei !one $luidice umane ale 'ăm(ntului&
Entităţile spirituale li%ere şi "ntrupate ne descriu impresii di$erite pe care le anali!ăm şi
ne $acem studiile& .şadar instrumentele noastre de studiu sunt vii iar prin intermediul lor
a$lăm adevărul pe care direct nu l)am $i putut a$la& /umea de pretutindeni doreşte "n orice
moment să a$le adevărul despre toate materiile şi $enomenele& Noutatea este caracteristica
vieţii& De aceea căutăm ceva nou care să ne lumine!e conştiinţa despre creaţia Divinităţii&
Necunoscutul ne cheamă ne atrage să căutăm să cercetăm şi ast$el atenţia ne este veşnic
"ncordată spre dorinţa de a a$la adevărul "n toate& 0lora şi $auna păm(ntului ne luminea!ă ne
"m%ogăţesc mereu cunoştinţele dar mai ales omul trupesc ne o$eră $oarte multe cunoştinţe
prin trupul său&
Noi cunoaştem prin $iinţele "ntrupate pe supra$aţa păm(ntului& -ngerii cunosc prin noi
iar Divinitatea se in$ormea!ă de mersul operei +ale prin "ngeri&
Divinitatea centrală nu creea!ă ci numai guvernea!ă& 1otul este creat de +lu,itorii +ăi
divini după planurile şi ;oinţa +a& 1atăl divin are nevoie de a $i repre!entat pretutindeni prin
noi care "l in$ormăm cu privire la tot ce au creat +lu,itorii +ăi& .st$el a$lăm ştiinţa +a in$inită
studiind operele +ale ne dăm seama de pro$un!imea cunoştinţelor +ale&
Un om lucrea!ă ceva& N)ai posi%ilitatea să)i cunoşti g(ndirea c(mpul cunoştinţelor sale
dar urmărindu)i lucrările poţi deduce "nălţimea g(ndirii sale& 'e 1atăl divin nici un om nici
265
chiar cele mai "nalte spirite nu /)au vă!ut dar e#amin(nd su%lima ordine şi per$ecta alcătuire
"n toate deducem dumne!eiasca +a "nţelepciune&
/ucrarea +$intei 1reimi
Oriunde ne ducem pe păm(nt pretutindeni ni se cer pro%e4 şi este $iresc să $ie aşa
"ntruc(t sărmanii noştri $raţi trupeşti nu ne văd şi nu ne aud& +e minunea!ă c(nd au "n $aţă un
medium care ne vede şi ne descrie ori ne aude şi grăieşte sau scrie cele comunicate de noi&
După multe e#perienţe unii oameni a,ung la ipote!a adevărului că e#istă lumea duhurilor&
Uneori trans$ormăm "n certitudine ipote!a e#istenţei noastre prin $enomenele pe care le
producem iar alteori ) prin depunere de ,urăm(nt ceresc& Purăm(ntul nostru "l $acem "n
numele Celor trei mari s$inte 1reimi5 1reimea centrală 1reimea solară şi 1reimea +$intelor
Duhuri planetare&
Ca toate $orţele alcătuite de El "n lume 1atăl central lucrea!ă ca o 0orţă treimică5 prima
este po!itivă a doua ) negativă şi a treia ) neutră& Dacă ne)am a$la "n +$era)/a%orator am
constata că prima 0orţă 'o!itivul concepe a doua Negativul apro%ă sau respinge iar a treia
Neutrul nu comentea!ă ci numai hotărăşte& 'o!itivul este interesat ca propunerea /ui să $ie
apro%ată şi aplicată sau e#ecutată& Negativul respinge sau apro%ă propunerea primului dar şi
El este interesat să se "n$ăptuiască punctul +ău de vedere& 'entru ca totuşi lucrarea să ai%ă loc
ideile sunt "naintate Celui de)al treilea Neutrului care $iind de!interesat nu propune nimic& .
treia 0orţă Neutrul lucrea!ă "n virtutea li%erului +ău ar%itru pentru că El nu are nici un
interes& El admite sau respinge propunerea $orm(nd o ma,oritate cu unul din cei doi $actori ai
0orţei de acţiune&
/a această treime de acţiuni nu se mai poate asocia un al patrulea al cincilea etc&& ci
primul propune al doilea admite sau respinge şi al treilea 0orţa neutră dă posi%ilitate cau!ei
prime de a lucra& Cine constituie cau!a primă2 Cau!a primă este 'o!itivul iar a doua $orţă din
+$(nta 1reime centrală este Negativul& Niciodată nu poate lipsi Negativul El $iind cau!a
secundă& Dintre aceste două cau!e ) prima şi secunda ) numai prima este cea care propune&
.şadar "n orice lucrare sau creaţie numai 'o!itivul are iniţiativa& Negativul nu are niciodată
dreptul de iniţiativă& El are numai dreptul de a admite sau respinge propunerea primului a
'o!itivului& De asemenea nici 0orţa a treia nu este cau!ă primă pentru că Ea este o $orţă
neutră& Cau!a primă este numai 1atăl 0orţa po!itivă& 0orţa a doua negativă Divinitatea
secundă este sau nu de acord cu Divinitatea 'rimă po!itivă& -n $ine propo!iţia $ăcută este
de$erită celei de)a treia 0orţe divine neutră Divinitatea terţă care prin li%erul +ău ar%itru se
alătură la propunerea primei 0orţe sau o respinge&
-n stadiul actual al evoluţiei creaţiei Divinitatea doar conduce sau domneşte dar nu
creea!ă nici nu e#ecută& +lu,itorii +ăi din +$era divină creea!ă ceea ce s)a hotăr(t de +$(nta
1reime Dumne!eu trei "ntr)una&
Divinul 8uvernator central nu este un despot nu este o $orţă ar%itrară ci o 0orţă
su%limă alcătuită ast$el ca totul să $ie cumpănit ca totul să iasă din g(ndirea şi armoni!area a
trei 0orţe a trei ;oinţe ce vor lucra per$ect unitar la noile creaţii şi legi& După acest model
sunt alcătuite toate $orţele active din cele patru universuri& -nsuşi 1atăl divin central a
conceput ideea că Unul poate greşi de aceea El şi)a asociat pe +ecundul şi pe 1erţul&
+ă e#aminăm ca!ul unei treimi dintr)un corp ceresc oarecare& +ă !icem că primul
po!itivul ar !ice5 6+ă $acem lucrarea :74 al doilea negativul ar !ice5 6Da să $acem lucrarea
:74 şi ar veni $orţa a treia neutrul şi ar !ice5 6Da e %ine să $acem lucrarea :7& -n acest ca!
cele trei $orţe $iind de aceeaşi părere deci interesate nu poate să ai%ă loc punerea "n lucrare a
ideii propuse& /egea divină nu permite ca deci!iile să $ie luate dintr)un anumit interes& 'entru
a se ieşi din acest impas se recurge la o altă treime de un ordin ierarhic superior care va
e#amina pro%lema şi dacă ea va $i contra propunerii se va de$eri unei a treia $orţe treimice şi
mai "nalte care va hotăr" $ie de partea primei treimi $ie de partea $orţei a doua treimice&
266
Dar cum se re!olvă pro%lema "n +$era divină dacă cele trei 0orţe divine sunt de aceeaşi
părere2 "n acest ca! Divinitatea primă ) sau cau!a primă ) $ace imediat apel pe scară
descendentă la o altă 0orţă treimi!ată şi dacă şi ea de e#emplu este pentru aceeaşi
propunere ca "n ca!ul nostru de mai sus se co%oară mereu din treime "n treime p(nă la o
treime care este contrarie& De acum se alipeşte acestor două propo!iţii părerea de$initivă a
unei a treia treimi care "şi dă verdictul "ntr)un $el sau altul& .st$el $uncţionea!ă +$(nta 1reime
a 1atălui Divinitatea centrală trei "ntr)una&
+e pune "ntre%area5 Care din aceştia trei este po!itivul2 Oricare din cei trei se poate
constitui "n po!itiv "n orice moment& .şadar oricare din Cei trei poate $i po!itiv negativ sau
neutru& Cel care propune este 'o!itiv Cel care respinge devine 0orţa negativă şi Cel care
,udecă devine 0orţa neutră& -n virtutea li%erului ar%itru ,udecata Celui de)al treilea devine
lege a#iomă recunoscută de toată /umea divină din +$era /a%oratorului central şi pusă
imediat "n e#ecuţie& 1oată lumea se pleacă "n $aţa /egii deoarece ea a ieşit din conlucrarea
celor trei 0orţe&
-n prelegerea mea de a!i ţi)am $ăcut cunoscută o lege importantă5 /egea lucrărilor
divine& 'usă "n practică ea va $i urmată "ntotdeauna de reuşită aduc(nd mulţumire&
.cţiunea duhurilor
'uţină lume cunoaşte importanţa +$intei 1reimi cunoscută de iniţiaţii păm(ntului din
cea mai ad(ncă antichitate& De c(nd omul este pe păm(nt noi duhurile am $ăcut cunoscute
multe adevăruri cereşti iniţiaţilor noştri iu%iţii Cerului&
Din prelegerile mele anterioare ai a$lat că treimile sunt constituite doar de oameni
spaţiali din !ona a I)a& O $orţă treimică este $oarte puternică şi hotăr(rea ei este irevoca%ilă
după cum ţi)am e#plicat& De asemenea ţi)am spus că şi entităţile spirituale dintr)o treime
cordoni!ată se "ntrupea!ă uneori& C(nd un asemenea spirit se "ntrupea!ă el va $i o
personalitate ce se remarcă prin aptitudinile şi conduita sa& ;iaţa lui va $i corectă st(rnind
admiraţia celor din ,ur iar $aptele sale vor demonstra "nţelepciune& -nţelepciunea sa decurge
din $aptul că "n dosul omului trupesc se ascunde un spirit de o "naltă evoluţie iar succesele lui
omeneşti se datoresc $aplului că este constant a,utat de celelalte două $orte ale treimii sale
rămase ca spirite "n spaţiu&
'rin $aptul că un mem%ru al treimii spirituale s)a co%or(t la supra$aţa păm(ntului
pentru a se "ntrupa ceilalţi doi $raţi ) rămaşi "n spaţiu "n !ona a I)a ) sunt siliţi să părăsească
nivelul lor su%lim& Cei trei $actori ai unei $orţe treimice ,oacă rolul "ndeplinit de +$(nta 1reime
planetară solară sau centrală adică primul e po!itiv al doilea negativ şi al treilea neutru&
Cu altă oca!ie am spus că rolurile se pot schim%a "ntre aceste trei individualităţi& Dacă
de e#emplu "n pro%lema . primul a $ost po!itiv "n pro%lema 9 el poate ,uca rolul de negativ
sau neutru& .şadar rolurile se schim%ă& Cu alte cuvinte şi pe 'ăm(nt se lucrea!ă ca "n +oare
ori "n /a%oratorul central al cosmosului&
+)a hotăr(t ca unul din cei trei cordoni!aţi să se "ntrupe!e& -n vederea acestui act au loc
cons$ătuiri se alcătuieşte un plan un program al vieţii sale trupeşti& Cel care a apro%at
programul de lucru al acestei treimi va "m%răca haina trupească& El va $i neutrul ast$el că
po!itivul şi negativul răm(n spirite li%ere dar vor $i legate de "ntrupat pe toată perioada vieţii
sale terestre conlucr(nd cu el la des$ăşurarea programului sta%ilit asemenea +$intelor 1reimi
ale 1atălui 0iului şi +$(ntului Duh& Neutrul a "m%răcat haina trupească şi "n această stare el
nu mai ştie nimic din ce a hotăr(t pe c(nd era spirit li%er "n spaţiu& Dar noaptea c(nd "şi
părăseşte trupul adormit ştie de tot ce s)a aran,at "n Cer& =iua "n starea conştiinţei de veghe
el nu ştie nimic şi c(nd "i reuşeşte o lucrare oarecare crede că numai mintea sa a contri%uit la
reuşită& E m(ndru de ceea ce a $ăcut pentru că a trecut prin multe piedici& ;a reuşi
"ntotdeauna "n ciuda tuturor piedicilor ridicate de oameni pentru că el este una din cele trei
$orţe treimice cordoni!ate& Neutrul "ntrupat va $i "n!estrat cu o memorie deose%ită şi cu o
267
mare putere de muncă& -n plus va avea o puternică intuiţie ghicind adevărul "n toate marile
pro%leme ale vieţii $ie personale $ie sociale ale mediului "n care trăieşte& El singur se va
minuna de inducerea şi deducerea $enomenelor viitoare "şi va !ice5 6Mă minune! şi eu cum de
văd aşa de clar lucrurile cu multe !ile mai "nainte7& 1oţi "i recunosc superioritatea şi la urmă
viaţa sa se termină ca un $actor de seamă al societăţii "n mi,locul căreia a trăit&
-n a$ară de aceşti oameni mari $orţe spirituale ale spaţiului restul indivi!ilor omenirii se
constituie şi ei "ntr)o treime ad)hoc şi e$emeră& -n "mpre,urările grave ale e#istenţei sale %ietul
om trupesc nu ar şti ce să $acă dacă ar $i lăsat singur& 'entru ca el totuşi să se decidă la o
acţiune i se alătură "ncă două $orţe spirituale $orm(nd o treime spaţială care să)l determine
să)l a,ute la e#ecutarea unui act sau punct din programul vieţii sale&
Iată un e#emplu& -n cartea vieţii unui om trupesc este prevă!ut să treacă printr)o
su$erinţă ca urmare a unei greşeli din trecut din altă viaţă sau chiar din viaţa actuală& -ntr)o
noapte spiritul "ntrupat a luat cunoştinţă că "ntr)una din !ilele următoare va trece printr)un
eveniment "n urma căruia va avea de su$erit& Dimineaţa acest om se scoală neliniştit4 o tristeţe
gro!avă "l apasă $ără să ai%ă vreun motiv& .re o presimţire vagă că i se va "nt(mpla ceva că va
trece printr)un mare neca!& Nu ştie nimic şi m(hnirea nu)l slă%eşte& 'leacă la drum se
produce un accident şi se alege cu un %raţ sau picior rupt& 'resimţirea s)a reali!at4 durerea a
sosit& +piritul ştia de tot pe va veni şi "şi re$lecta m(hnirea trupului său care "nregistra dar nu
putea preci!a ce anume&
;iaţa e o luptă "n care eşti invingător sau "nvins& E nevoie şi de o şcoală şi de alta& 0orţa
"nvingătoare este po!itivă $orţa "nvinsă este negativă& Ceilalţi $actori ,udecătorii din spaţiu
au determinat cursul evenimentelor&
Omul trupesc este asemănător unui cal de curse& Noi cei din spaţiu $acem ori pe
,ocheul ori pe cei care paria!ă pentru sau contra& 9ietul animal omul trupesc aleargă m(nat
de ,ocheul său şi "n acelaşi timp este supus privirii a două ta%ere opuse pro şi contra care
paria!ă pentru o anumită acţiune unii !ic(nd că va reuşi alţii a$irm(nd contrariul&
;e!i $rate ce legătură este "ntre lumea voastră şi a noastră2 'e această temă am să)ţi
e#plic un sim%ol repre!entat "n %isericile voastre& 'e unele icoane este "n$ăţişat +$(ntul
8heorghe călare pe un cal $alnic omor(nd cu suliţa un %alaur& E o icoană ce repre!intă un
sim%ol cunoscut de cel ce l)a pictat iniţial pe lemn !id sau p(n!ă& Ciudat sim%ol pentru voi
căci s)ar putea naşte "n mintea voastră "ntre%area5 6Cel ce a repre!entat acest act tre%uie să $i
ştiut că şi %alaurul sim%oli!ea!ă o $iinţă creată de 1atăl& Cum de şi)a permis să introducă "n
casa Domnului repre!entarea uciderii unei $ăpturi27 .şa raţionaţi voi pentru că nu cunoaşteţi
tainele cereşti& Nici preotul care a privit ani de !ile icoana nu)i ştie "nţelesul& .ici avem de)a
$ace eu un $rumos sim%ol o repre!entare tainică a unui adevăr ceresc& Calul sim%oli!ea!ă un
%iet om trupesc& 0rumos şi %ine ştie să alerge omul dar el ) ca orice animal ) nu poate dec(t să
repre!inte o $orţă oar%ă neştiutoare lipsită de puterea de a pătrunde "nţelesul tainic al
lucrurilor& 9alaurul care "i iese "n cale este o repre!entare sim%olică a evenimentelor viitoare
triste şi dureroase ale vieţii pe acest păm(nt o $orţă mare inevita%ilă şi invinci%ilă de om&
Dar s$(ntul "ncălec(nd calul omoară cu suliţa sa %alaurul& +$(ntul este spiritul a,utător din
spaţiu& -n acesl eveniment sim%olic s)a constituit ad)hoc o treime de acţiune& +$(ntul este $orţa
po!itivă %alaurul este $orţa negativă iar calul ) sim%oli!(nd omul ) este $orţa neutră care se
supune şi e#ecută& -n acest ca! +$(ntul 8heorghe este o $orţă po!itivă pentru că vrea uciderea
%alaurului& 9alaurul este o $orţă negativă opun(ndu)se uciderii sale& +$(ntul nu l)ar putea
%irui dacă la voinţa sa nu s)ar alipi şi $orţa a treia calul ) omul trupesc& Re!ultatul este
e#ecutarea $aptei care a avut două apro%ări& +$inţii părinţi "ntemeietorii %isericii creştine
cunosc(nd puterea $orţei treimice $ie ea şi de oca!ie au e#primat această ştiinţă sim%oli!(nd)
o "n icoana +$(ntului 8heorghe&
.cum revin la marile "mpre,urări ale vieţii5 un e#amen o mare "n$ăptuire omenească o
căsătorie etc& -n prea,ma unor asemenea evenimente capitale din viaţa omului se constituie
imediat o $orţă treimică pentru a,utorarea sau "mpiedicarea e#ecutării actului sau "mpre,urării
268
respective& -n a,unul evenimentului omul "ncepe să se neliniştească să neche!e ca şi calul
+$(ntului 8heorghe la apropierea %alaurului sau a evenimentului chemat de destinul său&
Omul nu se va linişti p(nă la $inalul evenimentului&
'rin urmare omul nu e lăsat singur "n $aţa hotăr(rilor decisive şi a "nt(mplărilor
importante prin care va tre%ui să treacă& 0apta ta omule nu este o $orţă oar%ă şi nu eşti lăsat
singur "n lume& +ă ştii că pe umerii tăi "n spatele tău se a$lă un spirit ) echivalentul +$(ntului
8heorghe ) care te va apăra nu ca o $orţă unitară ci ca o $orţă treimică& .cest spirit a,utător
şi iu%itor este veghetorul tău prieten sincer care va sta "n prea,ma ta p(nă la moartea
trupului tău& C(nd omul soseşte "n prea,ma marelui eveniment ) o pro%ă sau e#amen de
evoluţie ) veghetorul cunosc(nd per$ect destinul prote,atului său cheamă imediat pe $raţii din
grupul spiritului "ntrupat pentru a constitui treimea ad)hoc necesară trecerii acelui
eveniment&
In taină Domnul a revelat acest adevăr ucenicilor +ăi dar nu a $ost consemnat de s$inţii
evanghelişti pentru că era imposi%il de "nţeles de lumea neiniţiată& El le)a spus ucenicilor5
6Nici un $iu al Meu nu va $i lăsat singur c(nd va trece pro%ele destinului său ci totdeauna va
$i asistat de cei din treimea sa necesară7&
Iată o "mpre,urare $oarte importantă din viaţa omului& Un t(năr a cunoscut o $ată o
aprecia!ă şi doreşte să o $acă partenera vieţii sale& .şadar se g(ndeşte la căsătorie& De "ndată
se constituie treimea sa conducătoare& O dată treimea constituită unul din ei po!itivul "i va
!ice5 68ră%eşte)te e $iinţa care "ţi va $ace !ilele senine7& .l doilea !ice5 6.m(nă pentru mai
t(r!iu7 iar al treilea va spune5 6/ipseşte)te de a te căsători7& -n $aţa acestor sugestii
contradictorii omul se !ăpăceşte şi nu ştie ce să $acă& 9ietul om are de ales "ntre hotăr(rea cu
ma,oritatea de voturi a treimicei $orţe şi li%erul său ar%itru& +ă se "nsoare sau nu ori să mai
am(ne puţin& Cei doi veghetori pă!itorul %ăiatului şi pă!itorul $etei ar putea să se certe să $ie
de păreri contrare cu toate că "naintea "ntrupării pupilului lor s)au "nţeles asupra destinului
celor doi prote,aţi ai lor& Din acest motiv se $ace apel la părerea a trei $orţe spirituale care
urmăresc $idel e#ecutarea destinului spiritului "ntrupat& Ei caută să "nlăture toate asperităţile
ivite "n ,urul celor doi tineri din partea părinţilor a rudelor şi cunoscuţilor& 1reimica $orţă
cunosc(nd per$ect că aceşti tineri s)au $ăgăduit ) ca spirite ) unul altuia lucrea!ă din răsputeri
ca acest contract spiritual să $ie e#ecutat "n lumea trupească&
Uneori t(nărul sau t(năra caută să dea "napoi ca şi calul +$(ntului 8heorghe care se
ca%rea!ă "n $aţa %alaurului& .tunci ) intervin cu toată puterea lor spirituală cei trei pentru a se
"ndeplini o%ligaţia contractată ca spirite "n spaţiu şi ast$el să ai%ă loc căsătoria proiectată&
+e poate ca unul din cei doi $actori să nu)şi respecte contractul social "ncheiat "n spaţiu&
.m vă!ut ca!uri c(nd treimica $orţă cu toate stăruinţele sale nu a reuşit să convingă pe
logodnic să ia "n căsătorie pe cea cu care s)a legat sus la noi& Dacă cei doi nu şi)au unit
e#istenţele lor păm(nteşti răm(n necăsătoriţi dar contractul "ncheiat "n lumea noastră nu s)a
des$iinţat ci numai s)a am(nat p(nă la viitoarea re"ntrupare c(nd aceeaşi propo!iţie va $i pusă
din nou "n acţiune& Nici un contract individual sau social "ncheiat "n $aţa 0orţelor treimice )
trei)una nu se mai poate de!lega pentru că el poartă pecetea5 "n numele +$intei 1reimi a
1atălui 0iului şi +$(ntului Duh& .min3 Opera $ăcută "n numele +$intei 1reimi este o Operă
divină desăv(rşită şi de ne"nlăturat&
.semenea asistenţe trei)una repre!ent(nd +$(nta 1reime planetară pre!idea!ă actul
naşterii noului prunc& .ceastă asistenţă treimica este sim%oli!ată prin cele trei !(ne sau
ursitoare din tradiţia poporului vostru& 1ot o $orţă treimica se instituie şi la o schim%are
socială "n s(nul unui popor& Uneori asistentele treimice in$luenţea!ă chiar comiterea unei
crime opun(ndu)se sau "mping(nd cu putere la ceea ce omul desemnat a $i e#ecutor s)a
o%ligat să săv(rşească& De asemenea la moartea unui om trupesc "n a$ară de mesagerii
destrupători asistă şi treimica investitură care va primi "n %raţe duhul destrupat pentru a)l
duce sus la 0orţa spirituală treimica permanentă& Ele sunt s$inte pentru noi pentru că ştim
misiunea lor&
269
Moartea spaţială
Uneori "n timpul unei $urtuni se "nt(mplă ca un om să stea "ntr)o !onă "ncărcată
puternic cu electricitate negativă terestră& -n acest ca! poate să cadă tră!netul pe el şi să)l
ucidă&
+e ştie că duhul "ntrupat are deasupra sa două "nvelişuri5 corpul vital şi trupul& Curentul
electric $iind deose%it de puternic desprinde instantaneu spiritul de trup şi de corpul vital& -n
acelaşi timp de!agregă şi corpul său planetar "n elementele sale componente care se risipesc
"n spaţiu& Rămas li%er şi de!velit ) $ără corp planetar ) spiritul este atras de +oare cu o vite!ă
negrăită& .,uns "n +oare spiritului i se pot "nt(mpla două lucruri5 F& este trimis "ntr)un alt
sistem solar unde va $i reparti!at pe o planetă corespun!ătoare ca evoluţie 'ăm(ntului4 G& este
"m%răcat din nou cu o haină planetară şi retrimis pe 'ăm(nt după un spaţiu de mii şi !eci de
mii de ani&
'e păm(nt c(nd un om şi)a părăsit trupul lumea trupească "ncon,urătoare consideră că
a murit că s)a pierdut pentru omenire& -n mod asemănător se petrec lucrurile şi "n lumea
oamenilor spaţiali&
De!%răcarea %ruscă a corpului planetar şi plecarea spiritului de pe planeta noastră e
considerată o moarte cerească& Btim cu toţii că el n)a murit dar a plecat dintre spiritele
'ăm(ntului nu mai $ace parte din grupul său spiritual4 deci pentru $amilia sa cerească el este
un pierdut& 'oate $i retrimis pe 'ăm(nt dar după vreme "ndelungată c(nd s)a rupt orice
legătură cu partidul său ceresc&
.cum ştii ce se "nt(mplă cu cei trăsniţi pe păm(nt şi "n Cer& -ncă o mică taină revelată
ţie şi prin tine omenirii& -n general sunt $ulgeraţi cei din !ona a III)a mai rar cei din !ona a II)
a&
Dovedind "n nenumărate re"ntrupări o mare $erocitate $ăc(ndu)se deose%it de vinovat "n
$aţa legilor prin perversitatea şi orgoliul său un spirit va $i eliminat din grupul său& 'entru
aducerea la "ndeplinire a acestei separări el va $i condamnat la electrocutare& Iată pentru ce
toate religiile păm(ntului predică smerenia şi supunerea la tot ce hotărăşte Cerul
repre!entanţii 1atălui suprem&
După cum "n lumea voastră trupească un $rate sau o soră disperaţi de starea "n care "şi
des$ăşoară viaţa se sinucid cre!(nd că vor scăpa de chinurile lor trupeşti sau su$leteşti tot
ast$el e#istă spirite nemulţumite de starea lor disperată şi neţin(nd seama de s$aturile mai)
marilor lor vor să termine cu $elul de viaţă spirituală a planetei 'ăm(nt& O asemenea idee
greşită le determină să se aşe!e "n c(mpul marilor descărcări electrice pentru a $i
electrocutate adică vor să se sinucidă spiritual ca şi omul de pe păm(nt& /ovit de uriaşul
curent electric duhul va porni $ulgerător spre +oare& .,uns acolo se sta%ileşte o telegra$ie
mentală "ntre "ngerii solari şi cei ai planetei noastre5 6Ce e cu acest musa$ir nepo$tit venit "n
+oare27 Imediat se raportea!ă motivele sinuciderii acelui spirit& El este ,udecat "n +oare de
0orul suprem solar şi supus unei grele pedepse ca urmare a actului său nesocotit& Nesocotind
/egile 1atălui duhul s)a nenorocit "ndepărt(ndu)se de grupul de care aparţinea poate de
milioane de ani şi care "l apăra şi a,uta "n evoluţia sa&
Ca puii pe l(ngă cloşcă stăm lipiţi unii de alţii şi evoluăm "mpreună prin a,utor
reciproc& Ce vom păţi să păţim cu toţii& Unul pentru toţi şi toţi pentru unul& De la această
regulă nu ne a%atem& Cu smerenie şi s$inţenie ne supunem regulilor veşnice căci alt$el suntem
e#puşi de a ne pierde "n marele univers şi a ne des$ăşura evoluţia pe alte meleaguri stingheri
alături de grupuri străine de noi& Evoluţia duhului eliminat din grupul său va $i mult "nt(r!iată4
greu va $i s$ătuit luminat şi $erit $iind un musa$ir nedorit& De aceea pedeapsa $ulgerării e o
pedeapsă "ngro!itoare iar cel pedepsit va $i un mare ne$ericit al universului&
270
8(ndirea
'rin natura sa spiritul tre%uie să $ie activ& .ctivitatea sa este de două $eluri5 e#ternă şi
internă& +piritul e#ercită activitatea e#ternă asupra mediului său am%iant iar activitatea
internă se re$eră asupra corpului) său& .cum voi lămuri activitatea internă&
C(t va sta spiritul "ntr)un sistem solar corpurile sale $luidice ) divin cosmic universic
şi solar sau astronic ) răm(n neschim%ate& El "şi va păstra aceste haine p(nă se "ntoarce din
acest sistem la Centrul creaţiilor "n /a%orator& Dar trăind pe o planetă corpul său planetar se
epui!ea!ă se consumă se elimină "ncetul cu "ncetul& 'entru a)şi re$ace şi menţine corpul
planetar spiritul e#ecută involuntar mişcări de dilatare şi contractare ) pulsaţii asemănătoare
plăm(nilor sau inimii omului ) a%sor%ind "n mod automat $luidul planetar din atmos$era
$luidică a planetei "n ca!ul nostru $luid terrian& .cest act corespunde hrănirii cu alimente a
trupului ;ostru&
După ce spiritul s)a "ncărcat p(nă la saturaţie urmea!ă descărcarea& Dar pe c(nd
"ncărcarea cu $luid planetar se $ace automat descărcarea se $ace voit& Dacă nu s)ar descărca
spiritul ar deveni mai greu atracţia păm(ntului s)ar e#ercita "ntr)o oarecare măsură asupra
sa $iind atras spre supra$aţa păm(ntului& Dar cum se $ace această descărcare2 Descoperim şi
aici minunea şi "nţelepciunea Creatorului5 spiritul se "ncarcă automat şi se descarcă g(ndind&
+piritul este o sc(nteie o particulă in$init de mică dar oric(t de mică ar $i ) g(ndeşte "n
veşnicie este o $a%rică de idei& 8(ndind sc(nteia emite o $orţă o idee care se e#ercită asupra
corpului său planetar& Ideea desprinde o particulă $luidică din corpul planetar "nvelindu)se cu
ea şi imprim(ndu)i o anumită $ormă& .ceastă $ormă $luidică porneşte prin spaţiu su% $orma
unei unde& O "nşiruire de ast$el de $orme $luidice constituie o g(ndire&
.şadar spiritul se descarcă se de!um$lă emiţ(nd $orme)g(nduri& De la o vreme corpul
planetar s)a micşorat şi prin o nouă pulsaţie a%soar%e o nouă cantitate de $luid şi aşa tot
mereu& .st$el se petrec lucrurile cu spiritele de pe 'ăm(nt sau alte planete&
Dar entităţile a$late "n +oare nu mai au corp planetar& Ele cum g(ndesc2 Ele g(ndesc ca
orice sc(nteie g(nditoare numai că $ormele)g(nduri "n loc de $luid planetar vor $i "m%răcate
cu $luid solar materia corpului lor solar& 'rin urmare g(ndirea entităţilor solare se produce "n
mod identic cu a celor planetare dar di$eră materia $luidică "nvelitoare a $ormei lor precum şi
valoarea undei vi%ratorii& Iată pentru ce numai entităţile solare pot prinde şi desci$ra g(ndirea
entităţilor solare& -n $ine marile /umini din +$era uriaşă a /a%oratorului creator ) de la cel
mai mic p(nă la cei din v(r$ul piramidei ) neav(nd un corp planetar sau solar g(ndirea lor va
$i alcătuită din $luid divin Ele $iind "nvelite numai cu $luid divin&
Ocupaţiile duhurilor "ntrupate
+$era ce cuprinde miliardele de corpuri cereşti poate $i comparată cu un uriaş ceasornic
care se mişcă ordonat indic(nd orele minutele şi secundele& Orele lui indică "ndeplinirea
marilor evenimente cosmice& Minutele determină r(nd pe r(nd evenimentele des$ăşurate pe
di$erite sisteme solare& +ecundele indică evenimentele ce se des$ăşoară pe $iecare planetă din
sutele de miliarde de planete risipite prin cosmos& Orele aparţin 1atălui minutele aparţin
conducerii 0iilor iar secundele vor $i ţinute "n seamă de +$intele Duhuri conducătorii
planetelor&
După cum voi ştiţi că după at(tea secunde ceasul va arăta at(tea minute şi că după
trecerea at(tor minute va $i ora cutare tot ast$el şi noi duhurile superioare cunosc(nd trecutul
'ăm(ntului şi mai ales regulile după care se des$ăşoară di$eritele $a!e spirituale ale lumilor
noastre şi a tuturor pre$acerilor materiilor păm(ntului putem deduce ce se va "nt(mpla la o
anumită vreme& .şadar noi putem cunoaşte "n linii mari evenimentele viitoare& 'entru noi
viitorul este o cunoscută matematică iar pentru voi el este o necunoscută alge%rică&
271
Din cele e#puse se "nţelege că necunosc(nd vastul trecut al omenirii sau al vostru
personal nu cunoaşteţi dec(t micul vostru pre!ent& De asemenea voi nu ştiţi după ce norme
se des$ăşoară viaţa pe s$era voastră& Neav(nd nici un punct de orientare nu ştiţi nimic despre
viitor& Dacă noi pra$ pierdut "n in$init ne putem orienta c(t de c(t "n viitorul care vine vă
"nchipuiţi ce cunoaştere vastă a acestui pre!ent viitor o au marile +$inte Duhuri& Dar c(t de
clar este pentru 0iii de Dumne!eu şi mai presus de toţi pentru 1atăl ceresc3 'entru El
trecutul şi viitorul repre!intă un pre!ent "n "ntregimea lui& El vede capătul "nceputului şi
capătul s$(rşitului dacă se poate vor%i ast$el&
/umea voastră trupească a $ost creată ca o copie $idelă a lumii noastre spirituale&
-n lumea noastră cei de sus g(ndesc la metodele cele mai $ericite pentru ca omenirea
de ,os să)şi des$ăşoare viaţa c(t mai armonios şi să parcurgă c(t mai repede drumul spre
per$ecţiune deci spre $ericire& Cei de la mi,loc primesc ordinele şi vor căuta să le e#ecute& Ei
sunt organele e#ecutive ale celor ce au ordonat& -n $ine cei de ,os sunt muncitorii din Cer şi
de pe păm(nt& Ei pun "n lucrare ceea ce s)a g(ndit şi hotăr(t sus de cei mari&
.şadar lumea noastră este "mpărţită "n trei mari categorii5 F& g(nditorii ) cu sediul "n
!ona a I)a al%ă4 G& e#ecutorii ) locuitorii !onei a Ii)a al%astră4 Q& muncitorii ) a$laţi "n !ona a
IlI)a roşie la supra$aţa păm(ntului& 0iecare din aceste !one se "mpart "n trei su%!one sau s$ere
$luidice&
/umea noastră este organi!ată ast$el& -n su%!ona imediată de la supra$aţa păm(ntului
adică "n s$era a Q)a din !ona a IlI)a roşie locuiesc duhurile cu evoluţia cea mai modestă a
'ăm(ntului& +a nu credeţi că ele sunt stupide sau să nu le con$undaţi cu săl%aticii păm(ntului&
Multe dintre ele au o ,udecată $rumoasă ) e drept cu ori!onturi mărginite dar destul de
pătrun!ătoare& .şadar au o oarecare inteligenţă şi chiar o mică do!ă de simţ moral&
Intrup(ndu)se vor $i muncitorii păm(ntului oameni modeşti necă,iţi neştiutori dar cu un
%un)simţ ce)i orientea!ă "n viaţa lor simplă&
-n s$era a G)a din !ona a III)a trăiesc duhurile ceva mai ridicate pe scara evoluţiei& C(nd
co%oară la viaţa trupească lucrea!ă doar "n contul lor dar vor contracta o alianţă şi vor
"n,ghe%a ast$el o $amilie& 1otul este pentru el şi ai lui nimic pentru restul omenirii& .ceste
duhuri vor $i agricultori meseriaşi comercianţi deci vor avea ocupaţii personale&
-n s$era a l)a din !ona a III)a locuiesc spiritele cu e#perienţa vieţii mai ridicată&
Intelectualitatea lor este ceva mai accentuată unele dintre ele au chiar un $ond destul de mare
de moralitate& C(nd se vor re"ntrupa vor ocupa $uncţii pu%lice av(nd posi%ilitatea de a $ace
%ine mulţimii anonime&
1recem acum la !ona a II)a al%astră& Dimensiunea duhurilor al%astre este mai mică
dec(t a duhurilor roşii& Duhurile roşii sunt coloşii Cerului put(nd lucra cu o mare $orţă asupra
materiei $i!ice& Din această cau!ă ele sunt periculoase şi uneori devin anarhiştii lumii noastre
şi c(nd sunt oameni trupeşti se %i!uie pe $orţa lor $i!ică& -n general intelectualitatea duhurilor
al%astre este mai ridicată şi au un $ond moral mai ro%ust& 1otuşi gradul lor evolutiv nu le
permite să vadă clar lumea "ncon,urătoare şi legile după care ea "şi des$ăşoară viaţa& E#istă şi
"n !ona al%astră trei categorii de duhuri deose%ite după gradul lor de "nţelegere dar cu toate
e#ecută ceea ce li se dictea!ă să $acă asupra duhurilor li%ere sau "ntrupate din !ona a III)a& Ca
oameni trupeşti vor avea o oarecare cultură şi vor ocupa situaţii sociale care le vor da
posi%ilitatea să servească de e#ecutanţi ai ordinelor date de mai)marii lor& .şa de e#emplu
toate $uncţiile de stat ) ,andarmeria poliţia magistratura etc care au sarcina de a pune "n
e#ecuţie o dispo!iţie oarecare sta%ilită de legi sau ordonanţe ministeriale vor $i ocupate de
duhurile din !ona a II)a&
In $ine !ona a I)a superioară al%ă cuprinde toate duhurile al%e evoluate "n veacurile
"ndepărate pe alte planete şi venite aici pentru a $ace o nouă şcoală lucr(nd la o%ţinerea
gradului de "nger planetar& Duhurile al%e au o mare intelectualitate o puternică $orţă morală şi
cunoştinţe vaste ale legilor şi $enomenelor des$ăşurate "n univers& Duhurile al%e sunt şi ele de
trei categorii&
272
+$era a Q)a cea mai de ,os a !onei a I)a este locuită de $rumoasele duhuri al%e care
poartă numele şi rangul de preot& Unele din aceste duhuri se hotărăsc "ncă de sus să slu,ească
altarului& Co%or(t "n lut c(teodată uită să "m%răţişe!e cariera căreia i s)a o$erit sus& .lteori
devine ,os preot terestru dar din cau!a "ntunericului "n care e "nvăluit consideră misiunea sa
ca o pro$esie deci un mi,loc de a aduna %unuri păm(nteşti&
Duhurile din s$era a G)a a !onei a I)a sunt arhiereii Cerului marii ,udecători cereşti& -n
$ine duhurile din s$era a l)a a !onei a I)a sunt cei mai evoluaţi oameni ai Cerurilor& Ele sunt
s$inţii 'ăm(ntului viitorii candidaţi la rangul de "nger după ce vor $ace şcoala vieţii umane pe
toate treptele de planete&
Duhurile din planul cel mai de ,os !ona a IlI)a "ntrupate sau nu constituie materialul
spiritual de studiu al "ngerilor& Duhurile din !ona a II)a al%astră constituie e#ecutivul
planurilor angelice iar cele din !ona a I)a al%ă sunt apărătorii omenirii trupeşti opunătorii
voinţelor "ngereşti căut(nd din milă să mai am(ne durerile omenirii provocate de ră!%oaie
mişcări sociale etc& .şadar nici o e#perienţă nu poate $i $ăcută direct de "ngeri asupra
oamenilor de pe păm(nt şi din Cer $ără consimţăm(ntul şi ,udecata lumii al%e a 'ăm(ntului&
Iată marea noastră repu%lică cerească&
.plicatorii ne"nduplecaţi ai evoluţiei 'ăm(ntului sunt "ngerii& Ei lucrea!ă "n numele
1atălui suprem care le)a dat această misiune& -ngerii privesc ceasul evoluţiei glo%ului şi a tot
ce este pe el şi la ora minutul şi secunda hotăr(tă determină anumite evenimente cu scopul
de)a "mpinge tot "nainte spre per$ecţiune&
In "ncheierea acestei prelegeri tre%uie să)ţi spun că "n $runtea repu%licii noastre cereşti
se a$lă cei trei 8uvernatori planetari . D.l$aE şi \ DOmegaE planetei 'ăm(nt& Ei nu lucrea!ă
nimic doar domnesc& +u% ei se a$lă marea ceată a "ngerilor veghetorii şi aplicatorii severi ai
treptelor evoluţioniste& +u% "ngeri urmea!ă miliardele nes$(rşite de duhuri)oameni "mpărţiţi "n
trei !one& =ona in$erioară roşie cuprinde ro%ii păm(ntului& Cei din !ona a II)a al%astră
e#ecută ordinele primite de la duhurile al%e conducătorii omenirii 'ăm(ntului a$laţi "n !ona a
I)a al%ă&
Din Cerurile lor "ngerii transmit unda g(ndirii lor& Divinii oameni iau notă şi chem(nd
e#ecutivul le dau ordine& E#ecutorii din !ona a II)a cheamă delegaţii lucrătorilor din !ona a
IlI)a pentru a le $ace cunoscută o anumită lucrare şi ast$el roata merge mereu mai departe&
Duhurile umane a$late "n cele trei !one $luidice a I)a a II)a şi a III)a ) nu au iniţiativa
conducerii din punct de vedere al evoluţiei terestre& Noi al%ii nu putem dec(t să acceptăm ori
să ne opunem pentru moment hotăr(rii "ngerilor cer(nd o am(nare& Nu putem des$iinţa
ordinele de evoluţie pe care numai "ngerii au dreptul de a le $ace cunoscute&
'e scurt lumea al%ă din !ona a I)a $ormea!ă un $el de parlament ceresc& /umea
"ngerilor ar $i miniştri Cerului iar cei trei 8uvernatori planetari . D.l$aE şi \ DOmegaE
planetei 'ăm(nt ar $i suveranii 'ăm(ntului care rati$ică propunerile "ngerilor planetari
apro%ate de oamenii divini& Dar "ngerii planetari se conduc "n propunerile lor după ordinele
sosite de la Centrul divin prin 0iul repre!entantul 1atălui "n sistemul nostru& 'ropunerile
"ngerilor planetari apro%ate de $orul lumii al%e şi rati$icate de +uveranii 'ăm(ntului se pun "n
lucru de lumea celor mulţi de pe păm(nt şi Cer prin $orţa e#ecutivă a !onei a II)a&
Crearea duhului
. $ost odată "n veşnicia "ndepărtată c(nd nu e#ista nici un corp ceresc "n spaţiu& De
atunci 0iinţa primă Cau!a primă a creat r(nd pe r(nd corpuri cereşti& /a "nceput ele au $ost
mici şi simple dar pe măsură ce s)au "nşirat milioane şi miliarde de ani păm(nteşti Creatorul
a $ăcut altele din ce "n ce mai mari mai numeroase şi mai per$ecţionate& 1atăl ceresc
construieşte şi acum mereu dorind să umple in$initul cu s$ere plutitoare "n spaţiu ca să $ie tot
at(tea şcoli şi categorii de şcoli pentru copiii +ăi duhuri de toate categoriile&
273
.cum noi suntem elevii acestor corpuri cereşti& ;oi oamenii trupeşti vă mişcaţi nespus
de "ncet şi pe o arie $oarte restr(nsă pe glo%ul nostru& Cu noul instrument de locomoţie
avionul aţi a,uns să vă mişcaţi ceva mai repede şi pe o "ntindere mai mare dar mişcarea
noastră este neasemuită cu a voastră $iind mult mai rapidă şi mai largă& Cu toate acestea nu
putem hoinări prin spaţiile in$inite dintre planete şi sori nu ne putem pierde vremea
călătorind pentru că vehicolul spiritului corpul $luidic cu care am $ost "m%răcaţi c(nd am
venit pe 'ăm(nt ne opreşte să părăsim planeta aceasta p(nă c(nd vom termina şcoala ei&
1oate corpurile mele sunt instrumente ale $iinţei mele reale ) sc(nteia divină principiul
meu de viaţă& 'e c(nd corpul meu e#terior corpul planetar mă sileşte să)mi limite! aria de
mişcare şi activitate Eul suprem principiul meu de viaţă are posi%ilitatea să stră%ată in$initul
"n lung şi lat& C(nd !ic Eu !ic viaţă aşadar eu sunt viaţă deoarece cuget şi e#ist& .tri%utul
Eului al vieţii mele este conştiinţa& Odată la "nceputul e#istenţei mele viaţa mea primă a
$ost o viaţă neviaţă& .tunci e#istam dar nu mă puteam mişca& Eram o unitate numită Eu)sunt
adică pronumele legat de ver%& .şa am $ost ca primă $ormă de viaţă su% starea de Eu)sunt
sau viaţă $ără mişcare viaţă care e#ista dar nu se putea orienta "n timp şi spaţiu& Eram o
particulă in$inită o mică sc(nteie cu viaţă dar $ără mişcare& Nici o deose%ire nu era "ntre mine
şi El Cau!a primă a tuturor creaţiilor& Ca su%stanţă eram la $el cu Creatorul meu&&
'e atunci eram una cu 1atăl meu şi ne cunoşteam su% una şi aceeaşi $ormă& .devărul
acesta l)a spus şi Isusul nostru dar cine /)a "nţeles2 El a spus un mare adevăr căci primul
$actor "n lume şi din eternitate este particula)viaţă şi ea este egală cu surorile ei şi este una cu
1atăl& Micuţa mea sc(nteie corpul meu plin de viaţă principiul meu este egal cu al 0iinţei
supreme din +$era)/a%orator şi cu al tuturor sc(nteilor divine din s$era cu miliarde de creaţii&
Nu e#istă nici o deose%ire "ntre su%stanţa sc(nteii mele şi cea a 1atălui meu& Compo!iţia micii
mele sc(ntei şi modul ei de $uncţionare este identică cu sc(nteia 1atălui ceresc şi a in$initelor
sc(ntei din in$init& +c(nteii noastre i se !ice divină pentru că e la $el cu +c(nteia Divinului
care a "nceput creaţia celor vă!ute şi nevă!ute&
Iniţial eu şi toate sc(nteile am $ost simple vieţi nemişcate& .poi eu sc(nteia primă am
do%(ndit o a doua unitate un al doilea corp care mi)a imprimat o mişcare a deşteptat "n mine
o voinţă& Dacă prin prima sc(nteie eram egal cu 1atăl acum prin cel de)al doilea $actor nu
mai eram egal& Iniţial eram un singular o unitate dar posedam "n mine impulsul de a deveni o
colectivitate& /a "nceput eram la $el cu 1atăl a!i e#istă deose%ire "ntre mine şi 1atăl& El nu
este eu şi eu nu sunt El dar viaţa şi corpul meu de viaţă este la $el&
Eu nu ştiam să mă mişc la "nceput& .m $ost luat din In$init şi adus l(ngă 1atăl "n +$era)
/a%orator& /a%oratorul 1atălui este plin de particule)viaţă care prin incomensura%ila lor
mulţime unele l(ngă altele ca şi moleculele apei oceanelor voastre constituie un mediu
mo%il un $el de apă un $luid $ormat din particule)viaţă ) o apă vie& .ctualmente Creatorul )
un mare $i!ician şi chimist)a%soar%e c(te o părticică din această apă vie şi o introduce "n
corpul +ău& .ici "n 0iinţa +a "n mediul +ău intern su%lim divin particula mea a do%(ndit
anumite "nsuşiri& .poi 1atăl m)a emis din corpul +ău ca şi cum m)ar $i născut& Copilul nou)
născut iar nu $ăcut a "nceput să se mişte "n $luidul)viaţă al /a%oratorului cum se mişcă
peştele prin apa oceanului unde s)a născut&
-n acest moment constatăm că "n /a%orator e#istă două $eluri de vieţi5 F& viaţa
particulelor inconştiente ) imo%ile şi totuşi vii4 G& viaţa particulelor conştiente se pot mişca
după propria lor voinţă& . doua categorie a provenit din prima prin trecerea $iecărei particule
prin corpul divinului Creator& Cea dint(i ar $i materia primă din care prin trans$ormare s)a
născut cea de)a doua& 'rin urmare s)ar putea !ice că viaţa Eu)nu)sunt s)a trans$ormat "n viaţa
Eu)sunt&
'articulele de viaţă au $ost "ncorporate de Creator& Ele erau i!olate independente unele
de altele unităţi $ără nici un raport unele cu altele deci erau ca o pul%ere de particule& După
ce au $ost ingerate şi au stat "n corpul Creatorului c(tva timp particulele)viaţă au $ost emise "n
grupuri $ormate din c(te trei particule constituind o grămă,oară microscopică& .ceastă
274
grămă,oară Eu)sunt sau Eu)e#ist este o mică repre!entare de viaţă sinteti!ată& Din acel
moment particula)viaţă a devenit un conglomerat de particule de su%stanţă primitivă numită
viaţă $orm(nd un tot indivi!i%il& . $ost o unitate individuală dar prin şederea"n corpul
1atălui a devenit o unitate conglomerat indivi!i%ilă& Dragul meu $rate ţi se pare că aceste
pro%leme sunt des$ăşurate ca la şcoala primară dar aşa se procedea!ă la noi sus şi aşa ţi le dau
şi ţie& 'lecăm de la simplu la comple# de la o e#plicaţie analitică la una sintetică&
Nici o lucrare "n lume nu se $ace $ără "ndemnul spiritului sau $ără să $ie cerută de o
nevoie $i!iologică& 1u ai acum un trup deoarece spiritul a avut nevoie de acest vehicol pe care
ţi l)ai creat pentru a)ţi des$ăşura traiul "n lumea trupească& Dintr)o necesitate $i!iologică
părinţii tăi au "nlesnit crearea acestui trup lucrare la care ai contri%uit şi tu& -n $runtea tuturor
necesităţilor $i!iologice pre!idea!ă 0iinţa supremă 1atăl 8uvernatorul lumilor& Orice acţiune
este o Operă divină dictată de ;oinţa puternică a 1atălui& O necesitate ne "ndeamnă pe noi
duhurile să "ntreţinem corpurile noastre& 1ot o necesitate "ndeamnă pe Creator să cree!e "n
veşnicie pentru că nu poate re!ista naturii +ale creatoare& El se hrăneşte "n +$era divină cu
viaţă şi dă naştere la viaţă&
După ce 1atăl ne)a născut am $ost luaţi de curenţii puternici ai oceanului $luidic
oceanul de apă vie şi plim%aţi "n +$era)/a%orator& 'rin aceste mişcări am venit "n contact cu
anumite mari 0orţe spirituale pe care să le numim deocamdată /uminători& .ceşti mari
Creatori au şi Ei ca şi 0iinţa primă necesităţile /or care le)au dictat să ne ingere!e "n corpul
/or& .poi am $ost iarăşi emişi& Din acest moment licăreşte conştiinţa "n noi şi "ncepem să ne
"nţelegem $iinţa "n raport cu mediul am%iant& .tunci am "nceput să ne mişcăm "n toate
direcţiile după voinţa noastră& Dintr)o singură particulă)viaţă ce eram odată am devenit o
colectivitate unitară şi din inconştienţi am devenit $iinţe conştiente& După ce ne)a emis
această mare 0orţă ne)a "nvăţat să ne "m%răcămC cu o haină $luidică& Din goi cum eram ne)am
acoperit& Din .damCşi Eva goiCne)am acoperit primele noastre corpuri& De acum "nainte dintr)
o particulă de viaţă pasivă am devenit o unitate cu viaţă conştientă şi plină de voinţă şi
activitate&
-n re!umat trecutul nostru este următorul5 la "nceput am $ost o particulă mică pasivă şi
inconştientă de ceea ce e#istă "n ,urul nostru& După aceea am $ost asociaţi cu alte două surori
$orm(nd un glomerul de viaţă o s$(ntă treime unitară şi conştientă& .st$el pregătiţi am $ost
6i!goniţi7 din Raiul 1atălui "n lumile create pentru a "ncepe ) pentru prima oară ) evoluţia de
şcolari ai vieţii de pretutideni&
F
Rolul dreptaşului st(ngaşului şi al celui)de)creştet
Omul trupesc care primeşte cunoştinţe mai largi re$eritoare la lumea noastră este un
iniţiat& .devărurile cereşti se dau potrivit gradului de evoluţie al spiritului& Iată un e#emplu&
1rei persoane ) . 9 şi C ) cu dragoste "n studiile lor urmăresc viaţa din univers& . ne
"ntrea%ă despre o pro%lemă oarecare a lumii noastre& .v(nd "n vedere gradul săuCevolutiv şi
dragostea de a se instrui spiritual "i spunem o serie de cunoştinţe relativ la acea pro%lemă&
.cum 9 ) superior lui . ) ne "ntrea%ă aceeaşi pro%lemă4 potrivit gradului său evolutiv "i dăm
cunoştinţe mai pro$unde& -n $ine dacă vom comunica lui C ) a$lat pe scara evoluţiei pe o
treaptă mai sus dec(t 9 ) "i revelăm cunoştinţe cu mult mai largi şi mai pro$unde privitoare la
acelaşi su%iect&
/umea voastră neagă e#istenţa iniţiaţilor "n vremurile actuale dar eu vă a$irm că Cerul
are mulţi iu%iţi ai săi pe păm(nt care alături de cultura lor păm(ntească posedă "nalte
cunoştinţe ale arhitecturii universului şi ale vieţii din cuprinsul său&
Iniţiatul nostru este un om ca toţi oamenii& 'rin nimic nu se deose%eşte de semenii săi&
Din această cau!ă nimeni dintre muritorii care "l "ncon,oară nu %ănuieşte că el posedă o
comoară primită de la noi& I)am dat aceste taine ale lumii spaţiilor pentru că el are un su$let
de iniţiat& Nu orice spirit "ntrupat sau spaţial poate primi din tainele mari ale Cerului& 1re%uie
ca el să ai%ă un anumit grad "n lumea noastră şi rangul său ) invi!i%il vouă dar vi!i%il "n
275
lumea noastră ) este indicat printr)un semn pe corpul său spiritual& =iua lumea trece pe l(ngă
iniţiatul nostru şi nu ştie ce noian de cunoştinţe posedă& .cest om nu este un nenorocit dar
este un ne$ericit pentru că a plecat din lumea eternă a spaţiilor şi s)a co%or(t "n lumea
materiei care "i "ntunecă strălucirea spiritului şi nu mai ştie de Cer dec(t at(t c(t i se dă de
lumea Cerului&
.cum "ţi voi vor%i de rolul $orţei treimice a dreptaşului st(ngaşului şi celui)de)creştet
asupra vieţii unui om trupesc&
Dacă omul trupesc ar cunoaşte cele ce voi spune şi ar trăi după aceste norme ar $i $erit
de multe erori de!amăgiri şi su$erinţe morale& Dacă aţi şti ce $orţă are dreptaşul v)aţi uimi&
Dacă aţi cunoaşte $orţa st(ngaşului v)aţi "nspăim(nta iar cunosc(nd puterea celui)de)creştet
aţi cădea "nC genunchi ador(nd C(rmuitorul lumilor pentru in$inita +a "nţelepciune că nu l)a
lăsat pe %ietul om singur să %(,%(ie "n lumea trupească&
1
=Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de
smochin şi şi-au făcut acoperăminte. Apoi a făcut Domnul Dumnezeu lui Adam şi femeii sale
îmbrăcăminte de piele şi i-a îmbrăcat.> $ene(a 97 ;, :1. !uvântul ebraic or, folosit în te1tul de mai sus,
înseamnă lumină , când se scrie ?li>, sau piele , când se scrie ?li%>.

Din alte e#puneri ale mele cunoşti că $iecare om are pe l(ngă el un spirit veghetor
numit dreptaş& El stă "n permanenţă l(ngă prote,atul său& Oriunde s)ar duce omul trupesc ) "n
casă "n voia, pe stradă peste tot "n $iecare clipă dreptaşul său este nede!lipit de el ca um%ra
omului& De dimineaţă p(nă seara dreptaşul vede tot ce $ace şi g(ndeşte pupilul său căci "i
vede g(ndurile "ntocmai cum vedeţi o%iectele şi $iinţele lumii voastre& El este povăţuitorul
inspiratorul a tot ce tre%uie să $acă prote,atul său şi "i sugerea!ă mental să nu $acă anumite
acţiuni deoarece nu sunt con$orme cu destinul său ori pentru că va culege numai neplăceri
sau dureri& .şadar dreptaşul "l apără "l veghea!ă "n toate acţiunile sale simple c(nd măn(ncă
se plim%ă se culcă se distrea!ă etc& De c(te ori se naşte o controversă "ntre veghetor şi
prote,at sau de c(te ori va $i vor%a de un act ce poate duce la urmări deose%it de importante
dreptaşul cheamă pe st(ngaş pe calea undelor mentale& .cesta oriunde ar $i şi orice ocupaţie
ar avea soseşte ca $ulgerul l(ngă pupilul său& Urmea!ă imediat o anali!ă a situaţiei şi de
"ndată hotărăsc ce tre%uie să $acă&
E#emplele lămuresc& Iată că un om plecat cu soţia să se plim%e prin oraş se "nt(lneşte
cu un amic "nsoţit de un prieten& Cei patru se salută şi amicul se simte o%ligat să)şi recomande
prietenul& Dar acest străin are cusururile sale neştiute de oameni& Dreptaşul vă!(nd situaţia şi
constat(nd imediat că noua cunoştinţă este ne$ericită telegra$ia!ă imediat st(ngaşului care
soseşte "n c(teva secunde& I se pre!intă situaţia şi imediat se hotărăsc să pună o p(n!ă de
$luide "ntre prote,at şi străin& -n acelaşi timp "şi "nvăluie prote,atul cu s$atul mental de a nu
"ncheia vreo legătură cu acest străin ne$iind spre %inele său& Din acel moment prote,atul se
simte prost impresionat de străin şi ine#plica%il simte o antipatie $aţă de el căut(nd imediat
să se "ndepărte!e&
Unii ar putea o%iecta5 6Ce se poate "nt(mpla dacă port o conversaţie oarecare cu cineva2
Ce importanţă are cu cine vor%esc27 .re importanţă pentru că nu aveţi posi%ilitatea ca şi noi
duhurile să anali!aţi omul şi să prevedeţi cu e#actitate consecinţele relaţiilor voastre cu
anumite persoane& '(nă la sosirea st(ngaşului dreptaşul şi)a apărat prote,atul de in$luenţa
$luidelor emanate de străin& O dată sosit st(ngaşul va crea un c(mp magnetic i!olator şi "n
acelaşi timp respingător al tuturor in$luenţelor $luidelor şi mai ales al ideilor emise de acest
necunoscut& Cuvintele necunoscutului e#presiile sale sunt adevărate proiectile "ndreptate spre
prote,at put(nd să)i $acă un mare rău& Ei %ine aceste idei sunt "mpiedicate să a,ungă p(nă la
corpul spiritual al iu%itului lor&
Noi duhurile c(nd vor%im "ntre noi nu scoatem sunete ci numai g(nduri adică
emitem idei şiruri de idei& +c(nteia divină oric(t de mică ar $i g(ndeşte "n interiorul ei& -n
276
,urul sc(nteii se a$lă cele trei "nvelişuri divine5 a voinţei intelectului şi memoriei& Jaina)
arhivă sau a memoriei este plină de idei particule vii adevărate $iinţe constituind comoara
spiritului& 8(ndind "n sinea sa sc(nteia imprimă o $orţă asupra $luidului din haina)memorie şi
anume asupra unei idei& 'articula)idee porneşte imediat către e#teriorul "nvelişurilor
perispirituale& C(nd această particulă sau sc(nteie a,unge "n dreptul păturii e#terne ) vehicolul
$luidic planetar ) este "nvelită cu o po,ghiţă de $luid planetar& .cum ideea este asemănătoare
unei seminţe ce conţine "n mi,locul ei un em%rion& +piritul imprimă acestui produs %icompus
o $ormă oarecare4 prin urmare $iecare idee "şi are $orma sa& Din acest moment ideea e gata şi
urmea!ă să $ie proiectată "n spaţiu& După o idee vin altele şi ele se "nşiră ca şi undele unui lac
%ătut de v(nt& 0iind trimise "ntr)o anumită direcţie aceste idei a,ung la un om şi pătrund prin
trupul său apoi prin corpul perispiritului a,ung la spirit& .ici e pericolul mare * pătrunderea
ideilor "n perispiritul unui spirit constituie $ericirea sau ne$ericirea sa&
Iată că intervenţia dreptaşului este necesară pentru a pre"nt(mpina ne$ericirea ce s)ar
pulra "nt(mpla iu%itului său pupii& El vă!(nd culoarea deci calitatea perispiritului noului
sosit şi constat(nd că e un pericol pentru %unul său prote,at cheamă pe st(ngaş şi p(nă la
sosirea acestuia "şi "ncon,oară pupilul cu $luidele sale pentru a nu $i primitorul acelor idei&
+ă !icem că pupilul dreptaşului e un spirit al% şi noua cunoştinţă un spirit roşu& Ideile
plecate din duhul roşu vor $i "nvelite cu $luid roşu care intr(nd "n perispiritul prote,atului l)ar
corupe $luidul duhului al% $iind superior celui roşu& Iată pericolul prieteniei dintre un duh
"ntrupat al% şi unul roşu& Duhul roşu $iind mai des "n contact cu duhul al% "l va ne$erici
"m%i%(ndu)i perispiritul cu $luid de calitate in$erioară& .cum cred că s)a "nţeles "nţelepciunea
1atălui care a prevă!ut acest ca! şi a pus trei pa!nici $iecărui om trupesc& Iniţiaţii noştri ştiu
de aceste adevăruri şi de multe altele pun(nd "n practică cele a$late de la noi pentru a $i $eriţi
de multe in$luenţe vătămătoare&
1otdeauna dreptaşul este un spirit de egală evoluţie cu omul pe care "l veghea!ă&
+t(ngaşul "i este superior pupilului de aceea nu sade mereu l(ngă acesta ci vine doar c(nd
este nevoie&
-n viaţa omului trupesc e#istă "mpre,urări legate de destinul său c(nd e nevoie de o
$orţă mai mare& -n acest ca! dreptaşul şi st(ngaşul cheamă pe cel)de)creştet ) o $orţă spirituală
mai "naltă& El co%oară din "nălţimile sale cu cordonul con$erit de +$(nta 1reime a 'ăm(ntului&
Dreptaşul st(ngaşul şi cel)de)creştet se "ncon,oară cu acest cordon pentru a $ace o lucrare
%inecuv(ntată de cei de sus& Din acest moment $orţa lor repre!intă $orţa +$intei 1reimi a
'ăm(ntului lucr(nd "n numele Ei& .cţiunea lor va $i po!itivă sau negativă după cum e ca!ul
con$orm destinului prote,atului lor&
Multe taine ai a$lat şi multe vei mai a$la& Iată "ncă una&
După cum voi ) trăind şi muncind ) vă consumaţi trupul şi e nevoie să)l reparaţi tot
ast$el e nevoie ca noi să ne reparăm corpul memorial slă%it prin g(ndire sau golit de idei&
După cum voi vă hrăniţi cu alimente ca să reparaţi trupul u!at prin muncă şi noi tre%uie să
m(ncăm dar alimentele noastre sunt ideile a$late "n spaţiu&
+ă nu te miri de a$irmaţia mea& Ideile plutesc in$init de multe prin spaţiu "noată prin
eterul din univers& 0iind golit eu "nglo%e! "n corpul meu idei p(nă mă satur le a%sor% prin
toate părţile corpului meu nu printr)un ori$iciu ) gură * ca voi oamenii trupeşti& C(nd va
veni oca!ia emit din nou idei a căror inşirare $ormea!ă g(ndirea mea& Emit "ntocmai cum
staţia de emisie radio$onică emite undele sale unele după altele& C(nd g(ndesc iau o idee din
comoara mea internă o "m%rac cu $luid din corpul meu planetar şi "n acelaşi timp "i dau o
$ormă oarecare& .cestei $orme "i imprim apoi o mişcare de rotaţie& 8raţie acestei mişcări ideea
pleacă $ulgerător la entitatea căreia "i este destinată asemenea unui o%u! prin spaţiu& Mişcarea
de rotaţie o asigură să nu $ie oprită de vreun spaţial şi să stră%ată spaţiile imense p(nă la
adresant care se poate a$la la o mare distanţă de mine& Oriunde s)ar a$la cel cu care vreau să
comunic "nt(i trimit unda g(ndirii mele vertical "n sus şi "n acelaşi timp spre răsărit& -n
această direcţie a,ung(nd "n stratul domiciliului meu spiritual unda mea este captată de un
277
spirit anonim pentru mine care este de serviciu "n acest scop& +erviciul său e asemănător cu al
telegra$istului vostru& El primeşte unda mea şi o va lansa către entitatea spirituală căreia i)am
adresat g(ndul meu care va stră%ate spaţiile impresion(nd doar duhul căruia "i $usese
destinat& .st$el el ia cunoştinţă de cele dorite sau comunicate de mine& Dacă unda g(ndirii
mele a mers p(nă sus şi nu a $ost prinsă de 6telegra$istul de serviciu7 se "ntoarce la mine la
locul unde mă a$lu şi o voi trimite din nou p(nă va atrage atenţia entităţii ce "ndeplineşte
rolul de transmiţător& Orice spirit are ideile sale& Dintr)o anumită materie vor $i construite
ideile spiritelor din !ona a IlI)a din alta ) a celor din !ona a Ii)a şi cu totul deose%ită ) a celor
din !ona a I)a& 9ine"nţeles că undele "ngerilor planetari vor avea o altă su%stanţă iar ale celor
trei . D.l$aE ) vor $i su%lime& 0iecare duh "şi emite ideile dar gradul lor de evoluţie nu
permite ca ideile să se amestece "ntre ele& O undă de idei emisă de un duh iroşu "mi $ace rău&
Emisia ideilor mele umplu de $ericire pe un spirit in$erior pentru că el primeşte "n corpul său
$luid al% $apt care "i va produce o mare $ericire& De aici regula sta%ilită5 in$eriorul nu are voie
să vor%ească ) g(ndească ) "n $aţa superiorului& Duhul in$erior este $ericit c(nd superiorul "i
vor%eşte& De aceea "i ascultă cuv(ntul cu smerenie şi "l adoră ca pe un mic Dumne!eu& Nu i se
poate adresa căci această regulă a "nvăţat)o şi el "n lumea noastră& El stă "n $aţa superiorului
aştept(nd aşa cum stau puii de r(ndunică cu pliscurile deschise ca să le pună mama hrană "n
gură& In$eriorul aşteaptă ce va ordona superiorul său& El se va duce să $acă tot ce i se va spune&
Dacă i se va spune să $acă o $aptă rea sau %ună el e#ecută or%eşte %ine"nţeles pe răspunderea
superiorului care i)a ordonat& El este $ericit că a e#ecutat ordinul primit prin şirul de idei
a%sor%it de la superior& Oricare ar $i re!ultatul acţiunii sale el a pro$itat căci ideile
superiorului au "m%unătăţit compo!iţia $luidului său şi ast$el a progresat cu un pas& +uperiorul
e conştient de acest $apt aşa că emisia ideilor către un in$erior se $ace cu mare prudenţă nu)l
"ndoapă cum "ndopaţi voi g(ştele& 'rin urmare emisia de idei a unui duh superior se $ace cu
măsură "n anumit snop şi la anumita epocă av(nd "n vedere avansarea duhului in$erior&
Conducerea popoarelor
Iţi cunosc părerile rele despre politica oamenilor4 totuşi noi "ţi spunem că politica este
ştiinţa evoluţiei popoarelor&
Omul de a!i nu ar putea trăi dacă nu l)ar atrage mira,ul viitorului şi magnetul
interesului& 'e politicianul vostru "l interesea!ă doar viitorul imediat apropiat şi nu ce va $i
peste două sute de ani& Dar pe c(nd omul trupesc este interesat doar de !iua de m(ine spiritul
se preocupă de ce va $i peste una sau două mii de ani& ;oi !iceţi5 6Ca ieri trecură anii mei37 Iar
noi spiritele spunem5 6Ce repede trec secolele3 'arcă ieri era Evul Mediu şi alaltăieri
s$(rşitul Imperiului Roman7&
Dacă pe omul "ntrupat "l lasă rece ce va $i peste o mie de ani pe noi ne interesea!ă
evenimentele ce vor veni peste c(teva secole şi conlucrăm cu toate la pregătirea lor& -n
memoria mea pre!entă sunt toate evenimentele trecutului acestui glo% de c(nd am venit pe el
iar evenimentele viitoare $ac un lanţ ne"ntrerupt cu cele trecute căci veacurile "ndepărtate au
pregătit pe cele actuale&
Iniţiatului nostru "i dăm cheia de!legării motivelor e#istenţei popoarelor şi cau!a
dispariţiei lor de pe arena păm(ntului& El nu priveşte către %a!a edi$iciului ci către v(r$ul
piramidei vieţii umane&
Istoricii păm(ntului "nşiră e$ectele vieţii di$eritelor popoare4 noi arătăm iniţiatului nostru
cau!ele ce contri%uie la persistenţa unui popor veacuri nes$(rşite şi cau!ele care au determinat
dispariţia rapidă a altora&
Omul trupesc nu vede pe păm(nt dec(t e$ectele $iindu)i imposi%il să ştie cau!ele care
le)au provocat şi a căror sursă este la noi "n Cer& 'ăm(ntul este asemenea unui teatru4 pe scena
lui ,oacă oamenii şi popoarele asemenea unor păpuşi mişcate după cum sunt trase de s$ori
nevă!ute&
278
;oi oamenii trupeşti nu puteţi "nchega ,udecăţi corecte deoarece vă lipsesc toate
premisele necesare nu posedaţi cunoştinţele noastre cei din !ona a I)a&
8loatele lumii spirituale din !ona a III)a nu văd dec(t viitorul $oarte apropiat al lumii
de ,os&
Ceva mai larg este c(mpul cunoştinţelor celor din !ona a II)a&
Dar noi cei din !ona a I)a privim mereu sus de tot acolo de unde pornesc hotăr(rile şi
unde sălăşluieşte Cau!a cau!elor&
Oric(t de in$eriori ar $i cei din !ona a III)a sunt mai conştienţi dec(t oamenii trupeşti&
Noi lumea de conducere a celorlalte !one avem vederea cea mai clară& După noi vin
cei din !ona a Ii)a care văd de parcă privesc prin ochelari $umurii& Cei de ,os din !ona a III)a
sunt miopii lumii spirituale&
Dar oric(t de prost văd duhurile roşii tot văd ceva din viitor pe c(nd voi sunteţi or%i şi
aţi $i or%i cu desăv(rşire dacă nu aţi $i "ndrumaţi şi conduşi de noi&
0orma de viaţă se schim%ă mereu pe supra$aţa păm(ntului& 'opoarele apar trăiesc şi
dispar ca actorii pe scena unui teatru& Durata lor este cu at(t mai lungă cu c(t organi!area şi
conducerea vieţii lor este "n armonie şi con$ormitate cu Regulile ce domnesc "n lumea
Cerului&
Cu altă oca!ie "ţi voi vor%i mai pe larg de condiţiile cerute ca un popor să)şi des$ăşoare
c(t mai mult timp viaţa pe acest glo%& -n treacăt "ţi spun5 acel popor care va căuta să $ie o
copie c(t mai apropiată de viaţa poporului de spirite a Cerului va putea să dure!e !eci de mii
de ani& 'oporul alcătuit şi condus după modelul nostru din Cer va $i stăp(nul lumii&
Modelul nostru de organi!are ţi l)am revelat& +us "n v(r$ul piramidei sunt preoţii la
mi,loc )$orţele e#ecutive iar ,os ) mulţimea muncind spre $ericirea ei şi a celor de deasupra
care "i conduce după legile divine şi eterne ale 1atălui&
C(nd preoţii tereştri vor $i savanţi cunoscători ai legilor cereşti c(nd vor $i "n legătură
cu Cerul şi vor da directive $ericite după indicaţiile primite de la noi poporul condus de ei va
prospera şi străluci "n $runtea popoarelor păm(ntului& C(nd toţi indivi!ii unui popor vor trăi
"ntr)o legătură indisolu%ilă duc(ndu)şi viaţa "ntrro vastă comunitate compusă din o serie
gradată şi descendentă de comunităţi av(nd ca scop principal .devărul 9inele şi 0rumosul )
ştiinţa iniţiatică credinţa "n Divinitate şi arta ) acel popor va $i cult %ogat şi puternic după
cum a $ost aproape douăspre!ece mii de ani ţara şi poporul Egiptului antic sau trei mii de ani
marea şi vechea sinarhie a lui Rama&
.t(ta vreme c(t va dura $orma de viaţă unde conducerea o au duhurile "ntrupate din
!ona a II)a $orţa e#ecutivă iar $orţa duhurilor "ntrupate din !ona a I)a a preoţilor cereşti este
secundară nu va putea e#ista o viaţă con$ormă celor or(nduite sus& Mai cur(nd sau mai t(r!iu
aceste popoare vor pieri&
Egiptul antic ţara arienilor sau a celţilor ar $i dăinuit p(nă a!i dacă ordinea lor umană
de guvernare con$ormă celor cereşti nu s)ar $i răsturnat& Deschideţi ochii şi priviţi pentru că
aveţi un mic e#emplu chiar acum pe păm(nt "n poporul iudeu& Iată taina duratei sale de mii şi
mii de ani& Conducerea lui $iind preoţească ra%inică&
;reau acum să)ţi spun c(te ceva despre e$ectele produse de idei asupra noastră şi a
voastră& .m spus că ideea este materială că e o mică particulă luminoasă ce pluteşte ca o
pul%ere prin spaţiu constituind prima materie prima $orţă din) care şi cu care s)au alcătuit
toate creaţiile& +piritul posedă ca o comoară s$(ntă şi scumpă mii şi mii din aceste particule)
viaţă sau idei&
.st$el pregătit vreau să)ţi $ac o mică lecţie de psihologie spaţială&
1otul a $ost creat de 1atăl ceresc prin idei şi din idei& Ele "şi au originea "n lumea
necreată "n In$initul $ără creaţii& Ideea este idee at(ta timp c(t !ace "n corpul spiritual $ăc(nd
parte din $iinţa duhului& De "ndată ce a $ost emisă ea nu mai este o idee ci o $orţă&
279
-n de$initiv noi duhurile suntem %aterii de $orţe ca de alt$el şi voi& Dar pe c(nd noi
suntem $orţe conştiente voi sunteţi $orţe oar%e neştiutori de $orţa de care dispuneţi& Noi ştim
să ne "ntre%uinţăm $orţele şi cunoaştem re!ultatele o%ţinute prin ele&
Cel mai umil om spaţial de pe ultima treaptă ) care "ntrup(ndu)se va $i un cani%al ce "şi
va m(nca părintele ) ştie ca spirit ce mare importanţă are o idee& Din această cau!ă $iecare
spaţial "şi impune o interdicţie "n emisia ideilor&
. emite o idee nu e totuna cu a cugeta& Cugetarea este o acţiune intimă produsă "n
interiorul sc(nteii divine despre care nu are cunoştinţă nimeni din ,urul ei& Noi putem cugeta
$ără să emitem idei "n a$ara noastră& Cugetarea voastră este cu totul deose%ită de a noastră
deoarece g(ndind voi e#teriori!aţi emiteţi ideea&
.şadar cugetarea voastră este "nsoţită imediat de acţiunea de emitere a ideii& Eu pot
g(ndi "n sinea mea şi nu va şti nimeni ce g(ndesc& Dar acum c(nd "ţi comunic pe l(ngă
g(ndirea mea interioară am trecut şi la emisia ideilor&
1ot ce g(ndiţi voi este emisie vă!ută şi "nţeleasă de noi& C(nd spiritul vostru g(ndeşte "n
interiorul său dar ca oameni trupeşti nu ştiţi nimic numai atunci cugetaţi ca noi spiritele
destrupate& Din moment ce un spaţial "ncepe să emită idei con$orm naturii sale "şi ia o
răspundere cu at(t mai mare cu c(t consecinţele acţiunii sale vor $i mai ne$ericite mediului
său am%iant& Noi ştim urmările emisiilor noastre şi nu ne putem scu!a ca voi că nu
cunoaştem urmările cuvintelor adresate unui om trupesc& Noi nu putem $ace emisii de idei $ără
autori!are& /a noi este ţara tăcerii a cen!urii veşnice& Dacă "n lumea noastră ne)am permite
emisii de idei care vor $i urmate de acţiuni rău$ăcătoare am $i imediat sancţionaţi cu grele
su$erinţe spirituale&
Ca duh poţi g(ndi tot ce)ţi place "n $orul tău intern al spiritului dar să nu emiţi idei "n
a$ară& De aceea de)a lungul veacurilor noi cei de sus am recomandat iniţiaţilor tăcere şi iar
tăcere&
Cu $apta greşiţi destul de des dar cu vor%a greşiţi mult mai des& 1oată !iua trăncăniţi
%une şi rele ştiute şi neştiute& Dar ne"nchipuit de mult greşiţi cu g(ndul vostru prin emisiile
voastre de idei cărora le)aţi imprimat un caracter de %(r$ă %lestem critică ură etc& .ţi risipit
"n spaţiu seminţe care ) ca şi micro%ii ) vor in$ecta spaţiile "m%olnăvind duhurile "ntrupate şi
li%ere&
Cerul este lumea tăcerii& /a noi mai mult ca la voi cine tace este "nţelept& 1ăcerea ne dă
posi%ilitatea să medităm !ile "ntregi la unul şi acelaşi su%iect scoţ(nd la iveală adevărul din
el& 1ăcerea neCde!voltă "n acelaşi timp voinţa şi puterea de anali!ă& De multe ori vedem prin
spaţiu c(te un spirit a$lat "n imo%ilitate& El "şi e#aminea!ă comoara de idei le compară le
anali!ea!ă conţinutul şi deduce natura şi $orţa de care dispune& Cunosc(nd urmările unei
emisii de idei la noi domneşte mai multă "nţelepciune ) tăcere ) dec(t la voi&
C(t timp !ace o idee "n interiorul meu ea este o simplă particulă& De "ndată ce i)am dat
drumul ea a devenit o $orţă producătoare de e$ect& Din personală ideea a intrat "n domeniul
pu%lic& Duhul pătruns de ideea mea cel ce a adoptat ideea mea va deveni un supus al acestei
ideii şi ) la r(ndul său ) devine un transmiţător de idei identice cu conţinutului ideii primite&
Ideea are $orţa !ero at(ta timp c(t se a$lă "n s(nul meu deoarece orice idee conţinută "n
corpul meu sau al oricărui alt spirit nu are prin ea "nsăşi nici o caracteristică& -ndată ce i)am
dat o destinaţie ) am hotăr(t să $acă o anumită operă şi am emis)o ) ea pleacă asemenea unui
glonţ spre locul desemnat şi $orţa ei se des$ăşoară con$orm voinţei şi dorinţei mele&
;oi oameni trupeşti g(ndiţi vor%iţi de dimineaţa p(nă seara şi nu ştiţi ce săm(nţă
semănaţi ce $orţe risipiţi "n spaţiu& C(t de mică este o idee pe l(ngă trupul vostru dar cu toate
acestea c(t de uşor do%oară această particulă in$init de mică $iinţa voastră trupească& Nimicul
acesta ce !ace din veşnicie "n In$init este materia primă cu care 0iinţa primă a creat totul "n
cosmos&
Ideile emise de duh pot $i gloanţele mitralierei ) ucig(nd totul "n drumul lor ori picături
de %alsam ) vindec(nd pe cei %olnavi&
280
Ceea ce e "n lumea noastră este şi "n a voastră& Un cuv(nt necugetat al cuiva ) un
%lestem sau o vra,ă ) va merge la destinaţie şi va distruge pe cel vi!at& Un cuv(nt de urare sau
%inecuv(ntare va umple de $orţă şi reuşită pe cel căruia i)a $ost destinat& Ideea cutreieră prin
spaţiu intr(nd şi ieşind din $iecare entitate& ;ai de cel care a aruncat "n lume prima idee
ticăloasă3
-n in$inita +a %unătate Divinitatea a dat posi%ilitate celui ce a greşit emiţ(nd idei
ticăloase să neutrali!e!e $orţa lor& -ntr)adevăr dacă cel greşit "şi recunoaşte greşeala şi se
căieşte el poate să emită alte idei care vor urmări primele idei şi le va anula $orţa d(ndu)le
altă polaritate alt caracter contrar celui iniţial& El anulea!ă ast$el ideile care ar $i $ost un
$actor stăvilitor al evoluţiei "n general& Responsa%il este emiţătorul de idei dar responsa%il
este şi primitorul care se trans$ormă "n emiţător& Responsa%il e cel ce a "ndemnat pe cineva să
omoare dar responsa%ili vor $i şi cei ce vor apro%a acest omor&
Dacă $iecare om trupesc ar cunoaşte ceea ce ştim noi păm(ntul ar $i un rai& Dar Domnul
nu vrea să i se dea omului totul de)a gata ci tre%uie ca el să se călească prin greşeli şi dureri
ca din veac "n veac să devină mai cunoscător al ordinii sta%ilite de 1atăl "n univers )
%inecuv(ntat $ie Numele +ău "n veci& .min&

.devărul "şi are gradele lui
C(nd s)a $ăcut om 8uvernatorul nostru solar a dat cheia .devărurilor cereşti "n m(inile
"ntemeietorilor %isericii creştine dar treptat "n decursul timpului ele s)au pierdut& .cum
%iserica nu mai posedă dec(t cunoştinţe e#oterice& Din acest motiv noi comunicăm unora din
aceste adevăruri pentru ca săm(nţa lor să nu se piardă cu totul din lumea trupească& .şa a $ost
"n toate veacurile mai ales c(nd se trece către un s$(rşit de ciclu&
'rin urmare %iserica creştină predică ine#actităţi2 Nu dar ea este "n multe pro%leme "n
eroare nemaipăstr(nd legătura cu Cerul&
Nu toate duhurile din lumea noastră cunosc tot adevărul& Numai oamenii !onei a I)a
cordoni!aţii lumii cereşti cunosc tainele lumilor cunoştinţe e!oterice sau secrete& 1otalitatea
lor $ormea!ă ştiinţa creaţiilor4 o ramură a ei este $iloso$ia şi un capitol al $iloso$iei este religia&
E#istă o mare deose%ire "ntre $iloso$ia noastră şi a voastră& 0iloso$ia voastră este sinte!a
ştiinţei voastre& Cum ştiinţa voastră se %a!ea!ă pe concepţii greşite re!ultă că şi $iloso$ia
voastră e greşită& 0iloso$ia noastră se %a!ea!ă pe cunoştinţe c(ştigate prin o%servaţiile şi
e#perienţele sutelor de mii şi milioane de ani& Dar tot ştiinţa noastră ne spune că alături de
adevăr e#istă şi eroarea& -n lumea noastră adevărul se scoate prin discuţii contradictorii& +e
pune te!a se atacă cu contrao%servaţii şi cunoştinţe şi din controversă "n controversă se
a,unge la adevăr& 9(,%(ind a,ungi odată la lumină& +ă ştiţi că .devărul are şi el gradele lui&
Noi duhurile c(nd destăinuim celor mai mici dec(t noi din adevărurile universului le
spunem numai at(t c(t este potrivit cu gradul lor de evoluţie& Btiinţa universală are capitolele
şi gradele sale& Ea "ncepe cu marea ştiinţă a +$erei centrale& +e co%oară la capitolul
cunoştinţelor solare şi se "ncheie cu al treilea capitol re$eritor la adevărurile planetare& 0iecare
din aceste trei mari capitole cuprinde o serie nes$(rşită de grade descendente de cunoştinţe& Ca
să le poţi a$la de la cei ce le ştiu şi apoi urmări şi apro$unda tre%uie să a,ungi la un anumit
grad de evoluţie&
Dragul meu voi măsuraţi temperatura cu termometrul& Noi urmărim viaţa veşnică
"nvăţ(nd gradele .devărului& Marilor duhuri ) apostoli ai Domnului li s)au dat "nalte
cunoştinţe pentru că erau locuitorii Cerului de dincolo de !ona a I)a a lumii umane& Dar chiar
şi ei au primit cunoştinţe di$erite pentru că erau de grade di$erite "n lumea lor angelică&
.m spus că e#istă trei mari categorii de .devăruri5 F& .devărurile +$erei divine4 G&
.devărurile 8lo%ului solar4 Q& .devărurile planetare& +$(ntul Duh este deţinătorul complet al
ştiinţei re$eritoare la viaţă duhuri şi di$eritele materii ale planetei pe care o guvernea!ă& El
posedă şi .devărurile solare dar nu le cunoaşte la per$ecţie pe cele ale 1atălui& 8uvernatorii
solari cunosc .devărurile 1atălui& Divinitatea noastră solară c(nd s)a $ăcut om a spus
281
ucenicilor +ăi5 6'recum M)a "nvăţat 1atăl Meu aşa $ac& Dar nici pe Mine nu M)a "nvăţat 1atăl
tot şi Eu mai am "ncă multe de "nvăţat din marea carte a .devărului sau Btiinţa ştiinţelor7&
1oţi din lumea noastră cred că posedă ceva din această Btiinţă a ştiinţelor& Nici unul nu
vrea să spună că nu ştie nimic& De aceea apostolii Domnului au căutat să pună "n gardă pe
%unii creştini să $ie cu %ăgare de seamă ce $el de duh le vor%eşte dacă este un duh luminat ori
este din cele in$erioare care poate $ace chiar 6minuni7 dar nu ştie nimic din .devărurile
cereşti& Creştinii socoteau asemenea duhuri ca $iind de la diavol& După ştiinţa noastră diavolul
este un spirit a$lat "n eroare din punctul de vedere al .devărului cunosc(nd greşit adevărul4 şi
el este de la 1atăl dar nu cunoaşte .devărul& El ia eroarea drept adevăr&
.cum am să vă spun ceea ce Domnul n)a vrut să răspundă lui 'ilat5 .devărul este
Btiinţa ştiinţelor& 1atăl cuprinde "n +ine toată ştiinţa despre opera +a despre universurile
create&
Evoluţia ideilor
Cu o altă oca!ie ţi)am e#plicat cum comunicăm noi& Dar voi cum comunicaţi2 ;or%iţi
scoţ(nd sunete şi suma lor "nvăluie o cugetare&
Urechea voastră ) !iceţi voi H captea!ă sunetele şi cu a,utorul sistemului cere%ral a$laţi
despre ceea ce vă vor%eşte interlocutorul vostru& -n realitate sunetele se opresc la sistemul
cere%ral iar imaginile sau $ormele ideilor stră%at mai departe prin perispirit p(nă la sc(nteie
care ia cunoştinţă de ele& +uma imaginilor sau $ormelor ideii $ormea!ă o $ra!ă iar un şir de
$ra!e alcătuiesc o cugetare despre un su%iect oarecare&
Oamenii trupeşti trăiesc pe păm(nt "n grupe mai mari sau mai mici vor%ind $iecare
lim%a lor proprie& Cuv(ntul "n orice lim%ă ar $i el acoperă cu vi%raţiile sale una şi aceeaşi
idee& De e#emplu cuvintele mother mater Mutter mere sunt $orme sonore care acoperă una
şi aceeaşi idee5 mamă& Oamenii trupeşti vor%esc pe păm(nt di$erite lim%i& Noi duhurile
vor%im una şi aceeaşi lim%ă5 lim%a universală a ideilor a $ormelor care corespund ideilor&
8reu se "nvaţă o lim%ă a păm(ntului dar cu mult mai greu se "nvaţă lim%a $ormelor&
8reutatea provine şi din $aptul că "n decursul timpului conţinutul $ormei al ideii trece
printr)o evoluţie a$lată "n raport cu evoluţia planetei unde trăiesc entităţile spirituale&
;or%irea oamenilor spaţiali este aceeaşi pe tot "ntinsul atmos$erei $luidice a 'ăm(ntului
dar di$eră de vor%irea "ngerilor& De asemenea vor%irea "ngerilor solari e deose%ită ca vi%raţie
de vor%irea "ngerilor planetari şi aşa din treaptă "n treaptă undele ideilor se schim%ă ca şi
concepţiile conţinutului lor&
Un om spaţial de orice grad ar $i vor%ind unui medium asiatic a$rican sau european va
$i "nţeles pentru că el va 6vor%i7 spiritului mediumului prin graiul spaţial care trec(nd prin
sistemul cere%ral al mediumului va "m%răca $orma lim%ii vor%ită de el ca om trupesc& Bi
viceversa vor%indu)se "n rom(neşte unei entităţi care "n ultima sa "ntrupare a $ost siame!ă ea
va "nţelege deoarece cuv(ntul lim%ii rom(ne "şi va de!%răca sonoritatea "n sistemul cere%ral al
mediumului răm(n(nd numai ideea care $iind aceeaşi pentru toate duhurile 'ăm(ntului va $i
"nţeleasă&
'oate omul trupesc să vor%ească oarecum lim%a duhurilor2 Da& Bi anume c(nd nu
vor%eşte ci doar g(ndeşte& -n acest ca! el emite un g(nd tot "n lim%a lui dar ideile conţinute
"n cuvintele g(ndirii sale sunt captate de duhul asistent care le vede ca şi c(nd ar avea "n $aţa
sa un duh spaţial nu un "ntrupat&
'oate un duh să vor%ească numai duhual unui om trupesc2 Da poate să)i transmită
ideile sale& -n acest ca! omul trupesc nu va cunoaşte ideile recepţionate de spirit dar se va
pomeni g(ndind şi vor%ind idei pe care le consideră personale pe c(nd "n realitate sunt ideile
trimise sau sugerate de un alt duh& .cesta este mecanismul $enomenului de transmitere a unor
idei numit de voi inspiraţie sau sugestie& +ugestia poate $i $ăcută de la duh la duh de la duh la
om "ntrupat de la "ntrupat la "ntrupat şi de la "ntrupat la duh&
282
/umea invi!i%ilă o conduce pe cea trupească pe calea sugestiilor& Ideea duhului li%er
$iind o $orţă va determina duhul "ntrupat la anumite acţiuni mai ales că sărmanul nu ştie că
este in$luenţat de un duh pentru că nu)l vede&
+puneam cu altă oca!ie că dreptaşul este egal "n rang cu entitatea pe care o acoperă cu
aripa iu%irii sale& +t(ngaşul este o entitate mai "naltă dec(t duhul "ntrupat de care
spiritualmente e legat iar cel)de)creştet este şi mai "nalt& -n calitatea sa de egal dreptaşul este
iu%itorul "ntrupatului& Ca superior st(ngaşul va veni l(ngă pupil numai "n momentele lui
grele&
+ă luăm un e#emplu& -n destinul unui "ntrupat este trecut ca el să ucidă pe un semen al
său& 6Cum uciderea poate $i clau!a destinului cuiva27 vă veţi "ntre%a miraţi& Da pentru că e
un duh e#ecutor şi veţi vedea care ucidere este pedepsită şi care nu&
. sosit !iua c(nd toate "mpre,urările l)au adus pe "ntrupat p(nă la punctul e#ecutării
acestui act al destinului său& Dreptaşul cunosc(ndu)i per$ect programul destinului "i spune
noaptea5 6. sosit momentul să $aci ce te)ai o%ligat sus& 1re%uie să $ii instrumentul ,udecăţii lui
=ed& Ca spirit "ntrupatul =ed te cheamă te aşteaptă să vii şi să)i e#ecuţi os(nda acceptată sus
pentru că a greşit şi a ucis pe un semen Jotărăşte)te odată& 1e)ai o%ligat $iind $orţa e#ecutivă
a Cerului& Jai timpul a sosit&7 Ca om trupesc "şi aminteşte de ,udecată de ocnă de părerea
lumii de conştiinţa sa şi nu vrea să ucidă& Ideea s(ngelui vărsat "l "ngro!eşte& -n momentele de
re!istenţă ale "ntrupatului dreptaşul cheamă pe st(ngaş să)l a,ute& .cesta sosit "ncepe şi el cu
sugestiile5 60rate a sosit ceasul de ce nu e#ecuţi ceea ce ţi s)a pus "n destin27 6O$ ) !ice
"ntrupatul ) de unde "mi vin "n minte asemenea idei de a ucide pe =ed27 Iar sugestiile celor
doi veghetori nu)l slă%esc deloc&
Destinul cunoscut de treimea de veghetori "nainte de "ntruparea ocrotitului este urmărit
de dreptaş şi st(ngaş pentru ca acum la ceasul hotăr(t să $ie e#ecutat& 6Ce te)ai o%ligat să
$aci $ă3 Ce te)ai o%ligat să ari ară3 Ce te tot codeşti27 Din !i "n !i creşte ura e#ecutorului $aţă
de =ed& 'rin minte "i trece hotăr(rea de a)l suprima& -ntr)o !i nemaiput(nd re!ista ca "mpins
de un resort pune m(na pe cuţit şi)l ucide& -n momentul hotăr(rii acţiunii soseşte ca $ulgerul
entitatea)de)creştet a e#ecutorului precum şi cea a victimei am%ii pre!id(nd evenimentul
e#ecutării Pudecăţii divine& 6Omor3 +)a comis o crimă37 ţipă "ntrupaţii !iua& 'oliţia e pusă "n
mişcare iar $ăptaşul e căutat prins "nchis şi ,udecat& 6Cine ar $i putut crede ) spun unii ) că
acest om %un milos mielul lui Dumne!eu va deveni "ntr)o !i un ucigaş2 .cum ştim că era un
candidat al ocnei37
Dar noi cunoscătorii adevărului spunem5 criminalul nu este nici dulcele miel nici
asasin4 el este "n acest ca! doar un spirit "ntrupat din !ona a Il)a al%astră a $orţei e#ecutive
de sus& 0ăptaşul a $ost desemnat să e#ecute o sentinţă dată de sus acceptată de el şi de victima
care a ucis şi ea c(ndva& .şadar pentru Cer ca!ul acesta nu este un omor ci "ndeplinirea unei
misiuni&
/egile Cerului tre%uie pă!ite& C(nd un duh co%or(t "n trup a omor(t legea cere
pedeapsa& 'entru a cunoaşte e#act ce "nseamnă să sileşti un spirit să părăsească %rutal şi
"nainte de vreme trupul său $ostul criminal este condamnat să treacă prin aceeaşi su$erinţă şi
"ntoarcere gra%nică din lumea trupească "n cea Cerească $ără să)i mai $ie lăsat răga!ul de a se
%ucura de %unurile lumii terestre& Un cititor al acestor r(nduri s)ar putea revolta5 6Cum2
duhurile propovăduiesc şi "ndeamnă pe un %iet "ntrupat inconştient să omoare şi deci să
"ncalce /egea 1atălui27
Nu lumea oamenilor spaţiali ) şi "n special cei din !ona a I)a ) au o nespusă iu%ire $aţă
de $raţii lor mai mici dar "n acelaşi timp ştiu că pă!irea legilor e garanţia ordinii şi %a!a
progresului& 8reşeala tre%uie ispăşită şi "n general plăteşti cu ce ai păcătuit&
'rin urmare crimele sunt de două $eluri5 F& legale ) din ordin4 G& ilegale ) $ăcute din
nesocotinţă& Crima legală nu este $ăcută din instinctul rău al omului ci pentru că a $ost "mpins
la săv(rşirea acestui act dictat de ,udecătorii săi supremi& +)ar putea o%iecta5 6De ce tre%uie să
su$ere e#ecutantul dacă i s)a impus această crimă27 "ntrupatul pune această "ntre%are
283
deoarece nu cunoaşte trecutul e#ecutantului care va intra la ocnă şi va su$eri pentru a)şi plăti
greşelile $ăcute "n trecut& Nu "nt(mplător i s)a dat această misiune pentru că este un vinovat
"ncălc(nd legile divine ca spirit şi "ntrupat& El va su$eri achit(ndu)şi o poliţă din trecut şi "n
acelaşi timp va urca o treaptă mai sus pentru că a slu,it Cerul la "ndeplinirea Pustiţiei divine&
Dreptaşul va sta !iua la dreapta pupilului său de la naşterea şi p(nă la moartea sa
%iologică& El nu se va aşe!a niciodată la st(nga lui şi mai ales la creştet& Dacă dreptaşul se
"ndepărtea!ă la o distanţă oarecare de ocrotitul său ieşind din aria lui magnetică se poate
aşe!a şi la st(nga pupilului său& -n ca!ul acesta dreptaşul nu mai poate acţiona "n nici un $el
asupra iu%itului său& Dreptaşul e "ndeplinitorul destinului pupilului său iar st(ngaşul e
constr(ngătorul destinului său& -ntrupatul este solicitat povăţuit de dreptaş "ntr)un $el
st(ngaşul poate să)l s$ătuiască "ntr)alt $el şi %ietul "ntrupat st(nd nedumerit "ntre am(ndoi se
hotărăşte c(nd con$orm celor susţinute de dreptaş c(nd după cele sugerate de st(ngaş iar
alteori nici după unul nici după altul ci con$orm li%erului său ar%itru& C(nd urmea!ă
"ndemnul dreptaşului e pe calea destinului său& C(nd ascultă de şoapta st(ngaşului va acţiona
"n a$ara celor prevă!ute "n destinul său dar va avansa "nsă de cele mai multe ori prin
su$erinţă&
Dreptaşul are responsa%ilitate $aţă de 0orul suprem dacă dictea!ă altceva pupilului său
"n a$ară de destin& +t(ngaşul nu are această răspundere& El este superior "ntrupatului şi "i poate
propune acţiuni "n a$ara destinului său $ără să $ie responsa%il "ntruc(t intenţia i)a $ost să)l
"mpingă mai repede pe calea progresului dar ca om trupesc poate să ai%ă neplăceri pentru
acest c(ştig spiritual "n toate marile lui acte omul trupesc va $i "nsoţit de treimica $orţă
dăruită de 1atăl& C(nd se naşte se căsătoreşte naşte copii "i moare părintele trece printr)o
grea durere sau "ncercare va veni şi cel)de)creştet preşedintele treimicei $orţe ca să asiste la
aceste acte destiniale&
O dată $i#at destinul tre%uie e#ecutat cu orice preţ& E#istă ca!uri e#trem de rare c(nd
destinul poate $i stricat& De e#emplu unele $apte omeneşti ticăloase ) magie neagră ) pot tăia
$irul depanării destinului cuiva& De asemenea un om nu mai poate suporta durerile prevă!ute
"n destinul său şi d(ndu)şi seama că şi)a luat prea mari sarcini se roagă $ier%inte Cerului ca o
parte din ele să)i $ie ridicate "n această viaţă şi am(nate pentru altă viaţă& Conducătorii acestui
individ pot cere 0orului suprem al 'ăm(ntului să apro%e cererea lui $ier%inte modi$ic(ndu)i
destinul&
O schim%are deose%ită are loc "n destinul unui individ c(nd se schim%ă destinului ţării
unde vieţuieşte ca om trupesc& Da şi destinul neamurilor şi al ţărilor su$eră schim%ări "n
ca!uri $oarte rare cerute de "ngerii conducători ai acelui neam şi apro%at de +$(ntul Duh al
'ăm(ntului&
Modi$icarea destinului unei grupări sociale aduce pertur%ări "n destinul individului
acelui neam& -n acest ca! s)ar părea că avem de)a $ace cu nerespectarea o%ligaţiilor 1atălui
$aţă de entitatea spirituală "ntrupată& Entitatea s)a ,urat că "şi va "ndeplini o%ligaţiile luate $aţă
de /egile 1atălui "n $aţa repre!entantului +ău legal& 'rin venera%ilul +ău "mputernicit 1atăl s)
a o%ligat $aţă de microscopicul$ir de pra$ al universului să nu)i pună nici o piedică "n
des$ăşurarea destinului său care "l va duce cu un pas mai departe pe drumul nevă!ut către
I!vorul de viaţă de unde a plecat "n ca!ul modi$icării destinului ţării "ntrupatul va trece prin
greutăţi şi situaţii neprevă!ute "n destinul său& De e#emplu din %ogat va a,unge sărac din
sănătos ) %olnav din li%er ) puşcăriaş etc& +)ar !ice că Cerul nu a $ost drept că prin
modi$icarea situaţiei unei ţări s)a schim%at soarta unui om care "nainte de "ntrupare "şi $ăcuse
"n Cer un plan şi acum tot planul său s)a spul%erat& Da este "ntocmai dar corolarul
schim%ării destinului unei mari colectivităţi de oameni are drept consecinţă impunerea
individului ) pe l(ngă cele acceptate de el "nainte de "ntrupare ) la "mpre,urările voite de
0orţele supreme tot pe %a!a Pustiţiei cereşti $orţ(ndu)l ast$el să achite acum şi alte crestături
de pe ră%o,ul vieţilor sale anterioare& ;a su$eri amarnic "n aceste mari pre$aceri şi mişcări
284
sociale dar va achita multe din greşelile nelichidate ale trecutului& Re!ultatul va $i limpe!irea
situaţiei sale ca spirit şi "nălţarea sa "ntr)o viaţă terestră c(t "n şapte&
.cum revin la cele trei $orţe& Dreptaşul este mama iu%itoare dorind pupilului său cel
mai mare %ine& -mplinirea "ntocmai a destinului pupilului său va $i meritul dreptaşului şi pe
această cale va păşi şi el mai sus& +t(ngaşul este şarpele amăgitor care a nenorocit ) la $igurat )
pe .damul sim%olic& El nu răspunde de re!ultatul şoaptelor sale& Rolul st(ngaşului este ingrat5
de a $i $orţa potrivnică părerii dreptaşului dar "n $ond el este un spirit ce "şi deapănă $irul
evoluţiei pe cărarea cea dreaptă a legilor cereşti& 0orţa supremă de)creştet denumită şi tată
dă %inecuv(ntarea sa tuturor actelor $ăcute de "ntrupat prevă!ute "n cartea destinului său&
.st$el că sărmanul spirit tras de o parte şi de alta "şi chinuie sc(nteia ca să aleagă soluţia cea
mai %ună& /i%erul său ar%itru "l poate duce pe cărarea cea %ună ori "l poate determina să ia pe
una din cărările lăturalnice& Dar tocmai din aceste $răm(ntări "ncercări şi greşeli ) de)a lungul
veacurilor din "ntrupare "n "ntrupare ) spiritul $ace şcoală se iluminea!ă "nţelege .devărul şi
"nvaţă legile ce guvernea!ă universul&
Cau!a şi e$ectul corespun!ător
.v(nd "n vedere apropierea unui ciclu de "naltă spiritualitate noi duhurile lumii
superioare ale 'ăm(ntului am creat ici)colo pe supra$aţa păm(ntului cercuri spirituale
cercuri de revelaţie şi iniţiere de unde asemenea unor $aruri radia!ă lumina "n %e!na
ignoranţei "n care trăieşte lumea&
Noi cei de sus creăm plănuim or(nduim4 iar voi cei de ,os "mpliniţi e#ecutaţi cele
hotăr(te de noi& Noi suntem generatorii unor cau!e4 voi sunteţi instrumentele noastre şi veţi
culege e$ectele celor dorite şi pornite de noi&
'e tine $rate te)am ales să $ii instrumentul nostru pentru că sus la noi ai primit cu
%ucurie misiunea de a $i vestitorul nostru& Dacă prin li%erul tău ar%itru ai de!erta de la
"ndatorirea acceptată şi de Cer %inecuv(ntată mare şi grea răspundere ar cădea asupra ta& Ai)ai
asumat o mare răspundere o dată ce ai acceptat să $ii promotorul cau!ei noastre lans(nd "n
lume o idee5 nemurirea spiritului şi veşnica lui "ntrupare pentru instruirea şi evoluţia omului
"n veşnicie&
Cine nu primeşte să devină propovăduitorul nostru "n lumea terestră nu)şi asumă nici o
răspundere& -nsă tu ai scris şi ai vor%it& De acum "nainte slăveşte pe 1atăl atotcreator&
Ca să te lămuresc şi mai %ine "ţi voi vor%i despre cau!a şi e$ectul său corespun!ător $ie
"n %ine $ie "n rău& Cau!a este de!lănţuirea unei acţiuni sau serii de acţiuni& E$ectul este rodul
acestor acţiuni& Cau!ele sunt de două $eluri5 personale şi pu%lice& Cau!ele personale sunt
provocate de un singur individ iar cele pu%lice sunt provocate de o colectivitate de indivi!i&
E$ectul cau!elor personale va avea ecou pe o arie mai restr(nsă şi "n general numai asupra
unui individ& E$ectul cau!elor provocate de o colectivitate vor atrage "n v(ltoarea lor o sumă
mai mare sau mai mică de indivi!i&
Cau!a este totdeauna legată de e$ect& Nu e#istă cau!ă $ără un e$ect& Orice e$ect a $ost
provocat de o cau!ă& .şadar cau!a şi e$ectul se pot compara cu un circuit electric sim%oli!at
"n antichitate de un şarpe ) Uro%olus ) muşc(ndu)şi coada& Capul şarpelui repre!intă
inteligenţa cau!a transmisă mediului am%iant prin trupul său sim%olic4 apoi ca urmare a
durerii "şi muşcă coada e#prim(nd e$ectul cau!ei pusă "n acţiune& După ce a circulat prin
lume cau!a se "ntoarce la capul care a produs)o su$erind durerea simţită "n coadă din care
cau!ă o muşcă&
'rintre multe alte legi ale lumii noastre este şi aceasta5 Orice cau!ă produce un e$ect&
.ceastă lege o cunoaşteţi şi voi dar pe următoarea mai puţin5 După ce circulă c(tva timp prin
lume orice cau!ă se "ntoarce la emitentul ei& -n urma celor două legi s)a născut şi a treia5
Cau!a va produce e$ectul %un sau rău pentru care a $ost provocată&
.şadar $iţi cu %ăgare de seamă la orice acţiune vor%ă sau g(nd de)al vostru& 0iţi atenţi
că de!lănţuiţi cau!a care nu ştiţi ce e$ecte va produce&
285
Omul ştie să producă o cau!ă dar nu ştie urmările e$ectele ei& De aici re!ultă "ncă o
lege5 Cau!a este totdeauna su% voinţa emitentului dar o dată ce a $ost aruncată "n lume scapă
de su% controlul voinţei sale&
'roducătorul cau!ei pierde de$initiv controlul cau!ei produse& O dată pusă "n mişcare
cau!a se des$ăşoară automat iar emitentul nu va mai avea nici o putere de a o mai opri "n
mersul ei& .şadar cau!a ar $i egală cu acţiunea iar e$ectul st(rnit corespunde cu reacţiunea&
De multe ori e$ectele des$ăşur(ndu)se "n lume dau naştere la alte e$ecte devin la
r(ndul lor cau!e& Iarăşi şi iarăşi vă averti!e!5 0iţi atenţi "n tot ce $aceţi vor%iţi sau g(ndiţi3
E$ectul este o cau!ă care circulă& După cum cau!a ar $i putut răm(ne "n capul şarpelui
sim%olic voi credeţi că şi e$ectul ar putea răm(ne "n capul altui şarpe primitor& Eu a$irm că
niciodată un e$ect nu răm(ne "n cel ce l)a primit& 'rimitorul la r(ndul său "l transmite mai
departe& 'rin urmare e$ectul circulă "n lume&
+e poate ca e$ectul să circule doar "n s(nul $amiliei tale& +e poate ca el să)şi $acă drumul
prin oraşul sau ţara unde trăieşti& E#istă ca!uri c(nd e$ectele&pot urmări un continent sau tot
păm(ntul&
După ce o cau!ă a circulat prin lume acţion(nd şi trans$orm(nd totul ea se "ntoarce
asupra emitentului care va simţi e$ectele va "nghiţi va suporta vr(nd)nevr(nd consecinţele
cau!ei emise& Din acest moment emitentul se supără pentru că nu)şi recunoaşte opera& Cau!a
emisă c(ndva a circulat prin lume şi s)a de$ormat at(t de mult "nc(t acum c(nd s)a "ntors
emitentul nu o recunoaşte& +e miră de e#emplu că este calomniat că este păgu%it sau su$eră
moralmente $ără să se ştie vinovat& .şa e pentru toată lumea voastră şi uneori şi pentru a
noastră&
Un om cuminte meditea!ă şi anali!ea!ă orice e$ect primit sau resimţit să vadă dacă nu
cumva "n trecut a $ăcut vor%it sau g(ndit ceva rău şi acum cau!a circul(nd con$orm ştiinţei
Cerului s)a "ntors la el cau!atorul iniţiatorul răului&
-n legătură cu această anali!ă mai emit o lege5 Orice supărare de oriunde ţi)ar veni să
ştii că este opera ta personală&
Barpele sim%olic din veacuri a emis o cau!ă ) a m(ncat ceva& După ce a circulat prin
intestinele sale cau!a ) alimentul ) a ieşit din trupul său su% $ormă de e$ect ) $ecale& .cum
şarpele priveşte şi nu)i vine să creadă că acele $ecale sunt opera lui şi "şi !ice5 6Eu am m(ncat
un aliment plăcut cum de s)a trans$ormat "n acest produs nesu$erit2 Eu am m(ncat cu plăcere
şi acum să su$ăr at(t de mult de in$ecţia acestui e$ect27 Da "i răspundem omului sim%olicului
şarpe& Cau!a ta $ost un concept plăcut dar nu ştiinţi$ic ci empiric& Nu ai meditat şi ,udecat
c(nd ai emis cau!a& .cum te superi şi %lestemi coada că ea $ace o emisie neplăcută că tu nu
ai nici o vină că nu te ştii să $i greşit cu ceva că ai avut "ntotdeauna intenţii %une& 9a mai
invoci c(teodată că ai cre!ut)o ino$ensivă& Da dar acum c(nd "i ve!i e$ectele "ntorc(ndu)se
su% alt aspect te superi te revolţi şi proteste!i& De ce omule de ce te superi2 c(nd acest e$ect
nu este altceva dec(t produsul g(ndului vor%ei sau $aptei tale de mai !ilele sau lunile trecute&
Nu te revolta nu te pl(nge mai %ine concentrea!ă)te controlea!ă)te şi re$lectă "nainte să
porneşti la o $aptă "nainte să vor%eşti sau să emiţi g(nduri& E$ectul se va "ntoarce asupra ta
c(nd nici nu te aştepţi după ce ai uitat cu desăv(rşire de acţiunea ta de altădată& Nu căuta să
descoperi "n ,urul tău pe cel ce ţi)a provocat un neca! nu o atri%ui altora căci tu eşti
cau!atorul acestui neca! "ntors la tine su% o altă $ormă "nc(t nu o mai recunoşti&
Omul trupesc moare dar e$ectele cau!ei lui nu se s$(rşesc cur(nd& Mulţi ani după
moartea lui societatea va mesteca e$ectele acţiunii sale& După aceste e$ecte se deduce trăinicia
cau!ei st(rnită de el&
Urmările "ncălcării legilor cereşti
/umea de ,os ca şi cea de sus are nevoie de conducere pentru a trăi şi evolua&
Conducerea lumii voastre este lumea noastră iar noi suntem conduşi de 0oiţele superioare
ierarhice ale lumii noastre& /umea de ,os e li%eră să trăiască cum "i place4 totuşi nevă!ut
286
neştiut lumea noastră o "ndreaptă către anumite ţeluri pentru a căror atingere se cere timp
lung de mii şi milioane de ani&
Cerul nu lasă omenirea să %(,%(ie "n "ntunericul vieţii trupeşti& 'entru ca aleşii săi
co%or(ţi "n lutul terestru printre $raţii lor trupeşti să)şi poată "ndeplini misiunea Cerul
"ntreţine cu ei legături spirituale& .şadar noi duhurile comunicăm oamenilor trupeşti
adevărurile lumii din care au co%or(t& ;aloarea comunicărilor indică gradul ierarhic al celui ce
comunică şi implicit al celui ce primeşte&
Noi nu ne spunem numele pentru că am avut mii şi mii de nume "n di$eritele noastre
"ntrupări aici sau aiurea pe alte planete& Noi primim ordine şi le e#ecutăm& .utorul
cuv(ntărilor noastre tre%uie să răm(nă necunoscut deoarece cunoştinţele comunicate nu sunt
personale ci ale gradului ierarhic din care suntem şi noi o mică $racţiune&
Btiinţa supremă o posedă numai prima 0iinţă care a creat totul& De la Ea pe cale
ierarhică ni s)a transmis şi nouă4 iar noi "n virtutea legii solidarităţii comunicăm din ştiinţa
noastră mici $ragmente lumii voastre vouă misionarilor noştri co%or(ţi "n mi,locul lumii
trupeşti&
E %ine cunoscut şi "n lumea voastră că valoarea unui om se deduce după $aptele sale dar
mai ales după ideile emise& -n lumea voastră unii $ac $apte uimitoare ce "ntrec prin săl%ăticie
,osnicie şi $erocitate animalele săl%atice din savanele .$ricii& .lţii te uimesc prin ideile lor
contrare %unului)simţ codului moral şi religios& .ceştia duhuri "ntrupate rătăcite neagă
e#istenţa unei 0orte supreme care a $ăcut totul şi conduce totul& Ei pretind că viaţa omului
este re!ultatul "nt(mplării a "mpre,urărilor vieţii trupeşti şi ale mediului social neg(nd
e#istenţa unui plan presta%ilit& De asemenea a$irmă că g(ndirea omului emană din celulele
sistemului cere%ral ca şi cum pietrele sau lutul potecilor ar putea emite idei omeneşti&
Cei ce g(ndesc şi "şi conduc e#istenţa con$orm prescripţiilor conştiinţei lor a$lată su%
auspiciile $rumosului %inelui adevărului şi ,ustiţiei "şi urmea!ă calea trasată şi dictată de
/egile 1atălui ceresc& Cei care neagă e#istenţa Divinităţii a Pustiţiei divine care
recompensea!ă pe cel %un şi pedepseşte pe cel rău şi cred că viaţa omului se termină cu
pieirea trupului sunt pe drumul rătăcirii al ideilor nu diavoleşti ci $alse& Omul ca unitate "n
marea operă a 1atălui este de,a pe o treaptă "naltă a unităţilor şi $ormelor de viaţă din univers&
'rin urmare se cuvine ca omul să contri%uie să lucre!e "n lume con$orm planului alcătuit de
El&
.m mai spus şi altădată5 ideile sunt particule in$inite materiale $iinţe vii care e#istă din
eternitate& Ele umplu In$initul dar nu se mişcă nu lucrea!ă "n mediul lor de origine& 1atăl le
cheamă le a%soar%e le pre$ace şi apoi le emite din s(nul +ău& Din acel moment ideea devine
o $orţă trimisă "n lume ca să producă anumite e$ecte să devină instrumentul .u#iliarilor
1atălui pentru a "mpinge totul spirit şi materie pe calea evoluţiei& .şadar toate ideile emană
de la 1atăl precum toţi oamenii toate duhurile au purces tot de la El& +e cade ca omul să
primească ideile 1atălui Creator şi să le e#ecute aşa cum le)a emis El& Dar omul "n virtutea
deplinei sale li%ertăţi emite şi el idei adică se trans$ormă sau vrea să devină egal cu 'ărintele
său& Cum omul nu are ştiinţa 1atălui ideile sale nu vor avea lumina ideilor 1atălui prin
urmare le va inversa&
Multe mistere avem să vă comunicăm& ;reau să)ţi dau a!i "nţelegerea asupra unei
enigme a lumilor "n care trăieşte omenirea&
Odată "n noaptea miliardelor de ani eu tu el noi toţi am $ost născuţi de 1atăl nostru "n
+$era divină unde duceam o viaţă de %eatitudine& -nţelepciunea Celui dint(i a Celui suprem
a vă!ut neputinţa noastră de a ne %ucura pe deplin de Raiul unde ne)a aşe!at& De aceea ne)a
dat un a,utor ne)a dat o Evă ) cuv(ntul ideea& /a "nceput 1atăl m)a $ăcut pe mine Iod şi
vă!(nd că omul nu e %ine să $ie singur că ne lipsea ceva a născut din El şi pe Eve pe care ne)
a dăruit)o nouă oamenilor4 deci El a "mperecheat pe om cu ideea pe Iod cu Eve&
Ideea dată de 1atăl omului era egală cu /egea care să)i călău!ească paşii spiritului "n
raiul +$erei divine& Eve nu era o $emeie ca aici pe păm(nt ci era toiagul care să)i servească
287
omului "n e#istenţa sa& ;eacuri nes$(rşite a trăit omul "n Raiul 1atălui "mpreună cu /egea
păstrată cu s$inţenie&
Omul nu poate crea nici oameni nici idei ca spirit dar le poate inversa pe cele create
de 1atăl& Mare şi puternică este /egea 1atălui dar c(teodată %uturuga mică răstoarnă carul
mare& 1atăl a creat te!a dar omul poate să i se opună cre(nd după mintea sa redusă o antite!ă&
Din acest moment cu ştiinţă sau $ără ştiinţă omul spirit se $ace pe sine creator dar vai lui3
cur(nd va simţi consecinţele neascultării sale&
;iaţa este activitate& .ctivitatea tre%uie să $ie con$ormă /egilor instituite de 1atăl& De
"ndată ce tu te)ai "ng(m$at şi te opui /egii 1atălui şi activităţii ce ţi s)a ordonat să $aci "n raiul
+$erei divine vei $i pedepsit pentru contralegea creată de tine& Din moment ce te constitui
creator de legi vei $i gonit din raiul +$erei divine& Eu tu cu toţii am mai $i putut trăi o
veşnicie "n Raiul din mi,locul s$erei cosmice dar am ascultat de şoaptele ademenitoare venite
din a$ara Raiului divin&
1atăl ne)a născut şi nu $ăcut iar sc(nteia noastră a aşe!at)o "n s(nul +ău şi ne)a spus5
6Iată $iule %ucură)te de toate ale Mele şi lucrea!ă precum Eu "ţi ordon I&
Bi 1atăl ne vor%ea "n $iecare !i& Noi ne %ucuram dar nu puteam lucra $ără El şi atunci
El ne)a dat legea ideea ) Eve& Domnul a mai !is5 6.cum tu omule Iod ai l(ngă tine pe Eve4
%ucură)te dar te opresc să guşti din pomul oprit7& 'omul oprit era "ncălcarea /egii /ui& Dar
tu eu cu toţii din această +$eră su%limă nu am ascultat& Din s$era creată s)au "nălţat p(nă la
noi idei inversate ale unor entităţi create cu mult "naintea noastră4 şarpele %i%lic ne)a spus5
6Nu te teme $rate gustă din $ructul pomului oprit& 0ă şi tu ceea ce a $ăcut 1atăl nostru şi tu
vei deveni egal cu El7& Ne)am amăgit am "ncălcat ordinul şi am că!ut "n lumea creaţiilor am
$ost i!goniţi din Raiul divin iar cei greşiţi "naintea noastră s)au %ucurat că şi noi am venit "n
r(ndul lor& .m vrut noi nimicuri să $im egali cu in$inita 0orţă creatoare& 1atăl şi)a "ntors $aţa
de la noi şi din acel moment noi nu I)am mai au!it glasul su%lim şi nu I)am mai simţit căldura
producătoare de $ericire& Mii de ani de veacuri chiar am $i petrecut acolo& Eram $ericiţi
lucram şi progresam dar c(nd inteligenţa ni s)a "nălţat p(nă a ne crede pricepuţi şi creatori şi
am vrut să gustăm din pomul oprit am că!ut pentru că am inversat pe Eve şi ne)am "nsuşit)o
d(nd naştere la neascultare "ncălcare de lege şi creare de contralege& .st$el am devenit
elemente de!armonice "n +$era armoniei desăv(rşite şi din acel moment am $ost eliminaţi din
acel Rai şi trimişi "n lumea creată pentru a cunoaşte urmarea neascultării sau a "ncălcării
/egii divine&
.ici "n s$era creată din planetă "n planetă trec(nd prin su$erinţe miliarde de ani
"ndur(nd adversităţile vieţii trupeşti "nchişi "n piatra sau lutul unei planete şi apoi ca
nenumărate $orme vegetale animale şi umane am cunoscut urmarea groa!nică de a ne $i
cre!ut Creatori& .m plecat din Rai şi am a,uns "n iadul vieţii trupeşti prin miile de corpuri
cereşti amarnice şcoli care ne redau "nţelepciunea şi strălucirea pierdută "n veşnicia trecută&
.cum a,unşi "n stadiul de om ştim ce este supunerea şi ce urmări are neascultarea
legilor cereşti& .cum ştim că omul care se opune legilor cade şi mai ,os dec(t am că!ut iniţial&
.cum ştim că ) nevă!ut şi neştiut ) respectarea legilor ne "nalţă spre /uminile şi splendorile
de care ne)am %ucurat odată& Dar pentru că una din legile su%lime ale 1atălui este solidaritatea
ne străduim să a,utăm pe toţi $raţii noştri co%or(ţi "n lut să le deschidem ochii spre pă!irea
/egilor 1atălui care nu se pot "ncălca $ără să nu guşti apoi amarul su$erinţelor negrăite&
Iată "nţelesul ocult al spuselor din 9i%lie despre rai .dam şi Eva şi i!gonirea lor din
Eden&
0ormarea iniţiatului
'entru gră%irea evoluţiei omenirii este nevoie ca ) din c(nd "n c(nd ) să co%oare "n lutul
glo%ului terestru şi marile /umini ale Cerului& +e vor "ntrupa spirite al%e "ngerii planetei
noastre de toate gradele s$intele duhuri conducătoare ale lumii angelice "ngeri solari şi "nşişi
guvernatorii cetelor "ngereşti din +oarele nostru& Cu toţii se vor naşte printr)o mamă
288
păm(ntească supun(ndu)se legii $irii&sta%ilite de 1atăl pentru veşnicie şi pentru toată lumea&
Cu toţii vor deveni ast$el oameni trupeşti *$iul omului&
-m%răc(nd haina lutului şi legea $iind lege cunoştinţele acestor misionari se vor
"ntuneca p(nă a nu mai şti cine sunt de unde au venit şi pentru ce scop& Dar tot Regulile
cereşti ordonă ca unor asemenea trimişi să li se revele!e misiunea pentru care au venit "n
lumea trupească să li se $acă cunoscut gradul avut "n lumea cerească&
+)ar părea că Cerul $ace o nedreptate lumin(nd pe unii şi lăs(nd "n "ntuneric pe alţii&
-nsă această discriminare este dictată de nevoia evoluţiei 'ăm(ntului& Dacă lumea trupească
nu ar avea "ntrupată printre ea anumite duhuri superioare şi dacă ele la r(ndul lor nu ar mai
avea legătura cu lumea lor de origine nu ar $i cine să le arate adevărata lumină& Cu toţii )
oamenii in$eriori şi cei superiori ) şi)ar duce viaţa după cum vor %ate valurile patimilor şi
gri,ile e#istenţei& Iată de ce "n toate veacurile a $ost nevoie ca printre milioanele de oameni
trupeşti să $ie şi iniţiaţii noştri entităţi spirituale care au atins anumite trepte evolutive&
Iniţiatul nostru va vor%i şi va scrie iar ideile lui ) $iind $orţe ) se vor răsp(ndi "n mediul
am%iant şi pătrun!(nd "n corpul spiritual al semenilor săi vor lucra asupra lor determin(ndu)
i la anali!ă şi meditaţii din care vor re!ulta modi$icarea concepţiilor despre viaţă şi natură&
Iniţiatul $iind un om ca oricare ) supus tuturor tentaţiilor lumii trupeşti ) pentru a nu
cădea pentru a $i mereu "n gardă tre%uie să $ie luminat "ndemnat povăţuit ca să $ie stegarul
nostru propovăduitorul celor a$late de la noi& El va trăi cu piciorul pe glia glo%ului vostai dar
va $i cu g(ndul şi su$letul "nălţat mereu spre nivelul patriei sale cereşti& /umea se va $răm(nta
se va chinui va su$eri şi "şi va s$(rşi e#istenţa $ără să ştie pentru ce s)a născut şi trăit iar
iniţiatul nostru "şi va duce o viaţă "mpăcată "n mi,locul !%uciumului su$letesc al omenirii
"ncon,urătoare&
Iată pentru a!i o pagină nouă din cunoştinţele lumii noastre&
+)a spus că entităţile spirituale trăiesc "n !one şi s$ere suprapuse con$orm gradului lor
de evoluţie& Nici un spirit nu va putea urca mai sus de !ona sa corespun!ătoare& 0orţa
magnetică a păm(ntului "l va atrage pironindu)l "n s$era corespun!ătoare $luidului din care
este alcătuit "nsuşi corpul său planetar&
E#istă trei mari !one "n ,urul păm(ntului "n care locuiesc se mişcă şi trăiesc duhurile)
oameni5 I& !ona spiritelor al%e4 II& !ona spiritelor al%astre4 III& !ona spiritelor roşii& Repet
mereu ca să nu se uite şi să se ştie& 1oate planetele toate corpurile cereşti au ) asemenea
'ăm(ntului ) trei !one principale $luidice "n ,urul lor4 dar %ine"nţeles din $luide di$erite de cele
terestre&
8rosimea celor trei !one locuite de duhuri umane este "n raport cu gradul evolutiv al
duhurilor5 !ona roşie este cea mai mică !ona al%astră este de nouă ori mai groasă dec(t cea
roşie iar !ona al%ă este de nouă ori mai groasă dec(t cea al%astră& .ceste trei !one s$ere
concentrice sunt separate "ntre ele prin !one intermediare unde nu trăieşte permanent nici
un duh&
Dincolo de !ona a I)a a duhurilor al%e urmea!ă !ona duhurilor "ngeri& =ona duhurilor
umane este despărţită de cea a "ngerilor printr)o !onă intermediară groasă de apro#imativ
cinci mii de @ilometri& =ona "ngerilor ţine p(nă dincolo de /ună pe o distanţă apro#imativ
egală cu distanţa de la 'ăm(nt la /ună&
Citesc g(ndul tău şi văd o satis$acţie că)ţi destăinui din tainele cereşti pe care omul
trupesc nu le poate vedea cerceta şi controla şi "ţi citesc dorinţa de a a$la mai multe
cunoştinţe& Dar noi ştim că omului trupesc nu)i aduc nici un $olos asemenea cunoştinţe şi
după părerea noastră mai necesare sunt pentru el normele de conducere "n viaţa terestră dec(t
cunoştinţele cereşti necontrola%ile "n lumea noastră cunoştinţele sunt apreciate pentru că ele
constituie %a!a avansării dar mai presus de cunoştinţe sunt sentimentele şi pă!irea legilor
sta%ilite pretutindeni şi din veşnicie& 'oţi $i inteligent dar lipsit de cultură& 'oţi $i cult dar
imoral& -nsă legile cereşti nu permit avansarea p(nă c(nd cel cult nu va $i şi moral&
289
Codul moral se impune mai "nt(i omului care vrea să devină cult& .t(ta vreme c(t omul
nu va pă!i regulile morale Cerul nu)i poate da nici o cunoştinţă& .şadar moralitatea este "n
str(nsă legătură cu o%ţinerea cunoştinţelor cereşti& După cum pro$esorul universitar al lumii
voastre nu va co%or" "n ad(ncul ocnelor de sare ca să comunice cunoştinţele sale criminalilor
de acolo tot ast$el savanţii lumii noastre nu se vor co%or" din splendorile lor cereşti ca să
revele!e cunoştinţe oamenilor nedemni de a primi tainele universului strălucitoarele lor perle
cereşti&
'entru ca misionarul nostru să devină di$u!or "n lumea $raţilor noştri "ntrupaţi se cere
ca mai "nt(i el să ducă o viaţă demnă şi morală& Iniţiaţilor noştri le spunem multe taine pentru
"ntărirea lor ca oameni trupeşti dar nu tot ce le spunem este destinat să $ie& răsp(ndit&
E#istă anumite taine pe care ei tre%uie să le ascundă su% tăcere deoarece omenirea "ncă
n)a a,uns la punctul de a le cunoaşte& Nu se pot da taine pe care omul ) neput(ndu)le primi
pentru că mi concordă cu cunoştinţele sale $i!ice ) să le desconsidere să le nege să)şi %ată ,oc
de noi şi de iniţiatul nostru& +e vor da numai cunoştinţele acceptate de puterea intelectului lor
deşi "ncă nu le pot veri$ica&
-n stare normală omul trupesc ) $ie el chiar spirit angelic ) are nevoie de a $i
mediumi!at pentru ca urechea lui să ne audă ca ochiul lui să ne vadă4 alt$el el ar răm(ne tot
at(t de neştiutor ca oricare alt spirit in$erior lui&
Iniţiatul nostru este chemat la o viaţă "n a$ara v(ltorii pasiunilor şi preocupărilor
omenirii& +piritul lui nu tre%uie să $ie slă%it de gri,ile !ilei de m(ine ale lui sau $amiliei sale
ci să)şi "ndrepte g(ndurile numai spre pro%lemele vieţii cereşti& Mintea lui tre%uie să $ie
senină iar $luidele corpurilor sale spirituale ) calme şi "ntr)o vi%raţie uni$ormă şi armonică& -n
asemenea condiţii marile /umini cereşti se vor putea apropia de el şi "i vor da cunoştinţele
necesare&
O vi%raţie de!ordonată a $luidelor sale o preocupare pur lumească vor reduce radiaţiile
lui spirituale iar duhul superior resimţind peni%il aceste emanaţii se va "ndepărta de el
negăsind terenul prielnic pentru a sta "n ,urul său şi a)i revela din tainele cereşti&
Ideile sunt $orţe
.!i revin la o pro%lemă de importanţă capitală5 materia primă din care s)a $ăcut totul
din veşnicie şi se va $ace totul "n vecii vecilor ce vor veni&
.ceastă materie !ace "n In$init& Ea umple In$initul ca m(lul apele $luviilor ca pra$ul
aerul de la supra$aţa păm(ntului& Din una şi aceeaşi materie 1atăl a $ăcut materiile şi spiritele
tot ce cuprinde s$era in$init de mare numită cosmos sau s$era cu cele patru universuri&
.m spus şi repet ) căci aşa "nvaţă duhurile "n spaţiu repet(nd la in$init toate noţiunile
toate cunoştinţele a$late p(nă se "ntipăresc de veşnicie "n $iinţa lor5 "nt(i a $ost cuv(ntul sau
ideea4 din cuv(nt s)a născut prin pre$aceri la%orioase omul spirit iar "n $ine omul s)a servit
de cuv(nt pentru a servi 1atălui său Creator
/a "nceputul creării sale spiritul uman a avut nevoie de mult timp ca să poată "nţelege
prima idee prima noţiune& -ncet peni%il de "ncet a "nţeles cuprinsul ideii a doua a treia şi aşa
mai departe& 0orţe mari =eii creatori au stat pe l(ngă el l)au mişcat şi in$luenţat pas cu pas
pentru a)l $ace primitor şi reţinător de idei&
Ideile logos)urile au e#istat şi vor e#ista "n veşnicie deoarece In$initul e in$init& El este
plin de idei de particule in$init de mici de $iinţe vii& O dată $ormat pe deplin duhul a $ost
educat să a%soar%ă idei să le e#amine!e şi "nţeleagă& .poi a $ost trimis din +$era divină "ntr)
unul din cele patru universuri pentru a)şi $ace cursul evolutiv& .ici duhul a primit "n s(nul
său idei şi ele $iind $orţe "l determină la di$erite acţiuni&
Nu e#istă idee care să nu pătrundă "n perispiritul unui spirit& Nu e#istă cuv(nt care )
pronunţat de un "ntrupat ) să nu intre ca idee "n perispiritul altui "ntrupat şi să nu)i producă o
acţiune& +e pune "ntre%area5 'oţi opri pătrunderea ideilor "n tine duh li%er sau "ntrupat2 Nu
290
nu se poate dar poţi elimina ideile din corpul tău spiritual prin puterea voinţei cu care te)a
"n!estrat Creatorul&
Christ a co%or(t pe 'ăm(nt semăn(nd idei care să redeştepte omenirea la concepţii noi
de morală şi conduită& M(ntuirea iluminarea stă la "ndem(na $iecăruia& Numai tu poţi $i
salvatorul tău prin asimilarea ideilor de %unătate speranţă şi credinţă&
.!i e#istă "n lume două $orţe5 F& duhul de toate gradele4 G& ideea&
'e mine duh 1atăl m)a $ăcut ca $iinţă conştientă& .m $ost trimis "n lume să)mi de!volt
puterile spirituale iar ca a,utor mi)a dat pe $ratele meu cel mai mic ) ideea sau cuv(ntul&
1atăl ceresc trimite mereu idei "n s$era creaţiilor +ale şi ele ne "ndeamnă la lucru la
supunere şi cunoaştere& Noi duhurile "notăm "n oceanul de $luide cosmice universice solare
şi planetare dar pretutindeni suntem asaltaţi de ideile logos)urile 1atălui ceresc&
0el de $el de numiri li s)au dat acestor $iinţe5 particule vii idei cuv(nt ver% logos
davar
F
&
/ogos)ul ideea intr(nd totdeauna "n corpul $luidic din ,urul sc(nteii a $ost comparat cu
alimentul necesar trupului uman& După cum "ntrupatul nu poate trăi $ără alimente duhul nu
poate trăi $ără idei& .şadar ideea ,oacă rolul $i!iologic al alimentului4 şi unul şi altul intrate
"n corpurile respective dau naştere la $orţe&
Dacă nu poate să "mpiedice pătrunderea ideilor "n corpul perispiritului său tot
meşteşugul toată arta duhului este ca măcar să ştie ce destinaţie să le dea şi apoi cum să le
e#pul!e!e pentru ca totul să $ie "n progres& /i%er eşti tu duh să $aci ce vrei dar dacă 1atăl a
instituit deplina li%ertate de acţiune El a pus şi !ăga!uri li%erului tău ar%itru şi acestea sunt
legile ordinele logos)urile +ale& Cine "ncalcă legea va su$eri3
.m comparat ideea cu alimentul& Identitatea este per$ectă at(t prin acţiunea ei
$i!iologică c(t şi prin natura ei "nsăşi& -ntr)adevăr ideile sunt $ormate din particule vii dar pe
c(nd ideile sunt "n primul stadiu al e#istenţei lor "n $orma lor primitivă alimentele sunt
$ormaţiuni de su%stanţe& Dar su%stanţele sunt grupări de molecule acestea aglomerări de
atomi iar atomul e un comple# de idei& .ceeaşi viaţă stă la %a!a lor una $iind simplă iar
cealaltă compusă& Nici $ocul nici sucurile digestive ale omului nimic nu poate distruge viaţa
particulele vii ce compun alimentele& Ele se pot pre$ace oric(t de mult dar "n de$initiv vor $i
tot un comple# de particule vii de $iinţe primitive ce umplu spaţiile universurilor şi In$initul
in$init&
După cum "ntrupatul are nevoie !ilnic să)şi re$acă trupul prin alimente perispiritul meu
se hrăneşte "n mod automat cu $luidul logos)urile sau ideile pe care 1ată le trimite mereu "n
vecii vecilor din +$era divină ca să "ntreţină viaţa mişcarea şi echili%rul s$erelor create&
Ideile pleacă din +$era divină ocolesc ca un $luviu uriaş toate s$erele create inundă
totul din interiorul lor şi apoi se "ntorc la 1atăl lu(nd cu ele materia u!ată care tre%uie
pre$ăcută la Centru&
1atăl este cea mai mare u!ină de energie din cosmos& Noi duhurile ;ă!(nd ceea ce voi
"ntrupării nu puteţi vedea şi cunoaşte ne "ngro!im de puterea +a in$inită şi ,udec(nd uriaşele
$orţe ce inundă miliarde de corpuri cereşti spre ţeluri voite de El simţim micimea neputinţa
noastră şi cu smerenie ne supunem ;oinţei şi /egilor +ale& +ecundă de secundă suntem şi
sunteţi scăldaţi de idei plecate de la 1atăl& .ceste $orţe sunt active& Nu e#istă idee logos
trimis de 1atăl care să $ie neutră sau pasivă& Iată de ce totul este activ "n lume totul se mişcă
$iind "mpins pe drumul per$ecţiunii&
Cu a,utorul cuv(ntului 1atăl ne conduce pe noi duhurile& Cu a,utorul cuv(ntului sau
ideilor magneti!atorul produce anumite acţiuni ale mediumului său& Cu a,utorul ideilor voi )
ca şi noi )puteţi determina $enomene ce uimesc pe cei neştiutori& 1oată puterea duhului constă
"n "ntre%uinţarea ideilor& 1oată tăria 1atălui a $ost este şi va $i Cuv(ntul +ău&
Ideile sosite de la 1atăl intră "n corpul duhurilor şi "i servesc de hrană de $orţă pentru a
construi $orme)idei di$erite de ideea din In$init&
291
Dacă prin li%ertatea lăsată de 'ărintele divin noi oamenii planetei 'ăm(nt utili!ăm "n
rău ideile $orţele trimise de El ne "nt(r!iem plecarea de pe această planetă şi nu dăm
posi%ilitate duhurilor de pe alte planete să vină la şcoala numită 'ăm(nt nu le eli%erăm locul
şcoala necesară lor acum&
1
.avar 3ebr. , cuvânt, lucru4 , /ste !uvântul din 5fânta 5criptură 3&a început a fost !uvântul...4,
repre(entând manifestarea .ivinităţii în creaţie. Adorat ca 2şvara în +ede, ca tetragrama în !abala,
este &ogos,ul sau +erbul creator al grecilor şi 5fânta -reime , -atăl, 8iul şi 5fântul .u" , .ivinitatea în
trei 0ersoane a creştinilor.

+paţiile uriaşe din ,urul păm(ntului sunt pline de idei de ură %lestem clevetiri etc& ;oi
şi noi suntem asaltaţi de ele& Noi vă!(ndu)le ne putem $eri dar voi %ieţi pelerini vremelnici
"n carapacea cărnii nu ştiţi nimic de ele& Iată de ce venim şi vă a,utăm d(ndu)vă sugestia
introduc(nd "n corpul vostru ideile noastre iu%itoare a,utătoare& Iată pentru ce aleşii Cerului
spiritele superioare sunt o%ligate din c(nd "n c(nd să co%oare şi ele "n lut vor%ind şi scriind
idei ce contri%uie la ridicarea omului& Dar pentru că nu pot $i lăsate "n "ntuneric ne revelăm şi
le "narmăm cu ideile noastre ca să se pă!ească de duhurile in$erioare& Iată rostul iniţierilor de
toate treptele&
Cel ce ne ştie şi cunoaşte .devărurile cereşti va pune stavilă g(ndurilor sale pa!ă gurii
sale şi cunosc(nd legea cau!ei şi a e$ectului nu va porni la $apte nesocotite& El va şti că o
viaţă trupească $ără greşeli valorea!ă c(t !ece vieţi cu greşeli4 ast$el pasul său evolutiv va $i
mai gră%it& +ă nu pierdeţi din vedere că orice idee este o $orţă un e#citant& 0iţi atenţi la orice
g(nd vă trece prin minte e#aminaţi)l %ine ca să nu greşiţi& 1oate greşelile omului provin din
$aptul reacţionarii sale $aţă de logos)urile cu aparenţă de nedreptate&
Noi duhurile superioare suntem s$ere& Nu mai avem nici un apendice nici un
instrument de lucru şi totuşi lucrăm e#ecutăm "nvăţăm numai prin a,utorul ideilor& -n
de$initiv suntem s$ere emiţătoare de idei)$orţe cu care creăm totul4 cu alte cuvinte suntem
in$init de mici creatori&
Ain să atrag atenţia că iniţiaţii nu aparţin unei anumite religii sau unui singur popor& -n
antichitate $iecare mare templu a avut iniţiaţii săi %ine"nţeles de di$erite grade& +)a procedat
ast$el şi se procedea!ă aşa şi "n continuare pentru a nu răm(ne omenirea $ără o candelă a
cunoştinţelor cereşti4 iar pe de altă parte pentru a nu se cădea "n marele păcat al tiraniei c(nd
o singură religie un singur popor consideră că deţine .devărurile veşnice&
-n toate timpurile spiritele "ntrupate au avut nevoie de o religie& Religia nu dispare
niciodată& Un om se poate "ndepărta c(tva timp de ea dar la urmă se "ntoarce& Nu e#istă
religie $ără iniţiaţi $ără pro$eţi& 'rin ei se $ace legătura Cerului cu păm(ntul&
'entru ca ma,oritatea omenirii "ntrupate să $ie $ericită nu tre%uie să ştie de e#istenţa
noastră& Un "ntrupat oarecare se sperie c(nd aude pentru prima oară de noi c(nd ia o carte ce
descrie di$erite "nt(mplări şi $enomene produse su% in$luenţa noastră& Dacă l)aţi cerceta v)aţi
convinge că i s)a !%(rlit pielea i s)a ridicat părul "n cap de acum "ntunericul "l "nspăim(ntă
vă!(nd peste tot um%re pe l(ngă el& +piritul său "nchis "n trup va $i neliniştit& Iată pentru ce
nu tre%uie să ne cunoască să ne ştie orice "ntrupat&
Ce $ericită ar trăi omenirea dacă ne)ar şti şi ar cunoaşte .devărurile cereşti& .r deveni
cu toţii s$inţi şi nu ar mai dori să trăiască "n trap& Cum "nsă traiul "n trup este o necesitate
a%solută pentru duh şi cum lumea duhurilor are nevoie "n o%servaţiile sale de omul trupesc
re"ntrupările s)ar $ace cu sila ca şi recrutarea soldaţilor "n armată&
-ntrupatul care n)a a,uns la un anumit grad evolutiv nu tre%uie să ştie de lumea
cerească nu tre%uie să ştie că este vă!ut "n $aptele sale ascunse că este ştiut "n g(ndurile sale
tainice că este o%servat secundă de secundă de cei nevă!uţi& E greu e insuporta%il pentru
omul a$lat la şcoala acestei planete& Cum să asiste el la o şedinţă cu un medium şi să audă
vor%indu)se de secretele şi greşelile sale2 Nu nu "i place nu va "ngădui şi pre$eră mai
degra%ă să se lipsească de orice $el de legătură cu cei din spaţiu dec(t să se a$le ce a $ăcut ori
292
are de g(nd să $acă& Iată pentru ce mulţimea are un moral şovăitor ne neagă şi nu admite
e#istenţa lumii noastre&
Despre $luide
Noi duhurile deşi nu avem ochi corpul nostru $luidic vede aude şi simte totul din ,urul
nostru& 8raţie acestui vă! spiritual suntem "n stare să vedem toată gama de $luide din natură&
Electricitatea culeasă sau a%sor%ită din spaţiu de generatoarele sau dinamurile voastre
conţine doar o singură categorie de $luid din seria de $luide electrice cu care 1atăl lucrea!ă "n
cosmos& Noi vedem cum prin "nv(rtirea rotorului generatorului vostru se creea!ă un sor% care
a%soar%e din gama de $luide electrice sosite de sus numai $luidul electric corespun!ător
planetei voastre& ;edem cum această electricitate se scurge la e#teriorul conductorului
asemenea apei dintr)un canal& .şadar dinamul vostru des$ace din smocul de $luide pe cel a$lat
"n raport cu planeta voastră lăs(nd "n li%ertate pe celelalte& 0iecare $luid "şi are compo!iţia
culoarea vi%raţia şi puterea sa proprie& Noi distingem $luidele după "nsuşirile lor şi la prima
vedere după culoarea lor&
+puneam că din +$era divină din centrul marii s$ere a creaţiilor unde eram pro$un!i
ignoranţi aoi a,uns "n ad(ncul ad(ncurilor& .ici am "nceput să "nvăţăm& Ce grea şi lungă a $ost
şcoala ce mult am su$erit p(nă am a,uns aici la stadiul de a te putea lumina şi pe tine $rate&
Btiinţa nu ni s)a dat de sus de)a gata& .u tre%uit dureri s$(şieri su$erinţe atroce muncă şi iar
muncă pentru a $i c(ştigată veri$icată şi "ncrustată pe veci "n mica noastră sc(nteie&
/egea a cerut şi va cere "n veşnicie5 "nvaţă ridică)te şi evoluea!ă3
+e pune "ntre%area5 Dacă eşti un neştiutor un ignorant desăv(rşit cum să evolue!i2 .ici
e marele mister&
1atăl nu a vrut să ne trimită "n lume ca savanţi dar ne)a dat /umina ca să ne luminăm
şi %(,%(ind că!(nd şi ridic(ndu)ne am vă!ut am o%servat şi "nvăţat& 1rimiţ(ndu)ne "n lume
1atăl ne)a pregătit totul ca să avem posi%ilitatea să "nvăţăm&
-ncetul cu "ncetul negura neştiinţei s)a risipit din ,urul nostru şi am "nceput să a$lăm
realitatea operei +ale&
.cum ştim că oameni se găsesc nu numai pe planeta 'ăm(nt ci pe toate miliardele de
corpuri cereşti din cele patru universuri dar au altă alcătuire $i!ică şi dimensiune potrivit
materiei şi condiţiilor planetei respective&
Btim că tot ce e sus este şi ,os adică tot ce e#istă "n +$era 1atălui este şi "n Cerul sorilor
) a 0iilor precum şi "n Cerul planetelor ) a +$intelor Duhuri&
Marii noştri pro$esori cereşti ne spun5 6.ici "n ,urul nostru se a$lă tot ce e#istă "n +$era
divină dar $ără 1atăl7&
+avanţii noştri "ngeri ne spun5 6Noi am $ost la 1atăl şi am vă!ut Imperiul +ău dar nu
avem voie să spunem ce am vă!ut şi ştim de acolo7&
/a "nceput am protestat asemenea unor ignoranţi ca şi voi de ce nu ne spun şi nouă ca
să cunoaştem şi noi dar apoi i)am rugat $rumos să ne "mpărtăşească şi nouă c(te ceva&
) Dragii noştri $răţiori ) ne răspundeau "ngerii ) evoluţia nu permite primirea
cunoştinţelor dec(t la treapta corespun!ătoare& ;oi nu aţi atins gradul care permite să
cunoaşteţi Cerul 1atălui&
) Dar care ar $i pagu%a să cunoaştem "nainte de momentul corespun!ător evoluţiei
noastre2 De ce nu avem voie să colindăm "n lung şi "n lat universul ca să vedem şi să
"nvăţăm2 ) "ntre%am "n neştiinţa noastră&
) 'leacă $iule du)te şi ve!i dacă poţi&
) .m pleca dar nu ştim cum "nvaţă)ne dumneata căci eşti "nger deci ştiutor şi
puternic&
) Dragul meu nu eu te)am adus aici ci Unul cu mult mai mare şi mai ştiutor dec(t
mine iar un .ltul mai mare peste toate Mărimile lumilor te)a trimis de acolo de sus& C(nd
iu%irea ta pentru El va creşte El te va chema te va atrage către El cu ştirea sau $ără ştirea ta&
293
1u nu)/ vei iu%i din toată puterea $iinţei tale dec(t atunci c(nd "l vei cunoaşte& Direct nu)/ vei
vedea niciodată c(t vei $i "n s$era creată& -nsă "l vei cunoaşte indirect prin splendoarea
creaţiilor şi armonia /egilor +ale& Dar ca să "nţelegi aceste minunate $ăpturi ale "nţelepciunii
+ale tre%uie să "nveţi& -nvaţă $iule sileşte)te să ve!i o%servă cercetea!ă con$ormea!ă)te
ordinii moralei sta%ilită de +tăp(nul nostru solar şi vei $i atras "n sus de Iu%irea 1atălui ceresc&
) Dumneata $iind "nger cunoşti toată $i!ica şi chimia $luidelor "nvaţă)ne să ne
de!%răcăm haina $luidică terestră care ne atrage "n ,os şi eli%er(ndu)ne de ea să ne ducem sus
la 1atăl nostru de unde am pornit&
) Nu pot $iule pentru că nu)mi este permis şi chiar dacă aş $ace)o 1atăl nostru
a@tuturor nu te va primi deoarece numai iu%irea $aţă de El te poate chema te poate atrage
spre El& Iu%indu)/ şi iu%ind tot ce Ei a creat supun(ndu)te "ntocmai /egilor +ale vei $i
chemat atras către El şi su$letul tău se va m(ntui va scăpa de ro%ia materiei lumilor create&
Iu%irea are opusul ei ) ura& Iu%irea te atrage "n sus către Centrul creator& Ura te
"ndepărtea!ă te goneşte "n ,os la peri$erie& Iu%irea e ca hidrogenul ce te "nalţă iar ura ) ca
%alastul ce te atrage ,os&
Iu%ind pă!ind ordinele 1atălui devii nepotrivit cu cei de pe păm(nt şi te vor goni spre
noi slu,itorii 1atălui& ;ei su$eri din cau!a iu%irii tale dar vei $i un $ericit al păm(ntului& Cel ce
urăşte nici nu)i trece prin minte să părăsească acest păm(nt unde "şi poate mani$esta ,osnicia
tradusă prin lăcomie $urt crimă& etc&
0loarea iu%irii nu se "nt(lneşte "n !ona a III)a a duhurilor roşii ea apare $oarte rar "n
!ona a II)a a duhurilor al%astre şi numai "n !ona a I)a constituie c(rma conduitei duhurilor
al%e&
Ca să urcăm spre !ona "ngerilor se cade să ne deprindem pe păm(nt şi "n Cer să iu%im
şi iar să iu%im şi să ne de%arasăm de pornirile ce ne t(răsc spre ură&
Dacă iu%irea gră%eşte evoluţia ura o "ncetineşte sau chiar o opreşte& +ă aveţi "n $aţa
minţii voastre Iu%irea +tăp(nului nostru "mpărat Isus Christos care de miliarde de secole nu
mai ştie de ură El iert(nd chiar şi pe cei ce /)au chinuit şi omor(t trupeşte& +lăvit şi
%inecuv(ntat să $ie numele +ău "n vecii vecilor& .min&

Btiinţa Cerului
Cu c(t duhul se ridică pe treptele cunoaşterii supunerii şi s$inţeniei cu at(t se
"ndepărtea!ă de atracţia a tot ce aparţine păm(ntului& +ingura sa preocupare va $i ştiinţa
Cerului şi aplicarea ei la scară microcosmică lucr(nd la marea operă a Creatorului&
'e oricare spirit din spaţiu l)ai "ntre%a cu ce se ocupă "ţi va răspunde asemănător5 6"n
a$ară de misiunile primite studie! pro%lemele vieţii de pretutindeni a$l(nd din tainele
universului7&
+paţiile sunt pline de idei& 'rin urmare putem să ne "m%ogăţim cunoştinţele& Dar nu le
putem desci$ra pe toate căci unele idei aparţin altor trepte de evoluţie& /e vedem culoarea şi
$orma au!im mu!ica lor dar nu le pricepem "nţelesul&
Iată un e#emplu& +ă presupunem că unui om de pe timpul Domnului nostru Isus
Christos i s)ar $i vor%it de avion& Ei %ine oric(te vor%e s)ar $i "ntre%uinţat el tot n)ar $i "nţeles
ce este un avion deoarece ideile re$eritoare la elice vid presiune motor electricitate etc& nu
erau cunoscute pe timpul său& Dar totuşi aceste idei pluteau prin spaţiul $luidic al sistemului
nostru solar pentru că avionul era de,a construit şi $uncţiona pe o altă planetă a acestui sistem&
9ine"nţeles acolo avea altă $ormă dar era mişcat tot prin motor oamenii de acolo servindu)se
de avion cu mii şi mii de ani "naintea descoperirii lui pe păm(nt& Chiar şi acum mai e#istă pe
păm(nt oameni care nu cunosc principiul !%orului şi alcătuirea avionului& Ideile nu pot $i
primite şi asimilate dec(t atunci c(nd omul a a,uns la gradul de a putea "nţelege asemenea
idei& 0iecare treaptă a evoluţiei are ideile sale& Noi duhurile trăim "n lumea materiilor eterice
pe care le studiem şi cu care lucrăm reali!(nd din ele tot ce vrem& Dar cum să vă $acem pe
voi $raţii noştri "ntemniţaţi "n lut să "nţelegeţi chimia şi $i!ica operelor noastre $ăcute cu
294
aceste materii eterice invi!i%ile ochiului vostru şi insesi!a%ile trupului vostru grosolan2
Oric(t am căuta să vi le descriem vă va $i imposi%il să le "nţelegeţi&
Duhurile $ac o du%lă şcoală5 F& -n Cer ) lucr(nd cu materiile eterice şi su% im%oldul
ideilor ce plutesc prin spaţiu prinse şi interpretate de cei ce le pot "nţelege4 G& pe păm(nt ca
oameni trupeşti ) prin intermediul cărţilor scrise de om&
.cum "ţi picur din nou c(teva idei de care nu aveţi cunoştinţe& Ră!%oaiele sunt opera
omului dar ele sunt dictate chiar de sus de necesităţile evolutive& +ă nu vă speriaţi nici să nu
vă miraţi& 6Cum2 ) veţi !ice voi ) Cerul vrea cru!ime ucideri su$erinţă lacrimile mamelor
copiilor şi văduvelor27 Da răspundem noi& 1rupul uman este o materie planetară4 ea nu se
distruge ci numai se pre$ace& ;aloarea trupului este deci relativă& Ceea ce este mai important
e spiritul& El tre%uie să evolue!e& Individul şi popoarele ca unităţi tre%uie să treacă prin
$urnalul durerilor de tot $elul pentru a se ridica&
+tările sociale tre%uie schim%ate din timp spre o $ormă superioară "n care viaţa să $ie
mai dreaptă mai uşoară mai ales pentru cei mulţi şi umili& Da ră!%oiul e o operă determinată
de sus după un plan şi anumite scopuri& El are la %a!ă sacri$iciul& 'rin sacri$iciul $iinţei sale
trupeşti spiritul urcă c(teva trepte ale in$initei scări evolutive& 'rin urmare ră!%oiul e o
pagină din marea carte a evoluţiei sociale&
In alte timpuri ră!%oiul se purta "ntre tri%uri iar mai t(r!iu ) "ntre popoare& .cum el
caută să se "ntindă să se generali!e!e t(r(nd "n ci mai multe continente& Un prim model a $ost
ră!%oiul mondial din urmă
F
& -n decursul acestui uriaş "nvălmăşag de oameni şi spirite s)au
co%or(t din "nălţimile lor su%lime cete nes$(rşite de "ngeri& +copul venirii lor la supra$aţa
păm(ntului a $ost să "ncon,oare cu lumina lor pe cei ce "şi părăseau trupul&
Ră!%oaiele vor $i de acum "ncolo tot mondiale pentru ca evoluţia socială să se $acă silit
şi mai gră%it& Ultimul ră!%oi mondial a cerut sacri$icii mări& 'este GL milioane de spirite a$late
"n $ront şi "n spatele $rontului şi)au părăsit trupurile& .t(t de atroce au $ost su$erinţele şi at(t de
numeroşi oamenii care şi)au părăsit copiii soţiile părinţii "nc(t cu toată pre!enţa cetelor
"ngereşti spiritele au protestat că s)a permis acest ră!%oi schim%(ndu)le destinul trasat de ele
şi apro%at de 0orul ce a statuat programul vieţii lor terestre& +piritele s)au ră!vrătit şi au
ră!vrătit pe cei de ,os determin(nd pe conducătorii lor să termine ră!%oiul căci su$erinţa
atinsese culmi nemaivă!ute pe păm(nt&
.cţion(nd contra voinţei cetelor "ngereşti păm(ntenii şi oamenii cereşti au contri%uit la
terminarea măcelului omenesc& Din această cau!ă conducătorii popoarelor au "ncetat ră!%oiul
care "n de$initiv n)a adus soluţia $inală pentru care se plănuise "n Cer această su$erinţă&
Ră!%oiul era hotăr(t să se termine cu o mişcare socială "n toate statele %eligerante ale Europei
cu o anarhi!are momentană care des$iinţa toate aşe!ările şi clasi$icările pentru a se organi!a
lumea pe alte %a!e mai drepte mai $rumoase cu un pas mai "nainte mai aproape de doctrina
lui Christ& .cesta era planul urmărit de sus ca urmare a ră!%oiului mondial& Dar ră!%oiul a
$ost "ntrerupt la mi,locul drumului $ără atingerea scopului urmărit& De aceea voi nu veţi $i
liniştiţi nu veţi trăi !ile senine& Ră!%oiul va sta $atal la graniţa $iecărui stat pentru că edi$iciul
european nu a $ost "ncă aşe!at pe o $undaţie dura%ilă con$ormă gradului evolutiv atins de
'ăm(nt&
1
/ste vorba de prima conflagraţie mondială, comunicările fiind primite în perioada interbelică.

/una& 'lecarea din acest sistem
In ultima +a "ntrupare pe păm(nt +olarul nostru a "n$iinţat o religie ) chintesenţa tuturor
religiilor de p(nă atunci& 1oate religiile păm(ntului au $ost "ntemeiate cu apro%area /ui&
0iecare religie a $ost dată potrivit evoluţiei omului şi a 'ăm(ntului&
O religie este vala%ilă doar pentru o anumită epocă şi colectivitate spirituală& 1oate
religiile "ncep prin a $i $rumoase su%lime dar "ncetul cu "ncetul sunt alterate p(nă ce dispare
din ele $rumuseţea şi "nţelepciunea e#primată la "nceput&
295
;or%esc despre religie dar nu am dat o de$iniţie a ei& Religia este ştiinţa care dictea!ă
omului normele de conducere "n viaţa terestră con$orm regulilor 1atălui ceresc adaptate la
regulile 0iului şi ale +$(ntului Duh&
/egile 1atălui sunt prea riguroase $ăcute mai mult pentru lumile angelice de toate
gradele& Cum omenirea de pe păm(nt este departe de "nţelegerea şi puritatea "ngerilor /egile
su$eră o adaptare potrivită gradului evolutiv al +oarelui nostru şi apoi al 'ăm(ntului& 'rin
urmare /egile 1atălui aplicate "n +$era divină su$eră o modi$icare o adaptare potrivită
$iecărui sistem solar după gradul său evolutiv şi "n $ine su$eră a doua adaptare după $elul şi
gradul evolutiv al planetei pe care se vor aplica&
/umea duhurilor ca şi lumea trupească de pe 'ăm(ntul nostru se primeneşte mereu&
-ntr)adevăr din timp "n timp de pe glo%ul nostru pleacă cete de spirite şi "n locul lor sosesc
alte stoluri de spirite& Unele vin de pe o planetă a sistemului nostru altele de pe planetele altor
sisteme& C(nd aceşti noi sosiţi se "ntrupea!ă produc pertur%ări "n starea socială şi mentalitatea
omenirii terestre pervertind ideile religioase e#istente&
Datorită acestor pre$aceri morale şi spirituale 8uvernatorul solar e nevoit să co%oare "n
spaţiul 'ăm(ntului nostru unde sute de ani predică din nou duhurilor tainele cereşti după care
co%oară şi pe păm(nt $ăc(ndu)se om trupesc după regulile $irii sta%ilite de 1atăl ceresc
pentru tot ce e $iinţă trupească& Revenind pe păm(nt printre oameni /umina luminilor cereşti
va predica din nou adevărurile eterne şi pentru ca vor%ele +ale să primească toată tăria
necesară şi omenirea să vadă "n 0iinţa +a o $orţă supraomenească El $ace c(teva demonstraţii
ce trec dincolo de puterea de reali!are şi "nţelegere a marii mase de oameni&
/a "nceputul evoluţiei sale omul este $oarte redus mental $iind un individualist $eroce&
C(nd asemenea spirite vin "n stoluri şi se "ntrupea!ă pe păm(nt creea!ă un $ocar de egoism&
După veacuri nenumărate ele "nţeleg $olosul a,utorului reciproc şi "ncep să se grupe!e
$orm(nd mari colectivităţi sentimentul solidarităţii unindu)i din ce "n ce mai puternic& /a
"nceput grupul e mic dar cu timpul se măreşte prin a$ilieri noi&
'ăm(ntul este planeta unde individul poate avea toată "nlesnirea de a "nţelege avanta,ele
vieţii solidare dar nu este potrivită pentru c(ştigarea de adepţi noi la grupul de,a constituit&
.semenea sporiri sau alipiri la grupul e#istent se $ac pe alte glo%uri risipite prin spaţiile
universului nostru&
'e aceste planete nu se mai $ac "ntrupări nu se $ace şcoala materiilor planetare ci doar
şcoală spirituală acolo nee#ist(nd trupuri& Un asemenea corp ceresc este /una satelitul
'ăm(ntului unde vin spiritele superioare ale 'ăm(ntului pentru odihnă&
'e /ună lipsesc "m%oldirile solare care "mping duhul uman la lucru& .ici spiritul se
odihneşte medit(nd la cele "nvăţate pe 'ăm(nt din marea ştiinţă a Creatorului ştiinţa
creaţiilor&
.semenea popasuri de odihnă au şi alte planete pe sateliţii lor& Ele sunt ca şi staţiunile
climaterice de pe păm(ntul vostru unde se retrag vremelnic cete de oameni ca să se mai
sustragă activităţii lor sociale& Către aceste glo%uri lipsite de oameni trupeşti pornesc de pe
planetele de care aparţin stoluri imense de duhuri pentru a se odihni&
Evoluţia se $ace treptat "ncet şi $ără salturi4 dar gradele evolutive dintre planetele
sistemului nostru $iind prea distanţate pentru anumite duhuri este de pre$erat să se ducă prin
alte sisteme unde e#istă o planetă imediat vecină şi următoare ca evoluţie 'ăm(ntului& -n
vederea acestui e#od duhurile care vom termina şcoala planetei 'ăm(nt ne retragem pe /ună
şi după ce ne odihnim de greutăţile evoluţiei $ăcute pe 'ăm(nt vom porni către un glo%
superior acestuia& C(nd va suna ceasul m(ntuirii noastre c(nd terminăm studiile 'ăm(ntului
vom pleca de pe el& Dar din ne$ericire nu vom pleca cu toţii& Marele nostru grup asemenea
celorlalte grupuri terestre este $ormat din individualităţi eterogene& 'rin urmare nu putem sta
pe acest glo% p(nă ce toate elementele grupului nostru "şi termină şcoala planetară adică să
aşteptăm ca toţi să a,ungă la un anumit grad de evoluţie& Celelalte duhuri de pe 'ăm(nt ne
gonesc alte valuri sau grupări aştept(nd să ne ia locui&
296
Egalitate uni$ormitate nu e#istă nicăieri "n universuri "n natură pentru că nu este
"ngăduită de Creator& .$irmaţia unora dintre păm(nteni că vor egalitate este o minciună
s$runtată&
C(nd termenul se va "mplini c(nd ma,oritatea duhurilor umane "şi vor trece e#amenul
o%ligatoriu al acestei planete ne vom retrage deocamdată pe satelitul nostru pe /ună& .colo
vom sta c(teva secole şi vom $ace trierea marelui nostru grup&
'e /ună vom $ace ceea ce a $ăcut Moise marele duh ceresc pentru a se con$orma unei
"nalte tradiţii spirituale& El a t(r(t anume poporul evreu "n deşert pentru a)l puri$ica tria şi
de!%ăra de o%iceiurile ,osnice contractate de acest mare tri% unitar "n timpul şederii sale "n
Egipt& -n pustiu su% asprimea lipsurilor cei nărăviţi au pierit iar celor mai tineri de!o%işnuiţi
de multe superstiţii puri$icaţi trupeşte şi su$leteşte li s)au dat noi directive de conduită şi
"nţelegere&
Bederea noastră pe /ună este cerută de /egile divine& .ici "n !ona $luidică lunară ne
vom revedea starea morală vom căuta să "ndreptăm pe unii şi "ntări pe alţii dar nu vom mai
"nvăţa nimic din punct de vedere intelectual& 'e sateliţii planetelor nu se $ac studii de
cunoştinţe ci numai revi!uiri de concepţii morale& C(nd se va isprăvi timpul şederii noastre pe
satelitul 'ăm(ntului ne vom lua !%orul spre alte sisteme solare&
C(nd părăsesc o planetă pentru a se duce pe alta $ie "n sistemul acela $ie aiurea toate
duhurile tre%uie să se oprească un timp pe satelitul planetei respective& C(nd sosesc "n
prea,ma unei planete de asemenea tre%uie să se oprească un timp "n vesti%ulul acelei planete
adică "n satelitul său& .şadar se $ace oprire pe satelitul planetei la sosire şi la plecare&
Bederea noastră pe /ună va dura c(teva sute de ani şi totuşi de acolo vom şti la
per$ecţie tot ce se petrece pe 'ăm(nt& 'lecarea grupului nostru se va putea $ace doar după
sosirea "nt(r!iaţilor noştri c(nd se va proceda la trierea noastră&
C(t vom sta pe /ună vom avea oca!ia să venim "n contact cu multe grupuri de duhuri
sosite acolo& +uperiorii noştri vor ţine predici iar superiorii altora vor arăta şi ei scopurile ce
le urmăresc& Din e#puneri repetate se poate ca unor indivi!i ai altor grupări să li se pară că
ţelurile şi cunoştinţele grupului nostru sunt mai "nalte şi se vor alipi de grupul nostru& Dar se
poate ca un alt grup să $ie mai avansat dec(t al nostru şi deci să pierdem din mem%rii sau
$raţii noştri& .semenea c(ştiguri sau pierderi de mem%rii noi nu sunt posi%ile pe timpul duratei
şcolii planetare& O dată ce un grup a sosit de pe /ună pe 'ăm(nt nimeni nu se mai poate
de!lipi de el4 pe de o parte din cau!a deose%irii de vederi a $iecărui grup iar pe de altă parte
din cau!a ne"ncrederii grupului "n străinul sosit&
+ă răm(i stingher "ncă nu e posi%il căci cine te va primi să te naşti "n grupul său2
Bcoala trupească tre%uie să o $aci dar care duhuri "ntrupate vor vrea să te primească să te
naşti să $ii copil "n $amilia lor2 .şa că vr(nd)nevr(nd tre%uie să stai l(ngă grupul tău ca puii
l(ngă cloşca lor&
'este o mie de ani grupul nostru va părăsi pentru totdeauna acest glo%& .tunci
căpeteniile noastre vor da drumul celor nemulţumiţi de starea grupului nostru& .ceşti
nemulţumiţi se vor grupa "n ,urul unor căpetenii ale lor şi se vor duce acolo unde li se va
părea mai %ine& .şadar toate selecţiile şi omologările se $ac pe /ună&
C(nd vom deveni un %loc %ine organi!at şi omogeni!at vom pleca pe o altă planetă
aleasă de colectivitate prin vot după ce vom audia pe conducătorii noştri despre c(ştigurile şi
greutăţile evolutive ale unor planete noi&
C(t stăm "n prea,ma păm(ntului suntem cu toţii supuşi legii re"ntrupării& O dată ce am
plecat şi am poposit "n /ună orice re"ntrupare a "ncetat& .ici ne pregătim numai de plecare
aiurea&
.m spus că $iecare grup "şi are "nt(r!iaţii săi& Deşi marele grup a trecut pe /ună de
multe veacuri "nt(r!iaţii "şi continuă "ncă re"ntrupările necesare avansării lor& O dată ce şi)au
terminat şi ei şcoala planetară sosesc r(nd pe r(nd pe /ună&
297
După o şedere de veacuri "n atmos$era eterică a /unii pornim apoi cu toţii "n călătorii
de studii prin di$eriţi sateliţi ai planetelor acestui sistem& Nu ne este "ngăduit să ne apropiem
prea mult de supra$aţa unei planete oarecare căci anumite $orţe cosmice şi solare ne "mping la
"ntrupare $ur(ndu)ne "n hora evoluţiei acelei planete chiar dacă nu avem chemarea
respectivă&
'entru a putea pleca de pe /ună tre%uie să ne de!%răcăm haina planetară "m%răcată tot
pe /ună c(nd am venit pe 'ăm(nt& .cum li%eri pornim la drum prin spaţiul sistemului solar
vi!it(nd sateliţii planetelor pe care vrem să le studiem&
/a sosirea "ntr)un nou satelit suntem o%ligaţi să "m%răcăm haina $luidică a planetei de
care aparţine acel satelit& După un studiu sumar $ăcut de "ngerii planetei respective co%or(m
"n atmos$era ei $luidică $ăc(nd studiile necesare asupra naturii vegetaţiei $aunei şi a omului
ce "şi $ace şcoala pe acest corp ceresc& După ce am luat cunoştinţă de tot ce priveşte această
şcoală a 1atălui pornim pe altă planetă pentru studii noi& Din planetă "n planetă vom vi!ita
toate planetele sistemului nostru& 9ine"nţeles la sosirea pe $iecare satelit vom "m%răca haina
$luidică a planetei respective şi o vom de!%răca tot "n satelitul său c(nd o vom părăsi&
In $ine veacurile vor trece vom culege nenumărate cunoştinţe relativ la tot ce cuprinde
sistemul acesta şi "ntr)o %ună !i primind %inecuv(ntarea 8uvernatorului nostru solar vom
părăsi pentru totdeauna acest sistem "ndrept(ndu)ne către alte puncte ale universului spre un
alt sistem solar unde vom poposi pe una din planetele sale corespun!ătoare necesităţilor
noastre evolutive&
'rin călătoriile $ăcute din planetă "n planetă asemenea păsărilor călătoare ale
păm(ntului am cules in$ormaţii de la conducătorii "ngeri ai planetelor despre locul unde vom
găsi cui%ul evoluţiei noastre viitoare&
După !eci de mii de ani de muncă după mii de re"ntrupări terestre vom răsu$la
urc(ndu)ne "n purgatoriul selenar şi apoi trec(nd "n raiul deplinei li%ertăţi de a călători ne
vom co%or" iar la munca iadului a noilor $orme trupeşti potrivite cu noul corp ceresc unde
ne)am cui%ărit pentru cine ştie c(te !eci de mii de ani& ;om termina un ciclu şi vom "ncepe un
nou ciclu pe o scară superioară dar lungă şi plină de mari pericole şi su$erinţe& +u$erinţa e
um%ra e#istenţei spiritului& Ea ne va urmări "n vecii vecilor şi va $i cu at(t mai atroce ) c(nd
greşim ) cu c(t ne a$lăm pe o treaptă mai "naltă a scării evolutive&
Doamne su%lim 0iu de Dumne!eu a,ută)ne să ne reali!ăm visul şi să trecem la alte
şcoli mai "nalte ale 1atălui nostru ceresc3 .min&
+u$erinţa este p(rghia evoluţiei
+e apropie comemorarea patimilor morţii şi eli%erării Duhului din trupul 0iinţei divine
care "n ultima +a co%or(re pe 'ăm(nt a purtat numele de Isus& .niversarea "nvierii Domnului
solar este veche de c(nd lumea pentru că ea pecetluieşte o nouă etapă "n mersul pre$acerilor
continue ale planetei 'ăm(nt& Ea marchea!ă un pas mai departe "n mersul evoluţiei acestui
glo%&
Co%or(rea 0iului divin "n trup pătimirea şi moartea +a su%limă să $ie icoană tuturor
oamenilor că viaţa trupească este "nchinată su$erinţei&
+u$erinţa nu este totdeauna o pedeapsă după cum a$irmă unii oameni ci este o p(rghie
prin intermediul căreia spiritul "nchis "n această $ormă este $ăcut mai atent este silit să "nveţe&
'ăm(ntul e o şcoală unde duhul se iluminea!ă la $ocul durerilor repetate urmate de rare
%ucurii şi m(ng(ieri etape scurte de odihnă eli#ir de $orţe noi pentru !ilele "ntunecate pline
de lacrimi ce vor urma&
Cei ce nu cunosc organi!area lumilor şi a regulilor ce dăinuie "n ele din veşnicie "şi !ic5
6'entru ce ne)a dat 1atăl creator un trup "n care tre%uie să su$erim2 'entru ce ne)a hără!it
su$erinţa ca instrument de ridicare a spiritului2 Cum de nu are El milă de copiii +ăi27 "ntre%ări
de $elul acesta le pun şi duhurile din lumea noastră spaţială&
298
C(nd grupul nostru a sosit pe satelitul 'ăm(ntului printre primele in$ormaţii cerute
"ngerilor acestui glo% au $ost5 6Cu ce $el de instrumente vom "nvăţa aici2 Cum ne va $i trupul
temniţa duhului supus la torturi2 ;ine vreodată pe acest corp ceresc +tăp(nul acestei "mpărăţii
cereşti al acestui sistem solar2 C(t va dura aici şcoala noastră27 Bi multe alte "ntre%ări
iscoditoare&
-ntr)o altă prelegere am spus că după o şedere de GO&LLL&de ani pe 'ăm(nt grupul
nostru se va retrage pe /ună unde ne vom petrece vacanţa planetară& C(nd totul va $i pregătit
grupul nostru "şi va lua !%orul spre o altă planetă poposind "n preala%il pe satelitul ei& Dar
dacă acea planetă nu are satelit2 'e asemenea corpuri cereşti nu ne oprim pentru că viaţa pe
planetele lipsite de sateliţi este in$erioară vieţii actuale& Duhurile nu mai pot co%or" panta
evoluţiei& Ele se străduiesc să urce mereu iar nu să co%oare& 'e o asemenea planetă in$erioară
trimitem din nevoiaşii grupului nostru c(t timp vom sta noi pe /ună ca să)şi $acă şi ei
repede două)trei "ntrupări peni%ile pentru $orti$icarea voinţei lor "ncă sla%ă&
;oinţa este resortul care "mpinge spiritul să vadă să anali!e!e să ,udece să "nveţe din
ce "n ce mai mult& Nicăieri şi nimeni nu este supus contra voinţei sale la noi "ntrupări la grele
vieţi trupeşti pline de tentaţii şi prime,dii& .şadar nu vom trimite cu sila pe anumiţi $raţi de)ai
noştri "n aceste planete $ără sateliţi unde viaţa este mai grea dec(t pe 'ăm(nt ci numai după
voinţa lor
-nţeleg(nd şi ei $olosul su$erinţei pentru "ntărirea lor spirituală& C(t vor sta acolo noi "i
aşteptăm pe /ună& /a "ntoarcere voinţa lor va $i toni$icată şi "nţelegerea mai clară&
Din cele e#puse reiese că spiritul "nsuşi recunosc(ndu)şi slă%iciunea mai ales a
voinţei se supune re"ntrupărilor pline de dureri "n scopul corectării&
/a $el se "nt(mplă şi "n lumea voastră& Un om cu un organ a$ectat de o tumoare ştiind că
numai supun(ndu)se unei operaţii chirurgicale se va $ace %ine porneşte cu toată voinţa la
medicul chirurg&
In lumea cerească totul e armonie& 1otul se $ace prin convingere şi a,utor reciproc&
Nicăieri nu se "ntre%uinţea!ă $orţa oar%ă pentru că "ntre%uinţarea silei "n locul raţiunii şi
convingerii produce revoltă iar superiorul care ar "ntre%uinţa)o ar "ncălca /egea $undamentală
a creaţiei5 Iu%irea&
.v(nd drept model /egea iu%irii nu putem "ntre%uinţa dec(t argumentul ideea& Noi
propagăm mereu prin idei prin argumente aserţiunea că progresul nu este posi%il $ără durere&
Dar cum argumentul $ără dove!i are o valoare relativă noi cei mai ridicaţi ai grupului
nostru co%or(m "mpreună cu "ngerii noştri solari "n "ntunericul trupului pentru a da pildă
celor mai mici că tre%uie să su$ere că su$erinţa este o necesitate a%solută& -n $aţa acestor
e#emple ei "nţeleg rostul "ntrupării5 "nvăţarea prin intermediul durerii pricinuită de trup&
0ără aceste su%lime e#emple duhurile ar accepta greu chinurile vieţii trupeşti& De multe
ori s)a "nt(mplat ca un duh mai t(năr al grupului nostru să ne "ntre%e5 6/umină eu văd că duh
$iind am destule su$erinţe su$leteşti de "ndurat4 oare acestea nu sunt su$iciente ca să
progrese!2 Ne vor%iţi că /egea 1atălui cere ca prin su$erinţă să ne ridicăm "n putere şi
strălucire& Dar de unde ştiţi dumneavoastră de această lege de acest ordin2 Cine vi l)a spus27
+untem nevoiţi ca pe micul şi neştiutorul nostru duh să)l $acem să "nţeleagă că totul
pleacă de la 1atăl că această /ege ne)au pre!entat)o "ngerii noştri conducătorii e#istenţei pe
acest glo% că "nsuşi +tăp(nul acestei vaste "mpărăţii co%oară din 1ronul +ău solar pe 'ăm(nt
şi ne vor%eşte ca duh şi ne demonstrea!ă ca om trupesc această /ege a 1atălui creator& -i
spunem micului duh că 0iul iu%it al 1atălui central ce sade pe 1ronul spiritual din centrul
s$erei operei +ale se $ace om trupesc din c(nd "n c(nd co%oară pe această planetă şi ne spune5
6.şa cum am vă!ut Eu pe 1atăl că $ace aşa $ac şi Eu& Ceea ce 1atăl Meu M)a "nvăţat aceea
vă "nvăţ şi Eu pe voi7& C(t timp a stat "n atmos$era $luidică a glo%ului nostru multe taine şi
multe "nvăţăminte ne)au rămas de la El&
Dar duhul "ncepător al şcolii 'ăm(nt ne "ntrea%ă din nou5 6C(nd noi su$erim "n Cer şi
ca om trupesc pe păm(nt pe "ngeri nu)i doare nu)i cuprinde mila de noi27
299
'entru a nu răm(ne sărmanul nostru $rate $ără răspuns "i spunem5 6Da ei ştiu tot su$eră
nespus pentru su$erinţa omenirii dar nu pot să o "nlăture aceasta $iind /egea 1atălui& Cel
mult din c(nd "n c(nd o mai uşurea!ă ori mai am(nă o parte din ea pentru o nouă
"ntrupare7&
-ngerii ne spun şi nouă c(nd avem oca!ia să asistăm la con$erinţele lor5 6De c(te ori n)
am schim%at planurile noastre vă!(nd puterile voastre de ră%dare la capătul lor3 1ot progresul
săv(rşit pe 'ăm(nt se datoreşte s$orţărilor noastre& Noi vă dăm norme noi cerute de evoluţia
voastră socială religioasă şi ştiinţi$ică& Noi am venit din +oare pe acest glo% chiar din
momentul de!lipirii ne%uloasei planetei voastre din marea ne%uloasă solară& Noi suntem .
Dal$aE duhurilor pentru că am venit cei dint(i pe 'ăm(nt şi suntem \ DomegaE căci vom
părăsi ultimii acest glo% după ce toată viaţa va pieri de pe supra$aţa sa şi din Cerul său&7
-n lumea noastră avem situaţii asemănătoare cu cele din lumea voastră& C(te unul din
grupul nostru "şi permite "ntre%area5 6Mărime $rate)lumină nu vi s)a ur(t de at(ta şedere
lungă de miliarde de ani pe 'ăm(nt27 Interpelatul nostru "nger "i răspunde cu %unătate5 6Nu
nu ni s)a ur(t pentru că suntem mereu "n lucru "n $orme noi de activitate& Mereu se schim%ă
$elul activităţii noastre şi "n plus pro$un!imea cu care ne concentrăm şi dăruim "n acţiunile
noastre ne a%soar%e at(t de mult "nc(t nici nu ne dăm seama c(nd au trecut o mie de ani&7
'entru a ne da o pro%ă de ad(ncimea cunoştinţelor lor "ngerii ne $ac următoarea
e#punere5 6Iată un număr compus dintr)un şir @ilometric de mii de miliarde de unităţi& .cest
număr "nmulţit prin el "nsuşi ne dă numărul cutare4 dacă la acest produs adăugăm de şapte ori
at(ta o%ţinem numărul cutare care "mpărţit la : dă catul numărului W& .cum controlaţi şi voi
e#actitatea calculului meu i(r dacă veţi găsi o greşeală mă anga,e! să vă conduc "ntr)o
călătorie prin c(teva planete căci voi o%ţine autori!aţia de la +tăp(nul suprem&7 .tunci
tă%ăr(m cu toţii calculăm şi iar calculăm şi după un timp destul de lung constatăm că "ngerul
nu a greşit deloc& Calculul său de c(teva secunde nouă ne)a solicitat !eci de minute& .cesta e
un mic e#emplu din care deducem pro$un!imea cunoştinţelor cetelor "ngereşti& Calculul său
$iind per$ect călătoria noastră n)a avut loc iar "ndră!neţul care "l "ntre%ase se prosternă "n $aţa
vastei ştiinţe a "ngerului5 6Cu adevărat mare eşti "n cetele 1atălui ceresc3 Dar cum ai a,uns să
ştii at(t de mult27
6'rin evoluţie $iule ) !ise "ngerul * din treaptă "n treaptă şi prin necurmate su$erinţe&
Din om neştiutor ca tine după milioane de veacuri am a,uns unde sunt& Noi suntem servitorii
umili ai
1atălui ceresc şi "mplinim ordinele +ale transmise r(nd pe r(nd& Ordinele plutesc prin
spaţiu aduse de curentul cosmic4 noi le captăm le citim şi apoi căutăm să le aplicăm planetei
'ăm(nt spre evoluţia ei& .ceste ordine nu le puteţi percepe deloc şi chiar dacă le)aţi au!i nu
le)aţi "nţelege $ondul& Chiar acum ele trec pe l(ngă tine $ără să le ve!i& Universul este
stră%ătut mereu de ideile Centrului dar ele nu pot $i recepţionate de orice spirit& Din o mie de
idei venite de la 1atăl ceresc destinate acestei planete şi al căror conţinut "l cunoaştem voi
spirite umane "nţelegeţi doar una&
După cum nu ştiţi de aceste idei venite de la Centru nu ştiţi nici ce are 1atăl "n
cosmosul creat şi "n +$era divină& .cestea ne preocupă pe noi "ngerii şi nu ne lasă să ne
plictisim& Misiunile de una sau două mii de ani $ăcute de unii dintre noi acolo unde
necesităţile evoluţiei noastre o cer nu contea!ă $aţă de miliardele de ani c(t stăm "n ,urul
acestei planete&
Aie care mi)ai pus "ntre%area "ţi pot spune v(rsta căci nu eşti spirit t(năr ci ai o mare
vechime& 1ot aşa cum oamenii trupeşti pot a$la v(rsta unui copac secular după cercurile
trunchiului său privindu)te pot deduce ) după $elul culorilor şi numărul vi%raţiilor
perispiritului tău ) v(rsta ta de c(nd 1atăl nostru te)a creat& Nu te mira de capacităţile noastre
căci silindu)te le vei poseda şi tu&7
Evoluţia se $ace "n grupuri
300
+puneam "ntr)o !i că grupul din care $acem parte $iind la s$(rşitul şederii sale pe acest
glo% se străduieşte cu tot ce)i stă "n putinţă să)şi a,ute "nt(r!iaţii ca să)şi termine evoluţia
spirituală corespun!ătoare acestui glo%&
De c(nd e#istă 'ăm(ntul cei de sus au luminat pe cei de ,os cei de sus au $ormat
instrumentele de legătură ) mediumi ) dintre Cer şi păm(nt& Nu capriciul "ndeamnă pe cineva
să $acă studii apro$undate ani şi ani despre spirit şi univers ci gradul său evolutiv "l "mpinge
să studie!e tainele a$late dincolo de viaţa trăită de el şi semenii săi&
Dorinţa unui grup este ca mem%rii săi să nu mai "nt(r!ie "n do%(ndirea $orţelor
spirituale deoarece stagnea!ă "ntreaga colectivitate neput(nd părăsi această planetă& 'lecarea
de pe 'ăm(nt nu se $ace individual căci individul nu ar putea trăi şi lupta singur "n mi,locul
condiţiilor mediului noii planete& O singură $orţă spirituală nu "nseamnă nimic "n univers&
Numai colectivităţile prin mănunchiul lor pot lupta contra di$eritelor in$luenţe& .cest adevăr
este evident chiar şi "n lumea voastră& Numai uniţi puteţi ţine piept altor grupări omeneşti&
Ca unitate individul este o cantitate negli,a%ilă& El nu are "nsemnătate dec(t "n concertul
semenilor săi& Naşterea individului nu se $ace la "nt(mplare el născ(ndu)se acolo unde e
desemnat să trăiască "ntr)un anumit popor "ntr)o anumită $amilie după cum cer necesităţile
grupului din care $ace parte& .şadar evoluţia individului depinde şi de evoluţia colectivităţii
sale&
/i%ertate deplină e#istă "n Cer şi pe păm(nt& .şa a vrut Creatorul nostru să $ie dar dacă
vei greşi amarnic vei plăti& De cele mai multe ori omul greşeşte deoarece caută să)şi $acă
singur dreptate $ie prin vor%e sau g(nduri $ie prin $apte&
Omul care ştie de e#istenţa noastră ra%dă "n $aţa samavolniciei in,uriilor şi nedreptăţilor
altora şi lasă ca cei de sus din grupul său să ceară dreptate 0orului suprem& Noi nu putem
opri samavolnicia dar putem cere şi o%ţine dreptate satis$acţie după in,ustiţia comisă& Dacă
am interveni "naintea comiterii $aptei am "ncălca /egea divină re$eritoare la li%erul ar%itru al
omului& .tunci destinul omului ar $i simplu şi "n lume ar domni numai %inele dar "n ca!ul
acesta nu s)ar mai cunoaşte valoarea %inelui deoarece nu ar $i pus "n cumpănă opusul său )
răul&
/egile au "n vedere apărarea colectivităţilor iar nu protecţia individului&
Evoluţia nu se poate $ace dec(t prin colectivitate& C(nd individul greşeşte gruparea din
care $ace parte "i aplică legea cu toată rigoarea şi "l pedepseşte "n mod regresiv din e#istenţă
"n e#istenţă p(nă la completa anihilare a pornirilor sale spre greşeli& Nu din&ură pedepseşte
colectivitatea ci din interes pentru că actele individului se răs$r(ng nu at(t asupra lui c(t mai
mult asupra grupării din care $ace parte& De aici gri,a constantă a celor din spaţiu să s$ătuiască
noaptea şi să sugere!e !iua asociaţilor lor să nu se enerve!e şi să nu greşească deoarece
greşeala unuia din colectivitate "nt(r!ie grupul "ntreg din mersul său ascendent&
-n acest scop $iecare "ntrupat are "n prea,ma sa trei duhuri care "l asistă şi "i conduc paşii
vieţii)
E#istă o "ntrecere "ntre colectivităţi privind superioritatea mem%rilor indivi!ilor ce o
compun 0iecare colectivitate se străduieşte să deţină indivi!i superiori de!%ăraţi de egoism şi
porniri spre $apte contrare legilor eterne& Colectivităţile ca de alt$el şi indivi!ii au vechimi
di$erite şi deci nu posedă aceeaşi $orţă spirituală& Cele mai tinere se silesc să o%ţină şi ele
reali!ările colectivităţilor %ătr(ne& Nu toate colectivităţile au venit odată pe acest glo% şi nici
de pe aceeaşi planetă& Unele au sosit mai recent altele mai demult din alte sisteme "nc(t
supra$aţa păm(ntului este populată de oameni aparţin(nd unor grupuri sau colectivităţi
di$erite sosite "n timpuri di$erite şi de pe planete şi sisteme planetare di$erite& 8rupul nostru
este destinat să plece din acest sistem pe un altul aparţin(nd altui 0iu divin care ne va adopta
şi conduce mai departe pe cărarea nevă!ută către I!vorul din care "n noaptea miliardelor de
ani am purces&
Unele duhuri povestesc de meleagurile de unde au venit de $lora $auna şi $orma
oamenilor de acolo& /a r(ndul nostru le povestim evenimentele petrecute pe 'ăm(nt "n cei
301
GO&LLL de ani c(t am stat p(nă acum& Din povestirile duhurilor venite din di$eritele planete ale
universului a$lăm despre viaţa omului de acolo de starea sa socială culturală şi morală& Din
aceste descrieri constatăm că multe dintre aceste planete sunt asemănătoare 'ăm(ntului& Din
povestirile lor primim noţiuni despre multe planete risipite prin spaţiile universului& .şadar "n
a$ară de a$irmaţiile repetate ale "ngerilor noştri a$lăm şi de la duhurile recent sosite pe glo%ul
nostru că "n univers e#istă multe sisteme planetare unde trăiesc oameni asemănători cu cei de
aici& De asemenea a$lăm că unii oameni sunt lipsiţi de oase şi trupul lor este gelatinos ca al
medu!ei& -n $ine nu toţi oamenii au aceeaşi "n$ăţişare şi proporţii ca şi voi&
In "ncheiere reţineţi %ine că evoluţia omului se $ace "n grupuri şi nu individual&
Cosmosul ) creaţia
C(nd o ne%uloasă porneşte din Centrul creator ca să dea naştere unui astru şi unui
sistem solar ea cuprinde "n sine totul5 materii şi spirite de la a Dal$aE la ] DomegaE&
O dată plecată ne%uloasa urmea!ă o traiectorie "n spirală către una din cele patru
universuri ale s$erei create2 .m mai pomenit odată că 1atăl creator a $ăcut p(nă acum patru
universuri care se rotesc "n ,urul +$erei divine centrale sau a marelui /a%orator de unde ies
toate5 materii şi spirite&
Cele patru universuri se dilată şi contractă mereu şi "n acelaşi timp au tendinţa de a se
mări şi "ndepărta de +$era centrală de care aparţin şi din care au $ost r(nd pe r(nd create&
0iecare din ele cuprind "n interiorul lor !eci de miliarde de astre "ncon,urate de una două
trei şapte nouă sau douăspre!ece corpuri cereşti numite planete&
+$era centrală este $luidică deci invi!i%ilă ochilor şi instrumentelor omeneşti& Ea este
aşe!ată "n a%isul Cerurilor "n mi,locul celor patru universuri şi omul nu o %ănuieşte pentru că
el niciodată nu o va putea vedea& +$era centrală sau +$era divină e#ecută o mişcare de rotaţie
"n ,urul a#ei sale "nchipuite& De asemenea cele patru universuri e#ecută $iecare c(te o mişcare
de rotaţie "n ,urul a#ei lor şi o mişcare de translaţie "n ,unii +$erei centrale&
Cele patru universuri sunt de evoluţie şi constituţie di$erită $iind aşe!ate "n ,urul +$erei
divine pe o linie "nchipuită "n $ormă de spirală& 'rin urmare cele patru universuri nu sunt la
aceeaşi depărtare de +$era centrală& 'rivite de sus "n proiecţia unui plan ori!ontal cele patru
universuri par a $i aşe!ate după direcţia celor patru %raţe ale unei cruci&
0iecare planetă e#ecută o mişcare de rotaţie "n ,urul a#ei sale şi una de translaţie pe un
drum ideal "n $ormă de elipsă "n ,urul soarelui din care a derivat odată& Dar şi sorii e#ecută o
mişcare de rotaţie "n ,urul a#ei lor şi alta "n $ormă de elipsă "n ,urul centrului universului de
care depind& .şadar planetele se "nv(rtesc "n ,urul sorilor lor sorii ) "n ,urul centrului
universului lor iar cele patru universuri se rotesc "n ,urul +$erei centrale a +$erei divine&
E greu să vă $aceţi o idee asupra mărimii +$erei divine a +$erei)/a%orator& Este aproape
imposi%il să "nţelegeţi dimensiunile cuprinse "n In$init sau cosmos de cele patru universuri&
Nici $ante!ia cea mai $ecundă nu v)ar putea apropia de mărimea lor&
+$era centrală /a%oratorul cuprinde toată gama de materii5 de la cea mai $ină ) cu care
s)a "nceput iniţial toată creaţia şi p(nă la materia atomică& De asemenea ea cuprinde toată
gama de duhuri5 de la duhul numărul unu "ncepătorul vieţii şi p(nă la duhul in$init de
evoluat vecin cu "nsuşi Creatorul său&
C(t priveşte s$erele universuri ele cuprind tot ce cuprinde şi Centrul creator plus $luide
din ce "n ce mai condensate p(nă la starea ga!oasă lichidă şi solidă& Ele cuprind de asemenea
o gamă nes$(rşită de duhuri5 de la duhul animator de atom moleculă piatră plantă animal
om "nger planetar "nger solar şi p(nă la duhul de 8uvernator solar&
=i şi noapte secundă de secundă din Centrul divin se revarsă către cele patru universuri
un torent de $luide dătător de viaţă& Cursul acestui torent $luidic este "n $ormă de spirală& Din
acest uriaş torent cosmic se desprind ramuri "n interiorul $iecărui univers la $iecare soare şi
$iecare planetă pentru a le da un impuls nou de viaţă& 8raţie acestui curent de hrană cosmică
302
planetele trăiesc miliarde de ani şi sorii lor corespun!ători ) şi mai departe p(nă la !eci de
miliarde de ani&
-n a$ară de acest curent uriaş torent cosmic invi!i%il insesi!a%il pentru voi oameni
trupeşti corpurile cereşti e#istente mai sunt vivi$icate din timp "n timp de materiile $iuidice
aduse "n drumul lor vertiginos de comete ) corpuri cereşti cu rolul de a distri%ui energii
materii $iuidice celorlalte corpuri cereşti "n cursul e#istenţei lor& Cometa vine de la Centrul
creator "ncon,oară sorii stelele lăs(nd la $iecare o parte din materia divină cu care a $ost
"ncărcată& După milioane de ani c(nd şi)a "ndeplinit rolul de cărăuş cometa se trans$ormă
"ntr)o stea şi după aceea "ntr)o planetă& .t(ta timp c(t un corp ceresc ) planetă sau soare ) are
"n s(nul său $luide dătătoare sau "ntreţinătoare de viaţă el va trăi continu(nd să e#iste pe
$irmament "n spaţiul unui univers& C(nd după trecerea a miliarde de ani pierde treptat din
$luidele sale ) $luidul magnetic "n special )planeta moare4 "ncetul cu "ncetul se s$ăr(mă se
pulveri!ea!ă şi mai apoi se $luidi!ea!ă& +$ăr(măturile vor rătăci prin spaţiu şi după o vreme
vor $i atrase de alte corpuri cereşti că!(nd su% $ormă de meteoriţi de di$erite mărimi& 'ul%erea
lor va rătăci prin spaţiu şi va $i atrasă de v(rte,urile noilor stele sau sori $orm(nd scheletul X"n
,urul căruia se vor concreti!a $luidele pentru a constitui ga!e lichide şi ) cu vremea ) solide&
-n $ine $luidele planetelor dispărute vor $i luate de marele curent cosmic centripet care după
ce a luat de la $iecare din miliardele de corpuri cereşti planete şi sori elementele lor u!ate se
"ntoarce "n +$era centrală pentru a se trans$orma pentru a)şi primeni $luidele dătătoare de
viaţă pornind din nou spre cele patru universuri& .şa urmea!ă "n veşnicie& -ngerii planetari şi
solari au $ost la Centru "n +$era divină de multe ori "n e#istenţa lor angelică şi au vă!ut ce
este acolo ce se $ace acolo şi ne spun şi nouă care nu am a,uns "ncă la stadiul de a călători ea
ei de la o planetă la soare şi de la soare la Centru pentru ca apoi de acolo să meargă pe un
alt soare unde să)şi continue evoluţia angelică&
Noi cei din spaţiu at(t pe c(t ştim prin propriile noastre simţuri spirituale prin
propriile o%servaţii ne socotim $ericiţi $aţă de voi viermi ai păm(ntului or%i "n misterul
luminii ce inundă spaţiile siderale& ;oi nu ştiţi nu tre%uie să ştiţi dec(t cele cunoscute prin
simţurile voastre $i!ice& Circulaţia de la o planetă la alta nu este posi%ilă dec(t trec(nd mai
"nt(i prin soare centrul sistemului solar& De asemenea pătrunderea din universul nostru "n alt
univers nu este posi%ilă dec(t trec(nd prin Centrul divin şi de acolo "n universul dorit&
/a $el se "nt(mplă şi c(nd se trece dintr)un sistem solar pe altul& .st$el c(nd un duh
uman termină cu %ine toate treptele sale evolutive umane pe o planetă merge "n +oare centrul
sistemului planetar şi după o şedere oarecare porneşte mai departe către un sistem solar
superior pentru a)şi continua cariera de duh uman a,ung(nd odată la rangul de "nger planetar&
Ne $ură şi pe noi g(ndul ca pe voi şi ne silim să concepem măcar c(t de luminoasă şi
puternică este 0iinţa numită Dumne!eu 1atăl nostru creator& C(te un "nger ne scoate din
reveria noastră şi ne spune5 6C(nd am $ost la Centru mi s)a spus de Cei de acolo5 R0rate ştii
tu unde ai sosit2 .i sosit la Dumne!eu eşti "n s(nul lui Dumne!euS& +tăm şi eu pe g(nduri şi
"mi !iceam5 Cum să $iu eu acum "n "nsuşi s(nul lui Dumne!eu2 Iar marile /umini de acolo
savanţi de necuprins cu mintea noastră angelică au repetat5 RDa eşti chiar "n trupul lui
Dumne!eu& +$era divină este chiar trupul +ău iar Noi şi tu suntem celulele +ale căci circulăm
"n "nsuşi trupul +ău& 1u st(nd aici te hrăneşti cu su%stanţa din trupul +ău măn(nci din trupul
+ău $i!ic care pentru tine e $luidic dar pentru Dumne!eu este $oarte tare $oarte solidSI&
/a r(ndul tău nu te mira acum şi tu $rate "ntrupat socotind aceste descrieri ale mele ca
$ante!ii ale unui duh ceresc4 ele sunt adevăruri pure&
+$era divină este $ormată din trei s$ere concentrice& +$era din centrul +$erei divine este
denumită pentru voi Cap de Dumne!eu $iind Centrul de unde pleacă g(ndirea lui Dumne!eu&
De acest Centru "ncon,urat de o altă s$eră numită 1orace nu se pot apropia dec(t duhurile cu
rangul sau titlul de 0ii de Dumne!eu& 1oracele este "ncon,urat de o altă s$eră numită
.%domen sau trupul lui Dumne!eu de unde pleacă creaţiile concreti!ate prin ela%orări
prelungi& Capul ar $i g(nditorul iar '(ntecele născătorul& Capul ar $i concepătorul 1ată iar
303
'(ntecele concepătoarea Mamă Mamarul Capul este emiţătorul de sc(ntei divine iar
Mamarul ) creatorul a tot $elul de materii $i!ice vi!i%ile "n ,urul nostru&
Din +$era divină pleacă totul5 spirite şi materii& Materiile pleacă simple şi pe măsură ce
se "ndepărtea!ă se "ndesesc se "nv(rtoşea!ă se concentrea!ă& De asemenea duhul pleacă clar
la minte dar pe măsură ce se "ndepărtea!ă şi se a$undă "n materii "nvelindu)se "n $luide din ce
"n ce mai "ndesate cunoştinţele şi conştiinţa i se "ntunecă& 0luidele pornite de la Centrul
creator sunt pure şi se "ndeasă pe măsură ce se "ndepărtea!ă& -n drumul lor către peri$erie spre
unul din cele patru universuri "n golul dintre +$era centrală şi universuri $luidele se "ncarcă
cu materii $iuidice impure provenite de la $ostele corpuri cereşti şi sunt oarecum corupte&
'rin urmare orice corp ceresc are $luide pure şi impure&
C(nd divinul Creator vrea să cree!e un nou sistem planetar porneşte din /a%oratorul
+ău o ne%uloasa& Ea va călători pe un drum "n spirală prin spaţiile cosmice dintre +$era
centrală şi univers& 'rin aceste spaţii ne%uloasa va "nt(lni pul%erea $ormată din distrugerea
planetelor ce şi)au terminat evoluţia& Dm $recarea reciprocă a particulelor ne%uloasa se
electri!ea!ă şi din invi!i%ilă devine vi!i%ilă şi caldă av(nd o culoare lactee incandescentă&
Ne%uloasa "şi urmea!ă drumul mii şi mu de ani intr(nd "ntr)unui din universuri p(nă la locul
destinat de Creator unde va "ncepe să se rotească "n ,urul ei pentru a da naştere unui astru
unui nou soare&
/a "ntoarcerea "n /a%orator trec(nd prin spaţiul cosmic dintre universuri şi /a%orator
$luidele provenite din distrugerea astrelor se $reacă de pul%erea cosmică o electri!ea!ă şi apoi
o trans$ormă "n eter aşa că sosite "n +$era centrală sunt pe deplin des$ăcute descompuse "n
elementele lor originale "n materia primă&
.trag atenţia că materiile cele mai concentrate dintr)un univers se a$lă "n centrul său&
Duhurile nu pot trăi la peri$eria universului căci acolo se găsesc doar materiile pregătite să
dea naştere la corpuri cereşti sau cele care au trăit iar acum a,unse acolo şi)au pierdut viaţa
şi se duc la Centru pentru a şi)o recăpăta&
E ora t(r!ie dar totuşi vreau să)ţi mai spun ceva& Din seria nes$(rşită de $luide nu toate
a,ung să se $acă materie $i!ică& Nu toate $luidele se concentrea!ă pentru a deveni materie
$i!ică pentru voi cei "ntrupaţi căci pentru noi duhurile umane tot ce e $luid e materie $i!ică
$iind suscepti%il de trans$ormare& De aceea $luidul ) !icem şi noi ca voi ) moare şi renaşte pe
c(nd sc(nteia din mine din tine şi din orice duh nu poate deveni materie $i!ică nu se mai
schim%ă niciodată& Ca duh acum sunt o sc(nteie divină ) cum !iceţi voi ) "nvelită de un corp
$i!ic invi!i%il vouă $iind $luidicC dar muritor pieritor pentru că "l pot lepăda des$ăc(ndu)se "n
părţile sale componente&
C(nd va $i să termin această şcoală planetară voi pleca pe /ună unde voi lepăda o parte
din haina acestei planete& C(nd va $i să părăsesc şi /una voi lepăda şi restul hainei $iuidice a
planetei 'ăm(nt& .tunci pentru toate duhurile acestei planete voi $i considerat ca şi cum aş $i
murit după cum am murit pentru oamenii trupeşti la $iecare de!%răcare a hainei de lut& C(nd
va $i să plec din acest sistem planetar de pe astrul nostru solar voi lepăda şi haina mea solară
"m%răcată la venirea "n acest sistem solar& .tunci iarăşi voi pieri voi muri pentru duhurile
solare lăs(ndu)mi pe +oare haina mea solară& Iată că "nvelişurile duhului ale spiritului sunt
pieritoare căci ele se vor risipi di!olv(ndu)se "n materia similară a mediului unde le)am
de!%răcat& ;oi păstra hainele $iuidice divine date de Creatorii centrali .u#iliarii 1atălui
nostru& .,uns "n +$era divină voi putea de!%răca şi hainele divine dar sc(nteia mea nu va
pieri chiar dacă aş intra "n Capul 1atălui meu&
Noi suntem particule ultramicroscopice dar suntem copiii 1atălui& O dată ce ne)a emis
o dată ce ne)a dat viaţă de duh vom trăi "n veşnicie asemenea /ui& +c(nteie am $ost şi sunt
adăug(ndu)mi)se o parte din trupul 1atălui nostru& 1rup din trupul 1atălui este şi 'ăm(ntul cu
$luidele şi mineralele sale& .cest trup ) trup de Dumne!eire ) c(ndva după ce "şi va "ndeplini
misiunea se va "ntoarce "n +$era)Mamă pentru a se pre$ace şi servi la noi creaţii& .şadar
304
Capul de 1ată este nemuritor şi netrans$orma%il iar +$era)Mamă sau '(ntecele este
nemuritor dar "n veşnică trans$ormare&
Mişcarea şi viaţa soarelui
Din momentul c(nd te)ai pregătit să stai de vor%ă cu mine am luat cunoştinţă de la
dreptaşul tău că eşti li%er şi am co%or(t ca $ulgerul&
E greu să vă $aceţi o idee concretă de vite!a mişcării noastre& Din "nălţimea sediului
meu o%işnuit co%or la supra$aţa păm(ntului ca un v(rte, "n spirală şi stră%at apro#imativ o
mie de @ilometri "n c(teva secunde& 'e măsură ce "nainte! "n materia tot mai densă spre
supra$aţa glo%ului "nt(mpin o re!istenţă mai mare& C(nd revin către !ona mea $enomenul se
petrece invers deoarece cu c(t mă "ndepărte! de păm(nt cu at(t eterul planetei este din ce "n
ce mai $in iar re!istenţa "nt(mpinată este din ce "n ce mai mică& ;ă minunaţi de vite!a
avionului vostru şi cu toate acestea vite!a lui e mică pe l(ngă a noastră&
Dar după această mică introducere să trate! su%iectul $i#at pentru a!i& Din noaptea
vremurilor omenirea s)a $răm(ntat să a$le pro%lema e#istenţei 0orţei centrale& Nu e#ista
păm(ntul nu e#ista nici soarele care vă luminea!ă mai "nainte de a ii e#istat multe mii de sori
pe cer& -ngerii şi omul ) de pe alte glo%uri pierite de miliarde de ani ) au tot discutat şi căutat
să a$le ceva despre 0orţa centrală de unde au pornit toate creaţiile şi toate vieţile& .şadar
pro%lema aceasta este străveche dar şi cea mai grea de de!legat&
Ca duh sunt o $orţă dar c(nd privesc "n ,urul meu la tot ce a creat 0orţa centrală mi se
"ntunecă mintea& .ceastă 0orţă este vie conştientă şi posedă o memorie de necuprins cu
mintea umană& Ea ştie tot ce a creat cunoaşte destinul $iecărui glo% şi tot ce e#istă pe ele4 dar
nu numai că ştie cum le)a creat c(nd şi pentru ce anume scop dar le conduce pe toate cu o
măiestrie divină&
+tăm şi medităm şi noi ca unii dintre voi cum poate 0orţa centrală conduce totul2 Mă
privesc şi mă văd c(t sunt de mic şi nu)mi pot imagina cele ce mi s)au spus că +$era de unde
au pornit toate şi totul este incomensura%ilă& .şa ne spun "ngerii noştri planetari aşa ne)au
spus şi "ngerii solari şi 8uvernatorul nostru suprem solar dar nu numai El ci toţi 0ii de
Dumne!eu solari de pretutindeni& De aceea noi "i credem pentru că de mii şi mii de ani cu
toţii spun acelaşi adevăr& Ei sunt cre!uţi pentru că rangul lor le dă posi%ilitatea să se ducă la
Centrul creator şi să vadă ce este şi ce se $ace acolo& Evoluţia lor le permite aceste călătorii
nu sunt reţinuţi ca noi duhurile umane de glia acestei planete&
+$era divină de unde conduce 1atăl lumile se dilată şi contractă inspiră şi e#piră& C(nd
e#piră emite totul ) materii şi duhuri iar c(nd inspiră ) a%soar%e tot ce este gata pentru
pre$acere& -n +$era divină viaţa se hrăneşte cu moarte şi o "nvie d(ndu)i din nou viaţă&
Morm(ntul universului eşti 1u 1atăl meu3 "n s(nul 1ău mă voi "ntoarce şi "n loc de a
muri mă vei renaşte& Om simplu sunt acum dar "nainte de a $i om am $ost Dumne!eu corp
din corpul 1ău pentru că 1u 1ată m)ai născut din 0iinţa 1a& ;oi adormi "n +$era 1a şi c(nd
mă voi deştepta voi constata că m)ai reorgani!at corpul meu l)ai re$ăcut şi din om 1u "nger
m)ai $ăcut& Iarăşi şi iarăşi venind din +$era 1a "n creaţie şi "ntorc(ndu)mă "n Ea voi constata
că din "nger m)ai $ăcut 0iul 1ău 0iu de Dumne!eu& .tunci $ericit voi c(nta 8loria 1a eternă
"mpreună cu cetele "ngereşti de pretutindeni& Miliarde de ani p(nă c(nd mă vei "nmorm(nta
din nou de data aceasta ca 0iu de Dumne!eu "ţi voi c(nta recunoştinţa mea pentru că m)ai
vă!ut vrednic şi mi)ai "ncredinţat miliarde de "ngeri cu care voi crea su% supravegherea
Creatorilor 1ăi divini ne%uloasa şi mai apoi s$erele "mpărăţiei mele pe care o voi conduce
multe miliarde de ani&
1atăl e $ericit deoarece creea!ă& Cine intră "n trupul +ău intră "n $ericirea veşnică& Aelul
tuturor duhurilor este de a se "ntoarce "n Edenul unde au $ost odată& '(nă atunci suntem
$ericiţi că avem l(ngă noi repre!entanţii 1atălui "ngerii noştri planetari şi solari care ne
grăiesc de 1atăl ceresc&
305
Deşi suntem mult mai ştiutori dec(t voi totuşi stăm ne g(ndim şi ne minunăm cum
at(tea miliarde de sori cu puii sau planetele lor se mişcă cu toate şi nu se ciocnesc unele de
altele& .m să vă pre!int mişcarea lor necunoscută "ncă de astronomii voştri&
+ă iau de e#emplu soarele nostru& .strul de care depinde glo%ul nostru păm(ntesc $ace
un drum ideal printre stele şi constelaţii p(nă "n centrul s$erei universului iar de aici de la
centru "ncepe un al doilea drum către peri$eria universului şi aşa se continuă mereu& Drumul
soarelui este eliptic identic cu drumul $ăcut de toate stelele toţi sorii& +$era noastră univers se
poate asemăna cu o roată cu multe spiţe& De la centrul universului pornesc numeroase or%ite
eliptice către peri$erie asemenea unor spiţe de roată& Dar pe c(nd roata de căruţă are un singur
plan s$era sau roata universului nostru are miliarde de planuri de spiţe& Ele sunt ca
nenumăratele ra!e ale unei s$ere&
/a centrul universului este viaţă către peri$erie ) moarte& C(t timp astrul este t(năr sau
plin de vigoare va călători mereu de la centru la peri$erie şi de la peri$erie la centru& C(nd va
sosi ultimul termen al e#istenţei sale a,ung(nd la peri$erie materia astrului scapă de su%
atracţia s$erei)univers şi cade "n spaţiul dintre cele patru s$ere)univers inters$era cosmică&
E#istă o mare analogie "ntre om şi soare& C(t timp omul trupesc este viu trupul său are
căldură pentru că procesele produse "n interiorul corpului sau vital "i $urni!ea!ă mereu
căldură& C(nd omul moare trupul său se răceşte pentru că a plecat din el corpul vital
producătorul de căldură&
Cu soarele se petrece acelaşi lucru& C(t timp este viu el produce căldură "n masa sa&
C(nd "şi termină ciclul e#istenţei se va răci va "ngheţa pentru că şi)a pierdut magnetismul
$luidul "ntreţinător de viaţă şi mişcare& .,uns "n stadiul acesta soarele nu se va mai putea
"ntoarce "n centrul s$erei universului& -ngerii ne spun că şi soarele nostru va a,unge odată să se
solidi$ice devenind o planetă asemănătoare păm(ntului& .,uns "n $a!a aceasta vor apare pe el
oameni de o $ormă şi constituţie di$erită de cea a noastră actuală& Durata e#istenţei lor
comparativ cu a noastră va $i $oarte scurtă&
'laneta +oare va trăi c(t va trăi şi c(nd va sosi ultimul său termen se va răci va
"ngheţa devenind o gheaţă lichidă& -n această stare va ieşi din univers alerg(nd prin spaţiile
cosmice spre +$era centrală& -n drumul său lichidul)gheaţă se va pulveri!a şi apoi "n
apropierea $luidului +$erei centrale se va $luidi!a şi pul%erea sa& Iniţial $luidul s)a $ăcut ga!
ga!ul ) lichid iar lichidul a devenit solid& C(nd roata se "ntoarce solidul va da naştere
lichidului lichidul ) ga!ului iar ga!ul va deveni $luid&
-n momentul de $aţă soarele nostru este un glo% incandescent $ormat dintr)un amalgam
lichid plurimineral ) de $ier aur mercur argint etc& 1oate su%stanţele păm(ntului e#istă acolo
"n stare lichidă& .rgila din care voi $aceţi oale sau cărămi!i se a$lă "n soare "n stare lichidă&
După cum apa oceanelor păm(ntului se evaporă şi $ormea!ă norii care prin răcire cad pe
supra$aţa păm(ntului su% $ormă de ploaie tot ast$el din masa pluriminerală a lichidului
$ier%inte ce $ormea!ă glo%ul solar se ridică "n spaţiul din ,urul său vapori $ier%inţi luminoşi
de di$erite metale $orm(nd nori denşi metalici de ,ur)"mpre,urul soarelui& .ceşti vapori
argilo)calcaro)silico)metalici ridic(ndu)se la mari "nălţimi se răcesc şi cad pe supra$aţa
soarelui "n stare lichidă su% $ormă de ploaie metalică& E#istă momente c(nd "n anumite
locuri norii se rup şi prin deschi!ătura lor se vede supra$aţa lichidă a soarelui mai "ntunecată
dec(t atmos$era sa luminoasă& .cestea sunt petele solare&
-n ,urul soarelui e#istă o mare de lumină din cau!ă că vaporii di$eritelor metale
ridic(ndu)se "n spaţiu se ciocnesc "ntre ei se electri!ea!ă şi din reacţiile lor reciproce se nasc
$ulgere& -n plus masa topită minerală a soarelui este negativă "n ansam%lul ei iar atmos$era
superioară metalică luată "n %loc este po!itivă din cau!a $luidului ariei universului care o
polari!ea!ă po!itiv& Din această cau!ă o dată cu ploaia de metal topit cade către supra$aţa
soarelui o continuă ploaie de $ulgere electrice& 'rin urmare lumina soarelui se datoreşte
temperaturii "nalte a vaporilor metalici dar mai ales unei continue stră$ulgerări electrice din
atmos$era sa&
306
'e acest glo% $ier%inte şi arhielectric nu trăieşte nici un duh& 1oate duhurile solare "n
$runte cu +$(nta 1reime solară sunt departe de această !onă puternic electrică pe un mic astm
$luidico)$i!ic numit /una solară&
Constituţia soarelui
.m spus că "n momentul de $aţă soarele nostru este un glo% lichid plurimineral $oarte
$ier%inte& Căldura radiată de acest glo% $ier%inte se pierde "n spaţiile din ,urul său pe o distanţă
uriaşă şi totuşi ea nu a,unge nici p(nă la cea mai apropiată planetă a sistemului său&
Desigur că a$irmaţia mea o să vă pară ciudată căci toată lumea ştie la voi că soarele vă
dă lumina şi căldura& Cu toate acestea eu a$irm "ncă o dată5 lumina şi căldura ce vi se par că
vin de la soare nu sunt căldura şi lumina sa proprie ci re!ultatul com%inaţiilor undelor
electro)magnetice ale păm(ntului cu cele ale soarelui& Dar asupra acestui su%iect vom reveni&
De multe milioane de ani de c(nd se a$lă pe păm(nt omul adoră soarele ca $iind
dătătorul de viaţă a tot ce trăieşte pe supra$aţa terestră datorită presupusei călduri şi lumini
sosite de la soare&
In e#punerea precedentă spuneam că "n ,urul soarelui se a$lă o atmos$eră $ormată dintr)o
lungă serie de elemente chimice "n stare de vapori metalici& 1oate aceste elemente chimice
ale atmos$erei solare sunt "n stare li%eră deoarece temperatura lor "ncă nu permite com%inaţii
"ntre ele&
'e c(nd vaporii de apă ce se ridică de pe supra$aţa păm(ntului nu ating dec(t cel mult
două !eci de @ilometri "nălţime vaporii metalici de pe supra$aţa glo%ului solar a,ung la
"nălţimi de trei sute mii de @ilometri distanţă apro#imativ egală cu cea dintre supra$aţa
păm(ntului şi cea selenară&
Orice corp mare sau mic conţine "n masa sa electricitate de două $eluri5 po!itivă şi
negativă&
E#istă corpuri "ncărcate mai mult cu electricitate po!itivă şi altele ) cu electricitate
negativă& Materia $luidică a universului "n care "noată miliarde de sori şi planete este mai
mult po!itivă& +orii şi planetele au "n masa lor mai multă electricitate negativă& Din masa
soarelui se ridică de ,ur)"mpre,urul său vapori metalici "ncărcaţi cu electricitate negativă&
.,unşi "n părtile superioare la mari distanţe de supra$aţa solară din cau!a in$luenţei $luidului
universic "n care "noată soarele "ncetul cu "ncetul vaporii metalici se descarcă de electricitatea
negativă şi se "ncarcă cu electricitatea po!itivă a $luidului universic& /a un moment dat
vaporii de sus sunt po!itivi iar vaporii din apropierea supra$eţei glo%ului solar sunt negativi&
.tunci se produc uriaşe descărcări electrice "ntre norii superiori şi cei in$eriori o ploaie de
$ulgere că!(nd către supra$aţa glo%ului solar& .ceastă ploaie este permanentă căci mereu se
ridică nori şi procesul "şi urmea!ă necontenit cursul& 0ulgerarea ce continuă de miliarde de
ani menţine lichidă şi $ier%inte materia metalică a soarelui&
In momentul de $aţă s)a reali!at "n soare un $el de perpetuum mo%ile& Oric(t de
numeroase şi strălucitoare ar $i aceste $ulgerări uriaşe lumina lor nu a,unge p(nă la păm(ntul
nostru& .şadar nici căldura oceanului de materie topită nici lumina $ulgerelor in$inite ce
%ră!dea!ă secundă de secundă atmos$era metalică a soarelui nu luminea!ă şi nu "ncăl!eşte
supra$aţa păm(ntului nostru&
Noi duhurile trăim "n spaţiu şi suntem $oarte sensi%ile dar nu simţim nici o căldură ca
venind de la soare ci simţim cu totul altceva5 undele sale electro)magnetice&
.m arătat că soarele nostru este o uriaşă u!ină de energie electro)magnetică un i!vor
puternic de electricitate care "ntreţine viaţa de pretutindeni din sistemul său& O u!ină mai
mare de electricitate este +$era divină& 8raţie cantităţilor imense de electricitate din +$era
divină se pot "n$ăptui toate creaţiile& De asemenea am arătat că această colosală +$eră
centrală palpită mereu se dilată şi se contractă inspiră şi e#piră& C(nd se dilată inspiră4 c(nd
se contractă e#piră& C(nd e#piră elimină $luide ce vor $orma lumi sau vor hrăni pe cele
e#istente& C(nd inspiră cheamă la +ine din cele patru universuri materiile $luidice ) care au
307
servit şi hrănit universurile ) pentru a le trans$orma din nou& 8raţie acestor ritmuri Creatorii
centrali au posi%ilitatea să cree!e mereu materii noi pentru noile lumi şi să repare şi
trans$orme materia u!ată la care se adaugă materia nou pregătită cu particule a%sor%ite din
haos sau In$init pentru a le trimite apoi "n lumile create&
+$era divină
F
se compune din trei s$ere concentrice "nvelind una pe alta& /a centru
e#istă o +$eră căreia pentru "nlesnirea studiului i)am !is Cap de Dumne!eu sau 1ată& De ,ur)
"mpre,urul acestei +$ere centrale se a$lă +$era numită 1orace 'ectoral sau Respirator plină cu
o materie $luidică di$erită de cea dint(i& -n $ine "nvelind pe am(ndouă se a$lă a treia +$eră şi
mai mare numită .%domen Mamar sau Născător conţin(nd pe l(ngă $luidele di$erite de
celelalte două +$ere şi milioane de mari Creatori de lumi şi duhuri&
Din +$era centrală 1ată pornesc toate ideile constructoare ale lumilor& -nsă aceste idei
n)ar putea $i puse "n lucru "n activitate dacă n)ar e#ista mişcarea respiratorie a 'ectoralului&
-n Mamar e#istă 0orţele sau Creatorii de o evoluţie negrăit de "naltă care creea!ă după
indicaţiile 1atălui central& .ceste 0orţe creatoare sunt $ecundatorii a tot ce e#istă "n interiorul
Mamarului +$era)Mamă nume impropriu dar corect prin analogie cu mama $emeia)om de
pe păm(nt& Dar pe c(nd $emeia)om este $ecundată din e#terior "n Mamar $ecundarea este
internă materia ei interioară $iind mereu $ecundată "n vederea creării noilor materii şi spirite
de către Creatorii divini de acolo& .şadar Mamarul concepe "n interiorul său prin Duhul
creator divin&
1
5fera divină sau &aboratorul este o incomensurabilă Asociaţie de mari Ar"itecţi şi !reatori
divini, numiţi /lo"im @n !abala sau tradiţia mistică ebraică.
+$era divină este organi!ată "n trei s$ere concentrice cu caracteristici şi $uncţii di$erite&
Capul 1atarul este veşnicul emiţător de idei a$l(ndu)se "ntr)o linişte eternă& 1oracele
0iularul se roteşte "n ,urul Capului "n sens levogir e$ectu(nd totodată o mişcare de
e#pansiune şi contracţie& .%domenul Mamarul e#ecută o mişcare de rotaţie "n ,urul 1oracelui
şi "n sens invers cu El&
Din Mamar s)au născut stele universuri cosmosul "ntreg& El naşte $ără un raport se#ual
"n sens uman& 1atăl central concepe prin intermediului Mamarului produc(ndu)se "ntre ei un
schim% de elemente $luidice& Din 1atăl pleacă $luide către Mamar iar Mamarul dă 1atălui alte
$luide prin intermediul Respiratorului& Din $u!ionarea lor se nasc duhurile& 'rin situaţia sa
Mamarul corespunde unei virgine perpetue care totuşi naşte produc(nd din veşnicie materiile
şi duhurile tuturor lumilor& Imaginea actului produs "n Centrul creator este tradus "n lumea
trupească vegetală animală şi umană prin "mpreunarea a doi indivi!i de se# di$erit pentru a)
şi uni elementele creatoare din $u!ionarea cărora se naşte oul punctul de plecare al noii
$iinţe&
'rin urmare $enomenele şi activităţile lumii create sunt o reproducere grosolană
potrivit materiei de aici a $enomenelor tainice din +$era divină&
+$era de la centrul +$erei divine este Capul de Dumne!eu sau 1atăl g(nditorul veşnic
emiţător de idei& Ideile $iind emise "n a$ara /ui provoacă activitatea respiratorie a
'ectoralului centura Capului de Dumne!eu& Dar dilatarea şi contractarea 'ectoralului
determină un schim% de electricitate dintre 1ată şi +$era peri$erică sau Mamar& 8raţie acestei
$orţe uriaşe electrice Creatorii divini din s(nul Mamarului $ecundea!ă ideile şi sc(nteile)
duhuri sosite din Capul lui Dumne!eu "n Mamar& -n ansam%lul ei +$era divină este o u!ină
unde se g(ndeşte şi construieşte& 1atăl central g(ndeşte emite idei care graţie Respiratorului
a,ung "n Mamar& .ici Creatorii 0ii de Dumne!eu le prelucrea!ă şi c(nd totul e gata le trimit
către peri$eria Mamarului de unde mai t(r!iu sunt e#pul!ate "n cosmos& Mamarul e#ecută o
mişcare de rotaţie "n,urai a#ei sale "nchipuite& Respiratorul e#ecută şi el o mişcare de rotaţie
dar de sens contrar +$erei peri$erice& +$era centrală 1atăl stă pe loc& Centrul centrului lumii
create unde numai se g(ndeşte tre%uie să stea pe loc "ntr)o linişte eternă&
308
Ideea născută "n Capul de Dumne!eu este atrasă de Respirator unde su$eră o mişcare
circulară provocată de $luidul "nt(lnit acolo& .poi purtată p(nă la marginea +$erei)Respirator
ideea este aruncată "n Mamar& 'e c(nd "n Cap ideea era pur a%stractă şi imo%ilă "n Respirator
ea devine o $orţă activă şi "n $ine sosită "n Mamar ideea devine din a%stractă ) concretă căci
este "nvelită "ntr)o materie $luidică $ină& Ideea sosită "n Mamar este luată "n primire după $elul
ei de anumiţi Divini de acolo care o citesc "i "nţeleg conţinutul şi o pregătesc pentru a putea
$i trimisă "n lumea creaţiilor ca ordine& .celaşi procedeu se urmea!ă şi cu sc(nteile divine ce
vor anima $iinţele din lumile create& Din Capul de Dumne!eu pornesc sc(nteile divine& -n
'ectoral se "m%racă cu o cantitate mică de $luid respirator şi "n $ine sunt desăv(rşite "n
Mamar de anumiţi Creatori după $elul şi rolul ,ucat de aceste sc(ntei sau duhuri "n lumile
create& Din Mama veşnic $ecioară duhurile surit trimise "n universuri&
'rimii părinţii ai %isericii creştine au dat concepţiei umano)materialistă o e#plicaţie
divino)spiritualistă interpret(nd că mama umană a Domnului născătoare de om a conceput
"n sensul Mamarului din +$era divină&
-n linii mari +$era divină se poate compara cu trupul uman& Ca şi +$era divină omul are
trei părţi5 un cap g(nditor un piept respirator şi un p(ntece producător sau născător& Cele patru
mem%re ale omului corespund celor patru universuri aşe!ate "n ,urul +$erei divine&
Noi semănăm continuu dar ne "ntre%ăm5 Oare după semănatul nostru va veni cineva să
secere să adune şi să hrănească cu rodul nostru pe cei $lăm(n!i2 Noi semănăm dar dacă tu
"nchi!i semănătura noastră "n aceste h(rtii nu vedem $olosul comunicărilor& Ne străduim de
at(ta amar de vreme să)ţi dăm o serie de adevăruri dar dacă tu nu le sinteti!e!i ca să dai din
ele $raţilor tăi "nseamnă că am muncit "n !adar& Noi ţi le)am dat ră!leţe şi uneori $ără legătură
una cu alta dar am avut mereu "n vedere progresivitatea& .ceastă metodă he)am impus)o
pentru următorul motiv5 omul trupesc ) tu sau oricare altul ) av(nd conştiinţa stării de veghe
din timpul !ilei s)a o%işnuit cu ideile curente ale mediului vostru am%iant ale părinţilor
cunoscuţilor şi cărţilor citite& .şa $iind noi spaţialii tre%uie să procedăm cu cea mai mare
%ăgare de seamă c(nd vrem să vă schim%ăm credinţa pentru a vă $ace adepţi ai ideilor noastre
cereşti& Din pro$unda antichitate iniţiaţii au căutat să)şi $acă adepţi& 0iecare iniţiat dispare
odată dar "n locul său răm(n elevii săi adepţii care)i vor continua opera& C(tă gri,ă acordăm
"n a şti c(t să dăm şi cum să)l insu$lam pe iniţiatul nostru pentru ca tainele noastre să nu
devină o%iect de %at,ocură3
După această parante!ă voi continua cu o pro%lemă spirituală& 1oate religiile păm(ntului
sunt $rumoase& Ele au $ost pure la "ntemeierea lor dar pe parcursul timpului din anumite
interese oamenii le)au alterat& 1reptat concepţiile se denaturea!ă "n te#tele sacre se strecoară
idei străine aşa că după ani şi ani religia originală devine de nerecunoscut "n scrierile şi
cultul ei& .şadar cu vremea religiile ca şi lucrurile şi materiile păm(ntului se denaturea!ă
"m%ătr(nesc şi vine vremea să moară&
Ideile e#puse "ntr)o carte nu mai corespund ideilor lumii veacurilor ulterioare& Cartea ce
conţine idei vechi devine o pură materie şi lumea nu mai pune temei pe cele scrise "n ea& Din
+$(nta +criptură creştină au $ost scoase multe paragra$e r(nduri şi cuvinte& Iar "n alte timpuri
s)au introdus cuvinte şi capitole ine#istente iniţial& Din această cau!ă 9i%lia a devenit o
lucrare ce "ncăl!eşte şi "nalţă pe omul simplu care crede prin intuiţie "n adevărurile spuse
acolo dar pe cei mai mulţi mai ales pe cei culţi nu)i mai satis$ace&
+ituaţia actuală este at(t de di$icilă "nc(t ne este aproape imposi%il să "nlăturăm din
mentalul clericului pre,udecăţile cu care a $ost "m%i%at "n seminar şi mai apoi "n $acultate&
Dogmele şi interesul "l opreşte să iasă din ordinea impusă de concepţiile di$eritelor epoci& .şa
$iind re$ormarea ideilor spiritualiste nu se mai poate $ace dec(t prin mireni oameni $ără
pre,udecăţi şi care nu sunt o%ligaţi să măn(nce p(inea de pe urma cultului practicat de slu,itor&
.devărul e veşnic unul şi acelaşi& 1oate $iinţele 'ăm(ntului admit o Cau!ă primă un
Creator un Dumne!eu& .cest principiu nu)l poate respinge nimeni "n a$ară de cei sla%i de
minte& Dar "n a$ară de acest adevăr ni s)a mai spus ) sus la noi şi ,os c(nd a $ost Domnul
309
printre oameni5 1atăl central are pretutindeni miliarde de 0ii $iecare conduc(nd un sistem
planetar4 "n +$era centrală se a$lă cei mai mari 0ii ai Unicului Dumne!eu Creatorii de lumi
0iinţe mai mari "n grad dec(t 8uvernatorii solari& .ceste Entităţi su%lime 0iinţe de iu%ire
poartă di$erite nume "n te#tele sacre %rahmane iar "n Ca%ala şi cărţile misticii e%raice sunt
numite +e$irot
F
&
Dacă vei vor%i unui teolog creştin nu va şti să)ţi răspundă nimic despre aceste
cunoştinţe ne"nt(lnite "n cărţile sale de teologie& 'e c(nd %rahmanul %udhistul sau ra%inul
dacă se vor "ncredinţa că au de)a $ace cu un iniţiat "ţi vor răspunde5 6.devăr grăieşti căci
Cerurile c(ntă 8loria unicului Dumne!eu ) %inecuv(ntat $ie numele +ău& -n cosmos e#istă o
in$initate de trepte ierarhice mii de ranguri "ngereşti şi mii de trepte de urcat pentru 0iii de
Dumne!eu& -ngerii se "ntrupea!ă %enevol sau "n urma unei misiuni speciale iar 0iii de
Dumne!eu se "ntrupea!ă o%ligatoriu pentru stimularea evoluţiei r(nd pe r(nd şi de multe ori
pe $iecare planetă a "mpărăţiei sistemului lor solar&7
Duhul uman trece prin mai multe $eluri de "ntrupări
8rea este şcoala spiritului "n trup& C(t de luminos şi conştient este spiritul "n spaţiu şi
c(t de "ntunecat ) "n peştera de lut unde este silit să $acă şcoala vieţii materiei solide3 0ericirea
spiritului "ntrupat este noaptea c(nd poate să)şi părăsească trupul şi să trăiască măcar c(teva
ceasuri "n lumina şi $eeria materiilor eterice&
+tai l(ngă trupul tău şi privindu)l ve!i cum an de an se ruinea!ă& E o carceră şi totuşi ţi)
e milă de el pentru că e opera ta4 tu l)ai "nvelit hrănit şi apărat& 1e)ai legat de el su$leteşte
deşi te chinuieşti "n el din cau!a durităţii sale&
+unt $ericit că prin tine pot aşterne pe h(rtie aceste idei ale mele citite de unii sau alţii&
. trecut mult timp de c(nd am avut şi eu un trup asemănător cu al tău& Nu)ţi spun c(t timp a
trecut de atunci ca să nu te "ntriste! dar sunt m(ndru că am avut voinţă puternică şi
nimicurile vieţii păm(nteşti nu m)au amăgit şi ast$el nu m)am a%ătut de la legile morale
"nscrise "n "ntregul univers& .cum nu mai am nevoie să $ac "ntrupările cerute de şcoala acestei
planete&
In continuare am să descriu di$eritele "ntrupări $ăcute de spirit dictate de anumite
cerinţe&
1
-ermenul 5efirot 3ebr. , 'umerele4 vine de la verbul ebraic 5afor , a socoti. !onform
cabaliştilor, cele (ece 5efirot repre(intă canalele prin care curge emanaţia creatoare, venind de la /in,
5of, 2nfinit. /le conţin fluide care le pun în mişcare şi comunicare unele cu altele, iar prin condensarea
lor, aceste fluide se transformă în elementele materiale constitutive ale creaţiei. /in,5of este infinit şi
de necunoscut pentru om. @ntre /in,5of şi sfera creată se interpun cele (ece 5efirot, prin care /l a
creat şi guvernea(ă universurile. !ele (ece 5efirot corespund atributelor morale, divine, care le
conferă numele şi pe care omul este c"emat să şi le însuşească prin conduita sa morală. !ele (ece
5efirot corespund celor (ece !uvinte prin care /in,5of a creat lumea şi celor (ece !uvinte prin care /2
s,a revelat omului. 5efirot repre(intă esenţa .ivinităţii, .ecada primordială, 0rincipiile divine emanate
de /in,5of, răspândind lumina asemenea unor safire. 'umele celor (ece 5efirot sunt7
1. Ket"er A !oroană , cau(a cau(elor, diadema, ceea ce oc"iul nu poate vedea.
2nteligenţa ei se numeşte Betatron;
:. !"o"ma" A înţelepciune , gândirea, temelia vieţii;
9. Bina" A .iscernământ , inteligenţa inimii, înţelegere;
C. !"essed A $raţie , bunătate, milă, compasiune;
D. $"evura" A 8orţă , putere,, rigoare, dreptate, 6ustiţie;
E. -iferet A $lorie , slavă;
;. 'et(ac" A 5tabilitate , victorie, veşnicie;
<. *od A 5plendoare , frumuseţe;
F. 2essod A 8undament , temelie, principiul a tot ce emană spre fiinţele terestre;
1G. Balut A #egalitate , împărăţie.
0rimele trei triade 5efîrot,ice formea(ă trei lumi7 1. Al(ilut , lumea emanaţiei pure; :. Beria" ,
lumea creaţiei; 9. 2eţira" , lumea formaţiei. Balut formea(ă a patra lume, numită Assi%a , lumea
acţiunii, universul vi(ibil, (gura lumilor superioare.
310

Omul spaţial este un instrument al Divinităţii centrale care "l pune su% controlul
8uvernatorului solar iar acesta "l "ncredinţea!ă 8uvernatorului planetar& .m spus că duhul)
om nu poate trăi i!olat nu)şi poate $ace evoluţia singuratic ci "nglo%at "ntr)o vastă asociere
căreia pentru "nţelegere să)i !icem partid spiritual&
.şa $iind omul tre%uie să $acă mai "nt(i ) pentru multă vreme pe una sau pe mai multe
planete ) "ntrupări pentru evoluţia sa personală& C(nd prin vrednicie a terminat această
şcoală planetară pentru avansarea sa va trece prin "ntrupări pentru a,utorarea $raţilor săi mai
mici ai grupării sau partidului său spiritual& După o serie de asemenea "ntrupări va $ace
c(teva "ntrupări ca un omagiu adus superiorilor asociaţiei sale& +)ar părea că ast$el se achită
de orice o%ligaţii şi totuşi ordinea sta%ilită cere ca duhul să $acă o serie de "ntrupări şi pentru
8uvernatorul planetei sale& C(nd s)a achitat $aţă de această su%limă /umină el se va "ntrupa
la anumite epoci pentru a proslăvi ca om trupesc pe Divinul său +olar& -n $ine va tre%ui să
"m%race trup pentru preamărirea unicului +tăp(n a 8uvernatorului lumilor de pretutindeni&
-ntrupările au $ost personale pentru $raţii săi pentru superiorii partidului său pentru
8uvernatorul planetar pentru 8uvernatorul solar şi pentru 8uvernatorul lumilor de
pretutindeni& ;e!i dragă $rate la ce şcoală amarnică este supus %ietul duh2
C(nd un duh a a,uns să se achite de aceste şase categorii de "ntrupări i se poate spune
cu adevărat $ericitul $ericiţilor&
+ă nu te m(ndreşti $rate dar tu ) "mpreună cu mine şi alţii ) ai trăit "n trup pe c(nd
8uvernatorul nostru solar a $ost pe păm(nt ca om& Cu toţii am sor%it "nţelepciunea vor%elor
+ale cu toţii /)am servit şi cu toţii ca oameni trupeşti şi apoi ca duhuri spaţiale am "nălţat
osanale Celui ce străluceşte "n lumina unei evoluţii ce se pierde "n noaptea veşniciei& De acum
ne silim să sugerăm şi s$ătuim pe $raţii noştri să nu)şi mai "nt(r!ie mersul evoluţiei pentru a
putea pleca cu un ceas mai devreme de pe această planetă pe o alta superioară& Este grea viaţa
trupească pe acest glo% al sistemului nostru dar să slăvim pe Domnul că am a,uns şi aici
pentru că e#istă planete chiar "n acest sistem cu mult in$erioare 'ăm(ntului unde omul se
poate socoti ca $iind "n iad&
+$era divină
Revin la su%iectul at(t de dorit de tine5 +$era centrală sau divină şi descrierea ei mai
amănunţită& Incomensura%ila U!ină de $orţe creatoare numită pentru urmărirea su%iectului cu
termenul de Dumne!eu am spus că e o s$eră mai mare dec(t oricare din cele patru universuri&
Un termen corect pentru această U!ină ar $i +$era centrală +$era divină sau +$era)/a%orator a
tuturor creaţiilor&
+$era divină este $ormată dintr)un eter de o compo!iţie di$erită de eterul din s$erele)
universuri sau $luidele din ,urul astrelor şi planetelor& 'articulele eterului din +$era divină
sunt li%ere iar nu com%inate ca "n lumile create& -n a$ară de acest eter ) mai e#act supraeter )
"n +$era)/a%orator se a$lă Entităţi su%lime Duhurile desăv(rşite ale cosmosului&
Entitatea spirituală capa%ilă să a,ungă la marginea unui univers va vedea +$era divină
aşe!ată "n centrul lumilor create a s$erei create& De aici va o%serva că +$era divină se
"nv(rteşte -n ,urul a#ei sale "nchipuite& .ceastă mişcare de rotaţie provoacă "n ,urul său un
sor%&
+puneam cu altă oca!ie că +$era divină se compune din trei părţi5 Cap 1orace şi
.%domen& Duhurile cu rang de "nger cu anumite "nvoiri pot pleca "ntr)acolo şi pot pătrunde
"n masa +$erei divine "ndrept(ndu)se către centrul Ei către 1atăl nostru central& Iată cum
descrie un "nger solar +$era)/a%orator5
6.m sosit pe supra$aţa e#ternă a +$erei divine şi am "nceput să intru "n masa Ei& După
distanţe uriaşe de miliarde de @ilometri am a,uns la un loc unde se termină eterul stră%ătut şi
deasupra capului meu părea că se "ntinde un Cer asemenea celui de deasupra păm(ntului&
.,uns "n acest loc am avut impresia că sunt "n ad(ncul unei al%ii a unei scoici căci s$era
311
unde am pătruns se ridica de ,urul)"mpre,urul meu spre cele patru puncte cardinale& .tunci
mi)am dat seama că am ieşit din universul meu am stră%ătut ihters$era numită cosmos şi am
a,uns "n +$era divină& .m intrat "n +$era divină p(nă la $aţa internă a .%domenului sau a
s$erei numită Mamar& .ici am constatat că e#istă un spaţiu un gol umplut cu o materie mai
$ină dec(t cea din care este $ormată +$era e#terioară şi că dincolo de acest spaţiu "ncepe a
doua +$eră %ote!ată 1orace sau Respirator&
După ce am privit peste tot o%serv un călător asemănător cu mine sosit "naintea mea "n
Mamar& Dorind să mă instruiesc l)am "ntre%at5
) Mai este mult p(nă la regiunea numită Cap de Dumne!eu2
) Ei $rate mai este cale lungă p(nă acolo dar te s$ătuiesc să nu pleci mai departe "n
golul deasupra ta căci p(nă la Respirator e o distanţă apro#imativă c(t de la soare la păm(nt
şi te e#pui la mari pericole&
'e c(nd "mi vor%ea iată văd că +$era de care vor%im se apropie spre noi&
) Jai să ne retragem puţin ) "mi spuse $ratele ) căci a doua +$eră 'ectoralul se dilată se
um$lă şi mărindu)se se apropie de noi micşor(nd spaţiul care o separă de .%domen +$era)
Mamă&
Constat că ai uitat de acest $enomen cunoscut odată4 sunt multe miliarde de ani de c(nd
ai plecat -n lumile create aşa că ai uitat $enomenele petrecute pe aceste meleaguri& 0ii atent3
Jai să intrăm -n +$era)Mamă căci s)a apropiat prea mult Respiratorul de noi&
'e c(nd se apropia Respiratorul constatăm că şi El se "nv(rte cu o vite!ă ne"nchipuit de
mare& C(nd eram a$ară din +$era divină vedeam că "ntreaga +$eră se roteşte& .cum c(nd sunt
"n Mamar văd că stă pe loc şi numai 'ectoralul se "nv(rte& Comunic o%servaţia mea colegului
de studiu mai %ătr(n dec(t mine şi el "mi spuse5
) 0iind "n interiorul Mamarului ne "nv(rtim odată cu El şi nu ne dăm seama de rotaţia
+a& 'e c(nd Mamarul se "nv(rte "n sensul acelor de ceas 'ectoralul se "nv(rte "n sens contrar&
'ropun colegului meu să $acem o veri$icare şi pornim am(ndoi spre e#teriorul +$erei
divine& .,unşi aici tot nu vedeam rotaţia Mamarului căci şi aici se "nv(rtea "mpreună cu noi
$enomen asemănător petrecut cu %ietul om care stă pe supra$aţa păm(ntului şi deşi păm(ntul
se roteşte la ecuator cu vite!a de F&OO_ @ilometri pe oră totuşi nu o%servă nimic nu ştie nimic
de această rotaţie "n schim% am o%servat mişcarea cu vite!ă negrăită a celor patru universuri
"n ,urul +$erei centrale d(nd impresia că mai $ac patru inele "n ,urul nostru&
Ne)am "ntors "n cele douăspre!ece s$ere concentrice ce compun Mamarul "nvelindu)se
una pe alta şi av(nd $iecare o materie eterică di$erită& +tră%atem cele douăspre!ece s$ere p(nă
la marginea interioară a Mamarului "n spaţiul gol ce o desparte de Respirator& .$lăm că "n
s$era internă prima din cele douăspre!ece !one ale Mamarului vecină cu Respiratorul se a$lă
o lume de mari şi strălucitori .u#iliari ai 1atălui ceresc numiţi Creatori divini sau 0ii de
Dumne!eu& Unul din Ei o%serv(ndu)ne spune5 R1oată lumea de aici poartă rangul de Creator
divin& ;oi ne$iind din ceata noastră retrageţi)vă căci alt$el veţi $i "n pericol corpul vostru
neput(nd re!ista vi%raţiilor mediului nostru& 0iind "ngeri aţi putut veniCp(nă aici totuşi
şederea voastră nu poate $i dec(t temporară& De aceea co%or(ţi "n !ona a II)a&S
.m co%or(t "n !ona a II)a plec(nd de la 'ectoral& .ici am dat de o in$initate de Duhuri
strălucitoare de un rang ceva mai mic dec(t cei dint(i numiţi Creatori divini)+$inte Duhuri&
Ni s)a $ăcut cunoscut că nu putem răm(ne nici aici deoarece nu am a,uns "ncă la evoluţia de a
avea drept de cetăţenie "n acest nivel al Mamarului&
.m co%or(t "n !ona a III)a& .ltă lume alt $luid& 1oate Duhurile ce "şi duc traiul şi
lucrea!ă "n această !onă se numesc Constructori de astre solare grad ierarhic echivalent cu al
8uvernatorului solar Domnul nostru Isus& -n !ona a I;)a am dat de lumea Creatorilor de
planete corespun!ători Domnului nostru planetar $ostul Moise& -n următoarele două !one a
;)a şi a ;I)a am "nt(lnit Insu$lători divini şi Creatori de $orme vii&
+ă vedem ce rol "ndeplinesc Entităţile din aceste şase !one sau s$ere descrise din cele
douăspre!ece s$ere concentrice ale Mamarului& Entităţile din primele două !one sunt
312
anali!atorii şi distri%uitorii ele cercetea!ă ceea ce le soseşte din 'ectoral şi lu(nd cunoştinţă
le distri%uie celor de su% ele& Entităţile din următoarele patru !one primesc ideile 1atălui
central sosite de la cei din !ona a I)a şi a II)a le prelucrea!ă $(c(ndu)le din a%stracte
oarecum concrete& .st$el pregătite ideile sunt trimise "n cosmos şi apoi "n cele patru
universuri unde vor circula "n veşnicie&
-n !ona a :l)a şi a :II)a a$late la peri$eria +$erei)Mamar nu se mai lucrea!ă duhurile)
copn de acolo văd aud simt o%servă "nvaţă şi $ac şcoala a tot ce s)a lucrat "n Mamar&7
Creaţia se petrece ast$el&
1atăl emite o idee să !icem ideea om& .ceastă idee conţine "n masa sa tot viitorul
acestei idei ce va deveni c(ndva un om& Ea se mai numeşte şi sc(nteie divină dar "ncă nu este
duh&
Ideea de om este o particulă ultramicroscopică plină de viaţă& Ieşind din +$era)1ată din
Cap ideea este trimisă "n +$era)'ectoral& .ceastă idee era vie dar nu avea iniţiativă nu ştia să
se mişte deoarece nu avea "ncă voinţă& .,unsă "n 'ectoral $iecare idee sau particulă)viaţă este
"nvelită cu o po,ghiţă de materie eterică a acestei s$ere&
0luidul pectoral este at(t de puternic "nc(t orice duh ) $ie el chiar 0iu de Dumne!eu
divin &)intr(nd "n el va constata că nu mai are voinţă i s)a redus cu totul voinţa& Curios dar
tot ce iese din Cap se $orti$ică trec(nd prin 'ectoral4 tot ce intră "n 'ectoral dinspre Mamar "şi
pierde voinţa şi devine o unitate a Capului de 1ată care "n %unătatea +a "i va reda voinţa
c(nd va veni "n chiar Capul +ău&
E#pir(nd 1atăl a!v(rle din El idei sau particule vii după ra!ele +$erei +ale& .ceste
particule aceste s$erule cu care 1atăl %om%ardea!ă trupul Mamă au viaţă voinţă şi
inteligenţă au propria lor cugetare& De "ndată ce sosesc aceste sc(ntei "n !ona a I)a a
Mamarului marile /uminiCdiriguitoare de acolo le prind le "ncorporea!ă "n perispiritul /or
su%lim& +imţindu)le "n corpul /or constată că nu sunt toate de acelaşi $el& Mai "nt(i le cunosc
după lumina lor care nu e de aceeaşi intensitate $iind vi!i%ilă prin transparenţa peliculei cu
care au $ost "nvelite "n Respirator& -nglo%(ndu)le "n corpul lor spiritual Entităţile din prima
s$eră a Mamarului le simt le anali!ea!ă şi le a$lă destinul& Cunosc(ndu)le destinaţia Creatorii
divini "m%racă particula cu o porţiune din $luidul /or& Ei ştiu care sc(nteie este destinată să
anime o piatră o plantă un animal ori un om şi care va constitui primul eter&
In $ine c(nd s)a terminat operaţia primelor categorii de 0ii divini particulele vii sau
sc(nteile sunt trecute "n !ona a II)a a Mamarului unde sunt luate "n primire de Creatorii
divini)+$inte Duhuri "ncorporate de aceşti /ucrători divini sc(nteile sunt "m%răcate cu o altă
peliculă de $luide&
+c(nteia primă plecată din Capul de Dumne!eu este "nvelită acum "n trei pelicule5 F&
tatară4 l&$iulară4 Q& mamară& -m%răcată "n aceste trei "nvelişuri ideea sau sc(nteia divină are
trei $acultăţi5 voinţă inteligenţă şi memorie&
1rec(nd prin celelalte !ece !one ale +$erei)Mamar sc(nteia ideea sau cuv(ntul va primi
"ncă două "nvelişuri $luidice& .cum sc(nteia este gata pentru a pleca "n lumile create de 1atăl
"mpreună cu miliarde incalcula%ile de semeni $orm(nd "mpreună o ne%uloasă ce conţine toată
gama de materii şi duhuri necesare evoluţiei&
'rin .u#iliarii +ăi 1atăl creea!ă totul din una şi aceeaşi materie primă& -n re!umat
creaţia se petrece ast$el5 +$era centrală a%soar%e din haos din In$init particule vietăţi in$init
de mici& Din ele 1atăl central pregăteşte materia primă primul eter trimis "n lume să
evolue!e& După ce a parcurs "ntreaga creaţie ) evolu(nd p(nă la ultima $a!ă de eter devenind
eterul sau $luidul cel mai $in ) particula este chemată şi rea%sor%ită de +$era centrală& După ce
intră "n Capul divin unde su$eră in$luenţa acestui mediu su%lim particula este din nou emisă
pentru a $omia de această dată sc(nteia divină a unui duh ce va lua drumul veşniciei evolu(nd
şi a,ut(nd la evoluţia $raţilor săi mai mici particule vii ce $ormea!ă ceea ce voi numiţi
materie&
313
'lecarea duhurilor de pe planeta noastră
.deseori vă "ndreptaţi privirile spre /ună regina nopţii şi nu ştiţi de ce lumina ei
misterioasă produce "n $iinţa voastră un sentiment neliniştit& E nostalgia spiritului dorul său
de a se "nălţa către acest astru al cerului deoarece ştie că acolo "şi au sediul strălucitele entităţi
angelice acolo se pun la cale toate evenimentele 'ăm(ntului şi se iau măsurile ce vor duce
omul spre o evoluţie mai "naltă&
Deşi este cuprinsă la peri$eria s$erei al%e a primei !one $luidice terestre ) numărătoarea
$ăc(ndu)se de la peri$erie către supra$aţa păm(ntului ) /una are o atmos$eră eterică a sa
proprie& Dincolo de atmos$era eterică umană a planetei noastre se a$lă !ona angelică sediul
"ngerilor planetei noastre&
-ngerii şi duhurile al%e ale 'ăm(ntului "şi des$ăşoară activitatea tot pe /ună& .colo "şi
are sediul permanent 8uvernatorul planetar +$(nta 1reime a 'ăm(ntului& Deşi este un astru
aparte /una nu are o conducere a sa proprie ea $iind doar o ane#ă a 'ăm(ntului&
Co%or(nd din /ună sunt nevoit să "m%rac $ulgerător r(nd pe r(nd eterurile al%astre ale
!onei a II)a şi apoi cele roşii ale !onei a III)a& După ce mi)am "ndeplinit o misiune la
supra$aţa păm(ntului şi vreau să mă "ntorc "n !ona mea sunt nevoit să de!%rac materia
$luidică roşie a !onei a III)a şi apoi cea al%astră a !onei a II)a& .m $ost nevoit să le "m%rac pe
toate pentru că $ără ele nu puteam sta la supra$aţa păm(ntului& . tre%uit să mă "ngreune!
lu(ndu)le "n ,urul meu căci alt$el mă atrăgea s$era mea al%ă prima !onă $luidică a
'ăm(ntului& C(nd mă duc la di$erite con$erinţe sau e#perienţe pe /ună sunt nevoit să "m%rac
rapid materia eterică lunară pentru a putea $i complet li%er "n mişcările şi cugetările mele&
Ain să atrag atenţia că noi duhurile umane ale !onei a I)a nu putem să ne ridicăm p(nă
la !ona peri$erică angelică a 'ăm(ntului pentru că acolo e#istă vi%raţii di$erite şi domnesc alţi
curenţi electro)magnetici& -n plus glo%ul păm(ntesc "şi e#ercită acţiunea sa atractivă nu numai
asupra materiei solide lichide şi ga!oase a $iinţelor şi lucrurilor de la supra$aţa sa ci chiar şi
asupra noastră a duhurilor& .şadar magnetismul păm(ntului e#ercită $orţa sa atractivă şi
asupra materiilor eterice& Materia eterică a corpului "ngerilor este mai $ină dec(t materia
corpului nostru $luidic mai greu dec(t al "ngerilor&
/una "şi are şi ea $orţele magnetice e#ercitate p(nă la supra$aţa păm(ntului
in$luenţ(ndu)l cu tot ce e#istă pe el& Ori de c(te ori mă duc pe /ună tre%uie să "m%rac $luidul
ei pentru a $i reţinut de /ună şi curenţii $luidici ai 'ăm(ntului să nu mă răpească din prea,ma
ei&
-n /ună e#istă un $urnicar de duhuri un turn al lui 9a%ei deoarece "n ea poposesc
duhuri venite din toate părţile cosmosului& Unele sunt venite numai "n vi!ită pe 'ăm(nt altele
cu intenţia de a se sta%ili pe acest glo% şi a)şi $ace şcoala necesară evoluţiei lor& E#istă apoi
grupuri de duhuri care şi)au isprăvit şcoala 'ăm(ntului şi sunt gata de plecare $ăc(nd toate
pregătirile "n acest scop& -n $ine "n /ună sunt şi cete "ngereşti solare sau planetare venite "n
vi!ită de prin alte meleaguri& .ici se $ac şedinţe con$erinţe şi e#perienţe care de care mai
avansate duhurile "ntrec(ndu)se "ntre ele& -n serile senine de vară priviţi /una şi urechea
voastră nu distinge nici o şoaptă din miliardele de g(nduri răsp(ndite "n spaţiile din ,urul ei
emanate de pu!deria de duhuri ce g(ndesc discută ori con$erenţia!ă asupra unei te!e oarecare&
.colo este şi superiorul partidului nostru mare "nger unul din cei trei "ngeri căpetenii ai
comunităţii noastre& De acolo am sosit ca $ulgerul imediat ce mi s)a $ăcut cunoscut de
repre!entantul meu că eşti li%er şi dispus să mă asculţi& El a lansat prin spaţiu apelul5
6.hahrum .hahrum .hahrum37 1oate spiritele de su% ordinele mele oriunde s)ar a$la "n
spaţiu au!ind acest semnal "l trimit mai departe "n sus şi a,unge la mine& Eu de "ndată dau
semnalul că vin şi mă arunc spre supra$aţa păm(ntului a,ung(nd ,os ca $ulgerul&
.şa se comunică "n spaţiu5 din $iu "n tată şi acesta ) ca $iu ) la un alt tată mai mare
dec(t el& Mereu de la in$erior la superior& Ordinele date de s$intele duhuri angelice se
răsp(ndesc către supra$aţa păm(ntului tot pe această scară de astă dată pe cale descendentă
din tată "n $iu şi din $iul care e tată pentru un altul de su% el şi aşa mai departe "n ,os&
314
.m spus că noi nu putem a,unge p(nă la marginea e#ternă a !onei angelice dar chiar
dacă am a,unge a,utaţi de un "nger tot n)am putea ieşi din ea pentru că avem pe noi
"nvelitoarea $luidică a 'ăm(ntului ) haina planetară& 'entru că nu putem a,unge p(nă la
marginea atmos$erei eterice a 'ăm(ntului şi nici nu putem ieşi din ea ne rugăm de c(te un
"nger solar să ne vor%ească despre "nvelişurile $luidice sau atmos$era +oarelui nostru& Iată ce
ne spune /umina luminată de Dumne!eu5 60raţilor asemenea 'ăm(ntului vostru +oarele are
trei "nvelişuri eterice trei c(mpuri de activitate de in$luenţă magnetică& Dar pe c(nd
numărătoarea la 'ăm(nt se $ace de la peri$erie spre supra$aţa păm(ntului la +oare
numărătoarea se $ace de la glo%ul solar către peri$erie7&
'rin urmare !ona a I)a solară este "n ,urul soarelui şi se "ntinde p(nă aproape de prima
sa planetă& =ona a II)a este la mi,loc şi se "ntinde p(nă dincolo de ultima sa planetă
necunoscută de voi& -n $ine !ona a III)a este la peri$eria atmos$erei solare şi se "ntinde dincolo
de !ona a II)a&
-n !ona a I)a trăiesc şi evoluea!ă spiritele solare sau "ngerii solari& -n !ona a II)a se a$lă
toţi copiii soarelui planetele născute din el& -n !ona a III)a e#terioară nu se a$lă nici o planetă
şi nici un locuitor sta%il "n a$ară de călătorii veniţi "n sistemul nostru ori cetele de duhuri ce
pleacă din sistemul nostru solar spre alte sisteme& =ona a III)a este mai mult o %arieră o !onă
despărţitoare "ntre $luidele solare din !ona a II)a "n care "noată planetele soarelui şi $luidul
universic "n care "noată miliarde de sori&
/ocuinţa permanentă a "ngerilor solari $iind !ona a I)a veţi !ice5 60iind prea aproape de
soare nu e prea cald acolo27 Nu uitaţi că duhul nu se impresionea!ă nici de cald nici de $rig
el poate sta "n $ocul cel mai viu $ără să su$ere deoarece haina sa $luidică nu su$eră nici o
modi$icare& 1atăl Creator a creat duhurile ca ele să poată trăi la orice temperatură de la cea
mai scă!ută p(nă la cea mai ridicată& Un mic e#emplu este peştele vostru care av(nd s(nge
rece poate trăi $ără să su$ere "n mările cele mai calde şi "n apele cele mai reci %ine"nţeles
$erindu)se de a $i prins la supia$aţa oceanului de masa de apă ce se solidi$ică&
E#istă planete unde domneşte un $rig cumplit cu toate acestea oamenii de pe ele nu
su$eră deoarece Constructorii trupului lor au $ăcut "n aşa $el ca ei să ai%ă s(ngele $oarte
$ier%inte aproape egal cu apa voastră clocotită& .rderile din trupul lor sunt at(t de intense
"nc(t le o$eră posi%ilitatea să vieţuiască "n aceste regiuni deose%it de reci& Dacă ar $i posi%ilă
aducerea acestor oameni pe păm(ntul vostru ei ar "nlocui so%ele pe timpul iernii iar dacă ar $i
aduşi vara ar muri opăriţi de propriul lor s(nge care s)ar evapora $ier%(nd "n trupul lor&
Unicul +uveran al lumilor a dat ştiinţă şi putere Constructorilor +ăi de trupuri umane să
$acă oameni trupeşti potriviţi tuturor condiţiilor de pe di$eritele glo%uri planetare risipite "n
cosmos& C(nd un duh a terminat şcoala acestei planete anumiţi "ngeri planetari "l vor
de!%răca de haina planetară reapăr(nd la supra$aţă haina solară posedată de c(nd a venit "n
acest sistem solar& O data despovărat de "nvelişul planetar duhul va pleca "n grup cu partidul
său călău!iţi de anumiţi "ngeri p(nă "n !ona a I)a a +oarelui nostru& După o şedere oarecare ei
vor pleca ori spre o altă planetă a acestui sistem ori către un alt sistem solar& -n acest scop
anumite entităţi solare sunt desemnate sa conducă această caravană cerească cu superiorul ei
p(nă la locul indicat&
Dincolo de atmos$era solară prin spaţiile intersiderale ale universului nu se "nt(lneşte
nici un duh&O pustietate gro!avă domneşte "ntre atmos$erele $luidice ale stelelor& Numai cine a
avut oca!ia să călătorească prin aceste regiuni intersiderale va avea o idee generală de
mulţimea stelelor şi de puterea necuprinsă a Celui ce a creat şi conduce totul&
.,unşi la peri$eria atmos$erei +oarelui "ngerii solari părăsesc acest mare grup $iind luat
"n primire de alte entităţi care au $ost anunţate şi aşteaptă să "l conducă la locul destinat&
'entru că spaţiile interstelare sunt cutreierate de puternici curenţi electrici "ntreaga grupare
este "ncon,urată cu o reţea deasă de $ire eterice "n aşa $el "nc(t "mpreună să $orme!e un %loc
un roi de duhuri& . "nchei această e#punere amintindu)vă5 universul nostru este plin cu un
315
$luid numit universic& -n el "noată astrele "ncon,urate $iecare de $luidul lor solar "n $ine "n el
"noată planetele lor "ncon,urate de $luidul lor planetar&
.tractivul şi electrivul ) magnetismul şi electricitatea
Din materie a $ost creat totul "n univers& 'retutindeni e#istă materie vie supusă legii
evoluţiei asemenea spiritului& Din +$era divină din Mamarul +$erei)/a%orator pleacă mereu
un curent de materie eterică primară ) numărul unu care circul(nd prin universuri milioane
de ani şi trec(nd prin di$erite stări tinde mereu să se concentre!e devenind "n cele din urmă
materie solidă&
Noi susţinem e#istenţa unei materii eterate "ntr)o in$initate de categorii& 'entru voi "n
stadiul actual al cunoştinţelor voastre umane a$irmaţia noastră este o ipote!ă& ;oi credeţi că
din nimic s)a $ăcut tot ce e#istă "n ,urul vostru& Noi ştim că totul "n orice grad de involuţie sau
evoluţie s)ar a$la a provenit dintr)o singură materie numită eter primordial&
Ma,oritatea dintre voi neagă e#istenţa eterului iar o mică parte o %ănuieşte deoarece
nu)l vedeţi şi nu)l simţiţi& Noi "l vedem şi simţim pentru că trăim "n el&
+ă presupunem că materia are ochi să vadă şi gură să grăiască& -n acest ca! nevă!(nd
materia lichidă mai su%tilă solidul v)ar spune că nu e#istă dec(t materie solidă& /ichidul ar
percepe materia solidă şi lichidă "n schim% nu ar avea nici o noţiune despre e#istenţa ga!ului&
/a r(ndul său materia ga!oasă ar percepe materia solidă lichidă şi ga!oasă dar nu ar %ănui că
e#istă şi o materie eterică& .şadar nu e de mirare că nu aveţi nici un indiciu de e#istenţa
eterului&
Orice materie din cosmos oricare ar $i $ineţea ei este tot materie şi anume materie
$i!ică& -n +$(nta Evanghelie se !ice5 6Duhul este asemenea v(ntului care nu ştie de unde vine
şi unde se duce7& 0raţilor vedeţi voi v(ntul2 Nu& Dar "l simţiţi desigur& ;oi nu cunoaşteţi
rostul acestor comunicări ale mele& Deocamdată ele tre%uie scrise căci va veni vremea c(nd
vor $i utile unora& Comunicări de acest gen s)au primit şi "n alte timpuri& Ele au $ost scrise
pentru anumite persoane2 Nu& Bi totuşi ce n)ar da unii să le mai ai%ă3 1ot aşa va $i şi cu aceste
cugetări ale mele& 'este ani c(nd vei părăsi trupul tău pieritor şi vei veni sus la noi te vei
minuna tu "nsuţi de rodul lor& Ce $răm(ntări su$leteşti vor produce3 0iind la noi "ţi vei aminti
cum !i de !i adunai ca o al%ină comunicările mele şi ale altora& .runci te vei sili să insu$li
plăcere şi convingere celor ce vor citi agoniseala ta&
-n alte timpuri şi eu adunam cunoştinţele $raţilor mei spaţiali şi venind sus m)am
%ucurat de răsp(ndirea lor printre semenii mei trupeşti& .devărul răsp(ndit atunci era prea
puţin $aţă de c(t primeşti tu acum& .lte timpuri erau atunci altele sunt acum& 'e atunci
instrumentele noastre erau rare şi lumea era mai ignorantă& .!i mediumii sunt mai numeroşi şi
lumea are un c(mp de cunoştinţe mai "ntins& ;oi de,a cunoaşteţi undele şi posedaţi mi,loacele
de a le utili!a& .veţi mediumi auditivi ai g(ndurilor noastre $oarte rari "n timpurile antice&
1ermin(ndu)mi introducerea "ncep tratarea su%iectului re!ervat pentru a!i& +puneam că
materia a$lată "n cuprinsul cosmosului sau a uriaşei s$ere ce cuprinde tot ce a creat Creatorul
are o in$initate de stări de concentrare şi prin urmare ) de vi%raţie& ;oi sunteţi consideraţi prin
trupul vostru ca $iind cvasi)soli!i motiv pentru care organele voastre de simţ nu pot "nregistra
pre!enţa materiilor eterice&
'entru a evidenţia acest lucru să luăm un %iet om din ad(ncul pădurilor tropicale& Omul
acesta s)a pomenit "ntr)o regiune caldă unde nimeni nu a vă!ut vreodată gheaţă apă "n stare
solidă& +ă !icem că ai $ăcut o călătorie prin acele regiuni şi ai luat legătura cu un %ăştinaş şi
din una "n alta a venit vor%a de $rig şi gheaţă& /a descrierile tale re$eritoare la gheaţă
%ăştinaşul te va "ntre%a5 6Dar ce e aceea gheaţă căci "n lim%a noastră nu e#istă aşa ceva27 1u
cauţi să)i e#plici dar vor%ele tale nu)l pot lămuri deoarece $iinţa lui nu a vă!ut niciodată apă
solidă& . vă!ut)o lichidă şi "n stare de vapori dar solidă ) niciodată& El ştie că dacă va pune
m(na "n apă $iartă se va opări dar că e#ista apă solidă ca o piatră nu poate "nţelege deloc&
316
-n general voi sunteţi $aţă de noi "n situaţia %ăştinaşului& ;ă vor%im de eter solid lichid
şi ga!os şi ridicaţi din umeri căci aşa ceva nu aţi vă!ut sau simţit& ;ă dăm dreptate deoarece
trupul vostru nu are "n stadiul actual de evoluţie nici un organ de simţ "n $uncţiune cu care să
a$laţi de e#istenţa acestor eteruri "n mi,locul cărora vă mişcaţi şi trăiţi& .veţi organe eterice
pentru "nregistrarea lor dar ele nu sunt chemate "ncă la viaţă pentru că nu a sosit timpul
ma,oritatea dintre voi neav(nd evoluţia necesară&
'rintr)o viaţă s$inţită sau chiar s$(ntă unii oameni trupeşti au redeşteptat au pus "n
$uncţiune mai devreme aceste organe dec(t restul omenirii& .ceştia ne văd aud şi simt4 văd
curenţii eterici alerg(nd prin spaţii şi au noţiunea concretă a e#istenţei materiei eterice&
Deocamdată nu pot dec(t să vă vor%esc după cum tu ai $i vor%it %ăştinaşului despre
gheaţă Materia glo%ului terestru pe care trăiţi se a$lă su% patru stări5 solidă lichidă ga!oasă şi
eterică iar nu trei după cum a$irmă ştiinţa voastră o$icială& -n ,urul acestui glo% terestru am
spus că e#istă o atmos$eră eterică $ormată din trei categorii principale de eter& Dar "n a$ară de
aceste materii proprii păm(ntului el mai conţine impregnat $luide solare universice cosmice
şi chiar materia primă din care Centrul)/a%orator creea!ă totul& Repet toate $elurile de
materii din care sunt $ăcuţi sorii planetele şi sateliţii lor precum şi oceanele de $luide "n s(nul
cărora se mişcă aceste corpuri cereşti sunt $ormate din una şi aceeaşi materie primă5 materia
eterică numărul unu&
In gama nes$(rşită de $luide risipite "n cosmos e#istă două $luide speciale care
determină sau dau naştere la două $enomene5 magnetismul şi electricitatea& 'rin urmare
'ăm(ntul cu toate $iinţele şi duhurile are "n s(nul său $luide magnetice şi electrice&
1ot ce e solid pe păm(nt este impregnat cu un $luid propriu cu densitatea cea mai mare
dm miile de $eluri de $luide& /ichidele au $luidul lor ceva mai rar iar ga!ele sunt veşnic
"nsoţite de $luidul lor corespun!ător mai rar şi dia$an $aţă de celelalte două precedente& Dar "n
a$ară de materia numită pe nedrept de ştiinţa o$icială moartă sau anorganică mai e#istă
plantele animalele şi oamenii& Ei %ine şi aceste $iinţe au $iecare $luidul lor special din ce "n
ce mai $in& 'rin urmare e#istă $luide minerale vegetale animale şi umane&
Repet ca să nu se $acă vreo con$u!ie& -n ,urul păm(ntului e#istă atmos$era $luidică a
acestei planete haina sa $ormată dintr)un eter din ce "n ce mai rar mai $in pe măsură ce te
"ndepărte!i de păm(nt pe una din ra!ele sale& -ntr)o comunicare precedentă am despărţit
această haină $luidică "n trei !one mari unde "şi duc viaţa cele trei categorii de duhuri umane5
roşii al%astre şi al%e& -n realitate atmos$era $luidică se divide "n trei !one !onele se divid "n
trei s$ere s$erele ) "n trei inele inelele ) "n trei spaţii& 'rin urmare avem G_ de spaţii roşii G_
de spaţii al%astre şi G_ de spaţii al%e "n total `F de trepte cu `F de densităţi ale aceluiaşi $luid
al acestei planete& ;oi oamenii trăiţi "n atmos$era aeriană de la supra$aţa păm(ntului dar "n
acelaşi timp respiraţi şi vă mişcaţi "n $luidul roşu cel mai dens al "nvelişului său $luidic&
Cele trei categorii principale de $luide ce "nvelesc glo%ul păm(ntesc au o oarecare
sta%ilitate şi nu se amestecă "ntre ele ci se "ntrepătrund& 0luidul !onei al%e pătrunde prin !ona
al%astră şi roşie p(nă "n centrul păm(ntului& 0luidul !onei a II)a al%astră pătrunde şi el !ona
roşie de la supra$aţa păm(ntului şi glo%ul p(nă "n centrul său& 'rin urmare aceste trei $eluri de
$luide nu se com%ină "ntre ele ci se "ntrepătrund unele pe altele de sus "n ios&
Din aceste $luide a derivat materia cunoscută de voi a$lată "n stare solidă lichidă şi
ga!oasă& .şadar un $luid stă la %a!a solidelor altul constituie temelia lichidelor şi dintr)un alt
$luid s)au $ăcut ga!ele& Numai "n ca!uri rare c(nd intervin mari $orţe duhuale sau $orţe
electro)magnetice $luidele se pot trans$orma sau com%ina& 0enomenul se petrece "ntocmai ca
şi ,os la voi c(nd solidul )&$iind supus $orţei numită căldură ) se liche$ia!ă&
+puneam că "n a$ară de aceste trei $luide planetare e#istă printre ele impregnate şi
$luide magnetice şi mai ales electrice& Din această cau!ă pătura de ,os de la supra$aţa
păm(ntului $ormată din $luid roşu se comportă ca $iind negativ electrică& 'ătura $luidică al%ă
cea superioară este po!itiv electrică& 'ătura $luidică al%astră de la mi,loc este neutră& Din
punct de vedere magnetic situaţia este inversă& =ona a III)a roşie este po!itiv atractivă sau
317
magnetică4 !ona a I)a al%ă este negativ atractivă iar !ona a II)a al%astră este indi$erentă
$iind o !onă asupra căreia se lucrea!ă cu mari s$orţări şi se in$luenţea!ă cu mare greutate& -n
re!umat5 ,os e negativ electric şi po!itiv magnetic sus e po!itiv electric şi negativ magnetic
iar la mi,loc ) neutru sau indi$erent&
Ain să)ţi atrag atenţia că această electricitate este di$erită de cea cunoscută şi
"ntre%uinţată de voi pe păm(nt& Electricitatea voastră e $orma cea mai grosolană a electricităţii
universale& C
Cele două $luide di$erite ) electric şi magnetic sau cu termeni mai potriviţi electriv şi
atractiv ) sunt două $orţe)instrumente ale Divinităţii cu care conduce şi stăp(neşte totul "n
cosmos& 0luidul atractiv corespunde sentimentului puterii sau activităţii voastre& 1atăl creator
trimite "n lume secundă de secundă Iu%irea care leagă totul unul de altul $ie mare $ie mic&
Iar graţie instrumentului său electricitatea sau puterea electrivului pune totul "n mişcare&
Nimic şi nimeni nu se poate opri din lucru deoarece e m(nat mai departe de $orţa activităţii
sau electrivă&
Cei doi curenţi $luidici pleacă din +$era centrală "ncon,oară universul apoi se "ntorc la
+$era centrală& Cu a,utorul $luidului atractiv Divinitatea $i#ea!ă "n universuri $iecare astru la
locul său destinat iar cu a,utorul electrivului poartă aceste astre pe drumurile voite de Ea&
8raţie electrivului circulăm prin spaţiu şi putem $ace di$erite com%inări de $luide d(nd
naştere la o in$initate de corpuri $luidice necesare nouă şi vieţii de pretutindeni&
.ceşti doi curenţi vin de la 1atăl ca două $(şii paralele şi "n anumite locuri 1atăl le
"ntretaie le "nnoadă unul cu altul "n vederea producerii unor e$ecte&
.m spus că aceşti doi curenţi vin de la Centrul creator ocolesc lumile şi se "ntorc la
Centru pentru a $i regeneraţi& Ei pornesc din !ona a :II)a peri$erică a Mamarului şi tot
acolo se "ntorc& O dată cu plecarea lor pornesc şi creaţiile& Cei doi curenţi electriv şi atractiv
sunt& cărăuşii care duc şi readuc lumile "napoi& 0iecare din aceşti doi curenţi $luidici sunt
compuşi din particule vii $iinţe vii de natură di$erită& Unul leagă părţile le atrage iar celălalt
e $orţa)voinţă& Unul e Iu%irea universală celălalt ;oinţa universală&
'rin Iu%ire şi ;oinţă Creatorul a $ăcut tot ce vedem şi nu vedem& Chiar şi ideile omului
au "n ,urul lor aceste două materii&
Cu altă oca!ie am arătat că noi ca şi voi emitem idei& Ele sunt materiale şi au o $ormă
anumită circul(nd prin vă!duh graţie $aptului că o dată ce le)am e#pul!at le)am "m%răcat cu
$luid electriv şi atractiv& Din acest moment ideea se va comporta ca o $iinţă ca un duh
circul(nd prin spaţii& Ideile sunt creaţiile noastre copiii noştri4 de aici şi responsa%ilitatea
noastră "n $uncţie de natura şi destinaţia ce le vom da& 'rin urmare ideea are un mie! )
spiritul ei "m%răcat cu o haină $ormată din $luid atractiv şi electriv&
Duhurile care ne ducem e#istenţa pe acest păm(nt sau "n ,urul său avem şi noi "n corpul
nostru cele două $eluri de $luide ) atractiv şi electriv& 8raţie lor ne punem "n armonie cu
atractivul şi electrivul universal şi "n acelaşi timp cu atractivul şi electrivul +oarelui nostru şi
al planetei unde ne $acem şcoala& 8raţie electrivului cu care suntem "ncărcaţi putem circula
"n,urai acestei planete sau co%or" la supra$aţa păm(ntului& Ain să)ţi $ac cunoscut că !ona a Ii)a
mi,locie cea indi$erentă sau neutră constituie tocmai prin natura sa o pavă!ă păm(ntului& De
aceea stră%atem $oarte greu prin ea& 8raţie ei voi nu sunteţi aruncaţi "n spaţiu şi nici nu
sunteţi arşi de com%inările electrice produse "ntre electricitatea universală şi cea planetară&
Noi duhurile !onei al%e stră%atem cu mare neplăcere a%isurile $luidice pentru a veni
,os la voi4 o $acem cu greu deoarece suntem prea uşori& Din această cau!ă tre%uie să ne
"ngreunăm a%sor%ind "n noi $ulgerător toată gama celor `F de categorii de $luide& 1re%uie să
avem "n noi $luid din !ona a II)a dacă vrem să stăm sau să circulăm "n această !onă& 1re%uie
să mai adăugăm şi $luidele !onei a III)a de la supra$aţa păm(ntului cum am $ăcut acum c(nd
am venit să)ţi dicte! această prelegere& 'rin voinţa mea a%sor% aceste $luide şi tot prin voinţa
mea le elimin din corpul meu& Ele au $ost atrase dar nu s)au com%inat cu nimic din corpul
meu&
318
Cu această oca!ie sunt nevoit să)ţi destăinui şi o altă taină& C(nd lucraţi ceva vă serviţi
de m(nă& Noi duhurile superioare suntem s$erice& Dar c(nd doresc să vin la tine emit o
prelungire ca şi cum ar $i o m(nă o palmă şi apuc cu ea prin puterea g(ndului şi a voinţei
mele o cantitate de $luid din !ona a II)a şi a III)a din atmos$era $luidică terestră& .ceastă ane#ă
poate $i temporară sau permanentă pentru că mereu suntem pe dramurile activităţii noastre&
Duhurile din !ona a I)a avem o $ormă s$erică dar cu un mic apendice "n partea
in$erioară& +untem ca un cap de)al vostru cu puţin g(t& /a duhurile din !ona a II)a această
proeminenţă este $oarte de!voltată av(nd aspectul unui %ust de)al vostru& -n $ine duhurile din
!ona a III)a au pe acest %ust lateral patra apendice corespun!ătoare mem%relor voastre&
.ceste duhuri schiţea!ă $orma umană av(nd o)s$eră corespun!ătoare capului o a doua s$eră
ceva mai mare corespunde trunchiului şi "n $ine două apendice $luidice superioare
corespun!ătoare m(inilor şi două in$erioare corespun!ătoare picioarelor voastre&
Numai noi cei din !ona a I)a putem "m%răca şi de!%răca alte $luide4 Cei din !ona a III)a
sau a II)a nu pot veni la noi dec(t su% conducerea noastră ei neştiind să de!%race $luidele
!onei lor& Numai evoluţia "ţi permite să $aci anumite operaţii& Cei din !ona a II)a nu pot urca
"n !ona a II)a iar cei din !ona a II)a nu pot veni la noi "n !ona a I)a& .ceastă lege este vala%ilă
şi pentru noi5 nu putem urca "n !ona angelică şi deci de!%răca complet $luidul !onei noastre
$ără intervenţia unei $orţe angelice& 'recum r(ma nu poate trăi la supra$aţa solului peştele "n
a$ara apei şi omul dincolo de pătura de aer duhurile păm(ntului nu se pot "nălţa peste !ona
unde evoluţia i)a $i#at să trăiască&
.m arătat că $luidul !onei al%e stră%ate $luidul !onei al%astre şi roşii& 'rin urmare aici
printre oameni se a$lă "n cea mai mare cantitate $luidul roşu al !onei a III)a o cantitate mal
mică din $luidul al%astru al !onei a II)a şi $oarte puţin $luid al% din !ona a I)a& Uneori se
"nt(mplă ca $luidul din !ona a II)a să se a$le "n cantitate prea mare "n !ona de ,os a III)a&
.tunci cei doi curenţi $luidici ) atractiv şi electriv ) venind către supra$aţa păm(ntului
provoacă pertur%ări atmos$erice mani$estate prin $ulgere şi descărcări electrice "n urma cărora
$luidul de aici de ,os se eli%erea!ă de $luidul al%astru de mai sus& Calmul şi armonia e#istă
numai c(nd se păstrea!ă raportul dintre cele trei eteruri ale atmos$erei $luidice ale 'ăm(ntului&
;enind de la Centru $iecare curent aduce ceva şi la "ntoarcere spre Centrul creator ia
ceva& De asemenea din s(nul păm(ntului pornesc ca dintr)un acumulator doi curenţi5 atractiv
şi electriv& Ei se com%ină cu cei doi curenţi ) atractiv şi electriv ) sosiţi din spaţiile siderale ale
universului nostru& -n acelaşi timp 'ăm(ntul aspiră asemenea unei pompe anumite cantităţi
de $luide sosite din spaţiu& El deci emite şi a%soar%e& .semenea +oarelui universurilor şi a
+$erei divine 'ăm(ntul e#ecută şi el o uşoară dilatare şi contractare o inspiraţie şi e#piraţie&
Dacă 'ăm(ntul n)ar avea puterea sa de atracţie şi reţinere ar $i răpit $iind atras de +$era
divină "n general cu c(t o materie se apropie de starea solidă cu at(t $orţa sa atractivă este
din ce "n ce mai mare& .şadar cu greu se poate răpi sau de$luidi!a de aici de pe păm(nt o
piatră un lichid sau un ga! dar se poate $ura uşor $luidul al% al !onei noastre cel mai uşor
dintre toate materiile 'ăm(ntului& Noroc că $luidul al% este in$iltrat "n !ona a II)a şi a III)a
precum şi "n ad(ncul glo%ului nostru ţin(ndu)se de păm(nt asemenea unui copac prin
rădăcinile sale&
.ici la supra$aţa păm(ntului se produc cele mai multe com%inări de $luide& 'e măsură
ce ne ridicăm constatăm că ele sunt mai puţine mai rare& Din cau!a acestor $răm(ntări
com%inări şi des$aceri de $luide staţionarea noastră la supra$aţa păm(ntului este deose%it de
neplăcută& Dacă nu mi)aş concentra atenţia şi voinţa curenţii violenţi din această !onă m)ar
arunca şi răsturna de!%răc(ndu)mă de $luidele "m%răcate pentru a putea co%or"& .st$el
de!%răcat a)şi $i atras ca $ulgerul de atractivul !onei mele al%e de sus&
1ermin(ndu)mi su%iectul propus pentru a!i "mi de!%rac chiar acum "n această cameră
$luidul !onei a III)a şi a II)a şi "n c(teva secunde voi $i sus acasă la mine& Cu ce uşurinţă mă
ridic "n nivelul meu şi cu c(tă greutate şi silă "m%rac peste mine $luide grosolane avute "n alte
multe mii de secole ca vehicole $luidice "n ,urul sc(nteii divine3
319
Din cau!a nenumăraţilor curenţi şi pertur%ări electro)magnetice ale 'ăm(ntului şi ale
$luidelor din !ona a III)a şi a II)a duhurile in$erioare c(nd vor să se ducă de aici de e#emplu
la 'aris pre$eră "nt(i să urce la marginea !onei lor apoi să meargă paralel cu supra$aţa
păm(ntului şi să co%oare numai c(nd au a,uns deasupra 'arisului&
.v(nd o construcţie masivă greoaie trupul vostru nu simte variaţiile şi mişcările
eterului paşii voştri $iind sta%ili şi siguri& Noi $iinţe uşoare şi dia$ane suntem m(nate de
colo)colo ca o %arcă pe valurile oceanului& Noroc că divinul Creator ne)a dat puterea voinţei
de a "nvinge aceste $orţe ce $răm(ntă oceanul eteric al universului&
Duhul cu cele şapte "nvelişuri
Materiile din care sunt alcătuite planetele stelele ) "ntregul cosmos şi corpurile
duhurilor umane angelice a marilor 8uvernatori solari precum şi a celor din Centrul creator
constituie un mare mister "n care nu orice duh e capa%il să pătrundă&
-n incomensura%ila s$eră a creaţiilor distingem două $eluri de materii5
F& materia trans$orma%ilă4
G& materia netrans$orma%ilă&
'e c(nd materia trans$orma%ilă intră "n s$era simţurilor şi a posi%ilităţilor noastre de
cercetare asupra materiei netrans$orma%ile suntem neputincioase şi deci nu cunoaştem
compo!iţia ei&
Materia trans$orma%ilă constituie cosmosul de la materia eterică cea mai $ină şi
invi!i%ilă p(nă la materia cea mai concentrată tangi%ilă şi anali!a%ilă chiar de omul trupesc&
1oate au pornit din +$era creatoare din partea sa e#ternă numită convenţional Mamă sau
Mamar&
/a r(ndul ei materia trans$orma%ilă este de două $eluri5 simplă şi compusă&
Materia simplă este $ormată dintr)o singură su%stanţă dar se pre!intă su% di$erite grade
de condensare& Materia compusă a provenit din com%inarea a două trei sau mai multe $eluri
de materii simple pentru a $orma o in$initate de materii eterice compuse&
Noi cunoaştem multe com%inări de eteruri dar mai avem de cunoscut $oarte multe&
1oate au $ost pregătite "n /a%oratorul)Mamar&
+$era divină este alcătuită din două părţi importante5 una centrală numită Centrul
g(nditor şi alta peri$erică numită Centrul creator& Despre Centrul g(nditor nimeni nu ştie
nimic deoarece nimeni nu a pătruns "n El să vadă cum este şi ce se petrece "n s(nul +ău& Nici
chiar marile şi strălucitele .u#iliare ale 1atălui ceresc nu ştiu cum este din ce este $ăcut acest
Centru g(nditor& Emit şi Ele ca şi noi duhuri umane ipote!e asupra constituţiei acestui
Centru&
Din !ona internă a Mamarului 0iii de Dumne!eu văd 8lo%ul)Respirator dar nu ştiu
nimic despre cum e "năuntrul +ău pentru că nu pot intra "n El %a chiar nici nu se pot apropia
$iind separaţi printr)un spaţiu umplut cu o materie ce respinge orice "ncercare de apropiere de
+$era)Respirator& O văd cu toţii dar nu pot privi mult la ea pentru că din s(nul Ei emană o
energie care "i hipnoti!ea!ă& .şadar nici prin o%servare nu pot deduce nimic din conţinutul
+$erei)Respirator& Cu această oca!ie am să)ţi "ncredinţe! "ncă o taină& Unii dintre voi puteţi
adormi pe un altul dar să ştiţi că şi noi duhurile putem hipnoti!a un duh in$erior nouă&
Divinul 1ată central emite din s(nul +ău o $orţă at(t de puternică "nc(t pe orice duh $ie el
chiar 0iu de Dumne!eu "l adoarme "l hipnoti!ea!ă "l copleşeşte iar la deşteptare acesta nu)şi
va aminti nimic& Iată de ce divina +$eră)Respirator nu se poate studia din punctul de vedere al
compo!iţiei sale&
Capul +$erei centrale sau 8(nditorul emite periodic din s(nul +ău particule
microscopice numite idei proiectate "n Respirator unde sunt "nvelite cu o peliculă din
su%stanţa acestei +$ere )care este o materie netrans$orma%ilă& 'e c(nd "n 8(nditor ideile nu
320
aveau nici o $ormă regulată "n Respirator do%(ndesc o $ormă per$ect s$erică& .cestei idei
s$erice să)i dăm numele de$ormă)logos sau $orlogos&
Materia Respiratorului ca şi cea a Capului nu se consumă niciodată pentru că +$era
divină a%soar%e mereu din In$init materie nouă care prin Mamar şi Respirator a,unge "n
Capul central "n momentul contractării +ale +$era)Respirator aruncă din s(nul +ău "n
Mamar $orlogosurile create& +osite "n prima !onă internă a Mamarului marile /umini divine
de acolo 0ii de Dumne!eu le prind şi le introduc "n corpul lor perispiritual& .v(ndu)le "n
interior le simt le anali!ea!ă şi le a$lă destinul după care le scot a$ară şi le "m%racă cu o
cantitate din materia !onei lor ca şi cum le)ar "nveli cu un voal materia !onei lor $iind
semitrans$orma%ilă& .şadar $orlogosul a primit o a doua "nvelitoare de această dată
semitrans$orma%ilă&
După ce i)au vor%it de 1atăl de iu%irea "nţelepciunea şi puterea +a de necuprins
$orlogosul este trimis "n !ona a Il)a mamară a +$intelor Duhuri divine& .ici se petrece acelaşi
proces şi la urmă $orlogosul este "nvelit cu un al doilea voal semitrans$o$ma%il& După ce i s)a
vor%it de legi şi creaţii şi i s)a de!voltat o puternică memorie "l trimit "n !onele următoare ale
Mamarului&
'(nă aici $orlogosul cuv(ntul sau ideea divină emisă de Cap a $ost "nvelită "n trei
tunici5 o peliculă de materie netrans$orma%ilă a Respiratorului şi două pelicule de materie
semitrans$orma%ilă din !ona a I)a şi a II)a a Mamarului constituind "n ansam%lu o unitate
spirituală numită duh spirit sau entitate spirituală&
+piritul a stat mult timp "n !onele +$intelor Duhuri divine şi după ce a primit toate
cunoştinţele necesare este trimis "n celelalte !one mamare $ormate din materie
trans$orma%ilă&
+ă presupunem că din +$era divină ar co%or" aici un 0iu de Dumne!eu& Dacă această
0orţă colosală lu(nd un duh de aici şi prin "nalta +a ştiinţă ar "ncepe să)l de!%race pe r(nd de
hainele sale $luidice am vedea cum ridic(ndu)i "nvelişul planetar va apare la e#terior
"nvelişul solar ridic(ndu)l şi pe acesta va apare "nvelişul universic de!%răc(nd şi acest
"nveliş va apare "nvelişul cosmic şi "n $ine "nvelişurile mamare& C(nd duhului i)a $ost
ridicată şi cea din urmă haină mamară apare deodată un mic glo% de $oc ce aruncă o lumină
or%itoare la care dacă am privi mai lung am adormi cu toţii& +ă presupunem acum că 0iul de
Dumne!eu i)ar da drumul din captivitatea +a imediat am vedea că această s$eră strălucitoare
ar porni cu o vite!ă $antastică stră%ăt(nd universul cosmosul +$era divină şi ar intra din nou
"n Cap sau +$era g(nditoare unde se va alătura miliardelor de particule ce $ormea!ă Centrul
suprem&
/ogos)ul a $ost creat "n Centrul misterios şi ina%orda%il adică s)a "ntrupat de la 1atăl şi
din Mamar Mama sa $ecioară s)a $ăcut duh& Religia creştină este o religie e!oterică prin
natura ei& 1re%uie să apro$undaţi cele scrise "n cărţile ei sacre şi nu să "nlocuiţi o concepţie
$i!iologică normală prin care s)a creat trupul Celui ce s)a $ăcut om şi s)a numit Isus Christos
cu concepţia creării duhului "n +$era divină&
-n lumea noastră nimeni nu poate concepe ideea că Divinul +olar a "ncălcat legile $irii
sta%ilite de 1atăl pentru toţi şi din veşnicie& El s)a născut precum se nasc toţi oamenii& Cele
spuse "n cărţile voastre s$inte sunt e#punerea celor petrecute "n +$era divină transpuse pe
notele lumii voastre terestre&
Or%itoarea sc(nteie divină corp din Corpul 1atălui $ormată din materie
netrans$orma%ilă a $ost acoperită cu materiile trans$orma%ile ale +$erei creatoare5 F& haina
tatară4 G& haina $iulară4 Q& haina duhuală4 K& haina cosmică4 N& haina universică4 O& haina solară4
_& haina planetarăF&
+umar $orlogosul a $ost "m%răcat cu şapte tunici pentru a se $orma omul duh& .m !is
sumar căci "n realitate ele sunt nouă după cum vom vedea cu altă oca!ie&
E#istă speciali!are şi "n Cer
321
0iecare duh r(vneşte să cunoască din toate ramurile cugetării omeneşti dar "i place să se
dedice "n urmărirea şi ad(ncirea unui anumit domeniu& 'rin urmare e#istă speciali!are şi la
noi&
+ă nu cre!i că speciali!(ndu)se "ntr)o anumită direcţie marile duhuri răm(n neştiutoare
"n alte domenii& Ca e#emplu l)aţi avut chiar pe Divinul nostru +olar& Ce inteligenţă3 Ce
cunoştinţe3 Ce putere3 'rin ordinul +ăuCduhurile atomilor aerului se supuneau şi $urtuna
"nceta& 'rin ştiinţa +a "naltă inimagina%ilă vouă El lucra asupra apei şi o trans$orma "n vin&
'rin g(ndirea şi voinţa +a crea p(ini din eterul spaţiilor şi umplea sute de coşuri hrănind mii
de oameni şi răm(neau c(teva coşuri cu $irimituri& 'e toate le)a $ăcut cu puterea +a divină cu
puterea +a creatoare& Cu imensa /ui putere Domnul nostru Isus Christos comanda materiei şi
duhurilor& Din ordinul +ău suprem de ne"nvins comanda duhurilor umane să se "ntoarcă "n
trupurile lor părăsite pentru a le reda viaţa& .st$el a "nviat pe cei morţi& Ca!urile de "nvieri au
$ost cu mult mai numeroase dec(t cele pomenite "n +$(nta +criptură& 'entru El nu e#ista nici
un secret citind g(ndul omului ca "ntr)o carte& Btiu că vă este greu să "nţelegeţi asemenea
$enomene şi "n su$letul celor mulţi relatările din +$(nta +criptură par simple poveşti& Dar noi
care vrem să vă ridicăm să vă luminăm nu avem nici un interes să vă minţim&
'e 1atăl central nu /)a vă!ut nimeni& 'e 0iul /)a vă!ut toată su$larea de duhuri a
'ăm(ntului "n două iposta!e5 ca Om trupesc şi ca Duh& 'e +$intele Duhuri le vedem mereu cei
a,unşi la gradul de a sta "n $aţa lor& Ele sunt aici l(ngă noi şi au scaunul lor de ,udecată şi
"nvăţătură pe /ună& Noi ne plecăm şiC le e#ecutăm ordinele căci ştim vechimea "nţelepciunea
şi puterea lor& +meriţi ne adresăm şi ascultăm ordinele 0iului căci cunoaştem 8loria +a
divină& Dar nu ne "nchinăm nici +$intelor Duhuri nici +olarului nostru ci numai Unicului
1ată ce domină peste toată creaţia +a&
Dragul meu $rate să mă ierţi dacă prin vor%ele mele !druncin oarecum părerile tale&
.semenea adevăruri nu se pot spune celor plini de pre,udecăţi pentru că pre,udecăţile "i
limitea!ă şi "i ţin pe oameni scu$undaţi "n "ntuneric&
Cu c(teva sute de ani "n urmă omul se ruga şi $ăcea mătănii cre!(nd că $ulgerul şi
tunetul e#primă m(nia lui Dumne!eu& -n !adar i s)ar $i spus să nu se mai roage pentru că sunt
simple $enomene ale cerului a tre%uit să vină ştiinţa de a!i cu demonstraţiile ei ca omul să
$ie pus pe calea adevărului& Nici un duh din lumea Cerului n)ar cădea "n naivitatea omului
simplu de ,os de a se ruga Divinităţii să)l apere de $ulgere şi tunete ci va căuta să evite !ona
electrică pentru a nu se vedea de!%răcat de haina sa planetară&
Entitatea spirituală spiritul sau duhul uman $ormat din sc(nteia divină "ncon,urată de
şapte "nvelişuri $luidice&
Multe păreri greşite ale oamenilor neştiutori vor $i "nlăturate de ştiinţa umană de
m(ine& 1ot graţie ştiinţei lumea va "nţelege şi cunoaşte eterul undele su$letul şi spiritul
dorind să intre "n legătură cu noi& Omul de ştiinţă va $i un +$(nt Ioan antemergătorul
pregătind calea noastră a oamenilor spaţiali care vom lumina şi laicul şi preotul religiei
viitoare&
9ietul vostru preot "nvaţă "n seminar despre at(tea $enomene psihice %iologice $i!ice şi
chimice descrise "n +$(nta Evanghelie& I s)a e#plicat cum s)au $ăcut acele 6minuni72 Nu
deoarece nici pro$esorii săi nu cunosc .devărul& ;a veni omul de ştiinţă un mare spirit din
ceata preoţilor şi arhiereilor cereşti care $iind "ntrupat le va da toate e#plicaţiile cunoştinţele
primite de la noi cerienii şi comunicate lor ca oameni cu "nvoirea +$(ntului Duh şi a
Divinului nostru +olar&
Nu acu! pe nimeni dar pot spune că de)a lungul veacurilor s)a strecurat şi neghină
printre slu,itorii %isericii& 'rin viaţa şi $aptele lor aceştia au pierdut legătura cu Cerul şi
neav(nd lumina de sus au scris "nlocuit sau introdus idei ine#istente "n te#tul original al
s$inţilor apostoli evanghelişti& .st$el au plăsmuit $alsul re$eritor la "nvierea morţilor "n
trupurile lor& -n care2 căci duhul uman a "m%răcat mii de trupuri $ăcute pra$ şi ţăr(nă& .st$el
au introdus ideea "nvierii şi "nălţării Domnului la Cer cu trupul +ău& 'entru ce2 Ce să $acă cu
322
un trup "n Cerurile /ui2 Bi ast$el s)au născut $oarte multe erori a$late a!i "n evidentă
contradicţie cu datele ştiinţi$ice umane&
Noi citim limpede "n inimile multora "ndoială "n $enomenele scrise "n +$(nta
Evanghelie& Mulţi care n)ar mai tre%ui să "ntine!e cu m(inile lor s$(nta Carte "şi !ic "n sinea
lor5 61oate cele scrise aici sunt %une numai pentru popor pentru inculţii noştri& +ă mulţumim
domnului ) dacă o mai $i şi el pe undeva ) că mai sunt unii care să ne ceară să le citim cele ce
noi ca "nţelepţi ştim că nu au $ost7& ;ai de su$letul lor3 'entru ce au mai "m%răcat sutana
dacă su$letul lor n)a simţit chemarea cea s$(ntă2 Insă .devărul este ca untdelemnul4 de "l torni
"n apă "n oţet sau "n spirt el iese la supra$aţă&
.devărul Cerurilor noastre conduce lumile& Cu voia 1atălui ceresc a 0iului şi a
+$(ntului Duh s)au "ntemeiat di$eritele religii pe acest păm(nt& -n templul %rahmanului al
%udhistului al evreului ca şi "n giamia musulmană se a$lă adevărurile cereşti mai mult sau
mai puţin de!văluite& 1oate s)au $ăcut cu voia +olarului nostru şi tot El a permis prin apostolii
+ăi răsp(ndirea religiei creştine& Noi repre!entanţii 1atălui central propovăduim religia care
domneşte "n univers una şi aceeaşi pretutindeni5 Religia)ştiinţă predicată "n templele viitoare
unde ruga va porni din inima $iecărui om "nălţ(ndu)se prin mentalul său su% $ormă de unde)
g(nduri p(nă la Creator4 temple unde nu vor e#ista statui icoane şi semne&
Noi vom predica .devărul "n vecii vecilor dar $ără silnicie& ;om vor%i "n s$(ntul
1emplu al .devărului iar cel ce se va $ace nedemn specul(nd .devărul nostru va $i "nlăturat
şi altul mai vrednic va $i chemat& 'reoţii templelor noastre vor $i pro$eţii noştri care $ără să
primească plată vor $i "n gri,a noastră ca să ai%ă cele necesare vieţii lor& .şa treptat toate
religiile se vor hrăni din .devărurile noastre şi toate se vor "nchina 1emplului universal&
+unt $ericit că se vor răsp(ndi aceste .devăruri cereşti pentru că m(ine şi noi vom
co%or" "n trup şi dorim să găsim casele unde vom au!i aceste .devăruri eterne& Mă %ucur de
pe acum că voi găsi poate chiar aceste r(nduri ale mele şi citindu)le su$letul meu se va "ntări
şi cu vrednicie voi stră%ate prin valurile vieţii trupeşti& .tunci tu "ndatoratul meu de a!i "mi
vei vor%i $iind "n Cer duh ca mine acum& -mi vei spune .devărurile cereşti cunoscute de
mine ca duh li%er dar neştiute ca duh "ntrupat acoperit de hainele $i!ice& 'este NL)OL de ani
voi $i iarăşi ,os om "ntrupat şi sper să mă adap cu aceste .devăruri aşa după cum Cerul a
hotăr(t şi cu tine& ;r(nd)nevr(nd lumea se "ndreaptă către .devărul ceresc& .devărul va lovi
"ncet dar sigur "n s$era socială şi "n pre,udecăţile religioase "nvechite şi alterate&

.ctivitatea divinului 1ată central
Omul lucrea!ă !iua iar noaptea se odihneşte& Cine lucrea!ă2 +piritul care comandă
trupului să $acă anumite activităţi& Dar "n timpul nopţii activitatea duhului este cu mult mai
mare dec(t !iua& Noaptea duhul cutreieră spaţiile cercet(nd anali!(nd g(ndind sau ascult(nd&
1oată strădania duhului e să a$le .devărul cum a creat Divinitatea lumile&
;oi spuneţi că noaptea vă odihniţi& Da este adevărat vă odihniţi trupul instrumentul
vostru dar duhul des$ăşoară o activitate %ogată "n acest timp& Ce de g(nduri stră%at prin micul
său glo% strălucitor3 Ce de spaţii cutreieră pentru a se duce să)şi "ndeplinească anumite
misiuni sau lucrări de ordin spiritual3
După ani şi ani de activitate spaţială sau cerească Divinitatea acordă duhului o perioadă
de odihnă petrecută "n timpul "ntrupării sale c(nd este sustras "ntruc(tva de la preocupările
sale $iinţa sa $iind o veşnică u!ină $răm(ntătoare de g(nduri&
Dar să revin la prima idee5 Ce este .devărul2
'riviţi "n ,urul vostru şi vă!(nd tot $elul de o%iecte şi $iinţe !iceţi că le vedeţi deoarece
sunt luminate de o lumină oarecare5 a soarelui a lunii a unui %ec electric& 'entru voi e o
percepere şi deci un adevăr că un o%iect este mare şi altul mic că unul e al% şi altul verde etc&
Credeţi că a$irmaţi un adevăr c(nd descrieţi ceea ce vedeţi&
Noi nemaiav(nd trup vedem cu "ntreaga noastră $iinţă $luidică& Dar cum2 .ici e
misterul necunoscut de voi& -n lumea duhurilor e#istă un singur $el de vă! acelaşi pentru toate
323
duhurile din univers& 1oate lucrurile şi $iinţele păm(ntului sunt $ăcute din materia planetei
voastre a$lată su% cele patru stări5 solidă lichidă ga!oasă şi eterică& 0iecare din aceste materii
au o lumină a lor proprie o lumină 6$os$orescentă7 ce răsp(ndeşte ra!e $luidice din masa lor&
Noi duhurile spunem5 6;edem acest o%iect pentru că el se arată prin propriile sale radiaţii7&
Materia se arată pe sine pentru că emite lumină din s(nul ei& Oricare i)ar $i gradul de
condensare şi "n orice com%inaţie s)ar a$la materia este vie are viaţă& 1ot ce e#istă "n ,urul
nostru totul a $ost $ăcut de Creator din $iinţe ultramicroscopice din particule pline de viaţă
prin ele "nsele chiar "nainte de a $i prelucrate de 1atăl& 1ot ce e $ăcut din materie emite ra!e "n
,ur&
'rivind acum la tine văd trupul tău radiind lumină asemănătoare cu cea a /unii
noaptea pe cer& /umina corpului tău pătrunde "n corpul meu spiritual şi produce "n mine
automat o reacţie determin(ndu)mă să emit ra!e căci şi eu ) $iind din materie ) emit ra!e
luminoase& ;iaţa e#istă pretutindeni "n univers şi se mani$estă variat după gradul său evolutiv&
Eu sunt un mecanism automat care răspunde la orice acţiune printr)o contraacţiune "n urma
căreia eu sc(nteia iau cunoştinţă de ceea ce&se a$lă "n $aţa mea& Eu viaţa trăiesc "n mi,locul
oceanului de viaţă primesc in$luenţe şi tre%uie să lupt să mă adapte! ca să $iinţe! mai
departe& ;iaţa cere o veşnică adaptare la in$luenţele "ncon,urătoare&
-ţi mai dau o e#plicaţie re$eritoare la mecanismul vă!ului meu& Un o%iect din $aţa mea
emite ra!e $ormate din viaţă din particule vii& Ele intră "n corpul meu dia$an $luidic unde )
prin mişcarea lor ) produc o dislocare o de!armonie a materiei mele $luidice& -n virtutea
automatismului cu care m)a "n!estrat Creatorul materia corpului meu reacţionea!ă şi re$ace
starea mea iniţială& .cest proces se produce "n mine "n mod $ulgerător şi sc(nteia vede
imaginea redusă a $iinţelor sau o%iectelor a$late "n $aţa mea&
Din cele arătate mai sus reiese că e#istă două $eluri de percepţii vi!uale5
F& vă!ul trupesc ) reali!at prin intermediul ochilor4
G& vă!ul spiritual ) reali!at prin "ntregul corp duhual&
Btiţi de,a că orice materie are viaţă "n ea şi emite radiaţii& .ceste radiaţii nu se arată su%
o singură culoare pentru că şi materia este de naturi di$erite& Noi duhurile vedem "n lumea
noastră ) pe l(ngă culorile cunoscute de voi ) o gamă de culori provenite din com%inările lor
şi nepercepute de ochii voştri& Materia sau viaţa se pre!intă& -n culori& Nu e#istă viaţă $ără
culoare& 'ăm(ntul pe care calcă piciorul vostru are o culoare "nchisă mohor(tă pentru voi
dar noi vedem "n el o lumină splendidă de o varietate de culori de nedescris&
Cu c(t vi%raţiile acestor radiaţii colorate di$eră de cele ale corpului meu simt o
neplăcere mai mare& Cu c(t ele se apropie de vi%raţia corpului meu spiritual simt o plăcere
mai mare&
Iată pentru ce şederea mea aici la supra$aţa păm(ntului unde e#istă o materie in$erioară
"mi produce o mare neplăcere chiar o durere& DarCdeparte sus la mine unde e#istă o materie
tluidică mai $ină mai evoluată mă simt $ericit& Cu c(t acţiunea şi reacţiunea produse "n corpul
meu sunt mai violente g(ndirea mea este mai slă%ită mai distrasă& Cu c(t vi%raţiile radiaţiilor
e#terne sunt mai apropiate sau chiar superioare corpului meu spiritual sc(nteia este mai
limpede şi mai li%eră pentru a se ad(nci "n meditaţii şi anali!e&
Dar alături de acest automatism intervine $actorul numit voinţă& C(nd vreau să mă
deplase! ori să studie! o temă oarecare tre%uie să)mi $i#e! atenţia asupra scopului voit& 'rin
urmare pun "n acţiune $acultatea voinţei mele& ;oinţa este motorul vieţii&
-ntre mine duh şiClumea "ncon,urătoare se duce secundă de secundă o luptă viaţa din
mine lupt(nd cu viaţa din mediul "ncon,urător ca să)şi menţină unitatea şi $orma& C(nd mai
multe particule)viaţă s)au aglomerat şi au luat "n totalitatea lor o $ormă ele luptă mereu
"mpotriva in$luenţelor din a$ară care ar putea să strice $orma& .şadar viaţa tinde să ia $orme
iar prin conglomerarea lor din treaptă "n treaptă mai sus să $orme!e unităţi din ce "n ce mai
mari& 1ot ce a $ăcut Creatorul deşi multiplicat şi variat la in$init totul şi cu toate la un loc tind
să $orme!e o unitate un tot $orm(nd o $iinţă o e#istenţă&
324
De aici re!ultă o lege5 0iinţa mare sau mică tre%uie să tindă a $i una cu creaţia
O unică 0iinţă a com%inat multiplele vieţi şi a $ormat un tot numit creaţie& Din cau!a
spaţiului redus "n care particulele)viaţă sunt aglomerate ele vin "n contact intră "n antite!ă şi
de aici se naşte "ntre ele simţul au!ul şi vă!ul&
Un schim% de materie are loc "ntre particulele)viaţă şi acestui schim% "i dau numele tot
de viaţă& Cu toţii şi toate suntem viaţă şi $iind aproape unii de alţii vr(nd)nevr(nd suntem
dependenţi unul de altul& Divinul Creator a $ăcut ast$el "nc(t cu toţii mic şi mare să $ormăm
un %loc&
Dacă $iecare particulă)viaţă ar $i independentă ar căuta să se i!ole!e să se
"ndumne!eiască& Dar Unicul 1ată nu permite acest lucru4 de aici e#istenţa a două $orţe opuse
"n univers5
F& $orţa cu tendinţă de conservare a $ormei4
G& $orţa de i!olare de distrugere a $ormei&
Distrugerea $ormei nu "nseamnă distrugerea materiei ea continuă să e#iste dar dintr)un
%loc se des$ac particulele din care era $ormat& -n acest ca! din vi!i%ilă materia devine
invi!i%ilă&
=ahărul vi!i%il pus "n apă se des$ace particulele sale se risipesc printre particulele apei
şi devine invi!i%il ochiului vostru dar este perceput prin organul gustativ4 deci !ahărul e#istă
"n apă& /a $el este şi "n lumea noastră& Nimic nu se pierde dar totul se trans$ormă& O $orţă
divide viaţa şi alta o recompune "n unitatea avută iniţial&
Din cele spuse mai sus doresc să răm(nă cristali!ată următoarea idee5 Nu eu văd simt
sau aud ceea ce e#istă "n ,urul meu ci mediul "ncon,urător mi se revelea!ă prin radiaţia lui&
.cum nu mă ve!i dar dacă aş avea autori!aţia de sus m)aş putea $ace vi!i%il
concentr(ndu)mă şi trimiţ(ndu)ţi ra!e cu vi%raţii at(t de "ncete "nc(t ochii tăi m)ar vedea&
Materia sc(nteii divine este cea mai su%limă& Noi am $ost creaţi "n +$era divină& Dar
după cum .dam a $ost gonit din rai cu iu%ita lui Eva şi de ruşine s)a acoperit tot aşa
sc(nteia după ce a $ost emisă de Capul +$erei divine a $ost acoperită cu cele trei "nvelişuri
$ormate şi ele din materii vii5 tatară $iulară şi duhuală&
/ogos)ul micul $ragment din 1atăl central esteX viu& ;iaţa purcede din 1atăl central
unde ea nu se a$lă "n antite!ă cu nici o unitate de genul său& -n +$era divină viaţa este per$ect
uni$icată dar 1atăl vrea să $ie risipită "n tot cosmosul& Din această cau!ă viaţa se
$ragmentea!ă&
Eu cel care "ţi comunic sunt o particulă divină o divinitate pe cale de)a deveni o
Divinitate&
/umea "ntreagă toate universurile "mpreună cu +$era centrală este trupul lui
Dumne!eu4 iar Cel ce a $ăcut toate acestea se a$lă "n mie!ul central al +$erei divine nevă!ut
necunoscut de nimeni nici chiar de 0iii +ăi cei mai mari& Nimeni "n vecii vecilor nu va putea
spune că l)a egalat pe 1atăl central dar va putea spune că a a,uns un puternic creator "n lumile
create ori "n +$era)Mamar&
1ot ce s)a creat tre%uie condus& Unicul 1ată a "ncredinţat conducerea repre!entanţilor
+ăi 8uvernatorilor solari şi +$intelor Duhuri ) 8uvernatorii planetari& Din acest punct de
vedere 1atăl 0iul şi +$(ntul Duh sunt egali deoarece trei conduc dar una g(ndesc şi una $ac&
.şadar 8uvernatorii solari şi planetari sunt Divinităţi mai mici care prin veacuri $ără număr
au a,uns la această ştiinţă şi putere& +unt "ntr)adevăr 0orţe uriaşe dar $ără a)şi putea vreodată
egala 'ărintele central& Numai după ce +c(nteile de!%răc(nd toate hainele se vor "ntoarce "n
+$era Cap de Dumne!eu vor $i egale cu 1atăl central pentru că vor $i una cu El&
-n totalitatea +a Mamarul este trupul 1atălui central dar un trup matricial născător de
materii /a%oratorul unde se prepară tot ce tre%uie pentru a crea o ne%uloasă din care se va
$orma un sistem planelar& .şadar +$era divină e un trup cugetător şi un trup matriceal&
.devăratul trup de Dumne!eu este trupul Divinului central care se $ragmentea!ă pentru
a se risipi "n universuri& .cest Centru emite sc(nteia trup dm trupul &1atălui dar cu toate
325
acestea ea nu deţine puterea şi $acultăţile 1atălui din care a plecat& De aceea "n +$era)Mamar
sc(nteia este "nvelită şi apoi educată pentru a se şti orienta "n lume c(nd se va "ndepărta de
l(ngă +ursa din care a luat naştere& +c(nteia este deci un mic Dumne!eu av(nd "n ea
potenţial toate "nsuşirile $acultăţile 1atălui său& 0iind un $ragment din marele 1ată sc(nteia
nu poate cerceta anali!a şi sinteti!a ca Divinitatea supremă din care a purces dar o aşteaptă
un viitor strălucit&
Deoarece este mică şi neputincioasă $aţă de Creatorul său noi nu i)am !is sc(nteii
divine Dumne!eu ci i)am !is /ogos candidat)la)dumne!eire sau devenire)de)Dumne!eu&
Mister un nes$(rşit mister3 1atăl central emite mereu sc(ntei cu care populea!ă spaţiile
in$inite ale celor patru universuri dar El răm(ne tot mare şi "ntreg3 'oate "ntr)o !i "ţi voi
destăinui ceva şi din această taină&
-n orice stadiu ar $i unul din 0iii 1atălui la orice strălucire şi putere va a,unge tot 0iinţa
supremă este 0orţa a%solută stăp(nind peste tot& .şadar /ui i se cuvine toată slava cu toţii
de,a cel mai mic p(nă la cel mai mare Creator ne "nchinăm supremului Creator şi 8uvernator
al lumilor din veşnicia viitoare&
-ngerii care ne $ac cunoscute tainele lumilor ne spun că au vă!ut cum se $ace educaţia
noilor)născuţi a duhurilor prime pentru a deveni odată "n veşnicie .u#iliari ai 1atălui
central&
-ngerii ne mai spun5 6'e 1atăl nu /)a putut şi nu)/ poate vedea nimeni& Dar orice duh a
provenit din 1atăl iar pentru a ne $ace o idee despre cum ar $i El e destul să privim la cei mai
străluciţi Copii ai +ăi la Dumne!eii secun!i 0iii de Dumne!eu a$laţi "n +$era)Mamar& 'e
aceste strălucite 0orţe divine le avem ca model ca treaptă de atins "n miliardele de miliarde
de veacuri ce vor veni& Mai sus nu putem nă!ui& Ca să devenim ca 1atăl central nu e#istă alt
mi,loc dec(t să intrăm "n Corpul +ău central& Dar cine a intrat nu a ieşit să ne spună şi nouă
cum e acolo& .ceastă nă!uinţă o poate avea vreun mare 0iu de Dumne!eu& Noi cei mici nu
avem acum altă aspiraţie altă cale dec(t de a "nvăţa şi iar "nvăţa pentru a do%(ndi cunoştinţe
şi puteri tot mai mari şi ast$el să devenim din ce "n ce mai harnici lucrători "n via Divinului
suprem& Urm(nd ast$el odată vom a,unge şi noi 0ii de Dumne!eu asemeni celor din +$era)
Mamar&7
O Doamne miliarde de ani sunt de c(nd m)ai născut3 .tunci departe "n noaptea
veşniciei am $ost un em%rion de duh pe calea dumne!eirii& .,ută)mă Doamne luminea!ă)mi
calea pe care să mă "ntorc vrednic de iu%irea 1a "n trupul 1ău Mamar3 .min&
Iată ce ne mai spun "ngerii pro$esorii noştri puşi de Domnul pentru a ne cultiva şi
educa5 6C(nd iese din 1atăl său divin logos)ul este un Dumne!eu per$ect& Ca natură materială
este un .dam desăv(rşit
F
& .cest $iu divin tre%uie să lupte "n lumile create& Dar per$ecţiunea
nu poate lupta tocmai prin calitatea ei iar el $iind per$ect nu poate lupta& .tunci 0iii de
Dumne!eu din !ona a I)a a Mamarului introduc(ndu)l "n perispiritul lor "l de!golesc "l
imper$ectea!ă de per$ecţiunea sa divină adică din Dumne!eu "l trans$ormă "n candidat)la)
dumne!eire lăs(ndu)i $acultatea de a deveni iarăşi Dumne!eu& Numai "n această stare logos)
ul sau duhul are posi%ilitatea să cutreiere lumile create de 1atăl său&
De aici deducem5 "nsuşi Centrul creator nu poate lupta cu lumile de El create dar le
guvernea!ă&
1atăl conduce totul iar su%alternii +ăi e#ecută& 1atăl emite logos)uri instrumente din ce
"n ce , mai numeroase prin care cucereşte In$initul impun(ndu)şi /egile asupra celor din
s$erele create i materii sau duhuri de orice grad& Cu alte cuvinte +upremul conduce lumea
prin lumea creată de El&
1atăl nu conduce lumea prin silnicie ci prin iu%ire& El iu%eşte negrăit tot ce g(ndul +ău
a creat& .ceastă iu%ire este pusă "n chiar sc(nteia trimisă "n lume& 1atăl nu conduce lumea
după păreri schim%ătoare ci după Ordine sau /egi $ăcute de El "naintea cărora El "nsuşi se
"nchină şi se supune pentru vecie&
326
Din iu%ire 1atăl a creat pe al doilea şi al treilea şi prin iu%ire ) toţi trei ) au $ăcut una&
-nainte de orice creaţie El a g(ndit şi $ăcut un plan şi apoi a pornit la creaţiile viitoare&
'lanul norma modelul creaţiei şi mecanismul prin care va vieţui "n veşnicie le)a pecetluit
printr)o Regulă sau /ege& -nt(i a $ost /egea şi apoi creaţia&
Divinul Unul a g(ndit şi şi)a asociat pe al doilea& Dar al doilea nu a venit la e#istenţă
dec(t din iu%irea /ui& După asocierea Divinului cu cel de)al doilea a chemat la viaţă şi pe al
treilea şi i ast$el s)a născut prima 1reime& .!i El naşte mereu logos)uri $iind veşnic $ericit şi
iu%itor de copiii 4 +ăi& Creaţiile 1atălui sunt divine şi e $ericit să cheme la viaţă $iinţe noi
copiii +ăi&
1atăl "ntrupea!ă "n +ine g(ndirea şi iu%irea desăv(rşită& 'rin g(ndire a $ăcut $ace şi va
$ace totul& El $iind desăv(rşit g(ndirea +a este lipsită de orice greşeală& Dragostea /)a
"ndemnat să cheme la viaţă şi pe alţii4 din această cau!ă şi copiii +ăi "l iu%esc&
.semenea suveranului unei ţări ) care nu se amestecă "n tre%urile ţării sale dar dă
ordine miniştrilor săi spre %inele ţării şi al poporului său ) 1atăl central o%servă tot ce a creat
"n ce stadiu se a$lă şi potrivit evoluţiei $iecărei categorii dă anumite ordine& 1atăl guvernea!ă
$ără să acţione!e El "nsuşi ci d(nd directive pentru a se acţiona şi "mpinge totul spre progres
pe planete sori şi universuri&
C(nd logos)ul a $ost emis de 1atăl central 0iii de Dumne!eu ) primul grad de Creatori
citesc ordinul "nscris "n el şi con$orm acestui ordin "l "m%racă ast$el ca să ,oace "n lume rolul
"nscris "n el& C(nd acest rol a $ost ,ucat p(nă la ultima literă logos)ul se va "ntoarce "n +$era)
Mamar pentru i a $i de!%răcat de vechea haină şi "m%răcat cu o altă haină după care i se dă
un rol superior şi iarăşi este trimis "n lume& .st$el din per$ecţiune "n per$ecţiune s)a a,uns
p(nă la om "nger 8uvernator planetar 8uvernator solar şi Creator divin "n +$era)Mamar&7
1
Adam Kadmon , în !abala repre(intă Hmul originar, Hmul ceresc, principiul emanaţiilor divine,
Hmul făcut după c"ipul şi asemănarea -atălui, imaginea sau reflectarea sublimă a .ivinităţii. .upă unii
mistici !"rist este similar cu Adam Kadmon.

Di$erite categorii de eteruri
.!i vom concentra studiul nostru asupra eterului denumit de voi impropriu $luid&
0luidul este de două $eluri5 F& netrans$orma%il4 G& trans$orma%il& 0luidul netrans$orma%il "n
veşnicie constituie "nsăşi su%stanţa sc(nteii divine a spiritului $iind numit $luid spiritual&
/a r(ndul său $luidul trans$orma%il este de două $eluri5 F& $i!ic4 G& psihic& 0luidul $i!ic
se "mparte "n5 F& $luid $i!ic li%er4 G& $luid $i!ic captiv&
Eterul sau $luidul $i!ic li%er umple cosmosul $ormea!ă oceanul "n care plutesc +$era
divină şi cele patru universuri umple apoi interiorul universurilor unde plutesc miliardele de
stele şi planete şi "m%racă sau "nveleşte sorii şi planetele&
Din eterul $i!ic captiv s)a $ăcut totul prin concentrări succesive p(nă la piatra cea mai
tare granitul sau %a!altul păm(ntului& Eterul $i!ic captiv animă corpurile materiale ) solide
lichide şi ga!oase ) ale tuturor corpurilor cereşti $iind nedespărţit de ele& 0luidul $i!ic captiv
"nsoţeşte corpurile materiale de pe păm(nt& Cum corpurile materiale terestre sunt de trei $eluri
) solide lichide şi ga!oase ) şi cum $iecare din aceste materii sunt "nsoţite de o anumită
categorie de $luid distingem trei $eluri de $luide $i!ice captive5 solide lichide şi ga!oase&
Mineralul va avea $luid $i!ic captiv solid apa ) $luid $i!ic captiv lichid şi aerul sau orice alt
ga! ) un $luid $i!ic captiv ga!os& 0luidul psihic se "mparte şi el "n5 F& $luid psihic li%er4 G& $luid
psihic captiv& 0luidul psihic captiv $ormea!ă perispiritul duhului&
După ce spiritul a $ost emis din +$era centrală a +$erei divine am vă!ut că a $ost "nvelit
"n +$era)Mamar cu o serie de $luide mamare& C(nd mai t(r!iu a $ost trimis "n lumea creată i
s)a dat pe r(nd o haină cosmică universică solară şi planetară& 1otalitatea lor $ormea!ă
perispiritul duhului $ormat din $luid psihic captiv&
327
0ăc(ndu)şi şcoala "n ,urul unei plante duhul trăieşte g(ndeşte şi lucrea!ă u!(ndu)şi
hainele $luidice perispiritul& Divinitatea creatoare a or(nduit ca aceste haine să)i $ie reparate
pe măsura u!ării lor& -n acest scop perispiritul duhului e#ecută o dilatare şi o contractare
asemănătoare toracelui omului& C(nd duhul se dilată inspiră $luid din spaţiu& C(nd se
contractă elimină $luidul u!at sau viciat din perispiritul său&
Dar oare duhul a%soar%e orice $el de $luid2 Nu& El a%soar%e din spaţiu din mediul său
numai $luid psihic li%er corespun!ător naturii $luidului corpului sau perispiritului său&
0luidul psihic li%er umple universurile şi este amestecat $ără să se com%ine cu $luidul
$i!ic li%er& 'rin urmare "n spaţiul din ,urul corpurilor cereşti e#istă $luid psihic li%er iar "n
corpul $luidic sau perispiritul duhului se a$lă $luid psihic captiv&
Ca şi $luidele $i!ice $luidele psihice sunt şi ele de trei $eluri5 solide lichide şi ga!oase&
0luid psihic captiv solid se a$lă "n ,urul sc(nteii ce conduce viaţa unui %o% de mineral& 0luidul
psihic captiv lichid "nveleşte spiritul unei plante $orm(nd perispiritul unui duh vegetal&
0luidul psihic ga!os $ormea!ă perispiritul partea e#ternă a duhului animal sau uman& .şadar
avem $luid psihic mineral vegetal şi animal sau uman& -n /o/ ce a creat 1atăl se a$lă5
F& $luid netrans$orma%il * spiritual4
G& $luid trans$orma%il * divi!at "n $luid li%er $i!ic şi psihic şi $luid captiv $i!ic şi
psihic&
-n $ine pentru o%ţinerea anumitor re!ultate spiritele com%ină unele $luide $i!ice cu cele
psihice şi dau naştere la compuşi de $luide $l!ico)psihice& .semenea com%inaţii au loc "n
$enomenul $ormării $antomelor sau al materiali!ărilor&
Multe taine sunt "n operele 1atălui nostru ceresc& Din ele vă dăm şi vouă c(teva $r(nturi&
E !i de săr%ătoare clopotul satului cheamă credincioşii la casa de rugăciune& +unetul
său acoperă satul şi se pierde "n depărtare& ;oi au!iţi şi cunoaşteţi $enomenul $i!ic5 lim%a a
lovit %u!a clopotului pun(ndu)l "ntr)o vi%raţie transmisă aerului din vecinătate& Dar ceea ee
nu ştiţi este că acest clopot $iind materie solidă este "nsoţit de $luidul său $i!ic captiv solid&
C(nd clopotul a vi%rat pun(nd aerul "n vi%raţie a pus "n mişcare "n vi%raţie şi eterul $i!ic
captiv solid din ,urul său care se propagă su% $ormă de unde eterice& 'e c(nd undele aeriene
se propagă peste regiunile sau satele vecine undele eterice stră%at spaţiile depărtate de peste
sute şi mii de @ilometri& .şadar unda eterică $luidică s)a produs concomitent cu unda aeriană&
După cum un "ntrupat deose%eşte uşor un corp solid de unul lichid sau ga!os noi
duhurile distingem $oarte uşor "n spaţiu $luidul solid de cel lichid sau ga!os sau $luidul $i!ic
de cel psihic&
1oată această gamă de $luide s)a creat "n +$era)/a%orator U!ina creaţiilor sediul
marelui 8(nditor care pre!idea!ă peste divinii Creatori şi ,unde se $ac toate $elurile de
materii&
Din Capul 1atălui au plecat $luidele netrans$orma%ile ) spirituale iar din '(ntecele +ău
au pornit toate $luidele trans$orma%ile ) $i!ice şi psihice&
0luidul este o materie pentru că din el s)a creat totul dar această materie este vie $iind
constituită din particule vii cu viaţă proprie ele mişc(ndu)se vi%r(nd simţind şi reacţion(nd
cu de la sine putere&
.cum să $acem un mic re!umat& E#istă trei $eluri de $luide5 F& $luide li%ere4 G& $luide
captive4 Q& $luide spirituale4 $iecare din ele $iind de trei $eluri5 solide lichide şi ga!oase& Din
punctul de vedere al spiritelor e#istă iarăşi trei categorii de $luide5 F& $luide $i!ice4 G& $luide
psihice4 Q& $luide $i!ico)psihice4 din $iecare e#ist(nd c(te trei $eluri5 solide lichide şi ga!oase&
.şadar e#istă două grupuri de c(te nouă $luide&
.!i puteţi discuta "n deplină li%ertate orice vă vine "n minte a%ord(nd şi tăr(muri
oculte spiritualiste& -n vremurile antice cei ce aveau norocul să $ie iniţiaţi "n tainele s$inte
erau opriţi să vor%ească "n lume su% pedeapsă de moarte& Era permisă discuţia "ntre iniţiaţi
dar pentru că aceştia erau urmăriţi de spionii templelor ca nu cumva să divulge ceva %ietul
iniţiat devenea un mut desăv(rşit "n privinţa cunoştinţelor do%(ndite "n templu& Cunosc(nd
328
semne sim%oluri şi "nţelesul numerelor iniţiatul desena un semn oarecare sau scria un număr
ca din ,oacă sau "nt(mplare& Cel de alături dacă era şi el un iniţiat vă!(nd acel număr sau
semn ştia cu cine are de)a $ace şi scria numărul o%ţinut prin suma ci$relor reduse la unitate&
.st$el prudent su%til şi cu mare teamă se de!văluiau că sunt iniţiaţi&
Iată acum sinte!a numerelor $luidelor5 trei $i!ice trei psihice şi unul născut din
com%inaţia lor adică $i!ico)psihic suma lor $orm(nd numărul _& 1rei $eluri de $luide li%ere
captive şi spirituale $ac Z& 'rin urmare numerele Q _ Z G_ `F etc& sunt numere după care
Divinitatea a alcătuit totul "n creaţia +a&
.m omis să)ţi pomenesc de reparti!area $luidului $i!ic li%er "n atmos$era planetei
noastre& .tmos$era $luidică a 'ăm(ntului are trei !one $luidice $i!ice5 al%ă al%astră şi roşie& -n
$iecare din aceste trei !one se a$lă $luid psihic li%er reparti!at ast$el5 "n !ona a I)a al%ă găsim
$luid psihic ga!os4 "n !ona a II)a al%astră ) $luid psihic lichid iar "n !ona a IlI)a roşie cea de
la supra$aţa păm(ntului se a$lă $luid psihic solid& -n aceste $luide "noată duhurile şi cu ele "şi
repară corpul planetar&
-n mintea vreunuia dintre voi se poate naşte "ntre%area5 6Oare $luidul captiv nu poate
părăsi corpul terestru devenind li%er27 Nu pentru că marii Creatori divini din +$era)Mamar
au or(nduit ca $luidul captiv să nu se poată separa de materia $i!ică a 'ăm(ntului orice $ormă
ar avea ea p(nă nu se va "ntoarce la Centrul creator& 0iecare $el de $luid este supus unor legi
speciale&
'rin urmare păm(ntul este "nvelit de o pătură groasă $ormată din trei categorii de $luide
$i!ice li%ere şi din trei categorii de $luide psihice li%ere& Materiile 'ăm(ntului au $luide $i!ice
captive su% trei stări& Duhurile li%ere sau "ntrupate $iind de trei $eluri ) al%e al%astre şi roşii )
au şi ele trei $eluri de $luide psihice captive&
Chimia cunoscută de voi este un %iet a%ecedar $aţă de vasta chimie reali!ată "n univers
prin com%inarea $luidelor $i!ice& -n stadiul actual al cunoştinţelor voastre este imposi%il să vă
$acem cunoscută chimia cerească deoarece n)aţi putea clădi şi urmări prin a%stracţie
multiplele com%inaţii $luidice& Descrierile de mai sus vă sunt su$iciente oricum mă tem că le
veţi "ncurca "n mintea voastră& ;or veni descoperiri noi "n raport cu electricitatea şi atunci veţi
"nţelege mai uşor a%stracţiile e#puse de mine a!i asupra acestor c(teva categorii de eteruri&
C(nd un om are case moşii %ani %i,uterii etc se !ice că e %ogat& Da este %ogat dar
numai c(t va trăi căci gol a venit "n lumea trupească gol se va "ntoarce la noi& Un om cu
adevărat %ogat este plin de idei de cunoştinţe dar nici acestea nu)i pot da dec(t o satis$acţieX
e$emeră şi "n cea mai mare parte nereală căci nu toate cunoştinţele omului trupesc sunt
e#acte& -nsă omul care a avut $ericirea de a acumula cunoştinţe din lumea noastră despre
operele Creatorului este cu adevărat %ogat şi $ericit&
Omul cu adevărat &$ericit a stră%ătut noianul miilor şi sutelor de mii de ani de su$erinţe
de vieţi peste vieţi trupeşti ridic(ndu)se p(nă la rangul de a putea primi cunoştinţe de la un
misionar ceresc ) care a primit ordin din +$erele "nalte să revele!e din tainele vieţii şi ale
universului& Cunoştinţele primite "i deschid un vast ori!ont al "nţelegerii vieţii& 1ainele
neştiute de lumea terestră i se $ac cunoscute şi enigmele ce $răm(ntă mintea omenirii "şi
capătă de!legarea&
=ilele trecute ţi)am spus că "n ,urul păm(ntului e#istă o atmos$eră de $luid li%er "mpărţit
"n trei categorii5 solid lichid şi ga!os& C(nd spun solid lichid şi ga!os vreau să se "nţeleagă
stări de $ineţe de raritate de concentrare ale aceluiaşi eter iar nu că ar $i solid sau lichid "n
sensul vostru& .ceste trei divi!iuni sunt generale dar "n cadrul $iecăruia se pot $ace "ncă trei
divi!iuni de stări&
Ca să $iu "nţeles voi lua starea de eter solid4 "n s(nul acestuia e#istă trei su%divi!iuni de
concentrare5 solid)solid şolid)lichid şi solid)ga!os& De asemenea "n eterul lichid se disting
trei stări5 lichid)solid lichid)lichid şi lichid)ga!os& -n $ine "n eterul cel mai $in eterul ga!os
sunt de asemenea trei trepte de eter5 ga!os)solid ga!os)lichid şi ga!os)ga!os ) cel mai $in
329
dintre toate eterurile 'ăm(ntului& +ă nu se piardă din vedere că ne)am concentrat studiul doar
asupra eterului din ,urul păm(ntului&
Din cele e#puse reiese că voi oamenii trupeşti vă mişcaţi "n toate părţile prin eterul
solid)solid de la supra$aţa păm(ntului&
-ntr)o altă comunicare ţi)am spus că cele trei $luide din ,urul păm(ntului au $iecare c(te
o culoare5 $luidul solid este roşu $luidul lichid este al%astru şi $luidul ga!os este al%& C(nd ne
a$lăm "n !ona al%ă vedem eterul de su% noi ) cel din !ona a Ii)a de culoare al%astră& ;oi vă
a$laţi "n !ona roşie4 c(nd vă uitaţi "n sus vedeţi eterul din !ona a Ii)a şi din această cau!ă cerul
vi se pare al%astru& 'rin urmare nu ve!i culoarea eterului !onei unde te a$li ci pe a celei
superioare sau in$erioare& Dacă v)aţi a$la "n !ona a doua şi v)aţi uita "n sus aţi vedea al% )
culoarea !onei "nt(ia a eterului ga!os iar dacă v)aţi uita "n ,os aţi vedea roşu ) culoarea !onei
a III)a a eterului solid&
Din cele spuse mai sus cunoşti că "n ,urul păm(ntului e#istă trei s$ere roşii trei al%astre
şi trei al%e deose%indu)se $iecare după nuanţele mai deschise "n sus şi mai "nchise "n ,os&
1otul "n natură este colorat5 planete stele eteruri şi duhuri&
Iarăşi repet5 ceea ce vedeţi voi nu corespunde cu ceea ce vedem noi& 'entru ca duhul să
ai%ă cunoştinţă de percepţiile omului trupesc are nevoie să se "ntrupe!e& Dacă nu ar co%or" "n
trup noţiunile duhului s)ar mărgini la cunoştinţe re$eritoare la lumea eterică ştiinţa sa $iind
incompletă& C(mpul cunoştinţelor o%ţinute prin intermediul trupului este larg deoarece
$ormele de om şi constituţiile lui sunt e#trem de numeroase pe di$eritele planete ale
sistemelor planetare&
Ce de minunăţii sunt pe aiurea3 Dacă le)aţi şti aţi !ice5 6Doamne $ă să treacă mai
repede timpul să plec de pe această planetă "n ţara $ericirii unde voi avea la dispo!iţie alte
comori alte instrumente superioare celor actuale7&
Repet mereu ca să se "ntipărească "n conştiinţa voastră adevărurile noastre& 1otul
evoluea!ă materiile şi duhurile& +paţiile sunt pline de planete şi sori dar nici unul nu e
asemenea celuilalt& E#istă planete unde trupul este rudimentar celui de pe 'ăm(nt şi e#istă
planete unde omul are un trup un instrument superior celui de aici& 'e unele planete e#istă
oameni de G)Q centimetri ai căror ochi sunt adevărate microscoape vă!(nd corpuri sau $iinţe
vi!i%ile vouă doar la microscop& 'e alte planete e#istă uriaşi de !eci de metri ai căror ochi văd
at(t de departe "nc(t pentru voi pot $i consideraţi adevărate telescoape&
.proape că nu e#istă planetă "n univers unde să lipsească viaţa trupească su% o anumită
$ormă şi constituţie& .colo unde privesc astronomii voştri şi declară că nu e#istă 6viaţă7
pentru un motiv sau altul eu a$irm că e#istă& 1ot ce e planetă are viaţă trupească su% o $ormă
oarecare& Numai sateliţii lor nu au viaţă trupească deoarece ei sunt anticamera planetei locuri
de popas $ie pentru duhurile sosite $ie pentru cele care părăsesc acea planetă&
1oate planetele sistemului nostru au trupuri& E#istă un paralelism "ntre evoluţia trupului
şi a spiritului dar treptele mari ale evoluţiei nu merg din planetă "n planetă ci din astru "n
astru şi $iecare astru are o su%divi!iune a sa o planetă unde se continuă evoluţia de acolo de
unde spiritul a "ntrerupt)o "ntr)un alt sistem&
+piritul "nvaţă "n veşnicie iar Natura este cartea pe care Divinitatea i)a pus)o la
"ndem(nă şi unde Creatorul a scris toată ştiinţa +a&
Colind(nd prin alte !eci de planete duhurile evoluate au vă!ut cum este construit acolo
ochiul "ntrupatului care vede $iinţele microscopice& Ele s)au "ntors şi c(nd s)au "ntrupat au
imaginat lentilă l(ngă lentilă după sla%ele lor amintiri şi ast$el omul trupesc a născocit
microscopul&
0iecare invenţie terestră este reproducerea instrumentelor "ntre%uinţate de,a pe alte
planete& Ele au $ost pre!entate duhurilor al%e ale 'ăm(ntului de către "ngerii noştri c(nd a
Isosit momentul evolutiv al apariţiei unor asemenea instrumente sau aparate pe glo%ul nostru
"n natură e#istă trei $eluri de evoluţii5
F& evoluţia spiritului4
330
G& evoluţia perispiritului4
Q& evoluţia trupului&
Evoluţia perispiritului depinde de spiritul purtătorul acelui "nveliş& Evoluţia trupului
depinde de evoluţia planetei unde trăieşte trupul respectiv alcătuit din materia planetară&
.şadar trupul "şi are propriile $uncţii şi legi "ndeplinite $ără ştirea sau cunoştinţa duhului&
Eterul magnetic
In seria nes$(rşită a di$eritelor $eluri de eteruri sau $luide se a$lă şi $luidul magnetic& .!i
am să insist asupra acestui $el de eter&
-n natură "nt(lnim două $eluri de $luide magnetice5 F& $i!ice4 G& psihice& E#istă o
deose%ire mare "ntre ele şi cu toate acestea "n $iinţa noastră ca şi a tuturor $iinţelor de pe
'ăm(nt găsim am%ele $eluri de $luid magnetic& Din echili%rul lor ia naştere mani$estarea sau
viaţa $ormelor trupeşti&
/a r(ndul său $iecare $luid magnetic ) $i!ic şi psihic ) este de două $eluri5 F& po!itiv4 G&
negativ& Orice $iinţă trupească ) plantă animal sau om ) va avea "n corpul ei $luide magnetice
$i!ice po!itive şi negative şi $luide magnetice psihice po!itive şi negative& .sociaţia acestor
patru $eluri de $luide magnetice ) $i!ic po!itiv şi negativ şi psihic po!itiv şi negativ )
contri%uie ca $orma vegetală animală sau umană să se mişte să simtă să trăiască "n sensul
vostru trupesc adică să se mani$este vădit ochilor voştri&
0orma trupească are magnetism $i!ic iar perispiritul are numai magnetism psihic& C(nd
un duh are "n corpul său perispiritual mai mult magnetism po!itiv !icem că acel duh este
masculini!at iar c(nd duhul are "n perispiritul său mai mult $luid magnetic negativ !icem că
este $emini!at&
Duhurile nu au se# ele sunt per$ect asemănătoare la $ormă& Deose%irea constă numai "n
"ncărcătura $luidului magnetic po!itiv sau negativ& .m%ele duhuri au $ost create a%solut la $el
dar Creatorul prin Repre!entanţii +ăi secun!i le)a "ncărcat "n mod di$erit "n vederea operei la
care sunt chemate& C(nd se va re"ntrupa duhul masculini!at va lua de la părinţii săi o cantitate
de $luid magnetic $i!ic negativ& Omul %ăr%at va avea "n $iinţa sa un $luid magnetic psihic
po!itiv unit cu un $luid magnetic $i!ic negativ& /a duhul $emini!at este invers4 omul $emeie va
avea un $luid magnetic psihic negativ asociat cu $luid magnetic $i!ic po!itiv& /a $el se
"nt(mplă şi "n regnul animal& .şadar orice om sau animal este o $iinţă du%lă din punct de
vedere magnetic corpul său planetar $iind $ormat din $luide magnetice contrare cu ale
perispiritului său&
-ntr)o prelegere precedentă am pomenit de $luide $i!ice li%ere şi captive şi de $luide
psihice li%ere şi captive& 0luidul $i!ic li%er ar $i compara%il cu corpurile voastre solide iar
$luidul psihic ar $i compara%il cu corpurile voastre lichide& 1răind şi plutind "n s(nul lor ca un
%alon sau aeroplan prin aer duhul ar corespunde stării corpurilor voastre ga!oase&
Creatorul ne)a chemat la viaţă şi ne)a dat puterea $acultatea de a a%sor%i am%ele $luide
şi de a le trans$orma şi utili!a& .şa $iind putem a%sor%i şi reţine "n corpul nostru $luid
magnetic $i!ic şi psihic& De c(nd 1atăl ne)a creat lucrăm mereu asupra mediului "ncon,urător
a%sor%ind şi pre$ac(nd materia eterică şi apoi eli%er(nd)o pe o treaptă cu ceva mai "naltă dec(t
era "nainte& Noi deci suntem mici a,utători ai evoluţiei generale&
1otul se naşte trăieşte şi apoi moare numai duhul trăieşte "n veşnicie& -n realitate totul
trăieşte doar că se a$lă "ntr)o continuă pre$acere spre stări mai "nalte& Duhul sc(nteia divină
este $ormat dintr)o materie $ină "n veşnicie aceeaşi& El nu se primeneşte nu se schim%ă sau
pre$ace numai $acultăţile "nsuşirile sale devin din ce "n ce mai e#tinse& Cu alte cuvinte duhul
nu se compune sau descompune nu se asocia!ă sau disocia!ă& .şa cum a $ost alcătuit odată
va răm(ne "n eternitate&
Eu sunt o individualitate di$erită de alt duh& -ntre mine şi el e#istă o singură deose%ire5
gradul conştiinţei noastre treapta evolutivă atinsă de $iecare dintre noi& .t(t şi nimic mai
mult&
331
+c(nteia divină a pietrei este aceeaşi ca şi a omului a "ngerului a 0iului de Dumne!eu
sau a Creatorului central& .şadar materia care $ormea!ă orice duh spirit sau sc(nteie este
identică "n toate universurile "n tot cosmosul&
După ce am $i#at această idee pot să spun că materia ce compune o sc(nteie divină este
identică cu materia psihică răsp(ndită "n toată s$era creaţiilor&
Care a $ost şi este minunea ca din această materie psihică să $im $ormaţi noi sc(nteile
divine nu o ştim nici noi pentru că 1atăl ceresc nu ne dă elucidate tainele +ale ci tre%uie să
studiem "n veşnicie şi să)I a$lăm ştiinţa&
'e c(nd eram "n Capul 1atălui central eram una cu El şi ştiam totul ca El& 'e urmă am
plecat din s(nul +ău identic am rămas cu El dar am uitat ceea ce cunoşteam& De acum "n
veşnicie voi munci "nvăţa şi redo%(ndi ceea ce 1atăl ştie şi urmăreşte "n veşnicie& '(nă
atunci $ac ce pot şi aportul meu oric(t de mic este un mic c(ştig la marea şi veşnica operă a
1atălui nostru&
1atăl lucrea!ă "n /a%oratorul +ău central la trans$ormarea vieţii psihice li%ere& Duhurile
lucrea!ă "n mic asupra vieţii $i!ice& .şadar noi duhurile suntem "n lumile create
repre!entanţii Divinităţii centrale căci şi noi lucrăm asupra $luidului viu a vieţii li%ere4
1răind "n mi,locul naturii şi "nt(lnind la tot pasul $luidul $i!ic duhul ia pentru nevoile
sale $ragmente din acest $luid le com%ină "n di$erite chipuri o%ţin(nd o in$initate de compuşi
$luidici& .lteori descompune sau disocia!ă $luidul $i!ic "n vederea scopului urmărit&
.semenea operaţii nu le pot $ace dec(t duhurile care posedă cunoştinţe "nalte de chimie
şi $i!ică $luidică $iind $ăcuteCmai ales cu oca!ia di$eritelor evenimente ale e#istenţei omului5
la "ntruparea duhului "n timpul vieţii omului trupesc şi la momentul părăsirii trupului de către
duh sau incorect spus la moartea omului& .ceşti operatori $luidici poartă numele de
mesageri5 mesagerul "ntrupării mesagerul sănătăţii sau al %olii şi mesagerul destrupării&
Nu e#istă $ormă care să nu ai%ă $luid $i!ic& .ceşti mesageri savanţi cereşti lucrea!ă
mereu asupra $luidelor $i!ice ale acestor $orme $ie ele minerale vegetale animale sau umane&
0iecare $ormă are "n s(nul ei un $luid $i!ic şi altul psihic& .socierea acestor două $luide este
"ntr)un echili%ru insta%il provenit din u!area continuă a acestor $luide şi primenirea lor cu alte
$luide a%sor%ite din mediul "ncon,urător&
De la 1atăl central sosesc doi curenţi ce conţin viaţă $i!ică şi psihică& Ei circulă prin
cosmos prin cele patru universuri pe l(ngă toţi sorii şi toate planetele şi de aici pleacă apoi
alţi doi curenţi care se "ntorc la Centrul regenerator $ot ce vine de la Centru "ntreţine viaţa
$ormelor& 1ot ce a servit viaţa $ormelor se "ntoarce la Centru pentru a $i re$ăcut şi apoi trimis
din nou "n s$erele create&
Duhurile)mesageri altoiesc cu $luid li%er $luidele captive& 'rima altoire au $ăcut)o marii
Creatori care co%or(nd aici au $ăcut primele $orme& După plecarea lor altoirile au $ost $ăcute
de marile duhuri angelice "ntrupate "n primele $orme& Ele au $ost urmate de duhurile umane&
De atunci "ntrupările sunt continuate de duhuri umane p(nă la s$(rşitul acestui glo% ceresc&
;iaţa li%eră are o mişcare circulară şi "n acelaşi timp "n !ig)!ag& Ea vivi$ică dar şi
omoară& Mişcarea circulară "ntreţine viaţa captivă iar cea "n !ig)!ag desprinde viaţa din $ormă
şi o pune "n li%ertate& -n lumea creată se $ace şi re$ace& Cu alte cuvinte anumite duhuri de aici
din lumile create $ac "n miniatură ceea ce marii Creatori $ac la scară uriaşă "n marele
/a%orator central&
-n lumea duhurilor se cunoaşte acest lucru& De aceea c(nd unui duh "ntrupat i se iau din
$luidele sale de vraţă trupească nimeni nu se revoltă deoarece se cunoaşte opera divină $ăcută
de mesagerii desemnaţi de conducerea planetei noastre&
Uneori omul trece prin di$erite $orme de %oală& Ele sunt $ructul unor greşeli iar %oala a
tost provocată de mesagerii ce aplică legea pedepsei dictată de 0orurile superioare& Nu te
revolta $rate căci culegi ceea ce ai semănat& .i greşit plăteşti şi apoi "ţi vei continua $irul
vieţii mai departe c(t ti s)a or(nduit&
332
Nespus de greşit este cel ce "şi suprimă viaţa trupească deoarece "n de$initiv trupul nu
e numai opera sa ci şi a altor duhuri care "n numele Creatorului au conlucrat la "ntruparea sa&
Intrupatul "şi deapănă viaţa $ără să ştie că anumite $orţe cereşti anumiţi mesageri lucrea!ă
asupra trupului sau vivi$ic(ndu)l ca să $ie un %un suport şi un minunat instrument de lucru&
Bcoala duhului se $ace prin memorare
Devi!a ţării voastre este5 Nihil sine Deo& Cu adevărat nimic nu se poate $ace "n lumea
spaţiilor $ără apro%area $orului Celui prea "nalt dată prin Repre!entanţii +ăi autori!aţi&
Comunicările noastre sunt destinate mai mult viitorului& Opera la care ne)am anga,at
pare pentru moment $ără de $olos şi totuşi ea va $răm(nta minţile celor de acum dar mai ales
a celor ce vor veni după voi&
Btiinţa va progresa concepţiile se vor lărgi e#perienţele se vor "nmulţi şi pe %a!a lor se
va vedea căCcele a$irmate de noi sunt adevăruri pure& Ai)am mai spus altădată că aceste
adevăruri au $ost cunoscute "n antichitate dar au $ost ţinute "n secret&
Domnul nostru Isus Christos nu a spus totul apostolilor +ăi %a chiar şi intre apostoli a
tăcut deose%iri& Mulţimii nu)i spunea ceea ce "mpărtăşea ucenicilor +ăi& Domnul a co%or(t
"ntre oameni pentru a răsp(ndi o concepţie socială iar nu cunoştinţe ştiinţi$ice&
După două mii de ani a%ia "ndră!nim să vă $acem cunoscute materiile eterice "n care
plutesc toate stelele planetele şi duhurile şi umplu universurile& ;iitorul va de!lega multe
mistere& C(nd e#istenta eterului sau $luidului nu va mai $i ipotetică oamenii vor trece la
aplicaţii practice ale acestuiCeter şi una din cele mai răsp(ndite şi salutare "ntre%uinţări va $i
vindecarea $luidică 'ana atunci medicii noştri aereşti vindecă !i de !i pe cei a căror viaţă
tre%uie să continue pana la data "nscrisă "n destinul lor4 1re%uie să ştiţi că omul nu e părăsit
niciodată&
De departe din ad(ncul Cerului răsună periodic o voce d(nd s$aturi ordine sau
cunoştinţe& Ele sunt percepute de marile duhuri şi e#plicate din treaptă "n treaptă "n mod
descendent şi celorlalte grade de duhuri& 1otul este "n raport şi armonie cu evoluţia& Nu putem
intra "n legătură cu "ngerii solari şi cu at(t mai puţin cu 8uvernatorul solar& Respectarea
ierarhiei este mai strictă "n lumea noastră dec(t "n a voastră& 1otul e progresiv totul este
ierarhi!at& Chiar eu "n prelegerile mele ţi)am dat progresiv .devărul& Mereu am avut "n
vedere să nu vă produc mirare proteste să nu vă !druncin dintr)o dată din pre,udecăţile "n
care v)aţi născut şi crescut&
-n şcolile voastre totul se predă gradat& .ceeaşi progresivitate se are "n vedere şi "n
lumea noastră& Dar ce greu "nvăţăm pentru a urca treptele evolutive3 +tudii meditaţii repetări
şi iar repetări pentru ca totul să se $i#e!e "n memoria noastră spirituală& -nvăţătura are la %a!ă
repetarea şi progresivitatea&
Iată un e#emplu& /a "nceput c(nd ţi s)au dat primele noţiuni au venit "n ,urul tău duhuri
in$erioare gradului tău& .cestea au $ost urmate de altele egale "n grad cu tine depăn(ndu)ţi
cunoştinţele lor iar după o vreme au sosit $raţi spaţiali superiori ţie o%ţin(nd de la ei cele mai
tainice cunoştinţe& .ceste cunoştinţe nu ţi)au $ost acordate ca o $avoare ci pentru a $i
răsp(ndite "n lume prin tine&
Ideile emise de un duh li%er sau "ntrupat nu vor $i niciodată reţinute p(nă ce conţinutul
lor nu va $i $ost asimilat adică "nţeles& +ă dau un e#emplu& 'entru a)şi o%işnui urechea cu
sunetul $iecărei note şi cu distanţele dintre ele un mu!ician repetă cu voce tare nota do&
Mintea "i este atentă iar vi%raţiile sunetului şi mai apoi ale eterului i)au intrat prin trup "n
perispirit şi s)au $i#at acolo& După un timp repetă nota mi mai t(r!iu sol străduindu)se să le
memore!e& -n $inal repetă de c(teva ori do mi sol şi o%servă distanţa vi%ratorie dintre ele& De
"ndată ce a o%servat %ine raportul dintre ele a "nvăţat valoarea lor mu!icală şi ori de c(te ori
va intona pe una din ele şi le va reaminti pe celelalte două& 1ot după acest principiu acordea!ă
violonistul cor!ile viorii sale&
333
1otul e memorare act ce necesită timp şi "ndelungă ră%dare& .!i omul ştie să vor%ească
dar ce greu a $ost graiul pentru primii oamenib Chiar şi copilul născut din părinţi care vor%esc
per$ect "nt(mpină greutăţi "n "nvăţarea vor%irii& -ncepe cu g(ngureli apoi cu sila%e ca peste
un an să rostească5 mama tata& 8reu a $ost pentru primul om să vor%ească dar c(t de greu a
$ost pentru primul duh nou)născut să g(ndească&
.colo departe "n a%isul Cerurilor "n +$era divină $luidică "n /a%oratorul pregătirii
$luidelor şi a duhurilor a "nvăţat duhul nou)născut să g(ndească& Mii de secole stă duhul "n
acel Eden p(nă do%(ndeşte capacitatea de a g(ndi cursiv şi de a se $ace "nţeles de vecinul său&
Copilul de a!i "ncepe să vor%ească destul de repede deoarece "n spatele veşm(ntului de
lut se ascunde un duh care ştie să g(ndească de miliarde de ani de c(nd a plecat din Centrul
creator şi colindă prin univers& 0iind un pelerin a$lat "ntr)o călătorie veşnică duhul a tot
g(ndit $ie că a animat un atom o moleculă o piatră o plantă un animal sau un om& El a
g(ndit "ntru veşnicie&
Duhul se $ace "nţeles cu semenul său prin g(ndire& 8(ndirea sa e#teriori!ată este
g(ndirea sa interioară avută de c(nd era o mică particulă prin haos&
1oţi oamenii "ncep cu sila%isiri şi cuvinte ne"nţelese pentru a a,unge la vor%irea curentă&
Dar oare toţi pot a,unge la "nalţii g(nditori sau oratori ai păm(ntului2 Nu pentru că talentul
vor%irii şi "nălţimea concepţiilor se a$lă "ntr)un raport str(ns cu gradul evolutiv al duhului
"nchis "n trup&
/a treapta a,unsă cunosc multe dar cercet(nd descopăr că am multe de a$lat& Btiu ceva
despre materia constitutivă a universurilor cunosc constituţia spiritului dar sunt a%ia la
cunoştinţe de gradul % sau c $aţă de marile Entităţi solare sau Creatorii centrali cunoscători
p(nă la gradul !&
Materia primă cu care "ncepe orice creaţie este at(t de $ină "nc(t este invi!i%ilă şi
insesi!a%ilă pentru noi duhurile care vedem $luidele din ,urul nostru din ,urul păm(ntului
cum vedeţi voi pietrele apele şi norii& Dacă nu ne)ar vor%i mai)marii noştri despre ea nici noi
nu am şti că e#istă&
+e petrec "n ,urul nostru $enomene a căror cau!ă este necunoscută& Ulterior a$lăm că au
$ost produsele materia primă materia supereterică sau ultra$luidul pe care ) după cum am spus
) nu)l vedem& -i cunoaştem e$ectele dar nu)i cunoaştem modalităţile de acţiune cau!ele care
dau naştere acestor $enomene&
Deşi nu vedem această materie nu putem !ice ) ca voi ) că nu e#istă& Cum să nu e#iste
c(nd vedem e$ectul ei2 /a noi se a$irmă cu o şi mai mare convingere dec(t la voi5 Din nimic
nu se poate $ace nimic& 6Nimicul7 vostru nu e#istă la noi acest cuv(nt e păm(ntean sau cel
mult al duhurilor in$erioare& 6Nimic7 sau 6!ero a%solut7 nu e#istă nicăieri "n cosmos "n
In$init& 'retutindeni e#istă ceva& 'ăm(ntul /una +oarele miliardele de stele toate plutesc "n
ceva& De la materia cea mai $ină şi p(nă la o planetă oarecare e#istă o gamă in$inită de
materii& E#istă o serie matematică de materii 5 de la lespedea de su% piciorul vostru p(nă la
Creatorul prim care şi El este viu şi $ăcut din ceva din materie su%stanţă esenţă chintesenţă
numiţi)o cum vreţi dar este $ăcut şi El din ceva material&
Omul simplu din lumea voastră spune că nu e#istă nimic c(nd nu vede aude sau simte
ceva& Dar totuşi e#istă ceva "n ,urul său& -n apa alimentul şi aerul pe care le consumă trăiesc
mii de vieţuitoare microscopice& 'entru omul neştiutor care nu a au!it de microscop aceste
vieţuitoare nu e#istă& +e schim%ă situaţia pentru un om cult care nu numai că ştie de e#istenţa
lor dar le cunoaşte $orma şi e$ectele& /a r(ndul său omul cult deoarece nu ne poate vedea
spune că noi nu e#istăm& Cu toate acestea noi e#istăm cugetăm şi vă in$luenţăm prin
pre!enţa şi g(ndirea noastră& 'entru omul neştiutor micro%ul e nimic4 pentru omenire spiritul
nu e#istă4 pentru noi duhurile materia primă e ca şi cum ar $i ine#istentă&
0ericit e omul care aude glasul nostru3 0ericiţi sunt cei ce ne văd $orma ) o mică s$eră
g(nditoare $iind pe deplin convinşi de e#istenţa noastră c(nd ne văd lu(nd o $ormă
asemănătoare trupului avut odată3 Ce $ericiţi sunt cei ce ne văd şi aud "n acelaşi timp3 Chiar
334
dacă s)ar pune păm(ntul deasupra lor ei vor a$irma cu tărie5 6+piritul e#istă37 Datorită stării
lor sociale cei mai mulţi dintre aceşti $ericiţi nu au posi%ilitatea să)şi mărturisească
e#perienţele& Numai cei "n al căror destin a $ost "nscris să $ie mărturisitorii e#istenţei noastre
vor scrie şi vor%i a$irm(nd5 6Btiu cu siguranţă că e#istă spirit şi o lume spirituală invi!i%ilă7&
Duhul are nevoie de multă ră%dare ca să "nveţe& 0iecare treaptă evolutivă cere un anumit
timp& 1reptele evolutive in$erioare cer un timp mai mic dar cu c(t duhul urcă durata şcolii
devine mai mare& Dacă pe treptele in$erioare se cer secole pe treptele următoare se cer !eci de
secole apoi sute şi tot aşa durata evoluţiei creşte din treaptă "n treaptă& 'entru ca un "nger
planetar să se ridice cu o treaptă mai sus are nevoie de c(teva miliarde de ani& Misiunea
Domnului nostru solar de a)Bi conduce "mpărăţia solară va dura c(teva !eci de miliarde de
ani după care se va ridica cu o treaptă mai sus& /a $el şi cu şcoala planetară& 1impul acordat
unui duh uman pentru terminarea unei şcoli planetare di$eră de la o planetă la alta& 'e unele
planeteX şcoala durea!ă FL&LLL de ani iar pe altele cum e 'ăm(ntul şcoala se $ace timp de
GN)QL&LLL ani& -n $ine e#istă planete unde şcoala evolutivă durea!ă şi mai mult& 1otul e "n
$uncţie de stadiul evolutiv atins de planeta respectivă&
Doamne 1ată atotputernic 1e implor dă)mi putere să nu mă amăgesc şi să trec cu %ine
e#amenele necesare avansării mele3 .min&
/egea $i!ică şi legea morală
Cu altă oca!ie am arătat că 0iinţa supremă Cau!a cau!elor "nainte de a crea primele
$iinţe a g(ndit a $ăcut un plan şi ast$el a statornicit o /ege eternă respectată de Ea "nsăşi&
Creaţiile multiplic(ndu)se şi per$ecţion(ndu)se legile s)au "nmulţit şi speciali!at&
Din noianul legilor actuale se disting două categorii aplicate vieţii de pe acest păm(nt5
legea $i!ică şi legea morală&
+ă de!voltăm ca!urile c(nd se aplică aceste legi&
/ovind pe un semen vătăm(ndu)l pentru toată viaţa viol(nd o $emeie d(nd $oc casei
sau gospodăriei cuiva ,e$uind sau ucig(nd ) se produce un păcat $i!ic& 1oate actele care
pre,udicia!ă trupul sau %unurile unui om in$racţiuni ale codului etern vor $i plătite de autorul
lor "ntr)una din vieţile sale viitoare cu trupul sau %unurile sale păm(nteşti&
Dacă printr)o minciună se prile,uieşte pierderea averii sau $uncţiei unui semen sau
condamnarea lui la "nchisoare dacă prin vor%a şi conduită omul m(hneşte pe cei ce l)au adus
"n lume l)au crescut cu dragoste şi au vegheat să crească sănătos şi "ntreg ) se produce un
păcat psihic sau moral& Cel care p(ngăreşte lucrurile s$inte sau neagă necugetat 0iinţa
supremă .utorul tuturor celor vă!ute şi nevă!ute $ace cel mai mare păcat& -n aceste ca!uri şi
multe altele similare omul va plăti amarnic prin su$erinţe su$leteşti& .st$el va "nvăţa să
respecte legea morală să $ie smerit şi să nu calce cu "ndră!neală şi "ng(m$are peste iu%irea
semenului său&
'entru că trupul şi %unurile materiale sunt destinate unei singure vieţi păm(nteşti
greşeala $i!ică va $i plătită cu trupul sau %unurile materiale ale celui greşit numai "ntr)o
singură viaţă terestră& C(nd g(ndeşte cu ură cu g(nduri de ră!%unare c(nd a $ăcut să su$ere
cineva prin cuv(ntul său şi multe altele de $elul acesta omul a in$ectat $luidele spaţiilor prin
care "şi duce viaţa in$initatea duhurilor& -n acest ca! greşeala sa ) cuprin!(nd o arie mai mare
in$luenţ(nd o in$initate de spirite ) este mai gravă şi su$erinţa va $i mai grea& Ne$ericitul care a
comis asemenea greşeli le va plăti prin grele su$erinţe su$leteşti "n două sau mai multe vieţi
trupeşti după valoarea greşelii comise&
Omule $ie că ne cunoşti $ie că nu ne cunoşti conduita ta va $i urmată de plată sau
recompensa& Universul este condus de legi& Materia şi duhul sunt supuse la reguli sta%ilite din
veşnicie& De la electron şi p(nă la soare toate merg pe cărarea "ngrădită de legi& ;oinţa Celui
atotputernic se impune din veşnicie totului creat de El&
'e $rontispiciul templului iudeilor se văd două ta%le cu cele !ece porunci primite de
Moise pe muntele +inai& De ce !ece şi nu opt sau douăspre!ece porunci2 Deoarece conducerea
335
a tot ce s)a creat se $ace de către cele !ece categorii de 0ii de Dumne!eu numiţi +e$irot "n
=ohar&
Dar de ce au $ost scrise cele !ece porunci pe două ta%le şi nu pe una singură2 'entru că
Moise un mare iniţiat al templelor egiptene ştia că totul "n lume se conduce prin două $orţe
contrare5 cald)rece mare)mic noapte)!i vară)iarnă ur(t)$rumos %un)rău etc& -n viaţa sa
omul tre%uie să $ie "narmat cu două scuturi5 unul "n $aţă şi altul "n spate& Un scut corespunde
cu pă!irea legilor $i!ice şi altul cu pă!irea legilor morale& Cine s)a "narmat cu aceste două
pavă!e este iu%it adorat şi servit de lumea spaţială este $erit de orice neplăcere din lumea
$i!ică venită de la om animal micro% sau lipsuri materiale& Cine se "n$umurea!ă "ncre!(ndu)
se "n propria sa inteligenţă şi "n ştiinţa sa şu%redă se va vedea lovit "n viaţa trupească iar c(nd
va veni dincoace va plăti greu m(ndria şi "ncrederea "n puterile proprii&
/i%er eşti omule să $aci ce)ţi trece prin minte dar vei plăti dacă ai "ncălcat una din
comandamentele cuprinse "n codul universal& 1atăl ceresc a decretat pentru veci deplina
li%ertate dar ţi)a pus ca hotar legea& Btii că $ocul arde4 dacă tu ) "n virtutea li%ertăţii tale ) vrei
să)ţi pui m(na "n $oc o poţi $ace dar legea "ţi va demonstra prin durere că ai $ăcut o acţiune
greşită "n virtutea li%erei taie voinţe& Milă nu e#istă legea este mai presus de toate& 0ără lege
tot ce a clădit 1atăl s)ar de!organi!a ar cădea "n stare de haos& 1rec(nd prin durere omul
"nvaţă o lecţie& Cu c(t durerea a $ost mai mare şi mai prelungă lecţia s)a "nregistrat mai ad(nc
"n spirit& C(nd va mai "nt(lni "mpre,urări asemănătoare omul nu va mai "ncerca e#perienţa
respectivă deoarece "şi va aminti de urmări& .st$el "nvaţă duhul ani şi mii de ani trec(nd din
e#perienţă "n e#perienţă şi din durere "n durere&
Unii dintre voi a$irmă că e mai %ine ca omul să nu cunoască e#istenţa lumii spaţiale %a
chiar că e periculos să intre "n legătură cu ea& +ărmani or%i şi necugetaţi3 Iată doi oameni5
unul ştie ce este un micro% iar altul nu a au!it nimic de această pu!derie de vietăţi invi!i%ile
ochiului li%er& 'rimul se pă!eşte4 celălalt neştiutor nu respectă regulile de igienă& Urmarea
este că cel dint(i va $i $erit de durere iar cel de)al doilea se "m%olnăveşte& Nici unul nu a vă!ut
cu ochii săi micro%ul dar unul cunosc(nd legea s)a pă!it să nu greşească iar celălalt
neştiutor transgres(nd legea a că!ut pradă ignoranţei sale&
/a $el este şi cu lumea noastră& 0ie că ne cunoşti sau nu dacă nu respecţi legile morale
şi $i!ice vei cunoaşte su$erinţa& -nsă cel ce ne)a cunoscut cel ce a a$lat de legile care ne
conduc pe toţi "ntrupaţi şi spaţiali c(nd va $i să g(ndească să vor%ească sau să $acă ceva "şi
va aminti de e#plicaţiile noastre de s$aturile noastre de urmările rătăcirii şi se va $eri să
greşească& /umea duhurilor se va "ngrămădi "n ,urul celui ce respectă legea şi "l va a,uta "n
viaţă&
8rea este la "nceput pă!irea legii dar legea o%işnuinţei "l va $ace pe om $oarte atent la
tot ce vrea să $acă vor%ească sau g(ndească& Un asemenea om se va simţi $ericit să ne audă
s$atul sau e#plicaţiile di$eritelor $enomene petrecute "n ,urul său&
Omul neprote,at su$leteşte de cele două scuturi să nu caute să ne cunoască să nu se
pună "n legătură cu noi& Unui asemenea om "i transmitem următorul mesa,5 Dacă tu omule nu
ai credinţă dacă su$letul tău nu e cuprins de acea evlavie care $ace să tremure carnea pe
oasele tale mai %ine nu te mai duce nici la %iserică& -ncre!ător "n ştiinţa ta prin care "ţi e#plici
totul cre!i că nu mai ai nevoie de nici o rugăciune de nici un apel către Cel ce cu puterea +a
conduce in$initatea lumilor& Eu $ratele tău te povăţuiesc să nu te duci la %iserică pentru că
nesocotinţa şi "ng(m$area ta a $ăcut să $ii "ncon,urat numai de duhuri in$erioare care te)au
ocrotit de cele rele şi ţi)au sugerat idei ce ţi)au "ntreţinut "ncrederea numai "n puterile şi
cunoştinţele tale păm(nteşti& De "ndată ce vei intra pe uşa %isericii aceşti "nsoţitori nevă!uţi
vor răm(ne la intrare neplăc(ndu)le $umul de tăm(ie şi imnurile aduse Celui prea"nalt4 iar tu
intr(nd numai de ochii lumii "n casa Domnului o pro$ane!i cu "ng(m$area şi ne"ncrederea ta&
'rin urmare vei $i supus la pedeapsa celor ce au misiunea de a $i aplicatorii sentinţei dictate&
Dacă tu $rate ştii că ai călcat alături de cărarea vieţii curate "ţi $acem cunoscut că te vor lovi
neca!uri şi amărăciuni "n ca!ul c(nd vei asista la o şedinţă de comunicare cu noi& Mai %ine
336
deapănă)ţi $irul vieţii mai departe şi nu te ocupa de aceste taine s$inte prin natura lor şi care
solicită o conduită corectă& ;a veni vremea "n alte vieţi c(nd vei $i mai atent la viaţa ta şi
atonei ne vei cunoaşte şi vei a$la ideile noastre&

/i%erul ar%itru
.!i "ţi voi vor%i despre li%erul ar%itru& Din capul locului a$irm că li%erul ar%itru este at(t
de redus "nc(t aproape nici nu e#istă& El este o ,ucărie o amăgire trecută prin $aţa celor mici&
Duhurile mari ştiu că lumea se conduce după legi şi că cei ce prin ignoranţa lor se a%at de ia
ele se pedepsesc&
Domnul nostru Isus Christos a spus5 6 Omul tre%uie să se m(ntuiască I adică să se
silească să)şi trăiască viaţa con$orm legilor divine&
'resupunerea unor oameni că duhul e lăsat "n voia lui să $acă ce vrea este un mare
neadevăr& Btiu că veţi spune că duhurile spaţiale au a$irmat că duhul are li%ertatea să aleagă o
$aptă con$ormă sau nu legii& Eu a$irm că dacă cineva din lumea noastră a $ăcut această
a$irmaţie nu a spus adevărul& . vrut să vă dea ilu!ia că aţi putea $ace sau nu ceva con$orm
legii&
.devărul comunicat este o in$ormaţie cu un conţinut cu at(t mai larg mai pro$und şi
mai lămuritor cu c(t duhul ce)l primeşte este mai evoluat& 'entru unul se spune5 6Nu ucide37
'entru altul acest comandament este e#plicat5 6Nu ucide pentru că "mpiedici şcoala duhului
"nchis "n acel trup7& 'entru al treilea un duh şi mai "nalt se spune5 6Nu ucide căci dacă nu s)
ar aplica pedeapsa toţi oamenii ar ucide şi s)ar distruge ordinea "n univers& Or totalitatea
creaţiilor e#istă şi progresea!ă numai "n virtutea ordinii şi conducerii prin legi7& Bi aşa mai
departe din treaptă "n treaptă&
Dar omul trupesc singur nu ar $i ştiut niciodată asemenea cunoştinţe& 1ot ce se ştie tot
ce se inventea!ă tot progresulC$ăcut "n lumea voastră totul vine de la noi $ie prin "ntrupare
$ie prin reamintirea vagă a celor a$late noaptea de la noi&
Eu sunt li%er să lucre! să g(ndesc dar toate acţiunile mele sunt "ngrădite de regulile
comunităţii din care $ac parte& 8ruparea mea este li%eră şi totuşi "ngrădită de marele val cu
care am venit c(ndva pe această planetă& Dar şi această vastă grupare este supusă regulilor
sta%ilite de 8uvernatorul 'ăm(ntului de legile +$(ntului Duh& Noi şi El suntem cu toţii supuşi
altor reguli legilor 8uvernatorului solar& -n $ine cu toţii mici şi mari suntem supuşi legilor
1atălui central& ;edeţi ce de "ngrădiri ce de reguli ce de legi3
-ncearcă să te mişti alt$el şi să $aci ce ţi)o trece prin minte& Dacă prin "ndră!neala sau
nesocotinţa ta vrei să cunoşti asprimea legilor o poţi $ace dar vei su$eri amarnic şi te vei căi
de pasul tău ne%unesc& Numai Unul singur 0iinţa supremă a posedat odată li%ertatea deplină
dar şi El s)a "ngrădit s)a legat pe El "nsuşi prin legile de El decretate& .şadar cosmosul este
condus de ;oinţa Unicului 1ată&
Dacă duhul tre%uie să se supună legii 1atălui a 0iului a +$(ntului Duh şi a tuturor
superiorilor săi ce s)a mai ales de li%erul său ar%itru2 Nimic& .şadar oricărui duh care va
spune că el se poate duce unde vrea că poate $ace oric(nd şi oriunde ceea ce "i dictea!ă
$ante!ia să ştiţi că i se poate da titlul de mincinos&
1atăl creea!ă conservă şi conduce lumile create prin legea +a morală& Dar cum El nu
poate conduce singur pu!deria de lumi este a,utat de Copiii +ăi ma,ori aplicatorii codului
+ău universal asupra tuturor entităţilor şi $ormelor&
/a "nceput spiritele tinere nu pot servi 1atălui ele av(nd nevoie să $ie conduse& Numai
spiritele %ătr(ne de miliarde de ani repre!intă "n lume pe 1atăl central dar ele nu $ac voia lor
ci ;oia Centrului& Ele conduc lumile create "n numele Centrului& Ele sunt miei pe l(ngă 1atăl
central dar aplică legea "n numele 1atălui care le)a dat această autori!are specială&
-n creaţie nu e#istă egalitate ci doar supunere şi activitate armoni!ată cu g(ndirea şi
activitatea Celui veşnic& Marile grupuri de spirite nu cuprind entităţi egale "ntre ele& Codul
moral al veşniciei nu cuprinde "n el ideea de egalitate& -n lumea terestră s)a proclamat odată5
337
6Egalitate $raternitate li%ertate7 ) o himeră ce "n veci nu se va reali!a nici "n Cer nici pe
păm(nt& Ne$iind egalitate nu poate e#ista $raternitate de idei şi ne$iind egalitate şi $raternitate
de idei nu poate e#ista nici li%ertate de interpretare& Nu e#istă egalitate deoarece 1atăl a
creat creea!ă şi va crea mereu duhuri& Cum ele sunt născute "n timpuri7 di$erite totul este
ierarhi!at de 1atăl din veşnicie p(nă)"n veşnicie& Nici la 1atăl "n +$era divină nu e#istă
egalitate ci numai ierarhie& .colo stăp(neşte doar Iu%irea o $raternitate din principiu dar nu
de idei& .colo nu se iu%eşte pe : W şi = ca indivi!i ci se iu%eşte totul "n principiu pentru că
toţi sunt $iii aceluiaşi 1ată&
-n +$era divină şi oriunde "n creaţie nu este li%ertate pentru că tre%uie să te supui
regulilor sta%ilite& .cest cod este ştiinţa ştiinţelor cartea cărţilor& .cest cod a $ost g(ndit de
Creator şi g(ndul /ui s)a "nscris "n arhiva universului& /i%er li%ertate sunt cuvinte dar duhul
nu este li%er niciodată& Orice duh este li%er să citească arhiva universului dar duhurile $iind
de grade evolutive di$erite $iecare va interpreta după nivelul său& .şadar nu e#istă egalitate
nici "n ,udecată nici "n cunoaştere& 0iecare duh va comenta ordinele "nscrise "n eter după
vechimea sa şi după şcoala urmată&
-ngerii ne repetă cuvintele 1atălui5 60iule din iu%ire te)am născut şi ţi)am dat
posi%ilitatea să trăieşti cu ilu!ia că eşti li%er dar "n ,ug Eu te)am pus ca să trăieşti "n societate
supus regulilor Mele şi ale societăţii& Dar acest adevăr nu)l vei a$la direct de la Mine ci te vei
convinge tu "nsuţi că numai o ;oinţă e#istă "n lume spre $ericirea ta a Mea şi a tuturor7&
Din iu%ire a creat 1atăl tot ce e#istă "n ,urul nostru& Numai iu%irea a $ăcut posi%ilă
creaţia& Din iu%ire El a desprins din 0iinţa +a particule identice cu Ea& Unul este 1atăl central
dar pentru a crea El s)a divi!at& Iu%irea este o $orţă motrică este ;oinţa divină& Iu%irea 1atălui
nu este doar un sentiment ca acela din lumea noastră ci este o voinţă o $orţă centri$ugă& 'rin
această voinţă sau $orţă centri$ugă 1atăl a desprins din s(nul +ău sc(ntei sau mici Dumne!ei&
0iii de Dumne!eu .,utoarele apropiate 1atălui le)au luat şi pregătit pentru călătoria lor
cosmică&
C(nd sunt trimise "n univers particulele sau sc(nteile divine umplu c(mpul sau spaţiile
interioare ale unui univers $orm(nd materia eterică numită $luid $i!ic li%er& .cest $luid se
concentrea!ă "n anumite puncte ale universului şi dă naştere sorilor şi apoi planetelor&
Din eterul $i!ic li%er s)au $ormat toate mineralele ce intră "n alcătuirea planetelor& Iniţial
o planetă e pustie $iind lipsită de orice vietate vegetală animală sau umană& .ceastă stare
durea!ă o vreme destul de "ndelungată iar numărul $oarte mare de sc(ntei ce intră "n
constituţia planetei $ace şcoala minerală su$erind dilataţia şi contracţia su% in$luenţa
temperaturii "ndur(nd in$luenţa %io#idului de car%on a apei electricităţii magnetismului etc&
C(nd a e#pirat termenul e#istenţei sale planeta sterpă se re$luidi!ea!ă şi $luidul $i!ic ce a
alcătuit)o odată se "ntoarce la Centru unde este schim%ată şi pregătită pentru $ormarea de
corpuri $i!ice vegetale&
-ntr)adevăr din Centru pleacă un alt val de $luide $i!ice li%ere cu care se vor $ace o
nouă serie de planete unde vor creşte $orme vegetale alcătuite din particule ce "n veacuri
nenumărate au $ost părţile constitutive ale mineralului unor planete sterpe& După s$(rşirea
evoluţiei acestei planete materia ei se re$luidi!ea!ă şi se "ntoarce la Centrul creator& .ici toate
sc(nteile divine su$eră o nouă preparare şi pleacă şi ele o dată cu o nouă ne%uloasă pentru a
$orma pe viitoarele planete corpul $i!ic al unor serii "ntregi de animale& .nimalele vor trăi iar
$luidul provenit din aceste planete se va "ntoarce din nou la Centru&
-n $ine $luidul pleacă pentru a patra oară din /a%orator "n univers şi planetele nou
$ormate vor purta pe ele de această dată şi $orme umane ) "n de$initiv $orme superioare de
animal&
In golurile uriaşe ale universului nostru vor $i5 F& planete sterpe4 G& planete numai cu
plante4 Q& planete cu plante şi animale4 K& planete cu plante animale şi oameni&
1rupul tuturor acestor vieţuitoare este $ormat din $ostul $luid $i!ic li%er devenit acum
$luid captiv concentrat p(nă la deplina stare vi!i%ilă şi tangi%ilă vouă&
338
'rin aceste $a!e au trecut şi trec iniţial planetele& .!i pe o planetă mai %ătr(nă apar
plante apoi animale şi la urmă oameni adică toate etapele primitive sunt concentrate pe una
şi aceeaşi planetă& Iniţial e#istă $luid $i!ic li%er apoi acest $luid devine $luid $i!ic captiv& Din
concentrare "n concentrare $luidul $i!ic captiv se trans$ormă "ntr)o planetă cu munţi dealuri
şesuri oceane mări $luvii populate de $orme vegetale animale şi umane& Materia planetei
sau a mineralului şi a $ormelor ce alcătuiesc trupul vieţuitoarelor trece prin toată gama de
materii $i!ice ale tuturor $elurilor de planete şi trupuri de vieţuitoare de pe ele& Re$luidi!ată
această materie revine "n cele din urmă la Centru unde este trans$ormată "n $luid psihic din
care Creatorii centrali vor $orma perispiritul sau corpul eteric al tuturor $elurilor de duhuri din
univers&
-n $ine $luidul psihic revenit iar la Centru la $inele evoluţiei sale desăv(rşite este
trans$ormat "n duh sau spirit "n sc(nteia ce va conduce mai "nt(i o $ormă de mineral pe toate
gradele de planete& .poi se va trans$orma "n duhul animator al tuturor $ormelor de plante pe
toate $elurile de planete din lume& C(nd termină şi această etapă evolutivă duhul va anima
toate $ormele de animale de pe $iecare grad de planete şi "n $ine după ce a trecut prin toate
$ormele de plante şi animale pe $iecare categorie de planete din univers va anima o $ormă
umană& /a "nceput va $i cea mai simplă $ormă de om dar cu timpul această sc(nteie de om
va evolua prin toate $ormele umane şi c(nd se va desăv(rşi prin toate se va re"ntoarce la
Centru devenind sc(nteia animatoare a unui corp psihic de "nger4 şi aşa din etapă "n etapă
spre desăv(rşirea in$inită&
-n re!umat5 particulele divine au $ormat la "nceput $luid $i!ic li%er apoi $luid $i!ic
captiv4 de aici trec "n gradul de $luid psihic li%er pentru a deveni $luid psihic captiv s$(rşindu)
şi cariera ca sc(nteie duh sau spirit ce umple universurile su% di$erite grade de evoluţie&
Iată deci că eterul aerul apa păm(ntul planetele sorii tot ce e#istă "n s$era creaţiilor a
$ost $ăcut de Creatorul suprem din particule vii plecate din s(nul +ău& 'articula trup din
trupul 1atălui central trece printr)o serie de stări in$inite vouă devenind duh sau spirit uman&
'articulele divine evoluea!ă din treaptă "n treaptă& 1ot ce vedem şi nu vedem este trupul
1atălui risipit "n univers su% di$erite stări4 deci totul e supus 1atălui rămas la Centru& O
singură lege a $ost sta%ilită de Unicul 1ată dar pe măsură ce s)au creat $orme şi stări di$erite
de aglomerări de particule divine legea s)a multiplicat aplic(ndu)se legi di$erite mineralului
vegetalului animalului şi omului& .şadar nu e#istă egalitate şi li%ertate ci evoluţie şi veşnică
supunere&
Aelul tuturor este $ericirea iar $ericirea se do%(ndeşte din armonia vieţii particularului
cu a totului a peri$ericului cu a Centrului creator&
Două $orţe concură la evoluţia entităţii spirituale
In lumea păm(ntului se instituie societăţi ai căror mem%ri caută să selecte!e aderenţi
noi& /a $el $ac şi duhurile luminoase selecţion(nd mem%ri pentru grupurile de cercetători "n
domeniul spiritualist& Unora li se dau cunoştinţe de gradul a iar unui cerc mai iniţiat i se dau
cunoştinţe de gradul a % c şi aşa mai departe& După valoarea morală şi spirituală a oamenilor
ce alcătuiesc un cerc psihic se va da mai puţin sau mai mult&
Mulţi doresc legături cu duhurile dar nu toţi urmăresc acelaşi ţel& Unii le doresc din
punct de vedere pur ştiinţi$ic& .lţii şi aceştia $ormea!ă ma,oritatea cre!(nd că duhurile sunt
atotştiutoare le cer anumite servicii şi comunicări pur omeneşti& .ceştia uită că duhul e un om
spaţial care nu este li%er pe $aptele şi nici chiar pe ideile sale& Dacă lumea trupească e condusă
de legi umane "mpărăţia spatiilor e dominată de legi şi mai severe de legile Codului divin&
CUn duh nu co%oară niciodată singur la un cerc de studii psihice& 0iecare are ghidul
superiorul său care "l aude supraveghea!ă şi cen!urea!ă& Cu oca!ia di$eritelor şedinţe de
comunicări cu $raţi păm(nteni am a$irmat5 6Nu sunt singur "n această cameră "n ,urul meu se
a$lă mii de sc(ntei mii de duhuri venite să audă cele ce vă voi comunica7&
339
Comunicările erau primite cu plăcere de $raţii mei "ntrupaţi dar provocau nespusă
mirare plăcere şi $ericire duhurilor a$late "n spaţiul odăii asistente la acea prelegere morală
sau ştiinţi$ică& .ceste duhuri $raţi mai mici erau atrase de graiul păm(ntenilor prin care
"nţelegeau şi ele su%iectele tratate comunicarea mentală a duhurilor superioare ne$iind
"nţeleasă de micile duhuri a$late pe primele trepte evolutive ale acestei planete& După cum "n
lumea trupească un chine! nu se poate "nţelege cu un rom(n graiul mental di$eră prin
cuprinsul ideilor e#primate&
8(ndul e au!it uneori de duhurile in$erioare dar dacă nu "nţelegi conţinutul acelor idei
este ca şi cum ai au!i lim%a chine!ă $ără să o "nţelegi& Uneori vi%raţia g(ndului este at(t de
"naltă "nc(t nici nu este au!ită de duhul in$erior&
8raiul mental di$eră prin vi%raţia sa la $iecare din cele trei eta,e sau !one eterice ale
'ăm(ntului&
Un duh roşu nu va "nţelege graiul mental al duhului al%astru iar acesta la r(ndul său nu
va "nţelege graiul duhurilor al%e& De aceea la şedinţele de comunicări dintre lumea cerească şi
cea terestră se aduc duhuri mici roşii sau al%astre ca să "nţeleagă ideile duhurilor al%e citite
sau discutate "ntr)o lim%ă terestră de duhurile "ntrupate&
1oţi aceşti $raţi mai mici ce au au!it comunicarea noastră se vor "ntrupa "n viitor& -n
ţara voastră& Ei sunt at(t de dornici de cunoştinţele noastre "nc(t indi$erent "n ce clasă socială
se vor "ntrupa vor deveni spiritualişti $ervenţi vor cerceta şi studia cărţile spiritualiste şi vor
căuta sa se adape cu adevărurile primite "n anumite cercuri de revelaţie& Ei vor crede intens
pentru ca au $ost c(ştigaţi scopului urmărit&
+ă nu vă miraţi şi indignaţi au!ind pe unii dintre voi5 6Eu cred "n e#istenţa lumii
invi!i%ile şi -ntr)un Dumne!euC creator7 iar pe alţii neg(nd şi r(!(nd stupid au!indu)vă că
a$irmaţi e#istenţa spiritului şi a 1atălui atot$ăcător& .şa e $iresc&
Nu e#istă două duhuri egale "n pricepere şi cunoaştere& 1atăl a sortit să e#iste a$irmaţia
şi negaţia "nţelepciunea şi prostia cumintele şi ne%unul&
Duhurile superioare văd toate aceste ciudăţenii ale lumii voastre aşa că nu se mira de
$aptele omului& .st$el ele au vă!ut duhuri $rumoase "ntrupate "n,osindu)se s)au a%ăt(ndu)se
de la "nălţimea lor şi $ăc(nd greşeli peste greşeli asemenea unui duh in$erior& +)au vă!ut
duhuri $rumoase neg(nd "ntr)o "ntrupare ceea ce "n nenumărate "ntrupări precedente a$irmau
cu tărie5 puterea credinţei puterea voinţei e#istenţa spiritului nemuritor&
Revin la $raţii mei spaţiali&
.cest auditoriu a mai $ost aici ca şi "n alte părţi şi a mai audiat şi altădată& 'rin urmare
comunicările noastre vă $olosesc vouă dar nespus de mult $olosesc acestui auditoriu nevă!ut
şi $oarte numeros& De acum nu va mai "ncolţi "n su$letul lor săm(nţa negaţiei& Intrupandu)se
vor $i convinşi "n $orţele cereşti "n e#istenţa Divinităţii şi a copiilor +ăi spaţiali&
'eriodic co%oară la "ntrupare un val de spirite $oarte credincioase& Urmea!ă un val nici
cald nici rece $ormat din cei ce cred şi nu prea şi "n $ine vine un al treilea val $ormat "n
ma,oritate din oameni care nu vor să ştie nimic de Cer şi $orţele sale& .şa urmea!ă mereu&
-n vremurile viitoare nu prea "ndepărtate va veni un val de duhuri dornice să studie!e
natura şi viaţa risipită "n s(nul ei su% toate $ormele& .ceste valuri de credincioşi şi
necredincioşi sunt or(nduite de cei din +$era divină& 1atăl nu se supără că unii din copiii +ăi -l
neagă& -ntotdeauna şi "n toate ) at(t "n Cer c(t şi pe păm(nt tre%uie să e#iste opo!iţie& Chiar şi
"n lumile superioare se discută te!e pro şi contra&
Omul trupesc este o $ăr(mă ne"nsemnată "n uriaşul mecanism al vieţii4 su$erinţa sa n)are
nici o importanţă $aţă de marele scop5 $ericirea eternă& 1oate duhurile au trecut trec şi vor
trece prin $lăcările durerii& ;om su$eri şi vom ră%da căci aşa este planul 1atălui4 nici un duh
nu e scutit de $urnalul su$erinţei& Dacă "n prea,ma 1atălui domneşte $ericirea desăv(rşită "n
lumile create e#istă su$erinţa su% o in$initate de $orme& 'ornim de la durere să a,ungem la
$ericire şi "ntotdeauna durerea este "n $aţa $ericirii&
340
1atăl central nu ar şti ce este $ericirea dacă n)ar avea cunoştinţă de su$erinţa "ndurată de
copiii +ăi "n lume& +$orţările duhului spre progres nu ar mai avea loc dacă el nu ar simţi din
etapă "n etapă o mulţumire mai mare şi nu ar $i conştient că la s$(rşitul ră%dării şi s$orţărilor
sale va avea parte de $ericire&
/a şedinţele de "nalte comunicări morale şi ştiinţi$ice se aduc duhuri tinere să prindă
cura, şi să "nţeleagă că viaţa şi cunoaşterea se c(ştigă prin osteneală şi neca!& Dacă ele nu ar
au!i s$aturile celor mai mari ar cădea su% greutatea adversităţilor vieţii& Dar pentru a le da Un
im%old şi mai puternic marile duhuri al%e "ngerii planetari sau solari se "ntrupea!ă se $ac
oameni trupeşti şi trăind "n mi,locul lor su$eră "mpreună cu ele& Noaptea duhurile in$erioare
ştiind pe cine au printre ele şi vă!(nd că şi aceştia ca oameni su$eră nevoile vieţii prind cura,
şi suportă mai uşor calvarul "ntrupării& .ceste ca!uri sunt de e#cepţie&
De cele mai multe ori duhurile superioare co%oară "n cetele miliardelor de duhuri
in$erioare roşii şi al%astre şi le ţin prelegeri le lămuresc asupra scopului vieţii şi a datoriei de
a se supune "n veşnicie căci aşa au $ost şi ele trec(nd prin aceleaşi greutăţi şi su$erinţe&
C(nd duhurile pleacă de la 1atăl pornesc la şcoala vieţii pe un singur drum& De la o
vreme din nepricepere unele aleg drumul durerii pe c(nd altele mai temătoare aleg drumul
supunerii oar%e& 'e am%ele căi vor evolua duhurile şi de la o vreme cărările lor se unesc şi
a,ung iar la 1atăl unde se vor %ucura de o $ericire veşnică&
Mecanismul g(ndirii
Universul este plin de o in$initate de idei& Ele circulă "n toate direcţiile unele $iind
vă!ute de duhuri altele nu& Unele idei vi!i%ile sunt "nţelese altele deşi vi!i%ile nu sunt
"nţelese&
Dacă duhurile ar vedea şi "nţelege toate ideile instrucţia ) morală sau intelectuală ) ar $i
mai rapidă şi nu ar mai $i nevoite să stea sute de secole pe aceeaşi planetă& Din acest punct de
vedere planeta noastră este una dintre cele in$erioare& Evident pe supra$aţa ei şi "n ,urul ei
e#istă multe şi mari valori spirituale dar nu e vor%a de această minoritate ci de ma,oritatea
duhurilor care $ormea!ă populaţia terestră& Btiinţa marii mulţimi a duhurilor li%ere sau
"ntrupate pe planeta noastră este $oarte redusă $aţă de a celor de pe alte planete din univers&
'entru om ideea "n sine este ceva a%stract invi!i%il inaudi%il şi impercepti%il& 'entru
duhurile superioare ideea este o realitate a%solută căci ele "i văd $orma numită sim%ol& Ideea
se mişcă vi%rea!ă produc(nd un sunet o mu!ică specială& -n $ine materia ce $ormea!ă corpul
unei idei este colorată $iecare idee av(ndu)şi propria culoare& ;oi duhuri "ntrupate vă
e#primaţi g(ndul şi ideile prin unde sonore prin cuvinte audi%ile&
C(nd două duhuri li%ere se "nt(lnesc şi vor să 6vor%ească7 "ntre ele despre un anumit
su%iect emit din $iinţa lor particule ultramicroscopice melodioase colorate şi cu o $ormă
determinată& Celălalt duh priveşte aceste particule ) vă!(ndu)le au!indu)le şi chiar simţindu)
le căci pătrund "n corpul său ) le "nţelege iar apoi răspunde& +chim%ul acesta are loc
$ulgerător "ntr)un minut transmiţ(ndu)se $ra!e ce ar umple FL)lN pagini dintr)o carte&
In principiu duhul "ntrupat $ace acelaşi lucru numai că g(ndirea ideile emise de duh
sunt e#primate "n sunete produse prin concursul cor!ilor vocale ale laringelui re!onanţa
cavităţii %ucale şi a sinusurilor $rontale şi na!ale mişcarea lim%ii şi lovirea sunetelor de dinţi
şi cornetele na!ale&
-ntre g(ndirea duhului "ntrupat şi a duhului li%er e#istă o mare deose%ire& C(nd omul
trupesc g(ndeşte ideile ies mereu din capul său $iind vă!ute şi citite de duhuri deci ele ştiu
ce g(ndeşte acel om măcar că el nu şi le e#primă prin vor%e& C(nd duhul g(ndeşte "n sinea
lui un alt duh nu vede nimic la el nu)i poate citi g(ndurile deoarece ele nu ies din corpul său
spiritual&
8(ndind "n lumea trupească ai şi emis idei& Dacă aceste idei sunt in$erioare ai in$ectat
spaţiul cu materie in$erioară compromiţ(nd pe o arie "ntinsă conţinutul ideilor acelei regiuni&
341
Duhul g(ndind orice "n sinea lui nu $ace nici o emisie nu aduce nici un pre,udiciu vieţii şi
g(ndirii universale&
Omule dacă nu te poţi ruga dacă nu poţi %inecuv(nta dacă nu poţi lăuda pe semenul
tău mai %ine nu mai g(ndi şi vor%i căci mare păcat $aci ce va at(rna greu "n destinul tău3
+ă urmărim mecanismul g(ndirii unui duh& 8(ndind "n sinea sa diametrul duhului se tot
măreşte $orma sa creşte& După cum vom vedea această um$lare nu se $ace la in$init căci
nimic nu a rămas neprevă!ut de marele Creator central& De aceea El este socotit atotştiutor de
in$initatea duhurilor din univers pentru că "n toate operele +ale se descoperă previ!iune şi
per$ecţiune&
'er$ecţiunea Creatorului nu poate $i egalată de nimeni "n tot cosmosul& Opera
Creatorului este desăv(rşită& Numai omul su$erind "i găseşte Creatorului cusurul că a lăsat
su$erinţa să)l amărească&
Neştiinţa ta omule $iind mare necunosc(nd ţelurile 1atălui nu poţi să)ţi $aci o ,ustă
apreciere şi deci părerea ta e nedreaptă&
Iniţial a e#istat lumea duhurilor şi după aceea s)a creat lumea trupească& 8(ndirea lumii
cereşti s)a transpus "n lumea păm(ntească& 8raiul omului trupesc este au!it de duh& 8(ndul
duhului nu este au!it de omul trupesc şi totuşi el este pătruns de ideile $ratelui său nevă!ut&
Iată deci "nţelesul sugestiei& Ideea $iind eterică pătrunde prin trup corp vital şi perispirit
a,ung(nd p(nă la sc(nteie sau duh unde este vă!ută şi "nţeleasă& Nevă!(nd duhul de l(ngă el
care l)a săgetat cu ideile sale omul trupesc este convins că el a g(ndit şi uneori acţionea!ă
după cum i)a dictat ideea respectivă& .şa că omul devine uneori un vehicol condus de un pilot
nevă!ut& Unul g(ndeşte şi altul e#ecută&
Dar să reluăm studiul $enomenului g(ndirii duhului& +puneam mai sus că duhul c(nd
"ncepe să medite!e să cugete se tot um$lă& De ce această mărire a corpului său2 'entru că din
mediul "ncon,urător duhul a%soar%e mereu "n interiorul său idei)sim%oluri& Dar tot hrănindu)se
cu acest aliment eteric duhul ar deveni o $iinţă pasivă cel puţin pentru un anumit timp&
'entru a sili duhul să $ie "n veşnică mişcare Creatorul a or(nduit ca după ce s)a um$lat cu idei
p(nă la o limită duhul să se contracte şi să le emită "n a$ară şi ast$el să se de!um$le& De aici
re!ultă o continuă pulsare dilatări şi contractări deci o continuă mişcare asemănătoare cu cea
a respiraţiei omului c(nd inspiră o#igen şi e#piră %io#id de car%on& Ca şi toracele omului
duhul se um$lă şi de!um$lă mereu "n modul acesta duhul a devenit o $iinţă veşnic "n mişcare
veşnic activă&
-n ,urul duhului plin de idei se adună duhuri in$erioare de!um$late& Ele nu au puterea să
digere ideile mediului e#terior& De aceea se adună "n ,urul duhului superior ca studenţii "n
,urul lectorului aştept(nd să elimine ideile a%sor%ite de el& Duhul superior se descarcă de
ideile sale iar duhurile in$erioare le prind şi le "ncorporea!ă& ;or%itorul se descarcă şi asistenţa
se "ncarcă cu conţinutul ideilor sale&
După ce au $ost vă!ute şi simţite ideile intrate "ntr)un duh "i produc o mare plăcere ca
şi omului un aliment delicios& De la o vreme lu(nd cunoştinţă de conţinutul ideilor duhul
simte o greutate o apăsare şi caută să scape de ele& Duhurile care audia!ă primind hrana
eliminată de un superior simt o marc plăcere se simt ro%ite de $rumuseţea ideilor primite
că!(nd su% vra,a lor& Ideile intrate "ntr)un duh după ce sunt vă!ute şi "nţelese pot $i
de$ormate pervertite şi din originare devin secundare din $rumoase ) ur(te din "nălţătoare )
,osnice& Cu alte cuvinte duhul le poate schim%a conţinutul $orma cu care au venit de la 1atăl&
-ncorporate de un alt duh asemenea idei de$ormate produc mari tul%urări "n organismul
său şi deci o mare neplăcere dacă nu chiar o otrăvire& 0enomenul este asemănător cu
into#icarea trupului prin ingerarea unor alimente perimate sau to#ice impun(ndu)se
eliminarea lor gra%nică& .şadar "n lume e#istă două $eluri de idei5
F& idei pure producătoare de plăcere venite de la Centrul creator4
G& idei de$ormate produse de duhuri nepricepute alter(nd sau schim%(nd $orma
şi conţinutul divin al ideilor pure&
342
Din cele de mai sus reiese că pentru duh ideea este un aliment a%solut necesar
indispensa%il vieţii sale& .%sor%irea ideilor anali!a asocierea şi compararea lor "ntre ele
de!voltă $acultăţile mentale intelectualitatea şi cunoştinţele duhului şi mai apoi ridicarea sa
morală&
Ca să trăiască omul trupesc are nevoie de hrană iar duhul de respiraţie& Or respiraţia
duhului are ca e$ect cugetarea& ;r(nd)nevr(nd duhul tre%uie să respire idei şi deci să
g(ndească& El este o mică s$eră g(nditoare a cărei ocupaţie principală este să tot g(ndească
$ără posi%ilitatea de a se opri din palpitare din g(ndirea sa&
Noaptea c(nd trupul omului doarme lumea terestră crede că el se odihneşte deoarece
trupul său !ace "n pat& Realitatea este că duhul a ieşit din trup şi lucrea!ă g(ndeşte sau
conversea!ă cu dreptaşul ghidul şi st(ngaşul său cu duhurile de care are nevoie şi cu care are
legături&
Divinitatea o u!ină uriaşă se g(ndeşte mereu cum să cree!e din su%stanţe tot mai
per$ectate $orme noi de stele şi planete pentru a $i populate cu spirite evoluate& Duhul
particula plecată din trupul 1atălui $ace la $el g(ndeşte mereu& Divinitatea emite g(nduri care
circulă prin univers asemenea unui $luviu uriaş "mprospăt(nd materia de idei din univers&
.poi cheamă la +ine acest $luviu provoc(nd un alt curent de idei de "ntoarcere "n +$era
divină& Duhul $ace la $el primeşte şi emite idei $iind o%ligat să g(ndească "n veşnicie
deoarece g(ndirea e mişcare şi mişcarea e viaţă& Duhurile nu au nevoie de somn m(ncare sau
adăpost dar au o nevoie a%solută de a g(ndi& Jrana lor este ideea& Duhul g(ndeşte meditea!ă
"n interiorul său iar apoi "şi e#teriori!ea!ă g(ndul& 0iind o particulă din marele 8(nditor
duhul g(ndeşte mereu& .şadar g(ndeşte duhul "nchis "ntr)o piatră g(ndeşte duhul care
conduce viaţa unei plante mici sau mari g(ndeşte duhul unui animal oric(t de in$erior ar $i
el toate duhurile de orice grad au $uncţia g(ndirii&
/a "nceputul creaţiei a $ost ideea& Cu ideea s)a $ăcut tot ce s)a $ăcut& Din particula)idee
s)au creat duhurile& Iată "nţelesul Evangheliei lui Ioan5 6/a "nceput a $ost Cuv(ntul şi
Dumne!eu era Cuv(ntul&&& şi toate s)au $ăcut prin Cuv(nt7&
Cuv(ntul ideea stă la originea totului $iind viaţa şi temelia a tot ce e#istă& Din
particula)idee s)au creat duhurile $luidele sorii şi planetele& Ideea este o $iinţă şi "n acelaşi
timp o materie vie4 ea se mişcă se dilată şi contractă deci trăieşte& Universurile s)au creat cu
viaţă şi trăiesc pentru că au viaţă "n ele& 'este tot "n orice colţ al In$initului se a$lă particule)
viaţă particule g(nditoare& 1otul g(ndeşte pentru că totul s)a creat din aceste particule
g(nditoare&
'iatra g(ndeşte planta g(ndeşte animalul g(ndeşte şi aşa mai departe& 8(ndirea e
pretutindeni şi mişcarea e veşnică& +e mişcă palpită particula de viaţă4 se mişcă duhul
electronul atomul molecula celula ţesutul organul trupul planeta soarele universul tot
cosmosul&
Noi trăim "ntr)un ocean de viaţă& Divinitatea centrală ne)a creat "n aşa $el "nc(t tre%uie
să ne mişcăm şi &să ne hrănim cu viaţă ca să $im mereu vii& Divinitatea a creat duhurile li%ere
şi "ntrupate cu necesitatea de a se hrăni cu particule)viaţă $iinţe g(nditoare& O $oame de viaţă
ne stăp(neşte "ntr)una iar duhul caută să)şi ast(mpere $oamea& De aceea duhul palpită se
dilată a%sor%ind particule)idei sau particule)viaţă& Duhul tre%uie să)şi satis$acă această
necesitate după cum omul trupesc tre%uie să respire căci alt$el moare& Duhul nu poate muri
$iind silit să se mişte să a%soar%e viaţă cu sau $ără voia sa&
După ce s)a săturat duhul e nevoit să elimine viaţa ce "ntreţine perispiritul său mişcarea
şi cugetarea sa& C(nd era gol ) deci inactiv duhul simţea $oame& .cum că e sătul de idei
simte nevoia imperioasă de a se descărca de ele& .cest $enomen se derulea!ă continuu& Duhul
a e#aminat ideile pătrunse "n el şi s)ar părea că de acum poate să stea şi să se odihnească dar
mediul "ncon,urător care vi%rea!ă "n veşnicie nu)i dă pace să stea inactiv şi "l sileşte să se
mişte şi să se golească de conţinutul ideilor din s(nul său& C(nd "i era $oame nu avea
ast(mpăr4 acum c(nd e sătul nu e lăsat "n pace& Nemişcarea e moarte dar moarte nu e#istă
343
nicăieri "n univers ci numai mişcare şi viaţă "n univers circulă două $eluri de vieţi5 F& viaţa
universală sau divină * generală4 G& viaţa duhuală sau spirituală * particulară&
Neput(nd "nţelege totdeauna pe 1atăl duhul "i de$ormea!ă ideile şi deci inconştient
duce o acţiune contra ţelurilor 1atălui& -nsă de c(te ori se va opune conştient sau involuntar
va urma durerea& +upunerea la ordinele cuprinse "n ideile 1atălui aduce $ericirea dar de c(te
ori duhul ne"nţelegător se va opune sau va perverti aceste idei va su$eri&
C(nd duhul a $ost emis din s(nul 1atălui său era o divinitate& -n această stare el era
dotat cu inteligenţă şi raţiune pură deci era $ără greşeală& Dar .u#iliarele din prea,ma 1atălui
"n virtutea mandatului acordat i)au "ntunecat inteligenţa şi mai ales raţiunea a%solută&
Neştiutor duhul a $ost trimis "n lume numai cu o $ăr(mă de inteligenţă şi cu instinctul
căutării .devărului& ;a trăi miliarde de ani constituind toată gama de aşa)!ise materii $luidice
şi duhuri& -n tot acest decurs de vreme ) o veşnicie pentru voi oameni trupeşti ) duhul "şi
de!voltă inteligenţa cunoştinţele şi puterea raţionamentului cu a,utorul ideilor pe care le)a tot
legat "n $el şi chip&
Em%rionul de duh va a,unge un !eu o mare $orţă spirituală a spaţiilor& ) Inteligenţa are o
serie nes$(rşită de grade& Inteligent e duhul mineral dar c(t de "ntunecată e inteligenţa sa $aţă
de cea a duhului vegetal sau animal& Merg(nd mai sus a,ungem la raţiune care "ncepe a%ia la
om s$(rşind cu raţiunea a%solut per$ectă a Creatorului central&
;iaţa din univers "m%oldeşte duhul la mişcare la a%sor%irea ideilor& 'rin idei duhul $ace
şcoala in$inită de!volt(ndu)şi tot mai mult inteligenţa cunoaşterea moralitatea şi raţiunea
pură&
-n de$initiv ideile 1atălui a,ută la evoluţia $iilor +ăi de pretutindeni& Duhurile se hrănesc
cu ideile 1atălui iar El primeşte in$ormaţii despre g(ndurile copiilor +ăi&&
'lim%(ndu)se prin grădina 1atălui duhul culege miere din $lorile ei& După puterile sale
$iecare duh adună ce "i place ceea ce "nţelege& Din totalitatea ideilor ce trec prin $aţa sc(nteii)
duh nu toate sunt asimilate adică "nţelese& Duhul a%soar%e idei dar după "nţelegerea lor le
asocia!ă "n $el şi $el de chipuri reali!(nd $ra!e sau cugetări& .şadar el a%soar%e idei separate
le asocia!ă după care le emite su% $ormă de $ra!ă de ,udecată&
1atăl emite numai sim%oluri din care duhul tre%uie să $orme!e cugetări raţionamente
,udecăţi& Duhul porneşte de la simplu la comple#& El aşea!ă aceste idei i!olate unele l(ngă
altele "n $el şi $el de modalităţi scoţ(nd prin asocierea lor di$erite g(nduri şi raţionamente&
.$lat la "nceputul carierei sale duhul este un simplu auditor& 'e măsură ce el se
"m%ogăţeşte cu idei devine comunicator căut(nd auditori cărora să le transmită cunoştinţele
a$late prin ,udecata sa proprie sau audiate de la cei superiori& .nali!(nd mereu duhul a,unge
prin el "nsuşi să a$le tainele cereşti modul cum din veşnicie 1atăl a creat vi!i%ilul şi
invi!i%ilul& 'rocesul intim al ela%orării ,udecăţii provine din interpretarea ideilor adunate din
spaţiu de duh& Din interpretare "n interpretare vine progresul şi treptat duhul a$lă .devărul
divin&
Duhurile trăiesc "n oceanul de particule de viaţă sau idei a cărui curenţi aleargă "n toate
părţile $iind simţite de duhuri& Cu toate acestea duhurile nu sunt cu nimic "mpiedicate "n
mişcările lor& După cum curenţii de aer nu "mpiedică pe om "n mişcările sale tot ast$el aceşti
curenţi de idei divine aceste $luide sau $orţe electro)magnetice nu st(n,enesc cu nimic viaţa
sau activitatea duhurilor umane din spaţiu& -n acest ocean $luidic de viaţă unele $luide sunt
numai vi!i%ile ) sim%olurile ideilor altele sunt numai audi%ile ) notele mu!icale ale mu!icii
divine&
1atăl lucrea!ă c(nt(nd iar mu!ica +a divină umple universurile& Copiii +ăi scăld(ndu)
se "n undele mu!icii +ale se simt $ericiţi& Uneori această mu!ică divină pare a $i o voce
"ngerească alteori ) o instrumentaţie neau!ită vreodată de urechea omenească $iind produsă
de cetele "ngereşti&
Mu!ica terestră vocală sau instrumentală nu se poate compara cu mu!ica ce răsună
prin spaţiile intersiderale&
344
Omul e un mic univers
Nu vă puteţi $ace idee c(t de neştiutori sunteţi3 Cele mai simple lucruri de l(ngă voi sunt
de o comple#itate de ne"nchipuit& .m să vă iau drept e#emplu chiar pe voi& /a e#terior arătaţi
ca o unitate dar su% acoperăm(ntul general al pielii trăiesc numeroase lumi o pu!derie de
vietăţi&
Btiţi că trupul vostru este $ormat din celule alcătuite dintr)un comple# de su%stanţe
chimice $ormate la r(ndul lor din molecule şi atomi& -n ultimul timp aţi mai a$lat că atomul
este $ormat din particule cu putere electrică numite electroni& .t(ta ştiţi pentru că p(nă aici
aţi putut a,unge dar de aici e $oarte mult p(nă la materia primă din care Creatorul a compus
"nsuşi electronul&
Materia primă este $ormată din particule ultramicroscopice g(nditoare simţitoare şi "n
veşnică mişcare numite pentru "nţelegere cu termenul de viaţă& .ceasta "n ceea ce priveşte
Impui vostru&
Ei %ine din aceeaşi materie de particule vii sunt $ormate şi corpurile $luidice din ,urul
sc(nteii& Ele sunt asocieri de particule vii din ce "n ce mai str(nse şi mai condensate către
e#teriorul perispiritului&
.şadar $iinţa)om at(t de simplă la e#terior este un univers "n miniatură cuprin!(nd
miliarde de miliarde de vietăţi ultramicroscopice de particule vii&
Constatăm că materia primă este o aglomerare primă de particule vii& .cestea la r(ndul
lor au $ormat aglomerări de un al doilea ordin şi aşa ) din aglomerări "n aglomerări ) s)a
a,uns p(nă la electron atom moleculă celulă trup& 1oate sunt "ntr)o interdependenţă de
ne"nvins $orm(nd un tot "n virtutea legii asocierii&
.st$el planetele se unesc şi $ormea!ă sisteme planetare stelele se unesc şi $ormea!ă
sisteme siderale sistemele solare $ormea!ă universul iar universurile $ormea!ă s$era creată
sau cosmosul&
.ceastă s$eră ) ce cuprinde tot ce a creat 1atăl p(nă a!i ) se arată la e#terior ca $iind o
unitate condusă de o singură 0orţă "n virtutea unei singure /egi& 0orţa este mişcarea iar
autorul mişcării este Creatorul prim&
1oate $iinţele şi lucrurile ce ne "ncon,oară vor%esc despre gloria şi "nţelepciunea 1atălui
ceresc&
Materia primă din care 1atăl a $ăcut totul de la "nceputul "nceputului e#istă şi a!i "n
lume a$l(ndu)se şi "n ,urul 'ăm(ntului nostru& Ea se a$lă "ntr)o veşnică asociere şi pre$acere
constituind o materie vie e#trem de nesta%ilă& 0i#itatea răm(nerea "n aceeaşi stare ar echivala
cu moartea or moarte nu e#istă nicăieri "n cosmos "n In$init&
Materia primă se pre!intă pe o scară in$init de variată $iecare varietate av(nd o anumită
vi%raţie consistenţă şi culoare& -n lumea duhurilor angelice $iecare varietate a materiei prime
are o anumită denumire& După cum omul trupesc av(nd "n $aţa sa o pu!derie de $eluri de
plante a căutat să le grupe!e după caracterele lor comune ) constituind ast$el specia genul
clasa ordinul divi!iunea etc adică a $ăcut o clasi$icare pentru a putea mai uşor determina o
plantă nou descoperită ) duhurile angelice de la noi şi de pretutindeni au procedat la $el
clasi$ic(nd su%stanţele eterice după caracteristicile lor şi după operaţiile ce se pot e$ectua cu
ele&
1otul a plecat de la simplu şi s)a a,uns la comple#ităţi in$inite& De aici tragem conclu!ia
că Divinitatea mai "nt(i a atras la +ine particulele vii din In$init cre(nd cu ele materia primă şi
apoi din această materie a creat treptat seria lungă de $luide pentru ca "n cele din urmă să
a,ungă la $orma de planetă&
Divinitatea a creat "nt(i mediul de cultură apoi a creat duhurile şi "n cele din urmă )
$iinţele $i!ice care să se de!volte "n acest mediu de cultură& -nt(i s)a creat casa şi apoi treptat
duhul superior locuitorul acelui locaş&
345
C(nd locuitorii acestui vast locaş divin au a,uns să "nţeleagă 1atăl central le)a vor%it
"ndrum(ndu)i la activitate& El a trimis idei prin oceanul $luidic unde "noată miliardele de
corpuri cereşti case locuite de duhuri de toate treptele evolutive& 'rimele ordine sau idei
trimise au $ost simple& 'e măsura evoluţiei duhurilor ordinele erau pe o treaptă mai "naltă
mai ştiinţi$ică şi a%stractă& .!i ideile trimise de 1atăl au a,uns at(t de su%tile "nc(t nu mai pot
$i "nţelese dec(t de marii +ăi 0ii +tăp(ni de stele sau de cohortele de "ngeri solari şi planetari&
Ideile prime ale 1atălui central sunt oprite ingerate şi citite de marile Duhuri
guvernatoare iar apoi sunt eli%erate& După eliminare ideile nu mai sunt cum au intrat& -ntr)
adevăr după ce ideea)$ormă sau sim%olul a stat "n $aţa spiritului care i)a "nţeles cuprinsul
este eliminată de spirit dar de data aceasta ideea are un aspect di$erit de cel iniţial şi un
conţinut in$erior& Cu alte cuvinte ideea nu mai este aşa cum a trimis)o "n lume 1atăl central&
+ă !icem că ideea iese dintr)un duh su% $orma .F& .ceastă idee va $i a%sor%ită "nghiţită
de perispiritul altui duh de pe o treaptă imediat in$erioară care şi el o va citi o va "nţelege "i
va memora "nţelesul şi după ce prin şederea "n corpul său va su$eri "ncă o alterare co%or(nd)
o cu o treaptă mai ,os o elimină su% $orma .G& Ideea trec(nd ast$el din duh "n duh pe trepte
din ce "n ce mai de ,os va a,unge .Q .K .N p(nă la duhul mineral a$lat pe treapta evolutivă
cea mai de ,os&
De "ndată ce a atins cea mai de ,os treaptă a creaţiei ideea va "ncepe "ntoarcerea la
.utorul care a emis)o la Centrul creator& Curentul de idei a curs la "nceput "ncet pentru că
ideile au $ost oprite şi anali!ate "n drumul lor& /a "ntoarcere ele $iind e#trem de alterate de
imper$ecte duhurile nu le)au mai reţinut nu au mai căutat să le citească şi ca atare curgerea
lor spre Centru se $ace mult mai rapid dec(t venirea lor "n lume&
.ceastă materie)idee o carte trimisă de 1atăl ceresc a su$erit pre$aceri "n cărţi din ce "n
ce mai simple mai uşoare mai asimila%ile p(nă a a,uns un a%ecedar "nţeles de duhul uman
"ncepător&
Dacă curentul de idei s)ar $i "ntors la Centru aşa cum a pornit adică per$ect ar $i
"nsemnat că ideile n)au $ost oprite şi "nţelese cu alte cuvinte n)au servit la şcoala duhurilor n)
au contri%uit la ridicarea la per$ectarea lor&
Duhul simte $ericire c(nd opreşte o idee şi o introduce "n corpul său "n perispiritul său&
O idee alterată ingerată de un duh superior produce o tul%urare vi%ratorie "n perispiritul său&
Iată de ce recunosc(nd valoarea ideilor duhul superior nu va ingera dec(t ideile pe care le
consideră că "i vor $ace plăcere căut(nd ca prin ele să a$le ceva de la 1atăl ceresc&
.ceste idei constituie cea mai eterică materie dintre toate $elurile de eter& Ele pătrund
prin toate lucrurile şi $iinţele pătrund de)a curme!işul soarelui al păm(ntului etc au o $orţă
vi%ratorie uriaşă repre!ent(nd $orţa cea mai mare de care dispune Creatorul& /e)am numit
idei pentru că servesc la g(ndirea şi ,udecata duhurilor dar mai ales pentru $aptul că sunt
vietăţi g(nditoare& Mai corect ar $i să le numim sim%oluri sau imagini prin $aptul că au
do%(ndit o $ormă trec(nd prin prima serie de mari şi strălucite Duhuri Creatori divini&
Duhurile le denumesc $orţă energie şi de cele mai multe ori cu termenul de mişcare)viaţă
pentru că sunt vii şi se mişcă&
1otul a $ost $ăcut din aceste particule vii "n mişcare deci totul se mişcă& -n creaţie
e#istă o serie in$inită de mişcări5 de la mişcările cosmosului ale universurilor sorilor şi
planetelor p(nă la mişcarea cea mai rapidă a particulei)viaţă& Omul vede şi "nţelege mişcările
mai mari şi mai lente "nsă duhul vede mişcarea aglomeraţiilor de particule adică mişcarea
$luidelor&
Cu c(t duhul este mai evoluat poate percepe cele mai mici particule ale eterului şi
mişcările sale& 0iecare particulă)idee "şi de!văluie destinaţia revel(nd g(ndirea Creatorului&
Duhurile in$erioare nu simt nici o atracţie pentru pro%lemele a%stracte su%tile "nalte şi $ără
nici un $olos practic pentru ele& Numai duhurile superioare sunt dornice să desci$re!e
hierogli$ele Creatorului avide să a$le tainele universului& Cu alte cuvinte $iecare treaptă de
duhuri poate citi "n cartea naturii doar at(t c(t "i permit cunoştinţele acumulate& Iată de ce
346
tainele 1atălui ceresc nu pot $i a$late dec(t de duhurile arhi)%ătr(ne& .devărul este acoperit cu
!eci de mii de văluri şi numai prin priceperea şi e#perienţa c(ştigată "n miliarde de ani a,ungi
să ridici văl după văl p(nă vei vedea şi "nţelege .devărul "n toată strălucirea sa&
Din cele e#puse se vede că "n a$ara ideilor plecate de la Centru şi răsp(ndite "n
in$initatea spaţiilor siderale mai e#istă şi ideile proprii duhurilor& 'rin urmare spaţiile cuprind5
F& Ideile divine4 G& ideile duhurilor denumite cuget pentru a le deose%i de ideile divine&
+piritul asemănător 1atălui ceresc $ace o emisie născută din s(nul său o creaţie
proprie dar tot cu materia din univers& .ceastă emisie de cuget va circula prin spaţiu cu at(t
mai departe cu c(t duhul e mai evoluat& Cugetul este ideea divină prelucrată de anali!atorul
ei de duhul care nu o poate reţine mult timp pentru că tre%uie să o repună "n circulaţie& De
acum "nainte ideile se pre$ac "n cugetări ale duhurilor in$inite ce umplu spaţiile universului&
Din treaptă "n treaptă cugetarea co%oară şi "nvăţătura este redusă&
/umea duhurilor se aseamănă cu lumea trupească& .ceeaşi h(rtie aceleaşi litere şi
cuvinte cuprind o carte dar o carte de trigonometrie o$eră cunoştinţe superioare pe c(nd o
carte de citire ne o$eră cunoştinţe simple& 1otul se reduce la puterea "nţelegerii la tălmăcirea
mentală a a%stracţiilor cuprinse "ntr)o carte& Curentul de idei curge mereu prin oceanul $luidic
al universului şi $iecare duh opreşte şi citeşte ceea ce poate citi pentru a a$la şi el ceva din
planurile Creatorului&
'articulele vii ideile divine o dată a%sor%ite sau ingerate de un duh produc "n el
dorinţa puternică de a $ace şi el ceea ce arată ideea respectivă& 'e l(ngă rolul de instructori
ideile repre!intă im%olduri la activităţi de la care duhul nu se poate sustrage& Iată "nţelesul
misterului dorinţei duhului de a $i mereu activ de a se instrui de a scotoci să a$le mereu
adevărul "n toate direcţiile de a studia "ntru veşnicie&
1atăl are "n univers o gamă in$inită de Duhuri divine 8uvernatorii celor douăspre!ece
categorii de sori dintre miliardele de sisteme solare şi douăspre!ece categorii de 8uvernatori
ale planetelor dependente de cele douăspre!ece categorii de sori& De la aceşti 8uvernatori
1atăl primeşte mental raportul treptei evolutive atinsă de soarele sau planeta lor& -n a$ară de
aceste misive mentale 1atăl este "nştiinţat şi de curenţii $luidici "ntorşi cu ideile imper$eetate
din di$eritele puncte ale universului& 1atăl central citeşte gradul imper$ecţiunii unui curent
venit de la o anumită planetă şi ştie la ce treaptă evolutivă se a$lă lumea duhurilor de pe ea&
1atăl este "nştiinţat "n mod direct şi indirect de mersul evoluţiei de pe toate glo%urile cereşti&
-n mod direct prin misivele mentale ale Conducătorilor stelelor şi planetelor4 iar indirect prin
ideile revenite la Centru din circuitul lor prin univers&
Iată două stări sau situaţii st(nd $aţă "n $aţă5 'er$ectul la Centru şi imper$ectul la
peri$erie& 'er$ectul provoacă la activitate veşnică pe imper$ect iar imper$ectul de la peri$erie
este doritor să se apropie prin cunoştinţe de 'er$ectul de la Centru&
1atăl a creat totul din Iu%ire& E greu de conceput Iu%irea /ui $aţă de tot ce a creat pentru
că iu%irea omului sau a duhului este departe de realitatea simţăm(ntului Iu%irii divine& 1atăl
doreşte să ridice la "nţelegerea cunoaşterea şi puterea +a pe toţi copiii +ăi& C(nd omul va
putea c(t de c(t să a$le din splendorile creaţiilor 1atălui "l va iu%i din ad(ncul su$letului şi
după puterile sale pe 'ărintele său care l)a chemat la viaţă pe c(nd era "n haos "n "ntuneric şi
$ără mişcare&
Cu c(t omule te vei sili să)/ iu%eşti "mplinindu)I ;oia pe at(t vei a$la din .devărurile
/ui şi vei do%(ndi puteri din 'uterile /ui&
Cele mai %une lecţii sunt c(ştigate prin dureri
/umea trupească este o ane#ă a lumii spaţiale pentru că viaţa li%eră conduce viaţa
"ncătuşată ş$ deoarece totul se "nlănţuie una $iind legată de cealaltă& 0orţele spaţiale "i conduc
pe or%ii păm(ntului /egea divină statornicind ca lumea trupească să nu ştie de e#istenţa lumii
spaţiale sau cereşti& Numai "n anumite locuri s)a permis un raport oarecare "ntre aceste două
347
lumi instituindu)se la%oratoare spirituale unde se studia!ă şi cercetea!ă ştiinţa spiritului
născută din comunicările omului păm(ntean cu cel ceresc&
Cea mai simplă şedinţă spiritistă pornită dintr)o ,oacă sau distracţie nu poate avea loc
$ără o apro%are superioară ad)hoc şi $ără să $ie pre!idată de o entitate superioară asistenţilor
care să indice spiritului ce şi c(t să comunice&
Datorită destinului lor ma,oritatea "ntrupaţilor nu tre%uie să stea de vor%ă cu noi cei din
spaţiu& Comunic(nd cu duhurile cereşti omul trupesc "şi va schim%a concepţiile şi $orma de
viaţă şi deci destinul său modi$ic(ndu)şi "ntr)o asemenea măsură conduita "nc(t va deveni un
om de nerecunoscut& Natura legile cereşti nu permit salturi nu permit cunoaşterea $ără o
anumită evoluţie& Cele mai %une lecţii sunt c(ştigate prin dureri şi su$erinţe morale& Ele nu se
uită niciodată& O vor%ă oarecare se memorea!ă şi durea!ă pentru o singură "ntrupare& -n
e#istenţele sale viitoare duhul revine la $a!a atinsă "n secolele trecute prin propriile sale
o%servări şi practici&
+u$erinţa nu este "ntotdeauna urmarea unei greşeli ci repre!intă o p(rghie cu a,utorul
căreia spiritul $ace e#perienţă şi trage din ea o conclu!ie pe care nu o va uita niciodată&
1rupul omului este un instrument prin care duhul a$lă "nvaţă şi veri$ică valoarea legilor
cereşti& /egea spune5 Nu lovi nu schingiui şi nu ucide3 1eoretic ai "nvăţat dar ca să cunoşti la
per$ecţie această lege Cerul va lăsa să $ii lovit chinuit şi ucis pentru ca trec(nd şi tu prin
aceste su$erinţe prin această practică dureroasă să cunoşti importanţa reală a acestui
comandament&
+ă admitem că din dorinţa de a c(ştiga un aderent nou la această doctrină su%limă un
om invită insistent pe un prieten să ia parte la o şedinţă de comunicare cu lumea eterică& Din
politeţe acesta nu re$u!ă şi asistă& -n ma,oritatea ca!urilor invitatul va !(m%i "n sinea lui şi va
pleca la $el de sceptic şi ne"ncre!ător cum a venit& Nu s)a prins de el nimic4 totul s)a scuturat
de pe el ca şi apa de pe g(scă& Cum a ieşit pe uşă a şi uitat ce s)a spus acolo& De ce2 'entru că
nea,ung(nd la gradul evolutiv necesar pentru a lua legătura cu Cerul dreptaşul i)a sugerat
ideea5 6Nu e adevărat că un duh vor%eşte prin gura mediumului& Nu e adevărat că e adormit&
+e $ace că doarme vor%eşte chiar el4 ceea ce a spus e neadevărat7& I se sugerea!ă să se
"ndepărte!e de la acest loc de contact cu lumea invi!i%ilă deoarece "ncă nu e pregătit spiritual&
/umea diriguitoare a 'ăm(ntului se opune ca omul să avanse!e numai teoretic& +copul
vieţii este "nvăţarea şi "nvăţarea desăv(rşită se $ace prin e#perienţe proprii& +u$erinţa este
e#perienţa duhului $ăcută prin intermediul trupului "n vederea "nţelegerii tăriei legilor divine
a cori,ării de$ectelor a "mplinirii lipsurilor şi de!voltării "nsuşirilor sau $acultăţilor spirituale&
Nu oricine se poate pune "n legătură cu lumea invi!i%ilă& Dacă prin %unăvoinţa
mediumului ori a ga!dei este introdusă o persoană neevoluată "ntr)un cerc de revelaţie
duhurile nu)i vor spune nimic care să)i st(rnească uimirea admiraţia şi să)l c(ştige pentru
cau!a lor căci persoana "ncă nu esteXdemnă iar duhurile "şi asumă o mare răspundere $aţă de
superiorii lor&
-n lumea voastră un om se o$eră să $ie naşul unui prunc& 'rin acest $apt el s)a o%ligat "n
$aţa Cerului să urmărească creşterea acestui copil şi să caute din toate puterile sale să $acă din
el un %un creştin& După ce a trecut !iua %ucuriei şi a paharului cu vin naşul a uitat de o%ligaţie
şi nu se mai ocupă de $inul său& Rolul său era să contri%uie la educarea acestui copil să $acă
din el un om moral corect şi temător de legile cereşti&
-n lumea cerească nu se procedea!ă ast$el& O dată ce duhul s)a anga,at să)şi ridice
aproapele se străduieşte din toate puterile să)l convingă pe $ratele său "ntrupat să devină %un
milos şi "nţelept indi$erent dacă acesta este ascultător sau nu& Duhul care a c(ştigat un $rate
rătăcit aduc(ndu)l pe calea dreaptă a vieţii i)a devenit naş ceresc& .cţiunea sa "i dă dreptul la
mari recompense dar şi la mari răspunderi& El tre%uie să $ie atent să e#amine!e %ine trecutul
şi gradul acestui $rate "ntrupat ca nu cumva să)i tul%ure mersul normal al evoluţiei&
Omul "ncă necopt pentru tainele cereşti tre%uie sa răm(nă la credinţa sa la %(,%(ielile şi
"ncercările sale reuşite sau nereuşite& .t(ta vreme c(t duhul nu a a,uns la un grad superior ca
348
"ntrupat el nu tre%uie să ştie că e#istă o altă lume nevă!ută ce !%oară prin spaţiu trece pe
stră!i şi colindă prin casele oamenilor& 1rec(nd pe l(ngă un stand de cărţi ce tratea!ă despre
Cer şi legile sale despre spirit şi evoluţia sa acest om va $i sugestionat de dreptaşul său să
privească "n altă parte ne$iindu)i dat să vadă)să ştie că s)a scris despre o altă $ormă de viaţă&
Cel)căruia "i este "ngăduit să ia cunoştinţă despre tainele materiei şi ale spiritului c(nd va
trece pe l(ngă un asemenea stand de cărţi se va opri va citi şi primind im%old mental de la
dreptaşul său va cumpăra o anumită carte curios să a$le despre spirit legi şi 1atăl& De alt$el şi
$ără "ndemnul dreptaşului său e "n natura acestui om să accepte ideile re$eritoare la nemurirea
spiritului&
Omului de pe treptele in$erioare ale vieţii sau şcolii al cărui instinct "l "mpinge spre $urt
minciună crimă "nşelătorie etc nu)i plac cuvintele preotului şi nici pragul %isericii nu)l va
toci& -ntr)un asemenea om predomină instinctele animalice şi deci nu se va $ace din el de a!i
pe m(ine un om cuminte şi "nţelept& ;oinţa sa este "ncă prea sla%ă nu are tăria să)şi
potolească patimile pornirile şi acţiunile nesocotite& Un asemenea om nu se poate "mpăca cu
ideea e#istenţei unei lumi invi!i%ile a$lată pretutindeni& In$erioritatea lui nu admite e#istenta
unei lumi care "l vede aude "i citeşte cugetul şi stă ca un martor nevă!ut urmărindu)i $aptele&
El nu admite ca cineva să)i vadă g(ndurile ascunse& Neagă e#istenţa altei lumi şi caută să
convingă şi pe alţii că o asemenea lume aparţine visurilor şi $ante!iei ne%unilor& Cum să vină
un duh şi să tul%ure din g(ndirea şi apucăturile sale pe un asemenea om a%ia pornit pe urcuşul
treptelor evoluţiei umane2
Iată de ce conştiente de legile cereşti duhurile nu caută să lumine!e să desluşească pe
omul "ncă necopt despre e#istenţa vieţii de pretutindeni& Numai c(nd cele comunicate nu
produc !druncinări "n mersul $iresc al de!voltării spiritului "ntrupat vine duhul ceresc ca să)i
"ntindă o m(nă de a,utor pentru luminarea conştiinţei sale $ără să)l "ndemne spre o acţiune
anume şi $ără să)i suprime li%ertatea acţiunilor& /egile Cerului cer iu%ire acordarea a,utorului
dar nu permit ca "ntrupatul să $ie dus de m(nă ca un or% pe căile vieţii sale&
Omul este chemat să "nveţe să um%ie pe cărarea dreaptă ca şi copilul care "nvaţă singur
să meargă pe picioarele sale& Duhul "i va da "ntrupatului s$aturi generale poveţe de viaţă dar
nu)i va spune concret ce să $acă deoarece ştie &că "şi va primi pedeapsa cuvenită& Repet5
conducerea pas cu pas a "ntrupatului ar $i de $olos numai "n această viaţă căci "n re"ntruparea
viitoare $iind acelaşi c(rmaci nepriceput acelaşi spirit şi nemaiav(nd proptelele din viaţa
trecută omul revine la propriile sale puteri& Numai $orţa voinţei spiritului şi lumina conştiinţei
"lC va "ndemna la acţiuni con$orme %unului)simţ legilor omeneşti şi cereşti& E#perienţa proprie
este mama "nţelepciunii&
/umea duhurilor nu vrea ca cei care ştiu de tainele cereşti să iasă la răsp(ntia drumurilor
şi să strige "n cele patru puncte cardinale despre e#istenţa spiritului a nenumăratelor sale
"ntrupări şi a evoluţiei veşnice& Din toate veacurile Cerul a comunicat cu aleşii săi de pe
păm(nt şi a căutat să)i organi!e!e "n grupuri identice cu marile comunităţi cereşti& .st$el "n
veacurile "ndepărtate a luat naştere casta preoţilor sau laicilor iniţiaţi& Cerul nu a rupt
niciodată legătura dintre omul trupesc şi omul spaţial& Ea a e#istat "ntotdeauna dar a dictat
anumite norme de conducere5 să lucre!e "n secret şi comunicările cereşti să nu $ie "mpărtăşite
celor nechemaţi& -ntotdeauna tre%uie să e#iste un $ir de legătură "ntre trecut şi pre!ent pentru
a pregăti calea celor din viitor&
C(nd vom co%or" şi noi "n "ntunericul hainei de lut vrem să găsim lumina cu care te)am
luminat şi la ra!ele ei să "n$ăptuim opera pentru care ne)am co%or(t& Dorim să ne ridicăm ) ca
oameni trupeşti ) la nivelul cunoştinţelor tale dictate de noi& ;ă vom lua locul dar voi ne veţi
lumina de sus cu ştiinţa cerească şi ast$el comorile Cerului vor trece din om "n om "n toate
veacurile&
In trecut şi chiar "n pre!ent răsp(ndirea unor taine constituie o pro$anare atrăg(nd sigur
pedeapsa& Marile şi cutremurătoarele taine cereşti sunt "ncă re!ervate iniţiaţilor& Mulţimii nu i
se poate da dec(t religia& Religia este pu%lică ea $iind hrana su$letească a poporului a
349
mulţimii& -n programul religiilor păm(ntului nu intră cunoaşterea marilor enigme acestea
$ăc(nd parte din proiectele divine or programul divin cere ca $ăclia .devărului ceresc să
treacă din m(nă "n m(nă prin veacuri prin di$erite popoare&
Cerul recomandă5 Organi!aţi)vă şi pe măsura dragostei şi a s$inţeniei voastre daţi din
comorile noastre celor chemaţi3
'entru că voi nu cunoaşteţi dec(t coa,a e#teriorul omului lăsaţi)ne pe noi care vedem
clar tot interiorul să)i recomandăm şi aducem "n calea voastră pe cei aleşi& Numai noi
cunoaştem pe cel destinat să $ie purtătorul $ăcliei noastre şi să ducă mai departe cunoştinţele
despre viaţă şi $ormele ei& Numai noi ştim cine merită şi cine nu deoarece vedem culoarea şi
lumino!itatea gradul spiritual al $iecăruia dintre voi& .st$el s)au organi!at %rahmanii "n India
iniţiaţii vechilor perşi şi preoţii egipteni iar după ei s)au organi!at şi evreii&
.veţi "ncredere "n noi "n mandatul acordat de strălucitoarele /umini care ne conduc& ;ă
vom iniţia p(nă la ma#imul permis de evoluţia omului şi a glo%ului nostru& Dacă ni s)ar
permite v)am uimi cu ştiinţa noastră& Cel mai savant om al păm(ntului nu ştie nici a mia parte
din cunoştinţele noastre despre operele Creatorului prim& ;oi studiaţi "n cărţile voastre noi
citim "n marea carte $luidică unde se "nregistrea!ă tot ce&se petrece pe 'ăm(nt de la crearea
sa şi p(nă "n ultima clipă a e#istenţei sale& Dacă ni s)ar permite să spunem totul am
revoluţiona lumea de pe glo% dar 1atăl "şi are "nţelepciunea +a şi ştie de ce a or(nduit ca omul
să păşească "ncet pe drumul evoluţiei&
.vem aici printre noi lumea angelică savanţii Cerurilor noastre pe care "i "ntre%ăm la
anumite reuniuni iar ei ne ascultă cu %l(ndeţe cu ră%dare şi ne răspund5
61atăl doreşte ca $iecare duh să "nveţe prin el "nsuşi& Eu at(ta "ţi pot spune& -n pro%lema
pusă nu e aşa cum socoteşti tu mai studia!ă şi apoi vino să)mi spui ce ai a$lat& Nu pot să)ţi
dau "nvăţătura de)a gata ci doar normele de o%servat şi citit $enomenele materiile şi viaţa de
pretutindeni& Iată $iule cartea $luidică e aici citeşte)o cu puterile primite de la 1atăl şi noi "ţi
vom spune dacă ai vă!ut %ine sau nu dacă ai găsit sau nu adevărul& O%servă meditea!ă
reaminteşte)ţi ceea ce ai mai a$lat compară şi trage conclu!ii& Citeşte şi "nvaţă noi nu avem
voie să vă dăm de)a gata& Nu te teme că "nt(r!ii "n de!legarea operelor 1atălui nostru secole
in$inite stau "naintea noastră& Ce nu poţi a$la a!i vei a$la m(ine peste un secol o sută o mie
de secole şi odată tot vei i!%uti să a$li cum a lucrat 1atăl şi la ce operă a dat naştere& ;oinţa
1atălui este să muncim cu toţii&
.devărul spus de mine "ţi va intra pe o ureche şi va ieşi prin cealaltă pentru că memoria
ta nu poate reţine dec(t ceea ce ai a$lat prin tine "nsuţi& Memoria oricărei $ăpturi reţine doar
ceea ce a "nţeles& Memorarea unei idei nu este at(t de grea precum "nţelegerea ei& Cunoştinţele
re$eritoare la operele 1atălui nostru sunt at(t de numeroase "nc(t n)ar putea $i memorate dacă
"n preala%il nu au $ost pricepute&
1otul tre%uie $ăcut după chipul şi asemănarea celor $ăcute de 1atăl nostru central& Cine
/)a "nvăţat pe 1atăl2 Nimeni& .tunci şi noi tre%uie să "nvăţăm singuri& Cum a "nvăţat 1atăl2
E#periment(nd cre(nd şi o%serv(nd& O%servă şi tu şi a$lă ceea ce a e#perimentat şi desăv(rşit
El& E drept că aceasta cere multă muncă iar munca este soră cu su$erinţa& 1atăl muncind
cunoaşte şi El su$erinţa& Noi "ngerii ştim din e#perienţele noastre că orice muncă orice e$ort
cere durere su$erinţă& De aici tragem conclu!ia că 1atăl central su$eră c(nd $ace operele +ale
creatoare& Nu e#istă creaţie $ără durere&7
Citesc "n mintea ta $rate mirarea şi "ntre%area5 6Cum se poate e#plica durerea chiar la
1atăl central27
Iată răspunsul meu& /a "nceput creaţiile nu sunt per$ecte pentru că totul pleacă de la
simplu la compus de la imper$ect la per$ect& 1atăl $iind per$ect iar creaţia $iind imper$ectă
trimisă pentru a se per$ecţiona "n eternitate 1atăl su$eră tot timpul p(nă la e#pul!area creaţiei
+ale& 1atăl nu produce nimic care să nu reclame evoluţie& Din această cau!ă El su$eră mereu
pentru că mereu creea!ă& Desigur dacă 1atăl ar crea per$ecţiuni neevolutive nu ar mai su$eri&
1re%uie să su$eri ca să te %ucuri de $ericire& Mama trece prin durerile naşterii pentru ca apoi
350
privind pruncul născut din ea să $ie cuprinsă de $ericire şi dragoste nes$(rşită pentru omul
venit "n lume prin ea&
Divinitatea are două perioade alternante5 una de durere şi alta de $ericire traduse prin
actele Respiratorului& C(nd creaţiile ies din 1atăl El resimte durere pentru că $ace o operă
imper$ectă prin natura ei& Urmea!ă un repaus p(nă la "nceperea unei creaţii noi& .cest timp de
stagnare este momentul +ău de $ericire c(nd urmăreşte cu o dragoste in$inită operele +ale
pornite pe drumul evoluţiei& Din toate părţile universului se ridică osanale adresate 1atălui
creator& El se %ucură la nes$(rşit de recunoştinţa copiilor +ăi aceste mulţumiri umpl(ndu)/ de
%ucurie şi $ericire& Dar alături de aceste sentimene de recunoştinţă "i sosesc şi glasurile celor
ce su$eră "n lumile "ncepătoare şi Duhul +ău se m(hneşte ad(nc de su$erinţele copiilor +ăi4
"nsă nu poate $ace nimic căci nu poate opri cursul evoluţiei nici să)şi anule!e legile sta%ilite&
.şadar durerea este şi atri%utul Divinităţii centrale şi tocmai din această cau!ă copiii
1atălui nu pot $i scutiţi de durere& Nici cel mai mare duh cel mai apropiat 0iu al +ău nu va $i
scutit de durere& Durerea este legată de viaţă de e#istenţă&
Durerile au şi ele grade& -n lumile materiale pe l(ngă su$erinţa spirituală duhul mai
trece şi prin dureri trupeşti care com%inate cu cele spirituale dau o notă de durere
superlativă& Durerile $i!ice se ridică "n spaţiu su% $ormă de unde şi produc re$le#e "n lumile
spirituale&
-n timpul marilor cataclisme revoluţii sau ră!%oaie durerile umane sunt at(t de mari şi
strigătul de durere al oamenilor este at(t de puternic "nc(t stră%at cele trei !one $luidice ale
'ăm(ntului şi a,ung p(nă la "ngeri& -n $aţa at(tor valuri de dureri sosite "ngerii sunt !guduiţi "n
simţămintele lor reamintindu)le ceea ce uitaseră de veacuri5 durerea prin care au trecut şi ei
odată& 1ul%urarea şi m(hnirea "ngerilor pricinuită de at(ta durere se transmite "n lumile
superioare in$luenţ(ndu)le şi determin(ndu)le să re$lecte asupra "ncetării durerii&
-ţi traduc dragă $rate acest ecou spiritual printr)un e#emplu din lumea ta& 1e)ai dus la
cimitir să depui o $loare pe morm(ntul părinţilor tăi& 1ocmai atunci se "nhuma unicul copil al
unui %ătr(n g(r%ovit& El pl(ngea s$(şietor pentru că "şi "ngroapă copilul iar prăpăditul de el
răm(ne să)şi t(rască !ilele "n neputinţă şi singurătate& 'l(nsul %ătr(nului era at(t de !guduitor
"nc(t lumea străină din ,ur "mpreună cu tine a "nceput să pl(ngă de mila lui& Durerea e
transmisi%ilă chiar de am $i "ngeri durerile ne "ntristea!ă&
9ucuriile ad(nci şi recunoştinţa celor ce au pătruns "n tainele Divinităţii "l umplu pe
1atăl de $ericire vă!(nd "n aleşii +ăi pe viitorii cola%oratori la viitoarele +ale opere "n vecii
vecilor&
Ca şi $ericirea durerea are gradele ei& 'e măsură ce te co%ori pe scara evoluţiei
duhurilor durerea $i!ică este mai intensă& Cu c(t o entitate spirituală este mai de ,os cu at(t
durerea trupului său este mai mare şi cu at(t se va %ucura de su$erinţa altora& 'e măsură ce te
ridici pe scara evolutivă durerile psihice sau su$leteşti sunt mai puternice& Cu c(t un duh este
mai evoluat cu at(t durerile aproapelui său "i produc o su$erinţă sau $ericirea altora "i procură
%ucurie&
0iinţa supremă Cau!a tuturor cau!elor su$eră de durerile creaţiei +ale şi se %ucură de
$ericirea ei& 1atăl cuprinde "n sine toată opera +a %ucuria şi durerea tuturor&
;isele
Dragă $rate a!i am venit să)ţi vor%esc despre modul cum acţionea!ă omenirea de pe
acest păm(nt dar tu ai dori să cunoşti taina viselor& Ai)am mai vor%it odată despre vise dar
iată din dragoste "ntrerup $irul programului meu de a!i pentru a)ţi vor%i despre su%iectul ce
te interesea!ă& /a cinematogra$ vedeţi acţiunea şi au!iţi graiul persona,elor unui $ilm& ;)aţi
o%işnuit cu cinematogra$ia şi aţi pierdut din vedere pro%lemele "nt(mpinate de inventatorii
aparatelor ce redau concomitent vor%irea şi mişcarea& +taţi "n $otoliu şi ascultaţi un discurs din
9erlin sau Roma& Nu vă mai miraţi de $enomenul propagării undelor eterice care pătrund totul
351
şi "ncon,oară păm(ntul& Ei %ine visul nu este dec(t un cinematogra$ şi o radiodi$u!iune& .m
să)ţi e#plic $enomenul visului at(t de tainic "n lumea voastră&
1rupul "şi are $uncţiile sale $i!iologia sa& Corpul spiritului sau perispiritul av(nd o altă
constituţie are un alt mod de $uncţionare& 'rin urmare e#istă două $eluri de $i!iologii& C(nd
duhul se "ntrupea!ă aceste două $i!iologii se suprapun& După ce s)a e#teriori!at $iind complet
li%er "n spaţiu duhul are numai $uncţia duhuală sau spirituală&
Omul trupesc priveşte un ar%ore& Imaginea copacului a,unge "n ochii săi in$luenţ(ndu)i
retina iar prin nervul optic se transmite "n sistemul cere%ral unde din imagine $i!ică se
trans$ormă "n imagine psihică& Ea va stră%ate corpul vital apoi corpul planetar solar
universic cosmic prin "nvelişurile mamare sau divine p(nă a,unge "n $aţa duhului& .ici
imaginea redusă la dimensiuni deose%it de mici va impresiona duhul lu(nd cunoştinţă că are
"n $aţă un pom&
Din această descriere s)a vă!ut că o%iectul e#terior recepţionat de ochi s)a trans$ormat
"n perispirit "ntr)o percepţie internă su%iectivă "ntr)o imagine internă4 deci imaginea
o%iectivă a devenit su%iectivă&
+ă iau acum un ca! spiritual& Omul a adormit adică spiritul a ieşit din trup& Din spaţiu a
sosit $ratele său destrupat care ) pentru a se $ace cunoscut ) ia $orma umană avută "n viaţa sa
păm(ntească "m%răcat aşa cum l)a cunoscut omul adormit& 'rin puterea g(ndului duhul
destrupat poate să $orme!e din $luidele mediului o $ormă $luidică identică trupului său din
ultima viaţă păm(ntească& 0ie că duhul "nsuşi s)a introdus "n $orma Icreată $ie că o pre!intă
independentă de spiritul său această imagine va trimite unde ce vor pătrunde "n interiorul
perispiritului p(nă "n $aţa sc(nteii omului adormit lu(nd cunoştinţă de ceea ce se a$lă "n $aţa
şa& Duhul li%er va vor%i ca orice duh adică va emite unde)g(nduri com%inate cu imaginea sa&
-n $ine după voinţa sa duhul li%er creea!ă "n ,urul acestei imagini un decor oarecare5 o
cameră un c(mp o apă etc& Mişc(ndu)se şi vor%ind "n acest decor imaginea va reda toată
intenţia duhului& 1otul va $i "nregistrat interiori!(ndu)se "n corpul perispiritual al duhului
"ntrupat e#teriori!at "n timpul somnului trupului său&
Dimineaţa imediat după deşteptare omul "şi aminteşte vag de părintele $ratele sau
prietenul cu care a stat de vor%ă pe malul unei ape sau "ntr)o grădină uit(nd de multe detalii&
Constat(nd că toată lumea visea!ă savantul păm(ntului se !%ate să)şi e#plice acest
$enomen prin prisma trupului& +ărman neştiutor3 C(nd doarme omul are ochii "nchişi iar
urechile sale nu mai aud nimic& Cum de vede peisa,e o%iecte animale şi oameni cu care stă
de vor%ă2 Desigur )"şi spun unii ) sistemul cere%ral nu a vrut să doarmă şi a creat $ante!ii
vise care nu sunt realităţi ei reproducerea $aptelor şi imaginilor cotidiene&
Ei %ine irealitatea presupusă de toată lumea a $ost totuşi o realitate deplină& Din
ne$ericire omul "şi raportea!ă visul la lumea $i!ică "ncon,urătoare&
Din capul locului tre%uie să spun că au!ul şi vă!ul omului sunt de două $eluri5 spirituale
şi trupeşti& E#istă un au! $i!ic şi unul psihic un vă! $i!ic şi unul psihic& 'e c(nd au!ul psihic
pare a se con$unda cu au!ul $i!ic ) am(ndouă $iind acţionate de acelaşi $el de eter sau unde )
vă!ul psihic este cu totul deose%it de cel $i!ic $iind produse de unde di$erite&
'e păm(nt omul trupesc vede o realitate iar spiritul "n lumea sa eterică vede o altă
realitate "n lumea trupească transmiterea undelor se $ace at(t auditiv c(t şi vi!ual& ;oi puteţi
cere o in$ormaţie de la un semen oarecare& Dacă respectivul este de $aţă va răspunde prin
vor%ire4 dacă este departe va răspunde prin scris&
/a $el este şi "n lumea spirituală5 duhurile nepot in$orma despre ceva $ie prin unde
vi!uale $ie prin unde auditive&&
Dacă duhul vrea poate transmite la distanţă unui alt duh at(t sunetul unei litere c(t şi
imaginea ei vi!uală ) di$erită de imaginea vi!uală a lumii trupeşti& Dacă duhul se g(ndeşte la
un peisa, la $orma $ostului său chip le poate transmite "n "ntregime unei alte entităţi care le
va vedea ca şi cum ar $i "ntr)adevăr "n $aţa unui peisa, real păm(ntesc sau "n $aţa $ostului său
352
iu%it& O asemenea transmitere se poate $ace at(t unui duh li%er c(t şi unui duh captiv al cărui
trup doarme iar "n acest ca! veţi spune că omul visea!ă&
1ot ce $ăureşte un duh ) $ostul său trup peisa,e di$erite mişcări ) şi tot ce vor%eşte unui
duh captiv al cărui trup doarme se va "ncadra "n acelaşi decor şi omul adormit va visa ceea ce
spiritul "nregistrea!ă "n interiorul perispiritului său& +e produce o realitate pentru duh şi o
ilu!ie pentru omul trupesc&
Duhul li%er ne"ntrupat $ace deose%ire c(nd vede sau aude o realitate terestră şi una
$luidică din lumea sa eterică& Dacă duhul vede "n s(nul său o imagine oarecare ştie că e o
repre!entare $luidică venită din lumea sa& C(nd trece peste ape c(mpii munţi păduri şi le
vede r(nd pe r(nd e#terioare corpului său ştie că acestea aparţin lumii $i!ice deoarece sunt
o%iective&
Noi oamenii spaţiali avem un vă! o%iectiv şi unul su%iectiv con$und(ndu)le "ntr)una&
Omul trupesc are numai un vă! "n aparenţă o%iectiv&
Realitatea su%iectivă din timpul somnului tre%uie interpretată pentru că o lege cerească
nu permite oricărui duh să a$irme ceva complet şi lămurit ca nu cumva să tul%ure cursul
destinului unui om trupesc& De aceea duhurile nu au voie să dea s$aturi categorice
"ntrupatului ci doar repre!entări sim%olice pe care tu om trupesc să le interprete!i şi să le
găseşti adevăratul "nţeles& .ceastă restricţie este imperativă c(nd este vor%a de viitor& Dacă e
vor%a de trecutul vieţii actuale sau al celor trecute se permite orice discuţie şi orice
des$ăşurare panoramică a evenimentelor trecute& .mintindu)ţi de ele la deşteptare te miri de
localităţile vă!ute de costumele purtate şi de $igurile necunoscute4 şi totuşi toate "şi au
"nţelesul pentru că te)ai vă!ut "ntr)o localitate unde ai trăit odată "ntr)o ţară unde se purtau
acele costume şi ai avut relaţii cu persoanele pre!ente "n vis& Undele care impresionea!ă
retina pentru a $orma imaginea corespun!ătoare o%iectului $i!ic din e#terior sunt deose%ite
de undele creaţiilor $luidice ale unui duh& Omul vede o%iectele şi $iinţele din lumea e#terioară
cu a,utorul ochilor& Duhul vede lumea e#terioară cu tot corpul său $luidic& -n acest ca! undele
emise de un coip sau o $iinţă oarecare pătrund "n interiorul perispiritului duhului şi aici
reproduc imaginea lor iar duhul ia cunoştinţă de ceea ce vede& Deose%irea dintre vă!ul unui
"ntrupat şi alCunui duh provine din natura di$erită a undelor&
.ş putea !ice că unele sunt unde materiale şi celelalte ) unde spirituale& -n de$initiv
deose%irea constă "n lungimea de undă& Undele plecate de la materia $i!ică ) trupul
mineralului vegetalului animalului şi omului ) sunt emanaţii automate sau involuntare
numite o%iective& Undele plecate de la un duh sunt produse voluntar şi inteligent numindu)le
su%iective& +ă recapitulăm&
.u!ul spiritual se produce concomitent cu cel $i!ic& Ca natură sunt deose%ite dar
am(ndouă se integrea!ă "ntr)unui& /a $el şi pentru vă!& ;ă!ul $i!ic se suprapune peste vă!ul
psihic şi omul vede ceea ce e#istă "n lumea "ncon,urătoare& Duhul mai are un vă! total şi
intern sau su%iectiv&
Noi duhurile avem au!ul şi vă!ul du%lu& 1oate undele sosite de la e#teriorul corpurilor
aparţin(nd lumii $i!ice le numim unde o%iective& 1oate undele venite din interiorul corpurilor
le numim unde su%iective& Numai corpurile prevă!ute cu o anumită inteligenţă pot produce
unde su%iective&
Un spirit poate emite şi percepe o undă su%iectivă dar "n acelaşi timp poate avea şi un
vă! o%iectiv& El posedă două $acultăţi5 F& de a emite involuntar unde o%iective4 G& de a emite
unde voluntare sau su%iective&
O plantă ) un ste,ar %ătr(n ) va emite unde o%iective ale trupului său vegetal dar va
emite şi unde su%iective locali!ate "n ghindă unde vor sta "n $aţa duhului ei asemenea unui
program ca em%rionul să ştie ce tre%uie să $acă pentru a produce un alt ste,ar&
Undele duhului vegetal di$eră de undele duhului uman& Mineralele nu pot emite dec(t
unde o%iective pentru că undele su%iective reclamă un su%strat intelectual accentuat& 'lantele
emit mereu unde o%iective şi numai c(nd dau naştere la săm(nţă emit şi unde su%iective cu
353
scopul de a servi em%rionului ca plan al evoluţiei sale reproduc(nd o plantă la $el cu planta)
mamă&
E#istă ca!uri c(nd duhurile pot sili planta să emită unde su%iective şi "n alte "mpre,urări
dec(t cele "n care dă naştere la săm(nţă& .tunci planta va reproduce cinematogra$ic toate
$a!ele sale5 de la săm(nţă p(nă la copacul %ătr(n& Duhul din $aţa acestui copac asistă la
pre!entarea $luidică a planului viitor de de!voltare al em%rionului&
/a animale "nt(lnim tot două $eluri de unde5 su%iective şi o%iective& Undele o%iective
arată $orma trupului şi a perispiritului& Undele su%iective ca şi la plante arată cinematogra$ic
toate $a!ele de!voltării animalului de la naştere p(nă la moarte& Cu c(t animalul este mai
evoluat cu at(t H "n a$ară de undele repre!entative ale $a!elor sale evolutive ) poate arăta şi
stările sale psihice& De e#emplu duhul unui miel va arăta toată groa!a avută "n vieţile
anterioare c(nd a $ost sacri$icat iar această durere se va trans$orma "ntr)o milă puternică "n
duhul uman spectator care vă su$eri "n acele momente durerea acestui $rate mai mic& .şadar
cu c(t sunt pe o treaptă mai "naltă pe scara evoluţiei animalele emit unde su%iective mai
importante mai clare şi mai inteligente&
'rin urmare e#istă5 F& unde auditive4 G& unde vi!uale su%iective4 Q& unde vi!uale
o%iective& Mineralul produce o singură categorie de unde ) vi!uale o%iective& ;egetalul are
două $eluri de emisiuni de unde ) vi!uale o%iective şi vi!uale su%iective& +piritul animal şi
uman emite trei $eluri de unde ) auditive vi!uale o%iective şi vi!uale su%iective&
0iind emiţător de unde orice corp le pare luminos duhurilor ar!(nd ca o candelă lucind
ca un $os$or "n "ntuneric sau lumin(nd ca un %ec electric& 'rivind la un alt duh sau la un trup
mineral vegetal animal sau uman duhul le va vedea mereu luminoase au!ind "n acelaşi timp
un sunet spiritual& Orice corp e luminos şi sonor& 1oate corpurile posedă lumină proprie& 0ie că
e !iuă $ie că e noapte duhurile văd toate corpurile şi $iinţele luminoase ca soarele& .ceastă
lumină varia!ă după corpul privit& Mineralele au "n general culoarea unui $oc al%astru
plantele ) a unui $oc verde iar animalele şi omul au culoarea unui $oc gal%en& Unele vietăţi )
de e#emplu păsările ) au un mo!aic de culori& O%iectele din lemn au o culoare mai stinsă
dec(t copacii&
.cum "n această cameră te văd ca pe o $ăclie aprinsă& 'lantele radia!ă lumină& Mo%ila
are o lumină mai palidă şi culori cu tonuri şterse deoarece o mare parte din $luidul du%lul
eteric al copacului din care s)a $ăcut mo%ila s)a pierdut c(nd a murit copacul4 şi se va pierde
aproape cu totul dacă lemnul va $i ars sau va putre!i& ;ăd lampa electrică dar nu at(t de
strălucitoare pe c(t o ve!i tu pentru că $ilamentul metalic din interiorul ei $iind trecut prin
$oc a pierdut o mare parte din $luidul său& ;ăd cum prin $irul electric curge un $luid ca o apă
aprinsă parcă ar $i de $oc numit de voi curent electric& ;ăd cum prin pereţii so%ei ies unde
su% $ormă de $lăcări vii provenite din du%lul eteric al lemnelor ce ard& 1oate aceste emisiuni
se ridică spre tavan stră%ăt(ndu)l şi pier!(ndu)se prin acoperişul casei "n spaţiu& ;ă!ul nostru
psihic di$eră de al vostru pentru că vedem cu oricare parte a corpului nostru& Rolul nervului
vostru optic este "ndeplinit de "ntregul meu corp spiritual care vede prin toţi porii săi $ără să
avem nevoie de ochi&
Cele trei $eluri de unde intrate "n noi le percepem ca realităţi pentru că au $orme& ;isul
pomenit mai sus e o $ormaţie arti$icială de unde vi!uale su%iective produse "n scop de
m(ng(iere recreaţie des$ătare etc& 1recutul te $armecă totdeauna pentru că din el s)au
estompat durerile şi nu)ţi mai vin "n minte dec(t plăcerile&
-n vise se arată ori trecutul ori viitorul& 're!entul nu e traducti%il pentru că el durea!ă
numai o secundă& -n general visele se re$eră mai mult la trecut cu toate scenele trăite şi
uitate& Numai trecutul poate deveni o%iectiv& Un t(năr visea!ă că stă de vor%ă cu o t(nără
necunoscută& .vem de a $ace cu o realitate spirituală căci este $igura persoanei cunoscute
$oarte %ine "n altă viaţă dar uitată "n pre!ent o cunoştinţă veche din alte timpuri şi ţări
pre!entată prin unde vi!uale su%iective& ;iitorul nu se poate arăta dec(t cel mult prin
sim%oluri& El nu poate $i pre!entat "n mod o%iectiv aşa cum se va petrece& ;iaţa omului se
354
des$ăşoară pe două căi după cum va decide li%erul său ar%itru& ;isul vine tocmai "n momentul
c(nd eşti "n prea,ma luării deci!iei de a apuca pe una din căile prevă!ute "n destinul tău&
.m%ele căi duc la acelaşi re!ultat dar una va $i plină de ghimpi iar cealaltă ) presărată cu
$lori& O cale te va purta prin amărăciuni şi dureri iar prin cealaltă vei avea linişte mulţumire
sau chiar %ucurii&
Ai)am schiţat c(te ceva despre vise dar $enomenul visului este mult mai comple# şi
necesită studii pro$unde&
.socierile spaţiale
+unt aici de mult şi aşteptam să devii li%er ca să)ţi vor%esc&
'rin vor%e sugestii conducem lumea& C(nd cuv(ntul nu convinge aplicăm $orţa asupra
recalcitranţilor voştri şi ai noştri& 0ireşte "nt(i "ncepem cu vor%a %ună atrăg(nd atenţia asupra
urmărilor legilor scrise "n univers şi după aceea aşteptăm lăs(ndu)i timp să se convingă de
imposi%ilitatea de a se opune legilor instituite& 9ine"nţeles "ngăduinţa are o limită&
+ă ştii că "n a$ară de sugestie dispunem de $orţa necesară de a impune legea&
Instrumentul $orţa care "ncovoaie voinţa oricărui duh este tot un $luid iar duhul
operator al acestor $luide este un mare cunoscător "n m(nuirea lor lucr(nd $ără să $ie vă!ut&
Numai ordinea permite derularea $ără oprire a evoluţiei& -n vederea evoluţiei normale
duhurile s)au constituit "n partide asocieri spirituale& 0iecare individ doreşte să a,ungă $ericit
dar constată cur(nd că singur nu poate $i $ericit "n mi,locul ne$ericiţilor& Mentalul duhului )
li%er sau "ntrupat ) se luminea!ă "nţeleg(nd că numai prin asociere se poate a,unge la ţelul
dorit& Duhul vede clar că individualismul egoismul este o piedică "n reali!area nă!uinţelor
sale şi că numai altruismul "i poate asigura reuşita& -n lume e#istă două evoluţii5 individuală şi
socială&
/a "nceputul creării sale duhul e trimis pe o planetă in$erioară a unui univers lipsită de
viaţă socială unde duhul "ntrupat "şi duce e#istenţa individual el $iind de un egoism $eroce&
/a timpul sta%ilit aceste duhuri sunt trecute ,ce alte planete de un grad mai ridicat unde
egoismul lor alunecă uşor spre sociali!are şi altruism& -n $ine pe ultima treaptă a per$ecţiunii
umane duhul)om devine cu totul iu%itor de semenul său& El nu mai poate trăi dec(t "n
societate a,ut(nd pe c(t posi%il ca toţi din partidul său să progrese!e c(t mai repede şi mai
%ine& Dar au trecut sute de mii de ani pentru ca duhul să a,ungă de la viaţa singuratică la viaţa
socială&
Evoluţia duhului este "n $uncţie de puterea voinţei sale& Cum $acultatea voinţei nu este
egală la toate duhurile se "nţelege că şi evoluţia lor va $i inegală& Unele vor $i mai avansate
altele vor răm(ne la urmă&
După ce i s)a "m%ro%odit ştiinţa divină particula divină a pornit "n lume ca să evolue!e
"n veşnicie $ără oprire& C(t timp va călători "n lume duhul va "nvăţa şi va $i "nvăţat de mai)
marii săi& Neştiutor a $ost trimis ştiutor se va "ntoarce "n s(nul 1atălui& Din +$era)Mamar a
plecat duhul)copil şi se va "ntoarce duh %ătr(n de ani şi "nţelepciune nestrămutat "n voinţă şi
cu un %aga, uriaş de cunoştinţe re$eritoare la tot ce a creat 1atăl său p(nă atunci& Duhul)om
pleacă "n lume "nvaţă şi de la o vreme ) ce poate "nsemna sute de mii de ani ) se "ntoarce la
Centru pentru a pleca din nou cu o nouă misiune pentru o şcoală şi mai "naltă& -mpărăţia
1atălui este plină de di$erite şcoli pe care duhul tre%uie să le cercete!e şi desăv(rşească&
Duhul circulă prin lume ca o glo%ulă de s(nge& El pleacă de la Centru de la Inima
lumilor se duce p(nă la e#tremităţile lumilor a trupului divin "ntorc(ndu)se la Inimă la
Centru& 1ot ce a creat 1atăl p(nă a!i sunt celulele trupului +ău& 0luidele "n care "noată toate
stelele şi planetele ar $i plasma s(ngelui 1atălui iar curenţii cosmici ) o#igenul şi hrana
trimisă din +$era divină la toate celulele +ale& Duhurile corespund glo%ulelor de s(nge care
"ntreţin viaţa celulelor divine ) planete şi sori& 1atăl are un trup incomensura%il compus din
$ragmente care la r(ndul lor "n ultimă anali!ă sunt duhuri& Iniţial "n ignoranţa lor duhurile
au tendinţa de individuali!are provoc(nd de!organi!area celulelor divine& .tunci vine legea
355
cu puterea ;oinţei divine impun(nd asocierea solidaritatea şi totul se menţine aşa cum vrea
unicul +uveran al lumilor&
Domnul nostru Isus a spus5 6Iu%eşte)ţi aproapele cape tine "nsuţi& Iu%eşte)ţi chiar şi
duşmanul7& .ceastă recomandare nu a $ost o simplă "nvăţătură ci e o necesitate a%solută
cerută de legea solidarităţii universale& 1oate duhurile toate particulele tre%uie să $ie solidare
"ntre ele pentru a menţine creaţia "ntr)un tot unitar& /a "nceput duhurile mici vor $i o%ligate la
acest comandament prin constr(ngere& C(nd devin mai "nţelepte vor "nţelege $olosul acestei
su%lime solidarităţi& 'rin urmare universul este trup din trupul divin menţinut "ntreg prin
$aptul că $ragmentele plecate din el deşi separate $ormea!ă un tot printr)o conlucrare per$ect
solidară&
Cu toate că soarele este departe de planetele sale se e#ercită o atracţie puternică "ntre
ele $orm(nd %locul sistemului nostru planetar& Deşi stelele sunt la depărtări incalcula%ile
unele de altele se atrag puternic "ntre ele $orm(nd o unitate ) sistemul sideral sau universul
nostru& Cu c(t o stea un sistem planetar este mai avansată pe scara evoluţiei puterea ei de
atracţie este mai mare& 'rin urmare individualitatea este aparentă "n univers părţile lui $iind
puternic legate "ntre ele&
0iecare entitate evoluea!ă pe scara ei şi pe măsura avansării cunoaşte din ce "n ce mai
amănunţit legile cereşti& 'entru duhul)copil nu e#istă lege& Mai t(r!iu el ia cunoştinţă de
e#istenţa unei singure legi ) .& -n decursul timpului duhul avans(nd a$lă că legea . are ane#a
a& 1impul trece şi a$lă şi de ane#a % cur(nd a$lă şi de ane#a e#plicativă c şi aşa mai departe&
După ce prin practica vieţii a a$lat toate aspectele şi ane#ele legii . "n drumul său evolutiv
va a$la şi de legea 9 pre!ent(ndu)i)se r(nd pe r(nd su% toate aspectele şi ane#ele ei& .st$el
pe măsura urcării sale "n "nţelepciune şi ştiinţă duhul a$lă de legile C D E şi aşa mai departe&
+ă luăm un e#emplu&
Divinul Isus a !is5 6Iu%eşte)ţi aproapele7& Omul simplu va aplica această lege iu%indu)şi
părinţii $ratele sora soţia şi copiii& Nu "nţelege că tre%uie să iu%ească pe %u%osul şi
!drenţărosul cerşetor de la poarta %isericii& Din viaţă "n viaţă noţiunea acestei iu%iri se
lărgeşte& .cum "i iu%eşte pe toţi de acelaşi neam cu el& -n alte vieţi c(nd mila se va săpa ad(nc
"n el pe l(ngă omul de acelaşi s(nge cu el va iu%i vă avea milă şi va a,uta pe orice om de
orice religie rasă sau stare socială ar $i& +$era iu%irii sale se va tot lărgi p(nă va cuprinde
orice om de pe acest glo%&
Dar "nţelegerea iu%irii tre%uie să meargă şi mai departe& Omul va tre%ui să ai%ă milă de
orice animal pentru că şi acesta este opera aceluiaşi Creator care l)a născut şi pe el& Omul va
tre%ui să iu%ească $lorile c(mpului copacii pădurilor4 cu alte cuvinte tot ce trăieşte căci toţi
sunt $raţii săi mai mici& 1oţi sunt copiii 1atălui şi prin stările lor am trecut şi noi odată cu
multe miliarde de ani "n urmă pe alte planete dispărute&
/a "nceput entitatea iu%eşte din interes apoi din o%ligaţie a,ung(nd să iu%ească din
convingere din $ericirea produsă de a,utorarea celor din ,urul său "nţeleg(nd că toţi $ac parte
din marele 1ot&
+u%limul Isus spunea5 6Eu şi cu 1atăl una suntem7&
Cum era să spună alt$el acest strălucitor Duh c(nd El a plecat din +$era divină şi c(nd
"n noaptea miliardelor de ani ce vor veni se va "ntoarce la 1atăl şi va $i una cu El&
1reptat entitatea spirituală se deşteaptă din somnul "n care a $ost ad(ncită de primul !eu
din Mamar iar prin muncă amarnică ce pare o eternitate "şi do%(ndeşte ştiinţa ce)i $usese
voalată&
1oţi "ngerii a$irmă5 6Mi s)a luat şi mie odată ştiinţa dar 1atăl a sădit)o "n lume şi noi am
citit)o din operele +ale şi am a$lat)o de la marii +ăi +lu,itori7&
.devărul adevărat a $ost este şi va $i următorul5 Duhului nu i se ia nimic ci numai i se
"ntunecă i se adoarme memoria cunoştinţelor sale i se produce o amne!ie şi ca urmare uită
pentru un timp tot ce ştia de pe c(nd era "n s(nul 1atălui central&
356
;ă!(nd şi studiind operele 1atălui său ceresc ceaţa uitării se ridică treptat de pe
memoria duhului amintindu)şi r(nd pe r(nd ştiinţa cu care s)a născut& 1re%uie muncă aprigă
de o veşnicie pentru ca per$ecţion(ndu)se să se simtă $ericit de c(te ştie şi poate $aţă de
in$initatea de duhuri ignorante sau in$erioare din ,urul său& Dacă duhul era per$ect ştiutor din
capul locului ar $i $ost tentat să divulge din secretele 1atălui& Dacă "n %a!a cunoştinţelor sale
ar $i posedat marea $orţă a divinilor Creatori %a!(ndu)se pe ştiinţa şi atotputernicia sa ar $i