You are on page 1of 16

Cuprins

Introducere............................................................................................ 2
1. Planul de producere şi realizare a producţie...................................... 4
2. Planul de aprovizionare tehnico – materială...................................... 7
3. Planul muncii şi a cadrelor................................................................ 8
4. Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii.................. 14
5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţiei............................ 16
6. Bibliografie ...................................................................................... 18

Introducere
Deoarece Moldova este o ţară agrară, industria alimentară ocupă un loc
important în economia naţională, influenţând în general dimensiunile şi capacităţile
altor industrii.
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
Proiect de an
Efectuat Caşcaval V.
. S.A. „Cricova-Vin” Litera Coala Coli
Verificat Ţărnă R. 1 18

UTM FIMM
gr. MAIA – 061
În cadrul producţiei bunurilor de consum, industria alimentară are sarcina să
contribuie la realizarea produselor care să satisfacă cerinţele cantitative şi calitative
ale membrelor societăţii, cum şi produse care să poată intra în circuitul economic
mondial în condiţii de competitivitate.
Republica Moldova este considerată pe bună dreptate drept unul dintre lideri
printre statele vinificatoare, aflîndu-se în topul mondial al celor 10 ţări exportatoare
de produse alcoolice. Tradiţiile naţionale în producerea vinurilor şi cultura
consumului adecvat al acestora prezintă nişte subiecte pe cît de curioase, pe atît de
utile nu numai pentru noi, moldovenii. Programul prezidenţial de revitalizare a
ramurii vitivinicole reiese din necesitatea de a întreprinde un complex amplu de
măsuri, menite să stimuleze dezvoltarea activităţii ramurii respective, inclusiv prin
sporirea prestigiului acesteia atît în ţară, cît şi peste hotare.
Combinatul "Cricova", fără îndoială, este perla vinificaţiei moldave, în subsolurile
celebre din calcar natural, sub supravegherea prudentă a vinificatorilor, se păstrează
vinuri excelente: albe - fine, elegante si delicate, roşii - un pic astringente, aromate,
perseverente. Si toate sînt foarte gustoase şi originale, ceea ce se confirmă de o
mulţime de medalii şi premii internaţionale.
Din an în an vinificatorii noştri iscusiţi completează celebra vinotecă Cricova,
în care se păstrează vinurile vechi din toată lumea. Ele sînt fără preţ De aceea
vizitarea sălilor de degustare e nu numai o plăcere de a simţi atmosfera incomparabilă
a subteranei din Cricova, dar si o adevărată călătorie în lumea vinului.
Din vechime vinul se socotea o băutură divină, dar totul legat de el - misterios
si magic. Ultimele cuvinte, în special se referă la labirintele celebre din Cricova
(lungimea lor este aproximativ de 60 de kilometri) şi la clădirea veche a
combinatului Cricova, construită din piatră cenuşie care seamănă cu o vilă sau cu
un castel.
în subsoluri calcarul natural respiră si ajută la susţinerea temperaturii
constante - 12-14 grade si umiditate 97-98% - condiţii decisive pentru
maturarea vinurilor de marcă de categorie superioară. Iar ele în Cricova sînt
excepţionale foarte gustoase si foarte elegante.
Astăzi Cricova este un oraş subteran. De aceasta convinge străzile cu
denumiri de vinuri - Cabernet, Pinot, Feteasca... în liniştea subterană a subsolu-
rilor de la Cricova 30 milioane de litre de vin îşi capătă calităţile sale preţioase
si incomparabile.
Apreciind beciurile de la Cricova recunoscutul vinifica-tor cu faima mondială,
profesorul M. A. Gherasimov scria, "în ceea ce priveşte microclima, beciurile de la
Cricova nu au un rival egal nu numai în lume, ci si peste hotare". Combinatul de
la Cricova este unica întreprindere în Republică ce produce şampanie după
procedeul clasic francez de fermentare în sticle, cu termen de păstrare pînă la trei
ani.
Astăzi Combinatul Cricova înseamnă o mulţime de denumiri de vinuri de
înaltă calitate, obţinute conform unor tehnologii clasice şi originale.
Mai mult de un milion de sticle de toate tipurile înregistrează astăzi vinoteca
de la Cricova, unde vinurile capătă calităţi irepetabile. în beciurile de la Cricova
se păstrează vinurile unciale franceze, italiene, spaniole, precum şi exemplare
din multe alte ţări ale lumii. Cea mai veche sticlă de vin este datată cu 1902.

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


2
Pag.
Toate vinurile pot fi degustate în sălile splendide din Cricova, care prezintă
adevărate opere de arhitectură distinsă, în liniştea subsolurilor, însoţită de
bucătăria naţională, vinurile din Cricova îşi dezvăluiesc sufletul şi dăruiesc
adevăraţilor cunoscători o plăcere de neuitat, în aproape jumătate de secol de
existenţă, beciurile din Cricova au fost vizitate de reprezentanţi a mai mult de o
100 de tari.

1. Planul de producere şi realizare a producţiei


Planul de producere este unul din principalele compartimente a sistemului de
planificare a întreprinderii. El include:
a. planificarea capacităţii de producţie;
b. planificarea producţiei în indicii naturali;
c. planificarea valorii producţiei.

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


3
Pag.
Planul de producţie este baza formării tuturor elementelor, atît a planurilor
de afaceri cît şi a planurilor curente. După planul de producţie se formează
planul financiar, planul de muncă şi a cadrelor. Acest plan este caracterizat de
unităţile naturale şi valorice.
Elaborarea planului se începe cu planul de producere a producţiei în unităţi
naturale pe an, desfăşurat pe sortiment şi trimestre.

Producţia U.M. Planul pe Inclusiv pe trimestre


an
1 2 3 4
CABERNET mln.decalitri 10 2 2 2 4
SAUVIGNON
DIONIS mln.decalitri 8 1 1 3 3
CODRU mln.decalitri 7 1 2 2 2
VIN NOBIL mln.decalitri 8 1 2 2 3
ALIGOTE mln.decalitri 9 1 2 3 3

PINOT mln.decalitri 6 1 1 2 2
DNESTROVSCO mln.decalitri 5 1 1 1 2
E
SAUVIGNON mln.decalitri 7 1 1 2 3
CHARDONNAY mln.decalitri 8 1 2 2 3
TOTAL mln.decalitri 68 10 14 22 29

În următorul tabel vom examina linia de îmbuteliere a vinului DIONIS :


Vin roşu de calitate superioară . Produs din soiul de struguri PINOT – NOIR.
Vin de culoare roşie cu nuanţe de rodie , gust delicat , aromat , catifelat .
Aromă fină specifică soiului , cu nuanţe pronunţate de maturare .Maturat în
butoi , ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri .
SAUVIGNON : Unul din cele mai bune vinuri de calitate superioară .
Produs din soiulde struguri SAUVIGNON , are culoarea paiului , verzuie .
Gust plin ,armonios , cu aromă plăcută şi nuanţe pronunţate de coacăză neagră
. Maturat în beciurile din CRICOVA . Ambalat în sticle de 0.187 şi 0.75 litri .
U.M. Planul pe Inclusiv pe trimestre
Producţia an
1 2 3 4
DIONIS mln.decalitri 8 1 1 3 3

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


4
Pag.
SAUVIGNON mln.decalitri 7 1 1 2 3
Indicii valorici ai planului de producere şi realizare a producţiei sunt:
- producţia globală
- producţia marfă
- producţia realizată
Planul de producere a producţie globale şi a producţiei marfă este
reprezentată în tabelul următor:
Tipul producţiei U.M. Rest. la încep. P.M. Rest. la sfîrş. Preţ P.M.
anului anului engros engros
S P Unităţi S P mln. lei Unită
naturale valoric
e
DIONIS mln.dec 0 0 8 0 0 65 520
alitri
SAUVIGNON mln.dec 0 0 7 0 0 65 455
alitri

PM = Prengros * Vu.n , lei


PM1 = 65 * 8 = 520 mln. lei
PM2 = 65 * 7 =455 mln. lei
Total pe secţie:
PM = PM1 + PM2 = 455 + 520 = 975 mln. lei
PG = PM + Pr engros * V con.in + PN, mln. lei
Unde:
PN – producţia nedeterminată, PN = 0
V con.in – volumul producţiei destinate consumului intern, V con.in = 0
PM tot = PG1 + PG2 = PM tot = 975 mln. lei
Volumul producţiei realizate se calculează conform volumului producţiei
marfă, pornind de la stocurile producţiei nerealizate.

Producţia U.M. Stoc. de Planul Stoc. de P.C. în Preţ P.C.


producţie anual producţie anul engros pentru tot
finită la finită la planificat mln lei volumul,

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


5
Pag.
înc.anului sf.anului mln lei
DIONIS mln.deca 1,5 8 1,2 8,24 65 520
litri
SAUVIG mln.deca 0,9 7 1,1 7,2 65 455
NON litri

Stocurile producţie finite pentru fiecare fel de produs la început şi la sfîrşitul


anului sunt acceptate convenţional 5% şi 3%.
PC1 = 0,05 * 8 + 8 – 0,03 * 8 = 8,24 mln dcal
PC2 = 0,05 * 7 + 7 – 0,03 * 7 = 7,2 mln dcal

2. Planul de aprovizionare tehnico – materială

Aprovizionarea tehnico – materială corespunde cu:


- organizarea aprovizionării cu resurse materiale;
- întocmirea planurilor de aprovizionare cu resurse materiale.
Prima sarcină o asigură secţia de aprovizionare a întreprinderii. Distribuirea
resurselor materiale se coordonează cu şefii secţiilor de producţie. Organizarea
aprovizionării tehnico – materiale prevede stabilirea nomenclaturii resurselor
materiale necesare pentru fiecare subdiviziune şi asigurare cu ele în termene
strict determinate.
Planificarea aprovizionării tehnico – materiale are loc în fiecare an înainte de
anul de planificare. Calculul necesităţii şi ale valorilor materiale prime,
materialelor principale şi materialelor auxiliare sunt prezentate în tabelul 5.

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


6
Pag.
Producţia Materia Preţ Pentru un l de producţie Pentru tot volumul de
primă şi pentru un producţie
materiale l , lei Norma de Suma, lei Cantitatea, Suma, lei
consum 1000 l
DIONIS Vin 6.5 0.45 2.92 450 2 920
Drojdie 3 0.05 0.15 50 150
Sticlă 0.75 0.2 0.15 200 150
Dop 150 0.02 3 2 3000
Etichetă 0.65 0.01 0.0065 10 6.5
Ladă de 2.3 0.5 1.15 50 1150
carton
Marcă de 1.25 0.1 0.125 100 125
acciz
Clei p/u 10 0.015 0.15 15 150
etichetă

3. Planul muncii şi a cadrelor

În acest compartiment al planului anual este necesar de a calcula pentru


secţii:
- personalul industrial productiv, inclusiv conform categoriilor;
- fondul retribuii (în total şi conform categoriilor);
- salariul mediu lunar;
- nivelul productivităţii muncii.
Pentru a calcula numărul de muncitori antrenaţi în procesul principal de
producţie este necesar de a elabora tabelul cu balanţa timpului de muncă.

Indicatori Total
Fondul de timp calendaristic (zile) 365
Numărul zilelor nelucrate
a) zile de odihnă 100
b) sărbători 15
Fondul nominal de timp (zile) 250
Absenţă de la lucru (zile), inclusiv
a) concedii de odihnă 24
b) concedii de studii -

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


7
Pag.
c) concedii de maternitate -
d) concedii medicale 24
e) absenţe cu permis administrativ 17
f) absenţe cu permis legislativ 5
Fondul real de timp (zile) 200
Durata medie a zilei de muncă (ore) 8
Fondul util de un muncitor (ore) 1 600

Numărul muncitorilor remuneraţi în acord şi antrenaţi în procesul de


producţie se calculează în baza normelor tehnologice ale cheltuielilor de muncă
pentru fabricarea producţiei după următoarea expresie:
Nt • A
N m.a =
F • C in

unde:
Nt - norma de timp pentru producerea a o 1000 l de producţie gata
Nt = 174 om * oră
A – fondul anual de producţie concretă în unităţi naturale
A = 8 mln decalitri
F – fondul anual de timp în medie pentru un muncitor
F = 1 600
Cin – coeficientul de împlinire a normelor de către muncitor
Cin = 0,8

174 ⋅ 8
N m. a = = 0.6 ≈ 1 oameni
1600 ⋅ 0.8
Pentru deservirea liniei de îmbuteliere a vinului DIONIS este necesar de
serviciile unui om . Salariul pentru fiecare categorie de personal este prevăzut în
modul următor:
1. Personal tehnico – ingineresc, conducători:
- şef de secţie 3 500 lei
- inginer mecanic 3 000

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


8
Pag.
- tehnolog 2 800 lei
- contabil 2 500 lei
- economist 2 000 lei
2. Pentru muncitorii care primesc salarii conform schimburilor lucrate:
- dozator – reglor 800 lei
- controlor asupra sticlelor 3 * 700 lei
- supraveghetor la etichetă 2 * 700 lei
- supraveghetor la dopuri 2 * 700 lei
- hamal 2 * 500 lei
- lăcătuş IV 500 lei
- garderobieră 400 lei
- deriticătoare 400 lei
- depozitar 700 lei
- sudor IV 1 500 lei
Salariul secţiei lunar va fi:
SL = 3 500 + 2 800 + 3 000 + 2 000 + 2 500 + 800 + 2 100 + 1 400 + 1
400 + + 1 000 + +500 + 400 + 400 + 700 + 1 500 = 24 000 lei
Determinăm numărul de muncitori salariaţi pe o unitate de timp, ce se
efectuiază conform normelor de timp de deservire a locurilor de muncă:
N d • N s • N m.d .
N m.t =
Ft

unde:
Nd – norma de deservire, oameni;
Ns – numărul schimburilor de lucru a utilajului pe an;
Nm.d. – numărul de maşini deservite;
Ft – fondul de timp de lucru a unui muncitor.
200 • 1 • 6
N m.t . = =6 muncitori
200

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


9
Pag.
Calculul muncitorilor salariaţi pe o unitate de timp care nu sunt antrenaţi în
procesul de producere este indicat în tabelul următor:
Profesia Numărul de muncitori Salariul lunar, lei Salariul anual, lei
hamal 2 1 000 12 000
lăcătuş IV 1 500 6 000
garderobieră 1 400 4 800
deriticătoare 1 400 4 800
depozitar 1 700 8 400
sudor IV 1 1 500 18 000

Fondul de salariu al muncitorilor se calculează ca suma salariului tarifar şi


salariul suplimentar plus adausuri de 6÷10%
Star = 12 000 + 6 000 + 4 800 + 4 800 + 8 400 + 18 000 = 54 000 lei
Stot = 54 000 + 0,08 * 54 000 = 58 320 lei
Profesia Nr. de muncitori Salariul lunar, lei Salariul anual, lei
Şeful secţiei 1 3 500 42 000
Tehnolog 1 2 800 33 600
Inginer mecanic 1 3 000 36 000
Economist 1 2 000 24 000
Contabil 1 2 500 30 000
Total 5 12 500 185 600

Categoria lucrătorului Nr. lucrătorilor Fondul de salarii anuale, lei


Muncitori 11 142 800
Conducători 2 75 600
Slujbaşi 7 54 000
Total 20 272 400

Calculul a unui salariu a unui muncitor mediu pe an se efectuiază după


formula:
Sa
S m .a . = , lei
Pip

unde:

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


1
0Pag.
Sa – fondul de salariu anual, lei
Pip – personalul industrial total
272400
S m.a = = 13620 lei
20

Nivelul productivităţii muncii se calculează după formula:


Pg
Pm = , mln decalitri/an
Pip

unde:
Pg – producţia globală;
8
Pm = = 0 .4 mln decalitri/an
20

Calculul cheltuielilor de muncă şi al fondului tarifar de salariu.


Producţia U.M. Planul de La o unitate de La tot volumul de
producţie producţie producţie
Cheltuieli Salariul, Cheltuieli Salariu
de muncă lei/mln de muncă l, lei/mln
om * oră decalitri om * oră decalitri
DIONIS mln.decalitr 8 174 352,23 2 088 4 226,7
i 6
SAUVIGNON mln.decalitr 7 174 352,23 1 740 3 522,3
i

Starea necesităţii timpului de muncă şi al salariului pentru producerea vinului


DIONIS .
Operaţiile Nr. Cota Norma de Norma de Cheltuieli pentru o
tehnologice muncitorilor, tarifară producţie consum a unitate
categoria pe într – o zi muncitorilor
Om*oră Salariu,
schimb, pe schimb
lei
lei
Transportarea hamal 22 500 1 000 14 4,02
materie prime
Transportarea hamal 22 260 1 000 20 7,64

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


1
1Pag.
materiei
auxiliare
Norma de 8 19,5 500 1 000 113 334,08
livrare pe
schimb
Ambalarea în 1 18,9 790 169 15 3,69
cutii
Livrarea hamal 22 740 1 000 12 2,8
producţiei
finite
Total 174 352,23

4.Planificarea preţului de cost, beneficiului şi rentabilităţii

Calculul de plan a preţului de cost pentru vinul DIONIS se efectuiază în


baza articolelor de cheltuieli. Volumul anual de producţie constituie 8 mln
decalitri.
Producţia Materia Preţ Pentru un l de producţie Pentru tot volumul de
primă şi pentru un producţie
materiale l , lei Norma de Suma, lei Cantitatea, Suma, lei
consum 1000 l
DIONIS Vin 6.5 0.45 2.9 450 2 920
Adaosuri 3 0.05 0.15 50 150
Sticlă 0.75 0.2 0.15 200 150
Dop 150 0.02 3 20 3000
Etichetă 0.65 0.01 0.0065 10 6.5

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


1
2Pag.
Ladă de 2.3 0.5 1.15 50 1150
carton
Marcă de 1.25 0.1 0.0125 100 125
acciz
Clei p/u 10 0.015 0.15 15 150
etichetă
Costul total 174.45 4.52 7651.5

Preţul de producţie pentru tot volumul de producţie planificat va fi:


PC1 = 60 * 8 = 640 mln. lei
Articolul 9 şi 10 se repartizează proporţional salariului total al muncitorului
de bază reeşind din procesul stabilit la întreprindere, iar articolul 13 –
proporţional preţului de cost de la fabrică.
Calculăm beneficiul de la o unitate de producţie (Bi) din următoarea relaţie:
Bi = Pi – PC i, lei
unde:
Pi – preţul engros de livrare;
PCi – preţul de cost total pentru o unitate de producţie( un mln decalitri ).
Bi = 11 930 – 10 930 = 1 000, lei
Beneficiul de la producţia marfă se calculează după formula:
Bp.m. = PM – PCp.m., mii lei
unde:
PM – producţia marfă,
PCp.m. – preţul de cost al producţiei marfă
Bp.m. = 1 230,82 – 1 075,62 = 155,2 mii lei
Calculăm rentabilitatea producţiei după formula:
Bi
Ri = • 100 %
PCi

1000
Ri = • 100 = 9.14 %
10930

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


1
3Pag.
5. Dezvoltarea tehnică şi organizatorică a producţie.

Determinarea efectului economic al liniei de fabricare a vinului DIONIS


care constă din: conveier, maşină de spălat sticle, maşină de turnat, maşină de
dopuit, pasterizator, maşină de etichetat.
Efectul economic pe parcursul perioadei de exploatare se calculează după
formula:
RA − C A
ξt =
N R − RN

unde:
RA – rezultatul economic anual, RA = 12 5430 lei
CA – cheltuieli pentru realizarea anumitului tip de produs;
NR – norma de renovare a fondurilor fixe în folosirea producţiei;
RN – coeficientul normativ de eficacitate a investiţiilor capitale, RN = 0,1.
RN
NR =
(1 + R N ) t −1
unde:
t – durata de serviciu a fondurilor fixe

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


1
4Pag.
0 .1
NR = = 0.0424
(1 + 0.1) 10 −1
CA = CCA + ( NR + RN ) * K
unde:
CCA – cheltuieli curente pe percursul unui an,
CCA = 865321 lei
K – investiţii capitale pentru implimentarea tehnologiilor noi,
K = 20840 mii lei
CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 20840 = 868 288 lei
1254230 − 865321
ξt1 = = 2731102 lei
0.0424 + 0.1

Determinarea efectului economic din condiţia a doua: K = 2685 lei


CA = 865 321 + ( 0,0424 + 0,1 ) * 2685 = 865589,5 lei
1254230 − 865589 .5
ξt2 = = 2729216 lei
0.0424 + 0.1

Efectul economic al implimentării maşinei va fi:


ξ t = ξ t1 − ξ t2 , mii lei
ξt = 2731102 – 2729216 = 1886 lei

În urma implimentării maşinilor noi, modernizate vom face calculul de


recuperare:
K
Trec
ε1
2685
Trec = = 1.42 ani
1886

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


1
5Pag.
Bibliografie:
Indrumar metodic pentru indeplinirea lucrarii de curs “Management in Industria
Alimentara” UTM Chisinau 1995

pag

Mod Coala Nr. Document Semnat Data


1
6Pag.