TEST 1

1. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează, imaginaţia
cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul idealfantastic;
d. imaginaţia reproductivă.
!. "are dintre următorii termeni are statut de derivat #i subordonat celorlalţi
doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limba$ul;
d. nici unul.
%. &rintre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe e'citaţia #i in(ibiţia
proceselor nervoase superioare )nt*lnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psi(ice.
+. ,ăspunsul primordial al omului la stimulii e'terni este:
a. senzorial;
b. perceptiv;
c. emoţional;
d. cognitiv.
-. .nterpretarea naturii #i locului motivaţiei )n S&/ are la baza principiul:
a. internalistdeterminist;
b. e'ternalistdeterminist;
c. interacţiunii circulare subiectmediu;
d. activismului intern.
0. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care mi$loce#te a$ungerea
mesa$ului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
2. 1intre operaţiile g*ndirii fac parte:
a. transformările;
b. conţinutul comportamental;
c. clasele;
d. evaluarea.
3. ,eactualizarea planurilor ce vor fi realizate )n viitor define#te următoare
caracteristică a memoriei:
a. diversitatea;
b. eterogenitatea;
c. implicarea )n prezent;
d. dimensiunea prospectivă.
4. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.
15. ,efularea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din con#tiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
e. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.
11. În funcţie de durată, formele memoriei se )mpart )n:
a. voluntară #i involuntară;
b. mecanică #i logică;
c. senzorială #i de lungă durată;
d. fidelă #i completă.
1!. În sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:
a. aptitudini;
b. fire;
c. temperament;
d. personalitate.
1%. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. memoriile;
b. relaţiile;
c. comportamentele;
d. cuvintele.
1+.1intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte:
a. conte'tualitatea;
b. fidelitatea;
c. selectivitatea;
d. mi$locirea.
1-. 1e regulă e'travertiţii se )nt*lnesc printre:
a. actori;
b. v*nzători;
c. politicieni;
d. profesori;
e. copii.
10. 6enţinerea timp )ndelungat a efortului caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria #i fermitatea;
c. independenţa #i iniţiativa;
d. autocontrolul.
12. "on#tiinţa de sine se formează la:
a. v*rsta de % ani;
b. v*rsta de 0 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.
13. 6anifestările temperamentale caracterizează:
a. limba$ul #i g*ndirea;
b. motivaţia #i afectivitatea;
c. voinţa #i atenţia;
d. )ntreaga personalitate.
14. .maginea de sine, )n cadrul sistemului de personalitate, aparţine:
a. subsistemului instrumental;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului de orientare #i proiecţie;
d. subsistemului de comunicare #i relaţionare.
!5. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii
indicatori:
a. latura cantitativă;
b. latura calitativă;
c. promptitudine;
d. limbă.
!1. &entru a )nvăţa mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaţional
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte s1abă;
c. moderată;
d. dublată de afectivitate.
!!. 7uncţia reglatoare a afectivităţii )n raport cu activitatea intervine )n
momentul:
a. final;
b. de proiectare;
c. de sistematizare;
d. de organizare.
!%. 6ecanismul atenţiei )ndep1ine#te rolul de:
a. activare centralizată;
b. selectare #i combinare;
c. filtrare #i activare;
d. activare focalizată.
!+. 1eprinderea devine abilitate )n:
a. faza )nvăţării analitice;
b. faza articulării #i sistematizării;
c. faza perfecţionării #i desăv*r#irii;
d. faza automatizării.
!-. 1efiniţia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat istoric
ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaţiei procesul
real al comunicării8 este a:
a. limbii;
b. limba$ului;
c. semnalului;
d. semanticii.
!0. 9ptitudinile muzicale cuprind componente ale:
a. memoriei;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. motivaţiei.
!2. ,espectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine:
a. faţă de sine;
b. fată de activitate;
c. faţă de muncă;
d. faţă de societate.
!3. 1upă traiectoria pe care o urmează procesul g*ndirii raţionamentul ia trei
forme, printre care:
a. inductivă;
b. productivă;
c. de desemnare;
d. de decizie.
!4. "*nd un individ măn*ncă tot timpul:
a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută #i cea subiectivă continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu sa produs.
%5. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată de:
a. ,. 1escartes;
b. 9. "omte;
c. 9ristotel;
d. &laton.
%1. &rintre trăsăturile proceselor afective, )nt*lnim:
a. convertibilitatea;
b. tăria;
c. ritmul;
d. perseverenţa.
%!. 7uncţia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite
situaţii, obiecte, fenomene #i relaţii concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. e'presivă.
%%. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie concretă;
b. logicomatematică;
c. naturală;
d. orientării spaţiale.
%+. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment:
a. social;
b. moral;
c. al adevărului;
d. estetic.
%-. "urba uitării a fost trasată, )n urma e'perimentelor, de către:
a. Ebbing(aus;
b. 7reud;
c. &iaget;
d. 9llport.
%0. 1istraţii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oameni de #tiinţă;
b. copii;
c. arti#ti;
d. oameni )n v*rstă.
%2. ;ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ constă )n faptul că:
a. reglează comportamentul;
b. asigură adaptarea la mediu;
c. integrează informaţiile venite din mediul intern #i e'tern;
d. funcţiile con#tiinţei )#i găsesc e'presia )n dinamica g*ndirii.
%3. 7actorul < cuprinde, printre alţi factori:
a. memoria;
b. afectivitatea;
c. atenţia;
d. voinţa.
%4. Sentimentul Eului este, după ,ibot:
a. emoţie inferioară;
b. emoţie superioară;
c. emoţie primară;
d. emoţie comple'ă.
+5. =rice problemă are o latură:
a. generală #i particulară;
b. obiectivă #i subiectivă;
c. simplă #i comple'ă;
d. concretă #i abstractă.
+1. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim:
a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinerepotenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic.
+!. "ele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale g*ndirii sunt:
a. generalizarea #i abstractizarea;
b. algoritmica #i euristica;
c. concretizarea #i abstractizarea;
d. analiza #i sinteza.
+%. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:
a. nevoia de somn;
b. plăcerea rela'ării;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
++. >oinţa este un proces psi(ic comple' prin intermediul căruia omul:
a. )nc(eie o acţiune;
b. se abţine de la o acţiune;
c. reactualizează un act;
d. relatează o acţiune.
+-. În funcţie de poziţia motivului )n raport cu activitatea, formele motivaţiei
se )mpart )n:
a. intrinsecă #i e'trinsecă;
b. )nnăscută #i dob*ndită;
c. primară #i secundară;
d. simplă #i comple'ă.
TEST 2
1. 1upă posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de necesitate, e'istă:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
!. "omunicarea se define#te ca fiind o relaţie de sc(imb:
a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de e'perienţă;
d. de informaţie.
%. 9fectivitatea este condiţionată de:
a. deficitul de informaţie despre stimul;
b. surplusul de informaţie despre stimul;
c. cantitatea optima de informaţie despre stimul;
d. diversitatea informaţiilor despre stimul.
+. Teoria determinismului supraindividual consideră că voinţa este:
a. o forţă spirituală )n sine;
b. modalitatea de a depă#i orice obstacol;
c. determinată de personalitatea fiecăruia;
d. un instrument subordonat destinului.
-. În funcţie de gradul de structurare e'istă:
a. trebuinţe biologice #i fiziologice;
b. de cunoa#tere;
c. interne #i e'terne;
d. simple #i comple'e.
0. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura statisticomatematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.
2. .maginaţia reproductivă se realizează prin obţinerea unor imagini care:
a. )#i au corespondenţa )n memorie;
b. )#i au corespondenţa )n conţinuturile )nvăţate;
c. )#i au corespondenţa )n e'perienţa anterioară a individului;
d. )#i au corespondenţa )n trăiri anterioare ale subiectului.
3. 1intre operaţiile g*ndirii fac parte:
a. sistemele;
b. unităţile;
c. memoria;
d. conţinutul semantic.
4. Eterogenitatea ca trăsătură a memoriei se referă la:
a. legătura ei cu alte procese psi(ice;
b. legătura ei cu operaţiile g*ndirii;
c. dimensiunea prospectivă;
d. diversitatea tipurilor de informaţii.
15. ;apsusurile reprezintă reacţii ,,aberante8 produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comandă con#tient;
c. necon#tientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comandă con#tient.
11.7uncţia limba$ului care constă )n asigurarea transmiterii informaţiei de la o
persoană la alta este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reglare;
c. ludică;
d. dialectică.
1!. 1intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i <alenus fac
parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
d. endomorf.
1%. &rintre calităţile voinţei se numără:
a. ambiţia;
b. independenţa #i iniţiativa;
c. autocunoa#terea;
d. (otăr*rea.
1+. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
1-. 9sociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:
a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezi#ti;
d. distraţi.
10. 9tunci c*nd un om trece de la iubire la ură, se manifestă:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. convertibilitatea proceselor afective.
12. 6inciuna reprezintă o atitudine faţă de:
a. muncă;
b. familie;
c. lume #i viaţă;
d. ceilalţi.
13. 1intre trăsăturile principale ale procesului global al g*ndirii face parte,
după <uilford:
a. cursivitatea;
b. integralitatea;
c. unitatea informaţională;
d. dinamica.
14. În structura Eului putem identifica:
a. Sinele;
b. "on#tientul;
c. .ncon#tientul;
d. Eul material #i social.
!5. În funcţie de prezenţa sau absenţa controlului voluntar formele memoriei
se )mpart )n:
a. mecanică #i logică;
b. fidelă #i infidelă;
c. voluntară #i involuntară;
d. de scurtă #i de lungă durată.
!1. :ean &iaget consideră că inteligenţa este:
a. un comple' de aptitudini intelectuale;
b. o relaţie de adaptare a organismului la mediu;
c. integrarea informaţiei )n sistemul cuno#tinţelor;
d. aptitudinea de a rezolva e'erciţii matematice #i a utiliza cuvinte.
!!. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:
a. subsistemul bioenergetic;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare #i relaţionare.
!%. În S&/, caracterul reprezintă latura:
a. dinamicoenergetică;
b. relaţionalvalorică;
c. instrumentaloperaţională;
d. de orientare #i finalizare.
!+. 1upă traiectoria pe care o urmează procesul g*ndirii, raţionamentul ia trei
forme, printre care:
a. proiectivă;
b. deductivă;
c. de decizie #i control;
d. de negare.
!-. 1intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. logica;
c. completitudinea;
d. activismul.
!0. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este:
a. limba$ul e'tern;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul oral;
d. limba$ul intern.
!2. .mmanuel @ant a clasificat emoţiile )n:
a. simple #i comple'e;
b. inferioare #i superioare;
c. stenice #i astenice;
d. primare #i secundare.
!3. 7ormarea unui model mintal al acţiunii se )nt*lne#te )n:
a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza )nvăţării analitice;
c. faza articulării #i sistematizării;
d. faza automatizării.
!4. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. academică;
b. preoperatorie formală;
c. operatorie senzorială;
d. operatorie motorie.
%5. ,eprimarea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional inacceptabil social.
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional;
d. )ngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.
%1. 1intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte:
a. veriga verbală;
b. veriga nonverbală;
c. veriga cone'iunii inverse;
d. veriga instrumentală.
%!. În funcţie de gradul de implicare a subiectului, deprinderile pot fi:
a. active #i pasive;
b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e;
d. verbale #i intelectuale.
%%. Trăirile emoţionale se manifestă prin răspunsul emoţional:
a. primar;
b. secundar;
c. global;
d. persistent.
%+. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:
a. este menţinută continuu;
b. este )nlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.
%-. Spiritul de observaţie este o componentă a aptitudinii:
a. muzicale;
b. te(nice;
c. matematice;
d. pedagogice.
%0. ,ezolvarea unei ecuaţii de gradul doi este rezolvarea unei probleme:
a. bine definite;
b. slab definite;
c. nedefinite;
d. de matematică.
%2. >oinţa este un proces psi(ic comple' prin care omul:
a. e'ecută o acţiune;
b. proiectează o acţiune;
c. reactualizează o acţiune;
d. finalizează o acţiune.
%3. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poartă denumirea de:
a. semantica;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
%4. &entru un cercetător, interesul pentru cunoa#tere reprezintă o motivaţie:
a. )nnăscută;
b. dob*ndită;
c. biologică;
d. intrinsecă.
+5. 1intre cauzele uitării face parte:
a. nesolicitarea )ndelungată a materialului;
b. memoria mecanică;
c. memoria logică;
d. volumul memoriei.
+1. 9variţia reprezintă:
a. un sentiment;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. o pasiune.
+!. <*ndirea le conferă celorlalte procese psi(ice dimensiunea:
a. integralităţii;
b. raţionalităţii;
c. propensiunii;
d. adecvării la realitate.
+%. ,eamintirea unei bucurii este un act de atenţie:
a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.

++. =succesiune strict determinată de pa#i pentru rezolvarea unei probleme
poartă denumirea de:
a. algoritmica;
b. euristica;
c. generalizare;
d. abstractizare.
+-. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:
a. voce puternică;
b. plăcerea rela'ării;
c. tendinţa de izolare;
d. e'traversie.
TEST 3
1. 9tenţia intelectuală presupune participarea următoarelor procese psi(ice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.

!. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei e'primă legătura dintre mesa$
#i obiectul sau evenimentul despre care se informează:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
%. 1intre operaţiile g*ndirii fac parte:
a. cunoa#terea;
b. relaţiile;
c. simbolistica;
d. implicaţiile.
+. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim:
a. funcţia de selectare, activare, declan#are;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia (omeostatică;
d. funcţia de stabilizare #i ec(ilibrare.
-. &rintre verigile sistemului de comunicare se numără:
a. cele două sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaţie;
b. codul;
c. bloca$ele;
d. atmosfera )n care se desfă#oară comunicarea.
0. În funcţie de gradul de comple'itate, deprinderile pot fi:
a. active #i pasive;
b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e;
d. verbale #i intelectuale.
2. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii formele motivaţiei
pot fi:
a. (omeostatică, de optimizare #i dezvoltare;
b. )nnăscută, dob*ndită;
c. e'trinsecă #i intrinsecă;
d. biologică #i fiziologică.
3. 7recvenţa )ntro unitate de timp a manifestărilor psi(ice caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psi(ice;
b. tempoul reacţiilor psi(ice;
c. e'presivitatea reacţiilor psi(ice;
d. ad*ncimea #i tăria reacţiilor psi(ice.
4. "ea mai comple'ă formă a imaginaţiei este:
a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.
15. .nterpretarea naturii #i locului motivaţiei )n S&/ are la baza principiul
a. internalistdeterminist;
b. e'ternalistdeterminist;
c. interacţiunii circulare subiectmediu;
d. activismului intern.
11. 1upă <uilford, printre trăsăturile principale ale procesului global al
g*ndirii se numără:
a. integralitatea;
b. dinamica;
c. unicitatea;
d. elaborarea.
1!. ,olul afectivităţii poate fi:
a. de alertă #i activare energetică;
b. de susţinere #i orientare a comportamentului;
c. iniţiere #i finalizare a comportamentului;
d. de iniţiere #i susţinere a comportamentului.
1%. "aracterul este:
a. )nnăscut;
b. dob*ndit;
c. ereditar;
d. at*t )nnăscut, c*t #i dob*ndit.

1+. &roprietatea păstrării ,,urmelor8 stimulilor aparţine:
a. numai memoriei;
b. memoriei #i altor procese psi(ice;
c. )ntregului sistem psi(ic uman;
d. )ntregii materii.
1-. "a nucleu al personalităţii, Eul are origine:
a. biologică;
b. socială;
c. )nnăscută;
d. dob*ndită.
10. E'travertiţii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientata spre lumea e'terna.
12. "ele două variante ale limba$ului verbal, oral #i scris, sunt caracteristice
limba$ului:
a. e'tern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.
13. :ocul de #a( este rezolvarea unei probleme:
a. bine definite;
b. nedefinite;
c. slab definite;
d. de g*ndire.
14. /tilizarea limba$ului )n cadrul efortului voluntar se face prin e'presii ca:
a. ,,)mi place să fac8;
b. ,,trebuie să fac8;
c. ,,fă a#aA a#a se face8;
d. ,,nam ce face8.
!5. 7uncţia limba$ului de obţinere a informaţiilor prin diri$area operaţiilor de
analiza #i sinteza poarta denumirea de funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoa#tere;
c. e'presivă;
d. de reprezentare.
!1. 1upă traiectoria pe care o urmează procesul g*ndirii, raţionamentul ia %
forme printre care:
a. de afirmare;
b. de negare;
c. analogică;
d. imaginativă.
!!. .nteresele reprezintă:
a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.
!%. 1eprinderea de a aprinde c(ibritul este:
a. o deprindere intelectuală;
b. motorie;
c. de )nvăţare;
d. simplă.
!+. 6emoria involuntară )nregistrează )ndeosebi:
a. mi$loacele #i scopurile acţiunii;
b. evenimente care impresionează;
c. date interesante;
d. situaţii )ncărcate emoţional.
!-. <elozia reprezintă ca trăsătură a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. ambivalenţa;
d. durata.
!0. &rintre calităţile voinţei se numără:
a. autocontrolul;
b. rezistenţa la frustrare;
c. decizia;
d. ambiţia.
!2. 1intre operaţiile g*ndirii fac parte:
a. sistemele
b. unităţile
c. memoria
d. conţinutul semantic.
!3. În tipologia lui @retsc(mer intră tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. e'travertit.
!4. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura socială;
b. latura pragmatică;
c. latura fizicomatematică;
d. latura unilaterală.
%5. "omportamentul de surpriză face parte din comportamentele:
a. globale;
b. secundare;
c. persistente;
d. fiziologice.
%1. .nteligenţa senzoriomotorie se bazează pe:
a. acţiunea e'ternă directă cu obiectele;
b. utilizarea limba$ului;
c. stabilirea de relaţii interpersonale;
d. combinarea imaginilor )n categorii.
%!. .nteligenţa socială reprezintă:
a. capacitatea de a )nţelege comportamentul celorlalţi;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
%%. 1intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte:
a. volumul;
b. selectivitatea;
c. mi$locirea;
d. conte'tualitatea.
%+. ,apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poartă denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
%-. Stima de sine reprezintă:
a. o stare de afect;
b. o dispoziţie afectivă;
c. un sentiment;
d. o pasiune.
%0. Boţiunea de frustrare a fost elaborată de:
a. Sigmund 7reud;
b. ,ene 1escartes;
c. 9ugust "omte;
d. "arl :ung.
%2. "*nd alcătuiţi sc(eme #i rezumate, utilizaţi:
a. g*ndirea convergentă;
b. g*ndirea divergentă;
c. evaluarea;
d. limba$ul.
%3. Temperamentul reprezintă )n sistemul de personalitate, subsistemul:
a. fiziologic;
b. bioenergetic;
c. instrumental;
d. de autoregla$.
%4. 9titudinea faţă de sine este o componentă a:
a. imaginii de sine;
b. stimei de sine;
c. con#tiinţei de sine;
d. respectului de sine.
+5. 1intre cauzele uitării face parte:
a. insuficienta consolidare )n etapa memorării;
b. conte'tul;
c. absenţa imperativului ,,trebuie8;
d. lapsusul.

+1. În funcţie de criteriul formalcantitativ, procesele afective se )mpart )n:
a. stenice, astenice #i indiferente;
b. primare, comple'e #i superioare;
c. comple'e, secundare, inferioare;
d. intense, lente, de durată.
+!. =peraţia instrumentală a g*ndirii prin care subiectul analizează, compară
#i alege dintro mare varietate de căi posibile poartă denumirea de:
a. euristică;
b. algoritmică;
c. raţionalizare;
d. concretizare.
+%. 7aţă de capacitate, aptitudinea este:
a. un rezultat;
b. o condiţie;
c. o cauză;
d. un efect.
++. 7irea omului se refera la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
+-. 9tenţia involuntară poate fi provocată de:
a. e'perienţă anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mi#carea stimulilor.
TEST 4
1. 1intre operaţiile g*ndirii fac parte:
a. clasele;
b. relaţiile;
c. unităţile;
d. g*ndirea divergentă.
!. ,,Bevoia )l )nvaţă pe om8 e'primă:
a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie #i )nvăţare;
c. relaţia dintre motivaţie #i activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.

%. &unctul de vedere ni(ilist )n psi(ologie se refera la:
a. emoţiile negative;
b. rolul perturbator al afectivităţii;
c. neadoptarea unui anumit punct de vedere;
d. controlul afectivităţii.
+. Starea de atenţie se poate constata:
a. orientarea privirii;
b. poziţia picioarelor;
c. poziţia m*inilor;
d. poziţia ridurilor de pe frunte.
-. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii
indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatică;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.
0. "a fază a actului voluntar, e'ecuţia este compusă din:
a. operaţii refle'e;
b. operaţii mintale;
c. operaţii materiale;
d. operaţii concrete.
2. 7uncţia limba$ului care constă )n facilitarea e'teriorizării unor trăiri
subiective comple'e prin intonaţie, ritm, pauze, accente este funcţia:
a. de reprezentare;
b. e'presivă;
c. ludică;
d. de reglare.
3. Stările de necesitate umane prezintă laturi:
a. e'clusiv obiective;
b. e'clusiv subiective;
c. obiective #i subiective;
d. e'terne #i interne.
4. .dentitatea de sine se formează p*nă la:
a. v*rsta de % ani;
b. v*rsta de 0 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.
15. >iteza cu care vorbim caracterizează:
a. ad*ncimea #i tăria fenomenelor psi(ice;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice;
d. e'presivitatea psi(ică.
11. Bivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua după indicatorii:
a. originalitate;
b. stabilitate;
c. pricepere;
d. deprindere.
1!. &rintre formele memoriei )nt*lnim:
a. memoria biologică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.
1%. .nteligenţa socială reprezintă:
a. capacitatea de a stabili relaţii umane;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
1+. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. apariţia impulsului #i stabilirea prealabilă a scopului;
b. informarea asupra acţiunii;
c. identificarea unui interes;
d. renunţarea la acţiune.
1-. 1upă <uilford, printre trăsăturile principale ale procesului global al g*ndii
se numără:
a. structurarea;
b. fle'ibilitatea;
c. dinamica;
d. integralitatea.
10. Termenul de ,,persoană8 reprezintă:
a. un om obi#nuit;
b. orice om normal;
c. un om cu personalitate;
d. o e'primare statistică.
12. "aracterul se formează:
a. la na#tere;
b. la maturitate;
c. )n copi1ărie #i la adolescenţă;
d. la adolescenţă.
13. 9tributul de ,,involuntar8 poate fi aplicat următoarelor procese ale
memoriei:
a. memorării #i păstrării;
b. păstrării #i reactualizării;
c. memorării, păstrării #i reactualizării;
d. memorării #i reactualizării.
14. =ptimismul, ca trăsătură a proceselor afective reflectă:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psi(ice.
!5. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiţionată de:
a. valorile semnalelor intensitate, frecvenţa, durata;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
!1. 1upă natura )nsu#irilor pe care le reflectă, noţiunile se )mpart )n:
a. empirice #i #tiinţifice;
b. concrete #i abstracte;
c. primare #i secundare;
d. generale #i particulare.

!!. ;egea optimului motivaţional se asociază cu:
a. legile percepţiei;
b. legile sensibilităţii;
c. legea intensităţii moderate a afectivităţii;
d. legile memoriei.
!%. Temperamentul are un caracter:
a. dob*ndit;
b. )nnăscut;
c. parţial )nnăscut, parţial dob*ndit;
d. educat.
!+. "a #i calitate a voinţei, originalitatea conduitei caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria #i fermitatea;
c. independenţa #i iniţiativa;
d. autocontrolul.
!-. 1intre trăsăturile esenţiale ale memoriei, cea care reorganizează logic
materialul #i )i stabile#te legătura cu stările de necesitate ale subiectului este:
a. faptul că e activă;
b. volumul;
c. trăinicia;
d. promptitudinea.
!0. 1intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de e'ecuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.
!2. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim:
a. funcţia de ec(ilibrare #i autocontrol;
b. funcţia de orientare #i direcţionare;
c. funcţia de semnalizare #i con#tientizare;
d. funcţia de integrare #i sistematizare.
!3. .ntelectul poate fi )nt*lnit:
a. numai la fiinţele dotate cu sistem nervos;
b. at*t la animale c*t #i la oameni;
c. numai la oameni;
d. la fiinţele superioare.
!4. Euforia suporterilor unei ec(ipe de fotbal reprezintă:
a. o trăire de esenţă organică;
b. o stare de afect;
c. o emoţie stenică;
d. o emoţie superioară.

%5. În funcţie de conţinutul #i specificul activităţilor umane e'istă forme ale
imaginaţiei ca:
a. visul de perspectivă;
b. imaginaţia #tiinţificote(nică;
c. imaginaţia managerială;
d. imaginaţia creatoare.
%1. E'travertiţii se caracterizează prin:
a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.
%!. ;apsusurile #i bloca$ele temporare fac parte din următoarea formă a
uitării:
a. totală;
b. parţială;
c. situaţională;
d. normală.
%%. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se )mpart )n:
a. biologice #i fiziologice;
b. )nnăscute #i dob*ndite;
c. intrinseci #i e'trinseci;
d. simple #i comple'e.
%+. .nteligenţa preoperatorie se bazează pe:
a. consolidarea limba$ului;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. combinarea imaginilor obiectuale;
d. combinarea reprezentărilor.
%-. 6obilitatea este o calitate a atenţiei care e'primă:
a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.
%0. În tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
%2. >eriga care include secvenţa de elaborare #i stocare a sc(emelor
mi#cărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui sunet este veriga:
a. motorie;
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a cone'iunii inverse.
%3. 1upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu at*t mai mare cu c*t trebuinţa se
află mai aproape de:
a. v*rful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mi$locul piramidei;
d. e'tremităţile piramidei.
%4. Subordonarea faţă de unele principii morale reprezintă o deprindere:
a. de )nvăţare;
b. de muncă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.
+5. 6otivele (omeostatice au rol de:
a. restabilire a ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. transformare #i evoluţie;
c. sc(imbare #i perfecţionare;
d. perfecţionarea organizării personalităţii.
+1. <*ndirea convergentă este utilizată )ndeosebi )n:
a. rezolvarea de probleme;
b. descoperirea #tiinţifică;
c. formarea noţiunilor;
d. crearea unei opere literare.
+!. 1escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparţine lui:
a. &avlov;
b. <alen;
c. EDsencE;
d. @retsc(mer.
+%. 9ta#amentul reprezintă:
a. un sentiment de cunoa#tere;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. un sentiment obiectual.
++. 9roganţa reprezintă o atitudine faţă
a. muncă;
b. viaţă;
c. sine;
d. realitatea socială.
+-. 1upă modul )n care se fi'ează, atenţia voluntară poate fi:
a. rela'are;
b. )ntindere;
c. concentrare;
d. contemplaţie A preocupare.
TEST 5
1. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei e'primă legătura mesa$ului cu
stările de necesitate ale receptorului:
a. latura semantică;
b. latura logicomatematică;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
!. 6ila reprezintă:
a. o dispoziţie;
b. o stare de afect;
c. o emoţie situaţională;
d. un sentiment legat de valori morale.
%. Tipologia personalităţii se formează ca urmare a apartenenţei:
a. la o anumită zodie;
b. la o anumită grupă sangvină;
c. la un anumit tip de caracter;
d. la un anumit grup social sau cultură.
+. &rintre calităţile voinţei se enumeră:
a. perseverenţa;
b. imboldul;
c. creativitatea;
d. decizia.
-. ,eamintirea unei bucurii este un act de atenţie:
a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.
0. 9titudine este o modalitate de a reacţiona la problemele de viaţă:
a. afectiv;
b. intelectual;
c. comportamental;
d. temperamental.
2. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii
indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse.
3. 6obilitatea este o calitate a atenţiei care e'primă:
a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.

4. "on#tientizarea unui ideal caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria #i fermitatea;
c. independenţa #i iniţiativa;
d. autocontrolul.
15. ;imba$ul pasiv, faţă de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte.

11. ;egea FerEes #i 1odson se referă la:
a. corelaţia dintre motivaţie #i performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie #i dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional #i cre#terea dificultăţii sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei #i )nvăţare.
1!. "onsolidarea structurii integrale a activităţii face parte din:
a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza )nvăţării analitice;
c. faza articulării #i sistematizării;
d. faza automatizării.
1+. 1intre verigile funcţionale ale limba$ului, cea care adaptează
caracteristicile comunicării curente la particularităţile situaţiei este veriga:
a. nonverbală;
b. de e'ecuţie;
c. cone'iunii inverse;
d. de decodificare.
1-. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. analiza #i lupta motivelor;
b. cultivarea răbdării;
c. evaluarea obstacolului de depă#it;
d. declan#area unei acţiuni motorii.
10. 9d*ncimea #i tăria caracterizează )ndeosebi următoarele fenomene
psi(ice:
a. memoria #i g*ndirea;
b. voinţa #i motivaţia;
c. senzoriale #i afective;
d. atenţia.
12. 7uncţia limba$ului care constă )n comenzi de optimizare a propriilor stări
interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia e'presivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.
13. 9naliza fenomenologică a e'presiilor emoţionale este de natură:
a. psi(ologică;
b. filosofică;
c. biologică;
d. lingvistică.
14. În ,,<ulliver )n ţara piticilor8, autorul a utilizat următorul nivel al
imaginaţiei:
a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. sc(imbarea raporturilor cauzale;
c. amalgamarea;
d. sc(imbarea proporţiilor.
!5. 1intre operaţiile g*ndirii face parte:
a. semantica;
b. simbolistica;
c. g*ndirea convergentă;
d. sistemele.
!1. &rintre formele memoriei )nt*lnim:
a. memoria psi(ică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.
!!. .nteligenta practică a fost descrisă de:
a. T(orndiEe;
b. T(orstone;
c. &iaget;
d. <auss.
!%. 9tenţia intelectuală presupune participarea următoarelor procese psi(ice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.
!+. Împărţirea temperamentelor )n e'travertit #i introvertit aparţine lui:
a. S(eldon;
b. ?ippocrates;
c. :ung;
d. 7reud.
!-. ,elaţiile e'trapersonale se referă la:
a. relaţii din afara familiei;
b. relaţii din afara profesiei;
c. relaţii din afara grupului de prieteni;
d. relaţiile de transcendenţă.
!0. 1upă <uilford, printre trăsăturile principale ale procesului global al
g*ndirii se numără:
a. esenţialitatea;
b. dinamica;
c. originalitatea;
d. unicitatea.
!2. 7uncţia de mediere a analizei situaţiilor contradictorii #i conflictuale este
funcţia:
a. de reglare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. de comunicare.
!3. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:
a. o motivaţie intrinsecă;
b. o motivaţie dob*ndită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.
!4. :ocul reprezintă:
a. o emoţie superioară;
b. o stare de afect;
c. o emoţie integrată activităţii;
d. o emoţie stenică.
%5. <*ndirea divergentă este utilizată )ndeosebi )n:
a. formarea noţiunilor;
b. clasificarea noţiunilor;
c. elaborarea de sc(eme #i rezumate;
d. descoperirile #tiinţifice.
%1. 1upă modul )n care se fi'ează, atenţia voluntară poate fi:
a. rela'are;
b. )ntindere;
c. concentrare;
d. contemplaţieApreocupare.
%!. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de:
a. &avlov;
b. EDsencE;
c. <alen;
d. @retsc(mer.
%%. ,aportul dintre volumul informaţiei emise #i volumul informaţiei a$unse
la destinatar poartă denumirea de:
a. promptitudine;
b. bilateralitate;
c. completitudine;
d. fidelitate.
%+. .mperativul ,,trebuie8 este caracteristic:
a. reactualizării;
b. memorării;
c. păstrării;
d. memoriei voluntare.
%-. &esimismul reflectă, ca trăsătură a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psi(ice.

%0. =rientarea persoanei către e'terior caracterizează temperamentul:
a. puternic ec(ilibrat;
b. puternic neec(ilibrat;
c. e'travertit;
d. instabil.
%2. .ntelectul presupune prezenţa unor procese psi(ice ca:
a. reprezentările;
b. afectivitatea;
c. motivaţia;
d. memoria.
%3. 1intre trăsăturile esenţiale ale memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. potenţialitatea;
c. proiectivitatea;
d. reactualizarea.
%4. .nteligenţa operatorie concretă se bazează pe:
a. acţiunea directă cu obiectele;
b. formarea operaţiilor )n raport cu obiectele concrete sau imaginile lor;
c. consolidarea limba$ului;
d. apariţia limba$ului interior.
+5. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifestă )n mai multe forme:
a. situaţională;
b. normală;
c. interesată;
d. obiectuală.
+1. Trăsăturile voluntare de caracter sunt:
a. atitudini con#tiente;
b. atitudini esenţiale;
c. eforturi con#tiente pentru realizarea unui scop;
d. eforturi pentru satisfacerea trebuinţelor.
+!. 9fectivitatea reflectă raportul dintre:
a. stările de motivaţie #i situaţia obiectivă e'ternă;
b. trebuinţe #i stimuli;
c. stimuli #i răspuns;
d. cognitiv #i emoţional.
+%. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiţionată de:
a. prezenţa #i intensitatea zgomotului de pe canal;
b. promptitudine;
c. utilitate;
d. caracter desc(is sau )nc(is al comunicării.
++. 9ptitudinile muzicale sunt:
a. simple;
b. comple'e;
c. speciale;
d. generale.
+-. În funcţie de forma de activitate )n care se utilizează, deprinderile pot fi:
a. de $oc #i )nvăţare;
b. simple #i comple'e;
c. statice #i dinamice.
TEST 6
1. 9fectivitatea este un mecanism de:
a. satisfacere a unei trebuinţe;
b. adaptare la mediu;
c. ec(ilibrare a personalităţii;
d. orientare a comportamentului.
!. 9titudinea cuprinde elemente:
a. perceptive;
b. afective;
c. de atenţie;
d. de )nvăţare.

%. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite
mesa$e este:
a. canalul;
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.
+. 6ecanismul atenţiei )ndepline#te rolul de:
a. activare centralizata;
b. selectare #i combinare;
c. filtrare #i activare;
d. activare focalizată.
-. 1intre produsele g*ndirii face parte:
a. g*ndirea divergentă;
b. g*ndirea convergentă;
c. relaţiile;
d. conţinutul figurativ
0. 6emoria psi(ică este un atribut e'clusiv al:
a. fiinţelor vii;
b. omului;
c. creierului;
d. omului #i animalelor.
2. ,eprimarea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional inacceptabil social;
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional;
d. )ngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.
3. /tilizarea limba$ului caracterizează:
a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.
4. "omunicarea se define#te ca fiind o relaţie de sc(imb:
a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de e'perienţă;
d. de informaţie.
15. 1upă modul )n care satisfac criteriile esenţialităţii #i necesităţii, noţiunile
se )mpart )n:
a. empirice #i #tiinţifice;
b. generale #i particulare;
c. simple #i comple'e;
d. primare #i secundare.
11. 7recvenţa )ntro unitate de timp a manifestărilor psi(ice caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psi(ice;
b. tempoul reacţiilor psi(ice;
c. e'presivitatea reacţiilor psi(ice;
d. ad*ncimea #i tăria reacţiilor psi(ice.
1!. 9gitaţia unui om acuzat pe nedrept reprezintă:
a. o trăsătură de personalitate;
b. o reacţie la o anumita situaţie;
c. o manifestare a temperamentului;
d. o manifestare a caracterului.
1%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate:
a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. )mbogăţirea #i perfecţionarea organizării e'istente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la comple'.
1+. 9d*ncimea #i tăria caracterizează )ndeosebi următoarele fenomene
psi(ice:
a. memoria #i g*ndirea;
b. voinţa #i motivaţia;
c. senzoriale afective;
d. atenţia
1-. "ele trei criterii pe baza cărora au fost definite simultan patternurile
modelului lui <uilford sunt:
a. operaţional, de conţinut #i rezultativ;
b. informaţional, de conţinut #i operaţional;
c. rezultativ, de produs, de conţinut;
d. de produs, de informaţie, de conţinut.
10. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei este condiţionată de numărul
evenimentelor la care se refera mesa$ul #i de frecvenţa lor de apariţie:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
12..maginaţia )ndrăgostitului utilizează ca procedeu predilect:
a. personificarea naturii;
b. sc(imbarea raporturilor cauzale;
c. sc(imbarea proporţiilor;
d. completarea realităţii cu elemente de fantezie.
13. Boţiunea de frustrare a fost elaborata de:
a. "arl :ung;
b. ,eneG 1escartes;
c. 9ugust "omte;
d. Sigmund 7reud.
14. H. Hundt a clasificat procesele afective utiliz*nd criteriul:
a. cantitativcalitativ;
b. gradului de evoluţie;
c. influenţei asupra organismului;
e. conţinutului.
!5.1intre verigile sistemului de comunicare, cea care mi$loce#te a$ungerea
mesa$ului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.
!1. &oliteţea reprezintă o deprindere:
a. simplă;
b. comple'ă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.
22. &rintre trăsăturile voluntare de caracter se numără:
a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.
23. &entru un cercetător, interesul pentru cunoa#tere reprezintă o motivaţie:
a. )nnăscută;
b. dob*ndită;
c biologica;
d. intrinsecă
!+. 6emoria voluntară se asociază )ndeosebi cu următorul proces psi(ic:
a. atenţia;
b. fermitatea;
c. reprezentările;
d. limba$ul.
!-. &rintre procesele afective comple'e )nt*lnim:
a. dispoziţiile;
b. sentimentele;
c. pasiunile;
d. stările de afect.
!0. 1intre tipurile temperamentale descrise de ?ippocrates #i <alenus fac
parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
f. endomorf.
!2. .ntelectul cuprinde #i o componentă:
a. afectivmotivaţională;
b. volitivă #i decizională;
c. imaginativă;
d. senzorială.
!3. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se )mpart )n:
a. biologice #i fiziologice;
b. )nnăscute #i dob*ndite
c. intrinseci #i e'trinseci;
d. simple #i comple'e.
!4. 6aterialul care )ndepline#te rolul de scop al activităţii se reţine mai bine
dec*t:
a. un material nou;
b. un material interesant;
c. un material vast;
d. cel care )ndepline#te rolul de mi$loc al activităţii.
%5. =peraţia g*ndirii caracterizată prin descompunerea mintală a unui obiect
)n elementele componente poartă denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. comparare.
%1. 1isonanţa cognitivă reprezintă:
a. o dispoziţie;
b. o stare de afect;
c. o pasiune;
d. un sentiment legat de valori spirituale.
%!. Tipul reprezintă:
a. un individ simpatic;
b. un anume individ;
c. asemănările unor grupuri de persoane )n comparaţie cu altele;
d. un fel de a fi.
%%. 1upă posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de necesitate e'istă:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
%+. 7rica )nsoţită de micţiune este determinată de intrarea )n funcţiune a
sistemului nervos:
a. simpatic;
b. parasimpatic;
c. ambele de mai sus;
d. central.
%-. .nteligenţa operatorie formală se bazează pe:
a. constituirea #i consolidarea g*ndirii interne desprinse de suportul obiectual;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. formarea limba$ului;
d. consolidarea limba$ului.
%0. 1e regulă e'travertiţii se )nt*lnesc printre:
a. actori;
b. politicieni;
c. profesori;
d. copii.
% 2. "a fenomen normal, natural, uitarea se manifestă )n mai multe forme:
a. totală;
b. carenţială;
c. sistemică;
d. naturală.
%3. E'presivitatea facială face parte din:
a. răspunsul emoţional imediat;
b. răspunsul emoţional secundar;
c. efectele persistente ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice.
%4. Teoria liberului arbitru consideră că voinţa:
a. nu posedă atributul deciziei;
b. omul este supus destinului;
c. are libertate absolută;
d. este o forţă spirituală )n sine.
+5. &entru un psi(olog, spiritul de observaţie poate:
a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul )n combinaţie cu alte )nsu#iri:
d. constitui o piedică )n creativitate.
+l. <*ndirea divergentă este o componentă de bază a:
a. inteligenţei generale;
b. inteligentei senzoriomotorii;
c. creativităţii;
d. memoriei.
+!. 9sociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:
a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezi#ti;
d. distraţi.
+%.În accepţie psi(ologică, termenul de aptitudine semnifică )nsu#iri psi(ice
care permit:
a. adaptarea la mediu;
b. adaptarea la o meserie;
c. obţinerea unor performanţe )n activitate;
d. )nvăţarea cu u#urinţă.
++. În e'ercitarea funcţiei reglatorii, afectivitatea se aseamănă cu:
a. percepţia #i g*ndirea;
b. motivaţia #i voinţa;
c. aptitudinile #i caracterul;
d. limba$ul.
+-. 6etodele de rezolvare a problemelor pot fi:
a. algoritmice;
b. euristice;
c. algoritmice #i euristice;
d. simple #i comple'e.
TEST 7
1. 9titudinea cuprinde elemente:
a. cognitive;
b. de comportament;
c. de )nvăţare;
d. de intenţionalitate.
!. E'ecutarea integrală a activităţii face parte din:
a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza )nvăţării analitice;
c. faza articulării #i sistematizării;
d. faza automatizării.
%. E'travertiţii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientată spre lumea e'ternă.
+. 1upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinţelor se
subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.
-. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. sistemele;
b. simbolica;
c .memoria;
d. limba$ul.
0. ,apiditatea engramării #i )ncadrarea )n timp util a reactualizării e'primă:
a. volumul memoriei;
b. completitudinea memoriei;
c. promptitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
2. 1upă obiectele la care se refera, atenţia voluntară poate fi:
a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.
3. 1in punct de vedere calitativ, Hundt distingea, ca procese afective:
a. groaza #i frica;
b. surpriza #i uimirea;
c. m*nia #i furia;
d. plăcerea #i neplăcerea.
4. &ersonalitatea poate fi definită ca:
a. un sistem biopsi(osocial;
b. un ansamblu de comportamente;
c. o trăsătură a sistemului psi(ic uman;
d. un sistem de )nsu#iri psi(ice.
15. ;imba$ul pasiv, faţă de cel activ:
a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic v*rstei adulte.
11. 1upă sfera de cuprindere, noţiunile se )mpart )n:
a. concrete #i abstracte;
b. particulare #i generale;
c. primare #i secundare;
d. esenţiale #i neesenţiale.

1!. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii, formele
motivaţiei pot fi:
a. (omeostatice, de optimizare #i dezvoltare;
b. )nnăscute, dob*ndite;
c. e'trinseci #i intrinseci;
d. biologice #i fiziologice.
1%. 1ispoziţiile sunt stări afective de intensitate:
a. puternică;
b. medie;
c.slabă:
d. de fond.
1+. &remisa esenţială a con#tiinţei continuităţii e'istenţei noastre )n timp este
constituită de:
a. memoria de lungă durată;
b. selectivitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. faptul că memoria este organizată logic #i sistemic.
1-. ,,Bevoia )l )nvaţă pe om8 e'primă:
a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie #i )nvăţare;
c. relaţia dintre motivaţie #i activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.
10. .ntelectul cuprinde, #i o componentă:
a. proiectivă;
b. memorativă;
c. afectivă;
d. motivaţională.
12. Entitatea fizică prin care se obiectivează mesa$ul este:
a. semnalul;
b. codul;
c. canalul;
d. receptorul.
13. &rintre formele memoriei psi(ice )nt*lnim:
a. memoria unui popor;
b. memoria colectivă;
c. memoria datelor;
d. memoria informaţiilor.
14. /tilizarea limba$ului caracterizează:
a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.
!5. 6otivele antientropice Ide dezvoltareJ au ca rol )n sistemul de
personalitate:
a. )mbogăţirea organizării e'istente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic;
d. evoluţia de la simplu la comple'.
!1. 7uncţia limba$ului prin care formulele verbale pot substitui, )n anumite
situaţii, obiecte, fenomene #i relaţii concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. e'presivă.
!!. =peraţiile de clasificare, măsurare #i comparaţie e'primate )n propoziţii
caracterizează stadiul inteligenţei:
a. operatorie concretă;
b. preoperatorie;
c. operatorie formală;
d. senzoriomotorie.
!%. Refularea este procesul de:
a. )mpingere )n incon#tient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din con#tiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii a unei trebuinţe;
c. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.
!+. &rin afect se )nţelege o stare de:
a. tresărire interioară;
b. tulburare psi(ică;
c. criză;
d. atenţionare.
!-. Zânele reprezintă un rezultat al utilizării procedeului imaginativ de:
a. personificare a naturii;
b. amalgamare;
c. sc(imbare a proporţiilor;
d. completare a realităţii cu elemente de fantezie.
!0. 6otivele antientropice Ide dezvoltareJ au ca rol )n sistemul de
personalitate:
a. )mbogăţirea organizării e'istente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea ec(ilibrului biologic #i psi(ic;
d. evoluţia de la simplu la comple'.
!2. 7iecare persoană posedă g*ndire:
a. convergentă #i divergentă )n diferite grade de dezvoltare;
b. )ndeosebi convergentă;
c. )ndeosebi divergentă;
d. convergentă #i divergentă )n proporţii egale.
!3. 6anifestările temperamentale caracterizează:
a. limba$ul #i g*ndirea;
b. motivaţia #i afectivitatea:
c. voinţa #i atenţia;
d. )ntreaga personalitate.
!4. 9ptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din:
a. spirit de observaţie;
b. stabilitatea atenţiei;
c. percepţie spaţială;
d. )nsu#iri psi(ice #i fizice.
%5. În )nvăţare, memoria este susţinută de trăsături ale voinţei cum sunt:
a. ambiţia;
b. fermitatea;
c. perseverenţa;
d. (otăr*rea.
%1. În tipologia lui @retsc(mer intră tipul:
a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. e'travertit.
%!. 7ermitatea caracterului presupune:
a. voinţă #i perseverenţă;
b. ambiţie #i performanţă;
c. convingere #i iniţiativă;
d. insistenţă.
%%. 1intre aspectele fiziologice studiate prin metoda poligrafică face parte:
a. tensiunea arterială;
b. minciuna;
c. mi#cările musculare necontrolate;
d. salivaţia.
%+. În funcţie de procesul psi(ic căruia i se subsumează, deprinderile pot fi:
a. active #i pasive;
b. statice #i dinamice;
c. simple #i comple'e;
d. intelectuale #i motorii.
%-. =amenii care ,,despică firul )n patru8 au un tip de g*ndire:
a. analitic;
b. sintetic;
c. analiticosintetic;
d. creativ.
%0. 9titudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparţin:
a. subsistemului relaţionalvaloric #i de autoreglare;
b. subsistemului de orientare #i proiecţie;
c. subsistemului de comunicare #i relaţionare;
d. subsistemului instrumental.
%2. &rintre factori obiectivi care influenţează optimizarea memoriei )nt*lnim:
a. prezenţa unor elemente interesante;
b. prezenţa interesului de a reţine;
c. recurgerea la conţinuturi cu semnificaţie afectivă;
d. gradul de noutate al materialului.
%3. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:
a. voce puternică;
b. plăcerea rela'ării;
c. tendinţa de izolare;
d. e'traversie.
%4. Timiditatea face parte din:
a. efectele primare ale emoţiilor;
b. răspunsurile emoţionale secundare;
c. efectele persistenţe ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice ale emoţiilor.
+5. &rincipalul instrument de comunicare cu noi )n#ine este:
a. limba$ul e'tern;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul oral;
d. limba$ul intern.
+1. 9ptitudinile au un caracter:
a. )nnăscut;
b. dob*ndit;
c. at*t )nnăscut c*t #i dob*ndit;
d. ereditar.
+!. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei este condiţionată de numărul
evenimentelor la care se refera mesa$ul #i de frecvenţa lor de apariţie:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
+%. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:
a. reglare stabilizare;
b. interacţiune #i semnalizare;
c. analiză #i sinteză;
d. stimulare #i dinamizare.
++. =peraţia g*ndirii care presupune evidenţierea pe plan mintal a
asemănărilor #i deosebirilor esenţiale ale obiectelor #i fenomenelor poartă
denumirea de:
a. comparaţie;
b. generalizare;
c. abstractizare;
d. concretizare.
+-. Sentimentul naţional reprezintă un sentiment:
a. social;
b. estetic;
c. moral;
d. valoric.
TEST 8
1. În analiza psi(ologică afectul semnifică:
a. o trăire emoţională e'plozivă;
b. un fior;
c. o vibraţie;
d. o reverberaţie.
!. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. unităţile;
b. g*ndirea convergentă;
c. conţinutul figurativ;
d. cunoa#terea.
%. .ntenţia de a acţiona, ca fază a actului voluntar caracterizează:
a. luarea (otăr*rii;
b. apariţia impulsului #i stabilirea prealabilă a scopului;
c. analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecţia.
+.
1intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de recepţie #i decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limba$ului activ;
d. veriga limba$ului pasiv.
-. Firea omului este o noţiune care se referă la:
a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.
0. 1upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC satisfacerea trebuinţelor se
subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.
2. Temperamentul are un caracter:
a. dob*ndit;
b. )nnăscut;
c. parţial )nnăscut, parţial dob*ndit;
d. educat.
3. /nitatea informaţională de bază a g*ndirii este:
a. senzaţia;
b. percepţia;
c. noţiunea;
d. reprezentarea.
4. &entru a )nvăţa mai u#or #i mai bine, intensitatea impulsului motivaţional ar
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte slaba;
c. moderata;
d. dublată de afectivitate.
15. Talentul reprezintă:
a. o combinaţie originală de aptitudini;
b. dezvoltarea accentuată a unei aptitudini;
c. combinaţia dintre aptitudini #i atitudini;
d. dezvoltarea puternică a unei capacităţi.
11. .ndividul reprezintă:
a. orice om obi#nuit;
b. orice organism viu;
c. o persoana oarecare;
d. un om lipsit de personalitate.
1!. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura statisticomatematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.
1%. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:
a. reglarestabilizare;
b. interacţiune #i semnalizare;
c. analiză #i sinteză;
d. stimulare #i dinamizare.
1+. Împărţirea temperamentelor )n e'travertit #i introvertit aparţine lui:
a. S(eldon;
b. ?ippocrates;
c. :ung;
d. 7reud.
1-. Încrederea )n sine e'primă:
a. fermitatea caracterului;
b. stăp*nirea de sine;
c. spirit de disciplină;
d. gradul de organizare al acţiunilor voluntare.
10. 7uncţia limba$ului care constă )n comenzi de optimizare a propriilor stări
interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia e'presivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.
12. =peraţia g*ndirii care presupune e'tinderea rezultatului sintezei asupra
tuturor cazurilor particulare care posedă proprietăţile date poartă denumirea
de:
a. generalizare;
b. abstractizare;
c. comparaţie
d. concretizare.
13. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate:
a. puternică;
b. medie;
c. slabă;
d. de fond.
14. 6anifestarea )n comportament a atitudinii se realizează prin:
a. reacţii verbale;
b. componente afective;
c. acţiuni voluntare;
d. satisfacerea trebuinţelor.
!5. &rintre verigile sistemului de comunicare se numără:
a. cele două sau mai multe persoane )ntre care se face transferul de informaţie;
b. codul;
c. bloca$ele;
d. atmosfera )n care se desfă#oară comunicarea.
!1. Tradiţiile reprezintă un e'emplu de memorie:
a. a unui popor;
b. colectivă;
c. a datelor;
d. a evenimentelor.
!!. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noţiunilor, face parte nivelul
noţiunilor:
a. individuale;
b. simple;
c. comple'e;
d. secundare.
!%. Tipul comportamental puternic neec(ilibrat a fost descris de:
a. &avlov;
b. EDsencE;
c. <alen;
d. @retsc(mer.
!+. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim:
a. funcţia (omeostatică;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia de selectare, activare, declan#are;
d. funcţia de stabilizare #i ec(ilibrare.
!-. 6emoria voluntară susţine:
a. g*ndirea;
b. caracterul;
c. procesul )nvăţării;
d. atitudinile.
!0. T(eodule ,ibot a clasificat procesele afective )n:
a. trăiri intense #i lente;
b. emoţii inferioare #i superioare;
c. emoţii stenice #i astenice;
d. emoţii simple #i comple'e.
!2. .ntelectul cuprinde #i o componentă:
a. logicoraţională;
b. volitivă;
c. afectivă;
d. emoţională.
!3. ;egea FerEes #i 1odson se referă la:
a. corelaţia dintre motivaţie #i performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie #i dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional #i cre#terea dificultăţii sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei #i )nvăţare.
!4. Efortul de a descoperi )ntrun material elemente interesante reprezintă:
a. un factor obiectiv al optimizării memoriei;
b. un factor subiectiv al educabilităţii memoriei;
c. o condiţie a memoriei voluntare;
d. o condiţie a păstrării informaţiei.
%5. =amenii care se bazează pe percepţii #i reprezentări au o g*ndire de tip:
a. abstractconcret;
b. intuitivformal;
c. intuitivconcret;
d. senzoriomotorie.
%1. E'ersarea fiecărei componente a activităţii face parte din:
a. faza iniţiala a formării deprinderii;
b. faza )nvăţării analitice;
c. faza articulării #i sistematizării;
d. faza automatizării.
%!."omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii
indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatică;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.
%%. Stabilitatea este o calitate a voinţei care e'primă:
a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.
%+. Efectul reglator e'ercitat de afectivitate depinde de:
a. conţinutul trăirii afective;
b. intensitatea #i durată;
c. calitatea trăirii afective;
d. nivelul trăirii afective.
%-. În tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
%0. E'presia: ,,Bu )nţeleg8 reflectă:
a. necunoa#terea unor noţiuni;
b. lipsa cuno#tinţelor anterioare;
c. disonanţa cognitivă;
d. imposibilitatea de a e'plica ceva.
%2. &rocesul de acomodare este, potrivit lui &iaget:
a. integrarea noilor cuno#tinte la cele vec(i;
b. prelucrarea informaţiilor;
c. combinarea informaţiilor;
d. asocierea informaţiilor.
%3. 1escrierea tipului temperamental introvertit stabil aparţine lui:
a. &avlov;
b. <alen;
c. EDsencE;
d. @retsc(mer.
%4. 1upă modalitatea informaţională preferenţială, memoria se )mparte )n:
a. vizuală, auditivă, tactilă, c(inestezică, gustativă;
b. voluntară #i involuntară;
c. mecanică #i logică;
d. de scurtă #i de lungă durată.
+5. "aricaturi#tii utilizează ca procedeu al imaginaţiei:
a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. personificarea naturii;
c. sc(imbarea raporturilor cauzale;
d. contrastul.
+1. "a răspuns emoţional secundar al fricii putem )nt*lni:
a. apatia profundă;
b. agitaţia moderată;
c. sincopa;
d. accelerarea ritmului cardiac.
+!. 6ediul social cuprinde următoarele tipuri de relaţii:
a. interpersonale;
b. de comunicare;
c. profesionale;
d. politice.
+%. 1upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu at*t mai mare cu c*t trebuinţa se
afla mai aproape de:
a. v*rful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mi$locul piramidei;
d. e'tremităţile piramidei.
++. <radul de corespondenţă calitativă dintre materialul memorat iniţial #i cel
reprodus este e'primat de:
a. fidelitatea memoriei;
b. educabilitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. promptitudinea memoriei.
+-. "aracterul mi$locit al g*ndirii constă )n:
a. utilizarea limba$ului;
b. operarea cu informaţia furnizată de percepţii #i reprezentări;
c. utilizarea operaţiilor formale;
d. utilizarea noţiunilor.
TEST 9
1. ,ezolvarea unei probleme reprezintă o deprindere:
a. intelectuală;
b. motorie;
c. de )nvăţare;
d. de muncă.
!. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează, imaginaţia
cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul idealfantastic;
d. nivelul imaginaţiei reproductive.
%. 1istraţii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oamenii de #tiinţă;
b. arti#ti;
c. oameni )n v*rstă;
d. copii.
+. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. transformările;
b. g*ndirea convergentă;
c. evaluarea;
d. cuno#tinţele.
-. 1intre verigile sistemului de comunicare, cea care produce #i transmite
mesa$e este:
a. canalul;.
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.
0. Spre deosebire de computer, creierul uman:
a. poate stoca mai multe informaţii;
b. mai puţine informaţii;
c. posedă un singur bloc de memorare;
d. posedă mai multe blocuri memorative.
2. &rintre fazele actului voluntar )nt*lnim:
a. luarea (otăr*rii;
b. reflectarea adecvată a obstacolelor;
c. declan#area unei acţiuni mintale;
d. diri$area conduitei.
3. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noţiunilor, face parte nivelul
noţiunilor:
a. particulare;
b. simple;
c. comple'e;
d. terţiare.
4. &otrivit lui 9llport, trăsăturile individuale de caracter pot fi:
a. primare;
b. cardinale;
c. comple'e;
d. simple.
15. 1upă obiectele la care se referă, atenţia voluntară poate fi:
a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.
11. &rintre calităţile voinţei se enumeră:
a. răbdarea;
b. tăria #i fermitatea;
c. rezistenţa la frustrare;
d. insistenţa.
1!. Stările de necesitate umane prezintă laturi:
a. e'clusiv obiective;
b. e'clusiv subiective;
c. obiective #i subiective;
d. e'terne #i interne.
1%. "omunicarea se poate analiza #i evalua după unul dintre următorii
indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. )nc(iderea sau nu a cone'iunii inverse.
1+. ?abitudinile emoţionale constituie o componentă esenţială a:
a. voinţei
b. caracterului;
c. atitudinii;
d. motivaţiei.
1-. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie formală;
b. preoperatorie concretă;
c. senzorială;
d. emoţională.
10. 6emoria involuntară funcţionează după principiul:
a. realităţii;
b. plăcerii;
c. importanţei;
d. ierar(iei trebuinţelor.
12. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:
a. o motivaţie intrinsecă;
b. o motivaţie dob*ndită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.

13. Tipului somatic ectomorf descris de S(eldon )i corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.
14. &rincipalul sc(elet #i suport al activităţii mintale este limba$ul:
a. e'tern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.

!5. "aracterul generalabstract al g*ndirii constă )n:
a.evidenţierea )nsu#irilor generale #i esenţiale ale obiectelor
b. utilizarea operaţiilor formale;
c. utilizarea operaţiilor concrete;
d. utilizarea limba$ului #i a noţiunilor.

!1. 1upă gradul de comple'itate, aptitudinile se )mpart )n:
a. speciale #i generale;
b. simple #i comple'e;
c. )nnăscute #i dob*ndite;
d. simple #i generale.
!!. 7uncţia limba$ului de obţinere a informaţiilor prin diri$area operaţiilor de
analiză #i sinteza poartă denumirea de funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoa#tere;
c. e'presivă;
d. de reprezentare.
!%. "ondiţia principală a educabilităţii memoriei este:
a. efortul voluntar;
b. perseverenţa #i fermitatea;
c. motivaţia #i atenţia voluntară;
d. e'erciţiul sistematic #i permanent.
!+. ;apsusurile reprezintă reacţii ,,aberante8 produse de:
a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea cone'iunii inverse la blocul de comandă con#tient;
c. necon#tientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor )n blocul de comandă con#tient.
!-. În )nţelegere, sunt implicate ca procese:
a. asimilarea;
b. acomodarea;
c. asimilarea #i acomodarea;
d. interpretarea.
!0. E'presia ,ne este frică pentru că fugim8 poate aparţine:
a. teoriei "annonKard;
b. teoriei 9rnold;indsleD;
c.teoriei :ames ;ange;
d. teoriei S(aver.
!2. 6otivele (omeostatice au rol de:
a. perfecţionare a organizării personalităţii;
b. transformare #i evoluţie;
c. sc(imbare #i perfecţionare;
d. restabilire a ec(ilibrului biologic sau psi(ic.
!3. 7ormularea unei opinii reprezintă un segment al atitudinii la nivel:
a. decizional;
b. direcţional;
c. intenţional;
d. e'ecutiv.
!4. &otrivit teoriei "annonKard, rolul central )n producerea emoţiei )l deţine:
a. sistemul nervos parasimpatic;
b. SB simpatic;
c. SB";
d. SB vegetativ.
%5. În funcţie de gradul de structurare e'istă:
a. trebuinţe biologice #i fiziologice;
b. de cunoa#tere;
c. interne #i e'terne;
d. simple #i comple'e.
%1. >eriga care include secvenţa de elaborare #i stocare a sc(emelor
mi#cărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui sunet este veriga:
a. motorie:
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a cone'iunii inverse.
%!. ,elaţiile eroticose'uale cuprind componente:
a. caracteriale;
b. senzoriale;
c. perceptive;
d. tactile.
%%. 1urata de păstrare activă, reactualizabilă, a celor memorate face parte din:
a. trăinicia memoriei;
b. volumul memoriei;
c. completitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
%+. 1intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de e'ecuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.
%-. &rintre fazele rezolvării unei probleme )nt*lnim:
a. reactualizarea cuno#tinţelor;
b. iluminarea;
c. reformularea problemei;
d. găsirea soluţiei.
%0. &rintre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe e'citaţia #i in(ibiţia
proceselor nervoase superioare )nt*lnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psi(ice.
%2. Trebuinţa de mi#care este o trebuinţă:
a. incon#tientă;
b. secundară;
c. )nnăscută;
d. dob*ndită.
%3. 7ilosofii pot avea un tip de g*ndire:
a. intuitivconcret;
b. abstractformal;
c. operatorconcret;
d. operatorformal.
%4. E'travertiţii se caracterizează prin:
a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.
+5. 1upă gradul de )nţelegere a lucrurilor memorate, memoria se )mparte )n:
a. voluntară #i involuntara;
b. mecanică #i logică;
c. de lungă #i de scurtă durată;
d. simplă #i comple'ă.
+1. &rintre cele trei laturi ale informaţiei se numără:
a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.
+!. =peraţia g*ndirii caracterizată prin reconstituirea mintala a unui )ntreg din
elementele sale izolate poartă denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. abstractizare.
+%. &rintre funcţiile motivaţiei )nt*lnim:
a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinerepotenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a ec(ilibrului biologic #i psi(ic.
++. Bivelul de cultură generală reprezintă, )n sistemul de personalitate:
a. subsistemul instrumental;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare #i relaţionare.
+-. "oeficientul de inteligenţă se e'prima prin următorul raport:
a. L. M vcAvmN 155;
b. L.M vmAvcN155;
c. L.MmvAvcN155;
d. L.McvAmvN155.
TEST 10
1. 1intre produsele g*ndirii fac parte:
a. implicaţiile;
b. evaluările;
c. conţinuturile comportamentale;
d. simbolurile.
!. 1efiniţia ,,un sistem de semne #i reguli logicogramaticale elaborat socio
istoric ce serve#te ca instrument de codificare #i transmitere a informaţiei )n
procesul real al comunicării8 este a:
a. limbii
b. limba$ului
c. semnalului
d. semanticii.
%. "antitatea de unităţi mnemonice care se reţin după o singură prezentare
e'primă:
a. volumul memoriei;
b. selectivitatea memoriei;
c. caracterul logic #i sistemic;
d. fidelitatea.
+. &rintre trăsăturile voluntare de caracter se numără:
a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.

-. .nteresele reprezintă:
a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.
0. "are dintre următorii termeni are statut de derivat #i subordonat celorlalţi
doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limba$ul;
d. nici unul.

2. 1intre nivelurile cuprinse )n piramida noţiunilor, face parte nivelul:
a. categoriilor;
b. reprezentărilor;
c. percepţiilor;
d. senzaţiilor.
3. E'presia ,,vreau cutare lucru8 caracterizează că fază a actului voluntar:
a. luarea (otăr*rii;
c.apariţia impulsului #i stabilirea prealabila a scopului;
d. analiza #i lupta motivelor;
d. evaluarea #i corecţia.
4. &rintre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe e'citaţia #i in(ibiţia
proceselor nervoase superioare )nt*lnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecventa reacţiilor psi(ice.

15. "ea mai comple'ă formă a imaginaţiei este:
a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.
11. 1istraţii se )nt*lnesc mai mult printre:
a. oamenii de #tiinţă;
b. arti#ti;
c. oameni )n v*rstă;
d. copii.

1!. "a răspuns emoţional secundar al furiei putem )nt*lni:
a. starea de oboseală;
b. starea de stupoare;
c. starea de frică;
d. starea de agitaţie.
1%. .maginea de sine se formează pana la v*rsta de:
a. % ani;
b. pubertate;
c. 0 ani;
d. adolescenţă.
1+. "orectitudinea transmisiei mesa$ului poartă denumirea de:
a. semantică;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.
1-. Stabilitatea este o calitate a voinţei care e'primă:
a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.
10. &si(ologul :ean &iaget a identificat printre stadiile dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. emoţională;
b. interpersonală;
c. senzoriomotorie;
d. intrapersonală.
12. 6anifestările temperamentale caracterizează:
a. limba$ul #i g*ndirea;
b. motivaţia #i afectivitatea;
c. voinţa #i atenţia;
d. )ntreaga personalitate.
13. 6emoria este legată )ndeosebi de:
a. afectivitate;
b. limba$;
c. senzaţii
d. percepţie, reprezentare #i g*ndire.
14. 9tenţia involuntară poate fi provocată de:
a. e'perienţa anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mi#carea stimulilor.
!5. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:
a. este menţinută continuu;
b. este )nlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.

!1. E'presiile emoţionale pot avea o funcţie:
a. adaptativă;
b. reglatorie;
c. de ec(ilibrare;
d. de autocontrol.
!!. "*nd un individ măn*ncă tot timpul:
a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută #i cea subiectivă continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu sa produs.
!%. ;ocul central ocupat de g*ndire )n S&/ constă )n faptul că:
a. autoreglează comportamentul;
b. integrează informaţiile venite din mediul intern #i e'tern;
c. acţionează ca un mecanism de comandă control asupra proceselor psi(ice;
d. serve#te la )nţelegerea evenimentelor #i a fenomenelor.
!+. >iteza cu care vorbim caracterizează:
a. ad*ncimea #i tăria fenomenelor psi(ice;
b. intensitatea fenomenelor psi(ice;
c. ritmul #i viteza fenomenelor psi(ice;
d. e'presivitatea psi(ică.
!-. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare faţă de memoria involuntară
este:
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală;
d. interconectată.
!0. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:
a. nevoia de somn;
b. plăcerea re1a'ăni;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
!2. ,apiditatea emiterii #i transmisiei mesa$ului poarta denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.
!3. ,ezolvarea problemelor reprezintă:
a. depă#irea unei ne)nţelegeri;
b. depă#irea unei situaţii dificile de viată;
c. găsirea unei soluţii la o problemă;
d. depă#irea unui obstacol de ordin informaţionalcognitiv.
!4. 1upă psi(ologul american 9bra(am 6asloC, efectul perturbator al
nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu at*t mai mare cu c*t trebuinţa se
afla mai aproape de:
a. v*rful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mi$locul piramidei;
d. e'tremităţile piramidei.
%5. &entru un pictor, spiritul de observaţie poate:
a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul )n combinaţie cu alte )nsu#iri;
d. constitui o piedică )n creativitate.
%1. 1intre verigile funcţionale ale limba$ului face parte:
a. veriga de recepţie #i decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limba$ului activ;
d. veriga limba$ului pasiv.
%!. 1intre formele limba$ului care susţin memoria voluntară )nt*lnim:
a. limba$ul interior;
b. limba$ul scris;
c. limba$ul nonverbal;
d. verbal.
%%. 6otivele de optimizare au ca rol )n sistemul de personalitate:
a. restabilirea ec(ilibrului biologic sau psi(ic;
b. )mbogăţirea #i perfecţionarea organizării e'istente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la comple'.
%+. 7idelitatea transmiterii unui mesa$ e condiţionată de:
a. valorile semnalelor intensitate, frecvenţă, durată;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.
%-. Teoria lui 9rnold;indsleD poate fi denumită:
a. a stimulării;
b. a e'citaţiei;
c. a activării;
d. a in(ibiţiei.
%0. 9titudinea faţă de muncă face parte din:
a. atitudinea faţă de sine;
b. atitudinea faţă de realitatea socială;
c. atitudinea faţă de ceilalţi oameni;
d. atitudinea faţă de lume #i viaţă.
%2. <*ndirea se situează )n sistemul de personalitate )n cadrul:
a. subsistemului bioenergetic;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului intelectual;
d. subsistemului cognitiv #i de comunicare.
%3. 9firmarea inteligenţei presupune:
a. funcţiile intelectuale;
b. procesele cognitive;
c. procesele cognitive #i reglatorii;
d. )ntreaga personalitate.

%4. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:
a. o motivaţie intrinseca;
b. o motivaţie dob*ndită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.
+5. 1intre parametrii folosiţi pentru investigarea #i evaluarea nivelului de
dezvoltare #i eficienţă a memoriei face parte:
a. reactualizarea;
b. promptitudinea;
c. fi'area;
d. păstrarea.
+1. ,eformularea problemei, ca fază a rezolvării de probleme, facilitează:
a. perceperea problemei;
b. formarea unui model;
c. verificarea rezultatului;
d. alegerea metodei de rezolvare.
+!. "are dintre următoarele laturi ale informaţiei e'primă legătura mesa$ului
cu stările de necesitate ale receptorului:
a. latura semantică;
b. latura logicomatematică;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.
+%. În tipologia lui S(eldon )nt*lnim tipul:
a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
++. Teoria mecanicistă a formării deprinderilor este reprezentată de:
a. ,. 1escartes;
b. 9. "omte;
c. 9ristotel;
d. &laton.
+-. ,elevarea #i reţinerea unor )nsu#iri sau relaţii #i eliminarea sau trecerea cu
vederea a altora face parte din următoarea operaţie a g*ndirii:
a. concretizarea;
b. sinteza;
c. generalizarea:
d. abstractizarea.
SOLUŢIE TEST 1
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 K .69<.B9O.E
! " ;.6K9:/;
% 9 TE6&E,96EBT/;
+ " 97E"T.>.T9TE9
- " 6=T.>9O.9
0 K ;.6K9:/;
2 1 <PB1.,E9
3 1 6E6=,.9
4 9 ;.6K9:/;
15 " 6=T.>9O.9
11 " 6E6=,.9
1! 1 "9,9"TE,/;
1% K <PB1.,E9
1+ K 6E6=,.9
1- E 9TEBO.9
10 9 >=.BO9
12 1 &E,S=B9;.T9TE9
13 1 TE6&E,96EBT/;
14 " &E,S=B9;.T9TE9
!5 " ;.6K9:/;
!1 " 6=T.>9O.9
!! 9 97E"T.>.T9TE9
!% 1 9TEBO.9
!+ " >=.BO9
!- 9 ;.6K9:/;
!0 9 9&T.T/1.B.
!2 1 "9,9"TE,/;
!3 9 <PB1.,E9
!4 " 6=T.>9O.9
%5 " >=.BO9
%1 9 97E"T.>.T9TE9
%! K ;.6K9:/;
%% 9 <PB1.,E9
%+ K 97E"T.>.T9TE9
%- 9 6E6=,.9
%0 K 9TEBO.9
%2 1 <PB1.,E9
%3 9 9&T.T/1.B.
%4 9 97E"T.>.T9TE9
+5 K <PB1.,E9
+1 K 6=T.>9O.9
+! K <PB1.,E9
+% 1 TE6&E,96EBT/;
++ K >=.BO9
+- 9 6=T.>9O.9
77
SOLUŢIE TEST 2
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 9 6=T.>9O.9
! 1 ;.6K9:/;
% 9 97E"T.>.T9TE9
+ 1 >=.BO9
- 1 6=T.>9O.9
0 9 ;.6K9:/;
2 " .69<.B9O.E
3 " <PB1.,E9
4 1 6E6=,.9
15 " 6=T.>9O.9
11 9 ;.6K9:/;
1! " TE6&E,96EBT/;
1% K >=.BO9
1+ K TE6&E,96EBT/;
1- 1 9TEBO.9
10 1 97E"T.>.T9TE9
12 1 "9,9"TE,/;
13 9 <PB1.,E9
14 K &E,S=B9;.T9TE9
!5 " 6E6=,.9
!1 K 9&T.T/1.B.
!! 1 &E,S=B9;.T9TE9
!% K "9,9"TE,/;
!+ K <PB1.,E9
!- " 6E6=,.9
!0 1 ;.6K9:/;
!2 " 97E"T.>.T9TE9
!3 9 >=.BO9
!4 K <PB1.,E9
%5 9 6=T.>9O.9
%1 " ;.6K9:/;
%! 9 >=.BO9
%% K 97E"T.>.T9TE9
%+ K 6=T.>9O.9
%- 1 9&T.T/1.B.
%0 9 <PB1.,E9
%2 9 >=.BO9
%3 " ;.6K9:/;
%4 1 6=T.>9O.9
+5 9 6E6=,.9
+1 1 97E"T.>.T9TE9
+! K <PB1.,E9
+% 1 9TEBO.9
++ 9 <PB1.,E9
+- " TE6&E,96EBT/;
SOLUŢIE TEST 3
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 " 9TEBO.9
! 9 ;.6K9:/;
% 9 <PB1.,E9
+ 9 6=T.>9O.9
- K ;.6K9:/;
0 " >=.BO9
2 9 6=T.>9O.9
3 K TE6&E,96EBT/;
4 K .69<.B9O.E
15 " 6=T.>9O.9
11 1unăre <PB1.,E9
1! 9 97E"T.>.T9TE9
1% 1unăre "9,9"TE,/;
1+ 1unăre 6E6=,.9
1- K &E,S=B9;.T9TE9
10 1unăre 9TEBO.9
12 9 ;.6K9:/;
13 " <PB1.,E9
14 K >=.BO9
!5 K ;.6K9:/;
!1 " <PB1.,E9
!! 9 6=T.>9O.9
!% K >=.BO9
!+ 9 6E6=,.9
!- " 97E"T.>.T9TE9
!0 9 >=.BO9
!2 " 6E6=,.9
!3 9 TE6&E,96EBT/;
!4 K ;.6K9:/;
%5 9 97E"T.>.T9TE9
%1 9 <PB1.,E9
%! 9 9&T.T/1.B.
%% 9 6E6=,.9
%+ K ;.6K9:/;
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 9 6=T.>9O.9
%2 9 <PB1.,E9
%3 K &E,S=B9;.T9TE9
%4 " "9,9"TE,/;
+5 9 6E6=,.9
+1 K 97E"T.>.T9TE9
+! 9 <PB1.,E9
+% K 9&T.T/1.B.
++ " TE6&E,96EBT/;
+- " 9TEBO.9
SOLUŢIE TEST 4
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 1 <PB1.,E9
! 1 6=T.>9O.9
% K 97E"T.>.T9TE9
+ 9 9TEBO.9
- 9 ;.6K9:/;
0 1 >=.BO9
2 K ;.6K9:/;
3 " 6=T.>9O.9
4 K &E,S=B9;.T9TE9
15 1 TE6&E,96EBT/;
11 9 9&T.T/1.B.
1! 9 6E6=,.9
1% 9 9&T.T/1.B.
1+ 9 >=.BO9
1- K <PB1.,E9
10 1 &E,S=B9;.T9TE9
12 " "9,9"TE,/;
13 " 6E6=,.9
14 " 97E"T.>.T9TE9
!5 9 ;.6K9:/;
!1 K <PB1.,E9
!! " 6=T.>9O.9
!% K TE6&E,96EBT/;
!+ " >=.BO9
!- 9 6E6=,.9
!0 9 ;.6K9:/;
!2 K 6=T.>9O.9
!3 K <PB1.,E9
!4 K 97E"T.>.T9TE9
%5 " .69<.B9O.E
%1 K TE6&E,96EBT/;
%! " 6E6=,.9
%% K 6=T.>9O.9
%+ 9 <PB1.,E9
%- 1 9TEBO.9
%0 K TE6&E,96EBT/;
%2 9 ;.6K9:/;
%3 K 6=T.>9O.9
%4 1 >=.BO9
+5 9 6=T.>9O.9
+1 " <PB1.,E9
+! " TE6&E,96EBT/;
+% 1 97E"T.>.T9TE9
++ " "9,9"TE,/;
+- 1 9TEBO.9
SOLUŢIE TEST 5
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 1 ;.6K9:/;
! 1 97E"T.>.T9TE9
% 1 &E,S=B9;.T9TE9
+ 9 >=.BO9
- 1 9TEBO.9
0 " "9,9"TE,/;
2 9 ;.6K9:/;
3 1 9TEBO.9
4 1 >=.BO9
15 9 ;.6K9:/;
11 " 6=T.>9O.9
1! 1 >=.BO9
1% " &E,S=B9;.T9TE9
1+ " ;.6K9:/;
1- 9 >=.BO9
10 " TE6&E,96EBT/;
12 9 ;.6K9:/;
13 1 97E"T.>.T9TE9
14 1 .69<.B9O.E
!5 " <PB1.,E9
!1 9 6E6=,.9
!! " 9&T.T/1.B.
!% " 9TEBO.9
!+ " TE6&E,96EBT/;
!- 1 &E,S=B9;.T9TE9
!0 " <PB1.,E9
!2 " ;.6K9:/;
!3 " 97E"T.>.T9TE9
!4 " 6=T.>9O.9
%5 1 <PB1.,E9
%1 1 9TEBO.9
%! 9 TE6&E,96EBT/;
%% " ;.6K9:/;
%+ 1 6E6=,.9
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 " TE6&E,96EBT/;
%2 1 <PB1.,E9
%3 9 6E6=,.9
%4 K <PB1.,E9
+5 9 6E6=,.9
+1 " "9,9"TE,/;
+! 9 97E"T.>.T9TE9
+% 9 ;.6K9:/;
++ " 9&T.T/1.B.
+- 9 >=.BO9
SOLUŢIE TEST 6
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 9 97E"T.>.T9TE9
! K "9,9"TE,/;
% 1 ;.6K9:/;
+ 1 9TEBO.9
- " <PB1.,E9
0 " 6E6=,.9
2 9 6=T.>9O.9
3 1 9TEBO.9
4 1 ;.6K9:/;
15 9 <PB1.,E9
11 K TE6&E,96EBT/;
1! K &E,S=B9;.T9TE9
1% K 6=T.>9O.9
1+ " TE6&E,96EBT/;
1- 9 <PB1.,E9
10 " ;.6K9:/;
12 1 .69<.B9O.E
13 1 6=T.>9O.9
14 9 97E"T.>.T9TE9
!5 K ;.6K9:/;
!1 1 >=.BO9
!! 9 "9,9"TE,/;
!% 1 6=T.>9O.9
!+ 9 6E6=,.9
!- 9 97E"T.>.T9TE9
!0 " TE6&E,96EBT/;
!2 " <PB1.,E9
!3 K 6=T.>9O.9
!4 1 6E6=,.9
%5 9 <PB1.,E9
%1 1 97E"T.>.T9TE9
%! " &E,S=B9;.T9TE9
%% 9 6=T.>9O.9
%+ " 97E"T.>.T9TE9
%- 9 <PB1.,E9
%0 1 9TEBO.9
%2 9 6E6=,.9
%3 9 97E"T.>.T9TE9
%4 " >=.BO9
+5 " 9&T.T/1.B.
+1 " <PB1.,E9
+! 1 9TEBO.9
+% " 9&T.T/1.B.
++ 9 97E"T.>.T9TE9
+- " <PB1.,E9
SOLUŢIE TEST 7
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 9 "9,9"TE,/;
! " >=.BO9
% 1 9TEBO.9
+ " 6=T.>9O.9
- 9 <PB1.,E9
0 " 6E6=,.9
2 K 9TEBO.9
3 1 97E"T.>.T9TE9
4 1 &E,S=B9;.T9TE9
15 9 ;.6K9:/;
11 K <PB1.,E9
1! 9 6=T.>9O.9
1% K 97E"T.>.T9TE9
1+ 9 6E6=,.9
1- 1 6=T.>9O.9
10 K <PB1.,E9
12 9 ;.6K9:/;
13 K 6E6=,.9
14 1 9TEBO.9
!5 K 6=T.>9O.9
!1 K ;.6K9:/;
!! " <PB1.,E9
!% " 6=T.>9O.9
!+ 9 97E"T.>.T9TE9
!- K .69<.B9O.E
!0 K 6=T.>9O.9
!2 9 <PB1.,E9
!3 1 TE6&E,96EBT/;
!4 1 9&T.T/1.B.
%5 " 6E6=,.9
%1 9 TE6&E,96EBT/;
%! 9 "9,9"TE,/;
%% 9 97E"T.>.T9TE9
%+ 1 >=.BO9
%- 9 <PB1.,E9
%0 9 &E,S=B9;.T9TE9
%2 1 6E6=,.9
%3 " TE6&E,96EBT/;
%4 " 97E"T.>.T9TE9
+5 1 ;.6K9:/;
+1 " 9&T.T/1.B.
+! " ;.6K9:/;
+% 9 6=T.>9O.9
++ K <PB1.,E9
+- 1 97E"T.>.T9TE9
SOLŢIE TEST 8
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 9 97E"T.>.T9TE9
! 9 <PB1.,E9
% 9 >=.BO9
+ 9 ;.6K9:/;
- " TE6&E,96EBT/;
0 " 6=T.>9O.9
2 K TE6&E,96EBT/;
3 " <PB1.,E9
4 " 6=T.>9O.9
15 9 9&T.T/1.B.
11 K &E,S=B9;.T9TE9
1! 9 ;.6K9:/;
1% 9 6=T.>9O.9
1+ " TE6&E,96EBT/;
1- 1 "9,9"TE,/;
10 9 ;.6K9:/;
12 9 <PB1.,E9
13 K 97E"T.>.T9TE9
14 " "9,9"TE,/;
!5 K ;.6K9:/;
!1 K 6E6=,.9
!! 9 <PB1.,E9
!% 9 TE6&E,96EBT/;
!+ " 6=T.>9O.9
!- " 6E6=,.9
!0 K 97E"T.>.T9TE9
!2 9 <PB1.,E9
!3 " 6=T.>9O.9
!4 K 6E6=,.9
%5 " <PB1.,E9
%1 K >=.BO9
%! 9 ;.6K9:/;
%% 1 9TEBO.9
%+ K 97E"T.>.T9TE9
%- K TE6&E,96EBT/;
%0 " <PB1.,E9
%2 K 9&T.T/1.B.
%3 " TE6&E,96EBT/;
%4 9 6E6=,.9
+5 1 .69<.B9O.E
+1 9 97E"T.>.T9TE9
+! 9 &E,S=B9;.T9TE9
+% K 6=T.>9O.9
++ 9 6E6=,.9
+- K <PB1.,E9
SOLUŢIE TEST 9
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 9 >=.BO9
! K .69<.B9O.E
% 1 9TEBO.9
+ 9 <PB1.,E9
- 1 ;.6K9:/;
0 1 6E6=,.9
2 9 >=.BO9
3 9 <PB1.,E9
4 K "9,9"TE,/;
15 K 9TEBO.9
11 K >=.BO9
1! " 6=T.>9O.9
1% 9 ;.6K9:/;
1+ 1 97E"T.>.T9TE9
1- 9 <PB1.,E9
10 K 6E6=,.9
12 " 6=T.>9O.9
13 K TE6&E,96EBT/;
14 K ;.6K9:/;
!5 9 <PB1.,E9
!1 K 9&T.T/1.B.
!! K ;.6K9:/;
!% 1 6E6=,.9
!+ " 6=T.>9O.9
!- " <PB1.,E9
!0 " 97E"T.>.T9TE9
!2 1 6=T.>9O.9
!3 1 "9,9"TE,/;
!4 " 97E"T.>.T9TE9
%5 1 6=T.>9O.9
%1 9 ;.6K9:/;
%! K &E,S=B9;.T9TE9
%% 9 6E6=,.9
%+ 9 ;.6K9:/;
%- " <PB1.,E9
%0 9 TE6&E,96EBT/;
%2 " 6=T.>9O.9
%3 K <PB1.,E9
%4 K TE6&E,96EBT/;
+5 K 6E6=,.9
+1 9 ;.6K9:/;
+! K <PB1.,E9
+% K 6=T.>9O.9
++ 9 &E,S=B9;.T9TE9
+- K 9&T.T/1.B.
SOLUŢIE TEST 10
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 9 <PB1.,E9
! 9 ;.6K9:/;
% 9 6E6=,.9
+ 9 "9,9"TE,/;
- 9 6=T.>9O.9
0 " ;.6K9:/;
2 9 <PB1.,E9
3 K >=.BO9
4 9 TE6&E,96EBT/;
15 K .69<.B9O.E
11 1 9TEBO.9
1! 9 97E"T.>.T9TE9
1% " &E,S=B9;.T9TE9
1+ " ;.6K9:/;
1- 1 9TEBO.9
10 " <PB1.,E9
12 1 TE6&E,96EBT/;
13 1 6E6=,.9
14 " 9TEBO.9
!5 K 6=T.>9O.9
!1 9 97E"T.>.T9TE9
!! c 6=T.>9O.9
!% " <PB1.,E9
!+ 1 TE6&E,96EBT/;
!- 9 6E6=,.9
!0 1 TE6&E,96EBT/;
!2 K ;.6K9:/;
!3 1 <PB1.,E9
!4 K 6=T.>9O.9
%5 " 9&T.T/1.B.
%1 9 ;.6K9:/;
%! 1 6E6=,.9
%% K 6=T.>9O.9
%+ 9 ;.6K9:/;
%- " 97E"T.>.T9TE9
%0 K "9,9"TE,/;
%2 1 &E,S=B9;.T9TE9
%3 1 9&T.T/1.B.
%4 " 6=T.>9O.9
+5 K 6E6=,.9
+1 1 <PB1.,E9
+! 1 ;.6K9:/;
+% K TE6&E,96EBT/;
++ " >=.BO9
+- 1 <PB1.,E9
PRETESTAREA EXAMENULUI
DE BACALAUREAT 2003
&roba scrisa la &S.?=;=<.E Io ora saptămana1J
VARIANTA A
1. "a organizare distinctă a structurilor de adaptare la mediu, personalitatea:
a. se formează )ncep*nd de la na#tere;
b. se formează )ncep*nd cu v*rsta #colarităţii, sub influenţa factorilor
educaţionali;
c. e'istă )ncă de la na#tere, fiind un dat genetic;
d. apare abia )n adolescenţă, o dată cu maturizarea operaţională a g*ndirii.
!. &erioada caracterizată prin menţinerea unui bun randament intelectual, prin
ec(ilibru afectiv #i prin afirmarea )n plan profesional este:
a. maturitatea;
b. pubertatea;
c. bătr*neţea;
d. adolescenţa.
%. "a factor al personalităţii, ereditatea determină )n mod (otăr*tor:
a. deprinderile;
b. temperamentul;
c. caracterul;
d. aptitudinile.
+. 9nsamblul sc(imbărilor biopsi(osociale evidenţiate de evoluţia vieţii
fiecărui om constituie dezvoltarea:
a. interindividua1ă;
b. ontogenetică;
c. antropogenetică;
d. filogenetică.
-. .nterdependenţa dintre g*ndire #i limba$ este evidenţiată de:
a. legăturile str*nse e'istente )ntre normele gramaticale #i normele logicii
formale;
b. posibilitatea e'primării unor stări afective prin mi$loace nonverbale de
comunicare;
c. independenţa operaţiilor g*ndirii faţă de conţinuturile comunicării;
d. dependenţa operaţiilor g*ndirii de funcţiile limba$ului.
0. 7uncţia limba$ului care este evidenţiată prin alăturarea de cuvinte: ,,9la,
bala, portocala8 este funcţia:
a. de cunoa#tere;
b. de comunicare;
c. dialectică;
d. ludică.
2. 1omeniul performanţial de lucru al g*ndirii este:
a. algoritmica;
b. rezolvarea de probleme;
c. )nţelegerea;
d. formarea noţiunilor.
3. "a ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemnează un ansamblu de:
a. modalităţi de lucru bazate pe reguli precise, cu eficienţă sigură;
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;
c. strategii antirutiniere de lucru a g*ndirii;
d. modalităţi de rezolvare a unor tipuri bine precizate de probleme.
4. 7aţă de ac(iziţiile anterioare, stadiul operaţiilor formale, atins )n
dezvoltarea intelectului la adolescenţă permite realizarea de:
a. operaţii cu noţiuni;
b. raţionamente ipoteticodeductive;
e. raţionamente inductive;
f. operaţii concrete cu clase #i relaţii.
15. Înclinaţia către egocentrism #i antropomorfism caracterizează )n mod
preponderent:
a. maturitatea;
b. copilăria;
c. adolescenţa;
d. bătr*neţea.
11. ,eacţia )n faţă autorităţi, caracteristică primilor ani ai adolescenţei este:
a. independenţa, opoziţia, respectul reciproc;
b. atitudinea protestatară, dorinţa de afirmare, inconsecvenţa;
c. atitudinea )mpăciuitoare, )ncrederea )n sine, ironia;
d. frustrarea, dependenţa, furia.
1!. &asiunile sunt trăiri afective:
a. foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează )ntreaga
personalitate;
b. difuze #i generalizate, de intensitate redusă, care dau o anumită tonalitate
)ntregii noastre vieţi psi(ice;
c. de scurtă durată, de intensitate variabilă, care e'primă reacţiile noastre la
situaţiile cu care ne confruntăm;
d. comple'e, de lungă durată, de intensitate moderată.
1%. 1istributivitatea, ca una dintre )nsu#irile atenţiei, constă )n:
a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli #i de a oscila )ntre ei;
posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli #i de a oscila intre ei;
b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element, ignor*ndui pe
ceilalţi;
c. posibilitatea comutării intenţionate a atenţiei de la o activitate la alta;
d. capacitatea de a comuta alternativ #i rapid atenţia de la o sarcină la alta,
pentru optimizarea activităţii desfă#urate.
1+. "omportamentul prosocial e'clude comportamentul:
a. agresiv;
24. de )ncura$are;
25. altruist;
26. de a$utorare.
1-. Este adevărat enunţul conform căruia:
a. motivaţia e'primă orientarea activă #i relativ stabilă a personalităţii spre
anumite domenii de activitate;
b. limba$ul reprezintă trăirile subiective de scurtă durată #i cu intensitate
variabilă care e'primă reacţiile noastre la situaţiile cu care ne confruntăm;
c. g*ndirea este un proces cognitiv superior, av*nd rol central )n sistemul
psi(ic uman;
d. nivelul de aspiraţie desemnează ansamblul factorilor care declan#ează #i
coordonează combinatorica imaginativă.
10. 1in punct de vedere psi(ologic, inteligenţa este abordată ca:
a. latura relaţionalvalorică a personalităţii;
b. ansamblu de aptitudini practice #i generale;
c. ansamblu de trăsături de voinţă;
d. latura energetică a personalităţii.
12. Între con#tient #i incon#tient:
a. sunt posibile relaţii, unele conţinuturi ale incon#tientului pot deveni
con#tiente )n condiţii speciale;
b. e'istă treceri numeroase, con#tientul valorifică )n c*mpul actual al
con#tiinţei acumulările incon#tientului;
c. )n condiţiile unei vieţi psi(ice sănătoase nu e'istă nici o relaţie,
incon#tientul e inaccesibil con#tiinţei;
d. sunt posibile treceri reciproce doar )n condiţiile de boală psi(ică.
34
13. "ele patru temperamente de bază, cunoscute )ncă din antic(itate, sunt:
a. flegmatic, apatic, melancolic, coleric;
b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;
c. coleric, sentimental, nervos, amorf;
d. e'travertit, introvertit, coleric, sangvinic.
14. Bu reprezintă o particularitate a proceselor afective:
a. polaritatea;
b. durata;
c. independenţa;
d. intensitatea.
!5. "apacitatea de a menţine atenţia asupra aceluia#i obiect un timp mai
)ndelungat desemnează:
a. stabilitatea atenţiei;
b. mobilitatea atenţiei;
c. concentrarea atenţiei;
d. volumul atenţiei.
!1. Bu reprezintă o relaţie interpersonală:
a. dragostea;
b. căsătoria;
c. limba$ul;
d. prietenia.
!!. 9tenţia constă )n:
a. concentrarea #i focalizarea energiei psi(onervoase )nspre realizarea optimă
a relaţiei omlume;
b. diri$area #i concentrarea energiei psi(onervoase )n vederea atingerii
scopurilor con#tient propuse;
c. activarea selectivă, concentrarea #i orientarea energiei psi(onervoase;
d. activarea selectivă, concentrarea #i orientarea voluntară a energiei fizice.
!%. "a element din structura motivaţiei, trebuinţele:
a. constau )ntrun set de mecanisme biofizice )nnăscute, prezente la toţi
oamenii;
b. reprezintă efectul tuturor acţiunilor umane;
c. sunt dob*ndite dea lungul e'istentei omului, fiind diferite de la individ la
individ;
d. sunt at*t )nnăscute, c*t #i dob*ndite, iar nesatisfacerea lor prelungită este
dăunătoare.
!+. 7uncţia imperativpersuasivă a limba$ului constă )n:
a. transferul unor conţinuturi informaţionale de la o persoană la alta;
b. influenţarea voinţei destinatarului mesa$ului;
c. contribuţia la descărcarea tensiunii nervoase a emiţătorului;
d. sublinierea trăirilor emoţionale ale emiţătorului.
!-. 9fectivitatea reprezintă un ansamblu de:
a. fenomene comple'e prin intermediul cărora activitatea umană este
stimulată constant;
b. fenomene av*nd rol de declan#are #i susţinere energetică a activităţi.
c. procese referitoare la concentrarea #i focalizarea distributivă a efortului
mintal;
d. procese care reflectă relaţiile omlume, sub formă de trăiri.
!0. 1in punct de vedere psi(ologic, motivaţia reprezintă:
a. un proces de sensibilizare selectivă faţă de realitatea e'ternă;
b. un proces reglator cu rol esenţial )n declan#area, orientarea #i modificarea
conduitei, independent de factorii e'terni;
c. un ansamblu de factori #i mecanisme psi(ice care declan#ează, orientează #i
susţin energetic activitatea umană;
d. o activitate psi(ică reglatorie care declan#ează activitatea #i o susţine
energetic.
!2. 1eliberarea se regăse#te )n etapa IfazaJ actului voluntar denumită:
a. lupta motivelor;
b. elaborarea planului de acţiune;
c. prefigurarea intenţiei;
d. luarea (otăr*rii.
!3. >oinţa este considerată ca fiind un proces:
a. reglatoriu realizat prin mi$loace verbale care rezultă din ciocnirea dintre
posibilităţile subiectului #i caracteristicile realităţii;
b. de autoregla$ superior prin care se mobilizează energie psi(onervoasă )n
vederea atingerii scopurilor #i depă#irii obstacolelor;
c. de autoregla$ superior, ce constă )n concentrarea #i orientarea energiei
psi(onervoase;
d. de orientare a resurselor psi(ofizice ale persoanei )n vederea adaptării la
mediu.
!4. =ptimul motivaţional este e'presia unei relaţii adecvate )ntre:
a. gradul de dificultate al sarcinii #i mărimea intensităţii motivaţiei;
b. de dificultate a sarcinii #i imaginea de sine a subiectului;
c. voinţa #i posibilităţile reale ale subiectului de a face faţă unei cerinţe;
d. imaginea de sine a subiectului #i nivelul său de aspiraţii.
%5. În sfera afectivităţii umane intră:
a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziţii;
b. dispoziţii, afecte, emoţii, sentimente, pasiuni;
c. emoţii, idealuri, pasiuni, afecte, interese;
d. emoţii, pasiuni, dispoziţii, interese, idealuri.
%1. &rodusul imaginaţiei se caracterizează prin:
a. noutate #i originalitate faţă de datele de la care porne#te;
b. caracter riguros #i logic;
c. fidelitate faţă de informaţiile din e'perienţa anterioară;
d. caracter abstractgeneralizator.
%!. "aracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:
a. cognitivintelectiv de )ntipărire, stocare #i reactuializare selectivă a
informaţiilor;
b. senzorialcognitiv de )ntipărire, stocare #i reactualizare a informaţiei;
c. cognitiv superior de )ntipărire #i stocare a e'perienţei de cunoa#tere;
d. psi(ic care asigură reţinerea informaţiei )n funcţie de nevoile activităţilor
desfă#urate.
%%. 6emoria #i g*ndirea au ca element comun faptul că ambele:
a. sunt activităţi psi(ice comple'e, specific umane;
b. sunt procese intelectuale;
c. ve(iculează informaţii esenţiale despre clase de obiecte #i fenomene;
d. ilustrează capacităţi generale, specific umane.

%+. 9cuitatea vizuală este o aptitudine:
a. simplă;
b. comple'ă;
c. generală;
d. specială.
%-. &entru structurarea personalităţii, relaţiile interpersonale reprezintă:
a. idealul;
b. rezultatul imediat;
c. fundamentul;
d. scopul final.
%0. /n element caracteristic al temperamentului este e'primat de faptul că:
a. trăsăturile temperamentale nu pot fi ierar(izate valoric;
b. omul nu este responsabil de reacţiile sale )n diferite )mpre$urări;
c. poate fi complet modificat prin educaţie;
d. temperamentele nu se e'primă )n activitatea psi(ică #i )n conduita morală a
subiectului.
%2. Este )ntotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de:
a. părintele care )#i pedepse#te fizic copilul;
b. poliţistul care imobilizează un infractor;
c. persoana care pătrunde prin forţă pe proprietatea altei persoane;
d. medicul care provoacă durere pacientului.
%3. "omportamentele prosociale sunt acelea care au:
a. urmări pozitive, )n plan personal, pentru autorul lor;
b. efecte de atracţie interpersonală;
c. efecte pozitive asupra celorlalţi;
d. urmări benefice, )ntotdeauna recompensate de societate.
%4. În calitate de componente de bază ale caracterului, atitudinile se
caracterizează prin:
a. e'primare variabilă, fiind influenţate de circumstanţe;
b. e'primarea automatizată )n comportament a valorilor asimilate prin
)nvăţare;
c. raportare selectivă #i relativ stabilă, )n funcţie de situaţie;
d. raportare constantă, stabilă, la realitate.
+5. "onceptele sau noţiunile sunt produsele fundamentale ale:
a. g*ndirii;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. limba$ului.
+1. Este un comportament prosocial acela manifestat de:
a. o persoană care donează bani unui azil de bătr*ni;
b. o persoană care )napoiază un bun posesorului;
c. anga$aţii cărora li se reţine un procenta$ din salariu pentru fondul de
sănătate;
d. elevul care )#i a$ută colegul la e'amen oferindui răspunsul la test.
+!. În sistemul de personalitate caracterul:
a. reglează conduita )n vederea atingerii scopurilor propuse;
b. asigură relaţionarea cu semenii )n vederea obţinerii unor rezultate
superioare mediei;
c. asigură tonusul necesar implicării )n activitate;
d. reglează din interior concordanţa conduitei cu e'igenţele impuse de
societate.
+%. 9ptitudinile se demonstrează )n:
a. calitatea superioară a produsului realizat;
b. interesul manifestat de subiect pentru o anumită activitate;
c. cuno#tinţele, e'perienţa deţinute )ntrun domeniu;
d. dotarea psi(ică deosebită de care dispune subiectul.
++. &entru temperament, caracterul are rol de:
a. punct de plecare pentru manifestările temperamentale;
b. instanţă de valorizare a trăsăturilor temperamentale;
c. instanţă de control #i valorificare;
d. element de dinamizare, energizare.
+-. În calitate de componente ale laturi relaţionalvalorice a personalităţii,
atitudinile sunt:
a. formate din elemente dob*ndite #i )nnăscute;
b. )ntotdeauna )nnăscute;
c. )ntotdeauna dob*ndite prin )nvăţare;
d. formate uneori din elemente dob*ndite.
!"#$ %& !'()*+(*!",
1 9
! 9
% K
+ K
- 9
0 1
2 K
3 "
4 "
15 K
11 K
1! 9
1% 1
1+ 9
1- "
10 K
12 9
13 K
14 "
!5 9
!1 "
!! "
!% 1
!+ K
!- 1
!0 "
!2 9
!3 K
!4 9
%5 K
%1 9
%! 9
%% K
%+ 9
%- "
%0 9
%2 9
%3 "
%4 1
+5 9
+1 9
+! 1
+% 9
++ "
+- "