1

Podul rămăsese încuiat până a doua zi după moartea bunicii mele. În acele clipe îngrozitoare,
găsisem cheia şi-l descuiasem ca să caut rochia ei de mireasă, fiindcă-mi trecuse prin minte
nebuneasca idee că trebuia înmormântată în ea. Făcusem un pas înăuntru, după care mă întorsesem şi
ieşisem, lăsând uşa descuiată în urma mea.
cum, după doi ani, am deschis din nou uşa aceea. !alamalele au scâr"âit amenin"ător, de parc-ar
fi fost miezul nop"ii de #allo$een, şi nu o însorită diminea"ă de miercuri de la sfârşitul lui mai. %ând
am trecut pragul, scândurile late ale duşumelei au început să protesteze sub tălpile mele. Pretutindeni
în &urul meu erau contururi întunecate şi un foarte slab miros de mucegai' iz de lucruri (echi, de mult
uitate.
%u decenii în urmă, casei )tac*house îi fusese adăugat cel de-al doilea ni(el, iar acesta fusese
împăr"it în dormitoare+ însă după ce genera"ia cea mai numeroasă de )tac*house îşi micşorase
efecti(ul, o treime din acest spa"iu fusese destinat depozitării. ,e când (enisem împreună cu -ason să
locuim cu bunicii, după moartea părin"ilor noştri, uşa podului rămăsese încuiată. !uni nu (oia să
cure"e după noi, în cazul în care ne-ar fi trecut prin cap că podul era un loc groza( de &oacă.
cum eram stăpâna casei, iar cheia stătea atârnată de o panglică la gâtul meu. .u mai e/istau decât
trei descenden"i ai neamului )tac*house' -ason, eu şi fiul răposatei mele (erişoare #adle0, un băie"el
pe nume #unter.
m bâ&bâit cu mâna prin penumbră ca să găsesc lan"ul suspendat, l-am prins şi am tras. !ecul din
ta(an şi-a împrăştiat lumina peste (echiturile de familie strânse acolo de decenii.
1ărul %laude şi străunchiul ,ermot au intrat în urma mea. ,ermot a e/pirat atât de zgomotos,
încât s-a auzit aproape ca un sforăit. %laude era întunecat la fa"ă. 2ram con(insă că regreta faptul că
se oferise să mă a&ute să fac curat în pod. ,ar n-a(eam de gând să-l las să-mi scape, mai ales că
însemna încă un mascul apt şi disponibil care să mă a&ute. ,eocamdată, ,ermot mergea oriunde
mergea şi %laude, aşa că a(eam doi inşi dintr-un foc. .u puteam să anticipez cât (a dăinui această
situa"ie. ,intr-odată, mi-am dat seama că foarte curând a(ea să fie prea cald ca să zăbo(im în
încăperea de sus. paratul de aer condi"ionat pe care prietena mea melia îl instalase într-unul dintre
dormitoare făcea ca în spa"iile de locuit să fie o temperatură suportabilă, dar e(ident că nu risipiserăm
banii punând unul şi în pod.
3 %um ar trebui să procedăm4 s-a interesat ,ermot. 2ra blond, în timp ce %laude era brunet'
arătau ca două superbe suporturi (erticale pentru căr"i. Îl întrebasem odată pe %laude ce (ârstă are, ca
să aflu că nu a(ea decât o foarte (agă idee. 5ânele nu socotesc timpul ca noi, însă oricum %laude era
cu cel pu"in un secol mai bătrân decât mine. 2ra puşti pe lângă ,ermot, străunchiul meu fiind de
părere că era cu (reo şapte sute de ani mai mare decât mine. ,ar niciun rid pe fe"ele lor, niciun fir de
păr cărunt, niciun semn de ofilire la (reunul dintre ei.
,in moment ce a(eau mult mai mult sânge de zână decât mine 6 eu nu a(eam decât a opta parte 6,
păream să a(em cu to"ii aceeaşi (ârstă, aproape de treizeci. ,ar asta urma să se schimbe peste câ"i(a
ani. 2u a(eam să par mai bătrână decât străbunul meu. %u toate că ,ermot semăna mult cu fratele
meu, -ason, îmi dădusem seama cu două zile în urmă că -ason a(ea riduri la col"urile ochilor. ,ermot
poate că nu (a arăta niciodată un astfel de semn al îmbătrânirii.
7e(enind în prezent, i-am răspuns'
3 Propun să ducem lucrurile &os, în li(ing. 2 mult mai multă lumină acolo' ne-ar fi mai uşor să
(edem ce merită păstrat şi ce nu. ,acă scoatem tot din pod, o să pot să fac curat după ce pleca"i (oi la
muncă.
1ărul meu %laude era proprietarul unui club de striptease din 8onroe şi se ducea acolo în fiecare
zi, iar ,ermot mergea peste tot după %laude. %a de fiecare dată...
3 (em doar trei ore la dispozi"ie, a precizat %laude.
3 #ai să trecem la treabă, am zis, cu un zâmbet strălucitor şi (esel. 2/presia prin care arătam că
mi-am re(enit.
,upă (reo oră, gândeam altfel, însă era prea târziu să mai dau înapoi de la muncă. 9:ar faptul că-i
(edeam pe %laude şi pe ,ermot la bustul gol făcea ca munca să de(ină mult mai interesantă.; Familia
mea locuia în casa aceasta încă de când e/ista numele de )tac*house în parohia 7enard. <i asta
însemna de mai bine de o sută cincizeci de ani. dunaserăm ce(a lucruri.
=i(ingul începu să se umple în mare (iteză. 2rau acolo cutii pline de căr"i, cufere ticsite de
(eşminte, mobilier, (aze. Familia )tac*house nu fusese niciodată bogată şi, după toate aparen"ele, ai
mei consideraseră că oricărui lucru i se putea găsi o utilitate, oricât ar fi fost de uzat sau de stricat,
dacă-l păstram suficient de mult timp. Până şi cele două rude ale mele au sim"it ne(oia unei pauze
după ce au urnit un birou din lemn, incredibil de greu, şi l-au coborât pe scara îngustă. .e-am aşezat
cu to"ii pe (eranda din fa"ă. !ăie"ii, pe balustradă, iar eu m-am trântit în balansoar.
3 m putea să strângem totul grămadă în curtea din spate şi să-i dăm foc, a propus %laude. <i nu
glumea. %laude a(ea un sim" al umorului bizar, în cel mai bun caz, şi ine/istent în restul timpului.
3 .u> am e/clamat, încercând ca (ocea să nu-mi sune atât de iritată pe cât mă sim"eam. <tiu că
lucrurile astea nu sunt de (aloare, dar dacă al"i )tac*house au fost de părere că merită păstrate acolo,
sus, le datorez cel pu"in polite"ea de a mă uita la fiecare dintre ele.
3 ,ragă strănepoată, m-a contrazis ,ermot, mă tem că, de fapt, %laude are dreptate. )ă afirmi că
deşeurile acestea ?nu sunt de (aloare@ e o do(adă de gentile"e din partea ta.
:mediat cum îl auzeai (orbind pe ,ermot, î"i dădeai seama că asemănarea lui cu -ason era strict de
suprafa"ă. =e-am aruncat o căutătură furioasă.
3 )igur că pentru (oi doi cele mai multe dintre ele sunt gunoaie, însă pentru oameni ar putea să
aibă o oarecare (aloare, am zis. ş putea să sun la teatrul din )hre(eport, să (ăd dacă le-ar fi de folos
o parte din haine sau din mobilă.
3 sta ne-ar scăpa de unele lucruri, a replicat %laude, ridicând din umeri. ,ar cea mai mare parte
din (eşminte n-ar fi de folos nici drept cârpe de şters praful.
)coseserăm câte(a cutii şi pe (erandă, când li(ingul începuse să fie de necirculat, iar acum el
împungea cu degetele de la picioare într-una dintre ele. Pe etichetă scria că înăuntru se aflau perdele,
însă nu puteam decât să ghicesc cum arătaseră ele la origine.
3 i dreptate, am recunoscut.
m împins-o la rândul meu cu piciorul, nu foarte energic, făcând-o să se legene timp de un minut.
,ermot s-a dus în casă, de unde s-a întors cu un pahar de ceai cu aromă de piersici şi multă ghea"ă.
8i l-a întins fără să scoată o (orbă. :-am mul"umit şi m-am uitat fi/, necă&ită, la toate (echiturile atât
de pre"uite odinioară de cine(a.
3 !ine, am zis apoi, înclinându-mă în fa"a ra"iunii, o să facem şi o grămadă pentru foc. În spate,
unde de obicei ard frunzele4
,ermot şi %laude m-au pri(it chiorâş.
3 AB, e bine şi aici, pe pietriş, am cedat eu.
,e curând, aleea pe care intram cu maşina fusese acoperită din nou cu pietriş, şi la fel se
întâmplase şi cu spa"iul pentru parcare din fa"a casei, delimitat de bârne de lemn.
Până să se ducă ,ermot şi %laude la duş şi apoi să se schimbe pentru muncă, în parcare se afla
de&a o mo(ilă mare de lucruri nefolositoare, pregătite să li se dea foc. Femeile din familia )tac*house
îşi făcuseră pro(izii de cearşafuri şi cu(erturi, ma&oritatea aflându-se acum în aceeaşi stare de
degradare ca şi perdelele. )pre profundul meu regret, multe căr"i erau mucegăite şi roase de şoareci.
Aftând, le-am adăugat la morman, cu toate că simpla idee de a arde căr"i îmi făcea rău. În schimb,
mobila spartă, umbrelele putrede, preşurile pătate, (echea (aliză de piele cu găuri mari... nimeni nu
putea să mai aibă (reodată ne(oie de aşa ce(a.
Fotografiile pe care le descoperiserăm 6 înrămate, în albume sau desperecheate 6 le adunaserăm în
li(ing, într-o cutie. Într-o alta, am sortat documentele. m mai găsit şi câte(a păpuşi (echi. <tiam de
la tele(izor că unii oameni colec"ionau păpuşi, şi poate că şi acestea (alorau ce(a. 8ai erau şi câte(a
(echi arme de foc, precum şi o spadă.
Cnde erau cei de la ntiDues 7oadsho$
1
când a(eai ne(oie de ei4
8ai târziu, în aceeaşi seară la 8erlotteEs, i-am po(estit şefului meu, )am, ce făcusem peste zi.
)am, un bărbat îndesat, care în realitate a(ea o for"ă imensă, ştergea sticlele de praf în spatele barului.
1
Serial de televiziune britanic, în care exper i în antichit i colind prin Marea ţ ăţ ă
Britanie şi uneori şi prin alte ri, evaluând obiectele vechi de inute de localnici ţă ţ
.u eram prea aglomera"i în acea seară. ,e fapt, afacerea nu mersese bine în ultimele câte(a
săptămâni. .u ştiu dacă prăbuşirea se datora închiderii combinatului de prelucrare a cărnii de pasăre
sau era pro(ocată de obiec"iile unora pri(itoare la faptul că )am e teriantrop. 9%ei cu dublă-natură
încercaseră să imite tranzi"ia încununată de succes a (ampirilor, însă nu le reuşise la fel de bine.; <i
mai apăruse şi un bar nou, 1icEs 7ednec* 7oadhouse, la (reo zece mile spre (est, lângă autostrada
interstatală. uzisem că la 7ednec* 7oadhouse se "ineau tot felul de concursuri de tricouri ude,
competi"ii de ping-pong cu bere, plus o promo"ie intitulată ?#ai cu seara !ubba@ 6 rahaturi de-astea.
7ahaturi populare. 7ahaturi menite să atragă clientelă.
Aricare ar fi fost moti(ele, eu şi )am a(eam (reme să discutăm despre poduri şi (echituri.
3 2 în )hre(eport un magazin numit )plendide, m-a informat )am. mbii proprietari sunt
e(aluatori. i putea să-i suni.
3 ,e unde ştii4
8ă rog, nu fusese tocmai o do(adă de tact din partea mea.
3 2i bine, mai ştiu şi eu câte(a lucruri în afară de ser(itul la bar, a replicat )am, pri(indu-mă
pieziş.
Frebuia să umplu o halbă cu bere pentru una dintre mesele mele. %ând m-am întors, i-am zis'
3 .ormal că ştii tot felul de chestii. ,oar că nu a(eam idee că te pricepi şi la antichită"i.
3 2u, nu. -annal0nn se pricepe. )plendide e magazinul ei preferat.
m clipit, străduindu-mă să nu-mi arăt descumpănirea. -annal0nn #opper, care de&a umbla cu )am
de câte(a săptămâni, era atât de feroce, încât fusese numită e/ecutorul haitei ,inte =ung... cu toate că
nu a(ea decât douăzeci şi unu de ani şi statura unui ele( de-a şaptea. Îmi (enea greu să mi-o imaginez
pe -annal0nn restaurând o ramă autentică de tablou sau planificându-şi amplasarea unui bufet de pe
(remea planta"iilor în casa ei din )hre(eport. 9,acă stau să mă gândesc, habar n-am unde locuieşte.
Aare -annal0nn a(ea, într-ade(ăr, o casă4;
3 şa ce(a sigur că n-aş fi ghicit, i-am zis, silindu-mă să-i zâmbesc lui )am.
,upă părerea mea personală, -annal0nn nu era îndea&uns de bună pentru )am.
2(ident, am păstrat acest gând doar pentru mine. )ă nu-i critici pe al"ii, să nu arunci cu piatra, nu4
,oar umblam cu un (ampir al cărui răbo& de ucideri sigur îl surclasa pe-al lui -annal0nn, din moment
ce 2ric a(ea peste o mie de ani. Într-unul dintre acele momente cumplite prin care treci câteodată, mi-
am dat seama că to"i cei cu care umblasem 6 cu toate că, recunosc, lista era destul de scurtă 6 fuseseră
ucigaşi.
<i eu la fel.
m fost ne(oită să-mi alung în grabă astfel de gânduri, altfel rămâneam într-o dispozi"ie
melancolică toată seara.
3 i cum(a (reun nume şi un număr de telefon de la magazinul acela4 m-am interesat.
)peram că negustorii de antichită"i erau dispuşi să dea o fugă până în !on Femps. În caz contrar,
trebuia să închiriez o camionetă C-#aul ca să transport tot ce găsisem în )hre(eport.
3 8da, am în birou, mi-a confirmat )am. 1orbisem cu !renda, &umătatea feminină a asocia"ilor,
că aş (rea să-i cumpăr lui -annal0nn ce(a special de ziua ei. 1a fi în curând. !renda 6 !renda
#esterman 6 m-a sunat azi-diminea"ă, să-mi spună că are câte(a obiecte pentru mine, să le (ăd.
3 .-am putea să trecem mâine pe la ea4 i-am propus. m lucrurile claie peste grămadă în li(ing,
şi altele afară, pe (eranda din fa"ă, iar (remea bună n-o să "ină la nesfârşit.
3 Aare n-ar (rea şi -ason câte(a din ele4 m-a întrebat )am, prudent. 5ic şi eu aşa, chestii de
familie.
3 <i-a luat o măsu"ă, acum (reo lună, am zis. ,ar cred c-ar fi cazul să-l întreb.
m stat să mă gândesc pu"in. %asa, cu tot ce con"inea, îmi apar"inea, din moment ce mi-o lăsase
!uni. #mmm... 2i bine, să începem cu începutul.
3 #ai s-o întrebăm pe doamna #esterman dacă (rea să (ină să (adă. ,acă sunt şi lucruri bune de
ce(a, să mă pot gândi.
3 AB, a acceptat )am. )ună bine. Frec să te iau mâine la zece4
2ra un pic cam de(reme pentru mine, să fiu trează şi îmbrăcată, din moment ce lucram în ultimul
schimb, însă m-am declarat de acord.
)am a părut mul"umit.
3 Po"i să-"i dai şi tu cu părerea despre ce-o să-mi arate !renda. 8i-ar prinde bine să am şi opinia
unei femei.
<i-a trecut o mână prin păr, care 9ca de obicei; îi stătea alandala. %u câte(a săptămâni în urmă, şi-l
tunsese scurt, iar acum se afla în stân&enitoarea etapă în care-i crescuse la loc. Părul lui )am are o
culoare drăgu"ă, un fel de blond-căpşuniu+ dar, de (reme ce e ondulat natural, acum, când creştea,
părea s-o ia în toate direc"iile. 8i-am stăpânit imboldul de a scoate la repezeală o perie cu care să-i
dau o formă. .u era un gest pe care să-l facă un anga&at fa"ă de podoaba capilară a patronului.
Benned0 Be0es şi ,ann0 Prideau/, care lucrau cu &umătate de normă pentru )am, pe posturile de
barman şi, respecti(, de paznic, au intrat şi s-au că"ărat pe două dintre taburetele libere de la bar.
Benned0 e chiar frumoasă. %u câ"i(a ani în urmă, a câştigat locul al doilea la concursul pentru 8iss
=ouisiana, şi încă arată ca întruchiparea unei regine a frumuse"ii. re părul castaniu lucios şi des, iar
(ârfurile n-ar îndrăzni (reodată să fie înspicate.
)e machiază cu meticulozitate. Îşi face cu regularitate manichiura şi pedichiura. .u şi-ar cumpăra
îmbrăcăminte de la Gal-8art nici dacă i-ar fi (ia"a în &oc.
%u câ"i(a ani în urmă, (iitorul ei, care probabil ar fi constat într-o nuntă la clubul local din parohia
(ecină şi o moştenire importantă din partea tatălui, derapase de pe făgaşul normal, când fusese închisă
pentru omor prin impruden"ă.
=a fel ca mai toată lumea pe care o cunoşteam, mi-am imaginat că iubitul ei şi-o făcuse cu mâna
lui, după ce-o (ăzusem cu fa"a umflată şi (ânătă în fotografiile ei fa"ă-profil. Însă când sunase la H11,
ea mărturisise că-l împuşcase, iar familia lui a(ea o oarecare influen"ă, aşa că nici gând să poată scăpa
nepedepsită. Primise o condamnare uşoară şi beneficiase de scutire de muncă, fiindcă le predase
colegelor de închisoare manierele şi arta de a se îmbrăca. Până la urmă, Benned0 îşi ispăşise
pedeapsa. %ând s-a eliberat, şi-a închiriat un mic apartament în !on Femps, unde a(ea o mătuşă pe
nume 8arcia lbanese. )am îi oferise o slu&bă aproape imediat după ce-o cunoscuse, iar ea o
acceptase pe loc.
3 )alut, frate, i-a zis ,ann0 lui )am. .e faci şi nouă câte-un mo&ito
I
4
)am a scos menta din frigider şi s-a pus pe treabă. :-am întins feliile de lime când l-am (ăzut că e
aproape gata cu băuturile.
3 %e-i cu (oi astă-seară4 i-am întrebat. ră"i straşnic, Benned0.
3 În sfârşit, am dat &os cinci *ile, mi-a răspuns ea, iar când )am i-a pus paharul în fa"ă, ea l-a luat,
închinând spre ,ann0. Pentru fosta mea siluetă> Fie să mă aflu pe calea cea bună pentru recăpătarea
ei>
3 #ei> a e/clamat ,ann0, clătinând din cap. Fu nu trebuie să faci nimic ca să fii frumoasă.
m fost ne(oită să întorc capul, ca să nu scap un uuuu> ,ann0 era un tip dur, care se maturizase
într-un mediu cum nu se poate mai diferit decât al lui Benned0 6 unica e/perien"ă pe care-o a(eau în
comun era închisoarea 6, dar, mamă, mare foc mai a(ea la inimă pentru ea. Îi sim"eam dogoarea de
unde stăteam. .u trebuia să am calită"i telepatice ca să remarc de(otamentul lui ,ann0.
Încă nu trăseserăm draperiile la ferestrele de la fa"adă, şi când mi-am dat seama că se întunecase,
am pornit spre ele. ,eşi pri(eam afară din barul (iu luminat spre parcarea întunecată, (edeam lumini
şi ce(a care se mişca... se mişca repede. 1enea spre bar. m a(ut la dispozi"ie o frac"iune de secundă
în care să gândesc' %e ciudat, după care am zărit un licăr de lumină.
3 -os> am urlat, însă cu(ântul nici măcar n-a apucat să-mi iasă de pe buze, când geamul s-a făcut
"ăndări, iar sticla, cu gâtul aprins, a aterizat pe o masă la care nu stătea nimeni, sfărâmând suportul
pentru şer(e"ele şi împrăştiind solni"a şi piperni"a. <er(e"ele aprinse au zburat din locul impactului,
plutind pe podea sau pe scaunele din &ur. 8asa însăşi a luat foc aproape instantaneu.
,ann0 s-a mişcat mai repede decât orice om pe care l-am (ăzut (reodată. împins-o pe Benned0
de pe taburetul ei, a ridicat apoi tăblia barului şi a îmbrâncit-o dincolo de te&ghea. )-a produs un scurt
carambola& când )am, mişcându-se chiar şi mai iute, a înşfăcat e/tinctorul de pe perete şi a încercat să
sară peste te&ghea ca să stingă flăcările.
I
Cocktail cubanez tradi ional, preparat din rom alb, zah r (de obicei din trestie), ţ ă
suc de lime, ap mineral şi runze de ment ă ă ă
m sim"it căldură pe coapse şi mi-am coborât pri(irea, remarcând că şor"ul mi se aprinsese de la
un şer(e"el. )pre ruşinea mea, recunosc, am "ipat. )am s-a răsucit pe călcâie, pul(erizând cu
e/tinctorul spre mine, după care s-a întors iar spre flăcări. %lien"ii urlau, ferindu-se de foc şi fugind
spre culoarul care trecea pe lângă toalete şi pe lângă biroul lui )am, dând spre parcarea din spate.
Cnul dintre clien"ii noştri permanen"i, -ane !odehouse, sângera abundent, "inându-şi mâna lipită de
scalpul sfâşiat. )tătuse lângă geam, nu la locul ei obişnuit, de lângă bar, moti( pentru care mi-am
închipuit că fusese tăiată de cioburile care zburaseră. -ane se împleticea şi ar fi căzut dacă n-aş fi
prins-o de bra".
3 ,u-te pe-acolo, am zbierat la urechea ei, împingând-o în direc"ia corectă. )am pul(eriza cu
e/tinctorul în flacăra cea mai mare, "intind la baza ei, aşa cum şi trebuia, însă şer(e"elele care
zburaseră care încotro iscau o mul"ime de mici incendii. m înşfăcat carafa cu apă şi cana cu ceai de
pe bar şi am luat la rând, cu meticulozitate, flăcările de pe podea. %ănile erau pline, aşa că am reuşit
să fiu destul de eficientă.
Cna dintre perdelele de la geamurile din fa"ă se aprinsese+ am făcut trei paşi spre ea, am ochit cu
gri&ă şi am az(ârlit ceaiul rămas. Flacăra nu s-a stins de tot. =uând un pahar cu apă de pe o masă, m-
am apropiat de foc mai mult decât aş fi (rut. Ferindu-mă, am turnat lichidul peste perdeaua
fumegândă. ,eodată, am sim"it în spatele meu un neobişnuit (al de căldură şi un miros dezgustător.
Cn iz puternic de substan"e chimice mi-a produs o senza"ie ciudată pe spinare. 8-am întors, (rând să-
mi dau seama ce se petrecuse, şi l-am (ăzut pe )am răsucindu-se pe călcâie şi îndepărtându-se, cu
e/tinctorul în bra"e.
8-am pomenit pri(ind în bucătărie, prin ferestruica pentru ser(ire. ntoine, bucătarul, închidea
toate aparatele electrice. ,eştept. uzeam în depărtare sirena maşinii de pompieri, însă eram prea
ocupată să caut flăcările gălbui, ca să mă simt uşurată. Achii mei, şiroind de lacrimi din cauza
fumului şi a chimicalelor, săgetau de colo-colo ca bilele de flipper, încercând să depisteze flăcările+
tuşeam ca naiba. )am dăduse fuga să ia cel de-al doilea e/tinctor, din biroul lui, iar acum se întorcea
cu el, pregătit. .e legănam de pe un picior pe altul, umăr la umăr, gata să trecem la ac"iune şi să
stingem flăcările care-ar mai fi "âşnit.
.iciunul dintre noi n-a mai descoperit (reuna.
)am a mai îndreptat un &et de spumă spre sticla care pro(ocase incendiul, după care a lăsat &os
e/tinctorul. )-a îndoit de mi&loc, cu mâinile pe coapse, inspirând hârâit şi apoi începând să tuşească.
În clipa imediat următoare, s-a aplecat să e/amineze sticla.
3 .-o atinge, m-am repezit să-i zic, şi el s-a oprit cu mâna la &umătatea gestului.
3 )igur că nu, m-a aprobat, mustrându-se pe sine şi îndreptându-şi spinarea. i (ăzut cum(a cine-
a aruncat-o4
3 .u, i-am răspuns.
2ram singurele persoane rămase în bar. uzeam sirena pompierilor apropiindu-se tot mai mult,
ceea ce-mi dădea de în"eles că nu mai a(eam decât un minut de discutat între patru ochi.
3 PoaE să fi fost aceiaşi tipi care au făcut o demonstra"ie în parcare. .u ştiu totuşi dacă membrii
sectei s-or pricepe şi la e/plozibili.
.u toată lumea din zonă se bucurase să afle că e/istau fiin"e ca (ârcolacii şi teriantropii, după
8area 7e(ela"ie, şi %asa de rugăciuni )fântul %u(ânt din %larice îşi trimisese adep"ii să organizeze,
din când în când, demonstra"ii lângă 8erlotteEs.
3 )oo*ie, mi-a zis )am, îmi pare rău pentru părul tău.
3 %e-i cu el4 m-am mirat, ridicându-mi mâna spre cap. <ocul începea să se instaleze. Îmi (enea
greu să-mi fac mâna să asculte de indica"iile creierului.
3 Ji-ai pârlit capătul cozii, mi-a e/plicat )am.
<i s-a aşezat brusc. 8i s-a părut o idee bună.
3 şadar, asta mirosea aşa de urât, am zis, lăsându-mă să cad pe podea lângă el.
)tăteam cu spinările spri&inite de baza barului, fiindcă taburetele fuseseră împrăştiate în îmbulzeala
celor care se zoreau să iasă prin spate. Părul meu arsese. m sim"it cum mi se scurg lacrimi pe obra&i.
<tiam că era o prostie, dar nu mă puteam stăpâni.
)am m-a luat de mână şi m-a "inut strâns, şi aşa ne-au găsit pompierii, când au dat nă(ală înăuntru.
%hiar dacă 8erlotteEs este amplasat în afara oraşului, am a(ut parte de pompierii municipalită"ii, nu
de (oluntari.
3 .u cred că a(e"i ne(oie de furtun, le-a strigat )am. m impresia că focul s-a stins.
Îl neliniştea gândul că s-ar putea produce şi alte pagube în bar.
3 1oi doi a(e"i ne(oie de prim-a&utor4 s-a interesat Fruman =a )alle, şeful pompierilor. Pri(irea
însă îi era distrată, iar cu(intele, spuse absent.
3 2u sunt bine, i-am răspuns, după ce i-am aruncat o pri(ire lui )am. În schimb, e -ane afară, cu o
rană la cap, de la geam, nu-i aşa, )am4
3 Poate să am şi eu o mică arsură, la mâna dreaptă, a zis el, strâmbându-şi gura de parcă abia
acum ar fi resim"it durerea. Îşi luă mâna stângă de pe a mea şi-şi frecă palma dreaptă, iar de data
aceasta chiar că a tresărit.
3 2 cazul să "i-o îngri&eşti, l-am sfătuit. rsurile dor ca naiba.
3 8da, asta mi-am dat şi eu seama, a zis, închizând strâns ochii.
<i-a făcut apari"ia şi !ud ,earborn, de îndată ce Fruman a urlat ?AB>@. <eriful fusese, probabil,
luat din pat, fiindcă arăta ră(ăşit şi-i lipsea pălăria, o piesă de năde&de a garderobei sale. <eriful
,earborn se apropia probabil de şaizeci de ani de&a, şi-şi arăta (ârsta până la ultimul minut. 8ereu
semănase cu un pe*inez. cum, semăna cu unul sur. <i-a petrecut (reo câte(a minute dând târcoale
barului, pri(ind atent pe unde calcă şi aproape amuşinând dezordinea. În cele din urmă, s-a declarat
satisfăcut, a (enit spre noi şi s-a oprit în fa"a mea.
3 cum ce-ai mai pus la cale4 m-a întrebat.
3 %ine(a a aruncat cu o sticlă incendiară prin geam, i-am răspuns. .ici o legătură cu mine.
2ram prea şocată ca să mă mai ener(ez.
3 )am, crezi că tu ai fost "inta4 s-a mai interesat şeriful.
Fotuşi, a plecat fără să mai aştepte răspunsul.
7idicându-se încet, )am s-a întors şi a întins mâna stângă spre mine. :-am prins-o, şi el m-a tras în
sus. %um e mult mai puternic decât pare, am fost pe picioare într-o clipită.
Fimpul s-a oprit în loc pentru câte(a minute. m fost ne(oită să mă gândesc că, poate, eram un pic
în stare de şoc.
,upă ce şi-a încheiat lentul şi gri&uliul circuit al barului, şeriful ,earborn s-a întors la mine şi la
)am.
:ntre timp, a(eam un alt şerif de înfruntat.
2ric. .orthman, iubitul meu şi şeriful-(ampir al ,istrictului K, care cuprindea şi !on Femps, a
intrat pe uşă atât de repede, încât când şi-au dat seama !ud şi Fruman că el este acolo, au sărit ca arşi,
şi am a(ut impresia că !ud a (rut să-şi scoată rapid pistolul. 2ric m-a prins de umeri şi s-a aplecat să
mă pri(ească în fa"ă.
3 2şti rănită4 m-a întrebat.
Îngri&orarea lui parcă mi-ar fi acordat permisiunea de a-mi lăsa deoparte bra(ura. m sim"it o
lacrimă curgându-mi pe obraz. .umai una.
3 <or"ul mi-a luat foc, dar cred că n-am nimic la picioare, i-am zis, făcând un imens efort ca
(ocea să-mi sune calm. 8i-am pierdut doar pu"in din păr. şa că n-am ieşit chiar atât de rău. !ud,
Fruman, nu-mi aduc aminte dacă l-a"i cunoscut pe iubitul meu, 2ric .orthman, din )hre(eport.
2rau poate (reo câte(a afirma"ii discutabile în propozi"ia pe care o rostisem.
3 ,e unde-a"i ştiut că sunt probleme aici, domnule .orthman4 s-a interesat Fruman.
3 8-a sunat )oo*ie pe mobil, a răspuns 2ric.
2ra o minciună, însă eu nu prea a(eam chef să le e/plic şefului pompierilor şi şerifului nostru
despre legătura de sânge dintre mine şi 2ric, iar 2ric nu le-ar fi oferit niciodată de bună(oie informa"ii
unor oameni.
Cnul dintre cele mai minunate, dar şi mai înfricoşătoare aspecte ale iubirii lui 2ric pentru mine era
că nu dădea o para chioară pe nimeni altcine(a. .u lua câtuşi de pu"in în seamă barul a(ariat, arsurile
lui )am, nici pe poli"iştii şi pompierii 9care-l urmăreau în permanen"ă cu coada ochiului; încă
preocupa"i să inspecteze clădirea.
2ric mi-a dat roată, e(aluând starea podoabei mele capilare. ,upă o tăcere prelungită, mi-a zis'
3 cum o să (ăd dacă ai ce(a la picioare. Pe urmă, căutăm un doctor şi o cosmeticiană.
1ocea îi era întru totul rece şi hotărâtă, dar eu ştiam că fierbe de furie ca un (ulcan pregătit să
erupă. Îmi transmitea acest fapt prin legătura dintre noi, e/act la fel cum frica şi şocul suferite de mine
îl alarmaseră, anun"ându-l că eram în pericol.
3 :ubitule, a(em alte lucruri cu care să ne batem capul, i-am zis, silindu-mă să zâmbesc,
străduindu-mă ca (ocea să-mi sune calmă.
Într-un ungher al creierului, mi-a răsărit imaginea unei ambulan"e roz, frânând cu scrâşnet de
cauciucuri şi re(ărsând din ea cosmeticiene de urgen"ă, cu truse de foarfece, pieptene şi spra0-uri
pentru păr.
3 8icile pagube suferite de coafură pot să aştepte până mâine, am continuat. 8ult mai important
este să aflăm cine a făcut asta şi pentru ce.
2ric l-a pri(it chiorâş pe )am, ca şi cum l-ar fi considerat răspunzător pentru atac.
3 ,a, barul lui este mult mai important decât siguran"a şi bunăstarea ta, a zis.
)am a părut uimit de această izbucnire, şi un început de mânie i-a mi&it pe chip.
3 ,acă )am nu s-ar fi mişcat atât de repede cu e/tinctorul, ne-ai fi găsit pe to"i într-o stare foarte
proastă, i-am zis, men"inându-mi calmul şi zâmbetul. ,e fapt, atât barul, cât şi lumea din el ar fi a(ut
mult mai mult de suferit.
Falsa seninătate începea să mi se risipească şi, fireşte, 2ric îşi dădea seama de asta.
3 Fe duc acasă, a zis el.
3 .u înainte să stea de (orbă cu mine, a inter(enit !ud, arătând un remarcabil cura& prin
afirmarea preten"iilor sale.
2ric era destul de înfricoşător când era bine dispus, şi cu atât mai mult când îşi scotea col"ii, aşa
cum se-ntâmpla acum. 2fectul unor puternice emo"ii asupra (ampirilor.
3 :ubitule, am zis, păstrându-mi stăpânirea de sine cu destul efort. =-am cuprins cu un bra" de
mi&loc şi am mai încercat o dată. :ubitule, !ud şi Fruman sunt în misiune aici şi au de respectat
anumite reguli. 2u sunt bine.
%u toate că tremuram, ceea ce, desigur, el sim"ea.
3 2şti înspăimântată, a replicat 2ric.
Îi sim"eam furia, la gândul că mi se întâmplase un lucru pe care el nu putuse să-l împiedice. 8i-am
înăbuşit un oftat pricinuit de faptul că eram ne(oită să-i cocoloşesc sentimentele lui 2ric, când (oiam
să fiu liberă, să-mi pot manifesta propria criză de ner(i. 1ampirii sunt cum nu se poate mai posesi(i
atunci când îşi re(endică pe cine(a, dar în acelaşi timp sunt nerăbdători să se integreze în societatea
umană, nu să stârnească (aluri inutile. :ar aceasta era o reac"ie e/agerată.
2ric era furios, desigur, dar în mod normal era şi destul de pragmatic. <tia că nu suferisem
(ătămări serioase. =-am pri(it, nedumerită. Criaşul meu (i*ing nu fusese în pielea lui de (reo
săptămână, două. Îl sâcâia şi altce(a, în afară de moartea creatorului său, însă nu-mi adunasem
suficient cura& ca să-l întreb ce a(ea. 8ă cam lăsasem pe tân&ală. Pur şi simplu, (oiam să mă bucur de
tihna pe care o împărtăşiserăm timp de câte(a săptămâni.
Poate că fusese o greşeală. %e(a important îl apăsa, şi toată furia aceasta nu era decât un efect
secundar.
3 %um de-a"i a&uns aici atât de repede4 l-a întrebat !ud pe 2ric.
3 În zbor, a răspuns 2ric, nepăsător, iar !ud şi Fruman s-au pri(it reciproc, făcând ochii mari.
2ric a(ea această capacitate de o mie de ani 9mai mult sau mai pu"in;, aşa că nu le-a luat în seamă
uluirea. 2ra concentrat asupra mea, a(ând col"ii încă scoşi.
2i n-a(eau de unde să ştie că 2ric îmi sim"ise groaza acumulându-se încă din clipa în care zărisem
silueta aceea alergând.
3 %u cât mai repede rezol(ăm toate astea, i-am zis, dez(elindu-mi dantura spre el într-un zâmbet
groza(, cu atât mai repede putem să plecăm.
Încercam, într-un mod nu prea subtil, să-i transmit un mesa& lui 2ric. Până la urmă, s-a calmat şi el,
suficient cât să priceapă subte/tul.
3 )igur că da, draga mea, mi-a zis. i absolută dreptate.
Fotuşi, m-a apucat de mână şi mi-a strâns-o prea tare, iar ochii îi străluceau într-atât, încât păreau
două mici lămpi albastre.
!ud şi Fruman s-au arătat e/trem de uşura"i. Fensiunea a mai coborât cu câte(a grada"ii pe scală.
1ampirii L dramă.
%ât timp )am îşi îngri&ea mâna şi Fruman fotografia ce mai rămăsese din sticlă, !ud m-a întrebat
despre ceea ce (ăzusem.
3 m zărit în treacăt pe cine(a, afară, în parcare, (enind în fugă spre clădire, după care sticla a
intrat pe geam, i-am spus. .u ştiu cine a aruncat-o. ,upă ce s-a spart geamul şi focul s-a răspândit din
toate şer(e"elele alea aprinse, n-am mai obser(at nimic, decât lumea care încerca să iasă şi pe )am,
care se străduia să stingă incendiul.
!ud m-a mai întrebat acelaşi lucru în câte(a moduri diferite, însă n-a(eam cu ce să-l a&ut mai mult
de-atât.
3 ,e ce crezi că ar (rea cine(a să-i facă una ca asta lui )am, barului 8erlotteEs4 m-a întrebat
!ud.
3 2u nu în"eleg, i-am mărturisit. <tii, au fost demonstra"iile alea organizate de biserică în parcarea
noastră, acum câte(a săptămâni. ,e-atunci, nu s-au mai întors decât o dată. ,ar nu pot să-mi
imaginez că (reunul dintre ei ar face un... ce-a fost ăsta, un coc*tail 8oloto(4
3 ,e unde ştii tu despre aşa ce(a, )oo*ie4
3 Păi, unu la mână, mai citesc şi eu câte-o carte. ,oi, Ferr0 nu (orbeşte prea mult despre război,
dar din când în când mai spune câte ce(a despre arme.
Ferr0 !ellefleur, (ărul detecti(ului nd0 !ellefleur, este (eteran al războiului din 1ietnam, rănit şi
decorat. Făcea curat în bar după ce pleca toată lumea, şi câteodată îi "inea locul lui )am. Cneori, doar
ardea gazul de pomană prin bar, pri(ind la lumea care intra şi ieşea. Ferr0 nu prea a(ea cine ştie ce
(ia"ă socială.
%ând !ud s-a declarat satisfăcut, eu şi cu 2ric ne-am dus imediat la maşină. 2l mi-a luat cheile din
mână 6 care încă îmi tremura 6, iar eu m-am urcat pe scaunul din dreapta. <tia el ce ştia. .u era cazul
să conduc până nu-mi re(eneam din şoc.
2ric fusese ocupat să (orbească la telefonul mobil cât timp discutasem cu !ud, şi n-am fost întru
totul surprinsă când am (ăzut o maşină parcată în fa"a casei mele. 2ra a lui Pam, şi mai a(ea pe
cine(a cu ea.
2ric a tras maşina în spatele casei, unde parchez eu de fiecare dată, iar eu am coborât în grabă,
repezindu-mă spre casă, să descui uşa din fa"ă. 2ric m-a urmat în pas de (oie. .u schimbaserăm nicio
(orbă pe durata scurtului drum. 2l era preocupat şi încă încerca să-şi domolească furia. 2u eram
şocată de pe urma incidentului. cum, mă sim"eam ce(a mai în largul meu, când am ieşit pe (erandă
să strig ?:ntra"i>@
Pam şi cealaltă persoană au coborât din maşină. 2ra un mascul tânăr, să fi a(ut (reo douăzeci şi
unu de ani, şi slab, aproape sfri&it. Îşi (opsise părul albastru şi-l tunsese într-o formă e/trem de
geometrică, de parcă şi-ar fi pus o cutie pe cap, ar fi împins-o într-o parte şi apoi ar fi tăiat pe lângă
marginile ei. %e nu se potri(ise în acest cadru fusese luat cu lama.
trăgea pri(irea, trebuie să recunosc.
Pam a zâmbit (ăzându-mi e/presia fe"ei, pe care mi-am schimbat-o imediat într-una ce(a mai
primitoare. Pam era (ampir încă de când se afla regina 1ictoria pe tronul ngliei, şi &uca rolul de
mâna dreaptă a lui 2ric de când acesta o smulsese din rătăcirile ei prin nordul mericii. 2l o crease.
3 )alut, i-am zis tânărului, când a intrat în casă. 2ra e/trem de agitat. Pri(irea îi tot fugea spre
mine+ apoi şi-o abătea, îl e/amina pe 2ric, după care şi-o plimba prin toată încăperea, ca să absoarbă
detaliile. Cn licăr dispre"uitor i-a tra(ersat fa"a bărbierită la sânge când a dat cu ochii de debandada
din li(ingul care, oricum, nu era prea confortabil nici când se făcea curat.
Pam i-a tras o scatoalcă în ceafă.
3 1orbeşte când eşti întrebat. :mmanuel> s-a răstit ea printre din"i.
)tătea un pic mai în spatele lui, astfel încât tipul să n-o (adă că-mi face cu ochiul.
3 !ună seara, doamnă, mi-a zis tânărul, făcând un pas înainte.
=-am (ăzut strâmbând din nas.
3 8iroşi, )oo*ie, mi-a atras aten"ia Pam.
3 ,e la incendiu, i-am e/plicat.
3 Îmi po(esteşti tu imediat, a zis ea, ridicând iute din sprâncenele-i palide. )oo*ie, omul acesta
este :mmanuel 2arnest. Funde la 8oartea prin 8odă, în )hre(eport. 2 prietenul iubitei mele, 8iriam.
2rau cam multe informa"ii în aceste propozi"ii. 8-am străduit să le absorb cât mai repede.
2ric îi studia tunsoarea lui :mmanuel cu o fascina"ie dezgustată.
3 2l e cel pe care l-ai adus să-i aran&eze părul lui )oo*ie4 a luat-o la rost pe Pam.
Îşi strânsese buzele într-o linie e/trem de dreaptă. Îi sim"eam scepticismul pulsând prin legătura
dintre noi.
3 8iriam spune că e cel mai bun, i-a răspuns Pam, ridicând din umeri. 2u n-am mai fost la coafor
de o sută cincizeci de ani. ,e unde să ştiu4
3 Cită-te la el>
Începeam să fiu un pic îngri&orată. %hiar şi în astfel de condi"ii, dispozi"ia lui 2ric era destul de
periculoasă.
3 Îmi plac tatua&ele lui, am inter(enit. %ulorile sunt chiar drăgu"e.
În afara tunsorii e/tra(agante, :mmanuel era plin de tatua&e foarte sofisticate. .u cu ?88:@ sau
?!2FFM )C2@, ori tipe goale, ci modele complicate şi pline de culoare, întinzându-se de la
încheieturile mâinilor până la umeri. Părea îmbrăcat şi dacă era gol. )ub unul dintre bra"ele sale
numai pielea şi osul, coaforul "inea o ser(ietă plată din piele.
3 <i o să-mi tai păr"ile deteriorate4 l-am întrebat, pe un ton (esel.
3 ,in păr, a replicat, prudent. 9.u sunt con(insă că a(eam ne(oie de această precizare
liniştitoare.; <i-a ridicat ochii spre mine, după care i-a lăsat la loc spre podea. i cum(a un scaun mai
înalt4
3 ,a, în bucătărie, am zis. %ând îmi reclădisem bucătăria, gândul la datină mă împinsese să
cumpăr un scaun înalt, fără spetează, la fel ca cel pe care stătea coco"ată bunica mea când (orbea la
(echiul ei telefon. .oul aparat telefonic era fără fir, aşa că nu a(eam ne(oie să stau în bucătărie când
îl foloseam, însă masa pur şi simplu nu dădea bine fără un scaun lângă ea.
%ei trei musafiri m-au urmat, şi eu am târât scaunul pe podea până în centrul încăperii. 2ra spa"iu
e/act cât trebuia pentru toată lumea, Pam şi 2ric aşezându-se de cealaltă parte a mesei. 2ric îl fi/a pe
:mmanuel cu o pri(ire fioroasă, rău-pre(estitoare, în timp ce Pam doar aştepta să se distreze pe seama
oscila"iilor noastre emo"ionale.
8-am că"ărat pe scaun şi m-am străduit să stau cu spatele drept. Picioarele mă dureau, ochii mă
usturau, iar gâtul mi-l sim"eam iritat. %u toate acestea, m-am for"at să-i zâmbesc coaforului.
:mmanuel era agitat rău. <i nu-"i doreşti aşa ce(a din partea cui(a înarmat cu o foarfecă ascu"ită.
:mmanuel mi-a desprins elasticul cu care-mi legasem coada. urmat o îndelungă tăcere, timp în
care el a e(aluat pagubele. .u a(ea gânduri prea plăcute. 8-am lăsat pradă fri(olită"ii.
3 2 chiar atât de rău4 l-am întrebat, încercând să-mi stăpânesc tremurul (ocii. %ategoric, şocul
începea să pre(aleze, acum, că eram la adăpostul propriei case.
3 1oi fi ne(oit să-l scurtez cu (reo şapte-opt centimetri, a răspuns el încet, pe un ton de parcă m-
ar fi anun"at că o rudă de-a mea era bolna(ă în stadiul terminal.
)pre ruşinea mea, am reac"ionat ca în fa"a unei astfel de (eşti. 8i-am sim"it lacrimile năpădindu-
mi ochii şi buzele tremurând. %e prostie> mi-am zis mie însămi. Achii mi-au zburat spre stânga când
:mmanuel şi-a aşezat ser(ieta din piele pe masa din bucătărie. :-a deschis fermoarul şi a scos din ea
un pieptene. )e mai (edeau înăuntru câte(a foarfeci cu mânere speciale şi o maşină electrică de tuns,
cu cablul frumos încolăcit. telier mobil de coafură.
Pam scria un )8) cu o (iteză incredibilă. 5âmbea, ca şi cum mesa&ul ei ar fi fost nemaipomenit de
amuzant. 2ric mă fi/a cu pri(irea, prin minte trecându-i multe gânduri întunecate. .u puteam să le
descifrez, dar îmi dădeam seama clar că era nemul"umit, şi încă rău de tot.
Aftând, am întors capul şi-am pri(it drept înainte. Îl iubeam pe 2ric, însă în clipa de fa"ă îmi
doream ca el să lase încolo medita"ia. =-am sim"it pe :mmanuel atingându-mi părul şi începând să-l
perie. m a(ut o senza"ie ciudată când a a&uns la (ârfuri şi, o mică smucitură şi un sunet ciudat m-au
anun"at că o parte din părul meu ars aterizase pe podea.
3 2 deteriorat pentru totdeauna, a murmurat :mmanuel. Îl tai. poi îl spăl. Pe urmă, tai din nou.
3 r trebui să te laşi de ser(iciul acesta, a rostit brusc 2ric, şi peria lui :mmanuel s-a oprit, până
când el şi-a dat seama că 2ric (orbea cu mine.
Îmi (enea să arunc cu ce(a greu în iubi"elul meu. )im"eam ne(oia să-l pocnesc drept în mutra lui
îndărătnică şi frumoasă.
3 1orbim noi mai târziu, i-am zis, e(itând să-l pri(esc.
3 <i ce-o să se-ntâmple mai departe4 2şti mult prea (ulnerabilă>
3 1orbim mai târziu.
%u coada ochiului, am zărit-o pe Pam întorcând capul, ca nu cum(a să-i obser(e 2ric rân&etul
superior.
3 .-ar trebui să aibă ce(a pe ea4 a mârâit 2ric spre :mmanuel. )ă-i acopere hainele4
3 2ric, am replicat, din moment ce miros toată şi sunt plină de fum şi de spumă de la e/tinctor, nu
prea cred că ar fi important să-mi feresc "oalele de părul ars pe care mi-l tunde :mmanuel.
2ric n-a pufnit, dar nici departe n-a fost. %u toate acestea, a părut să-şi dea seama că-l consideram
de-a dreptul pisălog, aşa că până la urmă a tăcut şi s-a controlat.
%eea ce pentru mine a fost formidabil de liniştitor.
:mmanuel, ale cărui mâini erau surprinzător de sigure pentru un tip îngrămădit într-o bucătărie cu
doi (ampiri 9dintre care unul (izibil iritat; şi o barmani"ă scăpată din incendiu, m-a pieptănat până
când părul meu a de(enit cât se putea de mătăsos.
poi, şi-a luat foarfeca. m sim"it cum instinctul de coafor îl determină să se concentreze în
totalitate asupra misiunii sale. :mmanuel era un as al concentrării 6 am reuşit să descopăr 6, din
moment ce mintea îi era, pentru mine, ca o carte deschisă.
<i chiar n-a durat mult. <u(i"ele arse pluteau spre podea ca fulgii de zăpadă.
3 cum trebuie să faci un duş şi să te întorci cu părul curat şi ud, m-a sfătuit :mmanuel. Pe urmă,
o să "i-l egalizez. Cnde ai mătura şi făraşul4
:-am spus unde le găsea, după care m-am dus în camera mea şi am trecut prin ea spre baia
personală. %hiar mă întrebam dacă o să (ină şi 2ric după mine, fiindcă ştiam, din e/perien"ă, că-i
plăcea duşul meu. ,ar, la cum mă sim"eam, preferam să rămână în bucătărie.
8i-am scos hainele urât mirositoare şi am lăsat apa să curgă cât de fierbinte puteam să suport.
fost o mare uşurare când am intrat în cadă şi m-am lăsat cuprinsă de căldură şi de apă. Fotuşi, când
apa caldă mi-a atins picioarele, m-au usturat. Pentru câte(a clipe, nimic nu mi s-a mai părut
mul"umitor sau plăcut. ,oar mi-am amintit cât de înspăimântată fusesem. ,ar, după ce m-am împăcat
cu aceste gânduri, mi-a (enit altce(a în minte.
)ilueta pe care o zărisem alergând spre bar, cu sticla în mână... nu puteam să fiu în totalitate sigură,
dar a(eam o bănuială că nu era a unei fiin"e umane.
I
8i-am îndesat (eşmintele pline de funingine şi urât mirositoare în coşul de rufe din baie. 2ra clar
că trebuia să le las la înmuiat în %loro/, înainte de a încerca să le spăl, dar fireşte că nu puteam să le
arunc până nu erau curate şi nu reuşeam să e(aluez pagubele. .u mă sim"eam prea optimistă cu
pri(ire la (iitorul pantalonilor negri. .u obser(asem că erau un pic arşi până când nu mi-i trăsesem în
&os, pe coapsele mele suferinde, moment în care constatasem că pielea mea căpătase o nuan"ă
trandafirie. bia atunci mi-am amintit că-mi lăsasem pri(irea în &os şi-mi (ăzusem şor"ul arzând.
%ând mi-am e/aminat gambele, mi-am dat seama că putea să fi fost mult mai rău. )cânteile îmi
aprinseseră şor"ul, nu pantalonii, şi )am se mişcase foarte repede cu e/tinctorul. bia acum îi
apreciam gri&a de a-şi (erifica e/tinctoarele an de an, (izitele la unitatea de pompieri pentru
reumplerea lor, apreciam sistemul de alarmă anti-fum. 8i-a trecut prin minte ca un fulger imaginea a
ce s-ar fi putut întâmpla.
:nspiră adânc, m-am sfătuit pe mine însămi, în timp ce-mi tamponam gambele cu prosopul. :nspiră
adânc. Nândeşte-te la cât de bine e să fii curată. 8ă sim"isem minunat cât timp mă spălasem,
îndepărtând mirosul, şamponându-mi părul şi clătind duhoarea odată cu spuma.
.u-mi puteam stăpâni îngri&orarea cu pri(ire la ceea ce (ăzusem când pri(isem pe geamul de la
8erlotteEs' o siluetă scundă, alergând spre clădire şi "inând ce(a într-o mână. .u putusem să-mi dau
seama dacă silueta îi apar"inea unui bărbat sau unei femei, însă de un lucru eram sigură' era o creatură
supranaturală şi bănuiam că el 6 sau ea 6 a(ea dublă-natură. :ar bănuiala mea căpăta tot mai multă
greutate când adăugam în balan"ă iu"eala şi agilitatea persoanei, ca şi for"a şi acurate"ea aruncării'
sticla se abătuse asupra geamului cu mai multă putere decât ar fi putut s-o arunce o fiin"ă umană şi cu
suficientă energie încât să-l prefacă în cioburi.
.u puteam să fiu sută la sută sigură. Fotuşi, (ampirilor nu le place să umble cu focul. %e(a anume
din condi"ia (ampirilor îi face să fie e/trem de inflamabili. Frebuia să fie (orba despre un col"os
foarte încrezător sau foarte nesăbuit, ca să folosească drept armă un coc*tail 8oloto(.
.umai din acest moti(, eram înclinată să pariez că atentatorul fusese unul cu dublă-natură' cine
ştie ce soi de teriantrop sau de (ârcolac. ,esigur, mai e/istau şi alte feluri de creaturi supranaturale, ca
elfii, zânele şi spiriduşii, toate acestea fiind mai rapide decât oamenii. )pre regretul meu, întregul
incident se derulase cu prea multă iu"eală ca să pot descifra mintea atentatorului. r fi fost decisi(,
fiindcă (ampirii reprezintă pentru mine un mare gol, o gaură în eter, şi nici mintea zânelor n-o pot citi,
chiar dacă are particularită"i diferite. Pe-a unora dintre cei cu dublă-natură pot s-o descifrez cu o
oarecare acurate"e, pe-a altora nu, însă le (ăd creierele ca fiind acti(e, în ac"iune.
În mod normal, nu sunt o fire indecisă. ,ar, în timp ce mă ştergeam şi-mi pieptănam părul ud
9sim"ind ca pe o ciudă"enie faptul că peria termina de pieptănat lungimea unei şu(i"e cu mult mai
repede decât de obicei;, mă îngri&ora gândul de a-i împărtăşi lui 2ric bănuielile mele. tunci când un
(ampir e îndrăgostit de tine 6 chiar şi când doar simte că îi apar"ii 6, sim"ul lui protector poate să
de(ină destul de drastic. 2ric adoră să se a(ânte în bătălie' adesea e ne(oit să se lupte ca să-şi
echilibreze în"elegerea politică a mişcărilor cu instinctul de a sări agitându-şi spada. ,eşi nu credeam
că s-ar repezi să asalteze comunitatea celor cu dublă-natură, în actuala lui stare de spirit mi se părea
mai în"elept să-mi păstrez ideile pentru mine, până când, într-un fel sau altul, aş fi a(ut o do(adă.
8i-am tras pe mine pantalonii de pi&ama şi un tricou cu !on Femps =ad0 Falcons. Pri(indu-mi
patul cu &ind, am ieşit din camera mea, întorcându-mă la ciudatul grup reunit în bucătărie. 2ric şi Pam
tocmai beau sânge sintetic îmbuteliat, din rezer(ele pe care le păstram în frigider, iar :mmanuel sorbea
dintr-o coca-cola. 8-a afectat că nu-mi trecuse prin minte să le ofer răcoritoare, însă Pam mi-a întâlnit
pri(irea, liniştindu-mă. )e ocupase ea de asta. :-am făcut un semn de recunoştin"ă cu capul, după care
l-am anun"at pe :mmanuel'
3 )unt gata.
7idicându-şi trupul slab din scaun, el mi-a făcut semn să mă urc pe taburet.
,e data aceasta, noul meu coafor a despăturit o capă din plastic, numai pentru umeri, pe care mi-a
legat-o la gât. 8i-a periat părul cu mâna, e/aminându-l concentrat. m încercat să-i zâmbesc lui 2ric,
arătându-i că nu era chiar atât de rău, însă n-am reuşit să pun suflet. Pam îşi pri(ea încruntată
telefonul mobil. Cn )8) care îi displăcuse.
,upă toate aparen"ele, cât lipsisem, :mmanuel îşi petrecuse timpul pieptănând-o pe Pam. %oama
de un auriu pal, dreaptă şi fină, îi era legată la spate cu o benti"ă albastră. .ici că se putea să semene
mai mult cu lice. .u purta o rochie albastră uni şi şor"ule" alb, însă era îmbrăcată în bleu-pal' o
rochie petrecută, probabil din anii şaizeci, şi pantofi uşori, de bal, cu tocuri de opt centimetri. <i perle.
3 %e s-a-ntâmplat, Pam4 am întrebat-o, pur şi simplu din cauză că tăcerea din cameră de(enea
apăsătoare. Ji-a trimis cine(a (reun mesa& răutăcios4
3 .imic, a replicat ea printre din"i, iar eu m-am străduit să nu tresar. .u s-a întâmplat absolut
nimic. 1ictor încă e conducătorul nostru. Pozi"ia noastră nu se îmbunătă"eşte. )olicitările noastre
rămân fără răspuns. Cnde-o fi oare Felipe4 (em ne(oie de el.
2ric a pri(it-o chiorâş. #opa, necazuri în paradis. .u-i mai (ăzusem (reodată pe pozi"ii total
contradictorii.
Pam e singurul ?copil@ al lui 2ric pe care l-am cunoscut eu (reodată. lesese să pornească pe cont
propriu după ce-şi petrecuse primii câ"i(a ani ca (ampir alături de el. )e descurcase bine, însă îmi
mărturisise că fusese destul de bucuroasă să se întoarcă la 2ric, după ce el o chemase să-l a&ute în
,istrictul K, când fosta regină îl numise în func"ia de şerif.
tmosfera tensionată începea să-l afecteze pe :mmanuel, care-şi pierdea când şi când concentrarea
necesară meseriei... care consta în a mă tunde pe mine.
3 %alma"i-(ă, fra"ilor, am rostit, pe un ton tăios.
3 <i ce-i cu toate rahaturile de pe aleea ta4 m-a întrebat Pam, cu accentul ei britanic nati(. %a să
nu mai (orbesc despre li(ing şi (erandă. Î"i sco"i gara&ul la licita"ie4
Puteai să-"i dai seama că se mândrea cu terminologia corectă pe care o folosea.
3 proape gata, a murmurat :mmanuel, clăn"ănindu-şi foarfeca într-un ritm frenetic, ca replică la
încordarea crescândă.
3 Pam, toate astea le-am scos din pod, i-am răspuns, bucuroasă să discut despre un subiect atât de
terestru şi 9speram eu; liniştitor. %laude şi ,ermot m-au a&utat să fac curat. 8âine-diminea"ă mă duc
cu )am la negustorii de antichită"i... sau, mă rog, aşa a(eam programat. cum, nu ştiu dacă )am o să
mai poată merge.
3 Cite, ai (ăzut4 a e/clamat Pam, adresându-i-se lui 2ric. Cmblă cu al"i bărba"i. )e duce la
cumpărături cu al"i bărba"i. %e fel de so" îi eşti tu4
<i atunci, 2ric s-a a(ântat pe deasupra mesei, cu mâinile întinse spre beregata lui Pam.
În următoarea secundă, se rostogoleau pe podea, încercând cu ade(ărat să se rănească unul pe
celălalt. .u ştiam dacă Pam era într-ade(ăr capabilă să ini"ieze mişcările necesare pentru rănirea lui
2ric, din moment ce ea era crea"ia lui, însă constatam că se apăra (iguros' e o nuan"ă subtilă aici.
.-a(eam cum să sar de pe scaunul meu îndea&uns de repede încât să e(it unele pagube colaterale.
8i se părea ine(itabil ca ei doi să se izbească de scaun, şi e(ident că aşa s-a şi întâmplat, după numai
o secundă. <i iată-mă &os, pe podea, lângă ei, izbindu-mă în cădere cu umărul de bufet. Pe fază,
:mmanuel a făcut un salt înapoi, fără să scape foarfeca, spre binele nostru, al tuturor. Poate că unul
dintre (ampiri ar fi înşfăcat-o în chip de armă, sau sclipitoarea unealtă s-ar fi putut împlânta în (reo
parte a corpului meu.
:mmanuel m-a apucat de bra" cu o for"ă surprinzătoare, smucindu-mă în sus şi trăgându-mă din
încăierare. .e-am repezit afară din bucătărie, trecând în li(ing. m rămas acolo, în mi&locul încăperii
ticsite, gâfâind şi pri(ind cu aten"ie spre hol, cu gândul la e(entualitatea în care lupta ar fi continuat
aici.
uzeam trosnete şi bubuituri, precum şi un persistent hârâit, pe care în cele din urmă l-am
identificat ca fiind mârâielile celor doi.
3 Parc-ar fi doi pittbuli bătându-se, a comentat :mmanuel.
)e comporta cu un calm uimitor. În ce mă pri(eşte, mă bucuram că a(eam o companie umană.
3 .u ştiu ce-o fi cu ei, i-am zis. .u i-am mai (ăzut niciodată comportându-se aşa.
3 Pam e frustrată, mi-a e/plicat el, cu o familiaritate care m-a surprins. 2a (rea să aibă propriul
copil, dar dintr-un anumit moti( de-al (ampirilor, nu poate.
.u mi-am putut înfrâna mirarea.
3 <i tu ştii toate astea... cum se face4 Îmi cer scuze, par nepoliticoasă, dar îi cunosc pe 2ric şi pe
Pam de ce(a (reme, dar pe tine nu te-am mai (ăzut până acum.
3 Pam umblă cu sora mea, mi-a răspuns :mmanuel, fără să pară ofensat de franche"ea mea, sla(ă
,omnului. )ora mea, 8iriam. 8ama e credincioasă, mi-a e/plicat el. <i cam nebună. Freaba e că 8ir
e din ce în ce mai bolna(ă, şi Pam chiar (rea s-o transforme, până nu i se înrăută"eşte prea tare starea.
A să a&ungă oale şi ulcele dacă Pam nu se grăbeşte.
.u prea ştiam ce să spun.
3 <i de ce boală suferă sora ta4 m-am interesat.
3 re leucemie, m-a informat :mmanuel.
%u toate că a(ea un aer nepăsător, puteam să descifrez suferin"a de pe chipul lui, precum şi teama
şi îngri&orarea.
3 Prin urmare, aşa te-a cunoscut Pam.
3 8da. ,ar a a(ut dreptate. )unt cel mai bun coafor din )hre(eport.
3 Fe cred, l-am asigurat. <i-mi pare rău pentru sora ta. !ănuiesc că nu "i-au spus şi de ce nu poate
Pam s-o transforme, nu4
3 .", dar nu cred că obstacolul ar fi 2ric.
3 Probabil că nu.
,inspre bucătărie, s-a auzit un "ipăt strident, urmat de un zăngănit.
3 Aare n-ar fi cazul să inter(enim4
3 <tii, el n-ar a(ea decât să-i poruncească să stea pe loc, şi ea ar fi ne(oită să se supună, mi-a
atras aten"ia :mmanuel, pe un ton aproape indiferent.
(ea absolută dreptate. În calitate de copil al lui 2ric, Pam era obligată să se supună unui ordin
direct. ,ar, din cine ştie ce moti(e, 2ric nu pronun"a cu(ântul magic. <i, între timp, de bucătăria mea
se alegea praful. %ând mi-am dat seama că el putea să facă să înceteze toată harababura în orice
moment ar fi (rut, mi-am pierdut şi eu cumpătul.
%u toată tentati(a eşuată a lui :mmanuel de a mă apuca de bra", am pornit tropăind cu tălpile goale
spre baia de pe hol, de unde am luat cana cu mâner pe care %laude o folosea când spăla cada, am
umplut-o cu apă rece şi m-am dus în bucătărie. 9Picioarele îmi erau cam slăbite după ce căzusem de
pe scaun, dar m-am descurcat.; 2ric era deasupra lui Pam, cărându-i pumni. <i fa"a lui era plină de
sânge. Pam îl "inea cu ambele mâini de umeri, împiedicându-l să se apropie mai mult. Poate se temea
că el ar fi fost tentat s-o muşte.
8i-am luat pozi"ia, estimând traiectoria. %ând am fost con(insă că e cea potri(ită, am az(ârlit apa
rece peste (ampirii încăiera"i.
Pam a "ipat ca un ceainic, când a sim"it apa rece scăldându-i fa"a, iar 2ric a spus ce(a ce suna
(ulgar, într-o limbă necunoscută mie. Pentru o frac"iune de secundă, am crezut c-o să se arunce
amândoi asupra mea. Proptindu-mă pe picioare, "inând cana goală în mână, le-am răspuns cu o pri(ire
la fel de feroce ca ale lor. poi, m-am răsucit pe călcâie şi am plecat.
:mmanuel a fost surprins (ăzându-mă că mă întorc întreagă. %hiar a clătinat din cap. 2ra e(ident
că nu ştia dacă să mă admire sau să mă considere o tâmpită.
3 2şti nebună, femeie, mi-a zis, dar bine măcar că "i-am făcut o tunsoare care să-"i stea bine. r
trebui să (ii să-"i fac câte(a şu(i"e. Î"i acord o reducere de pre". ltfel, am tarifele mai mari decât
oricine din )hre(eport.
dăugase asta ca într-o doară.
3 > 8ersi. A să mă gândesc.
2puizată de ziua lungă prin care trecusem şi de e/plozia de furie 6 mânia şi teama te isto(esc 6, m-
am aşezat pe un col" liber al canapelei şi i-am făcut semn lui :mmanuel să stea pe scaunul pliant'
singurul din încăpere care nu era acoperit cu lucruri din pod.
m tăcut, încercând să auzim dacă se relua cum(a încăierarea din bucătărie. )pre liniştea mea, nu
s-a întâmplat aşa ce(a. ,upă câte(a secunde, :mmanuel mi-a zis'
3 2u aş fi plecat, dacă nu m-ar fi adus Pam cu maşina ei.
Părea că se scuză.
3 .u-"i face probleme, i-am răspuns, înăbuşindu-mi un căscat. ,oar că îmi pare rău că nu pot să
a&ung în bucătărie. Ji-aş fi putut oferi ce(a de băut sau de mâncat, dac-ar fi ieşit ei de-acolo.
3 A coca-cola mi-a a&uns, mul"umesc, mi-a răspuns, scuturând din cap. <i nu mă omor cu
mâncarea. cum ce crezi că fac4 <i-o trag4
)per că nu m-am arătat atât de şocată pe cât mă sim"eam. 2 ade(ărat că Pam şi 2ric fuseseră
aman"i imediat după ce-o transformase el. ,e fapt, ea îmi po(estise cât de mult îi plăcuse acea fază a
rela"iei lor, cu toate că, de-a lungul deceniilor, descoperise că ei îi plac femeile. şa că se terminase+
pe urmă, 2ric era acum căsătorit cu mine, în acel mod lipsit de constrângeri al (ampirilor, şi eram
destul de con(insă că până şi o căsătorie între (ampir şi om interzicea să faci se/ cu o altă parteneră
în bucătăria so"iei.
Pe de altă parte...
3 Pam preferă de obicei femeile, i-am zis, străduindu-mă să par mai nepăsătoare decât eram în
realitate.
%ând mă gândeam că 2ric ar putea să fie cu altcine(a, îmi (enea să-i smulg tot părul lui blond şi
frumos. ,in rădăcini. <u(i"ă cu şu(i"ă.
3 2a e totuşi bise/uală, şi-a dat cu părerea :mmanuel. )ora mea şi Pam au mai a(ut şi câte un
bărbat în pat, împreună cu ele.
3 , AB, am e/clamat, ridicând o mână în semn de ?opreşte-te@.
numite lucruri nu (oiam nici să mi le imaginez.
3 2şti cam pudică pentru cine(a care umblă cu un (ampir, a remarcat :mmanuel.
3 ,a. ,a, sunt.
În definiti(, niciodată nu-mi asumasem un astfel de ad&ecti(, însă prin compara"ie cu :mmanuel 6 şi
cu Pam 6 eram, categoric, puritană.
Preferam să considere asta ca reprezentând un sim" mai e(oluat al intimită"ii.
Până la urmă, 2ric şi Pam şi-au făcut intrarea în li(ing, iar eu şi :mmanuel ne-am retras mai bine
pe locurile noastre, neştiind la ce să ne aşteptăm. %u toate că fe"ele celor doi (ampiri erau ine/presi(e,
limba&ul defensi( al trupurilor îmi dădea de în"eles că se ruşinau de faptul că-şi pierduseră controlul.
Începuseră de&a să se tămăduiască, după cum am remarcat, cu o oarecare in(idie. 2ric a(ea părul
ră(ăşit şi o mânecă de la cămaşă sfâşiată. 7ochia lui Pam era ruptă+ tipa îşi ducea pantofii în mână,
fiindcă i se rupsese un toc.
2ric a deschis gura să (orbească, dar m-am a(ântat eu prima în discu"ie.
3 .u ştiu despre ce-a fost (orba, le-am zis, dar sunt prea obosită ca să mă mai intereseze. 1oi doi
sunte"i buni de plată pentru tot ce-a"i stricat, şi (reau să pleca"i imediat din casa asta. 1ă re(oc
in(ita"ia, dacă trebuie.
2ric părea re(oltat. )igur plănuise să-şi petreacă noaptea la mine. Fotuşi, în noaptea asta, n-a(ea
şanse.
m zărit lumina farurilor apropiindu-se pe alee şi am fost sigură că erau %laude şi ,ermot. .u
puteam să "in în casă şi (ampiri, şi zâne, în acelaşi timp. mbele specii erau puternice şi feroce, însă
(ampirii considerau că zânele sunt literalmente irezistibile, aşa cum li se-ntâmplă pisicilor cu menta-
mâ"ei. :ar eu nu a(eam chef de o nouă încăierare.
3 fară, pe uşa din fa"ă, le-am zis, (ăzându-i că nu se pun imediat în mişcare. Pleca"i> 8ersi
pentru tunsoare, :mmanuel. 2ric, î"i sunt recunoscătoare pentru că te-ai gândit la ne(oile podoabei
mele capilare. 9Poate că ultima afirma"ie am rostit-o cu ce(a mai mult decât o undă de sarcasm.; <i ar
fi fost drăgu" din partea ta dacă te-ai fi gândit un pic mai mult înainte de a-mi face praf bucătăria.
Fără prea multă zar(ă, Pam i-a făcut semn lui :mmanuel, şi imediat au ieşit împreună pe uşă,
:mmanuel a(ând o e/presie foarte discret amuzată. Pam mi-a adresat o pri(ire lungă în timp ce trecea
pe lângă mine. <tiam că se (oia încărcată de semnifica"ii, însă nici în ruptul capului nu puteam să-mi
imaginez ce-o fi (rut să-mi transmită.
3 Fe-aş fi "inut în bra"e cât timp dormeai, a protestat 2ric. Fe-am lo(it cum(a4 Îmi pare rău.
Părea neobişnuit de încurcat.
%u altă ocazie, aş fi acceptat această scuză rarisimă, însă nu şi astă-seară.
3 cum trebuie să te duci acasă, 2ric. )tăm de (orbă când o să te po"i controla.
2ra un reproş imens pentru un (ampir şi l-am (ăzut cum în"epeneşte. Pentru o clipă, am crezut c-o
să mă aleg cu încă o bătaie. Fotuşi, în cele din urmă, 2ric a ieşit şi el pe uşă. %ând a a&uns pe (erandă,
mi-a zis'
3 1orbim noi curând, ne(astă.
m ridicat din umeri. Fie ce-o fi. 2ram prea obosită şi plictisită ca să-mi mai compun o e/presie
iubitoare.
%red că 2ric s-a urcat în maşină cu Pam şi coaforul, ca să se întoarcă la )hre(eport. Poate că era
prea rănit ca să zboare. ,ar ce naiba se întâmpla cu el şi cu Pam4
m încercat să-mi spun că nu era problema mea, însă a(eam copleşitoarea senza"ie că era, chiar
era.
În clipa următoare, %laude şi ,ermot au intrat pe uşa din spate, adulmecând ostentati( aerul.
3 8iroase a fum şi a (ampiri, a decretat %laude, dându-şi (izibil ochii peste cap. <i bucătăria ta
arată de parcă ar fi (izitat-o un urs care căuta miere.
3 .u ştiu cum de-i supor"i, l-a sus"inut ,ermot. u un miros amărui şi dulceag, în acelaşi timp.
.u-mi dau seama dacă-mi place sau îl detest, a adăugat, ducându-şi mâna la nas cu un gest teatral.
<i... mi se pare mie sau detectez un miros de păr ars4
3 Fra"ilor, mai uşor, le-am zis, plictisită. poi, le-am relatat pe scurt atacul incendiar de la
8erlotteEs şi încăierarea din bucătăria mea. şa că, am încheiat, nu trebuie decât să-mi oferi"i câte o
îmbră"işare şi să mă lăsa"i să mă duc la culcare, fără alte comentarii legate de (ampiri.
3 1rei să dormim cu tine, nepoată4 s-a oferit ,ermot, în acel stil înflorit al bătrânelor zâne, cele
care nu-şi petrec prea mult timp alături de oameni. propierea dintre o zână şi alta este atât
tămăduitoare, cât şi calmantă. %hiar cu pu"inul meu sânge de zână, tot descopeream că pro/imitatea
lui %laude şi ,ermot era reconfortantă. .u-mi dădusem seama de asta când îi întâlnisem pentru prima
dată pe %laude şi pe sora lui, %laudine, însă cu cât îi cunoscusem mai bine, cu cât mă atinseseră mai
des, cu atât mai bine mă sim"isem. %ând mă îmbră"işase străbunicul meu .iall, sim"isem iubire în
stare pură. <i, indiferent ce făcuse .iall sau cât de îndoielnice fuseseră deciziile lui, sim"eam aceeaşi
iubire ori de câte ori mă aflam în prea&ma lui. Pentru o clipă, am sim"it regret la gândul că s-ar putea
să nu-l mai (ăd niciodată pe .iall, însă pur şi simplu nu-mi mai rămăsese nici pic de energie
emo"ională.
3 8ersi, ,ermot, i-am răspuns. ,ar cred c-ar fi mai bine să fiu singură în pat în noaptea asta.
)omn uşor şi (ouă.
3 =a fel şi "ie, )oo*ie, mi-a zis %laude.
%urtoazia lui ,ermot începea să-şi facă efectul şi asupra morocănosului meu (ăr.
,iminea"ă, m-a trezit un ciocănit în uşă. %iufulită şi cu ochii cârpi"i de somn, m-am târât prin
li(ing şi m-am uitat pe (izor. 2ra )am.
:-am deschis uşa şi am căscat sub ochii lui.
3 )am, cu ce-"i pot fi de folos4 :ntră>
Pri(irea lui s-a oprit la dezordinea din li(ing şi l-am (ăzut luptându-se să-şi stăpânească zâmbetul.
3 .u mai mergem la )hre(eport4 m-a întrebat.
3 u, fir-ar> am e/clamat, sim"indu-mă dintr-odată mai trează. Cltimul meu gând când am
adormit, aseară, a fost că n-o să po"i merge din cauza incendiului de la bar. Po"i4 1rei4
3 8da. %omandantul pompierilor a (orbit la compania mea de asigurări şi au început să
întocmească documentele. Între timp, eu şi cu ,ann0 am aruncat afară masa şi scaunele arse, Ferr0 s-
a ocupat de podea, iar ntoine a (erificat dacă bucătăria e în stare bună. 8-am asigurat de&a să a(em
alte e/tinctoare pregătite, a adăugat, dar pentru câte(a lungi clipe, zâmbetul i-a pierit. ,ac-o să mai
am ce clien"i să ser(esc, a adăugat apoi. Pu"in probabil să mai (rea cine(a să (ină la 8erlotteEs, când
ştie că poate să ardă de (iu.
.u prea puteam să-i în(inuiesc pe oameni pentru asta. .e-am fi lipsit bucuroşi de incidentul care
a(usese loc cu o seară în urmă. 2ra posibil ca el să grăbească declinul afacerii lui )am.
3 Prin urmare, e ne(oie să-l prindă pe făptaş, am zis, străduindu-mă ca tonul meu să sune
optimist. tunci, lumea o să ştie că poate să se-ntoarcă în siguran"ă, iar noi o să fim din nou ocupa"i.
tunci, s-a întâmplat să coboare %laude, făcând-o pe 8orocănosul.
3 Prea multă gălăgie pe-aici, a bombănit, în drum spre baia de pe hol. %hiar şi aşa, umblând
cocâr&at în blugii lui şifona"i, %laude mergea cu o gra"ie care atrăgea aten"ia asupra frumuse"ii sale.
)am a scăpat in(oluntar un suspin şi a clătinat uşor din cap, în timp ce-l urmărea cu pri(irea pe
%laude, care plutea de-a lungul holului de parcă ar fi a(ut bile de rulmen"i la articula"iile şoldurilor.
3 #ei, am zis, după ce am auzit uşa de la baie trântindu-se după el. )am> 2l n-are nimic de-a face
cu tine.
3 Cnii tipi..., a început )am, cu o figură ruşinată, după care s-a oprit. , las-o baltă>
.u puteam s-o las, desigur, mai ales când îmi dădeam seama, direct din mintea lui )am, că el era...
nu tocmai in(idios, dar întristat de atrac"ia fizică e/ercitată de %laude, cu toate că )am ştia la fel de
bine ca oricine că, în realitate, %laude era o pacoste.
2rau ani de zile de când citeam în min"ile bărba"ilor, şi pot să spun că ei seamănă cu femeile mai
mult decât ai crede, zău aşa, în afară de cazul în care (orbesc despre camionete. m fost tentată să-i
spun lui )am că şi el era cât se poate de atrăgător, că femeile din bar (isau la el mai mult decât îşi
închipuia+ totuşi, până la urmă, mi-am "inut gura închisă. Frebuia să-i las lui )am dreptul la
intimitatea propriilor gânduri. ,in cauza naturii lui schimbătoare, cea mai mare parte din ce se afla în
mintea lui )am rămânea în mintea lui )am... mai mult sau mai pu"in. Puteam să-i captez câte un gând
răzle", starea generală de spirit, însă rareori ce(a mai precis.
3 #ei, o să fac o cafea, i-am zis, dar când am intrat în bucătărie, cu )am urmându-mă
îndeaproape, am încremenit pe loc. Citasem complet de bătălia care a(usese loc cu o seară în urmă.
3 %e s-a întâmplat4 m-a întrebat )am. %laude "i-a făcut asta4
)-a uitat în &ur, cu groază.
3 .u, 2ric şi Pam, i-am răspuns. Af, zombii>
)am m-a pri(it ciudat, iar eu am început să râd şi să pun lucrurile în ordine. Prescurtasem una
dintre în&urăturile lui Pam, fiindcă nu eram chiar atât de îngrozită.
.u m-am putut împiedica să nu mă gândesc că ar fi fost foarte, foarte drăgu" din partea lui %laude
şi a lui ,ermot să facă ordine seara, înainte de a fugi la culcare. şa, ca un mic bonus.
,ar, dacă mă gândeam mai bine, nu era bucătăria lor.
m ridicat un scaun, iar )am a târât masa înapoi la locul ei. 2u am luat mătura şi făraşul şi am
strâns sarea, piperul şi zahărul care-mi scâr"âiau sub tălpi, notându-mi în minte să trec pe la Gal-8art
ca să-mi cumpăr un pră&itor de pâine nou, dacă nu-mi trimitea 2ric (reunul azi. )uportul pentru
şer(e"ele era spart şi el, deşi scăpase cu bine dintr-un incendiu, cu un an şi &umătate în urmă. m oftat
cu o îndoită mâhnire.
3 !ine măcar că masa e teafără, am zis.
3 <i doar un scaun are piciorul rupt, a adăugat )am. 2ric are de gând să-l repare sau să-l
înlocuiască4
3 !ănuiesc că da, am zis, descoperind că şi cafetiera scăpase neatinsă, ca şi cănile agă"ate de
suportul în formă de arbore de lângă ea+ ba nu, stai, una se spărsese. 8ă rog, cinci mai erau bune.
,estule.
m făcut cafea. %ât timp a dus )am sacul de gunoi afară, m-am repezit în camera mea, să mă
pregătesc. Făcusem duş seara, aşa că nu mai a(eam ne(oie decât să-mi perii părul şi să mă spăl pe
din"i, după care să-mi pun o pereche de blugi şi un tricou pe care scria Fight =i*e a Nirl
O
. .u mi-am
mai pierdut (remea cu machia&ul. )am mă (ăzuse în toate stările posibile.
3 %um e cu noua tunsoare4 m-a întrebat, când mi-am făcut apari"ia.
,ermot era şi el în bucătărie. ,upă toate aparen"ele, dăduse o fugă prin oraş, din moment ce el şi
)am se înfruptau cu gogoşi proaspete. -udecând după zgomotul apei curgând, %laude era la duş.
m pri(it cu &ind spre cutia de la brutărie, însă eram mult prea conştientă de faptul că blugii îmi
de(eniseră cam strâm"i. 8-am sim"it ca o martiră în timp ce-mi turnam cereale )pecial B într-un
castron, presărându-le cu îndulcitor artificial 2Dual, adăugând şi un pic de lapte cu două procente
grăsime. %ând )am mi-a dat impresia că (rea să facă un comentariu, m-am uitat la el printre gene.
8i-a zâmbit larg, în replică, mestecând o bucată zdra(ănă de gogoaşă cu gem.
3 ,ermot, noi plecăm peste câte(a minute spre )hre(eport. ,acă ai ne(oie să foloseşti baia mea...
Îi făcusem oferta ştiind cât de ahtiat era să se bălăcească în baia de pe hol. 8i-am clătit castronul la
chiu(etă.
3 8ersi, nepoată, mi-a răspuns el. <i să ştii că părul tău arată tot superb, chiar dacă e mai scurt.
%red că 2ric a a(ut dreptate să aducă aseară pe cine(a să "i-l tundă.
)am clătina din cap în timp ce ne urcam în camionetă.
3 )oo*, ăsta te tratează ca pe o regină.
3 =a care dintre ei te referi4 =a 2ric sau la ,ermot4
3 .u la 2ric, a răspuns )am, străduindu-se să aibă un ton neutru. =a ,ermot.
3 8da, mare păcat că suntem rude> <i, în plus, seamănă mult prea mult cu -ason.
3 sta n-ar însemna un obstacol pentru o zână, a argumentat )am, cu toată seriozitatea.
3 Nlumeşti, desigur, am zis, dar mi-am recăpătat seriozitatea imediat. ,upă e/presia fe"ei lui
)am, nu era deloc o glumă. scultă, )am, i-am zis, ,ermot nu m-a pri(it niciodată ca pe o femeie, iar
%laude e ga0. 7ela"iile dintre noi sunt strict familiale.
,ormiserăm to"i în acelaşi pat, şi în prezen"a lor nu e/istase niciodată altce(a decât o senza"ie
reconfortantă, cu toate că prima oară mă sim"isem un pic cam ciudat. )igur fusese (orba numai despre
complica"iile firii mele umane. cum, din pricina cu(intelor lui )am, mă certam tare, întrebându-mă
dacă nu cum(a captasem (reun semnal. În definiti(, lui %laude îi plăcea să umble gol de colo-colo şi-
O
!upt "te ca o at ă ă
mi spusese că a(usese într-ade(ăr rela"ii se/uale cu o femeie, când(a. 9,ar, sinceră să fiu, presupun că
mai fusese implicat şi un bărbat atunci.;
3 <i-"i repet, se întâmplă lucruri bizare în familiile de zâne, mi-a zis )am, aruncându-mi o pri(ire.
3 .u (reau să par nepoliticoasă, dar tu de unde ştii4 am replicat. ,acă )am îşi petrecuse cum(a
mult timp printre zâne, e clar că "inuse asta strict secret.
3 8-am documentat după ce l-am cunoscut pe străbunicul tău.
3 Fe-ai documentat4 Cnde4
r fi fost groza( să pot afla mai multe despre pu"ina moştenire de zână pe care o a(eam. ,ermot şi
%laude, din moment ce se hotărâseră să trăiască separat de neamul lor de zâne 9cu toate că nu ştiam în
ce măsură fusese luată de bună(oie această hotărâre;, tăceau mâlc cu pri(ire la credin"ele şi
obiceiurile zânelor. În afara comentariilor defa(orabile lansate din când în când în legătură cu trolii şi
cu spiritele, nu (orbeau absolut deloc despre neamul lor... cel pu"in, nu de fa"ă cu mine.
3 ... teriantropii au o bibliotecă. (em consemnări despre istoria noastră şi despre ce am
remarcat la alte fiin"e supranaturale. ceastă e(iden"ă ne-a a&utat să supra(ie"uim. 8ereu a e/istat câte
un loc, pe fiecare continent, unde să ne ducem să citim şi să în(ă"ăm despre alte rase. cum, totul e în
format electronic. m &urat să nu arăt nimănui arhi(a. ,ac-aş fi putut, te-aş fi lăsat s-o citeşti pe toată.
3 Prin urmare, eu n-am (oie s-o citesc, dar tu ai (oie să-mi spui despre ea4
.u (oiam să fiu sarcastică' eram doar mânată de o curiozitate autentică.
3 Între anumite limite, mi-a răspuns )am, înroşindu-se.
.u (oiam să-l presez. Puteam să spun că el o făcuse de&a, în cazul meu.
Pe parcursul drumului, am fost amândoi preocupa"i de propriile gânduri. ,in moment ce 2ric era
ca şi mort pe timpul zilei, mă sim"eam singură şi de obicei sa(uram această senza"ie. .u că legătura
dintre mine şi 2ric m-ar fi făcut să mă simt proprietatea lui sau altce(a asemănător. 2ra mai degrabă
(orba că, în orele de întuneric, sim"eam cum (ia"a lui curge în paralel cu a mea' ştiam că lucrează sau
se ceartă, când era mul"umit sau absorbit de ce făcea. 8ai degrabă pu"ină (igilen"ă, decât o carte a
cunoaşterii.
3 :ar în ce-l pri(eşte pe atentatorul de ieri... a rostit dintr-odată )am.
3 8da, am zis. 2u cred că s-ar putea să fi fost unul cu dublă-natură, este4
încu(iin"at fără să mă pri(ească.
3 .-a fost din ură de rasă, am afirmat, străduindu-mă să par că nu dau prea mare importan"ă.
3 .u din ură de rasă din partea oamenilor, a precizat )am. ,ar sunt sigur că e (orba de un soi de
ură.
3 2conomică4
3 .u-mi (ine în minte (reun moti( economic, a răspuns el. m asigurare, dar sunt singurul
beneficiar în cazul în care barul e distrus de un incendiu. 2(ident, aş fi scos din afaceri pentru o (reme
şi sunt con(ins că toate celelalte baruri din zonă mi-ar lua caimacul, dar nu pot să cred că ar fi acesta
mobilul. )au cine ştie ce mobil, s-a corectat apoi. 8erlotteEs a fost mereu un fel de bar familial, nu
unul în care să te dezlăn"ui. .u ca 1icEs 7ednec* 7oadhouse, a adăugat, cu un pic de amărăciune.
(ea dreptate.
3 Poate e cine(a căruia nu-i place de tine, personal, )am, am zis, deşi se poate să fi sunat mai
brutal decât inten"ionasem. dică, m-am grăbit să adaug, poate că (rea cine(a să-"i facă rău,
distrugându-"i afacerea. .u "ie, ca teriantrop, ci "ie, ca persoană.
3 .u-mi amintesc de (reo râcă personală, a replicat, cu o uimire neprefăcută.
3 Păă... -annal0nn n-o a(ea (reun e/ care e răzbunător sau cam aşa ce(a4
)am a rămas perple/ la auzul ideii.
3 2u chiar n-am auzit să fie cine(a care să-mi poarte pică pentru că sunt cu ea, mi-a răspuns. :ar
-annal0nn e mai mult decât capabilă să spună deschis ce are de spus. ,oar n-o constrâng eu să umble
cu mine.
%u mare greutate m-am stăpânit să nu pufnesc în râs.
3 2u doar încerc să iau în calcul toate posibilită"ile, am zis, pe un ton de scuză.
3 .u-i nimic, a răspuns el, ridicând din umeri. Cna peste alta, cert e că nu-mi amintesc ca eu să fi
supărat pe cine(a atât de rău.
.ici eu nu-mi aminteam să fi e/istat (reun astfel de incident+ şi doar îl cunoşteam pe )am de-atâ"ia
ani.
%urând, am oprit în fa"a magazinului de antichită"i, amplasat în locul unei foste pră(ălii cu
(opsele, pe o stradă în pantă, cu alte negustorii mai (echi din )hre(eport.
1itrinele mari sclipeau de cură"enie, iar piesele e/puse acolo erau frumoase. %ea mai mare dintre
ele era, cum ar fi spus bunica mea, un bufet (ânătoresc. 2ra masi( şi ornamentat şi-mi (enea cam
până la piept. În cealaltă (itrină era o colec"ie de ghi(ece sau de (aze, nu ştiu sigur cum pot să le
numesc. %ea din centru, pozi"ionată astfel încât să se (adă că reprezenta crema colec"iei, era cu (erde-
marin şi albastru, cu heru(imi lipi"i pe ea. 8i se părea hidoasă, dar indiscutabil a(ea stil.
2u şi )am am rămas câte(a clipe să pri(im e/ponatele într-o tăcere meditati(ă, înainte de a intra.
Cn clopo"el 6 unul autentic, nu din cele electronice 6 a răsunat când am deschis uşa. A femeie,
aşezată pe un taburet în spatele unei te&ghele, şi-a ridicat pri(irea şi, cu un deget, şi-a împins ochelarii
pe nas.
3 8ă bucur să te re(ăd, domnule 8erlotte, a zis, zâmbind e/act atât cât se cu(enea.
8i-aduc aminte de dumneata, mă bucur că ai re(enit, dar personal nu mă interesezi ca bărbat. )e
pricepea la asta.
3 8ul"umesc, domnişoară #esterman, a răspuns )am. Ji-o prezint pe prietena mea, )oo*ie
)tac*house.
3 !ine a"i (enit la )plendide, mi-a zis domnişoara #esterman. 1ă rog, spune"i-mi !renda. %u ce
(ă pot fi de folos astăzi4
3 (em două misiuni, i-a e/plicat )am. 2u am (enit să (ăd obiectele despre care mi-a"i spus la
telefon...
3 :ar eu tocmai am făcut curat prin pod şi am găsit unele lucruri+ m-am gândit că poate a"i (rea să
(eni"i să le (ede"i, am adăugat eu. Frebuie să scap de câte(a dintre (echiturile pe care le-am coborât
de-acolo. ,ar n-aş (rea să le arunc pe toate.
:-am zâmbit, ca să-mi demonstrez bună(oin"a.
3 şadar, locuin"a este a familiei de mult timp4 m-a întrebat, încura&ându-mă să-i dau indicii cu
pri(ire la genul de bunuri pe care le acumulase familia mea.
3 =ocuim în aceeaşi casă de (reo sută şaptezeci de ani, i-am zis eu, şi am (ăzut-o că se luminează
la fa"ă. .umai că e o locuin"ă de "ară, nu un conac. Fotuşi, s-ar putea să fie unele lucruri care să (ă
intereseze.
3 8i-ar plăcea mult să (in să (ăd, a răspuns, deşi în mod e(ident ?mult@ reprezenta o e/agerare.
1om stabili data şi ora după ce-l (oi a&uta pe )am să aleagă un cadou pentru -annal0nn. 2a, atât de
modernă... cine ar fi crezut că ar fi interesată de antichită"i4 2 o scumpete mică>
%u greu m-am stăpânit să nu rămân cu gura căscată. Aare (orbeam despre aceeaşi -annal0nn
#opper4
)am mi-a dat un ghiont în coaste când !renda ne-a întors spatele ca să ia o legătură de chei mici.
făcut o mutră plină de semnifica"ii, aşa că mi-am re(izuit şi eu e/presia şi l-am pri(it fluturându-mi
genele. )am a întors capul, dar nu înainte să-i obser( zâmbetul apărut fără (oia lui.
3 )am, am adunat câte(a lucruri care ar putea să-i placă lui -annal0nn, a zis !renda, conducându-
ne spre o (itrină, zornăind cheile în mână. 1itrina era plină de mărun"işuri drăgu"e. Pe ma&oritatea nu
reuşeam să le identific. 8-am aplecat spre geamul de deasupra, să le (ăd mai bine.
3 %e sunt astea4 m-am interesat, arătând spre câte(a obiecte periculos de ascu"ite, a(ând capetele
ornamentate. 8ă întrebam în sinea mea dacă po"i să ucizi un (ampir cu aşa ce(a.
3 ce pentru pălării şi ace pentru eşarfe şi cra(ate.
8ai erau acolo cercei, inele şi broşe, plus cutiu"e satinate, cutiu"e cu mărgele, cutiu"e pictate. Foate
aceste mici recipiente erau aran&ate cu gri&ă. )ă fi fost tabachere4 m citit etichetele cu pre"urile, i(ite
discret de sub o carapace de "estoasă şi o cutiu"ă o(ală din argint, şi am fost ne(oită să-mi "in gura
bine închisă ca să-mi re"in o e/clama"ie de uimire.
În timp ce eu încă mă miram de e/ponatele pe care le e/aminam, !renda şi )am comparau
calită"ile cerceilor cu perle art deco fa"ă de o cutie (ictoriană din sticlă presată, pentru păstrarea
şu(i"elor de păr, care a(ea capacul din alamă emailată. %e naiba o mai fi fost şi asta4
3 %e părere ai, )oo*ie4 m-a întrebat el, uitându-se când la un obiect, când la altul.
m e/aminat cerceii art deco, cu perlele atârnând de montura din aur în formă de trandafir. =a
rândul ei, şi cutia pentru păstrarea şu(i"elor de păr era drăgu"ă, deşi nu puteam să-mi imaginez la ce
folosea acum şi ce-ar fi făcut -annal0nn cu ea. 8ai a(ea cine(a ne(oie să-şi păstreze părul în ea, în
prezent4
3 2a ar purta cerceii, ca să şi-i arate, am zis. 2 mai greu să te lauzi că ai primit o cutie pentru
păstrarea părului.
!renda mi-a aruncat o pri(ire furişă şi am în"eles din gândurile ei că o astfel de opinie mă cataloga
limpede drept incultă. Fie>
3 %utia pentru păr e mai (eche, a argumentat )am, ezitant.
3 ,ar mai pu"in personală. În afară de cazul în care ai fi din epoca (ictoriană.
%ât timp a mai stat )am să compare cele două obiecte mai mici cu frumuse"ea unei insigne a
poli"iei din .e$ !edford, (eche de şaptezeci de ani, am mai rătăcit prin magazin, pri(ind mobilierul.
m descoperit că nu am talent de e(aluator al antichită"ilor. 2ra încă o caren"ă a personalită"ii mele
lumeşti, am tras concluzia. )au poate se datora faptului că toată ziua eram încon&urată de antichită"i4
.imic nu era nou în casa mea, cu e/cep"ia bucătăriei, şi asta numai din cauză că (echea încăpere
fusese distrusă într-un incendiu. ş fi folosit şi-acum anticul frigider al lui !uni, dacă nu l-ar fi mistuit
flăcările. 9Frigiderul acela era o antichitate căreia sigur nu-i sim"eam lipsa.;
m deschis un sertar lung şi îngust pe eticheta căruia scria ?scrin pentru hăr"i@. În el rămăsese o
fâşie de hârtie.
3 :a uite, am auzit din spatele meu (ocea !rendei #esterman. %redeam că am făcut curat peste tot
prin el. )ă ne fie în(ă"ătură de minte, domnişoară )tac*house. Înainte să (in să (ăd lucrurile
dumnea(oastră, a(e"i gri&ă să le lua"i pe rând şi să scoate"i din ele toate hârtiile şi celelalte obiecte.
,oar nu (re"i să ne (inde"i ce(a din ce n-a"i dori să le împărtăşi"i altora.
8-am întors şi l-am (ăzut pe )am cu un pachet în mână. %ât timp fusesem pierdută în e/plorare, el
îşi finalizase achizi"ia 9cerceii, spre uşurarea mea+ cutia pentru păstrarea părului se întorsese la locul
ei, în (itrină;.
3 A să-i placă la nebunie cerceii. )unt frumoşi, am zis, cu toată sinceritatea, iar pentru o clipă
gândurile lui )am au de(enit încâlcite, aproape... purpurii. %iudat lucru că mă gândeam la culori. )ă fi
fost o rămăşi"ă a efectului e/ercitat de drogul şamanului4 %e naiba, speram să nu>
3 1oi a(ea gri&ă să le (erific pe toate cu aten"ie, !renda, i-am promis.
.e-am stabilit întâlnirea pentru a treia zi. 2a m-a asigurat că poate să a&ungă la mine 6 deşi casa
era izolată 6 cu a&utorul NP)-ului, iar eu am pre(enit-o în legătură cu poteca lungă din pădure, care-i
făcuse pe mai mul"i (izitatori de-ai mei să creadă că se rătăciseră.
3 .u ştiu dac-o să (in eu sau partenerul meu, ,onald, mi-a zis !renda. Poate (enim amândoi.
3 8-aş bucura să te re(ăd, am zis. ,acă apare (reo problemă sau ai ne(oie să modificăm data, te
rog să-mi dai de ştire.
3 Fu chiar crezi că o să-i placă4 m-a întrebat )am, după ce ne-am suit în camionetă şi ne-am pus
centurile de siguran"ă. 7e(eniserăm la subiectul -annal0nn.
3 )igur că da, am răspuns, mirată. ,e ce nu i-ar plăcea4
3 .u pot să scap de sentimentul că mă aflu pe pista greşită cu -annal0nn, mi-a mărturisit )am. .u
(rei să ne oprim să mâncăm ce(a la 7ub0 Fuesda0, de pe şoseaua Mouree4
3 )igur, am răspuns din nou. )am, de ce crezi asta4
3 2i îi place de mine, mi-a e/plicat )am. dică, îmi dau seama că aşa e. ,ar se gândeşte mereu la
haita ei.
3 %rezi că e posibil să se concentreze mai mult la lcide decât la tine4
sta receptam eu din mintea lui )am. ,ar poate că fusesem prea directă. )am s-a înroşit.
3 8da, poate, a recunoscut el.
3 2a e un e/ecutor groza( şi a fost foarte entuziasmată când a primit func"ia, i-am zis, întrebându-
mă dacă tonul meu sunase îndea&uns de neutru.
3 fost, a încu(iin"at )am.
3 )e pare că-"i plac femeile puternice.
3 Îmi plac femeile puternice, a zis el, zâmbind, şi nu mă tem de cele care sunt mai altfel. %ele
banale pur şi simplu nu mi se potri(esc.
:-am zâmbit şi eu.
3 Îmi dau seama. .u ştiu ce să-"i spun despre -annal0nn, )am. r fi o tâmpită să nu te aprecieze.
)ingur, pe picioarele proprii, chipeş4 <i nici măcar nu te scobeşti între din"i la masă> %e-ar putea să
nu-i placă la tine4
m inspirat adânc, fiindcă mă pregăteam să schimb subiectul şi nu (oiam să-mi ofensez patronul.
3 uzi, )am, în legătură cu site-ul pe care spui că l-ai (izitat... %rezi că ai putea să afli de ce mă
simt mai zână după ce-mi petrec timpul cu rudele mele zâne4 dică, n-ar fi posibil să de(in mai zână
decât sunt, nu4
3 )ă (ăd ce pot să aflu, mi-a răspuns )am, după o tăcere apăsătoare. ,ar hai să încercăm să-i
întrebăm pe colocatarii tăi. r trebui să dez(ăluie (reo informa"ie care să-"i fie de folos. )au să-i ba"i
până spun tot.
1orbea serios.
3 8i-ar spune, am rostit, cu mai multă con(ingere decât sim"eam.
3 cum unde sunt4 s-a interesat el.
3 =a ora asta, trebuie să fi plecat la club, i-am răspuns, după ce am aruncat o pri(ire la ceas. Îşi
rezol(ă toate treburile până la ora deschiderii.
3 tunci, acolo mergem, s-a hotărât )am. Benned0 o să deschidă azi în locul meu, iar tu nu intri
decât diseară, este4
3 2ste, am zis, renun"ând la planurile mele pentru după-amiază, care oricum nu cuprindeau
urgen"e. ,acă mâncam de prânz la 7ub0 Fuesda0, n-a(eam cum să a&ungem în 8onroe până la unu şi
&umătate, dar puteam să trec pe-acasă la timp cât să mă schimb pentru muncă. ,upă ce am comandat,
mi-am cerut scuze. În timp ce eram la toaletă, mi-a sunat telefonul mobil. 2u nu răspund când sunt în
baie. .u mi-ar plăcea să (orbesc la telefon şi să se audă cum cine(a trage apa, nu-i aşa4 ,in moment
ce în restaurant era gălăgie, am ieşit în stradă să sun eu, după ce i-am făcut un semn cu mâna lui )am.
.umărul mi se părea (ag cunoscut.
3 )alut, )oo*ie, am auzit (ocea lui 7em0 )a(o0. %e mai faci4
3 !ine. %e mai face băie"elul meu preferat4
7em0 fusese căsătorit cu (erişoara mea, #adle0, şi a(eau un fiu, pe #unter, care la toamnă urma să
înceapă grădini"a. ,upă ce trecuse uraganul Batrina, 7em0 şi #unter se mutaseră în orăşelul 7ed
,itch, unde, cu a&utorul unui (ăr, 7em0 îşi găsise de lucru la un depozit de cherestea.
3 Face bine. )e străduieşte din greu să respecte regulile tale. ş putea să te rog să-mi faci un
ser(iciu4
3 )ă auzim, am răspuns.
3 m început să mă întâlnesc cu o domnişoară de pe-aici, pe numele ei 2rin. .e gândeam să
mergem în $ee*endul care (ine la concursul de pescuit bibani, de lângă !aton 7ouge. <i... ăăă...
speram că ai putea să-l "ii pe #unter la tine... )e plictiseşte dacă stau mai mult de o oră la pescuit.
#mmm. 7em0 se mişca destul de repede. %u Bristen n-o terminase chiar de multă (reme, şi de&a îi
găsise o înlocuitoare. În"elegeam situa"ia. 7em0 nu arată deloc rău, e un tâmplar priceput şi nu are
decât un copil... În plus, mama lui #unter fiind moartă, nu e/istau probleme legate de custodie. .u
era o partidă prea rea în orăşelul 7ed ,itch.
3 7em0, acum sunt pe drum, i-am zis. Fe sun eu mai târziu. Frebuie să-mi (erific programul la
ser(iciu.
3 Nroza(, mersi mult, )oo*ie. 1orbim mai târziu.
8-am întors în restaurant şi am obser(at că tocmai ni se ser(ea mâncarea.
3 8-a sunat tatăl lui #unter, l-am informat pe şeful meu, după ce a plecat chelnerul. 7em0 are o
nouă iubită şi a (rut să ştie dacă pot să-l "in la mine pe #unter în $ee*endul (iitor.
m a(ut impresia că )am era de părere că 7em0 încerca să profite de mine... dar în acelaşi timp nu
se prea sim"ea în stare să-mi spună ce să fac.
3 ,acă-mi amintesc eu bine programul, tu lucrezi sâmbătă seară, mi-a atras el aten"ia.
:ar serile de sâmbătă erau cele în care a(eam cele mai mari bacşişuri.
m clătinat aprobator din cap, atât către )am, cât şi pentru mine însămi. %ât timp am mâncat, am
discutat despre negocierile lui Ferr0 cu un crescător de câini %atahoula din 7uston. nnie, că"eluşa lui
Ferr0, fugise din curte ultima dată când intrase în călduri. cum, Ferr0 a(ea planificată o împerechere,
şi discu"iile dintre cei doi a&unseseră aproape de stadiul prenup"ial. În minte mi-a apărut o întrebare,
dar nu prea ştiam cum s-o formulez pentru )am. Până la urmă, curiozitatea a în(ins.
3 Ji-aduci aminte de motanul !ob4 l-am întrebat.
3 )igur. Fipul pe care l-a transformat melia în motan, din greşeală. Prietena ei Acta(ia l-a
transformat la loc.
3 8da. Problema e că, atâta timp cât a fost motan, a(ea blana negru cu alb. 2ra un motan chiar
drăgu". Însă melia a găsit o pisică în pădure, cu pisoiaşi, iar unele pisicu"e erau tot aşa, negru cu alb,
aşa că ea 6 AB, ştiu că sună ciudat 6 s-a ener(at pe !ob, crezând că, ştii, a de(enit tată. Într-un fel.
3 şa că întrebarea ta ar fi' e acesta un lucru obişnuit4 a reformulat )am, cu o e/presie
dezgustată. .oo, )oo*ie. .u putem să facem aşa ce(a, şi nici nu (rem. .ici unul dintre cei cu dublă-
natură. %hiar dacă s-ar produce un act se/ual, n-ar e/ista o sarcină. 2u cred că melia îl acuză pe
nedrept pe !ob. Pe de altă parte, el nu are 6 n-a a(ut 6 chiar o dublă-natură. 2l a fost transformat
complet, prin intermediul magiei, mi-a e/plicat )am, ridicând din umeri. Părea e/trem de stân&enit.
3 )cuze, i-am zis, încremenită de &enă. fost o grosolănie din partea mea.
3 2 o întrebare firească, presupun, a rostit )am, cu îndoială. ,ar să ştii că eu, când sunt în cealaltă
piele a mea, nu fac că"eluşi.
cum, eram îngrozitor de ruşinată.
3 Fe rog să mă scuzi, am insistat.
)am s-a destins când a (ăzut cât sunt de stân&enită şi m-a bătut uşurel pe umăr.
3 .u-"i face probleme, mi-a zis. poi m-a întrebat ce planuri a(eam cu podul, dacă tot îl golisem,
şi am discutat despre di(erse banalită"i până am reînceput să ne sim"im bine unul în compania
celuilalt.
=-am sunat din nou pe 7em0 când am a&uns pe autostrada interstatală.
3 7em0, în $ee*endul ăsta nu pot> Îmi pare foarte rău>
<i i-am e/plicat că trebuia să mă duc la muncă.
3 .u-"i face probleme, mi-a zis şi 7em0, părând să primească refuzul meu cu destul calm. .u
fusese decât un gând. scultă, uite care-i treaba. ,etest faptul că trebuie să-"i mai cer un ser(iciu. ,ar
#unter trebuie să-şi (iziteze grădini"a săptămâna (iitoare, e doar un obicei al şcolii, din fiecare an,
astfel încât copiii să-şi formeze în minte o imagine a locului în care (or merge din toamnă. )e face
turul sălilor de clasă, li se prezintă profesorii, se (izitează sala de mese şi băile. #unter m-a întrebat
dacă n-ai putea să (ii cu noi.
m rămas cu gura căscată, bucurându-mă că 7em0 nu mă poate (edea.
3 2 în timpul zilei, presupun, am zis. În ce zi a săptămânii4
3 8ar"ea (iitoare, la două.
,acă nu eram în schimbul de prânz, puteam să mă duc.
3 Încă o dată, lasă-mă să-mi (erific programul, dar cred c-o să pot, i-am zis. Fe mai sun eu
diseară.
m închis telefonul cu zgomot şi i-am po(estit lui )am despre noua solicitare a lui 7em0.
3 m impresia că a (rut să-"i ceară lucrul cel mai important la urmă, ca să aibă mai multe şanse
să (ii, şi-a dat cu părerea )am.
m izbucnit în râs.
3 .u m-am gândit la asta, până n-ai spus-o tu. %reierul meu func"ionează pe o re"ea mai directă
decât al tău. ,ar acum, dacă mă gândesc, mi se pare... deloc improbabil, am adăugat, ridicând din
umeri. .u că aş a(ea ce(a împotri(ă, totuşi. 1reau ca #unter să fie fericit. <i mi-am tot petrecut
timpul cu el, deşi nu atât de mult pe cât aş fi (rut.
#unter semăna cu mine, fără să se (adă asta la suprafa"ă' amândoi a(eam puteri telepatice. Însă
acesta era secretul nostru, fiindcă mă temeam ca #unter să nu aibă probleme în cazul în care talentul
său ar fi de(enit cunoscut. 8ie nu-mi îmbunătă"ise cu nimic (ia"a.
3 <i-atunci, de ce eşti îngri&orată4 m-a întrebat )am. Pentru că-mi dau seama că eşti.
3 ,oar că... aş arăta ciudat. =umea din 7ed ,itch ar crede că eu umblu cu 7em0. %ă sunt, într-un
fel... aproape că o să fiu mama lui #unter.
<i 7em0 tocmai mi-a zis că e cu o femeie pe nume 2rin, iar ei s-ar putea să nu-i facă plăcere...
1ocea mi s-a stins treptat. 1izita aceasta mi se părea o idee oarecum nereuşită. ,ar, dacă îl face
fericit pe #unter, bănuiesc că ar trebui să mă duc.
3 i senza"ia aia, că eşti atrasă în ce(a neplăcut4 m-a întrebat )am, cu un zâmbet strâmb.
2ra ziua noastră de discutat subiecte stân&enitoare.
3 8da, am recunoscut. A am. %ând am a&uns să mă implic în (ia"a lui #unter, nu mi-am imaginat
(reodată că el chiar o să depindă de mine în (reo pri(in"ă. .-am prea stat prin prea&ma copiilor. 7em0
are o strămătuşă şi un străunchi în 7ed ,itch. ,e-aia s-a şi mutat acolo, după nenorocirea cu Batrina.
(eau o casă goală, de închiriat. Însă unchiul şi mătuşa sunt prea bătrâni ca să (rea să "ină un copil de
(ârsta lui #unter mai mult de o oră, două, iar singura (erişoară e prea ocupată ca să fie de cine ştie ce
a&utor.
3 #unter e un copil bun4
3 ,a, aşa cred, am răspuns. <tii ce e ciudat4 %ând a stat #unter la mine, el şi cu %laude s-au
în"eles de minune împreună. fost o mare surpriză pentru mine.
)am şi-a întors pri(irea spre mine.
3 ,ar tu n-ai (rea să-l laşi ore întregi cu %laude, nu-i aşa4
3 .u, i-am răspuns, după câte(a momente de gândire.
)am a făcut un semn de încu(iin"are, ca şi cum i-aş fi confirmat un lucru la care cugeta.
3 Pentru că, în definiti(, %laude e din neamul zânelor, nu4
Pusese destulă interoga"ie în tonul lui, încât să se asigure că eu o consideram o întrebare autentică.
1orbele sunau destul de neplăcut, rostite cu (oce tare. ,ar erau ade(ărate.
3 ,a, pentru că e din neamul zânelor. ,ar nu pentru că ar fi din altă rasă decât noi.
8ă chinuiam să e/prim ceea ce gândeam.
3 5ânele iubesc copiii. ,ar nu au aceleaşi criterii ca ma&oritatea oamenilor. 5ânele se comportă
cum cred ele că i-ar face ferici"i pe copii, sau că le-ar aduce (reun folos, nu cum ar proceda un adult
creştin.
(eam impresia că eram meschină şi pro(incială recunoscând toate acestea, însă erau ade(ăratele
mele sentimente. )im"eam ne(oia să adaug tot felul de disculpări' nu că m-aş fi crezut eu o creştină
prea groza(ă, departe de mine asta> .ici că necreştinii ar fi fost oameni răi. <i nici că (ărul meu
%laude ar fi fost capabil să-i facă (reun rău lui #unter. Însă mă cunoşteam cu )am de multă (reme,
aşa că eram sigură că în"elegea toate astea.
3 8ă bucur că suntem pe aceeaşi lungime de undă, mi-a zis )am, ceea ce m-a făcut să mă simt
uşurată. ,ar eram departe de a fi în largul meu. Poate că eram noi pe aceeaşi lungime de undă, dar nu
mă bucuram prea tare că pot s-o recep"ionez.
Primă(ara se îndrepta spre (ară, şi era o zi frumoasă. m încercat să mă bucur de ea pe tot drumul
spre est, către 8onroe, însă succesul a fost par"ial.
1ărul meu %laude era proprietarul clubului de striptease #ooligans, amplasat lângă autostrada
interstatală, dincolo de grani"ele oraşului 8onroe. %inci seri pe săptămână, oferea distrac"ii
caracteristice cluburilor de striptease. =unea era închis. Însă &oia era )eara ,oamnelor, când îşi făcea
numărul şi %laude. ,esigur, nu era singurul bărbat din spectacol. %el pu"in al"i trei stripperi e(oluau,
prin rota"ie, conform unui program stabilit, şi de obicei a(eau şi un stripper in(itat. 2ra un circuit al
stripperilor, după cum mă informase (ărul meu.
3 i fost (reodată să-l (ezi în spectacol4 m-a întrebat )am, în timp ce oprea maşina în dreptul
intrării din spate.
.u era primul care mă întreba aşa ce(a. Începeam să cred că era ce(a în neregulă cu mine, din
moment ce nu sim"isem ne(oia să dau fuga în 8onroe ca să pri(esc cum îşi aruncă masculii hainele
&os de pe ei.
3 .u. =-am (ăzut gol pe %laude. ,ar n-am (enit niciodată să-l (ăd făcându-şi meseria. m auzit
că e bun.
3 Cmblă gol4 =a tine acasă4
3 ,ecen"a nu face parte din priorită"ile lui %laude, i-am zis.
)am părea nemul"umit şi uluit, cu toate a(ertismentele lui de mai de(reme referitoare la concep"ia
neamului zânelor cum că rudenia nu era un impediment când era (orba de se/.
3 ,ar ,ermot4 m-a întrebat.
3 ,ermot4 .u cred că face striptease, am răspuns, dezorientată.
3 .u, întrebam dacă umblă şi el gol prin casă.
3 .u, am zis. ,oar %laude. r fi fost cu ade(ărat gre"os dac-ar fi făcut-o şi ,ermot, de (reme ce
seamănă atât de mult cu -ason.
3 Pur şi simplu, nu e bine, a bombănit )am. %laude ar fi cazul să-şi "ină pantalonii pe el.
3 8-am împăcat cu asta, am zis, uşoara "âfnă din (ocea mea reamintindu-i lui )am că nu el
trebuia să-şi facă gri&i pentru această situa"ie.
2ra zi lucrătoare, aşa că localul nu se deschidea decât la patru după-amiază. .u mai fusesem
niciodată până acum la #ooligans, însă mi se părea că arată la fel ca oricare alt mic club, retras într-o
parcare de dimensiuni considerabile, cu o zugră(eală de un albastru-electric şi o firmă "ipătoare de un
roz şocant. =ocurile în care se (inde alcool sau carne arată mereu cam trist la lumina zilei, nu (i se
pare4 Cnica pră(ălie apropiată de #ooligans, acum, că mă uitam mai bine, era una de băuturi
alcoolice.
%laude mă în(ă"ase ce să fac în e(entualitatea că treceam (reodată pe-acolo. )emnalul secret era să
bat de patru ori, la inter(ale egale. ,upă ce am ciocănit, mi-am plimbat pri(irea pe câmp. )oarele se
abătea asupra parcării doar ca un mic indiciu pri(ind arşi"a care a(ea să urmeze. )am se tot legăna,
stingherit, de pe un picior pe altul. ,upă câte(a secunde, s-a deschis uşa.
5âmbind, am spus un ?bună>@ instincti( şi am dat să intru pe culoar. m a(ut un şoc când mi-am
dat seama că portarul nu era o fiin"ă umană. m încremenit instantaneu.
2u presupusesem că ,ermot şi %laude erau singurii din neamul zânelor care rămăseseră în
merica (remurilor moderne, de când străbunicul meu le atrăsese pe toate celelalte în propria lor
dimensiune, sau lume, sau cum i-or fi zicând, şi ferecase trecerea. ,eşi ştiam şi că .iall şi %laude
comunicau între ei cel pu"in ocazional, fiindcă .iall îmi trimisese o scrisoare pe care o primisem din
mâinile lui %laude. Însă refuzasem deliberat să-l bombardez cu întrebări. 2/perien"ele cu rudele mele
din neamul zânelor 6 şi nu numai cu rudele 3 fuseseră atât încântătoare, cât şi oribile... Însă, în final,
aceste e/perien"e atârnaseră mult mai greu de partea oribilă a balan"ei.
Portarul era la fel de uluit când m-a (ăzut, pe cât eram eu că-l (edeam pe el. .u era din neamul
zânelor... dar era o fiin"ă supranaturală. Întâlnisem zâne care-şi piliseră din"ii ca să arate aşa cum
arătau cei ai fiin"ei acesteia, în mod natural' lungi de doi centimetri şi &umătate, ascu"i"i, uşor curba"i
spre interior. Crechile portarului nu erau ascu"ite, însă nu cred că (reo opera"ie chirurgicală le-ar fi
făcut să fie mai turtite şi mai rotunde decât urechile omeneşti. :mpresia de e/traterestru era atenuată
de părul lui des şi frumos, bogat, castaniu, perfect neted, lung de aproape opt centimetri, pe tot capul.
.u arăta ca o coafură, ci ca blana unui animal.
3 Fu ce eşti4 am întrebat amândoi, simultan.
r fi fost amuzant... Într-un alt uni(ers.
3 %e s-a întâmplat4 a întrebat )am, din spatele meu, făcându-mă să tresar. m intrat de-a binelea
în club, )am urmându-mă îndeaproape, şi am auzit uşa metalică zăngănind în urma noastră. ,upă
soarele acela orbitor, lungile tuburi fluorescente care luminau coridorul păreau de două ori mai palide.
3 2u sunt )oo*ie, am zis, ca să sparg stân&enitoarea tăcere.
3 <i ce eşti4 m-a întrebat din nou creatura. )tăteam amândoi, &ena"i, pe coridorul îngust.
)-a deschis o uşă şi s-a i(it capul lui ,ermot.
3 )alut, )oo*ie, mi-a zis. 1ăd că ai făcut cunoştin"ă cu !ellenos.
ieşit pe coridor şi abia atunci a obser(at e/presia fe"ei mele.
3 %e, n-ai mai (ăzut un elf până acum4
3 2u nu, mul"umesc pentru întrebare, a bombănit )am. <i, din moment ce era mult mai
cunoscător decât mine în pri(in"a lumii supranaturalilor, mi-am dat seama că elfii trebuiau să fi fost
foarte rari.
(eam o mul"ime de întrebări referitoare la prezen"a lui !ellenos, dar nu eram sigură dacă a(eam
şi dreptul să le pun, mai ales după gafa de mai de(reme cu )am.
3 )cuze, !ellenos. 2u am cunoscut odată un semi-elf, cu din"i ca ai tăi. În general, totuşi, cunosc
numai zâne care-şi pilesc din"ii ca să arate aşa. Încântată să te cunosc, am zis, cu un uriaş efort. 2l e
prietenul meu )am.
)am i-a strâns mâna lui !ellenos. %ei doi a(eau cam aceeaşi înăl"ime şi constitu"ie, însă am
obser(at că ochii oblici ai lui !ellenos erau de un căprui-închis, asortându-se cu pistruii de pe pielea
lui lăptoasă. ceşti ochi erau bizar de îndepărta"i, sau poate că el a(ea fa"a mai lătărea"ă în zona
pome"ilor decât ar fi fost normal4 2lful i-a zâmbit lui )am şi i-am zărit din nou din"ii strălucitori. 8-
am cutremurat şi am pri(it în altă parte.
Printr-o uşă deschisă, am zărit o garderobă spa"ioasă. 2ra o te&ghea lungă, întinsă cât tot peretele, şi
deasupra ei, oglinzi (iu luminate. Pe te&ghea erau presărate cosmetice, pensule pentru machia&,
uscătoare de păr, ondulatoare şi aparate pentru îndreptarea părului, fragmente de costume, aparate de
ras, o re(istă, poate două, peruci, telefoane mobile... talmeş-balmeşul specific celor pentru care slu&ba
depinde de înfă"işare. %âte(a taburete înalte erau împrăştiate la întâmplare prin încăpere, şi peste tot
se (edeau încăl"ări şi sacoşe.
&ungând mai departe, pe coridor, ,ermot ne-a in(itat'
3 #aide"i în birou.
m înaintat şi ne-am înghesuit într-o cameră mică. Aarecum spre dezamăgirea mea, e/oticul şi
superbul %laude a(ea un birou totalmente prozaic' îngrămădit, dezordonat şi lipsit de ferestre. %laude
a(ea secretară 6 o femeie îmbrăcată într-un costum de damă protocolar marca -%Penne0. .ici că se
putea să arate mai nepotri(it într-un club de striptease. ,ermot, care azi &uca în mod e(ident rolul
maestrului de ceremonii, a făcut prezentările'
3 .ella -ean, ea este draga noastră (erişoară )oo*ie.
.ella -ean era brunetă şi rotun&oară, iar ochii ei de ciocolată amăruie aproape că se asortau cu ai
lui !ellenos, deşi dantura o a(ea liniştitor de normală. 8icul ei cubicul era situat imediat lângă biroul
lui %laude+ de fapt, mi-am imaginat că fusese con(ertit dintr-un dulap pentru depozitare. ,upă ce ne-a
aruncat o pri(ire de desconsiderare, mie şi lui )am, .ella -ean a părut mai mult decât nerăbdătoare să
se retragă în propriul ei spa"iu. <i-a închis uşa biroului cu un aer ferm, ca şi cum ar fi ştiut că a(em de
gând să facem ce(a de prost-gust şi ea n-ar (rea să aibă nicio legătură cu noi.
=a rândul lui, !ellenos a închis uşa biroului lui %laude, şi am rămas cu to"ii într-o cămăru"ă care ar
fi fost aglomerată şi cu două persoane, darămite cu cinci. uzeam muzica (enind dinspre clubul
propriu-zis 9sau, mai degrabă, impropriu-zis;, şi m-am întrebat ce s-o întâmpla acolo. Aare stripperii
a(eau repeti"ie4 <i ce părere a(eau ei despre !ellenos4
3 %ărui fapt îi datorăm surprinzătoarea (izită4 ne-a întrebat %laude. .u că n-aş fi încântat să (ă
(ăd.
.u era încântat absolut deloc să mă (adă pe mine, deşi mă in(itase, nu o dată, să trec pe la
#ooligans. 2ra clar 6 după cât îl (edeam de îmbufnat 6 că nu crezuse niciodată c-aş (eni să-l (ăd la
club, în afară de cazul în care s-ar fi aflat pe scenă, dezbrăcându-se. )igur, %laude e con(ins că toată
lumea (rea să-l (adă cum îşi aruncă hainele de pe el, mi-am zis. %e, nu se bucura să primească (izite,
sau era ce(a acolo din ce n-ar fi (rut să ştiu eu4
3 Frebuie să ne spui de ce se simte )oo*ie tot mai mult ca o zână, a rostit, abrupt, )am.
%ei trei bărba"i pro(enind din neamul zânelor şi-au întors simultan capetele spre )am.
3 ,e ce-ar trebui să-i spun aşa ce(a4 a întrebat %laude. <i ce te pri(esc pe tine problemele noastre
de familie4
3 Pentru că )oo*ie (rea să ştie de ce şi pentru că este prietena mea, a replicat )am. (ea
înfă"işarea aspră şi (ocea monotonă. r trebui s-o în(e"i cum stau treburile cu sângele ei amestecat, în
loc să trăieşti în casa ei şi să profi"i de pe urma ei.
.u mai ştiam încotro să pri(esc. #abar n-a(usesem că )am nu era deloc de acord ca (ărul şi
străunchiul meu să stea la mine, şi chiar nu era necesar ca el să-şi e/prime părerea. :ar %laude şi
,ermot nu profitau de pe urma mea, ci contribuiau la cumpărarea alimentelor şi făceau cu mare gri&ă
curat în urma lor. %âteodată. 2 drept că factura mea la apă se umflase considerabil 9şi-i spusesem eu
câte(a (orbe lui %laude pe această temă;, însă nimic altce(a nu mă costa bani.
3 ,e fapt, a continuat )am, (ăzând că ei îi aruncă mai departe pri(iri feroce, în tăcere, (oi sta"i cu
ea ca să (ă asigura"i că de(ine zână într-o măsură din ce în ce mai mare, nu-i aşa4 Încura&a"i
dez(oltarea acestei păr"i din ea. .u ştiu cum proceda"i, dar ştiu că asta face"i. Întrebarea mea este' o
face"i doar pentru ca să (ă sim"i"i bine, de dragul companiei sau a(e"i în minte (reun plan cu )oo*ie4
Cn soi de complot secret de-al zânelor4
Cltimele lui cu(inte au sunat mai degrabă ca un huruit rău-pre(estitor, decât ca (ocea normală a lui
)am.
3 %laude mi-e (ăr, iar ,ermot, străunchi, am zis, instincti(. 2i n-ar încerca să...
<i, necă&ită, am lăsat gândul nerostit. ,acă în(ă"asem ce(a de-a lungul ultimilor câ"i(a ani, atunci
fusese că nu trebuie să fac presupuneri prosteşti.
:deea că rudele tale nu (or să-"i facă rău era o presupunere prostească de gradul întâi.
3 #aide"i să (ede"i şi restul clubului, a rostit deodată %laude. <i, până să ne gândim la cu(intele
lui, ne-a şi împins afară din birou, pe coridor. deschis uşa clubului propriu-zis, iar eu şi )am am
intrat.
!ănuiesc că toate cluburile şi barurile arată, în esen"ă, la fel' mese şi scaune, unele tentati(e de
decor tematic, o te&ghea ca la carte, o scenă cu bare pentru striptease şi un soi de cabină pentru
sonorizare. ,in aceste puncte de (edere, #ooligans nu făcea e/cep"ie.
Însă toate creaturile care şi-au întors capetele spre noi când am intrat... toate erau supranaturale.
de(ărul mi s-a re(elat lent şi ine(itabil, în timp ce le pri(eam chipurile, pe rând. :ndiferent cât de
umană le-ar fi fost înfă"işarea 9şi mul"i dintre ei puteau să ia ?notă de trecere@;, fiecare a(ea câte o
urmă de sânge de zână, într-un fel sau în altul. A femeie frumoasă, cu un păr roşu ca flacăra, era
par"ial elf. Îşi pilise dantura. :ar un mascul înalt şi sub"ire era ce(a nemaiîntâlnit de mine (reodată.
3 !un-(enit, surioară, mi-a zis un... ce(a blond şi scund. .ici în pri(in"a se/ului nu puteam să fiu
sigură. 2şti aici ca să ni te alături4 m-a întrebat.
8-am străduit să găsesc un răspuns.
3 .-a(eam aşa ce(a în plan, am răspuns. 8-am întors pe culoar şi am lăsat uşa să se închidă după
mine, după care m-am agă"at de bra"ul lui %laude. %e naiba se petrece aici4 l-am luat la rost.
1ăzându-l că nu-mi răspunde, m-am întors spre străunchiul meu. ,ermot4
3 )oo*ie, scumpa noastră, a zis ,ermot, după o clipă de tăcere. ,iseară, când (enim acasă, o să-"i
po(estim tot ce trebuie să ştii.
3 ,ar el4 am mai întrebat, arătându-l cu capul pe !ellenos.
3 2l n-o să fie cu noi, mi-a zis %laude. !ellenos doarme aici, e paznicul nostru de noapte.
.u ai ne(oie de paznic de noapte decât dacă te temi de un atac.
lte necazuri.
A perspecti(ă pe care cu greu puteam s-o suport.
O
AB, mai fusesem fraieră şi în trecut. .u fraieră în permanen"ă, ci fraieră ocazional. <i făcusem
greşeli. Pute"i să fi"i siguri că făcusem greşeli.
Însă, pe parcursul drumului de întoarcere în !on Femps, cu cel mai bun prieten al meu la (olan,
păstrând tăcerea de care a(eam ne(oie, m-am gândit intens. )im"eam cum îmi curg lacrimile. m
întors capul şi mi-am acoperit fa"a cu o batistă pe care am scos-o din geantă, ne(rând ca )am să mă
compătimească.
,upă ce mi-am re(enit, i-am zis'
3 m fost o fraieră.
)pre cinstea lui, )am s-a arătat uimit.
3 =a ce te referi4 m-a întrebat, ca să nu spună ?%ând4@.
3 Fu crezi că oamenii se pot schimba cu ade(ărat, )am4
stat o clipă să-şi pună gândurile în ordine.
3 2 o întrebare destul de importantă, )oo*ie. Aamenii pot să se transforme într-o anumită măsură,
asta-i clar. ,ependen"ii pot să se arate îndea&uns de puternici ca să înceteze cu ceea ce-i face
dependen"i. Aamenii pot să se ducă la şedin"e de terapie psihologică şi să în(e"e cum să-şi corecteze
comportamentul scăpat de sub control. ,ar aici e (orba despre un sistem... e/terior. A tehnică studiată
de management, impusă asupra ordinii fireşti a lucrurilor, asupra a ceea ce este persoana în realitate'
un dependent. În"elegi ce (reau să spun4
m încu(iin"at.
3 şa că, în ansamblu, a continuat el, trebuie să spun nu, oamenii nu se schimbă, dar pot să în(e"e
cum să se comporte diferit. ş (rea să cred că lucrurile stau altfel. ,acă ai (reun argument care să
sus"ină că mă înşel, m-aş bucura să-l aud.
intrat pe poteca ce ducea spre casa mea şi am început să tra(ersăm pădurea.
3 %opiii se schimbă pe măsură ce cresc şi se adaptează la societate şi la propriile lor condi"ii de
(ia"ă, am zis. Cneori, în bine+ alteori, în rău. <i eu cred că, dacă iubeşti pe cine(a, faci un efort să-"i
înfrângi deprinderile care-i displac, nu4 Însă deprinderile sau înclina"iile astea nu dispar. )am, ai
dreptate. stea sunt cazuri diferite, când o reac"ie este în(ă"ată, ca s-o înlocuieşti pe cea originală.
8i-a adresat o pri(ire îngri&orată în timp ce mane(ra maşina în spatele casei.
3 )oo*ie, care-i problema4
m scuturat din cap.
3 Fare tâmpită sunt, i-am zis, fără să-l pot pri(i drept în ochi. m coborât grăbită din camionetă.
%e faci, l-am întrebat, î"i iei liber toată ziua sau ne (edem mai târziu în bar4
3 Îmi iau liber. scultă, ai ne(oie cum(a să mai rămân pe-aici4 .u-mi dau seama bine ce anume-
"i pro(oacă îngri&orarea, dar ştii că putem să discutăm despre asta. #abar n-am ce se petrece la
#ooligans, dar până catadicsesc zânele să ne e/plice... )unt aici, dacă ai ne(oie de mine.
Aferta lui era sinceră, însă ştiam şi că-şi dorea să a&ungă acasă, s-o sune pe -annal0nn şi să-şi facă
planuri pentru diseară, astfel încât să-i poată da cadoul pe care se ostenise atâta să-l aleagă.
3 .u, sunt bine, i-am răspuns pe un ton liniştitor, ridicându-mi spre el pri(irea zâmbitoare. m un
milion de treburi de făcut până (oi (eni la muncă şi o mul"ime de lucruri la care să mă gândesc.
%a să mă e/prim eufemistic.
3 8ersi pentru c-ai (enit cu mine la )hre(eport, )oo*ie, mi-a zis )am. ,ar cred că n-am făcut
bine propunându-"i să mergi să discu"i cu rudele tale. nun"ă-mă dacă nu-"i spun totul diseară.
m fluturat mâna în semn de rămas-bun, în timp ce se îndepărta în marşarier pe alee, spre
#ummingbird 7oad, ca să se întoarcă la rulota lui dublă, aflată imediat dincolo de 8erlotteEs. )am nu
pleca niciodată în totalitate de la muncă... şi, în acelaşi timp, făcea o na(etă e/trem de scurtă.
În timp ce descuiam uşa din spate, îmi făceam de&a planuri.
(eam chef să fac un duş... nu, o baie. 2ra, de fapt, splendid să fiu singură, să-i ştiu pe %laude şi
pe ,ermot departe de casă. 2ram plină de noile bănuieli, însă acesta era un sentiment întristător de
familiar. 8-am gândit dacă s-o sun pe melia, prietena mea (ră&itoare care se întorsese în .e$
Arleans, la casa pe care şi-o reclădise şi la slu&ba pe care o primise înapoi, ca să-i cer câte(a sfaturi în
anumite pri(in"e. Până la urmă, nu i-am mai dat telefon. r fi trebuit să-i e/plic atâtea> Perspecti(a
aceasta îmi sleia creierul şi-aşa că nu eram în stare să încep o con(ersa"ie. Cn e-mail ar fi fost mai
bun. şa, puteam să le rezol( pe toate.
m pus în cadă şi uleiuri de baie şi m-am strecurat în apa fierbinte cu multă pruden"ă, strâmbându-
mă în timp ce mă cufundam. Partea din fa"ă a coapselor mă ustura încă. 8-am ras pe picioare şi la
subsuori. ,acă te aran&ezi, te sim"i întotdeauna mai bine. ,upă ce am ieşit din cadă 6 uleiurile de baie
făcându-mi pielea la fel de alunecoasă ca a unui luptător 6, mi-am (opsit unghiile de la picioare şi mi-
am periat părul, uimită încă o dată de cât de scurt părea. ,ar tot îmi trecea de omopla"i 6 m-am
consolat eu singură.
%urată şi parfumată, mi-am pus pe mine echipamentul pentru 8erlotteEs, regretând că trebuia să-
mi ascund pedichiura sub şosete şi în tenişi. Încercam să nu gândesc, şi mă descurcam destul de bine.
(eam cam o &umătate de oră de pierdut, aşa că am aprins tele(izorul şi am apăsat pe butonul cu
înregistrările digitale, ca să (ăd episodul de ieri din -eopard0> &unseserăm să comutăm în fiecare
seară tele(izorul pe această emisiune, deoarece clien"ii găseau o anume plăcere în ghicirea
răspunsurilor. -ane !odehouse, alcoolica noastră cu cele mai îndelungate state de ser(iciu, se
do(edise e/pertă în filmele (echi, iar Ferr0 !ellefleur sigur era specialist la întrebările din sport. 2u
puteam să răspund la ma&oritatea întrebărilor despre scriitori, din moment ce citisem mult, iar )am era
destul de demn de încredere la capitolul istoria mericii după 1HQQ. 2u nu eram totdeauna în bar când
se difuza emisiunea, aşa că începusem s-o înregistrez în fiecare zi. Îmi plăcea lumea fericită din
-eopard0> îmi plăcea să prind un ,ail0 ,ouble
R,
ceea ce mi se întâmplase astăzi. %ând s-a terminat
emisiunea, (enise (remea să plec.
Îmi plăcea să conduc, îndreptându-mă spre schimbul de seară, cât timp afară era încă lumină. m
deschis radioul şi am început să cânt ?%raz0@ la unison cu Nnarls !ar*le0. Puteam să mă identific cu
el.
-ason a trecut pe lângă mine cu maşina, mergând în sensul opus, probabil spre casa iubitei lui.
8ichele )chubert încă rezista în rela"ia cu el. ,in moment ce -ason începuse, în sfârşit, să se
maturizeze, era posibil ca ea să rămână permanent cu el... dacă (a (rea. %el mai important a(anta&
pentru 8ichele este că nu se lăsa fascinată de 9aparent; puternicul apetit se/ual din dormitor al lui
-ason. ,acă era pierdută după el şi geloasă că nu-i acordă întreaga aten"ie, reuşea să se ascundă de
minune.
-os pălăria în fa"a ei. :-am făcut semn cu mâna fratelui meu, iar el mi-a răspuns printr-un zâmbet.
răta fericit şi netulburat. Îl in(idiam pentru asta, din adâncul sufletului. %onstatam plusuri
importante în modul în care aborda -ason (ia"a.
%lientela de la 8erlotteEs era, din nou, pu"ină. ,eloc surprinzător' un atentat cu bombă incendiară
înseamnă o publicitate destul de proastă. ,acă 8erlotteEs n-ar mai putea să supra(ie"uiască4 ,acă
1icEs 7ednec* 7oadhouse ar continua să-i fure clientela4 Aamenilor le plăcea la 8erlotteEs pentru că
era relati( liniştit, pentru că atmosfera era destinsă, pentru că mâncarea era bună 9chiar dacă limitată
ca op"iuni; şi băutura se ser(ea cu generozitate. )am fusese mereu un tip popular, până când şi
(ârcolacii îşi anun"aseră public e/isten"a. Aamenii care se împăcaseră cu (ampirii, cu o acceptare
precaută, păreau să-i considere pe cei cu dublă-natură ca pe picătura care umplea paharul, ca să mă
e/prim aşa.
8-am dus în magazie să-mi iau un şor" curat şi apoi în biroul lui )am, ca să-mi pun geanta în
sertarul încăpător al mesei lui de lucru. )igur că mi-ar fi plăcut să am şi eu un dulăpior. ş fi putut să-
mi "in în el geanta şi schimburi de haine pentru serile în care a(eam parte de catastrofe minore, ca de
e/emplu bere (ărsată pe mine sau pete de muştar.
A schimbam pe #oll0, care urma să se mărite, în octombrie, cu cel mai bun prieten al lui -ason,
#o0t. (ea să fie a doua nuntă pentru #oll0 şi prima pentru #o0t. )e hotărâseră să iasă cu to"ii din
oraş şi, după ceremonia de la biserică, să organizeze o recep"ie în sala bisericii. <tiam mai multe decât
aş fi (rut despre toate acestea. ,eşi până la nuntă mai erau atâtea luni, #oll0 de&a începuse să fie
obsedată de detalii. ,in moment ce prima ei căsătorie nu se încheiase decât la ofi"erul stării ci(ile,
aceasta era 9teoretic (orbind; ultima ei şansă de a-şi trăi (isul. Îmi şi imaginam ce părere ar fi a(ut
bunica mea despre rochia albă de mireasă a lui #oll0 care a(ea un băie"el de&a la şcoală... dar, stai aşa,
merge orice, numai să fie mireasa fericită. lbul obişnuia să simbolizeze puritatea feciorelnică a
purtătoarei. cum, nu însemna decât că mireasa îşi achizi"iona o rochie scumpă şi inutilizabilă
ulterior, pe care o (a "ine agă"ată în şifonier după ziua cea mare.
:-am făcut semn cu mâna lui #oll0, ca să-i atrag aten"ia. Focmai (orbea cu noul predicator baptist
din %algar0, fratele %arson. 2l mai (enea din când în când pe-aici, dar niciodată nu comanda alcool.
1ăzându-mă, #oll0 a pus capăt con(ersa"iei şi s-a îndreptat agale spre mine, să-mi spună ce se mai
întâmplase la mesele noastre, adică nu mare lucru. 8-a străbătut un frison când am (ăzut urma de
pâr&ol din mi&locul podelei. A masă mai pu"in de ser(it.
3 !ună, )oo*ie, mi-a zis #oll0, oprindu-se din drumul ei spre camera din spate, de unde trebuia
să-şi ia geanta. 1ii la nuntă, nu4
3 )igur, n-aş (rea s-o ratez.
3 Fe-ar deran&a să ser(eşti tu punciul4
2ra o onoare+ nu atât de mare pe cât era cea de domnişoară de onoare, însă oricum una
R
#tap a $ocului în care un participant ale%e o anumit c su de pe tabla de $oc ă ă ă ţă
şi poate paria pe dezle%area indiciului corespunz tor ă
semnificati(ă. .u mă aşteptasem niciodată la aşa ce(a.
3 !ucuroasă, i-am răspuns, zâmbind. ,ar mai (orbim când s-o apropia data.
#oll0 a părut încântată.
3 AB, e bine. 2i, să sperăm c-or să-şi mai ia a(ânt afacerile pe-aici, ca să mai a(em încă ser(iciu
şi în septembrie.
3 , ştii doar c-o să fie bine, i-am răspuns, însă eram departe de a fi con(insă că spuneam
ade(ărul.
m rămas trează încă o &umătate de oră după ce am a&uns seara acasă, aşteptându-i pe %laude şi pe
,ermot, însă ei nu şi-au făcut apari"ia, şi nici eu n-am a(ut chef să-i sun. Promiseseră să stea de (orbă
cu mine, însă discu"ia care ar fi a(ut drept scop să mă pună la curent cu secretele ascenden"ei mele nu
(a a(ea loc astă-seară. %u toate că aş fi (rut să aud unele răspunsuri, mi-am dat seama că amânarea
mă bucura. 5iua fusese prea încărcată. 8i-am zis în sinea mea că eram supărată, şi am încercat să
ascult dacă apar cei doi, dar n-am reuşit să mai rămân trează decât cinci minute.
%ând am ieşit din camera mea, a doua zi de diminea"ă, pu"in după ora nouă, n-am obser(at
niciunul dintre obişnuitele semne care să indice întoarcerea oaspe"ilor mei. !aia de pe hol arăta e/act
la fel ca în ziua precedentă, nu erau (ase în chiu(eta din bucătărie, şi nicio lumină nu fusese lăsată
aprinsă. m ieşit pe (eranda închisă din spatele casei. .u, nici urmă de (reo maşină.
Poate că fuseseră prea obosi"i ca să mai facă drumul cu automobilul până în !on Femps sau poate
că a(useseră noroc amândoi. %ând (enise %laude să locuiască la mine, îmi spusese că, dacă (a face
(reo cucerire, îşi (a petrece noaptea în casa lui din 8onroe, împreună cu norocosul ales.
Presupuneam că şi ,ermot ar fi făcut acelaşi lucru... cu toate că, dacă mă gândesc mai bine, pe
,ermot nu-l (ăzusem niciodată cu cine(a, fie bărbat, fie femeie. 8ai presupusesem şi că ,ermot ar
alege femeile în detrimentul bărba"ilor pur şi simplu pentru că semăna cu -ason, care era întru totul
atras de domni"e. Presupuneri. Prosteşti.
8i-am pregătit câte(a ochiuri cu pâine pră&ită şi fructe, şi cât timp am mâncat, am citit dintr-o
carte de .ora 7oberts, împrumutată de la bibliotecă. 8ă sim"eam mult mai în pielea mea decât în
ultimele săptămâni. %u e/cep"ia (izitei la #ooligans, cu o zi în urmă îmi petrecusem timpul pe cinste,
iar băie"ii nu mi se perindau prin bucătărie, plângându-se că rămăsesem fără pâine integrală sau apă
caldă 9%laude;, sau făcându-mi complimente e/agerate când eu nu-mi doream altce(a decât să citesc
9,ermot;. 2ra plăcut să constat că încă eram capabilă să-mi sa(urez singurătatea.
%ântând de una singură, am făcut duş şi m-am aran&at... iar când am terminat, era de&a (remea să
plec pentru schimbul de prânz. m aruncat o pri(ire prin li(ing, sătulă să-l (ăd că arată a magazie de
(echituri. tunci, mi-am amintit că a doua zi era (orba să (ină negustorii de antichită"i.
!arul era pu"in mai populat decât cu o seară în urmă, constatare care mi-a sporit (eselia. Aarecum
spre mirarea mea, în spatele barului se afla Benned0. răta la fel de dichisită şi de perfectă ca regina
frumuse"ii care fusese, cu toate că purta blugi strâm"i şi o bluză fără mâneci, în dungi albe şi gri. zi,
se pare că eram două femei gătite.
3 Cnde e )am4 am întrebat-o. %redeam că o să fie la muncă.
3 8-a sunat de diminea"ă şi mi-a zis că e încă în )hre(eport, mi-a răspuns Benned0, pri(indu-mă
pieziş. !ănuiesc că ani(ersarea lui -annal0nn a decurs foarte bine. :ar eu am ne(oie să lucrez cât mai
multe ore posibil, aşa că m-am bucurat să sar din pat şi să-mi fac (ânt încoace.
3 %e mai fac mama şi tatăl tău4 m-am interesat. Fe-au mai (izitat în ultima (reme4
Benned0 mi-a răspuns cu un zâmbet amar.
3 2i nu fac decât să lase totul să curgă, )oo*ie. Încă îşi doresc ca eu să fiu tot micu"a regină a
frumuse"ii şi să predau la şcoala de duminică+ totuşi, mi-au trimis un cec barosan când am ieşit din
închisoare. )unt norocoasă că-i am.
8âinile i-au încremenit pe paharul pe care-l ştergea.
3 8-am tot întrebat, a zis, dar s-a răzgândit imediat.
m aşteptat-o să continue. <tiam ce a(ea să urmeze.
3 8-am întrebat dacă nu cum(a atentatorul o fi fost cine(a din familia lui %ase0, a zis apoi, foarte
încet. %ând l-am împuşcat pe %ase0, n-am făcut decât să-mi sal(ez (ia"a. .u m-am gândit la familia
lui sau la familia mea, la nimic altce(a decât la propria-mi (ia"ă.
Benned0 nu mai (orbise niciodată până acum despre asta şi o în"elegeam întru totul.
3 %ine s-ar fi gândit la altce(a, decât să rămână în (ia"ă, Benned04 am replicat, tot încet, dar cu
ardoare. .imeni în toate min"ile n-ar fi procedat altfel. .u cred ca ,umnezeu ar fi (rut să te laşi
omorâtă în bătaie.
%u toate că nu eram deloc sigură cu pri(ire la ce-ar fi (rut ,umnezeu. Probabil că (oiam să spun'
%red c-ar fi fost tâmpenia naibii să te laşi omorâtă.
3 .-aş fi scăpat atât de uşor, dacă n-ar fi ieşit în fa"ă femeile celelalte, mi-a zis Benned0. Familia
lui, bănuiesc, ştia că el chiar obişnuieşte să lo(ească femeile... dar mă întreb dacă m-o considera şi
acum (ino(ată. Poate, ştiind că sunt în bar, s-o fi hotărât care(a dintre ei să mă omoare aici.
3 2 cine(a cu dublă-natură în familia lui4 am întrebat-o.
3 ,oamne, nu> a e/clamat Benned0, şocată. )unt baptişti>
8-am străduit să nu zâmbesc, dar nu m-am putut împiedica. În clipa următoare, Benned0 a început
să râdă ea însăşi de ce spusese.
3 cum, serios, a zis. .u cred. Fu zici că persoana care a aruncat sticla incendiară era (ârcolac4
3 )au din altă specie cu dublă-natură. 8da, aşa cred, dar nu mai spune asta pe-aici. )am şi-aşa
resimte urmările.
Benned0 a clătinat din cap în semn de deplină aprobare, după care m-a strigat un client, să-i aduc o
sticlă cu sos picant, aşa că am a(ut altce(a cu care să-mi ocup gândurile.
%helneri"a care trebuia să mă schimbe a sunat să anun"e că are un cauciuc dezumflat, aşa că am
mai rămas la 8erlotteEs două ore în plus. Benned0, care stătea până la ora închiderii, mi-a făcut capul
mare că sunt indispensabilă, până am uşuit-o cu un prosop. <i-a lungit un pic gâtul când l-a (ăzut
intrând pe ,ann0. 2ra clar că el se dusese acasă după ser(iciu ca să facă un duş şi să se bărbierească,
şi, când s-a că"ărat pe taburetul din fa"a barului, a pri(it-o pe Benned0 de parcă abia acum lumea lui
ar fi fost întreagă. În schimb, a zis'
3 ,ă-mi o bere, dar grăbeşte-te, femeie>
3 1rei cum(a să-"i torn berea în cap, ,ann04
3 Pentru mine, nu are importan"ă cum o primesc, a replicat el, după care şi-au zâmbit larg unul
celuilalt.
:mediat după lăsarea întunericului, telefonul meu a început să (ibreze în buzunarul de la şor". %ât
de repede am putut, m-am dus în biroul lui )am. Primisem un mesa& de la 2ric. ?.e (edem mai
târziu@, scria. <i atât. Însă a fost de-a&uns ca să am pe fa"ă un zâmbet tot restul serii, iar când am a&uns
acasă, am fost nespus de fericită să-l (ăd pe 2ric stând pe (eranda din fa"ă, chiar dacă-mi făcuse praf
bucătăria. <i a(ea cu el şi un pră&itor de pâine nou-nou", iar cutia era legată cu o fundă roşie.
3 %ărui fapt îi datorez onoarea4 am întrebat, se(eră. ,oar nu era să-i dau de în"eles lui 2ric că
aşteptasem cu nerăbdare (izita lui. Probabil că a(ea el o bănuială că aşa era, datorită legăturii de
sânge dintre noi.
3 .u ne-am prea distrat în ultimul timp, mi-a zis, întinzându-mi cutia.
3 În afară de când am stins eu un incendiu şi când ai atacat-o tu pe Pam4 8da, mi se pare o
afirma"ie &ustă. 8ersi pentru pră&itor, deşi nu l-aş cataloga drept distracti(. %e ai în minte4
3 m în minte o partidă spectaculoasă de se/, pentru mai târziu, fireşte, mi-a răspuns, ridicându-
se şi (enind spre mine. 8-am gândit la o pozi"ie pe care încă n-am încercat-o.
.efiind atât de fle/ibilă ca 2ric, ultima dată când încercasem ce(a cu ade(ărat a(enturos, mă
alesesem cu o durere de şold care mă "inuse trei zile. Fotuşi, eram dispusă să e/perimentez.
3 <i înainte de spectaculoasa partidă de se/, ce ai de gând4
3 Frebuie să facem o (izită într-un nou club dansant, mi-a răspuns, însă în (ocea lui am receptat o
undă de îngri&orare. şa l-au numit, mi-a e/plicat, (rând să atragă tineri cu înfă"işarea plăcută. %a a
ta.
3 <i unde e clubul ăsta4 m-am interesat. ,in moment ce stătusem atâtea ore în picioare, proiectul
lui nu era dintre cele mai tentante. ,ar chiar trecuse destul timp de când nu ne mai distraserăm, în
cuplu... În public.
3 2 între !on Femps şi )hre(eport, mi-a răspuns 2ric, şo(ăind. 1ictor tocmai l-a deschis.
3 > <i "i se pare un lucru inteligent să apari acolo4 am replicat, dezamăgită. Programul făcut de
2ric mi se părea acum absolut neatrăgător.
1ictor şi 2ric erau anga&a"i într-o luptă surdă. 1ictor 8adden era reprezentantul pentru =ouisiana al
lui Felipe, 7egele .e(adei, r*ansasului şi =ouisianei. Felipe îşi a(ea reşedin"a în =as 1egas, iar noi
9adică eu, 2ric şi Pam; ne întrebam dacă nu cum(a îi oferise un os atât de mare lui 1ictor, pur şi
simplu ca să-l ştie pe acest tip ambi"ios cât mai departe de teritoriul lui cel mai bogat. În adâncul
inimii, îmi doream ca 1ictor să moară. 2l îşi trimisese doi dintre acoli"ii de încredere, pe !runo şi pe
%orinna, să ne omoare, pe mine şi pe Pam, doar ca să-i slăbească puterile lui 2ric, pe care Felipe îl
păstrase, fiind cel mai eficient şerif din întregul stat.
Însă eu şi Pam întorseserăm roata. !runo şi %orinna erau acum două grămezi de pulbere pe
marginea autostrăzii interstatale, şi nimeni nu putea do(edi că noi o făcuserăm.
1ictor împrăştiase (orba că oferă o recompensă substan"ială pentru oricine i-ar fi putut da (reo
informa"ie despre soarta acoli"ilor săi, însă nimeni nu sărise cu ce(a. .umai eu, Pam şi 2ric ştiam ce
se întâmplase. 1ictor nu prea a(ea cum să ne acuze fă"iş, fiindcă asta ar fi însemnat să recunoască
faptul că el îi trimisese să ne ucidă. 2ra în impas.
2ra posibil ca data (iitoare 1ictor să trimită pe cine(a mai precaut şi mai atent. !runo şi %orinna
fuseseră e/cesi( de încrezători în propriile for"e.
3 .u e inteligent să mergem în clubul acela, dar n-a(em de ales, mi-a răspuns 2ric. 1ictor mi-a
ordonat să-mi fac apari"ia acolo, împreună cu so"ia. ,acă nu merg cu tine, o să-şi închipuie că mi-e
frică de el.
8-am gândit la toate acestea în timp ce scotoceam prin şifonier, încercând să găsesc ce(a care să
dea bine într-un club dansant la modă. 2ric se lungise pe pat, cu mâinile sub cap.
3 Citasem, am ce(a în maşină, a e/clamat deodată şi s-a repezit ca un fulger afară pe uşă. În
câte(a clipe, era înapoi, aducând cu el o (estimenta"ie pusă pe umeraş şi în(elită într-o folie de plastic
transparentă.
3 %e-i cu asta4 m-am mirat. ,oar nu e ziua mea>
3 .u mai au (oie (ampirii să le facă daruri iubitelor4
m fost ne(oită să-i zâmbesc.
3 Păi da, au, am zis.
dor darurile. Pră&itorul de pâine însemnase o despăgubire. ceasta, în schimb, era o surpriză. m
înlăturat cu gri&ă în(elişul de plastic. 1eşmântul de pe umeraş era o rochie. Probabil.
3 sta e... asta e tot4 am întrebat, ridicând-o la ni(elul ochilor. (ea un guler negru în formă de C
6 un C mare, atât în fa"ă, cât şi în spate 6 restul fiind în nuan"a bronzului, strălucitor şi plisat, ca şi
cum ar fi fost mai multe panglici late cusute laolaltă. În fine, nu chiar atât de multe. 1ânzătoarea îi
lăsase eticheta cu pre"ul pe ea. m încercat s-o trec cu (ederea, dar n-am reuşit, şi mi-a picat falca
(ăzând-o. Puteam să-mi cumpăr şase, poate chiar zece rochii din Gal-8art, sau trei din ,illardEs, cu
banii ăştia.
3 A să ară"i minunat, mi-a zis 2ric, zâmbind şi arătându-şi col"ii. A să mă in(idieze cu to"ii.
%ine nu s-ar sim"i bine auzind aşa ce(a4
m ieşit din baie şi m-am pomenit că noul meu amic, :mmanuel, apăruse iar în casa mea. Îşi
instalase un mic atelier de coafură şi machia& pe măsu"a mea de toaletă. 8i se părea foarte ciudat să
(ăd încă un bărbat în dormitorul meu. :mmanuel părea să fie într-o dispozi"ie mult mai (eselă astă-
seară. Până şi tunsoarea lui neobişnuită părea mai interesantă. În timp ce 2ric îl urmărea cu o pri(ire
într-atât de atentă, încât dădea impresia că l-ar considera pe :mmanuel un poten"ial asasin, slăbănogul
coafor mi-a tapat părul, mi l-a ondulat şi apoi m-a machiat. ,e când eram feti"ă, împreună cu Fara, nu
mă mai sim"isem atât de bine în fa"a unei oglinzi. ,upă ce şi-a terminat :mmanuel treaba, arătam...
strălucitoare şi încrezătoare.
3 8ul"umesc, i-am zis, întrebându-mă unde dispăruse ade(ărata )oo*ie.
3 %u plăcere, mi-a răspuns :mmanuel, cu toată seriozitatea. i un ten groza(. Îmi place să lucrez
cu tine.
.imeni nu-mi mai spusese (reodată aşa ce(a, şi singurul răspuns care mi-a (enit în minte a fost'
3 =asă-mi, te rog, o carte de (izită.
:mmanuel a scos una din buzunar şi a rezemat-o de o domnişoară din por"elan, atât de iubită de
bunica. lăturarea aceasta m-a întristat un pic. (usesem un drum lung de bătut până să mă consolez
în pri(in"a mor"ii ei.
3 %e mai face sora ta4 l-am întrebat, dacă tot a(eam gânduri triste.
3 zi i-a mers foarte bine, mi-a răspuns :mmanuel. 8ul"umesc pentru întrebare.
,eşi n-a pri(it spre 2ric în timp ce mi-a răspuns, l-am obser(at pe 2ric că-şi întoarce capul în altă
parte, cu din"ii strânşi. 2ner(at.
,upă ce şi-a strâns catrafusele, :mmanuel a plecat, iar eu am găsit un sutien fără bretele şi un
chilot tanga 6 ceea ce detestam, dar cine ar (rea să i se (adă dungile chilotului pe sub o rochie ca
asta4 - şi am început să mă aran&ez. ,in fericire, a(eam o pereche bună de pantofi negri cu toc. <tiam
că sandalele cu barete s-ar fi potri(it mai bine cu rochia, dar şi pantofii cu toc trebuiau să meargă.
2ric a fost chiar foarte atent cât timp m-am îmbrăcat.
3 %ât e de fin, mi-a zis, plimbându-şi mâna pe piciorul meu, de &os în sus.
3 #ei, dacă mai faci asta, nu mai a&ungem la club, şi toate pregătirile au fost de pomană>
.-a(e"i decât să spune"i că sunt penibilă, dar chiar îmi doream să mă (adă şi al"ii în afară de 2ric,
ca să-mi dau seama de efectul general e/ercitat de rochia nouă, coafura proaspătă şi machia&ul de
calitate.
3 .u întru totul de pomană, a replicat el+ totuşi, a început să se schimbe în hainele pentru
petrecere. :-am împletit frumos părul şi i l-am legat cu o panglică neagră. răta ca un corsar scăpat în
oraş.
r fi trebuit să fim ferici"i, entuziasma"i de noua noastră ieşire împreună, să aşteptăm cu nerăbdare
momentul în care (om dansa în club. .u puteam să-mi dau seama ce gândea 2ric în timp ce ne
îndreptam spre maşina lui, însă ştiam că nu era deloc bucuros de ceea ce făceam sau de locul în care
mergeam.
.ici eu.
8-am hotărât să mai domolesc agita"ia printr-o scurtă con(ersa"ie le&eră.
3 %um mai merg treburile cu (ampirii cei noi4 l-am întrebat.
3 1in doar când e cazul şi-şi (ăd de ale lor, mi-a răspuns el, lipsit de entuziasm.
2ra (orba despre trei (ampiri care a&unseseră pe teritoriul lui 2ric după nenorocirea cu Batrina, şi-i
ceruseră permisiunea să rămână în ,istrictul K, deşi (oiseră să se stabilească în 8inden, nu chiar în
)hre(eport.
3 %e nu e-n regulă cu ei4 am (rut să ştiu. .u pari prea entuziasmat de sporirea efecti(ului.
8-am urcat pe locul meu, iar 2ric a ocolit maşina.
3 Palomino se descurcă destul de bine, mi-a mărturisit, cam în silă, urcându-se la (olan. În
schimb, 7ubio e un prost, iar Par*er e slab.
.u-i cunoşteam pe cei trei îndea&uns de bine, cât să-i pun sub semnul întrebării afirma"iile.
Palomino, cunoscută doar sub acest nume, era o tânără şi atrăgătoare femeie-(ampir, cu un colorit
ciudat' tenul bronzat natural, însă părul de un blond pal. 7ubio #ermosa era chipeş, însă 6 eram
ne(oită să-i dau dreptate lui 2ric 6 era un tip şters, care niciodată nu a(ea prea multe de spus. :ar
Par*er era, după moarte, la fel de tocilar pe cât fusese în (ia"ă şi, deşi îmbunătă"ise sistemul
informatic de la Fangtasia, părea că se teme şi de propria-i umbră.
3 1rei să discutăm despre cearta dintre tine şi Pam4 l-am întrebat, după ce mi-am încheiat centura
de siguran"ă. În locul obişnuitei sale %or(ette, 2ric îşi luase =incolnul Fo$n %ar de la Fangtasia. 2ra
incredibil de confortabil şi, dat fiind felul în care conducea el când era în %or(ette, mă bucuram ori de
câte ori ieşeam seara în =incoln.
3 .u, mi-a răspuns 2ric.
,intr-odată, l-am (ăzut căzând pe gânduri, neliniştit.
=-am aşteptat să detalieze.
1oiam să aud mai multe.
3 Foarte bine, am zis, străduindu-mă din greu să recâştig senza"ia de plăcere pe care mi-o dădea
faptul că ieşeam în oraş cu un bărbat superb. A*i-do*i. Fie cum (rei. ,ar sunt de părere că partida de
se/ (a fi mai pu"in încinsă, dacă eu îmi fac gri&i pentru tine şi Pam.
7eplica mea fri(olă mi-a atras o pri(ire întunecată.
3 <tiu că Pam (rea să creeze un nou (ampir, am zis. În"eleg că e implicat aici şi elementul timp.
3 :mmanuel ar fi trebuit să-şi "ină gura, a comentat 2ric.
3 2 plăcut să mai e/iste şi cine(a dispus să-mi ofere informa"ii direct legate de persoanele la care
"in, i-am atras aten"ia.
8ai trebuia să-i şi desenez4
3 )oo*ie, 1ictor mi-a zis că n-am (oie să-i acord lui Pam permisiunea de a-şi crea un (lăstar, a
zis 2ric, însă imediat şi-a închis gura, ma/ilarele pocnind ca o capcană de o"el.
ha>
3 În"eleg că regii de"in controlul asupra reproducerii, am rostit, precaută.
3 ,a. %ontrolul absolut. ,ar în"elegi că Pam îmi face (ia"a un iad din pricina asta, şi 1ictor la fel,
nu4
3 ,ar 1ictor nu e rege cu ade(ărat, nu-i aşa4 Poate dacă te-ai duce direct la Felipe...4
3 ,e fiecare dată când trec peste 1ictor, găseşte câte o modalitate să mă pedepsească.
.u mai a(ea rost să continuăm discu"ia. 2ric era prins la mi&loc în toată po(estea.
şa că, pe durata drumului spre clubul lui 1ictor, despre care 2ric îmi spusese că se numeşte
1ampireEs Biss, am (orbit despre (izita de a doua zi a negustorilor de antichită"i. 8ai erau multe alte
subiecte pe care mi-ar fi plăcut să le discutăm, însă "inând cont de pozi"ia copleşitor de grea în care se
găsea 2ric, n-am (rut să-l împo(ărez şi cu problemele mele. Plus că a(eam încă senza"ia că,
deocamdată, nu ştiam totul despre situa"ia lui 2ric.
3 2ric, i-am zis, dându-mi seama că suna prea brusc şi cu prea multă insisten"ă, tu nu-mi spui
chiar tot despre afacerile tale, este4
3 2ste, mi-a răspuns, fără (reo clipă de ezitare. ,ar asta din mai multe moti(e, )oo*ie. %el mai
important ar fi că multe dintre ele nu "i-ar produce decât gri&i, iar celelalte ar putea să te pună în
prime&die. %unoaşterea nu înseamnă întotdeauna putere.
!uzele mi s-au crispat şi am refuzat să-l pri(esc. 7eac"ie copilărească, ştiu, dar nu-l credeam în
totalitate.
,upă o clipă de tăcere, a adăugat'
3 8ai e şi faptul că nu sunt obişnuit să le împărtăşesc oamenilor preocupările mele de zi cu zi şi
mi-e greu să-mi încalc obiceiul după o mie de ani.
%orect. <i nici unul dintre secretele acestea nu-mi afecta (iitorul. %orect. În mod clar, 2ric a
interpretat calmul meu încăpă"ânat ca pe o încu(iin"are obligatorie, fiindcă trăsese concluzia că
momentul de tensiune trecuse.
3 ,ar tu îmi spui tot, iubito, nu-i aşa4 m-a întrebat, şăgalnic.
=-am pri(it fi/, fără să-i răspund.
2ric nu se aşteptase la aşa ce(a.
3 .u-mi spui4 m-a întrebat, şi n-am reuşit să descifrez chiar totul din (ocea lui. ,ezamăgire,
îngri&orare, o undă de supărare... şi un (al de e/cita"ie. %am multe ca să încapă în două cu(inte, însă
&ur că toate astea se regăseau acolo. sta ar fi o întorsătură neaşteptată, a murmurat el. <i, cu toate
astea, mai spunem că ne iubim.
3 şa spunem, l-am aprobat. <i eu chiar te iubesc, însă încep să în"eleg că iubirea nu înseamnă să-
i împărtăşeşti celuilalt atât de multe cât aş fi crezut.
.-a a(ut nimic de comentat la asta.
În drum spre noul club dansant am trecut pe lângă 1icEs 7ednec* 7oadhouse, şi chiar de pe
autostrada interstatală am putut să (ăd că parcarea era plină ochi.
3 7ahat, am e/clamat. Cite unde e toată clientela de la 8erlotteEs. Aare ce au ei şi noi nu a(em4
3 ,istrac"ie. .outatea localului. %helneri"e în pantalonaşi se/0 şi bluze fără umeri, a început să-
mi enumere 2ric.
3 , încetează, am zis, dezgustată. =a atâtea necazuri care decurg din faptul că )am e teriantrop şi
toate celelalte chestii, nu ştiu cât timp o să mai reziste 8erlotteEs.
m sim"it că 2ric era încântat.
3 , şi atunci tu n-ai mai a(ea ser(iciu, a replicat, cu falsă compătimire. i putea să lucrezi pentru
mine, la Fangtasia.
3 .u, mul"umesc, am replicat imediat. .-aş suporta să le (ăd pe adoratoarele col"ilor făcându-şi
apari"ia seară de seară, dorindu-şi mereu ce n-ar trebui să aibă. Pur şi simplu, mi se pare ce(a trist şi
nepotri(it.
2ric mi-a aruncat o pri(ire, deloc mul"umit de răspunsul meu rapid.
3 şa îmi câştig eu banii, )oo*ie, de pe urma (iselor per(erse şi a fanteziilor oamenilor. În
ma&oritatea lor, sunt turişti care (in la Fangtasia o dată sau de două ori, după care se întorc în 8inden
sau în 2merson şi le po(estesc (ecinilor despre incursiunile lor în lumea sălbatică. )au (in de la baza
For"elor eriene, ca să arate cât sunt de duri, fiindcă beau într-un bar de (ampiri.
3 În"eleg asta. <i ştiu că dacă adoratoarele col"ilor n-ar (eni la Fangtasia, şi-ar găsi alt loc în care
să se dea pe lângă (ampiri. ,ar nu cred că mi-ar plăcea o ambian"ă ca asta în fiecare zi.
2ram mândră de mine pentru că-mi (enise în minte un termen ca ?ambian"ă@.
3 <i-atunci, ce-o să faci4 ,acă 8erlotteEs s-ar închide4
2ra o întrebare bună, la care ar fi fost cazul să mă gândesc serios.
3 ş încerca să-mi găsesc o altă slu&bă de chelneri"ă, i-am răspuns, poate la %ra$dad ,iner.
!acşişul n-ar fi la fel de bun ca la bar, însă n-aş mai a(ea atâta bătaie de cap. <i poate aş încerca să
urmez nişte cursuri pe internet, ca să-mi fac rost de o diplomă. r fi drăgu" să-mi completez educa"ia.
urmat un moment de tăcere.
3 .-ai pomenit nimic de străbunicul tău şi de legătura pe care-ai putea s-o reiei cu el, mi-a atras
aten"ia 2ric. r a(ea gri&ă să nu duci lipsă de nimic.
3 .u sunt sigură că aş putea, am zis, surprinsă. )ă iau legătura cu el, adică. !ănuiesc că ar şti
%laude cum să fac. ,e fapt, sunt sigură că ştie. ,ar .iall mi-a dat de în"eles foarte limpede că n-ar fi
deloc bine să "inem legătura.
(enit rândul meu să rămân pe gânduri câte(a clipe.
3 2ric, tu crezi că e/istă (reun moti( ascuns pentru care a (enit %laude să stea la mine4
3 2(ident că e/istă+ ca şi în cazul lui ,ermot, a încu(iin"at 2ric, fără pic de ezitare. 8ă mir doar
că întrebi.
.u pentru prima oară, mă sim"eam nepregătită pentru sarcina de a înfrunta greută"ile propriei mele
(ie"i. 8-am luptat cu un (al de autocompătimire, de amărăciune, în timp ce mă for"am să în"eleg
cu(intele lui 2ric. !ănuisem şi eu acelaşi lucru, desigur, şi tocmai acesta fusese moti(ul pentru care-l
întrebasem pe )am dacă lumea se poate schimba cu ade(ărat. %laude fusese totdeauna un maestru al
egoismului, un prin" al dezinteresului. ,e ce s-ar fi schimbat4 , sigur, îi era dor să se afle în prezen"a
altor zâne, mai ales acum, după ce-i muriseră surorile. ,ar de ce-ar fi (enit să locuiască împreună cu
cine(a care a(ea atât de pu"in sânge de zână, ca mine 9mai ales că fusesem indirect răspunzătoare de
moartea lui %laudine;, dacă n-ar fi a(ut şi altce(a în minte4
8obilul lui ,ermot era la fel de impenetrabil. r fi fost uşor să presupun că ,ermot a(ea acelaşi
caracter ca -ason, fiindcă semănau atât de mult pe dinafară, însă în(ă"asem 9din amarele mele
e/perien"e; ce se-ntâmpla când mă bazam pe presupuneri.
,ermot fusese timp îndelungat sub înrâurirea unui farmec, unul care-l transformase într-un nebun,
dar chiar şi în timp ce fusese în(ăluit de cea"a mentală a (ră&ii, ,ermot încercase să facă bine. %el
pu"in, aşa îmi spusese mie, dar a(eam do(ezi prea (agi care să ateste că era ade(ărat.
Încă meditam pe tema credulită"ii mele, când am cotit pe un drum lateral, în pustietate. )e zărea
strălucirea luminilor de la 1ampireEs Biss, care, e(ident, era "inta noastră.
3 .u te temi că lumea care se îndreaptă spre )hre(eport, ca să meargă la Fangtasia, s-ar putea
opri aici, dacă ar (edea clubul4 l-am întrebat.
3 !a da.
Pusesem o întrebare stupidă, aşa că i-am acordat circumstan"e atenuante pentru faptul că fusese
atât de concis. 2ric sigur cugetase la consecin"ele financiare, încă de când cumpărase 1ictor clădirea.
Fotuşi, nu mă sim"eam pregătită să-i mai fac lui 2ric şi alte concesii. lcătuiam un cuplu, aşa că el
trebuia ori să-şi împartă întreaga (ia"ă cu mine, ori să mă lase să-mi (ăd singură de gri&ile mele. .u
era uşor să fii legată cu lan"uri de 2ric. :-am aruncat o pri(ire, dându-mi seama cât de prostesc ar fi
sunat în urechile oricăreia dintre adoratoarele col"ilor de la Fangtasia. 2ric era, în mod sigur, unul
dintre cei mai frumoşi bărba"i din câ"i (ăzusem (reodată. 2ra puternic, inteligent şi fantastic la pat.
În clipa de fa"ă, o tăcere de ghea"ă se aşternuse între mine şi acest bărbat puternic, inteligent şi
apetisant, iar tăcerea aceasta s-a păstrat până când a parcat maşina. fost greu să găsească un loc,
ceea ce l-a ener(at şi mai tare. sta nu era greu de dedus.
,in moment ce fusese con(ocat, regulile polite"ii ar fi cerut ca lui 2ric să i se rezer(e un loc în fa"a
intrării... sau să i se dea undă (erde pentru uşa din spate. 8ai era şi o ine(itabilă do(adă (ie a faptului
că la 1ampireEs Biss era atât de aglomerat, încât cu greu puteai să găseşti un loc de parcare.
oleu>
8-am străduit să-mi alung propriile gri&i. (eam ne(oie să mă concentrez asupra problemelor pe
care ne pregăteam să le înfruntăm. 1ictor nu-l agrea pe 2ric, nici nu a(ea încredere în el, iar
sentimentele erau reciproce. ,e când 1ictor fusese pus să răspundă de =ouisiana, pozi"ia lui 2ric, de
unic bastion rămas din epoca reginei )ophie-nne, de(enise din ce în ce mai precară. :ar eu eram
destul de con(insă că reuşisem să-mi continui ne(ătămată (ia"a doar datorită faptului că 2ric mă
trăsese pe sfoară, făcându-mă să mă căsătoresc cu el sub ochii (ampirilor.
2ric, cu buzele strânse, a ocolit maşina şi a (enit să-mi deschidă portiera. Puteam să-mi dau seama
că folosea această mane(ră ca pe o modalitate de a cerceta e(entualele prime&dii din parcare. )e
postase astfel încât să se interpună între mine şi club, iar când mi-am scos picioarele afară din Fo$n
%ar, m-a întrebat'
3 %ine e în parcare, iubito4
8-am ridicat în picioare, închizând ochii ca să mă concentrez. 8i-am pus mâna peste a lui, rămasă
pe marginea portierei. Prin aerul cald al nop"ii, cu un (ânt slab unduindu-mi părul, mi-am trimis în
cercetare sim"urile suplimentare.
3 A pereche care face se/ într-o maşină, cu două rânduri mai încolo, i-am răspuns în şoaptă. Cn
bărbat care (omită după camioneta neagră din cealaltă parte a parcării. ,ouă cupluri care tocmai
sosesc, într-un 2scalade. Cn (ampir lângă uşa clubului. lt (ampir, apropiindu-se repede.
tunci când (ampirii intră în alarmă, nu e chip să te înşeli. %ol"ii lui 2ric au "âşnit la i(eală,
întregul trup i s-a încordat, iar el s-a răsucit brusc, să pri(ească în &ur.
3 )tăpâne, s-a auzit atunci (ocea lui Pam, care a apărut din umbra unui )C1 impozant.
2ric s-a destins şi, treptat, m-am destins şi eu. :ndiferent ce moti( i-ar fi determinat pe cei doi să se
încaiere la mine acasă, astă-seară era lăsat deoparte.
3 m (enit, aşa cum mi-ai poruncit, a murmurat Pam, iar (ântul nop"ii, care se înte"ise, i-a
spulberat cu(intele. %hipul îi părea neobişnuit de întunecat.
3 Pam, (ino la lumină, i-am zis.
(enit, cu toate că, desigur, nu era obligată să mi se supună.
.uan"a aceea întunecată de sub pielea albă a lui Pam era rezultatul unei bătăi. 1ampirii nu se
în(ine"esc chiar la fel ca noi şi se (indecă repede... dar atunci când sunt lo(i"i cu putere, mai po"i să
(ezi semnele pentru pu"in timp.
3 %e "i s-a întâmplat4 a întrebat-o 2ric.
1ocea îi suna total seacă, lucru care ştiam că înseamnă ce(a foarte rău.
3 =e-am spus paznicilor de la uşă că am ne(oie să intru, ca să mă asigur că 1ictor ştie de sosirea
(oastră. Cn prete/t ca să (erific dacă înăuntru am fi în siguran"ă.
3 <i ei te-au împiedicat.
3 ,a.
,eodată, s-a iscat o pală de (ânt, făcând să danseze aerul nop"ii prin parcarea urât mirositoare. 8i-
a spulberat părul, suflându-mi-l peste fa"ă. 2ric şi-l legase pe-al lui la ceafă, însă Pam a fost ne(oită să
şi-l prindă cu mâna. 2ric îi dorea de luni de zile moartea lui 1ictor, şi-mi pare rău că trebuie să
recunosc că şi eu sim"eam acelaşi lucru. .u doar îngri&orarea şi mânia lui 2ric mi se transmiteau' eu
însămi eram conştientă cât ni s-ar fi îmbunătă"it (ia"a dacă 1ictor dispărea.
8ă schimbasem mult. În astfel de momente, eram atât de tristă, dar şi uşurată de faptul că mă
puteam gândi la moartea lui 1ictor nu numai fără scrupule, ci şi cu un entuziasm poziti(. #otărârea
mea de a rămâne în (ia"ă şi de a le asigura supra(ie"uirea celor la care "ineam era mai puternică decât
religia atât de pre"uită de mine.
3 Frebuie să intrăm, altfel o să trimită pe cine(a după noi, a rostit 2ric în cele din urmă, şi ne-am
îndreptat în tăcere spre uşa clubului.
.u ne mai lipsea decât o melodie agresi(ă pe fundal, ce(a amenin"ător şi rece, cu multă percu"ie,
ca să marcheze ?:ntrarea în capcană a (ampirilor musafiri şi a înso"itoarei lor umane@. Fotuşi, muzica
din club nu se sincroniza cu mica noastră dramă' ?#ips ,onEt =ie@ nu e tocmai o muzică beligerantă.
m trecut pe lângă un bărbos care stropea cu furtunul pietrişul din apropierea intrării. Încă se
(edeau pete întunecate de sânge. Pam a pufnit cu dispre".
3 .u e al meu, a murmurat ea.
1ampirul de ser(iciu la intrare era o brunetă (ân&oasă, purtând un colier din piele cu "inte şi o
bustieră tot din piele, cu un tutu 9&ur pe ,umnezeu; şi cizme de motociclist. .umai fusta cu (olănaşe
părea străină de conte/t.
3 <erif 2ric, a rostit ea, într-o engleză cu accent pronun"at. 2u sunt na =0udmila. 1ă doresc bun-
(enit la 1ampireEs Biss.
Pe Pam n-a în(rednicit-o nici măcar cu o pri(ire, iar pe mine, cu atât mai pu"in. 8ă aşteptam în
destul de mare măsură să fiu ignorată, însă desconsiderarea pe care o arăta fa"ă de Pam era o insultă,
mai ales după ce Pam a(usese de&a o ciocnire cu personalul clubului. Cn astfel de comportament
putea fi scânteia care să-i inflameze temperamentul lui Pam, ceea ce mi-am închipuit că era şi
inten"ia. ,acă Pam şi-ar fi ieşit din pepeni, noii (ampiri ar fi a(ut un prete/t legitim ca s-o omoare. În
schimb, "inta de pe spatele lui 2ric presupunea eforturi mai mari.
Fireşte, eu nici măcar nu intram în calculele lor, fiindcă nu-şi puteau închipui de ce ar fi capabilă o
fiin"ă umană împotri(a puterii şi (itezei (ampirilor. <i, din moment ce nu eram )uper$oman, era
posibil ca ei să aibă dreptate. .u ştiam sigur câ"i dintre (ampiri a(eau habar că nu sunt întru totul
umană, sau măcar cât de mult le păsa de faptul că a(eam în mine o părticică de zână. ,oar nu-mi
etalasem (reodată puterile de zână. 1aloarea mea rezida în calită"ile telepatice şi în legătura cu .iall.
,upă ce .iall părăsise lumea aceasta în fa(oarea celei a zânelor, mă aşteptasem ca această (aloare a
mea să descrească propor"ional. Fotuşi, .iall se putea hotărî să re(ină dintr-un moment în altul în
lumea umană, iar eu eram so"ia lui 2ric, după tipicul (ampiresc. şa că, în cazul unui conflict fă"iş,
.iall ar fi fost de partea lui 2ric. %el pu"in, aceasta era speran"a mea cea mai mare. %u zânele, cine
poate şti4 1enise timpul să mă afirm eu însămi.
:-am pus mâna pe umăr lui Pam şi am bătut-o uşurel. Parcă atingeam o stâncă. m zâmbit spre
na =0udmila.
3 !ună, am zis, (oioasă ca o ma&oretă îndopată cu amfetamine. 2u sunt )oo*ie. )unt măritată cu
2ric. !ănuiesc că nu ştiai, nu4 :ar ea este Pam, (lăstarul lui 2ric şi puternica lui mână dreaptă. %red
că nici asta nu ştiai, este4 Fiindcă, altfel, faptul că nu ne-ai salutat aşa cum se cu(ine ar fi pur şi
simplu o grosolănie, am încheiat, radioasă.
%u o figură de parcă aş fi silit-o să înghită o broască (ie, na =0udmila a replicat'
3 !un-(enit, so"ie umană a lui 2ric şi slă(ită luptătoare Pam. Îmi cer scuze pentru negli&en"a de a
nu (ă fi întâmpinat corespunzător.
Pam o fi/a pe na =0udmila cu o pri(ire de parcă s-ar fi întrebat cât timp i-ar trebui ca să-i smulgă
genele, una câte una. :-am tras un ghiont amical în umăr.
3 .u-i nimic, na =0udmila, i-am zis. ici merge.
Pam şi-a întors spre mine pri(irea aprigă şi tot ce-am putut să fac a fost să nu tresar. <i, ca să
sporească tensiunea, 2ric imita perfect o uriaşă stâncă albă. :-am adresat o pri(ire foarte încărcată de
semnifica"ii.
2ra imposibil ca na =0udmila să fi bătut-o pe Pam. .u a(ea suficientă (lagă pentru aşa ce(a. În
plus, arăta bine şi eram întru totul con(insă că, dacă s-ar fi atins (reun (ampir de Pam, s-ar fi (ăzut
limpede urmările.
3 %red că stăpânul tău ne aşteaptă, a spus 2ric, după câte(a clipe.
În tonul lui era o mustrare blândă. (ea gri&ă ca impresionantul lui autocontrol să iasă în e(iden"ă.
,acă na =0udmila ar fi putut să se înroşească, sunt sigură că asta i s-ar fi întâmplat.
3 ,a, desigur, a încu(iin"at. =uis> ntonio>
,oi bărba"i tineri, brune"i şi musculoşi, s-au desprins din mul"ime. Purtau pantaloni scur"i şi cizme
din piele. tât. AB, lucrătorii de la 1ampireEs Biss a(eau o "inută diferită. Presupuneam că na
=0udmila îşi urma propriile fantezii (estimentare, însă din câte se părea, to"i (ampirii de ser(iciu erau
obliga"i să îmbrace costuma"ii de oamenii peşterilor 6 scla(i se/uali. %el pu"in, aceasta bănuiam că
era inten"ia.
3 Crma"i-ne, (ă rugăm, ne-a zis =uis, cel mai înalt dintre ei, într-o engleză cu accent puternic.
(ea inele în sfârcuri, ceea ce nu mai (ăzusem până acum, şi fireşte că m-am pomenit ispitită să-l
pri(esc mai îndeaproape. ,ar, conform principiilor mele, era de prost-gust să te holbezi la cine(a,
oricât de ostentati( şi-ar fi etalat gusturile.
ntonio nu reuşea să ascundă faptul că Pam îl impresionase, însă acesta nu l-ar fi împiedicat să ne
omoare, dacă aşa i-ar fi ordonat 1ictor. :-am urmat pe înrobi"ii Nemeni !obbse0
K
, tra(ersând
aglomeratul ring de dans. ,a"i-mi (oie să precizez că pantalonii aceia scur"i, din piele, erau de
po(este, pri(i"i din spate. :ar imaginile cu 2l(is care împodobeau pere"ii erau şi ele educati(e. .u "i se
întâmplă prea des să nimereşti într-un club de (ampiri cu tematică de scla(ie în combina"ie cu 2l(is şi
casă de toleran"ă.
=a rândul ei, Pam admira decorul, însă nu cu obişnuitul ei amuzament sarcastic. În mintea ei
păreau să se petreacă mai multe.
3 %e-"i mai fac cei trei prieteni4 l-a întrebat ea pe ntonio. %ei care nu mi-au dat (oie să intru.
2l i-a răspuns cu un zâmbet crispat, şi am a(ut senza"ia că (ampirii răni"i nu se numărau printre
fa(ori"ii lui.
3 Primesc sânge de la donatori, într-o cameră din spate, a răspuns el. %red că lui Pearl i s-a
(indecat bra"ul.
În timp ce mergea în fa"a mea prin sala aceea zgomotoasă, 2ric e/amina clubul pri(ind aparent
nepăsător. Pentru el, era important să pară în largul său, ca şi cum era con(ins că şeful lui nu-i dorea
nicidecum răul. ,e asta puteam să-mi dau seama prin intermediul legăturii dintre noi. ,in moment ce
de mine nu-i păsa nimănui, eram liberă să pri(esc oriunde (oiam... deşi speram că o fac cu un aer
îndea&uns de indiferent.
2rau cel pu"in douăzeci de băutori de sânge în 1ampireEs Biss, mai mul"i decât adunase (reodată
laolaltă 2ric în Fangtasia. ,ar mai erau şi mul"i oameni. #abar n-a(eam care putea să fie capacitatea
clădirii, însă eram destul de con(insă că fusese depăşită. 2ric şi-a întins în spate mâna rece, şi eu i-am
prins-o. 8-a tras înainte, m-a cuprins de umeri cu bra"ul stâng, iar Pam s-a apropiat din urmă. 2ram în
alertă de gradul patru, cod portocaliu, sau cine mai ştie ce era înainte de e/plozie, încordarea îl făcea
pe 2ric să (ibreze ca o coardă de chitară abia ciupită.
<i atunci, am obser(at şi sursa.
1ictor stătea în fundul sălii, într-un fel de separeu pentru 1:P-uri. Pe laturile acestuia se întindeau
uriaşe banchete din catifea roşie, pătră"oase, iar în centru era obişnuita masă scundă, presărată cu
poşete micu"e, pahare pe &umătate golite şi dolari. 1ictor era, categoric, punctul central al grupării, cu
bra"ele petrecute pe după umerii tânărului şi tinerei care-l încadrau. Fabloul era imaginea (ie a celor
mai negre temeri ale oamenilor conser(atori' (ampirul corupt, seducându-i pe tinerii mericii,
atrăgându-i către orgiile bise/ualită"ii şi hrănirii cu sânge. 8i-am plimbat pri(irea de la o făptură
însufle"ită la cealaltă. %u toate că a(eam în fa"ă un bărbat şi o femeie, cei doi a(eau înfă"işări uluitor
de asemănătoare. Pătrunzându-le în gânduri, am descoperit degrabă că amândoi erau consumatori de
droguri, a(eau peste douăzeci şi unu de ani şi trecuseră prin e/perien"e se/uale. 8-am sim"it un pic
întristată pentru ei, însă ştiam că eu eram răspunzătoare. %u toate că încă nu-şi dădeau seama, pentru
1ictor nu erau decât posesiuni. Pozi"ia le era pe potri(a (anită"ii.
8ai era o fiin"ă umană în separeu, o tânără femeie care stătea singură. 2ra îmbrăcată într-o rochie
albă cu fusta amplă, iar ochii ei căprui o fi/au cu disperare pe Pam. Femeia era, în mod e(ident,
îngrozită de compania în care se afla. %u un minut în urmă, aş fi fost în stare să pariez că Pam nu s-ar
fi putut sim"i mai furioasă şi mai nefericită decât era, însă m-aş fi înşelat.
3 8iriam, a şoptit ea.
A, :isuse, Păstor al :udeii> ceasta era femeia pe care (oia Pam s-o transforme, femeia dorită ca
(lăstar al ei. Probabil că 8iriam era femeia cea mai bolna(ă pe care am (ăzut-o (reodată în afara unui
K
&ersona$ele principale ale unei lun%i serii de romane pentru copii semnate cu
pseudonimul !aura !ee 'ope
spital. Fotuşi, îşi înfoiase părul şaten-deschis ca pentru petrecere, şi se machiase, deşi cosmeticele
ieşeau în e(iden"ă pe un chip atât de palid, încât până şi buzele păreau albe.
Pe chipul lui 2ric nu se citea nimic, însă l-am sim"it for"ându-se, luptându-se să-şi men"ină o
înfă"işare impasibilă şi gândurile limpezi.
%âte(a puncte câştigate de 1ictor, pentru această surprinzătoare capcană.
=uis şi ntonio, după ce ne-au condus, s-au postat la intrarea în separeul pentru 1:P-uri. .u ştiu
dacă o făceau ca să ne "ină pe noi înăuntru sau să împiedice intrarea altora. 8ai eram prote&a"i şi de
siluetele din carton înfă"işându-l pe 2l(is, cel pu"in în mărime naturală. .u mă impresionau.
%unoscusem originalul.
1ictor ne-a primit cu un zâmbet minunat, alb, cu din"ii dez(eli"i, la fel de strălucitor ca al unei
gazde de tal*-sho$.
3 2ric, mă bucur că te (ăd în noul meu local> Î"i place decorul4 a întrebat, făcând o mişcare
unduitoare cu mâna, prin care cuprindea întregul club.
%u toate că 1ictor nu e un bărbat înalt, se (edea clar că era regele acestui castel şi că sa(urează
fiecare clipă. plecându-se în fa"ă, şi-a luat paharul de pe măsu"a scundă.
Până şi paharul era spectaculos' întunecat, ce"os, înalt şi îngust. )e potri(ea cu ?decorul@ care-l
făcea pe 1ictor atât de mândru. ş fi zis 9dac-aş fi a(ut ocazia să-l descriu fa"ă de altcine(a, ceea ce în
momentul de fa"ă mi se părea destul de improbabil; că era de bordel din perioada timpurie' mult lemn
de culoare închisă, tapet te/til, piele şi catifea roşie. 8ie mi se părea greoi şi împopo"onat+ poate că
a(eam pre&udecă"i. %ei care se roteau pe ringul de dans dădeau impresia că le place la 1ampireEs Biss,
indiferent cum era decorat. Archestra era alcătuită din (ampiri, aşa că era groza(ă. %ântau câte o
piesă la modă, după care treceau la un roc* mai melancolic. <i, din moment ce era posibil ca
instrumentiştii să fi cântat alături de 7obert -ohnson şi 8emphis 8innie
S,
a(useseră la dispozi"ie
destule decenii în care să e/erseze.
3 )unt uimit, a răspuns 2ric, pe un ton complet lipsit de infle/iuni.
3 )cuză-mi proastele maniere> Fe rog, stai &os, l-a in(itat 1ictor. Înso"itorii mei sunt... %um î"i
zice, dulcea"ă4 a întrebat-o pe fată.
3 8ind0 )impson, a răspuns ea, cu un zâmbet cochet. :ar el e so"ul meu, 8ar* )impson.
2ric i-a salutat printr-o clipire iute din ochi. 2u şi Pam nici măcar nu fuseserăm incluse în &ocul
con(ersa"iei, aşa că n-am fost ne(oite să reac"ionăm în niciun fel.
Pe tânăra palidă, 1ictor n-a mai prezentat-o. 2ra e(ident că păstrează atuul pentru final.
3 1ăd că ai (enit cu draga ta so"ie, a comentat 1ictor, în timp ce noi, cei proaspăt sosi"i, ne
pregăteam să ne aşezăm pe bancheta lungă, în dreapta lui 1ictor. .u era atât de confortabilă pe cât
sperasem, iar adâncimea pernelor nu era în armonie cu lungimea picioarelor mele. În decupa&ul în
mărime naturală din dreapta mea, 2l(is era îmbrăcat cu celebrul costum alb. <ic.
3 8da, sunt aici, am răspuns, posomorâtă.
3 <i cu faimosul tău secund, Pam 7a(enscroft, a continuat 1ictor, ca şi cum ar fi (rut să precizeze
identită"ile pentru un microfon ascuns.
=-am strâns de mână pe 2ric. 2l nu putea să-mi citească gândurile, ceea ce 9doar în momentul de
fa"ă; mi se părea că e păcat. )e întâmplau aici o grămadă de lucruri despre care noi n-a(eam habar. În
ochii (ampirilor, ca so"ie umană a lui 2ric, treceam în destul de mare măsură ca o concubină de
rangul întâi. Fitlul de ?so"ie@ îmi oferea un oarecare statut şi protec"ie, făcându-mă teoretic intangibilă
pentru al"i (ampiri şi slu&itorii lor. .u eram tocmai mândră de faptul că eram un cetă"ean de mâna a
doua, însă de îndată ce în"elesesem moti(ul pentru care 2ric mă atrăsese prin (icleşug în această
rela"ie, începusem să mă împac, treptat, cu titlul. cum, era (remea să-i ofer în schimb lui 2ric pu"in
spri&in.
3 ,e cât timp s-a deschis 1ampireEs Biss4 l-am întrebat, &o(ială, pe detestabilul 1ictor. (eam
atâ"ia ani de e/perien"ă când (enea (orba să par bucuroasă, fără să fiu în realitate, şi eram regina
trăncănelii.
3 .u mi-ai (ăzut toate anun"urile publicitare premergătoare4 .umai de trei săptămâni, dar până
S
Compozitor şi interpret american de blues (()(("()*+), respectiv chitarist , ă
compozitoare şi solist american de blues ((+),"(),*) ă ă
acum a fost un mare succes, mi-a răspuns 1ictor, abia acordându-mi o pri(ire în treacăt. .u era deloc
interesat de mine ca persoană, absolut deloc. .ici măcar din punct de (edere se/ual. %u alte cu(inte,
absen"a mi-ar fi fost mai remarcată decât prezen"a.
,e (reme ce catadicsea să stea de (orbă cu mine, m-am gândit să profit de ocazie.
3 1ă petrece"i mult timp aici4 8ă surprinde că nu au ne(oie de dumnea(oastră mai des prin .e$
Arleans.
Franc> m aşteptat răspunsul său, cu un zâmbet netulburat.
3 )ophie-nne a considerat nimerit să rămână permanent în .e$ Arleans, însă eu (ăd gu(ernarea
mai degrabă ca pe una itinerantă, mi-a replicat el, cu amabilitate. Îmi place să "in cu o mână fermă tot
ce se întâmplă în =ouisiana, mai ales de când am aflat că sunt un simplu regent, conducând statul în
numele lui Felipe, dragul nostru rege.
5âmbetul i-a de(enit de-a dreptul feroce.
3 Felicitările mele pentru numirea ca regent, a inter(enit 2ric, ca şi cum nimic n-ar fi fost mai de
dorit.
8ultă prefăcătorie mai era prin clădirea asta> Foarte mul"i curen"i subterani în care puteai să te
îneci, ceea ce era posibil să ni se întâmple şi nouă.
3 2şti foarte amabil, a replicat 1ictor, cu cruzime. ,a, Felipe a decretat că pot să mă intitulez
regent. 2 ce(a foarte neobişnuit pentru un rege să acumuleze atâtea teritorii, ca Felipe, şi el nu s-a
grăbit să hotărască în pri(in"a a ce era de făcut. decis să-şi păstreze toate titlurile pentru el.
3 <i (e"i fi şi regentul r*ansasului4 s-a interesat Pam. uzindu-i (ocea, 8iriam 2arnest a
izbucnit în plâns. 7euşea să (orbească încet, atât cât poate o femeie, însă niciun plâns nu e perfect
tăcut. Pam nici n-a pri(it în direc"ia ei.
3 .u, a răspuns 1ictor, muşcând cu(ântul. 7ed 7ita a primit această onoare.
.-a(eam idee cine putea să fie această 7ed 7ita, însă atât 2ric, cât şi Pam au părut impresiona"i.
3 2 o mare luptătoare, m-a informat 2ric. A femeie-(ampir puternică. 2 o bună alegere pentru
reconstruc"ia r*ansasului.
Nroza(, poate c-ar fi bine să ne mutăm acolo.
%u toate că nu puteam să le citesc gândurile (ampirilor, nici nu a(eam ne(oie. .u trebuia decât să-
i urmăreşti e/presia fe"ei lui 1ictor, ca să în"elegi că el îşi dorise 6 cu ardoare 6 titlul de rege, că
sperase să gu(erneze peste toate teritoriile lui Felipe. ,ezamăgirea îl făcuse furios, iar acum îşi
canaliza această furie împotri(a lui 2ric, "inta cea mai importantă pe care o a(ea la îndemână. Faptul
că-l tot pro(oca pe 2ric şi se amesteca pe teritoriul lui nu-i mai a&ungea lui 1ictor.
<i iată moti(ul pentru care se afla 8iriam în club astă-seară. m încercat să-i pătrund în minte. În
timp ce tatonam, cu precau"ie, am întâlnit un soi de cea"ă albă. 2ra drogată, însă nu ştiam ce drog
luase, şi nici dacă se drogase de bună(oie sau constrânsă.
3 ,a, sigur, l-am auzit pe 1ictor, şi (ocea lui m-a smuls înapoi la realitatea prezentă. %ât timp
rătăcisem prin mintea lui 8iriam, (ampirii rămăseseră la subiectul 7ed 7ita. Până se stabileşte ea în
(ecinătate, a continuat el, m-am gândit că s-ar cu(eni să reconstruim partea din =ouisiana care se
mărgineşte cu teritoriul ei. m deschis localul oamenilor şi pe cel de-aici, a adăugat, parcă torcând ca
un motan.
3 )unte"i proprietar şi la 1icEs 7ednec* 7oadhouse, am rostit, amor"ită. )igur că da> r fi trebuit
să-mi dau seama.
Aare 1ictor aduna moti(e pentru ca eu să-i doresc moartea4 Fireşte, ra"iunile economice n-ar
trebui să aibă nimic de-a face cu (ia"a şi moartea, însă mult prea frec(ent aceste două aspecte erau,
categoric, înlăn"uite.
3 ,a, a confirmat 1ictor, zâmbindu-mi larg. 2ra (esel ca un 8oş %răciun dintr-un magazin
uni(ersal. i fost pe-acolo4 m-a întrebat, punându-şi la loc paharul pe masă.
3 .u, am fost prea ocupată, am zis.
3 ,ar am auzit că afacerile la 8erlotteEs s-au cam prăbuşit, aşa este4 m-a întrebat 1ictor,
încercând să afişeze o e/presie de falsă preocupare fa"ă de mine, însă a renun"at. )oo*ie, dacă ai
ne(oie de un ser(iciu, î"i pun eu o (orbă bună la managerul meu de la 7ednec* 7oadhouse... doar
dacă nu cum(a ai prefera să lucrezi aici4 .u-i aşa că ar fi amuzant4
m fost ne(oită să inspir adânc. urmat o tăcere prelungită, în timpul căreia parcă totul stătea în
balan"ă.
%u o uimitoare stăpânire de sine, 2ric şi-a ascuns furia în spatele unui zid, cel pu"in temporar.
3 )oo*ie e foarte bine acolo unde lucrează acum, 1ictor, i-a zis. ,acă n-ar fi fost, ar fi (enit să
stea la mine şi, poate, să lucreze la Fangtasia. 2 o americancă modernă, care se între"ine singură.
2ric spusese toate acestea pe un ton de parcă s-ar fi mândrit cu independen"a mea, deşi ştiam că nu
era cazul. 2l chiar nu putea să în"eleagă de ce mă încăpă"ânam să-mi păstrez slu&ba.
3 ,acă tot discutăm despre asociatele mele, a continuat 2ric, mi-a spus Pam că a"i pedepsit-o. .u
este normal ca secundul unui şerif să fie pedepsit. În mod cert, acest lucru intră în atribu"iile
stăpânului său, a precizat, permi"ându-şi o uşoară notă de iritare în (oce.
3 .u erai aici, a protestat 1ictor, liniştit. <i ea a manifestat o gra(ă lipsă de respect fa"ă de portarii
mei, insistând că trebuie să intre înaintea ta, pentru o (erificare a securită"ii, ca şi cum am fi putut
permite ca în club să e/iste (reo amenin"are la adresa celui mai puternic şerif al nostru.
3 (eai afaceri pe care să le discutăm4 a schimbat (orba 2ric. .u că n-ar fi minunat să (edem ce-
ai făcut aici. %u toate acestea...
<i-a lăsat fraza în suspensie, ca şi cum ar fi (rut să demonstreze că era prea politicos ca să continue
cu un' ?m alte treburi mai importante@.
3 )igur, mul"umesc că mi-ai amintit, a răspuns 1ictor, după care s-a aplecat în fa"ă să-şi ia
paharul fumuriu, cu picior, umplut între timp de un chelner, până la buză, cu un lichid roşu-închis. Îmi
cer scuze, a spus apoi, încă nu (-am oferit nimic de băut. 1re"i pu"in sânge, 2ric, Pam4
Pam profitase de con(ersa"ia lor ca să pri(ească pe furiş spre 8iriam, care părea pe cale să se
prăbuşească.
3 8ul"umesc pentru ofertă, 1ictor, a început 2ric, dar...
3 <tiu că (rei să ciocneşti un pahar cu mine. =egea mă împiedică să-"i ofer de băut de la 8ind0
sau 8ar*, din moment ce nu sunt donatori autoriza"i, şi eu sunt întru totul partizanul respectării
legilor, a adăugat, surâzând spre 8ind0 şi 8ar*, care i-au zâmbit la rândul lor. )oo*ie, cu ce te
ser(esc4 m-a întrebat apoi.
2ric şi Pam erau obliga"i să accepte sângele sintetic oferit, însă eu, din moment ce nu eram decât o
fiin"ă umană, a(eam (oie să refuz în continuare. .u mi-era sete. ,acă mi-ar fi oferit o friptură
"ărănească şi garnitură de pătlăgele pră&ite, i-aş fi spus că nu mi-e foame.
=uis i-a făcut semn unuia dintre chelneri, iar acesta a dispărut, reapărând repede cu sticlele de
)ângede(ărat. =e ducea pe o ta(ă mare, împreună cu câte(a pahare întunecate şi fanteziste, cu
picior, ca al lui 1ictor.
3 )unt sigur că sticlele nu (ă par prea atrăgătoare din punct de (edere estetic, a comentat 1ictor.
Pentru mine, sunt &ignitoare.
%a to"i chelnerii, tipul care adusese băuturile era om, un bărbat chipeş cu un şort de piele 9mai mic
chiar şi decât pantalonii scur"i purta"i de =uis; şi cizme cu carâmb înalt. Pe un soi de rozetă prinsă de
şort scria ?%olton@. (ea ochii de un cenuşiu uluitor. În timp ce punea ta(a pe masă şi repartiza
con"inutul, a(ea în minte pe cine(a numit %hic sau %hico... iar când mi-a întâlnit pri(irea, a gândit'
)ânge de zână pe pahare. .u-i lăsa pe (ampiri să bea.
=-am pri(it îndelung. <tia cine sunt. cum, ştiam şi eu ce(a despre el. flase despre talentul meu,
bine-cunoscut în comunitatea fiin"elor supranaturale, şi credea în el.
%olton şi-a lăsat ochii în &os.
2ric a răsucit capacul, a destupat sticla şi a ridicat-o ca să toarne con"inutul în pahar.
.C, i-am transmis. .oi nu comunicam telepatic, însă i-am trimis o undă de nega"ie, rugându-mă s-
o recepteze cum trebuia.
3 2u n-am nimic împotri(a ambala&elor americane, ca tine, a răspuns liniştit 2ric, ducând sticla
direct la gură. Pam i-a urmat e/emplul.
A umbră de iritare i-a tra(ersat chipul lui 1ictor, atât de iute, încât poate aş fi crezut că-mi
imaginez doar, dacă nu l-aş fi studiat cu atâta concentrare. %helnerul cu ochi cenuşii s-a retras.
3 Ji-ai mai (ăzut străbunicul în ultima (reme, )oo*ie4 m-a întrebat 1ictor, pe un ton de parcă ar
fi zis ?Fe-am prins>@.
.u a(ea rost să mă prefac neştiutoare în pri(in"a legăturilor mele cu zânele.
3 .u în ultimele două săptămâni, am răspuns, prudentă.
3 ,ar ai în propria casă două persoane din neamul tău.
.u era o informa"ie secretă, şi eram destul de con(insă că #eidi, noua femeie-(ampir despre care-
mi spusese 2ric, îi dăduse (estea lui 1ictor. #eidi chiar nu a(ea de ales, acesta fiind un deza(anta&
când a(eai rude încă în (ia"ă în rândul oamenilor, pe care le mai şi iubeai.
3 ,a, (ărul şi străunchiul meu locuiesc cu mine pentru o perioadă, am confirmat, mândră de mine
pentru că reuşisem să par aproape plictisită.
3 8ă întrebam dacă ai putea cum(a să-mi oferi (reo lămurire în pri(in"a politicii actuale a
zânelor, a continuat 1ictor, imperturbabil. 8ind0 )impson, sâcâită de con(ersa"ia aceasta în care nu
era inclusă, s-a îmbufnat. ,eloc în"elept din partea ei.
3 .ici gând. 2u mă "in departe de politică, i-am spus lui 1ictor.
3 )erios4 %hiar şi după greaua încercare prin care ai trecut4
3 8da, chiar şi după greaua încercare prin care am trecut, am replicat, cu fermitate. ,a, chiar îmi
doream să discut despre răpirea şi schingiuirea mea... %e să-"i spun, groza(ă con(ersa"ie la o
petrecere> Pur şi simplu, i-am e/plicat, eu nu sunt un animal social.
3 ,ar animal, da, a replicat 1ictor, insinuant.
Pentru câte(a momente, s-a aşternut o tăcere de ghea"ă. %u toate acestea, "ineam mor"iş ca, dacă
2ric era să-şi găsească moartea încercând să-l ucidă pe (ampirul din fa"a noastră, măcar să nu fie din
cauza unei insulte la adresa mea.
3 sta sunt, am zis, întorcându-i zâmbetul cu dobândă. %u sânge cald şi suflare. )unt capabilă
chiar şi de alăptat. Fot tacâmul pentru mamifere.
1ictor a mi&it ochii spre mine. Poate că mersesem cam departe.
3 8ai a(em şi altce(a de discutat, domnule regent4 a inter(enit Pam, ghicind corect faptul că 2ric
era prea înfuriat ca să mai poată (orbi. ş rămâne bucuroasă, atât timp cât a"i dori sau câtă (reme (-ar
face plăcere să-mi asculta"i (orbele, însă sunt de ser(iciu astă-seară la Fangtasia, iar stăpânul meu,
2ric, are programată o întâlnire. În plus, după cum pare, prietena mea 8iriam se simte foarte rău, aşa
c-o s-o iau acasă cu mine, să doarmă până-i (a mai trece.
1ictor o pri(i pe femeia palidă ca şi cum abia în clipa aceasta ar fi remarcat-o.
3 , o cunoşti4 a întrebat, pe un ton oarecare. ,a, cred că mi-a pomenit cine(a ce(a. 2ric, aceasta
e femeia despre care mi-ai spus că ar (rea s-o transforme Pam4 Îmi pare foarte rău că am fost ne(oit
să spun nu, deoarece, după presupunerile mele, e posibil să nu mai aibă mult de trăit.
Pam nu s-a clintit. .ici cea mai mică tresărire.
3 Pute"i să pleca"i, a continuat 1ictor, e/agerând cu atitudinea nonşalantă. ,acă tot (-am dat
(eştile despre regen"a mea şi mi-a"i (ăzut frumosul club. , mă gândesc să deschid un salon pentru
tatua&e şi, poate, un cabinet de a(ocatură, deşi omul meu pentru postul acesta (a trebui să studieze
legile moderne. <i-a ob"inut licen"a în a(ocatură la Paris, prin secolul al nouăsprezecelea.
,intr-odată, zâmbetul indulgent al lui 1ictor a pierit cu desă(ârşire.
3 <ti"i că, în calitate de regent, am dreptul să-mi deschid afaceri pe teritoriul oricărui şerif, nu4
Foate încasările din noile cluburi (or a&unge direct la mine. )per că (eniturile tale nu (or a(ea prea
mult de suferit, 2ric.
3 .icidecum, a răspuns 2ric. 9.u mi s-a părut că, în realitate, cu(ântul ar fi a(ut (reo
semnifica"ie.; )untem cu to"ii parte a moşiei (oastre, stăpâne.
,acă (ocea lui ar fi fost o haină, ar fi fâlfâit în (ânt, atât era de uscată şi de seacă.
.e-am ridicat, mai mult sau mai pu"in simultan, şi ne-am înclinat capetele spre 1ictor. 2l şi-a
fluturat mâna în semn că suntem liberi, după care s-a aplecat s-o sărute pe 8ind0 )impson. 8ar* s-a
înghesuit de cealaltă parte a (ampirului şi a început să-şi frece nasul de umărul lui. Pam s-a dus până
la 8iriam 2arnest şi s-a aplecat spre ea, cuprinzând-o cu un bra" şi a&utând-o să se ridice. %um s-a
(ăzut pe picioare, sus"inută de Pam, 8iriam nu s-a mai concentrat la altce(a decât cum să a&ungă
până la uşă. Aricât de înce"oşată i-ar fi fost mintea, ochii îi "ipau.
m părăsit clubul într-o tăcere mohorâtă 9cel pu"in, din punctul de (edere al con(ersa"iilor dintre
noi+ muzica, pur şi simplu, nu (oia să ne lase;, escorta"i de =uis şi de ntonio. %ei doi fra"i au trecut
de (ân&oasa na =0udmila şi ne-au urmat până în parcare, fapt care m-a mirat.
În timp ce treceam, în şir indian, de primul rând de maşini, 2ric s-a întors cu fa"a spre ei. ,eloc
întâmplător, (oluminoasa 2scalade se interpunea între pri(irea nei =0udmila şi micul nostru grup.
3 1oi doi a(e"i ce(a să-mi spune"i4 i-a întrebat, foarte încet. <i, ca şi cum ar fi în"eles dintr-odată
că ieşise din 1ampireEs Biss, 8iriam a scos un icnet şi a început să plângă, iar Pam a cuprins-o în
bra"e.
3 .-a fost ideea noastră, domnule şerif, i-a răspuns ntonio, cel mai scund dintre ei doi. 8uşchii
săi abdominali, lucioşi, îi sclipeau în lumina din parcare.
3 .oi îi suntem credincioşi lui Felipe, ade(ăratul nostru rege, a continuat =uis+ însă 1ictor nu e
uşor de slu&it. fost o noapte neprielnică pentru noi, cea în care ne-au detaşat în =ouisiana, ca să
trecem în ser(iciul lui. ,upă ce au dispărut !runo şi %orinna, el n-a mai găsit pe altcine(a care să le
ia locul. .iciun locotenent puternic. <i călătoreşte permanent, încercând să fie cu ochii pe oricare
col"işor din =ouisiana, a adăugat =uis, clătinând din cap. )untem surmena"i rău. 2l ar trebui să se
stabilească în .e$ Arleans şi să reclădească structurile (ampirilor de-acolo. .u să ne "ină în
pantalonaşi din piele care abia ne acoperă fundurile şi să (ă stoarcă de (eniturile clubului
dumnea(oastră.
În&umătă"irea (eniturilor disponibile nu înseamnă o politică economică bună, iar costurile de
pornire au fost e/agerate.
3 ,acă încerca"i să mă ispiti"i să-l trădez pe noul meu stăpân, afla"i că n-a"i nimerit la (ampirul
care trebuie, a replicat 2ric, iar eu m-am silit să nu rămân cu gura căscată.
8i se păruse că a sosit %răciunul în plină lună iunie, când începuseră =uis şi ntonio să-şi
dez(ăluie nemul"umirile, însă în mod e(ident gândirea mea nu fusese îndea&uns de ocolită... iarăşi.
3 Pantalonii scur"i din piele sunt îmbietori, în compara"ie cu cei negri din material sintetic pe care
sunt obligată să-i port eu, a inter(enit Pam.
A sus"inea pe 8iriam, dar n-o pri(ea, nici nu (orbea cu ea, ca şi cum ar fi (rut ca to"i ceilal"i să
uite de prezen"a fetei.
=amentările cu pri(ire la uniformă nu erau necaracteristice pentru ea, ci doar irele(ante. Pam
fusese totdeauna cât se poate de conştiincioasă cu îndatoririle ei. ntonio i-a adresat o pri(ire
încărcată de dezgustul aşteptărilor înşelate.
3 <tiam că eşti foarte aprigă, a bombănit el, după care şi-a întors fa"a spre 2ric. :ar
dumnea(oastră, foarte cutezător.
%u aceasta, el şi =uis ne-au întors spatele şi au pornit cu paşi mari înapoi, spre club.
tunci, Pam şi 2ric s-au pus în mişcare în cea mai mare (iteză, de parcă am fi a(ut un termen
limită pentru părăsirea proprietă"ii lui 1ictor.
Pam a luat-o pur şi simplu pe sus pe 8iriam şi a gonit spre maşina lui 2ric. 2l a deschis portiera
din spate, iar Pam şi-a urcat prietena, apoi s-a strecurat lângă ea. 1ăzând că graba este tema serii, m-
am că"ărat pe scaunul din dreapta şoferului şi mi-am pus centura fără (reo (orbă. Întorcând capul, mi-
am dat seama că 8iriam leşinase încă din clipa în care se (ăzuse la adăpost.
În timp ce automobilul ieşea din parcare, Pam a început să chicotească, iar 2ric, să zâmbească larg.
2ram prea uluită ca să-i pot întreba ce era atât de amuzant.
3 1ictor, pur şi simplu, nu poate să se ab"ină, a comentat Pam. tât circ cu sărmana mea 8iriam>
3 ,upă care nepre"uita ofertă din partea gemenilor cu pantalonaşi din piele>
3 :-ai (ăzut fa"a lui ntonio4 l-a întrebat Pam. )inceră să fiu, nu m-am mai distrat în asemenea
hal de când i-am arătat col"ii femeii care s-a plâns că nu-i place cu ce culoare mi-am zugră(it casa>
3 sta o să le dea o temă de gândire, a încu(iin"at 2ric, după care a întors capul spre mine, cu
col"ii sclipindu-i. !un moment, mi-a zis. .u pot să cred că ne-au crezut în stare să înghi"im momeala>
3 ,ar dacă ntonio şi =uis erau sinceri4 am întrebat. ,acă 1ictor o fi luat din sângele lui 8iriam
şi o fi făcut-o să-i apar"ină4 am adăugat, răsucindu-mă pe scaun ca s-o pri(esc pe Pam.
În ochii ei am zărit ce(a ce semăna a milă, ca şi cum m-ar fi considerat o romantică incurabilă.
3 .-ar fi putut, mi-a răspuns. adus-o într-un loc public, ea are multe rude umane, şi 1ictor ştie
sigur că l-aş omorî dacă ar face aşa ce(a.
3 .u şi dacă te-ar omorî el pe tine, am precizat. 2ric şi Pam dădeau impresia că nu pri(esc cu
acelaşi respect ca mine tacticile mortale ale lui 1ictor. Păreau aproape nebuneşte de încrezu"i. <i de ce
sunte"i atât de siguri, am insistat, că ntonio şi =uis ar fi născocit totul doar ca să (ă (adă cum
reac"iona"i4
3 ,ac-au crezut în ce-au spus, înseamnă că (or mai încerca să ne abordeze, mi-a replicat 2ric,
fără mena&amente. .u au altă posibilitate, dacă au încercat să-l a&ute pe Felipe, şi el i-a lăsat baltă.
!ănuiesc că i-a lăsat. :a spune-mi, iubito, care era problema cu băuturile4
3 Problema era că pusese să fie frecate paharele pe dinăuntru cu sânge de zână, i-am e/plicat.
%helnerul, tipul cu ochi cenuşii, mi-a dat pontul.
În clipa aceea, zâmbetele au dispărut de parcă cine(a ar fi apăsat pe un comutator. m trăit un
moment de satisfac"ie lipsită de plăcere.
)ângele de zână, în stare pură, e otră(itor pentru (ampiri. Nreu de spus ce-ar fi putut pă"i Pam sau
2ric dac-ar fi băut din paharele acelea. <i ar fi gâlgâit cât ar fi putut de repede, fiindcă mirosul era la
fel de ademenitor ca al substan"ei (eritabile.
În materie de tentati(ă de otră(ire, pot să spun că fusese una subtilă.
3 .u cred că o astfel de cantitate ne-ar fi făcut să ne comportăm necontrolat, a comentat Pam.
Fotuşi, nu părea prea con(insă. 2ric a înăl"at din sprâncenele lui blonde.
3 fost un e/periment dictat de pre(edere, a rostit el, gânditor. 2ra posibil ca noi să atacăm pe
cine(a din club sau chiar pe )oo*ie, din moment ce are filonul acela interesant de sânge de zână. În
orice caz, ne-am fi făcut de râs în public. Poate chiar am fi fost aresta"i. i făcut o treabă e/celentă că
ne-ai oprit, )oo*ie.
3 8ai sunt şi eu bună la ce(a, am zis, reprimându-mi tresărirea de teamă la gândul că 2ric şi Pam
ar fi putut sări asupra mea din cauza sângelui de zână.
3 :ar tu eşti so"ia lui 2ric, a remarcat Pam, încetişor.
2ric a pri(it-o fi/ în oglinda retro(izoare.
Făcerea aşternută era atât de grea, că n-a(eam cum s-o înlătur. %iondăneala asta secretă dintre Pam
şi 2ric era ener(antă şi deran&antă. <i acesta era eufemismul anului.
3 i ce(a să-mi spui4 am întrebat-o, înfricoşată de răspuns.
Fotuşi, orice era de preferat în fa"a neştiin"ei.
3 2ric a primit o scrisoare... a început Pam şi, până să-mi pot da seama că s-ar mişca, 2ric se şi
răsucise, întinsese mâna pe deasupra spătarului şi-o apucase de beregată.
<i, din moment ce el era la (olan, am scos un scâncet de groază.
3 Pri(eşte în fa"ă, 2ric> .u începe"i iar să (ă bate"i, am e/clamat. Cita"i care-i treaba, mai bine
da"i-i înainte şi po(esti"i-mi.
%u mâna dreaptă, 2ric o strângea încă pe Pam atât de tare, încât dac-ar fi fost genul de fiin"ă care
să respire, ar fi sufocat-o. %u stânga mane(ra (olanul+ în scurt timp, ne-am oprit pe marginea
drumului. .u (edeam să (ină (reo maşină din sensul opus, şi nici din spate nu zăream (reo lumină de
faruri. .u-mi dădeam seama dacă izolarea în care ne aflam mă făcea să mă simt bine sau rău. 2ric şi-a
întors pri(irea spre (lăstarul său, cu ochii atât de strălucitori, încât practic aruncau scântei.
3 Pam, nu spui nimic, i-a atras aten"ia. 2 un ordin. )oo*ie, las-o cum a picat.
ş fi putut să-i zic câte(a. ş fi putut să-i spun' ?2u nu-"i sunt (asală, şi zic ce am de zis@+ sau'
?.aiba să te ia, lasă-mă să cobor>@ ,upă care să-l sun pe fratele meu, să (ină după mine.
Fotuşi, am rămas tăcută.
8i-e ruşine să recunosc că, în momentul acela, mi-era frică de 2ric, de (ampirul acesta disperat şi
hotărât care o ataca pe cea mai bună prietenă a sa doar pentru că nu (oia ca eu să aflu... ce(a. Prin
legătura pe care o a(eam cu el, am recep"ionat un amestec confuz de emo"ii negati(e' teamă, mânie,
hotărâre neclintită, frustrare.
3 ,u-mă acasă, i-am cerut.
<i, ca un ecou sinistru, inerta 8iriam a şoptit'
3 ,u-mă acasă...
,upă o aşteptare prelungită, 2ric i-a dat drumul din strânsoare lui Pam, care s-a prăbuşit pe
banchetă ca un sac cu orez. poi, a cuprins-o protector pe 8iriam. În tăcerea aceea glacială, 2ric m-a
condus acasă. .u s-a mai pomenit nimic despre partida de se/ planificată după această seară de
?distrac"ie@. 2u mai degrabă aş fi făcut se/ cu =uis şi cu ntonio. )au cu Pam. 8i-am luat rămas-bun
de la Pam şi 8iriam şi m-am îndreptat spre casă fără să mai pri(esc înapoi.
!ănuiesc că 2ric, Pam şi 8iriam s-au întors împreună în )hre(eport, şi cred că la un moment dat
el i-a permis lui Pam să (orbească din nou, dar nu ştiu precis.
.-am putut să dorm după ce m-am spălat pe fa"ă şi mi-am atârnat frumoasa rochie pe umeraş.
)peram c-o s-o pot îmbrăca pentru o seară mai plăcută, când(a, în (iitor. 8ă întrebam dacă 2ric ar fi
tra(ersat seara cu tot atâta sânge rece dacă eu aş fi fost cea capturată şi drogată de 1ictor, şi lăsată pe
bancheta aceea, astfel încât toată lumea să caşte gura la mine.
<i mă mai tulbura un lucru. :ată ce l-aş fi întrebat pe 2ric, dacă nu s-ar fi &ucat de-a dictatorul. ş fi
zis' ?,e unde-o fi a(ut 1ictor sângele de zână4@
sta l-aş fi întrebat.
R
8-am trezit a doua zi sim"indu-mă în general destul de posacă, însă m-am în(eselit când am (ăzut
că ,ermot şi %laude se întorseseră acasă cu o seară în urmă. ,o(ezile erau clare' cămaşa lui %laude
era az(ârlită pe spătarul unui scaun din bucătărie, iar pantofii lui ,ermot se (edeau la picioarele
scării. Plus că, după ce mi-am băut cafeaua şi mi-am făcut un duş, am ieşit din camera mea, într-un
şort şi un tricou (erde, şi i-am găsit pe cei doi aşteptându-mă în li(ing.
3 !ună diminea"a, băie"i, le-am zis.
Până şi pentru auzul meu, salutul sunase prea arogant.
3 1-a"i adus aminte că azi era (orba să (ină negustorii de antichită"i4 r trebui să a&ungă într-o
oră, două.
Îmi adunam for"ele pentru discu"ia pe care trebuia s-o purtăm.
3 !un, atunci camera asta n-o să mai arate ca un magazin de (echituri, a comentat %laude, în
stilul lui fermecător.
.-am făcut decât să încu(iin"ez dând din cap. stăzi, a(eam de-a face cu %laude .esuferitul, spre
deosebire de %laude )uportabilul, care apărea mult mai rar.
3 Ji-am promis c-o să stăm de (orbă, mi-a zis ,ermot.
3 ,upă care n-a"i mai (enit acasă în seara aia, l-am completat, aşezându-mă pe un (echi
balansoar coborât din pod.
.u mă sim"eam pregătită în mod deosebit pentru această con(ersa"ie, însă aşteptam cu nerăbdare
anumite răspunsuri.
3 )-au întâmplat unele lucruri la club, a zis %laude, e(azi(.
3 8da. =asă-mă să ghicesc' lipseşte o zână.
7eplica mea i-a făcut să-şi îndrepte spinările şi să-mi acorde aten"ie.
3 %e4 ,e unde ştii4 m-a întrebat ,ermot, care şi-a re(enit primul.
3 a&uns la 1ictor, le-am e/plicat, po(estindu-le apoi ce se petrecuse cu o seară în urmă.
3 .u-i de-a&uns că trebuie să ne ocupăm de problemele propriei noastre rase, s-a plâns %laude.
cum, mai suntem atraşi şi în războaiele afurisi"ilor de (ampiri>
3 !a nu, l-am contrazis, sim"ind că mă aşteaptă o discu"ie obositoare. 1oi, ca grup, n-a"i fost
deloc atraşi în războaiele (ampirilor. Cnul 6 sau una 6 dintre (oi a fost obiectul unei răpiri, pentru un
scop anume. 2 un cu totul alt scenariu. ,a"i-mi (oie să (ă atrag aten"ia că, în cel mai bun caz, zânei
respecti(e i s-a luat sânge, fiindcă de aşa ce(a a(eau ne(oie (ampirii, de sânge. .u spun că zâna în
cauză n-ar putea să fi scăpat cu (ia"ă, însă şti"i în ce măsură îşi pierd controlul (ampirii când e o zână
prin prea&mă, cu atât mai mult una care sângerează.
3 re dreptate, i-a zis ,ermot lui %laude. %ait sigur e moartă. 2 (reuna dintre zânele de la club
rudă cu ea4 Frebuie să ne interesăm dac-o fi a(ut (reo (iziune după moarte.
3 A femeie, a murmurat %laude, al cărui chip arătos părea acum dăltuit în piatră. Cna pe care nu
ne-am fi permis s-o pierdem. ,a, trebuie să aflăm.
Pentru o secundă, am fost derutată, deoarece ştiam despre %laude că nu se gândeşte chiar atât la
femei, date fiind condi"iile (ie"ii sale personale. bia apoi mi-am amintit că femeile din neamul
zânelor erau din ce în ce mai rare. .u ştiam care era situa"ia cu celelalte neamuri, însă se pare că
zânele începeau să fie tot mai pu"ine. .u că mi-ar fi lipsit preocuparea fa"ă de dispăruta %ait 9deşi nu
credeam că erau şanse nici cât negru sub unghie ca ea să mai fie în (ia"ă;, însă a(eam alte întrebări de
pus, mai egoiste, şi nu (oiam să mă las abătută de la subiect. :mediat după ce ,ermot a sunat la
#ooligans şi i-a cerut lui !ellenos să adune toate zânele şi să întrebe despre rudele lui %ait, am
re(enit pe propria-mi pistă.
3 %ât timp i-a"i atribuit o ocupa"ie lui !ellenos, (oi a(e"i ce(a timp liber şi, din moment ce
e(aluatorii urmează să apară curând, eu chiar am ne(oie să-mi răspunde"i la întrebări, am zis.
,ermot şi %laude s-au pri(it reciproc. ,ermot mi-a dat impresia că a pierdut la imaginara tragere
la sor"i, fiindcă a tras aer adânc în piept şi a început'
3 <tii că atunci când, la (oi, cine(a dintre caucazieni se căsătoreşte cu cine(a din rândul negrilor,
uneori copilul se întâmplă să semene mai mult cu una dintre rase decât cu cealaltă, aparent aleator.
semănarea aceasta poate să fie cu un părinte diferit, chiar şi între copiii aceluiaşi cuplu.
3 ,a, am zis. m auzit.
3 %ând era -ason mic, străbunicul nostru .iall a (enit să-l (adă.
2ram uluită.
3 :a stai, am zis, şi cu(intele s-au auzit ca un croncănit aspru. .iall zicea că n-a putut să (ină în
(izită din cauză că fiul lui semi-uman Fintan ne-ar fi ferit de el. %ă, în realitate, Fintan ar fi fost
bunicul nostru.
3 :ată de ce (-a ferit Fintan de neamul zânelor. .u (oia ca tatăl lui să se amestece în (ie"ile
(oastre, aşa cum se amestecase într-a lui. Însă .iall a(ea propriile metode şi, în orice caz, a aflat că
scânteia esen"ială îl ocolise pe -ason. şa că a de(enit... dezinteresat, mi-a e/plicat %laude.
m aşteptat să continue.
3 :ată de ce a aşteptat atâ"ia ani până să face"i cunoştin"ă. Putea să-l fi e(itat pe Fintan, dar a
presupus că şi tu eşti la fel ca -ason... atracti(ă pentru fiin"ele umane şi supranaturale, dar în rest
nimic altce(a decât un om normal.
3 ,ar pe urmă a auzit că nu erai, l-a completat ,ermot.
3 auzit4 ,e unde4 ,e la cine4
!unica mea ar fi fost mândră de mine.
3 ,e la 2ric. ,erulau câte(a afaceri împreună, şi .iall s-a gândit să-l roage pe 2ric să-l "ină la
curent cu e(enimentele din (ia"a ta. 2ric îi spunea din când în când lui .iall ce mai în(ârteai. <i a
(enit o (reme când 2ric s-a gândit că ai a(ea ne(oie de protec"ia străbunicului tău şi, desigur, că te
(eşte&eai.
#a4
3 şa că bunicul a trimis-o pe %laudine, iar când ea s-a neliniştit, crezând că n-ar mai putea să
aibă gri&ă de tine, el s-a hotărât să te cunoască personal. Fot 2ric a aran&at şi asta. )-a gândit,
presupun, că-i (a câştiga bună(oin"a lui .iall, ca un soi de recompensă acordată găsitorului, a
comentat ,ermot, ridicând din umeri. )e pare că în cazul lui 2ric a dat rezultate. 1ampirii sunt e/trem
de profitori şi de egoişti.
În minte mi-au răsărit brusc cu(intele ?ciob@ şi ?oală spartă@.
3 şadar, am zis, .iall a apărut în (ia"a mea şi mi s-a făcut cunoscut prin intermediul lui 2ric. :ar
asta a precipitat războiul zânelor, fiindcă zânele apelor nu-şi doreau şi alte contacte cu oamenii, cu
atât mai pu"in cu o persoană atât de neînsemnată, cu doar o optime de sânge de zână.
8ersi, băie"i. doram să aflu că întregul război fusese din (ina mea.
3 ,a, mi-a răspuns, chibzuit, %laude. 2 un rezumat corect. <i aşa a urmat războiul, iar după
numeroase mor"i, .iall s-a hotărât să ferece lumea zânelor, a concluzionat el, oftând din greu. 2u am
rămas pe dinafară, şi ,ermot, la fel.
3 <i, apropo, eu nu mă (eşte&esc, le-am atras aten"ia, cu o oarecare nuan"ă tăioasă. dică, (ouă (ă
par (eşte&ită4
<tiam că ignoram esen"ialul, însă începeam să mă ener(ez. )au, poate, să mă ener(ez şi mai tare.
3 i doar pu"in sânge de zână, mi-a atras aten"ia cu blânde"e ,ermot, de parcă ar fi însemnat o
reamintire zdrobitoare. <i îmbătrâneşti.
=a aşa ce(a n-a(eam cum să-l contrazic.
3 <i-atunci, de ce mă simt din ce în ce mai mult ca una de-a (oastră, dacă am în mine doar un
strop de zână4
3 )uma noastră este mai mare decât cea a păr"ilor, mi-a e/plicat ,ermot. 2u sunt semi-uman, dar
cu cât stau mai mult cu %laude, cu atât puterile mele magice sunt mai mari. %laude, cu toate că are
sânge pur de zână, a stat în lumea umană atât de mult, încât a început să dea semne de slăbiciune.
cum e mai puternic. Fu nu ai decât o părticică de sânge de zână, dar cu cât stai mai mult cu noi, cu
atât mai puternic de(ine acest element în fiin"a ta.
3 şa, cum ai umple o pompă4 am întrebat, cu îndoială. .u mă prind.
3 şa, cum... cum... cum ai spăla un (eşmânt nou, roşu, împreună cu cele albe, a e/clamat
,ermot, triumfător, fiindcă tocmai asta făcuse el cu o săptămână în urmă. Foată lumea din casa
noastră a(ea acum şosete roz.
3 ,ar pentru %laude, asta n-ar însemna că de(ine mai pu"in roşu4 dică, mai pu"in zână4 ,acă
noi absorbim din puterile lui4
3 .u, mi-a răspuns %laude, cu o oarecare satisfac"ie de sine. )unt mai roşu decât eram.
3 <i eu, l-a sus"inut ,ermot, clătinând aprobator din cap.
3 2u n-am obser(at (reo diferen"ă în realitate, am insistat.
3 .u te sim"i mai puternică decât erai4
3 Păi... mda. În anumite zile.
.u era ca şi cum ai bea sânge de (ampir, care-"i oferea o for"ă sporită pentru o perioadă
nedeterminată de timp, dacă nu cum(a te făcea să de(ii nebun de legat. 2ra, mai degrabă, o sporire a
energiei. ,e fapt, mă sim"eam... mai tânără. <i, din moment ce a(eam doar douăzeci şi ce(a de ani,
faptul acesta mi se părea descura&ator.
3 .u "i-e dor să-l mai (ezi pe .iall4 m-a întrebat %laude.
3 %âteodată.
În fiecare zi.
3 .u te bucuri când dormim în pat cu tine4
3 8da. .umai că, doar ca să şti"i, mi se pare şi cam sinistru.
3 Aamenii, a comentat %laude către ,ermot, cu un amestec de e/asperare şi îngăduin"ă în glas.
,ermot i-a răspuns ridicând din umeri. În definiti(, era pe &umătate uman.
3 <i totuşi ai ales să locuieşti aici, i-am atras aten"ia.
3 În fiecare zi mă întreb dacă n-am greşit.
3 tunci de ce mai sunte"i (oi doi aici, dacă (ă da"i atâta în (ânt după .iall şi după lumea
zânelor4 %um de ai primit tu scrisoarea lui .iall, pe care mi-ai dat-o acum o lună, cea în care-mi
spunea că şi-a folosit toată influen"a ca să-i determine pe cei de la F!: să mă lase în pace4 am
întrebat, pri(indu-l sfidător şi bănuitor. )crisoarea era cum(a falsificată4
3 .u, era autentică, a confirmat ,ermot. <i suntem aici pentru că amândoi ne iubim principele,
dar ne şi temem de el.
3 AB, am acceptat, pregătindu-mă să schimb subiectul, fiindcă nu (oiam să intru într-o
contro(ersă pri(itoare la sentimentele lor. ,e fapt, ce e un portal, mai precis4
3 2 o parte mai sub"ire a membranei, mi-a răspuns %laude. 1ăzându-mi pri(irea nedumerită, a
dez(oltat e/plica"ia' Între lumea noastră 6 cea supranaturală 6 şi a (oastră, e/istă un fel de membrană
magică. Într-o parte mai sub"ire a ei, membrana e permeabilă. Pe acolo po"i a(ea acces la lumea
zânelor. =a fel şi în acele păr"i ale lumii (oastre care, în mod normal, sunt in(izibile pentru (oi.
3 #m4
%laude era în pasă bună.
3 Portalurile rămân de obicei în aceeaşi zonă, deşi e posibil să se mute pu"in. .oi le folosim ca să
a&ungem din lumea noastră într-a (oastră. Pe locul portalului din pădurile tale, .iall a lăsat o
deschizătură. Fanta aceea nu e îndea&uns de mare ca să poată trece unul dintre noi, pe picioare, însă
prin ea se pot transfera obiecte.
%a o fantă de scrisori dintr-o uşă.
3 1ezi4 %e-a fost atât de greu4 am întrebat. 1ă mai trec prin minte şi alte informa"ii sincere pe
care să mi le da"i4
3 %um ar fi4
3 %um ar fi moti(ul pentru care sunt atâtea zâne la #ooligans, pe post de stripperi şi bod0guarzi
şi te-miri-ce. <i nu toate sunt zâne. .ici măcar nu ştiu ce sunt. ,e ce-au a&uns să fie cu (oi4
3 Pentru că n-au unde să se ducă, mi-a răspuns, simplu, ,ermot. Foate au rămas închise aici. În
unele cazuri, inten"ionat, cum a fost cu %laude, iar în altele, nu... cum a fost cu mine.
3 şadar, .iall a închis căile de acces în "ara zânelor şi i-a lăsat pe unii pe dinafară4
3 ,a. 1oia să men"ină înăuntru toate zânele care (oiau să-i omoare pe oameni, şi s-a grăbit prea
tare, a răspuns %laude. ,ar am remarcat că ,ermot, asupra căruia .iall aruncase o (ra&ă crudă, părea
să se îndoiască de această e/plica"ie.
3 În"eleg că .iall a a(ut moti(e întemeiate pentru care a lăsat zânele pe dinafară, am rostit, lent.
5icea că a în(ă"at, din e/perien"ă, că dacă zânele se amestecă printre oameni, întotdeauna apar
necazuri. .u (oia ca zânele să se mai încrucişeze cu oamenii, pentru că cele mai multe zâne urăsc
rezultatul' corciturile.
8-am uitat la ,ermot 6 în pri(irea mea se puteau citi scuzele pe care i le ceream 6 care a ridicat
din umeri. 2ra obişnuit.
3 .iall n-a a(ut niciodată de gând să mă re(adă. ,ar (oi doi sunte"i chiar atât de nerăbdători să
(ă duce"i în lumea zânelor şi să rămâne"i acolo4
urmat o pauză despre care se putea spune că era ?semnificati(ă@. 2ra clar că ,ermot şi %laude
nu (oiau să răspundă. !ine măcar că nu (oiau să mintă.
3 <i-atunci, e/plica"i-mi de ce sta"i cu mine şi ce (re"i de la mine, am zis, sperând că la întrebarea
aceasta (oi primi răspuns.
3 )tăm cu tine pentru că am considerat prielnic să fim aproape de oricine din neamul nostru, mi-a
zis %laude. .e sim"eam slăbi"i, izola"i de tărâmurile natale, şi habar n-a(eam că au rămas atâtea zâne
pe-aici. .e-am mirat când şi celelalte zâne izolate în merica de .ord au început să sosească la
#ooligans, însă ne-am bucurat. %um "i-am spus, suntem mai puternici dacă stăm împreună.
3 Îmi spune"i tot ade(ărul4 am întrebat, ridicându-mă şi începând să mă plimb de colo-colo.
Putea"i să-mi fi spus toate astea şi mai înainte, dar n-a"i făcut-o. ,acă min"i"i4
8i-am desfăcut larg bra"ele, cu palmele în sus. 2i bine4
3 %um4 a sărit %laude, ofensat. 2i bine, era timpul să-l ser(esc şi eu cu una dintre specialită"ile
lui. 5ânele nu mint, a argumentat el. Foată lumea ştie.
8da. )igur. 2 la mintea cocoşului.
3 Poate că nu min"i"i, dar nu totdeauna spune"i tot ade(ărul, am precizat. 2 clar că asta a(e"i în
comun cu (ampirii. ,acă mai sunt şi alte moti(e pentru care (ă afla"i aici4 Poate (re"i să sta"i pe-
aproape, să (ede"i cine mai (ine prin portal.
,ermot a "âşnit în picioare.
cum eram tustrei ner(oşi, tustrei agita"i. erul din încăpere era îmbâcsit de acuza"ii.
3 2u (reau să mă întorc în lumea zânelor pentru că-mi doresc să-l mai (ăd o dată pe .iall, mi-a
zis %laude, alegându-şi cu(intele. 2 bunicul meu. 8-am săturat să tot primesc mesa&e când şi când.
1reau să (izitez locurile noastre sfinte, unde pot să fiu aproape de spiritele surorilor mele. 1reau să
trec dintr-o lume în cealaltă şi înapoi, aşa cum am dreptul. ici e portalul cel mai apropiat. Fu eşti
ruda noastră cea mai apropiată. <i e/istă ce(a anume în casa asta. ,eocamdată, aici e locul nostru.
,ermot s-a apropiat de fereastra din fa"ă, pri(ind afară, la diminea"a călduroasă. )e (edeau fluturi,
flori deschizându-se şi mult soare superb. m sim"it un (al de intensă dorin"ă de a fi afară, printre
lucrurile pe care le în"elegeam, nu aici, înăuntru, angrenată în această bizară con(ersa"ie cu rude pe
care nu ne în"elegeam, în care nu a(eam deplină încredere. ,acă interpretarea limba&ului trupului
poate fi considerată un etalon demn de încredere, aş zice că şi ,ermot îmi împărtăşea sentimentele
amestecate, de nefericire.
3 A să mă mai gândesc la ce mi-ai spus, i-am zis lui %laude şi l-am (ăzut pe ,ermot rela/ându-şi
un pic umerii. ,ar mai am şi altce(a în minte, am continuat. 1-am spus despre atacul din bar, cu sticla
incendiară.
,ermot s-a întors spre mine, rezemându-se de tocul ferestrei deschise. ,eşi a(ea părul mai lung
decât al fratelui meu şi o e/presie mai 9scuză-mă, -ason; inteligentă, mă înspăimânta să (ăd cât de
mult semănau. .u erau nicidecum identici, însă cu certitudine puteau fi confunda"i, cel pu"in pentru o
clipă. Însă la ,ermot erau unele nuan"e întunecate pe care nu le (ăzusem la -ason.
mbii (eri din neamul zânelor mi-au făcut semne de încu(iin"are când am adus (orba de sticla
incendiară. Păreau interesa"i, dar neimplica"i' o e/presie pe care mă obişnuisem s-o remarc la (ampiri.
=or chiar le păsa al naibii de pu"in de ce li se întâmpla oamenilor pe care nu-i cunoşteau. ,acă l-ar fi
citit (reodată pe -ohn ,onne
T
, i-ar fi dezaprobat ideea că nici un om nu e o insulă. ,in punctul de
(edere al zânelor, ma&oritatea oamenilor se aflau pe o insulă mare, care plutea în deri(ă pe o mare
numită 8ă-,oare-în-%ot.
3 =umea (orbeşte în baruri, aşa că sunt sigură că (orbeşte şi prin cluburile de striptease. 1ă rog
să mă anun"a"i dacă auzi"i ce(a despre cine ar fi făcut-o. 2 important pentru mine. ,acă le-a"i putea
cere anga&a"ilor din #ooligans să asculte discu"iile despre atac, în mod sigur (-aş fi recunoscătoare.
3 tât de rău îi merg afacerile lui )am, )oo*ie4 s-a interesat ,ermot.
3 ,a, i-am răspuns, nu întru totul surprinsă de această întorsătură a con(ersa"iei. :ar noul bar de
pe şosea ne tot răpeşte clientela. .u ştiu dacă e de (ină noutatea adusă de 1icEs 7ednec* 7oadhouse
şi de 1ampireEs Biss sau dacă oamenii se feresc din cauză că )am e teriantrop, dar ce ştiu e că nu
merge deloc bine pentru 8erlotteEs.
Încercam să-mi dau seama cam cât mi-aş dori să le po(estesc despre 1ictor şi despre cât de malefic
era el, când deodată %laude a zis'
3 A să rămâi fără ser(iciu.
,upă care a închis gura, ca şi cum remarca ar fi declanşat un întreg lan" de gânduri.
Foată lumea părea (iu interesată de ce-aş face eu dacă 8erlotteEs s-ar închide.
3 )am ar rămâne fără mi&loace de subzisten"ă, le-am atras aten"ia, în timp ce mă întorceam să plec
spre bucătărie, ca să-mi mai iau o cană de cafea. %eea ce e mult mai important decât ser(iciul meu.
2u pot să-mi găsesc de lucru în altă parte.
3 <i el ar putea să-şi deschidă un bar în altă parte, a replicat %laude, ridicând din umeri.
3 r fi ne(oit să plece din !on Femps, am ripostat, tăios.
3 <i asta nu "i-ar con(eni, nu4
%laude părea gânditor, într-un fel care mă stân&enea (izibil.
3 2 cel mai bun prieten al meu, i-am zis. <tii asta.
Poate că era prima oară când o spuneam cu (oce tare, dar cred că o ştiam de multă (reme.
3 , apropo, dacă (re"i să şti"i ce i s-a întâmplat lui %ait, pute"i încerca să lua"i legătura cu tipul
cu ochi cenuşii care lucrează la 1ampireEs Biss. .umele scris pe uniforma lui era %olton.
<tiam că în unele localuri ecusoanele cu nume se distribuiau la nimereală, fără să-i pese cui(a dacă
se potri(eau cu identitatea purtătorului. ,ar, cel pu"in, era un punct de pornire. 8i-am reluat drumul
spre bucătărie.
3 )tai, a e/clamat ,ermot, atât de brusc, încât am întors capul spre el. %ând (in cei cu
antichită"ile să-"i (adă (echiturile4
3 r trebui să a&ungă în (reo două ore.
3 Podul e gol, mai mult sau mai pu"in, a continuat ,ermot. .-ai de gând să faci curat în el4
3 %am asta mă gândeam să fac diminea"ă.
3 1rei să te a&utăm4 mi-a propus ,ermot.
%laude era (izibil îngrozit. :-a aruncat lui ,ermot o pri(ire feroce.
.e întorseserăm pe un teren mai familiar, iar eu, una, îi eram recunoscătoare pentru asta. Până
când a(eam ocazia să meditez la toate noile informa"ii, nici măcar nu puteam să ghicesc ce întrebări
se cu(enea să formulez.
3 8ersi, i-am răspuns. r fi groza( dac-a"i putea să căra"i până sus unul dintre tomberoanele alea
mari. Pe urmă, după ce mătur şi adun toate mărun"işurile, pute"i să-l duce"i &os la loc.
Faptul că a(eam rude cu puteri supraomeneşti se putea do(edi foarte folositor.
8-am dus pe (eranda din spate să-mi adun ustensilele pentru cură"enie, iar în (reme ce mă
T
&oet en%lez ((-,."(/*() considerat o i%ur proeminent a poeziei metaizice ă ă
chinuiam să urc, cu bra"ele încărcate, am (ăzut că uşa lui %laude era închisă. Precedenta mea chiriaşă,
melia, transformase unul dintre dormitoarele de sus într-un mic şi drăgu" budoar, cu o măsu"ă de
toaletă ieftină 9dar drăgu"ă;, un scrin şi un pat. melia folosise o altă cameră drept dormitor, mobilată
cu două fotolii confortabile, un tele(izor şi un birou spa"ios, încăperea fiind acum goală. În ziua în
care făcusem curat în pod, obser(asem că ,ermot îşi instalase un pătu" în fostul li(ing.
%ât ai spune ?peşte@, ,ermot şi-a făcut apari"ia la uşa podului, ducând cu el tomberonul. =ăsându-l
&os, şi-a rotit pri(irea în&ur.
3 m impresia că arăta mai bine când erau lucrurile familiei în el, a zis, şi am fost ne(oită să-l
aprob.
=a lumina zilei, re(ărsată prin geamurile murdare, podul părea trist şi sărăcăcios.
3 A să arate foarte bine când o să fie curat, am replicat cu hotărâre, şi m-am pus pe treabă cu
mătura, înlăturând toate pânzele de păian&en, după care am atacat praful şi gunoaiele de pe scândurile
duşumelei. )pre mirarea mea, ,ermot a luat câte(a cârpe şi solu"ia pentru cură"at geamuri şi a început
să se ocupe de ferestre.
8i s-a părut că ar fi mai în"elept să nu comentez. ,upă ce a terminat cu ferestrele, mi-a "inut
făraşul, să strâng în el gunoiul măturat. Ferminând şi cu asta, am adus sus aspiratorul, să rezol( şi cu
praful rămas, iar el mi-a zis'
3 Pere"ii trebuie zugră(i"i.
2ra ca şi cum ai spune că deşertul are ne(oie de apă. Poate că fuseseră zugră(i"i odată, însă totul se
co&ise sau se ştersese de mult, iar culoarea nedefinită rămasă pe pere"i fusese râcâită sau pătată de
numeroasele obiecte spri&inite de ei.
3 Păi, da. 7ăzui"i şi zugră(i"i. <i podeaua trebuie refăcută.
m bătut cu piciorul în scânduri. Înaintaşii mei fuseseră cuprinşi de frenezia zugră(itului când i se
adăugase casei şi al doilea ni(el.
3 Pentru depozitare n-ai ne(oie decât de o parte din spa"iu, a zis ,ermot, dintr-odată.
Presupunând că negustorii de antichită"i ar cumpăra piesele mai mari şi n-ar mai trebui să le aduci
înapoi.
3 2 ade(ărat, am zis. ,ermot părea să aibă dreptate, însă nu în"elegeam ce urmăreşte. ,espre ce
tot (orbeşti4 l-am întrebat, fă"iş.
8i-a arătat spre locul în care panta acoperişului forma o suprafa"ă naturală, cam de doi metri
adâncime şi întinsă cât toată casa.
3 .-ar fi greu să-l împăr"i, să pui câte(a uşi, mi-a zis străunchiul meu.
,ermot se pricepea să pună uşi4 Probabil că păream uluită, fiindcă mi-a e/plicat'
3 8-am uitat la emisiunile de pe #NF1
U
, la tele(izorul meliei.
3 , am e/clamat, căutând în minte o replică mai inteligentă. Încă mă sim"eam în cea"ă. Păi, asta
s-ar putea face, am zis. ,ar nu cred că aş mai a(ea ne(oie de alte camere. 1reau să spun, cine ar (rea
să stea aici4
3 .u e bine totdeauna să ai mai multe dormitoare4 şa se spune la tele(izor. <i eu aş putea să mă
mut într-o astfel de cameră. m putea folosi, eu şi %laude, camera cu tele(izorul ca pe un salon. <i am
putea să a(em fiecare camera lui.
8-am sim"it umilită de faptul că nu-mi trecuse prin cap să-l întreb pe ,ermot dacă nu-l deran&a să
împartă camera cu %laude. 2ra e(ident că-l deran&a. ,ormea pe un pat de campanie, în salonaşul acela
mititel... Fusesem o gazdă proastă. =-am pri(it pe ,ermot cu mai multă aten"ie decât înainte. 1ocea îi
sunase... plină de speran"ă. Poate că, de fapt, chiriaşul meu era sube(aluat. 8i-am dat seama că nu
ştiam precis ce făcea ,ermot la club. =uasem ca pe un fapt de la sine în"eles că ,ermot ar merge cu
%laude, când se ducea %laude în 8onroe, însă niciodată nu fusesem îndea&uns de curioasă să întreb ce
făcea ,ermot când a&ungea acolo. ,acă faptul că făcea parte din neamul zânelor era singurul element
pe care-l a(ea în comun cu egocentricul de %laude4
3 ,acă tu crezi că ai timp de munca asta, aş cumpăra bucuroasă materialele, i-am zis, neştiind
nici eu de unde-mi (eneau cu(intele. ,e fapt, dac-ai putea să râcâi pere"ii, să-i cure"i şi să-i
U
'ome and 0arden 1elevision (Casa şi %r dina), canal de televiziune din S23242 şi ă
Canada
zugră(eşti, după care să faci împăr"irea, sigur "i-aş fi recunoscătoare. Ji-aş plăti bucuroasă munca. 2i,
ce-ar fi să mergem, când mai am o zi liberă, la depozitul de cherestea din %larice4 ,ac-ai putea să-"i
dai seama câtă cherestea şi câtă (opsea ne-ar trebui.
,ermot s-a luminat la fa"ă ca un pom de %răciun.
3 Pot să încerc, şi ştiu de unde să împrumut un şpaclu, mi-a zis. i încredere în mine că pot să fac
treaba asta4
3 m, i-am zis, neştiind dacă şi credeam cu ade(ărat acest lucru. ,ar, în definiti(, podul n-ar fi
putut să arate mai rău decât acum. Începeam să mă entuziasmez şi eu. r fi groza( să refacem
încăperea asta, am e/clamat. Frebuie să-mi spui cam cât crezi că ar fi tariful corect.
3 .ici nu mă gândesc, a replicat el. Fu mi-ai oferit găzduire şi încredere prin prezen"a ta. 8ăcar
atât pot să fac şi eu pentru tine.
.-a(eam cum să-l contrazic pe ,ermot, dacă punea problema astfel. 2ra ca atunci când eşti hotărât
să nu accep"i un cadou, iar eu am apreciat că era e/act o astfel de situa"ie.
Fusese o diminea"ă plină de informa"ii şi de surprize. În timp ce mă spălam pe mâini şi pe fa"ă, ca
să scap de praful din pod, am auzit o maşină pe alee, apropiindu-se. )plendida emblemă, cu litere
gotice, ocupa toată partea laterală a unei dube mari, albe.
,in ea au coborât !renda #esterman şi asociatul ei. sociatul era un bărbat mărunt şi îndesat, cu
pantaloni milităreşti şi o bluză polo albastră, plus mocasini lustrui"i. Părul grizonant era tuns scurt.
m ieşit pe (eranda din fa"ă.
3 !ună, )oo*ie, mi-a strigat !renda, ca şi cum am fi fost prietene (echi. Ji-l prezint pe ,onald
%alla$a0, coproprietarul magazinului.
3 !ună ziua, domnule %alla$a0, am zis, înclinând din cap. 1ă rog să intra"i. Pot să (ă ser(esc cu
ce(a de băut4
mândoi m-au refuzat, în timp ce urcau treptele. %um au a&uns înăuntru, au început să-şi rotească
pri(irile prin încăperea ticsită, cu o pre"uire pe care oaspe"ii mei din neamul zânelor n-o arătaseră.
3 dor ta(anul de lemn, a zis !renda. <i pri(eşte pere"ii din scânduri>
3 2 o casă (eche, a încu(iin"at ,onald %alla$a0. 1ă felicit, domnişoară )tac*house, pentru că
locui"i într-un cămin istoric atât de încântător.
8-am străduit să nu-mi arăt uluirea. .u era o reac"ie de care a(eam parte în mod normal. %ei mai
mul"i a(eau tendin"a să mă compătimească pentru că locuiesc într-o clădire atât de demodată.
Podelele nu erau tocmai drepte, iar ferestrele n-a(eau dimensiunile standard.
3 8ul"umesc, am răspuns, cu îndoială. 2i bine, acestea sunt lucrurile care s-au aflat în pod. 1ede"i
dacă e ce(a care să (ă placă. <i dacă a(e"i ne(oie de ce(a, nu trebuie decât să mă striga"i.
.u prea a(ea rost să mai pierd (remea pe-acolo+ mi se părea chinuitor să-i pri(esc cum îşi (ăd de
treabă. 8-am dus în camera mea, să şterg praful şi să deretic, şi dacă tot eram acolo, am făcut curat
prin (reo două sertare. În mod normal, aş fi dat drumul la radio, însă (oiam să stau cu urechile ciulite
pentru e(entualitatea în care cei doi asocia"i ar fi a(ut întrebări de pus. ,in când în când, îi auzeam
discutând între ei cu (oce &oasă, şi m-am trezit că eram curioasă cu pri(ire la ce a(eau să hotărască.
:ar când l-am auzit pe %laude coborând pe scară, am considerat că era bine să ies şi să-mi iau la
re(edere de la ei.
!renda a rămas cu gura căscată când cei doi musafiri ai mei din neamul zânelor au trecut prin
li(ing. :-am făcut să-şi încetinească mersul îndea&uns cât să-i pot prezenta, fiindcă aşa cerea polite"ea.
.-am fost câtuşi de pu"in mirată când am constatat că ,onald m-a (ăzut într-o cu totul altă lumină
după ce mi-a cunoscut ?(erii@.
Focmai frecam prin baia de pe hol, când l-am auzit pe ,onald scăpând o e/clama"ie. 8-am dus
uşurel în li(ing, încercând să-mi compun o e/presie nepăsător-întrebătoare.
2l tocmai e/amina biroul bunicului meu, o piesă de mobilier foarte grea şi urâtă, care le pro(ocase
(erilor mei numeroase în&urături şi multă transpira"ie atunci când o căraseră până în li(ing.
Amule"ul stătea acum ghemuit în fa"a lui, cu capul (ârât în golul pentru picioare.
3 (e"i aici un compartiment secret, domnişoară )tac*house, mi-a zis, lăsându-se pu"in înapoi, pe
(ine. 1eni"i, să (ă arăt.
8-am lăsat şi eu pe (ine lângă el, resim"ind entuziasmul stârnit firesc de o asemenea descoperire.
%ompartiment secret> %omoara pira"ilor> Frucuri magice> Foate acestea declanşează fericita nerăbdare
copilărească.
=a lumina lanternei lui ,onald, am (ăzut că în fundul biroului, în acel spa"iu în care-"i "ii
genunchii, era o tăblie în plus. )e (edeau şi două balamale minuscule, la o înăl"ime la care nu puteai
să le atingi cu genunchii, montate astfel încât uşa secretă să se deschidă în sus.
,ar cum se deschidea4
3 cesta era misterul.
,upă ce m-am săturat de pri(it, ,onald mi-a propus'
3 ş încerca eu cu briceagul, domnişoară )tac*house, dacă nu a(e"i (reo obiec"ie.
3 bsolut niciuna, l-am asigurat.
<i-a scos briceagul 6 de dimensiuni practice 6 din buzunar, i-a desfăcut lama şi a strecurat-o cu
precau"ie în îmbinare. ,upă cum m-am aşteptat, cam pe la mi&locul acesteia a întâlnit un fel de
siguran"ă, pe care a împins-o uşurel cu lama cu"itului, mai întâi dintr-o parte, apoi din cealaltă, însă
fără rezultat.
Pe urmă, a început să ciocănească tăblia peste tot. În ambele locuri în care se întâlneau laturile şi
tăblia de sus, era o fâşie din lemn. ,onald a apăsat şi a împins, şi tocmai mă pregăteam să-mi az(ârl
bra"ele în sus, e/asperată, când s-a auzit un scâr"âit ruginit şi uşa secretă s-a deschis.
3 1ă rog să face"i onorurile, m-a in(itat ,onald. ,oar e biroul dumnea(oastră.
2ra o remarcă atât rezonabilă, cât şi ade(ărată, aşa că, după ce el s-a retras, i-am luat locul. m
ridicat uşa şi am "inut-o în sus, iar ,onald mi-a "inut lanterna nemişcată, însă din moment ce corpul
meu bloca o mare parte din fasciculul luminos, mi-a trebuit ce(a timp până să e/trag con"inutul.
m apucat şi am tras uşurel, am pipăit marginile pachetului, după care l-am scos. 8-am lăsat
grăbită înapoi, pe (ine, străduindu-mă să nu-mi imaginez cum arătam din locul în care se afla ,onald.
%um m-am îndepărtat îndea&uns de birou, m-am ridicat şi m-am dus la fereastră, cu pachetul prăfuit în
mâini. =-am e/aminat.
2ra un săcule" de catifea, cu şnur la gură. 8aterialul, cred, fusese odinioară roşu-burgund. Înăuntru
era un plic, alb la origine, cam de 1K/IQ, cu desene, şi după ce l-am netezit cu gri&ă, mi-am dat seama
că în el fusese un tipar de rochie. :mediat, un puhoi de amintiri şi-a făcut apari"ia, nein(itat. 8i-am
adus aminte de cutia în care se "inuseră toate tiparele, ca şi re(istele 1ogue, )implicit0 şi !utteric*.
!unicii mele îi plăcuse mult să coasă, timp de mul"i ani, până când un deget rupt de la mâna dreaptă
nu se ?aşezase@ cum trebuia, şi bătrânei îi de(enise din ce în ce mai greu să se descurce cu tiparele
sub"iri ca foi"a de mătase şi cu materialele. ,upă desen, plicul acesta con"inuse tiparul unei rochii
lungi până în pământ, cu pense în talie, iar cele trei manechine desenate a(eau umerii lăsa"i după
cerin"ele modei, fe"e alungite şi părul scurt. Cna dintre ele a(ea rochia lungă până la &umătatea
gambei, alta, cât o rochie de mireasă, iar a treia arăta ca un costum pentru cadril. A rochie lungă
e/trem de (ersatilă>
,esfăcând clapa plicului, am pri(it cu aten"ie înăuntru, aşteptându-mă să (ăd familiara hârtie
sub"ire maro pentru tipare, presărată cu misterioase indica"ii scrise cu cerneală neagră. În schimb,
înăuntru se afla o scrisoare, caligrafiată pe o coală îngălbenită. m recunoscut scrisul.
,intr-odată, mi-a (enit să plâng, mai mult ca oricând. m făcut ochii mari, astfel încât lacrimile să
nu se re(erse, şi am ieşit în mare grabă din li(ing. .u se putea să deschid plicul de fa"ă cu al"i oameni
în casă, aşa că l-am pus bine în sertarul noptierei, împreună cu săcule"ul, şi, după ce m-am şters bine
la ochi, m-am întors în li(ing.
%ei doi negustori de antichită"i erau prea maniera"i ca să-mi pună întrebări, şi eu le-am adus câte o
cafea, adăugând pe ta(ă lapte, zahăr şi câte(a felii de chec, în semn de recunoştin"ă. <i de polite"e.
şa cum mă în(ă"ase bunica mea... răposata mea bunică, al cărei scris de mână îl recunoscusem pe
hârtia din interiorul plicului pentru tipare.
K
Până la urmă, nu am a&uns sa deschid plicul decât a doua zi.
!renda şi ,onald au terminat de e/aminat con"inutul podului la o oră după ce am deschis
compartimentul secret. Pe urmă, ne-am aşezat să discutăm ce-şi doreau ei din amestecătura mea de
lucruri şi cam cât să-mi plătească pentru ele. =a început, a(eam de gând să spun un simplu ?AB@, însă
în numele familiei mele m-am sim"it obligată să ob"in pe ele cât mai mul"i bani posibil. )pre
nerăbdarea mea, discu"ia mi-a dat impresia că se prelungeşte la infinit.
%am care a fost tărăşenia' ei (oiau patru piese mari de mobilier 9inclusi( biroul;, (reo două
manechine, un mic scrin, câte(a linguri şi două tabachere din corn. A parte din len&erie era în bună
stare, articolele părând aproape noi, cu toate că nu puteam să ob"in cine ştie ce pe ele. Cn scăunel
pentru sugari 9prea scund şi mic pentru femeile moderne; a fost adăugat pe listă, iar ,onald şi-a dorit
o cutie cu bi&uterii false, din anii treizeci-patruzeci. Plapuma străbunicii mele, cu model roată-de-
căru"ă, (alora în mod e(ident mult în ochii negustorilor, şi fiindcă nu fusese niciodată piesa mea
preferată, am renun"at bucuroasă la ea.
,e fapt, chiar am fost mul"umită că obiectele acestea a(eau să a&ungă în case unde să fie apreciate,
îngri&ite şi îndrăgite, în loc să rămână depozitate în pod.
Puteam să-mi dau seama că ,onald ardea cu ade(ărat de nerăbdare să ia la mână cutia cea mare cu
fotografii şi documente, care încă aştepta să-i acord aten"ie, însă nici prin gând nu-mi trecea să-l las,
până nu le e/aminam eu pe toate. :-am spus-o în termeni e/trem de politicoşi, şi am mai căzut de
acord şi asupra faptului că, dacă se (or mai descoperi compartimente secrete în oricare piesă de
mobilier pe care le-o (indeam, eu (oi a(ea întâietate la răscumpărarea con"inutului, în cazul în care
acesta ar a(ea (reo (aloare financiară.
,upă ce au sunat la magazin să rezol(e cu transportul şi mi-au scris un cec, negustorii au plecat cu
(reo două dintre achizi"iile mai mărunte. Păreau la fel de satisfăcu"i ca mine de rezultatele zilei de
muncă.
,upă apro/imati( o oră, a apărut pe alee un camion mare de la )plendide, în cabină fiind doi tineri
(ân&oşi. În alte trei sferturi de oră, mobilierul era ambalat şi încărcat în spate. ,upă plecarea lor,
(enise (remea să mă pregătesc pentru ser(iciu. %u destul regret, am amânat e/aminarea obiectelor din
sertarul noptierei mele.
,eşi eram ne(oită să mă grăbesc, mi-am permis să sa(urez, pentru câte(a momente 6 în timp ce
mă machiam şi mă îmbrăcam cu uniforma 6 faptul că a(eam casa doar pentru mine. &unsesem la
concluzia că era destul de cald ca să-mi pot lua pantalonii scur"i.
Frecusem pe la Gal-8art şi-mi cumpărasem două perechi noi, cu o săptămână în urmă. În onoarea
inaugurării lor, m-am asigurat că am picioarele cât se poate de bine epilate. !ronzul de&a mi se fi/ase.
8-am pri(it în oglindă şi am fost mul"umită de imagine.
m a&uns la 8erlotteEs cam pe la cinci. Prima persoană pe care am (ăzut-o a fost chelneri"a cea
nouă, :ndia. 2a are pielea ciocolatie şi mătăsoasă, părul împletit în codi"e sub"iri, lipite de cap, şi un
inel în nas, şi este cea mai (eselă fiin"ă omenească pe care o cunoscusem în ultima (reme. stăzi, m-a
întâmpinat cu un zâmbet de parcă aş fi fost tocmai persoana pe care abia aştepta s-o (adă... ceea ce şi
era ade(ărat, fără e/agerare. 2u trebuia s-o înlocuiesc.
3 i gri&ă cu tipul ăla de la cinci, mi-a zis ea. !ea de stinge. %reE că s-o fi certat cu ne(asta.
ş fi putut să-mi dau seama dacă era sau nu aşa după câte(a clipe de ?ascultat@.
3 8ersi, :ndia. ltce(a4
3 Perechea aia de la unşpe (rea ceaiul neîndulcit, cu multă lămâie. 8âncarea lor trebuie să fie
gata în scurt timp, câte un burger şi murături pră&ite. =a el, cu pu"in caşca(al.
3 A*i-do*i. )ă ai o seară bună.
3 sta şi (reau. 8ă duc la o întâlnire.
3 %u cine4 m-am interesat, din curiozitate pur prostească.
3 %u =ola 7ushton, mi-a răspuns.
3 %red că am fost colegă de liceu cu =ola, am zis, după doar o frac"iune de secundă care indica
faptul că preferin"a :ndiei pentru femei era altce(a decât o întâmplare cotidiană.
3 2a îşi aminteşte de tine, mi-a confirmat :ndia, râzând.
)igur că aşa era, din moment ce fusesem cea mai ciudată din mica mea clasă de liceu.
3 Foată lumea îşi aminteşte de mine ca )oo*ie .ebuna, i-am zis, încercând să las să mi se (adă în
(oce melancolia.
3 fost îndrăgostită lulea de tine, o (reme, mi-a destăinuit :ndia.
m sim"it o plăcere neobişnuită.
3 8ă flatează să aflu, i-am răspuns, după care m-am grăbit să trec la muncă.
m făcut un scurt tur al meselor mele, ca să mă asigur că totul era în regulă, am ser(it burgerii şi
murăturile pră&ite, după care l-am urmărit, destinzându-mă, pe domnul Jâfnă şi r"ag, cum îşi dă pe
gât ultimul pahar şi părăseşte barul. .u era beat, dar era gata de bătaie, şi mi-a părut bine să-l (ăd
plecând. .-a(eam ne(oie de necazuri.
.u era singurul "âfnos din 8erlotteEs. )am completa astă-seară formularele pentru asigurări şi,
deoarece detestă să completeze formulare, însă trebuie s-o facă mereu, nu era deloc bine-dispus.
#âr"oagele erau sti(uite pe bar şi, într-un moment de acalmie dintre două comenzi, am aruncat o
pri(ire peste ele. ,acă le citeam cu aten"ie şi fără grabă, nu mi-era greu să-mi dau seama despre ce era
(orba, oricât de întortocheată a&ungea să fie limba engleză în ele. 8-am apucat să bifez căsu"e şi să
completez spa"ii punctate, după care am sunat la sec"ia de poli"ie şi le-am zis celor de-acolo că a(eam
ne(oie de o copie a procesului-(erbal referitor la atacul cu sticla incendiară. =e-am dat numărul de fa/
al lui )am, iar Be(in mi-a promis că o să mi-o transmită.
8i-am ridicat pri(irea şi l-am zărit pe patronul meu stând în fa"a mea, cu o e/presie de deplină
mirare pe chip.
3 )cuze> am e/clamat instantaneu. 8i s-a părut că te stresează groaznic şi nu m-a deran&at să
arunc un ochi. Ji le dau înapoi.
<i, înşfăcând hârtiile, le-am repezit spre )am.
3 .u, s-a împotri(it el, bătând în retragere cu bra"ele ridicate în semn de capitulare. .u, nu. )oo*,
mersi. .ici nu mi-a trecut prin cap să-"i cer a&utorul, a mărturisit el, lăsându-şi ochii în &os. i sunat la
sec"ia de poli"ie4
3 8da, l-am prins pe Be(in Pr0or. A să ne trimită procesul-(erbal, ca să-l ataşăm.
3 8ersi, )oo*, a repetat )am, cu o fa"ă de parcă tocmai ar fi apărut 8oş %răciun în bar la el.
3 Pe mine nu mă deran&ează formularele, i-am zis, zâmbind. 2le nu-mi întorc (orba. Fu mai bine
(erifică-le, să te asiguri că le-am completat corect.
)am m-a pri(it strălucind de bucurie, fără să se sinchisească să-şi lase ochii spre hârtii.
3 !ună treabă, dragă prietenă.
3 .ici o problemă.
Îmi făcuse bine să am ce(a care să mă "ină ocupată, ca să nu mă mai gândesc la obiectele
nee/aminate din sertarul noptierei mele. m auzit deschizându-se uşa de la intrare şi am întors capul,
bucuroasă că mai intrau clien"i. ,ar am fost ne(oită să trudesc din greu ca să-mi păstrez bucuria pe
chip când am (ăzut că sosise -annal0nn #opper.
)am este ceea ce s-ar putea numi un a(enturier în pri(in"a partenerelor, iar -annal0nn nu era prima
femeie puternică 9să nu spun înfricoşătoare; cu care se înhăita. )lăbănoagă şi scundă, -annal0nn a(ea
un gust agresi( în pri(in"a modei şi o feroce plăcere în e/ercitarea misiunii de e/ecutor al haitei ,inte
=ung, cu sediul în )hre(eport.
stă-seară, -annal0nn purta un şort din denim, sandale cu şireturi încrucişate şi legate pe pulpă şi o
bluză albastră unicat, fără mâneci, fără sutien pe dedesubt. (ea cerceii pe care i-i cumpărase )am de
la )plendide şi (reo şase lan"uri din argint, de lungimi şi cu medalioane diferite, sclipindu-i la gât.
Părul ei scurt era acum platinat, "epos şi strălucitor. 2ra ca o oglindă captatoare, m-am gândit,
amintindu-mi de un e/emplar mic, (iu colorat, dăruit de -ason, ca să-l atârn la fereastra din bucătărie.
3 !ună, iubitule, i-a zis lui )am, în timp ce trecea pe lângă mine fără să mă în(rednicească nici
măcar cu o pri(ire piezişă. =-a cuprins pe )am într-o îmbră"işare feroce şi l-a sărutat insistent.
2l i-a răspuns la sărut, deşi puteam să-mi dau seama, după semnalele emise de creierul său, că era
uşor &enat. stfel de considerente n-o afectau defel pe -annal0nn, e(ident. 8-am grăbit să mă întorc
cu spatele şi să (erific dacă sarea şi piperul erau în cantită"ile cu(enite în recipientele de pe mese, deşi
ştiam cât se poate de bine că totul era perfect.
=a drept (orbind, -annal0nn mi se păruse totdeauna stân&enitoare, aproape înfricoşătoare. 2ra
foarte conştientă de prietenia dintre mine şi )am, mai ales de când făcusem cunoştin"ă cu familia lui
)am, la nunta fratelui său, când a(useseră cu to"ii impresia că eram iubita lui. .u puteam s-o
în(inuiesc pentru că a(ea unele bănuieli' să fi fost în locul ei, m-aş fi sim"it la fel.
-annal0nn era o tânără bănuitoare atât din fire, cât şi din cauza profesiei. A parte din slu&ba ei
însemna e(aluarea pericolelor şi ac"ionarea împotri(a acestora, înainte ca ele să-i pro(oace (reo rană
lui lcide sau haitei. 2a mai administra şi Părul %âinelui, un mic bar care apro(iziona în mod special
haita ,inte =ung, ca şi pe ceilal"i cu dublă-natură din regiunea )hre(eport. Foarte multe
responsabilită"i pentru cine(a atât de tânăr ca -annal0nn, însă ea părea născută pentru astfel de
pro(ocări.
Până să termin de făcut toate treburile care mi-au putut trece prin minte, -annal0nn şi )am au
purtat o con(ersa"ie cu glas scăzut. 2a se coco"ase pe un taburet, cu picioarele ei musculoase
încrucişate elegant, iar el stătea în pozi"ia obişnuită, în spatele barului. %hipul lui -annal0nn era
concentrat, la fel şi al lui' indiferent despre ce (orbeau, era ce(a serios. 8-am străduit să-mi men"in
mintea total impenetrabilă.
%lien"ii făceau tot posibilul să nu caşte gura la tânăra (ârcolac. %ealaltă chelneri"ă, ,anielle, îi mai
arunca din când în când câte o pri(ire, şuşotind între timp cu iubitul ei, care (enise să tragă de un
pahar seara întreagă, doar ca s-o urmărească pe ,anielle cum se plimbă printre mese.
Aricare ar fi fost păcatele lui -annal0nn, nu puteai să conteşti faptul că era o prezen"ă remarcabilă.
%ând era ea într-o cameră, trebuia să i se acorde aten"ie. 98i-am zis că, măcar par"ial, acest lucru se
datora faptului că emitea semnale puternice cum că e al naibii de înspăimântătoare.;
A pereche şi-a făcut intrarea şi a pri(it în &ur, înainte de a se aşeza la o masă goală din sectorul
meu. Fe"ele mi se păreau oarecum familiare. ,upă câte(a clipe, le-am şi recunoscut' erau -ac* şi =il0
=eeds, detecti(i particulari pe unde(a prin r*ansas. Cltima oară când îi (ăzusem, (eniseră în !on
Femps să in(estigheze dispari"ia lui ,ebbie Pelt, fiind anga&a"i de părin"ii ei. =e răspunsesem la
întrebări în ceea ce acum ştiam că reprezintă stilul zânelor' mă "inusem de litera ade(ărului, fără să-i
respect şi spiritul. 2u însămi o împuşcasem pe ,ebbie Pelt în legitimă apărare şi nu-mi doream să
merg la puşcărie pentru asta.
sta fusese cu mai bine de un an în urmă. =il0 !ard =eeds era tot palidă, tăcută şi concentrată, iar
so"ul ei, tot atrăgător şi (i(ace. Achii ei m-au depistat instantaneu şi mi-era imposibil să mă prefac că
nu obser(. Fără tragere de inimă, m-am dus spre masa lor, sim"ind cum zâmbetul îmi de(ine tot mai
fragil cu fiecare pas.
3 !ine a"i re(enit la 8erlotteEs, le-am zis, zâmbindu-le larg. %u ce (ă pot ser(i astă-seară4 m
introdus în meniu murături pră&ite, iar burgerii =afa0ette sunt chiar buni.
=il0 a făcut o figură de parcă i-aş fi propus să mănânce (iermi în foieta&, însă -ac* mi-a dat
impresia că regreta un pic. .u s-ar fi dat înapoi de la murături, îmi dădeam seama.
3 2u o să iau un hamburger =afa0ette, cred, a zis =il0, fără entuziasm. <i, când s-a întors spre
înso"itorul ei, tricoul i s-a ridicat şi am zărit în treacăt o serie de (echi cicatrice ri(alizând cu cele noi
ale mele.
2i bine, noi două mereu am a(ut câte ce(a în comun.
3 #amburger şi pentru mine, a zis -ac*. <i dacă ai câte(a clipe libere, am (rea să stăm de (orbă.
8i-a zâmbit, şi cicatricea lungă şi sub"ire de pe fa"a lui s-a curbat, în timp ce-şi înăl"a sprâncenele.
Aare asta să fi fost seara mutilărilor4 8-am întrebat dacă nu cum(a geaca lui sub"ire, inutilă într-o zi
atât de călduroasă, ascundea ce(a încă şi mai rău.
3 Putem să stăm de (orbă. 8i-am închipuit că nu (-a"i întors la 8erlotteEs pentru bucătăria
nemaipomenită, le-am zis, şi le-am luat şi comanda pentru băuturi înainte de a mă îndrepta spre
ghişeul lui ntoine, căruia i-am predat noti"a.
8-am întors la masa lor cu ceai rece şi o farfuriu"ă cu felii de lămâie. m pri(it în &ur, ca să fiu
sigură că nu are nimeni ne(oie de mine, după care m-am aşezat fa"ă-n fa"ă cu -ac*, cu =il0 în stânga
mea. 2ra drăgu"ă, însă prea rezer(ată şi musculoasă, încât sim"eam că dac-aş arunca în ea cu o
monedă de zece cen"i, ar fi ricoşat sigur. Până şi mintea îi era, într-un fel, ordonată şi strictă.
3 ,espre ce să (orbim4 i-am întrebat, deschizându-mi în acelaşi timp mintea către ei.
-ac* se gândea la =il0, a(ând anumite gri&i cu pri(ire la sănătatea ei... ba nu, a mamei ei... o
recidi(ă a unui cancer de sân. =il0 se gândea la mine, îşi scormonea creierii în pri(in"a mea,
bănuindu-mă că aş fi o ucigaşă.
%eea ce mă durea.
,ar era ade(ărat.
3 )andra Pelt a ieşit din închisoare, m-a informat -ac* =eeds şi, cu toate că auzisem cu(intele în
creierul lui înainte de a fi rostite cu (oce tare, n-am fost ne(oită să mă prefac şocată.
3 fost la închisoare4 şadar, de-asta n-am mai (ăzut-o de când au murit ai ei>
!ătrânii Pelt promiseseră c-o (or "ine sub control pe )andra. ,upă ce aflasem că muriseră, mă
întrebasem când a(ea să se arate )andra. ,acă n-o (ăzusem imediat, mă rela/asem.
3 <i-mi spune"i asta pentru că...4 am izbutit să articulez.
3 Pentru că te urăşte de moarte, mi-a răspuns, calmă, =il0. <i pentru că n-ai fost găsită (ino(ată
de nici un tribunal pentru dispari"ia surorii ei. .ici măcar n-ai fost arestată. <i nu cred că (ei fi
(reodată. 2 posibil chiar să fii ne(ino(ată, deşi nu cred. ,ar )andra Pelt e doar nebună. <i obsedată
de tine. %red că ar fi cazul să ai gri&ă. Foarte mare gri&ă.
3 ,e ce-a fost închisă4
3 Cltra& şi (iolen"ă împotri(a unuia dintre (erii săi. 1ărul acesta ob"inuse o parte de a(ere în
testamentul părin"ilor )andrei, şi se pare că )andra a considerat-o o problemă personală.
2ram foarte, foarte îngri&orată. )andra Pelt era o tânără depra(ată şi lipsită de moralitate. <tiam
sigur că nu împlinise încă douăzeci de ani, şi a(usese nu doar o tentati(ă clară de a mă asasina. .u
mai a(ea cine s-o lecuiască şi, de aceea, starea ei mentală era şi mai dubioasă, potri(it detecti(ilor
particulari.
3 ,ar de ce-a"i bătut drumul până aici ca să mă anun"a"i4 i-am întrebat. dică, (ă sunt
recunoscătoare, dar n-a(ea"i (reo obliga"ie... şi putea"i să da"i doar un telefon. ,in câte ştiam,
detecti(ii particulari lucrează pe bani. 1-a plătit cine(a ca să mă pre(eni"i4
3 2/ecutorul testamentar al familiei Pelt, mi-a răspuns =il0, după câte(a clipe de ezitare. (ocatul
lor, care locuieşte în .e$ Arleans, este tutorele numit de tribunal pentru )andra, până când (a împlini
douăzeci şi unu de ani.
3 <i-l cheamă4
=il0 a scos o bucă"ică de hârtie din buzunar.
3 2 un soi de nume baltic, mi-a zis. <i s-ar putea ca eu să nu-l pronun" corect.
3 %ataliades, am rostit, punând accentul pe a doua silabă, unde-i era locul.
3 ,a, a confirmat -ac*, surprins. 2l e. 8are mahăr.
m încu(iin"at. ,omnul %ataliades şi cu mine eram prieteni. În cea mai mare măsură, era un
demon, însă cei doi =eeds nu păreau să cunoască amănuntul. ,e fapt, nu păreau să cunoască mai
nimic despre lumea cealaltă, cea aflată dincolo de lumea omenească.
3 şadar, domnul %ataliades (-a trimis încoace ca să mă pre(eni"i4 2l este e/ecutorul4
3 8da. Crmează să lipsească de la birou pentru o (reme şi a (rut să se asigure că ştii că fata e în
libertate. Părea să se simtă oarecum obligat fa"ă de tine.
m cântărit în minte informa"ia. .u ştiam decât o ocazie în care-i făcusem a(ocatului un mare
ser(iciu. Îi a&utasem să scape din hotelul care tocmai se prăbuşea, în 7hodes. Îmi făcea plăcere să ştiu
că e/ista măcar o persoană care a (orbit serios când a spus ?:"i rămân dator@. 8i se părea o ironie
faptul că detecti(ii =eeds erau plăti"i din a(erea familiei Pelt ca să mă pre(ină în pri(in"a ultimei
reprezentante în (ia"ă a familiei Pelt+ nu ironie de genul ?ha>@, ci o ironie amară.
3 .u (ă supăra"i că întreb, dar cum de a luat legătura cu dumnea(oastră4 dică, sunt sigură că
e/istă o mul"ime de detecti(i în .e$ Arleans, de e/emplu. ,umnea(oastră tot în regiunea =ittle 7oc*
a(e"i sediul, este4
=il0 a ridicat din umeri.
3 2l ne-a sunat, mi-a răspuns ea. .e-a întrebat dacă suntem liberi şi ne-a trimis cecul.
:nstruc"iunile sale au fost foarte precise. .oi amândoi, în bar, astăzi. ,e fapt... Până la minut, a
adăugat, uitându-se la ceas.
8-au pri(it aşteptând să le e/plic ciudă"enia a(ocatului.
8ă străduiam cu furie să gândesc. ,acă domnul %ataliades îmi trimisese doi tipi tari la bar,
instruindu-i să a&ungă la un anumit moment, asta trebuia să fie deoarece el ştia că prezen"a lor a(ea să
fie necesară şi dezirabilă. <i când ai a(ea ne(oie de doi hăndrălăi capabili4
%ând î"i bat necazurile la uşă.
Până să-mi dau seama, m-am ridicat şi m-am întors spre intrarea în bar. Fireşte, cei doi =eeds au
pri(it încotro pri(eam eu, aşa că eram to"i cu ochii pe uşă când au intrat necazurile pe ea.
u intrat patru tipi duri. !unica mea ar fi spus că erau croi"i pentru bătaie. Puteau la fel de bine să
fi a(ut întipărite pe frunte cu(intele ?)unt mardeiaş şi mă mândresc cu asta@. 2rau, categoric, sub
influen"a a ce(a, plini de ei, dând pe dinafară de agresi(itate. <i înarma"i.
,upă o clipă de cercetare prin min"ile lor, am ştiut că se drogaseră cu sânge de (ampir. cesta era
cel mai impre(izibil drog de pe pia"ă... şi, în acelaşi timp, cel mai costisitor, fiindcă recoltarea lui era
atât de periculoasă. Aamenii care beau sânge de (ampir de(eneau 6 pentru o perioadă de timp
imposibil de determinat 6 incredibil de puternici şi incredibil de necru"ători... şi, câteodată, nebuni de
legat.
,eşi era cu spatele spre nou-sosi"i, -annal0nn mi-a dat impresia că i-a mirosit. )-a rotit pe scaunul
ei şi s-a încordat, e/act cum trage cine(a de struna unui arc şi "inteşte cu săgeata. )im"eam cum
instinctul animalic adie dinspre ea. %e(a nestăpânit şi sălbatic umplea atmosfera, şi mi-am dat seama
că acelaşi miros (enea şi dinspre )am. -ac* şi =il0 =eeds erau de&a în picioare. -ac* îşi "inea mâna pe
sub haină, şi ştiam că a(ea o armă acolo. =il0 a(ea mâinile într-o postură ciudată, ca şi cum s-ar fi
pregătit să gesticuleze, dar ar fi încremenit la &umătatea mişcării.
3 #aida-ha, mârlanilor> a e/clamat cel mai înalt dintre ei, adresându-se tuturor celor din bar. (ea
o barbă bogată şi un păr des, negru, însă dincolo de toate acestea am obser(at cât era de tânăr. %red că
nu putea să aibă mai mult de nouăsprezece ani. m (enit să ne distrăm cu (oi, şopârlelor> a mai zis.
3 .-a(em şopârle pe-aici, a replicat )am, pe un ton egal şi calm. )unte"i bine-(eni"i dacă (re"i să
be"i un pahar, dar pe urmă cred că a"i face mai bine să pleca"i. ici e un bar liniştit, pentru localnici, şi
n-a(em ne(oie de neplăceri.
3 .eplăcerile sunt de&a aici> s-a împăunat cel mai scund dintre ticăloşi. 2ra bărbierit la sânge, şi
în chip de păr a(ea o claie ca de fân, lăsând să se (adă cicatricele de pe scalp. =at în umeri şi
grosolan. %el de-al treilea puştan era slab şi a(ea tenul închis, fiind probabil de origine hispanică.
Părul negru îi stătea lins pe spate, iar buzele erau "uguiate senzual, impresie pe care încerca s-o
contracareze printr-un rân&et bat&ocoritor. l patrulea fusese afectat de sângele de (ampir chiar mai
gra( decât ceilal"i, şi nu putea să (orbească, din cauză că era pierdut în propria-i lume. Achii îi
z(âcneau dintr-o parte în alta, ca şi cum ar fi urmărit lucruri in(izibile pentru noi ceilal"i. <i el era
masi(. m crezut că din partea lui (a (eni primul atac, şi mi-am închipuit că eram cel mai neînsemnat
dintre combatan"i, aşa că am început să mă furişez spre dreapta, plănuind să-l iau din flanc.
3 Putem să a(em linişte aici, l-am auzit spunând pe )am.
Încă încerca, deşi în"elesese, ştiam sigur, că în niciun caz nu a(eam să scăpăm de (iolen"e. ,oar
câştiga timp, astfel încât toată lumea din barul 8erlotteEs să în"eleagă ce se petrece.
<i bine făcea. În câte(a secunde, până şi cei mai înce"i dintre cei câ"i(a clien"i se mutaseră cât mai
departe posibil de locul ac"iunii, e/cep"ie făcând ,ann0 Prideau/, care &uca dart cu nd0 !ellefleur, şi
nd0 însuşi. ,ann0 chiar "inea o săgeată în mână. nd0 nu era în timpul ser(iciului, dar tot a(ea
arma la el. Crmărindu-i pri(irea lui -ac* =eeds, mi-am dat seama că în"elesese, ca şi mine, de unde
a(eau să (ină problemele cele mai neplăcute. 8ardeiaşul, ame"it, se legăna acum pe călcâie, înainte şi
înapoi.
,in moment ce -ac* =eeds a(ea o armă, şi eu, nu, m-am retras tiptil, prudentă, ne(rând să mă aflu
în bătaia focului. Pri(irea rece a lui =il0 mi-a urmărit mişcarea (agă, şi am (ăzut-o încu(iin"ând
aproape imperceptibil. Făcusem ce(a rezonabil.
3 .oi nu (rem linişte, a mârâit !ărbosul-<ef. .oi o (rem pe blondă.
<i a arătat spre mine cu mâna stângă, în timp ce cu dreapta scotea la i(eală un cu"it. Părea să aibă
mai mult de o &umătate de metru lungime, deşi e posibil ca frica mea să fi &ucat rolul de lupă.
3 A să ne ocupăm noi de ea, a anun"at %laie !londă.
3 <i, poate, pe urmă, de (oi ceilal"i, a adăugat !uze Juguiate.
.ebunul me"it n-a făcut decât să zâmbească.
3 .-aş prea crede, a zis -ac* =eeds, sco"ându-şi pistolul cu o mişcare lină.
Poate c-ar fi făcut-o oricum, din instinct de autoapărare, însă a contribuit sigur şi faptul că so"ia lui,
aflată chiar lângă mine, era tot blondă. 2l nu putea să fie pe deplin sigur că se referiseră la mine, la
cealaltă por"ie de carne albă.
3 .ici eu n-aş prea crede, l-a sus"inut nd0 !ellefleur. !ra"ul lui era neclintit ca o stâncă în timp
ce-şi îndrepta propriul )ig )auer spre tipul cu cu"itul. =aşi &os suli"a aia, şi ne gândim noi ce-o să
facem.
Aricât de cri"ă ar fi fost, cel pu"in trei dintre bătăuşi mai a(eau încă destulă minte cât să-şi dea
seama că nu e prea indicat să înfrunte armele de foc. m zărit o mul"ime de tresăriri şi de mişcări
rapide ale ochilor 6 se uitau pe furiş unul la altul. Fotul a rămas în cumpănă.
,in nefericire, .ebunul me"it a sărit calul şi s-a repezit spre )am, aşa că de-acum ac"ionam cu
to"ii prosteşte. %u o iu"eală de (ârcolac, !uze Juguiate şi-a scos propriul pistol, a "intit şi a tras. .u
ştiu pe cine-o fi (rut să nimerească, însă l-a atins în bra" pe -ac* =eeds, al cărui foc de ripostă s-a dus
aiurea.
)-o pri(eşti pe =il0 =eeds însemna o (eritabilă lec"ie practică. făcut rapid doi paşi, s-a rotit pe
piciorul stâng, iar dreptul i-a plutit prin aer, izbindu-l pe !uze Juguiate în cap cu puterea unei copite
de catâr. proape înainte ca el să atingă podeaua, era de&a deasupra lui, făcându-i arma să zboare în
direc"ia barului şi rupându-i bra"ul cu o mişcare fluidă, aproape hipnotică. uzindu-l cum urlă de
durere, -a(ra !ărboasă şi %laie !londă au rămas cu gurile căscate.
)ecunda aceasta de neaten"ie a fost suficientă. -annal0nn a zburat de pe taburetul ei, descriind în
aer un uluitor arc de cerc. aterizat peste .ebunul me"it e/act în timp ce )am reuşea să-l placheze,
şi cu toate urletele şi smuciturile şi încercările lui de a o az(ârli de pe el, -annal0nn s-a tras pu"in în
spate, ca să-i poată repezi un pumn ca lumea în falcă. m auzit desluşit osul trosnind, după care am
(ăzut-o pe -annal0nn sărind în picioare şi trântindu-şi piciorul peste femurul lui. lt trosnet. )am,
care îl "inea încă la podea, a fost ne(oit să urle' ?Nata>@
În aceste câte(a secunde, nd0 !ellefleur s-a năpustit peste -a(ra !ărboasă, care se întorsese să-i
arate spatele lui nd0 când îl atacase =il0 pe !uze Juguiate. %ând haidamacul cel înalt a sim"it "ea(a
pistolului în spinare, a înghe"at.
3 =asă &os cu"itul, i-a poruncit nd0, pe un ton de o seriozitate mortală.
%laie !londă şi-a tras bra"ul înapoi, pregătindu-şi lo(itura de pumn. ,ann0 Prideau/ şi-a az(ârlit
mica săgeată. ceasta l-a nimerit pe %laie !londă în bra", făcându-l să "ipe ca un ceainic în clocot.
)am l-a abandonat pe .ebunul me"it şi i-a repezit blondului un pumn drept în coşul pieptului. %laie
!londă s-a prăbuşit ca un trunchi de copac retezat.
-a(ra !ărboasă şi-a pri(it amicii, doborâ"i şi neputincioşi, după care şi-a lăsat cu"itul să cadă.
În"elept.
În sfârşit.
În mai pu"in de două minute, totul se terminase.
8i-am smuls de pe mine şor"ul imaculat şi i-am legat rana lui -ac* =eeds, în timp ce =il0 îi "inea
bra"ul ca să mă a&ute, albă la fa"ă ca un (ampir. Îşi dorea să-l omoare pe !uze Juguiate în cel mai
atroce mod posibil, fiindcă îşi iubea so"ul cu o pasiune copleşitoare. Puterea sentimentelor ei aproape
că m-a potopit. Aricât de glacială era =il0 pe dinafară, pe dinăuntru era un 1ezu(iu.
%um a (ăzut că sângerarea lui -ac* se domoleşte, s-a întors spre !uze Juguiate, afişând încă pe
chip un calm absolut.
3 A mişcare să faci măcar, şi-"i frâng gâtul împu"it, i-a zis, cu o (oce fără infle/iuni.
Fânărul bandit probabil că nici măcar n-a auzit-o de cât gemea şi se (ăicărea, însă tonul tot a a&uns
până la el, determinându-l să se îndepărteze de ea.
nd0 de&a (orbise cu dispecera de la H11. ,upă câte(a clipe, s-a auzit sirena, un sunet tulburător
de familiar. În ritmul acesta, puteam foarte bine să oprim aici o ambulan"ă, să rămână permanent în
parcarea barului.
.ebunul me"it se (ăita încet de durerea de la picior şi din falcă. )am îi sal(ase (ia"a. -annal0nn
chiar gâfâia acum, într-atât de aproape fusese să se transforme, stârnită şi stimulată de (iolen"ă.
Aasele îi alunecaseră pe sub pielea fe"ei, care părea acum lunguia"ă şi noduroasă.
.-ar fi fost deloc bine să se transforme în lup înainte de apari"ia organelor legii. .-am încercat să
rostesc moti(ul nici măcar pentru mine.
3 #ei, -annal0nn> am strigat-o.
Pri(irea ei a întâlnit-o pe-a mea. Achii îşi schimbau forma şi culoarea. %hipul micu" începea să se
schimonosească şi să se strâmbe fără încetare.
3 Frebuie să te opreşti, i-am zis.
Peste tot, în &urul nostru, se auzeau urlete şi era agita"ie, şi atmosfera încărcată de frică... nu era
deloc o atmosferă propice pentru un (ârcolac tânăr.
3 .u po"i să te transformi acum, i-am atras aten"ia, fi/ând-o în continuare cu pri(irea. .-am mai
scos o (orbă până nu m-am asigurat că mă pri(eşte şi ea mai departe. 7espiră odată cu mine, am
îndemnat-o, şi ea s-a for"at să mă asculte. Freptat, ritmul respira"iei i-a încetinit, şi chiar şi mai lent,
fa"a i-a re(enit la trăsăturile normale. Frupul şi-a încetat neastâmpărul, iar ochii i-au rede(enit căprui.
3 Foarte bine, a zis.
)am şi-a aşezat palmele pe umerii ei sub"iri. poi, a îmbră"işat-o strâns.
3 8ersi, iubito, i-a zis. 8ersi. 2şti cea mai tare.
Însă în (ocea lui am sim"it un sunet imperceptibil de e/asperare.
3 .u era să te las cu fundu-n baltă, a replicat ea, izbucnind într-un râs răguşit. fost o săritură
bună, sau nu4 )tai numai, să-i po(estesc lui lcide.
3 2şti cea mai rapidă, a lăudat-o )am, cu blânde"e. 2şti cea mai bună e/ecutoare de haită din
câte-am cunoscut.
Parcă i-ar fi spus că e mai se/0 decât #eidi Blum, atât era de mândră.
<i atunci, au a&uns poli"iştii şi personalul ambulan"ei şi am fost ne(oi"i să trecem încă o dată prin
aceleaşi proceduri.
=il0 şi -ac* =eeds au plecat spre spital. 2a le-a spus celor din personalul medical că poate să-l ducă
în maşina ei şi, din ce gândea, mi-am dat seama că asigurarea lor n-ar fi acoperit întregul cost al
transportului cu ambulan"a. ,at fiind faptul că sec"ia pentru urgen"e era doar la câte(a străzi distan"ă,
iar -ac* putea să meargă şi să (orbească, i-am în"eles logica. 2i nu mai a&unseseră să-şi primească
mâncarea, şi eu nu mai a&unsesem să le mul"umesc pentru a(ertisment şi pentru promptitudinea cu
care-i îndepliniseră ordinele domnului %ataliades. 8-am întrebat, mai mult ca oricând, cum de reuşise
să-i trimită în bar cu atâta precizie pri(ind momentul.
nd0 era 6 lucru scuzabil 6 mândru de rolul pe care-l &ucase în cadrul incidentului şi se alesese cu
câte(a palme amicale pe spinare din partea camarazilor săi ofi"eri. Fo"i o pri(eau pe -annal0nn cu o
încredere şi un respect cu greu camuflate. Fo"i clien"ii barului care încercaseră să nu stea în drum se
dădeau acum peste cap ca să descrie formidabila lo(itură de picior a lui =il0 şi saltul de aplauze la
scenă deschisă al lui -annal0nn asupra .ebunului me"it.
%um(a, imaginea cu care rămăseseră poli"iştii era următoarea' cei patru străini şi-au declarat
inten"iile de a o lua ostatică pe =il0 şi, apoi, de a-l &efui pe )am. .u-mi dădeam seama precis cum
de(enise credibilă această impresie, dar m-am bucurat că ieşise aşa. ,acă oaspe"ii barului au presupus
că blonda în cauză ar fi fost =il0 =eeds, era perfect din partea mea. În mod cert, ea e o femeie cu o
înfă"işare uluitoare, şi era posibil ca străinii s-o fi urmărit sau să fi plănuit să &efuiască barul, iar pe
=il0 s-o ia ca bonus.
,atorită acestei bine-(enite neîn"elegeri, am scăpat de întrebările suplimentare fa"ă de cele puse
clien"ilor.
În marea ordine a lucrurilor, m-am gândit că era şi timpul să fac o pauză.
S
,uminică diminea"ă, m-am trezit neliniştită.
%u o seară înainte fusesem prea somnoroasă, când a&unsesem în sfârşit acasă, şi nu-mi mai arsese
să mă gândesc prea mult la ce se întâmplase în bar. Însă, e(ident, subconştientul meu rumegase totul
cât timp dormisem. m deschis brusc pleoapele şi, cu toate că în dormitorul meu era linişte şi soare,
mi s-a tăiat respira"ia.
m a(ut din nou sentimentul acela de panică' nu mă copleşise încă, dar era chiar după col", atât
din punct de (edere fizic, cât şi mental. %unoaşte"i senza"ia4 %ând ai impresia că dintr-o clipă în alta
inima o să-"i bubuie în piept, că respira"ia o să "i se accelereze şi că palmele (or începe să-"i transpire.
)andra Pelt îmi purta sâmbetele, şi eu nu ştiam nici unde se afla, nici ce punea la cale.
1ictor era croit pe 2ric şi, prin e/tensie, pe mine.
2ram con(insă că eu eram blonda pe care o "intiseră cei patru bătăuşi, dar nu ştiam cine-i
trimisese, nici ce-ar fi făcut dac-ar fi pus mâna pe mine, cu toate că a(eam o senza"ie e/trem de
neplăcută în această pri(in"ă.
2ric şi Pam erau la cu"ite, şi sigur cearta dintre ei mă implica pe mine, cum(a.
<i a(eam o întreagă listă de întrebări. În capul ei' de unde ştia domnul %ataliades că (oi a(ea
ne(oie de a&utor e/act în acel moment şi e/act în acel loc4 <i cum de ştiuse să-i trimită pe detecti(ii
particulari din =ittle 7oc*4 )igur, dacă fusese a(ocatul familiei Pelt trebuia să ştie că ei îi (or trimite
pe =il0 şi pe -ac* =eeds să in(estigheze dispari"ia fiicei lor, ,ebbie. .-ar fi fost ne(oit să le ofere
prea multe informa"ii celor doi =eeds, şi ar fi ştiut că ei se descurcă foarte bine într-o încăierare.
Aare cei patru derbedei le (or mărturisi poli"iştilor moti(ul pentru care apăruseră în bar şi cine
anume îi pusese să (ină4 <i de unde luaseră sângele de (ampir' şi aceasta ar fi fost o informa"ie utilă.
<i ce mi-ar fi putut dez(ălui despre trecutul meu ceea ce descoperisem în sertarul secret4
3 Frumoasă treabă, n-am ce zice, am rostit cu (oce tare. 8i-am tras cearşaful peste cap şi am
început să cercetez mental casa. .u era nimeni, în afară de mine. Poate că ,ermot şi %laude nu mai
a(eau nimic de spus, după marea lor dez(ăluire. )e pare că rămăseseră în 8onroe. Aftând, m-am
ridicat în capul oaselor, lăsând cearşaful să cadă de pe mine. .-a(eam cum să mă ascund de
problemele mele. %el mai bun lucru pe care puteam să-l fac era să-mi stabilesc prioritatea situa"iilor
de criză şi să-mi dau seama ce informa"ii puteam să adun despre fiecare.
%ea mai importantă problemă era şi cea mai apropiată inimii mele. :ar rezol(area, la îndemână.
m scos uşurel plicul pentru tipare şi săcule"ul ponosit de catifea din sertarul noptierei. În plus fa"ă
de obiectele practice 9o lanternă, lumânări şi chibrituri;, sertarul con"inea ciudate su(eniruri din bizara
mea (ia"ă. stăzi însă, nu mă interesa nimic, în afara celor două noi şi pre"ioase articole. =e-am luat
cu mine în bucătărie şi le-am lăsat, prudentă, pe blatul de lucru, cât mai departe de chiu(etă, în timp
ce mi-am făcut cafeaua.
%ând lichidul a început să picure în cafetieră, a fost cât pe ce să deschid plicul. Fotuşi, mi-am tras
mâna înapoi. 8ă înfricoşa. În schimb, am căutat în agenda telefonului. Îl încărcasem peste noapte, aşa
că i-am scos micul cablu şi l-am înfăşurat cu gri&ă 6 orice întârziere era bine-(enită 6 după care, în
cele din urmă, trăgând aer adânc în piept, am tastat numărul domnului %ataliades. sunat de trei ori.
3 ici, ,esmond %ataliades, s-a auzit (ocea lui plină. Pentru moment, călătoresc şi nu sunt
disponibil, dar dacă a(e"i amabilitatea să-mi lăsa"i un mesa&, poate că (ă (oi suna. )au poate că nu.
2i bine, naiba să-l ia. 8-am strâmbat la telefon, însă după semnalul sonor am înregistrat, supusă,
un mesa& prudent, prin care speram să-i transmit ne(oia urgentă de a discuta cu el. poi l-am bifat pe
domnul %ataliades 6 ,esmond, auzi> 3 pe lista mea mentală şi am trecut la a doua metodă de
abordare a problemei numite )andra Pelt.
)andra a(ea să mă urmărească până când ori muream eu, ori ea. (eam un inamic personal, real şi
(eritabil. Îmi (enea greu să cred că to"i membrii unei familii a(eau să se do(edească atât de ticăloşi
9mai ales din moment ce atât )andra, cât şi ,ebbie fuseseră adoptate;, însă to"i de-alde Pelt erau
egoişti, încăpă"âna"i şi ranchiunoşi. Fetele erau fructele pomului otră(itor, presupun. (eam ne(oie să
ştiu unde se află )andra, şi cunoşteam pe cine(a care poate era în măsură să mă a&ute.
3 lo4 mi-a răspuns (ocea (ioaie a meliei.
3 %are mai e (ia"a prin !ig 2as0
H
4 am întrebat-o.
3 )oo*ie> 8amă, ce bine-mi pare că-"i aud (ocea> )ă ştii că, de fapt, îmi merge groza(.
3 Îmi spui şi mie de ce4
3 )ăptămâna trecută m-am trezit cu !ob la uşă, mi-a răspuns ea.
H
3na dintre denumirile oraşului american 5e6 7rleans 8 exist mai multe ă
explica ii, una dintre ele reerindu"se la aptul c muzicienii începutului de secol ţ ă
99 îşi % seau relativ uşor de lucru aici ă
,upă ce mentorul meliei, Acta(ia, îl prefăcuse la loc pe !ob în sfri&itul mormon originar, !ob
fusese într-atât de furios pe melia, încât o luase din loc ca... mă rog, ca un motan opărit. ,e îndată ce
se readaptase la condi"ia umană, !ob plecase din !on Femps ca să dea de urmele familiei sale, aflată
în .e$ Arleans în timpul nenorocirii generate de Batrina. 2(ident, se şi calmase în pri(in"a
transformării lui în motan.
3 <i i-a găsit pe-ai lui4
3 2i bine, da> <i-a găsit unchiul şi mătuşa, cei care l-au crescut. <i-au luat un apartament în
.atchez, suficient de mare pentru ei doi, şi !ob şi-a dat seama că nu putea să încapă în locuin"a lor,
aşa că a mai dat ce(a târcoale prin zonă să (adă ce s-a ales din ceilal"i membri ai sfatului (ră&itoarelor,
după care a pornit-o înapoi încoace. <i-a găsit un post de frizer la trei străzi de unde lucrez eu> (enit
în magazinul de magie şi s-a interesat de mine.
8embrii sfatului (ră&itoarelor de care apar"inea melia "ineau un magazin de magie autentică, în
%artierul Francez.
3 8-am mirat când l-am (ăzut. ,ar zău că m-am bucurat, a adăugat ea, practic torcând ca o pisică
la ultima afirma"ie, şi mi-am dat seama că !ob intrase în cameră. 5ice să te salut din partea lui,
)oo*ie.
3 )alută-l şi tu din partea mea. scultă, melia, îmi pare rău că (ă întrerup proaspătul (is de
iubire, dar trebuie să-"i cer un ser(iciu.
3 5i>
3 Frebuie să aflu unde se află cine(a.
3 .-ai carte de telefoane4
3 #a-ha. .u e chiar atât de simplu. )andra Pelt a ieşit din închisoare şi m-a luat în (izor,
literalmente. !arul a fost atacat cu o sticlă incendiară, iar ieri, patru tăntălăi droga"i au (enit să pună
mâna pe mine, şi eu cred că )andra ar putea să fie în spatele ambelor întâmplări. În definiti(, câ"i
duşmani am eu4
m auzit-o pe melia răsuflând prelung.
3 !ine, nu-mi răspunde la asta, m-am grăbit să adaug. şadar, a dat greş de două ori, şi mă tem că
în scurt timp ar fi posibil să mărească (iteza şi să trimită pe cine(a la mine acasă. <i cum sunt singură,
nu s-ar termina prea bine pentru mine.
3 ,e ce n-o fi început cu asta4
3 8i-am dat seama până la urmă că e întrebarea pe care ar fi trebuit să mi-o pun încă de acum
câte(a zile. Fu crezi că dispoziti(ele tale magice de pază or mai fi acti(e4
3 ... sigur. r trebui foarte bine să fie, mi-a răspuns ea, cu o mică nuan"ă de încântare în glas.
2ra foarte mândră de abilită"ile ei (ră&itoreşti, şi chiar era cazul să fie.
3 )igur4 dică, gândeşte-te bine. Fu n-ai mai fost pe-aici de... ,oamne, de aproape trei luni>
melia îşi făcuse baga&ele şi plecase în prima săptămână din martie.
3 2 ade(ărat. ,ar le-am consolidat înainte de plecare.
3 <i func"ionează chiar fără să fii tu aici, am insistat, (rând să fiu sigură că aşa era.
1ia"a mea depindea de asta.
3 1or func"iona, pentru o (reme. În definiti(, lipseam din casă ore întregi în fiecare zi, şi o lăsam
păzită. ,ar (a trebui, într-ade(ăr, să le reînnoiesc, fiindcă altfel se uzează. <tii, am trei zile la rând
liber de la muncă. tunci cred c-o să (in să (erific situa"ia.
3 r fi o imensă uşurare pentru mine, deşi îmi pare rău că te pun pe drumuri.
3 .u, nici o problemă. Poate c-o să facem o călătorie cu maşina, eu şi cu !ob. A să întreb câte(a
persoane din sfatul (ră&itoarelor cum procedează să găsească pe cine (or. m putea să ne ocupăm de
dispoziti(ele de pază şi să încercăm s-o găsim pe afurisita aia.
3 %rezi că !ob ar fi dispus să se întoarcă pe-aici4 am întrebat-o. !ob îşi petrecuse cea mai mare
parte a şederii în casa mea sub forma lui felină, aşa că a(eam îndoieli.
3 .-am decât să-l întreb. ,acă nu-"i mai dau (reo (este între timp, să ştii că (in.
3 8ersi tare mult>
.u-mi dădusem seama cât de încorda"i îmi erau muşchii, până n-au început să se rela/eze. melia
îmi promisese c-o să (ină>
8-am întrebat de ce nu mă sim"eam în siguran"ă cu cei doi (eri ai mei din neamul zânelor în
prea&mă. 2rau rudele mele şi, deşi mă sim"eam bucuroasă şi destinsă când îi ştiam acasă, mai multă
încredere a(eam în melia.
)ub aspect practic, nu puteam să ştiu niciodată când a(eam să-i am sub acoperişul propriei case pe
%laude şi pe ,ermot. 2i îşi petreceau din ce în ce mai multe nop"i în 8onroe.
1a trebui să-i instalez pe melia şi pe !ob în dormitorul aflat dincolo de coridor, fa"ă de al meu,
din moment ce băie"ii ocupau eta&ul. Patul din fosta mea cameră era îngust, însă nici !ob, nici melia
nu erau corpolen"i.
Foate acestea nu erau decât bătaie de cap. 8i-am turnat o cană de cafea şi am luat plicul şi
săcule"ul. 8-am aşezat la masa din bucătărie, cu ele în fa"ă. m sim"it un teribil impuls să desfac
capacul coşului de gunoi şi să le arunc pe amândouă acolo, fără să le mai deschid şi fără să-mi mai
însuşesc informa"iile din ele.
Însă aşa ce(a nu se face. Frebuie să deschizi ceea ce-i făcut să fie deschis.
m deschis clapa şi am scuturat plicul. 8ireasa cu fustele pline de (olane m-a pri(it bla&ină în
timp ce scrisoarea îngălbenită aluneca afară. 8i s-a părut cum(a prăfuită, de parcă anii de şedere în
pod ar fi impregnat microscopicele fisuri ale colii. Aftând, am închis ochii şi mi-am adunat puterile.
poi, am despăturit hârtia şi mi-am coborât ochii pe scrisul de mână al bunicii mele.
1ederea lui mi-a pro(ocat o reac"ie neaşteptat de dureroasă' ascu"it şi înghesuit, cu o gramatică şi o
punctua"ie deficitare, însă iată-l, era al lui !uni. %itisem ,umnezeu ştie câte lucruri scrisese ea în anii
petrecu"i împreună' liste de cumpărături, instruc"iuni, re"ete, chiar şi câte(a însemnări personale. Încă
a(eam ditamai pachetul în sertarul măsu"ei de toaletă.
)oo*ie, sunt foarte mândră de tine pentru că "i-ai terminat liceul. 8i-aş fi dorit ca mama şi tatăl tău
să fi fost aici, să te (adă cu boneta şi roba.
)oo*ie, te rog să-"i strângi lucrurile din cameră. .u pot să dau cu aspiratorul dacă nu (ăd podeaua.
)oo*ie, (ine -ason să te ia după antrenamentul de softball. 2u trebuie să mă duc la o întrunire la
Narden %lub.
2ram sigură că scrisoarea aceasta a(ea să fie altce(a.
<i a(eam dreptate. Începea în mod con(en"ional.
,ragă )oo*ie,
%red că o s-o găseşti tu, dacă e s-o găsească cine(a. .-am unde s-o las altunde(a, şi când o să te
cred pregătită, o să-"i spun unde am pus-o.
=acrimile mi-au iz(orât din ochi. 2a fusese asasinată înainte de a mă crede pregătită. Poate că n-aş
fi fost pregătită niciodată.
<tii că l-am iubit pe bunicul tău mai mult decât orice.
2u crezusem că ştiam asta. (useseră o căsnicie solidă ca stânca... aşa presupusesem. ,o(ezile
dădeau de în"eles că era posibil să nu fi fost cazul.
,ar mi-am dorit atât de mult să am copii, atât de amarnic. )im"eam că, dac-o să am copii, (ia"a
mea ar fi perfectă. .u mi-am dat seama că era o prostie să-i cer lui ,umnezeu o (ia"ă perfectă. m
fost ispitită mai presus de puterea mea de a rezista. ,umnezeu mi-a pedepsit lăcomia, aşa cred.
2l era atât de frumos> ,ar am ştiut, de când l-am (ăzut, că nu era o persoană reală. 8ai târziu, mi-
a spus că era par"ial om, însă niciodată n-am (ăzut în el prea multă omenie. !unicul tău a plecat
atunci în !aton 7ouge, într-o lungă călătorie. 8ai târziu, în acea diminea"ă, s-a iscat o furtună care a
doborât un pin mare pe alee, blocând-o. m încercat să tai trunchiul cu ferăstrăul, astfel încât bunicul
tău să poată trece înapoi pe alee cu camioneta. 8-am oprit la un moment dat şi m-am dus în curtea
din spate, să (ăd dacă se uscaseră rufele de pe sârmă, şi atunci a ieşit el din pădure. %ând m-a a&utat
să mut copacul 6 mă rog, l-a mutat de unul singur 3 fireşte, i-am zis mul"umesc. .u ştiu dacă ai
aflat, dar când îi zici mul"umesc unuia dintre ei, îi rămâi obligată. .u ştiu de ce, dar aşa este obiceiul.
%laudine pomenise în treacăt de aşa ce(a când o cunoscusem prima dată, însă cred că-mi spusese
că era doar o chestiune de etichetă de-a zânelor. tentă la manierele mele, a(usesem gri&ă să nu-i
mul"umesc niciodată în mod e/plicit lui .iall, nici măcar când făcuserăm schimb de cadouri de
%răciun. 9(usesem ne(oie de ultima fărâmă de autocontrol ca să nu-i spun ?8ul"umesc@. )pusesem'
?, te-ai gândit la mine> i ştiut c-o să-mi facă plăcere>@, după care-mi cususem bine buzele.; În
schimb, cu %laude... fusesem atât de frec(ent în prea&ma lui, încât ştiu că-i mul"umisem pentru că
dusese gunoiul sau îmi dăduse sarea. %e porcărie>
În orice caz, l-am întrebat dacă (rea ce(a de băut+ îi era sete, iar eu eram atât de singură şi-mi
doream un copil. !unicul tău şi cu mine eram căsători"i de cinci ani pe-atunci, şi nu erau semne că ar
(eni (reun bebe. Îmi închipuiam că era ce(a în neregulă, deşi n-am aflat decât mai târziu, când ne-a
spus un doctor că oreionul făcuse ca... mă rog. )ărmanul de 8itchell> .u era el de (ină, ci boala. 2u
nu i-am spus decât că era o minune că a(em doi, şi nu cinci sau şase, cum sperase el. .iciodată nu m-
a pri(it ciudat pentru asta, atât era de con(ins că nu fusesem cu un alt bărbat. 2ra ca şi cum aş fi călcat
pe tăciuni aprinşi. .u a&ungea că o făcusem o dată' doi ani mai târziu, Fintan s-a întors şi am făcut-o
din nou, şi acestea n-au fost singurele ocazii. 2ra foarte ciudat. Cneori, a(eam impresia că-i simt
mirosul> 8ă întorceam, şi era 8itchell.
Însă faptul că-i a(eam pe tatăl tău şi pe =inda îmi atenua remuşcările. Îi iubeam atât de mult, şi
sper că nu păcatul meu să le fi pro(ocat moartea atât de timpurie. !ine măcar că =inda a a(ut-o pe
#adle0, unde-o mai fi, iar %orbett (-a a(ut pe tine şi pe -ason. fost o binecu(ântare şi un pri(ilegiu
să (ă (ăd crescând. 1ă iubesc pe amândoi mai mult decât aş putea spune în cu(inte.
2i bine, scriu de&a de mult timp. Fe iubesc, draga mea. cum, trebuie să-"i po(estesc despre
prietenul bunicului tău. 2ra un bărbat brunet, foarte mare, (orbea cu ade(ărat frumos. 5icea că era un
fel de protector pentru (oi, un fel de părinte spiritual, însă eu nu a(eam atâta încredere în el, încât să
mă las pe mâna lui. .u părea să aibă frică de ,umnezeu. trecut pe-aici după ce s-au născut %orbett
şi =inda. ,upă ce-a"i apărut (oi doi, am crezut că poate o să treacă iar. %um era de aşteptat, s-a arătat
brusc, o dată când mă îngri&eam de -ason, şi altă dată de tine, când era"i amândoi în leagăn. 1-a adus
fiecăruia dintre (oi câte un dar, zicea, însă dac-a fost aşa, oricum nu era unul pe care să-l pot pune
într-un cont bancar, ceea ce ar fi fost de folos când a"i a&uns să sta"i cu mine.
Pe urmă, a mai trecut o dată, acum câ"i(a ani. tunci mi-a dat chestia asta (erde. 5icea că zânele
îşi dăruiesc aşa ce(a când se iubesc, şi Fintan i-l dăduse să mi-o aducă, dacă se întâmpla să moară
Fintan înaintea mea. %on"inea un descântec magic, mi-a zis. .-o să ai ne(oie niciodată s-o foloseşti,
sper, aşa a zis. ,ar dacă o să fie cazul, zicea să "ii minte că se poate folosi o singură dată, nu ca o
lampă din po(eşti, care-"i îndeplineşte o grămadă de dorin"e. 8i-a spus că se numeşte clu(iel dor şi
mi-a arătat cum se descântă.
şadar, bănuiesc că Fintan a murit, deşi mi-a fost frică să-i pun tipului întrebări. .u l-am mai
(ăzut pe Fintan de când s-au născut tatăl tău şi =inda. :-a "inut pe amândoi în bra"e, după care a
plecat. 8i-a zis că n-o să se mai întoarcă niciodată, că era prea periculos pentru mine şi pentru copii,
că duşmanii lui l-ar urmări până aici dacă ar tot (eni în (izită, chiar şi deghizat. %red că, poate, (oia
să spună că mai (enise deghizat şi înainte, ceea ce m-a îngri&orat. <i de ce să fi a(ut duşmani4
!ănuiesc că zânele nu se în"eleg tot timpul între ele, e/act ca şi oamenii. ,rept să-"i spun, mă
sim"eam tot mai (ino(ată fa"ă de bunicul tău, de fiecare dată când mă (edeam cu Fintan, aşa că,
atunci când mi-a spus că pleacă pentru totdeauna, a însemnat, mai mult sau mai pu"in, o uşurare
pentru mine. Încă mă simt foarte (ino(ată, dar când mi-aduc aminte cum i-am crescut pe tatăl tău şi
pe =inda, sunt fericită că i-am a(ut, iar să (ă cresc pe tine şi pe -ason a fost o bucurie pentru mine.
În orice caz, scrisoarea asta e acum a ta, din moment ce-"i las "ie casa şi cutia clu(iel dor. Poate că
pare incorect faptul că -ason n-a primit nimic magic, dar prietenul bunicului tău mi-a spus că Fintan
(-a urmărit pe amândoi şi a hotărât că "ie trebuie să-"i apar"ină. )per că nu (ei fi niciodată ne(oită să
ştii ce(a din toate astea. 8-am întrebat mereu dacă problema ta n-a apărut din cauză că ai un pic mai
mult de zână în tine, dar, dacă mă gândesc mai bine, cum se face că -ason nu e la fel4 )au, pentru că
(eni (orba, tatăl tău ori =inda4 Poate capacitatea ta de ?a şti unele lucruri@ s-a întâmplat să fie, şi atât.
ş fi (rut să te pot lecui de ea, ca să duci o (ia"ă normală, însă trebuie să primim ce ne dă ,umnezeu,
iar tu te-ai descurcat foarte bine din acest punct de (edere.
Fe rog, ai gri&ă. .ădă&duiesc că nu eşti supărată pe mine şi că nu gândeşti rău despre mine. Fo"i
copiii lui ,umnezeu păcătuiesc. !ine măcar că păcatul meu (-a dat (ia"ă "ie, lui -ason şi lui #adle0.
dele #ale )tac*house 9!unica;
2rau atâtea lucruri la care să mă gândesc, că nici nu ştiam de unde să încep.
8ă sim"eam năucită, uluită, curioasă şi derutată, toate în acelaşi timp. Până să mă pot împiedica,
mi-am luat şi cealaltă relic(ă, punga de catifea roasă. :-am slăbit strânsoarea şnurului, care a început
să mi se fărâmi"eze între degete. ,esfăcând-o de tot, am lăsat obiectul dur dinăuntru 6 darul din partea
bunicului meu din neamul zânelor, numit clu(iel dor 6 să-mi cadă în palmă.
=-am adorat din prima clipă.
2ra de un catifelat (erde-deschis, împodobit cu auriu. )emăna cu una dintre tabacherele acelea din
magazinul de antichită"i, dar nimic din ce (ăzusem în )plendide nu era atât de frumos. .u (edeam
nicio închizătoare, nicio balama, nimic+ nu s-a deschis când am apăsat uşor pe capac şi am încercat
să-l răsucesc+ şi totuşi, era în mod e(ident un capac, împodobit cu aur. #mmm... %utiu"a rotundă nu
era încă pregătită să-şi dez(ăluie secretul.
A*i-do*i. Poate că a(eam ne(oie să fac unele cercetări. m pus obiectul deoparte şi am rămas cu
palmele împreunate pe masă, pri(ind în gol. Îmi sim"eam capul supraaglomerat de gânduri.
2(ident, !uni fusese foarte emo"ionată când scrisese epistola. ,acă ?părintele nostru spiritual@ i-o
fi dat lui !uni mai multe informa"ii despre darul acesta, fie că ea omisese să le men"ioneze, fie pur şi
simplu nu-şi mai adusese aminte de altce(a. 8-am întrebat dac-o fi fost for"ată să-şi aştearnă
mărturisirea aceasta pe hârtie. 2ra clar că fusese scrisă după moartea mătuşii =inda, care se petrecuse
când bunica trecuse de şaptezeci de ani. Prietenul bunicului meu natural... eram destul de con(insă că-
l recunosc după descriere. În mod sigur, ?părintele spiritual@ era domnul %ataliades, demonul a(ocat.
<tiam ce pre" important trebuise să plătească ea atunci când recunoscuse 6 pe hârtie 6 că a(usese
rela"ii se/uale cu altcine(a decât so"ul ei. !unicul meu a(usese o personalitate puternică, iar ea fusese
o creştină plină de e(la(ie. A astfel de mărturisire trebuie că o torturase.
Poate că ea s-o fi &udecat pe sine însăşi, însă eu, după ce trecusem peste şocul de a-mi pri(i bunica
în ipostaza de femeie, n-o &udecam. %ine eram eu, ca să arunc cu piatra4 Preotul îmi spusese că toate
păcatele sunt egale în ochii lui ,umnezeu, însă nu-mi puteam stăpâni sentimentul că o persoană care
molestează copii 9de e/emplu; păcătuieşte mai gra( decât cine(a care fentează impozitul pe (enit sau
decât o femeie singură, care între"ine rela"ii se/uale necu(enite, doar pentru că-şi doreşte să aibă
copii. Probabil că nu a(eam dreptate, fiindcă noi, de asemenea, nu trebuie să alegem căror reguli să ne
supunem, însă aşa sim"eam şi gata.
8i-am trimis gândurile acestea confuze într-un col"işor îndepărtat al min"ii şi am luat din nou în
mână cutia clu(iel dor. tingerea suprafe"ei netede îmi producea o plăcere pură, la fel ca fericirea
resim"ită când îmi îmbră"işam bunicul... dar de (reo două sute de ori mai mare. %utia era cam de
dimensiunile a două fursecuri Area, puse unul peste altul. 8i-am mângâiat obrazul de ea şi mi-a (enit
să torc de plăcere.
Aare trebuia deschisă cu un cu(ânt magic4
3 bracadabra, am zis. 1ă rog, mul"umesc.
.u, nu mi-a mers, plus că m-am sim"it ca o idioată.
3 )esam, deschide-te, am şoptit. la-bala, portocala.
.u.
Fotuşi, gândul la magie mi-a dat o idee. :-am scris un e-mail meliei, însă era un mesa& greu de
formulat. <tiu că poşta electronică nu e întru totul sigură, însă în acelaşi timp nu a(eam (reun moti(
să cred că mi-ar putea considera cine(a pu"inele mesa&e ca a(ând o cât de mică importan"ă. :-am scris'
?îmi pare rău că sunt ne(oită să te rog, dar în afară de cercetările acelea pentru mine, pri(itoare la
legătura de sânge, ai putea să afli ce(a despre un obiect de-al zânelor4 %u ini"ialele c.d.4 8ai subtilă
de-atât n-a(eam cum să fiu.
poi, m-am întors să admir cutia. Aare trebuia să fii zână pursânge ca s-o po"i deschide4 .u, nu
putea fi cazul. Fusese un dar pentru bunica mea, menit să fie folosit la mare ananghie, şi ea fusese
sută la sută umană.
8i-am dorit să nu fi fost atât de departe, în pod, atunci când fusese atacată. Ari de câte ori îmi
aminteam cum o găsisem, aruncată ca un stâr( pe podeaua bucătăriei, scăldată în propriul ei sânge,
sim"eam grea"ă şi, în acelaşi timp, furie. Poate că dac-ar fi a(ut timp să ia cutia clu(iel dor, ar fi reuşit
să se sal(eze.
:ar gândul acesta mi-a pus capac. m introdus la loc obiectul în săcule"ul de catifea, iar scrisoarea
lui !uni, în plicul pentru tipare. tâtea frământări îmi erau de-a&uns, pentru o (reme.
Frebuia să ascund aceste obiecte. ,in nefericire, precedenta lor ascunzătoare, e/celentă, dispăruse,
fiind acum într-un magazin din )hre(eport.
Poate c-ar trebui să-l sun pe )am. 2l ar putea să pună scrisoarea şi săcule"ul în care se afla cutia
clu(iel dor în seiful de la 8erlotteEs. ,ar, date fiind atacurile asupra barului, n-ar fi fost locul ideal
pentru depozitarea unor lucruri pe care le pre"uiam. Puteam să mă duc cu maşina până în )hre(eport
şi, folosind cheia, să pătrund în casa lui 2ric şi să găsesc un loc bun acolo. ,e fapt, era e/trem de
posibil ca şi 2ric să aibă un seif pe care să nu fi a(ut ocazia până acum să mi-l arate. ,ar, după ce am
mai rumegat-o în minte, nici aceasta nu mi s-a mai părut o idee prea bună.
8-am întrebat dacă dorin"a mea de a păstra obiectele se datora simplului fapt că nu (oiam să mă
despart de cutie. <i am ridicat din umeri. :ndiferent de cum mi-ar fi apărut în minte această
con(ingere, categoric casa mea mi se părea cel mai sigur loc, cel pu"in deocamdată. Poate c-ar merge
să pun cutia (erde şi netedă în ascunzătoarea pentru (ampiri din dulapul camerei mele de oaspe"i...
dar acolo nu era altce(a decât o cutie goală, şi dacă a(ea ne(oie 2ric să-şi petreacă ziua acolo4
,upă ce mi-am tot scormonit creierul, am pus plicul în cutia cu hârtiile ne(erificate aduse din pod.
celea nu puteau să prezinte interes pentru nimeni, în afară de mine. %utia clu(iel dor era pu"in mai
greu de depozitat, cel pu"in în parte din cauză că tot trebuia să mă împotri(esc tenta"iei de a o scoate
iar din săcule". =upta aceasta cu mine însămi îmi dădea o senza"ie de Nollum
1Q
.
3 )ssscumpa mea, am murmurat. Aare ,ermot şi %laude ar fi capabili să simtă pro/imitatea unui
obiect atât de remarcabil4 .u, fireşte că nu. Fusese atâta timp în pod, şi ei nu-l descoperiseră.
,ar dacă (eniseră să locuiască la mine sperând că-l (or găsi4 ,acă ştiau sau bănuiau că am un
astfel de obiect4 )au 9şi mai probabil; dacă stăteau aici deoarece pro/imitatea acestuia îi făcea
ferici"i4 ,eşi eram con(insă că teoria a(ea fisuri, n-am putut s-o înlătur. .u sângele meu de zână îi
atrăgea, ci prezen"a cutiei clu(iel dor.
cum, ai de(enit paranoică, m-am mustrat cu asprime, şi am riscat încă o pri(ire fugară spre
(erdele catifelat al cutiei netede. ceasta, mi-am zis, semăna cu o pudrieră în miniatură. <i, odată cu
ideea aceasta, mi-a (enit în minte şi ascunzătoarea ideală. m scos obiectul din săcule" şi l-am
strecurat în sertarul cu obiecte de machia& de la măsu"a mea de toaletă. poi am deschis cutia cu
pudră şi am presărat doar un pic peste strălucirea (erdelui catifelat, adăugând şi un fir de păr din
perie. #a> m fost încântată de rezultat. Pe urmă, m-am gândit să ascund săcule"ul pe cale de
dezintegrare în sertarul de ciorapi şi panglici. 7a"iunea îmi spunea că obiectul acela prăpădit nu era
decât un săcule" putred, însă sentimentele sus"ineau că era ce(a important, din moment ce fusese atins
de bunica şi de bunicul meu.
tâtea gânduri mi se în(ârteau prin minte, încât le-am pus lacătul pentru restul zilei. ,upă ce m-
am ocupat un pic de treburile gospodăreşti, am urmărit transmisiunea din campionatul uni(ersitar de
softball, pe 2)P.. Îmi place softballul, &ucasem şi eu în liceu. Îmi place să le (ăd pe tinerele acelea
puternice din toată merica, îmi place să le (ăd luptându-se din răsputeri să câştige partida, cu toată
energia, fără să economisească un dram. <i, în timp ce urmăream meciul, mi-am dat seama că mai
1Q
&ersona$ din St pânul inelelor ă , de :2;2;2 1olkien, care, sub inluen a <nelului, îşi ţ
dezvolt un el de dubl personalitate ă ă
cunoşteam două alte tinere femei care se potri(eau descrierii' )andra Pelt şi -annal0nn #opper.
2/istau nişte în(ă"ăminte legate de acest lucru, dar nu-mi dădeam seama care erau acestea.
T
m auzit când cei doi colocatari ai mei au intrat în casă, duminică seara, nu foarte târziu. %lubul
#ooligans nu era deschis duminica, şi am încercat să nu mă întreb ce făcuseră toată ziua. Încă
dormeau luni diminea"ă, când îmi făceam cafeaua. 8-am mişcat prin casă făcând cât mai pu"in
zgomot posibil, m-am îmbrăcat şi mi-am (erificat e-mailul. melia era în drum spre mine, din câte
îmi scrisese, adăugând cifrat că a(ea ce(a important să-mi spună. %hiar m-am întrebat dacă aflase
ce(a despre c.d.
Fara e/pediase un mesa& de grup, ataşând o fotografie cu pântecul ei enorm, şi mi-am amintit că
petrecerea cu daruri pentru copilul care a(ea să (ină pe lume, pe care promisesem c-o dau pentru ea,
era programată în $ee*endul următor. oleu> ,upă un moment de panică, am reuşit să mă calmez.
:n(ita"iile fuseseră trimise, îi cumpărasem cadoul şi planificasem meniul. 2ram cât se poate de
pregătită, cu e/cep"ia agita"iei de ultim moment pri(ind cură"enia.
stăzi lucram în primul schimb. În timp ce mă machiam, am scos cutia clu(iel dor şi mi-am lipit-o
de piept. tingerea ei mi se părea importantă, o făcea să fie esen"ială. Pielea mea a încălzit-o repede.
:ndiferent ce-o fi fost în inima acelei cutii netede, (erde-pal, mi-a dat impresia că era ce(a (ital. 8-
am sim"it mai însufle"ită, în acelaşi timp. :nspirând adânc, tremurând, am pus-o la loc în sertar,
presărând-o din nou cu pudră, să pară că se afla acolo dintotdeauna. m închis sertarul cu un
sentiment asemănător regretului.
stăzi, o sim"eam pe bunica foarte aproape de mine. 8-am gândit la ea pe durata drumului cu
maşina spre ser(iciu, în timp ce mă pregăteam pentru muncă şi în unele momente disparate, în timp
ce duceam şi aduceam de toate. nd0 !ellefleur mânca de prânz împreună cu şeriful ,earborn. m
rămas un pic surprinsă de faptul că nd0 mai (oia să stea la masă în 8erlotteEs, după in(azia care
a(usese loc cu două zile în urmă.
Însă noul meu detecti( preferat părea destul de bucuros să se afle aici, să glumească cu şeful lui şi
să mănânce o salată dietetică. 5ilele acestea, nd0 arăta mai suplu şi mai tânăr. %ăsnicia şi iminenta
paternitate îi prindeau bine. =-am întrebat cum se mai sim"ea #alleigh.
3 Fot zice că are o burtă enormă, dar nu e aşa, mi-a răspuns nd0, zâmbind. )e bucură, cred, că s-
a terminat şcoala. Pregăteşte perdelele pentru camera copilului.
#alleigh era profesoară la şcoala elementară.
3 ,omnişoara %aroline ar fi fost foarte mândră, am zis. !unica lui nd0, %aroline !ellefleur,
murise cu doar câte(a săptămâni în urmă.
3 8ă bucur că a aflat înainte de a muri, a încu(iin"at el. #ei, ştiai că şi soră-mea e însărcinată4
8-am străduit să nu par prea uimită. nd0 şi Portia a(useseră parte de o nuntă dublă în grădina
bunicii lor, şi deşi nu era o surpriză să aflu că so"ia lui nd0 era însărcinată, nu ştiu de ce, dar Portia,
sora lui mai mare, nu mi se păruse niciodată ca fiind o persoană care să de(ină mamă. :-am zis lui
nd0 că mă bucur, ceea ce şi era ade(ărat.
3 Îi spui tu lui !ill4 m-a întrebat nd0, cu o oarecare sfială. Încă mă simt cam ciudat când e să-l
sun.
1ecinul şi fostul meu iubit, !ill %ompton, din întâmplare (ampir, le destăinuise în sfârşit celor din
familia !ellefleur că le era strămoş, cu pu"in înainte de moartea domnişoarei %aroline. ,omnişoara
%aroline reac"ionase splendid la aflarea uluitoarei (eşti, însă lui nd0 îi (enise pu"in mai greu, atât
din cauza mândriei, cât şi a faptului că nu se dădea în (ânt după mor"ii-(ii. Portia, de fapt, chiar ieşise
de câte(a ori cu !ill, înainte ca el să-şi dea seama de rela"ia care-i lega' stân&enitor, hm4 Portia şi so"ul
ei îşi înghi"iseră re"inerile pri(itoare la nou-dobânditul lor strămoş în (ia"ă, şi mă surprinsese
demnitatea pe care o manifestaseră în acceptarea lui !ill.
3 Îmi face întotdeauna plăcere să transmit (eşti bune, dar el s-ar bucura să le afle de la tine.
3 m... hm, am auzit că are o prietenă-(ampir, aşa e4
8-am străduit să par (eselă.
3 8da, e pe-aici de (reo câte(a săptămâni, am zis. .-am prea (orbit cu el despre asta.
8ai bine zis, deloc.
3 i cunoscut-o4
3 8da, pare drăgu"ă.
7ealitatea este că eu fusesem răspunzătoare de reîntâlnirea lor, însă nu era un amănunt pe care mi-
aş fi dorit să-l fac public.
3 ,acă-l (ăd, îi transmit din partea ta, nd0. %red că (a dori să ştie când se (a naşte copilul.
propo, ai aflat ce-o să a(e"i, tu şi cu #alleigh4
3 Fată, mi-a răspuns, cu un zâmbet larg cum nu mai (ăzusem. A s-o botezăm %aroline %ompton
!ellefleur.
3 A, nd0> %e frumos>
2ram ridicol de încântată, fiindcă ştiam că aşa a(ea să fie şi !ill.
nd0 părea &enat. 8i-am dat seama că s-a sim"it uşurat când a început să sune telefonul său mobil.
3 !ună, iubito, a răspuns, fiindcă (ăzuse numărul pe ecran înainte de a deschide clapeta
telefonului. %are-i treaba4
ascultat pu"in, zâmbind.
3 !ine, î"i aduc un mil*sha*e, i-a răspuns. 1in repede.
!ud tocmai se întorcea la masă+ nd0 a aruncat o pri(ire spre nota de plată şi a trântit pe masă o
bancnotă de zece dolari.
3 Partea mea, a zis. Păstrează restul. !ud, trebuie să fug acasă. #alleigh are ne(oie să-i pun
galeria pentru perdele în camera copilului, şi moare după un mil*sha*e cu caramel. .u lipsesc mai
mult de zece minute, a adăugat, zâmbindu-ne cu gura până la urechi, după care dus a fost.
!ud s-a aşezat pe scaunul lui şi şi-a scos, fără grabă, banii din portofelul lui ponosit.
3 #alleigh o să aibă un copil, Portia o să aibă un copil, iar Fara o să aibă doi, din câte-am auzit.
)oo*ie, ar fi cazul să faci şi tu unuE mic, mi-a zis, luând o sorbitură. !un ceaiul cu ghea"ă, a adăugat,
punând cu zgomot pe masă paharul gol.
3 .u e musai să am şi eu un copil, doar pentru că au al"ii, am protestat. A să am şi eu, când o să
fiu pregătită.
3 Păi, n-o să ai, câtă (reme umbli cu mortuE ăla, mi-a dat replica, fără mena&amente. %e crezi c-ar
fi zis bunicu"a ta4
:-am luat banii, m-am răsucit pe călcâie şi am plecat. m rugat-o pe ,anielle să-i ducă ea restul lui
!ud. .u mai (oiam să (orbesc cu el.
A prostie, ştiu. r fi trebuit să am obrazul mai gros. :ar !ud nu spusese altce(a decât ade(ărul.
)igur, (orbea din perspecti(a celui care consideră că toate femeile tinere (or să aibă copii, şi-mi
atrăgea aten"ia că merg pe calea greşită. ,e parcă eu n-aş fi ştiut> %hiar, ce ar fi spus !uni4
%u câte(a zile în urmă, aş fi dat răspunsul fără cea mai mică ezitare. cum, nu mai eram atât de
sigură. 2rau atât de multe lucruri pe care nu le ştiusem despre ea> Fotuşi, ipoteza cea mai probabilă
era că mi-ar fi spus să-mi urmez imboldurile inimii. :ar eu îl iubeam pe 2ric. În timp ce luam un coş
cu burgeri şi-l duceam la masa lui 8a/ine Fortenberr0 9lua prânzul cu 2lmer %laire 1audr0;, m-am
pomenit că aştept cu nerăbdare momentul acela de după lăsarea întunericului, când el a(ea să se
trezească. şteptam re(ederea cu un soi de disperare. (eam ne(oie de liniştea oferită de prezen"a lui,
de siguran"a faptului că şi el mă iubeşte, de legătura pasională resim"ită când ne atingeam unul pe
celălalt.
În timp ce stăteam la ghişeu să primesc mâncarea pentru o comandă, l-am urmărit pe )am, care
umplea o halbă. 8-am întrebat dacă sim"ea şi el fa"ă de -annal0nn ceea ce sim"eam eu fa"ă de 2ric.
2ra cu ea de mai multă (reme decât fusese cu oricare alta de când îl cunoşteam. Poate-mi închipuiam
că era ce(a mai serios, fiindcă el îşi aran&a serile libere astfel încât să poată fi mai des cu ea, lucru pe
care nu-l mai făcuse altă dată. 8i-a zâmbit când mi-a întâlnit pri(irea. %lar, îmi făcea plăcere să-l (ăd
fericit.
%u toate că -annal0nn nu era suficient de bună pentru el.
Nata să mă plesnesc cu palma peste gură. 8ă sim"eam la fel de (ino(ată ca şi când aş fi spus-o cu
(oce tare. 7ela"ia dintre ei nu era treaba mea, mi-am amintit mie însămi, cu asprime. Însă o (oce mai
moale din interior mi-a atras aten"ia că )am era prietenul meu şi că -annal0nn era prea nemiloasă şi
(iolentă ca să-l poată face fericit pe termen lung.
-annal0nn omorâse, dar şi eu o făcusem. Poate că o consideram (iolentă din cauză că, uneori,
părea să-i facă plăcere să ucidă. :deea că a(eam o inimă ca a lui -annal0nn 6 în definiti(, câtor
persoane le doream moartea4
3 Îmi pro(oca depresii. Aare nu se putea să mi se mai însenineze ziua4
%a întotdeauna, un astfel de gând era fatidic pentru mine.
)andra Pelt şi-a făcut apari"ia, intrând cu paşi apăsa"i în bar. Frecuse multă (reme de când n-o mai
(ăzusem... şi ultima dată încercase, de asemenea, să mă omoare. Pe atunci, era adolescentă, iar acum
îmi închipuiam că încă nu împlinise douăzeci de ani+ totuşi, arăta ca a(ând mai mul"i, după trup părea
mai matură şi a(ea o coafură zburlită, destul de drăgu"ă, care contrasta în chip ciudat cu rân&etul
fioros. (ea un aer furios. ,eşi trupul z(elt îi era în(eşmântat cum se cu(ine, în &eanşi şi tricou fără
mâneci, cu o cămaşă descheiată fâlfâind pe deasupra, puteai să-i citeşti nebunia pe fa"ă. Îi plăcea să
pro(oace pagube. :mposibil să-i pătrunzi în minte şi să nu (ezi asta. 8işcările îi erau smucite din
cauza încordării, iar pri(irea i se plimba de la o persoană la alta, până s-a oprit asupra mea. Achii i s-
au luminat ca artificiile de R :ulie. Puteam să-i citesc direct în creier, şi astfel am aflat că a(ea un
pistol îndesat la spate, în pantaloni.
3 #opa, am zis, cât am putut de încet.
3 %e mai trebuie să fac4 a zbierat )andra.
%on(ersa"iile din bar s-au stins treptat. %u coada ochiului, l-am zărit pe )am aplecându-se sub
te&ghea. .-a(ea cum să reac"ioneze la timp.
3 m încercat să-"i dau foc, dar focul s-a stins, a continuat ea, tot la (olum ma/im. =e-am dat
&a(relor ălora droguri şi se/ pe gratis, i-am trimis să te înha"e, dar au rasolit-o. m încercat la tine
acasă, dar farmecele nu m-au lăsat să intru. m încercat şi iar am încercat să te omor, dar tu pur şi
simplu nu mori>
proape că-mi (enea să-mi cer scuze.
În acelaşi timp, era bine că !ud ,earborn auzise toate astea. Însă el era cu fa"a spre )andra, între ei
fiind o masă, şi ştiam c-ar fi fost mult mai bine dacă s-ar fi aflat în spatele ei. )am a început să se
mişte spre stânga, dar porti"a batantă era în dreapta lui, şi nu-mi puteam închipui cum să a&ungă
dincolo de bar, în spatele ei, înainte ca )andra să încerce să mă omoare. Fotuşi, planul lui )am era
altul. %ât timp )andra era cu ochii pe mine, el i-a az(ârlit bâta de lemn lui Ferr0 !ellefleur, care &uca
darts cu un alt (eteran. Ferr0 era pu"in cam nebun câteodată, şi îngrozitor de speriat, însă mie îmi
plăcuse dintotdeauna şi mă în"elesesem bine cu el. Ferr0 a pus mâna pe bâtă şi m-am bucurat de faptul
că tonomatul cânta, fiindcă acoperea toate aceste mici zgomote.
,e fapt, tonomatul cânta (echea baladă a lui Ghitne0 #ouston, ?: Gill l$a0s =o(e Mou@, ceea
ce, zău, era oarecum nostim.
3 ,e ce trebuie să-i trimi"i mereu pe al"ii să-"i facă treburile4 am întrebat-o, ca să acopăr
zgomotul înaintării precaute a lui Ferr0. 2şti cum(a laşă4 %rezi că o femeie nu e în stare să se
descurce cum trebuie4
Poate că nu era o idee prea bună s-o tachinez pe )andra, fiindcă şi-a dus mâna la spate cu o (iteză
demnă de un teriantrop, după care a scos la i(eală arma, "intind spre mine, iar apoi i-am (ăzut
degetele încordate, într-o clipă care părea să se prelungească parcă la nesfârşit. Pe urmă, am zărit bâta
a(ântându-se şi nimerind, şi pe )andra prăbuşindu-se ca o marionetă căreia i s-au retezat sforile, după
care... sânge peste tot.
<i atunci, pe Ferr0 l-a apucat nebunia. )-a lăsat pe (ine, urlând şi lăsând să-i cadă bâta din mână,
de parcă l-ar fi ars. :ndiferent ce i-ar fi spus ceilal"i 9cea mai populară replică fiind ?F%:, F277M>@;,
el continua să urle.
.iciodată n-aş fi crezut c-o s-a&ung să stau în fund pe podea, "inându-l în bra"e pe Ferr0 !ellefleur,
legănându-l ca pe un prunc şi murmurându-i cu(inte liniştitoare. ,ar iată că asta făceam, din moment
ce starea lui părea să se înrăută"ească dacă se apropia de el oricine altcine(a. Până şi cei de pe
ambulan"ă au de(enit agita"i când a început Ferr0 să "ipe la ei. )tătea ghemuit pe călcâie, plin de
sânge, după ce o luaseră pe )andra şi o duseseră la spitalul din %larice.
Îi eram îndatorată lui Ferr0, care fusese mereu bun cu mine, chiar şi când trecea prin crizele lui
urâte. 1enise să cure"e resturile atunci când incendiatorul îmi distrusese bucătăria. Îmi oferise unul
dintre că"eluşii lui. cum, îşi afectase mintea şi-aşa fragilă, ca să mă sal(eze. În timp ce-l legănam şi-l
băteam uşurel cu palma pe spate, iar el plângea, îi ascultam şu(oiul neîntrerupt de cu(inte, iar pu"inii
clien"i rămaşi în 8erlotteEs făceau tot posibilul să se men"ină la o depărtare cu(iincioasă.
3 m făcut ce mi-a spus el, omul strălucitor, turuia Ferr0. m stat cu ochii pe )oo*ie şi am
încercat s-o feresc de rele, nimeni nu trebuie să-i facă rău lui )oo*ie, am încercat s-o păzesc, şi uite că
azi intră că"eaua aia, şi eu ştiam că (oia s-o omoare pe )oo*, ştiam, niciodată n-aş fi (rut să fac să
curgă sânge, în (ia"a mea, dar nu puteam s-o las să-i facă rău fetei ăsteia. .u puteam, şi n-aş fi (rut să
mai omor pe cine(a câte zile mai am, niciodată n-am (rut.
3 .-a murit, Ferr0, i-am zis, sărutându-l pe creştet. .-ai omorât pe nimeni.
3 )am mi-a dat bâta, a continuat Ferr0, părând ce(a mai lucid.
3 )igur, pentru că el nu putea să iasă la timp de după bar. 8ul"umesc foarte mult, Ferr0, tu mi-ai
fost totdeauna prieten. ,umnezeu să te binecu(ânteze pentru că mi-ai sal(at (ia"a>
3 )oo*ie> Fu ştiai că ei (or să am gri&ă de tine4 u (enit în rulota mea, noaptea, luni de zile la
rând, blondul ăla mare şi pe urmă omul strălucitor. 1oiau să ştie mereu ce faci.
3 )igur, am răspuns, dar în gând mi-am zis' %e4
3 1oiau să ştie ce faci, cu cine umbli, cine te urăşte şi cine te iubeşte...
3 2 bine, l-am asigurat. i făcut bine că le-ai spus.
2ra (orba despre 2ric şi despre străbunicul meu, am bănuit. =-au ales pe infirm, pe cel mai lesne
de con(ins. <tiusem că 2ric a(ea pe cine(a care să stea cu ochii pe mine cât timp fusesem cu !ill, dar
şi mai târziu, când eram singură. !ănuisem că străbunicul meu a(ea o sursă de informa"ii, la rândul
lui. Fie că ob"inuse numele de la 2ric, fie că-l descoperise pe cont propriu pe Ferr0, era tipic pentru
.iall să se folosească de unealta aflată cel mai la îndemână, indiferent dacă unealta aceasta s-ar fi
putut strica în timpul folosirii.
3 Într-o noapte, m-am întâlnit cu 2l(is în pădurea ta, mi-a zis Ferr0.
Cnul dintre asisten"ii de pe ambulan"ă îi făcuse o in&ec"ie şi am a(ut impresia că începea să-şi facă
efectul.
3 tunci, a continuat el, am ştiut că sunt "ăcănit. Îmi spunea cât de mult îi plac pisicile. :ar eu i-
am spus că îmi plac câinii.
1ampirul cunoscut altădată sub numele de 2l(is nu suportase prea bine tranzi"ia, din cauză că
organismul îi era saturat de droguri când fusese adus la morga din 8emphis de un fan împătimit.
!ubba, aşa cum prefera să i se spună acum, a(ea o preferin"ă pentru sângele felinelor, spre norocul lui
nnie, că"eluşa atât de iubită a lui Ferr0, din rasa %atahoula.
3 .e-am în"eles foarte bine, po(estea Ferr0 mai departe, însă (ocea îi de(enea din ce în ce mai
tărăgănată şi era tot mai somnoros. cum cred c-ar fi mai bine să plec spre casă.
3 Fe ducem în spate, în rulota lui )am, i-am zis eu. colo o să te trezeşti.
.u mi-aş fi dorit ca Ferr0 să se trezească şi să intre în panică. ,umnezeule, nu>
Poli"iştii mi-au luat declara"ia, într-un chip cam sumar, şi e/istau cel pu"in trei martori care o
auziseră pe )andra afirmând că ea fusese autoarea atentatului cu sticla incendiară asupra barului.
2(ident, am rămas în bar până mult mai târziu decât plănuisem, aşa că de-acum era de&a întuneric.
<tiam că 2ric era afară şi mă aştepta+ îmi doream mai mult decât orice să mă pot ridica, să-i plasez
altcui(a problema lui Ferr0, însă pur şi simplu nu puteam. %eea ce făcuse Ferr0 pentru mine îi alterase
şi mai mult sănătatea mintală, şi eu n-a(eam cum să mă re(anşez fa"ă de el. .u mă deran&a că mă
urmărise 6 bine, că mă spionase 6 pentru 2ric, înainte ca 2ric să-mi de(ină iubit, şi nici pentru
străbunicul meu. .u-mi făcuse niciun rău. ,in moment ce-l cunoşteam pe Ferr0, îmi dădeam seama
că fusese supus unor presiuni, într-un fel sau în altul.
Împreună cu )am, l-am a&utat pe Ferr0 să se pună pe picioare, după care am hotărât să-l ducem pe
coridor, la ieşirea din spate a barului, tra(ersând apoi parcarea anga&a"ilor până la rulota lui )am.
3 8i-au promis că n-o să i se-ntâmple nimic că"eluşei mele, a murmurat Ferr0. <i mi-au promis că
(isele mele o să înceteze.
3 <i s-au "inut de promisiune4 l-am întrebat şi eu, tot în şoaptă.
3 ,a, mi-a răspuns, recunoscător. Nata cu (isele, iar că"eluşa e cu mine.
.u mi se părea că ar fi cerut prea mult. r fi trebuit să fiu mai supărată pe Ferr0, însă nu-mi
puteam aduna suficientă energie emo"ională pentru aşa ce(a. 2ram total isto(ită.
2ric aştepta la umbra copacilor. 7ămăsese deoparte, astfel încât prezen"a lui să nu-l agite pe Ferr0.
%um chipul lui )am de(enise brusc rigid, mi-am dat seama că era conştient de faptul că 2ric se afla
acolo, însă n-a spus nimic.
=-am instalat pe Ferr0 pe canapeaua lui )am, iar după ce l-am (ăzut plutind pe aripile somnului, l-
am îmbră"işat pe şeful meu.
3 8ersi, i-am zis.
3 Pentru ce4
3 Pentru că i-ai dat bâta lui Ferr0.
)am a făcut un pas înapoi.
3 fost tot ce mi-a putut trece prin minte. .-a(eam cum să ies de după bar fără să-i atrag ei
aten"ia. Frebuia să fie luată prin surprindere, altfel se termina totul.
3 %hiar atât e de puternică4
3 8da, mi-a răspuns el. <i e con(insă că lumea ei ar fi mai bună dacă n-ai e/ista tu, aşa se pare.
Fanaticii sunt greu de biruit. 8ereu apar al"ii.
3 Fe gândeşti la cei care (or ca 8erlotteEs să se închidă4
3 Poate că da, a mărturisit )am, cu un zâmbet amar. .u pot să cred că se-ntâmplă aşa ce(a în "ara
noastră, şi doar sunt (eteran. .ăscut şi crescut în ).C..
3 8ă simt (ino(ată, )am. Cnele lucruri s-au întâmplat din cauza mea. tentatul cu sticla
incendiară... )andra n-ar fi făcut aşa ce(a, dacă n-aş fi fost eu aici. <i bătaia... Poate c-ar trebui să mă
laşi să plec. Pot să lucrez şi în altă parte, să ştii.
3 1rei tu să pleci4
.u puteam să-i descifrez e/presia fe"ei, dar cel pu"in îmi dădeam seama că nu era una de uşurare.
3 .u, sigur că nu.
3 tunci, înseamnă că ai o slu&bă. .oi doi suntem inseparabili.
8i-a zâmbit, şi deşi ochii nu i s-au luminat ca de obicei când zâmbea, sigur credea ce spusese.
%hiar dacă era teriantrop şi a(ea o minte încâlcită, măcar de-atâta puteam să-mi dau şi eu seama.
3 8ersi, )am. cum trebuie să (ăd ce (rea &umătatea mea mai bună.
3 :ndiferent ce-ar fi 2ric pentru tine, )oo*, nu e &umătatea ta mai bună.
m şo(ăit pu"in, cu mâna pe clan"a uşii, ne(enindu-mi în minte (reo replică la aşa ce(a. şa că am
plecat, şi gata.
2ric mă aştepta, dar nu răbdător. 8i-a cuprins obra&ii între palmele lui mari şi m-a e/aminat în
lumina crudă a becurilor de securitate din col"urile clădirii. :ndia a ieşit prin spate, ne-a pri(it cu
uimire, după care s-a suit în maşina ei şi a plecat. )am a rămas în rulotă.
3 1reau să te mu"i la mine, mi-a zis 2ric. Po"i să stai într-o cameră de la eta&, dacă (rei. În cea pe
care-o folosim de obicei. .u trebuie să rămâi cu mine după ce se-ntunecă. ,ar nu (reau să fii singură.
.u (reau să-"i mai simt frica iarăşi. 8ă înnebuneşte să ştiu că eşti atacată de cine(a, iar eu nu sunt de
fa"ă.
.e obişnuiserăm să facem dragoste în camera cea mai spa"ioasă, de la eta&. 9Frezirea în încăperea
lipsită de ferestre de la parter îmi dădea fiori de spaimă.; cum, 2ric îmi oferea camera aceea ca
dormitor permanent. <tiam că pentru el însemna mult, foarte mult. :ar pentru mine, enorm. Însă o
hotărâre atât de importantă nu putea fi luată într-un moment în care nu eram eu însămi, iar astă-seară
nu eram eu însămi.
3 2 cazul să stăm de (orbă, i-am zis. i timp4
3 stă-seară, îmi fac, mi-a răspuns. 7udele tale din neamul zânelor sunt acasă la tine4
8i-am luat telefonul mobil şi l-am sunat pe %laude. %ând mi-a răspuns, am auzit pe fundal
zgomotele de la #ooligans.
3 m (rut doar să (ăd unde eşti, înainte să pornesc cu 2ric spre casă, l-am informat.
3 În noaptea asta rămânem la club, mi-a răspuns %laude. ,istrac"ie plăcută cu straşnicul tău
(ampir, (erişoară.
2ric m-a urmat până acasă. 1enise cu maşina, fiindcă la scurt timp după ce aflase că eram în
pericol, aflase şi că pericolul trecuse şi că deci îşi putea permite să sosească astfel.
8i-am turnat un pahar de (in 6 ce(a neobişnuit pentru mine 6 şi am încălzit la microunde pu"in
sânge îmbuteliat, pentru 2ric. .e-am instalat în li(ing. 8i-am ridicat picioarele pe canapea şi m-am
răsucit, rezemându-mă cu spinarea de bra"ul acesteia, ca să fiu cu fa"a spre el. )-a întors spre mine, la
celălalt capăt.
3 2ric, ştiu că nu in(i"i prea uşor lumea să locuiască în casa ta. şa că (reau să ştii cât de...
mişcată şi de flatată sunt de in(ita"ia ta.
,in prima clipă, mi-am dat seama că spusesem ce nu trebuia. )unase mult prea impersonal.
2ric m-a pri(it cu ochii mi&i"i.
3 , nu e nimic, mi-a răspuns, rece.
3 .u m-am e/primat cum trebuia, am zis, după care am tras aer adânc în piept. Cite ce e, am
continuat, te iubesc. 8ă... entuziasmează faptul că (rei să locuim împreună.
=-am (ăzut destinzându-se un pic.
3 ,ar, am reluat, înainte să mă hotărăsc în pri(in"a asta, trebuie să lămurim unele lucruri.
3 %e lucruri4
3 Fu te-ai însurat cu mine ca să mă aperi. =-ai tocmit pe Ferr0 !ellefleur să mă spioneze şi l-ai
presat atunci când n-a putut să accepte, ca să-l faci să se supună.
3 sta s-a întâmplat înainte să te cunosc, )oo*ie, mi-a atras aten"ia 2ric.
3 8da, am în"eles. Însă e (orba de natura presiunii pe care ai e/ercitat-o asupra unui om cu o
sănătate mintală atât de şubredă. ,e felul în care m-ai făcut să mă mărit cu tine, fără să ştiu ce fac.
3 ltminteri, n-ai fi făcut-o, a precizat 2ric, ca de obicei, practic şi la obiect.
3 i dreptate, n-aş fi făcut-o, am recunoscut, încercând să-i zâmbesc, cu toate că nu mi-era uşor.
:ar Ferr0 nu "i-ar fi spus anumite lucruri despre mine, dacă i-ai fi oferit doar bani. <tiu că tu o
consideri o modalitate inteligentă de a-"i derula afacerile şi sunt con(insă că o mul"ime de oameni te-
ar aproba.
2ric încerca să urmărească firul gândirii mele, însă îmi dădeam seama că nu pricepea nimic. m
continuat să înaintez contra (ântului.
3 Împărtăşim amândoi legătura asta. )unt con(insă că uneori ai prefera să nu ştiu ce sim"i. i mai
(rea să locuiesc cu tine, dacă n-ar fi legătura dintre noi4 ,acă n-ai mai sim"i de fiecare dată când sunt
în pericol4 )au supărată4 )au înfricoşată4
3 %e ciudat să spui aşa ce(a, iubito, a remarcat 2ric, luând o înghi"itură din paharul pe care l-a
aşezat apoi la loc pe (echea măsu"ă. %e (rei să spui, că dacă n-aş şti că ai ne(oie de mine, n-aş mai
a(ea eu ne(oie de tine4
Aare asta spuneam4
3 .u cred. %eea ce (reau eu să spun e că poate n-ai (rea să stai cu mine, dacă n-ai şti că al"ii (or
să mă atace.
2ra acelaşi lucru4 8amă, ,oamne, detestam astfel de con(ersa"ii. .u c-aş mai fi purtat (reuna
asemănătoare înainte.
3 <i ce deosebire ar fi4 a replicat, cu destul de multă nerăbdare în (oce. ,acă te (reau cu mine,
înseamnă că te (reau pe tine. %ircumstan"ele nu au importan"ă.
3 Fotuşi, au importan"ă. :ar noi doi suntem atât de diferi"i.
3 %e4
3 Păi, sunt atâtea lucruri pe care tu le consideri ca fiind de la sine în"elese, în timp ce eu, nu.
2ric şi-a dat ochii peste cap. Fipic pentru bărba"i.
3 %um ar fi4
m bâ&bâit prin minte după un e/emplu.
3 2i bine, cum ar fi că ppius a(ea rela"ii se/uale cu le/ei. Pentru tine nu era mare scofală, cu
toate că le/ei a(ea treisprezece ani.
%reatorul lui 2ric, ppius =i(ius Acella, de(enise (ampir în (remea când romanii domneau peste
cea mai mare parte din lume.
3 )oo*ie, asta a fost ceea ce s-ar numi un fapt consumat cu mult înainte ca eu să ştiu de e/isten"a
unui frate al meu. Pe (remea lui Acella, se considera, practic, că eşti adult când a(eai treisprezece ani.
!a chiar se căsătoreau la o astfel de (ârstă. Acella n-a în"eles niciodată unele dintre schimbările din
societate, petrecute de-a lungul secolelor. :ar le/ei şi Acella sunt acum mor"i amândoi, a continuat
el, ridicând din umeri. 8ai e/ista şi cealaltă fa"ă a monedei, ştii4 le/ei profita de tinere"ea lui, de
înfă"işarea lui copilăroasă, dezarmându-i pe to"i (ampirii şi oamenii din prea&ma lui. Până şi lui Pam
nu i-a (enit să-l doboare, deşi îl ştia cât de distructi( era, de dement. :ar ea e cel mai nemilos (ampir
din câ"i cunosc. 2l ne secătuia pe to"i, absorbindu-ne (oin"a şi puterea, pentru că în adâncul său
sim"ea o mare ne(oie s-o facă.
<i, cu această neaşteptată afirma"ie poetică, 2ric a încheiat discu"ia despre le/ei şi Acella. %hipul
îi era împietrit. 8i-am amintit de subiectul principal' diferen"ele ireconciliabile dintre noi.
3 ,ar faptul că tu o să trăieşti mai mult decât mine cu... să zic, o (eşnicie4
3 m putea rezol(a problema destul de uşor.
.-am făcut decât să mă holbez la el.
3 %e e4 m-a întrebat 2ric, cu o uimire aproape autentică. Fu nu (rei să trăieşti (eşnic4 %u mine4
3 .u ştiu, i-am răspuns, în cele din urmă. Încercam să-mi imaginez cum ar fi fost. .oapte, pentru
totdeauna. .esfârşită. ,ar cu 2ric>
3 <tii, 2ric, i-am zis, nu pot...
,upă care am tăcut mâlc. %ât pe-aci să rostesc o insultă de neiertat. <tiam că simte (alul de
îndoială (enit dinspre mine.
proape că spusesem' ?.u pot să-mi imaginez cum ai mai rămâne cu mine după ce-aş îmbătrâni@.
%u toate că mai erau câte(a subiecte pe care sperasem să le discutăm în acest rar tete-â-tete,
sim"eam că discu"ia se clatină pe marginea %anionului ,ezastrelor. Poate că spre norocul meu, s-a
auzit o bătaie în uşa din spate. uzisem maşina (enind, însă aten"ia îmi fusese într-atât de concentrată
asupra înso"itorului meu, încât nu înregistrasem cu ade(ărat semnifica"ia zgomotului.
melia !road$a0 şi !ob -essup erau la uşa din spate. melia arăta la fel ca totdeauna' sănătoasă,
cu chipul proaspăt, cu părul şaten, scurt, înfoiat, tenul curat şi ochii limpezi. !ob, nu cu mult mai înalt
şi la fel de suplu, era un bărbat slab, semănând oarecum cu un misionar mormon se/0. Achelarii lui cu
rame negre izbuteau să-i dea un aer retro, nu unul de tocilar. Purta &eanşi, o cămaşă în carouri alb cu
negru şi mocasini cu ciucuraşi. Fusese un motan foarte drăgu", însă ca bărbat nu mi se părea
atrăgător... sau, mai degrabă, numai din când în când.
:-am primit bucuroasă. 8ă sim"eam groza( (ăzând-o pe melia, şi uşurată că discu"ia mea cu 2ric
fusese întreruptă. Într-ade(ăr, trebuia să (orbim despre (iitorul nostru, însă a(eam sinistra senza"ie că
să ducem la sfârşit această con(ersa"ie ne-ar fi făcut neferici"i pe amândoi. mânarea ei probabil că n-
ar fi schimbat deznodământul, însă atât eu, cât şi 2ric eram sătui până-n gât de problemele noastre.
3 :ntra"i> i-am in(itat. 2 şi 2ric aici şi o să se bucure să (ă (adă pe amândoi.
,esigur, nu era aşa. 2ric era complet indiferent cu pri(ire la posibilitatea de a o re(edea (reodată
în (ia"ă 6 în lunga, foarte lunga lui (ia"ă 6 pe melia, iar !ob nici măcar nu apărea pe radarul lui.
Fotuşi, 2ric le-a zâmbit 9deşi nu prea larg; şi le-a spus cât de mult se bucura că ei (eniseră să mă
(iziteze... cu toate că în tonul lui era şi o nuan"ă întrebătoare, din moment ce nu cunoştea moti(ul
sosirii lor. Aricât de prelungită ar fi fost (reo discu"ie între mine şi 2ric, se pare că niciodată nu
izbuteam să acoperim multe subiecte.
%u un uriaş efort, melia s-a stăpânit să nu se încrunte. .u se număra printre fanii (i*ingului. <i
era o transmi"ătoare e/trem de clară, aşa că am receptat acest lucru cu aceeaşi intensitate cu care ar fi
spus-o urlând din to"i rărunchii. !ob l-a e/aminat precaut pe 2ric şi, de îndată ce i-am e/plicat
meliei situa"ia cu dormitorul 9e(ident, ea presupusese că-i (oi găzdui la eta&;, !ob a şi dispărut în
camera aflată (iza(i de a mea, cu baga&ele lor. ,upă câte(a minute de fâ"âială pe-acolo, s-a strecurat
în baia de pe hol. %ât timp fusese motan, !ob căpătase talentul să se piardă în peisa&.
3 2ric, a zis melia, întinzându-se fără să-şi dea seama. %um mai merg treburile la Fangtasia4
%um e noua conducere4
.-a(ea de unde să ştie că atinsese un punct ne(ralgic. <i când 2ric şi-a mi&it ochii 6 el credea,
bănuiesc, că ea o spusese inten"ionat, ca să-l scoată din pepeni 6, melia şi-a coborât pri(irea spre
propriile degete de la picioare, pe care şi le-a atins cu palmele. 8-am întrebat dacă şi el putea să facă
asta, după care aten"ia mi s-a întors brusc la situa"ia prezentă.
3 Freburile merg bine, a răspuns 2ric. 1ictor a deschis câte(a cluburi noi prin apropiere.
melia a în"eles imediat că era (orba despre o e(olu"ie nedorită a lucrurilor, însă a fost îndea&uns
de inteligentă încât să nu comenteze. )inceră să fiu, parcă eram în aceeaşi cameră cu cine(a care-şi
striga în gura mare cele mai intime gânduri.
3 1ictor e tipul zâmbăre" care a fost acolo, în curte, în noaptea preluării, nu4 a zis ea,
îndreptându-se de spate şi rotindu-şi gâtul într-o parte şi-n cealaltă.
3 ,a, a confirmat 2ric, zâmbind strâmb, sardonic. Fipul zâmbăre".
3 :a spune, )oo*, acum ce necazuri mai ai4 m-a întrebat melia, fiind e(ident că aprecia că
dăduse do(adă de suficientă polite"e fa"ă de 2ric.
2ra pregătită să facă fa"ă oricărei probleme pe care i-aş fi descris-o.
3 ,a, a zis şi 2ric, adresându-mi o pri(ire dură. cum ce necazuri mai ai4
3 1oiam doar ca melia să-mi întărească la loc dispoziti(ele de pază din &urul casei, am răspuns,
pe un ton oarecare. ,acă tot s-au întâmplat atâtea la 8erlotteEs, m-am sim"it oarecum nesigură.
3 şa că m-a chemat pe mine, a subliniat melia.
2ric şi-a plimbat pri(irea de la mine la melia şi înapoi. Părea total nemul"umit.
3 ,ar acum, dacă &a(ra aia a fost prinsă, )oo*ie, pericolul a fost înlăturat, nu4
3 %e4 s-a mirat melia. 2ra rândul ei să-şi plimbe pri(irea de la unul la celălalt. %e s-a întâmplat
astă-seară, )oo*ie4
:-am po(estit pe scurt.
3 Fotuşi, eu oricum m-aş sim"i mai bine dacă te-ai asigura că dispoziti(ele sunt la locul lor.
3 2 unul dintre moti(ele pentru care am (enit, )oo*ie, a răspuns melia.
<i, nu ştiu din ce cauză, i-a zâmbit larg lui 2ric.
tunci, s-a strecurat înăuntru şi !ob, ocupându-şi locul alături de melia, dar pu"in mai în spatele
ei.
3 .u erau pisoii mei, mi-a zis, făcându-l pe 2ric să rămână cu gura căscată. 7ar mi se-ntâmpla să-
l (ăd cuprins de o uimire autentică. .u puteam decât să-mi stăpânesc râsul. 1reau să spun, a continuat
!ob, (ârcolacii nu se pot reproduce în forma de animal în care se prefac. şa că nu cred să fi fost
pisoii mei. 8ai ales din moment ce 6 gândeşte-te, doar>
3 2u n-am fost motan decât prin intermediul magiei, nu genetic.
3 :ubitule, a inter(enit melia, am mai discutat pe tema asta. .u trebuie să te sim"i &enat. %e-ai
făcut a fost un lucru cât se poate de natural. 7ecunosc că am cam strâmbat din nas, dar, ştii... oricum,
totul a fost din (ina mea.
3 .u-"i face probleme în pri(in"a asta, !ob. )am a (orbit de&a în apărarea ta, am zis, zâmbindu-i
lui !ob, care mi s-a părut că se linişteşte.
2ric a preferat să nu ia în seamă schimbul acesta de replici.
3 )oo*ie, eu trebuie să mă întorc la Fangtasia.
În ritmul acesta, niciodată n-o să putem să ne spunem tot ce-ar trebui.
3 AB, 2ric. Fransmite-i salutări lui Pam, dacă a"i reînceput să (orbi"i.
3 2a î"i este o prietenă mai bună decât crezi, a replicat 2ric, întunecat.
.u ştiam cum să reac"ionez la asta, iar el mi-a întors spatele atât de repede, încât nici nu l-am mai
putut (edea. =-am auzit cum trânteşte portiera, afară, după care porneşte pe alee. Ari de câte ori aş fi
(ăzut această imagine, tot mi se părea uluitor cât de iute se pot mişca (ampirii.
)peram că (oi a(ea ocazia să stau mai mult de (orbă cu melia astă-seară, însă ei preferau să se
retragă, după tot drumul lor cu maşina. Plecaseră din .e$ Arleans după o zi plină de muncă, melia
la magazinul de articole magice, iar !ob, la Frizerul 1esel. ,upă (reo cincisprezece minute de du-te-
(ino între baie, bucătărie şi automobil, s-a lăsat tăcerea în camera lor de dincolo de culoar. Îmi
descăl"asem pantofii, aşa că am lipăit cu tălpile goale până în bucătărie, să încui.
Focmai scoteam un suspin de uşurare, ca de sfârşitul zilei, când am auzit o foarte uşoară bătaie în
uşa din spate. m sărit în sus ca o broscu"ă. %ine-ar putea să (ină la ora asta din noapte4 8i-am
plimbat pri(irea cu multă precau"ie de-a lungul (erandei din spate.
2ra !ill. .u-l mai (ăzusem de când sosise ?sora@ lui, -udith. m cântărit problema pentru o clipă
în minte, după care m-am hotărât să mă strecor afară, ca să (orbesc cu el. !ill însemna multe pentru
mine' mi-era (ecin, prieten, cel dintâi iubit. .u mi-era frică de el.
3 )oo*ie, mi-a zis, cu (ocea lui calmă şi lină, rela/antă ca un masa&. i oaspe"i4
3 Pe melia şi pe !ob, i-am e/plicat. Focmai au sosit din .e$ Arleans. 5ânele nu (in în noaptea
asta. În ultima (reme, rămân în 8onroe, în ma&oritatea nop"ilor.
3 )ă rămânem afară, ca să nu-"i trezim prietenii4
2ra o noutate pentru mine faptul că discu"ia dintre noi a(ea să dureze atât de mult. ,upă toate
aparen"ele, !ill nu trecuse pe la mine doar ca să împrumute o cană cu sânge. 8i-am fluturat mâna
spre mobilierul de pe peluză, şi ne-am aşezat pe scaunele de&a amplasate astfel încât să îndemne la
con(ersa"ie. .oaptea caldă, cu nenumăratele ei mici zgomote, ne în(ăluia ca o cea"ă. !ecurile de
securitate împrăştiau prin curtea din spatele casei ciudate desene de întuneric şi lumină.
%ând tăcerea s-a prelungit îndea&uns cât să-mi dau seama că mi-era somn, l-am întrebat'
3 %um mai merg treburile pe la tine, pe-acasă, !ill4 -udith mai stă şi-acum cu tine4
3 8-am (indecat total de otră(irea cu argint, mi-a răspuns.
3 m... hm, am obser(at că ară"i bine, i-am zis. Fenul lui îşi recăpătase limpezimea palidă, şi
până şi părul îi arăta mai lucios. 8ult mai bine, am adăugat. Prin urmare, sângele lui -udith şi-a făcut
efectul.
3 ,a. ,ar acum...
<i-a abătut pri(irea spre pădurea în(ăluită în noapte. #opa>
3 2a (rea să rămână în continuare cu tine4
3 ,a, mi-a răspuns, părând uşurat că nu fusese ne(oit s-o spună el. ,a, (rea.
3 2u credeam c-o admiri pentru că seamănă atât de mult cu prima ta so"ie. -udith mi-a spus că de-
aia a transformat-o nebuna de =orena, ca să te "ină legat de ea. dică, scuză-mă că aduc (orba despre
subiecte neplăcute.
3 2 ade(ărat. -udith chiar seamănă cu prima mea so"ie, din multe puncte de (edere. re aceeaşi
formă a fe"ei, (ocea foarte asemănătoare cu a so"iei mele. <i -udith a a(ut parte de o creştere nobilă,
la fel ca so"ia mea.
3 Prin urmare, aş fi anticipat că asta te-ar face fericit alături de -udith, am zis.
3 ,ar nu e aşa, a replicat el. Părea întristat, şi pri(ea în continuare spre copaci, a(ând gri&ă să mă
e(ite. <i, în realitate, acesta e moti(ul pentru care n-am chemat-o pe -udith când mi-am dat seama cât
sunt de bolna(. trebuit să mă despart de ea, ultima oară când am fost împreună, din cauza obsesiei ei
copleşitoare fa"ă de mine.
3 , am e/clamat, cu un firicel de (oce.
3 Fotuşi, tu ai făcut ce trebuia, )oo*ie. 2a a (enit la mine şi mi-a oferit de bună(oie sângele ei.
,in moment ce tu ai in(itat-o fără ştiin"a mea, măcar nu mă simt (ino(at de faptul că m-aş folosi de
ea. Nreşeala mea e că am lăsat-o să rămână după... după ce m-am (indecat.
3 <i de ce-ai făcut-o4
3 m sperat că, într-un fel, sentimentele mele fa"ă de ea ar fi putut să se schimbe, că aş putea să
simt o dragoste ade(ărată pentru ea. sta m-ar fi eliberat de...
,ar (ocea i s-a stins. Fraza putea să se încheie cu' ?iubirea fa"ă de tine@. )au, poate, cu' ?datoria
fa"ă de ea, pentru că m-a (indecat@.
8ă sim"eam un pic mai bine acum, ştiind că se bucura de însănătoşirea lui, chiar cu pre"ul de a fi
ne(oit să se împace cu prezen"a lui -udith. <i în"elegeam cât de stân&enitor şi de neplăcut era să te
trezeşti pe cap cu un oaspete care te adoră, dar tu nu-i împărtăşeşti sentimentele. <i pe el cine îl
adusese oare aici4 Păi, eu. Fireşte, nu cunoscusem nimic din trecutul lor sentimental. .ecă&ită din
cauza stării lui !ill, ra"ionasem că o persoană cu aceeaşi ascenden"ă de sânge ca el l-ar putea (indeca,
după care descoperisem că e/ista o astfel de persoană şi-i dădusem de urmă. 8ai departe,
presupusesem că !ill n-o făcuse personal din cine ştie ce mândrie per(ersă, sau poate chiar dintr-o
depresie sinucigaşă. Îi subestimasem lui !ill dorin"a de a trăi.
3 %e-ai de gând să faci în legătură cu -udith4 l-am întrebat, neliniştită, temându-mă să aud
răspunsul.
3 2l nu trebuie să facă nimic, s-a auzit o (oce liniştită, dintre copaci.
8-am ridicat de pe scaunul meu ca şi cum tocmai ar fi trimis cine(a câ"i(a (ol"i prin el, iar reac"ia
lui !ill a fost la fel de puternică' a întors capul şi a făcut ochii mari. tât, numai că, în cazul unui
(ampir, înseamnă o mare surprindere.
3 -udith> am rostit.
ieşit din liziera pădurii, apropiindu-se destul cât s-o pot recunoaşte. =uminile de securitate din
spatele casei nu băteau până acolo 6 abia îmi dădeam seama că era ea.
3 Îmi frângi inima mereu, !ill, a zis ea.
8-am îndepărtat încet de scaun. Poate reuşeam să mă furişez înapoi în casă. Poate izbuteam să e(it
participarea ca martor ocular la o nouă scenă dramatică... pentru că, sinceră să fiu, a(usesem o zi
plină ochi de aşa ce(a.
3 .u, rămâi, domnişoară )tac*house, m-a oprit -udith. 2ra o femeie scundă şi rotun&oară, cu un
chip dulce şi un păr abundent, însă se comporta de parcă ar fi a(ut un metru optzeci înăl"ime.
Fir-ar să fie...
3 2 clar că (oi doi a(e"i de discutat, a sosit replica mea fricoasă.
3 Arice con(ersa"ie cu !ill pe tema dragostei trebuie să te includă şi pe dumneata, a insistat ea.
...spanac> .u (oiam să fiu prezentă la aşa ce(a. 8i-am coborât pri(irea în pământ.
3 -udith, încetează, i-a cerut !ill, cu o (oce la fel de calmă ca totdeauna. 2u am (enit să (orbesc
cu prietena mea, pe care n-am mai (ăzut-o de săptămâni.
3 1-am auzit con(ersa"ia, a replicat, simplu, -udith. Fe-am urmărit până aici, cu scopul precis de a
asculta ce anume ai să-i spui. <tiu că nu faci dragoste cu femeia aceasta. <tiu că ea îi apar"ine altuia.
<i mai ştiu că tu o doreşti mai mult decât m-ai dorit (reodată pe mine. 2u nu (oi face se/ cu un bărbat
căruia îi este milă de mine. 8ă pre"uiesc mai mult de-atât. A să încetez să te iubesc, chiar dac-aş a(ea
ne(oie de întreaga mea e/isten"ă pentru asta. ,acă mai rămâi aici câte(a clipe, eu mă întorc la tine
acasă şi-mi strâng lucrurile, după care nu mă mai (ezi.
m rămas impresionată. Fusese un discurs al naibii de bine ticluit, şi speram că ea credea fiecare
cu(in"el. <i, chiar în timp ce gândeam astfel, -udith a dispărut 6 (â&&&> 3, iar !ill şi cu mine am rămas
singuri.
,intr-odată, l-am (ăzut în fa"a mea, cuprinzându-mă cu bra"ele lui reci. .u mi s-a părut o trădare
fa"ă de 2ric, dacă-l lăsam să mă îmbră"işeze pentru câte(a clipe.
3 i făcut dragoste cu ea4 l-am întrebat, încercând să am un ton neutru.
3 2a m-a sal(at. 8i-a dat impresia că asta aşteaptă. <i am sim"it că asta trebuia să fac, mi-a
răspuns el.
%a şi cum i-ar fi împrumutat lui -udith o batistă, (ăzând-o că a strănutat. %hiar nu-mi trecea prin
cap ce-aş putea să mai spun. !ărba"ii> 1ii sau mor"i, tot o apă şi-un pământ erau.
m făcut un pas înapoi, şi el şi-a lăsat imediat bra"ele să-i cadă pe lângă corp.
3 Fu chiar mă iubeşti cu ade(ărat4 l-am întrebat, fie din nebunie, fie din pură curiozitate. )au e
doar pentru că am trecut amândoi prin atâtea, încât î"i închipui că aşa trebuie4
8i-a zâmbit.
3 .umai tu ai putea să spui una ca asta. Fe iubesc. )unt de părere că eşti frumoasă şi bună şi
inimoasă, dar tot ştii să-"i por"i singură de gri&ă. i în tine multă în"elegere şi compasiune, dar nu eşti
o pradă uşoară. <i, dacă e să coborâm cu (reo câte(a trepte, până la ni(elul carnal, ai o pereche de
sâni care ar câştiga marele premiu la %ampionatul de )âni 8iss merica, dac-ar e/ista aşa ce(a.
3 :ată un neobişnuit buchet de complimente, am zis, stăpânindu-mi cu greu zâmbetul.
3 Fu eşti o femeie neobişnuită.
3 .oapte bună, !ill, i-am zis.
,ar tocmai atunci mi-a sunat telefonul mobil. m sărit în sus până la ta(an. Citasem că-l a(eam în
buzunar. %ând am pri(it ecranul, am (ăzut că era un număr local necunoscut. .iciun apel, la ora asta,
nu putea să fie de bine. m ridicat un deget, rugându-l pe !ill să mai aştepte pu"in, şi am răspuns cu
un ?lo4@ prudent.
3 )oo*ie, am auzit (ocea şerifului ,earborn. 8-am gândit că ar trebui să ştii' )andra Pelt a
e(adat din spital. )-a strecurat pe fereastră în timp ce Ben0a (orbea cu doctori"a Fonnesen. .u (reau
să-"i faci gri&i. ,acă ai ne(oie să-"i trimitem o maşină de patrulare acasă, aşa o să facem. i pe cine(a
cu tine4
m fost într-atât de şocată, încât pentru o clipă n-am putut să-i răspund. Pe urmă, i-am zis'
3 ,a, am pe cine(a cu mine.
Achii negri ai lui !ill mă pri(eau acum cu toată seriozitatea. Făcând un pas înainte, mi-a pus o
mână pe umăr.
3 1rei să-"i trimit o maşină de patrulare4 .u cred că nebuna aia o să plece în căutarea ta. 8ai
degrabă o să-şi caute o (izuină şi-o să aştepte până-şi re(ine. ,ar mi s-a părut potri(it să te anun",
chiar şi în toiul nop"ii.
3 %ategoric ai făcut ce trebuia, domnule şerif. .u cred să mai am ne(oie de alt a&utor pe-aici. m
prieteni acasă. Prieteni buni, am zis, întâlnindu-i pri(irea lui !ill.
Fotuşi, ,earborn mi-a mai repetat aceste lucruri de mai multe ori, până când a trebuit să închid şi
să mă gândesc la implica"ii. %rezusem că un capitol al necazurilor mele se închisese, însă mă
înşelasem. %ât timp i-am dat e/plica"iile necesare lui !ill, oboseala manifestată mai de(reme a
început să mă în(ăluie ca o pătură cenuşie. Până să termin de răspuns la întrebările lui, abia mai eram
în stare să leg două (orbe.
3 .u-"i face probleme, mi-a zis !ill. ,u-te la culcare. )tau eu de pază în noaptea asta. ,e&a m-am
hrănit şi n-am altă treabă. Aricum, nu mi se părea o noapte potri(ită pentru muncă.
!ill crease şi între"inea un %, numit nuarul 1ampirilor, care nu era altce(a decât un catalog al
tuturor (ampirilor ?în (ia"ă@. )e bucura de mare căutare, nu doar printre mor"ii-(ii, ci şi în rândul
omenirii, mai ales al grupărilor specializate în mar*eting. %u toate acestea, (ersiunea comercializată
pentru publicul larg se limita la (ampirii care-şi dăduseră acordul ca să fie incluşi, adică o listă mult
mai scurtă. 2/istau încă (ampiri care nu (oiau să fie cunoscu"i ca (ampiri, oricât de ciudat mi s-ar fi
părut mie. 2ra lesne să ui"i, în societatea saturată de (ampiri din ziua de azi, că mai e/istau şi re"ineri
din partea celor care nu (oiau să fie cunoscu"i de publicul larg, (ampiri care preferau să doarmă sub
pământ sau în clădiri abandonate, decât în case sau apartamente.
<i de ce mă gândeam eu la toate astea... 2i bine, pentru că era mai bine decât să mă gândesc la
)andra Pelt.
3 8ersi, !ill, i-am răspuns, recunoscătoare. ,ar te pre(in, e ticăloasă la puterea n.
3 ,oar m-ai (ăzut în luptă, mi-a zis.
3 8da. ,ar tu n-o cunoşti. 2 de o (iclenie absolută şi nu obişnuieşte să dea a(ertismente.
3 )unt cu câ"i(a paşi înaintea ei, din moment ce ştiu asta.
#m4
3 AB, am bâiguit, plecând, mergând mai mult sau mai pu"in drept. .oapte bună, !ill.
3 .oapte bună, )oo*ie, mi-a răspuns, liniştit, încuie uşile.
=e-am încuiat, după care m-am dus în camera mea, mi-am pus cămaşa de noapte şi imediat am fost
în pat, sub pătura aceea cenuşie.
U
<colile sunt totdeauna, mai mult sau mai pu"in, la fel, nu4 8ereu mirosul acela' un amestec de
cretă, mâncare pentru prânz, ceară pentru podele, căr"i. 2couri ale (ocilor copiilor, glasuri mai
puternice ale profesorilor. Abiectele de ?artă@ de pe pere"i şi decora"iunile de pe uşile fiecărei săli.
.ici grădini"a din 7ed ,itch nu era altfel.
Îl "ineam pe #unter de mână, iar 7em0 ne urma îndeaproape. Ari de câte ori îl (edeam pe #unter,
mi se părea că seamănă din ce în ce mai mult cu (erişoara mea #adle0, răposata lui mamă. (ea ochii
şi părul ei, închise la culoare, iar fa"a începea să-şi piardă rotun&imea prunciei şi să de(ină tot mai
o(ală, ca a ei.
!iata #adle0> (usese o (ia"ă grea, în cea mai mare parte din propria (ină. În cele din urmă, îşi
găsise ade(ărata dragoste, apoi de(enise (ampir, dar fusese ucisă din pricina geloziei. 1ia"a lui
#adle0 fusese încărcată de e(enimente, dar scurtă. :ată de ce (enisem să-i "in locul şi, pentru o clipă,
m-am întrebat ce-ar fi gândit ea despre asta. Frebuia să fi fost rolul ei, să-şi ducă fiul la prima lui
şcoală, grădini"a pe care a(ea s-o frec(enteze din toamnă. )copul (izitei era de a-i a&uta pe (iitorii
ele(i să se mai familiarizeze pu"in cu ideea de şcoală, cu aspectul sălilor, al băncilor şi al profesorilor.
Cnii dintre micu"ii care se plimbau prin clădire pri(eau în &ur curioşi, nu temători. Cnii erau tăcu"i,
cu ochii mari. şa ar fi arătat ?nepotul@ meu #unter în ochii altora... Însă în mintea mea îl auzeam
sporo(ăind. #unter e telepat, la fel ca mine. cesta era secretul pe care-l păzeam cu cea mai mare
stricte"e. 1oiam ca #unter să crească, pe cât posibil, la fel ca un copil normal. %u cât ar fi ştiut mai
mul"i supranaturali despre #unter, cu atât mai mare ar fi fost probabilitatea să-l înha"e cine(a, fiindcă
telepa"ii sunt folositori. )igur s-ar fi găsit cine(a îndea&uns de nemilos încât să treacă la o ac"iune atât
de îngrozitoare. .u cred că 7em0, tatăl lui, să se fi gândit (reodată la aşa ce(a, până acum. 7em0 îşi
făcea gri&i cu pri(ire la felul în care a(ea să fie acceptat #unter de oamenii din &ur. <i asta era o
problemă importantă. %opiii pot să fie de o cruzime incredibilă, dacă te simt că eşti altfel decât ei. :ar
eu o ştiam mult prea bine.
2 destul de e(ident când două persoane poartă o con(ersa"ie mentală, când cunoşti indiciile. Fe"ele
lor îşi schimbă e/presia când se pri(esc reciproc, în mare măsură ca atunci când discu"ia s-ar
desfăşura cu (oce tare. şa că îl pri(eam pe copil cât mai pu"in posibil şi-mi men"ineam un zâmbet
imperturbabil. #unter era prea mic ca să ştie cum să mascheze comunicarea dintre noi, moti( pentru
care trebuia să mă ocup eu de asta.
Aare to"i copiii ăştia încap într-o sală4 m-a întrebat el.
3 %u (oce tare, i-am amintit, încet. .u, (e"i fi împăr"i"i pe grupe, după care (ei sta toată ziua cu
cei din grupa ta, #unter.
.u ştiam despre grădini"a din 7ed ,itch dacă a(ea acelaşi orar ca şcolile pentru cei mai mari, însă
eram sigură că, oricum, programul trecea de ora prânzului.
3 Fatăl tău te (a aduce diminea"a, am continuat, şi după-amiaza (a (eni cine(a să te ia.
%ine4 m-am întrebat, amintindu-mi abia apoi că #unter putea să-mi audă gândurile.
3 Fatăl tău (a rezol(a problema asta, i-am zis. Cite. ici e )ala Focii. 1ezi fotografia aia mare, cu
foca4 :ar cea de colo e )ala Poneilor.
3 2 (reun ponei înăuntru4 m-a întrebat #unter, optimist.
3 .u cred, dar pun pariu că sunt o mul"ime de fotografii cu ponei.
Foate uşile fuseseră lăsate deschise, iar educatoarele erau înăuntru, zâmbindu-le copiilor şi
părin"ilor, făcând tot posibilul să se arate primitoare şi cordiale. Cnele, desigur, trebuiau să depună
mai multe strădanii decât altele.
2ducatoarea din )ala Poneilor, doamna Nristede, era o femeie destul de drăgu"ă, sau cel pu"in aşa
mi s-a părut, la o e/aminare în grabă. #unter mi-a făcut un semn de încu(iin"are.
.e-am a(enturat în )ala %ă"eluşilor şi am făcut cunoştin"ă cu domnişoara AEFallon. .e-am întors
pe coridor după doar trei minute.
3 )ala %ă"eluşilor, nu, i-am zis lui 7em0, (orbind foarte încet. i dreptul să alegi, aşa e4
3 8da, aşa e. A singură dată. Pot să numesc o sală în care nu (reau nicidecum să fie trimis
copilul meu, mi-a răspuns el. %ei mai mul"i se folosesc de op"iunea asta în e(entualitatea în care
educatoarea e foarte apropiată de familie, cum ar fi o rudă, sau dacă între familii e/istă (reo gâlcea(ă.
3 .u (reau în )ala %ă"eluşilor, a inter(enit #unter, care părea speriat.
,omnişoara AEFallon părea drăgu"ă pe dinafară, însă era putredă pe dinăuntru.
3 %are-i problema4 s-a interesat 7em0, pe un ton confiden"ial.
3 Î"i spun mai târziu, am murmurat. #ai să mergem să mai (edem şi altce(a.
Crma"i ca o umbră de 7em0, am (izitat şi celelalte trei săli de clasă. Foate celelalte educatoare
păreau să fie în regulă, cu toate că doamna !o0le mi-a dat impresia că e cam surmenată. Nândurile îi
erau repezite şi a(eau o tentă de nerăbdare, iar zâmbetul îi părea un pic cam fragil. .u i-am spus
nimic lui 7em0. ,acă nu a(ea dreptul să refuze decât o educatoare, atunci domnişoara AEFallon era
cea mai periculoasă.
.e-am întors în clasa doamnei Nristede, fiindcă lui #unter îi plăceau, e(ident, poneii. 8ai erau doi
părin"i acolo, ambii conducându-şi feti"ele. =-am strâns uşor de mână pe #unter, ca să-i amintesc
regulile. 2l şi-a ridicat pri(irea spre mine şi i-am făcut un semn aprobator, încercând să-l încura&ez. )-
a desprins de mâna mea şi a pornit spre spa"iul pentru lectură, alegând o carte şi începând să-i
răsfoiască paginile.
3 Î"i place să citeşti, #unter4 l-a întrebat doamna Nristede.
3 Îmi plac căr"ile. Încă nu ştiu să citesc, i-a răspuns #unter, punând cartea la locul ei, iar eu l-am
mângâiat 6 mental 6 pe spate. zâmbit în sinea lui şi a luat altă carte, de data aceasta una despre câini
de dr. )euss
11
.
3 Îmi dau seama că lui #unter i s-a citit, a zis educatoarea, zâmbindu-ne, mie şi lui 7em0.
tunci, 7em0 a făcut prezentările.
3 2u sunt tatăl lui #unter, şi ea e (erişoara lui, a zis, înclinându-şi capul spre mine. )oo*ie îi "ine
locul mamei lui #unter, fiindcă ea a murit.
,oamna Nristede a absorbit informa"ia.
3 2i bine, mă bucur să (ă cunosc pe amândoi, a zis. #unter pare să fie un băie"el inteligent.
m obser(at că fetele se apropie de el. 2rau prietene de multă (reme, puteam să-mi dau seama, iar
părin"ii lor mergeau împreună la biserică. 8i-am însemnat în minte să-l sfătuiesc pe 7em0 să-şi
aleagă o biserică şi să înceapă s-o frec(enteze. #unter urma să aibă ne(oie de tot spri&inul posibil.
Fetele au început, la rândul lor, să-şi aleagă nişte căr"i. #unter i-a zâmbit celei care purta bonetă cu
mo" de culoare închisă, adresându-i acea pri(ire piezişă cu care copiii timizi obişnuiesc să-şi e(alueze
posibilii colegi de clasă.
3 sta îmi place, a zis ea, arătând spre Ghere the Gild Fhings re
1I
.
3 .-am citit-o, a răspuns, cu îndoială în glas, #unter. : se părea pu"in cam înspăimântătoare.
3 Fu te &oci cu blocuri pentru construit4 l-a întrebat feti"a cu coadă şaten-deschis.
3 8da, i-a răspuns #unter, îndreptându-se spre spa"iul pentru &oacă destinat construc"iei, după
cum am tras eu concluzia, fiindcă era plin de blocuri şi de puzzle-uri de toate dimensiunile. Într-un
minut, tustrei construiau ce(a care, în min"ile lor, a(ea să le ia o (ia"ă până să termine.
7em0 zâmbea. )pera că aşa se (a desfăşura fiecare zi. 2(ident, nu a(ea dreptate. %hiar şi acum,
#unter arunca pri(iri bănuitoare spre fata cu codi"ă, fiindcă ea se ener(a (ăzând că bruneta îi înha"ă
toate blocurile cu literele alfabetului.
%eilal"i părin"i mă pri(eau cu o oarecare curiozitate, iar una dintre mame m-a întrebat'
3 .u locui"i aici4
3 .u, i-am răspuns. =ocuiesc în !on Femps. .umai că #unter a (rut să-l înso"esc azi, şi e
(erişorul meu preferat.
proape că-mi (enea să-l numesc ?nepot@, din cauză că el îmi spunea ?tanti )oo*ie@.
3 7em0, i s-a adresat aceeaşi femeie. ,umneata eşti strănepotul lui #an* )a(o0, nu4
7em0 i-a răspuns clătinând afirmati( din cap.
3 8da, am (enit aici după nenorocirea cu Batrina, şi aici am rămas, a zis el, ridicând din umeri.
.-a(eai ce să faci, după ce Batrina a răpit totul. 8are pacoste.
urmat o serie de clătinat din cap şi am sim"it un (al de compasiune rostogolindu-se peste 7em0.
Poate că bună(oin"a aceasta se (a e/tinde şi asupra lui #unter.
%ât timp legau ei prieteniile, m-am strecurat înapoi spre uşa domnişoarei AEFallon.
Fânăra femeie le zâmbea celor doi copii care rătăceau prin sala ei de clasă, împodobită în culori
(ii. A pereche de părin"i stătea chiar în spatele propriului copil. Poate că sim"iseră şi ei unda de
pericol sau poate că era doar instinctul protector.
8-am apropiat uşor de domnişoara AEFallon şi am deschis gura, pregătindu-mă să (orbesc. :-aş fi
spus' ?Păstrează-"i fanteziile pentru dumneata. .ici măcar prin gând să nu-"i treacă astfel de lucruri
cât timp eşti în aceeaşi încăpere cu copiii.@ Fotuşi, m-am răzgândit. <i-ar fi dat seama că (enisem cu
#unter. Aare el ar fi de(enit o "intă pentru imagina"ia ei malefică, dac-aş fi amenin"at-o4 .u puteam
să fiu mereu acolo, ca să-l apăr. .-a(eam cum s-o împiedic. .u-mi trecea prin minte (reo cale de a o
scoate din ecua"ie. 2a nu comisese încă (reo faptă rea sub aspectul moralită"ii sau din punctul de
(edere al legii... Încă. <i-atunci, ce dacă-şi imagina cum le lipeşte gurile copiilor cu bandă adezi(ă4
.-o şi făcuse. Aare nu a(em to"i fantezii legate de fapte îngrozitoare pe care nu le-am făcut4 se
11
1heodor Seuss 0eisel, autor de c r i pentru copii şi caricaturist american ă ţ
1I
Carte pentru copii, scris de Maurice Sendak ă
întreba în sinea ei, fiindcă răspunsul o făcea să simtă că era încă... o persoană AB. .-a(ea habar că eu
puteam să-i citesc gândurile.
,ar eram eu mai bună decât domnişoara AEFallon4 Întrebarea aceasta cumplită mi-a străbătut
mintea mult mai repede decât "i-ar lua s-o transcrii. 8-am gândit' 8da, nu sunt atât de înfricoşătoare,
pentru că nu mă ocup de copii. %ei cărora aş (rea să le fac rău sunt adul"i, şi ei înşişi ucigaşi. ,ar asta
nu mă făcea să fiu mai bună... În schimb, o făcea pe AEFallon mult mai rea.
A fi/asem cu pri(irea îndea&uns cât s-o bag în sperie"i.
3 1re"i să mă întreba"i ce(a legat de programă4 s-a interesat până la urmă, cu un pic de "âfnă în
(oce.
3 ,e ce (-a"i făcut educatoare4 am întrebat-o.
3 8-am gândit că ar fi minunat să-i în(ă" pe micu"i primele no"iuni de care au ne(oie pentru a se
descurca în lume, mi-a răspuns, ca şi cum ar fi apăsat pe butonul unui aparat de înregistrare. 1oia să
spună' m a(ut o educatoare care mă tortura când n-o (edea nimeni, şi-mi plac cei mici şi nea&utora"i.
3 #mmm, am mormăit. %eilal"i (izitatori ieşiseră din clasă, lăsându-ne singure. i ne(oie de
terapie psihologică, i-am zis, repede şi cu glas scăzut. ,acă te compor"i aşa cum (ezi în minte, o să te
urăşti singură. <i-o să le distrugi şi (ie"ile altora, e/act la fel cum "i-a fost distrusă a ta. .-o lăsa să te
înfrângă. %aută a&utor.
căscat gura la mine.
3 .u ştiu... %e ,umnezeu...
3 1orbesc foarte serios, am zis, răspunzându-i următoarei întrebări nerostite. 1orbesc foarte
serios.
3 şa o să fac, a rostit ea, de parcă (orbele i-ar fi fost smulse de pe buze. -ur că aşa o să fac.
3 i face bine, am zis, fi/ând-o şi mai intens cu pri(irea. Pe urmă, am ieşit din )ala %ă"eluşilor.
Poate c-o înspăimântasem suficient sau o zguduisem suficient, încât chiar a(ea să facă tot ceea ce
promisese. În caz contrar, ei bine, (a trebui să-mi (ină în minte o altă tactică.
3 8i-am terminat treaba aici, =ăcustă, mi-am zis mie însămi, atrăgându-mi o pri(ire agitată din
partea unui tată foarte tânăr. :-am zâmbit şi, după o clipă de ezitare, mi-a răspuns la zâmbet. 8-am
întors la 7em0 şi la #unter şi ne-am încheiat turul grădini"ei fără (reun alt incident. #unter mi-a
adresat o pri(ire întrebătoare, una e/trem de neliniştită, şi i-am făcut un semn de încu(iin"are. 8-am
ocupat de ea, i-am zis în gând, sperând că aşa şi era.
2ra, într-ade(ăr, prea de(reme pentru cină, însă 7em0 a propus să mergem la ,air0 Vueen şi să-l
tratăm pe #unter cu o înghe"ată, iar eu am fost de acord. ,upă e/pedi"ia lui şcolară, #unter era pe
&umătate neliniştit, pe &umătate entuziasmat. m încercat să-l calmez cu o mică discu"ie de la... minte
la minte. Po"i să mă duci tu la şcoală în prima zi, tanti )oo*ie4 m-a întrebat, şi am fost ne(oită să mă
o"elesc pentru răspuns.
.u, #unter, asta e treaba tatălui tău, i-am zis. ,ar, când (a (eni ziua aceea, să mă suni după ce
a&ungi acasă şi să-mi po(esteşti totul despre ea, bine4
#unter mi-a adresat o pri(ire e/presi(ă, cu ochii mări"i. ,ar mi-e frică.
2u i-am răspuns cu o pri(ire sceptică. Poate că (ei fi emo"ionat, dar şi to"i ceilal"i se (or sim"i la
fel. sta e şansa ta să-"i faci prieteni, aşa că "ine minte să-"i păstrezi gura închisă, până când "i se (a
aşeza totul cum trebuie în minte.
,ar dacă lor n-o să le placă de mine4
.u> am e/clamat, (rând să fiu întru totul clară. 2i n-o să te în"eleagă. 2 o foarte mare diferen"ă.
Jie-"i place de mine4
3 Pramatie mică, doar ştii că-mi place de tine, i-am zis, zâmbindu-i şi netezindu-i părul pe spate.
:-am aruncat o pri(ire lui 7em0, care stătea la rând să ne comande câte o înghe"ată !lizzard. 2l mi-a
făcut un semn cu mâna şi s-a strâmbat la #unter. 7em0 depunea un uriaş efort ca să ia toate astea cât
mai le&er. )e maturiza în rolul lui de tată al unui copil de e/cep"ie.
8i-am imaginat că ar putea a&unge să se destindă peste (reo doisprezece ani, cu apro/ima"ie, plus-
minus câ"i(a.
<tii că tatăl tău te iubeşte, şi ştii că (rea pentru tine tot ce e mai bun, am zis.
2l (rea să fiu ca to"i ceilal"i copii, mi-a replicat #unter, pe &umătate trist, pe &umătate nemul"umit.
2l (rea să fii fericit. <i ştie că, cu cât "i-ar cunoaşte mai multă lume harul, cu atât ar scădea şansele
ca tu să fii fericit. <tiu că nu e corect să-"i spun că trebuie să "ii un secret. ,ar e singurul secret pe care
trebuie să-l "ii. ,acă (orbeşte cine(a cu tine despre asta, îi spui tatălui tău sau mie. ,acă "i se pare
cine(a mai ciudat, îi spui tatălui tău. ,acă încearcă cine(a să te molesteze, spui.
cum, nu făcusem decât să-l sperii. <i totuşi, el a înghi"it în sec şi-a răspuns' <tiu ce înseamnă să
molestezi.
Fu eşti un băiat inteligent şi-o să ai o mul"ime de prieteni. 2 doar un lucru pe care ei nu trebuie să-l
ştie despre tine.
,in cauză că e ce(a rău4 Pe chipul lui #unter se citeau încordarea şi disperarea.
Pe naiba, nu> am replicat, ofensată. .u-i nimic rău la tine, amice. ,ar ştii bine că noi suntem altfel,
şi lumea nu în"elege totdeauna ce e altfel.
Nata cu predica. :-am depus un pupic pe obraz.
3 #unter, du-te să ne aduci câte(a şer(e"ele, am rostit în chip firesc, în timp ce 7em0 ridica ta(a
din plastic cu comanda noastră. 2u a(eam o !lizzard cu fulgi de ciocolată, şi mi-a lăsat gura apă până
ne-am împăr"it şer(e"elele şi am început să ne înfigem linguri"ele în cupele noastre cu păcătoase
bunătă"i.
A tânără femeie, cu părul negru lung până la umeri, a intrat în restaurant, ne-a (ăzut şi ne-a făcut
un semn nesigur cu mâna.
3 :a uite, băiete, e 2rin, a zis 7em0.
3 !ună, 2rin> a e/clamat #unter, răspunzându-i entuziast la salut, fluturându-şi mâna ca un mic
metronom.
2rin s-a apropiat, încă părând necon(insă că ar fi bine-(enită.
3 !ună, a zis, plimbându-şi pri(irea peste to"i cei din &urul mesei. ,omnule #unter, mă bucur să
(ă (ăd în după-amiaza aceasta minunată>
#unter s-a luminat la fa"ă. Îi plăcea să i se spună ?domnule #unter@. 2rin a(ea nişte obra&i rotunzi,
drăgălaşi, iar ochii migdala"i erau de un căprui-închis, făcându-i să pară adânci.
3 2a este mătuşa mea )oo*ie> m-a prezentat #unter, cu mândrie.
3 )oo*ie, ea este 2rin, a zis şi 7em0. Puteam să-mi dau seama, după gândurile lui, că-i plăcea
destul de mult de tânăra femeie.
3 2rin, am auzit multe despre tine, i-am zis. Îmi face plăcere să leg numele de un chip. #unter a
(rut să-l înso"esc în turul grădini"ei.
3 %um a fost4 a întrebat 2rin, cu un interes neprefăcut.
#unter a început să-i po(estească toate amănuntele, iar 7em0 a sărit în picioare ca să-i tragă un
scaun lui 2rin.
Pe urmă, ne-am sim"it bine împreună. #unter părea să "ină cu ade(ărat la 2rin, iar 2rin îi
împărtăşea sentimentele. 2rin mai era şi destul de interesată de tatăl lui #unter, iar 7em0 era pe cale
să fie înnebunit după ea. Cna peste alta, nu era un moment prea rău pentru citirea gândurilor, mi-am
închipuit.
3 ,omnişoară 2rin, a zis #unter, tanti )oo*ie zice că nu poate să (ină cu mine în prima zi de
şcoală. i (rea să (ii4
2rin s-a arătat uimită, dar şi încântată, în acelaşi timp.
3 ,acă tatăl tău e de acord, şi eu pot să mă în(oiesc de la ser(iciu, a răspuns, a(ând gri&ă să
introducă anumite condi"ii, pentru e(entualitatea în care 7em0 ar fi a(ut (reo obiec"ie... sau dacă n-ar
mai fi fost împreună şi la sfârşitul lui august. 2şti foarte drăgu" că mă in(i"i, a adăugat.
%ând 7em0 a plecat să-l ducă pe #unter la toaletă, eu şi 2rin am rămas singure, pri(indu-ne
curioase.
3 ,e câtă (reme eşti cu 7em04 m-am interesat.
Întrebarea mi se părea suficient de prudentă.
3 ,oar de o lună, mi-a răspuns. Îmi place de 7em0 şi cred că ar putea să fie ce(a între noi, dar e
prea de(reme ca să ştiu sigur. .u (reau ca #unter să de(ină dependent de mine, pentru e(entualitatea
în care n-ar merge rela"ia. Plus că...
a(ut un lung minut de ezitare.
3 ,in câte am în"eles, Bristen ,uchesne e de părere că ar fi ce(a în neregulă cu #unter. =e-a
spus-o tuturor. ,ar eu chiar "in la băie"elul ăsta.
)emnul de întrebare i se citea limpede în ochi.
3 2 altfel, i-am zis, dar nu e nimic în neregulă cu el. .u are (reo boală mintală, nu are (reo
incapacitate de a în(ă"a, şi nici nu e posedat de dia(ol, am enumerat, zâmbind uşor spre sfârşitul
frazei.
3 .-am (ăzut niciodată astfel de semne, m-a aprobat, zâmbind la rândul ei. Fotuşi, nu cred că am
în"eles totul.
.-a(eam de gând să-i destăinuiesc secretul lui #unter.
3 2l are ne(oie de o dragoste şi de o aten"ie mai speciale, i-am zis. Practic, n-a a(ut mamă
niciodată, şi sunt con(insă că l-ar a&uta dacă ar a(ea o prezen"ă stabilă în (ia"ă, îndeplinind rolul
acesta.
3 :ar acea prezen"ă nu (ei fi tu, a replicat, pe un ton pe &umătate întrebător.
3 .u, am răspuns, bucuroasă că am ocazia să lămuresc situa"ia. .u (oi fi eu. %onsider că 7em0 e
un tip drăgu", dar eu sunt cu altcine(a, am precizat, luând încă o linguri"ă de înghe"ată cu ciocolată.
2rin şi-a coborât pri(irea spre paharul ei cu Pepsi, preocupată de propriile gânduri. Fireşte,
gândeam şi eu la fel, odată cu ea. 2a niciodată n-o agrease pe Bristen şi nu a(ea o părere prea bună
despre capacită"ile ei intelectuale. Îi plăcea din ce în ce mai mult de 7em0. <i-l iubea pe #unter.
3 AB, a rostit, a&ungând la o concluzie proprie, în sinea ei. AB.
<i-a ridicat pri(irea spre mine şi mi-a făcut un semn de încu(iin"are. :-am răspuns întocmai. )e
pare că a&unseserăm la o în"elegere. %ând s-au întors bărba"ii de la toaletă, mi-am luat rămas-bun de la
ei.
3 , ia stai... 7em0, po"i să (ii cu mine un minut până afară, dacă pe 2rin n-o deran&ează să-i "ină
companie lui #unter4
3 %u mare plăcere, a zis ea. =-am mai îmbră"işat o dată pe #unter, bătându-l uşor pe spate şi
zâmbindu-i, după care am pornit spre uşă.
7em0 m-a urmat, cu o e/presie de nelinişte pe fa"ă. )-a oprit la mică distan"ă de uşă.
3 <tii că #adle0 mi-a lăsat mie restul proprietă"ii ei, i-am zis.
2ra un gând care mă împo(ăra.
3 8i-a spus a(ocatul.
%hipul lui 7em0 nu trăda nimic, dar e(ident că a(eam eu alte metode. 2ra întru totul calm.
3 .u eşti supărat4
3 .u. .u (reau nimic de-al lui #adle0.
3 Fotuşi, pentru #unter... pentru studiile lui. .u sunt bani mul"i, dar ar fi câte(a bi&uterii
(aloroase, aş putea să le (ând.
3 :-am deschis un cont pentru studii, mi-a zis 7em0. Cna dintre strămătuşile mele zice c-o să-i
lase lui tot ce are+ ea n-a a(ut copii. #adle0 m-a făcut să trec prin infern, şi nici măcar nu i-a păsat de
#unter, ca să-şi facă planuri pentru el. .u (reau nimic de la ea.
3 %insti"i să fim, ea nu se aştepta să moară atât de tânără... ,e fapt, nu se aştepta să moară
(reodată, am zis. %redin"a mea este că nu l-a trecut pe #unter în testament pentru că nu (oia să ştie
nimeni de e/isten"a lui, ca nu cum(a să-l caute cine(a şi să-l ia ostatic, s-o oblige să se poarte bine.
3 )per să fie aşa, a zis 7em0. dică, sper că s-a gândit la binele lui. ,ar să primesc bani de la ea,
ştiind în ce s-a transformat şi cum i-a câştigat... asta mi-ar face grea"ă.
3 !ine, am acceptat eu. ,acă te mai gândeşti şi-"i schimbi părerea, sună-mă până mâine-seară>
.u se ştie când mă apucă frenezia cheltuielii sau când îmi (ine să &oc bi&uteriile alea la cazinou.
8i-a răspuns cu un zâmbet (ag.
3 2şti o femeie cumsecade, mi-a zis, după care s-a întors la iubita şi la fiul lui.
m pornit spre casă, cu o conştiin"ă curată şi cu inima mai plină de bucurie.
=ucrasem &umătate din schimbul meu astăzi 9#oll0 îmi preluase cealaltă &umătate, pe lângă tura
ei;, aşa că eram liberă. 8i-am propus să mai meditez pu"in la scrisoarea lui !uni, la (izita domnului
%ataliades, din (remea când eu şi fratele meu eram prunci, la cutia magică, la amăgirile e/ercitate
asupra lui !uni de amantul ei... Pentru că, eram sigură, când lui !uni i se păruse că-i simte mirosul lui
Fintan, deşi îl (edea pe so"ul ei, de fapt îl (edea pe Fintan deghizat. 2ra ce(a greu de înghi"it.
%ând am a&uns, melia şi !ob erau ocupa"i să răspândească farmece. ,ădeau ocol casei din
sensuri opuse, declamând şi tămâind ca preo"ii unei biserici catolice.
Cneori, îmi dădeam seama că mă a(anta&a să locuiesc la "ară.
.e(rând să le tulbur concentrarea, am pornit să rătăcesc prin pădure. 8-am întrebat unde putea să
fie portalul şi dacă eram în stare să-l recunosc. ?A parte mai sub"ire@, spusese ,ermot. ş putea eu să
disting o parte mai sub"ire4 %el pu"in, cunoşteam direc"ia, la modul general, aşa că m-am îndreptat
spre est.
2ra o după-amiază călduroasă, aşa că am început să transpir încă din clipa în care am pătruns în
pădure. )oarele se strecura printre crengi, desenând mii de modele, iar păsările şi insectele scoteau
acele mii de sunete care fac ca pădurea să fie oricum, numai tăcută nu. .u mai era mult până să se
aştearnă înserarea, când lumina de(ine fragmentată şi piezişă, făcându-te să păşeşti cu nesiguran"ă.
tunci, păsările a(eau să tacă, (ietă"ile nop"ii urmând să le ia locul.
8i-am căutat drumul prin hă"işuri, gândindu-mă la noaptea care trecuse. 8-am întrebat dacă
-udith îşi făcuse baga&ul şi plecase, aşa cum afirmase că (a face. 8-am întrebat dacă !ill se sim"ea
singur acum, fără ea. Presupuneam că nimeni şi nimic nu s-a i(it în curtea din spatele casei în noaptea
care trecuse, iar eu dormisem liniştită până diminea"ă.
Pe urmă, nu mi-a mai rămas decât să mă întreb cam când (a mai încerca )andra Pelt să mă
omoare. Focmai când începeam să presupun că nu a(usesem o idee prea bună a(enturându-mă de una
singură prin pădure, am a&uns într-un mic luminiş, cam la patru sute de metri sau chiar mai pu"in, uşor
spre sud-est fa"ă de ieşirea din spate a casei mele.
2ram destul de con(insă că aici era partea mai liberă a pădurii, luminişul acesta mititel. În primul
rând, nu a(ea de ce să fie acolo un luminiş. :erburile sălbatice creşteau din abunden"ă, însă nu e/istau
tufişuri, nimic mai înalt de ni(elul pulpei. .u se întindeau cârcei pe deasupra acestui spa"iu, nici nu
atârnau crengi peste el.
Până să ies dintre copaci, am e/aminat cu foarte mare aten"ie solul. Cltimul lucru care mi-ar mai fi
lipsit era să cad în cine ştie ce soi de capcană întinsă de zâne. Fotuşi, nu (edeam nimic ieşit din
comun, afară, poate, de... un uşor tremurat al aerului. ,rept în centrul luminişului. =ocul acela
neobişnuit 6 cel pu"in, dacă-l (edeam eu cum trebuie 6 plutea cam pe la ni(elul genunchilor mei. (ea
forma unui cerc mic şi neregulat, poate de patruzeci de centimetri diametru. <i, e/act în locul acela,
aerul părea distorsionat, ca o iluzie optică pro(ocată de arşi"ă. Aare să fie, într-ade(ăr, fierbinte4 m-
am întrebat.
m îngenunchiat printre buruieni, cam la o lungime de bra" de locul în care tremura aerul. poi,
am smuls un fir lung de iarbă şi, e/trem de emo"ionată, am împuns cu el spa"iul distorsionat.
:-am dat drumul, şi firul a dispărut, făcându-mă să-mi trag brusc degetele înapoi şi să scot un mic
scâncet de surprindere.
,emonstrasem ce(a. .u ştiam precis ce anume. ,acă mă îndoisem de spusele lui %laude, a(eam
acum do(ada că fuseseră ade(ărate. %u foarte mare precau"ie, m-am apropiat de peticul acela
tremurător.
3 !ună, .iall, am zis. ,acă mă auzi, dacă eşti acolo. 8i-e dor de tine.
2(ident, n-am primit niciun răspuns.
3 m multe necazuri, dar presupun că şi tu ai, am continuat, ne(rând să par plângăcioasă. .u ştiu
ce loc ar putea să ocupe zânele în lumea noastră. Aare umbla"i printre noi, dar sunte"i in(izibili4 )au
a(e"i o întreagă lume a (oastră, separată, ca tlantida4
2ra o con(ersa"ie destul de superficială şi într-un singur sens.
3 În fine, acum trebuie să pornesc spre casă, până nu se întunecă. ,acă ai ne(oie de mine, (ino.
8i-e dor de tine, i-am repetat.
.ici acum nu s-a întâmplat nimic.
)im"indu-mă încântată de faptul că descoperisem partea mai liberă a pădurii, dar în acelaşi timp
dezamăgită pentru că nu ob"inusem (reun rezultat, m-am întors spre casă, prin pădure. !ob şi melia
îşi terminaseră treburile magice prin curte, şi !ob aprinsese focul pentru grătar. 2l şi melia (oiau să
facă fripturi. %u toate că mâncasem înghe"ată cu 7em0 şi cu #unter, nu puteam să refuz o friptură la
grătar, presărată cu amestecul secret de mirodenii al lui !ob. melia tăia cartofi şi-i în(elea în folie,
ca să-i pună pe grătar. m fost cât se poate de încântată şi m-am oferit să coc un do(leac.
Fotul dădea impresia că în casă era mai multă fericire. <i mai multă siguran"ă.
%ât timp am mâncat, melia ne-a istorisit întâmplări nostime de la ea de la ser(iciu, de la
magazinul de magie, iar !ob s-a dezmor"it îndea&uns cât să-şi imite unii colegi mai ciuda"i de la
salonul de coafură unise/ în care lucra. Frizeri"a pe care-o înlocuise !ob fusese e/trem de descura&ată
de complica"iile apărute în (ia"a ei după Batrina, aşa că îşi încărcase bunurile în maşină şi plecase la
8iami. !ob ob"inuse postul fiindcă fusese cea dintâi persoană cu calificare intrată pe uşă după ce
ieşise precedenta. %a răspuns la întrebarea mea, dacă totul fusese doar o pură coinciden"ă, !ob nu
făcuse decât să zâmbească. ,in când în când, zăream fulgerător ce anume o fascina pe melia la !ob,
care altfel arăta ca un (ânzător ambulant de enciclopedii, sfri&it şi cu părul roşu. :-am po(estit despre
:mmanuel şi despre tunsoarea mea în regim de urgen"ă, iar el a apreciat că :mmanuel făcuse o treabă
minunată.
3 <i... s-a terminat lucrarea cu dispoziti(ele de pază4 am întrebat, îngri&orată, dar străduindu-mă
să dau impresia că schimbasem subiectul într-o doară.
3 )ă ştii că da, mi-a răspuns melia, mândră, în timp ce-şi mai tăia o bucată de friptură. cum
sunt şi mai bune ca înainte. .ici măcar un dragon n-ar putea să treacă prin ele. .imeni dintre cei care-
ar (rea să-"i facă rău n-ar putea.
3 tunci, dacă ar fi un dragon prietenos... am zis, într-o tentati(ă de glumă, însă ea s-a făcut că
mă pocneşte cu furculi"a.
3 şa ce(a nu e/istă, din câte-am auzit. 2(ident, eu n-am (ăzut niciunul.
3 2(ident, am aprobat-o, neştiind dacă era cazul să fiu curioasă sau numai uşurată.
3 melia are o surpriză pentru tine, m-a înştiin"at !ob.
3 ,a4 am zis, (rând să par mai destinsă decât eram de fapt.
3 m găsit leacul, mi-a zis ea pe &umătate cu mândrie, pe &umătate cu sfială. dică, tu mi-ai cerut,
când am plecat. m tot căutat o cale să rup legătura de sânge. <i am găsit-o.
3 %um4 am întrebat, străduindu-mă să-mi ascund fâstâceala.
3 8ai întâi, am întrebat-o pe Acta(ia. 2a nu ştia, fiindcă nu s-a specializat în magia (ampirică,
dar le-a trimis emailuri unor prietene mai (echi de-ale ei, din alte adunări ale (ră&itoarelor, iar ele au
cercetat. fost ne(oie de timp+ am nimerit pe câte(a drumuri înfundate, dar până la urmă am a&uns să
descopăr un farmec care să nu se soldeze cu moartea (reunuia dintre... lega"i.
3 )unt năucită, am zis, ceea ce era şi ade(ărat.
3 1rei să-l oficiez în seara asta4
3 %um... chiar acum4
3 ,a, după cină, a confirmat melia, arătând ce(a mai pu"in bucuroasă, din cauză că nu ob"inuse
reac"ia anticipată. !ob îşi tot plimba pri(irea de la melia la mine şi înapoi, dând impresia la rândul
lui că a(ea dubii. Presupusese că (oi fi încântată şi e/uberantă, însă nu (edea la mine astfel de reac"ii.
3 .u ştiu, am zis, lăsând &os furculi"a. =ui 2ric nu i-ar face rău4
3 ,e parcă ar putea ce(a să-i facă rău unui (ampir atât de (echi, a replicat ea. .u, serios, )oo*,
de ce-"i faci atâtea gri&i pentru el...
3 Pentru că-l iubesc, am răspuns, şi amândoi s-au holbat la mine.
3 Pe bune4 m-a întrebat melia, cu o (oce fira(ă.
3 Ji-am spus doar, înainte să pleci, melia.
3 %red că n-am (rut să te cred. 2şti sigură că (ei sim"i acelaşi lucru şi după ce (a dispărea
legătura4
3 sta (reau să aflu şi eu.
3 Frebuie să afli, a încu(iin"at ea. <i ai ne(oie să te eliberezi de el.
)oarele tocmai apusese şi l-am sim"it pe 2ric trezindu-se. Prezen"a lui mă înso"ea ca o umbră'
familiară, ener(antă, liniştitoare, inoportună. Foate laolaltă.
3 ,acă eşti pregătită, fă-o acum, i-am zis. Până nu-mi pierd tot cura&ul.
3 2ste, de fapt, un moment potri(it al zilei pentru aşa ce(a, mi-a zis. pusul. )fârşitul zilei.
)fârşiturile, în general. Pare logic.
melia s-a grăbit să plece spre camera ei, de unde s-a întors după câte(a minute cu un plic şi trei
borcane mici' borcane de gem, pe un suport cromat, într-un fel ca o chelneri"ă dintr-un birt, punând
masa pentru micul de&un. !orcanele erau pe &umătate pline cu amestecuri de ierburi. 2a purta acum un
şor". m obser(at că a(ea, într-un buzunar, câte(a obiecte.
3 Foarte bine, a zis, înmânându-i plicul lui !ob, care a scos o foaie din el şi s-a uitat pe ea la
repezeală, încruntându-şi uşor fruntea îngustă.
3 fară, în curte, a propus el, aşa că am ieşit tustrei din bucătărie şi, tra(ersând (eranda din spate,
am coborât în grădină, sim"ind din nou miros de friptură când am trecut pe lângă (echiul meu grătar.
melia m-a postat într-un loc, pe !ob în altul, după care a aşezat şi borcănelele. tât eu, cât şi !ob
a(eam câte unul în spate, pe pământ, iar al treilea era pe locul ei. lcătuiam un triunghi. .-am
întrebat nimic. Aricum, probabil că nici n-aş fi crezut răspunsurile.
melia mi-a întins o cutie cu chibrituri şi i-a dat şi lui !ob una. A a treia a păstrat-o pentru ea.
3 %ând (ă spun eu, da"i foc la plante. Pe urmă, ocoli"i borcanul de trei ori, în sensul in(ers acelor
de ceasornic. ,upă al treilea tur, (ă opri"i fiecare la locul (ostru. Pe urmă, o să spunem câte(a
cu(inte... !ob, le ştii pe de rost4 Foaia o să-i trebuiască lui )oo*ie.
!ob a recitit cu(intele, a făcut un semn de încu(iin"are şi mi-a înmânat hârtia. bia puteam să
descifrez scrisul la lumina becurilor de securitate, fiindcă seara ne în(ăluia tot mai mult, cum soarele
apusese.
3 Nata4 a întrebat melia, cu glas tăios.
În lumina amurgului, părea mai bătrână şi mai glacială.
m încu(iin"at fără (orbe, întrebându-mă dacă eram într-ade(ăr gata.
3 ,a, a răspuns !ob.
3 tunci, întoarce"i-(ă şi aprinde"i focurile, a ordonat melia, şi eu m-am conformat cu mişcări
de robot.
2ram speriată de moarte, fără să ştiu de ce. ,oar asta trebuia să fac. m aprins bă"ul de chibrit şi l-
am lăsat să cadă în borcan. Plantele au luat foc, împrăştiind un miros iute, după care tustrei am fost
din nou în picioare, începând să ne deplasăm în sensul in(ers acelor de ceasornic.
Aare nu era o faptă rea, pentru un creştin4 Probabil că da. Pe de altă parte, nu-mi trecuse niciodată
prin minte să-l întreb pe pastorul metodist dacă nu cunoaşte cum(a un ritual prin care să desfacă o
legătură de sânge dintre o femeie şi un (ampir.
,upă ce am dat trei ocoluri şi ne-am oprit la locurile noastre, melia a scos din buzunarul şor"ului
un ghem de lână roşie. pucând de capătul unui fir, i-a întins ghemul lui !ob. 2l a măsurat o bucată,
apoi mi-a întins mie ghemul. m procedat aidoma şi i-am restituit ghemul meliei, fiindcă aşa părea
să fie planul. Jineam lâna cu o mână şi hârtia cu cealaltă. 8ai complicat decât crezusem. melia mai
a(ea şi o foarfecă, pe care o scosese tot din buzunar.
Pe urmă, melia, care intonase ce(a tot timpul, a arătat spre mine, apoi spre !ob, îndemnându-ne
s-o sus"inem. 8-am zgâit la foaia de hârtie, mi-am găsit drumul printre cu(intele fără sens pentru
mine, şi deodată totul s-a terminat.
m rămas în tăcere, până când flăcările din micile borcane s-au stins, iar întunericul nop"ii a
de(enit şi mai apăsător.
3 Faie, mi-a cerut melia, întinzându-mi foarfeca. <i gândeşte-te că asta (rei.
)im"indu-mă un pic ridicolă şi mult mai mult înfricoşată, dar con(insă că a(eam ne(oie să fac asta,
am tăiat firul roşu de lână.
<i l-am pierdut pe 2ric.
2l nu mai era acolo.
melia a înfăşurat firul tăiat şi mi l-a dat mie. )pre surprinderea mea, zâmbea' a(ea o înfă"işare
aprigă şi triumfătoare. m luat maşinal bucata de lână din mâna ei, încordându-mi toate sim"urile în
căutarea lui 2ric. .imic.
8-a cuprins un (al de panică. ,ar nu era doar panică pur şi simplu' se amestecase în ea şi o doză
de uşurare, după cum mă şi aşteptam. ,ar şi mâhnire. <tiam că, de îndată ce a(eam să aflu că el e
bine, că n-a fost rănit, puteam să mă rela/ez şi să mă bucur din plin de reuşita farmecelor.
m auzit telefonul sunând în casă şi m-am repezit spre intrarea din spate.
3 2şti acolo4 m-a întrebat el. 2şti acasă, eşti bine4
3 2ric, am zis, suspinând sfâşietor. Af, cât mă bucur că n-ai pă"it nimic> şa este, nu4
3 %e-ai făcut4
3 melia a descoperit o metodă prin care să rupă legătura.
urmat o tăcere prelungită. ltădată, aş fi ştiut dacă 2ric era îngri&orat, furios sau doar rămăsese
pe gânduri. cum, nu puteam decât să ghicesc. În cele din urmă, s-a hotărât să (orbească.
3 )oo*ie, căsătoria î"i oferă o oarecare protec"ie, însă legătura este cea importantă.
3 %e4
3 i auzit ce-am spus. )unt foarte supărat pe tine.
<i (orbea serios.
3 1ino încoace, i-am propus.
3 .u. ,ac-o (ăd pe melia, îi rup gâtul.
<i acum (orbea serios.
3 ,intotdeauna a (rut să te descotorosească de mine.
3 ,ar..., am început, fără să ştiu cum să continui replica.
3 .e (edem când o să-mi recapăt stăpânirea de sine, mi-a zis.
<i a închis.
H
r fi trebuit să pre(ăd asta, mi-am zis pentru a zecea sau a douăzecea oară. 8ă a(ântasem în ce(a
pentru care ar fi trebuit să fiu pregătită. %el pu"in, ar fi trebuit să-l sun pe 2ric şi să-l pre(in asupra a
ceea ce era pe cale să se-ntâmple. Însă mă temusem c-o să mă facă să mă răzgândesc, şi trebuia să ştiu
care erau ade(ăratele mele sentimente fa"ă de el.
În momentul acesta, ade(ăratul sentiment al lui 2ric fa"ă de mine era furia. 2ra supărat rău. Pe de-o
parte, nu-l în(ino(ă"eam pentru asta. 2ra (orba că suntem doi îndrăgosti"i, şi asta însemna că ar fi
trebuit să ne sfătuim între noi, este4 Pe de alta, puteam să număr, fără să-mi folosesc toate degetele,
situa"iile în care 2ric se sfătuise cu mine. 9,egetele de la o singură mână.; şa că, în altfel de
momente, chiar îl în(ino(ă"eam pentru o asemenea reac"ie. Fireşte că nu m-ar fi lăsat, şi n-aş fi ştiut
niciodată un lucru pe care ar fi trebuit să-l ştiu.
şadar, "opăiam 6 în gând 6 de pe un picior pe celălalt când trebuia să concluzionez dacă făcusem
ce trebuia sau nu.
Însă eram necă&ită şi neliniştită fără încetare, indiferent pe care picior stăteam în momentul
respecti(.
!ob şi melia s-au consultat în dormitorul lor, iar din aceasta a rezultat hotărârea de a mai rămâne
încă o zi ?ca să (edem ce se-ntâmplă@. Puteam să-mi dau seama că melia era îngri&orată. 2ra de
părere că ar fi trebuit să inoculeze ideea ce(a mai lent, înainte de a mă încura&a să mă a(ânt. Părerea
lui !ob era că amândouă fuseserăm proaste, însă a(ea suficientă minte să n-o e/prime. %u toate
acestea, nu se putea împiedica să n-o gândească şi, deşi nu era un transmi"ător atât de clar ca melia,
tot puteam să-l aud.
8-am dus la muncă a doua zi, însă am fost atât de distrată şi de necă&ită, iar clientela era atât de
rară, încât )am mi-a zis să plec mai de(reme acasă. :ndia m-a bătut pe umăr cu amabilitate şi mi-a zis
s-o iau încet, lucru pe care-l în"elegeam cu dificultate.
În acea seară, 2ric a sosit la o oră după apusul soarelui. (enit cu maşina, aşa că am fost pre(eni"i.
)perasem că (a (eni şi fusesem destul de sigură că între timp se (a calma îndea&uns. :mediat după
masa de seară, îi întrebasem pe melia şi pe !ob dacă nu le-ar plăcea să meargă la un film în %larice.
3 2şti sigură c-o să fii bine4 s-a interesat melia. Pentru că suntem gata să stăm cu tine, dacă tu
crezi că încă e furios.
,acă mai de(reme fusese încântată, acum era clar că nu mai era.
3 .u ştiu cum se simte, i-am răspuns, iar gândul acesta m-a cam ame"it. ,ar cred c-o să (ină astă-
seară, am continuat. Probabil c-ar ieşi mai bine dacă nu (-ar găsi aici, ca să se înfurie şi mai tare.
!ob s-a zbârlit pu"in la această remarcă, însă melia a încu(iin"at, în"elegătoare.
3 )per că mă consideri prietenă, mi-a zis, şi de data aceasta nu reuşisem să-i anticipez gândul.
dică, mi-a e/plicat ea, m-am gândit că ai dat-o în bară, dar nu asta a fost inten"ia mea. m (rut doar
să te eliberez.
3 În"eleg, şi încă te consider una dintre prietenele mele cele mai bune, i-am zis, pe un ton cât de
liniştitor am putut.
,acă eram atât de slabă de înger, încât să ascult de impulsurile meliei, era problema mea în
definiti(.
)tăteam singură, pe (eranda din fa"ă, în acea dispozi"ie posacă în care "i-aduci aminte de toate
greşelile comise şi de niciuna dintre deciziile bune, când am (ăzut farurile maşinii lui 2ric înaintând
pe alee.
.u m-am aşteptat să aibă (reo clipă de ezitare după ce cobora din maşină.
3 8ai eşti supărat4 l-am întrebat, străduindu-mă să nu mă pufnească plânsul. !oceala ar fi
însemnat laşitate, aşa că mi-am făcut cura&.
3 8ă mai iubeşti4 m-a întrebat, la rândul lui.
3 Fu, primul.
%opilăresc.
3 .u sunt supărat, mi-a răspuns. %el pu"in, nu acum. %el pu"in, nu în clipa asta. r fi trebuit să te
încura&ez să găseşti o cale de a rupe legătura, şi realitatea este că a(em un ritual pentru aşa ce(a.
Frebuia să "i-l propun. 8i-era teamă că, fără legătura asta, ne-am îndepărta unul de altul, fie pentru că
n-ai (rea să te laşi târâtă în necazurile mele, fie pentru că 1ictor "i-ar descoperi (ulnerabilitatea. ,acă
s-ar hotărî să nu ia în seamă căsătoria noastră şi n-ar e/ista legătura dintre noi, n-aş putea să ştiu când
eşti în pericol.
3 r fi trebuit să te întreb ce gândeşti sau măcar să te pre(in cu pri(ire la ce inten"ionam să
facem, i-am răspuns, după care am tras aer adânc în piept. <i află că te iubesc, numai din propria
(oin"ă.
<i iată-l sus, pe (erandă, alături de mine, luându-mă în bra"e, sărutându-mă pe buze, pe gât, pe
umeri. 8ă ridicase suficient de sus, încât gura lui să-mi poată găsi pieptul, prin tricou şi prin sutien.
m scos un mic "ipăt şi mi-am legănat picioarele până când am reuşit să-l înlăn"ui cu ele. 8-am
frecat de el cât de tare am putut. 2ric adora se/ul animalic.
3 A să-"i rup hainele de pe tine, m-a amenin"at el.
3 AB.
<i s-a "inut de cu(ânt.
,upă (reo câte(a minute e/citante, a adăugat'
3 =e rup şi pe-ale mele.
3 )igur, am mormăit, înainte de a-i muşca lobul urechii. scos un mârâit. %u 2ric, nu puteai să te
aştep"i la un comportament ci(ilizat în materie de se/.
lte zgomote de sfâşiat, după care n-a mai rămas nimic între noi doi. 2l era înăuntrul meu, adânc
înăuntrul meu+ s-a dat înapoi, împleticindu-se şi aterizând pe leagănul de pe (erandă, care a început să
se balanseze la-ntâmplare. ,upă ce a trecut momentul de surprindere, am început să profităm de
mişcările lui. m continuat, şi-am tot continuat, până am sim"it tensiunea sporită, senza"ia de
aproape-gata a iminentei eliberări.
3 ,ă-i tare, l-am îmboldit, cu insisten"ă. #ai, hai, hai...
3 şa... e... de... a&uns... de... tare4
:-am răspuns printr-un "ipăt ascu"it, lăsându-mi capul să cadă pe spate.
3 #aide, 2ric, i-am zis, în timp ce urmările şocului încă (ibrau prin mine. #aide> <i m-am mişcat
mai repede decât mi-aş fi imaginat că sunt capabilă.
3 )oo*ie> a icnit el, împingându-se încă o dată cu o enormă for"ă, urmând un sunet pe care l-aş fi
putut interpreta ca fiind pro(ocat de o durere primară, dacă n-aş fi ştiut despre ce era (orba.
fost magnific, a fost epuizant şi a fost întru totul e/cep"ional.
m mai rămas în leagăn timp de cel pu"in o &umătate de oră, să ne re(enim, să ne răcorim,
îmbră"işa"i. 2ram atât de fericită şi de rela/ată, încât nu (oiam să fac nici cea mai mică mişcare, însă
fireşte că a(eam ne(oie să intru ca să mă spăl şi să îmbrac haine care să nu fie rupte din cusături. 2ric
nu-şi smulsese decât nasturele de la &eanşi, şi putea să şi-i "ină cu cureaua, pe care izbutise să şi-o
descheie înainte de a trece la etapa sfâşierilor. Fermoarul încă func"iona.
%ât timp m-am aran&at, el şi-a încălzit pu"in sânge, iar mie mi-a pregătit un pahar de ceai rece şi o
pungă cu ghea"ă. 8i-a aplicat ghea"a cu mâna lui, când m-am întins pe canapea. m făcut bine că am
rupt legătura, mi-am zis în gând. <i era o uşurare să nu ştiu ce gândea 2ric, deşi în acelaşi timp mă
temeam că era ce(a în neregulă cu uşurarea aceasta a mea.
Fimp de câte(a minute, am discutat mărun"işuri. 2l mi-a pieptănat părul, îngrozitor de încurcat, iar
eu l-am pieptănat pe-al lui. 98aimu"ele se caută între ele după cristale de sare, cred. .oi ne făceam
toaleta reciproc.; ,upă ce i-am făcut părul să arate neted şi lucios, el mi-a ridicat picioarele în poala
lui şi a început să-şi plimbe mâna pe ele, de la ti(ul pantalonilor scur"i şi până la degete, încă o dată,
şi încă o dată.
3 <i a zis ce(a 1ictor4 m-am interesat. .u ardeam de nerăbdare să redeschid con(ersa"ia despre
ceea ce făcusem, chiar dacă întâlnirea noastră debutase cu o călăreală.
3 ,espre legătură, nu, ceea ce înseamnă că încă nu ştie. ltfel, s-ar fi aruncat imediat pe telefon,
mi-a răspuns 2ric, rezemându-şi capul de spătarul canapelei, cu ochii albaştri pe &umătate închişi.
7ela/are post-coitală.
A altă (este care-mi dădea o senza"ie de uşurare.
3 8iriam ce mai face4 <i-a re(enit4
3 <i-a re(enit de pe urma drogurilor date de 1ictor, dar organismul îi e tot mai bolna(. Pam e mai
aproape ca oricând de pragul disperării.
3 7ela"ia dintre ele a e(oluat mai cu încetineală4 Pentru că eu habar n-am a(ut de ea, până când
nu mi-a spus :mmanuel.
3 .u se întâmplă des ca Pam să "ină la cine(a aşa cum "ine la 8iriam, mi-a zis el, întorcând încet
capul şi întâlnindu-mi pri(irea. 2u n-am aflat decât când mi-a cerut liber de la club, ca s-o poată (izita
pe 8iriam la spital. <i i-a dat fetei şi sânge, acesta fiind singurul moti( pentru care 8iriam a rezistat
atât de mult timp.
3 )ângele de (ampir nu poate s-o (indece4
3 )ângele nostru e bun pentru (indecarea rănilor deschise, mi-a e/plicat 2ric. În cazul bolilor,
poate să ofere alinare, dar rareori înseamnă un leac.
3 Aare de ce4
2ric a ridicat din umeri.
3 )unt con(ins că (reunul dintre sa(an"ii (oştri ar a(ea o teorie, dar eu n-am. <i, din moment ce
unii oameni o iau razna când beau din sângele nostru, riscurile sunt considerabile. 8ă sim"eam mai
mul"umit în (remea când proprietă"ile sângelui nostru erau un secret, dar presupun că nu se mai putea
păstra multă (reme tăcerea. Pe 1ictor în mod sigur nu-l preocupă dacă 8iriam mai trăieşte sau nu, şi
nici faptul că Pam n-a mai cerut până acum să creeze un (ampir. ,upă to"i anii aceştia de muncă,
merită şi Pam să i se acorde dreptul.
3 1ictor nu cum(a nu-i permite lui Pam s-o transforme pe 8iriam, doar dintr-o pură îndărătnicie4
2ric mi-a răspuns printr-o încu(iin"are din cap.
3 re o scuză tâmpită, cum că ar fi destui (ampiri în zona în care sunt eu şerif, când în realitate
efecti(ul meu e destul de redus. de(ărul e că 1ictor ar (rea să ne blocheze prin orice metode şi
oricât timp ar putea, sperând că aş comite o faptă îndea&uns de nesăbuită, încât să &ustifice re(ocarea
mea din postul de şerif sau chiar uciderea mea.
3 )unt sigură că Felipe n-ar permite aşa ce(a.
2ric m-a săltat în poală, lipindu-mă de pieptul lui rece. %ămaşa încă îi era descheiată.
3 Felipe ar &udeca în fa(oarea lui Pam, dac-ar fi aici, dar sunt sigur că preferă să se "ină departe de
situa"ie, pe cât posibil. şa aş proceda şi eu. <i a instalat-o pe 7ed 7ita în r*ansas, dar ea n-a
gu(ernat niciodată+ ştie că 1ictor s-a îmbufnat din cauză că a fost numit regent în =ouisiana, şi nu
rege+ iar în ce-l pri(eşte, el e ocupat prin =as 1egas, unde conduce o echipă scheletică, din moment ce
a trebuit să-şi trimită oameni în ambele noastre noi state. %onsolidarea unui imperiu atât de imens nu
s-a mai făcut de atâ"ia ani... iar ultima oară, popula"ia nu însemna decât o mică parte din ceea ce este
acum.
3 Prin urmare, Felipe controlează încă întru totul .e(ada4
3 ,a. ,eocamdată.
3 )ună oarecum amenin"ător.
3 %ând conducătorii se rarefiază, se adună rechinii, să (adă dacă nu cum(a pot să ia o
îmbucătură.
.eplăcută imagine mentală.
3 %are rechini4 %ine(a cunoscut4
2ric şi-a abătut pri(irea.
3 ,oi al"i monarhi, din 5eus. 7egina din A*lahoma, în primul rând. <i regele rizonei.
1ampirii împăr"iseră merica în patru teritorii, fiecare primindu-şi numele după (echile religii.
Preten"ios, hm4 2u locuiam pe teritoriul mun, în regatul =ouisiana.
3 8i-aş fi dorit să fii doar un (ampir oarecare, i-am zis, din senin. 8i-ar fi plăcut să nu fii şerif
sau aşa ce(a.
3 dică "i-ai fi dorit să fiu ca !ill.
oleu>
3 .u, pentru că nici el nu e un oarecare, m-am răstit. Între"ine o întreagă bază de date şi a în(ă"at
tot ce trebuie despre computere. Într-un fel, s-a rein(entat. %red că (oiam să spun c-aş fi preferat să fii
ca... 8a/$ell.
8a/$ell era om de afaceri. )e îmbrăca în costum. Îşi îndeplinea îndatoririle de la club fără
entuziasm, şi-şi scotea col"ii fără efectul dramatic pentru care (eneau turiştii. 2ra plictisitor, şi parcă
a(ea un bă" în fund, deşi din când în când a(eam impresia că (ia"a lui personală a(ea ce(a e/otic în
ea. Fotuşi, nu mă interesa să aflu mai multe pe tema asta.
2ric m-a pri(it, dându-şi ochii peste cap.
3 .ormal, semăn mult cu 8a/$ell. ,ă-mi (oie să-ncep să car după mine un calculator de
buzunar şi să-i pun pe al"ii să doarmă cu chestii de genul ?rentă (ariabilă@ sau despre ce naiba o mai
(orbi el.
3 m în"eles ideea, domnule )ubtilitate, am zis. Punga cu ghea"ă îşi făcuse tot efectul posibil, aşa
că am luat-o de pe mine şi am pus-o pe masă.
ceasta era con(ersa"ia cea mai rela/ată pe care o purtaserăm (reodată noi doi.
3 1ezi, nu-i aşa că e mai plăcut4 am întrebat, încercând să-l determin pe 2ric să recunoască faptul
că făcusem ce trebuia, chiar dacă nu procedasem corect.
3 ,a, foarte plăcut. Până când te înha"ă 1ictor, te secătuieşte de sânge şi pe urmă zice' ?,ar, 2ric,
ea nu mai era legată de tine, aşa că n-am crezut c-ai mai (rea-o>@ ,upă care te transformă împotri(a
(oin"ei tale, şi eu sunt obligat să te (ăd suferind pentru că eşti legată de el pentru tot restul (ie"ii tale.
<i al (ie"ii mele.
3 Într-ade(ăr, ştii cum să faci o fată să se simtă specială, am comentat.
3 Fe iubesc, mi-a zis, pe un ton de parcă şi-ar fi amintit o realitate dureroasă. :ar situa"ia asta cu
Pam trebuie să se sfârşească. ,acă fata asta, 8iriam, moare, Pam poate se hotărăşte să plece, iar eu n-
o să fiu capabil s-o opresc. ,e fapt, nici n-ar trebui. %u toate că e foarte utilă.
3 Jii la ea, am remarcat. #aide, 2ric. A iubeşti. 2 copilul tău.
3 ,a, "in foarte mult la Pam, a recunoscut el. m făcut o alegere e/celentă. Fu ai fost cealaltă
alegere e/celentă a mea.
3 2 unul dintre cele mai drăgu"e lucruri care mi s-au spus (reodată, am mărturisit, cu un glas doar
pu"in sugrumat.
3 .u plânge> m-a a(ertizat el, fluturându-şi palmele prin fa"a mea, ca şi cum ar fi (rut să-mi
gonească lacrimile.
8i-am înghi"it nodul mare din gât.
3 <i ai (reun plan referitor la 1ictor4 m-am interesat, tamponându-mi ochii cu poalele cămăşii lui.
8i s-a părut că se întunecă la fa"ă. 8ă rog, că se întunecă şi mai tare.
3 Ari de câte ori îmi fac câte un plan, mă ciocnesc de un obstacol atât de mare, încât sunt ne(oit
să renun". 1ictor e foarte priceput în pri(in"a autoapărării. Poate că (oi fi obligat să-l atac fă"iş. <i,
dacă-l ucid, dacă în(ing, atunci trebuie să înfrunt &udecata.
8-am cutremurat.
3 2ric, dacă e să te lup"i cu 1ictor de unul singur, cu mâinile goale, într-o cameră goală, care crezi
că ar fi deznodământul4
3 2 foarte puternic, mi-a răspuns 2ric.
<i altce(a n-a mai zis.
3 r putea să iasă câştigător4 am insistat, încercând să e/prim cu (oce tare ideea.
3 ,a, a zis 2ric, întâlnindu-mi pri(irea. :ar pe urmă, ce s-ar întâmpla cu tine şi cu Pam...
3 2u nu încerc să sar peste realitatea faptului că tu ai pieri, ceea ce ar reprezenta amănuntul cel
mai important pentru mine din întregul scenariu, am zis. ,ar mă întreb de ce-ar a(ea el atâta gri&ă să
ne facă rău, mie şi lui Pam, pe urmă. %are-ar fi rostul4
3 7ostul ar fi lec"ia pe care le-ar da-o altor (ampiri dispuşi să încerce să-l răstoarne, mi-a e/plicat
2ric, concentrându-şi pri(irea asupra policioarei căminului, ticsită de fotografii ale familiei
)tac*house. .u (oia să mă pri(ească în fa"ă în timp ce-mi (orbea' #eidi mi-a po(estit, a continuat el,
că în urmă cu doi ani, când 1ictor încă era doar şerif în .e(ada, în 7eno... un (ampir nou, pe nume
%hico, i-a întors (orba. Fatăl lui %hico murise, dar mama lui trăia încă, şi de fapt chiar se recăsătorise
şi a(ea al"i copii. 1ictor pusese să fie răpită. %a să-i cori&eze manierele lui %hico, i-a retezat limba
maică-sii chiar sub ochii lui. <i l-a pus pe %hico s-o mănânce.
2ra ce(a atât de tulburător, încât mi-a (enit greu să conştientizez ce auzisem.
3 1ampirii nu mănâncă, am zis. %e...4
3 %hico a fost cuprins de un rău (iolent, şi ade(ărul e că a şi (omitat sânge, mi-a zis 2ric, tot fără
să mă pri(ească. a&uns prea slăbit ca să se mai poată mişca. În timp ce el zăcea pe podea, maică-sa
sângera de moarte. .-a putut să se târască până la ea, ca să-i dea sângele sal(ator.
3 #eidi "i-a spus po(estea de bună(oie4
3 ,a. A întrebasem de ce a fost atât de încântată că au trimis-o în ,istrictul K.
#eidi, o femeie-(ampir specializată ca detecti(, intrase în echipa lui 2ric gra"ie lui 1ictor. ,esigur,
a(ea rolul de a-l spiona pe 2ric, iar pentru că acest fapt nu era un secret, nimeni nu părea deran&at. .-
o cunoşteam prea bine pe #eidi, dar ştiam că are un copil (iu, în 7eno, dependent de droguri, aşa că
nu mă surprindea prea tare faptul că pusese la inimă lec"ia lui 1ictor. A astfel de în(ă"ătură i-ar fi
pro(ocat, într-ade(ăr, oricărui (ampir cu rude în (ia"ă sau care "inea la câte(a fiin"e omeneşti, frica
fa"ă de 1ictor. Însă în acelaşi timp, l-ar fi detestat şi i-ar fi dorit pieirea... tocmai acesta fiind aspectul
la care nu se gândise 1ictor, presupun, când îi dăduse lec"ia respecti(ă.
3 1ictor ori are (ederea scurtă, ori e super încrezut, am concluzionat cu (oce tare, iar 2ric m-a
aprobat cu o înclinare a capului.
3 Poate ambele, a zis.
3 %um te-ai sim"it când ai auzit po(estea4 l-am întrebat.
3 .-am... n-am (rut să "i se-ntâmple aşa ce(a "ie, mi-a răspuns, cu o pri(ire nedumerită. ,e fapt,
tu ce cau"i, )oo*ie4 %e răspuns aştep"i de la mine4
,eşi ştiam că e zadarnic 6 deşi ştiam că bat la o uşă închisă 6 căutam o reac"ie de repulsie morală.
%ăutam o afirma"ie de genul ?2u n-aş fi niciodată atât de crud fa"ă de o femeie şi de fiul ei@.
În acelaşi timp, îmi doream ca un (ampir în (ârstă de un mileniu să fie necă&it de moartea unei
femei necunoscute lui 6 o moarte pe care n-ar fi putut s-o împiedice 6 şi ştiam că era nebunesc,
nepotri(it şi imoral faptul că eu însămi ticluiam uciderea lui 1ictor. %ompleta lui dispari"ie era lucrul
după care tân&eam. .u mă îndoiam că, dac-ar fi sunat Pam să ne anun"e că lui 1ictor i-ar fi căzut în
cap un seif, aş fi "opăit de bucurie.
3 .imic, am zis. =as-o baltă.
2ric mi-a adresat o pri(ire întunecată. .u putea să sesizeze profunzimile nefericirii mele+ nu acum,
când legătura fusese tăiată. Însă era clar că mă cunoştea îndea&uns cât să-şi dea seama că nu eram
mul"umită. 8-am silit să mă întorc la subiect.
3 <tii cu cine ar trebui să (orbeşti, i-am zis. Ji-aminteşti de seara când am mers la 1ampireEs Biss
şi de chelnerul care m-a informat despre sângele de zână, doar cu o pri(ire şi un gând4
2ric mi-a făcut un semn de încu(iin"are.
3 ,etest gândul că l-aş putea implica şi mai mult. ,ar nu (ăd să a(em altă posibilitate. Frebuie să
ne descurcăm cu ce a(em la dispozi"ie, altfel suntem doborâ"i.
3 Cneori mă uimeşti de-a dreptul, a comentat 2ric.
Cneori 6 şi nu totdeauna în sensul bun 6 mă uimeam şi pe mine însămi.
m plecat cu maşina, împreună cu 2ric, spre 1ampireEs Biss. Parcarea era aglomerată, dar poate
nu la fel ca la (izita noastră precedentă. .e-am oprit în spatele clădirii. În cazul în care 1ictor ar fi
fost în club astă-seară, n-a(ea moti(e să (erifice parcarea personalului, şi nici să-şi aducă aminte care
maşină era a mea. %ât timp am aşteptat, am primit un )8) de la melia, care mă anun"a că
a&unseseră înapoi acasă şi mă întreba ce fac.
?)unt bine@, i-am răspuns. ?)untem bine. % W , sunt acolo4@
?,a@, a (enit mesa&ul ei. ?dulmecă (eranda, nu ştiu de ce. 5ânele astea> i cheile4@
:-am scris că le am, dar fără să fiu con(insă că mai a&ung acasă în noaptea asta. 2ram pu"in mai
aproape de )hre(eport decât de !on Femps, şi trebuia să-l duc pe 2ric la el acasă sau să-l las să
zboare. Însă maşina lui... , bine, tocmai de-asta a(ea el mereu un om pe timpul zilei.
3 i reuşit să-i găseşti înlocuitor lui !obb04 m-am interesat. ,etestam faptul că atingeam un
subiect dureros, dar (oiam să ştiu.
3 ,a, mi-a răspuns 2ric. m anga&at un om alaltăieri. (enit cu recomandări înalte.
3 ,in partea cui4
urmat o tăcere. 8i-am întors pri(irea spre iubi"elul meu, pradă unei curiozită"i spontane. Pe (ia"a
mea, nu puteam să-mi dau seama de ce-ar fi fost o întrebare atât de critică.
3 ,in partea lui !ubba, a zis, până la urmă.
<tiam că sunt cât se poate de zâmbitoare.
3 )-a întors> Cnde locuieşte4
3 ,eocamdată, la mine, mi-a răspuns 2ric. %ând m-a întrebat de !obb0, am fost ne(oit să-i spun
ce s-a petrecut. În noaptea următoare, !ubba mi l-a adus pe omul acela. !ănuiesc că e capabil să
în(e"e.
3 .u pari prea entuziasmat.
3 2 (ârcolac, mi-a destăinuit 2ric, şi imediat i-am în"eles atitudinea. 1ârcolacii şi (ampirii chiar
nu se împacă între ei. i zice că, fiind cele mai numeroase grupări de fiin"e supranaturale, ar putea să
alcătuiască o alian"ă, dar nu era cazul. )unt capabili să colaboreze într-un proiect reciproc a(anta&os,
pentru o scurtă perioadă de timp, însă pe urmă re(in la neîncredere şi antipatie.
3 Po(esteşte-mi despre el, i-am cerut. ,espre asistentul tău, adică.
.u a(eam altce(a de făcut, şi în ultima (reme nu prea găsiserăm timp pentru discu"ii la modul
general.
3 2 negru, mi-a răspuns 2ric, ca şi cum m-ar fi informat că are ochii căprui. 2ric îşi amintea, în
imagini (ii, de primul bărbat de culoare pe care-l (ăzuse... acum câte(a secole. 1ârcolac solitar,
neafiliat. lcide i-a bătut de&a apropouri să intre în haita ,inte =ung, dar nu cred să fie interesat, iar
acum, fireşte, dacă a primit postul de la mine, nici ei n-o să mai fie atât de nerăbdători să-l racoleze.
3 <i ăsta e tipul pe care "i l-ai anga&at4 Cn (ârcolac, în care nu ai încredere, şi mai trebuie să-l şi
pregăteşti4 Cnul care i-ar călca pe coadă automat pe lcide şi haita ,inte =ung4
3 re o calitate ieşită din comun, mi-a zis 2ric.
3 !un> <i care-ar fi asta4
3 <tie să-şi "ină gura. <i-l urăşte pe 1ictor, a adăugat 2ric.
sta era cu totul şi cu totul altce(a.
3 ,e ce4 m-am interesat. Presupun că are un moti( întemeiat.
3 Încă nu ştiu care ar fi.
3 ,ar eşti sigur că nu pune la cale cine ştie ce &oc dublu4 %ă 1ictor, inteligent cum e, n-a intuit c-
o să anga&ezi o persoană care să-l urască, aşa că l-a pus la punct pe indi(idul ăsta şi "i l-a trimis
pachet4
3 )unt sigur, mi-a răspuns 2ric. ,ar (reau ca tu să stai un pic cu el mâine.
3 ,acă reuşesc să şi dorm pu"in, am replicat, căscând atât de puternic, că mi-au trosnit fălcile. 2ra
trecut de două diminea"a şi a(eam semne că barul se pregăteşte pentru închidere, însă multe dintre
maşinile anga&a"ilor îşi aşteptau încă proprietarii. , 2ric, uite-l> am e/clamat.
%u greu îl recunoscusem pe chelnerul pe nume %olton, fiindcă purta pantaloni *a*i trei sferturi,
şlapi şi un tricou (erde, cu un model pe care nu reuşeam să-l disting. Parcă-mi era dor de şortul de
data trecută. m pornit maşina când şi-a pornit-o şi %olton pe-a lui, iar după ce a ieşit din parcare, am
aşteptat un moment, din discre"ie, apoi l-am urmat. cotit la dreapta pe drumul de acces,
îndreptându-se spre (est, în direc"ia )hre(eport. %u toate acestea, n-a a&uns prea departe. =a
#aughton, a ieşit de pe autostrada interstatală.
3 %am batem la ochi, am remarcat.
3 Frebuie să stăm de (orbă cu el, a zis 2ric.
3 tunci, renun"ăm la discre"ie, hm4
3 ,a, mi-a răspuns 2ric.
.u părea bucuros, dar nu prea a(eam de ales.
8aşina lui %olton, un ,odge %harger care (ăzuse şi zile mai bune, a (irat pe o alee îngustă a unui
drum la fel de îngust. )-a oprit în fa"a unei rulote de dimensiuni apreciabile. %olton a coborât şi a
rămas în picioare lângă automobil. Îşi "inea mâna pe lângă corp, şi eram destul de con(insă că în
mâna aceea a(ea o armă.
3 =asă-mă să cobor eu prima, am zis, în timp ce opream lângă indi(id.
<i, până ca 2ric să poată protesta, am deschis portiera şi am strigat'
3 %olton> )unt )oo*ie )tac*house. 8ă cunoşti> cum o să cobor, nu sunt înarmată.
3 Fără mişcări bruşte, mi-a zis. În (ocea lui se sim"ea pruden"ă, şi nu puteam să i-o iau în nume
de rău.
3 %a să ştii doar' 2ric .orthman e cu mine, dar deocamdată stă în maşină.
3 !ine.
7idicându-mi bra"ele spre cer, am coborât din maşină, astfel încât el să mă poată (edea bine. !ecul
din fa"ă al rulotei era singura sursă de lumină, dar %olton m-a cercetat temeinic. În timp ce încerca să
mă perchezi"ioneze din ochi, uşa rulotei s-a deschis şi o femeie a ieşit pe (eranda ataşată locuin"ei.
3 %olton, ce se-ntâmplă4 a întrebat, cu o (oce nazală şi un accent foarte ?countr0@.
3 (em musafiri. .u-"i face probleme, a răspuns el, automat.
3 2a cine e4
3 Femeia aceea, )tac*house.
3 )oo*ie4
,upă (oce, părea uluită.
3 8da, am confirmat. Fe cunosc4 .u te (ăd prea bine.
3 )unt udrina =oomis, mi-a răspuns. Ji-aduci aminte4 m fost cuplată cu fratele tău o (reme, în
liceu.
%a de altfel &umătate dintre fetele din !on Femps, aşa că amănuntul acesta nu mă a&uta prea mult
să-mi dau seama cine era.
3 2 ce(a (reme de-atunci, am rostit, prudentă.
3 Fot burlac e şi-acum4
3 8da, am zis. , apropo, poate să coboare şi iubitul meu acum4 ,in moment ce suntem între
cunoscu"i.
3 2l cine e4
3 Îl cheamă 2ric şi e (ampir.
3 )uper. Perfect, hai să (edem>
udrina părea să fie ce(a mai pu"in precaută decât %olton. ,ar, pe de altă parte, %olton fusese cel
care mă pre(enise referitor la sângele de zână.
2ric a coborât din maşină+ a urmat un moment de tăcere deplină, udrina fiind fascinată de
splendoarea lui.
3 2i, AB, a rostit ea, dregându-şi glasul de parcă şi-ar fi sim"it dintr-odată gâtul uscat. .-a"i (rea
să intra"i şi să ne spune"i ce căuta"i pe-aici4
3 %rezi că e bine4 a întrebat-o %olton.
3 2l ar fi putut să ne omoare de (reo şase ori până acum, a remarcat ea.
udrina nu era atât de fraieră pe cât părea.
%ând am a&uns to"i în rulotă, eu şi 2ric aşezându-ne pe o canapea acoperită cu o (eche cu(ertură cu
ciucuri, lipsită de (reo câte(a arcuri prin punctele esen"iale, am reuşit s-o (ăd ca lumea pe udrina.
(ea rădăcinile părului de culoare închisă. Pletele, lungi până la umăr, erau de un blond platinat.
Purta o cămaşă de noapte care la origine nu fusese destinată dormitului. 2ra roşie şi aproape
transparentă. Îl aşteptase pe %olton şi cu alte gânduri, nu doar pentru o simplă con(ersa"ie.
cum, că nu-mi mai distrăgeau aten"ia şortul de piele şi ochii lui formidabili, %olton îmi părea mai
degrabă un om obişnuit. Cnii bărba"i nu pot, pur şi simplu, să emane atrac"ie se/uală, decât dacă-şi
scot hainele de pe ei, iar %olton făcea parte din această categorie. %u toate acestea, ochii îi erau
categoric neobişnui"i şi, în clipa de fa"ă, ei îmi administrau, practic, un tratament laser, deşi nu într-un
fel se/0.
3 )ânge nu a(em, a zis udrina. )cuze.
În schimb, mie nu mi-a oferit nimic de băut. A făcea inten"ionat, aflam asta din mintea ei. .u (oia
să pară, sub nici un aspect, o întâlnire de con(enien"ă. AB.
3 2u şi 2ric (rem să aflăm moti(ul pentru care ne-ai a(ertizat, i-am zis lui %olton. <i mai (oiam
să ştiu de ce mă dusesem cu gândul la el când îmi po(estise 2ric despre %hico şi mama lui.
3 m auzit (orbindu-se despre tine, mi-a răspuns el. ,e la #eidi.
3 2şti prieten cu #eidi4 a inter(enit 2ric. : se adresa lui %olton, însă n-a uitat să-i e/pedieze
udrinei unul dintre cele mai frumoase zâmbete din arsenalul lui.
3 8da, a răspuns %olton. m lucrat pentru Felipe, într-un club din 7eno. ,e-acolo o ştiu pe
#eidi.
3 Fe-ai mutat din 7eno pentru o slu&bă mai prost plătită în =ouisiana4 m-am mirat. .u mi se
părea logic.
3 udrina era de-acolo şi a (rut să-ncerce re(enirea la (ia"ă, aici, ne-a e/plicat %olton. !unica ei
locuieşte într-o rulotă de pe strada asta+ are o sănătate destul de şubredă. udrina lucrează pe timpul
zilei la 1icEs 7ednec* 7oadhouse, pe post de contabilă. :ar eu muncesc seara la 1ampireEs Biss. <i,
într-ade(ăr, (ia"a e mult mai costisitoare aici. ,ar ai dreptate, mai e şi altce(a, a mărturisit, aruncând o
pri(ire spre iubita lui.
3 m (enit cu un moti(, a precizat udrina. %olton e frate cu %hico.
tât eu, cât şi 2ric am a(ut ne(oie de câte(a secunde până să în"elegem ce ni se spusese.
3 şadar, a fost şi mama ta, i-am zis tânărului, îmi pare foarte rău.
%u toate că nu mai auzisem până acum po(estea, numele era suficient ca să mi se întipărească în
minte.
3 8da, a fost şi mama mea, a confirmat %olton, pri(indu-ne complet ine/presi(. Fratele meu
%hico e un ticălos care n-a stat pe gânduri când a fost să de(ină (ampir. <i-a dăruit (ia"a, e/act cum
un ticălos mai mărunt şi-ar face un tatua&. ?%e mişto, hai s-o facem>@ <i a continuat să fie un ticălos,
mâncând rahat la 1ictor, fără să priceapă nimic. Fără să priceapă nimic, a repetat %olton,
cuprinzându-şi capul între palme şi clătinându-l într-o parte şi-n cealaltă. Până în noaptea aceea.
tunci, a priceput. ,ar mama noastră era de&a moartă. :ar %hico şi-ar fi dorit să moară şi el, numai că
n-o să se poată niciodată.
3 <i cum se face că 1ictor nu ştie cine eşti, cum de nu te bănuieşte4
3 %hico a a(ut alt tată, aşa că are alt nume de familie, mi-a e/plicat udrine, dându-i răgaz lui
%olton să-şi re(ină. <i %hico nu era genul care să "ină de familie. .-a stat în casa părintească decât
până la zece ani. Pe mama lui o suna doar la câte(a săptămâni, şi nu (oia niciodată să-i (iziteze.
Fotuşi, a fost destul ca să-i dea lui 1ictor strălucita idee de a-i aminti lui %hico de faptul că nu
semnase un contract cu %alifornia ngels.
3 8ai degrabă cu #ellEs ngels, a comentat %olton, îndreptându-şi spinarea.
,acă o astfel de compara"ie l-a deran&at pe 2ric, n-a lăsat să se (adă. 2ram con(insă că auzise
altele şi mai rele.
3 şa că, mul"umită anga&atei lui 1ictor, a început 2ric, ai ştiut cine e )oo*ie a mea. <i ai ştiut
cum s-o a(ertizezi când a (rut 1ictor să ne otră(ească.
%olton părea supărat. .-ar fi trebuit, şi-a zis în sinea lui.
3 ,a, ai făcut ce trebuia, am zis şi eu, poate pu"in cam cu "âfnă. Aameni suntem şi noi.
3 )unte"i, a aprobat 2ric, descifrându-i e/presia lui %olton cu aceeaşi precizie cu care-i citeam eu
gândurile. În schimb, eu şi Pam nu suntem. %olton, (reau să-"i mul"umesc pentru faptul că ne-ai
pre(enit şi (reau să te răsplătesc. %e-aş putea să fac pentru tine4
3 )ă-l ucizi pe 1ictor, a răspuns imediat %olton.
3 :nteresant. 2/act ce (oiam şi eu să fac, a comentat 2ric.
1Q
%a declara"ie spectaculoasă, replica lui 2ric a a(ut un impact important. :-am (ăzut, atât pe
udrina, cât şi pe %olton, încordându-se. Însă eu mai (ăzusem filmul ăsta. Cmflându-mi e/asperată
obra&ii, mi-am întors pri(irea în altă parte.
3 Fe-ai plictisit, iubito4 m-a întrebat 2ric, cu o (oce care le-ar fi dat "ur"urilor o lec"ie despre ce
înseamnă înghe"at.
3 Fot repetăm asta de luni de zile, am zis.
Poate că era o uşoară e/agerare, dar nu mai mult.
3 <i n-am făcut decât să discutăm (erzi şi uscate, am adăugat. ,acă e să facem o chestie
ade(ărată, atunci hai s-o facem... nu să pălă(răgim până murim> %rezi că el nu ştie că îl ai pe listă4
%rezi că nu ne-aşteaptă să încercăm4 9,upă toate aparen"ele, acesta era un discurs pe care-l "inusem
în secret chiar şi fa"ă de mine însămi, de mult prea multă (reme.; Fu crezi că nu face toate porcăriile
astea fa"ă de tine şi de Pam ca să (ă pro(oace, ca să aibă o &ustificare pentru doborârea (oastră4
Pentru el, e o situa"ie câştigătoare, oricum ar fi>
2ric m-a pri(it de parcă m-aş fi prefăcut deodată în capră. udrina şi %olton rămăseseră cu gurile
căscate.
2ric a dat să spună ce(a, dar şi-a închis gura la loc. #abar n-a(eam dac-ar fi (rut să urle la mine
sau să plece fără o (orbă.
3 <i-atunci, care ar fi solu"ia ta4 m-a întrebat, pe un ton liniştit şi egal. i un plan sau ce4
3 #ai să ne întâlnim mâine-seară cu Pam, am propus. Frebuie să participe şi ea la discu"ie.
În acelaşi timp, propunerea îmi dădea răgaz să mă gândesc la ce(a care să nu mă facă de ruşine.
3 Foarte bine, a zis el. %olton, udrina, sunte"i siguri amândoi că (re"i să (ă asuma"i riscul4
3 Fără îndoială, i-a răspuns %olton. udie, iubito, tu nu e ne(oie să te amesteci.
3 Prea târziu, amice> a pufnit udrina. Foată lumea de la ser(iciu ştie că trăiesc cu tine. ,acă tu te
răscoli, sunt ca şi moartă. )ingura mea şansă e să particip, ca s-o putem face cum trebuie.
Îmi plac femeile cu spirit practic. m pri(it-o pe dinafară şi am cercetat-o şi pe dinăuntru. m
găsit doar sinceritate. Fotuşi, aş fi fost nai(ă să nu obser( că, pentru udrina, e/trem de practic ar fi
fost să se ducă la 1ictor şi să ne toarne. r fi fost solu"ia cea mai practică dintre toate.
3 ,e unde ştim că n-o să pune"i mâna pe telefon în clipa în care o să ne (ede"i ieşi"i din rulotă4
am întrebat, a&ungând la concluzia că pot să mă e/prim fără mena&amente.
3 ,e unde ştim că n-o să face"i (oi asta4 a ripostat udrina. %olton (-a făcut un mare ser(iciu
dându-(ă de ştire despre sângele de zână. crezut în ce i-a spus #eidi despre tine. <i eu cred că-"i
doreşti să faci asta la fel de mult ca şi noi.
3 ?)upra(ie"uitoare@ e al doilea prenume al meu, am zis. .e (edem diseară la mine acasă, am
adăugat, după care le-am scris indica"iile necesare pe o (eche listă de cumpărături. ,in moment ce
casa mea e izolată şi păzită, măcar am fi pre(eni"i dacă i-ar urmări cine(a pe 2ric şi Pam sau pe
%olton şi udrina.
Fusese o noapte destul de lungă şi căscam de-mi trosneau fălcile. =-am lăsat pe 2ric să conducă
până la )hre(eport, fiindcă eram mai aproape de casa lui decât de a mea. 2ram prea somnoroasă 9şi
îndurerată;, încât să se mai poată pune problema (reunei partide de se/, în afară de cazul în care lui
2ric i s-ar fi trezit brusc interesul pentru necrofilie. izbucnit în râs când i-am spus-o.
3 .u, îmi place să te am (ie, şi caldă, şi fremătătoare, mi-a zis, sărutându-mă pe gât în locul lui
preferat, cel care-mi dădea totdeauna fiori. <i cred c-aş fi în stare să te trezesc suficient, a adăugat.
A astfel de do(adă de încredere mi s-a părut atrăgătoare, dar tot nu credeam c-aş fi capabilă să-mi
adun energia necesară. m căscat din nou, şi el m-a pri(it, râzând.
3 A s-o caut pe Pam şi o s-o pun la curent. r trebui s-o întreb şi despre prietena ei, 8iriam.
8âine-diminea"ă, )oo*ie, când te trezeşti, te duci acasă. Îi las un bilet lui 8ustapha să-i spun despre
maşină.
3 %ui4
3 .oul meu anga&at pe timp de zi se numeşte 8ustapha Bhan.
3 )erios4
2ric mi-a răspuns printr-un semn de încu(iin"are.
3 re mult tupeu, mi-a zis. Fe pre(in.
3 AB. %red c-o să iau dormitorul de sus, dacă tot trebuie să mă şi trezesc, am zis. 2ram în pragul
celui mai spa"ios dormitor de la parter, cel în care (oia 2ric să mă mut. %el folosit de 2ric fusese
odinioară o cameră deschisă, pentru &ocuri. 2ric adusese constructori care să închidă peretele şi se
prote&ase cu uşă masi(ă, cu dublă încuietoare, în direc"ia scării. sta îmi dădea o uşoară senza"ie de
claustrofobie, la gândul de a-mi petrece noaptea acolo, deşi rămăsesem de câte(a ori în ea, când ştiam
că pot să dorm până târziu. În schimb, dormitorul de la eta& a(ea transperante şi draperii groase, ca să-
l facă impenetrabil la lumină pentru oaspe"ii (ampiri, însă eu lăsam transperantele ridicate şi camera
era acceptabilă.
%a urmare a catastrofalei (izite a creatorului lui 2ric, ppius, şi a ?fiului@ acestuia, le/ei, îmi
închipuiam că (ăd încă sânge peste tot, când a&ungeam în casa lui 2ric, ba chiar îi şi sim"eam mirosul.
Fotuşi, un decorator care beneficiase de un important buget înlocuise co(oarele şi zugră(ise din nou.
cum, era greu să-"i dai seama că se petrecuseră acolo întâmplări atât de (iolente, iar prin casă plutea
un miros asemănător celui de plăcinte cu pecan. 8ireasma aceasta familiară acoperea uşorul iz de
uscăciune specific (ampirilor, deloc dezagreabil.
m încuiat uşa dormitorului după ce a plecat 2ric 9pe principiul nu se ştie niciodată; şi am făcut un
duş rapid. (eam acolo o cămaşă de noapte, una mai drăgu"ă decât tricoul cu F$eet0 în care dormeam
de obicei. În timp ce mă rela/am pe e/celenta saltea de pe pat, am a(ut impresia că-i aud (ocea lui
Pam, dinspre li(ing. m bâ&bâit prin sertarul noptierei, mi-am găsit acolo ceasul şi cutia cu Bleene/ şi
mi le-am aşezat la îndemână.
fost ultimul lucru pe care mi l-am mai amintit, câte(a ore. :-am (isat pe 2ric, pe Pam şi pe
melia' erau într-o casă în flăcări, şi eu trebuia să-i trag afară, ca să nu fie mistui"i. .-a(eam ne(oie
de un psihiatru ca să-mi dau seama de unde (enea. ,oar atât mă întrebam, de ce-o plasasem şi pe
melia în casă. ,acă (isele ar fi semănat mai mult cu realitatea, poate că însăşi melia ar fi declanşat
incendiul, prin cine ştie ce accident ciudat.
Pe la opt diminea"a, am ieşit împleticindu-mă din casă, după ce dormisem, poate, (reo cinci ore.
.u mi se păruseră destule. 8-am oprit la #ardeeEs şi-am comandat o cafea şi-un send(iş cu cârna"i.
Pe urmă, ziua mi s-a mai înseninat. Pu"in.
În afara unei camionete nou-nou"e parcate în fa"ă, alături de maşina lui 2ric, casa mea părea
adormită şi normală, în lumina caldă a soarelui de diminea"ă. 2ra o zi orbitor de senină. Florile
îmbobocite în &urul treptelor de la intrare îşi ridicau fe"ele spre razele matinale. 8i-am dus maşina în
spatele casei, întrebându-mă ce oaspe"i a(eam şi în ce paturi dormeau.
8aşinile meliei şi a lui %laude erau parcate pe suprafa"a acoperită cu pietriş de lângă intrarea din
spate, lăsându-mi loc doar cât să mă strecor şi eu cu a mea. 8i s-a părut foarte ciudat să intru în casa
mea, când de&a era atâta lume înăuntru. .imeni nu se auzea deocamdată foindu-se, spre liniştea mea.
m pus cafeaua la fiert şi m-am dus în camera mea, să-mi schimb (eşmintele.
În patul meu era cine(a.
3 Pardon4 am zis.
lcide #er(eau/ s-a ridicat în capul oaselor. 2ra gol până la brâu. În rest, n-am putut să (ăd din
cauza cearşafului.
3 8i se pare al naibii de ciudat, am zis, călare pe coama unui (al crescând de furie. ştept o
e/plica"ie.
lcide a renun"at la zâmbet, care oricum reprezenta e/presia cea mai nepotri(ită pentru cine(a
aflat în patul meu fără să-mi fi cerut permisiunea în prealabil. cum arăta serios şi stân&enit, ceea ce
mi se părea mult mai adec(at.
3 Ji-ai rupt legătura cu 2ric, mi-a zis şeful haitei din )hre(eport. .u m-am sincronizat în niciuna
dintre situa"iile în care am fi putut a&unge împreună. ,e data asta, nu (reau să mai ratez şansa.
8ă pri(ea fără să clipească, aşteptându-mi reac"ia.
8-am prăbuşit pe bătrânul fotoliu dintr-un col". .oaptea, obişnuiam deseori să-mi az(ârl hainele
pe el. şa făcuse şi lcide. %hiar speram ca posteriorul meu să-i bo"ească în asemenea hal cămaşa,
încât să nu mai poată fi călcată (reodată.
3 <i, cine te-a lăsat să intri4 l-am întrebat. Probabil că a(usese bune inten"ii cu pri(ire la mine,
dacă dispoziti(ele magice de pază îi permiseseră accesul+ cel pu"in, aşa în"elesesem de la melia.
Fotuşi, în clipa de fa"ă nu-mi mai păsa de asta.
3 1ărul tău din neamul zânelor. 2l ce hram poartă, mai precis4
3 2 stripper, i-am zis, simplificând la ma/imum, în fierbin"eala momentului. .u mi-am dat seama
că era o (este atât de importantă, până nu i-am (ăzut fa"a lui lcide. <i, ce, l-am luat la rost apoi, te-ai
hotărât pur şi simplu să înnoptezi aici şi să mă seduci când apar pe uşă4 %ând mă întorc după ce mi-
am petrecut noaptea acasă la iubitul meu4 ,upă ce-am a(ut cu el o partidă de se/ care ar putea să
intre în Nuiness !oo* of 7ecords4
Af, ,oamne, asta de unde-mi mai ieşise4
lcide râdea de&a. Părea să nu se mai poată stăpâni. 8-am destins, fiindcă oricât de întortocheate
ar fi fost min"ile (ârcolacilor, tot puteam să-mi dau seama că râdea şi de sine însuşi.
3 .ici mie nu mi s-a părut o idee prea groza(ă, mi-a răspuns, cu franche"e. ,ar -annal0nn a fost
de părere că ar fi ca un fel de scurtătură şi că te-am putea atrage în haita noastră.
#a> sta e/plica foarte multe.
3 i făcut asta la sfatul lui -annal0nn4 ,ar -annal0nn nu (oia decât să mă pună într-o situa"ie
&enantă, am replicat.
3 )erios4 ,ar ce-ar putea să aibă împotri(a ta4 dică, de ce-ar (rea să facă una ca asta4 8ai ales
când trebuia să-şi fi dat seama că mă pune şi pe mine într-o situa"ie &enantă.
2l fiindu-i şef, şi aşa mai departe, în destul de mare măsură, centrul uni(ersului pentru -annal0nn.
În"elegeam la ce se referă şi-i aprobam afirma"ia pri(itoare la -annal0nn. Fotuşi, după părerea mea,
lcide nu era suficient de &enat. 2ram con(insă că spera ca, (ăzându-l în patul meu, bo"it şi chipeş, aş
putea să mă răzgândesc. ,ar aspectul atrăgător nu însemna totul pentru mine. 8-am întrebat când s-o
fi prefăcut lcide în genul de tip care să fi crezut într-o astfel de posibilitate.
3 2a umblă de ce(a (reme cu )am, i-am zis. <tiai asta, nu4 m fost cu )am la o nuntă în familie
şi cred că -annal0nn s-ar fi aşteptat să meargă ea.
3 şadar, )am nu e chiar atât de nebun după -annal0nn, pe cât e ea după el4
m ridicat o mână şi-am răsucit-o în semn de aşa şi-aşa.
3 Îi place foarte mult de ea. .umai că e mai matur şi mai prudent.
,ar de ce stăteam noi în dormitorul meu să discutăm despre asta4
3 !ine, lcide, acum nu crezi c-ai putea să te îmbraci şi să te duci acasă4
m aruncat o pri(ire spre ceasul de la mână. 2ric îmi lăsase un bilet în care mă informa că
8ustapha Bhan are ordin să fie la mine la zece, adică doar peste o oră. <i, din moment ce era un lup
singuratic, nu cred că-şi dorea o întâlnire între patru ochi cu lcide.
3 2u tot m-aş bucura dacă te-ai hotărî să mi te alături, a replicat, părând atât sincer, cât şi
autoironie.
3 8i se pare întotdeauna drăgu" să fiu pre(enită. :ar tu eşti foarte mişto, e(ident, am adăugat,
străduindu-mă să nu dau impresia că m-aş fi răzgândit. ,ar eu merg mai departe cu 2ric, fie cu
legătură, fie fără. Plus că tu te-ai apucat să mă curtezi într-un mod complet nepotri(it, mul"umită lui
-annal0nn. <i, în definiti(, cine "i-a spus că nu mai suntem lega"i4
lcide s-a strecurat &os din pat şi a întins mâna după haine. 8-am ridicat şi i le-am dat, păstrându-
mi pri(irea la ni(elul ochilor lui. (ea totuşi ce(a pe el, ca un soi de mono*ini. )au bi*ini masculin4
În timp ce-şi punea cămaşa, mi-a răspuns'
3 Prietena ta, melia. (enit aseară cu iubitul ei la Părul %âinelui, să bea ce(a. 2ram destul de
sigur că o cunosc, aşa că am intrat în (orbă cu ei. %ând mi-a auzit numele, şi-a dat de&a seama că
suntem prieteni. de(enit destul de (orbărea"ă.
Abiceiul de a destăinui prea multe reprezenta unul dintre cusururile meliei. Începea să mă bântuie
o neagră bănuială.
3 melia ştia c-o să faci chestia asta4 l-am întrebat, făcând semn cu mâna spre patul mototolit.
3 :-am urmărit, pe ea şi pe iubitul ei, până aici, mi-a răspuns lcide, ceea ce nu însemna tocmai o
negare. )-au consultat cu (ărul tău... cu stripperul. %laude, nu4 =ui i s-a părut o idee cu ade(ărat
groza(ă ca eu să te aştept aici. ,e fapt, cred că i-ar fi plăcut să ni se alăture, pentru doar cincizeci de
cen"i.
lcide s-a oprit în timp ce-şi trăgea fermoarul, ridicând o sprânceană. 2u am încercat să nu-mi dau
dezgustul pe fa"ă.
3 %laude ăsta> %e poznaş> am rostit, cu un zâmbet feroce. În (ia"a mea nu mă sim"isem mai pu"in
amuzată. lcide, am continuat, cred că -annal0nn a (rut să facă o glumă straşnică pe socoteala mea.
%red că melia ar trebui să păstreze tăcerea asupra problemelor mele, iar %laude (oia doar să (adă ce
se-ntâmplă. 2 genul lui. În plus, tu ară"i foarte bine. Femeile (ârcolac stau pe tine ca muştele, mare
şef de haită ce eşti> am glumit, izbindu-l cu pumnul în umărul musculos, într-un gest 6 mai mult sau
mai pu"in3&ucăuş, şi l-am (ăzut tresărind, doar un pic. Poate că eram într-ade(ăr mai puternică
atunci când rudele mele zâne mi se aflau în prea&mă.
3 tunci, mă întorc în )hre(eport, a zis lcide. Fotuşi, trece-mă în carne"elul tău pentru bal,
)oo*ie. Încă-mi doresc să-mi dai o şansă, a adăugat, dăruindu-mi un zâmbet mare şi alb.
3 Încă nu "i-ai găsit un şaman pentru haită4
Focmai îşi încheia cureaua şi i-au încremenit degetele pe ea.
3 Fu crezi că de-asta te (reau4
3 %red că ar putea să aibă o oarecare legătură, i-am răspuns, pe un ton sec. 2/isten"a unui şaman
într-o haită era cam demodată pentru epoca modernă, însă haita ,inte =ung îşi căuta unul. lcide mă
con(insese să iau unul dintre drogurile folosite de şamani pentru amplificarea (iziunilor, şi fusese
ce(a atât profund înfricoşător, cât şi ciudat de dătător de autoritate. .u-mi doream să mai fac (reodată
aşa ce(a. Prea mult îmi plăcuse.
3 Într-ade(ăr, a(em ne(oie de un şaman, a recunoscut lcide. <i tu te-ai descurcat de minune în
noaptea aia. i aptitudini e(idente pentru o astfel de misiune. 9%redulitatea şi slaba &udecată probabil
că erau premise obligatorii.; ,ar greşeşti crezând că ar fi singurul moti( pentru care mi-ar plăcea să
a(em o rela"ie.
3 8ă bucur să aud asta, fiindcă altminteri n-aş a(ea o părere prea bună despre tine, i-am zis.
)chimbul acesta de replici trântea definiti( uşa în nas bună(oin"ei mele. ,ă-mi (oie să accentuez din
nou, i-am zis, că nu-mi place felul în care ai procedat şi nu mă dau în (ânt după felul în care te-ai
schimbat de când ai de(enit şef de haită.
lcide a fost cuprins de o uimire neprefăcută.
3 trebuit să mă schimb, mi-a zis. .u-mi dau seama precis ce (rei să spui.
3 2şti mult prea obişnuit să fii regele tuturor, i-am e/plicat. ,ar nu e locul meu să te &udec sau să-
"i spun că ar trebui să te schimbi, doar pentru că asta e părerea mea. ,umnezeu ştie că am trecut eu
însămi printr-o mul"ime de schimbări şi sunt con(insă că unele dintre ele nu mi-au făcut (reun bine în
pri(in"a caracterului.
3 .ici măcar nu-"i place de mine, a remarcat. 1ocea îi era aproape necă&ită, dar cu o tentă de
neîncredere care-mi întărea sentimentul.
3 .u prea, acum.
3 tunci, înseamnă că m-am făcut de râs.
cum, era un pic cam supărat. 2i, bun (enit în club>
3 tacul prin surprindere nu găseşte calea spre inima mea. )au spre oricare altă parte a mea.
lcide a plecat fără (reo altă (orbă. .u mă ascultase, până când nu-i repetasem acelaşi lucru în
mai multe moduri diferite. Aare aceasta să fi fost cheia4 )ă-i spun fiecare lucru de câte trei ori4
:-am urmărit cu pri(irea camioneta îndepărtându-se pe drum, ca să fiu sigură că a plecat într-
ade(ăr. 8i-am (erificat din nou ceasul. Încă nu era nici nouă şi &umătate. 8i-am schimbat
aşternuturile de pe pat cu (iteza fulgerului, îndesându-le pe cele (echi în maşina de spălat, pe care am
pus-o imediat în func"iune. 9.ici nu puteam să-mi imaginez reac"ia lui 2ric dacă s-ar urca în pat cu
mine şi s-ar pomeni că miroase a lcide #er(eau/.; m preferat să-mi folosesc minutele rămase până
la sosirea lui 8ustapha Bhan pentru un mult necesar dereticat, în loc să-i trezesc pe melia şi pe
%laude şi să mă iau de ei. În timp ce-mi periam părul şi-l legam într-o coadă la spate, am auzit o
motocicletă apropiindu-se pe alee.
8ustapha Bhan, punctualul (ârcolac singuratic. (ea un mic pasager în ataş. =-am pri(it prin
fereastra din fa"ă în timp ce descăleca de pe #arle0 şi se apropia în salturi să bată la uşa din fa"ă.
Înso"itorul lui a rămas în motocicletă.
m deschis uşa şi mi-am ridicat pri(irea spre el. Bhan a(ea cam un metru şi optzeci, părul tuns
foarte scurt, parcă a(ea craniul acoperit cu muşchi de pământ. Purta ochelari cu lentile fumurii,
căutându-şi o înfă"işare de ?!lade@, presupun. 2ra ca partea aurie a unui fursec cu ciocolată. %ând şi-a
scos ochelarii, am remarcat că ochii lui chiar puteau fi lua"i drept fulgi de ciocolată neagră. <i era
unicul lucru care putea să pară, măcar de departe, dulce la el. m inspirat adânc, sim"ind un miros de
ce(a sălbatic. 8i-am auzit rudele zâne coborând scara în spatele meu.
3 ,omnul Bhan4 am rostit, politicoasă. 1ă rog, intra"i. 2u sunt )oo*ie )tac*house, iar ei doi sunt
,ermot şi %laude.
,upă e/presia lacomă a lui %laude, mi-am dat seama că nu eram singura care se dusese cu gândul
la fulgii de ciocolată. ,ermot, în schimb, părea doar prudent.
8ustapha Bhan le-a aruncat o singură pri(ire, după care i-a eliminat din cauză, ceea ce demonstra
că nu era atât de inteligent pe cât ar fi trebuit. )au poate că doar nu-i socotea semnificati(i pentru
misiunea lui.
3 m (enit să iau maşina lui 2ric, mi-a zis.
3 .u (re"i să intra"i pentru un minut4 m făcut cafea.
3 , ce bine, a mormăit ,ermot, pornind în direc"ia bucătăriei. =-am auzit (orbind cu cine(a şi
am dedus că melia şiXsau !ob bântuiau prin zonă. !ine. %hiar (oiam să schimb o (orbă cu amica
mea melia.
3 2u nu beau cafea, m-a informat 8ustapha. .u folosesc niciun fel de stimulente.
3 tunci, poate, un pahar cu apă4
3 .u, aş prefera să plec înapoi spre )hre(eport. m o listă lungă de lucruri de făcut pentru înaltul
şi Puternicul ,omn 8ort-1iu.
3 %um de-a"i primit postul, dacă a(e"i o părere atât de proastă despre 2ric4
3 .u e rău, pentru un (ampir, a apreciat 8ustapha, cam în silă. <i !ubba e un tip AB. 7estul4
<i-a sfârşit replica printr-un scuipat. )ubtil, dar i-am recep"ionat mesa&ul.
3 %ine (ă e amicul4 m-am interesat, făcând semn cu capul spre #arle0.
3 1rei să ştii cam multe, a zis.
3 8da, am confirmat, pri(indu-l drept în fa"ă, fără să dau înapoi.
3 1ino încoace pu"in, Garren, a strigat 8ustapha, şi omule"ul a sărit &os din #arle0, apropiindu-
se.
Până la urmă, s-a do(edit că Garren era cam de un metru şaptezeci, palid şi pistruiat, şi cu câ"i(a
din"i lipsă. .umai că, atunci când şi-a scos ochelarii de motociclist, i-am zărit ochii limpezi şi pri(irea
neabătută, şi nu i-am obser(at urme de col"i pe gât.
3 ,oamnă, m-a salutat, politicos.
8-am prezentat din nou. :nteresant că 8ustapha a(ea un prieten ade(ărat, unul despre care nu (oia
să ştie nimeni 9în fine, nu eu;. %ât timp am schimbat comentarii despre (reme cu Garren, musculosul
(ârcolac şi-a înfrânat cu mare greutate nerăbdarea. %laude a şters-o uşurel, neinteresat de Garren şi
pierzându-şi speran"ele pri(itoare la interesantul 8ustapha.
3 Garren, dumneata de cât timp eşti în )hre(eport4
3 A, ,oamne, dar sunt acolo de când mă ştiu, mi-a răspuns Garren. farE de când am fost în
armată. )igur, în armată am fost cincisprezece ani.
2ra uşor să aflu amănunte despre Garren, însă 2ric (oia să descopăr mai multe despre 8ustapha.
:ar până acum, acest !lade în de(enire nu se arăta cooperant. )ă stai în prag nu era un loc propice
pentru o con(ersa"ie destinsă. 2i, în fine.
3 <i, dumneata şi 8ustapha (ă cunoaşte"i de ce(a (reme4
3 .u s-au terminat cele douăzeci de întrebări4 m-a luat peste picior 8ustapha.
=-am atins pe bra", ceea ce a fost ca şi cum aş fi atins o creangă de ste&ar.
3 Besha$n -ohnson, am rostit, gânditoare, după un pic de scotoceală prin mintea lui. ,e ce "i-ai
schimbat numele4
în"epenit, rân&ind.
3 8-am rein(entat, mi-a răspuns. .u sunt scla(ul unor deprinderi rele, cum a fost numitul
Besha$n. 2u sunt 8ustapha şi sunt propriul meu stăpân. Îmi apar"in mie însumi.
3 !ine-bine, am zis, făcând tot posibilul ca tonul meu să fie agreabil. 8i-a făcut plăcere să te
cunosc, 8ustapha. 1ă doresc, dumitale şi lui Garren, un drum liniştit înapoi spre )hre(eport.
8ai mult de-atât nu puteam să aflu azi. ,acă 8ustapha Bhan a(ea să fie pentru o (reme în
prea&ma lui 2ric, treptat puteam să efectuez suficiente incursiuni fugare prin mintea lui, ca să pun
piesele cap la cap. =ucru destul de neobişnuit, mă sim"eam mai în largul meu cu pri(ire la 8ustapha
după ce-l cunoscusem pe Garren. 2ram sigură că Garren trecuse prin (remuri foarte grele şi poate
făptuise lucruri foarte gra(e, însă consideram că, în adâncul sufletului, era un tip de încredere.
!ănuiam că putea să fie acelaşi lucru şi în cazul lui 8ustapha.
2ram dispusă să aştept şi să mă con(ing.
=ui !ubba îi plăcea de el, dar asta nu însemna neapărat cine ştie ce recomandare. În definiti(,
!ubba se hrănea cu sânge de pisică.
8-am întors de la uşă, încordându-mă pentru următoarea serie de probleme. &unsă în bucătărie, i-
am găsit pe %laude şi pe ,ermot gătind. ,ermot descoperise în frigider un tub de pesme"i Pillsbur0,
izbutise să deschidă cutia şi să-i aşeze într-o ta(ă pentru copt. %uptorul fusese chiar preîncălzit.
%laude pră&ea ouă, ceea ce era de-a dreptul uimitor. melia scotea farfurii din bufet, iar !ob aşternea
masa.
Îmi părea rău că trebuia să întrerup o scenă atât de domestică.
3 melia, am zis. 2a se concentra suspect de intens asupra farfuriilor. <i-a ridicat capul brusc, de
parcă m-ar fi auzit armând o puşcă de (ânătoare. :-am întâlnit pri(irea. 1ino(ată, (ino(ată şi iar
(ino(ată. %laude, am rostit pe un ton şi mai tăios, iar el mi-a aruncat o pri(ire peste umăr, zâmbindu-
mi. =a el, nici urmă de (ino(ă"ie. ,ermot şi !ob păreau doar resemna"i. melia, am continuat, ai
(orbit cu un (ârcolac despre problemele mele. <i nu cu un (ârcolac oarecare, ci cu şeful haitei din
)hre(eport. <i sunt con(insă că ai făcut-o inten"ionat.
melia s-a înroşit toată.
3 )oo*ie, am presupus că, legătura fiind ruptă, poate ai (rea să ştie şi altcine(a despre asta, şi tu
ai tot (orbit despre lcide, aşa că, atunci când l-am cunoscut, m-am gândit...
3 Fe-ai dus acolo cu inten"ie, ca să-i dai de ştire, am replicat, necru"ătoare. ltminteri, de ce-ai fi
ales barul ăla, şi nu altul4
!ob părea că se pregăteşte să spună ce(a, aşa că am ridicat arătătorul şi l-am îndreptat spre el. )-a
tras înapoi.
3 8i-ai spus că (ă duce"i la un film, în %larice. .u într-un bar de (ârcolaci, din direc"ia opusă.
Încheindu-mi socotelile cu melia, m-am întors spre celălalt făptaş.
3 %laude, am zis din nou, şi i-am (ăzut spinarea în"epenind, deşi continua să pră&ească ouăle. i
lăsat pe cine(a să intre în casă, în casa mea, şi i-ai permit să se suie în patul meu. 2ste de neiertat. ,e
ce mi-ai face tu mie una ca asta4
%laude a ridicat cu gri&ă tigaia de pe ochi, stingându-l apoi.
3 Părea un tip simpatic, mi-a zis, şi m-am gândit că "i-ar plăcea să faci dragoste, măcar o dată, cu
cine(a dotat cu puls.
,e fapt, parcă sim"eam cum plesneşte ce(a din mine.
3 AB, am rostit, pe un ton egal. sculta"i. 2u mă duc în camera mea. 1oi (ă mânca"i ce-a"i
pregătit, după care (ă face"i baga&ele şi pleca"i. Fo"i.
melia a început să plângă, dar nu eram dispusă deloc să-mi îndulcesc spiritul războinic. 2ram
cuprinsă de o furie regească. 8i-am îndreptat pri(irea spre ceasul de pe perete.
3 Peste trei sferturi de oră, (reau să (ăd casa goală.
8-am dus în camera mea, închizând uşa cu o minunată lipsă de zgomot. 8-am întins pe pat cu o
carte în mână şi am încercat să citesc. ,upă câte(a minute, s-a auzit o bătaie în uşă. .-am luat-o în
seamă. Frebuia să-mi păstrez hotărârea. %ei care stăteau în casa mea făcuseră lucruri despre care ştiau
al naibii de bine că nu trebuiau să le facă, şi a(eau ne(oie să afle că eu nu (oi tolera astfel de
intruziuni, oricât de bine inten"ionate erau 9în cazul meliei; sau pur şi simplu răutăcioase 9în cazul
lui %laude;. 8i-am îngropat chipul între palme. 8i-era greu să-mi păstrez indignarea la o asemenea
cotă, mai ales că nu eram obişnuită cu aşa ce(a... dar ştiam că aş face foarte rău să cedez în fa"a
impulsului laş de a deschide uşa brusc şi a le permite tuturor să rămână.
%ând am încercat să mă închipui procedând astfel, mi s-a părut un gest atât de greşit şi de rău,
încât chiar mi-am dorit să-i (ăd ieşi"i din casa mea.
Fusesem atât de bucuroasă la (ederea meliei> Fusesem atât de încântată că ea se repezise tocmai
din .e$ Arleans ca să-mi restabilească protec"ia magică> <i mă uimise într-atât faptul că ea chiar
găsise o cale de a rupe legătura, încât mă lăsasem atrasă orbeşte într-o astfel de întreprindere. r fi
trebuit să-l sun pe 2ric mai întâi, să-l pre(in. .-a(eam scuze pentru faptul c-o făcusem atât de brusc,
decât că sigur m-ar fi con(ins el să renun". 2ra o faptă la fel de &alnică precum atunci când mă
lăsasem con(insă să iau drogul acela cu ocazia întrunirii haitei lui lcide.
Pentru aceste două hotărâri eram (ino(ată. 2rau greşeli pe care le comisesem.
Însă imboldul acesta al meliei, de a-mi manipula (ia"a amoroasă, fusese şi el unul nepotri(it.
2ram femeie adultă şi-mi câştigasem dreptul de a lua propriile decizii cu pri(ire la persoana cu care
(oiam să fiu. ş fi (rut să rămân prietenă pentru totdeauna cu melia, însă nu şi dacă ea încerca să
manipuleze e(enimentele, transformându-mi (ia"a într-una care să-i placă ei mai mult.
:ar %laude făcuse o glumă tipică pentru %laude, un truc (iclean şi răutăcios. .ici asta nu-mi
plăcea. .u, nu, el trebuia să plece.
,upă ce-au trecut cele trei sferturi de oră şi am ieşit din camera mea, am rămas un pic mirată
constatând că ei chiar făcuseră ce le cerusem. Aaspe"ii mei dispăruseră... cu e/cep"ia lui ,ermot.
)trăunchiul meu stătea pe treptele din spatele casei, cu sacul lui umflat de sport alături. .u încerca
să atragă nicicum aten"ia asupra lui, şi bănuiesc că ar fi stat acolo până când aş fi deschis eu uşa din
spate, ca să plec la muncă, dacă întâmplarea n-ar fi făcut să ies pe (eranda din spate ca să duc la uscat
aşternuturile scoase din maşina de spălat.
3 %e cau"i aici4 l-am întrebat, pe tonul cel mai neutru posibil.
3 Îmi pare rău, mi-a răspuns, cu(inte care lipsiseră dureros până acum.
%u toate că nodul din mine s-a mai slăbit la auzul acestor cu(inte magice, nu m-am lăsat total
biruită.
3 ,e ce l-ai lăsat pe %laude să-mi facă una ca asta4 i-am reproşat.
Jineam uşa deschisă, obligându-l să se întoarcă, astfel încât să putem (orbi. )-a ridicat în picioare
şi s-a întors cu fa"a spre mine.
3 2u n-am fost de părere că ce face este corect. .-am crezut că "i l-ai putea dori pe lcide, când
pari să fii legată de (ampir, şi nu mi s-a părut că deznodământul e unul bun, nici pentru tine, nici
pentru oricare dintre ei. Însă %laude e încăpă"ânat şi îndărătnic, iar eu n-am a(ut energia necesară ca
să mă împotri(esc.
3 ,e ce nu4
Întrebarea mi se părea că bate la ochi, însă pe ,ermot a părut să-l surprindă. <i-a îndepărtat
pri(irea spre flori, spre tufişuri şi spre gazon.
,upă o pauză meditati(ă, străunchiul meu mi-a răspuns'
3 .u prea mi-a mai păsat de nimic după ce m-a fermecat .iall. În fine, după ce tu şi %laude a"i
destrămat farmecul, mai e/act. .u păream să-mi găsesc (reun scop sau un lucru pe care să-l fac tot
restul (ie"ii. %laude are un scop. <i, chiar să nu-l fi a(ut, cred că tot ar fi fost mul"umit. %laude e
foarte uman ca fire.
,eodată, a părut îngrozit, poate dându-şi seama că, în dispozi"ia mea de cură"enie generală, aş fi
considerat că opinia lui constituie un bun moti( de a-i cere să spele putina după ceilal"i.
3 <i care ar fi scopul lui %laude4 am întrebat, fiindcă părea un subiect destul de interesant. .u că
n-aş (rea să discut mai multe despre tine, chiar (reau, însă mi se pare destul de interesantă ideea asta
despre %laude, cum că ar urmări ce(a.
sta, ca să nu spun alarmantă.
3 8i-am trădat de&a un prieten, a replicat el. ,upă câte(a clipe, mi-am dat seama că la mine se
referea. .u (reau să-mi mai trădez încă unul.
cum, eram chiar şi mai îngri&orată cu pri(ire la planurile lui %laude. <i totuşi, subiectul acesta
trebuia să mai aştepte.
3 ,ar de ce crezi că sim"i iner"ia asta4 l-am întrebat, întorcându-mă la tema aflată mai la
îndemână.
3 Pentru că nu am niciun fel de apartenen"ă. ,e când a a(ut gri&ă .iall să mă lase afară din "ara
zânelor... de când am dat târcoale nebuniei atât de mult timp... nu mă mai simt ca făcând parte din
clanul cerului, iar clanul apelor nu m-ar fi primi nici chiar dacă m-aş fi aliat cu ei. %ât timp am fost
sub influen"a blestemului, s-a grăbit să adauge. ,ar eu nu sunt om, şi nici nu mă simt ca unul dintre
(oi. .-aş putea să trec drept om mai mult de câte(a minute. %elelalte zâne de la #ooligans, adunătura
aceea... ei nu sunt uni"i decât ocazional, a adăugat ,ermot, scuturându-şi părul auriu. ,eşi îl a(ea mai
lung decât -ason, până la umeri, acoperindu-i urechile, nu mi se păruse niciodată atât de asemănător
cu fratele meu. .u mă mai simt ca făcând parte din neamul zânelor, mi-a mărturisit apoi. 8ă simt...
3 %a un străin într-o "ară străină, l-am completat.
3 Poate că da, a zis, ridicând din umeri.
3 8ai (rei şi-acum să lucrezi la pod4
e/pirat lent, prelung, şi m-a pri(it pieziş.
3 ,a, foarte mult. ş putea... să mă ocup de asta4
m intrat în casă, mi-am luat cheile de la maşină şi rezer(a secretă de bani. !uni crezuse mult în
păstrarea unei rezer(e secrete. i mei stătuseră ascunşi în buzunarul interior, cu fermoar, al gecii
impermeabile din fundul şifonierului.
3 Po"i să iei maşina mea şi să te duci până în %larice, la depozitul de materiale, i-am zis. :a. <tii
să conduci, nu4
3 A, da, mi-a răspuns, plimbându-şi nerăbdător pri(irea de la chei la bani. ,a, am chiar şi permis
de conducere.
3 %um de-ai făcut rost4 l-am întrebat, descumpănită.
3 8-am dus la biroul autorită"ilor, într-o zi, când %laude era ocupat, mi-a destăinuit el. m reuşit
să-i fac să creadă că au în fa"a ochilor documentele potri(ite. (eam destule puteri magice pentru aşa
ce(a. )ă răspund la întrebările testului mi-a fost uşor. Îl urmărisem pe %laude cum procedează, aşa că
proba de traseu cu ofi"erul de poli"ie n-a fost prea grea nici ea.
8-a făcut să mă întreb dacă nu cum(a mul"i dintre şoferii de pe şosele n-or fi procedat la fel. sta
ar fi e/plicat destule.
3 AB. Fe rog, ai gri&ă, ,ermot. , te pricepi la bani4
3 ,a, m-a în(ă"at secretara lui %laude. <tiu să-i număr. <tiu şi ce sunt monedele.
%e băiat mare eşti tu, m-am gândit, dar ar fi fost o răutate din partea mea s-o şi spun cu (oce tare.
2l chiar se adaptase uluitor de repede pentru o zână aflată în pragul nebuniei din cauza unui farmec.
3 AB, am repetat. ,istrac"ie plăcută, ai gri&ă să nu-mi cheltuieşti to"i banii, şi întoarce-te într-o
oră, pentru că trebuie să plec la muncă. )am mi-a zis că pot întârzia astăzi, dar nu (reau să e/agerez.
3 .-o să regre"i, nepoată, mi-a zis ,ermot. deschis uşa bucătăriei, şi-a az(ârlit sacul de sport
înapoi în casă, a coborât în salturi treptele şi s-a suit în maşina mea, pri(ind cu aten"ie tabloul de bord.
3 )per să nu, am zis pentru mine însămi, în timp ce-l (edeam legându-şi centura de siguran"ă şi
pornind 9încet, sla(ă ,omnului;. )per, sincer, să nu.
Aaspe"ii mei nu se sim"iseră obliga"i să spele (asele înainte de plecare. .-aş fi putut spune că m-ar
fi surprins. 8-am pus pe treabă, după care am şters şi blatul de lucru. !ucătăria imaculată mă făcea să
simt că înregistram progrese.
În timp ce împătuream cearşafurile, scoase calde din uscător, mi-am spus mie însămi că
procedasem cum trebuia. 8i-ar fi plăcut să pot spune că nu cred acelaşi lucru şi referitor la melia'
tot regretam, dar de fiecare dată trăgeam concluzia că făcusem ce era drept să fac.
,ermot s-a întors într-o oră. 2ra mai bucuros şi mai însufle"it decât îl (ăzusem (reodată. .u-mi
dădusem seama cât de deprimat fusese, până acum când l-am obser(at luminându-se datorită faptului
că a(ea şi el un scop. Închiriase o maşină pentru şlefuit, cumpărase (opsea şi în(elişuri din plastic,
bandă albastră şi rindele, pensule şi trafalete şi o ta(ă pentru (opsele. m fost ne(oită să-i amintesc
că trebuie să mănânce şi el ce(a înainte de a-şi începe munca, dar şi că eu trebuia să plec la ser(iciu în
(iitorul nu prea îndepărtat.
Pe urmă, era şi întâlnirea la (ârf de la mine de-acasă.
3 ,ermot, ai (reun prieten cu care să-"i petreci timpul diseară4 l-am întrebat, prudentă. ,upă ce
ies eu de la ser(iciu, o să (ină pe-aici 2ric, Pam şi doi oameni. 2 un soi de comitet al planificării, şi
a(em ce(a de lucru. <tii cum merg treburile între (oi şi (ampiri.
3 .u trebuie să merg unde(a cu al"ii, mi-a răspuns ,ermot, surprins. Pot să stau în pădure. 2 un
loc fericit pentru mine. %erul nop"ii e la fel de bun ca al zilei, cel pu"in în ce mă pri(eşte.
8-am gândit la !ubba.
3 2 posibil ca 2ric să-şi fi postat un (ampir prin pădure, ca să supra(egheze casa pe timpul nop"ii,
i-am e/plicat. şa că n-ai putea să-"i alegi altă pădure, ce(a mai departe de-aici4
8ă sim"eam groaznic punându-i atâtea oprelişti, însă el era cel care (oia să rămână.
3 %red că da, mi-a răspuns pe un ton despre care ghiceam că se străduia să-l facă tolerant şi calm.
:ubesc casa asta, a adăugat. 2 ce(a uimitor de familiar în ea.
<i, (ăzându-l cum zâmbeşte în timp ce mângâia cu pri(irea bătrâna casă, am fost con(insă mai
mult ca oricând de faptul că mai degrabă prezen"a ne(ăzută a cutiei magice era moti(ul pentru care
cele două zâne, rude ale mele, (eniseră să locuiască la mine, decât firicelul meu de sânge de zână.
2ram dispusă să accept faptul că, în ce-l pri(ea, %laude credea că sângele meu de zână ar fi e/ercitat
atrac"ia. ,eşi ştiam că are şi o latură mai sentimentală, eram sigură şi că, dacă şi-ar fi dat seama că
de"in un (aloros artefact de-al zânelor, unul care-i putea împlini cea mai arzătoare dorin"ă 6 să-i
permită trecerea în lumea zânelor 6 ar fi întors casa pe dos în căutarea acestuia. ,in instinct, sim"eam
că nu mi-ar fi plăcut să stau între %laude şi cutia magică. <i, deşi sim"eam ce(a mai călduros şi mai
autentic la ,ermot, nu a(eam de gând să-l aleg drept confident.
3 8ă bucur că eşti fericit aici, i-am zis străunchiului meu. <i-"i doresc noroc în proiectul cu
podul.
,e fapt, eu n-a(eam ne(oie de încă un dormitor acolo, sus, dacă tot plecase %laude, dar luasem
instantaneu hotărârea să-l păstrez pe ,ermot pentru sarcina aceasta.
3 ,acă eşti amabil să mă scuzi, mă duc să mă pregătesc pentru ser(iciu. Fu po"i să raşchetezi
podeaua.
Îmi spusese că de la aşa ce(a ar fi (rut să pornească. #abar n-a(eam dacă era în ordinea corectă
sau nu, însă eram mul"umită s-o las în seama lui. În definiti(, dacă mă gândeam la starea podului,
înainte ca el şi %laude să mă a&ute să fac curat, orice treabă ar fi făcut el însemna o îmbunătă"ire. m
(erificat, ca să fiu sigură că ,ermot foloseşte o mască pentru fa"ă cât timp raşchetează. 8ăcar atât
ştiam şi eu, din ce (ăzusem la repara"iile casei.
-ason a trecut în pauza lui pentru prânz, în timp ce mă machiam. m ieşit din cameră la timp cât
să-l (ăd e/aminând cu pri(irea întreaga pradă adusă de ,ermot din depozitul de materiale.
3 %e faci aici4 l-am auzit întrebându-şi ?aproape-geamănul@. În mod e(ident, -ason a(ea
sentimente amestecate fa"ă de ,ermot, însă remarcasem că e mult mai rela/at în prezen"a
străunchiului nostru atunci când nu era şi %laude prin prea&mă. :nteresant. u urcat, tropăind
împreună pe trepte, să (adă podul gol, ,ermot (orbind tot timpul.
,eşi eram serios în întârziere, le-am pregătit lui -ason şi lui ,ermot câte(a send(işuri, aşezând
platoul pe masa din bucătărie, alături de două cutii de coca-cola şi două pahare cu ghea"ă, după care
mi-am îmbrăcat grăbită uniforma de la 8erlotteEs. %ând m-am întors, i-am găsit la masă, purtând o
con(ersa"ie însufle"ită. .u dormisem suficient, fusesem obligată să-mi alung musafirii din casă şi nu
a&unsesem prea departe cu 8ustapha, nici cu amicul lui. <i totuşi, imaginea lui -ason şi ,ermot,
trăncănind despre tencuială, spra0-uri pentru (opsit şi ferestre din termopan, mă făcea să simt că
lumea începea să se aşeze pe făgaşul ei normal.
11
Fiindcă barul 8erlotteEs era aproape gol, întârzierea mea n-a constituit o problemă. În realitate,
)am era atât de preocupat, încât am fost con(insă că nici nu obser(ase. .eaten"ia lui m-a făcut să mă
simt un pic mai bine. 8-am întrebat dacă -annal0nn i-o fi ser(it lui )am (reun soi de po(este ca să-şi
acopere răutatea, pentru e(entualitatea că m-aş fi plâns fa"ă de el că ea îmi strecurase alt bărbat în pat.
)am nu părea să aibă habar că -annal0nn făcuse tot posibilul să mă pună într-o situa"ie &enantă,
sfătuindu-şi şeful să se &oace de-a (-a"i ascunselea prin aşternuturile mele.
%u toate că-mi (enea uşor să fiu supărată pe -annal0nn, fiindcă nu-mi plăcea de ea, când mă
gândeam mai bine, îmi dădeam seama că lcide trebuia să ştie că nu e cazul să urmeze un sfat atât de
prost. :ar dacă el făcuse prostia să dea crezare ideii lui -annal0nn, ea fusese răutăcioasă gândindu-se
la aşa ce(a, de la bun început. cum în"elegeam că eram ad(ersare. 2ra ziua re(ela"iilor neplăcute
pentru mine.
)am era absorbit de (erificarea registrelor contabile. %ând am dedus din gândurile lui că încerca
să-şi dea seama cum ar putea să plătească factura distribuitorului nostru de bere, am a&uns la
concluzia că, pe ziua de azi, el a(ea mai multe probleme decât putea duce. .u mai a(ea ne(oie să afle
şi că iubita lui mă pusese într-o situa"ie &enantă.
%u cât mă gândeam mai mult, cu atât îmi dădeam seama că totul era între mine şi -annal0nn, oricât
aş fi fost de ispitită să-l informez pe )am despre ade(ăratul caracter al iubitei lui. 8-am sim"it o
persoană mai inteligentă şi mai bună după ce am luat această hotărâre, şi tot timpul cât am fost în tură
am ser(it mâncare şi băuturi împreună cu un zâmbet şi o (orbă bună. %a urmare, m-am ales cu
bacşişuri destul de bune.
m lucrat până târziu ca să-mi recuperez întârzierea, şi a fost bine, pentru că şi #oll0 a întârziat la
tura ei. 2ra trecut de şase când am intrat în biroul lui )am, ca să-mi iau geanta. )am stătea trântit pe
masa de lucru, arătând destul de deprimat.
3 1rei să (orbim despre ce(a4 l-am întrebat.
3 %u tine4 Îmi închipui că ştii de&a tot ce gândesc, mi-a răspuns, dar nu ca şi cum asta l-ar fi
deran&at. !arul e în găleată, )oo*. 2 cea mai rea perioadă din câte am a(ut (reodată.
.u-mi trecea prin minte nimic de spus, care să nu sune total searbăd sau practic neade(ărat. %e(a
se-ntâmplă de fiecare dată. 8ereu întunericul pare mai de nepătruns înaintea zorilor. %ând ,umnezeu
închide o uşă, deschide o fereastră. Fotul se întâmplă cu un moti(. %eea ce nu ne omoară ne face mai
puternici. Până la urmă, n-am făcut decât să mă aplec şi să-l sărut pe obraz.
3 8ă suni dacă ai ne(oie de mine, i-am zis, şi am pornit spre maşină cu un sentiment de
tulburare. 8i-am pus la treabă subconştientul, ca să găsesc o cale de a-l a&uta pe )am.
:ubesc (ara, însă uneori detestam să plec de la ser(iciu pe lumină. %u toate că muncisem până mai
târziu, iar acum plecam spre casă, soarele dogorea încă, şi aşa a(ea să fie timp de încă o oră, poate şi
&umătate. %hiar şi după lăsarea întunericului, când a(eau să (ină 2ric şi Pam la mine, tot trebuia să-l
aşteptăm pe %olton să iasă de la muncă.
Crcându-mă în maşină, am remarcat că e/ista o posibilitate să se întunece mai de(reme decât de
obicei. A masă amenin"ătoare de nori negri clocotea spre apus... nori cu ade(ărat negri, deplasându-se
cu iu"eală. 5iua nu a(ea să se sfârşească la fel de frumos şi de strălucitor precum începuse. %hiar mi-o
aminteam pe bunica spunând' ?În fiecare (ia"ă trebuie să cadă şi pu"ină ploaie.@ Aare (orbele ei or fi
fost profetice4
.u mi-e frică de furtună. -ason a(usese odată un că"el care se repezea sus, să se ascundă sub patul
fratelui meu, de fiecare dată când auzea zgomotul tunetului. m zâmbit la această amintire. !unica
mea nu era de acord cu câinii în casă, însă nu fusese capabilă să-l scoată afară pe 7oc*0. 2l mereu
găsea o cale când se înrăută"ea (remea, deşi căile acestea a(eau mai pu"in de-a face cu iste"imea
că"elului, cât cu inima duioasă a lui -ason. :ată un lucru bun la fratele meu' mereu fusese blând cu
animalele. :ar acum e şi el un animal, m-am gândit. %el pu"in o dată pe lună. .u ştiam ce să cred
despre asta. %ând mi-am ridicat pri(irea spre cer, am (ăzut că norii a&unseseră mai aproape, aşa că
trebuia să a&ung mai repede acasă şi să mă asigur că oaspe"ii mei lăsaseră, la plecare, toate ferestrele
închise.
%u toată neliniştea mea, după ce mi-am pri(it indicatorul rezer(orului, mi-am dat seama că trebuie
să fac plinul. %ât timp aşteptam ca pompa să-şi facă treaba, am ieşit de sub copertina de la Nrabbit
F$i*, să pri(esc încă o dată cerul. răta rău-pre(estitor, şi m-am întrebat dacă nu cum(a ne pândea o
tornadă. 8i-a părut rău că nu ascultasem Geather %hannel de diminea"ă.
1ântul s-a înte"it, şi fărâme de gunoaie au biciuit spa"iul parcării. tmosfera era într-atât de
încărcată şi de umedă, încât pa(a&ul mirosea. %ând s-a oprit pompa din func"iune, m-am bucurat că
pot s-o agă" la locul ei şi să mă urc în maşină. m zărit-o trecând pe Fara, iar ea a pri(it spre mine şi
m-a salutat cu mâna. 8-am gândit la petrecerea pentru copilul pe care a(ea să-l aducă pe lume, ca şi
la apropiata naştere, cu un uşor sentiment de (ino(ă"ie. ,eşi pusesem totul la punct pentru petrecere,
nu mă gândisem la ea toată săptămâna, şi nu mai erau decât două zile> .u cum(a ar fi fost cazul să
mă concentrez mai mult la e(enimentul acesta social, decât la un complot pentru crimă4
2ra un moment în care (ia"a mea mi se părea... comple/ă. %âte(a picături de ploaie mi-au
împroşcat parbrizul în timp ce ieşeam din parcarea benzinăriei. )peram să am lapte suficient pentru
micul de&un, fiindcă sigur nu (erificasem înainte de a pleca de-acasă. ,ar sânge îmbuteliat a(eam, ca
să le ofer (ampirilor4 Pentru orice e(entualitate, m-am oprit la Piggl0 Giggl0 şi am cumpărat câte(a
sticle. <i ce(a lapte. <i pu"ină şuncă. .u-mi mai făcusem un send(iş cu şuncă de o (eşnicie, şi Ferr0
!ellefleur îmi adusese câte(a roşii timpurii proaspete.
8i-am aruncat plasele de cumpărături pe scaunul din dreapta mea şi am sărit repede după ele,
fiindcă ploaia începuse brusc să se repeadă cu putere. )patele tricoului îmi era leoarcă, iar coada îmi
târna, îmbibată de apă, pe gât. m întins mâna spre bancheta din spate şi mi-am luat umbrela lângă
mine. 2ra cea (eche, pe care bunica mea o folosea ca să se adăpostească de soare când (enea să mă
(adă &ucând softball, iar când i-am pri(it dungile decolorate, negre, (erzi şi cireşii, am sim"it cum mi
se întinde un zâmbet pe fa"ă.
m condus spre casă încet şi cu pruden"ă. Picăturile de ploaie răpăiau pe capotă şi ricoşau din
carosabil ca nişte mici ciocane pneumatice. Farurile mele păreau cu greu capabile să străpungă ploaia
şi semiîntunericul. m aruncat o pri(ire spre ceasul de pe bord. 2ra de&a trecut de şapte. Fireşte că
a(eam timp berechet până la întrunirea %omitetului pentru sasinarea lui 1ictor, însă ar fi însemnat o
uşurare fie şi simplul fapt că a&ungeam acasă. 8-am gândit la sprintul pe care trebuia să-l fac de la
maşină până în casă. ,acă ,ermot o fi plecat de&a, înseamnă că a lăsat încuiată uşa (erandei din
spate. (eam să fiu total e/pusă la ploaie până bâ&bâiam cu cheile şi cu cele două sacoşe grele, cu
sânge şi lapte. .u pentru prima oară, nici pentru ultima, m-am gândit să-mi cheltuiesc economiile 6
banii moşteni"i de la %laudine şi suma ce(a mai mică rămasă de la #adle0 97em0 nu mă sunase, aşa
că puteam presupune că într-ade(ăr nu (oia banii; 6 cu ridicarea lângă casă a unui şopron pentru
maşini.
Focmai mă gândeam cum aş amplasa o astfel de construc"ie şi mă întrebam cât timp mi-ar lua până
s-o clădesc, când am a&uns în spatele casei. !ietul ,ermot> %erându-i să plece astă-seară, îl
condamnasem la o perioadă nefericită, în umezeală, prin pădure. %el pu"in, aşa credeam eu, c-o (a
considera nefericită. 5ânele a(eau alte criterii decât noi. :-aş fi împrumutat maşina, iar el ar fi putut să
se ducă până la -ason, e(entual.
8-am zgâit prin parbriz, sperând să (ăd (reo lumină în bucătărie, care să-mi semnaleze prezen"a
lui ,ermot.
Însă uşa (erandei din spate atârna, deschisă, deasupra treptelor. .u puteam să (ăd îndea&uns de
bine prin penumbră, ca să-mi dau seama dacă şi uşa casei era cum(a deschisă.
Prima mea reac"ie a fost de indignare. %e negli&en"ă din partea lui ,ermot, mi-am zis. Poate c-ar fi
trebuit să-i cer şi lui să plece. ,ar pe urmă m-am gândit mai bine. ,ermot nu fusese niciodată atât de
negli&ent, şi nu a(eam (reun moti( să cred că ar fi de(enit tocmai azi. În loc să mă simt iritată, poate
ar trebui să fiu îngri&orată.
Poate că trebuia să ascult de clopo"elul de alarmă care-mi răsuna în cap.
<ti"i care-ar fi un lucru inteligent4 )ă dau în marşarier şi să dispar naibii de-aici. 8i-am desprins
pri(irea de la rău-pre(estitoarea uşă deschisă. %a electrizată, am cuplat brusc în marşarier şi am dat
înapoi. :ntrând în (iteză, am răsucit (olanul, ca să mă năpustesc ca o rachetă înapoi pe alee.
,inspre pădure, un trunchi de copac tânăr, dar (oluminos, s-a prăbuşit peste pietriş, iar eu am
călcat frâna.
<tiu să recunosc o capcană când o (ăd.
m oprit motorul şi-am împins cu putere portiera. În timp ce mă străduiam să cobor, o siluetă a
ieşit din ascunzişul copacilor, îndreptându-se în fugă spre mine. )ingura armă la îndemână era litra de
lapte, în recipientul său din plastic, aşa că am înhă"at toartele plasei şi am a(ântat-o în sus. )pre
uimirea mea, mi-am nimerit "inta, şi laptele a "âşnit peste tot. =ucru absurd, m-a fulgerat furia pentru
o astfel de risipă, după care iată-mă repezindu-mă spre copaci, cu tălpile alunecându-mi pe iarba udă.
)la(ă ,omnului că purtam tenişi. m alergat ca să-mi sal(ez (ia"a. %hiar dacă-l doborâsem, nu a(ea
să rămână &os, şi poate că nu era doar unul singur. 2ram sigură că am zărit, cu coada ochiului, un
fulger mişcător.
.u ştiam dacă atacatorii inten"ionau să mă omoare, însă nici să mă in(ite la o partidă de 8onopol0
nu (oiau.
În câte(a secunde, eram leoarcă de ploaie şi de apa pe care o stârnisem din tufişuri în timp ce mă
repezeam, poticnindu-mă, prin pădure. ,acă scăpăm cu (ia"ă din asta, am &urat, a(eam să-mi reiau
alergările pe pista de la şcoală, fiindcă respira"ia îmi râcâia ca un fierăstrău plămânii. 1erdea"a era
densă+ cârceii şerpuiau pretutindeni. .-am căzut, dar nu era decât o chestiune de timp.
8ă străduiam din răsputeri să gândesc 6 ar fi fost bine să pot 6 dar păream să fiu posedată de o
mentalitate de iepure. Fugi şi ascunde-te, fugi şi ascunde-te. ,acă era să fiu răpită de (ârcolaci, atunci
totul se terminase, fiindcă ei puteau să-mi dea de urmă prin pădure într-o clipită, chiar şi fiind în
forma lor umană, chiar dacă (remea era posibil să-i încetinească.
1ampiri nu puteau să fie, pentru că soarele nu apusese.
5ânele ar fi procedat cu mai multă subtilitate.
Prin urmare, erau oameni. 8-am repezit pe lângă marginea cimitirului, fiindcă aş fi fost prea uşor
de depistat în câmp deschis.
m auzit zgomot prin pădure, în urma mea, şi m-am îndreptat spre singurul alt sanctuar care mi-ar
fi putut oferi o bună ascunzătoare. %asa lui !ill. .-a(eam timp destul ca să mă ca"ăr într-un copac.
(eam impresia că sărisem afară din maşină acum o oră. Neanta mea, telefonul> ,e ce nu mi-oi fi
înhă"at măcar telefonul4 Parcă-mi şi (edeam geanta stând pe scaunul automobilului. 8ama mă-sii>
cum alergam la deal, aşa că mă apropiam. 8-am oprit lângă uriaşul ste&ar bătrân, cam la zece
metri de (eranda din fa"ă, pri(ind cu aten"ie în &urul ei. :ată casa lui !ill, întunecată şi tăcută sub
rafalele ploii. %ând se stabilise -udith acolo, lăsasem într-o zi copia mea după cheia lui !ill în cutia
poştală. şa mi se păruse corect. Însă în aceeaşi noapte el îmi lăsase un mesa& pe robotul telefonic,
spunându-mi unde "inea cheia de rezer(ă. .u mai discutaserăm pe urmă pe tema aceasta.
m "âşnit sus pe (erandă, am găsit cheia lipită cu bandă adezi(ă sub bra"ul scaunului din lemn şi
am descuiat uşa de la intrare. Îmi tremurau mâinile în asemenea hal, încât mă mir că n-am scăpat
cheia şi am nimerit încuietoarea de la prima încercare. Focmai mă pregăteam să păşesc înăuntru, când
mi-a (enit un gând' urmele paşilor. =ăsam urme de tălpi ude oriunde aş fi mers prin casă. sta
însemna că-mi semnalizez pozi"ia ca o firmă cu neoane albastre de la B-8art. Nhemuindu-mă după
parapetul (erandei, mi-am scos hainele şi încăl"ările şi le-am aruncat în spatele tufelor groase de
azalee care încon&urau casa. 8i-am stors coada. 8-am scuturat energic ca o că"eluşă, ca să scap de cât
mai multă apă cu putin"ă. poi, am păşit în penumbra tăcută a bătrânei case %ompton. ,eşi nu a(eam
(reme să cuget la aşa ce(a, m-am sim"it categoric bizar să stau goală în hol.
8i-am coborât pri(irea spre picioare. A baltă de apă. m frecat-o cu talpa şi am făcut un pas mare,
până pe co(orul ros care ducea din hol spre bucătăria din spate. .-am aruncat nici măcar o pri(ire
spre li(ing 9încăpere pe care !ill o numea uneori salon;, nici nu m-am a(enturat în sufragerie.
!ill nu-mi spusese niciodată precis unde dormea pe timp de zi. În"elesesem că o astfel de
informa"ie constituie un uriaş secret pentru (ampiri. ,ar eram de o agerime rezonabilă, şi a(usesem
destul timp la dispozi"ie ca să deduc câtă (reme am fost împreună. ,eşi eram con(insă că nu a(ea
doar o singură ascunzătoare, una dintre ele se afla unde(a lângă cămară, în bucătărie. 2l remodelase
bucătăria şi instalase o cadă cu &acuzzi, creând mai degrabă un soi de suprafa"ă pentru spa, decât
pentru gătit 6 ceea ce lui nu-i trebuia 6 însă lăsase neatinsă o mică încăpere separată. .u ştiu dacă
fusese o cămară sau odaia (aletului. şa că am deschis uşa proaspăt oblonită şi am intrat, închizând-o
după mine. cum, pe rafturile neobişnuit de înalte nu se aflau decât (reo câte(a ba/uri de sticle cu
sânge şi o şurubelni"ă. m ciocănit în podea, în pere"i. În panica mea şi cu tot zgomotul furtunii de-
afară, n-am putut să sesizez (reo diferen"ă de sunet.
3 !ill, lasă-mă să intru. Ariunde-ai fi, lasă-mă să intru> am zis, ca un persona& dintr-o sinistră
po(este cu fantome.
.-am auzit nimic, fireşte, deşi am ascultat pre" de câte(a secunde într-o desă(ârşită nemişcare. .u
ne mai împăr"iserăm sângele de destul timp, şi era încă ziuă, chiar dacă nu pentru multă (reme.
Porcăria naibii, mi-am zis. ,ar tocmai atunci am descoperit o crestătură sub"ire în podea, e/act
lângă pragul uşii. Pri(ind cu mare aten"ie, am remarcat că dunga aceea sub"ire se continua pe laturi.
.-a(eam timp s-o e/aminez mai îndeaproape. %u inima bubuindu-mi în piept, din pur instinct şi din
pură disperare, am înfipt şurubelni"a în crestătură şi am ridicat, folosind-o drept pârghie. apărut o
gaură, şi am plon&at în ea, lăsând să se închidă chepengul în urma mea. 8i-am dat seama că rafturile
erau atât de înalte, ca să permită ridicarea chepengului până sus. .u ştiam unde erau ascunse
balamalele, şi nici nu-mi păsa.
Pentru un lung, foarte lung moment, n-am făcut decât să zac grămadă, goală, pe pământul bătătorit,
gâfâind, străduindu-mă să-mi re(in în fire. .u mă mişcasem atât de repede, atât de îndelungat, de
când... de când fugisem ultima oară de cine(a care (oise să mă omoare.
8-am gândit' ar fi cazul să-mi schimb modul de (ia"ă. .u era prima oară când gândeam astfel, nu
era prima oară când mă hotărâm să-mi găsesc un mod de (ia"ă mai sigur.
,ar nu era ocazia potri(ită pentru o medita"ie profundă. 2ra momentul să mă rog ca, oricine ar fi
stat să doboare copaci peste aleea mea, respecti(ul ?oricine@ să nu mă găsească aici, în casă, goală-
puşcă şi lipsită de apărare, ascunzându-mă într-o (ăgăună împreună cu... ,ar unde o fi !ill4 ,esigur,
era întuneric beznă cu chepengul lăsat, şi din moment ce în casă nu rămăsese nici măcar o lumină
aprinsă, nimic nu putea pătrunde prin contururile deschizăturii, din cauza uşii de la cămară şi a zilei
întunecate de ploaie. m pipăit prin întuneric, căutându-mi gazda fără (oie. Aare să fi fost într-o altă
ascunzătoare4 8ă mira cât de (ast era spa"iul acela. %ât timp căutam, a(eam timp să-mi închipui tot
felul de insecte. <erpi. %ând eşti goală-puşcă, nu-"i surâde ideea că te-ar putea atinge unele chestii în
zone care rareori luau contact cu pământul pustiu. 8-am târât în patru labe, pipăind, tresărind din
când în când dacă sim"eam 9sau îmi imaginam; atingerea unor minuscule picioruşe pe piele.
Până la urmă, am dat de !ill, într-un col". Încă era, e(ident, ca şi mort. Aarecum spre şi mai marea
mea uimire, degetele mele m-au informat că şi el, la rândul lui, era gol. În mod cert, era mai practic.
,e ce să-"i murdăreşti hainele4 <tiam că, ocazional, aşa dormea şi afară. 8-am sim"it atât de uşurată
găsindu-l, încât chiar nu m-a mai interesat dacă e îmbrăcat sau nu.
m încercat să deduc cam cât îmi luase drumul de la 8erlotteEs până acasă şi cât durase goana
prin pădure. %ea mai bună estimare era că mai a(eam între treizeci şi patruzeci şi cinci de minute
până la trezirea lui !ill.
8-am ghemuit lângă el, strângând în mână şurubelni"a şi ascultând cu to"i ner(ii încorda"i orice
sunet puteam să captez. 2ra posibil ca ei 6 misterioşii ?ei@ 6 să nu-mi dea de urmă aici, şi nici să nu-
mi găsească (eşmintele. ,ac-ar fi fost conform cu norocul meu obişnuit, sigur că-mi descopereau
hainele şi încăl"ările şi-şi dădeau seama că, în consecin"ă, pătrunsesem în casă, aşa că a(eau să intre şi
ei.
8i-am permis o urmă de dezgust pentru faptul că dădusem fuga după protec"ie la bărbatul aflat cel
mai aproape. Fotuşi, m-am consolat singură, nu atât musculatura lui mi-o doream, cât adăpostul casei.
:ar asta era în regulă, nu4 Aricum, nu mă preocupa e/cesi( corectitudinea politică într-un astfel de
moment. )upra(ie"uirea se găsea mult mai sus pe lista mea de priorită"i. :ar !ill nu era tocmai la
dispozi"ia mea, presupunând că ar fi dispus să...
3 )oo*ie4 l-am auzit murmurând.
3 !ill, sla(ă ,omnului că te-ai trezit>
3 2şti dezbrăcată.
Po"i să ai încredere în faptul că un bărbat (a aduce totdeauna primul (orba despre aşa ce(a.
3 bsolut, şi-o să-"i e/plic de ce...
3 .u pot să mă trezesc deocamdată, a zis. Probabil e... cerul acoperit4
3 2/act, furtună mare, întuneric ca naiba afară, şi oameni...
3 !ine, mai târziu.
<i-a adormit la loc.
Fir-ar să fie> şa că nu mi-a rămas altce(a de făcut decât să mă înghesui în el şi să ascult. Aare
lăsasem uşa de la intrare descuiată4 )igur c-o lăsasem. <i, e/act în clipa în care mi-am dat seama de
acest lucru, am auzi o scândură a podelei scâr"âind deasupra. :ntraseră în casă.
3 ... nici picătură, a rostit o (oce, probabil în hol. m dat să mă târăsc spre chepeng, ca să aud
mai bine... dar m-am oprit. 2/ista măcar o şansă ca ei 6 şi dacă descopereau chepengul şi reuşeau să-l
deschidă 6 tot să nu ne (adă, pe mine şi pe !ill. 2ram departe, într-un col", şi spa"iul era destul de
întins. Poate că fusese un soi de pi(ni"ă, sau ce(a cât se putea de asemănător unei pi(ni"e, într-un loc
cu pânza freatică situată atât de sus.
3 8da, dar uşa era descuiată. Frebuie să fi intrat aici.
2ra o (oce nazală, care se auzea mai aproape decât înainte.
3 <i a zburat peste podea, fără să lase (reo urmă de talpă4 ,upă o ploaie atât de toren"ială ca
asta4
1ocea sarcastică era pu"in mai profundă.
3 .u ştim ce anume o fi.
%el care s-a auzit (orbea pe nas.
3 .u e (ampir, Bel(in. sta ştim.
3 Poate-o fi (ârcolac, sau cam aşa ce(a, #od, şi-a dat cu părerea Bel(in.
3 1ârcolac4 Pufnetul de neîncredere a răsunat prin casa întunecată. #od chiar le a(ea cu
sarcasmul.
3 .-ai (ăzut ce urechi a(ea tipul4 ,e-a dreptul incredibil. .u mai po"i să ştii nimic în zilele
noastre, şi-a dădăcit Bel(in camaradul.
Crechi4 1orbeau despre ,ermot. %e i-or fi făcut4 8-a cuprins ruşinea. bia acum mă gândeam
pentru prima oară că era posibil să-mi fi doborât străunchiul.
3 8da, şi4 Probabil c-o fi (reun obsedat de-ăla de science-fiction, a replicat #od, dând impresia
că nu acordă prea mare importan"ă propriilor spuse. uzeam dulapuri deschise şi închise. .ici gând să
fi intrat eu în astfel de locuri.
3 .oo, frate, sunt sigur că erau reale. .u tu cicatrice, nu tu nimic. Poate-ar fi trebuit să-i iau una.
)ă-i ia una4 8-am cutremurat.
Bel(in, aflat mai aproape de cămară decât #od, a zis'
3 2u mă duc sus, să (erific prin camerele de-acolo.
<i am auzit cum zgomotul ghetelor lui de(ine tot mai slab, apoi scâr"âitul îndepărtat al treptelor,
paşii înăbuşi"i de grosimea co(oarelor. %u mare greutate, i-am urmărit mişcările la eta&. 8i-am dat
seama când a fost e/act deasupra mea, în încăperea care deduceam că ar fi dormitorul principal, cel în
care dormisem câtă (reme fusesem cu !ill.
,upă plecarea lui Bel(in, #od a rătăcit încoace şi-ncolo, deşi nu părea prea interesat de mine.
3 !un... nimeni pe-acolo, a anun"at Bel(in, când s-a întors în fosta bucătărie. ,ar ce-o căuta o
cadă cu &acuzzi în casă4
3 2 o maşină afară, a rostit #od, gânditor.
1ocea i se auzea mult mai aproape, e/act lângă uşa deschisă a cămării. )e gândea la cum a(ea să
a&ungă înapoi în )hre(eport, să facă un duş fierbinte, să îmbrace haine uscate, poate să şi facă se/ cu
ne(astă-sa. Ptiu> <i alte câte(a detalii în plus. Bel(in era mai prozaic. 1oia să-şi primească plata, aşa
că (oia să mă predea. %ui4 Fir-ar al naibii, la asta nu se gândea. m sim"it cum mi se prăbuşeşte
inima, chiar aş fi putut să &ur că-mi a&unsese de&a la degetele de la picioare. ,egetele mele goale de la
picioare. !ine că-mi făcusem unghiile cu o&ă de curând. :rele(ant>
A dungă strălucitoare de lumină a apărut pe contururile sub"iri, foarte sub"iri, ale chepengului, sau
trapei, sau cum o mai fi numit-o !ill. )e aprinsese becul în cămară. m rămas nemişcată ca un
şoricel, încercând să respir superficial şi fără zgomot. 8ă gândeam cum s-ar sim"i !ill dacă aş fi
omorâtă chiar lângă el. :rele(ant>
Fotuşi, nu s-ar fi sim"it bine.
m auzit un scâr"âit şi mi-am dat seama că unul dintre indi(izi se oprise drept deasupra mea. ,ac-
aş fi putut să-mi deconectez creierul, aş fi făcut-o. 2ram atât de conştientă de (ia"a din min"ile altora,
încât îmi (enea greu să cred că ar putea cine(a să ignore prezen"a unui creier conştient, mai ales unul
atât de agitat ca al meu.
3 2 numai sânge aici, l-am auzit pe #od, atât de aproape, încât am tresărit brusc, surprinsă. ,in
ăla îmbuteliat. Bel(in, casa asta înseamnă că-i apar"ine unui (ampir>
3 .-are importan"ă, atât timp cât nu e treaz. )au trează. uzi, ai a(ut (reodată o femeie-(ampir4
3 .u, şi nici nu (reau. .u-mi place să mi-o trag cu moartele. )igur, în unele seri, nici 8arge nu-i
cu mult mai groza(ă.
Bel(in a izbucnit în râs.
3 r fi bine să nu te-audă spunând aşa ce(a, frate.
3 .u-i niciun pericol, a replicat #od, râzând şi el.
<i, cu asta, a ieşit din cămară. Fără să stingă lumina, ticălos risipitor> 2(ident, faptul că !ill şi-ar
da seama că fusese cine(a aici nu-l preocupa pe #od. Prin urmare, era prost de-a dreptul.
<i atunci, s-a trezit !ill. ,e data aceasta, era ce(a mai (ioi, şi în clipa în care l-am sim"it mişcându-
se, m-am aplecat peste el şi i-am astupat gura cu palma. )-a încordat din to"i muşchii şi am mai a(ut
timp să e/clam în gând A, nu> înainte ca el să mă miroasă, să mă recunoască.
3 )oo*ie4 a zis, dar nu la (olumul normal.
3 i auzit ce(a4 a întrebat #od de deasupra.
urmat un prelungit moment de tăcere însufle"ită, atentă.
3 <şt, am răsuflat, drept în urechea lui !ill.
A mână rece s-a ridicat şi mi-a coborât pe picior. proape că-i sim"eam surprinderea lui !ill 6 încă
o dată 6 din clipa în care şi-a dat seama că sunt goală... Încă o dată. <i mi-am dat seama în care clipă
i-a pătruns în conştiin"ă faptul că auzise o (oce (enind de deasupra.
!ill punea fragmentele cap la cap. .u ştiam la ce concluzie a(ea să a&ungă, dar în"elegea că suntem
în pericol. 8ai era conştient şi că a(ea o femeie complet goală peste el, şi am sim"it altce(a z(âcnind.
2/asperată şi amuzată în acelaşi timp, am fost ne(oită să-mi strâng cu putere buzele ca să-mi înăbuş
chicotitul. :rele(ant>
<i atunci, !ill a adormit la loc.
furisitul ăla de soare nu mai a(ea de gând să apună4 !ill mă înnebunea tot trezindu-se şi
adormind la loc. 2ra ca şi cum aş fi ieşit cu cine(a suferind de pierderi ale memoriei pe termen scurt.
<i uitasem complet să ascult şi să mă simt îngrozită.
3 .oo, n-aud nimic, a zis Bel(in.
5ăcând deasupra in(oluntarei mele gazde, parcă stăteam peste o pernă rece şi tare, cu păr.
<i în erec"ie. Pentru ceea ce părea să fie a zecea oară, !ill s-a trezit.
m lăsat aerul să-mi iasă din piept fără zgomot. ,e data aceasta, !ill era complet treaz. 8-a
cuprins cu bra"ele, însă a fost suficient de gentleman ca să nu le mişte, să nu e/ploreze, cel pu"in
deocamdată. scultam amândoi' îl auzise şi el pe Bel(in (orbind.
Până la urmă, două perechi de picioare au tra(ersat podeaua din lemn, şi am auzit uşa de la intrare
deschizându-se şi închizându-se. m răsuflat, uşurată. !ill m-a strâns mai tare în bra"e şi s-a
rostogolit astfel încât să a&ungă deasupra mea.
3 2 cum(a %răciunul4 m-a întrebat strâns lipit de mine. 2şti cum(a un cadou anticipat4
m râs, dar tot încercând să fac cât mai pu"in zgomot.
3 Îmi pare rău că am intrat nepoftită în casă, !ill, i-am zis, cu o (oce foarte scăzută. .umai că mă
urmăreau.
:-am e/plicat foarte pe scurt, a(ând gri&ă să-i spun unde-mi aruncasem hainele şi de ce se aflau
indi(izii acolo. :-am sim"it pieptul umflându-se pu"in, şi mi-am dat seama că râdea pe tăcute.
3 )unt îngri&orată rău pentru ,ermot, i-am zis. 1orbeam aproape în şoaptă, ceea ce făcea ca
întunericul să pară ciudat de intim, ca să nu mai (orbesc şi despre suprafa"a mare de piele aflată în
contact.
3 2şti aici de ce(a (reme, a zis el, cu (ocea la ni(elul normal.
3 ,a.
3 8ă duc să mă asigur că au plecat, dacă tot nu (rei să mă laşi să fac ?inaugurarea@ mai de(reme,
m-a anun"at !ill, şi am a(ut ne(oie de un minut până să în"eleg ce-a (rut să spună.
8-am pomenit zâmbind pe întuneric. !ill s-a desprins de mine cu blânde"e şi i-am (ăzut trupul alb
mişcându-se fără zgomot prin penumbră. ,upă ce-a ascultat o clipă, a împins chepengul. spra
lumină electrică a inundat pi(ni"a. 2ra un asemenea contrast, încât a trebuit să-mi închid ochii, ca să
le ofer răgazul pentru adaptare. Până să reuşesc, !ill se furişase de&a în casă.
.-am auzit nimic, oricât mi-aş fi ciulit urechile. =a un moment dat, m-am săturat de aşteptare 6 mă
sim"eam de parcă aş fi stat ghemuită acolo, pe pământul gol, de o (eşnicie 6 aşa că m-am săltat afară
prin chepeng cu mult mai pu"ină gra"ie şi mult mai mult zgomot decât !ill. m stins becul pe care
Bel(in şi #od îl lăsaseră aprins, cel pu"in par"ial din cauză că lumina mă făcea să mă simt cam de
două ori mai goală. m pri(it cu precau"ie pe o fereastră din sufragerie. Pe întuneric, îmi era greu să
fiu sigură, dar mi s-a părut că arborii nu se mai unduiau în bătaia (ântului. Ploaia însă continua
neabătută. m zărit un fulger în depărtare, spre nord. În schimb, n-am (ăzut răpitori, sau cada(re, sau
orice altce(a nelalocul lui în peisa&ul îmbibat de umezeală.
!ill nu-mi dădea impresia că s-ar grăbi să se întoarcă la mine şi să-mi spună ce se-ntâmplă. 1echea
masă din sufragerie era acoperită cu un soi de şal cu fran&uri, aşa că l-am smuls de pe masă şi m-am
înfăşurat în el, sperând să nu fi fost cine ştie ce moştenire de familie sacră pentru un %ompton. (ea
găuri şi un model mare înflorat, aşa că gri&ile mele nu erau prea mari.
3 )oo*ie, am auzit (ocea lui !ill din spatele meu, şi am sărit cât colo, "ipând ascu"it.
3 2şti amabil să nu mai faci aşa ce(a4 i-am zis. m a(ut parte de destule surprize neplăcute pe
ziua de azi.
3 )cuză-mă, mi-a răspuns. Jinea în mână un prosop de bucătărie, cu care-şi ştergea părul. m
intrat prin spate, mi-a e/plicat.
2ra şi acum gol, însă mi se părea ridicol să trag (reo concluzie de orice fel pe tema asta. Îl mai
(ăzusem de atâtea ori gol pe !ill. 2l mă pri(ea din cap până-n picioare, cu un soi de e/presie
nedumerită pe chip.
3 )oo*ie, por"i şalul spaniol al mătuşii mele 2d$ina4 m-a întrebat.
3 , îmi cer scuze, i-am zis. 5ău, !ill. 2ra aici şi mi-era frig+ mi-a intrat umezeala în oase şi
sim"eam ne(oia să mă acopăr. Îmi cer scuze.
8-am gândit să-l iau de pe mine şi să i-l înmânez, dar în aceeaşi clipă m-am şi răzgândit.
3 rată mai bine pe tine decât pe masă, a comentat el. În plus, e şi găurit. 2şti gata să te duci
acasă şi să (ezi ce s-a întâmplat cu străunchiul tău4 <i unde-"i sunt hainele4 .u cum(a... .u cum(a "i
le-au scos indi(izii ăia4 Fe-au... Ji-au făcut (reun rău4
3 .u, nu, m-am grăbit să-i răspund. Ji-am zis că a trebuit să mi le arunc, ca să nu (adă picăturile
de apă. )unt afară, în fa"ă, după tufe. .u puteam să le las la (edere, normal.
3 .ormal, a încu(iin"at !ill, care părea adâncit în gânduri. ,acă nu te-aş fi cunoscut atât de bine,
aş fi crezut 6 şi scuză-mă dacă te ofensez 6 că ai pus la cale întregul scenariu ca prete/t să a&ungi din
nou în pat cu mine.
3 > dică, aproape că "i-ar (eni să crezi că aş fi ticluit toată po(estea, ca să pot apărea goală în
fa"a ta, cerând a&utor, ca o doEnEşoară la ananghie, a(ând ne(oie ca marele şi puternicul (ampir !ill, şi
el la fel de gol, să mă sal(eze de răpitorii cei răi4
8i-a răspuns cu un semn de încu(iin"are, arătând pu"in stân&enit.
3 8i-ar fi plăcut să am suficient timp liber ca să mai zăbo(esc pe-aici şi să mă gândesc la astfel
de lucruri, am zis, admirând faptul că o minte era capabilă să conceapă o cale atât de ocolită pentru
ob"inerea a ceea ce-şi doreşte. ,ar cred, am continuat, că doar dacă băteam la uşa ta, cu o e/presie de
femeie singură, probabil că aş fi a&uns unde (oiam, dacă ăsta ar fi fost scopul meu. )au puteam să zic
numai ?%e zici, barosane4@ .u cred că era ne(oie să fiu goală şi în pericol, ca să te dau în clocot.
2ste4
3 i absolută dreptate, a încu(iin"at el, zâmbind uşor. <i ori de câte ori "i-ar plăcea să încerci (reo
altă şmecherie, m-aş bucura să-mi &oc rolul. 2 cazul să-mi cer scuze din nou4
:-am întors zâmbetul.
3 .u e necesar. !ănuiesc că nu ai (reun impermeabil, nu4
2(ident că n-a(ea, dar o umbrelă tot a găsit. În scurt timp, mi-a adus hainele de după tufe. Până le-
am stors şi le-am pus în uscător, el a dat fuga la eta&, în camera lui, în care nu dormea niciodată, să
îmbrace o pereche de blugi şi un tricou fără mâneci' sărăcie mare, pentru unul ca !ill>
1eşmintele mele a(eau ne(oie de prea mult timp până să se usuce, aşa că, înfăşurată în şalul
spaniol al mătuşii 2d$ina şi la adăpostul umbrelei albastre a lui !ill, m-am urcat în maşina lui. ieşit
pe #ummingbird 7oad şi a pornit în direc"ia casei mele. În apropiere, a oprit motorul, a sărit &os şi a
înlăturat trunchiul de copac de pe alee la fel de uşor pe cât ar fi ridicat o scobitoare. .e-am reluat apoi
drumul spre casă, trecând pe lângă sărmana mea maşină, cu portiera din dreptul (olanului încă
deschisă în ploaie. :nteriorul era îmbibat de apă, însă fără contribu"ia aşa-zişilor mei răpitori. %heia se
afla încă în contact, geanta îmi era tot pe scaunul din fa"ă, alături de cumpărăturile care-mi mai
rămăseseră.
!ill a pri(it spre recipientul din plastic în care fusese laptele, şi eu m-am întrebat pe care dintre ei îi
lo(isem, pe Bel(in sau pe #od4
.e-am oprit amândoi maşinile la intrarea din spate, însă în timp ce eu îmi adunam geanta şi
sacoşele de cumpărături, !ill coborâse de&a şi se dusese în casă. 8i-am permis o clipă de îngri&orare
la gândul că nu ştiam cum să-mi usuc maşina, înainte de a mă concentra asupra situa"iei de criză din
apropiere. 8-am dus cu gândul la ce pă"ise zâna pe nume %ait, aşa că gri&a fa"ă de tapi"eria
automobilului mi-a pierit din minte cu o (iteză mul"umitoare.
m intrat, stângace, în casă. 8i-era greu să mă descurc cu şalul în care eram înfăşurată, cu
umbrela, geanta, sacoşa cu sângele îmbuteliat, plus tălpile mele goale. Îl auzeam pe !ill umblând prin
casă şi mi-am dat seama că a găsit ce(a când m-a strigat ?)oo*ie>@ pe un ton imperios.
,ermot zăcea, inconştient, pe podeaua podului, lângă aparatul pentru raşchetat pe care-l închiriase,
acesta fiind trântit pe o parte şi deconectat. %ăzuse cu fa"a în &os, moti( pentru care mi-am imaginat că
fusese cu spatele la uşă, cu maşina în func"iune, când apăruseră atacatorii în casă. %ând îşi dăduse
seama că nu mai e singur şi deconectase aparatul, fusese de&a prea târziu. Părul îi era plin de sânge
închegat, şi rana arăta oribil. Înseamnă că a(useseră la ei cel pu"in o armă.
!ill stătea ghemuit, "eapăn, deasupra trupului nemişcat. Fără să se întoarcă spre mine, mi-a zis'
3 .u pot să-i dau din sângele meu.
%a şi cum i-aş fi cerut-o.
3 <tiu, i-am răspuns, surprinsă. ,oar e zână.
=-am ocolit pe ,ermot şi am îngenuncheat de cealaltă parte a lui. ,in pozi"ia aceasta, puteam să-i
(ăd fa"a lui !ill.
3 Înapoi, i-am poruncit. Înapoi. ,u-te &os, imediat>
8irosul sângelui de zână, îmbătător pentru (ampiri, probabil că i se părea lui !ill că umple
întregul pod.
3 ş putea să-l cură" cu limba, a propus !ill, fi/ând rana cu o pri(ire pofticioasă.
3 .u, pentru că n-ai mai putea să te opreşti. Pleacă, !ill> ,u-te>
În ciuda ordinelor mele, fa"a lui !ill s-a lăsat mai &os, mai aproape de capul lui ,ermot. 8-am
împins înainte şi l-am plesnit din toate puterile.
3 Frebuie să pleci, am zis, deşi sim"eam o ne(oie atât de mare de a-mi cere scuze, încât îmi (enea
să tremur. 2/presia de pe chipul lui !ill era cumplită. Furie, nesa", luptă pentru recăpătarea
autocontrolului...
3 8i-e foarte foame, a şoptit, mâncându-mă din ochi. #răneşte-mă, )oo*ie.
Pentru o clipă, am crezut că mi-a sosit momentul legerilor Proaste. %ea mai proastă alegere ar fi
fost să-l las pe !ill să-l muşte pe ,ermot. Crmătoarea, în ordine ascendentă, ar fi fost să-l las pe !ill
să mă muşte pe mine, fiindcă în atmosfera aceea încărcată de îmbătătorul miros al sângelui de zână,
nu puteam fi sigură că s-ar mai opri la timp. Foate acestea mi-au trecut prin minte cu iu"eala
fulgerului, în timp ce !ill se lupta să se stăpânească. Până la urmă, a izbutit... dar totul a atârnat de cel
mai sub"ire fir de păr.
3 8ă duc să (ăd dac-au plecat, mi-a zis, în timp ce pornea, împleticindu-se, spre scară. Până şi cu
propriul trup se războia. 2ra clar că absolut toate instinctele îi cereau să bea sânge, cum(a, indiferent
cum, din cei doi apetisan"i şi ispititori donatori afla"i la îndemână, în timp ce mintea îi poruncea să
plece naibii de-aici, până nu se întâmpla ce(a cumplit. ,ac-aş fi a(ut şi o altă persoană prin prea&mă,
nu sunt con(insă că nu i-aş fi aruncat-o lui !ill, atât de tristă mă sim"eam din cauza lui.
Fotuşi, a reuşit să coboare treptele şi am auzit uşa trântindu-se în urma lui. Pentru e(entualitatea în
care şi-ar pierde controlul, m-am grăbit să cobor la rândul meu şi să încui ambele uşi din spate, astfel
încât măcar să fiu pre(enită dacă s-ar întoarce.
m aruncat o pri(ire prin li(ing, să (ăd dacă uşa din fa"ă era tot încuiată, aşa cum o lăsasem. 2ra.
,ar, până să mă întorc sus, la ,ermot, m-am dus să-mi iau arma de (ânătoare din dulap.
2ra acolo încă, şi mi-am permis să sa(urez momentul de uşurare. (eam noroc că indi(izii n-o
furaseră. %ăutările lor probabil că fuseseră superficiale. )igur ar fi descoperit ce(a atât de (aloros ca
puşca de (ânătoare, dacă n-ar fi căutat ce(a mai (oluminos' pe mine.
%u puşca !enelli în mână, m-am sim"it mult mai bine, aşa că am înhă"at trusa de prim-a&utor şi am
luat-o cu mine în pod. m urcat şontâc treptele şi am îngenuncheat iarăşi lângă străunchiul meu.
Începeam să fiu al naibii de sătulă de faptul că eram ne(oită să mă descurc cu şalul acela enorm, care
de desfăcea în cele mai necon(enabile momente. 8-am întrebat pentru o clipă cum s-or descurca
femeile indiene, însă n-a(eam timp să mă îmbrac, până nu-l a&utam pe ,ermot.
%u un tampon steril, i-am cură"at sângele de pe craniu, astfel încât să-i pot e/amina rana. răta rău,
dar mă aşteptasem la asta' rănile la cap mereu arată urât. !ine măcar că nu mai sângera. <i, în timp ce
mă ocupam de capul lui ,ermot, purtam o aprigă contro(ersă cu mine însămi, gândindu-mă dacă să
chem o ambulan"ă. .u eram sigură că ambulan"a ar putea să a&ungă aici fără să se amestece Bel(in şi
#od... asta nu trebuia să fie o gri&ă. 2u şi cu !ill a&unseserăm aici fără să fim opri"i.
8ai important era că nu ştiam sigur cât de compatibilă este fiziologia zânelor cu tehnicile medicale
umane... Îndea&uns cât să fie posibilă încrucişarea dintre oameni şi zâne, asta o ştiam, ceea ce (enea în
spri&inul opiniei cum că asisten"a medicală umană ar fi fa(orabilă, dar oricum...
,eodată, ,ermot a scos un geamăt şi s-a rostogolit pe spate. :-am strecurat un prosop sub cap
taman la timp. tresărit de durere.
3 )oo*ie, mi-a zis. ,e ce eşti îmbrăcată într-o fa"ă de masă4
1I
3 i amândouă urechile, l-am asigurat, sim"ind un (al de uşurare atât de puternic, încât era să mă
prăbuşesc. :-am atins uşurel (ârfurile, ca să poată fi sigur.
3 <i de ce nu le-aş a(ea4 s-a mirat ,ermot. 2ra dezorientat şi, luând în considerare cantitatea de
sânge pe care o pierduse, mi se părea de în"eles. %ine m-a atacat4 s-a interesat el.
=-am pri(it, neştiind precis ce să fac. 2ra cazul să-mi iau inima în din"i. şa că l-am sunat pe
%laude.
3 Felefonul lui %laude, a răspuns o (oce profundă pe care am identificat-o ca apar"inându-i lui
!ellenos, elful.
3 !ellenos, sunt eu, )oo*ie. .u ştiu dacă-"i aminteşti de mine, dar am fost pe-acolo alaltăieri, cu
prietenul meu )am...
3 ,a, a zis el.
3 Cite care-i treaba. %ine(a l-a atacat pe ,ermot şi e rănit, iar eu am ne(oie să aflu dacă e/istă
(reun lucru pe care ar trebui sau pe care n-ar trebui să-l fac în cazul unei zâne rănite. Arice în afară de
ce se face la oameni.
3 %ine l-a rănit4
1ocea lui !ellenos de(enise mai tăioasă.
3 ,oi bărba"i, umani, care au pătruns în casă căutându-mă pe mine. .u eram acasă, dar ,ermot
era, şi pusese maşinăria aia în func"iune, şi nu prea putea să-i audă+ se pare că l-au lo(it la cap. .u
ştiu cu ce.
3 )-a oprit hemoragia4 a întrebat el, şi i-am auzit în fundal (ocea lui %laude.
3 ,a, sângele s-a coagulat.
urmat un zumzet de (oci, în timp ce !ellenos s-a consultat cu mai multe persoane, sau cel pu"in
aşa mi-a dat impresia.
3 1in eu, m-a anun"at !ellenos. %laude îmi spune că nu e bine-(enit în casa ta în momentul
actual, aşa că (in eu în locul lui. 1a fi drăgu" să mai ies din clădirea asta. .u mai sunt oameni pe-
acolo, în afară de tine4 Fiindcă n-aş mai putea să trec.
3 .imeni în afară de mine, cel pu"in deocamdată.
3 &ung în scurt timp.
:-am transmis această informa"ie lui ,ermot, care n-a făcut decât să-şi arate nedumerirea. 8i-a mai
spus de (reo două ori că nu în"elege ce caută pe podea, şi a început să mă îngri&oreze. !ine măcar că
părea mul"umit să stea acolo.
3 )oo*ie>
Înainte de începerea ploii, ,ermot deschisese ferestrele, din cauza maşinăriei. şa că l-am auzit
clar pe !ill strigându-mă.
8-am târât până la fereastră, cu fran& urii fluturând.
3 %um se simte4 m-a întrebat !ill, men"inându-se la o distan"ă apreciabilă. %um aş putea să (ă
a&ut4
3 i fost minunat, i-am răspuns, cu toată sinceritatea. A să (ină cine(a din 8onroe, din partea
zânelor, !ill, aşa că mai bine te-ai întoarce acasă. %ând mi se usucă hainele, ai putea doar să mi le laşi
pe treptele din spatele casei, într-o zi când n-o să plouă4 )au numai să le laşi pe (eranda ta din fa"ă,
pot să (in oricând să le iau.
3 )imt că te-am dezamăgit, a zis el.
3 %um asta4 8i-ai oferit un loc în care să mă ascund, mi-ai eliberat aleea, mi-ai (erificat locuin"a,
ca să nu mă mai atace şi altcine(a...
3 ,ar nu i-am omorât, a replicat el. <i mi-ar fi făcut plăcere.
.u prea pot spune că m-aş fi sim"it înfricoşată de o astfel de mărturisire. Începeam să mă
obişnuiesc cu declara"iile e/treme.
3 2i, nu-"i face probleme, l-am liniştit eu. A s-o facă altcine(a, dacă s-or mai "ine de chestii de-
astea.
3 i idee cine i-a anga&at4
3 8ă tem că nu, i-am răspuns, şi chiar îmi regretam neştiin"a. (eau de gând să mă lege în nu ştiu
ce (ehicul şi să mă ducă unde(a, asta ştiu.
.u (ăzusem (ehiculul în gândurile lor, aşa că partea aceasta era neclară.
3 Cnde-şi parcaseră maşina4
3 .u ştiu. 2u n-am (ăzut (reuna.
<i chiar nu a(usesem timp să mă gândesc la aşa ce(a.
!ill m-a pri(it cu &ind.
3 8ă simt inutil, )oo*ie. <tiu că ai ne(oie de a&utor ca să-l cobori pe scară, dar nu îndrăznesc să
mă mai apropii de el iar.
,eodată, !ill a întors capul cu o mişcare atât de bruscă, încât m-a făcut că clipesc. <i, o secundă
mai târziu, dispăruse.
3 m sosit, a strigat cine(a la uşa din spate. )unt !ellenos, elful, (ampirule. nun"-o pe )oo*ie
că am (enit să-mi (ăd prietenul, pe ,ermot.
3 Cn elf> .-am mai (ăzut unul ca tine de peste un secol, i-am auzit (ocea lui !ill, mult mai slabă.
3 <i nici n-o să mai (ezi până cel pu"in peste un secol, a replicat !ellenos cu (ocea lui profundă.
.-am mai rămas chiar mul"i.
m coborât din nou treptele, cât de repede am fost în stare fără să-mi rup gâtul. ,escuind uşa din
spate, am tra(ersat (eranda ca să descui şi uşa acesteia. Prin geam, îi (edeam atât pe elf, cât şi pe
(ampir.
3 ,acă tot ai (enit, eu o să-mi (ăd de drum, a zis !ill. ici nu pot să fiu de (reun a&utor.
2ra afară, în curte. spra lumină a becului de securitate montat pe stâlp îl făcea să arate mai alb ca
albul însuşi, cu ade(ărat nepământean. Ploaia doar mai picura acum, însă aerul mirosea puternic a
umezeală. .-aş fi crezut c-o să dureze atât de mult.
3 me"it de sânge de zână4 l-a întrebat !ellenos. <i el era palid, dar nimeni nu poate fi într-atât de
spălăcit ca un (ampir. Pistruii de un maro deschis ai lui !ellenos păreau umbre pe fa"a lui, şi părul
neted dădea impresia că e un şaten şi mai închis. 2lfii miros altfel decât zânele, i-a e/plicat el.
3 ,a, aşa e, a răspuns !ill, şi i-am sim"it dezgustul în (oce. 8irosul lui !ellenos părea să "ină la
distan"ă cel pu"in un (ampir. Poate reuşeam să răzui câte(a celule epiteliale de-ale lui !ellenos şi să le
împrăştii peste străunchiul meu, ca să-l pot scăpa de (ampiri. A, ,oamne, cum a(eam să mă descurc
pentru întâlnirea cu 2ric şi Pam4
3 "i terminat cu schimbul de polite"uri4 le-am strigat. Fiindcă lui ,ermot chiar i-ar prinde bine
pu"in a&utor.
!ill a dispărut în pădure, iar eu i-am deschis uşa elfului. 2l mi-a zâmbit şi mi-a fost greu să nu
tresar când i-am zărit din"ii lungi şi ascu"i"i.
3 :ntră, i-am zis, deşi ştiam că a(ea să intre chiar şi fără să fie in(itat.
În timp ce-l conduceam prin bucătărie, pri(ea în &ur cu o oarecare curiozitate. 8i-am săltat
în(elitoarea care se târa pe &os, ca să i-o pot lua înainte pe scară, sperând ca !ellenos să nu se bucure
de cine ştie ce pri(elişte. %ând am a&uns în pod, până să pot spune eu ce(a, elful era de&a în genunchi
lângă ,ermot. ,upă o scurtă e/aminare, !ellenos l-a întors pe o parte, ca să-i studieze rana. %iuda"ii
lui ochi oblici, căprui, erau concentra"i asupra prietenului rănit.
2i bine, poate să fi aruncat o scurtă pri(ire şi spre umerii mei goi.
)au nu chiar scurtă.
3 2 cazul să te îmbraci, mi-a zis !ellenos, cu brutalitate. Prea multă piele omenească pentru mine.
AB, interpretasem total greşit pri(irea lui, spre ruşinea mea. 2/act la fel cum fusese respins !ill de
mirosul lui !ellenos, era şi !ellenos dezgustat de (ederea mea.
3 8ă duc bucuroasă să îmbrac haine ade(ărate, dacă are cine să stea cu ,ermot.
3 !ine, m-a aprobat !ellenos.
Aricât de grosolan putea să fie %laude, !ellenos îl întrecea. ,e fapt, era aproape distracti(. =-am
rugat pe !ellenos să-l care pe ,ermot până în camera pentru oaspe"i de la parter, şi le-am luat-o
înainte, ca să mă asigur că încăperea era în regulă. ,upă o pri(ire superficială, asigurându-mă că era
cu(ertura bine trasă pe deasupra cearşafurilor, m-am dat deoparte, făcându-i loc lui !ellenos, care-l
căra pe ,ermot de parcă ar fi fost un copil, deşi ,ermot sigur fusese mai greu de mane(rat pe scara
îngustă.
,upă ce l-a aşezat pe ,ermot pe pat, am dat fuga în camera mea să mă îmbrac. .u pot să (ă spun
cât de uşurată am fost să-mi pot desface şalul acela fran& urat şi înflorat şi să-mi pun o pereche de
&eanşi 9nu scur"i, din respect pentru a(ersiunea fa"ă de pielea omenească a lui !ellenos;. 2ra prea cald
ca să-mi treacă măcar prin minte o bluză cu mâneci lungi, însă umerii mei ofensatori erau cu(iincios
acoperi"i de un tricou în dungi.
,ermot era pe deplin conştient când m-am întors să (ăd ce face. !ellenos stătea în genunchi lângă
pat, mângâindu-i lui ,ermot părul auriu şi (orbindu-i într-o limbă necunoscută mie. )trăunchiul meu
era treaz şi lucid. :nima a început să-mi bată într-un ritm mai (esel când ,ermot chiar mi-a zâmbit,
deşi nu era decât o umbră a zâmbetului său obişnuit.
3 Jie nu "i-au făcut nimic, a zis, e(ident uşurat. Până acum, nepoată, se pare că e mai periculos să
locuiesc cu tine decât cu cei din neamul meu.
3 Îmi pare foarte rău, i-am răspuns, aşezându-mă pe marginea patului şi luându-i mâna într-a
mea. .u ştiu cum de au putut să intre în casă, cu toate dispoziti(ele magice de pază instalate. %ei
care-mi (or răul era (orba că n-ar putea să pătrundă, fie că sunt eu acasă, fie că nu.
%u tot sângele pe care-l pierduse, ,ermot s-a înroşit.
3 sta a cam fost din (ina mea.
3 %um4 m-am mirat, fi/ându-l cu pri(irea de sus. ,e ce4
3 fost (orba despre magie omenească, mi-a e/plicat, ferindu-se să-mi întâlnească pri(irea. 8ica
ta prietenă (ră&itoare, o fi ea destul de bună pentru oameni, însă magia zânelor e mult, mult mai
puternică. şa că i-am destrămat farmecele şi a(eam de gând să le întind pe ale mele în &urul casei, de
îndată ce terminam de raşchetat podeaua.
.u-mi trecea prin cap nimic de spus la aşa ce(a.
urmat un moment de tăcere sufocantă.
3 r fi cazul să ne ocupăm de capul tău, am zis deodată, cu (ioiciune.
:-am mai cură"at pu"in rana şi am tamponat-o cu .eosporin. %ategoric, nu mă încumetam să i-o
cos, deşi eram de părere că trebuia s-o facă cine(a. ,ar, când am pomenit despre copci, atât zâna, cât
şi elful s-au arătat total dezgusta"i de idee. şa că i-am lipit câte(a pansamente în cruce peste rană, ca
să i-o men"ină închisă. 8i-am imaginat că mai mult de-atât n-am ce să fac.
3 cum o să-l tratez eu, a inter(enit !ellenos, şi am fost încântată să aflu că inten"iona să
participe acti(, nu doar cu cărarea lui ,ermot din pod până în pat. .u că n-ar fi fost de a&utor, dar,
într-un fel, mă aşteptasem la ce(a mai mult. )igur că sângele celui care l-a (ătămat ar fi cel mai bun, a
zis el, şi poate reuşim să facem ce(a în sensul acesta, dar deocamdată...
3 %e-o să faci4 m-am interesat, sperând că (oi putea să pri(esc şi să în(ă".
3 A să-i suflu în gură, mi-a răspuns !ellenos, ca şi cum aş fi fost o proastă dacă nu ştiam asta.
7eac"ia mea de uimire l-a nedumerit. ridicat din umeri, de parcă aş fi prea ignorantă ca să-mi poată
e/plica prin cu(inte. Po"i să te ui"i, dacă (rei, mi-a zis, apoi şi-a coborât pri(irea spre ,ermot, care i-a
făcut un semn de încu(iin"are, apoi a tresărit.
!ellenos s-a întins pe pat, lângă ,ermot, şi l-a sărutat pe gură.
%ategoric nu m-am gândit niciodată că o rană ar putea fi tratată astfel. ,acă lipsa mea de
cunoştin"e în pri(in"a metodelor folosite de zâne îl surprinsese, pe mine tocmai surprinderea lui mă
uluia.
,upă o clipă, am în"eles că, deşi gurile lor erau lipite, elful sufla aerul din propriii plămâni în cei ai
lui ,ermot. ,esprinzându-se şi umplându-şi din nou plămânii, !ellenos a repetat procedura.
m încercat să-mi imaginez un medic uman tratându-şi astfel pacientul. =a &udecată> ,eşi îmi
dădeam seama că nu e/ista un substrat se/ual 6 în fine, nu fă"iş 6, tot era ce(a pu"in prea personal
pentru mine. Poate că era un moment fa(orabil pentru dereticat. m adunat tampoanele sterile folosite
şi ambala&ele pansamentelor, le-am az(ârlit în coşul pentru gunoi din bucătărie şi, dacă tot rămăsesem
singură, mi-am permis un mic răgaz pentru smiorcăială.
8da, magia zânelor probabil era groza(ă, dacă o întrebuin"ai. Farmecele meliei or fi fost ele
umane şi, în consecin"ă, de calitate inferioară, însă fuseseră la locul lor, ca să mă apere. Până când le
înlăturase ,ermot... şi mă lăsase fără absolut nimic.
3 !oule, am bombănit, frecând blatul de lucru din bucătărie cu suficientă for"ă, încât să e/termin
bacteriile prin stri(ire. 8ai supărată de-atât n-a(eam cum să fiu, din moment de rău în"elesul
sentiment de superioritate al lui ,ermot a(usese ca deznodământ rănirea lui gra(ă la cap.
3 )e odihneşte şi se (indecă, m-a informat !ellenos. Foarte curând, eu şi cu el (om a(ea ce(a de
făcut.
:ntrase în bucătărie prin spatele meu, fără să simt nici măcar o schimbare a aerului. =ui chiar îi
făcea plăcere să mă (adă sărind ca arsă. izbucnit în râs, ceea ce mi s-a părut ciudat, pentru că râdea
cu gura larg căscată, ca şi cum ar fi gâfâit. 7âsul lui semăna mai degrabă cu un ?hiihiihii@ răsuflat,
decât cu un hohot omenesc.
3 Poate să se deplaseze4 l-am întrebat, încântată, dar surprinsă.
3 ,a, mi-a răspuns !ellenos. În plus, mi-a zis c-o să ai oaspe"i (ampiri mai târziu, şi oricum el ar
trebui să fie altunde(a.
%el pu"in, !ellenos nu mă certa pentru faptul că aşteptam oaspe"i (ampiri, şi nici nu-mi cerea să-
mi anulez planurile, ca să-l mena&ez pe rănitul ,ermot.
8-am gândit dacă să-l sun pe 2ric şi să contramandăm mica noastră întrunire. ,ar mi-am dat
seama că era întru totul posibil ca #od şi Bel(in să fie parte integrantă din acelaşi război, chiar dacă o
parte mai neîndemânatică.
3 şteaptă-mă aici un minut, te rog, i-am cerut, politicoasă, şi m-am dus să discut cu ,ermot.
)tătea în capul oaselor pe pat+ mi-am irosit o secundă ca să-i mul"umesc meliei pentru faptul că
făcuse patul înainte de plecare, chiar dacă trebuia să schimb cearşafurile, dar asta puteam s-o fac când
a(eam chef... AB, era (remea să încetez cu însemnările gospodăreşti, din moment ce ,ermot arăta
atât de palid şi de cura&os. %ând m-am aşezat lângă el, m-a cuprins într-o îmbră"işare surprinzător de
(iguroasă. :-am întors-o cu mult interes.
3 Îmi pare rău că "i s-a întâmplat asta, i-am zis, sărind peste întreaga problemă a dispoziti(elor
magice. 2şti sigur că (rei să te duci în 8onroe4 Pot să contramandez treaba de astă-seară. Fe-aş
îngri&i bucuroasă.
,ermot a rămas tăcut pentru câte(a clipe. Îi sim"eam răsuflarea pe bra"ele mele, iar mirosul pielii
lui mă în(ăluia. Fireşte că nu mirosea ca -ason, deşi i-ai fi putut lua drept gemeni.
3 Î"i mul"umesc că nu mi-ai mai tras un perdaf, mi-a zis. 1ezi, încep să stăpânesc (orbirea umană,
a adăugat, izbutind un zâmbet autentic. .e (edem mai târziu. 2u şi !ellenos a(em de dus la
îndeplinire o sarcină.
3 r trebui s-o iei mai uşor. i fost rănit destul de gra(. %um te sim"i4
3 8ai bine, de la o clipă la alta. !ellenos şi-a împăr"it răsuflarea cu mine şi sunt entuziasmat de
perspecti(a (ânătorii.
AB, e drept că nu prea în"elegeam, dar eram mul"umită, foarte mul"umită. <i, până să-i pot pune o
altă întrebare, mi-a tăiat (orba'
3 m greşit în legătură cu dispoziti(ele+ n-am putut să-i opresc pe intruşi. %ât timp am zăcut
acolo, mi-a fost teamă să nu te găsească.
3 .-ar trebui să-"i faci gri&i pentru mine, am replicat, cu toată sinceritatea, chiar dacă-i eram
recunoscătoare pentru asta. 8-am ascuns acasă la !ill şi ei nu m-au găsit.
În timp ce mă îmbră"işam cu ,ermot, îmbră"işare care a durat pu"in cam prea mult, l-am auzit pe
!ellenos afară. ,ădea târcoale casei prin ploaie 9care reîncepuse; şi întuneric, iar (ocea lui se tot
ridica şi cobora. .u reuşeam să prind decât frânturi din tot ce spunea, însă îmi dădeam seama că erau
în cealaltă limbă, iar semnifica"iile mă depăşeau. În schimb, ,ermot părea satisfăcut, ceea ce mă
liniştea.
3 8ă re(anşez eu fa"ă de tine, mi-a zis ,ermot, desprinzându-se cu blânde"e.
3 .u e ne(oie, i-am răspuns. )unt bine, şi din moment ce tu nu ai (reo rană gra(ă, să spunem
doar că a fost în(ă"ătură de minte.
,e genul .u dărâma"i gardurile fără să pune"i altele în loc.
,ermot s-a ridicat şi mi s-a părut foarte sigur pe picioare. Achii îi străluceau. răta... entuziasmat,
de parcă s-ar fi dus la o petrecere ani(ersară sau cam aşa ce(a.
3 .u ai ne(oie de un impermeabil4 l-am întrebat.
,ermot a izbucnit în râs, mi-a pus mâinile pe umeri şi m-a sărutat. 8i-a sărit inima din cauza
şocului, însă am recunoscut pozi"ia. Îmi sufla în gură.
Fimp de câte(a secunde, m-am gândit c-o să fiu strangulată, însă s-a întâmplat să nu, şi apoi s-a
sfârşit.
8i-a zâmbit şi a plecat. m auzit uşa din spate trântită în urma lui, iar când m-am întors spre
fereastră, i-am (ăzut pe el şi pe !ellenos dispărând ca un (ârte& în pădure.
.u-mi trecea prin minte ce-aş putea să fac după un astfel de moment crucial. m şters sângele de
pe pardoseala podului, am lăsat şalul în chiu(eta din bucătărie, la înmuiat cu pu"in Goolite, şi am
schimbat aşternuturile din dormitorul pentru oaspe"i.
Pe urmă, am făcut un duş. (eam ne(oie să mă spăl de mirosul de zână înainte ca 2ric şi Pam să
a&ungă aici. În plus, după ce fusese îmbibat de ploaie, părul meu nu era decât o încâlceală urâcioasă.
8-am îmbrăcat 6 din nou 6 şi m-am aşezat pentru un minut, două, în li(ing, să urmăresc cum
comentează cu a(iditate cei de la Geather %hannel despre furtuna cea mare.
Crmătorul lucru de care am mai fost conştientă este că m-am trezit cu gura ca plină de nisip.
Fele(izorul era în continuare pe Geather %hannel, iar 2ric şi Pam băteau în uşa de la intrare.
8-am dus, clătinându-mă, să descui, "eapănă de parcă m-ar fi luat cine(a în şuturi în timp ce
dormeam. 7esim"eam rezultatele fugii mele disperate prin ploaie.
3 %e s-a întâmplat4 m-a întrebat 2ric, "inându-mă de umeri şi pri(indu-mă cu ochii mi&i"i. Pam
adulmeca aerul, dându-şi pe spate părul blond, într-un gest teatral. 8i-a zâmbit pieziş.
3 Aoo, dar cine s-a distrat pe-aici... :a stai... Cn elf, o zână, dar şi !ill4
3 i luat lec"ii de detecti( de la #eidi4 am întrebat-o, fără (lagă.
3 ,acă (rei să ştii, da, mi-a răspuns. 2 o ade(ărată artă să ştii cum să absorbi aerul şi să-l separi,
din moment ce noi nu mai a(em ne(oie să respirăm.
2ric aştepta încă, şi deloc răbdător.
8i-am amintit că le cumpărasem sânge îmbuteliat, aşa că m-am dus în bucătărie să-l încălzesc, cei
doi (ampiri urmându-mă îndeaproape. %ât timp m-am ocupat eu de capitolul ospitalitate, le-am oferit
(ersiunea pentru 7eaderEs ,igest a a(enturii mele.
%ine(a a bătut la uşa din spate.
tmosfera a de(enit electrică. Pam s-a strecurat pe nesim"ite până la uşă, a ieşit pe (erandă, a
descuiat-o şi a ocolit spre intrarea din spate.
3 ,a4 am auzit-o spunând.
primit un răspuns difuz, din partea cui(a care a(ea o (oce profundă. 2ra !ellenos.
3 )oo*ie, eşti căutată> a strigat Pam, pe un ton melodios. Părea e/trem de amuzată de ce(a.
%urioasă, am ieşit pe (erandă, 2ric fiind imediat în urma mea.
3 A, (a fi foarte impresionată, spunea Pam, la fel de încântată cum eram eu când îmi aducea
cine(a produse proaspete din grădina personală. %âtă aten"ie> a mai e/clamat ea, după care a făcut un
pas în lateral, ca să-mi pot aprecia cadourile.
:isuse, Păstor al :udeii> )trăunchiul meu ,ermot şi !ellenos stăteau în bătaia ploii, "inând fiecare
în mână câte un cap retezat.
,a"i-mi (oie să declar pe această cale că, în mod normal, am un stomac destul de puternic, însă
ploaia nu era singura care picura, iar capetele erau întoarse spre mine, astfel încât puteam să (ăd bine
ambele fe"e. Pri(eliştea m-a copleşit într-un mod e/trem. 8-am răsucit pe călcâie şi m-am repezit
spre baie, trântind uşa după mine. m (omat şi am icnit şi-am gâfâit până mi-am recăpătat o fărâmă
din echilibru. Fireşte, trebuia să mă spăl pe din"i şi pe fa"ă şi să-mi perii părul, după ce mi-am pierdut
tot con"inutul stomacului... ceea ce, totuşi, nu însemna mare lucru, fiindcă pur şi simplu nu-mi
aminteam de când nu mai mâncasem. =a micul de&un fusese pesmetul acela... > .u-i de mirare că-mi
(enise rău. .u mai mâncasem absolut nimic de-atunci. 2u sunt o fată căreia îi place să-şi ia mesele,
aşa că nu fusese o tactică în scopul pierderii în greutate. ,oar că fusesem prea ocupată cu săritul
dintr-o situa"ie de criză în alta. #ai cu ,ieta de 2(itare a 8or"ii la Firul de Păr a lui )oo*ie
)tac*house> leargă să-"i sal(ezi (ia"a, şi mai şi sari peste mese> 2/erci"iu fizic, plus înfometare.
Pam şi 2ric mă aşteptau în bucătărie.
3 u plecat, m-a informat Pam, ridicând o sticlă cu sânge ca pentru toast. =e-a părut rău că a fost
prea mult pentru sensibilitatea ta umană. Presupun că nu (oiai să păstrezi trofeele4
m sim"it ne(oia să mă apăr, dar mi-am înghi"it replica. m refuzat să mă ruşinez, pentru că mi s-
a făcut grea"ă (ăzând ce(a atât de oribil. 8ai (ăzusem un cap de (ampir retezat, însă fără tenta
aceasta îngrozitoare. m inspirat adânc şi-am zis'
3 .u, nu (oiam să păstrez capetele. Bel(in şi #od, odihni"i-(ă în pace.
3 şa-i chema4 sta o să ne a&ute să aflăm cine i-a anga&at, a remarcat Pam, arătându-se
încântată.
3 #m. 2i unde sunt4 am întrebat, încercând să nu par prea neliniştită.
3 Fe referi la străunchiul tău şi la amicul lui elf, sau la capete, sau la trunchiuri4 m-a întrebat 2ric.
3 =a amândouă. =a toate trei.
m luat pu"ină ghea"ă şi mi-am turnat ,iet %o*e peste ea. 8i se spusese de ani de zile că băuturile
carbonatate î"i stabilizează stomacul. )peram să fie aşa.
3 ,ermot şi !ellenos au plecat spre 8onroe. ,ermot şi-a uns rana cu sângele duşmanilor lui,
ceea ce reprezintă o tradi"ie a zânelor. !ellenos, e(ident, le-a tăiat capetele, asta fiind o tradi"ie a
elfilor. În consecin"ă, sunt amândoi ferici"i.
3 8ă bucur pentru ei, am răspuns ca un automat, şi abia apoi m-am gândit' %e mama naibii spun4
r trebui să-l anun" pe !ill. Aare or fi găsit maşina4
3 u găsit o trăsură, mi-a răspuns Pam. %red că s-au distrat de minune mânând-o.
Pam chiar părea să-i in(idieze. proape că am fost în stare să zâmbesc, imaginându-mi scena.
3 <i cada(rele4
3 )-a rezol(at şi cu ele, mi-a răspuns 2ric. ,eşi cred că ăia doi au luat cu ei capetele în 8onroe,
ca să le arate celorlalte zâne. ,ar o să le distrugă acolo.
3 > a e/clamat Pam deodată, sărind în picioare. ,ermot le-a lăsat actele aici.
)-a întors imediat cu două portofele umede şi ce(a mărun"işuri strânse grămadă în mâini. m
întins pe masă un prosop de bucătărie, iar Pam a trântit obiectele pe el. 8-am străduit să nu iau în
seamă petele de sânge de pe bucă"elele de hârtie. m deschis mai întâi portofelul din piele, sco"ând
din el un permis de conducere.
3 #od 8a0field, am citit. ,in %larice. (ea douăzeci şi patru de ani.
m mai scos fotografia unei femei, probabil a acelei 8arge despre care discutau. (ea, categoric,
dimensiuni impresionante, şi-şi purta părul prins într-un coc tapat, care putea fi categorisit ca fiind
demodat. În schimb, a(ea un zâmbet sincer şi dulce.
.u erau şi poze cu copii, sla(ă ,omnului>
Cn permis de (ânătoare, câte(a chitan"e, un card pentru asigurări.
3 sta înseamnă că a(ea un ser(iciu stabil, le-am atras aten"ia (ampirilor, care nu a(eau ne(oie
niciodată de spitalizare sau de asigurări medicale. <i #od mai a(ea trei sute de dolari. ,oamne, am
e/clamat. sta înseamnă o grămadă de bani>
.umai în bancnote noi, de câte douăzeci de dolari, pe deasupra.
3 Cnii dintre anga&a"ii noştri nu au cont bancar pentru salarii, a zis Pam. Îşi încasează de fiecare
dată cecurile şi trăiesc din cash.
3 8da, cunosc şi eu astfel de persoane, am confirmat, cu gândul la Ferr0 !ellefleur, de e/emplu,
care credea că băncile sunt administrate de un cartel comunist. ,oar că banii lui sunt numai în
bancnote de douăzeci, scoase direct din tiparni"ă. Poate fi un onorariu.
m constatat apoi că şi Bel(in era un 8a0field. 1ăr, frate4 <i el era tot din %larice. %e(a mai în
(ârstă, douăzeci şi şapte de ani. În portofelul lui erau şi fotografii cu copii, trei la număr. 8ama mă-
sii. Fără comentarii, am aşezat instantaneele de la şcoală alături de celelalte obiecte. Bel(in mai a(ea
un prezer(ati(, un card pentru băuturi gratuite la 1icEs 7ednec* 7oadhouse şi un card pentru un
atelier de repara"ii auto. %âte(a bancnote ponosite, plus aceleaşi trei sute nou-nou"e găsite şi la #od.
2rau doi tipi pe lângă care puteam să fi trecut de zeci de ori când îmi făcusem cumpărăturile în
%larice. Poate chiar &ucasem softball contra surorilor sau so"iilor lor. Poate-i ser(isem cu băuturi la
8erlotteEs. %e căutau să mă răpească4
3 %red că m-ar fi dus până la %larice, prin pădure, cu trăsura, am gândit eu cu (oce tare. ,ar pe
urmă, ce-ar fi făcut cu mine4 8i s-a părut că unul dintre ei... Printre gândurile lui, am prins licărul
unei idei în legătură cu un portbaga&.
Fusese ce(a fugar, însă m-a scuturat un fior. 8ai fusesem închisă într-un portbaga&, şi nu se
sfârşise bine pentru mine. 2ra o amintire pe care mi-o blocam cu toată hotărârea.
Poate că 2ric se gândea la aceeaşi întâmplare, fiindcă l-am (ăzut pri(ind pe fereastră, spre casa lui
!ill.
3 Fu cine crezi că i-a trimis, )oo*ie4 m-a întrebat, depunând un uriaş efort ca să-şi men"ină tonul
calm şi răbdător.
3 )unt sigură că n-am cum să-i interoghez ca să aflu, am mormăit, stârnindu-i râsul lui Pam.
8i-am adunat gândurile, atâtea câte erau. %ea"a celor două ore de somn se ridicase în sfârşit, aşa
că încercam să găsesc o logică în întâmplările stranii ale serii.
3 ,acă #od şi Bel(in ar fi fost din )hre(eport, aş fi crezut că i-a anga&at )andra Pelt, după ce a
fugit din spital, am zis. 2a nu-şi face probleme când e să se folosească de (ie"ile altora, nici atâtica.
)unt sigură că i-a anga&at pe tipii care au (enit în bar sâmbăta trecută. <i la fel de sigură sunt că ea a
aruncat sticla incendiară în 8erlotteEs, înainte de asta.
3 (em ochi care o caută prin )hre(eport, dar încă n-a descoperit-o nimeni, mi-a zis 2ric.
3 şadar, a inter(enit Pam, adunându-şi părul decolorat şi drept la spate, ca să şi-l împletească,
)andra asta are ca scop să te nimicească pe tine, locul tău de muncă şi orice altce(a i-ar sta în cale.
3 %am aşa ce(a. ,ar e e(ident că în asta nu e implicată. m prea mul"i duşmani.
3 Fermecător, a apreciat Pam.
3 %e-"i mai face prietena4 m-am interesat. )cuze că n-am întrebat mai de(reme.
Pam m-a pri(it cu toată sinceritatea.
3 A să moară curând, mi-a răspuns. Încep să rămân fără (ariante, şi rămân şi fără speran"a că
procedura s-ar putea desfăşura legal.
Focmai atunci, lui 2ric i-a sunat telefonul mobil, aşa că s-a dus în hol să (orbească.
3 ,a4 a răspuns, pe un ton politicos. ,eodată, şi-a schimbat (ocea. 8aiestatea 1oastră, a zis,
ducându-se repede în li(ing ca să nu-l mai pot auzi.
.u mi s-ar fi părut mare scofală, dacă nu i-aş fi (ăzut fa"a lui Pam. 8ă pri(ea, iar e/presia ei era,
limpede, una de... milă.
3 %e-i4 am întrebat-o, sim"ind cum mi se zbârleşte părul la ceafă. ?8aiestatea 1oastră@, asta
înseamnă că l-a sunat Felipe, hm4 r trebui să fie de bine... nu4
3 .u pot să-"i spun, mi-a răspuns ea. 8-ar ucide. .ici măcar nu (rea să ştii că ar fi ce(a de ştiut,
dacă în"elegi ce (reau să zic.
3 Pam. )pune-mi.
3 .u pot, a repetat ea. Fu trebuie să-"i por"i singură de gri&ă, )oo*ie.
m pri(it-o cu o concentrare aprigă. .u puteam să-i deschid gura cu sila, şi n-a(eam destulă for"ă
ca s-o trântesc pe masa din bucătărie şi să scot toate informa"iile de la ea.
Cnde putea să mă ducă ra"ionamentul4 AB, lui Pam îi plăcea de mine. )ingurele persoane la care
"inea mai mult erau 2ric şi 8iriam. ,acă era (reun lucru pe care să nu mi-l poată spune, trebuie că
a(ea legătură cu 2ric. ,acă 2ric ar fi fost om, m-aş fi gândit că are cine ştie ce boală cumplită. ,acă
2ric şi-ar fi pierdut toate bunurile la bursă sau în cine ştie ce catastrofă financiară, Pam ar fi ştiut că
banii nu sunt preocuparea mea de căpătâi. <i-atunci, care era singurul lucru de (aloare pentru mine4
,ragostea lui.
2ric a(ea pe altcine(a.
8-am ridicat fără să-mi dau seama că stau în picioare, lăsând scaunul să se izbească zgomotos de
podea, în spatele meu. 8i-aş fi dorit să pot pătrunde în mintea lui Pam şi să-i smulg toate amănuntele.
cum, în"elegeam foarte clar de ce sărise 2ric pe ea, e/act în camera aceasta, în seara când mi-l
adusese pe :mmanuel. 2a încercase să-mi spună atunci, iar el îi interzisese să (orbească.
larmat de zgomotul produs de scaunul căzut, 2ric a (enit fuga în bucătărie, cu telefonul încă la
ureche. )tăteam în picioare, cu pumnii strânşi, pri(indu-l furioasă. :nima îmi "opăia în piept ca o
broască în tigaie.
3 8ă scuza"i, a rostit în telefon. 2 o situa"ie de urgen"ă. 1ă sun eu mai târziu.
<i a închis telefonul cu un pocnet.
3 Pam, a zis. )unt foarte supărat pe tine. )unt supărat rău pe tine. Pleacă imediat din casa asta şi
"ine-"i gura.
Într-o postură în care n-o mai (ăzusem până acum, cocâr&ată şi umilă, Pam s-a ridicat în grabă de
pe scaunul ei şi a ieşit pe uşa din spate. 8-am întrebat dacă l-o întâlni pe !ubba prin pădure. )au pe
!ill. )au, poate, zâne. )au al"i răpitori. Cn maniac asasin> .u se ştie niciodată peste ce po"i da prin
pădure.
.-am scos o (orbă. m aşteptat. 8ă sim"eam de parcă aş fi aruncat flăcări din ochi.
3 Fe iubesc, mi-a zis 2ric.
m aşteptat.
3 %reatorul meu, ppius =i(ius Acella 6 răposatul ppius =i(ius Acella, după cum l-am corectat
eu, în gând 6 era pe cale să-mi creeze o pereche, înainte să moară, mi-a e/plicat 2ric. men"ionat aşa
ce(a pe timpul şederii lui, dar nu mi-am dat seama că procesul a&unsese într-o fază atât de înaintată
când a murit el. m crezut că pot să nu iau în seamă ce-mi spusese. %ă moartea lui anulase totul.
m aşteptat. .u puteam să-i descifrez e/presia fe"ei, şi din moment ce nu mai e/ista legătura
dintre noi, nu (edeam decât că-şi camufla emo"ia cu o mască de duritate.
3 .u se mai practică în prezent, cu toate că odinioară aşa era obiceiul. %reatorii găseau perechi
pentru copiii lor. Primeau o plată dacă era o uniune a(anta&oasă, dacă fiecare &umătate putea să ofere
ce(a care-i lipsea celeilalte. 2ra, în cea mai mare măsură, o con(en"ie de afaceri.
m ridicat sprâncenele. =a singura nuntă între (ampiri la care participasem, e/istaseră din plin
do(ezi ale pasiunii fizice, deşi mi se spusese că perechea nu a(ea să-şi petreacă noaptea împreună.
2ric era stân&enit cum nu mă gândisem (reodată să-l (ăd.
3 ,esigur, trebuie respectată, a precizat.
m rămas în aşteptarea lo(iturii de gra"ie. Poate că mai întâi se (a despica pământul şi-l (a înghi"i.
.-a fost aşa.
3 1oi fi obligat să te las deoparte, a mărturisit. .u se face să ai o so"ie umană şi una (ampir. %u
atât mai mult dacă so"ia este regina A*lahomei. )o"ia (ampir trebuie să fie unica.
<i-a abătut pri(irea, cu fa"a în"epenită de un resentiment pe care nu şi-l mai e/primase până acum.
3 <tiu, tu ai insistat totdeauna că nu mi-eşti so"ie în ade(ăratul sens al cu(ântului, aşa că,
presupun, n-o să-"i fie chiar atât de greu.
Pe naiba>
8-a pri(it în fa"ă, ca şi cum ar fi (rut să citească o hartă.
3 ,eşi eu cred c-o să-"i fie, a rostit, cu delicate"e. )oo*ie, î"i &ur că, de când am primit scrisoarea,
am făcut tot ce mi-a stat în puteri ca să împiedic asta. m argumentat că moartea lui Acella ar trebui
să anuleze aran&amentul+ am zis că sunt fericit aşa cum sunt+ ba chiar am scos în fa"ă căsătoria
noastră, ca reprezentând o piedică. <i, în calitate de regent al meu, 1ictor putea să argumenteze că
(oia lui o îndepărtează pe-a lui Acella, şi că eu îi sunt prea folositor ca să părăsesc statul.
3 A, nu>
În sfârşit, m-am pomenit că sunt capabilă să (orbesc, chiar dacă numai în şoaptă.
3 A, da, a replicat 2ric, cu amărăciune. m apelat la Felipe, însă n-am primit răspuns din partea
lui. A*lahoma este unul dintre gu(ernan"ii care au pus ochii pe tronul lui. 2l poate ar (rea s-o
astâmpere. .umai că, până atunci, ea mă sună în fiecare săptămână, oferindu-mi o parte din regat
dacă (in acolo.
3 şadar, (-a"i întâlnit fa"ă-n fa"ă, am zis, cu o (oce un pic mai puternică.
3 ,a, a răspuns el. fost la summitul de la 7hodes, ca să facă un târg cu regele din Fennessee,
pri(itor la un schimb de prizonieri.
Aare mi-o aminteam4 Poate că da, când a(eam să fiu mai calmă. 2rau (reo câte(a regine, şi nici
una urâtă printre ele. A mie de întrebări mi se îngrămădeau prin minte, dorind să-mi a&ungă pe buze,
însă mi-am "inut gura închisă. .u era momentul să (orbesc, ci să ascult.
Îl credeam când spunea că aran&amentul nu fusese ideea lui. <i acum în"elegeam ce-mi spusese
ppius, când era pe cale să moară. Îmi spusese că n-o să-l pot păstra niciodată pe 2ric. 8urise fericit
cu gândul acesta, că aran&ase o uniune atât de a(anta&oasă pentru adoratul său fiu, una care-l (a
îndepărta pe 2ric de umila fiin"ă umană iubită de el. ,ac-ar fi fost ppius acum în fa"a mea, l-aş fi
ucis încă o dată şi-aş fi sa(urat imaginea mor"ii lui.
În toiul acestei medita"ii, şi în timp ce 2ric îmi repeta totul de la cap la coadă, am zărit o fa"ă albă
la fereastra bucătăriei. 2ric şi-a dat seama după e/presia mea că se-ntâmplă ce(a în spatele lui, şi s-a
răsucit atât de repede, încât nici nu l-am (ăzut mişcându-se. .umai că, spre uşurarea mea, era un chip
familiar.
3 =asă-l să intre, am zis, şi 2ric s-a dus la uşa din spate.
În clipa imediat următoare, !ubba era în bucătăria mea, aplecându-se să-mi sărute mâna.
3 Fe salut, frumoasă domni"ă, mi-a zis, pri(indu-mă bucuros. !ubba a(ea una dintre cele mai
lesne de recunoscut înfă"işări din lume, cu toate că apogeul lui fusese acum cincizeci de ani.
3 8ă bucur că te (ăd, i-am zis, şi aşa şi era. !ubba a(ea unele năra(uri, din cauză că era un
(ampir rău+ fiind prea îmbibat de droguri atunci când fusese transformat, scânteia (ie"ii îi era aproape
stinsă. ,oar două secunde să se fi amânat, şi-ar fi fost prea târziu. Fotuşi, un îngri&itor de la morga din
8emphis, (ampir, fusese atât de copleşit la (ederea lui, încât îl transformase pe 7ege. Pe atunci,
(ampirii erau creaturi tainice ale nop"ii, nu ca în prezent, pe copertele tuturor re(istelor. )ub noul
nume de ?!ubba@, el trecuse dintr-un regat în altul, i se dăduseră sarcini simple ca să-şi câştige
e/isten"a, iar din când în când, în anumite nop"i memorabile, a(ea chef să cânte. Jinea foarte mult la
!ill, era mai pu"in ataşat de 2ric, însă cunoştea îndea&uns de bine protocolul ca să-i arate polite"e.
3 ,omnişoara Pam e afară, a anun"at !ubba, pri(indu-l pieziş pe 2ric. ,umneata şi domnul 2ric
sunte"i bine aici4
Fie binecu(ântat, bănuise că 2ric îmi face rău şi intrase să se asigure. !ubba a(ea dreptate' 2ric
îmi făcea rău, dar nu fizic. 8ă sim"eam de parcă aş fi stat pe marginea unei prăpăstii, e(itând la limită
să fac pasul dincolo. 2ram destul de amor"ită, însă asta nu a(ea să dureze.
În acest moment interesant, o bătaie în uşa din fa"ă a anun"at sosirea udrinei şi a lui %olton
9speram eu;, conspiratorii noştri. 8-am dus la uşă, cu cei doi (ampiri în spatele meu. )im"indu-mă în
deplină siguran"ă, am deschis. ,upă cum mă aşteptam, cuplul uman aştepta pe (eranda din fa"ă,
fiecare dintre ei fiind "inut strâns de fioroasa Pam, mustind de apă. Părul blond şi drept al lui Pam
părea mai închis la culoare din cauza ploii şi-i atârna precum cozile de şoareci. răta gata să scuipe
piroane.
3 1ă rog, intra"i, am rostit, politicoasă. <i tu, Pam.
=a urma urmei, era casa mea, iar ea îmi era prietenă.
3 Frebuie să ne punem capetele laolaltă, am zis. 8-am gândit să adaug ?deşi nu literalmente@,
când mi-a trecut prin minte fulgerător imaginea capetelor lui #od şi Bel(in, însă udrina şi %olton
arătau de&a destul de înfricoşa"i. Cna era să te dai mare când erai în singurătatea rulotei tale, şi alta să
te întâlneşti cu persoane disperate şi înspăimântătoare, într-o casă izolată, de la marginea pădurii. În
timp ce mă întorceam să-i conduc spre bucătărie, m-am hotărât să pun pe masă câte ce(a de băut, o
găletuşă cu ghea"ă şi, poate, un castron cu chipsuri şi smântână.
1enise (remea să inaugurăm societatea asasină.
=a alte mor"i puteam să mă gândesc şi mai târziu.
1O
2ra e(ident că udrina şi %olton nu se puteau hotărî asupra a ce li se părea mai uluitor' pericolul
pe care-l reprezenta Pam, udă leoarcă şi frumoasă 9dar amenin"ătoare;, sau acea glorie năruită
reprezentată de !ubba. =a 2ric se aşteptaseră, însă !ubba era o totală surpriză.
2rau ca (ră&i"i. ,eşi le şoptisem pe drumul prin li(ing să nu-i spună pe numele lui ade(ărat, nu
ştiam dacă a(eau suficientă stăpânire de sine. )pre norocul nostru, al tuturor, a(eau. =ui !ubba chiar
nu-i plăcea, dar deloc, să i se amintească de (ia"a lui trecută. Frebuia să fie într-o dispozi"ie cu totul
remarcabilă pentru cântat.
:a stai> #a> În sfârşit, a(eam o idee groza(ă.
)-au aşezat to"i în &urul mesei. bsorbită de ticluirea planului meu, am adus gustările şi am tras un
scaun pentru !ubba. (eam o senza"ie de plutire, suprarealistă. Pur şi simplu, nu mă puteam gândi la
eşecul răsunător prin care tocmai trecusem. Frebuia să mă gândesc la momentul acesta şi la "elul
urmărit.
Pam s-a aşezat în spatele lui 2ric, astfel încât să nu-şi întâlnească pri(irile. mândoi arătau
neferici"i 6 a(eau o e/presie pe care foarte rar o obser(asem la (reunul dintre ei. .ici nu le stătea
bine. 8ă sim"eam oarecum (ino(ată de ruptura dintre ei, cu toate că, în mod cert, nu era (ina mea.
)au era4 8i-am scormonit prin minte. .", nu era.
2ric a propus să-şi infiltreze (ampirii fideli la 1ampireEs Biss, deghiza"i, într-o seară, iar aceştia să
aştepte până când clubul se pregăteşte de închidere şi clientela se răreşte. tunci, să atace. <i, desigur,
să-i ucidă pe to"i.
,acă 1ictor n-ar fi fost în slu&ba lui Felipe, regele celor trei state, capcana lui 2ric ar fi fost a(ut
succes, cu toate că ea a(ea, fără îndoială, câte(a puncte slabe. Aricum, era neîndoios că nimicirea
unui grup numeros de (ampiri de-ai lui l-ar supăra rău de tot pe Felipe, şi chiar nu puteam să-i găsesc
(reo (ină pentru asta.
udrina a(ea şi ea un plan, care implica descoperirea locului folosit de 1ictor pentru somn şi
doborârea lui pe timp de zi. Cau, ce idee proaspătă şi originală> Fotuşi, era una clasică, dintr-un
anume moti(' 1ictor ar fi fost neputincios.
3 .umai că nu ştim unde doarme, am zis, străduindu-mă să strecor obiec"ia fără să par
smiorcăită.
3 <tiu eu, a declarat udrina, mândră. ,oarme într-un conac mare, din piatră. 2 amplasat dincolo
de drumul parohial dintre 8usgra(e şi Foniton. A singură cale duce într-acolo. .u e/istă copaci în
&urul casei. .umai iarbă.
3 Cau, am e/clamat, impresionată. %um de i-ai dat de urmă până acolo4
3 Îl ştiu pe tipul care tunde iarba, mi-a răspuns, zâmbindu-mi. 2 ,ust0 Bolinche*, "i-l aminteşti4
3 )igur, am zis, resim"ind un freamăt de interes. Fatăl lui ,ust0 fusese proprietarul unui parc 6
mă rog, al unui mic parc 6 de tractoare horticole şi prăşitoare, şi, în fiecare (ară, câte un grup de băie"i
de la liceul din !on Femps mergea acolo ca să-şi câştige banii de buzunar muncind pentru domnul
Bolinche*. ,in câte se pare, ,ust0 moştenise imperiul maşinilor de tuns gazonul.
3 2l spune că locuin"a e aproape pustie pe timpul zilei, din cauză că 1ictor are o paranoia cu
pri(ire la (enirea oricui în timp ce doarme el. .u are decât doi bod0guarzi acolo, pe ,i/ie şi pe ,i/on
8a0he$, care sunt un soi de (ârcolaci.
3 Îi cunosc, am zis. )unt (ârcolaci-panteră. Foarte tari, am adăugat, fiindcă-i ştiam pe gemenii
8a0he$ ca fiind (iguroşi şi buni profesionişti. Probabil că sunt strâmtora"i rău cu banii, dacă au
acceptat să lucreze pentru un (ampir.
cum, că murise cumnata mea, iar %al(in .orris se căsătorise cu Fan0a Nrissom, nu mă mai
întâlneam prea des cu mul"i dintre (ârcolacii-panteră. %al(in nu prea (enea prin bar, iar -ason se pare
că-şi întâlnea fostele rude prin alian"ă doar pe lună plină, când de(enea unul de-al lor... Într-un mod
limitat, din cauză că el era (ârcolac în urma unei muşcături, şi nu din naştere.
3 Prin urmare, ar fi posibil să-i mituiesc pe cei doi 8a0he$, dacă tot sunt atât de lefteri, a cugetat
2ric. tunci, n-ar mai fi ne(oie să-i ucide"i. 8ai pu"ine pagube. Însă misiunea trebuie s-o îndeplini"i
(oi, oamenii, din moment ce eu şi Pam nu suntem disponibili ziua.
3 1a trebui să scotocim casa, fiindcă pun pariu că fra"ii 8a0he$ nu ştiu precis unde doarme
1ictor, am zis. ,eşi sunt con(insă că au o bănuială destul de puternică.
.umai mirosul de (ampir era suficient ca să-i ghideze pe cei cu dublă-natură spre zona în care
dormea 1ictor, însă mi se părea oarecum de prost-gust s-o spun cu (oce tare.
Pam a dat din mână cam a lehamite. 2ric s-a întors pe &umătate, fiindcă prinsese mişcarea cu coada
ochiului.
3 %e e4 a întrebat-o. , î"i dau (oie să (orbeşti.
Pe chipul lui Pam a apărut o e/presie de uşurare.
3 2u cred că momentul potri(it ar fi atunci când pleacă el de la club, diminea"a. ten"ia lui e
concentrată la sursa de hrană, aşa că am putea să-l atacăm atunci.
Foate acestea erau planuri destul de directe, şi poate în asta rezidau atât for"a, cât şi slăbiciunea lor.
2rau prea simple. :ar asta însemna că sunt şi pre(izibile. Planul lui 2ric era, e(ident, cel mai sângeros.
În mod sigur se solda cu pierderi de (ie"i. Planul udrinei şi al lui %olton era cel mai uman, fiindcă
depindea de un atac pe timp de zi. Poate că planul lui Pam era cel mai bun, din moment ce implica un
atac pe timp de noapte, dar nu într-o regiune intens populată, deşi ieşirea din club era, atât de e(ident,
punctul cel mai slab, încât eram sigură că, oricare ar fi fost (ampirii întrebuin"a"i de 1ictor ca
bod0guarzi 6 poate chiar apetisan"ii ntonio şi =uis4 3, ar fi dat do(adă de o (igilen"ă suplimentară
într-un astfel de moment.
3 m eu un plan, am anun"at.
fost de parcă m-aş fi ridicat brusc în picioare şi mi-aş fi desfăcut sutienul. Foate pri(irile s-au
întors simultan spre mine, cu un amestec de surprindere şi scepticism. ş spune că doza cea mai mare
de scepticism (enea din partea udrinei şi a lui %olton, care abia dacă mă cunoşteau. !ubba stătea pe
taburetul înalt de lângă blatul de lucru, sorbind din )ânge de(ărat cu un aer nemul"umit. fost
încântat când l-am arătat cu degetul, spunând'
3 2l este calea.
8i-am e/pus ideea, străduindu-mă din răsputeri să par încrezătoare, iar când am încheiat, to"i au
început să-i caute fisurile. <i !ubba s-a arătat necon(ins, cel pu"in la început.
În cele din urmă, !ubba a spus că e de acord, cu condi"ia ca domnul !ill să confirme că e bine. =-
am sunat pe !ill. sosit ca fulgerul, iar pri(irea pe care mi-a adresat-o când i-am deschis m-a
informat că-i făcea plăcere să-şi amintească de cum arătam înfăşurată în fa"a de masă. )au chiar
înainte de a găsi fa"a de masă. %u ce(a efort, mi-am înghi"it tulburarea şi i-am e/plicat totul. <i, după
ce am mai adăugat câte(a zorzoane, a fost de acord.
m parcurs succesiunea e(enimentelor încă o dată şi încă o dată, încercând să luăm în calcul orice
element nepre(ăzut. Pe la trei şi &umătate diminea"a, eram cu to"ii în consens. 8ă sim"eam atât de
isto(ită, încât aproape dormeam pe picioare, iar udrina şi %olton abia îşi mai puteau înăbuşi
căscatul. Pam, care ieşise periodic din încăpere ca să-l sune pe :mmanuel, a pornit spre ieşire înaintea
lui 2ric. 2ra nerăbdătoare să a&ungă la spital. !ill şi !ubba au plecat spre casa lui !ill, unde !ubba
urma să-şi petreacă ziua. 2u am rămas cu 2ric.
.e-am pri(it unul pe celălalt, rămaşi amândoi fără cu(inte. m încercat să mă pun în locul lui, să
simt ce trebuie că sim"ea el, dar pur şi simplu nu puteam. .u-mi puteam imagina că, să zicem, bunica
mea ar hotărî cu cine să mă mărit, după care ar da ortul popii, aşteptându-se ca eu să-i îndeplinesc
întocmai dorin"a. .u-mi puteam închipui că eram obligată să urmez indica"ii de dincolo de mormânt
şi să mă duc într-un loc necunoscut, cu oameni necunoscu"i, să fac se/ cu un străin, pur şi simplu
pentru că aşa (oia cine(a.
%hiar dacă, mi-a şoptit o (oce fira(ă din interiorul meu, străinul ar fi frumos şi bogat şi abil în
politică4
.u, mi-am răspuns, energic. .ici măcar atunci.
3 Po"i să te pui în locul meu4 m-a întrebat 2ric, rezonând la gândurile mele. .e cunoşteam
reciproc destul de bine, chiar şi fără legătură. 8i-a luat mâna şi mi-a "inut-o între palmele lui reci.
3 .u, de fapt, nu pot, i-am răspuns, pe un ton cât de egal mi-a stat în putere. m încercat. ,ar nu
sunt obişnuită cu genul acesta de manipulări de la mare distan"ă. %hiar şi după moarte, ppius î"i
controlează e/isten"a, iar eu chiar nu mă pot închipui într-o asemenea postură.
3 mericanii, a comentat 2ric, şi n-am putut să-mi dau seama dacă o spusese cu admira"ie sau cu
o blândă e/asperare.
3 .u doar americanii, 2ric.
3 8ă simt foarte în(echit.
3 2şti de modă foarte (eche, l-am corectat.
2ra de modă stră(eche.
3 .u pot să nu iau în seamă un document semnat, mi-a e/plicat, aproape mânios. 2l a întocmit un
acord în numele meu, şi eu eram la porunca lui. 2l m-a creat.
%e-aş mai fi putut să spun, în fa"a unei asemenea con(ingeri4
3 8ă bucur foarte mult că a murit, i-am zis lui 2ric, fără să-mi pese că amărăciunea îmi era
înscrisă pe frunte. 2ric părea întristat sau cel pu"in plin de regret, dar nu mai era nimic de spus. 2ric n-
a adus (orba că şi-ar petrece alături de mine ce mai rămăsese din noapte, ceea ce a fost o do(adă de
inteligen"ă din partea lui.
,upă ce a plecat, am început să (erific toate ferestrele şi uşile din casă. ,in moment ce atâtea
persoane intraseră şi ieşiseră, zi şi noapte, mi s-a părut o idee bună. .u m-am mirat când l-am (ăzut
pe !ill afară, în curte, în timp ce ză(oram fereastra din bucătărie, de deasupra chiu(etei.
%u toate că nu mi-a făcut semn să (in, mi-am târât afară trupul isto(it.
3 %e "i-a făcut 2ric4 m-a întrebat.
m rezumat situa"ia în câte(a propozi"ii.
3 %e dilemă, a comentat !ill, nu întru totul nemul"umit.
3 şadar, tu sim"i acelaşi lucru ca 2ric4
%a un sinistru ecou, !ill m-a prins de mână, e/act ca 2ric mai de(reme.
3 .u numai că ppius a ini"iat de&a negocierile, ceea ce presupune e/isten"a unor documente
legale+ e (orba că aş fi ne(oit să acord un anumit respect dorin"elor creatorului meu... oricât de
neplăcut ar fi să recunosc. Fu n-ai idee cât de puternică e legătura asta. nii petrecu"i alături de
creatorul lui sunt cei mai importan"i din e/isten"a unui (ampir. Aricât de detestabilă aş fi considerat-o
pe =orena, trebuie să admit faptul că ea a făcut tot posibilul să mă în(e"e cum să fiu un (ampir
eficient. Pri(indu-i acum retrospecti( e/isten"a 6 normal că am discutat cu -udith despre asta 6, ne
dăm seama că =orena şi-a trădat creatorul, după care a a(ut la dispozi"ie ani şi ani în care să-şi regrete
fapta. 1ino(ă"ia a condus-o spre nebunie, credem noi.
2i bine, mă bucuram să aflu că !ill şi -udith a&unseseră să discute despre (remurile (esele din
trecutul lor cu 8ama =orena' asasina, prostituata, tor"ionara. Partea cu prostitu"ia nu puteam să i-o
imput cu ade(ărat, fiindcă nu e/istau, pentru o femeie singură, prea multe posibilită"i de a-şi câştiga
e/isten"a în (echile (remuri, chiar şi pentru o femeie-(ampir. Însă restul... oricare ar fi fost
circumstan"ele, oricât de greu i-ar fi fost traiul înainte şi după prima moarte, =orena tot o că"ea
afurisită rămânea. 8i-am retras mâna dintr-a lui !ill.
3 .oapte bună, i-am zis. Frebuia să fiu de mult în pat.
3 2şti supărată pe mine4
3 .u tocmai, i-am răspuns. )unt doar obosită şi tristă.
3 Fe iubesc, mi-a zis !ill, nea&utorat, ca şi cum şi-ar fi dorit să mă (indece cu aceste două cu(inte
magice. <tia totuşi că nu poate.
3 sta mi-o tot spui, i-am replicat. ,ar nu pare să mă facă mai fericită.
.u ştiam dacă a(eam dreptate sau doar îmi plângeam singură de milă, însă era o oră mult prea
târzie a nop"ii 6 ba nu, prea timpurie a dimine"ii 6 ca să mai am limpezimea mentală pentru o astfel de
hotărâre. În câte(a minute, mă târâm spre patul meu din casa goală, iar singurătatea mi se părea al
naibii de frumoasă.
8-am trezit (ineri la amiază, cu două gânduri apăsătoare. %el dintâi era' Aare ,ermot mi-o fi
reînnoit dispoziti(ele magice de pază4 :ar al doilea' A, ,oamne, petrecerea dată în cinstea naşterii
copilului e mâine>
,upă ce-am băut cafeaua şi m-am îmbrăcat, am sunat la #ooligans. 8i-a răspuns !ellenos.
3 !ună, i-am zis. Pot să (orbesc cu ,ermot4 )e simte mai bine4
3 Foarte bine, m-a informat !ellenos. ,ar e în drum spre tine.
3 , ce bine> scultă, poate ştii... reînnoit dispoziti(ele de pază din &urul casei mele sau sunt
lipsită de protec"ie4
3 Ferească ,omnul să fii lipsită de protec"ie cu o zână, a replicat !ellenos, încercând să pară
serios.
3 Fără în"elesuri duble>
3 AB, AB, a cedat el, deşi îmi dădeam seama că zâmbea arătându-şi toată dantura ascu"ită. 2u
însumi "i-am pus dispoziti(ele în &urul casei şi te asigur că (or rezista.
3 8ul"umesc, !ellenos, i-am zis, dar fără să fiu întru totul mul"umită de faptul că o persoană în
care a(eam atât de pu"ină încredere, cum era !ellenos, s-ar fi ocupat de protec"ia mea.
3 %u plăcere. În ciuda îndoielilor tale, eu nu (reau să pă"eşti ce(a.
3 2 bine de ştiut, am zis, pe un ton lipsit de orice e/presie.
!ellenos a râs din nou.
3 ,acă se-ntâmplă să fii prea singură prin pădurile alea, po"i oricând să mă chemi, mi-a zis.
3 #mmm, am mormăit. 8ersi.
.u cum(a elful se dădea la mine4 .-a(ea nicio logică. 8ai degrabă ar fi (rut să mă mănânce, şi nu
la modul figurat.
Poate că era mai bine să nu aflu răspunsul. 8-am întrebat cum a(ea să a&ungă ,ermot aici, dar nu
cât să-l mai sun o dată pe !ellenos.
=iniştită, fiindcă aflasem de întoarcerea lui ,ermot, am studiat lista cu pregătirile pentru petrecere.
A rugasem pe 8a/ine Fortenberr0 să prepare punciul, fiindcă re"eta ei era faimoasă. Crma ca eu să
iau tortul de la cofetărie. .u trebuia să mă duc la ser(iciu nici azi, nici mâine, ceea ce însemna o mare
pierdere sub aspectul bacşişurilor, dar se do(edea a fi un (eritabil a(anta&. şa că lista mea de
priorită"i arăta astfel' azi, terminarea pregătirilor pentru petrecerea dată în cinstea naşterii copilului.
,iseară, asasinarea lui 1ictor. 8âine, sosirea oaspe"ilor pentru petrecere.
Între timp, ca oricare gazdă începătoare, a(eam să mă dedic întru totul cură"eniei. =i(ingul meu era
încă sub ni(elul mediu, fiindcă lucrurile din pod se mai aflau şi acum acolo, aşa că am pornit de sus în
&os' am şters tablourile de praf, apoi mobilierul şi în cele din urmă scândurile duşumelei. Pe urmă, am
pus în func"iune aspiratorul. 8i-am continuat drumul pe hol, am (izitat camera şi apoi dormitorul
pentru oaspe"i, am luat un flacon cu pul(erizator con"inând o solu"ie uni(ersală pentru cură"at şi am
atacat suprafe"ele din bucătărie. Focmai mă pregăteam să dau cu mopul pe podea, când l-am (ăzut pe
,ermot în curtea din spate. )e întorsese la (olanul unui %he(rolet ponosit, din clasa economică.
3 ,e unde-ai luat maşina4 i-am strigat de pe (eranda din spate.
3 m cumpărat-o, mi-a răspuns, cu mândrie.
Fot ce speram era să nu se fi folosit de farmecele specifice zânelor sau de ce(a asemănător. 8i-era
şi frică să-l întreb.
3 ,ă-mi (oie să-"i (ăd capul, i-am cerut, când a intrat în casă. 8i-am îndreptat pri(irea spre
partea posterioară a craniului, acolo unde fusese rana deschisă. A linie albă sub"ire, atât şi nimic mai
mult. Cluitor, am e/clamat. %um te sim"i4
3 8ai bine decât ieri. )unt gata să mă întorc la muncă, mi-a răspuns, intrând în li(ing. Faci curat,
a remarcat. 2 (reo ocazie specială4
3 ,a, i-am răspuns, plesnindu-mă peste frunte. :artă-mă că am uitat să-"i spun. ,au mâine o
petrecere în cinstea copilului Farei Fhornton... Fara du 7one. ,e fapt, %laude crede că o să nască
gemeni. A, şi se pare că s-a confirmat.
3 Pot să (in şi eu4 m-a întrebat.
3 ,in partea mea, nu e nici o problemă, am răspuns, luată prin surprindere, fiindcă ma&oritatea
bărba"ilor din specia umană ar prefera să-şi (opsească unghiile de la picioare cu o&ă, decât să (ină la o
astfel de petrecere. 1ei fi singurul bărbat prezent, l-am aten"ionat+ dar presupun că asta nu te
deran&ează, nu4
3 )ună groza(, mi-a zis, afişând zâmbetul său superb.
3 1a trebui să-"i astupi urechile şi să ascul"i cam un milion de comentarii despre cât de mult
semeni cu -ason, l-am pre(enit. 1a trebui să e/plicăm cine eşti.
3 )pune-le doar că sunt străunchiul tău.
Pentru o clipă, mi-am imaginat amuzată că procedez e/act aşa. ,ar am fost ne(oită să renun", deşi
cu un oarecare regret.
3 ră"i mult prea tânăr ca să-mi po"i fi străunchi, şi toată lumea de pe-aici îmi cunoaşte arborele
genealogic. 8ă rog, ramura lui umană, am adăugat în grabă. ,ar mă gândesc eu la o solu"ie.
%ât timp am dat eu cu aspiratorul, ,ermot a stat cu ochii pe cutia aceea mare cu fotografii şi pe cea
mai micu"ă cu materiale tipărite, de care nu a(usesem încă ocazia să mă ocup. Părea fascinat de
fotografii.
3 .oi nu folosim o astfel de tehnologie, mi-a zis.
8-am aşezat lângă el după ce am oprit aspiratorul. Încercasem să aran&ez imaginile în ordine
cronologică, dar fusese o sarcină îndeplinită în pripă şi sigur trebuia s-o iau de la capăt.
Fotografiile din partea din fa"ă erau foarte (echi. Aameni aşeza"i în grupuri "epene, cu spinările
rigide şi chipurile aidoma. %ele cu inscrip"ii pe (erso a(eau o caligrafie măruntă, con(en"ională. 8ul"i
dintre bărba"i purtau barbă sau musta"ă, şi to"i a(eau pălărie şi cra(ată. Femeile erau încorsetate în
rochii cu fuste şi mâneci lungi, iar pozi"iile lor erau uluitoare.
Freptat, pe măsură ce familia )tac*house parcurgea (remurile, fotografiile de(eneau mai pu"in
pompoase, mai spontane. 1estimenta"ia se asorta cu atitudinea. %ulorile începeau să apară pe chipuri
şi în peisa&e. ,ermot părea mânat de un autentic interes, aşa că i-am e/plicat istoria unora dintre
instantaneele de dată mai recentă. Cnul înfă"işa un bărbat foarte bătrân "inând în bra"e un bebeluş
înfăşat în scutece roz.
3 sta sunt eu, cu unul dintre străbunicii mei+ a murit când eram mititică, i-am zis. ici e el cu
so"ia, când a(eau cincizeci şi ce(a de ani. :ar aici e bunica mea, dele, cu so"ul ei.
3 .u, m-a contrazis ,ermot. 2 fratele meu, Finta.
3 !a nu, e bunicul meu, 8itchell. Cită-te la el.
3 2l e bunicul tău. de(ăratul tău bunic. Finta.
3 %um po"i să-"i dai seama4
3 2l a făcut în aşa fel încât să arate ca so"ul lui dele, dar pot să-mi dau seama că e fratele meu.
În definiti(, eram gemeni, chiar dacă nu şi identici. Cită-te la picioarele lui. =abele sunt mai mici
decât ale bărbatului care s-a însurat cu dele. Fintan comitea mereu astfel de negli&en"e.
m împrăştiat pe masă toate fotografiile cu bunica şi bunicul )tac*house. Fintan apărea cam într-o
treime din ele. !ănuisem, din scrisoarea ei, că Fintan fusese prin prea&mă mult mai des decât îşi
dăduse ea seama, însă ce (edeam era de-a dreptul înfricoşător. În fiecare fotografie cu Fintan-în-chip-
de-8itchell, el zâmbea larg.
3 2a n-a ştiut asta, sunt sigură, am zis. ,ermot părea să se îndoiască. <i eu trebuia să recunosc în
sinea mea că şi ea bănuise. 2ra totul acolo, în scrisoarea ei.
3 Îşi &uca una dintre farsele lui, a declarat ,ermot, mândru. Fintan era groza( la glume.
3 ,ar...
m şo(ăit, neştiind cum să formulez ce a(eam de spus.
3 Fu în"elegi că toate astea au fost de-a dreptul incorecte4 am zis. În"elegi că a înşelat-o din mai
multe puncte de (edere4
3 2a a fost de acord să-i fie iubită, mi-a răspuns ,ermot. 2l "inea foarte mult la ea. <i-atunci, ce
importan"ă mai are4
3 re o foarte mare importan"ă, am insistat. ,acă ea credea că e cu un bărbat, când de fapt era cu
altul, asta înseamnă o imensă înşelătorie.
3 ,ar una inofensi(ă, nu4 =a urma urmei, până şi tu eşti de acord că ea i-a iubit pe amândoi, a
a(ut rela"ii se/uale cu amândoi de bună(oie. <i-atunci, şi-a repetat el întrebarea, ce importan"ă mai
are4
=-am pri(it cu îndoială. :ndiferent ce-ar fi sim"it ea fa"ă de so"ul sau de amantul ei, eu tot credeam
că a(em aici de-a face cu o problemă de ordin moral. ,e fapt, ştiam că aşa este. ,ermot nu părea
capabil să discearnă. 8-am întrebat dacă stră-străbunicul meu mi-ar da mie dreptate sau lui ,ermot.
(eam o neplăcută senza"ie că ştiu de&a răspunsul.
3 r fi cazul să mă întorc la treabă, i-am zis, cu un zâmbet încordat. Frebuie să dau cu mopul prin
bucătărie. Fu (rei să-"i reiei lucrul în pod4
8i-a răspuns printr-un entuziast semn de încu(iin"are.
3 dor maşinăria aia, mi-a mărturisit.
3 tunci, te rog să închizi uşa de la pod, pentru că am şters praful pe-aici şi nu (reau să mai fac
asta încă o dată până mâine după-amiază.
3 )igur, )oo*ie.
,ermot a pornit să urce scara, fluierând. A melodie pe care n-o mai auzisem până acum 6 ca să
(ezi>
m strâns fotografiile, păstrându-le separat pe cele însemnate de ,ermot, în care apărea fratele lui.
8-am gândit dacă să aprind un mic foc cu ele. )us, în pod, maşinăria pentru raşchetat s-a pus în
func"iune. 8i-am înăl"at pri(irea spre ta(an, ca şi cum l-aş fi putut (edea pe ,ermot prin scânduri.
poi, m-am scuturat şi m-am întors la treaba mea, însă distrată şi tulburată.
În timp ce stăteam coco"ată pe o scară portabilă şi agă"am de corpul pentru iluminat pancarta pe
care scria !C. 12.:F, !2!2, mi-am amintit că trebuie să calc fa"a de masă a stră-străbunicii mele.
,etest călcatul, dar e necesar, şi azi e mai bine decât mâine. ,upă ce-am pus deoparte scara, am
desfăcut masa de călcat 6 în fosta bucătărie a(usesem una fi/ată în perete 6 şi m-am pus pe treabă.
Fa"a de masă nu mai era tocmai albă. ,e (eche ce era, căpătase nuan"a fildeşului. În scurt timp, am
netezit-o şi am făcut-o frumoasă, iar atingând-o mi-am amintit de ocaziile importante din trecut.
1ăzusem şi azi fotografii în care apărea e/act obiectul din fa"a mea+ era pe masa din bucătărie sau pe
(echea masă laterală pentru 5iua 7ecunoştin"ei sau pentru %răciun, pentru petreceri de nuntă sau
ani(ersare. Îmi iubeam familia şi iubeam amintirile acestea. .u regretam decât faptul că rămăseserăm
prea pu"ini care să le rememorăm.
<i mai eram conştientă de un ade(ăr, de o realitate. Îmi dădeam seama că eu chiar nu apreciam
sim"ul umorului pe care-l a(eau zânele, care transformaseră într-o minciună o parte din aceste
amintiri.
Pe la trei după-amiază, casa era pregătită atât cât îmi stătea în puteri. Fa"a de masă era la locul ei,
farfuriile din carton, şer(e"elele, furculi"ele şi lingurile din plastic erau toate scoase. =ustruisem bolul
din argint pentru alune şi mica ta(ă pentru crochetele din caşca(al, pe care le frământasem şi le
pusesem la congelator cu (reo două săptămâni în urmă. m parcurs lista cu pri(irea. 8ai pregătită
de-atât n-a(eam cum să fiu.
,acă nu scăpăm cu (ia"ă diseară, mă temeam că petrecerea a(ea să se ducă de râpă. 2ram ne(oită
să presupun că prietenele mele ar fi prea ră(ăşite ca să meargă înainte cu petrecerea, dacă eu aş fi
ucisă.
Pentru orice e(entualitate, am lăsat în scris indica"ii amănun"ite în legătură cu locul unde erau toate
lucrurile necesare, pe care nu le scosesem încă pe masă. !a chiar mi-am adus cadoul pentru bebeluşi,
două coşule"e împletite din răchită, identice, care puteau fi întrebuin"ate şi ca pătu"uri în călătorii.
2rau împodobite cu funde mari pestri"e şi încărcate ochi de lucruri folositoare. dunasem lucruşoarele
pentru coşule"ele cadou bucată cu bucată. )ticlu"e pentru rezer(e de hrană, un termometru pentru
bebeluşi, câte(a &ucării, câte(a scutece, câte(a căr"i cu ilustra"ii, biberoane, un pachet cu şer(e"ele din
pânză care să fie utilizate ca ba(e"ele. 8ă sim"eam ciudat la gândul că s-ar putea să nu-i mai (ăd
crescând pe copii.
=a fel de ciudat mi se părea faptul că toate cheltuielile pentru petrecere nu însemnaseră o po(ară
din punct de (edere financiar, mul"umită banilor din conturile mele de economii.
,eodată, mi-a (enit o idee uluitoare. dică, a doua, în două zile. ,e îndată ce-am pritocit-o în
minte, am şi fost în maşină, în drum spre oraş. 8i se părea bizar să mă duc la 8erlotteEs în ziua mea
liberă. )am s-a arătat surprins, dar mul"umit să mă (adă. 2ra în biroul lui, cu un teanc de facturi în
fa"ă. :-am mai pus şi eu o hârtie pe birou. 2l a pri(it-o.
3 %e-i asta4 m-a întrebat, cu (oce &oasă.
3 <tii bine ce e. =asă-mă cu de-astea, )am 8erlotte. Fu ai ne(oie de bani. 2u am bani. Îi depui
astăzi în contul tău. Îi foloseşti ca să duci barul mai departe, până (in zile mai bune.
3 .u pot să-i iau, )oo*ie, s-a împotri(it, ferindu-se să-mi întâlnească pri(irea.
3 Pe naiba că nu po"i, )am. Cită-te la mine.
Până la urmă, şi-a ridicat pri(irea.
3 .u glumesc. Îi depui chiar azi la bancă, am repetat. <i, dacă mi se-ntâmplă ce(a, îi restitui
moştenitorilor mei în decurs de, să zicem, cinci ani.
3 ,ar de ce să "i se-ntâmple ce(a4 m-a întrebat întunecându-se la fa"ă.
3 .u mi se-ntâmplă nimic. 5ic şi eu. 2 o iresponsabilitate să împrumu"i bani fără să stabileşti
modul de restituire. Îmi sun a(ocatul şi-i spun toate astea, iar el o să schi"eze documentul. ,ar tu,
chiar acum, în clipa asta, pleci la bancă.
)am şi-a întors pri(irea. Îl sim"eam copleşit de emo"ie. 8i se părea cu ade(ărat formidabil că
puteam să fac ce(a pentru el. 2l făcuse multe lucruri minunate pentru mine.
3 !ine, a zis deodată. Îmi dădeam seama că-i (enea greu, aşa cum ar fi fost în cazul aproape
oricărui alt bărbat, însă ştia că e lucrul cel mai rezonabil pe care-l putea face şi ştia că nu era (orba
despre pomană.
3 2 o ofrandă de dragoste, i-am confirmat, zâmbindu-i cu gura până la urechi. şa cum am dus la
biserică, duminica trecută.
Afranda de dragoste fusese pentru misionarii din Cganda, iar aceasta era pentru )am 8erlotte.
3 şa cred, a încu(iin"at el, întâlnindu-mi pri(irea.
m continuat să zâmbesc, dar am început să mă simt pu"in ruşinată.
3 Frebuie să mă duc să mă pregătesc, i-am zis.
3 Pentru ce4 s-a mirat, împreunându-şi sprâncenele roşcate.
3 Pentru petrecerea copiilor Farei, i-am e/plicat. 2 o petrecere demodată de-a fetelor, aşa că nu
eşti in(itat.
3 Încerc să-mi stăpânesc amărăciunea, a replicat el, dar nu s-a clintit.
3 .u te ridici să te duci la bancă4 l-am întrebat, cu dulcea"ă în glas.
3 #m, mda, mă duc chiar acum.
Într-ade(ăr, s-a ridicat de pe scaun şi a strigat pe culoar, anun"ându-i pe anga&a"i că are o treabă
urgentă. 8-am urcat în maşină în timp ce el se suia în camioneta lui. .u ştiu cum s-o fi sim"it )am,
însă eu mă sim"eam cu ade(ărat bine.
8-am oprit, într-ade(ăr, la a(ocatul meu, ca să-i spun ce făcusem. dică, la a(ocatul meu uman,
din localitate, nu la domnul %ataliades. ,e la care, apropo, nu mai primisem niciun semn de (ia"ă.
m trecut pe la 8a/ine ca să iau punciul, i-am mul"umit de mai multe ori, i-am lăsat 9spre
nedumerirea ei; o listă cu tot ce-am făcut şi ce mai a(eam să fac pentru petrecere şi am luat
recipientele congelate înapoi acasă, unde le-am pus la păstrare în mica mea ladă frigorifică de pe
(eranda din spate. m pus pe masă berea din ghimbir, ca să fie amestecată cu sucurile de la ghea"ă.
2ram cât se poate de pregătită pentru petrecere.
cum, trebuia să mă pregătesc pentru asasinarea lui 1ictor.
1R
)am m-a sunat în timp ce mă machiam.
3 !ună, i-am răspuns. i dus cecul la bancă, da4
3 ,a, a zis el. ,acă tot mi-ai spus de un milion de ori. .-au fost probleme acolo. Fe-am sunat să-
"i spun că am primit un apel telefonic foarte ciudat de la prietena ta melia. 8i-a zis că e despre
obiectul pe care l-ai descoperit. =-a căutat. %utia clu(iel dor4 m-a întrebat, pe un ton foarte precaut.
3 8da, şi4
3 .-a (rut să-mi spună mie la telefon, dar a zis să-"i transmit să-"i (erifici urgent e-mailul. 5icea
că eşti uitucă rău la capitolul ăsta. .u părea să creadă că i-ai răspunde la telefon, dac-ai şti că e
numărul ei.
3 8ă duc să-mi (erific e-mailul chiar acum, l-am asigurat.
3 )oo*ie4
3 ,a>
3 2şti bine4 proape sigur că nu.
3 )igur că da, )am. 8ersi că mi-ai "inut locul robotului telefonic.
3 .-ai pentru ce.
melia îşi dăduse categoric seama de ce trebuia să facă, dacă (oia să-mi capteze aten"ia. m scos
cutia clu(iel dor din sertar şi am luat-o cu mine până la micul birou din li(ing pe care-mi instalasem
computerul. ,a, a(eam o mul"ime de e-mailuri.
În ma&oritatea lor, prostii, însă unul era, într-ade(ăr, de la melia, iar altul, de la domnul
%ataliades, primit acum două zile. %e mirare pe mine>
8-a făcut atât de curioasă, încât am deschis mai întâi mesa&ul de la el. ,eşi nu era scurt, era la
obiect.
,omnişoară )tac*house,
m primit mesa&ul dumitale pe robotul telefonic. 2ram în călătorie, pentru ca anumite persoane să
nu mă poată găsi. m numeroşi prieteni, dar şi mul"i duşmani. Fe urmăresc îndeaproape, dar sper că
nu sunt inoportun. ,umneata eşti singura mea cunoştin"ă care are la fel de mul"i duşmani ca mine.
m făcut tot posibilul să-i pun un obstacol în cale acelei odrasle a iadului de )andra Pelt. Fotuşi, încă
nu este moartă. i gri&ă.
.u cred să ştii că am fost un foarte bun prieten al bunicului dumitale, Fintan. m cunoscut-o şi pe
bunica ta, deşi nu prea bine. ,e fapt, i-am cunoscut pe tatăl tău şi pe sora lui, ca şi pe fratele dumitale,
-ason, cu toate că el nu-şi (a aminti niciodată de mine, fiindcă era destul de mic. =a fel şi dumneata,
când te-am (ăzut prima dată. Fo"i au reprezentat dezamăgiri, cu e/cep"ia dumitale.
%red că intre timp ai descoperit cutia clu(iel dor, căci am cules termenul acesta din mintea
domnişoarei melia, când am întâlnit-o în magazin. .u ştiu unde a ascuns-o bunica dumitale, ştiu
doar că i s-a dăruit una, deoarece eu i-am înmânat-o. ,acă ai descoperit-o, te sfătuiesc să fii foarte
prudentă în ce pri(eşte întrebuin"area ei. Nândeşte-te o dată, de două ori, de trei ori până să-i consumi
energia. Po"i să schimbi lumea, să ştii. Arice şir de e(enimente pe care-l modifici prin intermediul
magiei poate a(ea repercusiuni neaşteptate de-a lungul istoriei. 1oi lua din nou legătura cu dumneata
când (a fi posibil şi poate că o să-"i e/plic mai în amănunt. %ele mai bune urări pentru supra(ie"uirea
dumitale.
,esmond %ataliades,
a(ocat, tutorele dumitale
%um ar fi spus Pam, ?5ombi afurisit>@ ,omnul %ataliades era, într-ade(ăr, tutorele meu, străinul
acela întunecat care o (izitase pe !uni. sta ce însemna4 <i spunea că-i citise meliei în minte. A fi
şi el telepat4 .-ar fi o coinciden"ă straşnică4 )im"eam că mai a(eam o mul"ime de lucruri de aflat
despre asta şi, cu toate că mă pre(enise în legătură cu )andra Pelt şi cutia magică, a(eam senza"ia
clară că el îşi pa(a drumul spre 8area ,iscu"ie .eplăcută. m mai citit de două ori mesa&ul, sperând
să e/trag din el (reo informa"ie solidă cu pri(ire la cutia clu(iel dor, însă a trebuit să trag concluzia că
m-am ales cu praful de pe tobă.
m deschis şi e-mailul meliei, nu fără o profundă presim"ire şi o rămăşi"ă de indignare. %reierul
ei era deschis pentru cei care scormoneau după informa"ii, din câte se pare. %u toate că nu era tocmai
(ina ei, m-am hotărât să nu-i mai încredin"ez secrete de-acum încolo.
)oo*ie,
Îmi pare rău pentru tot. Fu ştii că nu gândesc înainte să fac un lucru, şi n-am gândit nici de data
asta. .-am (rut decât să fii la fel de fericită pe cât sunt eu cu !ob, cred, şi nu m-am gândit la cum te-
ai sim"i tu. Încercam să-"i conduc (ia"a. Încă o dată, îmi pare rău.
,upă ce ne-am întors acasă, am mai efectuat anumite cercetări şi am descoperit cutia clu(iel dor.
Cna dintre rudele tale, zâne, presupun că a (orbit despre asta, nu4 .-a mai e/istat aşa ce(a pe pământ
de o sută de ani. )unt simboluri ale iubirii la zâne şi e ne(oie de un an, cel pu"in, pentru fabricarea
uneia. %utia magică îi împlineşte persoanei iubite o dorin"ă. Focmai de aceea e atât de romantică,
bănuiesc. ,orin"a trebuie să fie personală. .u se poate referi la pacea mondială sau la încetarea
foametei, sau la ce(a planetar de genul acesta. ,ar pe plan indi(idual, se pare că de"ine o magie atât
de puternică, încât chiar poate să-"i schimbe (ia"a, şi în chip e/trem. %ând cine(a îi oferă persoanei
iubite o cutie magică, înseamnă un gest cu ade(ărat serios. .u e ca florile sau bomboanele. 2 mai
degrabă la ni(elul unui colier cu diamante sau al unui iaht, dacă bi&uteria sau ambarca"iunea ar a(ea
puteri magice. .u ştiu ce ne(oie ai tu să afli informa"ii despre simbolurile iubirii la zâne, dar dacă
(ezi (reun e/emplar, să ştii că (ezi ce(a uluitor. %red că zânele nici măcar nu mai pot să le
confec"ioneze acum.
)per că într-o zi mă (ei ierta, şi poate atunci î"i (oi auzi po(estea.
melia
8i-am plimbat un deget peste obiectul periculos, atât de neted, care a&unsese în posesia mea, şi m-
a străbătut un fior.
(ertismente, a(ertismente şi iar a(ertismente. m mai stat câte(a minute la birou, pierdută în
gânduri. %u cât ştiam mai multe despre firea zânelor, cu atât mai pu"ină încredere îmi inspirau. Punct.
:nclusi( %laude şi ,ermot. 9<i în mod special .iall, stră-străbunicul meu+ se pare că totdeauna eram
la un pas de a-mi aduce aminte ce(a despre el, ce(a cu ade(ărat complicat.; m scuturat din cap,
nerăbdătoare. .u era momentul să-mi bat capul cu aşa ce(a.
,eşi amânasem cât de mult timp putusem recunoaşterea aceasta, eram ne(oită să înfrunt ade(ăruri
neplăcute. ,omnul %ataliades, datorită prieteniei sale cu bunicul meu de sânge, a(ea o mai mare
legătură cu (ia"a mea decât aş fi bănuit, şi-mi dez(ăluia asta acum doar din moti(e pe care nu le
puteam în"elege. %ând îl cunoscusem pe acest demon a(ocat, nu-i tremurase nici măcar o geană ca să
dea de în"eles că m-ar recunoaşte.
Foate erau cum(a legate laolaltă, suma lor fiind un rezultat profund rău-pre(estitor cu pri(ire la
rudele mele, zânele. %redeam că ,ermot, %laude, Fintan şi .iall m-au iubit cât au putut 9în cazul lui
%laude, nu este (orba de prea multă iubire, fiindcă el se iubeşte cel mai mult şi mai mult pe sine;. ,ar
n-o sim"eam ca pe o dragoste integrală. ,eşi ad&ecti(ul acesta mă făcea să tresar şi mă ducea cu
gândul la Pâinea 8inune, era unicul care se potri(ea.
%a un soi de corolar pentru în"elegerea mea sporită pri(ind firea zânelor, acum nu mă mai îndoiam
de cu(ântul lui !uni. În schimb, credeam că Fintan o iubise pe bunica mea dele mai mult decât îşi
dăduse ea seama (reodată şi în realitate o adorase mai presus de limitele imagina"iei omeneşti. fost
prezent mult mai mult timp decât a ştiut ea, uneori luând înfă"işarea so"ului ei. făcut fotografii de
familie cu ea+ a pri(it-o cum îşi (edea de treburile cotidiene+ probabil 9tresărire>; a a(ut rela"ii se/uale
cu ea, deghizat în 8itchell. Aare unde o fi fost ade(ăratul meu bunic, în timp ce se petreceau toate
acestea4 )ă fi fost tot în corpul lui, dar în stare de inconştien"ă4 )per că nu, dar n-am de unde să ştiu.
<i nici nu sunt sigură că-mi doresc să aflu.
,atorită de(otamentului său, Fintan îi dăruise bunicii mele o cutie magică. Poate că ar fi fost în
măsură să-i sal(eze (ia"a, dar nu cred că ei i-ar fi trecut (reodată prin minte s-o întrebuin"eze. Poate
tocmai credin"a ei o împiedicase să creadă cu sinceritate în puterile unui obiect magic.
!uni depozitase scrisoarea de spo(edanie şi cutia magică în sertarul secret, cu ani în urmă, ca să le
"ină la adăpost de ochii iscoditori ai celor doi nepo"i pe care-i creştea. )unt sigură că, după ce
ascunsese cele două obiecte care o făceau să se simtă atât de (ino(ată, aproape că uitase de e/isten"a
lor. Îmi închipui că uşurarea despo(ărării de ele fusese atât de mare, încât ea nu-şi mai amintise de
ele. Poate părea bizar, în contrast cu dificultă"ile cotidiene ale statutului de (ădu(ă care-şi creşte doi
nepo"i.
Poate 9emit o ipoteză; din (reme în (reme se gândea' %hiar ar trebui să-i spun lui )oo*ie unde sunt
lucrurile alea. ,ar, e(ident, mereu presupunea c-o să aibă timp suficient. 8ereu facem aşa.
8i-am coborât pri(irea spre obiectul neted din mâna mea. m încercat să-mi imaginez lucrurile pe
care le-aş putea face, a&utată de el. )e zice că trebuie să-"i îndeplinească o dorin"ă, o dorin"ă
referitoare la o persoană iubită. ,in moment ce-l iubesc pe 2ric, presupun c-aş putea să-i doresc
moartea lui 1ictor, din care iubitul meu ar a(ea, categoric, de câştigat. 8i se părea îngrozitor să te
foloseşti de un simbol al iubirii ca să ucizi pe cine(a, fie că 2ric a(ea de câştigat, fie că nu. ,ar mi-a
(enit o idee care m-a făcut să rămân cu ochii căsca"i. ş putea să-i înlătur lui #unter puterile
telepatice> :ar el ar creşte ca un copil normal> ş putea să contracarez in(oluntarul dar împo(ărător al
lui #adle0 pentru fiul pe care-l părăsise.
8i se părea o idee atât de fabuloasă> m fost încântată de ea timp de treizeci de secunde. ,upă
care, normal, s-a instalat îndoiala. 2ra oare drept să-i schimb (ia"a cui(a, pur şi simplu pentru că-mi
stătea în puteri4 ,ar, pe de altă parte, era corect să-l las pe #unter să treacă prin suferin"ele unei
copilării dificile4
ş putea să mă schimb pe mine însămi.
2ra o idee atât de şocantă, încât aproape că mi-a (enit să leşin. Pur şi simplu, nu mă puteam gândi
acum la aşa ce(a. Frebuia să pregătesc Apera"iunea 1ictor.
,upă o &umătate de oră, am fost gata de plecare.
8-am dus cu maşina până la Fangtasia, străduindu-mă să-mi men"in mintea goală şi spiritul aprig.
9)ă-mi golesc mintea era poate ce(a prea uşor. flasem atâtea în ultimele câte(a zile, încât abia dacă
mai ştiam cine sunt eu. :ar asta mă înfuria destul de tare, aşa că mi-era uşor să fiu şi aprigă.;
Fredonam cântecele de la radio şi, din cauză că am o (oce îngrozitoare, mă bucuram că sunt singură.
.ici Pam nu ştia să cânte. 8-am gândit mult la ea în timpul drumului, întrebându-mă dacă 8iriam a
ei mai trăia sau murise, părându-mi rău pentru cea mai bună prietenă a mea dintre (ampiri. Pam era
atât de dură, şi de puternică, şi de neîndurătoare, încât niciodată nu luasem în calcul sentimentele ei
mult mai delicate, până în ultimele câte(a zile. Poate că de-asta şi-o alesese 2ric pe Pam când îşi
dorise un copil' sim"ise că erau spirite înrudite.
.u mă îndoiam că 2ric mă iubeşte, e/act la fel cum ştiam că Pam o iubeşte pe suferinda ei de
8iriam. ,ar nu ştiam dacă 2ric mă iubeşte îndea&uns încât să sfideze toate aran&amentele creatorului
său, îndea&uns cât să treacă peste importantul salt pe care l-ar face din punct de (edere al puterii, al
statutului, ca şi al a(erii, dacă ar de(eni consort al reginei statului A*lahoma4 Aare lui 2ric i-ar plăcea
să de(ină un sooner în timp ce pilotam maşina prin )hre(eport, mă întrebam dacă (ampirii din
A*lahoma purtau cizme de co$bo0 şi ştiau toate cântecele din filmele muzicale. 8ă întrebam de ce
m-oi gândi eu la astfel de idio"enii, când trebuia să mă pregătesc pentru o seară cumplită, o seară din
care era posibil să nu scap cu (ia"ă.
-udecând după cum arăta parcarea, barul Fangtasia era plin până la refuz. 8-am dus la intrarea
personalului şi am ciocănit în uşă, folosind un semnal special. 8a/$ell mi-a deschis, cu o înfă"işare
categoric sua(ă în frumosul lui costum cafeniu, de (ară. 1ampirii cu tenul închis la culoare trec prin
schimbări interesante în primele câte(a decenii de după transformarea lor. ,acă în (ia"ă au a(ut o
nuan"ă foarte închisă a pielii, a&ung la un maro-deschis, ca un fel de ciocolată cu lapte. %ei cu tenul
mai deschis a&ung unde(a între be& şi crem. Fotuşi, 8a/$ell =ee nu era mort de chiar atât de multă
(reme, ca să a&ungă la aşa ce(a. Încă era unul dintre oamenii cei mai închişi la culoare din câ"i
(ăzusem, de culoarea abanosului, iar musta"a îi era într-atât de regulată, încât dădea impresia că şi-o
tunsese cu rigla în mână. .u "inuserăm niciodată prea mult unul la celălalt, însă astă-seară zâmbetul îi
era aproape maniacal, în (eselia lui.
3 ,omnişoară )tac*house, ne bucurăm nespus că (-a"i oprit astă-seară la noi, m-a întâmpinat el
cu un glas răsunător. 2ric (a fi încântat să (ă (adă arătând atât de... atât de apetisant.
<tiu să primesc complimentele când îmi sunt făcute, iar ?apetisantă@ nu suna rău. Purtam o rochie
bleu-ciel fără bretele, cu o centură lată, albă, şi sandale albe. 9<tiu că se zice despre pantofii albi că-"i
fac piciorul mare, dar la mine nu e cazul, aşa că nu mă interesează.; Părul mi-l lăsasem liber. 8ă
sim"eam al naibii de bine. m ridicat un picior, astfel încât 8a/$ell să-mi poată admira pedichiura,
pe care mi-o făcusem singură. Naroafă roz cu pică"ele.
3 Proaspătă ca o margaretă, a apreciat 8a/$ell. Frăgându-şi haina într-o parte, mi-a arătat că are
o armă la el. m făcut ochii mari de admira"ie. Portul unei arme de foc nu era ce(a obişnuit pentru
(ampiri, şi putea să pară pu"in cam neaşteptat.
%olton şi udrina au sosit imediat după mine. udrina îşi prinsese părul în creştet cu ceea ce
semăna a be"e pentru frigărui şi căra după ea o geantă mare, aproape la fel de mare ca a mea. <i
%olton era înarmat, fiindcă (enise în sacou, iar într-o seară cu o căldură sufocantă ca asta, oamenii nu
purtau sacouri decât dacă nu a(eau încotro. :-am prezentat pe amândoi lui 8a/$ell şi, după un
schimb de polite"uri, au plecat tacticoşi pe coridor, să a&ungă în club.
Pe 2ric l-am găsit în biroul lui, stând în spatele mesei de lucru. Pam era aşezată pe masă, iar Fhalia
se instalase pe canapea. A, mamă> %hiar mă sim"eam mai încrezătoare când o (edeam pe micu"a
femeie-(ampir din Nrecia antică. Fhalia fusese transformată cu atât de mult timp în urmă, încât nu
mai rămăsese nici cea mai mică urmă de omenie în ea. 2ra, pur şi simplu, o maşină de ucis cu sânge
rece. =i s-a alăturat fără tragere de inimă (ampirilor care mai soseau, însă-i dispre"uia pe oameni cu o
fermitate şi o ferocitate care făcuseră din ea un soi de figură legendară. Cn site oferise cinci mii de
dolari celui sau celei care putea s-o fotografieze pe Fhalia zâmbind. .imeni nu ob"inuse recompensa
până acum, dar ar fi putut s-o câştige astă-seară. cum zâmbea. <i era al naibii de înfricoşătoare.
3 acceptat in(ita"ia, mi-a zis 2ric, fără (reun preambul. fost stân&enit, dar nu s-a putut ab"ine.
:-am spus că e bine-(enit să-şi aducă oricâte persoane (rea ca suită, astfel încât să poată beneficia cât
mai mul"i de schimbul de e/perien"ă.
3 2ra singura cale, am zis.
3 %red că ai dreptate, m-a aprobat Pam. %red c-o să-şi aducă doar pe câ"i(a, ca să ne arate cât e
de încrezător.
8ustapha Bhan a ciocănit în tocul uşii. 2ric i-a făcut semn să intre.
3 !ill şi !ubba au făcut un popas pe alee, la două străzi mai încolo, a raportat el, abia
în(rednicindu-ne cu o pri(ire fugară pe noi ceilal"i.
3 Pentru ce4 a întrebat 2ric, surprins.
3 Păă... ce(a legat de pisici.
.e-am abătut to"i pri(irile, stân&eni"i. Per(ersiunile lui !ubba nu erau un subiect de discu"ie pe
care să şi-l dorească (ampirii.
3 ,ar e (esel4 2 bine-dispus4
3 ,a, 2ric. 2 (esel ca un popă în ,uminica Paştelui. !ill l-a dus la plimbare cu o maşină antică,
apoi călare şi, până la urmă, au a&uns pe &os, pe alee.
r trebui să a&ungă la timp. :-am spus lui !ill c-o să-l chem când soseşte 1ictor.
=a ora aceea, Fangtasia a(ea să fie închisă pentru public. %u toate că (esela şi cheltuitoarea gloată
de pe ringul de dans nu ştia, astă-seară, regele roc*EnEroll-ului a(ea să cânte din nou, în cinstea
regentului =ouisianei. %ine ar putea refuza o in(ita"ie la un astfel de e(eniment4
.u un fan ca 1ictor, asta era sigur. ,ecupa&ul din carton de la 1ampireEs Biss fusese un indiciu.
)igur că 1ictor încercase să-l aducă pe !ubba în clubul lui, însă eu ştiam că !ubba nu s-ar fi dus la
1ampireEs Biss. r fi (rut să stea cu !ill, iar dacă !ill îi spunea că Fangtasia este locul potri(it, acolo
insista !ubba să meargă.
m aşteptat în tăcere, cu toate că la Fangtasia nu e niciodată tăcere cu ade(ărat. uzeam muzica
din zona barului, ca şi zumzetul (ocilor. 2ra aproape de parcă şi clien"ii ar fi sim"it că era o seară
specială, că au cu to"ii moti( să sărbătorească... sau să mai strige o dată ?ura@ înainte de pieire.
,eşi mă făcea să mă simt cu un pas mai aproape de catastrofă, luasem cu mine şi cutia magică.
8i-o îndesasem sub centură, în spatele uriaşei catarame. Îmi apăsa carnea cu insisten"ă.
8ustapha Bhan îşi ocupase pozi"ia lângă perete. stă-seară era cufundat adânc în fantezia lui cu
!lade, cu ochelari fumurii, geacă de piele şi o tunsoare groza(ă. 8-am întrebat unde-o fi Garren,
amicul lui. Până la urmă, din pură disperare după pu"ină con(ersa"ie, l-am întrebat pe el.
3 Garren e în afara clubului, pe acoperişul de la !ed !ath W !e0ond, mi-a răspuns 8ustapha
Bhan, fără să-şi întoarcă măcar fa"a spre mine în timp ce (orbea.
3 Pentru ce4
3 2 trăgător de elită.
3 Ji-am perfec"ionat un pic ideea, mi-a e/plicat 2ric. Aricine iese pe uşă, se ocupă Garren de el.
)tătea rezemat de spătarul scaunului, cu picioarele pe birou. Pam nici nu mă pri(ise de când
intrasem. ,intr-odată, m-am întrebat de ce.
3 Pam4 am zis. 8-am ridicat şi am făcut un pas spre ea.
scuturat din cap şi s-a întors cu fa"a în altă parte.
.u pot să citesc în min"ile (ampirilor, dar nici n-a(eam ne(oie. 8iriam murise azi. Pri(indu-i
umerii lui Pam, am ştiut mai bine decât orice mi s-ar fi spus. 2ra împotri(a firii mele să-mi reiau locul
de pe canapea fără să-i ofer alinare sau un Bleene/, ori câte(a cu(inte de mângâiere. Însă era în firea
lui Pam să izbucnească dacă-i ofeream aceste lucruri.
8i-am atins centura în locul în care cutia magică îmi pătrunsese adânc în piele. Puteam să-mi
doresc ca 8iriam să re(ină la (ia"ă4 8ă întrebam dacă era îndeplinită condi"ia ca dorin"a să fie pentru
o persoană iubită. 2u "ineam foarte mult la Pam, dar n-ar fi fost ce(a prea indirect4
8ă sim"eam ca şi cum aş fi a(ut o bombă legată de mine cu o curea.
m auzit sunetul tremurat al unui gong. 2ric instalase unul în bar, iar barmanul bătea în el cu un
sfert de oră înainte de închidere. .ici măcar nu ştiam cine preluase îndatoririle barmanului, de când
Felicia fusese ucisă de le/ei. Poate că nu manifestasem destul interes fa"ă de afacerile lui 2ric, în
ultima (reme. Pe de altă parte, el însuşi fusese distras de la fascina"ia firească a micului său regat, de
&afurile lui 1ictor. 8i-am dat seama că lipsa con(ersa"iilor despre subiecte obişnuite reprezenta una
dintre problemele noastre. )peram că (om a&unge s-o reparăm.
8-am ridicat şi m-am dus pe culoar până în zona principală a barului. .u mai suportam să stau în
biroul lui 2ric, mai ales când Pam suferea astfel.
:-am descoperit pe %olton şi udrina dansând pe micul ring, fiecare cu bra"ele în &urul celuilalt.
:mmanuel stătea la bar, şi m-am că"ărat pe taburetul de lângă el. !armanul a (enit şi s-a oprit drept în
fa"a mea. 2ra un tip (ân&os, cu părul numai inele, re(ărsat pe spate+ atrăgător din cap până-n picioare.
1ampir, desigur.
3 %u ce (ă pot ser(i, so"ie a şerifului meu4 m-a întrebat, ceremonios.
3 8ă po"i ser(i cu o apă tonică şi o felie de lime, te rog. Îmi pare rău că n-am a(ut ocazia să ne
cunoaştem până acum. %um te numeşti4
3 -oc*
1O
, mi-a răspuns, parcă sfidându-mă să nu care cum(a să fac (reo glumă. .ici prin gând nu
mi-ar fi trecut.
3 %ând ai început să lucrezi aici, -oc*4
3 m (enit din 7eno când a murit barmanul de dinainte, mi-a po(estit el. colo am lucrat pentru
1ictor.
sta mă făcea să mă întreb în a cui barcă (a sări -oc* astă-seară. :nteresant de (ăzut.
.u-l cunoşteam bine pe :mmanuel... de fapt, abia dacă-l cunoşteam. %u toate acestea, l-am bătut pe
umăr şi l-am întrebat dacă n-aş putea să-i fac cinste cu ce(a de băut.
)-a întors spre mine şi a aruncat o pri(ire lungă spre părul meu, iar în cele din urmă a clătinat din
cap în semn aprobator.
3 )igur, mi-a răspuns. ş mai (rea o bere.
1O
Ca substantiv propriu, :ock este un diminutiv pentru :ohn= ca substantiv comun,
are mai multe semniica ii, inclusiv ar%otice (om din p tura de $os a societ ii, ţ ă ăţ
sportiv cu capacitate intelectual redus , specialist în pro%ramarea ă ă
computerelor, penis)
3 Îmi pare rău, i-am zis încet, după ce i-am cerut lui -oc* să-i aducă o bere lui :mmanuel. 8-am
întrebat unde-o fi acum corpul lui 8iriam+ la morgă, am presupus.
3 8ul"umesc, mi-a răspuns. <i, după un moment de tăcere, a continuat' Pam a(ea de gând s-o
facă astă-seară, fără permisiune. )-o transforme pe 8iriam, adică. ,ar 8ira... răsuflat pentru ultima
oară, după care dusă a fost.
3 8ama şi tatăl (ostru...
scuturat din cap.
3 .-am fost decât noi.
cum chiar că nu mai era nimic de spus.
3 .-ar fi mai bine să te duci acasă4 i-am propus. .u mi se părea că ar a(ea cine ştie ce stofă de
luptător.
3 .u cred, mi-a zis.
.u puteam să-l oblig să plece, aşa că mi-am băut apa tonică în timp ce to"i ceilal"i clien"i plecau.
!arul a de(enit tăcut şi relati( pustiu. :ndira, care făcea parte dintre (ampirii fideli lui 2ric, şi-a făcut
apari"ia îmbrăcată într-un sari în toată regula. .-o mai (ăzusem până acum în costuma"ia tradi"ională,
iar modelul a(ea un roz şi un (erde de-a dreptul minunate. -oc* a pri(it-o admirati(. Fhalia şi
8a/$ell au (enit şi ei din spate şi au început să umble prin club împreună cu personalul uman,
grăbindu-se să deretice pentru petrecerea de după program. :-am a&utat şi eu. 2ra munca mea
obişnuită. 8esele care încon&urau micul ring de dans şi estrada au fost mutate, în locul lor fiind
aran&ate două rânduri de scaune. 8a/$ell a adus un fel de radiocasetofon sofisticat. 8uzica lui
!ubba. ,upă ce am măturat ringul de dans şi scena, mi-am reluat locul pe taburetul din fa"a barului.
#eidi, specializată ca detecti(, şi-a făcut apari"ia la rândul ei, cu părul împletit în codi"e sub"iri.
)uplă şi simplă, #eidi purta pretutindeni cu ea un aer de mâhnire care o în(ăluia ca un nor. #abar n-
a(eam ce urma să facă astă-seară când (a e/ploda rahatul.
În timp ce -oc* îşi aran&a pro(iziile de cealaltă parte a te&ghelei barului, au sosit %olton şi udrina.
-oc* a rămas surprins la (ederea unor oameni pe care nu-i cunoştea. Prezen"a lor trebuia e/plicată' nu
(oiam ca -oc* să de(ină bănuitor.
3 %olton, udrina, am zis, face"i cunoştin"ă cu -oc*. -oc*, aceşti doi oameni fermecători au fost
de acord să fie donatori, în cazul în care 1ictor şi-ar dori ospitalitate locală. ,esigur, sperăm că n-o să
se-ntâmple aşa ce(a aici, însă 2ric nu (rea să dea greş cu primirea lui.
3 !ună idee, a zis -oc*, e/aminând-o apreciati( pe udrina. .u putem să-i oferim regentului mai
pu"in decât se aşteaptă.
3 .u.
)au mai pu"in decât merită.
,upă (reo trei sferturi de oră, localul arăta din nou bine, şi cei din urmă anga&a"i umani ieşiseră pe
uşa din spate. )ingurii rămaşi dintre cei care respirau erau %olton, udrina, :mmanuel, 8ustapha
Bhan şi cu mine. 92u categoric a(eam senza"ia că sar în ochi.; 1ampirii din )hre(eport, pe care-i
cunoşteam încă de când începusem să umblu cu !ill, se strânseseră' Pam, 8a/$ell =ee, Fhalia,
:ndira. Îi ştiam pe to"i, într-o mai mică sau mai mare măsură. 1ictor s-ar fi alarmat instantaneu dacă i-
ar fi (ăzut aici pe to"i (ampirii lui 2ric sau dac-ar fi fost toate figurile grele ale lui 2ric. În consecin"ă,
2ric con(ocase doar micul cuib din 8inden' Palomino, 7ubio #ermosa şi Par*er %oburn, e/ila"ii de
după Batrina. :ntraseră unul după altul, cu înfă"işări nefericite, dar resemnate. )tăteau lângă perete,
"inându-se de mâini. 2ra o imagine înduioşătoare, dar şi tristă, în acelaşi timp.
Fonomatul s-a oprit. Făcerea aproape totală a de(enit imediat apăsătoare.
%u toate că Fangtasia se situează într-o zonă aglomerată din )hre(eport, plină de magazine şi de
restaurante, la ora aceasta 6 chiar dacă era $ee*end 6 nu se prea auzeau zgomotele oraşului de afară.
.imeni dintre noi nu a(ea chef de (orbă. .u ştiam ce gânduri le ocupau min"ile celorlal"i, însă eu
luam în considerare faptul că puteam să mor chiar în seara asta. Îmi părea rău pentru petrecerea dată
în cinstea copiilor Farei, dar măcar organizasem totul cât putusem mai bine. Îmi părea rău că nu
izbutisem să port o discu"ie cu domnul %ataliades, ca să-mi limpezesc totul în minte, toate aceste noi
informa"ii pe care nu prea a(usesem timp să le asimilez. 8ă bucuram că-i dădusem banii lui )am, şi-
mi părea rău că nu putusem să fiu sinceră cu el şi să-i spun moti(ul pentru care trebuia făcut totul
neapărat astăzi. )peram că, dac-o fi să mor, -ason se (a muta înapoi în bătrâna noastră casă, că se (a
însura cu 8ichele şi că-şi (or creşte copiii acolo. 8ama mea, 8ichelle-cu-doi-de-l, fusese total
diferită fa"ă de 8ichele-cu-un-singur-l a lui -ason, cel pu"in după amintirile care-mi mai rămăseseră
din copilărie despre ea, însă semănau din punctul de (edere al iubirii pentru -ason. Îmi părea rău că
nu-i spusesem cât îl iubesc, ultima dată când stătuserăm de (orbă.
Îmi părea rău pentru multe lucruri. Nreşelile şi supărările produse altora se îngrămădeau în mintea
mea.
2ric s-a apropiat încet şi mi-a rotit taburetul, astfel încât să mă poată cuprinde în bra"e.
3 8i-ar fi plăcut să nu trebuiască să fii aici, mi-a zis. sta era toată con(ersa"ia pe care ne-o
permiteam, cât timp putea să ne audă -oc*. 8-am rezemat de trupul rece al lui 2ric şi mi-am lăsat
capul pe pieptul lui tăcut. Poate că nu a(eam să mai stau aşa (reodată.
Pam a (enit să se aşeze lângă :mmanuel. Fhalia s-a încruntat, ceea ce reprezenta e/presia ei de
retragere, şi ne-a întors spatele tuturor. :ndira stătea cu ochii închişi, gra"ioasele falduri ale sariului ei
făcând-o să arate ca o statuie de la Pier 1
1R
. #eidi ne pri(ea pe to"i pe rând, cu o seriozitate e/tremă, şi
buzele îi erau acum strânse într-o dungă aspră. ,acă-şi făcea gri&i pentru 1ictor, mi-am închipuit, s-ar
fi dus să stea alături de -oc*+ cu toate acestea, n-o (ăzusem niciodată (orbind cu el.
=a un moment dat, se pare că 8a/$ell a auzit o bătaie în uşa din spate, imposibil de distins pentru
urechile mele omeneşti. "âşnit într-acolo şi s-a întors să-l informeze pe 2ric că !ill şi !ubba
a&unseseră. ,eocamdată, rămâneau în birou până când a(ea să sosească momentul.
=a foarte scurt timp după asta, am auzit maşini oprind în fa"a clubului.
3 Începe spectacolul, a anun"at Pam+ şi, pentru prima oară în seara aceasta, am (ăzut-o zâmbind.
1K
=uis şi ntonio au intrat primii. 2rau e(ident, pruden"i. Parcă urmăream un serial poli"ist la
tele(izor' au dat buzna înăuntru, despăr"indu-se imediat şi încadrând uşa. 8i-a (enit să zâmbesc, iar
:mmanuel chiar a rân&it, ceea ce nu prea era recomandabil. )pre norocul lui, oamenii sunt ultimele
fiin"e pentru care-şi fac gri&i (ampirii, atunci când anticipează i(irea unor probleme. %ei doi chipeşi
(ampiri, îmbrăca"i în tricouri şi &eanşi, în locul pantalonilor scur"i din piele, au cercetat la repezeală
clubul, (erificând locurile în care s-ar fi putut ascunde al"i (ampiri. r fi însemnat o gra(ă încălcare a
etichetei dac-ar fi solicitat perchezi"ii corporale, însă puteai să-"i dai seama lesne că e/aminau din
ochi fiecare (ampir localnic, să (adă dacă nu are cum(a arme sau "epuşe. 8a/$ell a fost ne(oit să-şi
predea arma, ceea ce a făcut fără să protesteze măcar o clipă. )e aşteptase la aşa ce(a.
,upă o minu"ioasă scrutare a locului şi o plecăciune în fa"a lui 2ric, =uis a scos capul pe uşă să
semnalizeze că totul e în regulă.
7estul antura&ului lui 1ictor şi-a făcut intrarea într-o ordine in(ers propor"ională cu importan"a'
cuplul uman cu care fusese la 1ampireEs Biss 98ar* şi 8ind0;, doi (ampiri ale căror nume nu le
aflasem niciodată, na =0udmila 9care arăta mult mai bine, scăpată de fantezista ei costuma"ie de
scla(ă; şi un (ampir pe care nu-l mai (ăzusem până acum, un asiatic cu pielea în nuan"a fildeşului şi
părul negru ca tuşul, ridicat în creştet într-un coc complicat. r fi arătat groza( în (eşminte
tradi"ionale, însă în loc de aşa ce(a, purta &eanşi şi o (estă neagră, fără cămaşă, fără pantofi.
3 *iro, a rostit #eidi în şoaptă, plină de (enera"ie. )e apropiase tiptil de mine şi sim"eam că
tensiunea se infiltrase şi în ea.
3 Îl cunoşti din .e(ada4 am întrebat-o.
3 A, da, mi-a răspuns. .-am ştiut că l-a con(ocat 1ictor. În sfârşit, i-a găsit înlocuitor lui !runo...
ca şi %orinnei. tât de bună e reputa"ia lui *iro.
,in moment ce era acum în mod oficial ad&unctul lui 1ictor, *iro nu a(ea nicio problemă să se
arate înarmat. Purta spadă, aidoma celuilalt (ampir asiatic pe care-l cunoscusem. 9,acă stau să mă
gândesc, şi acesta 6 aceasta, mai bine zis 6 fusese bod0guard.; *iro s-a oprit în mi&locul sălii,
1R
!an de ma%azine de tip retail specializate în mobilier şi decora iuni interioare ţ ţ
conştient de toate pri(irile îndreptate spre el, cu răceală şi duritate pe chip, şi ochii fără astâmpăr.
<i atunci, şi-a făcut intrarea 1ictor, strălucitor, într-un costum alb din trei piese.
3 ,umnezeule atotputernic, am rostit pe un ton ine/presi(, neîndrăznind să întâlnesc pri(irea
altcui(a. %ârlion"ii bruni ai lui 1ictor fuseseră aran&a"i cu gri&ă, iar în gaura din lobul urechii purta un
inel mare din aur. Pantofii erau de un negru superb. 1ictor era o splendoare. proape că era păcat să
încerci să distrugi o asemenea frumuse"e, şi mi-aş fi dorit ca el să nu fie atât de hotărât să ne distrugă
(ie"ile. 8i-am pus geanta pe te&gheaua barului şi i-am desfăcut fermoarul, ca să am acces cât mai
rapid la con"inutul ei. :mmanuel s-a lăsat să alunece de pe scaunul lui şi s-a îndepărtat spre perete, cu
pri(irea fi/ată asupra nou-(eni"ilor. #eidi şi-a reluat locul, iar 1ictor, împreună cu grupul său, şi-a
continuat drumul prin club.
,eşi nu-mi dezlipeam ochii de la 1ictor, m-am sim"it obligată să (orbesc cu #eidi, fiindcă
sim"eam că a(usese un moti( să se cocoa"e în spatele meu.
3 %e-"i mai face băiatul4 am întrebat-o, aşa cum se procedează cu cine(a despre care ştii că are un
iubit.
3 2ric s-a oferit să mă lase să-l aduc aici, mi-a răspuns #eidi, stând cu ochii pe oaspe"i, prudentă.
3 sta-i o (este foarte bună, am e/clamat din toată inima. Încă unul de partea noastră.
Între timp, comitetul de primire înainta cu încetineală.
3 1ictor, l-a întâmpinat 2ric. făcut câ"i(a paşi în fa"ă şi spre centru, oprindu-se la distan"a
precaută de doi metri de regent. 2ra îndea&uns de inteligent încât să nu-i facă lui 1ictor o primire cu
tot tacâmul, fiindcă ar fi fost un indiciu limpede că a(ea să se-ntâmple ce(a rău. !un (enit la
Fangtasia, a continuat. .e bucurăm că a(em şansa de a-"i oferi o distrac"ie.
<i 2ric s-a înclinat. %hipul lui *iro a rămas ine/presi(, de parcă 2ric nici n-ar fi fost acolo.
Încă în picioare, încadrat de =uis şi de ntonio, 1ictor şi-a înclinat capul cre".
3 <erifule, "i-l prezint pe *iro, noua mea mână dreaptă, a rostit el, cu zâmbetul lui orbitor. *iro
a fost recent de acord să se mute din .e(ada în =ouisiana.
3 Îi urez bun-(enit în =ouisiana, a răspuns 2ric, fiind (orba de un (ampir atât de bine-cunoscut,
cum era *iro. )unt con(ins că (a reprezenta un mare plus pentru personalul regentului.
2ric demonstra că poate fi la fel de impasibil ca şi celălalt (ampir.
*iro a fost ne(oit să-i mul"umească şerifului pentru salut, fiindcă era plasat mai sus în lan"ul
trofic, însă puteai să-"i dai seama că o făcea fără (oia lui. Plecăciunea i-a fost cu un milimetru mai
superficială decât ar fi fost normal.
1ampirii ăştia>
Nroza(, mi-am zis în gând, total debusolată. În sfârşit, 1ictor îşi înlocuieşte locotenentul şi cea mai
bună luptătoare. Focmai în momentul acesta.
3 *iro cred că e un luptător destul de bun, hm4 am întrebat-o în şoaptă pe #eidi.
3 şa s-ar spune, a replicat ea, sec, pornind încet înainte ca să-şi salute regentul. Fo"i (ampirii lui
2ric trebuiau să (ină pe rând şi să-şi ofere loialitatea în slu&ba lui 1ictor. -oc*, cel mai nou membru al
personalului lui 2ric, era ultimul la rând. Puteai să-şi dai seama că era gata şi să-l pupe în fund pe
1ictor, dacă i se i(ea ocazia.
8ind0, cu un apetit inoportun, i-a adresat lui -oc* o pri(ire plină de speran"ă. 2ra toantă rău, dar
asta nu însemna că trebuia să moară. 8-am gândit că poate o con(ing să facă o e/pedi"ie până la
toaleta femeilor, înainte de sosirea sorocului. .u. ,acă nu era din ini"iati(a ei, o astfel de mişcare ar fi
însemnat un steag roşu. :-am pri(it pe nou-(eni"i şi am încercat să-mi încordez puterile pentru ce a(ea
să urmeze.
ceasta era, în mod special, oribilă' aşteptarea aceasta, planificarea, conştiin"a faptului că a(eam
să fac tot ce-mi stă în puteri ca să-i ucid pe cei din fa"a mea. Îi pri(eam în ochi, sperând că (or muri
până într-o oră. Aare aşa se sim"eau solda"ii4 .u eram atât de conectată pe cât ar fi trebuit' eram
suspendată într-un calm sinistru, poate din cauză că din moment ce sosise 1ictor, nimic nu mai putea
opri ce a(ea să se-ntâmple.
%ând 1ictor a confirmat că era mul"umit de primire prin ocuparea scaunului din centru, 2ric i-a
cerut lui -oc* să aducă de băut pentru toată lumea. 1ampirii din afara oraşului l-au aşteptat pe =uis să
bea el primul dintr-un pahar pe care l-a luat la întâmplare de pe ta(ă. %ând au (ăzut că =uis rămâne în
(ia"ă după (reo câte(a minute, to"i nou-(eni"ii şi-au ales, pe rând, câte un pahar, sorbind cu to"ii.
tmosfera a de(enit mai le&eră după aceea, fiindcă băuturile erau absolut *osher' sânge sintetic
încălzit, calitate premium.
3 Fe "ii de litera legii aici, la Fangtasia, a remarcat 1ictor, zâmbindu-i lui 2ric. 8ind0 era între ei,
şi-şi lăsase capul pe umărul lui 1ictor, a(ând în fa"ă propria doză de ,iet %o*e cu rom. )o"ul ei,
8ar*, în stânga lui 1ictor, părea să nu se simtă prea bine. (ea o culoare nesănătoasă şi părea apatic.
%ând i-am (ăzut urmele de col"i pe gât, m-am întrebat dacă nu cum(a 1ictor o fi e/agerat cu sorbitul.
8ind0 nu părea îngri&orată.
3 ,a, domnule regent, i-a răspuns 2ric, întorcându-i zâmbetul, cu aceeaşi sinceritate, dar fără să
mai dez(olte subiectul.
3 Frumoasa ta so"ie4
3 2ste prezentă, normal, a confirmat 2ric. %um ar mai fi seara fără ea4
8i-a făcut semn cu mâna să înaintez, iar 1ictor şi-a ridicat paharul spre mine, în semn că-mi
apreciază apari"ia. m reuşit să mă arăt încântată.
3 1ictor, am zis, ne bucurăm foarte mult că ai reuşit să (ii astă-seară.
.-am încercat să in(oc ce(a mai mult decât ?bucuria@. 1ictor nu s-ar fi aşteptat ca eu să fiu la fel
de pricepută ca 2ric în ceea ce pri(eşte ascunderea sentimentelor, iar eu n-a(eam de gând să-i dau
moti(e să-şi schimbe părerea.
Fireşte, 2ric nu (oise ca eu să fiu acolo. Îşi e/primase cât se poate de clar părerea că o fiin"ă
umană fragilă n-ar trebui să fie prin prea&mă atunci când (ampirii se luptă între ei. În teorie, eram de
acord cu el. ş fi preferat să fiu acasă... Însă mi-aş fi făcut gri&i în fiecare clipă. rgumentul meu
hotărâtor fusese că 1ictor s-ar fi alarmat în mod categoric dacă i-ar fi sărit în ochi absen"a mea, care
ar fi constituit un semnal clar că 2ric punea ce(a la cale. 2ric n-a putut să mă contrazică atunci când
mi-am e/pus punctul de (edere la întrunire.
*iro s-a postat în spatele scaunului lui 1ictor. #mmm, incomod. m încercat să mă gândesc ce-ar
fi de făcut în situa"ia asta. Pam era în spatele scaunului lui 2ric. %ând l-am (ăzut pe 2ric chemându-
mă, i-am zâmbit şi m-am dus lângă el, cu geanta pe umăr.
%olton şi udrina se amestecaseră în fundal, cărând tă(i cu băuturi prin club.
)pre uimirea mea, #eidi a îngenuncheat lângă scaunul pe care stăteam, postura ei indicând o
(igilen"ă acti(ă. 2ric i-a aruncat o pri(ire, dar n-a comentat. #eidi luase pozi"ie de parcă i-ar fi
ordonat 2ric să mă apere pe durata a ceea ce putea să fie o (izită delicată. 8i-am coborât pri(irea spre
ea, însă ea m-a e(itat. 8da, e/act asta se întâmpla. %el pu"in, în limitele ?normalului@, fără să-i
alarmeze neapărat pe (izitatori.
3 !ill, a strigat deodată 2ric. )untem gata>
<i !ill şi-a făcut apari"ia de pe culoarul din spate, zâmbind 6 un complet atipic zâmbet larg 6 şi
az(ârlindu-şi bra"ul mult în spate 9taa-,>; ca să anun"e intrarea lui !ubba.
<i ce mai intrare a fost> =-a pus în umbră pe 1ictor.
3 A, ,umnezeule> am murmurat. !ubba se îmbrăcase cu un costum roşu peste care cine(a trecuse
cu un !edazzler
1K
+ a(ea imita"ii de pietre pre"ioase şi paiete peste tot, iar părul îi fusese aran&at într-un
uluitor pompadour
1S
. Purta cizme negre şi inele groase. fişa acel uluitor zâmbet pieziş care făcuse să
leşine femei de pe toată planeta şi-şi flutura bra"ele ca şi cum ar fi a(ut mii de spectatori, nu doar cât
degetele de la mâini. !ill s-a aşezat alături de casetofonul instalat de 8a/$ell, iar când !ubba a sărit
pe mica scenă şi ne-a mul"umit foarte mult tuturor, luminile s-au stins. !ill a pornit muzica' primul
cântec, ?Bentuc*0 7ain@.
2ra incredibil. %e puteam să spun4
1ictor era complet fascinat+ sau atât de fascinat cât poate fi cine(a pre(ăzător în permanen"ă. )-a
aplecat în fa"ă 6 uitând de 8ind0 şi de 8ar*, uitând de ceilal"i (ampiri 6 (rând să absoarbă cât mai
bine e/perien"a. În definiti(, îl a(ea pe *iro, care să-i poarte de gri&ă în locul lui. :ar *iro îşi (edea
1K
4parat oarte popular în anii >,?, olosit pentru aplicarea de strasuri, butoni sau
petice pe diverse materiale
1S
Stil de coaur inspirat dup cel al doamnei de &ompadour, p rul iind umlat şi ă ă ă
piept nat pe spate, olosindu"se %el din abunden ă ţă
de treabă, fără urmă de îndoială. Pri(irea lui nu se oprea niciodată asupra lui !ubba, ci mătura
încăperea. =uis şi ntonio se postaseră lângă ieşire, păzindu-i spatele lui *iro, în timp ce ochii
bod0guardului descriau semicercuri de o sută optzeci de grade, scrutând restul sălii din spatele lui
1ictor.
,upă ce !ubba s-a înclinat să primească aplauzele, care au fost atât de tunătoare pe cât i-a stat în
puteri micii noastre adunări, !ill a pornit din nou muzica. ,e data aceasta, am auzit ?:n the Nhetto@.
=acrimi roşii curgeau pe fa"a lui 1ictor. m aruncat o pri(ire peste umăr, ca să constat că şi =uis şi
ntonio erau (ră&i"i. %ei doi (ampiri fără nume stăteau în picioare, aproape de !ill, cu mâinile
împreunate în fa"ă, urmărind sho$-ul.
,upă toate aparen"ele, na =0udmila nu era iubitoare de muzică. răta plictisită, cum stătea la
capătul unei bănci dintr-un separeu aflat aproape de ieşire. Puteam s-o zăresc peste umărul lui 8ar*.
Fhalia, cam pe &umătatea dimensiunilor nei =0udmila, s-a apropiat uşor de ea şi, fără (orbe, i-a
întins o ta(ă încărcată cu pahare pline. na =0udmila i-a mul"umit printr-o gra"ioasă înclinare a
capului, şi-a ales un pahar şi a luat o înghi"itură zdra(ănă. ,upă o secundă în care pe chip i-a apărut
fulgerător o e/presie de oroare absolută, s-a prăbuşit. Fhalia a prins din zbor paharul căzut din mâna
nei =0udmila. poi, bătrâna şi letala femeie-(ampir a împins fără zgomot trupul inert ce(a mai
departe în separeu şi s-a întors cu fa"a spre scenă, stând astfel încât să mascheze picioarele răşchirate
ale nei =0udmila. Întregul episod n-a durat mai mult de treizeci de secunde. #abar n-a(eam ce-i
pusese în băutură' (reo anume formă de argint lichid4 )ă fi fost posibil4 cest mic plan secundar
fusese ticluit pentru e(entualitatea în care unul dintre (ampiri ar fi fost în afara câmpului (izual al
celorlal"i şi, din fericire, dăduse roade.
Cnul mai pu"in. 1oiam să scoatem din luptă cât mai mul"i cu putin"ă, înainte ca lupta să înceapă
efecti(.
Palomino, care ieşea în e(iden"ă cu părul albicios şi încântătorul ei ten auriu, şi-a croit drum spre
ntonio, înaintând cu paşi rari, ca într-o doară. Prinzându-i pri(irea lui ntonio, i-a zâmbit, dar a(ând
gri&ă să nu e/agereze.
Neanta mea era pe podea, în minusculul spa"iul dintre scaunul meu şi al lui 2ric. 8i-am cufundat
mâna în gura ei deschisă şi am scos de-acolo o "epuşă foarte bine ascu"ită. m strecurat-o în mâna lui
2ric, aflată în aşteptare. ,upă o secundă de zăba(ă pe umărul lui, ca să maschez mişcarea, mi-am
îndreptat statura, făcându-i loc.
8a/$ell =ee, care stătea în picioare lângă uşa din dreptul birourilor, şi-a scos sacoul şi l-a
împăturit cu migală. Îi apreciam gri&a fa"ă de (eşminte, însă era ca un semnal că se pregătea să treacă
la ac"iune. părut să-şi dea şi el seama, fiindcă după ce a terminat s-a instalat la marginea unui
separeu.
%ât timp s-a limitat la cântecele de tip baladă, !ubba a fost fermecător, dar când şi-a ales pentru
numărul următor ?-ailhouse 7oc*@, o undă de triste"e a părut că străbate cum(a publicul. ,eşi
tranzi"ia la (ampirism îi atenuase toate infirmită"ile, ade(ărul rămânea acela că murise într-o condi"ie
fizică foarte precară, şi încă purta semnele (ârstei. cum, că interpreta o piesă dansantă, efectul era
cam &alnic. m obser(at cum micul public începe să-şi piardă fascina"ia de până acum.
)chimbarea de tonalitate fusese o eroare, însă una pe care n-a(useserăm cum s-o pre(edem.
:-am sim"it bra"ul lui 2ric încordându-se lângă mine, după care, cu iu"eala unui şarpe a(ântându-se
la atac, s-a aplecat în fa"ă, împingând-o pe 8ind0 )impson spre stânga lui+ bra"ul drept s-a înăl"at,
repezindu-se să-l străpungă pe 1ictor în piept. În materie de atac prin surprindere, fusese perfect. 2ric
ar fi nimerit drept la "intă, dacă *iro, cu o la fel de înspăimântătoare iu"eală, nu şi-ar fi scos spada
din teacă şi n-ar fi abătut-o în &os în timp ce 2ric lo(ea.
8ind0 )impson fusese blestemată să se afle în locul nepotri(it, la momentul nepotri(it. )pada lui
*iro i-a izbit umărul în drumul ei spre bra"ul lui 2ric, despicându-l pur şi simplu, oasele şi carnea ei
încetinind înaintarea ucigătorului tăiş aproape suficient cât îi trebuia lui 2ric ca să scape.
tunci, s-a dezlăn"uit iadul.
8ind0 a "ipat şi a murit în câte(a secunde, iar cantitatea de sânge a fost absolut incredibilă. În timp
ce ea murea, o mul"ime de lucruri se întâmplau aproape simultan. 8ar* încă era cu gura căscată,
1ictor încerca să împingă deoparte trupul prăbuşit şi sângerând abundent al lui 8ind0, *iro se
străduia să-şi elibereze spada, iar 2ric se apleca şi înainta, ca să e(ite o altă lo(itură. !ra"ul lui 2ric
sângera, dar gra"ie in(oluntarului bloca& făcut de 8ind0, era încă func"ional. 8-am ridicat în picioare
şi m-am aruncat înapoi, ca să nu-i stau în drum, trântindu-mi scaunul într-o parte şi izbindu-mă drept
în =uis, care se a(ântase înainte să-şi prote&eze stăpânul. 2u i-am de(iat traiectoria, aşa că am căzut
amândoi grămadă pe podea. )pre norocul meu, el era prea concentrat asupra ad(ersarilor (ampiri ca
să mă considere câtuşi de pu"in prime&dioasă, aşa că s-a folosit de mine doar ca de o trambulină,
luându-şi elan.
.u că m-aş fi sim"it prea bine, dar măcar nu mi-a fost fatal.
8-am ridicat pe (ine, încercând să-mi dau seama ce era de făcut mai departe. În lumina estompată,
nu era uşor să în"elegi ce se petrece. A pereche se lupta aproape de ieşirea din club şi i-am recunoscut
pe Palomino şi pe ntonio, iar silueta măruntă care zbura prin aer probabil că îi apar"inea Fhaliei.
:nten"iona să aterizeze în spinarea lui *iro, însă acesta s-a întors în ultima clipă 6 cu aceeaşi (iteză
incredibilă 6 aşa că l-a izbit în piept, făcându-l să se clatine. )pada lui nu era o armă menită luptei
corp la corp, mai ales că Fhalia făcea tot posibilul să-i sfâşie beregata cu din"ii.
8ar* )impson se îndepărta, împleticindu-se, de cada(rul so"iei sale şi de (ampirii angrena"i în
luptă, repetând întruna' ?A, ,oamne, A, ,oamne@. Fotuşi, a reuşit să-şi găsească adăpost în spatele
barului, unde a înhă"at o sticlă şi a început să caute pe cine(a pe care să-l lo(ească. 8ă sim"eam în
stare să mă descurc cu 8ar* )impson, aşa că am sărit în picioare.
Fotuşi, %olton s-a ocupat de el înainte să pot eu a&unge acolo. Înhă"ând la rândul lui o sticlă, i-a
repezit-o în ceafă lui 8ar* )impson, care s-a clătinat şi a căzut.
În timp ce Fhalia îl "inea ocupat pe *iro, 2ric şi Pam s-au dus după 1ictor. .imic nu se compară
cu o frumoasă şi cinstită încăierare dintr-un bar. 2rau doi contra unu.
8a/$ell =ee l-a străpuns din spate cu "epuşa, e/trem de precis, pe ntonio, care se lupta cu
Palomino.
=-am auzit pe !ubba urlând agitat. 8-am dus până la scenă şi l-am prins de bra".
3 #ei, gata, e AB, i-am zis.
tâtea persoane urlau şi "ipau, încât nu eram sigură că mă aude, dar după ce i-am repetat acest
lucru de (reo douăzeci de ori, s-a oprit din urlat 9mul"umescu-Ji, ,oamne; şi-a zis'
3 ,omnişoară )oo*ie, (reau să ies de-aici.
3 )igur că da, i-am zis, străduindu-mă să-mi păstrez un ton calm şi echilibrat, când şi mie îmi
(enea să urlu. 1ezi uşa aia de colo4 l-am întrebat, arătându-i spre uşa care dădea spre restul clubului,
spre biroul lui 2ric şi aşa mai departe. ,u-te acolo în spate şi aşteaptă. Fe-ai descurcat minunat, de-a
dreptul minunat> !ill o să se-ntoarcă direct acolo, sunt sigură.
3 AB, a acceptat el, deznădă&duit, şi i-am (ăzut silueta deplasându-se în lumina slabă care (enea
dinspre uşa închisă. =-am depistat în sfârşit şi pe !ill, care-şi croia drum printre combatan"i, cu ochii
pe "inta lui. =-a apucat pe !ubba de bra" ca să-l diri&eze spre adăpost, aceasta fiind misiunea destinată
lui !ill. m fost mândră de el când am obser(at că-l lăsase mort pe podea pe unul dintre (ampirii fără
nume, acesta de&a prefăcându-se în fărâme.
Fusesem atât de concentrată asupra lui !ubba, încât n-o obser(asem pe udrina, care (enea
împleticindu-se spre mine, cu mâinile la gât şi sângele "âşnindu-i dintr-o rană, până nu s-a ciocnit
chiar de mine, făcându-mă să cad în genunchi. .u ştiam care să-i fi fost scopul 6 poate că (oia să
treacă pe lângă mine şi să a&ungă la bar, de unde să ia un prosop cu care să-şi oprească şu(oiul roşu,
sau poate doar încerca să scape de atacatorul ei 6 dar cert e că n-a mai reuşit. )-a întins cât era de
lungă pe podea, la un metru de mine, şi nu mai a(eam ce să fac pentru ea. În timp ce-i pipăiam
încheietura în căutarea pulsului, am sim"it mişcare în spatele meu şi m-am aruncat într-o parte e/act la
timp cât să e(it o lo(itură din partea lui -oc*, barmanul. (ea e/celente refle/e de supra(ie"uitor,
alegându-şi ad(ersare umane, nu din rândul (ampirilor. :ndira, cu sariul umflat în &urul trupului, l-a
apucat pe -oc* de bra"ul lui greu şi l-a smucit cu suficientă for"ă încât să-l trimită ca pe o ghiulea în
perete. În locul acela a apărut o gaură, iar -oc* a ricoşat înapoi, într-un echilibru instabil. :ndira s-a
az(ârlit la podea, i-a (ârât mâna printre picioare şi a apucat. Crlând, -oc* a început să tropăie şi să
lo(ească, dar :ndira tot l-a castrat.
(eam acum o nouă consemnare pentru capitolul ?cel mai oribil lucru pe care l-am (ăzut
(reodată@.
)ângele curgea din -oc*, negru şi gros, şi el pri(ea şocat în &os, în timp ce :ndira "ipa triumfătoare.
%u o subită hotărâre, el şi-a a(ântat pumnii încleşta"i şi-a pocnit-o în tâmplă. :ndira a zburat cât colo,
fiind rândul ei să se ciocnească de perete. rămas nemişcată pe podea pentru o clipă, scuturând din
cap ca şi cum ar fi roit muştele în &urul lui. -oc* s-a repezit după ea, însă l-am apucat de umăr cu
suficientă for"ă încât să-l încetinesc pu"in, aşa că în momentul în care a a&uns la ea, :ndira îşi re(enise
destul cât să z(âcnească în sus, aruncându-i peste fa"ă unul dintre faldurile sariului şi orbindu-l până
să poată prinde "epuşa az(ârlită de mine, împlântându-i-o imediat în inimă.
-oc*, abia te-am cunoscut...
m încercat o scurtă e(aluare a situa"iei.
-oc* doborât, 8ar* şi 8ind0 )impson doborâ"i, na =0udmila doborâtă, ntonio doborât,
1ampirul :namic .ecunoscut Y1 doborât, =uis... Cnde-o fi dispărut4 uzind o împuşcătură afară, mi-
am închipuit că primesc răspunsul la întrebare, într-ade(ăr, =uis alerga înapoi spre intrarea în club, cu
o rană la umărul stâng. 8ustapha Bhan îl aştepta acolo cu un cu"it foarte lung. =uis s-a luptat cu furie,
în ciuda rănii de glon"+ a(ea la rândul lui o armă ascunsă. )co"ând-o la i(eală, a reuşit să-i facă o
crestătură lui 8ustapha, însă :mmanuel l-a izbit cu piciorul din spate la ni(elul genunchiului, şi =uis
s-a prăbuşit. 7ubio a profitat de momentul de slăbiciune şi i-a împlântat "epuşa. <i, cu toate că a rostit
un ?A, ce naiba@ cu un mare dezgust, 8ustapha s-a înclinat în fa"a lui 7ubio. )urprins, 7ubio s-a
înclinat la rândul lui.
Palomino a(ea probleme cu 1ampirul :namic .ecunoscut YI, care se lupta ca un dia(ol. Poate că
Palomino n-o fi fost atât de pricepută la luptă, şi nici la fel de bătrână, dar era însângerată şi slăbită.
Par*er, care se (edea clar că nu e cine ştie ce bătăuş, stătea tot timpul în spatele 1ampirului YI şi-l tot
împungea cu un cu"itaş pentru ghea"ă, nu prea eficient, dar e(ident ener(ant. cesta, un (ampir robust
care fusese transformat pe la treizeci şi ce(a de ani, abia se (indeca până să fie împuns din nou. <i
sunt con(insă că durea ca naiba. Par*er părea prea speriat ca să se apropie îndea&uns încât să-i
străpungă inima. Palomino era prea lentă, din cauza numeroaselor ei răni, ca să-l poată imobiliza.
tunci, 8ustapha, contrariat de uciderea lui =uis, l-a împins deoparte pe Par*er şi l-a decapitat pe
1ampirul YI cu o lo(itură spectaculoasă de cu"it.
cum, *iro şi 1ictor erau singurii duşmani rămaşi încă în picioare.
mbii ştiau că luptă ca să scape cu (ia"ă. Nura lui Pam era plină de sânge, dar nu puteam să-mi
dau seama dacă era sângele ei sau al lui 1ictor. m sim"it cutia magică apăsându-mi abdomenul şi m-
am gândit s-o scot la i(eală, însă în clipa imediat următoare, *iro a reuşit să-i reteze bra"ul Fhaliei.
Fhalia l-a prins din zbor şi l-a lo(it cu el pe *iro, iar #eidi, sărind asupra lui din spate, i-a străpuns
gâtul.
*iro şi-a lăsat spada să cadă şi şi-a dus mâinile la gât, iar eu m-am strecurat repede să iau arma,
ca el să nu şi-o poată recupera. )pada era lungă, şi nu atât de grea pe cât anticipasem. m făcut câ"i(a
paşi înapoi, (rând să mă îndepărtez de bra"ele lui care bâ&bâiau, întinse, şi tocmai atunci l-am (ăzut pe
1ictor aruncându-l pe 2ric într-un perete şi trântind-o pe spate pe Pam, apoi aruncându-se peste ea
chiar sub ochii mei. :-a "intuit umerii de pământ şi a muşcat-o de gât.
Pam şi-a ridicat pri(irea spre mine, cu un calm sinistru pe chip.
3 Fă-o, m-a îndemnat.
3 .u, m-am opus, temându-mă să n-o rănesc chiar pe Pam.
3 Fă-o, a repetat ea.
2ra absolut con(ingătoare. <i-a repezit mâinile în sus, apucându-l pe 1ictor de ambele antebra"e,
imobilizându-l apoi la pământ.
2ric tocmai se ridica în picioare, clătinându-se, cu sângele picurându-i din rănile de la cap, de la
bra" şi dintre coaste. Îl muşcase pe 1ictor cel pu"in o dată, dacă &udecam după gura lui înroşită. 8i-am
coborât pri(irea spre Pam, care se "inea de duşmanul nostru cu toate rezer(ele ei de energie. 8i-a
făcut un semn de încu(iin"are şi şi-a întors capul într-o parte. poi, a închis ochii. 8i-aş fi dorit să pot
face şi eu acelaşi lucru. m inspirat adânc şi m-am repezit la el cu spada.
1S
Pam l-a împins pe 1ictor de pe ea şi a sărit în picioare. Îmi fusese atât de frică să n-o omor pe Pam,
încât nu lo(isem cu destulă for"ă. )pada nu-l tăiase de tot pe 1ictor, însă reuşisem să-i retez coloana
(ertebrală. )e înfipsese în os şi nu mai puteam s-o scot de-acolo. Îngrozită de mine însămi, de
senza"ia a(ută când îl tăiasem pe 1ictor, m-am tras înapoi şi mi-am acoperit gura cu palmele.
tunci, Pam a smuls spada din rană şi l-a decapitat pe 1ictor.
3 Predă-te, i-a cerut 2ric cu (oce gra(ă lui *iro, care era rănit.
*iro a scuturat din cap. 7ana de la gât îl împiedica să (orbească.
3 Foarte bine, atunci, a rostit 2ric, plictisit. =-a apucat de cap pe *iro şi i-a frânt gâtul. Pocnetul
s-a auzit clar şi a fost profund dezgustător. 8-am întors cu spatele, sim"indu-mi stomacul cum
z(âcneşte, chiar dacă-i porunceam să stea la locul lui şi să tacă. <i, în timp ce *iro zăcea
neputincios, 2ric l-a străpuns cu "epuşa.
<i totul s-a sfârşit. 1ictor şi to"i slu&itorii lui (ampiri 6 ca şi to"i slu&itorii lui umani 6 erau mor"i.
,estui erau (ampirii care se descompuneau ca să schimbe calitatea aerului.
8-am lăsat să cad pe un scaun. ,e fapt, mi-am pierdut controlul asupra propriilor picioare, şi
întâmplarea a făcut ca un scaun să se nimerească sub mine.
Fhalia plângea de durere din cauza bra"ului ei amputat, însă se lupta din greu cu această
manifestare de slăbiciune. :ndira stătea pe podea, arătând epuizată, dar (eselă. 8a/$ell =ee, Par*er şi
7ubio a(eau răni mai pu"in însemnate. Pam şi 2ric erau plini de sânge, atât dintr-al lor, cât şi de-al lui
1ictor. Palomino s-a apropiat încet de 7ubio şi l-a cuprins în bra"e, atrăgându-l şi pe Par*er în
îmbră"işare. %olton îngenunchease lângă răposata udrina, plângând.
.u-mi mai doream să (ăd (reodată o altă bătălie, mică sau mare, în toată (ia"a mea. Îmi pri(eam
iubitul, so"ul, şi îl (edeam ca pe un străin. 2l şi Pam stăteau fa"ă-n fa"ă, "inându-se de mâini şi
zâmbindu-şi ferici"i printre petele de sânge. poi, s-au prăbuşit pur şi simplu unul peste celălalt, iar
Pam a izbucnit într-un râs care-i tăia răsuflarea.
3 m reuşit> zicea. m reuşit> )untem liberi.
Până când o să se-abată peste noi Felipe de %astro ca o tonă de cărămizi, (rând să afle ce s-a
întâmplat cu regentul lui, m-am gândit, dar fără s-o spun cu (oce tare. ' pentru că nu eram sigură că
pot să (orbesc. !' de&a ne întrebaserăm ce s-ar putea întâmpla, însă părerea lui 2ric fusese că era mai
bine să cerem iertarea, decât permisiunea.
8ustapha (orbea la telefonul lui mobil, mare cam cât un greiere.
3 Garren, n-are sens să mai intri, frate, zicea el. Freaba s-a făcut. !ine "intit. 8da, l-am terminat.
3 ,omnule şerif, plecăm spre casă, dacă nu mai a(e"i ne(oie de noi, l-am auzit spunând pe
Par*er. )lăbănogul o sus"inea pe Palomino dintr-o parte, iar 7ubio o spri&inea de cealaltă. Fo"i erau
destul de şifona"i, într-un fel sau în altul.
3 Pute"i să pleca"i, a încu(iin"at 2ric. 8ân&it de sânge cum era, tot a(ea autoritatea
conducătorului. "i răspuns la chemarea mea şi (-a"i îndeplinit misiunile. 1e"i fi răsplăti"i.
Palomino, 7ubio şi Par*er s-au a&utat reciproc să a&ungă la uşa din spate. ,upă fe"ele lor, sigur
sperau ca 2ric să nu-i mai cheme multă, foarte multă (reme, oricare ar fi fost răsplata.
:ndira s-a târât până la Fhalia, lipindu-i bra"ul retezat de umăr şi împingându-l cu putere. poi, l-a
"inut acolo, (eselă. :ndira era persoana cea mai fericită din club.
3 re (reun efect4 am întrebat-o pe Pam, arătându-i spre îmbinarea umăr-bra". Pam tocmai
ştergea spada însângerată pe hainele lui *iro. Nâtul acestuia aproape că dispăruse' păr"ile rănite se
dezintegrează mai repede decât cele ne(ătămate.
3 Cneori, mi-a răspuns ea, ridicând din umeri. ,in moment ce Fhalia e atât de bătrână, are o
şansă. 2 un proces mai pu"in dureros şi mai pu"in consumator de timp decât regenerarea.
3 Fhalia, pot să-"i dau nişte sânge4 am întrebat-o. .u cred că a(usesem (reodată cura&ul să mă
adresez Fhaliei direct, însă sigur puteam să-i aduc câte(a sticle cu sânge, ba chiar aş fi fost bucuroasă.
2a şi-a ridicat pri(irea spre mine, cu ochii plini de lacrimi apărute fără (oie. 2ra e(ident că se for"a să
stea nemişcată.
3 .u, decât dacă (rei să-mi donezi personal, mi-a răspuns, în engleza ei cu accent pronun"at. Însă
2ric n-ar fi mul"umit dac-aş bea de la tine. :mmanuel, îmi dai o gură4
3 Foarte bine, a zis el. Fira(ul coafor părea destul de ame"it.
3 2şti sigur4 l-am întrebat. .u prea pari în apele tale.
3 Pe naiba, sunt bine, a ripostat :mmanuel, necon(ingător. Fipul care mi-a omorât sora e mort.
şa că mă simt bine.
.u părea, dar eram sigură că nici eu nu arătam prea bine. )pusesem tot ce se putea, aşa că m-am
aşezat şi l-am pri(it pe :mmanuel lăsându-se stângaci pe (ine în fa"a scaunului pe care stătea Fhalia.
,iferen"a de înăl"ime nu era în fa(oarea lor. şa că Fhalia şi-a înfăşurat bra"ul ne(ătămat pe după
gâtul lui :mmanuel şi şi-a înfipt col"ii în el, fără alte discu"ii. 2/presia fe"ei lui :mmanuel s-a
schimbat, de la apatică la e/tatică.
Fhalia făcea zgomot când se hrănea.
:ndira stătea lungită alături de ea, în sariul ei scăldat în sânge, "inând răbdătoare bra"ul retezat la
locul lui. <i, pe măsură ce Fhalia continua să bea, obser(am că bra"ul arăta din ce în ce mai natural.
,egetele s-au îndoit. m pri(it uluită, însă acesta nu era decât un e(eniment e/trem în plus, într-o
seară plină de asemenea e(enimente.
Pam părea pu"in descumpănită acum, că sărbătorirea (ictoriei împreună cu 2ric se sfârşise, şi-l
(edea pe :mmanuel oferindu-şi sângele altcui(a. =-a întrebat pe 8ustapha dacă nu (rea să-i dea el un
pic, iar el i-a răspuns ridicând din umeri.
3 :ntră în sarcinile de ser(iciu, a zis, trăgându-şi în &os gulerul tricoului său negru. Pam arăta
incredibil de palidă în compara"ie cu 8ustapha, iar din"ii acestuia s-au dez(elit într-o strâmbătură
când ea l-a muşcat. ,upă altă secundă însă, şi el a părut mai fericit.
2ric a (enit la mine, strălucind de bucurie. .iciodată bucuria pro(ocată de ruperea legăturii nu
fusese mai pură pentru mine, fiindcă nu (oiam să ştiu ce simte, nici măcar un pic. 8-a cuprins în
bra"e, m-a sărutat entuziast, însă tot ce sim"eam eu era mirosul de sânge. 2l era ud de sânge. <i
lichidul mi se impregna şi mie peste tot' pe rochie, pe bra"e şi pe piept.
,upă un minut, s-a tras înapoi, încruntându-se.
3 )oo*ie4 mi-a zis. Fu nu te bucuri4
m încercat să mă gândesc ce-aş fi putut să spun. 8ă sim"eam ca o ipocrită.
3 2ric, mă bucur pentru că n-o să ne mai facem gri&i din cauza lui 1ictor. <i ştiu că asta e ceea ce
am plănuit. ,ar după părerea mea, când eşti încon&urat de cada(re şi de fragmente de cada(re, nu prea
e locul potri(it pentru o sărbătorire, plus că în (ia"a mea n-am fost mai pu"in încinsă decât în clipa de
fa"ă.
8-a pri(it cu ochii mi&i"i. .u-i plăcea că aduceam norii de ploaie peste parada lui triumfătoare. ,e
în"eles.
<i asta era problema, nu-i aşa4 Foate astea mi se păreau de în"eles. ,ar tot le uram, mă uram pe
mine însămi, nu eram prea mândră de oricine altcine(a.
3 Fu ai ne(oie de sânge, i-am zis. Îmi pare sincer rău că ai fost rănit, aşa că dă-i bătaie, bea.
3 Fu eşti o ipocrită, şi eu o să beau, a replicat, şi n-a mai stat pe gânduri.
8-a durut. <i nu m-a făcut să mă simt bine, ceea ce reprezenta o reac"ie tipică pentru (ampiri.
=acrimile îmi şiroiau pe fa"ă, fără să (reau. Într-un chip ciudat, sim"eam că durerea e meritată,
&ustificată... dar în acelaşi timp în"elegeam că eram într-un punct de cotitură al rela"iei noastre.
7ela"ia noastră fusese marcată de o mie de puncte de cotitură, a(eam impresia.
,eodată, !ill şi-a făcut apari"ia lângă umărul meu, fi/ând cu pri(irea gura lui 2ric pe gâtul meu.
2/presia lui era una comple/ă' furie, re(oltă, poftă.
2ram pregătită pentru ce(a simplu, şi eram pregătită ca durerea să înceteze. :-am întâlnit pri(irea
lui !ill.
3 ,omnule şerif, a zis !ill. 1ocea nu-i sunase niciodată atât de catifelată. 2ric a tresărit şi am ştiut
că l-a auzit pe !ill, am ştiut că-şi dădea seama că trebuie să se oprească. ,ar nu s-a oprit.
8-am scuturat din starea mea de letargie şi de autodezgust, l-am prins pe 2ric de lobul urechii şi l-
am ciupit cât de tare am putut.
)-a desprins de mine cu un icnet. Nura îi era plină de sânge.
3 !ill o să mă ducă la mine acasă, i-am zis. 1orbim mâine-noapte. Poate.
2ric s-a aplecat să mă sărute, dar m-am cutremurat. .u cu gura aia însângerată>
3 8âine, mi-a mai zis 2ric, cercetându-mi fa"a cu pri(irea. poi, s-a întors şi a strigat' sculta"i,
toată lumea> Frebuie să începem cură"enia în club>
)-au auzit gemete ca de copii cărora li se cere să-şi strângă &ucăriile. :mmanuel s-a dus la %olton şi
l-a a&utat să se ridice.
3 Po"i să stai la mine, i-a propus. .u e departe.
3 .u pot să dorm, a răspuns %olton. udrina e moartă.
3 Frecem noi şi peste noaptea asta, l-a consolat :mmanuel.
%ei doi bărba"i au ieşit din Fangtasia, cu umerii lăsa"i de epuizare şi mâhnire. 8-am gândit ce
părere or a(ea despre răzbunarea lor acum, că fusese dusă la îndeplinire, dar ştiam că n-o să-i întreb
niciodată aşa ce(a. Poate că nici n-o să-i mai (ăd (reodată.
!ill m-a cuprins cu un bra" când m-am poticnit pu"in, şi mi-am seama că mă bucur de prezen"a lui
alături de mine. <tiam că n-aş fi fost în stare să conduc. 8i-am găsit geanta, în care încă a(eam (reo
două "epuşe, şi mi-am scos cheile dintr-un buzunar e/terior.
3 !ubba unde s-a dus4 l-am întrebat.
3 Îi place să dea târcoale pe lângă (echiul %i(ic uditorium, mi-a răspuns !ill. Fot dădea
spectacole acolo.
m clătinat din cap a încu(iin"are. 2ram prea isto(ită ca să mai spun ce(a.
!ill n-a mai (orbit pe tot drumul până acasă, ceea ce a fost o binecu(ântare. m pri(it fi/, prin
parbriz, întunericul nop"ii, întrebându-mă cum mă (oi sim"i mâine. Fuseseră multe mor"i, şi totul se
petrecuse foarte repede şi sângeros' ca în filmele acelea încărcate de (iolen"ă şi pornografie. 1ăzusem
câte(a secunde dintr-un film din seria )a$, când eram acasă la -ason. Îmi a&unseseră.
2ram absolut con(insă de faptul că 1ictor fusese cel care declanşase toate acestea, prin
intransigen"a lui. ,acă Felipe ar fi pus pe altcine(a la conducerea =ouisianei, toată catastrofa asta nu
s-ar mai fi produs. Puteam oare să dau (ina pe Felipe4 .u, po(estea trebuia să se încheie aici.
3 =a ce te gândeşti4 m-a întrebat !ill, în timp ce înaintam pe alee.
3 8ă gândesc la răspundere, la (ină şi la crime, i-am răspuns.
încu(iin"at, cu o simplă înclinare a capului.
3 <i eu. )oo*ie, ştii că 1ictor a făcut tot posibilul să-l pro(oace pe 2ric.
m oprit în spatele casei şi mi-am întors fa"a spre el, cu o pri(ire întrebătoare şi cu mâna pe clan"a
portierei.
3 ,a, a zis !ill. făcut tot posibilul să-l pro(oace pe 2ric să reac"ioneze cum(a, astfel încât să-l
poată ucide fără să fie obligat la &ustificări. .umai datorită faptului că ne-am plănuit mai bine
mişcările s-a întâmplat ca 2ric să scape cu (ia"ă, şi 1ictor, nu. <tiu că tu îl iubeşti pe 2ric.
Fonul lui rămăsese calm şi liniştit chiar şi la ultima afirma"ie, şi numai cutele din &urul ochilor îmi
spuneau cât efort îl costa să (orbească.
3 Fu trebuie să fii bucuroasă, a continuat el, şi mâine poate chiar o să fii entuziasmată că toată
situa"ia asta s-a sfârşit aşa cum s-a sfârşit.
8i s-a strâns gura pungă timp de câte(a secunde, până mi-am formulat în minte răspunsul.
3 Îl prefer în (ia"ă pe 2ric, decât pe 1ictor, am zis. i dreptate.
3 <i ştii că (iolen"a era singura cale de a ob"ine acest rezultat.
Puteam să în"eleg şi asta. m clătinat aprobator din cap.
3 <i-atunci, de ce atâtea frământări4 m-a întrebat !ill. :nsista să scoată o reac"ie din partea mea.
8i-am luat mâna de pe clan"ă şi m-am întors cu fa"a spre el.
3 Pentru că a fost sângeros şi îngrozitor, şi au a(ut de suferit destui, i-am răspuns, mirată eu
însămi de mânia din (oce.
3 Fu crezi că 1ictor ar fi putut să moară fără (ărsare de sânge4 %rezi că ai lui n-ar fi făcut tot
posibilul ca să-i împiedice moartea4 Ji-ai închipuit că n-o să moară nimeni altcine(a4
1ocea lui era atât de calmă şi lipsită de reproş, încât nu m-am înfuriat.
3 !ill, n-am crezut niciodată nimic din toate astea. ,ar să le pui la cale e una, şi să le (ezi în
realitate e cu totul altce(a.
,intr-odată, eram sătulă de subiectul acesta. )e întâmplase, gata, acum trebuia să găsesc o
modalitate să trec peste toate astea.
3 i cunoscut-o pe regina A*lahomei4 l-am întrebat.
3 ,a, mi-a răspuns, cu e(identă precau"ie în glas. ,e ce mă-ntrebi4
3 Înainte să moară, într-un fel, ppius l-a însurat cu ea.
ici chiar l-am şocat pe !ill.
3 2şti sigură4
3 ,a. În sfârşit, mi-a spus, după ce Pam a făcut tot posibilul, doar că nu i-a băgat mâna în fund şi
l-a scormonit cu degetele, doar-doar îl determină să (orbească.
!ill şi-a întors fa"a de la mine, dar nu înainte să-i zăresc zâmbetul pe care încerca să şi-l
stăpânească.
3 Pam e foarte încăpă"ânată când "ine mor"iş ca 2ric să ac"ioneze într-un anumit fel. Ji-a spus
ce(a 2ric despre cum are de gând să rezol(e situa"ia4
3 Încearcă să scape, dar, e(ident, ppius a semnat ce(a. %ând mi-a zis ppius, înainte să moară,
că n-am cum să rămân cu 2ric, n-am ştiut la ce se referea. 8ă gândeam că 2ric n-o să mai (rea să-şi
piardă (remea cu mine când o să fiu bătrână şi zbârcită sau c-o să ne certăm şi-o să ne despăr"im, ori
altce(a... Af, nu ştiu. %ă s-ar întâmpla ce(a care să ne despartă, la asta credeam că se referă.
3 <i uite că s-a întâmplat acum.
3 Păi... da.
3 <tii că (a fi obligat să te lase baltă dacă se însoară cu regina4 ,acă (a face parte dintr-o familie
regală, 2ric clar (a a(ea dreptul să se hrănească şi cu sângele oamenilor, ba chiar să aibă o fa(orită
din rândul oamenilor, însă so"ie nu poate a(ea.
3 sta mi-a dat şi el de în"eles.
3 )oo*ie... să nu faci ce(a necugetat.
3 ,e&a am rupt legătura dintre noi.
,upă o tăcere prelungită, !ill mi-a zis'
3 sta e bine, fiindcă legătura implica riscuri pentru amândoi.
.u era tocmai o noutate.
3 Într-un fel, îmi cam lipseşte legătura aia, i-am mărturisit+ dar, în acelaşi timp, e o uşurare că a
dispărut.
!ill n-a comentat deloc. Foarte prudent.
3 Fu ai a(ut (reodată...4 l-am întrebat.
3 A singură dată, demult, mi-a răspuns.
,ar se (edea că nu (rea să (orbească despre asta.
3 )-a sfârşit cu bine4
3 .u, a zis !ill. Fonul lui era categoric şi nu mă îndemna câtuşi de pu"in să continui acest fir al
discu"iei. =as-o baltă, )oo*ie, mi-a zis apoi. Ji-o spun nu ca fost iubit, ci ca prieten. =asă-l pe 2ric să
ia singur hotărârea care-l pri(eşte. .u-i pune întrebări. %u toate că nu ne suportăm, ştiu că 2ric (a
face tot posibilul să iasă din situa"ia asta, pur şi simplu pentru că iubeşte libertatea. A*lahoma e foarte
frumoasă, şi 2ric iubeşte frumuse"ea, dar o are de&a la tine.
r fi trebuit să mă simt mai bine, dac-aş fi putut să apreciez complimentul. 8-am întrebat care o fi
numele ade(ărat al reginei. ,eseori, gu(ernantul era denumit după "inutul pe care-l cârmuia+ (orbind
despre A*lahoma, !ill nu (oise să spună că statul era frumos, ci femeia care gu(erna peste creaturile
nop"ii.
1ăzând că nu răspund, !ill a continuat'
3 2a are şi foarte multă putere. 8ai precis, teritoriu, acoli"i, proprietă"i, bani din petrol.
<i ştiam amândoi că 2ric iubea puterea. .u una deplină 6 niciodată nu-şi dorise să fie rege 6, însă
îi plăcea să dea tonul în comitatul lui.
3 În"eleg ce înseamnă puterea, am zis. <i în"eleg că eu n-o am. 1rei să iei maşina ca să te duci
acasă sau o laşi aici şi o tai prin pădure4
3 8ă duc prin pădure, mi-a răspuns, întinzându-mi cheile.
.u mai era nimic de spus.
3 8ersi, i-am zis.
m deschis uşa (erandei, am intrat, am încuiat-o după mine, după care am descuiat uşa din spate şi
am pătruns în casă, aprinzând lumina din bucătărie. În casă domnea o pustietate tăcută, care imediat
mi s-a părut liniştitoare, iar instala"ia de aer condi"ionat făcea tot posibilul să fie răcoare.
%u toate că scăpasem din bătălia de la Fangtasia mai bine decât oricine altcine(a, cel pu"in din
punct de (edere fizic, mă sim"eam zdrobită şi stri(ită. 8âine o să mă doară totul. 8i-am desfăcut
centura lată şi-am pus la loc cutia clu(iel dor în sertarul pentru machia&. 8i-am scos rochia pătată, m-
am dus pe (eranda din spate s-o pun la înmuiat în apă rece, în maşina de spălat, după care am făcut un
duş, dând apa cât de fierbinte puteam să suport. În timp ce mă frecam peste tot cu buretele, am
schimbat temperatura apei, la rece. %ând am ieşit să mă şterg, eram încântător de curată şi de
împrospătată.
8-am gândit dacă o să mă apuce plânsul sau o să stau să mă rog într-un col", cu ochii larg deschişi,
pentru tot restul nop"ii. Fotuşi, niciuna dintre aceste reac"ii n-a pus stăpânire pe mine. 8-am suit în
pat sim"indu-mă eliberată, de parcă aş fi trecut cu succes de o opera"ie chirurgicală sau mi-ar fi ieşit
bine rezultatele de la o biopsie.
În timp ce mă făceam ghem şi mă pregăteam de somn, mi-a (enit în minte ce(a' faptul că puteam
să dorm într-o noapte ca asta era aproape mai îngrozitor decât orice altce(a.
1T
Foate femeile din li(ingul meu erau fericite. ,rept e că unele erau mai fericite decât altele, dar
niciuna nu era nefericită. )e aflau aici ca să-i aducă daruri cui(a care le merită şi se bucurau că Fara
a(ea să nască gemeni. Foate acele foi"e de mătase galbene, (erzi, albastre şi roz alcătuiau un morman
aproape copleşitor, însă Fara primea o mul"ime de lucruri necesare şi dorite.
,ermot ne a&uta, discret, aducând gustări şi strângând ambala&ele rupte de pe podea, ca să rămână
curată. %âte(a dintre musafirele mele mai (ârstnice a&unseseră clar în stadiul de a nu mai fi sigure pe
picioarele lor, aşa că nu era cazul să a(em pe podea ce(a care să le facă să alunece. 2rau prezente şi
mama şi bunica lui -! 6 bunica lui a(ea şaptezeci şi cinci de ani bătu"i pe muchie.
8ai de(reme, când bătuse ,ermot la uşa din spate, îl lăsasem să intre şi mă întorsesem la cafeaua
mea, fără să rostesc o (orbă. :mediat cum l-am (ăzut intrând pe uşă, m-am sim"it considerabil mai
bine. Poate că nu obser(asem contrastul în aceste ultime câte(a săptămâni din cauză că fusesem prea
în(ăluită de legătura aceea de sânge. Fusesem sub influen"a prea multor lucruri supranaturale. .u
puteam afirma că mă sim"eam mai bine doar pentru că eram pe cont propriu, însă în mod cert asta mă
făcea să fiu mai în contact cu realitatea.
,upă ce musafirele mele l-au pri(it mai bine pe ,ermot şi şi-au dat seama cât de mult seamănă cu
-ason, multe sprâncene s-au ridicat a mirare. =e-am spus că e un (ăr mai îndepărtat de prin Florida, şi
am citit în multe min"i că doamnele respecti(e îşi propuneau să-şi consulte arborele genealogic, ca să
găsească prin Florida (reo legătură cu familia mea.
stăzi, mă sim"eam eu însămi. )im"eam că fac ce trebuie, în comunitatea în care trăiesc. Poate că
nici măcar nu eram una şi aceeaşi persoană cu cea care participase la măcelul din noaptea trecută.
m sorbit din paharul meu. Punciul îi ieşise bine lui 8a/ine, tortul pe care-l luasem de la cofetărie
era delicios, crochetele mele din caşca(al erau crocante şi doar pu"in picante, iar nucile de pecan
sărate fuseseră pră&ite e/act cât trebuia. m &ucat !ab0 !ingo în timp ce Fara îşi desfăcea cadourile,
strălucind de bucurie şi spunând ?8ul"umesc>@ cam de un milion de ori.
8ă sim"eam tot mai mult ca (echea )oo*ie )tac*house, pe măsură ce petrecerea se desfăşura.
2ram printre oameni pe care-i în"elegeam, făceam o faptă bună.
%a un fel de bonus, bunica lui -! mi-a spus o po(este încântătoare despre bunica mea. Cna peste
alta, o după-amiază plăcută.
%ând am a&uns în bucătărie cu o ta(ă plină de (ase murdare, mi-am zis' sta e fericirea. zi-noapte
nu eram eu, cea ade(ărată.
<i totuşi, fusesem. <tiam 6 chiar în timp ce gândeam toate acestea 6 că n-o să mă pot păcăli
singură. 8ă schimbasem ca să pot supra(ie"ui şi plăteam pre"ul acestei supra(ie"uiri. Frebuia să fiu
dispusă la schimbări pentru tot restul (ie"ii, fiindcă altfel, tot ce mă silisem să fac ar fi fost zadarnic.
3 Fe sim"i bine, )oo*ie4 s-a interesat ,ermot, când a (enit să aducă o nouă serie de pahare.
3 ,a, mersi. m încercat să-i zâmbesc, dar nu mi-a ieşit decât o palidă sfor"are.
)-a auzit o bătaie la intrarea din spate. m presupus că ar fi o musafiră întârziată, care încerca să se
strecoare fără să bată la ochi.
%ând colo, era domnul %ataliades. Purta costum, ca totdeauna, însă pentru prima dată mi s-a părut,
cum(a, cât se poate de nepotri(it îmbrăcat. .u părea chiar atât de ascuns ca de obicei, însă zâmbea
politicos. m rămas uluită la (ederea lui şi nu eram întru totul con(insă că aş (rea să stăm de (orbă,
însă dacă tot era cel care putea să-mi răspundă la marile întrebări despre (ia"a mea, nu prea a(eam de
ales.
3 :ntra"i, l-am in(itat, dându-mă înapoi şi deschizând larg uşa.
3 ,omnişoară )tac*house, a rostit el, protocolar. Î"i mul"umesc pentru buna primire.
=-a fi/at cu pri(irea pe ,ermot, care spăla (asele cu mare gri&ă, mândru că-i încredin"asem
por"elanurile lui !uni.
3 Finere, a rostit, în chip de salut.
,ermot s-a întors cu fa"a şi a încremenit.
3 ,ermot mă numesc, a zis, după care şi-a reluat treaba, deşi îmi dădeam seama că se străduia cu
disperare să gândească.
3 i un e(eniment social4 m-a întrebat domnul %ataliades. Îmi dau seama că sunt multe femei în
casă.
2u nici măcar nu sesizasem cacofonia de (oci feminine plutind pe hol, însă suna de parcă ar fi fost
şaizeci de femei în li(ing, nu doar douăzeci şi cinci.
3 ,a, am încu(iin"at. m. 2 o petrecere cu cadouri pentru (enirea pe lume a copiilor unei
prietene de-a mea.
3 Poate ar fi mai bine să stau la masa dumitale din bucătărie până se termină4 a propus el. Poate
şi să gust ce(a4
mintindu-mi de bunele maniere, am zis'
3 ,esigur, (ă rog să (ă ser(i"i cu orice>
:-am pregătit la repezeală un send(iş cu şuncă, am scos ce(a cartofi pră&i"i şi murături, după care
am umplut o altă farfurie cu bunătă"i de la petrecere. !a chiar i-am turnat şi un pahar de punci.
Achii negri ai domnului %ataliades s-au aprins la (ederea mâncării din fa"a lui. .-o fi fost la fel de
sofisticată ca meniurile lui obişnuite 9cu toate că, din câte ştiam, prefera să mănânce şoareci cruzi;,
dar a înfulecat cu zel. ,ermot părea în largul lui, chiar dacă nu tocmai rela/at, fa"ă de prezen"a în
aceeaşi încăpere cu a(ocatul, aşa că i-am lăsat să se descurce cum pot mai bine şi m-am întors în
li(ing. Nazda nu trebuie să lipsească prea multă (reme' nu e politicos.
Între timp, Fara îşi desfăcuse toate cadourile. sistenta ei de la magazin, 8c*enna, notase pe o
listă toate cadourile şi de la cine fuseseră primite. Fiecare (orbea despre propriile e/perien"e cu
tra(aliul şi cu naşterea 6 o, ce (eselie 6 şi Fara înfrunta tirul de întrebări despre ginecologul şi
obstetricianul ei, despre spitalul în care urma să nască, despre cum se gândea să-şi boteze copiii, dacă
se ştia se/ul gemenilor, cât mai era până la data preconizată şi aşa mai departe.
Freptat, musafirele au început să se rărească, iar după ce au plecat toate, a trebuit să mă eschi(ez în
fa"a sincerelor oferte de colaborare primite de la Fara, de la soacra ei şi de la 8ichele, iubita lui -ason,
referitoare la spălatul (aselor.
3 .u, mersi, le-am zis. =ăsa"i-le aici, e treaba mea, şi parcă am auzit cu(intele bunicii ieşind de
pe propriile mele buze. proape că mi-a (enit să râd. ,acă n-aş fi a(ut în bucătărie un demon şi o
zână, poate chiar aş fi râs. m încărcat toate cadourile primite de Fara în maşina ei şi a soacrei, iar
8ichele m-a informat că ea şi -ason planificaseră pentru următorul $ee*end un grătar cu peşte şi că
(oiau să (in şi eu. :-am răspuns c-o să (ăd, că sună minunat.
fost o mare uşurare când au plecat toate fiin"ele umane.
8-aş fi aruncat în fotoliu şi aş fi stat să citesc o &umătate de oră, sau aş fi urmărit un episod din
-eopard0> înainte de a trece la cură"enie, dacă nu m-ar fi aşteptat cei doi în bucătărie. şa că, în loc de
rela/are, a trebuit să mă car cu alte farfurii şi pahare pentru spălat.
)pre surprinderea mea, ,ermot plecase. .u-i obser(asem maşina pe alee, dar presupusesem că şi-o
strecurase printre cele ale musafirelor de la petrecere. ,omnul %ataliades stătea pe acelaşi scaun,
bând dintr-o ceaşcă de cafea. Îşi dusese farfuria la chiu(etă. .-o spălase, dar şi-o dusese până acolo.
3 Nata, i-am zis. u plecat. .u l-a"i mâncat pe ,ermot, nu-i aşa4
8i-a zâmbit.
3 .u, dragă domnişoară )tac*house, nu l-am mâncat. %u toate că, sunt con(ins, ar fi fost gustos.
,ar send(işul cu şuncă a fost delicios.
3 8ă bucur că (-a plăcut, am răspuns automat. sculta"i, domnule %ataliades, am găsit o
scrisoare de la bunica mea. .u sunt sigură că am în"eles corect rela"ia dintre noi, sau poate doar nu
în"eleg ce înseamnă că dumnea(oastră sunte"i tutorele meu.
=umina de pe fa"a lui a de(enit şi mai strălucitoare.
3 ,eşi mă cam grăbesc, (oi face tot ce-mi stă în puteri ca să-"i risipesc nedumerirea.
3 AB, am zis, întrebându-mă de ce-o fi fost în grabă, dacă tot mai era urmărit+ totuşi, nu a(eam
de gând să mă abat de la subiect.
3 ,a"i-mi (oie să recapitulez toată po(estea, şi dumnea(oastră să-mi spune"i dacă am în"eles
corect.
încu(iin"at, înclinându-şi "easta rotundă.
3 "i fost prieten bun cu bunicul meu de sânge, Fintan. Fratele lui ,ermot.
3 ,a, geamăn cu ,ermot.
3 ,ar nu păre"i să-l agrea"i cine ştie ce pe ,ermot.
3 .u, a răspuns, ridicând din umeri.
proape că era să abordez subiectul tangen"ial, dar m-am încăpă"ânat să-mi urmez firul gândirii.
3 şadar, Fintan încă trăia când ne-am născut eu şi -ason.
,omnul %ataliades a încu(iin"at cu entuziasm.
3 ,a, trăia.
3 !unica mea afirma în scrisoare că i-a"i (izitat pe tata şi pe sora lui, copiii lui Fintan, în realitate.
3 m fost acolo.
3 şadar, le-a"i dat 6 ne-a"i dat 6 un dar4
3 m încercat, dar nu era posibil să-l primi"i to"i. .u to"i a(ea"i scânteia esen"ială.
2ra o frază pe care obişnuia s-o folosească .iall.
3 %e înseamnă scânteia esen"ială4
3 %e întrebare inteligentă> a e/clamat domnul %ataliades, pri(indu-mă ca pe o maimu"ă care a
deschis uşa cuştii ca să-şi ia banana. ,arul pe care i l-am dat dragului meu prieten Fintan a fost acela
ca oricare dintre descenden"ii săi umani ar poseda scânteia esen"ială să poată citi în min"ile oamenilor,
aşa cum pot eu.
3 şa că, după ce s-a do(edit că tatăl meu şi mătuşa =inda n-o a(eau, (-a"i întors după ce ne-am
născut eu şi -ason.
încu(iin"at iar.
3 .u era absolut necesar să (ă (ăd. În definiti(, darul fusese dat. ,ar, (izitându-l pe -ason şi apoi
pe dumneata, am putut să ştiu cu certitudine. m fost foarte entuziasmat când te-am "inut în bra"e,
deşi cred că sărmana dumitale bunică a fost înspăimântată.
3 Prin urmare, numai eu şi...
,ar am înghi"it numele lui #unter înainte de a-l pronun"a. ,omnul %ataliades redactase
testamentul lui #adle0, şi ea nu-l men"ionase pe #unter. 2ra posibil ca el nici să nu ştie că #adle0
a(ea un copil.
3 .umai eu îl am, deocamdată, am continuat. ,ar încă nu mi-a"i e/plicat ce este cu scânteia.
8i-a adresat o pri(ire şireată, parcă spunându-mi că era sigur că n-o să scoată nimic de la mine.
3 )cânteia esen"ială nu este uşor de definit în termenii ,.-ului (ostru, mi-a zis. 2ste o
deschidere spre o altă lume. Cnii oameni nu sunt, literalmente, capabili să creadă că e/istă şi alte
fiin"e în altă lume decât cea a noastră, fiin"e care şi ele au sentimente, şi drepturi, şi credin"e, şi care
merită să-şi ducă propriile e/isten"e. Aamenii care se nasc cu scânteia esen"ială sunt născu"i ca să
trăiască sau să realizeze ce(a minunat, ce(a uimitor.
2u făcusem ce(a destul de uimitor noaptea trecută, dar sigur nu era şi minunat... În afară de cazul
în care urăşti (ampirii.
3 !uni a(ea scânteia esen"ială, am zis deodată. 8oti( pentru care Fintan s-a gândit că o (a regăsi
în unul dintre noi.
3 ,a, cu toate că, fireşte, el niciodată n-a (rut să-i ofer ei darul meu.
,omnul %ataliades a îndreptat o pri(ire melancolică spre frigider, aşa că m-am ridicat să-i prepar
încă un send(iş cu şuncă. ,e data asta, i-am tăiat în felii şi câte(a roşii proaspete şi i le-am pus pe o
farfurioară, iar el şi le-a îndesat până la ultima fărâmă în send(iş, şi tot a reuşit să-l mănânce ci(ilizat.
2i, asta zic şi eu supranatural.
,upă ce-a terminat &umătate din send(iş, domnul %ataliades s-a oprit să-mi spună'
3 Fintan îi iubea pe oameni, şi în special pe femei, şi cel mai mult le iubea pe femeile umane care
a(eau scânteia esen"ială. cestea nu sunt uşor de găsit. A adora în asemenea măsură pe dele, încât a
plasat portalul în pădure, ca s-o poată (izita mai uşor, şi mă tem că a fost îndea&uns de ştrengar, încât
să...
(enit rândul domnului %ataliades să se întrerupă şi să mă pri(ească stân&enit, cântărindu-şi
cu(intele.
3 )ă-i ia corpul bunicului meu pentru un test-dri(e din când în când, am zis. ,ermot l-a
recunoscut pe Fintan în câte(a dintre fotografiile de familie.
3 8ă tem că a fost un lucru foarte răutăcios din partea lui.
3 ,a, am răspuns apăsat. fost cât se poate de răutăcios.
3 (ea speran"e mari când s-a născut tatăl dumitale, iar eu am (enit aici a doua zi ca să-l
e/aminez, însă era destul de normal, deşi, fireşte, atrăgător şi magnetic, ca to"i cei care au, par"ial,
ascenden"ă în neamul zânelor. <i =inda, a doua născută, era la fel. <i îmi pare foarte rău pentru
po(estea cu cancerul' n-ar fi trebuit să se întâmple. A pun pe seama mediului încon&urător. 2a ar fi
trebuit să se bucure de o sănătate perfectă toată (ia"a. Poate că dacă Fintan ar mai fi trăit, şi =inda şi-
ar fi păstrat sănătatea.
,omnul %ataliades a ridicat din umeri.
3 dele a încercat să ia legătura cu Fintan, să-l întrebe dacă nu putea face ce(a pentru =inda, însă
el de&a murise.
3 8ă întreb de ce n-o fi folosit cutia magică, s-o (indece de cancer pe tanti =inda.
3 .u ştiu, a zis el, aparent cu regret. ,in câte am cunoscut-o pe dele, îmi imaginez că a
considerat că n-ar fi creştineşte. 2ste posibil ca pe (remea aceea să nici nu-şi mai fi amintit că o are,
sau s-o fi pri(it doar ca pe un simbol romantic al iubirii, dar nimic mai mult. =a urma urmei, până ca
maladia fiicei sale să de(ină e(identă, trecuseră destui ani de când îi dădusem darul din partea lui
Fintan.
8-am străduit din răsputeri să mă gândesc cum să concentrez con(ersa"ia, astfel încât să aflu ceea
ce trebuia să ştiu.
3 <i de ce 6 ,oamne, iartă-mă> 3 crede"i că telepatia ar fi un dar atât de groza(4 l-am întrebat,
luându-mă gura pe dinainte.
Pentru prima oară, a părut uşor indispus.
3 m considerat că le-ar oferi descenden"ilor lui Fintan un a(anta& fa"ă de ceilal"i oameni, pentru
tot restul (ie"ii, să ştie ce gândesc şi ce pun la cale al"ii, mi-a e/plicat. <i, din moment ce sunt aproape
în totalitate demon, şi a(eam darul acesta de dat, mi s-a părut că ar fi unul splendid. r fi fost minunat
chiar şi pentru o zână> ,acă străbunicul dumitale ar fi cunoscut inten"ia acoli"ilor lui !reandan de a-l
ucide, ar fi stri(it rebeliunea chiar înainte de a izbucni. Fatăl dumitale s-ar fi sal(at, ca şi mama
dumitale, de la înec, dac-ar fi ştiut că i se întinsese o capcană.
3 ,ar toate astea nu s-au întâmplat.
3 5ânele pursânge nu au calită"i telepatice 6 cu toate că pot uneori să transmită mesa&e, nu sunt
capabile să recep"ioneze răspunsul 6, iar tatăl dumitale nu a(ea scânteia esen"ială.
%on(ersa"ia noastră părea că se în(ârteşte în cerc.
3 Prin urmare, totul se reduce la asta' fiindcă era"i amici atât de buni, Fintan (-a cerut să le face"i
descenden"ilor lui şi ai lui dele un dar, şi să le fi"i 6 să ne fi"i 6 tutore.
3 %orect, m-a aprobat domnul %ataliades, zâmbind.
3 "i fost dispus să accepta"i şi a"i fost de părere că telepatia ar fi un dar clasa-ntâi.
3 %orect, încă o dată. ,eşi se pare că m-am înşelat.
3 şa e. <i a"i oferit darul acesta în cine ştie ce mod misterios, demonic...
3 .u chiar atât de misterios, m-a întrerupt el, indignat. dele şi Fintan au băut fiecare câte un
degetar din sângele meu.
AB, eu chiar nu puteam să mi-o imaginez pe bunica făcând una ca asta. ,ar, în definiti(, nu mi-o
închipuiam nici cuplându-se cu o zână. ,upă cum stăteau lucrurile, de(enea e(ident că o cunoscusem
foarte bine pe bunica în unele pri(in"e, şi absolut deloc în altele.
3 =-am turnat în (in şi ei i-am spus că e dintr-o recoltă specială, mi-a mărturisit domnul
%ataliades. <i, într-un fel, aşa şi era.
3 AB, a"i min"it. sta nu e cine ştie ce surpriză, am comentat.
%u toate că !uni era inteligentă, nu glumă, şi sunt con(insă că a(usese cel pu"in o bănuială. 8i-am
fluturat mâinile în aer. Puteam să mă gândesc şi mai târziu la asta.
3 !ine, bine. şadar, după ce (-au înghi"it amândoi sângele, oricare dintre descenden"ii lor urma
să aibă puteri telepatice, dacă a(ea şi scânteia asta esen"ială.
3 %orect, a zis, zâmbindu-mi atât de larg, încât m-am sim"it de parcă aş fi luat calificati(ul
e/cep"ional la un test.
3 :ar bunica mea n-a folosit niciodată cutia clu(iel dor.
3 .u, este ce(a care se foloseşte o singură dată. Cn dar foarte frumos, din partea lui Fintan,
pentru dele.
3 2u pot s-o folosesc ca să-mi elimine puterile telepatice.
3 .u, draga mea, ar fi ca şi cum "i-ai dori să "i se scoată splina sau rinichii. Fotuşi, este un gând
interesant.
Prin urmare, n-a(eam cum să-l a&ut pe #unter în această pri(in"ă. <i nici pe mine. Fir-ar să fie>
3 ,ar pot să omor pe cine(a cu ea4
3 ,a, desigur, dacă este (orba de cine(a care amenin"ă o persoană iubită. În mod direct. .-ai
putea să pro(oci moartea inspectorului dumitale fiscal... decât, să zicem, dacă l-ai (edea deasupra
fratelui dumitale, cu o secure în mână.
3 Faptul că #adle0 şi-a făcut de cap cu regina să fie o coinciden"ă4
3 .u tocmai, fiindcă ea era par"ial zână şi, după cum ştii, cei care sunt par"ial zâne prezintă o
mare atrac"ie pentru (ampiri. .u este decât o chestiune de timp până când (a intra în bar un (ampir şi
te (a (edea.
3 2l a fost trimis de regină.
3 %a să (ezi, a zis %ataliades, fără să pară câtuşi de pu"in surprins. 7egina nu m-a întrebat
niciodată despre darul acesta, iar eu nu i-am spus niciodată că-"i sunt tutore. 2a nu acorda niciodată o
prea mare aten"ie lumii zânelor, în afară de cazurile în care-şi dorea să bea sânge de zână. În mod cert,
nu-i păsa de cine erau prietenii mei, şi de cum îmi petreceam eu timpul.
3 <i acum, cine e pe urmele dumnea(oastră4
3 2ste o întrebare pertinentă, draga mea, însă una la care nu-"i pot răspunde. ,e fapt, am fost în
măsură să-i simt apropiindu-se în această ultimă &umătate de oră, şi (a trebui să-mi pregătesc
plecarea. m obser(at dispoziti(e e/celente de pază în &urul casei dumitale, şi trebuie să te felicit
pentru ele. %ine le-a întins4
3 !ellenos. Cn elf. =ucrează în 8onroe, la clubul numit #ooligans.
3 !ellenos, a repetat domnul %ataliades, cu înfă"işarea gânditoare. Îmi este (ăr de gradul cinci,
din partea mamei, cred. propo, sub nicio formă nu lăsa ca adunătura de la #ooligans să afle că ai o
cutie magică, fiindcă te-ar omorî pentru ea.
3 <i ce crede"i c-ar trebui să fac cu ea4 l-am întrebat, din curiozitate.
)e ridicase şi-şi îndrepta sacoul costumului albastru de (ară. %u toate că era caniculă afară, iar el
era un tip (oluminos, nu fusese transpirat când intrase în casă.
3 <i ,iantha pe unde mai e4
.epoata lui era cât se poate de diferită de el, şi eu "ineam la ea.
3 2ste departe, la adăpost, mi-a răspuns el, lapidar. %ât despre cutia magică, nu te pot sfătui. )e
pare că de&a "i-am făcut destule.
<i, cât ai clipi, a ieşit pe uşa din spate. :-am mai zărit pentru o frac"iune de secundă trupul greoi
deplasându-se cu o (iteză incredibilă prin curtea din spate, după care l-am pierdut, pur şi simplu, din
(edere.
2i bine, asta fusese o chestie de-a dreptul uluitoare... şi acum rămăsesem fără şuncă.
Fusese o con(ersa"ie instructi(ă... din unele puncte de (edere. cum ştiam mai multe despre
trecutul meu. <tiam că telepatia era ca un soi de dar la o petrecere de anun"are a naşterii unui copil,
dar anterior conceperii acestuia, din partea lui ,esmond %ataliades, pentru prietenul său Fintan,
descendent din neamul zânelor şi bunicul meu. sta, în sine, era o re(ela"ie năucitoare.
,upă ce am terminat de meditat pe tema aceasta 6 sau cel pu"in după ce am cântărit-o atât cât
puteam suporta 3, m-am gândit la remarca lui %ataliades despre ?adunătura@ de la #ooligans. (ea o
părere proastă despre comunitatea aceea de e/ila"i. 8ă întrebam, mai mult ca oricând, ce căutau
atâtea zâne în 8onroe, ce complotau, ce plănuiau. %e(a bun n-a(ea cum să fie. <i m-am mai gândit la
)andra Pelt, aflată încă în libertate pe unde(a şi hotărâtă să mă (adă moartă.
%ând mi-am sim"it mintea epuizată, am lăsat mâinile să preia controlul. m pus deoparte mâncarea
rămasă, mutând-o din frumoasele piese ale ser(iciului din por"elan în pungi 5iploc. m spălat bolul
ornamental şi alte două din sticlă şlefuită. Pri(eam afară pe fereastră în timp ce le clăteam, şi uite-aşa
am a&uns să obser( cele două fulgere cenuşii care-mi tra(ersau curtea cu mare (iteză. .u puteam să-
mi dau seama ce erau, şi era cât pe ce să sun la poli"ia (eterinară. ,ar apoi mi-am dat seama că erau
două creaturi care-l urmăreau pe a(ocatul pe &umătate demon şi că, la (iteza lor, sigur a&unseseră de&a
departe. În plus, n-ar fi fost în"elept să închizi într-o cuşcă, în spatele unei camionete, ce(a capabil să
se mişte aşa. )per că domnul %ataliades are pantofi pentru alergare. .u mă uitasem.
2/act când terminasem cură"enia şi mă schimbasem în pantalonii mei scur"i şi o bluză maro fără
mâneci, m-a sunat )am. .u se auzeau zgomotele barului pe fundal' nici clinchetul ghe"ii în pahare,
nici tonomatul, nici (acarmul con(ersa"iilor. Probabil că era în rulotă. ,ar era sâmbătă, după-amiaza
târziu, când la 8erlotteEs trebuia să fie aglomera"ie. )ă fi a(ut întâlnire cu -annal0nn4
3 )oo*ie, mi-a zis, şi mi s-a părut că (ocea îi sună ciudat. :mediat, stomacul mi s-a strâns ghem.
Po"i să dai o fugă până în oraş4 )ă treci pe la rulotă4 Ji-a lăsat cine(a un pachet la bar.
3 %ine4 am întrebat. Pri(eam în oglinda din li(ing în timp ce (orbeam cu )am, şi am obser(at că
arătam încordată şi înfricoşată.
3 .u-l cunosc, mi-a răspuns )am. ,ar e clar că e o cutie drăgu"ă, cu o fundă mare. Poate că ai
(reun admirator secret, a adăugat, accentuând ultimele cu(inte, deşi nu într-un mod ostentati(.
3 %red că ştiu cine-ar putea să fie, am zis, adăugând un zâmbet în (oce. )igur, )am, o să (in. ,
ia stai> .-ai putea să-l aduci tu aici4 2u încă fac cură"enie după petrecere.
ici ar fi fost cu mult mai multă linişte.
3 =asă-mă să (erific, a zis )am. urmat tăcerea, fiindcă-şi acoperise microfonul receptorului cu
palma. )e auzea înfundat o scurtă con(ersa"ie, dar nimic concret. 2 perfect, a zis apoi, dar pe un ton
care dădea de în"eles că nu era deloc aşa. Plecăm în câte(a minute, m-a asigurat.
3 )uper> am zis, sincer încântată. .e (edem atunci.
sta-mi oferea pu"in răgaz pentru planificarea unei primiri corespunzătoare. ,upă ce-am închis,
am stat câte(a clipe să-mi pun gândurile în ordine înainte de a da fuga până la dulapul din fa"ă, de
unde mi-am luat puşca de (ânătoare. m (erificat-o, să (ăd dacă e pregătită. )perând să câştig de
partea mea elementul surpriză, m-am hotărât să mă ascund în pădure. 8i-am pus o pereche de pantofi
pentru alergare, le-am legat şireturile şi am ieşit prin spate, bucuroasă că îmbrăcasem o bluză de
culoare închisă.
.u camioneta lui )am a fost cea care a apărut pe aleea mea, ci micul autoturism al lui -annal0nn.
2a era la (olan. )am stătea pe scaunul din dreapta ei, iar altcine(a se (edea pe bancheta din spate.
-annal0nn a coborât prima şi a pri(it în &ur. Putea să-mi simtă mirosul, ştia că sunt prin apropiere.
Probabil că sim"ea şi mirosul puştii. zâmbit, şi era un zâmbet îngrozitor. )pera că (oi trage în
persoana care-i silise să (ină încoace, c-o (oi împuşca mortal.
,esigur, persoana care "inea o armă îndreptată spre ei, persoana de pe bancheta din spate, era
)andra Pelt. )andra a coborât cu o carabină în mână şi a arătat cu "ea(a ei spre maşină, stând la o
distan"ă prudentă. tunci, a apărut şi )am. 2ra ca naiba de furios' puteam să-mi dau seama după
pozi"ia umerilor.
)andra părea mai bătrână, mai slabă şi mai nebună ca alaltăieri. Îşi (opsise părul în negru şi-şi
asortase unghiile cu el. ,ac-ar fi fost oricine altcine(a, i-aş fi plâns de milă' părin"ii mor"i, sora
moartă, probleme mentale. Însă mila înceta atunci când cine(a "inea o armă îndreptată spre persoane
la care "ineam.
3 #ai afară, )oo*ie> a strigat )andra. #ai afară> cum te-am prins, rahat cu ochi ce eşti>
)am s-a deplasat discret spre stânga )andrei, încercând să-şi întoarcă fa"a spre ea. -annal0nn, la
rândul ei, a început să ocolească maşina. )andra, temându-se că ar putea pierde controlul asupra
situa"iei, a urlat la ei.
3 )ta"i pe loc, nu mişca"i, sau (ă împuşc naibii> Fu, că"ea> .u (rei să (ezi cum îi zboară capul
iubitului tău, nu4 l că"eluşului tău iubit>
-annal0nn a scuturat din cap. <i ea era în pantaloni scur"i, şi cu un tricou purtând emblema de la
Părul %âinelui. (ea făină pe mâini. 2a şi )am fuseseră captura"i în timp ce găteau.
Puteam să las situa"ia să se agra(eze sau să trec la ac"iune. 2ram prea departe, dar trebuia să risc.
Fără să-i dau nici un răspuns )andrei, am ieşit din pădure şi am tras.
5gomotul puştii !enelli auzit dintr-o direc"ie neaşteptată i-a luat pe to"i prin surprindere. m (ăzut
cum )andrei îi apar pete roşii pe bra"ul drept şi pe obraz, şi cum se clatină, într-un moment de şoc.
,ar asta nu putea opri o Pelt, nici (orbă. )andra şi-a rotit arma şi a tras spre mine. )am a sărit spre ea,
însă -annal0nn a a&uns prima. reuşit să apuce carabina, s-o smulgă din mâinile )andrei şi s-o az(ârle
departe, după care a început încăierarea. În (ia"a mea n-am mai (ăzut două persoane luptându-se între
ele cu atâta îndâr&ire, şi, date fiind recentele mele e/perien"e, asta spunea ce(a.
.-a(eam cum să trag din nou în )andra, când -annal0nn se lupta corp la corp cu ea. %ele două
femei erau, în mare măsură, cam de aceeaşi talie, însă -annal0nn fusese născută pentru luptă, în timp
ce )andra era obişnuită mai degrabă cu încăierări de scurtă durată.
tât eu, cât şi )am le dădeam roată, în timp ce-şi cărau pumni, se muşcau, se trăgeau de păr şi
încercau toate celelalte mane(re posibile. mbele păr"i suferiseră (ătămări deloc negli&abile şi, după
câte(a secunde, -annal0nn s-a colorat în roşu pe o parte, iar sângerarea rănilor pro(ocate )andrei de
puşca mea de (ânătoare a de(enit mai abundentă. )am s-a întins spre cele două combatante 6 era ca şi
cum "i-ai (ârî mâna între palele unui (entilator pornit 6 a apucat-o de păr pe )andra şi a tras cu putere,
iar ea a zbierat ca ielele şi i-a repezit un pumn în fa"ă. 2l a reuşit s-o "ină în continuare de păr, deşi
cred că ea îi spărsese nasul.
8-am sim"it obligată să-mi iau şi eu partea 6 în definiti(, totul se-ntâmpla din (ina mea 6 şi mi-am
aşteptat rândul. 2ra ciudat, ca şi cum ai fi în curtea şcolii generale, aşteptându-"i rândul la sărit coarda.
%ând am constatat că mi-a (enit rândul, am nă(ălit în zona luptei şi-am înşfăcat primul lucru care mi-
a nimerit în mână' antebra"ul stâng al )andrei, împiedicând-o să-şi repeadă pumnul în fa"a lui
-annal0nn. În schimb, -annal0nn i-a e/pediat unul dintre pumnii ei mărun"i şi duri, făcând să zboare
orice sim"ire din )andra Pelt.
,intr-odată, "ineam mâna pe umărul unei femei complet inerte. :-am dat drumul şi s-a prăbuşit pe
pământ. %apul îi atârna într-o pozi"ie neobişnuită' -annal0nn îi rupsese gâtul. .u ştiam dacă )andra
mai trăia, sau era moartă.
3 8ă-ta, a rostit încântată -annal0nn. 8ă-ta, mă-ta şi iar mă-ta>
3 min, i-a "inut isonul )am.
m izbucnit în lacrimi. -annal0nn a făcut o mutră dezgustată.
3 <tiu, ştiu, i-am zis, cuprinsă de disperare. ,ar am (ăzut o grămadă de persoane omorâte azi-
noapte, şi asta e cea care umple paharul> Îmi cer scuze.
%red că )am m-ar fi luat în bra"e, dacă n-ar fi fost -annal0nn chiar lângă noi. <tiu că-i trecea prin
minte. <i asta era important.
3 .u se dă dusă de-a binelea, a constatat -annal0nn, după o clipă de concentrare asupra inertei
)andra. <i, înainte ca )am sau eu să putem face sau spune ce(a, a îngenuncheat lângă )andra, şi-a
strâns pumnii, lo(ind-o.
<i asta a fost tot.
)am m-a pri(it pe deasupra cada(rului. .u ştiam ce să spun, nici ce să fac. <i sunt sigură că pe
chip mi se reflecta neputin"a.
3 2i bine, a rostit -annal0nn (oioasă, frecându-şi mâinile una de cealaltă cu satisfac"ia cui(a care
a reuşit în sfârşit să ducă la îndeplinire o sarcină neplăcută, ce facem cu cada(rul4
Poate ar fi cazul să-mi instalez un crematoriu în curtea din spate.
3 )ă-l chemăm pe şerif4 am întrebat, din moment ce a(eam obliga"ia de a propune, măcar.
)am părea tulburat.
3 r cam fi de rău pentru bar, mi-a zis. Îmi pare rău că mă gândesc la asta, dar sunt obligat.
3 ,oar (-a luat ostatici, am protestat eu.
3 şa zicem noi.
m în"eles unde bătea )am.
3 .u cred că ne-a (ăzut cine(a ieşind din bar cu ea, a inter(enit -annal0nn. )tătea pe bancheta din
spate.
3 8aşina ei e încă la mine, a zis )am.
3 <tiu un loc în care n-ar găsi-o nimeni, am spus, surprinzându-mă pe mine însămi.
3 <i unde anume ar fi asta4 a întrebat -annal0nn.
<i-a ridicat pri(irea spre mine şi mi-am dat seama că nu era posibil să a&ungem (reodată să fim
cele mai bune prietene sau să ne pictăm unghiile una alteia. oleu>
3 A aruncăm în portal, am zis.
3 În ce4 s-a mirat )am, care pri(ea în &os spre cada(ru, cu o figură îngre"oşată.
3 A aruncăm în portalul zânelor.
-annal0nn a rămas cu gura căscată.
3 )unt zâne pe-aici4
3 .u, pe moment. 2 greu de e/plicat, dar am un portal în pădure.
3 2şti de-a dreptul...
8i-a dat impresia că nu-i (ine în minte cum să-şi încheie afirma"ia.
3 2şti de-a dreptul surprinzătoare, a găsit ce să spună, în cele din urmă.
3 şa zice toată lumea.
,in moment ce -annal0nn sângera încă, m-am aplecat eu s-o prind de picioare pe )andra. )am a
luat-o de umeri. Părea să fi trecut peste faza cea mai grea a şocului. 7espira pe gură, fiindcă nasul îi
era rupt şi înfundat de sânge închegat.
3 Încotro ne îndreptăm4 s-a interesat.
3 !ine. 2 la cam patru sute de metri, încolo, am zis, arătând cu capul în direc"ia corectă, din
moment ce mâinile le a(eam ocupate.
şa că )am a pornit, lent şi cu stângăcie. )ângele încetase să picure, şi ea era uşoară, aşa că a mers
atât de bine cât poate să meargă transportul unui cada(ru prin pădure.
3 2u cred, am zis la un moment dat, că în loc să i se spună proprietatea )tac*house, un nume mai
potri(it ar fi Ferma %ada(relor.
3 %a locul ăla din Fennessee4 a întrebat -annal0nn, spre mirarea mea.
3 2/act.
3 Patricia %orn$ell a scris o carte intitulată chiar aşa, nu4 a inter(enit )am, aproape făcându-mă
să zâmbesc. 2ra o discu"ie e/trem de ci(ilizată, date fiind condi"iile. Poate că eu eram amor"ită încă
după noaptea trecută, sau poate că-mi continuam procesul de fortificare pentru supra(ie"uire în lumea
din &urul meu, oricum mi-am dat seama că nu-mi păsa prea mult de )andra. Familia Pelt a(usese un
soi de (endetă personală împotri(a mea, fără (reun moti( temeinic, iar acum totul se sfârşise.
În sfârşit, în"elegeam ce(a despre prăpădul din noaptea trecută. .u mor"ile, luate indi(idual, mi se
păreau atât de îngrozitoare, ci ni(elul de (iolen"ă, oroarea pură de a (edea atâtea lo(ituri, din ambele
păr"i... 2/act după cum felul în care -annal0nn o e/ecutase pe )andra mi se părea cel mai tulburător
amănunt al întâlnirii de azi. ,acă nu mă înşelam, şi pentru )am era (alabil acelaşi lucru.
m a&uns la micul spa"iu deschis dintre copaci. 8-am bucurat să (ăd mica distorsiune a aerului
care trăda e/isten"a portalului spre "ara zânelor. =e-am arătat celorlal"i fără (orbe, ca şi cum zânele ar
fi putut să mă audă 9şi, din câte ştiam, ar fi putut;. ,upă o secundă, cel mult două, -annal0nn şi )am
au descoperit ce încercam eu să le arăt. =-au pri(it curioşi, iar -annal0nn a mers până într-acolo, încât
şi-a (ârât un deget în el. ,egetul i-a dispărut din (edere, şi, cu un mic scheunat, ea şi l-a tras înapoi.
fost categoric uşurată când l-a (ăzut că era tot la locul lui.
3 =a trei, am zis, şi )am a făcut un semn aprobator. )-a mutat de la capătul corpului mai într-o
parte şi, cu o mişcare fluidă, de parcă ne-am fi antrenat înainte, am introdus-o pe )andra în orificiul
magic. ,acă n-ar fi fost atât de măruntă, n-ar fi încăput.
poi, am aşteptat.
%ada(rul n-a fost scuipat înapoi. .imeni n-a sărit la noi, cu spada în mână, pretinzându-ne să
plătim cu (ia"a pângărirea tărâmului zânelor. În loc de aşa ce(a, am auzit un mârâit şi un lătrat scurt şi
am rămas tustrei încremeni"i, cu ochii căsca"i şi bra"ele încordate, aşteptând să iasă cine(a din portal,
cine(a cu care (a trebui să ne luptăm.
Fotuşi, nimic n-a ieşit. 5gomotele au continuat, şi suficient de eloc(ente' de rupt, de sfâşiat, plus
alte mârâieli, iar pe urmă altele atât de tulburătoare, încât nici măcar nu (oi încerca să le descriu. În
sfârşit, s-a lăsat tăcerea. 8i-am închipuit că n-a mai rămas nici urmă din )andra.
.e-am târât ane(oie prin pădure, întorcându-ne la maşină. (ea portierele deschise, şi primul lucru
pe care l-a făcut )am a fost să le oprească legănatul. Pe pământ erau pete de sânge. m desfăşurat
furtunul de grădină şi am pornit apa. )am a insistat asupra petelor însângerate, apoi, dacă tot era
acolo, i-a tras şi maşinii lui -annal0nn o spălătură pe cinste. Într-un moment în care stomacul mi s-a
strâns 6 încă un moment în care mi s-a strâns stomacul 6, -annal0nn i-a îndreptat lui )am nasul rupt,
şi cu toate că el a urlat şi-a zbierat şi din ochi i-au "âşnit lacrimi, am ştiut ca nasul i se (a (indeca
foarte bine.
În ce pri(eşte carabina )andrei, era o problemă mai mare decât fusese cea legată de cada(ru. .-
a(eam de gând să folosesc portalul pe post de tobogan pentru gunoaie, pentru că asta mi se părea
az(ârlirea armei acolo, în urma cada(rului. ,upă o scurtă discu"ie în contradictoriu, -annal0nn şi )am
au hotărât s-o arunce în pădure, în drumul lor de întoarcere spre rulota lui )am, ceea ce presupun că
au şi făcut.
m rămas singură în casa mea, după două zile cu ade(ărat uluitoare şi oribile. Aribil de uluitoare4
Cluitor de oribile4 mândouă.
8-am aşezat pe un scaun în bucătăria mea, cu o carte deschisă în fa"ă, pe masă. )oarele încă
lumina curtea, însă umbrele se alungeau. 8-am gândit la cutia magică, pe care nu a(usesem ocazia s-
o folosesc la întâlnirea din curtea din spate. Aare trebuia s-o car după mine în fiecare clipă a zilei4 8-
am întrebat dacă fiin"ele cenuşii care-l urmăreau pe domnul %ataliades l-or fi a&uns cum(a din urmă,
şi dacă da, cât de rău îi părea lui. 8-am întrebat dacă (ampirii or fi reuşit să termine cură"enia din
Fangtasia la timp pentru deschidere şi dacă ar trebui cum(a să sun la bar, ca să aflu răspunsul. r fi şi
oameni acolo, care să răspundă la telefon' 8ustapha Bahn, poate şi Garren, amicul lui.
8-am întrebat dacă 2ric o fi (orbit de&a cu Felipe despre dispari"ia regentului =ouisianei. 8-am
întrebat dacă 2ric i-o fi scris reginei A*lahomei.
Poate că telefonul a(ea să sune după lăsarea întunericului. Poate că nu. .u mă puteam hotărî ce
preferam să fac.
)ingurul lucru clar era că (oiam să fac ce(a întru totul normal.
8-am dus descul"ă în li(ing, "inând în mână un pahar cu ceai de la ghea"ă. 1enise (remea să
urmăresc episoadele înregistrate din -eopard0>
%reaturi Prime&dioase la două sutare, cine mai doreşte, cine mai (rea4