CARTEA VIETII – Meditatii zilnice cu Krishnamurti

Introducere
In 1934 Krishnamurti a spus “De ce doriti sa studiati cartile in loc sa studiati viata? Descopera ceea ce
este adevarat si ceea ce este fals in mediul tau apropiat cu toate presiunile si cruzimile sale, si atunci vei
descoperi adevarul”. In mod repetat el a su!liniat ca" aceasta Carte a Vietii este mereu in schim!are" cu un
dinamism care nu poate #eni din $andire" este sin$ura lectura de #aloare" toate celelalte %iind doar
in%ormatii pasi#e" la mana a doua. “Istoria omenirii este in voi, vasta experienta, temerile, anxietatile,
durerea, placerea si toata credinta omului acumulata si inradacinata pe parcursul mileniilor. Tu esti aceasta
carte”.
Aceasta carte" Cartea Vietii - Meditatii zilnice cu ris!namurti" este aran&ata oarecum in ordinea in care
Krishnamurti si'a dez#oltat discursul de'a lun$ul timpului( Inspirata de credinta lui Krishnamurti ca ade#arul
se $aseste prin intermediul #ietii" Cartea Vietii prezinta 3)* de meditatii" de zi cu zi" dez#oltate tematic pe
sapte zile" structurata ca un calendar pe tot anul( +rezinta %ra$mente din discursurile" scrierile si dialo$urile
pu!licate sau inedite din perioada anilor 1933 – 19),(
+entru toti cei care pretuiesc intelepciunea acestui e-traordinar in#atator spiritual" ca si pentru cei care il
descopera pe Krishnamurti acum" pentru prima data – Cartea Vietii" este o colectie de in#ataturi pro%unde"
o comoara pentru %iecare zi(
“"scultarea sau citirea cu#etarilor sale te vor pune fata in fata cu tine insuti si cu lumea, cu o prospetime
uimitoare, in fiecare dimineata”.
"nne Morro$ %ind&er#!
“'rietene, nu incerca sa afli cine sunt( nu vei sti niciodata. )u nu vreau sa accepti nimic din ce spun, eu
nu vreau nimic de la niciunul dintre voi. *u imi doresc popularitatea, nu vreau sa fiu flatat sau sa ma urmati.
+iindca sunt asa de indra#ostit de viata, nu imi doresc nimic. "ceste intre&ari nu au importanta, ceea ce
are importanta este faptul ca va supuneti si permiteti ca ,udecata voastra sa fie pervertita de autoritati.
-udecata voastra, mintea, afectiunea si viata va sunt murdarite de lucruri care nu au valoare si aici se afla
tristetea.
Tre&uie sa intele#i semnificatia intre#ii vieti, nu doar o mica parte din ea. Din acest motiv este necesar
sa citesti, din acest motiv tre&uie sa privesti cerul, din acest motiv tre&uie sa canti si sa dansezi, sa scrii
poeme, sa suferi si sa intele#i, toate acestea la un loc inseamna viata.”
-. ris!namurti
. minte #asta si inocenta
Ade#arul este ade#aratul /umnezeu" /umnezeul real" nu cel care l'a creat pe om mincinos" distru$ator"
mic" super%icial" in$ust( Este ne#oie de o minte sanatoasa pentru intele$erea ade#arului" este ne#oie de o
minte cuprinzatoare dar nu plina de cunostinte" ci o minte inocenta" pe care nu e-ista nici o impre$nare de
e-perienta" o minte care este li!era de timp( 0eii in#entati pentru propriul con%ort accepta tortura1 ei accepta
o minte care de#ine monotona" plictisita" care nu cauta ade#arul( Acesta #rea o %iinta totala" completa"
umana" a carei inima este plina" cuprinzatoare" clara" capa!ila de sentimente intense" capa!ila de a #edea
%rumusetea unui copac" zam!etul unui copil si a$onia unei %emei care nu a a#ut niciodata o masa
indestulatoare(
Tre!uie sa ai acest sentiment e-traordinar" aceasta sensi!ilitate la toate %ata de animale" %ata de pisica"
care se plim!a pe acoperis" %ata de mizerie" mizeria din %iintele umane a%late in saracie" in disperare(
Tre!uie sa %ii sensi!il – o sensi!ilitate intensa" dar nu intr'o directie particulara" nu o emotie care #ine si
pleaca" dar care tre!uie sa %ie resimtita cu tot trupul tau" cu ochii" cu urechile" prin ner#ii tai" prin intermediul
$lasului tau( Tre!uie sa %ii sensi!il complet tot timpul( /aca nu esti in totalitate sensi!il" nu e-ista nici o
inteli$enta( Inteli$enta #ine cu sensi!ilitatea si o!ser#area(
Ce rol are emotia in #iata2
Cum apar emotiile in %iinta2 3oarte simplu( Ele #in in %iinta prin stimuli" prin intermediul cailor ner#oase( Ma
intepi cu un ac" eu tip" ma %latezi si sunt incantat" ma insulti si nu'mi place( +rin simturi emotiile patrund in
%iinta noastra( 4i de cele mai multe ori %unctionam prin intermediul emotiilor de placere" in mod e#ident"
domnule( Iti place sa %ii recunoscut ca hindus( Apoi sa apartii unui $rup" unei comunitati" unei traditii #echi si
care sa #a placa" cu 5ita" 6panishadele si #echile traditii( 4i musulmanilor le plac toate acestea" si asa mai
1
departe( Emotiile au patruns in %iinta noastra prin stimuli din mediul incon&urator si asa mai departe( Este
destul de e#ident(
Ce rol au emotiile in #iata2 Este #iata emotie2 Ati inteles2 Este dra$ostea placere2 Este dorinta iu!ire2
In cazul in care emotia este iu!ire" acolo este ce#a care se schim!a tot timpul( Ade#arat2 7u stii asta2
8 /eci" tre!uie sa realizezi ca emotiile" sentimentele" entuziasmul" senzatia de a %i !un" si toate celelalte"
nu au nimic de'a %ace cu iu!irea ade#arata" cu compasiunea( Toate sentimentele" emotiile" au de'a %ace cu
$andirea" si prin urmare conduc la placere si durere( Iu!irea nu are nici durere" nici intristare deoarece ea
nu este rezultatul placerii sau al dorintei(
Inteli$enta sentimentelor
+rimul lucru de %acut ' daca as putea su$era ' este sa a%lam de ce $andim intr'un anumit %el si de ce simtim
intr'un anumit mod( 7u incercati sa modi%icati" nu inceracati sa analizati $andurile si emotiile #oastre"
de#eniti doar constienti de $andurile care #a orienteaza intr'o anumita directie si #a moti#eaza sa actionati(
/esi puteti descoperi moti#ul prin analiza" desi ati putea descoperi cate ce#a prin analiza" aceasta nu #a %i
realitatea1 realitatea #a %i doar atunci cand sunteti intens constienti in clipa prezenta a mani%estarii $andului
si emotiei tale" atunci #ei o!ser#a e-traordinara lor su!tilitate si %inetea ra%inamentului lor( Atata timp cat
a#eti un 9tre!uie: si un 9nu tre!uie:" datorita acestei constran$eri nu #eti putea descoperi cat de usor #a
puteti pierde in $andire si emotie( Iar eu sunt si$ur ca ati primit prin educatie acest 9tre!uie: si 9nu tre!uie:
si prin urmare ati distorsionat $andirea si sentimentul( Ati %ost le$at si schilodit de sisteme" metode" de catre
pro%esorii #ostri( /eci renuntati la 9tre!uie: si 9nu tre!uie:( Acest lucru nu inseamna imoralitate" ci a de#eni
constienti de o minte care spune 9eu tre!uie: si 9eu nu tre!uie:( Ca o %loare care in%loreste intr'o dimineata"
ast%el se intampla si cu inteli$enta ' este acolo" %unctioneaza" realizand intele$erea(
Intelect #s( inteli$enta
/ez#oltarea intelectului nu duce la inteli$enta( Mai de$ra!a" inteli$enta apare cand %iinta actioneaza in
per%ecta armonie" atat intelectual cat si emotional( Este o mare di%erenta intre intelect si inteli$enta(
Intelectul este doar $andire si %unctioneaza independent de emotie( Atunci cand intelectul este antrenat in
orice directie particulara" independent de emotie" poate de#eni un intelect mare" dar lipsit de inteli$enta"
pentru ca inteli$enta este capacitatea inerenta de a simti si a rationa1 in inteli$enta am!ele calitati sunt
deopotri#a prezente" intens si armonios(
(((/aca sunteti condusi de emotii in a%aceri" #a spun" a%acerile nu pot %i !ine si onest $estionate( /eci
#eti a#ea mintea impartita in compartimente( Intr'un compartiment #a #eti mentine interesul reli$ios" in altul
emotiile" iar intr'un al treilea interesul pentru a%acerea #oastra" care nu are nimic de'a %ace cu intelectul si
#iata emotionala( Mintea orientata catre a%aceri trateaza #iata doar ca un mi&loc de a o!tine !ani pentru a
trai( /eci" aceasta e-istenta haotica" aceasta di#izare a #ietii tale continua( /esi #'ati condus a%acerile cu
inteli$enta" adica emotiile si $andurile dumnea#oastra au actionat armonios" a%acerea ar putea totusi esua(
Este o pro!a!ilitate( 4i pro!a!il #eti simti cu ade#arat a!surditatea" cruzimea si e-ploatarea care sunt
implicate in acest mod de #iata(
+ana cand nu #eti a!orda intrea$a #iata cu inteli$enta" si nu doar cu intelectul" nici un sistem din lume nu
#a sal#a omul de la truda neincetata pentru casti$area e-istentei(
4entimentele si emotiile produc cruzime
+utem #edea ca nici o emotie si nici un sentiment nu isi au locul atunci cand e-ista iu!ire(
4entimentalismele si emotiile sunt doar reactii la ceea ce ne place sau ne displace( Imi place de tine si sunt
%oarte entuziasmat( Imi place acest loc" o" este minunat" si toate celelalte" ceea ce implica %aptul ca altce#a
nu'mi place" si asa mai departe( Ast%el" sentimentul si emotia produc cruzimea( Ati remarcat #reodata asta2
Identi%icarea cu acea carpa numita drapel national este un %actor emotional si sentimental pentru care
sunteti dispusi sa'i omorati pe altii" si care se numeste dra$oste de tara" iu!irea aproapelui(((2 +utem
#edea ca in cazul in care sentimentele si emotiile ne coplesesc" iu!irea nu e-ista( 4unt doar emotii si
sentimente care produc cruzime" placere si neplacere( 4i se poate #edea" deasemenea" ca atunci cand
e-ista $elozie" nu este iu!ire" in mod e#ident( 4unt in#idios ca a#eti o pozitie mai !una" locuri de munca mai
!une" case mai !une" sunteti mai %rumos" mai inteli$ent" si eu sunt $elos pe #oi( Eu nu spun" de %apt" ca
sunt $elos" dar #oi concura cu #oi" este o %orma de $elozie" de in#idie( /eci" in#idia si $elozia nu sunt iu!ire"
inlaturati'le1 eu nu #a spun sa le inlaturati si in acelasi timp sa continuati sa %iti in#idiosi – inlaturati'le
precum ploaia spala pra%ul adunat de mai multe zile pe o %runza1 doar indepartati'le(
2
Tre!uie sa murim %ata de toate emotiile noastre

Ce intele$em prin emotie2 Este o senzatie" o reactie" un raspuns al simturilor2 6ra" de#otamentul"
sentimentul de iu!ire sau de simpatie pentru ceilalti – toate acestea sunt emotii( 6nele" cum ar %i iu!irea si
simpatia" sunt poziti#e" in timp ce altele" cum ar %i ura" sunt ne$ati#e si #rem sa scapam de ele( /ra$ostea
este opusul urii2 Iar dra$ostea este o emotie" o senzatie" un sentiment care este trecut prin memorie2
(((/eci" ce intele$em prin iu!ire2 /esi$ur iu!irea nu este memorie( Aceasta este %oarte di%icil sa
intele$em deoarece" pentru ma&oritatea dintre noi" iu!irea este memorie( Cand spui ca iti iu!esti sotia sau
sotul" ce intele$i prin asta2 Iu!esti ceea ce'ti produce placere2 Iu!esti ceea ce ai identi%icat la tine si ai
recunoscut in celalalt ca apartinand tie2 Te ro$" astea sunt %apte" nu am in#entat nimic" nu te uita asa
in$rozit;
(((Aceasta este ima$inea care ne place" sau credem ca ne place" sim!olul 9sotia mea: sau 9sotul meu:"
nu #iata reala a indi#idului( 7u'mi cunosc sotia sau sotul deloc( 4i nu #oi putea niciodata cunoaste aceasta
persoana atata timp cat cunoasterea inseamna recunoastere( Recunoasterea se !azeaza pe memorie –
memoria placerii si a durerii" memoria lucrurilor traite" chinurile indelun$ate" lucrurile pe care le posedam si
de care ne'am atasat( Cum pot iu!i atunci cand e-ista %rica" tristete" sin$uratate" um!ra disperarii2 Cum
poate iu!i omul am!itios2 4i suntem cu totii %oarte am!itiosi" insa cinstiti(
/eci" pentru a a%la cu ade#arat ce este dra$ostea" tre!uie sa murim %ata de trecut" %ata de toate emotiile
noastre !une si rele – moarte %ara e%ort" asa cum am renunta la ce#a otra#itor" pentru ca stim(
Tre!uie sa a#em sentimente minunate
In lumea moderna unde e-ista atat de multe pro!leme" ne este usor sa pierdem sentimentele minunate(
Intele$ prin cu#antul sentiment nu senzatia" nu emoti#itatea" nu doar e-citarea" ci acea calitate a perceptiei"
calitatea audierii" calitatea ascultarii" calitatea emotiei" o pasare cantand intr'un copac" miscarea unei
%runze in lumina soarelui( +entru a simti acestea cu intensitate" pro%und" penetrant" este %oarte di%icil pentru
cei mai multi dintre noi" deoarece a#em atat de multe pro!leme( 4e pare ca orice atin$em se trans%orma
intr'o pro!lema si" aparent" nu e-ista ninci un s%arsit al pro!lemelor omului" care pare a %i cu totul incapa!il
sa le rezol#e pentru ca" cu cat e-ista mai multe pro!leme" cu atat de#ine mai incapa!il sa perceapa
sentimentele(
Intele$ prin 9a simti: aprecierea unei ramuri aplecate" mizeria" noroiul de pe drum" sa %ii sensi!il la
durerea celuilalt" sa %ii intr'o stare de e-taz atunci cand #ezi un apus de soare( Acestea nu sunt sentimente"
acestea nu sunt simple emotii( Emotia si sentimentul sau sentimentalismul" la randul sau" cruzimea"
acestea pot %i utilizate de catre societate" si atunci cand nu e-ista sentiment" senzatie" de#enim scla#
pentru societate( /ar tre!uie sa a#em sentimente minunate( 4entimentul %rumusetii" sentimentul cu#antului"
tacerea dintre doua cu#inte si ascultarea unui sunet clar – toate acestea $enereaza sentimente( 4i tre!uie
sa a#em sentimente puternice" deoarece numai aceste sentimente %ac mintea e-trem de sensi!ila(
.!ser#atia %ara $andire
7u e-ista nici un sentiment %ara $andire" iar in spatele $andirii este placerea1 asa ca aceste lucruri mer$
impreuna placere" cu#ant" $and" sentiment" ele nu sunt separate( .!ser#atia %ara $andire" %ara simtire"
%ara cu#ant este ener$ie( Ener$ia este disipata de cu#ant" asociere" $andire" placere si de timp" prin urmare
acolo nu e-ista ener$ie(
Totalitatea sentimentelor
Ce este sentimentul2 4entimentul este ca si $andirea( 4entimentul este o senzatie( Vad o %loare si am
o reactie de raspuns %ata de aceasta imi place sau nu'mi place( +lacerea sau neplacerea sunt dictate de
$andire" iar $andul este raspunsul de %ond al memoriei( /eci" eu spun :Imi place aceasta %loare: sau 97u'
mi place aceasta %loare:" 9Imi place acest sentiment: sau 97u'mi place acest sentiment:((( /eci iu!irea este
le$ata de sentiment2 4entimentul este senzatie" in mod e#ident" senzatia de placere si de neplacere" de
!ine si de rau" de placut la $ust si toate celelalte( Aceasta senzatie are #reo le$atura cu iu!irea2 Ai #azut
pe strada ta modul de #iata al oamenilor" %elul in care locuiesc" cum #or!esc2 4i ai o!ser#at toti s%intii pe
care ii adora2 +entru ei pasiunea este se- si prin urmare ei nea$a pasiunea" prin urmare ei nea$a
%rumusetea – nea$a in sensul de a le respin$e( /eci ai respins senzatia de iu!ire deoarece ai spus
94enzatiile ma %ac prizonier" #oi %i un scla# al dorintelor se-uale – tre!uie sa le inlatur:( +rin urmare ati %acut
din se- o imensa pro!lema( Cand #'ati inteles sentimentele complet" nu partial" atunci cand ati inteles cu
ade#arat ansam!lul sentimentelor" atunci #eti sti ce este iu!irea( Atunci cand poti #edea %rumusetea unui
3
copac" cand poti #edea %rumusetea unui zam!et" cand poti #edea apusul de soare la mar$inea orasului '
sa #ezi in totalitate – atunci #ei sti ce este iu!irea(
4a nu numim sentimental
Cand o!ser#am un sentiment" acel sentiment are o %inalitate( /ar chiar daca sentimentul are o %inalitate"
daca e-ista un o!ser#ator" un cenzor" un $anditor care ramane ina%ara sentimentului" atunci inca e-ista
contradictie( /eci" este %oarte important sa intele$em cum analizam un sentiment(
<uati" de e-emplu" un sentiment %oarte %rec#ent $elozia( 4tim cu totii ce inseamna sa %ii $elos( Acum"
cum iti analizezi $elozia2 Cand analizezi acest sentiment" esti un o!ser#ator al $eloziei ca %iind ce#a in
a%ara ta( Incerci sa schim!i $elozia" sa o modi%ici" sau incerci sa e-plici de ce se &usti%ica sa %ii $elos" si asa
mai departe( 4i tot asa( /eci" e-ista o %iinta" un cenzor" o entitate in a%ara $eloziei care o o!ser#a( +entru
moment $elozia poate disparea" dar re#ine" se intoarce pentru ca nu realizezi ca $elozia este o parte din
tine(
(((Ceea ce spun este ca in momentul in care ii dai un nume" pui o eticheta acestui sentiment" l'ai adus
intr'un sa!lon" ai creat un o!ser#ator" o entitate separata" care este compusa din cu#inte" idei" opinii despre
ceea ce este !ine si ce este rau((( /ar" daca nu numim acest sentiment – ceea ce necesita o constientizare
e-traordinara" o reala intele$ere imediata – atunci #eti descoperi ca nu e-ista nici un o!ser#ator" nici un
$anditor" nici un centru care #a &udeca si ca tu nu esti di%erit de sentiment( 7u e-ista nici un 9T6: care
simte(
Emotiile nu duc nicaieri
Indi%erent daca esti $hidat de emotii sau de intelect a&un$i la disperare pentru ca acestea nu duc nicaieri(
Totusi iti dai seama ca iu!irea nu este placere" iu!irea nu este dorinta(
4tii ce este placerea" domnule2 Cand percepeti ce#a sau atunci cand a#eti un sentiment" #a $anditi la
acest sentiment" #a atasati in mod constant acel sentiment" pana cand acesta #a o%era placere" iar aceasta
placere doriti sa o repetati" iar si iar( Atunci cand un om este mai mult sau putin am!itios" aceasta ii o%era
placere( Cand un om cauta putere" pozitie" presti$iu in numele tarii" in numele unei idei" si altele" aceasta ii
%ac placere( El nu are dra$oste deloc" si prin urmare el creaza raul in lume( El aduce lupta in interior si in
e-terior(
/eci realizeaza ca emotiile" sentimentul" entuziasmul" !unatatea si altele" nu au nimic de'a %ace cu
iu!irea ade#arata" cu compasiunea( Toate sentimentele" emotiile" au de'a %ace cu $andirea si prin urmare
conduc la placere si durere( Iu!irea nu are nici durere nici intristare pentru ca ea nu este rezultatul placerii
sau dorintei(
Memoria nea$a iu!irea
Este posi!il sa iu!iti %ara sa $anditi2 Ce inseamna $andirea2 5andirea este raspunsul la amintirea
durerii sau placerii( 7u e-ista $andire %ara ramasitele pe care le lasa o e-perienta incompleta( Iu!irea este
di%erita de emotie si sentiment( Iu!irea nu poate %i adusa in campul $andirii" in timp ce sentimentele si
emotiile pot( Iu!irea este o %lacara %ara %um" mereu proaspata" creati#a" #esela( . ast%el de iu!ire este
periculoasa pentru societate" in relatie( /eci" a!ordata treptat" modi%icata" $hidata" le$alizata" pusa in
pericol" atunci se poate trai cu ea( 7u stii ca atunci cand iu!esti pe cine#a" atunci iu!esti intrea$a omenire2
Atunci nu e-ista nici o !ariera" nici o nationalitate1 si atunci nu e-ista nici o dorinta de putere si in%luenta si
cine#a care sa'si asume #alorile lor( 6n ast%el de om este periculos pentru societate(
+entru a trai in iu!ire" procesul memoriei tre!uie sa inceteze( Memoria apare doar atunci cand
e-perienta este pe deplin si complet inteleasa( Memoria este doar reziduul e-perientei1 Este rezultatul
pro#ocarii care nu este complet inteleasa( Viata este un proces al pro#ocarii si al raspunsului( +ro#ocarea
este intotdeauna noua" iar raspunsul este intotdeauna #echi( Acest raspuns" care este conditionat" rezultat
al trecutului" tre!uie sa %ie inteles si nu disciplinat sau condamnat" indepartat( Aceasta inseamna sa traiesti
%iecare zi ca %iind noua" deplina si completa( Aceasta #iata completa este posi!ila numai atunci cand e-ista
iu!ire" cand inima ta este plina" nu cu cu#inte sau cu lucruri create de minte( 7umai in cazul in care e-ista
iu!ire" memoria inceteaza1 si atunci %iecare miscare este o renastere(
7u etichetati un sentiment
Ce se intampla cand nu dai un nume2 .!ser#i o emotie" o senzatie" cat mai direct si e-act si prin urmare
ai o relatie di%erita cu ea" asa cum tre!uie sa ai cu o %loare cand nu o numesti( Tre!uie sa #a uitati la ea din
nou( Cand nu numiti un $rup de oameni tre!uie sa #a uitati la %iecare indi#id in parte" sa nu'i tratati ca pe o
4
multime( +rin urmare esti mult mai alert" mult mai dispus sa o!ser#i" capa!il sa intele$i mai mult1 ai un
sentiment pro%und de iu!ire si compasiune1 dar daca ii tratati pe toti ca pe o multime" aceasta este
contrariul( /aca nu etichetezi" tre!uie sa o!ser#i %iecare sentiment asa cum apare( Atunci cand etichetezi"
sentimentul este di%erit de eticheta2 4au eticheta trezeste sentimentul2
/aca nu numesc un sentiment" adica in cazul in care $andirea nu %unctioneaza pur si simplu cu cu#inte"
sau daca nu $andesc in cu#inte" ima$ini sau sim!oluri ' ceea ce ma&oritatea o %acem – atunci ce se
intampla2 /esi$ur atunci mintea nu este altce#a decat un o!ser#ator( Cand mintea nu $andeste in
sim!oluri" ima$ini" nu e-ista nici un $anditor separat de $andire" care este cu#antul( Atunci mintea este
linistita" nu'i asa2 7u a de#enit linistita" este linistita( Cand mintea este cu ade#arat linistita" atunci emotiile
care apar pot %i a!ordate imediat( /oar cand dam nume sentimentelor" prin aceasta le intarim ast%el incat
sentimentele au continuitate1 acestea sunt stocate intr'un centru" din care #om da ulterior etichete" %ie
pentru a le intari" %ie pentru a le comunica(
Mentineti un sentiment si o!ser#ati ce se intampla
7iciodata nu mentinem un sentiment pur si simplu" ci intotdeauna il in#aluim in accesoriile cu#intelor(
Cu#antul il denatureaza $andirea tumultoasa din &urul lui il um!reste" il copleseste cu temeri uriase si
dorinte arzatoare( 7iciodata nu #om putea permanentiza un sentiment si nimic altce#a ura" sau cu acel
sentiment straniu de %rumusete( Cand apare sentimentul de ura" #a spun cat de rau este1 e-ista
constran$ere" lupta pentru a o depasi" crize" tul!urari de $andire despre aceasta8
Incercati sa mentineti sentimentul de ura" sentimentul de in#idie" $elozie" #eninul am!itiei1 caci la urma
urmei asta este ce ai in #iata zilnica" desi ti'ai putea dori sa traiesti in iu!ire sau cu cu#antul 9dra$oste:(
Atunci cand a#eti sentimentul de ura sau dorinta de a rani pe cine#a cu un $est sau cu un cu#ant" o!ser#ati
daca puteti pastra acel sentiment( +uteti2 Ati incercat #reodata2 Incercati sa mentineti un sentiment si
o!ser#ati ce se intampla( Veti constata ca este uimitor de $reu( Mintea ta nu #a lasa acest sentiment sin$ur"
ea #ine in $ra!a cu amintirile sale" asociatiile sale" cu propria ei #ointa cu recomandarile si pala#ra$eala ei
#esnica( /eschide o scoica( Cand te uiti la perla din ea te poti minuna de %rumusetea si delicatetea sa %ara
a spune cat de %rumoasa este" sau cine a %acut'o2 . poti o!ser#a %ara miscarea mintii2 /aca #ei putea" #ei
descoperi un lucru e-traordinar" o miscare ina%ara timpului" o prima#ara eterna(
Intele$erea cu#intelor
7u stiu daca #'ati $andit #reodata sau ati patruns in acest proces de #er!alizare" creator de nume(
/aca ati %acut asta" este intr'ade#ar cel mai uimitor lucru" %oarte interesant si stimulati#( Cand dam un nume
pentru tot ce e-perimentam" #edem sau simtim" cu#antul de#ine e-traordinar de important" iar cu#antul
este timpul( Timpul este spatiu" iar cu#antul este centrul acestuia( Toata $andirea este #er!alizare" $andire
in cu#inte( 4i poate mintea sa %ie li!era de cu#ant2 7u intre!a 9cum sa %iu eu pentru a %i li!er2:( Asta nu are
nici un sens( Insa intrea!a'te sin$ur" si #ei #edea ca esti scla# al cu#intelor si sa!loanelor" cum ar %i India"
5ita" comunist" crestin" rus" american" en$lez" casta de &os" casta de sus( Cu#antul iu!ire" cu#antul lui
/umnezeu" cu#antul meditatie – ce semni%icatie e-traordinara au cu#intele acestea si cat de slu$arnici
suntem %ata de ele2
Memoria incetoseaza perceptia
4peculezi" sau e-perimentezi cu ade#arat si mer$em impreuna inainte2 7u stii ce este o minte
reli$ioasa" nu2 /in ce ai spus tu nu stii ce inseamna" poti percepe doar o %rantura sau o anumita
perspecti#a din ea" asa cum #ezi cerul senin" al!astru" minunat" printre nori1 dar in momentul cand percepi
al!astrul cerului" ai o amintire despre el" #rei mai mult de atat si te pierzi in memorie1 mai mult" doresti sa
stochezi cu#antul ca pe o e-perienta" si te pierzi si mai mult in memorie(
Cu#intele creaza limitari
E-ista $andire %ara cu#ant2 Cand mintea nu este a$lomerata cu cu#inte" $andirea nu este $andirea pe
care o stim" ci este o acti#itate %ara cu#ant" %ara sim!ol1 prin urmare nu are nici o %rontiera – cu#antul
=#er!alizarea> este %rontiera(
Cu#antul creaza limitarea" %rontiera" si o minte care nu %unctioneaza prin cu#inte" nu are nici o limitare"
nu are %rontiere" nu are nici o constran$ere8 Ale$eti cu#antul iu!ire si #edeti ce trezeste in #oi" o!ser#ati'
#a1 in momentul in care am mentionat acest cu#ant ati inceput sa zam!iti si ati de#enit atenti" ati simtit
ce#a( /eci cu#antul iu!ire trezeste tot %elul de idei" din toate cate$oriile carnale" spirituale" pro%ane" in%inite
5
si tot restul( Insa a%lati ce este iu!irea( /esi$ur" domnilor" pentru a a%la ce este iu!irea" mintea tre!uie sa %ie
li!era de acest cu#ant si de toata semni%icatia acestui cu#ant(
Mer$eti dincolo de cu#inte
+entru a ne intele$e unii pe altii" cred ca este necesar ca noi sa nu %im prinsi in cu#inte" deoarece un
cu#ant ca /umnezeu" de e-emplu" poate a#ea o semni%icatie deose!ita pentru tine" in timp ce pentru mine
ar putea a#ea o semni%icatie total di%erita" sau nu intrea$a semni%icatie( /eci este aproape imposi!il sa
comunicam unul cu altul" cu e-ceptia cazului cand amandoi a#em intentia de a intele$e si a mer$e dincolo
de cu#inte( <i!ertatea cu#antului" in $eneral" inseamna a %i li!er de ce#a" nu'i asa2 Aceasta" de o!icei
inseamna a %i li!er de lacomie" de in#idie" de %urie" de nationalism si asa mai departe( Intrucat li!ertatea
poate a#ea cu totul alt sens" care este sentimentul de a %i li!er" cred ca este %oarte important sa intele$em
acest sens(
8<a urma urmei" mintea este %ormata din cu#inte" printre altele( Acum" mintea poate %i li!era de cu#antul
9in#idie:2 E-perimentati acest lucru si #eti #edea ca aceste cu#inte" cum ar %i /umnezeu" ade#arul" ura"
in#idia" au un e%ect pro%und asupra mintii( 4i poate %i mintea atat din punct de #edere neurolo$ic cat si
psiholo$ic li!era de aceste cu#inte2 /aca nu este li!era de ele" este incapa!ila sa %aca %ata realitatii
in#idiei( Cand mintea poate percepe direct ceea ce se numeste 9in#idie:" atunci realitatea insasi actioneaza
mult mai rapid decat e%ortul mintii de a %ace ce#a cu pri#ire la realitate( Atata timp cat mintea se $andeste
sa scape de in#idie prin intermediul idealului de non'in#idie" este distrasa" ea nu se con%runta cu realitatea"
si cu#antul 9in#idie: este o distra$ere a atentiei de la realitate( +rocesul recunoasterii este prin cu#ant" si
momentul in care am recunoscut sentimentul prin cu#ant dau continuitate acestui sentiment(
/escoperiti e-traordinarul
/eci noi cercetam la inceput daca mintea poate a&un$e la o perceptie e-traordinara" nu peri%erica" din
e-terior" de la $ranite" ci sa apara spontan" %ara nici o cautare( 4i aceasta este sin$ura modalitate de a
descoperi deoarece %ara cautare nu e-ista nici un e%ort" nici un scop" nici o e-perienta1 si aceasta este
ne$area totala a tuturor practicilor normale" care conduc la cristalizarea unui centru( /eci" mintea este
e-trem de ascutita" %oarte treaza" si nu mai depinde de nici o e-perienta pentru a se mentine treaza(
Atunci cand ne intre!am" putem sa o %acem #er!al1 pentru marea ma&oritate a oamenilor" in mod %iresc"
tre!uie sa %ie #er!al( 4i tre!uie sa realizam ca un cu#ant nu este acelasi lucru cu ceea ce reprezinta
cu#antul1 cum ar %i cu#antul 9copac: nu este copacul" nu este realitatea( Realitatea este atunci cand nu o
percepi prin cu#ant ci doar atunci cand esti in contact cu ea( /eci aceasta e realitatea – ceea ce inseamna
ca" cu#antul si'a pierdut puterea de a %ascina oamenii( /e e-emplu cu#antul /umnezeu este atat de
incarcat si %ascineaza oamenii atat de mult incat ei il accepta sau il respin$" si actioneaza precum o
#e#erita intr'o cusca; /eci" cu#antul si sim!olul tre!uie sa %ie date deoparte(
+erceptia ade#arului este imediata
E-primarea #er!ala a %ost atent construita de'a lun$ul secolelor" in relatia dintre indi#id si societate"
ast%el incat cu#antul" e-primarea #er!ala este o conditie sociala" dar si o e-primare indi#iduala( +entru a
comunica asa cum %acem noi" a#em ne#oie de memorie" a#em ne#oie de cu#inte" eu tre!uie sa cunosc si
sa #or!esc lim!a en$leza" care a %ost do!andita si per%ectionata de'a lun$ul secolelor( Cu#antul nu este
doar in curs de dez#oltare in relatiile sociale" ci si o reactie in relatiile sociale ale indi#idului1 cu#antul este
necesar( Intre!area este a %ost necesar atat de mult timp" secole de'a randul" pentru a construi si acumula
e-perienta #er!ala" sim!olica" dar am putea renunta la ea imediat2 Vom putea scapa treptat de inchisoarea
#er!ala a mintii" care a %ost construita de secole2 4au tre!uie sa e#adam imediat2 /eci" puteti spune
9Tre!uie sa ia timp" nu pot %ace acest lucru imediat:( Acest lucru inseamna ca #a tre!uiesc mai multe zile"
acest lucru presupune o continuitate a ceea ce a %ost" insa acesta este un proces de trans%ormare" pana
cand a&un$i la o etapa de unde nu poti mer$e mai departe( +oti sa %aci asta2 /eoarece ne este %rica"
suntem lenesi" suntem indolenti" noi spunem 9/e ce sa ma deran&ez pentru toate astea2 Este prea $reu:"
9Eu nu stiu ce sa %ac:" ast%el incat amanati" amanati" si amanati( /ar tre!uie sa #edem ade#arul despre
continuitatea si modi%icarea lim!a&ului" a cu#antului( +erceptia oricarui ade#ar este imediata" nu in timp(
+oate mintea rupe instantaneu aceasta mare indoiala2 +oate mintea #edea !ariera cu#antului" poate
intele$e semni%icatia cu#antului intr'o clipa" si sa ai!a aceasta stare atunci cand mintea nu mai este capti#a
in timp2 Tre!uie sa a#eti aceasta e-perienta1 doar ca este un lucru %oarte rar pentru ma&oritatea dintre noi(
6
Ade#arul su!til
A#eti o stra%ul$erare de intele$ere" acea e-traordinara rapiditate de intuitie atunci cand mintea este
%oarte tacuta" atunci cand $andirea este a!senta" atunci cand mintea nu este impo#arata de propriul
z$omot( /eci" intele$erea oricarui lucru" a unei ima$ini de arta moderna" copilul sau sotia" aproapele tau"
sau a intele$e ade#arul care este in toate lucrurile" poate #eni numai atunci cand mintea este %oarte linistita(
/ar linistea nu poate %i culti#ata pentru ca in cazul in care #ei culti#a linistea mintii" aceasta nu #a %i o minte
linistita" #a %i o minte moarta(
8Cu cat esti mai mult interesat de ce#a" cu atat mai mult #ei a#ea intentia de a intele$e mai simplu" mai
clar" %ara a&utorul mintii( Atunci #er!alizarea inceteaza( /upa $andire urmeaza cu#antul" iar acesta este cel
care inter%ereaza( Acesta este ecranul cu#intelor" este memoria care inter#ine intre cerinta si raspuns(
Acesta este cu#antul care raspunde cererii" pe care il numim intelect( /eci" mintea care se a%la intr'o
continua pala#ra$eala" care este #er!alizarea" nu poate sa intelea$a ade#arul" ade#arul in relatie" nu un
ade#ar a!stract( 7u e-ista nici un ade#ar a!stract( /ar ade#arul este %oarte su!til( Este su!til deoarece
este di%icil sa'l urmarim( El nu este a!stract( El #ine atat de rapid" atat de misterios" incat nu poate %i
perceput de minte" ca un hot in noapte" #ine pe ascuns" atunci cand nu esti pre$atit sa'l primesti( Admiterea
lui este doar o chemare a lacomiei( /eci" o minte care este prinsa in plasa cu#intelor nu poate sa intelea$a
ade#arul(
Intrea$a $andire este su!iecti#a
Tu si eu ne dam seama ca suntem conditionati( /aca spui ca unii oameni actioneaza si conditionarea
este ine#ita!ila" atunci nu este nici o pro!lema1 esti un scal#" si aceasta este limita ta( Insa daca incepeti sa
#a intre!ati daca este cu putinta sa rupeti aceasta limitare" aceasta conditionare" atunci e-ista o pro!lema1
caci #a tre!ui sa cercetati intre$ul proces al $andirii" #reti cu ade#arat asta2 /aca pur si simplu spui
9Tre!uie sa %iu constient de conditionarea mea" tre!uie sa cu$et despre ea" sa o analizez" in scopul de a o
intele$e si a o distru$e:" atunci tu iti mani%esti %orta( 5andirea" analiza ta este in continuare rezultatul
trecutului" a conditionarii tale" ast%el incat prin $andire" e#ident" nu se poate rupe conditionarea in care esti
prins(
.!ser#a corect doar prima pro!lema" nu cauta raspunsul" solutia( Realitatea este ca noi suntem
conditionati" si toata intele$erea datorata $andirii #a %i o intele$ere conditionata si partiala" prin urmare nu
e-ista o intele$ere totala" si doar in intele$erea totala a intre$ului proces al $andirii e-ista li!ertate(
/i%icultatea este ca ne situam intotdeauna in domeniul de %unctionare a mintii" care este un instrument al
$andirii" rationala sau nerationala1 si asa dupa cum am o!ser#at $andirea este intotdeauna partiala(
<i!ertatea de sine
+entru a'ti eli!era mintea de toate conditionarile" tre!uie sa o o!ser#i in totalitate %ara $andire(
Aceasta nu este o eni$ma( E-perimentati aceasta si #eti #edea( Ai #azut #reodata ce#a %ara a $andi2 Ai
ascultat #reodata" ai cautat" %ara a permite in acest intre$ proces o reactie2 Veti spune ca este imposi!il" de
a o!ser#a %ara a $andi1 #eti spune ca nici o minte nu poate %i neconditionata( Cand spui asta" de&a esti
!locat in propria'ti $andire" si de %apt nu stii(
/eci" putem #edea daca mintea este constienta de conditionarea ei2 Cred ca se poate( Va ro$
e-perimentati( +oti %i constient de %aptul ca esti hindus" socialist" comunist" de una sau alta" doar %iind
constient %ara a spune ca este !ine sau rau2 /eoarece aceasta sarcina – doar de a o!ser#a – este di%icila"
noi spunem ca este imposi!il( Eu spun ca este posi!il doar atunci cand suntem constienti de aceasta
totalitate a %iintei noastre" %ara nici o reactie care duce la conditionare" totalitatea" pro%unzimea" care este
intr'ade#ar li!ertatea de sine(
Constientizarea poate distru$e pro!lemele
Intrea$a $andire" e#ident" este conditionata1 nu e-ista $andire li!era( 5andirea nu poate %i li!era" ea
este rezultatul conditionarii noastre" a trecutului nostru" al culturii noastre" a zonei $eo$ra%ice" a mediului
social" economic" politic( Toate cartile pe care le citesc si toate practicile pe care le e%ectuez" sta!ilesc un
conte-t" si orice $andesc #a %i rezultatul acestui conte-t( /eci daca putem %i constienti – si putem mer$e in
prezent" ceea ce inseamna sa %im constienti – poate #om %i in masura sa deconditionam mintea" %ara
procesul de #ointa" %ara determinarea de a o deconditiona( /eoarece in momentul in care sta!ilesti" e-ista
o entitate care doreste" o entitate care spune 9Tre!uie sa'mi deconditionez mintea:( Aceasta entitate in
sine este rezultatul dorintei noastre de a o!tine un anumit rezultat" asa ca acolo este de&a un con%lict( /eci"
7
este posi!il sa %im constienti de conditionarea noastra" doar sa %im constienti" si sa nu e-iste deloc con%lict(
Aceasta intensa constientizare" daca este permis" pro!a!il ar putea distru$e pro!lemele(
7u e-ista nici o conditionare mai !una sau no!ila
.are ne#oia mintii de a se eli!era din conditionarea sa o indreapta spe un alt model de rezistenta si
conditionare2 /e#enind constienti de sa!loanele si modelele in care am %ost crescuti" dorim sa ne eli!eram
de acestea1 dar nu aceasta dorinta de a %i li!eri #a conditioneaza mintea din nou intr'un alt mod2 Vechiul
model insista sa te con%ormezi autoritatii sale" si acum este in curs de ela!orare unul nou" care sustine ca
nu tre!uie sa te con%ormezi" ast%el incat #ei a#ea doua modele unul in con%lict cu celalalt( Atata timp cat
e-ista aceasta contradictie interioara" conditionarea continua sa e-iste(
8 Iata impulsul care produce conditionari si impulsul de a %i li!er( Totusi" cu toata di%erenta aparenta a
acestor doua impulsuri" nu sunt ele %undamental asemanatoare2 4i daca sunt in mod %undamental similare"
atunci cautarea li!ertatii este in zadar" #om trece de la un model la altul" la nes%arsit( 7u e-ista nici o
conditionare mai !una sau no!ila" aceasta este doar dorinta care tre!uie sa %ie inteleasa(
<i!ertatea %ata de conditionare
/orinta de a te eli!era de conditionare %a#orizeaza doar conditionarea( In loc de a incerca sa suprimi
dorinta" tre!uie sa constientizezi intre$ul proces al dorintei" in care ade#arata intele$ere #ine din li!ertatea
%ata de conditionare( <i!eratea %ata de conditionare nu este un rezultat direct( Ai inteles2 /aca am sta!ilit in
mod deli!erat sa ma eli!erez de conditionare" aceasta dorinta creaza propria conditionare( Eu as putea
distru$e o %orma de conditionare" dar sunt prins in alta( In cazul in care e-ista intele$erea dorintei in sine"
care include si dorinta de a %i li!er" atunci aceasta reala intele$ere distru$e toate conditionarile( <i!eratea
%ata de conditionare este un rezultat1 el nu este important( Cel mai important lucru este sa intele$em ce
anume creaza conditionarea(
4impla constientizare
/esi$ur" orice %orma de acumulare de cunostinte sau e-perienta" orice ideal" orice proiectie a mintii"
orice practica determinata care sa'ti modeleze mintea ' ceea ce ar tre!ui sa %ie dar nu este – toate acestea"
e#ident paralizeaza procesul de in#esti$are si descoperire(((
/eci" eu cred ca nu ar tre!ui sa cercetam cum sa rezol#am pro!lemele noastre imediate" ci mai de$ra!a
sa in#esti$am daca mintea constienta" precum si mintea pro%und inconstienta" in care sunt stocate toate
amintirile" toata traditia si mostenirea rasiala – daca toate acestea pot %i date la o parte" a!andonate( Cred
ca se poate doar in cazul in care mintea are capacitatea de a %i constienta" %ara nici un sentiment de
necesitate" %ara nici o presiune" doar sa %ie constienta( Cred ca este unul dintre cele mai di%icile lucruri – a %i
atat de constient – deoarece suntem prinsi de pro!lemele imediate si in solutiile imediate" ast%el #ietile
noastre de#enind super%iciale( Cu toate ca putem mer$e la toti analistii" putem citi oricate carti pentru a
do!andi mai multe cunostinte" putem practica di#erse discipline" cu toate acestea" e#ident" #ietile noastre
sunt %oarte super%iciale deoarece nu cunoastem in pro%unzime( Cred ca intele$erea" modalitatea de
patrundere care sa mear$a %oarte" %oarte pro%und" consta in constientizare – doar a %i constient de $andurile
si sentimentele noastre" %ara a condamna" %ara a compara" doar a o!ser#a( Veti #edea daca #eti
e-perimenta ca este e-traordinar de di%icil pentru ca intrea$a noastra educatie si pre$atire este de a
condamna" de a accepta" de a compara(
7u e-ista o parte neconditionata a mintii
Mintea ta este conditionata in intre$ime1 nu e-ista nici o parte a ei care sa %ie neconditionata( Aceasta
este realitatea" chiar daca #a place sau nu( +oti spune ca e-ista o parte din tine" o!ser#atorul" su%letul"
atman – care nu este conditionat1 dar din cauza ca te $andesti la el este in s%era $andirii" prin urmare este
conditionat( +uteti in#enta multe teorii despre aceasta" dar realitatea este ca mintea ta este conditionata
atat constient precum si inconstient" si orice e%ort %ace pentru a se eli!era" este de asemenea conditionat(
/eci" ce sa %aca mintea2 4au" mai de$ra!a" care este starea mintii atunci cand stie ca este conditionata si
%ace e%ort sa se deconditioneze" ea insasi %iind conditionata2 Atunci cand spui" 9Eu stiu ca sunt conditionat:"
tu stii cu ade#arat" sau este doar declaratie #er!ala2 +oti cunoaste asta cu intensitatea cu care #ezi o
co!ra2 Cand #ezi un sarpe si'l recunosti ca %iind o co!ra" aceasta recunoastere nu este imediata2 .
actiune spontana2 4i cand spui 9Eu stiu ca sunt conditionat:" are aceeasi semni%icatie #itala pentru tine ca
si perceptia une co!re2 Cand imi dau seama de %aptul ca sunt conditionat" nu este aceasta o actiune
imediata2 7u tre!uie sa %ac un e%ort sa ma deconditionez( 3aptul ca sunt e-trem de conditionat" si
8
constientizarea acestui %apt" aduce o clari%icare imediata( /i%icultatea consta in a nu realiza si intele$e toate
implicatiile sale" o!ser#and totalitatea $andirii" chiar si %oarte su!tila si #icleana" oricat de so%isticata sau
%iloso%ica" ca %iind totusi conditionata(
+o#ara su!constientului
Caracterul su!constient este po#ara imensa a trecutului care #a impin$e intr'o anumita directie((( /eci"
cum putem renunta la acesta2 Cum poate su!constientul sa %ie curatat imediat de trecut2 Analistii cred ca
su!constientul poate %i partial sau chiar complet curatat printr'o analiza – prin in#esti$atie" e-plorare"
con%esiune" interpretarea #iselor si asa mai departe – ast%el incat" cel putin #ei de#eni o %iinta umana
9normala:" cu posi!ilitate de adaptare la mediul prezent( /ar in analiza e-ista intotdeauna psihanalistul si
cel consiliat" o!ser#atorul care interpreteaza ceea ce o!ser#a" deci o dualitate care este o sursa de con%lict(
/eci" #edem ca simpla analiza a su!constientului nu duce nicaieri( Este posi!il sa ma a&ute sa %iu mai
putin ne#rotic" putin mai !land cu sotia mea" cu #ecinul meu" sau alte lucruri super%iciale de $enul acesta"
dar nu despre asta #or!esc( .!ser# ca procesul analizei – care presupune timp" interpretare" dinamica
$andirii o!ser#atorului care analizeaza lucrul o!ser#at – nu poate eli!era su!constientul1 prin urmare
respin$ in totalitate procesul analitic( In momentul in care percep %aptul ca analiza nu poate in nici un caz
usura sarcina su!constientului" eu parasesc analiza( Eu nu mai analizez( /eci" ce se petrece2 /eoarece
nu mai e-ista un analizator" separat de lucrul pe care il analizeaza" el este acel lucru( El nu este o entitate
ina%ara ei( Atunci iti dai seama ca su!constientul are o importanta %oarte mica(
Inter#alul dintre $anduri
Acum" eu spun ca este cu si$uranta posi!il ca mintea sa %ie li!era de orice conditionare – nu tre!uie sa
acceptati autoritatea mea( /aca acceptati #reo autoritate" niciodata nu #eti descoperi" #a %i doar un alt
su!stitut care nu #a a#ea nici o importanta(((
Intele$erea acestui intre$ proces de conditionare nu se realizeaza prin analiza sau introspectie"
deoarece atunci cand ai un analizator care el insusi %ace parte din %undal" analiza sa nu are nici o
semni%icatie(
((( Cum este posi!il ca mintea sa %ie li!era2 +entru a %i li!era" mintea tre!uie sa o!ser#e si sa intelea$a
nu doar oscilarea" pendularea sa continua intre trecut si #iitor" dar deasemenea" sa %ie constienta de
inter#alul dintre $anduri(((
/aca pri#iti %oarte atent #eti #edea ca" desi reactia" miscarea $andirii" pare atat de rapida" e-ista $oluri"
e-ista inter#ale intre $anduri( Intre doua $anduri e-ista o perioada de liniste" care nu are le$atura cu
procesul de $andire( /aca o!ser#ati" #eti #edea ca aceasta perioada de liniste" acest inter#al" nu este timp"
si descoperind acest inter#al e-perimentand pe deplin acest inter#al" #ei de#eni li!er de conditionare – sau
mai de$ra!a aceasta nu te eli!ereaza pe 9tine:" ci este eli!erarea de conditionare((( aceasta are loc doar
atunci cand mintea nu are continuitate in $andire" atunci cand aceasta este intr'o liniste continua care nu
este indusa" care nu are nici o cauzalitate – aceasta are loc doar atunci cand e-ista li!ertate %ata de
conte-t(
.!ser#ati modul in care se %ormeaza o!iceiurile
3ara li!ertatea %ata de trecut" nu e-ista li!ertate %ata de nimic" deoarece mintea nu este noua"
proaspata" inocenta( /oar cand mintea este proaspata" inocenta" aceasta este li!era( <i!ertatea nu are
nimic de'a %ace cu #arsta" nu are nimic de'a %ace cu e-perienta1 si cred ca esenta li!ertatii consta in
intele$erea intre$ului mecanism de o!iceiuri" atat constiente cat si inconstiente( 7u se pune pro!lema de a
pune capat o!iceiurilor" ci de a #edea in totalitate structura acestor o!iceiuri( Tre!uie sa o!ser#i modul in
care se %ormeaza o!iceiurile si modul in care prin ne$are sau rezistenta %ata de un o!icei" un alt o!icei este
creat( Ceea ce conteaza este sa %ii total constient de o!icei1 pentru ca atunci" dupa cum #ei #edea" pentru
tine nu #a mai e-ista %ormare de o!iceiuri( A opune rezistenta o!iceiurilor" a lupta" a le ne$a" #or da doar
continuitate acestor o!iceiuri( Cand te lupti cu un anumit o!icei" insu%letesti acest o!icei" iar apoi lupta
acer!a impotri#a acestuia de#ine un o!icei in plus( /ar" daca de#ii pur si simplu constient" de intrea$a
structura a o!iceiurilor" %ara rezistenta" atunci #ei descoperi ca aceasta este li!ertatea %ata de o!iceiuri" si in
aceasta li!ertate ce#a nou se produce(
/oar mintea plictisita" adormita" creaza o!iceiuri si se a$ata de ele( Mintea care este atenta clipa de
clipa – atenta la ceea ce spui" atenta la miscarea mainilor" la $andurile si sentimentele tale – #a descoperi
ca %ormarea de noi o!iceiuri a luat s%arsit( Este %oarte important sa intele$em" deoarece atata #reme cat
mintea reteaza de la radacina un o!icei si in acest proces e-trem creaza un altul" ea nu poate %i in mod
e#ident li!era1 si doar mintea li!era poate percepe ce#a dincolo de sine(
9
Ener$ia creaza propria disciplina
+entru a cerceta realitatea" este ne#oie de o ener$ie imensa1 si daca omul nu %ace asta isi risipeste
ener$ia in acti#itati creatoare de rau" si prin urmare societatea tre!uie sa'l controleze( Acum" este posi!il sa
se eli!ereze de ener$ie cautandu'l pe /umnezeu" sau ade#arul" si in acest proces de descoperire a
ade#arului sa %ie un cetatean care intele$e pro!lemele %undamentale ale #ietii si pe care societatea nu le
poate distru$e2
Vezi tu" omul este ener$ie" iar daca omul nu cauta ade#arul" aceasta ener$ie de#ine distructi#a1 prin
urmare societatea controleaza si indruma indi#izii sa ina!use aceasta ener$ie((( 4i pro!a!il ati o!ser#at un
alt %apt interesant si %oarte simplu ca in momentul in care #rei sa %aci ce#a" ai ener$ie pentru a %ace acel
lucru((( Aceasta ener$ie reala" de#ine un mi&loc de a te controla tu insuti" ast%el incat nu a#eti ne#oie de o
disciplina din e-terior( In cercetarea realitatii" ener$ia creaza propria disciplina( .mul care cauta in mod
spontan realitatea" de#ine tipul de cetatean care nu este in con%ormitate cu tiparul unei societati particulare
sau stat(
/ualitatea creaza con%lictul
Con%lictul de orice %el – %izic" psihic" intelectual – este o risipa de ener$ie( Va ro$" este e-traordinar de
di%icil de inteles si de a %i li!er de acest lucru" deoarece cei mai multi dintre noi sunt o!isnuiti sa lupte" sa
%aca e%ort( Cand suntem la scoala" care este primul lucru care suntem in#atati – acela de a %ace un e%ort( 4i
aceasta lupta" se des%asoara pe tot parcursul #ietii – adica" pentru a %i !un" tre!uie sa lupti" sa te lupti cu
raul" tre!uie sa rezisti" sa te controlezi( /eci" educational" sociolo$ic" reli$ios" %iintele umane sunt in#atate
sa se lupte( Vi se spune ca pentru a'l $asi pe /umnezeu tre!uie sa actionati" sa practicati" sa #a
disciplinati" sa #a contorsionati si torturati su%letul" mintea" corpul" re%uzand" suprimand1 nu tre!uie sa uitati
sa luptati si sa luptati" luptati spre asa numitul ni#el spiritual – care nu este deloc ni#el spiritual( Apoi social"
%iecare pentru sine" pentru %amilia lui(
((( /eci" cu totii" ne pierdem ener$ia" si aceasta risipa de ener$ie" in esenta este un con%lict con%lictul
dintre 9eu tre!uie: si 9eu nu tre!uie:" 9este necesar: si 9nu este necesar:( .data ce am creat dualitatea"
con%lictul este ine#ita!il( /eci tre!uie sa intele$em acest proces de dualitate – nu %aptul ca e-ista !ar!at si
%emeie" #erde si rosu" intuneric si lumina" inalt si scund1 toate acestea sunt realitati( /ar" e%ortul ce duce in
aceasta separare intre realitate si idee" este risipa de ener$ie(
Modelul unei idei
/aca spui 9cum pot eu sa economisesc ener$ie2:" atunci creezi un model al unei idei – cum sa
economisesti – si apoi iti #ei des%asura #iata in con%ormitate cu modelul1 prin urmare nu incepe din nou o
contradictie( /aca #ei percepe in tine insuti unde sunt irosite ener$iile tale" #ei #edea ca principala %orta
care iroseste ener$iile este con%lictul – care este o pro!lema si nerezol#ata #ei trai cu memoria uci$asa a
trecutului" traiesti in traditie( Tre!uie sa intele$em natura disiparii ener$iei si aceasta intele$ere nu este in
con%ormitate cu 4han?ara" @uddha sau #reun s%ant" ci cu o!ser#area e%ecti#a a con%lictului zilnic din #iata(
/eci" risipa principala de ener$ie este con%lictul – ceea ce nu e-clude ca stai intins si lene#esti( Con%lictul
#a e-ista mereu atata #reme cat ideea este mai importanta decat realitatea(
6nde e-ista contradictie" e-ista con%lict
Veti #edea ca cei mai multi dintre noi sunt in con%lict" traiesc o #iata contradictorie nu numai in e-terior ci si
in interior( Contradictia inseamna e%ort((( 6nde e-ista e%ort" e-ista risipa – e-ista o risipa de ener$ie( 6nde
e-ista contradictie" e-ista con%lict( 6nde e-ista con%lict" e-ista e%ortul de a trece peste acest con%lict" care
este o alta %orma de rezistenta( 4i in cazul in care opuneti rezistenta" $enerati o anumita %orma de ener$ie –
stiti ca daca opuneti rezistenta %ata de ce#a" tocmai aceasta rezistenta creaza ener$ie((( Intrea$a actiune
se !azeaza pe acest con%lict intre 9tre!uie: si 9nu tre!uie:( 4i aceasta %orma de rezistenta" aceasta %orma de
con%lict" nu producerea ener$iei ci ener$ia" daca #eti o!ser#a %oarte atent" este %oarte distructi#a1 7u este
creati#a((( Ma&oritatea oamenilor sunt in contradictie( 4i daca au un dar" un talent de a scrie sau picta sau
de a %ace ce#a anume" tensiunea contradictiei le o%era ener$ia de a se e-prima" de a crea" de a scrie" de a
%i( Mai multa tensiune" un con%lict si mai mare" cu atat mai mari #or %i rezultatele" si asta este ceea ce noi
numim creatie( /ar nu este deloc creatie( Este rezultatul unui con%lict( +entru a %ace %ata realitatii
con%lictului" contradictiei" tre!uie sa producem ener$ie care nu este rezultatul rezistentei(
10
Ener$ia creati#a
Acum ne intre!am e-ista o ener$ie care nu este in domeniul $andirii" care nu #ine din auto'contrazicere"
ener$ie compulsi#a" din neimplinire" cum este %rustrarea2 Ati inteles intre!area2 4per ca am %ost destul de
clar( +entru ca daca nu #om $asi o ener$ie care sa ai!a aceasta calitate" care nu este pur si simplu
produsul $andirii" care putin cate putin creaza ener$ie care deasemenea este mecanica" actiunea este
distructi#a" indi%erent daca #om %ace re%orme sociale" #om scrie carti e-celente" suntem %oarte inteli$enti in
a%aceri" sau pentru a crea separari nationaliste si a participa la alte acti#itati politice si asa mai departe(
Acum" intre!area este daca e-ista o ast%el de ener$ie" nu teoretic – deoarece atunci cand ne con%runtam cu
realitatea" a #eni cu teorii este in%antil" imatur( Este ca si in cazul unui om care are cancer si tre!uie operat1
nu este !ine a discuta despre instrumentarul care tre!uie %olosit1 te con%runti cu %aptul ca el tre!uie operat(
/eci" in mod similar" o minte tre!uie sa patrunda sau sa %ie intr'o asemenea stare atunci cand nu este
scla#a $andirii( /upa aceea" toate $andurile in timp de#in in#entii1 toate dispoziti#ele a#ioane" %ri$idere"
rachete" de e-plorare a spatiului si a atomului" toate acestea sunt rezultatul cunoasterii" al $andirii( Toate
acestea nu sunt creatii" in#entia nu este creatie" nu este capacitatea de a crea" $andul nu poate %i creati#"
deoarece $andirea este intotdeauna conditionata si nu poate %i niciodata li!era( /oar ener$ia care nu este
produsa de $andire este creati#a(
Cea mai inalta %orma de ener$ie
. idee cu pri#ire la ener$ie este cu totul di%erita de realitatea ener$iei in sine( A#em %ormule sau concepte
ale modului de a produce o ener$ie de cea mai inalta calitate( /ar %ormula este in totalitate di%erita de
capacitatea ener$iei de auto'reinnoire(
((( Cea mai inalta %orma a acestei ener$ii" apo$eul" este acea stare a mintii cand nu are nici o idee" nici
un $and" nici o directie intr'un anumit sens sau un anumit moti# – adica ener$ia pura( 4i aceasta calitate a
ener$iei nu mai poate %i intalnita dupa( 7u puteti spune 9@ine" spune'mi cum s'o o!tin" Amodus operandiB"
calea:( 7u e-ista nici o cale( +entru a descoperi sin$uri natura acestei ener$ii" tre!uie sa intele$em ener$ia
care este irosita zilnic" atunci cand #or!im" atunci cand auzim o pasare" o #oce" atunci cand #edem un
iz#or" #astitatea cerului" taranii murdari" !olna#i" in%ometati si copacul care se estompeaza seara pe masura
ce scade lumina zilei( .!ser#ati ca totul este ener$ie( 4i aceasta ener$ie se o!tine din alimente" din razele
soarelui( Aceasta ener$ie %izica" zilnica pe care o a#em" e#ident poate %i ampli%icata" crescuta prin tipul
potri#it de alimentatie si altele( Ceea ce este necesar" in mod e#ident( Insa aceeasi ener$ie" de#ine ener$ie
a psihicului – care este $andirea – din momentul in care ener$ia are o contradictie in sine" aceasta ener$ie
de#ine o ener$ie risipita(
Actiunea de ascultare iti #a eli!era mintea
Cine#a iti spune ce#a" il asculti( Actiunea de a asculta este o actiune eli!eratoare( Cand #ezi realitatea"
perceptia intensa a acesteia este eli!erarea de aceasta( Ascultarea intensa" #ederea intensa a unei realitati
are un e%ect e-traordinar" %ara nici un e%ort de $andire(
((( 4a luam un sin$ur lucru – sa zicem am!itia( Am analizat su%icient prin ceea ce %ace" care sunt e%ectele
sale( . minte care este am!itioasa nu poate sti ce este compasiunea" mila" simpatia" nu poate sti ce este
iu!irea( . minte am!itioasa este o minte cruda" nemiloasa – chiar si spiritual in e-terior sau in interior(
Auziti( Auziti( Atunci cand auzi" tu traduci ceea ce auzi si spui 9Cum as putea trai in aceasta lume care este
construita pe am!itie2: +rin urmare" nu ati ascultat( Ati raspuns" ati reactionat la o declaratie" la un %apt1 prin
urmare" nu pri#iti realitatea( A#eti doar traducerea realitatii" sau a#eti o opinie cu pri#ire la realitate" sau un
raspuns la realitate" prin urmare" nu pri#iti realitatea((( /aca ascultati %ara nici un sentiment de reactie" de
e#aluare" cu si$uranta atunci realitatea creaza ener$ia care distru$e" ster$e" indeparteaza" matura am!itia"
care $enereaza con%licte(
Atentia %ara impotri#ire
4titi ce este spatiul( Aici in aceasta camera e-ista spatiul( /istanta de aici pana la casa ta" intre pod si
casa ta" intre aceasta !anca de pe malul raului si alta – toate acestea sunt spatiu( Acum" e-ista
deasemenea spatiu in mintea ta2 /aca in mintea ta e-ista spatiu" atunci in acest spatiu e-ista tacere – si
din aceasta liniste pro#ine orice altce#a" deoarece atunci poti asculta" poti %i atent %ara rezistenta( Iata de ce
este %oarte important sa e-iste spatiu in minte( /aca mintea nu este supra'a$lomerata" daca nu este mereu
ocupata" atunci putem asculta latratul cainilor" sunetul unui tren care trece pe pod la distanta si de
asemenea sa %im pe deplin constienti de ceea ce spune o persoana care #or!este aici( Atunci mintea #a %i
#ie" aceasta nu #a %i ce#a mort(
11
Atentia %ara e%ort
+oate e-ista atentie %ara ca nimic sa nu capti#eze mintea2 E-ista atentie %ara concentrarea asupra unui
o!iect2 E-ista atentie %ara nici o moti#atie" in%luenta" constran$ere2 +oate mintea sa mentina atentia
completa" %ara nici un sentiment de e-cludere2 Cu si$uranta este posi!il si este sin$ura ipostaza a atentiei"
celelalte sunt doar indul$enta sau trucuri ale mintii( /aca putem a#ea atentie completa %ara a %i distrasi de
ce#a si %ara nici un sentiment de e-cludere" atunci #om a%la ce inseamna a medita1 nu e-ista nici un e%ort in
atentie" nici o lupta" nici o separare" nu urmarim nici un rezultat( /eci" meditatia este un proces de a eli!era
mintea din sisteme" si de a acorda atentie" %ara a %i distrasa sau a!sor!ita de ce#a" sau de a %ace un e%ort
de a se concentra(
Atentia nu este e-clusi#a
Consider ca este o di%erenta intre atentia %ata de un o!iect si atentia %ara o!iect( 7e putem concentra
asupra unei idei speciale" credinte sau o!iect – care este un proces e-clusi#" dar e-ista de asemenea o
atentie" o constientizare" care nu este e-clusi#a( In mod similar" e-ista o nemultumire care nu are nici un
moti#" care nu este rezultatul unor %rustrari ce nu pot %i canalizate" neputand accepta nici o implinire( +oate
ca nu utilizez cu#antul potri#it pentru asta" dar eu cred ca aceasta e-traordinara nemultumire este
esentiala( 3ara aceasta" orice alta %orma de nemultumire de#ine un mod de satis%actie(
Atentia este nelimitata" %ara %rontiere
In culti#area mintii" accentul nostru nu ar tre!ui sa %ie pus pe concentrare" ci pe atentie( Concentrarea
este un proces de %ortare a mintii" de a o restran$e la un punct" in timp ce atentia este %ara %rontiere( In
acest proces mintea este intotdeauna limitata de %rontiera" este mar$inita" dar atunci cand preocuparea
noastra este de a intele$e totalitatea mintii" simpla concentrare a mintii de#ine un impediment( Atentia este
nelimitata" %ara %rontierele cunoasterii( Cunoasterea #ine prin concentrare" si orice e-pansiune a cunoasterii
se a%la in continuare in interiorul %rontierelor proprii( In starea de atentie mintea poate sau nu sa utilizeze
cunoasterea ca o necesitate in urma procesului de concentrare1 dar partea nu este niciodata intre$ si
punand impreuna mai multe parti nu #om a#ea perceptia intre$ului ansam!lu( Cunoasterea care este un
proces cumulati#" de concentrare" nu produce intele$erea in%initului( Totalitatea nu #a %i niciodata cuprinsa
de o minte concentrata(
/eci atentia este de o importanta primordiala" dar nu o putem a#ea printr'un e%ort de concentrare(
Atentia este o stare in care mintea in#ata %ara un centru al cunoasterii care acumuleaza e-perienta( .
minte care se concentreaza in sine utilizeaza cunoasterea ca un mi&loc de proprie e-pansiune1 si aceasta
acti#itate de#ine auto'contradictorie si anti'sociala(
Atentia completa
Ce intele$eti prin atentie2 Este atentie atunci cand imi %ortez mintea pentru a urmari ce#a2 Atunci cand
spun 9Tre!uie sa %iu atent" tre!uie sa'mi controlez mintea" sa dau la o parte toate celelalte $anduri: –
numiti asta atentie2 /esi$ur ca nu este atentie( Ce se intampla atunci cand mintea este o!li$ata sa %ie
atenta2 4e creaza o rezistenta pentru a impiedica aparitia altor $anduri1 se preocupa de aceasta rezistenta"
de inlaturarea $andurilor care apar" prin urmare este incapa!ila de atentie( Este ade#arat" sau nu2
+entru a intele$e ce#a in totalitate" tre!uie sa'i acordati o atentie completa( /ar #eti descoperi repede ca
este e-traordinar de di%icil de realizat" deoarece iti %olosesti mintea pentru a %i distras" si atunci spui 9+entru
/umnezeu" este e-traordinar sa %iu atent" dar cum pot sa o %ac2: deoarece ai din nou dorinta de a o!tine
ce#a" niciodata nu #ei putea a#ea o atentie completa((( Cand #ezi un copac sau o pasare" de e-emplu" a le
acorda completa atentie nu inseamna a spune 9Acesta este un ste&ar:" sau 9Acesta este un papa$al:" si a
mer$e catre acestia( /and un nume de&a ati incetat sa mai %iti atenti((( In timp ce daca sunteti in totalitate
constienti" atenti in totalitate" atunci cand pri#iti ce#a" #eti descoperi ca o trans%ormare completa se
produce" si ca atentia totala este e-traordinara( 7u e-ista altce#a" si nu se poate o!tine atentia totala prin
practica( +rin practica tu te concentrezi si asta #a ridica ziduri de rezistenta care sunt concentratoare" insa
nu este atentie" este e-cludere(
Indepartarea %ricii este inceputul atentiei
Cum poate %i o!tinuta starea de atentie2 Ea nu poate %i o!tinuta prin con#in$ere" comparatie"
recompensa sau pedeapsa" toate acestea %iind %orme de constran$ere( Eliminarea %ricii este inceputul
12
atentiei( 3rica e-ista atata timp cat nu e-ista o determinare de a %i sau a de#eni" ceea ce presupune reusita"
cu toate %rustrarile si complicatele contradictii( +uteti in#ata concentrarea" insa atentia nu poate %i in#atata"
la %el cum nu se poate in#ata in #reun %el li!ertatea %ata de %rica" si pentru intele$erea acestor cauze" tre!uie
eliminata %rica( /eci" atentia apare spontan atunci cand impre&urul celui care urmareste sa in#ete e-ista o
atmos%era de multumire" de !ine" cand e-ista sentimentul de si$uranta" de liniste si realizeaza actiunile
constient" dezinteresat si cu iu!ire( Iu!irea este incompara!ila" si ast%el in#idia si chinul de#enirii inceteaza(
7u e-ista un loc in care sa a&un$em
+oate %i practicata umilinta2 Cu si$uranta" sa %ii constient ca esti umil" nu inseamna ca esti umil( Vrei sa
stii ca ai a&uns( Asta inseamna" nu'i asa" ca asculti in scopul de a o!tine o anumita stare" un loc unde nu #ei
%i deran&at" unde #ei $asi %ericirea #esnica" e-tazul permanent2 /ar" asa cum am spus inainte" nu e-ista nici
o destinatie" e-ista doar miscarea de in#atare – si aceasta este %rumusetea #ietii( /aca ai a&uns" nu e-ista
nimic mai mult( Iar orice %inalitate sau dorinta de a a&un$e" nu doar in a%aceri" ci in tot ceea ce %aci" te #a
%ace nemultumit" %rustrat" ne%ericit( /omnilor" nu e-ista nici un loc in care sa a&un$eti" e-ista doar aceasta
miscare de in#atare" care de#ine dureroasa doar atunci cand e-ista acumulare( . minte care asculta cu o
atentie completa" nu #a cauta niciodata un rezultat" deoarece acesta se des%asoara in mod constant1 ca un
rau1 este mereu in miscare( . ast%el de minte este complet inconstienta la propria acti#itate" in sensul ca nu
e-ista nici o perpetuare a unui 9eu:" care cauta pentru a atin$e un scop(
Cunoasterea nu este constientizare
Constientizarea este acea stare a mintii care o!ser#a ce#a" %ara nici o condamnare sau acceptare" care
se con%runta cu lucrurile doar asa cum sunt( Cand pri#esti o %loare" nu din punct de #edere !otanic" atunci
#ei #edea %loarea in ansam!lu" in totalitate" dar daca mintea ta este complet ocupata cu cunostinte !otanice
despre %loare" tu nu o!ser#i acea %loare in totalitate(
/esi puteti a#ea cunostinte despre %lori" nu puteti o!ser#a in totalitate %loarea atunci cand cunostintele
acapareaza in totalitate mintea" intre$ul camp al mintii tale(
/eci" a o!ser#a realitatea inseamna a %i constient( In aceasta constientizare nu e-ista nici o ale$ere" nici
o condamnare" nici placere sau neplacere( /ar cei mai multi dintre noi sunt incapa!ili de a %ace acest lucru"
deoarece in mod traditional" pro%esional" in orice mod" noi nu suntem capa!ili de a in%runta realitatea %ara
nici un conte-t" sa!lon sau tipar( 7oi tre!uie sa constientizam aceste tipare" sa!loane( Tre!uie sa %im
constienti de conditionarile noastre si de %aptul ca" conditionarea apare atunci cand o!ser#am realitatea1 si
pe masura ce suntem interesati sa o!ser#am realitatea %ara acest %undal al tiparelor" %undalul este inlaturat(
Atunci cand interesul principal este de a intele$e realitatea" si #om o!ser#a ca %undalul ne impiedica sa
intele$em realitatea" atunci interesul e-trem pentru realitate indeparteaza in totalitate %undalul(
Introspectia este incompleta
Constientizarea e-ista doar in prezent – %iind constienti" #eti #edea in%luenta trecutului care controleaza
in prezent si modi%ica in #iitor( Constientizarea este un proces inte$ral" nu un proces de separare( /e
e-emplu" daca ne punem intre!area 9Cred eu in /umnezeu2: – in acest proces de a intre!a pot o!ser#a
daca sunt constient" ce anume ma %ace sa ma intre! asta" daca sunt constient" pot percepe ceea ce a %ost
si care sunt %ortele care m'au determinat sa'mi pun aceasta intre!are( +e de alta parte pot %i constient de
di#erse %orme de %rica – acelea ale stramosilor mei care au creat o anumita idee cu pri#ire la /umnezeu" si
mi'au transmis'o mie" si com!inand ideile lor cu reactiile mele actuale" am modi%icat sau schim!at
conceptul de /umnezeu( /aca sunt constient" eu percep acest proces al trecutului" e%ectul sau in prezent si
in #iitor" inte$ral" ca un intre$(
/aca suntem constienti #edem cum prin %rica a aparut conceptul de /umnezeu1 sau poate a e-istat o
persoana care a a#ut o e-perienta initiala a realitatii sau a lui /umnezeu si a comunicat'o altuia care in
lacomia lui si'a insusit'o si a dat impulsul procesului de imitatie( Constientizarea este un proces deplin
=total> iar introspectia este incompleta( Rezultatul introspectiei este patolo$ic" dureros" in timp ce
constientizarea este entuziasm si !ucurie(
Vedeti intre$ul
Cum pri#esti un copac2 7u'l #ezi in intre$ime2 /aca nu'l #ezi ca pe un intre$ inseamna ca nu #ezi tot
copacul; Treceti pe lan$a el si spuneti 9Iata un copac" ce %rumos este;: sau spuneti 9Acesta este un ar!ore
de man$o:" sau 9Eu nu stiu ce ar!ori sunt acestia" pot %i de tamarind:( /ar cand #a opriti si'l pri#iti – ma
re%er la realitate" 9de %acto: – niciodata nu'l #eti #edea in ansam!lu" in totalitate( 4i daca nu #edeti intre$ul"
nu #edeti copacul( <a %el este constientizarea( /aca nu'ti o!ser#i actiunile mintii in totalitate" in acest sens –
asa cum o!ser#ati un copac – nu sunteti constienti( Copacul este %ormat din radacini" trinchi" ramuri mai
13
mari sau mai mici si %oarte delicate care %ormeaza %runze" %runze #erzi" %runze uscate" %runze moarte" %runze
care sunt comesti!ile" %runze urate" %runze care cad" %ructe" %lori – tot ceea ce #ezi" ca un intre$" atunci cand
o!ser#i copacul( In acelasi mod" starea in care o!ser#i acti#itatile care se des%asoara in mintea ta" in
aceasta stare de constientizare" e-ista sentimentul de condamnare" de apro!are" ne$are" lupta" inutilitate"
disperare" speranta" %rustrare1 constientizarea cuprinde totul" nu doar o parte( /eci" esti constient de mintea
ta in acest mod %oarte simplu" asa cum o!ser#i intre$ul unui ta!lou – nu un colt al ta!loului ' intre!andu'te
9cine a pictat acest ta!lou2:
Constientizarea nu se poate disciplina
/aca constientizarea este practicata" %acand din aceasta un o!icei" atunci ea de#ine plictisitoare si
o!ositoare( Constientizarea nu se poate disciplina( Ceea ce se practica nu mai este constientizare" practica
implica crearea unui o!icei" e-ercitarea e%ortului si a #ointei( E%ortul distorsioneaza( 7u e-ista doar
constientizarea e-teriorului – z!orul pasarilor si um!rele acestora in marea a$itata" copacii si #antul"
cersetorul si masinile de lu- care trec pe lan$a el – dar" de asemenea" e-ista constientizarea procesului
psiholo$ic" a tensiunilor si con%lictelor interioare( 7u #eti &udeca o pasare in z!or1 o #eti o!ser#a" #eti #edea
%rumusetea ei( /ar" atunci cand #eti analiza propriile con%licte interioare" pe acestea le #eti condamna sau
&usti%ica( 4unteti incapa!ili de a o!ser#a acest con%lict interior" %ara pre%erinte sau &usti%icari(
Tre!uie sa de#enim constienti de $andurile si sentimentle noastre %ara identi%icare sau ne$are" %ara ca
acest proces sa de#ina plictisitor si o!ositor" %ara urmarirea unui rezultat sau in scopul de a do!andi ce#a"
%ara con%lictul si o!oseala cauzate de lupta(
<asati $andul sa in%loreasca
Constientizarea este acea stare a mintii care cuprinde totul – cor!ii care z!oara pe cer" %lorile din copaci"
%etele oamenilor" culorile in care se im!raca – a %i pe deplin constient necesita o!ser#atie" a o!ser#a %orma
%runzelor" %orma trunchiului" %orma capului cui#a" ceea ce %ace el1 a %i pe deplin constient si actionand ast%el
– adica sa cunoastem totalitatea a ceea ce e-ista( +oti a#ea o aptitudine limitata" sau %ra$mentata si #a
puteti %olosi de aceasta aptitudine pentru a do!andi e-perienta – care limiteaza puterea mintii" care o %ace
mediocra" in$usta" limitata( /ar constientizarea totalitatii" a #edea unitatea" intele$erea prin intermediul
constientizarii %iecarui $and si %iecarui sentiment" %ara nici o limitare" lasand %iecare $and si sentiment sa
in%loreasca" deci %iind doar constient – ceea ce este complet di%erit de actiune sau de concentrare" care
este doar o aptitudine si prin urmare este limitata(
+entru a permite in%lorirea $andurilor sau a sentimentelor este necesara atentia" nu concentrarea( Vreau
sa spun ca aceasta in%lorire a $andului ne o%era li!ertatea de a o!ser#a ce se intampla" ce se petrece in
$andirea ta" in sentimentul tau( Totul tre!uie sa ai!a li!ertatea de a in%lori" tre!uie sa ai!a lumina( 7u poate
%i in$radit( 7u puteti e#alua" nu puteti spune 9asta este ade#arat" asta este $resit" asa ar tre!ui sa %ie si asa
nu ar tre!ui sa %ie9 – prin asta #eti limita in%lorirea $andului( 4i este posi!ila in%lorirea prin constientizare(
+rin urmare" daca o apro%undezi %oarte mult" #ei descoperi ca aceasta in%lorire a $andirii este incetarea
$andirii(
Constientizarea pasi#a
In constientizare nu e-ista a de#eni" nu e-ista un scop sau ce#a de o!tinut(
Aceasta este o!ser#area tacuta" %ara ale$ere sau respin$ere din care #ine intele$erea( In acest proces
cand $andul si sentimentul se deruleaza" care este posi!il doar atunci cand nu e-ista nimic de do!andit"
nimic de acceptat" atunci se produce o constientizare intensa a tuturor straturilor ascunse si semni%icatia
acestora se dez#aluie( Aceasta constientizare ne re#eleaza #idul creator" care nu poate %i ima$inat sau
e-primat( Aceasta constientizare pro%unda a #idului creator este un proces total si nu are di%erite stadii(
Atunci cand o!ser#i in tacere o pro!lema" %ara a o condamna sau &usti%ica" are loc constientizarea pasi#a(
In aceasta constientizare pasi#a" pro!lema este inteleasa si dizol#ata( +rin constientizare nu este
ampli%icata sensi!ilitatea" in care e-ista cea mai inalta %orma a $andirii ne$ati#e( Cand mintea %ormuleaza"
cand este producti#a" nu e-ista creatie( Atunci cand mintea ramane li!era" linistita" doar atunci creati#itatea
nu este o pro!lema – in aceasta pasi#itate alerta are loc creatia( Creatia poate a#ea loc doar in ne$are
=#id>" care nu este opusul poziti#ului( /eoarece nimic nu este antiteza =opozitia> la ce#a( +ro!lema apare
doar atunci cand se urmareste un rezultat( Cand urmarirea unui rezultat inceteaza atunci nu e-ista
pro!leme(
Ceea ce este complet inteles nu se #a mai repeta
In autocunoastere nu este necesara con%esiunea" constientizarea de sine creaza o$linda in care toate
lucrurile sunt re%lectate" %ara distorsiuni( 3iecare $and'sentiment este proiectat asa cum este pe ecranul
constientizarii pentru a %i o!ser#at" studiat si inteles1 dar acest %lu- al intele$erii este !locat atunci cand
apare respin$erea" &udecarea" acceptarea sau identi%icarea( Mai mult" ecranul este pri#it si inteles – nu ca o
14
o!li$atie de a practica sau pune in aplicare" ci pentru ca durerea si intristarea prezinta un interes irezisti!il"
care da nastere autodisciplinei – cu o intensitate mai mare prin constientizare si aceasta da nastere la
randul sau intele$erii(
((( +uteti urmari un lucru care se misca incet1 o masina rapida tre!uie %acuta sa incetineasca atunci cand
se doreste a studia miscarile ei( In mod similar" $andurile si sentimentele pot %i studiate si intelese doar
atunci cand mintea este capa!ila sa %unctioneze lent1 dar odata do!andita aceasta capacitate" se poate
trece la o #iteza mai mare" ceea ce o %ace e-trem de calma( Atunci cand se rotesc la #iteza %oarte mare
paletele unui #entilator" acestea par a %i o %olie continua de metal( /i%icultatea noastra este de a incetini
procesele mintii" ast%el incat %iecare $and si sentiment sa poata %i urmarit si inteles( Ceea ce este pro%und si
!ine inteles" nu se #a mai repeta(
Violenta
Ce se petrece atunci cand acordam atentie completa la ceea ce numim #iolenta2 – Violenta" nu doar ceea
ce separa %iintele umane prin credinta" conditionare" si asa mai departe" dar" deasemenea" ceea ce se
produce in %iinta atunci cand suntem in cautarea securitatii personale" sau securitatea printr'un model
social( +uteti pri#i #iolenta cu o atentie completa2 4i cand o pri#iti ast%el" ce se petrece2 Cand sunteti
complet atenti la ce#a – a in#ata istoria sau matematica" pri#indu'ti sotia sau sotul – ce se petrece2 7u stiu
daca ati %acut asta – posi!il cea mai mare parte dintre noi nu au acordat atentie completa la ce#a – dar
cand o %aci" ce se petrece2 /omnilor" ce este atentia2 /esi$ur" cand #a pasa de cine#a ii acordati intrea$a
atentie" si nu #a poate pasa de cine#a daca nu a#eti a%ectiune" dra$oste( 4i cand acordati atentie" in care
e-ista iu!ire" e-ista acolo #iolenta2 6rmariti2 3ormal am condamnat #iolenta" am scapat de ea" am
&usti%icat'o" am spus ca este naturala( Toate acestea sunt lipsa de atentie( /ar cand de#enim atenti la ceea
ce numim #iolenta – si %aptul ca atentia presupune $ri&a" a%ectiune" iu!ire – mai e-ista loc pentru #iolenta2
E posi!il sa punem capat #iolentei2
Cand #or!esti despre #iolenta" la ce te re%eri2 Este o intre!are destul de interesanta" daca o apro%undezi"
cand cercetezi daca o %iinta umana" care traieste in aceasta lume" poate inceta complet sa mai %ie #iloenta(
Anumite societati si comunitati reli$ioase au incercat sa nu omoare animale( 6nii chiar au spus 9/aca nu
#reti sa omorati animale" ce spuneti despre #e$etale2: Va puteti impune asta intr'un asemenea $rad ca #eti
inceta sa mai e-istati – in cazul in care nu #'ati impune o limita2 E-ista o limita ar!itrara" in %unctie de
idealul tau" de ceea ce'ti place" de standardele tale" de temperamentul tau" de conditionarile tale si #ei
spune 9#oi mer$e pana acolo" dar nu si dincolo2:( E-ista o di%erenta intre %uria indi#iduala cu actiuni
#iolente din partea indi#idului si ura or$anizata de o societate care da nastere si %ormeaza o armata pentru
a distru$e o alta societate2 6nde" la ce ni#el" si ce aspent al #iolentei se #a discuta sau nu atunci cand
analizam daca omul poate %i total li!er de #iolenta si nu doar un aspect particular pe care il numim #iolenta2
7oi stim ce este #iolenta %ara a o e-prima in cu#inte" in %raze" in actiune( Ca %iinta umana" in care
animalul este inca %oarte puternic" in ciuda secolelor de asa numita ci#ilizatie" de unde tre!uie sa incepem2
4a incepem de la peri%erie" care este societatea" sau de la centru" care sunt eu2 Tu imi spui sa nu %iu
#iolent" pentru ca este urat( Tu tre!uie sa'mi e-plici toate moti#ele" sa #ad ca #iolenta este un lucru teri!il in
%iinta umana" atat interior cat si e-terior( Este posi!il sa se puna capat acestei #iolente2
Cauza centrala a con%lictului
4a nu credeti ca daca pur si simplu #a doriti pace" #eti a#ea pace" daca in #iata zilnica" in relatiile pe care
le a#eti sunteti a$resi#i" acaparatori" cautand securitatea psiholo$ica aici sau pentru lumea de dincolo(
Tre!uie sa intele$em cauza centrala a con%lictului si a durerii si apoi sa o inlaturam si nu doar sa cautam
pacea in e-terior( /ar #eti #edea ca cei mai multi dintre noi sunt indolenti( 4untem prea lenesi pentru a
mentine auto'o!ser#area si a ne intele$e pe noi insine" si a %i lenes este de %apt o %orma de #anitate"
credem ca altii #or rezol#a aceasta pro!lema pentru noi si ne #or da pace" sau ca ar tre!ui distrusi oamenii
' aparent putini ' care cauzeaza raz!oaie( Atunci cand indi#idul este in con%lict interior" in sine" el tre!uie sa
creeze in mod ine#ita!il con%lict in e-terior" si numai el poate aduce pacea in sine" si ast%el in lume" pentru
ca el este lumea(
Realizati ca sunteti #iolenti
Animalul este #iolent( 3iintele umane care sunt urmarea animalelor" sunt deasemenea" #iolente1 aceasta
este o parte a %iintei lor" de a %i #iolente" %urioase" $eloase" in#idioase" sa caute puterea" presti$iu si tot
restul" sa domine" sa %ie a$resi#e( .mul este #iolent – acest lucru este demonstrat de miile de raz!oaie – si
si'a dez#oltat o ideolo$ie pe care el o numeste ((( 9non'#iolenta: ((( 4i atunci cand nu e-ista #iolenta reala
cum ar %i un raz!oi intre doua tari" toata lumea este implicata in aceasta 9non'#iolenta:( <e place asta(
Acum" cand e%ecti# sunteti #iolenti si a#eti un ideal al non'#iolentei" a#eti un con%lict( Incercati intotdeauna
sa de#eniti non'#iolenti care este o parte a con%lictului( Te auto'disciplinezi pentru a nu %i #iolent – care din
15
nou este un con%lict" o %rictiune( /eci atunci cand sunteti #iolenti" chiar daca a#eti idealul non'#iolentei"
sunteti in esenta #iolenti( +entru a realiza ca sunteti #iolenti" primul lucru pe care tre!uie sa'l %aceti este sa
nu incercati sa de#eniti non'#iolenti( +entru a o!ser#a #iolenta si ceea ce este ea" nu incercati sa o
interpretati" sa o disciplinati" sa o depasiti" sa o suprimati" insa o!ser#ati'o ca si cum ati #edea'o pentru
prima data" pri#iti'o %ara nici un $and( Am e-plicat de&a ceea ce intele$em prin a pri#i un copac cu inocenta
– ceea ce inseamna sa'l pri#esti %ara nici o inchipuire( In acelasi mod tre!uie sa pri#iti #iolenta %ara nici un
concept" care implica cu#antul in sine( 4a o pri#esti %ara nici o miscare a $andirii" inseamna a o pri#i ca si
cum ai #edea'o pentru prima data" si prin urmare pri#este'o cu inocenta(
<i!ertatea %ata de #iolenta
/eci" putem #edea realitatea #iolentei" realitate care nu este doar ina%ara ta" dar deasemenea" in tine – si
sa nu e-iste nici un inter#al de timp intre o!ser#are si actiune2 Aceasta inseamna ca prin actul de a
o!ser#a cu ade#arat sunteti li!er de #iolenta( 4unteti complet li!eri de #iolenta deoarece nu ati admis
niciodata o ideolo$ie prin care puteti scapa de #iolenta( Acest lucru necesita o meditatie %oarte pro%unda" nu
doar acordul sau dezacordul #er!al( 7oi nu suntem atenti niciodata" mintile noastre" celulele creierului
nostru sunt atat de conditionate unei ideolo$ii cu pri#ire la #iolenta" incat niciodata nu pri#im #iolenta reala(
+ri#im realitatea #iolentei printr'o ideolo$ie si aceasta creaza un inter#al de timp( 4i cand admitem timpul"
nu e-ista nici un s%arsit al #iolentei1 mani%esti #iolenta propo#aduind non'#iolenta(
Cauza ma&ora a #iolentei
Cauza ma&ora a #iolentei" cred" este %aptul ca %iecare dintre noi cauta securitatea interior" psiholo$ic( In
%iecare dintre noi ne#oia psiholo$ica de securitate – sentimentul interior de a %i in si$uranta – este
proiectarea ne#oii e-terioare de securitate( 3iecare in el insusi #rea sa %ie in si$uranta" si$ur" sa ai!a
certitudine( /e aceea a#em aceste le$i pentru casatorie1 in scopul de a putea poseda o %emeie" sau un om"
si ast%el sa a#em si$uranta in relatia noastra( /aca aceasta relatie este atacata" de#enim #ioleti" care" este
o cerere psiholo$ica" din interior" pentru a %i in totalitate si$uri de relatia noastra( /ar nu e-ista ce#a precum
si$uranta" securitatea" in nici o relatie( In interior" psiholo$ic" am dori sa e-iste si$uranta( /ar nu e-ista
nimic precum securitatea permanenta(((
/eci" toate aceste cauze contri!uie la #iolenta" care este raspandita" dezlantuita in intrea$a lume( Cred
ca cine#a care a o!ser#at" chiar si numai putin" ceea ce se intampla in lume" si mai ales in aceasta tara
ne%ericita" poate" deasemenea" %ara prea mult studiu intelectual" sa respecte si sa $aseasca in el insusi
acele lucruri care" proiectate in e-terior" sunt cauzele acestei e-traordinare !rutalitati" a indi%erentei" a
nesimtirii si #iolentei(
Realitatea este ca suntem #iolenti
Cu totii #edem necestitatea incetarii #iolentei( 4i cum as putea eu" ca indi#id" sa %iu li!er de #iolenta – nu
doar super%icial ci complet" total" launtric2 /aca idealul non'#iolentei nu eli!ereaza mintea de #iolenta"
atunci analizarea cauzei #iolentei a&uta la dizol#area #iolentei2
/intre toate" aceasta este una din pro!lemele noastre ma&ore" nu'i asa2 Intrea$a lume este cuprinsa de
#iolenta" de raz!oaie1 intrea$a structura a acaparatoarei noastre societati este in esenta #iolenta( 4i daca
tu si eu ca indi#izi tre!uie sa ne eli!eram de #iolenta – in totalitate" interior li!er de #iolenta" nu doar
super%icial sau #er!al – atunci cum poate cine#a sa realizeze asta" %ara a de#eni auto'centrat2
Ati inteles pro!lema" nu2 /aca preocuparea mea este de a'mi eli!era mintea de #iolenta si eu practic o
disciplina cu scopul de a'mi controla #iolenta si a o schim!a in non'#iolenta" cu si$uranta ca aceasta #a
conduce la o auto'centrare in $andire si actiune" deoarece mintea mea se concentreaza tot timpul pentru a
scapa de ce#a si a o!tine altce#a( 4i totusi" eu #ad necesitatea ca mintea sa %ie eli!erata in totalitate de
#iolenta( /eci" ce pot eu sa %ac2 /esi$ur" nu este #or!a despre modalitatea de a nu %i #iolent( Realitatea
este ca noi suntem #iolenti si ne intre!am 9Cum sa nu mai %iu #iolent2: +ur si simplu creand un ideal" care
in opinia mea este complet inutil( /ar daca cine#a este capa!il sa o!ser#e #iolenta si sa o intelea$a" atunci
poate e-ista posi!ilitatea de a o rezol#a in totalitate(
4a distru$i ura
Vedem ca in prezent lumea este plina de ura( Aceasta lume a urii a %ost creata de parintii nostri" de
stramosii nostri si de catre noi( Ast%el i$noranta se intinde in%init in trecut( Ea nu a #enit de la sine( Ea este
rezultatul i$norantei umane" un proces istoric" nu'i asa2 7oi" ca indi#izi" cooperam cu stramosii nostri care"
cu stramosii lor au creat acest proces de ura" %rica" lacomie" si asa mai departe( Acum" ca indi#izi"
participam la aceasta lume a urii atata #reme cat noi" ca indi#izi" o toleram(
Atunci lumea este o e-tensie a ta( /aca tu" ca indi#id doresti sa distru$i ura" atunci ca indi#id tre!uie sa
incetezi sa urasti( +entru a distru$e ura tre!uie sa te disociezi de ura" in toate %ormele sale" !rute si su!tile"
si" atata #reme cat esti prins in ea" esti parte a acelei lumi de teama si i$noranta( Atunci" daca lumea este o
16
e-tensie a ta" te'ai duplicat si multiplicat tu insuti( <umea nu e-ista ina%ara indi#idului( Ea poate e-ista ca o
idee" ca un stat" ca o or$anizatie sociala" dar pentru a aplica aceasta idee" pentru a %ace %unctionale
or$anizatiile sociale sau reli$ioase" tre!uie sa e-iste indi#idul( I$noranta lui" lacomia si %rica lui mentin
structura de i$noranta" lacomie si ura( /aca se schim!a indi#idul" aceasta schim!are a%ecteaza lumea"
lumea urii" a lacomiei" si asa mai departe((( <umea este e-tensia ta" atata #reme cat esti necu$etat"
i$norant" plin de ura si lacomie" dar atunci cand esti sincer" $ri&uliu si constient" nu e-ista doar o disociere
de acele cauze urate care creaza durere si tristete" dar #a e-ista o intele$ere inte$rala" o implinire(
<uptandu'te cu ce#a" #ei de#eni acel ce#a
Cu si$uranta" cu ceea ce te lupti" aceea #ei de#eni((( /aca sunt ner#os" si ma intampini cu %urie" care este
rezultatul2 Mai multa %urie( Ai de#enit ceea ce sunt eu( /aca eu sunt rau si tu lupti impotri#a mea cu
aceleasi mi&loace rele" atunci de#ii deasemenea rau" cu toate simtamintele tale drepte( /aca eu sunt !rutal
si %olosesti metode !rutale pentru a ma in#in$e" atunci #ei de#eni !rutal ca mine( 4i acest lucru il %acem de
mii de ani( E-ista o alta a!ordare decat a raspunde la ura cu ura2
/aca eu %olosesc metode #iolente pentru a pune capat %uriei din mine" atunci eu %olosind mi&loace $resite
pentru un scop drept" in %inal scopul meu inceteaza sa mai %ie drept( +rin aceasta nu e-ista intele$ere" nu
e-ista transcederea %uriei( 3uria tre!uie tolerata" studiata si inteleasa1 ea nu se rezol#a prin mi&loace
#iolente( 3uria poate %i rezultatul mai multor cauze si %ara intele$erea lor nu e-ista nici o posi!ilitate de a
scapa de aceasta %urie( E-ista dusmani" rau%acatori si" de#enind noi insine dusmanii lor" nu e-ista nici o
cale spre %inalul dusmaniei( Tre!uie sa intele$em cauza ad#ersitatii si sa incetam sa o hranim cu $andurile
noastre" cu sentimentele si actiunile noastre( Aceasta este o sarcina di%icila care cere o constanta auto'
constientizare si o inteli$enta %le-i!ila la ceea ce este societatea" statul( /usmania si prietenia sunt
rezultatul $andirii si actiunii( 4untem responsa!ili pentru producerea dusmaniei si de aceea este %oarte
important sa %im constienti de propriile noastre $anduri si actiuni" mai mult decat sa %im preocupati de
dusmanie si prietenie" intrucat printr'o $andire corecta #om pune capat di#iziunii" separarii( Iu!irea
transcende prietenia si dusmania(
3ericire #ersus satis%actie
Ce cautam ma&oritatea dintre noi2 Ce #rem cu totii2 Mai ales in aceasta lume a$itata" unde toti incearca
sa $aseasca o anume pace" o anume %ericire" un re%u$iu" cu si$uranta este important sa le $asim" nu'i
asa2 Ce este ceea ce cautam" ce incercam sa descoperim2 +ro!a!il ma&oritatea cautam o anume %ericire"
un %el de pace1 intr'o lume %ramantata de crize" raz!oaie" dispute" certuri" ne dorim un re%u$iu unde este
putina liniste( Cred ca este ceea ce ma&oritatea dintre noi ne dorim( +rin urmare" trecem mereu de la un
lider la altul" de la o or$anizatie reli$ioasa la alta" de la un in#atator la altul(
/eci" ceea ce cautam este %ericirea sau de %apt cautam satis%actie de un anumit %el din care speram ca
#om o!tine %ericirea2 E-ista o di%erenta intre %ericire si satis%actie( +uteti cauta %ericirea2 +oate puteti $asi
satis%actie" dar cu si$uranta nu puteti $asi %ericirea( 3ericirea este deri#ati#a" rezulta din altce#a( /eci"
inainte sa ne o%erim mintile si inimile catre ce#a" care necesita o mare seriozitate" atentie" $andire" $ri&a"
tre!uie sa ne clari%icam ' tre!uie sa o %acem" nu'i asa2 ' ce anume cautam" %ericire sau satis%actie2
Tre!uie sa apro%undam" pentru a cunoaste !ucuria
3oarte putini dintre noi se !ucura de ce#a( 3oarte putini ne !ucuram cand #edem apusul soarelui" sau
luna plina" sau o persoana %rumoasa" sau un copac minunat" sau o pasare in z!or" sau un dans( 7u ne
!ucuram cu ade#arat de ce#a( 7e uitam la acel ce#a" suntem super%icial amuzati sau incantati de acesta"
a#em o senzatie pe care o numim !ucurie( /ar !ucuria este ce#a mult mai pro%und" care tre!uie inteleasa
si apro%undata(
+e masura ce inaintam in #iata dorim sa ne !ucuram de di%erite lucruri" cele mai !une trecand
neo!ser#ate1 dorim sa ne !ucuram de alte tipuri de senzatii – pasiuni" po%te" putere" pozitie sociala( Toate
acestea sunt lucruri normale in #iata" desi sunt super%iciale1 nu tre!uie condamnate" nu tre!uie sa %ie
&usti%icate" dar tre!uie sa %ie intelese si sa li se dea importanta cu#enita( /aca le condamni ca %iind %ara
#aloare" ca %iind e-traordinar de proaste sau nespirituale" distru$i intre$ul proces al #ietii(((
+entru a cunoaste !ucuria tre!uie sa apro%undezi( @ucuria nu este o simpla senzatie( Este ne#oie de o
minte e-traordinar de ra%inata" dar nu ra%inamentul insusi care acumuleaza tot mai mult pentru sine( 6n
ast%el de sine" un ast%el de om" nu poate niciodata sa intelea$a aceasta stare de !ucurie %ara implicarea
celui care se !ucura( Tre!uie inteles acest lucru e-traordinar1 in caz contrar" #iata de#ine %oarte limitata"
marunta" super%iciala – din momentul nasterii" in#atand cate#a lucruri" su%erind" a#and copii"
responsa!ilitati" casti$and !ani" a#and cate#a distractii intelectuale si apoi moartea(
3ericirea nu poate %i urmarita
17
Ce intele$eti prin %ericire2 6nii #or spune ca %ericirea consta in a o!tine ceea ce #rei( Vreau o masina" o
o!tin si sunt%ericit( Vreau un sari sau haine1 #reau sa mer$ in Europa" si daca pot" sunt %ericit( Vreau sa %iu
cel mai mare politician" si daca am reusit sunt %ericit1 daca nu reusesc sunt ne%ericit( /eci" ceea ce numim
%ericire inseamna a o!tine ceea ce #rem" realizarea sau succesul" de#enind no!il" o!tinand tot ce #rem(
Atata timp cat #rem ce#a si putem o!tine" ne simtim per%ect %ericiti" nu %rustrati" dar daca nu putem o!tine
ce#a ce ne dorim" atunci incepe su%erinta( Toti suntem interesati de acest lucru" nu doar cei !o$ati sau cei
saraci( @o$atii si saracii" toti doresc sa o!tina ce#a pentru ei insisi" pentru %amilia lor" pentru societate1 si
daca acestia sunt impiedicati" opriti" #or %i ne%ericiti( 7oi nu discutam" nu spunem ca saracii nu ar tre!ui sa
ai!a ceea ce isi doresc( 7u asta e pro!lema( Incercam sa a%lam ce este %ericirea si daca %ericirea este ce#a
de care esti constient( In momentul in care esti constient ca esti %ericit" ca ai totul" este aceasta %ericire2 In
momentul in care esti constient ca esti %ericit" aceasta nu este %ericirea" nu'i asa2 /eci nu poti urmari
%ericirea( In momentul in care esti constient ca esti umil" nu esti umil( /eci" %ericirea nu este un lucru care
poate %i urmarit1 #ine( /ar daca o cauti" se #a retra$e(
3ericirea nu este senzatie
Mintea nu poate $asi niciodata %ericirea( 3ericirea nu este un lucru care tre!uie urmarit si $asit" ca
senzatia( 4enzatia poate %i $asita din nou si din nou" pentru ca ea mereu se pierde1 dar %ericirea nu poate %i
$asita( Amintirea %ericirii este doar o senzatie" o reactie pentru sau impotri#a prezentului( Ce s'a incheiat nu
este %ericire( E-perienta %ericirii care a trecut este senzatie" pentru aducere aminte" este trecut si trecutul
este senzatie( 3ericirea nu este senzatie(
((( Ceea ce cunosti este trecut" nu prezent1 iar trecutul este senzatie" reactie" memorie( Iti amintesti ca ai
%ost %ericit1 si trecutul poate spune ce este %ericirea2 +oate sa o reaminteasca" nu poate %i( Recunoasterea
nu este %ericire1 sa cunosti ce inseamna sa %ii %ericit nu este %ericire( Recunoasterea este raspunsul
memoriei si poate mintea" un comple- de amintiri" e-periente" sa %ie #reodata %ericita2 Recunoasterea
pro%unda pre#ine e-perienta(
Atunci cand esti constient de %aptul ca esti %ericit" este aceasta %ericire2 Atunci cand esti %ericit" esti
constient de ea2 Constienta #ine doar cu con%lictul" con%lictul de a'ti aminti cat mai mult( 3ericirea nu este
mai multa aducere aminte( 6nde e-ista con%lict nu este %ericire( Con%lictul este acolo unde este mintea(
5andirea la toate ni#elurile este raspunsul memoriei si ast%el se naste con%lictul( 5andul este senzatie" iar
senzatia nu este %ericire( 4enzatiile nu o%era niciodata satis%actie( 4enzatia are un %inal dar %ericirea nu are
un s%arsit1 nu poate %i cautata(
3ericirea poate %i $asita prin ce#a2
7oi cautam %ericirea prin lucruri" prin relatii" prin $anduri" idei( /eci" lucrurile" relatiile si ideile de#in %oarte
importante" si nu %ericirea( Cand cautam %ericirea prin ce#a" atunci acel ce#a capata o #aloare mai mare
decat %ericirea in sine( Cand a%irmam in acest mod pro!lema pare simpla" si este simpla( Cautam %ericirea
in proprietati" in %amilie" in renume1 apoi a#erea" %amilia" ideea" de#in %oarte importante" pentru ca atunci
%ericirea este cautata printr'un mi&loc" iar apoi mi&loacele se naruie in %inal( +oate %i $asita %ericirea prin orice
mi&loace" prin orice este %acut de mana omului sau prin minte2 <ucrurile" relatiile si ideile sunt atat de
trecatoare" in mod e#ident" acestea ne aduc intotdeauna ne%ericirea((( <ucrurile sunt trecatoare" ele se
uzeaza si se pierd1 relatiile sunt un con%lict constant si moartea pandeste1 ideile si credintele nu au
sta!ilitate" nu sunt permanente( Cautam %ericirea in ele si nu realizam inca impermanenta lor( /eci durerea
de#ine insotitorul nostru constant si depasirea ei – pro!lema noastra(
+entru a a%la ade#aratul sens al %ericirii" tre!uie sa ne e-ploram prin auto'cunoastere( Cunoasterea de
sine nu este un scop in sine( E-ista o sursa a unui rau2 3iecare picatura de apa de la iz#or si pana la
s%arsit %ormeaza raul( 4a ne ima$inam ca #om $asi %ericirea la sursa este o $reseala( 3ericirea poate %i
$asita doar atunci cand #a a%lati pe raul auto'cunoasterii(
3ericirea nu apartine mintii
+utem %ace pro$rese de la un ra%inament la altul" de la o su!tilitate la alta" de la o placere la alta1 dar in
centul tuturor este 9eu: – 9eu: care se !ucura" care #rea mai multa %ericire1 9eu: care cauta" in#esti$heaza"
doreste mai multa %ericire" 9eu: care se z!ate" 9eu: care de#ine din ce in ce mai ra%inat" dar niciodata nu are
o %inalitate( /oar atunci cand 9eu: in toate %ormele" chiar si cele mai su!tile inceteaza" e-ista doar starea de
%ericire care nu poate %i cautata" e-tazul" !ucuria reala %ara durere" %ara coruptie(((
((( Cand mintea trece dincolo de ideea de 9eu:" cel care e-perimenteaza" o!ser#atorul" $anditorul" atunci
e-ista posi!ilitatea unei %ericiri incorupti!ile( Aceasta %ericire nu poate %i permanenta" in sensul in care
%olosim acest cu#ant( /ar" mintea noastra cauta %ericirea permanenta" ce#a care #a dura" care #a continua(
Aceasta dorinta intensa de continuitate este coruptia(((
((( /aca putem intele$e procesul #ietii %ara condamnare" %ara a spune daca este !ine sau rau" atunci"
cred" e-ista o %ericire creati#a care nu este 9a ta: sau 9a mea:( Aceasta %ericire creati#a este ca lumina
18
soarelui( /aca doresti sa pastrezi lumina soarelui" ea nu mai este li!era si datatoare de #iata" nu mai este
cea o%erita de soare( In mod similar" daca doriti %ericirea pentru ca su%eriti sau pentru ca ati pierdut pe
cine#a" sau pentru ca nu ati a#ut succes" atunci" aceasta e doar o reactie( /ar cand mintea poate mer$e
dincolo" atunci e-ista %ericirea care nu apartine mintii(
Intele$erea su%erintei
/e ce ne intre!am 9ce este %ericirea2: Este o a!ordare corecta2 Este aceasta o cercetare corecta2 7oi
nu suntem %ericiti( /aca am %i %ericiti" intrea$a lume ar %i cu totul di%erita1 Ci#ilizatia noastra" cultura noastra
ar %i in intre$ime radical di%erite( 4untem %iinte umane ne%ericite" meschine" mizera!ile" z!uciumate"
increzute" in$radite de lucruri %ara #aloare" inutile" multumiti cu am!itii marunte" cu !ani si pozitie sociala(
7oi suntem %iinte ne%ericite" desi putem a#ea cunostinte" desi putem a#ea !ani" case !o$ate" o multime de
copii" masini" e-perienta( 4untem ne%ericiti" su%erinzi" si pentru ca su%erim" dorim %ericire" si asa ne lasam
condusi de cei care ne promit aceasta %ericire sociala" economica sau spirituala(((
Este !ine a ma intre!a daca e-ista %ericire atunci cand su%ar2 +ot intele$e su%erinta2 Aceasta este
pro!lema mea" nu cum sa %iu %ericit( 4unt %ericit atunci cand nu su%ar" dar momentul in care sunt constient
de ea nu este %ericirea((( deci" tre!uie sa intele$ ce este su%erinta( +ot sa intele$ ce este su%erinta atunci
cand o parte a mintii mele %u$e in cautarea %ericirii" cautand o cale de iesire din aceasta mizerie2 /eci"
daca intele$ su%erinta" nu tre!uie sa %iu complet una cu ea" nu sa o respin$" sa o &usti%ic" sa o condamn" sa
o compar" ci sa %iu complet cu ea si sa o intele$2
Ade#arul despre ceea ce este %ericirea #a #eni daca stiu cum sa %iu atent( Tre!uie sa stiu sa ascult
su%erinta1 daca pot asculta su%erinta" pot asculta %ericirea" pentru ca aceasta este ceea ce eu sunt(
4u%erinta este su%erinta" nu este a mea sau a ta
Este su%erinta ta" ca indi#id" di%erita de su%erinta mea" sau de su%erinta unui om din Asia" America sau
Rusia2 Circumstantele" incidentele pot #aria" dar in esenta su%erinta altui om este aceeasi ca a mea si a ta"
nu'i asa2 4u%erinta este su%erinta" cu si$uranta" nu a ta sau a mea( +lacerea nu este placerea ta sau
placerea mea – este placere( Cand #a e %oame" nu este doar %oamea" este %oamea intre$ii omeniri
deasemenea( Cand sunteti condus de am!itie" cand sunteti nemilos" este #or!a despre aceeasi cruzime
care conduce politicialul" omul a%lat la putere" indi%erent daca este din Asia" America sau Rusia(
Vedeti" acesta este lucrul care conteaza( 7oi nu #edem ca suntem cu totii omenirea" prinsi in di%erite
s%ere ale #ietii" in di%erite domenii( Atunci cand iu!esti pe cine#a" aceasta nu este iu!irea ta( /aca este"
de#ine tiranica" posesi#a" $eloasa" an-ioasa" !rutala( In mod similar" su%erinta este su%erinta1 nu este a mea
sau a ta( Eu nu spun ca este doar impersonala" a!stracta( Cand cine#a su%era" su%era( Cand un om nu are
mancare" nici haine" nici un adapost" el su%era" indi%erent ca traieste in Asia sau in .ccident( .amenii care
acum sunt ucisi sau raniti – #ietnamezi si americani – su%era( +entru a intele$e aceasta su%erinta ' care nu
este nici a #oastra" nici a mea – care nu este impersonala sau a!stracta" dar reala" cu totii a#em ne#oie de
o mare putere de patrundere" de intele$ere( 4i %inalul acestei su%erinte #a aduce in mod %iresc pacea" nu
doar cea interioara" ci si in a%ara(
Intele$erea su%erintei
/e ce sunt eu" sau de ce esti tu insensi!il la su%erinta altuia2 /e ce suntem indi%erenti %ata de cei care
e%ectueaza munci $rele sau %ata de %emei insarcinate2 /e ce suntem atat de duri2 +entru a intele$e asta
tre!uie sa intele$em de ce su%erinta ne %ace insensi!ili( /esi$ur" su%erinta este cea care ne %ace duri1 pentru
ca nu intele$em su%erinta" am de#enit indi%erenti %ata de ea( /aca am inteles su%erinta" atunci #oi de#eni
sensi!il la su%erinta" treaz la tot" nu numai la mine" ci si la oamenii din &urul meu" la sotia mea" la copiii mei"
la un animal" la un cersetor( /ar noi nu #rem sa intele$em su%erinta" si e#adarea din su%erinta ne %ace
insensi!ili si prin urmare suntem indi%erenti( /omnule" pro!lema este ca su%erinta" cand nu este inteleasa"
intuneca mintea si inima1 si nu intele$em su%erinta pentru ca #rem sa scapam de ea" prin $uru" printr'un
sal#ator" prin mantre" prin reincarnare" prin idei" prin !autura si orice alt %el de dependenta – orice pentru a
scapa de ceea ce este(((
Acum" intele$erea su%erintei nu consta in a a%la care este cauza ei( .rice om poate cunoaste cauza
su%erintei nechi!zuinta" prostia" limitarea" !rutalitatea" si asa mai departe( /ar daca analizezi su%erinta in
sine" %ara a dori un raspuns" atunci ce se intampla2 Atunci" %iindca nu e#adez" incep sa intele$ su%erinta(
Mintea mea este alerta" pasionata" ceea ce inseamna ca am de#enit sensi!il" si %iind sensi!il" sunt
constient de su%erinta altor oameni(
/e#ii credincios pentru a scapa de su%erinta
/urerea %izica este o reactie ner#oasa" dar durerea psiholo$ica apare atunci cand sunt atasat de lucruri
care imi dau satis%actie" pentru ca atunci mi'e teama de ce#a sau cine#a care ar putea sa mi le ia(
Acumularile psiholo$ice pre#in durerea psiholo$ica atata timp cat acestea nu sunt deran&ate1 cum ar %i" eu
sunt un pachet de e-periente acumulate" care impiedica orice %orma de tul!urare $ra#a – si nu #reau sa %iu
deran&at( +rin urmare ma tem de oricine care le tul!ura( Ast%el" %rica mea este cunoscuta1 mi'e teama de
19
acumulari ' %izice sau psiholo$ice ' pe care le'am adunat ca un mi&loc de a taia elanul durerii sau
pre#enirea tristetii( /ar intristarea %ace parte din procesul acumularii pentru a indeparta durerea
psiholo$ica( Cunoasterea" de asemenea" a&uta la pre#enirea durerii( 4i cunostintele medicale a&uta la
pre#enirea durerii %izice" prin urmare" credintele a&uta la pre#enirea durerii psiholo$ice1 si de aceea mi'e
teama de pierderea con#in$erilor mele" desi nu am o cunoastere per%ecta sau o do#ada concreta a realitatii
acestor con#in$eri( +ot sa respin$ unele dintre credintele traditionale care mi'au %ost inoculate pentru ca
propria mea e-perienta imi da putere" incredere" intele$ere" dar ast%el de credinte si cunostinte pe care le'
am do!andit sunt in esenta aceleasi – un mi&loc de a taia elanul durerii(
Intele$erea inte$rala
Ce intele$em prin 9durere:2 Este ce#a separat de tine2 Este ce#a ina%ara ta" in interior sau e-terior" pe
care o o!ser#i" pe care o e-perimentezi2 Esti doar un o!ser#ator al e-perientei2 4au esti ce#a di%erit2 Cu
si$uranta ca esti un punct important" nu'i asa2 Cand spun 9su%ar:" ce #reau sa spun prin aceasta2 4unt
di%erit de su%erinta2 /esi$ur ca aceasta este pro!lema" nu2 Caideti sa a%lam(
E-ista durere – nu am un iu!it" imi moare %iul" ce se #a intampla cu mine( E-ista o parte din mine care se
intrea!a de ce" cautand e-plicatii" moti#e" cauze( . alta parte din mine este in a$onie" din di%erite moti#e( 4i
e-ista" de asemenea" o alta parte din mine care #rea sa %ie li!era de durere" care #rea sa treaca dincolo de
ea( 4untem toate acestea" nu'i asa2 /eci" daca o parte din mine respin$e" este rezistenta la durere" o alta
parte din mine cauta o e-plicatie" este prinsa in teorii" si o alta parte din mine e#adeaza din realitate –
atunci cum pot intele$e in totalitate2 Eli!erarea de su%erinta este posi!ila doar atunci cand sunt capa!il de
o intele$ere inte$rala( /ar daca sunt impartit in di%erite directii" atunci nu #ad acest ade#ar(
Acum #a ro$ sa ascultati cu atentie1 si #eti #edea ca atunci cand e-ista un %apt" un ade#ar" intele$erea
acestuia are loc numai atunci cand pot e-perimenta totul" intre$ul" %ara di#iziune – si nu atunci cand e-ista
o separare de 9mine: in o!ser#area su%erintei( Acesta este ade#arul(
Esti su%erinta
Cand nu e-ista un o!ser#ator" cine su%era" este su%erinta di%erita de tine2 Tu esti su%erinta" nu'i asa2 Tu
nu esti ina%ara su%erintei – esti chiar su%erinta( Ce se intampla2 7u e-ista nici o etichetare" nu e-ista nici o
numire si ast%el" dand totul la o parte" ramanaem doar cu su%erinta" doar cu sentimentul" cu chinul( Cand
am realizat asta" ce se intampla2 Cand n'o numesc" cand nu mi'e %rica sa o pri#esc" atunci sunt le$at"
%uzionat de %ocarul sau2 /aca acest %ocar este asociat ei" imi #a %i %rica de acesta( Apoi" tre!uie sa actionez
si sa %ac ce#a cu pri#ire la asta( /ar in cazul in care eu sunt in acel centru" atunci ce %ac2 7u e-ista nimic
de %acut( /aca sunt acel centru" si nu il respin$" nu il etichetez" nu il inlatur – daca pur si simplu sunt acel
lucru" ce se intampla2 Cine spune ca su%era atunci2 /esi$ur" o trans%ormare %undamentala a a#ut loc(
Atunci nu mai e-ista 9Eu su%ar:" deoarece nu e-ista nici un centru al su%erintei" deoarece niciodata nu mai
analizez ce este acest centru( 7oi traim doar de la un cu#ant la altul" de la o reactie la alta(
Este su%erinta esentiala2
E-ista atat de multe #arietati" complicatii si $rade de su%erinta( 4tim cu totii asta( Tu stii %oarte !ine" si duci
aceasta po#ara de'a lun$ul #ietii" practic din momentul nasterii si pana moartea te rapune(((
/aca am spune ca aceasta este ine#ita!il" atunci nu e-ista nici un raspuns1 daca o acceptati" atunci ati
opriti in#esti$area sa( Ati inchis usa in#esti$atiei1 daca e#adezi din ea" inchizi deasemenea usa( +uteti
e#ada cu a&utorul unui !ar!at sau al unei %emei" in !autura" distractii" prin di%erite %orme de putere" pozitie
sociala" presti$iu" prin pala#ra$eala interna despre nimic( Atunci e#adarea de#ine %oarte importanta1 toate
acestea #a #or conduce spre a #a asuma o importanta colosala( /eci" ati inchis usa spre su%erinta" din nou"
si asta %acem ma&oritatea dintre noi((( /eci" am putea opri e#adarea de orice %el si sa ne intoarcem la
su%erinta((( Asta inseamna sa nu cautam o solutie pentru su%erinta( E-ista su%erinta %izica – durere de dinti"
de stomac" o operatie" accidente" di%erite %orme de su%erinte %izice" care au rezol#area lor( E-ista de
asemenea teama de su%erinta din #iitor" %ata de ce ar putea pro#oca su%erinta( 4u%erinta este strans le$ata
de %rica si %ara intele$erea acestor doi %actori ma&ori in #iata" niciodata nu #om intele$e ce inseamna a a#ea
compasiune" a iu!i( /eci" o minte care doreste sa intelea$a ce este compasiunea" iu!irea si toate celelalte"
cu si$uranta tre!uie sa intelea$a ce este %rica si ce este su%erinta(
4u%erinta constienta si su%erinta inconstienta
4u%erinta este((( durere" incertitudine" sentimentul de totala sin$uratate( E-ista su%erinta mortii" su%erinta
de a nu a#ea capacitatea implinirii de sine" su%erinta de a nu %i recunoscut" su%erinta de a iu!i si a nu %i iu!it
in schim!( E-ista nenumarate %orme de su%erinta si cred ca %ara a intele$e su%erinta nu e-ista nici un s%arsit
al con%lictului" al ne%ericirii" a coruptiei si de$radarii zilnice( E-ista su%erinta constienta si e-ista de
asemenea su%erinta inconstienta" su%erinta care nu are nici o !aza" nici o cauza imediata( Cei mai multi
dintre noi cunosc durerea constienta si cunoastem de asemenea modul de a!ordarea a sa( 3ie %u$im de ea
20
prin credinta reli$ioasa sau o rationalizam" sau luam medicamente" dro$uri" indi%erent daca aceasta
su%erinta este de natura psihica sau %izica1 sau ne a!andonam cu#intelor" distractiilor" di#erselor
di#ertismente super%iciale( Cu toate ca %acem toate acestea" totusi nu putem scapa de su%erinta constienta(
/ar e-ista si o su%erinta inconstienta pe care am mostenit'o de'a lun$ul secolelor( .mul a incercat
intotdeauna sa depaseasca acest lucru e-traordinar" numit durere" su%erinta" ne%ericire1 dar chiar si atunci
cand suntem %ericiti super%icial si a#em tot ce ne dorim" adanc in su!constient e-ista inca radacinile
su%erintei( /eci atunci cand #or!im despre s%arsitul su%erintei" ne re%erim la incetarea tuturor su%erintelor"
atat constiente cat si inconstiente(
+entru a pune capat durerii tre!uie sa a#em o minte %oarte clara si %oarte simpla( Aceasta simplitate nu
este doar o idee( +entru a a#ea aceasta simplitate a mintii este necesara o mare inteli$enta si sensi!ilitate(
4entimentele ranesc
(((Cum ar tre!ui sa actionam pentru a nu'i deran&a pe ceilalti2 Asta doriti sa a%lati2 Ma tem ca atunci nu ar
tre!ui sa actionam deloc( /aca traiesti in totalitate" actiunile tale ar putea cauza pro!leme1 dar ce este mai
important" a%larea ade#arului sau a nu'i deran&a pe altii2 Asta pare atat de simplu" dar este $reu de
raspuns( /e ce #rei sa respecti sentimentele altor oameni si punctul lor de #edere2 Ti'e %rica de a a#ea
propriile sentimente ranite" de a'ti schim!a punctul de #edere2 /aca oamenii au opinii care di%era de a ta"
puteti a%la daca acestea sunt ade#arate doar ascultandu'i" intre!andu'i" deci #enind in contact acti# cu ei(
4i daca #eti a%la ca aceste opinii si sentimente nu sunt ade#arate" descoperirea poate cauza pertur!ari
pentru cei care le pretuiesc( Atunci ce tre!uie sa %aceti2 Ar tre!ui sa #a con%ormati acestora" sa %aceti un
compromis cu ei" pentru a nu #a rani prietenii2
Ima$inea de sine duce la durere
/e ce imparti pro!lemele ca %iind ma&ore sau minore2 7u este tot o pro!lema2 /e ce le trans%ormi in
pro!leme mici sau mari" esentiale sau neesentiale2 +entru a putea intele$e o pro!lema patrunde in ea
%oarte pro%und" oricat de mica sau de mare este" atunci ti se #a ridica #alul de pe toate pro!lemele( 7u este
un raspuns retoric( <uati orice pro!lema %urie" $elozie" in#idie" ura – le stim %oarte !ine( /aca patrunzi in
%urie %oarte pro%und" nu doar tan$ential" atunci care este di%icultatea2 /e ce este cine#a %urios2 +entru ca
este ranit" cine#a a spus ce#a neplacut" iar atunci cand cine#a spune ce#a ma$ulitor esti multumit( Ce
anume a %ost ranit2 Importanta de sine" nu'i asa2 /e ce e-ista aceasta importanta de sine2 /eoarece
cine#a are o idee" un sim!ol despre sine" o ima$ine de sine" ceea ce ar tre!ui sa %ie" ceea ce este sau ceea
ce nu ar tre!ui sa %ie( /e ce'si creeaza cine#a o ima$ine despre sine2 /eoarece nu cunoaste ceea ce este
de %apt( 7oi credem ca ar tre!ui sa %im ce#a sau altce#a" idealul" eroul" de e-emplu( 3uria se trezeste
deoarece idealul nostru" ideea pe care o a#em despre noi insine este atacata( Iar ideea noastra despre noi
insine este e#adarea noastra din realitatea a ceea ce suntem( /ar atunci cand cunosti realitatea – ceea ce
esti – nimeni nu te poate rani( Atunci" daca cine#a este mincinos si se spune despre el ca este mincinos" nu
inseamna ca este ranit" aceasta este o realitate( /ar cand te pre%aci ca nu esti mincinos si se spune ca esti"
atunci te superi si de#ii #iolent( /eci" noi mereu traim intr'o lume ideatica" o lume a mitului si nu in lumea
reala( +entru a o!ser#a ceea ce este" pentru a #edea realitatea" tre!uie sa %im %amiliarizati cu ea" nu tre!uie
sa e-iste nici o &udecata" nici o e#adare sau opinie" nici %rica(
+lacerea per#ertita
E-ista sadismul( 7u stiti ce inseamna acest cu#ant2 6n autor numit Marchizul de 4ade a scris cand#a o
carte despre un om care se !ucura ranind oamenii si o!ser#andu'le su%erinta( /e aici #ine cu#antul sadism"
ceea ce inseamna o!tinerea placerii din su%erinta altora( +entru unele persoane este o satis%actie aparte in
a'i #edea pe altii cum su%era( .!ser#a'te si #ezi daca ai acest sentiment( Acesta nu este %oarte e#ident" dar
daca totusi e-ista #eti #edea ca se e-prima prin impulsul de a rade atunci cand cine#a cade( Tu #rei ca cei
care sunt sus sa %ie dati &os1 critica" !ar%a in#oluntara despre alte persoane" toate acestea sunt e-presii a
insensi!ilitatii" o %orma de a rani oameni( Cine#a poate rani pe altul in mod deli!erat" ca raz!unare" sau o
poate %ace inconstient" cu un cu#ant" cu un $est" cu o pri#ire1 dar in orice caz" impulsul este acela de a rani
pe cine#a" si sunt %oarte putini cei care au renuntat in mod radical la aceasta %orma de placere per#ertita(
Educatia reala
Mintea creeaza prin e-perienta traditie" memorie( +oate mintea sa %ie li!era de stocarea a ceea ce
e-perimenteaza2 Intele$eti di%erenta2 Ceea ce se cere nu este culti#area memoriei" ci li!ertatea %ata de
procesul de acumulare a mintii( Tu m'ai ranit" aceasta este o e-perienta1 iar eu memorez ca sunt ranit1 si
aceasta de#ine traditia mea1 si din aceasta traditie te pri#esc pe tine" reactionez la aceasta traditie( Acesta
este procesul zilnic al mintii mele si al mintii tale( Acum" este posi!il ca" desi m'ai ranit" procesul de
acumulare sa nu ai!a loc2 Cele doua procese sunt complet di%erite(
21
/aca spui #or!e $rele despre mine" ma doare1 dar in cazul in care nu dau importanta acestei su%erinte"
ea nu de#ine %undalul con%orm caruia sa actionez" ast%el incat este posi!il ca eu sa te cunosc din nou(
Aceasta este educatia reala" in sensul pro%und al cu#antului( /eoarece" atunci" desi #edem e%ectele
conditionarii prin e-perienta" mintea nu este conditionata(
Incetarea %uriei
Am de toate" sunt si$ur" am incercat sa stapanesc %uria" dar intr'un mod care nu pare sa o dizol#e( E-ista
o a!ordare di%erita pentru a disipa %uria((( 3uria are cauze %izice sau psiholo$ice2 Cine#a este %urios"
pro!a!il pentru ca este impiedicat de la ce#a" reactiile sale de aparare sunt distruse" securitatea sa !ine
construita este amenintata" si asa mai departe( Cu totii suntem %amiliarizati cu %uria( Cum sa intele$em si sa
dizol#am aceasta %urie2 /aca considerati ca credintele" conceptele si opiniile #oastre sunt de cea mai mare
importanta" atunci #eti %i o!li$ati sa reactionati #iolent atunci cand acestea sunt contestate( In loc sa #a
a$atati de credinte si opinii" incepeti sa #a intre!ati daca acestea sunt esentiale pentru intele$erea #ietii"
apoi prin intele$erea cauzelor acesteia" %uria #a inceta( Ast%el" incepeti sa dizol#ati propriile rezistente" care
cauzeaza con%licte si su%erinta( Aceasta persupune iarasi seriozitate(
7e putem controla pe noi insine din di#erse moti#e sociale sau reli$ioase sau din con#enienta" dar
pentru a dezradacina %uria este necesara constientizarea pro%unda(((
4pui ca esti %urios cand o!ser#i o nedreptate( .are pentru ca iu!esti omenirea" pentru ca esti plin de
compasiune2 +ot coe-ista compasiunea si %uria2 +oate e-ista dreptate atunci cand e-ista %uria" ura2
+ro!a!il sunteti %urios la $andul de nedreptate la modul $eneral" la cruzime" insa %uria ta nu schim!a
nedreptatea sau crzimea1 o poate doar ampli%ica( +entru a aduce ordinea" tre!uie sa %ii atent" plin de
compasiune( Actiunea nascuta din ura poate creea doar ura in continuare( 7u poate e-ista dreptate atunci
cand e-ista %urie( /reptatea si %uria nu pot coa!ita(
Iertarea nu este ade#arata compasiune
Ce inseamna a a#ea compasiune2 Te ro$ cerceteaza pentru tine" s'o simti ina%ara" daca mintea care este
ranita" care poate %i ranita" poate ea ierta #reodata( Mintea" care are capacitatea de a %i ranita" poate ierta
#reodata2 4i poate o ast%el de minte" capa!ila de a %i ranita" care culti#a #irtutea" care este constienta de
$enerozitate" poate o as%tel de minte sa %ie plina de compasiune2 Compasiunea" ca iu!irea" este ce#a care
nu apartine mintii( Mintea nu este constienta de sine" ca a#and compasiune" ca si iu!ire( /ar in momentul
in care iarta constient mintea isi consolideaza propriul centru al su%erintei( /eci" mintea care iarta constient"
niciodata nu poate ierta in totalitate1 ea nu cunoaste iertarea" a ierta pentru a nu %i in continuare ranita(
/eci" este %oarte important sa a%lam de ce mintea isi aminteste de %apt tot ceea ce a stocat( /eoarece
mintea mereu auto'e-a$ereaza" tinde sa de#ina tot mai mare" sa %ie ce#a( Atunci cand mintea este dispusa
sa nu mai %ie ce#a" sa %ie nimic" in totalitate" complet nimic" atunci" in aceasta stare" e-ista compasiune( In
aceasta stare nu e-ista nici iertare" nici starea de su%erinta1 dar pentru a intele$e aceasta tre!uie sa
intele$em propria dez#oltare a 9eu:'lui(((
/eci" cat timp e-ista culti#area constienta a oricarei in%luente particulare" a oricarei #irtuti speciale" nu
poate e-ista iu!ire" nu poate e-ista compasiune" deoarece iu!irea si compasiunea nu sunt rezultatul unui
e%ort constient(
Atunci cand este posi!ila durerea" nu e-ista iu!ire
Cel care intrea!a doreste sa stie cum se poate actiona in mod li!er si %ara auto'reprimari" atunci cand el
stie ca actiunile sale produc su%erinta celor pe care ii iu!este( Tu stii ca a iu!i inseamna a %i li!er – am!ele
parti sunt li!ere( In cazul in care e-ista posi!ilitatea su%erintei" daca e-ista posi!ilitatea de a su%eri din
dra$oste" nu este dra$oste" este doar o %orma su!tila de posesie" de acaparare( /aca iu!iti cu ade#arat pe
cine#a" nu e-ista posi!ilitatea de a'l rani atunci cand %aci ce#a care crezi ca este corect( /oar atunci cand
#rei ca persoana sa %aca ceea ce'ti doresti tu" iar ea #rea sa %aca ceea ce'si doreste" e-ista durere si
su%erinta( Asta este" #a place sa posedati1 sa #a simtiti in si$uranta" asi$urati" con%orta!il" desi stiti ca toate
acestea sunt trecatoare" dar #a re%u$iati in con%ort chiar daca este e%emer( /eci %iecare lupta pentru con%ort"
pentru spri&in" dar in realitate ii tradeaza lipsa de !o$atie interioara( 4i prin urmare o actiune separata" in
e-terior catre o alta persoana" %iresc" creeaza pertur!ari" durere si su%erinta1 si indi#idul tre!uie sa suprime
ceea ce simte cu ade#arat" in scopul de a se adapta la ceilalti( Alt%el spus" aceasta reprimare constanta"
determinata de asa'numita dra$oste" distru$e relatia dintre cele doua persoane( In aceasta dra$oste nu
e-ista deloc li!ertate1 este doar o %orma su!tila de scla#ie(
7atura capcanei
/urerea este urmarea unui soc" este o a$itatie temporara a mintii care s'a sta!ilizat" care a acceptat
rutina #ietii( Ce#a se produce – un deces" pierderea unui loc de munca" indoiala cui#a dra$ ' si mintea este
pertur!ata( /ar ce anume %ace ca mintea sa %ie pertur!ata2 Ea $aseste o modalitate de a nu mai %i
22
pertur!ata din nou1 se re%u$iaza intr'o alta credinta" intr'un loc de munca mai si$ur" intr'o noua relatie( /in
nou #alul #ietii #ine si spul!era $arantiile si si$uranta sa" dar mintea $aseste imediat si mai multa aparare si
si$uranta1 si asa mer$e ea mai departe( Aceasta nu este calea inteli$entei" nu'i asa2
7ici o %orma interioara sau e-terioara de constran$ere nu #a #a a&uta( .rice constra$ere" chiar si su!tila"
este rezultatul i$norantei( Ea se naste din dorinta pentru recompensa sau %rica de pedeapsa( +entru a
intele$e inte$ral natura acestei capcane tre!uie sa de#ii li!er de ea1 nici o persoana" nici un sistem" nici o
credinta nu te poate eli!era( Ade#arul este sin$urul %actor eli!erator – #a tre!ui sa'l $asesti sin$ur" si nu sa
te limitezi doar la con#in$eri( Va tre!ui sa calatoresti pe o mare nee-plorata(
4%arsitul durerii
Mer$and pe drum #eti #edea splendoarea naturii" %rumusetea e-traordinara a campiilor #erzi si a cerului
al!astru" si #eti auzi rasete de copii( /ar" in ciuda tuturor" e-ista un sentiment de tristete( Este an$oasa unei
%emei care poarta un copil" este durerea unui deces" este intristarea care apare atunci cand astepti ce#a si
aceasta nu se produce" este durere atunci cand o natiune mer$e in &os" si aceasta este durerea coruptiei"
nu doar colecti#e" dar deasemenea si indi#iduale( Este durere in propria'ti casa" daca pri#esti pro%und –
tristetea de a nu a#ea posi!ilitatea implinirii" tristetea meschinariei si a incapacitatii tale" si di#erse necazuri
inconstiente(
E-ista deasemenea si rasul in #iata( Rasul este un lucru minunat – a rade %ara moti#" a a#ea !ucurie in
inima %ara nici o cauza" a iu!i %ara a solicita ce#a in schim!( /ar rareori intalnim un ast%el de ras( 4untem
impo#arati de tristete" #iata noastra este un proces de mizerie si con%licte" o dezinte$rare continua si nu
cunoastem ce inseamna sa iu!im cu toata %iinta noastra(((
Vrem sa $asim o solutie" un mi&loc" o metoda prin care sa rezol#am aceasta po#ara a #ietii si ast%el nu
pri#im cu ade#arat tristetea( Vom incerca sa scapam prin mituri" prin ima$ini" prin speculatii" sperand sa
$asim o cale pentru a e#ita aceasta po#ara" si a ramane departe de #alul tristetii si durerii(
((( /urerea are un s%arsit" dar nu #ine printr'un sistem sau o metoda( 7u e-ista durere atunci cand a#em
perceptia a ceea ce este(
Intalnind durerea
Cum te intalnesti cu su%erinta2 Ma tem ca cei mai multi dintre noi o intalnesc %oarte super%icial( Educatia
noastra" instruirea noastra" in%luentele sociale la care suntem e-pusi" toate ne %ac super%iciali( . minte
super%iciala este cea care e#adeaza in !iserica" intr'o concluzie" concept" in unele credinte sau idei( Toate
acestea sunt un re%u$iu pentru mintea super%iciala care este indurerata( 4i daca nu puteti $asi un re%u$iu"
#eti construi un zid in &urul #ostru si #eti de#eni cinici" duri" indi%erenti" sau #eti scapa prin di%erite reactii
ne#rotice( .rice mi&loace de aparare impotri#a su%erintei impiedica in continuare cercetarea(
((( Va ro$ sa #a urmariti propria minte1 o!ser#ati modul in care ea e-plica su%erinta ta indepartata"
pierderea locului de munca" de e-emplu" in idei" sau se a$ata de credinta in /umnezeu" sau intr'o #iata
#iitoare( Iar daca nici o e-plicatie" nici o credinta nu este satis%acatoare" atunci #ei e#ada prin !autura" se-
sau de#enind cinic" dur" in#ersunat((( 5eneratie dupa $eneratie acestea au %ost transmise de parinti copiilor
lor si mintea super%iciala 9!anda&eaza: aceasta rana si acestia nu sunt cu ade#arat %amiliarizati cu tristetea(
Aceasta este o limitare" o idee despre tristete( Aceasta este o ima$ine" un sim!ol al intristarii" dar niciodata
nu atin$e cu ade#arat tristetea – este doar cu#antul tristete(
E#adarea din durere
Cei mai multi dintre noi su%era su! di%erite %orme – in relatie" la moartea cui#a" datorita disperarii ca nu au
realizat nimic" sau datorita incercarii de a realiza ce#a" de a de#eni ce#a si esuand complet( 4i aceasta nu
este intrea$a pro!lema a durerii" mai e-ista partea %izica a durerii – !oala" or!ire" incapacitate" paralizie" si
asa mai departe( +retutindeni e-ista lucrul acesta e-traordinar numit durere – deoarece moartea asteapta
dupa colt( 4i nu stim cum sa intalnim durerea" %ie ca o adoram sau rationalizam sau incercam sa %u$im de
ea( Mer$i la orice !iserica crestina si #ei #edea ca durerea este adorata1 este trans%ormata in ce#a
e-traordinar" s%ant si se spune ca doar prin durere" prin Cristos rasti$nit il puteti $asi pe /umnezeu(
.rientalii au propriile %orme de e#aziune" alte moduri de a e#ita durerea" si mi se pare un lucru e-traordinar
ca e-trem de putini oameni" indi%erent daca sunt din .rient sau .ccident" sunt cu ade#arat li!eri de durere(
Ar %i ce#a minunat daca in procesul de ascultare" in ceea ce se spune – non'emotional" non'sentimental
– ((( ati putea intele$e cu ade#arat durerea si sa de#eniti total li!eri de ea" deoarece atunci nu te auto'
ama$esti" nu ai nici o iluzie" nici o an-ietate" teama si mintea ar putea %unctiona in mod clar" patrunzator si
lo$ic( 4i atunci" pro!a!il" am sti ce este iu!irea(
6rmariti miscarea su%erintei
Ce este su%erinta2((( Ce inseamna aceasta2 Ce inseamna a su%eri2 /e ce aici nu e-ista su%erinta" nu
e-ista cauza su%erintei" dar ce se intampla de %apt2 7u stiu daca #edeti di%erenta( Apoi" eu sunt pur si
23
simplu constient de su%erinta" nu in e-teriorul meu" nu ca un o!ser#ator care pri#este su%erinta – aceasta
este parte din mine" eu in intre$ime sunt su%erinta( Asadar" sunt eu in masura sa urmez miscarea ei" sa
o!ser# unde se duce2 Cu si$uranta daca am %ace asta" am a#ea o deschidere superioara" nu'i asa2 Am
#edea ca am pus accentul pe 9eu: =pe mine> – nu pe persoana pe care o iu!esc( El doar a actionat pentru a
acoperi ne%ericirea" sin$uratatea si nenorocirea din mine( /eoarece eu nu sunt 9ce#a:" speram ca el ar %i(
/ar acesta a plecat1 sunt parasit" sunt pierdut" sunt sin$ur( 3ara el" sunt nimic( Asa ca plan$( 7u pentru ca
el a plecat" ci pentru ca eu sunt parasit" sunt sin$ur(
((( E-ista nenumarati oameni dornici sa ma a&ute sa scap – miile de asa'zisi oameni reli$iosi" cu
con#in$erile si do$mele lor" cu sperantele si %anteziile lor – 9Este ?arma" aceasta este #ointa lui /umnezeu:
– stii" toti o%erindu'mi o cale de a ma eli!era de aceasta su%erinta( /ar daca eu pot ramane cu aceasta si nu
o indepartez de la mine" neincercand sa o limitez" sa o ne$" atunci ce se intampla2 Care este starea mintii
mele atunci cand urmareste miscarea su%erintei2
Intele$erea spontana
7iciodata nu spunem 9Vreau sa #ad ce este su%erinta:( 7u o pot #edea prin practica" prin disciplina"
tre!uie s'o pr#im cu interes" cu o intele$ere spontana( Atunci #om o!ser#a ca ceea ce numim su%erinta"
durere" pe care o e#itam" o disciplinam" toate acestea au disparut( Atata timp cat nu am nici o relatie cu
lucrurile din a%ara mea nu este nici o pro!lema1 in momentul in care am sta!ilit o relatie cu cu acestea in
a%ara mea" apare pro!lema( Atata timp cat traim su%erinta ca pe ce#a din a%ara – su%erim deoarece mi'am
pierdut %ratele" pentru ca nu am !ani" din aceasta sau cealalta cauza – sta!ilim o relatie cu aceasta si
aceasta relatie este %icti#a( /ar in cazul in care eu sunt acel lucru" daca as #edea realitatea" atunci totul se
#a trans%orma" #a a#ea o semni%icatie total di%erita( Atunci #a e-ista o atentie deplina" inte$rata" iar ceea ce
este o!ser#at in totalitate este in totalitate inteles si dizol#at" si ast%el nu mai e-ista %rica" si prin urmare
cu#antul durere nu e-ista(
Centrul su%erintei
Cand pri#esti un lucru minunat" un munte %rumos" un apus de soare %oarte %rumos" un zam!et %ermecator"
un chip incantator" acest %apt te uimeste si de#ii tacut1 nu ti s'a intamplat #reodata asta2 Atunci cuprinzi
lumea in !ratele tale( /ar asta este ce#a din e-terior care #ine in mintea ta" eu #or!esc despre mintea care
nu este uimita dar care pri#este pentru a o!ser#a( Acum" puteti o!ser#a %ara nici o conditionare2 6nei
persoane a%late in su%erinta eu ii e-plic in cu#inte1 su%erinta este ine#ita!ila" su%erinta este urmarea
neimplinirii( Cand toate e-plicatiile s'au oprit complet" doar atunci puteti primi – ceea ce inseamna ca nu
pri#esti din centru catre e-terior( Cand pri#esti din centru" %acultatile tale de o!ser#are sunt limitate( /aca
detin un post si doresc sa'l mentin" este o tensiune" o incordare" deci e-ista su%erinta( Cand pri#esc
su%erinta din centru" aceasta e-ista( Aceasta este incapacitatea de a o!ser#a" care creeaza su%erinta( Eu
nu pot o!ser#a cand $andirea %unctioneaza" nu pot #edea dintr'un centru – ca atunci cand spun 97u
tre!uie sa mai su%ar" tre!uie sa a%lu de ce am su%erit" tre!uie sa scap:( Cand o!ser# dintr'un centru" daca
acesta este o concluzie" o idee" o speranta" disperare sau orice altce#a" aceasta o!ser#atie este %oarte
limitata" e-trem de in$usta" %oarte mica si care da nastere su%erintei(
. imensitate dincolo de orice masura
Ce se intampla atunci cand pierzi pe cine#a datorita mortii2 Reactia imediata este un sentiment de
paralizie" si atunci cand iesi din aceasta stare de soc" este ceea ce noi numim su%erinta( Acum" ce
presupune acest cu#ant" su%erinta2 A %i impreuna" cu#intele #esele" plim!arile si multe alte lucruri placute
pe care le'ati %acut sau sperati sa le %aceti impreuna – toate acestea ti'au %ost luate si in al doilea rand
sunteti lasat %ara spri&in" sin$ur( <a asta se opune" asta %ace ca mintea sa se re#olte" sa se impotri#easca
%aptul ca deodata te simti parasit" cu totul sin$ur" $ol" %ara nici un spri&in( Acum" ceea ce conteaza este sa
traiesti in acel $ol" doar a trai cu acesta" %ara nici o reactie" %ara a rationaliza" %ara a e#ada din acesta cu
a&utorul mediumilor" cu teoria reincarnarii si toate a!surditatile %ara nici un sens – traiti in acesta cu intrea$a
#oastra %iinta( 4i daca mer$i pas cu pas #ei descoperi ca e-ista un s%arsit al su%erintei – un %inal real" nu
doar unul #er!al" nu un s%arsit super%icial care #ine prin e#adare" prin identi%icare cu un concept sau
aderand la o idee( Atunci #om descoperi ca nu e-ista nimic pentru a ne prote&a" deoarece mintea este
complet $oala" li!era si nu mai reactioneaza in scopul de a incerca sa umple acel $ol1 si cand intrea$a
su%erinta" ast%el a a&uns la %inal" #ei porni pe un alt drum" un drum care nu are nici inceput si nici s%arsit(
E-ista o imensitate incomensura!ila" dar nu este posi!il a intra in aceasta lume %ara incetarea totala a
durerii(
. imensitate dincolo de orice masura
Ce se intampla atunci cand pierzi pe cine#a datorita mortii2 Reactia imediata este unsentiment de
paralizie" si atunci cand iesi din aceasta stare de soc" este ceea ce noi numim su%erinta( Acum" ce
24
presupune acest cu#ant" su%erinta2 A %i impreuna" cu#intele #esele" plim!arile si multe alte lucruri placute
pe care le'ati %acut sau sperati sa le %aceti impreuna – toate acestea ti'au %ost luate si in al doilea rand
sunteti lasat %ara spri&in" sin$ur( <a asta se opune" asta %ace ca mintea sa se re#olte" sa se impotri#easca
%aptul ca deodata te simti parasit" cu totul sin$ur" $ol" %ara nici un spri&in( Acum" ceea ce conteaza este sa
traiesti in acel $ol" doar a trai cu acesta" %ara nici o reactie" %ara a rationaliza" %ara a e#ada din acesta cu
a&utorul mediumilor" cu teoria reincarnarii si toate a!surditatile %ara nici un sens – traiti in acesta cu intrea$a
#oastra %iinta( 4i daca mer$i pas cu pas #ei descoperi ca e-ista un s%arsit al su%erintei – un %inal real" nu
doar unul #er!al" nu un s%arsit super%icial care #ine prin e#adare" prin identi%icare cu un concept sau
aderand la o idee( Atunci #om descoperi ca nu e-ista nimic pentru a ne prote&a" deoarece mintea este
complet $oala" li!era si nu mai reactioneaza in scopul de a incerca sa umple acel $ol1 si cand intrea$a
su%erinta" ast%el a a&uns la %inal" #ei porni pe un alt drum" un drum care nu are nici inceput si nici s%arsit(
E-ista o imensitate incomensura!ila" dar nu este posi!il a intra in aceasta lume %ara incetarea totala a
durerii(
Traiti cu su%erinta
A#eti intrea$a su%erinta( 7u a#eti su%erinta intr'o %orma sau alta2 4i #reti sa o cunoasteti2 3acand asta"
a#eti posi!ilitatea sa o analizati si sa e-plicati de ce su%eriti( +uteti citi carti pe aceasta tema" puteti mer$e
la !iserica si #eti sti imediat ce#a despre su%erinta( /ar eu nu #or!esc despre asta" eu #or!esc despre
incetarea" despre s%arsitul su%erintei( Cunoasterea nu duce la s%arsitul su%erintei( 4%arsitul su%erintei incepe
atunci cand te con%runti cu realitatea #iolentei psiholo$ice in tine insuti si esti complet constient de toate
implicatiile acestor %apte de la un moment la altul( Asta inseamna ca niciodata sa nu e#adezi din realitatea
su%erintei" niciodata sa nu o rationalizezi" niciodata sa nu ai o opinie despre ea" doar traieste cu aceasta
realitate" in totalitate(
4tii" sa traiesti cu %rumusetea acestor munti" si sa nu te o!isnuiesti cu ea" este %oarte $reu((( Ai #azut
muntii acestia" ai ascultat %lu-ul si ai #azut cum um!rele se strecoare in #ale zi de zi1 si ai remarcat cu cata
usurinta te o!isnuiesti cu toate acestea( Vei spune" 9/a" este %oarte %rumos:" si #ei mer$e mai departe( 4a
traiesti cu %rumusetea" sau sa traiesti cu ce#a urat si sa nu te o!isnuiesti cu acesta necesita o ener$ie
enorma – constientizeaza mereu si nu permite dez#oltarea plictiselii in mintea ta( In acelasi mod" su%erinta
intuneca mintea" dar te o!isnuiesti cu ea – si cei mai multi dintre noi se o!isnuiesc cu ea( /ar nu tre!uie sa
te o!isnuiesti cu su%erinta(
+uteti trai cu su%erinta" o puteti intele$e" patrundeti in ea – dar nu cu scopul de a o cunoaste( 4titi ca
e-ista su%erinta" este o realitate" si nu e-ista nimic altce#a de stiut( Tre!uie sa traiesti(
Inima plina" mintea $oala
7u e-ista nici o cale spre ade#ar" acesta tre!uie sa #ina la tine( Ade#arul poate a&un$e la tine doar atunci
cand mintea si inima sunt simple" clare si in inima ta e-ista iu!ire1 nu atunci cand inima ta este plina cu
lucruri ale mintii( Atunci cand nu e-ista iu!ire in inima ta" nu #or!i despre or$anizatii de %raternitate" nu #or!i
despre credinta" despre di#izare sau puterile care creeaza di#izarea" nu tre!uie sa cauti reconciliere( Esti
pur si simplu o %iinta umana" %ara o eticheta" %ara o tara( Asta inseamna ca tre!uie sa te dez!raci de toate
acestea si sa permiti ade#arului sa #ina in %iinta ta1 si el poate #eni doar atunci cand mintea este $oala"
atunci cand mintea inceteaza a creea( Atunci ade#arul #a #eni %ara sa'l chemati( Atunci #a #eni repede ca
#antul si intotdeauna in mod constient( El #ine neinteli$i!il" atunci cand nu te astepti si nu'ti doresti( Apare
la %el de !rusc ca lumina soarelui" la %el de pur ca noaptea1 dar sa'l primeasca" inima tre!uie sa %ie plina si
mintea $oala( Acum ai mintea plina si inima complet $oala(
Ade#arul este starea de a %i
/eci" nu e-ista nici o cale spre ade#ar" si nu sunt doua ade#aruri( Ade#arul nu este in trecut sau in
prezent" el este atemporal1 iar omul care citeaza ade#arul lui @uddha" 4han?ara sau Cristos" sau care doar
repeta ce au spus ei" nu #a $asi ade#arul" pentru ca repetitia nu este ade#arul( Repetitia este o minciuna(
Ade#arul este o stare de a %i" care apare atunci cand mintea ' care cauta sa imparta" sa %ie e-clusi#a" care
poate $andi doar in termeni de rezultate" de realizare – a a&uns la capat( /oar atunci #a e-ista ade#arul(
Atunci cand mintea %ace un e%ort" auto'disciplinandu'se" pentru a atin$e un scop" nu poate recunoaste
ade#arul pentru ca s%arseste in propria proiectie" si urmarirea acestor proiectii" chiar si no!ile" este o %orma
de auto'#enerare( . ast%el de %iinta se auto'#enereaza si prin urmare ea nu poate cunoaste ade#arul(
Ade#arul poate %i cunoscut doar atunci cand #om cunoaste intre$ul proces al mintii" deci atunci cand nu
e-ista nici un con%lict(
Ade#arul nu are continuitate
Ade#arul este realitatea" iar realitatea poate %i inteleasa doar atunci cand di#erse lucruri care se interpun
intre minte si realitate sunt eliminate( Realitatea este relatia ta cu proprietatea" cu sotia" cu celelalte %iinte
25
umane" cu natura" cu ideile1 si atata timp cat nu intele$i realitatea relatiilor tale" cautarea lui /umnezeu
sporeste doar con%uzia" deoarece este o inlocuire" o e#adare" si prin urmare nu are sens( Cat timp iti domini
sotia sau ea te domina pe tine" atata timp cat posezi sau esti posedat" nu poti cunoaste iu!irea1 atata timp
cat suprimati" su!stituiti" atata timp cat sunteti am!itiosi" nu puteti cunoaste ade#arul(
4in$ur tre!uie sa cunosti ade#arul" %ara a'l cauta" %ara a lupta" %ara a incerca sa o!tii un rezultat(((
Ade#arul nu este continuu" nu se re#eleaza permanent" acesta poate %i #azut doar din moment in moment(
Ade#arul este intotdeauna nou" prin urmare atemporal( Ce a %ost ieri ade#ar nu mai este ade#ar astazi si
ade#arul de astazi nu este ade#arul de maine( Ade#arul nu are continuitate( Mintea este cea care doreste
sa dea continuitate e-perientei – pe care o numeste ade#ar" si o asemenea minte nu cunoaste ade#arul(
Ade#arul este intotdeauna nou1 sa #ezi acelasi zam!et si sa #ezi ca acel zam!et este nou" sa #ezi aceeasi
persoana si sa o!ser#i ca persoana este mereu alta" sa #ezi palmele %luturand din nou" pentru a intalni din
nou #iata(
7u e-ista nici un $hid catre ade#ar
+oate %i $asit /umnezeu" daca il cauti2 +oti cauta ce#a necunoscut2 +entru a $asi tre!uie sa stii ceea ce
cauti( /aca #eti cauta pentru a $asi ce#a" ceea ce #eti $asi #a %i o auto'proiectie" #a %i ceea ce doriti" si
concretizarea acestei dorinte nu este ade#arul( 4a cauti ade#arul inseamna sa ne$i ceea ce el nu este(
Ade#arul nu are un loc %i-" nu e-ista nici o cale si nici un $hid catre el" cu#antul nu este ade#arul( +oate %i
$asit ade#arul intr'un anumit conte-t" intr'un climat special" printre anumite persoane2 Este el aici si nu
acolo2 E-ista un $hid spre ade#ar si nu altul2 E-ista un $hid in toate2 Cand este cautat ade#arul" ceea ce
se $aseste poate #eni doar din i$noranta" deoarece cautarea de sine este nascuta din i$noranta( 7u puteti
cauta realitatea1 tre!uie sa a!andonati cautarea pentru realitatea de a %i(
Ade#arul este descoperit clipa de clipa
Ade#arul nu poate %i cumulati#( Ceea ce este acumulat #a %i intotdeauna distrus" disparand treptat(
Ade#arul nu poate disparea niciodata" deoarece el poate %i descoperit doar dintr'un moment in altul" in
%iecare $and" in %iecare relatie" in %iecare cu#ant" in %iecare $est" intr'un zam!et" in lacrimi( Iar daca tu si eu
il putem descoperi si putem trai in acord cu el – a trai intens inseamna a'l descoperi – atunci noi nu #om
de#eni propa$andisti" #om %i %iinte umane creati#e – nu %iinte umane per%ecte" ci %iinte umane creati#e" ceea
ce este %oarte di%erit(
6n ade#arat re#olutionar
Ade#arul nu este pentru cei respecta!ili" nici pentru cei care'si doresc e-pansiunea de sine" implinirea de
sine( Ade#arul nu este pentru cei ce cauta securitatea" permanenta1 pentru a a#ea permanenta ei cauta
doar opusul impermanentei( 3iind prinsi in plasa timpului" ei cauta ceea ce este permanent" dar
permanenta pe care o cauta nu este reala" deoarece ceea ce ei cauta este produsul $andirii lor( +rin
urmare pentru a descoperi realitatea" un om tre!uie sa inceteze cautarea – ceea ce nu inseamna ca el
tre!uie sa %ie multumit cu ceea ce este( /impotri#a" un om care are intentia de a descoperi ade#arul tre!uie
sa %ie in interior un re#olutionar total( El nu poate apartine nici unei clase" natiuni" nici unui $rup sau
ideolo$ii" nici unei reli$ii or$anizate1 ade#arul nu se a%la in templu sau !iserica" ade#arul nu poate %i $asit in
lucrurile %acute de mana sau de minte( Ade#arul patrunde in %iinta doar atunci cand tot ceea ce a %acut
mintea si mainile sunt lasate deoparte si aceasta renuntare la lucrurile materiale si la proiectiile mintii nu
este o chestiune de timp( Ade#arul #ine la cel care este li!er de timp" care nu se %oloseste de timp ca mi&loc
de e-pansiune de sine( Timpul inseamna memoria a ceea ce a %ost ieri" memoria %amiliei tale" a
rationalitatii" memoria caracterului tau particular de acumulare a e-perientei care il cristalizeaza pe 9eu: si
9al meu:(
/iscerneti ade#arul de %als
Acceptati super%icial cand auziti ca nationalismul cu toata emoti#itatea si interesul deose!it duce la
e-ploatare si creeaza dependenta unora %ata de altii1 dar a #a eli!era cu ade#arat mintea de meschinaria
nationalismului este o alta pro!lema( +entru a %i li!er" nu doar de nationalism" ci deasemenea de toate
concluziile reli$iilor or$anizate si a sistemelor politice" este esential atunci cand doresti ca mintea sa %ie
inocenta" proaspata" intr'o stare de re#olutie1 si doar ast%el mintea poate creea o lume noua – nu de
politicieni" care sunt 9morti:" nici de preoti care sunt prinsi in propriile sisteme reli$ioase(
/eci" din %ericire sau din pacate pentru tine" auzi ce#a ce este ade#arat1 si daca doar il auzi si nu esti
pertur!at in mod acti# ast%el incat mintea ta sa inceapa sa se eli!ereze de tot ceea ce o %ace in$usta si
stram!a" atunci ade#arul pe care l'ai auzit #a de#eni o otra#a pentru tine( Cu si$uranta" ade#arul de#ine o
otra#a atunci cand doar este auzit si nu actioneaza in minte" precum o rana purulenta( /ar pentru a
descoperi pentru sine ceea ce este ade#arat si ceea ce este %als si pentru a discerne ade#arul de %als" este
necesar a lasa ca ade#arul sa opereze si sa aduca propria actiune(
26
Intele$erea reala
Realitatea nu este complicata" chiar daca ai crezut ca ar putea %i di%icil de inteles( Vezi tu" noi nu incepem
cu realitatea" cu %aptul" cu ceea ce $andim" %acem" dorim1 incepem cu ipoteze" cu idealuri" care nu sunt
actualitati" si ast%el a&un$em pe cai $resite( +entru a incepe cu %aptele" cu realitatea si nu cu presupuneri"
a#em ne#oie de o atentie deose!ita1 si orice %orma a $andirii care nu #ine din realitate este o distra$ere a
atentiei( /e aceea este atat de important sa intele$em ceea ce este" ceea ce se des%asoara e%ecti# atat in
interiorul nostru" cat si in e-teriorul nostru(
((( /aca esti crestin" #iziunile tale urmeaza un anumit model" daca esti hindus" !uddhist sau musulman"
#ei urma un model di%erit( Il puteti #edea pe Cristos sau Krishna" in %unctie de conditionarea #oastra" de
educatia" cultura in care ati crescut" si toate acestea determina #iziunile #oastre(
Care este realitatea #iziunea" sau mintea care a %ost modelata intr'o anumita %orma2 Viziunea este
proiectia unei anumite traditii care %ormeaza %undalul mintii( Aceasta conditionare si nu #iziunea pe care o
proiecteaza" este de %apt realitatea( Tre!uie sa intele$i ca realitatea este simpla1 dar este di%icil de realizat
ce ne place si ce nu ne place si &udecam realitatea prin opiniile si aprecierile noastre cu pri#ire la aceasta(
+entru a %i li!er de toate aceste %orme di%erite de e#aluare este necesar sa intele$em realitatea" ceea ce
este(
Traducerea realitatii impiedica #ederea
. minte care are o opinie cu pri#ire la realitate este o minte in$usta" limitata" distructi#a((( +uteti traduce
realitatea intr'un %el si eu o pot traduce intr'un alt %el( Traducerea realitatii este un !lestem care ne
impiedica sa #edem realitatea si sa %acem ce#a cu pri#ire la aceasta( Atunci cand discutam opiniile noastre
despre realitate" nu intreprindem nimic cu pri#ire la realitate1 putem e#entual adau$a ce#a realitatii" putem
#edea mai multe nuante" implicatii cu pri#ire la semni%icatia realitatii" iar eu pot #edea mai putine nuante
sau semni%icatii ale realitatii( Insa realitatea nu poate %i interpretata" nu putem a#ea o opinie cu pri#ire la
realitate( Este asa cum este" si este %oarte di%icil pentru minte sa accepte acest %apt( Intotdeauna
traducerea realitatii" ne o%era sensuri di%erite ale acesteia" in %unctie de pre&udecatile noastre" conditionarile"
sperantele si temerile noastre" si tot restul( /aca tu si eu am putea #edea realitatea %ara a a#ea o opinie"
%ara interpretare" %ara a da o anumita semni%icatie" atunci ea de#ine mult mai #ie – nu mai #ie – realitatea
este aici" sin$ura" nimic altce#a nu mai conteaza1 si are propria ei ener$ie care #a conduce in directia cea
!una(
E-ista o sin$ura realitate impermanenta
7oi incercam sa a%lam daca e-ista sau nu o stare de permanenta – nu ce ne'am dori" ci realitatea"
ade#arul material( Tot ce ne pri#este" atat interior cat si in a%ara – relatiile noastre" $andurile noastre"
sentimentele noastre – sunt nepermanente" intr'o stare constanta de %lu-" de miscare continua( 3iind
constienta de acest lucru" mintea tan&este dupa permanenta" o stare per%ecta de pace" de iu!ire" de
!unatate" o $arantie ca nici timpul si nici e#enimentele n'o pot distru$e1 prin urmare creeaza su%letul" Atman
si #iziuni ale unui paradis permanent( /ar aceasta permanenta este nascuta din nepermanenta si deci are
in ea semintele nepermanentei( E-ista doar o sin$ura realitate impermanenta" #remelnicia" e%emeritatea(
Aspiratia catre necunoscut
Tu #rei sa'ti spun ce este realitatea( +oate indescripti!ilul sa %ie descris in cu#inte2 +oti sa masori ce#a
incomensura!il2 +oti prinde #antul in pumnul tau2 4i daca o %aci" este acesta #ant2 /aca masori ceea ce
este incomensura!il" este aceasta masuratoare reala2 /aca %ormulezi aceasta" este real2 /esi$ur nu"
deoarece in momentul in care descrii ce#a ce este de nedescris" acesta inceteaza de a mai %i real( In
momentul in care traduci necunoscutul in cunoscut" acesta inceteaza a mai %i necunoscut( Cu toate acestea
a#em mereu aspiratia catre necunoscut( Mereu dorim sa cunoastem deoarece atunci #om %i in masura sa
continuam" si #om putea" credem noi" sa prindem %ericirea ultima" permanenta( /orim sa stim de ce nu
suntem %ericiti" deoarece ne straduim lamenta!il" deoarece suntem uzati" de$radati( Cu toate acestea in loc
sa realizam simplul %apt – ca suntem de$radati" plictisiti" o!ositi" in criza – #rem sa ne indepartam de ceea
ce este cunoscut in necunoscut" care de#ine apoi cunoscut si" prin urmare" nu putem niciodata $asi
realitatea(
4u%erinta este doar un cu#ant sau o realitate2
Este su%erinta doar un cu#ant" sau este o realitate2 /aca este o realitate si nu doar un cu#ant" atunci
cu#antul nu are sens acum" deci nu este doar sentimentul de durere intensa( Cu pri#ire la ce2 Cu pri#ire la
ima$ine" la o e-perienta" ce#a care il ai sau nu( /aca il ai ' este placere" daca nu il ai ' este durere( +rin
urmare" durerea" su%erinta este in relatie cu ce#a( Este ce#a doar #er!alizat" sau o realitate2 /eoarece %rica
nu poate e-ista prin ea insasi" ci numai in relatie cu ce#a cu un indi#id" cu un incident" cu un sentiment(
27
/eci" sunteti pe deplin constienti de su%erinta( 4u%erinta este in a%ara ta" si prin urmare esti doar un
o!ser#ator care percepe su%erinta" ori aceasta su%erinta esti tu2
Tu si realitatea sunteti una
Tu esti nimic( +oti a#ea nume si titluri" proprietati si cont !ancar" poti a#ea puterea de a %i cele!ru" dar in
ciuda tuturor acestor $arantii" sunteti nimic( +uteti %i total constienti de acest $ol" de acest neant" sau poate
nu doriti pur si simplu sa %iti constienti de acesta1 dar el este aici" ce puteti %ace sa'l e#itati2 +uteti incerca
sa scapati de el prin di#erse modalitati" prin ocolire" prin #iolenta personala sau colecti#a" prin ru$aciuni
personale sau colecti#e" prin cunoastere sau distractie1 dar indi%erent daca sunteti tre&i sau adormiti acesta
este intotdeauna aici( +uteti a#ea propria relatie cu acest neant si cu %rica %ata de el" doar ale$and sa %iti
constienti de e#adare( Tu nu esti le$at de acesta ca o entitate indi#iduala" separata1 nu esti un o!ser#ator
care il pri#este1 %ara tine" $anditorul" nu e-ista nici un o!ser#ator( Tu si neantul sunteti una1 tu si nimicul
sunteti un proces comun" nu doua procese separate( /aca tu" $anditorul" te temi de el si il a!ordezi ca %iind
ce#a contrar si di%erit de tine" atunci orice atitudine #ei a#ea %ata de acesta #a duce ine#ita!il la iluzie" si
ast%el la con%lict si ne%ericire( Atunci cand #ei descoperi e-perimentarea neantului ca %iind tu insuti" atunci
%rica – care e-ista doar atunci cand $anditorul este separat de $andurile sale si incearca sa sta!ileasca o
relatie cu acestea – este complet indepartata(
Cum putem pune capat %ricii2
/iscutam despre ceea ce necesita atentia ta" nu despre a %i sau a nu %i de acord( +ri#este #iata cat mai
ri$uros" o!iecti#" clar – nu in %unctie de sentimentele tale" de ceea ce'ti place sau ceea ce nu'ti place(
3aptul ca ce#a ne place si altce#a nu ne place a creeat toata aceasta ne%ericire( 7e intre!am acum 9Cum
sa punem capat %ricii2: Aceasta este una din marile noastre pro!leme deoarece" daca o %iinta umana nu
poate pune capat %ricii ea traieste in intunericul #esnic" nu #esnic in sensul crestin ci in sensul o!isnuit1
#iata %iind su%icient de !una( +entru mine" ca %iinta umana" tre!uie sa e-iste o cale de iesire si nu prin
creearea unei sperante in #iitor( +ot eu ca %iinta umana sa pun capat %ricii" in totalitate" nu putin cate putin2
+ro!a!il nu ti'ai pus niciodata aceasta intre!are deoarece nu stii cum sa o rezol#i( /ar daca ne'am pus
aceasta intre!are %oarte serios" cu intentia de a descoperi nu cum sa'i punem capat ci cu intentia de a a%la
natura si structura %ricii" in momentul in care am descoperit" acestea %rica se #a s%arsi" nu tre!uie sa %acem
nimic cu pri#ire la ea(
((( Cand suntem constienti de ea" cand intram in contact direct cu ea" o!ser#atorul este cel o!ser#at( 7u
e-ista nici o di%erenta intre o!ser#ator si o!iectul o!ser#at( Cand %rica este urmarita %ara o!ser#ator"
aceasta este o actiune" dar nu actiunea de a o!ser#a" actionand in !aza %ricii(
/ualitatea dintre
$anditor si $andire
Cand te uiti la ce#a – un copac" sotia ta" copiii tai" la aproapele tau" la stelele de pe cer" la luna
o$lindindu'se in apa" pasarea pe cer" orice – e-ista intotdeauna o!ser#atorul – cenzorul" $anditorul"
e-perimentatorul" cautatorul – si lucrul o!ser#at1 o!ser#ator si o!ser#at1 $anditorul si $andirea( /eci e-ista
intotdeauna o di#izare( Aceasta di#izare este timpul( Aceasta di#izare este esenta con%lictului( 4i atunci
cand e-ista con%lict" e-ista contradictie( E-ista 9o!ser#atorul si o!ser#atul: care este o contradictie" e-ista o
separare" si prin urmare unde e-ista contradictie e-ista con%lict( 4i atunci cand e-ista un con%lict" e-ista
intotdeauna ur$enta pentru a trece dincolo de acesta" sa'l depasim" sa scapam de el" sa %acem ce#a cu
pri#ire la el" si toata aceasta acti#itate implica timpul((( Cat e-ista aceasta di#iziune #om trece prin timp" si
timpul este su%erinta(
((( 4i un om care doreste sa $aseasca s%arsitul su%erintei tre!uie sa o intelea$a" tre!uie sa treaca dincolo
de aceasta dualitate dintre $anditor si $andire" e-perimentator si e-perienta( Adica" atunci cand e-ista o
separare intre o!ser#ator si o!ser#at" e-ista timpul si prin urmare nu e-ista un %inal al su%erintei( Atunci ce
sa %aci2 Ai inteles intre!area2 Eu #ad" in mine insumi" o!ser#atorul este intotdeauna pri#itorul" &udecatorul"
cel care accepta" respin$e" controleaza" modeleaza( Acest o!ser#ator" acest $anditor este rezultatul mintii"
al $andirii" in mod e#ident( 5andul este primul" nu o!ser#atorul" nu $anditorul( /aca nu ar e-ista deloc
$andirea" nu ar e-ista nici un o!ser#ator" nici un $anditor1 atunci ar %i doar atentia totala" completa(
5andirea creeaza $anditorul
5andirea este senzatie #er!alizata1 $andul este raspunsul memoriei" cu#antul" e-perienta" ima$inea(
5andirea este tranzitorie" schim!atoare" nepermanenta" dar ea cauta permanenta( Ast%el $andirea creeaza
$anditorul" care apoi de#ine permanent" el isi asuma rolul de cenzor" $hid" controlor" %ormator al $andirii(
Aceasta entitate iluzorie este produsa de $andirea tranzitorie( Aceasta entitate este $andirea1 %ara $andire
ea nu e-ista( 5anditorul este %ormat din calitati1 calitatile sale nu pot %i separate de el insusi( Controlorul
este controlat" el &oaca doar un &oc inselator cu el insusi( +ana cand %alsul nu este #azut" nu e-ista ade#ar(
28
6n zid al $andirii de necucerit
:Cum poate %uziona $anditorul cu $andurile lui2: 7u prin actiunea #ointei" nici prin disciplina si prin nici o
%orma de e%ort" de e%ort sau concentrare" si nici prin orice alte mi&loace( 3olosirea unui mi&loc presupune un
a$ent care actioneaza" nu2 Atata timp cat e-ista un actor" #a e-ista o separare( 3uziunea are loc doar
atunci cand mintea este cu totul linistita %ara a %ace un e%ort spre a %i linistita( Aceasta liniste e-ista nu atunci
cand $anditorul a a&uns la %inal ci doar atunci cand $andirea a luat s%arsit( Tre!uie sa %im li!eri de raspunsul
conditionarii care este $andirea( 3iecare pro!lema este rezol#ata doar atunci cand nu e-ista nici o idee" nici
o concluzie1 concluziile" ideile" $andurile sunt a$itatii ale mintii( Cum poate e-ista intele$erea atunci cand
mintea este a$itata2 0elul mintii tre!uie temperat cu &ocul spontaneitatii( Veti #edea" daca ati ascultat tot ce
am spus" ade#arul #a #eni in momentele cand nu'l asteptati( /aca pot spune asa" sa %ii deschis" sensi!il"
sa %ii pe deplin constient de ceea ce este" de la un moment la altul( 7u #a construiti un zid al $andirii de
netrecut in &urul #ostru( 3ericirea ade#arului #ine atunci cand mintea nu este ocupata cu propriile acti#itati si
lupte(
Cand o!ser#atorul este ceea ce o!ser#a
4patiul este necesar( 3ara spatiu nu e-ista li!ertate( Vor!im din punct de #edere psiholo$ic((( Aceasta
e-ista doar atunci cand esti in le$atura" atunci cand nu e-ista spatiu intre o!ser#ator si ceea ce o!ser#a"
cand o!ser#atorul este intr'o relatie totala – cu un copac de e-emplu( <a inceput nu suntem identi%icati cu
copacul" %loarea" %emeia" !ar!atul sau orice altce#a" atunci cand e-ista aceasta lipsa completa a spatiului
intre o!ser#ator si ceea ce o!ser#a" apoi dupa ce ne'am identi%icat" #a e-ista un spatiu #ast( In acest spatiu
nu e-ista con%lict" in acest spatiu e-ista li!ertate( <i!ertatea nu este o reactie( 7u se poate spune 9@ine"
sunt li!er:( In momentul in care a%irmi ca esti li!er" tu nu esti li!er" pentru ca esti constient de tine ca %iind
li!er de ce#a si prin urmare esti in aceeasi situatie ca un o!ser#ator care o!ser#a un copac( El a creeat un
spatiu si in acest spatiu el da nastere con%lictului( +entru a intele$e acest lucru nu este necesar un acord
sau dezacord intelectual sau a spune 9eu nu intele$:" ci mai de$ra!a este necesar contactul direct cu ceea
ce este( Aceasta inseamna sa'ti o!ser#i toate actiunile" in orice moment al actiunii e-ista un o!ser#ator si
ceea ce el o!ser#a" si in acest spatiu e-ista placere" durere si su%erinta" dorinta de implinire" a de#eni
cele!ru( In acest spatiu nu e-ista nici un contact cu ce#a( Contactul" relatia are un sens destul de di%erit
atunci cand o!ser#atorul nu mai este ina%ara a ceea ce o!ser#a( E-ista acest spatiu e-traordinar si e-ista
li!ertate(
.!ser#atorul pri#este sin$uratatea2
Mintea mea o!ser#a sin$uratatea si o e#ita" %u$e de ea( /oar daca eu nu %u$ de aceasta" e-ista o
separare" e-ista un o!ser#ator care pri#este sin$uratatea2 4au e-ista doar starea de sin$uratate" mintea
mea insasi %iind $oala" sin$ura2 7u este un o!ser#ator care stie ca e-ista sin$uratate( Cred ca acest lucru
este important de inteles prompt" nu #er!alizand prea mult( 4punem acum 9sunt in#idios si #reau sa scap
de in#idie:" deci e-ista o!ser#atorul si ceea ce el o!ser#a( /ar este o!ser#atorul di%erit de ceea ce
o!ser#a2 Mintea ta este cea care a creeat in#idia si deci mintea nu poate %ace nimic in pri#inta in#idiei(
/eci" mintea mea o!ser#a sin$uratatea1 $anditorul este constient de %aptul ca el este sin$ur" insa ramane in
aceasta sin$uratate" %iind in contact deplin cu ea" ceea ce presupune sa nu %u$i de ea" sa nu o interpretezi"
atunci e-ista o di%erenta intre o!ser#ator si ceea ce o!ser#a2 4au e-ista doar o sin$ura stare" care este
mintea insasi" sin$ura" complet $oala2 7u %aptul ca mintea se o!ser#a ca %iind $oala ci mintea in sine este
$oala( Atunci" poate mintea sa %ie constienta de %aptul ca ea insasi este $oala" si ca indi%erent de e%ort" orice
miscare dincolo de acest $ol este doar o e#adare" o dependenta" poate mintea renunta la intrea$a
dependenta si sa %ie ceea ce este" complet $oala" total sin$ura2 4i daca mintea este in aceasta stare" nu
este aceasta li!ertatea %ata de orice dependenta" de toate atasamentele2
Ceea ce se acumuleaza nu este ade#arul
Cat timp e-perimentatorul isi aminteste e-perienta" nu e-ista ade#ar( Ade#arul nu este ce#a pe care sa
ni'l putem reaminti" stoca" inre$istra iar apoi reda( Ceea ce se acumuleaza nu este ade#arul( /orinta de a
e-perimenta creeaza eperimentatorul" care apoi acumuleaza si isi aminteste( /orinta %ace separarea
$anditorului de $andul sau" dorinta de a de#eni" de a e-perimenta" de a %i una sau alta1 ea creeaza
separarea intre e-perimentator si e-perienta( Constientizarea cailor dorintei este auto'cunoastere(
Cunoasterea de sine este inceputul meditatiei(
Actiunea imediata
/aca esti in relatie cu ce#a" cu sotia sau cu copiii tai" cu cerul" cu norii" cu orice realitate" in momentul in
care $andirea inter%ereaza cu acea realitate" #ei pierde contactul( 5andurile iz#orasc din memorie( Memoria
este ima$inea" si de acolo pri#esti" prin urmare e-ista o separare intre o!ser#ator si ceea ce o!ser#a(
29
Tre!uie sa intele$em acest lucru %oarte pro%und( Aceasta separare a o!ser#atorului de ceea ce o!ser#a
este cea care permite o!ser#atorului sa'si doreasca mai multa e-perienta" mai multe senzatii" el cautandu'
le si urmarindu'le #esnic( Tre!uie inteles total si complet ca atata timp cat e-ista o!ser#atorul" cel care
cauta o e-perienta" cenzorul" entitatea care e#alueaza" &udeca" condamna" nu e-ista nici un contact direct
cu ceea ce este( Cand a#eti o durere" durere %izica" e-ista perceptia directa" nu o!ser#atorul care simte
durerea1 e-ista numai durerea( /eoarece nu e-ista un o!ser#ator" aceasta este o actiune imediata( 7u
e-ista o idee inaintea actiunii" este doar actiune atunci cand e-ista durere" deoarece este un contact %izic
direct( /urerea esti tu1 aceasta este durera( Atata timp cat acest lucru nu este complet inteles" realizat"
e-plorat si simtit pro%und" sesizat inte$ral" nu intelectual sau #er!al – ca o!ser#atorul este ceea ce o!ser#a
– toata #iata este un con%lict" o contradictie intre dorinte opuse" 9ceea ce ar tre!ui sa %ie: si 9ceea ce este:(
+uteti %ace acest lucru numai daca sunteti constienti" atunci cand pri#iti ce#a in calitate de o!ser#ator" la %el
ca atunci cand pri#esti o %loare" norii sau orice altce#a(
Realitatea este in ceea ce este
In loc sa #a intre!ati cine l'a creeat sau ceea ce este /umnezeu" acordati intrea$a atentie si
constientizati tot ceea ce este( Atunci #eti $asi necunoscutul" sau mai de$ra!a acesta #a #eni la tine( /aca
intele$i ceea ce este cunoscut #ei e-perimenta acea e-traordinara liniste care nu este indusa" necreeata"
care este #idul creator in care doar realitatea poate intra( Ea nu este o de#enire" o lupta1 aceasta este doar
ceea ce este in prezent" intele$erea a ceea ce este( Atunci #ei #edea ca realitatea nu este la distanta1
necunoscutul nu este departe" se a%la in ceea ce este( Cum raspunsul la o pro!lema se a%la in pro!lema"
ast%el realitatea este ceea ce este1 daca putem intele$e" atunci #om cunoaste ade#arul(
In%runta realitatea
4unt in su%erinta( +siholo$ic sunt %oarte deran&at1 si am o idee despre asta ce tre!uie sa %ac" ce ar tre!ui
sa nu %ac" ce ar tre!ui schim!at( Aceasta idee" aceasta %ormula" acest concept ma impiedica sa pri#esc
realitatea a ceea ce este( Ideile si conceptele sunt e#adari de la ceea ce este( E-ista o actiune imediata
atunci cand e-ista un mare pericol( Tre!uie sa nu a#eti nici o idee( 7u tre!uie sa %ormulezi o idee si apoi sa
actionezi in con%ormitate cu aceasta idee( Mintea de#ine lenesa" indolenta prin intermediul unei %ormule
care creeaza un mi&loc de e#adare de la actiunea cu pri#ire la ceea ce este( .!ser#and in noi insine
intrea$a structura a ceea ce s'a spus" nu pentru ca ne'a %ost aratata" este posi!il sa ne con%runtam cu
realitatea realitatea ca suntem #iolenti de e-emplu2 7oi suntem %iinte umane #iolente" si ne'am ales
#iolenta ca mod de #iata – raz!oiul si tot restul( /esi #or!im #esnic ' mai ales in .rient ' despre non'
#iolenta" suntem oameni #iolenti( Ideea de non'#iolenta este o idee care poate %i %olosita politic( Asta are o
semni%icatie di%erita" dar este o idee si nu o realitate( /eoarece %iinta umana este incapa!ila sa raspunda
actelor de #iolenta" ea a in#entat idealul non'#iolentei" care il impiedica in a!ordarea realitatii(
<a urma urmei realitatea este ca sunt #iolent1 sunt %urios( Care este necesitatea unei idei2 Realitatea nu
este ideea de a %i %urios1 acum sunt %urios" aceasta este realitatea" asta este important" precum %aptul de a'
mi %i %oame( 7u e-ista nici o idee despre realitatea %oamei( Ideea #ine apoi cu pri#ire la ceea ce tre!uie sa
mananci" iar apoi" in %unctie de ce'mi %ace placere" #oi manca( /aca nu e-ista nici o idee cu pri#ire la ceea
ce tre!uie %acut" e-ista doar actiune cu pri#ire la ceea ce este" care este realitatea(
<i!ertatea %ata de ceea ce este
Virtutea #ine prin intele$erea a ceea ce este" intrucat a de#eni #itruos inseamna amanarea pana cand
ceea ce este #a %i acoperit cu ceea ce am dori sa %ie( +rin urmare" in procesul de a de#eni #irtuos" se e#ita
actiunea directa asupra a ceea ce este( Acest proces de a e#ita ceea ce este" prin culti#area idealului" este
considerata #irtute1 dar daca o pri#esti cu atentie si in mod direct" #ei #edea ca nu este nimic de acest $en(
Aceasta este doar o amanare de a in%runta ceea ce este( Virtutea nu inseamna a de#eni ce#a ce nu esti1
#irtutea este intele$erea a ceea ce este si prin urmare li!ertatea %ata de ceea ce este( Virtutea este
esentiala intr'o societate care se dezinte$reaza rapid(
.!ser#area $andirii
Tre!uie sa iu!esti %oarte mult ceea ce studiezi( /aca doresti sa intele$i un copil tre!uie sa'l iu!esti si sa
nu'l condamni( Tre!uie sa te &oci cu el" sa'i urmaresti miscarile" modul lui de comportament1 dar daca doar
condamni" in#inuiesti" nu #ei a#ea nici o intele$ere a copilului( In mod similar" pentru a intele$e ceea ce
este" tre!uie sa o!ser#i ceea ce $andesti" simti" de la un moment la altul( Aceasta este realitatea(
4capa de toate %ormele de con%lict
/e ce suntem am!itiosi2 /e ce dorim succesul" sa %im cine#a2 /e ce luptam pentru superioritate2 /e ce
tot acest e%ort pentru a ne a%irma ' %ie direct" %ie printr'o ideolo$ie sau prin 4tat2 7u este aceasta auto'
30
a%irmare principala cauza a con%lictului si con%uziei noastre2 3ara am!itie am pieri2 7u putem supra#ietui
%izic %ara a %i am!itiosi2
/e ce suntem destepti si am!itiosi2 7u este am!itia un impuls de a e#ita ceea ce este2 Este aceasta
inteli$enta sau prostie2 /e ce suntem asa de speriati de ceea ce este2 <a ce !un sa %u$im" daca ne a%lam
intotdeauna aici2 +utem reusi sa scapam" dar ceea ce suntem este in continuare acolo %alsitatea" con%lictul
si mizeria( /e ce suntem atat de in$roziti de sin$uratatea noastra sau de $olul nostru2 .rice acti#itate
e-terioara %ata de ceea ce este #a aduce durerea si anta$onismul( Con%lictul este ne$area sau %u$a de
ceea ce este1 nu e-ista nici un alt con%lict" ina%ara acestuia( Con%lictul nostru de#ine tot mai comple- si
insolu!il deoarece noi nu ne con%runtam cu ceea ce este( 7u e-ista nimic comple- in ceea ce este" insa ne
scapa de cele mai multe ori atunci cand il cautam(
7emultumirea nu are un raspuns
Ce anume ne %ace nemultumiti2 /esi$ur" ceea ce este( Ceea ce este poate %i ordinea sociala" ceea ce
este poate %i relatia" ceea ce este poate %i ceea ce noi suntem" lucrul pe care il reprezinta" in esenta – ceea
ce este urat" $andurile ratacitoare" am!itiile" %rustrarile" temerile ' ceea ce suntem( +lecam de la %aptul ca
#om $asi un raspuns la nemultumirea noastra( /eci" noi cautam intotdeauna o cale" un mi&loc de a schim!a
ceea ce este – de aceasta este interesata mintea noastra( /aca sunt nemultumit si #reau sa $asesc o cale"
acesta este un mi&loc de multumire" mintea mea este ocupata de acest mi&loc" cu practicarea acestuia" cu
scopul de a a&un$e la multumire(
Asa ca Eu nu mai sunt interesat de nemultumire cu ardoare" ca de o %lacara care ma arde" pe care o
numesc nemultumire( 7u putem descoperi ce se a%la in spatele nemultumirii( 4untem interesati doar de
ceea ce se intampla ina%ara %lacarii din care ne arde an-ietatea(
((( Acest lucru este e-trem de di%icil" deoarece mintea noastra nu este niciodata multumita de ceea ce
are" in e-aminarea a ceea ce este( Mereu #rea sa trans%orme ceea ce este in altce#a – printr'un proces de
condamnare" &usti%icare sau comparatie( /aca iti #ei o!ser#a mintea" #ei #edea ca atunci cand ea se
con%runta %ata in %ata cu ceea ce este" atunci ea condamna" apoi compara cu 9ceea ce ar tre!ui sa %ie:" sau
&usti%ica" si asa mai departe" si ast%el se indeparteaza si da deoparte ceea ce este" asta pro#ocand
pertur!ari" durere" an-ietate(
E%ortul este distra$erea atentiei
de la ceea ce este
Tre!uie sa intele$em pro!lema e%ortului( /aca putem intele$e semni%icatia e%ortului" atunci putem sa'l
punem in actiune in #iata noastra de zi cu zi( 7u este e%ortul o lupta pentru a schim!a ceea ce este in ceea
ce nu este" sau ce ar tre!ui sa %ie" sau ceea ce ar tre!ui sa de#ina2 7oi in mod constant dorim sa scapam
de ceea ce este" sa trans%ormam sau sa modi%icam aceasta realitate( Cel care este cu ade#arat multumit
este cel care intele$e ceea ce este" care acorda ade#arata semni%icatie a ceea ce este( Ade#arata
multumire nu consta in mai multe sau mai putine posesiuni" ci in intele$erea semni%icatiei a tot ceea ce
este( /oar prin constientizarea pasi#a $asim sensul intele$erii( Eu nu #or!esc in acest moment de lupta
%izica cu natura" cu o pro!lema tehnica" ci de lupta psiholo$ica( <uptele si pro!lemele psiholo$ice le #or
um!ri mereu pe cele %izice" %iziolo%ice( +uteti construi %oarte atent o structura sociala" dar atata timp cat
intunericul psiholo$ic si con%lictul nu sunt intelese" ele #or rasturna in mod in#aria!il intrea$a structura"
atent construita(
E%ortul este distra$erea atentiei de la ceea ce este( Atunci cand acceptam ceea ce este" lupta inceteaza(
7u e-ista acceptare atunci cand e-ista dorinta de a trans%orma sau modi%ica ceea ce este( <upta" con%lictul"
orientarea spre distru$ere" tre!uie sa e-iste atata timp cat e-ista dorinta de a schim!a ceea ce este(
Multumirea nu este a mintii
7u este nemultumirea esentiala2 Ea nu tre!uie alun$ata sau ina!usita" ci tre!uie incura&ata" tre!uie sa ne
%aca interesati" sa cercetam" ast%el ca" odata cu intele$erea a ceea ce este" #a #eni multumirea( Ade#arata
multumire nu este cea produsa de un sistem de $andire1 ade#arata multumire #ine odata cu intele$erea a
ceea ce este( Multumirea nu este un produs al mintii – mintea care este tul!urata" a$itata" incompleta"
atunci cand ea cauta pacea" cand cauta o modalitate de a ne indeparta de ceea ce este( 4i ast%el mintea"
prin &usti%icare" comparatie" &udecare" incearca sa modi%ice ceea ce este si ast%el spera sa atin$a o stare in
care nu #a %i deran&ata" cand #a %i pasnica" cand #a a#ea linsite( Iar atunci cand mintea este pertur!ata de
conditiile sociale" de saracie" %oamete" de$radare si mizerie in$rozitoare" #azand toate acestea" ea #rea sa
le modi%ice1 si se incurca in modalitatea de a modi%ica" in sistemul de modi%icare( /ar daca mintea este
capa!ila sa pri#easca ceea ce este %ara comparatie" %ara &udecata" %ara dorinta de a o modi%ica in altce#a"
atunci #eti #edea ca #ine o multumire care nu este a mintii(
31
Multumirea" care este un produs al mintii" este o e#adare( Aceasta este sterila( Aceasta este moartea(
/ar e-ista multumirea care nu este a mintii" care #ine in %iinta atunci cand e-ista intele$erea a ceea ce
este" in care e-ista o re#olutie pro%unda" care a%ecteaza atat societatea cat si relatiile indi#iduale(
+astrati #ie nemultumirea
7u este nemultumirea esentiala in #iata noastra" in orice intre!are" in orice in%ormare" in orice sonda&"
pentru a a%la ceea ce este real" ceea ce este Ade#arul" ceea ce este esentialul in #iata2 +utem a#ea
aceasta in%lacarata nemultumire la cole$iu1 apoi #om o!tine un loc de munca !un si aceasta nemultumire
dispare( 4unt multumit am luptat pentru a'mi intretine %amilia" pentru a a#ea un trai mai !un si
nemultumirea mea s'a calmat" a disparut" am de#enit o entitate mediocra" multumita cu lucrurile #ietii si nu
mai sunt nemultumit( /ar %lacara tre!uie sa %ie mentinuta de la inceput pana la s%arsit" ast%el incat sa e-iste
cu ade#arat cercetarea" patrunderea acestei pro!leme care este nemultumirea( /eoarece mintea cauta
%oarte usor un panaceu cum ar %i #irtutile" calitatile" ideile si actiunile" sta!ileste o rutina in care este apoi
prinsa( 4untem destul de %amiliarizati cu asta" dar pro!lema noastra nu este cum sa calmam nemultumirea"
ci cum sa o pastram #ie" arzatoare" #itala( Toate cartile noastre reli$ioase" toti $uru'sii" toate sistemele
politice" paci%ica mintea" o linistesc" urmaresc sa diminueze in%luenta mintii pentru a anula nemultumirea si
a o impacheta intr'o %orma de multumire((( 7u este esential sa %im nemultumiti cu scopul de a $asi ceea ce
este ade#arat2
4a intele$em ceea ce este
4untem in con%lict unii cu altii si lumea in care traim este distrusa( E-ista criza dupa criza" raz!oi dupa
raz!oi1 e-ista %oamete" mizerie1 e-ista unii e-trem de !o$ati" im!racati respecta!il" si altii %oarte saraci(
+entru a rezol#a aceste pro!leme" nu este necesar un nou sistem de $andire" nu este necesara o noua
re#olutie economica" ci a intele$e ce este nemultumirea" a o!ser#a constant ceea ce este – care #a
conduce la o re#olutie" care este mult mai ampla decat o re#olutie de idei( 4i aceasta este o re#olutie" care
este atat de necesara pentru a duce la o cultura di%erita" o reli$ie di%erita" o alt%el de relatie intre oameni(
Credem ca suntem intelectuali
Cei mai multi dintre noi si'au dez#oltat capacitatile intelectuale – asa numitele capacitati intelectuale" care
nu sunt cu ade#arat capacitati intelectuale deloc – am citit atat de multe carti" pline cu ce au spus alte
persoane" teoriile si ideile lor( Credem ca suntem %oarte culti daca putem cita nenumarate carti de di%eriti
autori" daca am citit multe si #ariate carti si a#em capacitatea de a %ace corelatii si a e-plica( /ar nici unul
dintre noi" sau %oarte putini" au o conceptie ori$inala" intelectuala( /upa ce s'a culti#at intelectul – asa
numitul – orice alta calitate" orice alt sentiment s'a pierdut si noi a#em o pro!lema cum sa aducem un
echili!ru in #ietile noastre" ast%el incat sa a#em nu doar cea mai mare capacitate intelectuala dar sa a#em
si capacitatea o!iecti#a de a #edea lucrurile e-act asa cum sunt – nu a o%eri la nes%arsit opinii" teorii" si
coduri" ci a $andi noi insine pentru a #edea noi insine indeaproape ceea ce este %als si ade#arat( 4i aceasta
mi se pare este una din di%icultatile noastre incapacitatea de a #edea" nu doar lucrurile e-terioare" dar
deasemenea si #iata interioara pe care o a#em" daca dorim sa intele$em totalitatea(
Toate $andurile distra$ atentia
Mintea" care este competiti#a" se a%la in con%lictul de#enirii" $andeste in termeni comparati#i" nu este
capa!ila de a descoperi realitatea( 5andul'sentiment care este pro%und constient" este intr'un constant
proces de auto'descoperire – aceasta descoperire %iind ade#arul" este eli!eratoare si creati#a( . ast%el de
auto'descoperire duce la li!eratea de cunoastere a comple-itatii intelectului( Viata comple-a a intelectului
este de a $asi satis%actie in dependente curiozitate distructi#a" speculatie" cunoasterea pura" !ar%a" si asa
mai departe" impiedicand simplitatea #ietii( . dependenta" o specializare" o%era claritate mintii" un mi&loc de
%ocalizare a $andirii" dar aceasta nu este reala in%lorire a $andirii'sentiment(
<i!ertatea %ata de distra$erea atentiei este mult mai di%icila" deoarece noi nu intele$em pe deplin
procesul $andirii" sentiment care" in sine" a de#enit un mi&loc de distra$ere a atentiei( 3iind mereu
incompleta" capa!ila de o curiozitate speculati#a si %ormulare" are puterea de a crea o!stacole proprii" iluzii"
care impiedica constientizarea realitatii( /eci aceasta de#ine propria distra$ere a atentiei" propriul sau
inamic( 3aptul ca mintea are capacitatea de a crea iluzia" tre!uie inteles inainte de a putea %i in intre$ime
li!eri de propriile sale auto'create distra$eri( Mintea tre!uie sa %ie in continuare complet tacuta( +entru toti
$andirea de#ine o distra$ere a atentiei(
6nitatea mintii si a inimii
Antrenarea intelectului nu duce la inteli$enta( Mai de$ra!a inteli$enta #ine in %iinta atunci cand actionam
in armonie per%ecta atat intelectual" cat si emotional( Este o mare deose!ire intre intelect si inteli$enta(
Intelectul este doar $andirea care %unctioneaza independent de emotie( Atunci cand intelectul" independent
32
de emotie" este instruit in orice directie speciala" putem a#ea un intelect mare" dar nu inteli$enta" deoarece
inteli$enta este capacitatea inerenta de a simti" precum si ratiune" intelepciune1 in inteli$enta am!ele calitati
sunt la %el de prezente" intens si armonios(
Acum" educatia moderna dez#olta intelectul" o%erind tot mai multe e-plicatii #ietii" tot mai multe teorii
lipsite de calitatea armonioasa a a%ectiunii( +rin urmare" ne'am dez#oltat mintea #icleana pentru a scapa de
con%lict1 deci suntem multumiti cu e-plicatiile pe care oamenii de stiinta si %iloso%ii ni le dau( Mintea –
intelectul – este satis%acuta de aceste numeroase e-plicatii" dar inteli$enta nu1 tre!uie sa intele$em ca este
necesar sa e-iste o unitate totala a mintii si a inimii in actiune(
Intelectul corupe sentimentele
Tu stii" acesta este intelectul" acesta este sentimentul pur – sentimentul pur de a iu!i ce#a" de a a#ea
sentimente mari" $eneroase( Intelectul calculeaza" cantareste" analizeaza( 4e intrea!a 9.are aceasta
merita2 Voi a#ea !ene%icii2: +e de alta parte" e-ista sentimentele pure" e-traordinare" pentru aproapele tau"
pentru sotia sau sotul tau" pentru copilul tau" pentru lume" pentru %rumusetea unui copac( Cand acestea
doua sunt alaturate" intelectul omoara sentimentul pur( Ai inteles2 Cand sentimentul pur este corupt de
intelect" aceasta este mediocritatea( Ma&oritatea dintre noi %ac asta( Vietile noastre sunt mediocre deoarece
mereu calculam" ne intre!am daca merita" daca #om o!tine pro%it" nu doar din punct de #edere %inanciar
dar si in asa numita 9lume spirituala: – daca %ac asta" ce #oi primi2
Intelectul nu ne #a rezol#a pro!lemele
Cei mai multi dintre noi sunt atat de preocupati de acest e-traordinar uni#ers" dar niciodata nu #edem
%runzele unui copac miscandu'se in #ant1 nu #edem %irul de iar!a" nu'l atin$em cu mana pentru a'i simti
pulsul #ietii sale( Aceasta nu inseamna a %i poetic" #a ro$ nu mer$eti spre o stare speculati#a" emotionala(
Eu spun ca este esential sa a#em sentimente pro%unde in #iata si sa nu %im prinsi in rami%icatii intelectuale"
discutii" trecerea e-amenelor" citand si zu$ra#ind ce#a nou la ceea ce a %ost de&a spus( Intelectul nu este
calea( Intelectul nu #a rezol#a pro!lemele noastre" el nu ne #a o%eri o hrana nepieritoare( Intelectul poate
ar$umenta" disputa" analiza" poate a&un$e la o concluzie prin deductie" si asa mai departe" insa intelectul
este limitat deoarece el este rezultatul conditionarilor noastre( /ar sensi!ilitatea nu este conditionata( Ea te
scoate din domeniul %ricii si an-ietatii( Mintea nu este sensi!ila la tot ce este in &urul sau – muntele" stalpul
de tele$ra%" lampa" o #oce" un zumzet" totul – este incapa!ila de a $asi ade#arul(
Insa ne petrecem zilele si anii nostri culti#and intelectul" ar$umentand" disputand" luptand" straduindu'ne
sa de#enim ce#a" si asa mai departe( 4i totusi" aceasta lume atat de minunata" acest pamant care este atat
de !o$at – nu pamantul din @om!aD" din +un&a!" pamantul rusesc sau cel american – acest pamant este al
nostru" al meu si al tau si nu este un non'sens sentimental" el este o realitate( /ar din pacate l'am impartit
prin meschinariile noastre" prin pro#incialismul nostru( 4i stim de ce am %acut'o – pentru securitatea
noastra" pentru locuri de munca mai !une si mai multe( Acesta este &ocul politic care se &oaca in intrea$a
lume si ast%el uitam sa %im %iinte umane" sa traim %ericiti pe acest pamant" care este al nostru" si sa %acem
ce#a din el(
7epazitul intelect
Va puteti cunoaste pe #oi insi#a doar atunci cand sunteti constienti" atunci cand nu sunteti calculati" cand
nu #a prote&ati" atunci cand in mod constant uitati a $hida" a trans%orma" a supune" a controla1 atunci cand
te surprinzi in mod neasteptat" ca atunci cand mintea nu are idei preconcepute cu pri#ire la sine" atunci
cand mintea este deschisa pentru a raspunde necunoscutului(
/aca mintea ta este pre$atita" cu si$uranta nu #ei putea cunoaste necunoscutul" pentru tine #a ramane
necunoscut( /aca spui 9Eu sunt /umnezeu: sau 9Eu nu sunt nimic" ci doar o masa de in%luente sociale sau
un pachet de calitati: – daca a#eti orice pre&udecata despre #oi insi#a" nu puteti intele$e necunoscutul care
este spontan( /eci" spontaneitatea poate #eni numai atunci cand intelectul este nepazit" atunci cand el
insusi nu este prote&at" atunci cand nu mai are %rica1 si acest lucru se poate intampla numai din interior( Asta
este" mintea tre!uie sa %ie noua" necunoscuta" incalcula!ila" creati#a" tre!uie sa %ie e-primata" iu!ita" in
care procesul intelectual de control" de directionare" nu'si are locul( .!ser#ati'#a propriile stari emotionale
si #eti #edea ca momentele de mare !ucurie" de mare e-taz sunt nepremeditate1 ele au loc misterios" pe
nepre$atite" in necunostinta de cauza(
Memoria nu are #iata in sine
Ce intele$em prin $and2 Ce credeti2 E#ident" $andul este rezultatul unui raspuns" neurolo$ic sau
psiholo$ic" nu'i asa2 El este raspunsul imediat al simturilor la o senzatie sau este psiholo$ie" un raspuns
din inre$istrarea memoriei( E-ista raspunsul imediat al ne#oilor la o senzatie si raspunsul psiholo$ic datorat
inre$istrarilor din memorie" in%luenta rasei" a $rupului" a $urului" a %amiliei" a traditiei si asa mai departe – pe
toate acestea le numim $andire( /eci" procesul de $andire este raspunsul memoriei" nu'i asa2 Tu nu ai
33
a#ea $anduri daca nu ai a#ea memorie si raspunsul memoriei aduce o anumita e-perienta procesului de
$andire in actiune(
Atunci" ce este memoria2 /aca ti'ai o!ser#a memoria si cum memorezi" #ei o!ser#a ca aceasta este de
%apt tehnica" a#and de'a %ace cu in%ormatii" cu in$inerie" matematica" %izica si tot restul – sau aceasta este
reziduul unei e-periente neterminate" incomplete" nu'i asa2 .!ser#ati'#a memoria si #eti #edea( Cand ati
incheiat o e-perienta complet" nu e-ista nici o memorie a acelei e-periente care se acumuleaza in sensul
unui reziduu psiholo$ic( E-ista un reziduu numai atunci cand e-ista o e-perienta care nu este pe deplin
inteleasa si nu e-ista o intele$ere a e-perientei deoarece pri#im %iecare e-perienta prin amintirile trecutului"
si prin urmare niciodata nu ne intalnim proaspeti" ca noi" ci intotdeauna prin intermediul #echiului ecran(
+rin urmare" este clar ca raspunsul nostru la e-perienta este conditionat" intotdeauna limitat(
Constiinta este din trecut
/aca urmaresti %oarte atent #ei #edea ca $andirea nu este constanta ci e-ista un inter#al intre doua
$anduri" desi acesta poate %i doar o %ractiune in%initezimala dintr'o secunda" un inter#al care are o
semni%icatie precum inter#alul din spatele si din %ata unui pendul care oscileaza( Vedem ca $andirea
noastra este conditionata de trecut" care este proiectata in #iitor1 atunci cand admitem trecutul" tre!uie sa
admitem deasemenea #iitorul" deoarece nu e-ista doua stari precum trecutul si #iitorul" ci o sin$ura stare
care include atat constientul cat si inconstientul" atat trecutul colecti# cat si trecutul indi#idual( Trecutul
colecti# si indi#idual au un raspuns" o reactie in prezent" dez#aluie anumite aspecte care creeaza constiinta
indi#iduala1 prin urmare constiinta este din trecut cum este de %apt intre$ul %ond al e-istentei noastre( In
momentul in care e-ista trecutul e-ista ine#ita!il si #iitorul" deoarece #iitorul este doar continuitatea
modi%icata a trecutului" dar este inca trecutul1 deci pro!lema noastra este cum sa aducem o trans%ormare in
acest proces al trecutului %ara a crea o alta conditionare" un alt trecut(
/e ce suntem necu$etati
5anditorul simte cum $andurile sale" prin o!isnuinta" prin repetare" prin copiere conduc la i$noranta si
durere( .are o!iceiul nu este o nechi!zuinta2 Constientizarea creeaza ordine" dar niciodata o!isnuinta(
Tendintele statornice aduc doar nechi!zuinta( /e ce este cine#a necu$etat2 /eoarece a $andi este
dureros" creeaza tul!urari" aduce opozitie" poate determina unele actiuni care mer$ contrar modelului
sta!ilit( A a#ea 9$anduri–sentiment: e-tinse pentru a de#eni mai constienti" conduce la adancimi
necunoscute si la o raz#ratire a mintii impotri#a necunoscutului" ast%el incat se muta de la ce#a cunoscut la
un alt cunoscut" de la un o!icei la un alt o!icei" de la un model la altul( . ast%el de minte nu isi
a!andoneaza niciodata cunoscutul pentru a descoperi necunoscutul( Realizand durerea $andirii" $anditorul
de#ine necu$etat prin copiere" prin o!isnuinta1 teama de a $andi creeaza modele de nechi!zuinta( Cum
$anditorului ii este %rica" actiunile sale se nasc din %rica" apoi el isi o!ser#a actiunile si incearca sa le
schim!e( 5anditorului ii este %rica de propriile creatii1 dar %apta este %aptuitorul" deci $anditorului ii este %rica
de el insusi( 5anditorul este el insusi %rica1 $anditorul este cauza i$norantei" a durerii( 5anditorul se poate
auto'imparti in mai multe cate$orii de $andire dar $andurile sunt inca $anditorul( 5anditorul si e%orturile sale
de de#enire sunt ade#arata cauza de con%lict si con%uzie(
5anditorul este $andirea
7u este necesar sa intele$em $anditorul" %aptuitorul" actorul" deoarece $andirea lui" %apta sa" actiunea sa
nu poate %i separata de el( 5anditorul este $andirea" %aptuitorul este %apta" actorul este actiunea( 5anditorul
se re#eleaza in $andirea lui( 5anditorul prin actiunile sale creeaza propria mizerie" lupta si i$noranta(
+ictorul picteaza aceasta ima$ine din pasiune" din %ericire" din tristete sau con%uzie( Ce %ace ca aceasta
ima$ine sa produca durere2 Cu si$uranta" aceasta este pro!lema care tre!uie studiata" inteleasa si
dizol#ata( Ce crede $anditorul ca %ace cu $andurile sale" din care rezulta toate actiunile sale2 Este peretele
de stanca din %ata" de care #'ati lo#it cu capul" nu'i asa2 /aca $anditorul se poate auto'transcende" atunci
orice con%lict #a inceta1 si pentru a se transcende el tre!uie sa se cunoasca( Ceea ce este cunoscut si
inteles" ceea ce este implinit si complet" nu se repeta( Repetitia este cea care da continuitate $anditorului(
7u e-ista li!ertate a $andirii
7u stiu daca este clar pentru %iecare dintre noi ca traim intr'o stare de contradictie( Vor!im despre pace si
ne pre$atim de raz!oi( Vor!im despre non'#iolenta si suntem %undamental #iolenti( Vor!im despre a %i !uni
si nu suntem( Vor!im despre iu!ire si suntem plini de am!itie" competiti#itate si e%icienta nemiloasa( /eci
e-ista contradictia( Actiunea care iz#oraste doar din contradictie aduce %rustrare si contradictie in
continuare(((
Vedeti" domnule" intrea$a $andire este partinitoare" ea nu poate %i niciodata totala( 5andirea este
raspunsul memoriei" si memoria este intotdeauna partiala" deoarece memoria este rezultatul e-perientei"
deci $andirea este reactia unei minti care este conditionata de e-perienta( Intrea$a $andire" intrea$a
34
e-perienta" intrea$a cunoastere este ine#ita!il partiala1 prin urmare" $andirea nu poate rezol#a multe
pro!leme pe care le a#em( +uteti incerca sa $anditi lo$ic" sanatos cu pri#ire la aceste multe pro!leme" dar
daca #a #eti o!ser#a mintea" #eti #edea ca $andirea este conditionata de circumstante" de cultura in care
te'ai nascut" de alimentele pe care le mananci" de climatul in care locuiesti" de presa pe care o citesti" de
presiunile si in%luentele din #iata ta de zi cu zi(((
/eci noi tre!uie sa intele$em %oarte clar ca $andirea noastra este raspunsul memoriei" iar memoria este
mecanicista( Cunoasterea este mereu incompleta" si intrea$a $andire nascuta din cunoastere este limitata"
partiala" niciodata li!era( /eci nu e-ista nici o li!ertate de $andire" dar putem incepe sa descoperim o
li!ertate care nu este un proces al $andirii" in care mintea este pur si simplu constienta de toate con%lictele
si de toate in%luentele cu care interactioneaza(
5andirea %ara $anditor
Maimuta in copac simte %oamea" iar apoi apare ne#oia de a lua un %ruct sau o nuca( Actiunea #ine prima
iar apoi ideea de a depozita hrana( Cu alte cu#inte actiunea este prima sau actorul2 Ati inteles2 Asta este
ceea ce ne intre!am mereu cine este cel care #ede2 Cine este pri#itorul2 E-ista $anditorul ina%ara
$andurilor sale" o!ser#atorul e-ista ina%ara a ceea ce o!ser#a" e-ista e-perimentatorul ina%ara e-perientei
sale" actorul e-ista ina%ara actiunii2((( /ar daca e-aminam procesul cu ade#arat" %oarte atent" indeaproape
si inteli$ent" #om #edea ca intotdeauna prima este actiunea" si ca actiunea care are o %inalitate creeaza
actorul" %aptuitorul( Ma urmariti2 In cazul in care actiunea are in #edere o %inalitate" atin$erea acestui scop
duce catre un %aptuitor" catre un actor( /aca $anditi %oarte clar" %ara a cauza pre&udicii" %ara con%ormitate"
%ara a incerca sa con#in$eti pe cine#a" %ara a a#ea in #edere un anumit scop" in aceasta $andire intensa nu
e-ista nici un $anditor – e-ista doar $andirea( 5anditorul apare doar atunci cand urmariti un scop in
$andirea #oastra care de#ine important" mai important decat $andirea( +oate unii dintre #oi au o!ser#at
acest lucru( Acesta este cu ade#arat un lucru important de a%lat" pentru a sti cum sa actionam( /aca
$anditorul este pe primul loc" atunci el este mai important decat $andirea" si toate %iloso%iile" o!iceiurile si
acti#itatile ci#ilizatiei actuale se !azeaza pe aceasta persupunere1 dar daca $andirea este pe primul loc"
atunci $andirea este mai importanta decat $anditorul(
+erceptia imediata
+entru mine e-ista doar perceptia care %ace sa #ezi ce#a ca %iind %als sau ade#arat imediat( Aceasta
perceptie imediata a ceea ce este %als si a ceea ce este ade#arat este %actorul esential – nu intelectul cu
rationamentul sau !azat pe #iclenie" pe cunostintele si an$a&amentele sale( Cu si$uranta ca uneori ati #azut
ade#arul din ce#a imediat" %ara o analiza" %ara rationament" %ara toate lucrurile pe care intelectul le creeaza
in scopul de a amana perceptia( Aceasta este complet di%erita de intuitie" care este un cu#ant utilizat cu
usurinta si #olu!ilitate(((
+entru mine nu e-ista decat aceasta perceptie directa – nu rationamentul" nu calculul" nu analiza(
Tre!uie sa a#eti capacitatea de a analiza1 tre!uie sa a#eti o minte !una" ascutita pentru a rationa1 dar o
minte care este limitata la ratiune si analiza este incapa!ila sa perceapa ade#arul( /aca #ei %i in comuniune
cu tine insuti" #ei sti moti#ul pentru care esti o!li$at sa actionezi1 si daca mer$i mai pro%und #ei o!ser#a
scla#ia" reducerea li!ertatii" lipsa demnitatii umane care atra$ o!li$ati#itatea( Cand percepi toate acestea
instantaneu" esti li!er" nu tre!uie sa %aci un e%ort pentru a %i li!er" de aceea perceptia este esentiala(
Intele$erea clipa de clipa
Intele$erea de sine %undamentala nu #ine prin cunoastere sau prin acumulare de e-perienta" care este
doar culti#area memoriei( Intele$erea de sine este clipa de clipa1 daca #om acumula pur si simplu
cunoasterea de sine" aceasta cunoastere impiedica apoi ca e-perienta si cunostintele acumulate sa de#ina
centrul $andirii in &urul caruia se concentreaza %iinta ta(
Cunoasterea nu este intelepciune
In cautarea noastra pentru cunoastere" in dorinta noastra de pro%it" ne pierdem iu!irea" ne tocim
sentimentul %rumusetii" sensi!ilitatea %ata de cruzime1 suntem din ce in ce mai mult specializati si tot mai
putin inte$rati( Intelepciunea nu poate %i inlocuita prin cunoastere si nici un %el de e-plicatii" nici o acumulare
de %apte nu #or eli!era omul de su%erinta( Cunoasterea este necesara" stiinta are locul ei" dar in cazul in
care mintea si inima sunt su%ocate de cunostinte si atunci cand cauza su%erintei este cautata in a%ara" #iata
de#ine zadarnica si lipsita de sens(((
In%ormatiile" cunostintele din di#erse domenii" desi in continua crestere" sunt prin natura lor %oarte
limitate( Intelepciunea este in%inita" ea cuprinde cunoasterea si modul de actiune1 insa prindem o ramura si
credem ca este intre$ul copac( +rin cunoasterea partii nu putem do!andi !ucuria intre$ului( Intelectul
niciodata nu ne poate conduce la intre$" deoarece este doar un se$ment" o parte(
Am separat intelectul de senzatie si am dez#oltat intelectul in detrimentul simtului( 4untem ca un o!iect
cu trei picioare" cu unul din picioare mult mai lun$ decat celelalte" si nu a#em echili!ru( 4untem pre$atiti"
35
antrenati pentru a %i intelectuali1 educatia noastra culti#a intelectul spre a de#eni ascutit" #iclean" recepti# si
ast%el &oaca rolul cel mai important in #iata noastra( Inteli$enta este cu mult mai mare decat intelectul
deoarece inte$reaza ratiunea si iu!irea1 insa nu poate e-ista inteli$enta decat atunci cand e-ista auto'
cunoasterea" intele$erea pro%unda a intre$ului proces al sinelui(
3unctia intelectului
7u stiu daca am a#ut in #edere natura intelectului( Intelectul si acti#itatile sale sunt in re$ula la un anumit
ni#el" oare nu este asa2 /ar cand intelectul inter%ereaza cu simtul" cu senzatia pura" atunci da nastere
mediocritatii( A cunoaste %unctia intelectului si a %i constienti de senzatia pura" %ara a permite ca cele doua
sa se amestece si sa se distru$a reciproc" necesita o %oarte clara si ascutita constientizare(
((( /eci %unctia intelectului este sa intre!e mereu" sa analizeze" sa caute1 si pentru ca #rem sa a#em
si$uranta interioara" psiholo$ica" pentru ca ne este %rica" suntem in$ri&orati cu pri#ire la #iata" tra$em unele
concluzii carora ne dedicam( /e la o concluzie sau an$a&ament trecem la un altul" si eu spun ca o ast%el de
minte" un ast%el de intelect care este scla#ul unei concluzii" inceteaza sa mai $andeasca" sa se intre!e" sa
se intereseze(
3ii spectator
7u stiu daca ati o!ser#at ce rol enorm &oaca intelectul in #iata noastra( 0iarele" re#istele" tot ceea ce ne
pri#este" conduc in aceasta directie( Eu nu sunt impotri#a ratiunii( /impotri#a" tre!uie sa a#em capacitatea
de a rationa %oarte clar si %erm( /ar daca #eti o!ser#a" #eti descoperi ca intelectul analizeaza ce ne apartine
sau nu ne apartine" ce anume este strain in $asirea realitatii" si asa mai departe( Am in#atat procesul de a
ne auto'analiza( Asa ca intelectul este cel care are capacitatea de a se intre!a" de a analiza" de a rationa si
a a&un$e la concluzii1 iar sentimentul" sentimentul pur" este intotdeauna intrerupt" colorat de intelect( Iar
cand intelectul inter%ereaza cu sentimentul pur" din aceasta inter%erenta se naste o minte mediocra( +e de o
parte a#em intelectul" cu capacitatea sa de a moti#a" !azata pe placut si neplacut" in %unctie de
conditionarea sa" de e-perienta si cunostintele sale1 si pe de alta parte" a#em sentimentul care este corupt
de societate" de %rica( 4i #or dez#alui acestea doua Ade#arul2 4au e-ista doar perceptia si nimic altce#a2
Mintea care in#ata
Ce putem spune despre in#atare2 E-ista in#atare atunci cand doar se cumuleaza cunostinte" cand se
stran$ in%ormatii2 Este acesta un mod de a in#ata2 Ca student in in$inerie #eti studia matematica" si altele1
ca sa in#eti te in%ormezi despre su!iect( Veti acumula cunostinte cu scopul de a le utiliza in mod practic(
+rocesul de in#atare este cumulati#( Atunci cand mintea doar adau$a" acumuleaza" este aceasta in#atare2
4au in#atarea este ce#a cu totul di%erit2 Eu spun ca procesul de acumulare pe care noi il numim acum
in#atare nu este ade#arata in#atare( Este doar o culti#are a memoriei" care de#ine mecanica1 iar o minte
care %unctioneaza mecanic" ca o masina" nu este capa!ila de a in#ata( . masina nu este niciodata capa!ila
de a in#ata" cu e-ceptia sensului cumulati# al in#atarii( In#atarea este ce#a destul de di%erit" asa cum #oi
incerca sa #a arat(
Mintea care in#ata nu spune niciodata 9eu stiu: deoarece cunoasterea este intotdeauna partiala" intrucat
in#atarea nu se termina niciodata( In#atarea nu inseamna a incepe cu un anumit !a$a& de cunostinte" si a
adau$a apoi noi cunostinte( Aceasta nu este ade#arata in#atare" in#atarea totala" inte$rala1 este un proces
pur mecanic( +entru mine a in#ata este ce#a cu totul di%erit( Eu in#at despre mine" clipa de clipa" iar eu sunt
e-traordinar de important1 eu sunt #iata" miscarea" care nu are nici inceput si nici s%arsit( Cand spun 9eu
stiu: in#atarea se incheie cu cunostintele acumulate( In#atarea nu este cumulati#a1 ea este miscarea
cunoasterii" care nu are nici inceput si nici s%arsit(
Cunoasterea presupune autoritate
36
7u e-ista miscarea de in#atare atunci cand a#em acumulare de cunostinte" cele doua sunt incompati!ile"
acestea sunt contradictorii( Miscarea" li!ertatea in#atarii" implica o stare in care mintea nu are nici o
e-perienta anterioara stocata su! %orma de cunostinte( Cunoasterea se do!andeste" in timp ce in#atarea
este o miscare continua care nu este un proces aditi# sau cumulati#" prin urmare miscarea in#atarii implica
o stare in care mintea nu are nici o autoritate( Intrea$a cunoastere presupune autoritate" si mintea care
este inradacinata in autoritatea cunoasterii nu are posi!ilitatea de a in#ata( Mintea poate in#ata doar atunci
cand procesul aditi# a incetat complet(
Este destul de di%icil pentru cei mai multi dintre noi sa %aca di%erenta intre in#atare si do!andirea
cunostintelor( +rin e-perienta" prin lectura" prin ascultare" mintea acumuleaza cunostinte1 acesta este un
proces de adau$are la ceea ce este de&a cunoscut" si cu acest %undal de cunostinte #a %unctiona( Acum"
ceea ce numim noi in $eneral in#atare este acelasi proces de a do!andi cate#a noi in%ormatii pentru a le
adau$a !a$a&ului de cunostinte pe care le a#em de&a((( /ar eu #or!esc despre ce#a cu totul di%erit(
In#atarea nu inseamna adau$area la ceea ce stii de&a( +uteti in#ata doar atunci cand nu e-ista nici un
atasament %ata de trecut si de cunostinte" ceea ce inseamna ca atunci cand #ezi ce#a nou sa nu'l traduci in
termeni si sa!loane cunoscute( Mintea care in#ata este o minte inocenta" in timp ce mintea care
do!andeste cunostinte este im!atranita" statica" corupta de trecut( . minte inocenta percepe instantaneu"
in#ata tot timpul %ara a acumula" si o ast%el de minte este cu ade#arat matura(
Creierul produce mintea
(((Ce este mintea2 Cand pun aceasta intre!are #a ro$ sa nu asteptati un raspuns de la mine( +ri#este'ti
propria minte" o!ser#a modul de $andire propriu" ce am descris este doar orientati#1 aceasta nu este
realitatea( Realitatea tre!uie sa o e-perimentati sin$uri( Cu#antul" descrierea" sim!olul" nu este ce#a real(
Cu#antul usa nu este in mod e#ident usa( Cu#antul iu!ire nu este sentimentul" calitatea e-traordinara pe
care o indica acest cu#ant( Asa ca" sa nu con%undam cu#antul" numele" sim!olul" cu realitatea( /aca te
limitezi doar la ni#el #er!al la a discuta despre ceea ce este mintea" esti pierdut" deoarece nu #ei simti
calitatea acestui lucru uimitor numit minte(
/eci" ce este mintea2 E#ident mintea este intrea$a noastra constientizare sau constiinta1 este totalitatea
e-istentei noastre" intre$ul proces al $andirii noastre( Mintea este rezultatul creierului( Creierul produce
mintea( 3ara creier nu e-ista minte" dar mintea este separata de creier( Este produsul creierului( Atunci
cand creierul este limitat" a%ectat" mintea este deasemenea a%ectata( Creierul" care inre$istreaza %iecare
senzatie" %iecare se$ment de placere sau durere" creierul" cu toate tesuturile" cu toate raspunsurile"
creeaza ceea ce noi numim minte" desi mintea este independenta de creier(
7u tre!uie sa acceptati acest lucru( +uteti e-perimenta aceasta si #eti #edea sin$uri(
Mintea ancorata
7e continuam zi de zi isto#itoarea noastra rutina( Cu cata nera!dare mintea accepta un model de
e-istenta si cu cata tenacitate se a$ata de el; Ca un suru! mintea se des%asoara impreuna cu ideea" si in
&urul ideii ea traieste si are e-istenta ei( Mintea nu este niciodata li!era" malea!ila" deoarece este
intotdeauna ancorata1 se misca in interiorul unui cerc mai stramt sau mai lar$ %ata de propriul centru( Ea nu
indrazneste sa rataceasca" iar atunci cand o %ace este cuprinsa de %rica( 7u %rica de necunoscut ci %rica de
a pierde ceea ce este cunoscut( 7u teama de necunoscut starneste %rica ci dependenta de cunoscut( 3rica
mer$e impreuna cu dorinta" dorinta de mai mult sau de mai putin( Mintea" cu neincetata tesatura de
modele" este creatoarea timpului1 si odata cu timpul apare %rica" speranta si moartea(
Mintea este rezultatul timpului
Mintea este mereu in%luentata sa $andeasca intr'o anumita directie( Toate reli$iile or$anizate au #rut sa'ti
%oloseasca mintea" insa acum $u#ernele au preluat in mare parte aceasta munca( Acestea doresc sa'ti
modeleze si sa'ti controleze mintea( <a supra%ata mintea poate rezista acestui control((( super%icial" ai un
cu#ant de spus in aceasta chestiune" dar mai pro%und" in inconstient" e-ista intrea$a $reutate a timpului" a
traditiei" orientandu'#a intr'o anumita directie( Mintea constienta poate intr'o anumita masura sa ai!a
autocontrol si sa se auto$hideze1 dar in inconstient" am!itiile tale" pro!lemele tale nerezol#ate"
constran$erile tale" superstitiile si temerile tale asteapta sa z#acneasca" ademenindu'te(
Intre$ul domeniul al mintii este rezultatul timpului1 este rezultatul con%lictelor si modi%icarilor" a unei intre$i
serii de acceptari %ara o deplina intele$ere( +rin urmare noi traim intr'o stare de contradictie" #iata noastra
este un proces de lupta %ara s%arsit( 4untem ne%ericiti si ne dorim sa %im %ericiti( 4untem #iolenti si practicam
idealul non'#iolentei( /eci e-ista un con%lict in des%asurare – iar mintea este un camp de lupta( /orim sa %im
si$uri" stiind launtric" pro%und" ca nu e-ista nimic precum securitatea totala( Ade#arul este ca nu dorim sa
ne con%runtam cu realitatea" ca nu e-ista securitate totala1 prin urmare cautam mereu securitatea" cu teama
de a nu a#ea si$uranta(
37
A trai este cea mai mare re#olutie
Mintea este tinuta intr'un model1 insasi e-istenta sa este cadrul in care aceasta %unctioneaza si se misca(
Modelul este de trecut sau #iitor" de disperare sau speranta" con%uzie si utopie" ceea ce a %ost si ce ar
tre!ui sa %ie( 4untem cu totii %amiliarizati cu asta( /oriti sa rupeti un model #echi si sa il inlocuiti cu unul
9nou:" noul %iind #echiul modi%icat((( doriti sa produceti o noua lume( Este imposi!il( Te poti insela pe tine si
pe altii" insa cu e-ceptia cazului cand #echiul model este complet distrus nu poate e-ista o trans%ormare
radicala( Va puteti &uca cu asta" dar nu e-ista speranta pentru o noua lume( Ruperea modelului" atat a celui
#echi cat si a celui asa'numit nou" este de o %oarte mare importanta in cazul in care se urmareste iesirea
din acest haos( /e aceea" este esential sa intele$em caile mintii(((
Este cu putinta ca mintea sa nu ai!a nici un model" sa %ie li!era de aceasta pendulare continua a dorintei
inainte si inapoi2 Aceasta este cu si$uranta posi!il( . ast%el de actiune este #ia!ila( Traind %ara speranta"
%ara $ri&a zilei de maine1 aceasta nu este deznade&de sau indi%erenta( /ar noi nu traim" suntem intotdeauna
urmariti de moarte" de trecut sau de #iitor( A trai este cea mai mare re#olutie( Viata nu are nici un model"
insa moartea are trecutul sau #iitorul" ceea ce a %ost sau utopiile( Traind pentru utopii chemati moartea si
nu #iata(
Re#olutia interioara
Ceea ce este ade#arat poate %i $asit doar de la moment la moment" nu e-ista nici o continuitate" doar
mintea care #rea sa'l descopere" %iind ea insasi un produs al timpului" poate %unctiona doar in domeniul
timpului1 prin urmare este deci incapa!ila sa $aseasca ceea ce este ade#arat(
+entru a sti" mintea tre!uie sa se autocunoasca" pentru ca nu e-ista nici un 9eu: ina%ara de minte( 7u
e-ista calitati separate de minte" la %el ca si calitatile unui diamant care nu sunt separate de diamantul in
sine( +entru a intele$e mintea" nu o poti %ace in %unctie de ideile altuia" ci tre!uie sa o!ser#i cum lucreaza
mintea ta in totalitalea ei( Cand cunosti intre$ul ei proces – care sunt moti#ele" am!itiile" dorintele"
preocuparile" in#idia" lacomia si teama sa" atunci mintea poate mer$e dincolo de sine si atunci #a descoperi
ce#a cu totul nou( Aceasta calitate a noutatii da o pasiune e-traordinara" un entuziasm e-traordinar care
atra$e dupa sine o re#olutie interioara pro%unda1 si aceasta re#olutie interioara este sin$ura care poate
trans%orma lumea" nu sistemele politice sau economice(
/oar constiinta e-ista
In realitate e-ista doar o sin$ura stare" si nu doua precum starea de constienta si starea de inconstienta1
e-ista doar starea de a %i" care este constiinta ' cum am putea'o imparti in constient si inconstient2 Insa
constiinta este intotdeauna din trecut" niciodata in prezent1 esti constient doar de lucrurile care sunt ina%ara
momentului prezent( 4unteti constienti atunci cand incerc sa transmit ce#a si in secunda urmatoare nu mai
sunteti2 Intele$eti un moment mai tarziu( 7iciodata nu sunteti constienti de prezent( .!ser#ati'#a mintea si
inima si #eti #edea cum constiinta %unctioneaza intre trecut si #iitor si ca prezentul este doar o trecere din
trecut spre #iitor( Constiinta este prin urmare o miscare a trecutului spre #iitor(
/aca o!ser#i cum lucreaza mintea ta" #ei #edea ca miscarea de la trecut spre #iitor este un proces in
care prezentul nu e-ista( 3ie trecutul este un mi&loc de e#adare din prezent care poate %i neplacut" sau
#iitorul este o speranta indepartata de prezent( /eci" mintea este ocupata cu trecutul sau cu #iitorul si
elimina prezentul((( .ri condamna si respin$e realitatea" sau accepta si se identi%ica cu ea( . ast%el de
minte este e#ident ca nu poate #edea nici o realitate ca %iind ce#a real( Aceasta este starea noastra de
constiinta" care este conditionata de trecut si $andirea noastra este conditionata de raspunsul la
pro#ocarea unui %apt" a unei realitati1 mai mult" in %unctie de raspunsul conditionat de con#in$erile trecutului"
aceste con#in$eri consolideaza si mai mult trecutul( /eci o consolidare a trecutului este" e#ident" o
continuitate in sine a acestuia pe care il numim #iitor" deci aceasta este starea mintii noastre" a constiintei
noastre – o pendulare inainte si inapoi intre trecut si #iitor(
/incolo de timp
Mintea conditionata cu si$uranta este incapa!ila de a a%la ce se a%la dincolo de timp( Asta este" domnilor"
mintea" asa cum o stim" este conditionata de trecut( Trecutul" trecand prin prezent spre #iitor" conditioneaza
mintea1 si aceasta minte conditionata" %iind in con%lict" %iind %ricoasa" nesi$ura" cauta ce#a dincolo de
%rontierele timpului( Asta este ceea ce cu totii %acem in di#erse moduri" nu'i asa2 /ar cum poate mintea"
care este rezultatul timpului" a%la #reodata ceea ce este atemporal2 Adapostul cu#intelor tale" a
proprietatilor" a atasamentelor si modalitatilor de $andire" de consolare" este in permanenta distrus( /ar
mintea cauta securitate" ast%el incat e-ista un con%lict intre ceea ce doresti si ceea ce procesul #ietii cere de
la tine( Aceasta este ceea ce se intampla cu %iecare dintre noi(
7u stiu daca aceasta pro!lema #a intereseaza in totalitate( E-istenta de zi cu zi" cu toate necazurile sale"
pare a %i su%icienta pentru ma&oritatea dintre noi( +reocuparea noastra este doar de a $asi un raspuns
imediat la di%eritele noastre pro!leme( /ar" mai de#reme sau mai tarziu" raspunsurile imediate se do#edesc
38
a %i nesatis%acatoare deoarece nici o pro!lema nu are un raspuns ina%ara pro!lemei in sine( /ar daca eu
pot intele$e pro!lema" cu toate complicatiile sale" atunci pro!lema nu mai e-ista(
. minte cu pro!leme nu este o minte serioasa
6na din principalele pro!leme pe care le a#em cu pri#ire la sine este aceasta cat de departe sau cat de
adanc poate patrunde mintea in sine insusi2 Aceasta este calitatea seriozitatii" deoarece implica $radul de
constientizare a intre$ii structuri a propriei noastre %iinte psiholo$ice cu impulsurile" cu constran$erile sale"
cu dorinta sa de implinire si %rustrarile sale" mizeriile si nelinistile sale" luptele" durerile sale si nenumaratele
pro!leme pe care le are( Mintea care are mereu pro!leme nu este deloc o minte serioasa" dar daca mintea
intele$e %iecare pro!lema imediat ce aceasta apare" si o dizol#a imediat" ast%el incat sa nu %ie amanata
pentru ziua urmatoare – o ast%el de minte este serioasa(((
/e ce anume suntem interesati cei mai multi dintre noi2 /aca a#em !ani ne indreptam spre asa'
numitele lucruri spirituale" intelectuale sau de di#ertisment" sau #om discuta despre arta sau #om incepe sa
pictam pentru a ne e-prima( /aca nu a#em !ani ne petrecem timpul zi de zi cu casti$area lor si suntem
prinsi in aceasta ne%ericire" in rutina si plictiseala( Cei mai multi dintre noi sunt instruiti sa %unctioneze
mecanic la anumite locuri de munca" an de an( A#em responsa!ilitati" sotie si copii carora tre!uie sa le
asi$uram cele necesare" si prinsi in aceasta lume ne!una #om incerca sa %im seriosi" #om incerca sa
de#enim reli$iosi1 #om mer$e la !iserica" #om intra intr'o or$anizatie reli$ioasa – despre care poate am
auzit ca or$anizeaza intalniri si cand suntem in #acanta mer$em acolo( /ar nici una dintre acestea nu #a
#a conduce catre aceasta trans%ormare a mintii(
Mintea reli$ioasa cuprinde mintea stiinti%ica
. minte reli$ioasa este li!era de orice autoritate( 4i este e-trem de di%icil de a %i li!era de autoritate" nu
doar autoritatea impusa de altii" dar deasemenea si de autoritatea e-perientei pe care a adunat'o" care
reprezinta trecutul" care este traditia( 4i mintea nu are con#in$eri reli$ioase" nu are do$me1 se misca de la
o realitate la alta" si prin urmare" mintea reli$ioasa este mintea stiinti%ica( /ar mintea stiinti%ica nu este
mintea reli$ioasa( Mintea reli$ioasa cuprinde mintea stiinti%ica" dar mintea care este instruita in cunoasterea
stiintei nu este o minte reli$ioasa(
Mintea reli$ioasa este interesata de totalitate – nu de o anumita %unctie" ci de %untionarea totala a
e-istentei umane( Creierul este interesat de o anumita %unctie" este specializat( Acesta %unctioneaza intr'o
specializare" ca om de stiinta" ca medic" in$iner" muzician" artist" scriitor( Aceasta specializare restran$e
tehnicile creand di#iziune" nu doar in interior ci si in e-terior( .mul de stiinta este" pro!a!il" considerat ca
cel mai important om necesar de catre societatea de acum" cum este medicul" de e-emplu( /eci %unctia
de#ine %oarte importanta1 si aceasta aduce statutul" statutul %iind presti$iul( /eci" atunci cand e-ista o
specializare" e-ista contradictii si o restran$ere" si aceasta este %unctia cere!rala(
Timpul nu o%era nici o solutie
Toate reli$iile sustin ca timpul este necesar" timpul psiholo$ic despre care #or!im( Raiul este %oarte
departe si se poate a&un$e in el doar prin procesul de e#olutie treptata" prin suprimare" prin crestere sau
prin identi%icarea cu un o!iect" cu ce#a superior( Intre!area noastra este daca este posi!il sa %ii li!er de %rica
imediat( In caz contrar" %rica naste tul!urari1 timpul psiholo$ic in#aria!il da nastere la tul!urari" la dezordine(
Eu analizez intrea$a idee de e#olutie" nu doar a %iintei %izice ci si a $andirii care se identi%ica cu o anumita
%orma de e-istenta in timp( Creierul =mintea> a e#oluat in mod e#ident pentru a a&un$e in aceasta etapa de
dez#oltare din prezent" si poate e#olua mai mult" se poate e-tinde si mai mult( /ar ca %iinta umana am trait
4E sau *E de ani intr'o lume alcatuita din tot %elul de teorii" con%licte si concepte" intr'o societate in care
lacomia" in#idia si concurenta au dat nastere la raz!oaie( 4unt o parte din toate acestea( +entru un om a%lat
in su%erinta" nu are nici o importanta cautarea unei solutii in timp" a unei e#olutii lente pentru urmatoarele
doua milioane de ani ca %iinta umana(
39
Asa cum suntem" este posi!il sa %im li!eri de %rica si de timpul psiholo$ic2 Timpul %izic tre!uie sa e-iste"
nu puteti scapa de asta( Intre!area este daca timpul psiholo$ic poate aduce" nu doar ordinea indi#iduala
dar si ordinea sociala( 4untem parte a societatii" nu suntem separati( Atunci cand e-ista ordine intr'o %iinta
umana" acolo #a %i ine#ita!il ordine sociala in e-terior(
. stare atemporala
Atunci cand #or!im despre timp" nu ne re%erim la timpul cronolo$ic" la timpul indicat de ceas( Acest timp
e-ista" tre!uie sa e-iste( /aca doriti sa prindeti un auto!uz" daca doriti sa a&un$eti la un tren sau sa
participati la o intalnire maine" tre!uie sa a#eti acest timp cronolo$ic( /ar e-ista un maine psiholo$ic" care
este timpul din minte2 E-ista" de %apt" un maine psiholo$ic2 4au acest maine este creat de $andire"
deoarece $andirea #ede imposi!ilitatea schim!arii" in mod direct" imediat si in#enteaza acest proces
$radual2 Eu ma #ad pe mine insumi ca o %iinta umana" ceea ce este %oarte important pentru a realiza o
re#olutie radicala in modul meu de #iata" de $andire" simtire si in actiunile mele si imi spun 9#oi a#ea
ne#oie de timp pentru asta1 #oi %i di%erit maine sau peste o luna:( Acesta este timpul despre care #or!im
structura psiholo$ica a timpului" de maine sau in #iitor" si in acest timp traim( Timpul este trecutul" prezentul
si #iitorul si nu cronolo$ie( Era ieri1 ieri %unctioneaza prin intermediul lui azi si creeaza #iitorul( Acesta este
un lucru relati# simplu( Am a#ut o e-perienta cu un an in urma care a lasat o amprenta in mintea mea" si in
prezent eu traduc in %unctie de aceasta e-perienta" de cunoastere" traditie" conditionari si creez un maine(
4unt prins in acest cerc( Aceasta este ceea ce noi numim #iata1 acesta este ceea ce numim timp(
5andirea" care sunteti #oi" cu toate amintirile sale" conditionarile" ideile" sperantele" disperarea"
sin$uratatea totala a e-istentei – toate acestea sunt acest timp((( 4i pentru a intele$e starea atemporala
atunci cand a sosit momentul opririi" tre!uie sa te intre!i daca mintea poate %i complet li!era de intrea$a
e-perienta" care este timpul(
Insasi natura $andirii
Timpul este $andire" si $andirea este procesul memoriei care creeaza timp precum ieri" azi si maine"
precum ce#a pe care il %olosim ca un mi&loc de a indeplini" de a realiza" ca un mod de #iata( Timpul pentru
noi este e-traordinar de important" #iata dupa #iata" o #iata care sa conduca la o alta #iata" care se
modi%ica" care continua( /esi$ur" timpul este chiar natura $andirii" $andirea este timpul( 4i atat cat timpul
e-ista ca un mi&loc pentru ce#a" mintea nu poate trece dincolo de ea insasi – capacitatea de a trece dincolo
de ea insasi %ace parte din noua minte" care este li!era de timp( Timpul este un %actor de %rica( +rin timp nu
intele$ timpul cronolo$ic" masura!il – secunde" minute" ore" zile" ani – ci timpul ca proces psiholo$ic"
interior( Acesta este cel care aduce %rica( Timpul este %rica1 timpul este $andire" si aceasta da nastere %ricii1
el este timpul care creeaza %rustrare" con%licte" deoarece perceptia imediata a realitatii" #ederea acestei
realitati este atemporala(((
/eci" pentru a intele$e %rica" tre!uie sa %iti constienti de timp – timp ca distanta" ca spatiu1 ceea ce
$andirea creeaza ca ieri" astazi si maine" %olosind memoria de ieri pentru a se adapta la prezent si ast%el la
conditia #iitorului( /eci" pentru marea ma&oritate" %rica este o e-traordinara realitate si mintea care este
stapanita de %rica" de comple-itatea %ricii" nu poate %i li!era1 ea nu poate intele$e %rica in totalitate %ara a
intele$e comple-itatea timpului( Acestea mer$ impreuna(
Timpul creeaza dezordinea
/eci" timpul inseamna trecerea de la 9ceea ce este: la 9ceea ce ar tre!ui sa %ie:( Mi'e %rica" dar intr'o zi
#oi %i li!er de aceasta %rica" ca urmare" timpul este necesar pentru a %i li!er de %rica – cel putin asa credem(
+entru a modi%ica 9ceea ce este: in 9ceea ce ar tre!ui sa %ie: presupune timp( Acum" timpul presupune e%ort
in inter#alul dintre 9ceea ce este: si 9ceea ce ar tre!ui sa %ie:( 7u'mi place %rica si am de $and sa %ac e%ortul
de a intele$e" de a analiza" de a discerne" sau #reau sa descopar cauza ei" sau #reau sa scap cu totul de
ea( Toate acestea implica e%ort – si e%ortul este cel pe care'l utilizezi( 4untem mereu in con%lict intre 9ceea
ce este: si 9ceea ce ar tre!ui sa %ie:( 9Ceea ce ar tre!ui sa %ie:" este o idee" iar ideea este %ictiune" ea nu
este 9ceea ce sunt:" care este realitatea1 si 9ceea ce sunt: poate %i schim!at doar atunci cand am inteles ca
timpul creeaza dezordine" tul!urare(
/eci" este cu putinta sa scap cu totul de %rica" complet" instantaneu2 /aca as permite %ricii sa continue"
#oi creea tot timpul dezordine" prin urmare o!ser#am ca timpul este un element care creeaza dezordine si
nu un mi&loc de a %i in %inal lipsit de %rica( /eci nu e-ista nici un proces treptat pentru a scapa de %rica" la %el
cum nu e-ista nici un proces treptat pentru a scapa de otra#a nationalismului( /aca sunteti nationalisti" eu
#a spun ca in %inal #a e-ista o %raternitate umana" in acest inter#al #or %i raz!oaie" ura" mizerie" toata
aceasta in$rozitoare separare" di#iziune intre oameni1 asadar timpul creeaza dezordine(
Timpul este o otra#a
40
Ai in !aie o sticla pe care scrie 9otra#a:" si stii ca este otra#a si esti %oarte atent cu aceasta chiar si in
intuneric( Ai mereu $ri&a de ea( 7u spui 9Cum sa pazesc aceasta sticla" cum sa %iu #i$ilent cu ea2:( 4titi ca
este otra#a" asa ca sunteti %oarte atenti cu ea( Timpul este o otra#a1 el creeaza dezordine( Atunci cand
acest lucru este o realitate pentru tine" atunci poti incepe a intele$e modul de a %i li!er de %rica imediat( /ar
daca ai in continuare ne#oie de timp" ca mi&loc de a te eli!era" nu e-ista comunicare intre mine si tine(
Vedeti" e-ista ce#a mult mai mult1 ar putea e-ista un %el complet di%erit de timp( 7oi stim doar doua tipuri
de timp" %izic si psiholo$ic" si suntem capti#i( Timpul %izic &oaca un rol important in psihic si psihicul are o
in%luenta importanta asupra %izicului( 4untem prinsi in aceasta lupta" in aceasta in%luenta( Tre!uie sa accepti
timpul %izic pentru a prinde auto!uzul sau trenul" dar daca respin$i in totalitate timpul psiholo$ic" atunci
putem a#ea un timp care este destul de di%erit" timpul care nu este relationat cu nimic( Va doresc sa #eniti
cu mine in acest timp; Atunci timpul nu mai este dezordine1 este o ordine e-traordinara(
Ade#arul #ine ca o stra%ul$erare
Ade#arul sau intele$erea #ine ca o stra%ul$erare" si aceasta stra%ul$erare nu are nici o continuitate1 nu se
a%la in domeniul timpului( .!ser#a asta pentru tine insuti( Intele$erea este proaspata" instantanee1 ea nu
este o continuitate a ce#a ce a %ost( Ceea ce a %ost nu poate aduce intele$erea( Atata timp cat se cauta
continuitatea – dorind permanenta in relatii" in iu!ire" dorind pacea #esnica si toate celelalte – ceea ce se
urmareste este ce#a care se a%la in domeniul timpului" si nu apartine" prin urmare" atemporalului(
. cautare zadarnica
Atata timp cat $andim in termenii" sa!loanele timpului" tre!uie sa e-iste teama de moarte( Am studiat dar
nu am $asit %inalitatea si tre!uie sa o $asesc inainte de a muri" iar daca nu o #oi $asi inainte de moarte" cel
putin sper ca o #oi $asi in #iata urmatoare" si asa mai departe( Intrea$a noastra $andire este !azata pe
timp( 5andirea noastra este cunoscuta" ea este rezultatul cunoscutului si cunoscutul este un proces al
timpului1 si incercam cu mintea sa a%lam ceea ce este nemuritor" dincolo de timp" aceasta este o cautare
zadarnica( Aceasta nu are nici un sens" cu e-ceptia %iloso%ilor" teoreticienilor si a speculatorilor( /aca #reau
sa $asesc ade#arul" nu maine" ci chiar acum" in mod direct" nu tre!uie ca 9Eu:'l – Eu'l" sinele" care
intotdeauna aduna" se straduieste sa dea o continuitate prin memorie – sa inceteze a continua2 Este
posi!il sa moara in timpul #ietii – nu in mod arti%icial ca atunci cand cine#a isi pierde memoria" care este
amnezie" ci de %apt sa inceteze sa acumuleze" prin memorie" si ast%el sa dea continuitate Eu'lui2 Traind in
aceasta lume a timpului" nu este posi!il pentru minte sa produca %ara nici o %orma de constran$ere" o stare
in care e-perienta si e-perimentatorul nu au nici un temei2 Atata timp cat e-ista e-perimentator" o!ser#ator"
$anditor" tre!uie sa e-iste teama unui s%arsit si prin urmare %rica de moarte(((
4i ast%el" daca este posi!il pentru minte sa cunoasca toate acestea" sa %ie pe deplin constienta de ea si
nu doar sa spuna 9/a" este simplu: – daca mintea poate sa %ie constienta de intre$ul proces al constiintei"
#azand intrea$a semni%icatie a continuitatii si a timpului si desertaciunea si inutilitatea acestei cautari prin
timp a ceea ce este dincolo de timp – daca ati putea constientiza toate acestea" atunci poate e-ista o
moarte" care de %apt este o creati#itate totala ina%ara timpului(
Actul perceptiei
Tu o!ser#i si eu nu o!ser# – de ce se produce acest lucru2 Cred ca acest lucru se produce atunci cand
cine#a este capti# in timp1 tu nu o!ser#i lucrurile in acel moment" eu le o!ser# in acel moment( .!ser#area
ta este o actiune a intre$ii tale %iinte" si intrea$a ta %iinta nu este prinsa" capti#a in timp1 nu percepi o aparitie
treptata a lucrurilor1 o!ser#i ce#a imediat" instantaneu1 asa actioneaza ade#aratul act al perceptiei( Eu nu
o!ser#1 #reau sa a%lu de ce nu o!ser#( Ce anume ma %ace sa o!ser# ce#a in totalitate" inte$ral" ast%el incat
intele$ totul imediat2 .!ser#ati intrea$a structura a #ietii %rumusetea" uratenia" tristetea" !ucuria"
sensi!ilitatea e-traordinara1 o!ser#ati toate acestea iar eu nu pot( .!ser# o parte dar nu intre$ul" totul(((
.mul care o!ser#a ce#a in totalitate" inte$ral" care #ede #iata in totalitate" e#ident tre!uie sa %ie ina%ara
timpului( /omnule" asculta toate acestea" deoarece au ce#a de a %ace cu e-istenta noastra zilnica( 7u este
ce#a spiritual" %iloso%ic" ina%ara e-istentei de zi cu zi( /aca intele$em acest lucru" atunci #om intele$e rutina
noastra zilnica" plictiseala" durerile" an$oasele si temerile noastre( Asa ca nu etichetati de la distanta
spunand 9Ce are a %ace cu e-istenta noastra zilnica2: Are( 4e poate o!ser#a – cel putin pentru mine este
%oarte clar – incat puteti taia ca un chirur$ cordonul care ne lea$a de intrea$a su%erinta" imediat( /e aceea
doresc sa a!ordam aceasta impreuna(
<a limita intre$ii $andiri
4'a intamplat #reodata sa spuneti – sunt si$ur ca asa este – sa percepeti deodata ce#a si in acel moment
al perceptiei nu mai a#eati nici un %el de pro!leme2 Chiar in momentul in care ati perceput pro!lema"
aceasta a incetat complet( Intele$eti /omnilor2 Ai o pro!lema si te $andesti la aceasta" #or!esti despre ea"
te in$ri&orezi cu pri#ire la ea" #ei %olosi toate mi&loacele" in limitele $andirii tale" pentru a intele$e( In cele din
41
urma spui 9Eu nu pot %ace mai mult:( 7u e-ista nimeni pentru a #a a&uta sa intele$eti" nici $uru" nici o carte(
Esti cu pro!lema si nu e-ista nici o cale de iesire( /upa ce te'ai ocupat de pro!lema cu toate capacitatile
tale" ai lasat'o in pace( Mintea ta nu mai este in$ri&orata" nu mai este preocupata cu pro!lema" nu mai
spune 9tre!uie sa $asesc un raspuns:1 deci de#ine linistita" nu'i asa2 4i in acea liniste #eti $asi raspunsul(
7u ti s'a intamplat uneori asta2 Asta nu este ce#a e-traordinar( 4e intampla si marilor matematicieni"
oamenilor de stiinta" oamenii e-perimentand asta ocazional" in #iata lor zilnica( Ce inseamna asta2 Mintea
si'a e-ercitat pe deplin capacitatea de a $andi si a a&uns la limita intre$ii $andiri" %ara a %i $asit un raspuns1
prin urmare de#ine linistita – nu prin o!oseala sau plictis1 nu prin a spune 9Voi de#eni linistita si prin urmare
#oi $asi raspunsul:( /upa ce a %acut de&a tot ce este posi!il pentru a $asi raspunsul" mintea de#ine spontan
linistita( Este o constientizare" %ara ale$ere" %ara nici o cerinta" o constientizare in care nu e-ista nici o
an-ietate1 si in acea stare a mintii e-ista perceptia( Aceasta perceptie este sin$ura care #a rezol#a toate
pro!lemele noastre(
Constientizarea %ara ale$ere
Marii #izionari intotdeauna ne'au spus sa do!andim e-perienta( Ei au spus ca e-perienta ne o%era
intele$erea( Insa doar mintea inocenta" mintea neum!rita de e-perienta" complet li!era de trecut – doar o
ast%el de minte poate percepe ce este realitatea( /aca #edeti ade#arul" doar percepandu'l pentru o
%ractiune de secunda" #eti cunoaste claritatea e-traordinara a mintii inocente( Acest lucru presupune
inlaturarea tuturor inre$istrarilor memoriei" ceea ce reprezinta a!andonarea trecutului( /ar pentru a a#ea
aceasta perceptie mintea nu tre!uie sa'si puna pro!lema :cum:( Mintea ta nu tre!uie sa %ie distrasa de
9cum:" de dorinta de a o!tine un raspuns( . ast%el de minte nu este o minte atenta( Asa cum am spus mai
de#reme in aceasta discutie" in inceput este s%arsitul( In inceput este samanta s%arsitului a ceea ce numim
durere( Incetarea su%erintei are loc in su%erinta insasi" nu ina%ara acestei dureri( A te indeparta de su%erinta
inseamna a $asi doar un raspuns" a tra$e o concluzie" a e#ada1 dar su%erinta #a continua( Atunci cand #eti
acorda o atentie completa" o atentie totala" a intre$ii tale %iinte" atunci #eti o!ser#a ca e-ista o perceptie
imediata" in care nu este implicat timpul" in care nu e-ista nici un e%ort" nici un con%lict" si aceasta perceptie
imediata" aceasta constientizare %ara ale$ere este cea care pune capat su%erintei(
Tacerea acti#a a mintii
Mintea care este cu ade#arat tacuta este uluitor de acti#a" #ie" puternica – nu %ata de ce#a particular(
Aceasta este sin$ura minte li!era de #er!alizare – li!era de e-perienta" de cunostinte( . ast%el de minte
poate percepe ce este ade#arat" o ast%el de minte are o perceptie directa" care este dincolo de timp(
Mintea nu poate %i decat tacuta atunci cand a inteles procesul timpului" care impune #e$here" #i$ilenta"
nu'i asa2 7u tre!uie o ast%el de minte sa %ie li!era – nu de ce#a – ci sa %ie li!era2 Cunoastem doar
li!ertatea %ata de ce#a( . minte care este li!era de ce#a" nu este o minte li!era1 li!ertatea %ata de ce#a este
doar o reactie" si aceasta nu este li!ertate( . minte care cauta li!eratea nu este niciodata li!era( Insa
mintea este li!era atunci cand intele$e realitatea asa cum este" %ara a o traduce" %ara a condamna" %ara a
&udeca1 si a %i ast%el li!er" mintea este inocenta desi traieste de 1EE de zile" 1EE de ani" a#and toate
e-perientele( Este inocenta deoarece este li!era" nu de ce#a" ci in sine( /oar aceasta minte poate percepe
ce este ade#arat" ceea ce este dincolo de timp(
/in perceptie #ine ener$ia
4i$ur" pro!lema este de a eli!era mintea in totalitate" pentru ca aceasta sa %ie intr'o stare de
constientizare" care nu are nici o limita" nici o %rontiera( 4i cum este mintea care a descoperit acea stare2
Cum este sa atin$i aceasta li!ertate2
4per ca #oi insi#a #a puneti serios aceasta intre!are" deoarece nu pot sa %ac eu asta pentru #oi( Eu nu
incerc sa #a in%luentez1 eu doar e#identiez importanta de a'ti pune sin$ur aceasta intre!are( Rostirea
#er!ala a acestei intre!ari de catre un altul nu are nici un sens" daca tu nu'ti pui aceasta intre!are"
insistent" prioritar" de ur$enta( Mar&a de li!ertate se restran$e in %iecare zi" dupa cum stii daca esti un
o!ser#ator atent la tot( +oliticienii" liderii" preotii" mass'media" cartile pe care le citesti" do!andirea
cunostintelor" credintele de care te a$ati – toate acestea in$usteaza si mai mult mar&a de li!ertate( /aca
sunteti constienti ca acest proces are loc" daca percepeti cu ade#arat in$ustimea spiritului" scla#ia tot mai
mare a mintii" atunci #eti descoperi ca din perceptie #ine ener$ia1 si aceasta ener$ie nascuta din perceptie
urmeaza sa spul!ere mintea meschina" mintea respecta!ila" mintea care mer$e la templu" mintea careia ii
este %rica( /eci" perceptia este calea ade#arului(
Mintea care trancane
4tii ca a percepe ce#a este o e-perienta uimitoare( 7u stiu daca ati perceput #reodata cu ade#arat ce#a1
daca ati perceput #reodata o %loare" un chip" sau cerul" sau marea( /esi$ur" #ezi aceste lucruri" in timp ce
treci cu auto!uzul sau cu masina" dar ma intre! daca ati %acut #reodata un e%ort sa pri#iti o %loare((( 4i
42
atunci cand pri#esti o %loare" ce se intampla2 . denumesti imediat" esti preocupat carei specii ii apartine
sau spui 9Ce culori %rumoase are( As dori s'o cresc in $radina mea" as #rea s'o daruiesc sotiei mele sau s'
o pun la !utoniera mea(: si asa mai departe( Cu alte cu#inte" in momentul in care pri#esti o %loare" mintea ta
incepe trancaneala" #er!alizarea cu pri#ire la aceasta1 de aceea tu niciodata nu percepi %loarea( +ercepi
ce#a doar atunci cand mintea este tacuta" atunci cand nu e-ista nici un %el de trancaneala" de #er!alizare(
/aca #eti putea pri#i stelele seara" deasupra marii" %ara a a#ea nici o miscare a mintii" atunci cu ade#arat
#eti percepe e-traordinara %rumusete a acestora1 si" atunci cand percepi %rumusetea" tu nu e-perimentezi
de asemenea starea de iu!ire2 Cu si$uranta" %rumusetea si iu!irea sunt la %el( 3ara iu!ire nu e-ista
%rumusete" si %ara %rumusete nu e-ista iu!ire( 3rumusetea este in %orma" %rumusetea este in #or!ire"
%rumusetea este in comportament( /aca nu e-ista iu!ire" comportamentul" conduita" sunt sterile" sunt doar
un produs al societatii" al unei anumite culturi" si ceea ce produce este mecanic" lipsit de #iata( /ar cand
mintea percepe %ara cea mai mica a$itatie" atunci este capa!ila de a o!ser#a total pro%unzimea de sine" si
ast%el perceptia este cu ade#arat atemporala( 7u tre!uie sa %aci ce#a pentru a o do!andi" nu e-ista nici o
disciplina" nici o practica" nici o metoda prin care sa poti in#ata sa percepi(
Cunoasterea distra$e mintea
Ai doar un instrument" care este mintea" iar mintea este de asemenea creierul( +rin urmare" pentru a
descoperi ade#arul in aceasta chestiune" tre!uiesc intelese caile mintii ' tre!uie" nu'i asa2 /aca mintea
este stram!a" intortocheata" nu #ei a#ea niciodata o perceptie corecta1 daca mintea este limitata" perceptia
nu poate %i nelimitata( Mintea este instrumentul perceptiei si pentru a percepe ceea ce este ade#arat"
mintea tre!uie sa %ie &usta" sincera" curatata de toate conditionarile" de orice %rica( Mintea tre!uie sa %ie de
asemenea li!era de cunoastere deoarece cunoasterea distra$e mintea si %ace lucruri intortocheate( Imensa
capacitate a mintii de a in#enta" de a ima$ina" de a specula" de a crede – nu tre!uie ca aceasta capacitate
sa %ie a!andonata ast%el incat mintea sa %ie %oarte clara si %oarte simpla2 /eoarece doar mintea inocenta"
mintea care a e-perimentat mult si totusi este li!era de cunoastere si de e-perienta" doar o ast%el de minte
poate descoperi mai mult decat creierul si o minte comuna( In caz contrar" ceea ce #a descoperi #a %i
colorat de ceea ce de&a ati e-perimentat" iar e-perienta este rezultatul conditionarilor noastre(
Inecat de in%luenta
/e ce im!atraneste mintea2 Este in#echita ' nu'i asa2 – in sensul ca de#ine decrepita" deteriorata"
repetiti#a" capti#a unor o!iceiuri se-uale" o!iceiuri reli$ioase" o!iceiuri le$ate de locul de munca sau di%erite
o!iceiuri" de am!itie( Mintea este atat de impo#arata de nenumarate e-periente si amintiri" atat de tul!urata
si speriata de tristete" ca nu poate percepe nimic proaspat" ci intotdeauna traduce ceea ce percepe in
%unctie de propriile amintiri" concluzii" %ormule" intotdeauna citeaza1 are o autoritate limitata1 aceasta este o
minte #eche" im!atranita( +uteti o!ser#a moti#ul pentru care se intampla asa( Intrea$a noastra educatie
presupune doar culti#area memoriei1 e-ista comunicarea in masa prin re#iste" radio" tele#iziune" e-ista
pro%esori care citesc prele$eri si repeta aceleasi lucruri din nou si din nou" pana cand creierul
dumnea#oastra a!soar!e ceea ce ei repeta" iar #oi le de!itati la un e-amen pentru a o!tine un $rad" si
mer$eti mai departe cu procesul" locul de munca" rutina" repetarea neincetata( 7u doar atat" mai e-ista de
asemenea propria noastra lupta interioara cu am!itia" cu %rustrarile sale" concurenta" nu doar pentru locuri
de munca ci si pentru /umnezeu" dorind sa %ii aproape de El" cautand cel mai rapid drum care sa te
conduca spre El(
/eci" datorita presiunii" stresului" incordarii" mintile noastre sunt con$estionate" im!acsite" inecate de
in%luente" de tristete constienta sau inconstienta((( Mintea ne duce in &os" nu #a %olositi de ea(
Creierul arhaic" creierul nostru animalic
Cred ca este important sa se intelea$a %unctionarea" modul de operare" acti#itatea creierului arhaic( Cand
noul creier isi des%asoara acti#itatea" creierul arhaic nu are puterea de a intele$e creierul nou( Aceasta se
petrece doar atunci cand creierul arhaic" care este creierul nostru conditionat" creierul nostru animalic"
creierul care a %ost culti#at de'a lun$ul secolelor" cel care #esnic cauta propria securitate" propriul con%ort –
iar atunci cand creierul arhaic este linistit" #eti #edea ca e-ista o miscare complet di%erita" si aceasta
miscare #a conduce la claritate( Aceasta este miscarea care este claritatea insasi( +entru a intele$e" mai
intai tre!uie sa intele$em creierul arhaic" sa %im constienti de el" sa'i stim toate miscarile" acti#itatile"
cerintele si preocuparile sale" si de aceea meditatia este %oarte importanta( 7u ma re%er la a!surda culti#are
sistematic a unui o!icei de $andire" si tot restul1 deoarece e mult prea imatur si copilaresc( Ma re%er la
intele$erea prin meditatie" modul de operare" %unctionarea creierului arhaic" sa'l o!ser#" sa stiu cum
reactioneaza" care sunt raspunsurile sale" tendintele si cerintele sale" iz!ucnirile sale a$resi#e – sa
cunoastem inte$ralitatea acestuia" atat partea inconstienta" precum si partea constienta a acestuia( Cand il
cunosti" cand e-ista constientizarea %ara control" %ara nici o indrumare" %ara a spune 9Asta e !un" asta e rau1
43
#oi retine asta" nu #oi retine asta: – cand tu #ei #edea intrea$a miscare a #echii minti" atunci o o!ser#i in
totalitate" atunci ea de#ine linistita(
. minte noua
Cred ca e%ortul constant de a %i ce#a" de a de#eni ce#a" este cauza reala de distru$ere si im!atranire a
mintii( +ri#iti cat de repede im!atranim" nu doar oamenii de peste )E de ani" ci si tinerii deasemenea( Cat
de !atrani sunt ei" mental; 3oarte putini dintre ei sustin sau isi mentin tineretea mintii( Ma re%er la tineretea
mintii" nu la %aptul ca #or sa se !ucure" sa ai!a o #iata !una" ci la %aptul ca mintea sa nu %ie contaminata"
de%ormata" contorsionata" impre$nata de accidentele si incidentele #ietii" mintea sa nu %ie uzata de lupta" de
su%erinta" de constante nazuinte( /esi$ur" este necesar sa a#em o minte tanara" deoarece mintea
im!atranita este atat de plina de cicatrici" de amintiri moarte" ea nu poate %i serioasa" staruitoare1 ea este o
minte moarta" o minte o!tuza( . ast%el de minte o!tuza" care traieste in con%ormitate cu deciziile sale" este
moarta( /ar o minte tanara este mereu determinata" alerta" proaspata si neimpo#arata cu nenumarate
amintiri( Mintea care nu pastreaza nici o urma de su%erinta" desi poate trece prin 9#alea su%erintei: ramane
intacta" nea%ectata(
7u cred ca aceasta minte tanara poate %i do!andita( 7u este ce#a ce poate %i do!andit prin e%ort" prin
sacri%iciu( 7u e-ista nici o moneda pentru aceasta" si nu este un lucru #anda!il" insa daca realizati
importanta acesteia" necesitatea sa" daca o!ser#ati acest ade#ar" atunci cu totul altce#a se produce(
Renuntati la toate metodele
Cum poate mintea reli$ioasa sau noua minte #eni in %iinta2 +rintr'o metoda" intele$and un sistem" o
practica zilnica" repetiti#a2 Este necesara o metoda pentru a produce noua minte2((( /esi$ur" metoda
presupune continuitatea unei practici" directionata intr'un anumit sens" spre un rezultat si$ur – care este un
o!icei mecanic" do!andit" si prin acest o!icei mecanic poti do!andi aceasta minte care nu este mecanica(((
Cand spui 9disciplina:" orice disciplina se !azeaza pe o metoda in con%ormitate cu un anumit model" iar
modelul promite un rezultat care este predeterminat de o minte care are de&a o credinta" care a luat de&a o
pozitie( /eci" o metoda" in sensul cel mai lar$ sau mai in$ust al cu#antului conduce la aceasta minte noua2
/aca nu o %ace atunci metoda sau o!iceiul tre!uie complet a!andonata pentru ca este %alsa((( .rice
metoda conditioneaza mintea in %unctie de rezultatul dorit( Tre!uie sa renuntati la toate procesele mecanice
ale mintii((( Mintea tre!uie sa se de!araseze de toate procesele de $andire mecanice( /eci" ideea ca o
metoda" un sistem" o disciplina" o continuitate a unui o!icei #a aduce aceasta minte nu este ade#arat( /eci"
toate acestea tre!uiesc a!andonate in totalitate" deoarece sunt mecanice( . minte mecanica este o minte
traditionala" ea nu poate intalni #iata care este non'mecanica1 deci" metoda tre!uie a!andonata(
. minte neancorata" %ara re%u$iu
Ai ne#oie de o minte noua" o minte care este li!era de timp" o minte care nu mai $andeste in coordonate
de distanta ori spatiu" o minte %ara orizont" o minte neancorata in ce#a" %ara nici un re%u$iu( Ai ne#oie de o
ast%el de minte pentru a administra nu doar imortalitatea" ci deasemenea si pro!lemele imediate ale
e-istentei(
+rin urmare pro!lema se pune ast%el este posi!il pentru oricine sa ai!a o ast%el de minte2 7u treptat" nu
culti#and'o" deoarece culti#area" dez#oltarea" procesul" presupune timp( Tre!uie sa se produca imediat1
aceasta trans%ormare tre!uie sa se produca acum" in sensul atemporalitatii( Viata este moartea si moartea
#a asteapta1 nu poti ne$ocia cu moartea" cum poti %ace cu #iata( /eci este posi!il sa ai o ast%el de minte2 –
nu ca realizare" nu ca un scop" nu ca ce#a pe care ai urmarit sa'l do!andesti" nu ca ce#a la care tre!uie sa
a&un$i" deoarece toate acestea implica timp si spatiu( A#em o teorie %oarte con#ena!ila si lu-oasa con%orm
careia tre!uie timp pentru a pro$resa" a e#olua" pentru a a&un$e" a realiza" pentru a te apropia de ade#ar1
aceasta este o idee eronata" este complet iluzorie – timpul este o iluzie in acest sens( /e aceasta minte
este ne#oie ur$ent" nu doar acum" ci mereu(((
Atunci cand casa arde" nu este timp pentru a discuta daca esti hindus" musulman sau !uddhist sau daca
ai citit @ha$a#ad'5ita" 6panishad'ele1 un om care discuta aceste lucruri este total inconstient de %aptul ca
arde casa( 4i cand casa este in %lacari nu poti sa nu %ii constient de asta" poti %i plictisit sau insensi!il" poti %i
o!osit" molesit((( daca spui ca nu este posi!il" atunci nu este nimic de %acut1 atunci ti'ai inchis sin$ur usa(((
daca accepti ca este posi!il si pentru tine aceasta" nu este doar o speranta" atunci inseamna ca este
posi!il1 stii asta( Intele$i di%erenta intre cele doua2
Acti#a dar linistita
+entru a descoperi noua minte" nu doar ca este necesar pentru noi sa intele$em reactiile creierului
arhaic" a #echii minti" dar este necesar deasemenea ca #echea minte sa %ie linistita( Mintea #eche =creierul
arhaic> tre!uie sa %ie acti#a" dar linistita( 6rmariti ceea ce spun2 6itati" d'le; +entru a descoperi sin$ur"
pentru dumnea#oastra – nu ceea ce spune altcine#a' e-istenta realitatii" e-istenta a ceea ce numim
44
/umnezeu – cu#antul lui /umnezeu nu este realitatea – #echea ta minte care a %ost culti#ata" saturata intr'
o anumita traditie" oricare ar %i anti sau pro /umnezeu" intr'o anumita cultura" intr'un anumit mediu de
in%luenta si propa$anda" prin secole de apartenenta sociala" tre!uie sa %ie linistita( /eoarece in caz contrar
#eti a#ea doar propriile ima$ini" propriile concepte si #alori" insa aceste #alori" aceste concepte" aceste
credinte sunt rezultatul a ceea ce #i s'a spus sau sunt rezultatul propriilor reactii la ceea ce #i s'a spus1 si
ast%el tu" inconstient" spui 9Aceasta este e-perienta mea;:
/eci #a tre!ui sa pui la indoiala chiar si #eridicitatea e-perientelor – a propriilor e-periente" sau
e-perientele altora" indi%erent cine ar %i( Apoi" prin in#esti$are" intre!andu'te" cautand" o!ser#and" ascultand
atent" reactiile creierului arhaic" a #echii minti" se #or linisti( Insa mintea nu doarme" este %oarte acti#a" insa
este linistita( Ea a a&uns la aceasta liniste" la aceasta stare de tacere" prin o!ser#are" prin in#esti$are( 4i
pentru a in#esti$a" pentru a o!ser#a" tre!uie sa a#eti lumina1 si lumina este #i$ilenta ta constanta"
neintrerupta(
Tacerea
4per ca #eti asculta" dar %ara amintirea a ceea ce stiti de&a" si acest lucru este %oarte di%icil de %acut(
Asculti ce#a" si mintea ta imediat inter%ereaza cu cunostintele sale" cu concluziile si opiniile sale" cu
amintirile si trecutul sau( Asculta" cautand o noua intele$ere( /ar o!ser#a'ti modul in care asculti" si #ei
#edea ca e-act asa se intampla( 3iecare asculta prin %iltrul propriilor concluzii" cunostinte" amintiri"
e-periente" sau cauta un raspuns si este nera!dator( Tu #rei sa stii totul" totul despre #iata si despre
e-traordinara comple-itate a #ietii( Tu nu asculti in realitate deloc( +oti asculta doar atunci cand mintea este
linistita" cand mintea nu reactioneaza imediat" cand e-ista un inter#al intre ceea ce se spune si reactia ta(
Atunci" in acest inter#al" e-ista liniste" e-ista tacerea in care e-ista intele$erea" care nu este intele$ere
intelectuala( /aca e-ista un inter#al intre ceea ce se spune si reactia ta la ceea ce se spune" in acest
inter#al" daca il prelun$esti pentru o perioada lun$a de timp sau pentru cate#a secunde – in acest inter#al"
daca o!ser#ati" #ine claritatea( In acest inter#al este noua minte( Reactia imediata este mintea #eche" si
aceasta minte #eche %unctioneaza prin #echile sale traditii" acceptand si reactionand intr'un mod animalic(
Atunci cand e-ista acest inter#al" aceasta suspendare a reactiei" atunci #eti descoperi noile actiuni ale
mintii" si aceasta este noua minte" care doar ea poate intele$e" nu #echea minte(
+ropria noastra responsa!ilitate
+entru a trans%orma lumea tre!uie sa incepem cu noi insine1 si ce este cel mai important pentru a incepe
cu noi insine este intentia( Intentia tre!uie sa %ie de a te intele$e pe tine insuti si nu de a te lasa ca altii sa te
trans%orme" sau sa initiezi o schim!are" o trans%ormare prin re#olutie" nici de stan$a" nici de dreapta( Este
important sa intele$em ca aceasta este responsa!ilitatea noastra" a ta si a mea1 pentru ca" oricat de mica
ar %i lumea in care traim" daca reusim" aceasta trans%ormare determina un punct de #edere radical di%erit in
e-istanta noastra zilnica si atunci #om in%luenta intrea$a lume prin relatii e-tinse cu ceilalti(
Atunci cand mintea este ocupata
/aca aceasta schim!are are loc constient sau inconstient nu are importanta( 4chim!area constienta
implica e%ort1 a produce inconstient o schim!are implica deasemenea un e%ort" o lupta( Atata timp cat nu
e-ista o lupta" un con%lict" schim!area este doar o aplicatie" ce#a e-ecutat" si aceasta nu aduce nici o
intele$ere1 si prin urmare nu mai este deloc schim!are( /eci este mintea capa!ila sa indeplineasca
pro!lema schim!arii – dorinta de acumulare" a#aritia" de e-emplu" %ara a %ace nici un e%ort" o!ser#and doar
toate implicatiile a#aritiei2 /in aceasta cauza nu puteti #edea toate implicatiile a#aritiei atata timp cat nu
e-ista nici un e%ort pentru schim!are( 4chim!area reala poate a#ea loc doar atunci cand mintea nu mai
re#ine din nou la pro!lema" cu toate amintirile o!ositoare ale trecutului( E#ident" nu poti a#ea o minte
proaspata" curioasa" daca mintea este de&a ocupata( 4i mintea inceteaza sa mai %ie ocupata doar atunci
cand #ede ade#arul cu pri#ire la %aptul ca este ocupata( 7u puteti #edea ade#arul daca nu sunteti in
totalitate atenti" daca traduceti ceea ce se spune in ce#a care ti se potri#este" ori traducand in termeni
proprii( Tu tre!uie sa #ii cu ce#a nou" cu o minte proaspata" si o minte nu este proaspata atunci cand este
ocupata" constient sau inconstient(
Cunoasterea este in detrimentul schim!arii
Acest lucru necesita o mare intele$ere" cercetare( /aca nu sunteti de acord cu mine" patrundeti in
aceasta pro!lema" meditati" inlatura'ti mintea" da'o deoparte pentru a a%la ade#arul sau %alsitatea cu pri#ire
la toate acestea( .are cunoasterea" ceea ce de#ine cunoscut" aduce o schim!are2 Tre!uie sa ai
cunostinte pentru a construi un pod1 dar mintea mea tre!uie sa cunoasca ce#a re%eritor la schim!are2 Cu
si$uranta" daca eu cunosc de&a care este acea stare a mintii atunci cand a a#ut loc schim!area" aceasta nu
mai este schim!are( . asemenea cunoastere este in detrimentul schim!arii" deoarece ea de#ine un mi&loc
de satis%actie" si atata timp cat e-ista un centru care cauta satis%actia" recompensa sau securitatea" nu
45
e-ista deloc schim!are( 4i toate e%orturile noastre se !azeaza pe acest centru de recompensa" pedeapsa"
succes" casti$" nu'i asa2 Cu asta sunt cei mai multi dintre noi preocupati daca ne a&uta sa o!tinem ce
dorim" ne #om schim!a1 dar o asemenea schim!are nu este o schim!are reala( /eci mintea care doreste
sa %ie %undamental pro%unda" in stare de schim!are" intr'o stare de re#olutie" tre!uie sa %ie li!era de
cunoastere( Atunci mintea de#ine uimitor de linistita" si doar o ast%el de minte #a e-perimenta trans%ormarea
radicala care este atat de necesara(
Vidul complet
+entru a a#ea loc o mutatie completa in constiinta tre!uie sa ne$i complet analiza si cautarea si sa nu
mai %ii su! nici o in%luenta – ceea ce este e-trem de di%icil( Mintea" o!ser#and ceea ce este %als"
indepartand complet %alsul" nu stie ce este ade#arat( /aca de&a stiti ce este ade#arat" atunci doar inlocuiti
ceea ce considerati a %i %als cu ceea ce #a ima$inati ca este ade#arat( 7u e-ista nici o renuntare daca stiti
ce #eti aduce in schim!ul a ceea ce inlaturati( Aceasta stare de ne$are este a!solut necesara( Va ro$ sa
urmariti cu atentie" pentru ca daca #eti mer$e destul de departe" #eti #edea ca in acea stare de ne$are #eti
descoperi ce este ade#arat" deoarece ne$area este $olirea" eli!erarea de constiinta a ceea ce este
cunoscut( <a urma urmei" constiinta se !azeaza pe cunoastere" pe e-perienta" pe mostenirea rasiala" pe
memorie" pe lucrurile cu care s'a con%runtat( E-perientele sunt intotdeauna din trecut" %unctioneaza in
prezent" %iind modi%icate de prezent si continua in #iitor( Toate acestea reprezinta constiinta" un mare
depozit" de secole( Aceasta are doar o utilitate mecanica in #iata( Ar %i a!surd sa ne$am toate cunostintele
stiinti%ice do!andite de'a lun$ul timpului( /ar" pentru a aduce o mutatie in constiinta" o re#olutie in aceasta
structura unitara" tre!uie sa e-iste un $ol" un #id complet( 4i acest $ol este posi!il doar atunci cand e-ista
descoperirea realitatii" o!ser#and ceea ce este %als( Apoi #eti #edea" daca ati a&uns atat de departe" ca
acest $ol aduce cu sine o re#olutie completa in constiinta ea de&a a a#ut loc(
4chim!area deli!erata nu este deloc o schim!are
In ade#arata actiune a trans%ormarii indi#iduale" cu si$uranta #a e-ista" de asemenea" si o schim!are
colecti#a( Acestea nu sunt doua lucruri separate" opuse unul altuia ' indi#idual si colecti# ' desi anumite
$rupuri politice incearca sa le separe spre a o!li$a indi#idul sa se con%ormeze asa'numitului colecti#(
/aca am putea descoperi impreuna toate aspectele re%eritoare la aceasta trans%ormare" cum sa aducem
aceasta trans%ormare" schim!are" in indi#id" si ceea ce implica aceasta" atunci poate ca in chiar actul
ascultarii" participand la aceasta cercetare" ar putea sur#eni o schim!are care se produce %ara #ointa
dumnea#oastra( +entru mine o schim!are deli!erata" o schim!are care este o!li$atorie" disciplinara"
con%ormista" nu este deloc o schim!are( 3orta" in%luenta" cate#a noi in#entii" propa$anda" %rica" un moti#
care #a o!li$a sa #a schim!ati – toate aceste nu conduc deloc la o schim!are" la trans%ormare( 4i chiar
daca intelectual puteti %i %oarte usor de acord cu acest lucru" #a asi$ur ca a intele$e natura reala a
schim!arii" %ara nici un moti#" este cu totul e-traordinar(
In a%ara s%erei $andirii
Ti'ai schim!at propriile idei" ti'ai schim!at $andirea" dar $andirea este intotdeauna conditionata( 3ie ca
este $andirea lui Isus" @uddha" F" G sau 0" aceasta este doar $andire" si" prin urmare" un $and poate %i in
opozitie cu un alt $and" si atunci cand e-ista opozitie" un con%lict intre doua $anduri" rezultatul este o
modi%icare contiuna a $andirii( Alt%el spus" schim!area este in continuare in domeniul $andirii" si
schim!area in domeniul $andirii nu este deloc o schim!are( . idee sau un set de idei a %ost doar inlocuit cu
un altul(
Este posi!il ca" #azand acest intre$ proces" sa aduceti o schim!are care sa %ie in a%ara s%erei $andirii2
Cu si$uranta" intrea$a constiinta" %ie ca este din trecut" prezent sau #iitor" este in domeniul $andirii" si orice
schim!are in acest domeniu" care de%ineste limitele mintii" nu este o schim!are reala( . schim!are radicala
poate a#ea loc doar in a%ara s%erei $andirii" nu in ea" si mintea poate parasi aceasta s%era doar atunci cand
#ede limitele" limitele acestei s%ere" si isi da seama ca orice schim!are in aceasta s%era nu este deloc o
schim!are" o trans%ormare ade#arata" reala( Aceasta este ade#arata meditatie(
4chim!area reala
. schim!are este posi!ila doar de la cunoscut la necunoscut" nu de la cunoscut la cunoscut( Va ro$" nu
tre!uie sa credeti ce #a spun eu( In trecerea de la cunoscut la cunoscut e-ista autoritate" e-ista o
perspecti#a ierarhica a #ietii – 9Tu stii" eu nu stiu1 prin urmare #a inchinati" creati un sistem" cautati un $uru"
il urmati pentru ca #a da ceea ce #reti sa stiti" #a o%era o certitudine" un sistem care #a produce rezultate"
succesul(: 4uccesul este ce#a cunoscut( Cunosc ce inseamna a a#ea succes( Asta este ceea ce doresc(
/eci" trecem de la cunoscut la cunoscut" in care autoritatea tre!uie sa e-iste – autoritate a sanctiunii" a
liderului" a $uru'lui" ierarhia" cel care cunoaste si altii care nu cunosc" iar cel care stie imi $aranteaza
succesul" succes in e%ortul meu in schim!are" asa ca sunt %ericit" am ceea ce'mi doresc( 7u acesta este
46
moti#ul pentru care cei mai multi dintre noi isi doresc schim!area2 Va ro$ o!ser#ati'#a propria $andire si #a
#eti #edea propria #iata si propriul comportament((( Cand il pri#esti este el schim!at2 4chim!area"
re#olutia" este ce#a de la cunoscut la necunoscut" in care nu e-ista nici o autoritate" in care poate e-ista un
total esec( /ar daca a#eti si$uranta ca #eti o!tine" ca #eti %i %ericit" ca #eti reusi" ca #eti a#ea #iata #esnica"
atunci nu este nici o pro!lema( Apoi #a continua cursul !ine cunoscut al actiunii" care te #a pune mereu pe
tine insuti in centrul tuturor lucrurilor(
+oate o %iinta umana sa se schim!e2
Tre!uie mai intai sa te intre!i" sa cauti sin$ur" sunt si$ur de asta" daca doresti o trans%ormare reala"
inte$rala( 4tiu ca e-terior" circumstantele se schim!a1 ne casatorim" di#ortam" a#em copii1 e-ista moartea"
un loc de munca mai !un" tensiunea unei noi in#entii" si asa mai departe( E-terior e-ista o e-traordinara
re#olutie" care se produce in ci!ernetica" in automatizare( Mai intai tre!uie sa te intre!i" sa cauti tu insuti
daca este posi!il sa te trans%ormi" sa realizezi o schim!are totala" nu in ceea ce pri#este e#enimentele
e-terioare" nu o schim!are care este o simpla repetare sau o continuitate modi%icata" ci o re#olutie radicala"
o mutatie totala a mintii( Cand iti dai seama ca tre!uie sa te auto'o!ser#i" pentru a putea e-ista o ade#arata
schim!are" de#ii %oarte deprimat" ca o e#adare" ca o %u$a de tine insuti( /eci" apare o intre!are ine#ita!ila
poate e-ista o trans%ormare" o schim!are totala2 4a ne intoarcem la perioada tineretii si sa ne reintoarcem
la ce suntem acum" din nou( E-ista o schim!are a %iintei umane2 V'ati schim!at in #reun %el2 +oate e-ista o
schim!are peri%erica" mar$inala( /ar pro%und" radical" #'ati schim!at2 +oate nu doriti sa #a schim!ati"
deoarece #a simtiti %oarte con%orta!il(((
Vreau sa ma schim!( Vad ca sunt %oarte ne%ericit" deprimat" urat" #iolent" cu stra%ul$erari ocazionale"
di%erite %ata de simpla e-istenta cotidiana1 si imi #oi e-ercita propria #ointa pentru a %ace ce#a cu pri#ire la
aceasta( Eu a%irm contrariul" tre!uie sa renunt la acest o!icei" la o!iceiuri1 tre!uie sa $andesc in alt mod"
di%erit1 tre!uie sa actionez di%erit1 tre!uie sa %iu mai mult schim!area si mai putin ce eram inainte( 3ac un
e%ort e-traordinar si la %inele acestuia am aceleasi calitati in%erioare" deprimare" uratenie" !rutalitate" %ara
nici un sentiment al calitatii( Apoi" ne intre!am daca e-ista cu ade#arat o schim!are( 4e poate schim!a o
%iinta umana2
Trans%ormare %ara moti#atie
Cum ma trans%orm2 Vad ade#arul – cel putin #ad ce#a din el – ca o schim!are" o trans%ormare" tre!uie sa
inceapa la un ni#el la care mintea" constienta sau inconstienta" nu poate a&un$e deoarece constiinta mea
ca intre$ este conditionata( /eci" ce sa %ac eu2 4per sa'mi clari%ic aceasta pro!lema( /aca as pune
pro!lema in mod di%erit ar putea mintea mea" constienta precum si cea inconstienta" sa %ie li!era %ata de
societate2 – societatea %iind intrea$a educatie" cultura" toate normele" #alorile si standardele( /eoarece"
daca nu este li!era" atunci orice schim!are am incerca sa aducem in aceasta stare conditionata" este inca
limitata" si prin urmare nu este deloc o schim!are(
/eci pot eu o!ser#a %ara nici un moti#2 Mintea mea poate e-ista %ara nici un stimulent" %ara nici un moti#
de a se schim!a sau a nu se schim!a2 /eoarece orice moti# este rezultatul reactiei unei anumite culturi"
se naste intr'un anumit %undal" special( /eci" mintea mea poate sa %ie li!era de cultura in care am %ost
crescuti2 Aceasta este intr'ade#ar o intre!are importanta" deoarece daca mintea nu este li!era de cultura
in care s'a dez#oltat indi#idual" ea nu poate %i niciodata in pace" nu poate %i niciodata li!era( Miturile si
zeitatile sale" sim!olurile si toate stradaniile sale sunt limitate" deoarece toate acestea sunt inca in
domeniul mintii conditionate( Indi%erent de e%orturile pe care le %ace sau nu le %ace" in acest domeniu limitat"
sunt cu ade#arat inutile" in cel mai pro%und sens al cu#antului( 4'ar putea sa %ie un con%ort mai !un al
inchisorii" mai multa lumina" mai multe %erestre" mancare mai !una" dar este inca inchisoarea unei anumite
culturi(
Re#olutia psiholo$ica
Este posi!il ca $anditorul si $andirea" si ca urmare o!ser#atorul si ceea ce o!ser#a" sa %ie una2 7iciodata
nu #ei a%la daca doar #ei pri#i aceasta pro!lema si imi #ei cere super%icial sa e-plic ce #reau sa spun de
%apt prin acest lucru( Cu si$uranta aceasta este pro!lema ta" nu e pro!lema mea1 esti aici pentru a
descoperi cum sa pri#esti aceasta pro!lema sau pro!lemele lumii( Aceasta lupta constanta" care este atat
de distructi#a – aceasta este pro!lema ta" nu'i asa2 4i deasemenea pro!lema este cum sa aduci o
schim!are radicala in tine insuti" nu sa te multumesti cu re#olutiile super%iciale in politica" in economie" in
di#erse !irocratii( Tu nu incerca sa ma intele$i pe mine sau modul in care eu pri#esc #iata( Incearca sa te
intele$i si sa o!ser#i pro!lemele cu care tre!uie sa te con%runti" sa le %aci %ata1 si analizandu'le impreuna"
ceea ce %acem noi in aceste discutii" pro!a!il ne a&uta reciproc sa le pri#im mai clar" sa le #edem mai
distinct( /ar" pentru a #edea mai clar" doar ni#elul #er!al nu este su%icient( Acesta nu aduce o schim!are
psiholo$ica" creati#a( Tre!uie sa mer$em dincolo de cu#inte" dincolo de toate sim!olurile si emotiile lor(((
47
Tre!uie sa lasam deoparte toate aceste lucruri si sa a&un$em la centrul pro!lemei – cum sa dizol# 9E6:'l"
care este timpul inlantuitor" in care nu e-ista nici iu!ire" nici compasiune( Este posi!il sa mer$em dincolo
doar atunci cand mintea nu este separata ca $anditor si $andire( Cand $anditorul si $andirea sunt una"
doar atunci e-ista tacere" tacerea in care nu e-ista nici o ima$ine" de a a#ea sau de a astepta in continuare
o e-perienta( In aceasta tacere nu e-ista nici un e-perimentator care e-perimenteaza" si doar atunci e-ista
cu ade#arat o re#olutie psiholo$ica" creati#a(
Renunta la o!iceiuri
Caideti sa a%lam cum sa intele$em intre$ul proces de %ormare si rupere a o!iceiurilor" a o!isnuintelor(
+utem lua ca e-emplu %umatul" si'l puteti inlocui cu propriul o!icei" cu pro!lema ta particulara" si
e-perimenteaza direct cu pro!lema ta cum e-perimentam acum cu pro!lema %umatului( Este o pro!lema"
aceasta de#ine o pro!lema atunci cand #reau sa renunt1 atata timp cat sunt satis%acut cu aceasta" nu este
o pro!lema( +ro!lema apare atunci cand tre!uie sa %ac ce#a in le$atura cu acest o!icei particular" atunci
cand acest o!icei de#ine o pertur!are( 3umatul mi'a creat o pertur!are" asa ca #reau sa %iu li!er de el(
Vreau sa renunt la %umat" #reau sa scap de el" sa'l inlatur" deci a!ordarea mea cu pri#ire la %umat este una
de rezistenta sau condamnare( Asta e" eu nu #reau sa mai %umez" deci a!ordarea mea este %ie de a'l
suprima" condamna" sau de a $asi un inlocuitor pentru acesta – de a mesteca in loc de a %uma( Acum" poti
pri#i aceasta pro!lema li!er" %ara a o condamna" &usti%ica sau suprima2 +ot pri#i o!iceiul meu de a %uma
%ara a'l respin$e2 Incercati sa e-perimentati asta" acum cand #or!esc eu" si #eti #edea ca este e-traordinar
de di%icil sa nu respin$eti sau sa acceptati( /eoarece intrea$a noastra traditie" %undalul nostru in totalitate
ne indeamna sa respin$em sau sa &usti%icam" mai de$ra!a decat sa %im curiosi cu pri#ire la asta( In loc de a
%i atenta in mod pasi#" intotdeauna mintea #a interpreta acea pro!lema(
Traiesc cele patru anotimpuri intr'o zi
7u este esential sa e-iste o reinnoire constanta" o renastere2 Atunci cand prezentul este impo#arat cu
e-perienta de ieri nu poate e-ista nici o reinnoire( Reinnoirea nu este actiunea nasterii si mortii1 ea este
dincolo de contrarii1 doar li!ertatea %ata de acumularea memoriei aduce reinnoire si nu e-ista intele$ere
decat in prezent(
Mintea poate intele$e prezentul doar atunci cand nu compara" nu &udeca1 dorinta de a modi%ica sau de a
condamna prezentul %ara intele$ere" da continuitate trecutului( E-ista reinnoire doar in intele$erea re%le-iei
trecutului in o$linda prezentului" %ara nici o distorsiune(
((( /aca ati trait o e-perienta total" complet" nu ati constatat ca aceasta nu lasa urme2 /oar e-perientele
incomplete care isi lasa amprenta lor proprie" con%era continuitate de sine – identi%icare in memorie(
Consideram prezentul doar ca un mi&loc pentru atin$erea unui scop" ast%el incat" prezentul isi pierde
semni%icatia imensa pe care o are( +rezentul este eternitatea" #esnicia( /ar cum poate mintea care este
compusa" alcatuita" sa intelea$a ceea ce nu este compus" alcatuit" ceea ce este dincolo de orice #aloare"
eterna2
3iecare e-perienta care apare" traiti'o cat mai complet si mai pro%und posi!il1 %ara $andire" constientizati'
o intens si pro%und1 %iti constienti de durerile si placerile sale" de &udecatile si identi%icarile #oastre( /oar
atunci cand e-perienta este completa e-ista reinnoire( Tre!uie sa %im capa!ili de a trai cele patru
anotimpuri intr'o zi" sa %im constienti sa e-perimentam si sa intele$em" sa %im li!eri de acumularile zilnice(
Creati#itatea anonima
V'ati $andit #reodata la asta2 /orim sa %im %aimosi ca poeti" scriitori" ca pictori" politicieni sau cantareti"
etc( /e ce2 +entru ca noua chiar nu ne place ceea ce %acem( /aca iu!esti sa canti" sa pictezi" sa scrii
poezii ' daca intr'ade#ar iu!esti asta – n'ai mai %i preocupat de %aptul daca esti sau nu cele!ru( A dori sa %ii
cele!ru este strident" tri#ial" stupid" nu are nici un sens" dar pentru ca nu ne place ceea ce %acem" dorim sa
ne im!o$atim cu %aima( Educatia noastra actuala este putreda" pentru ca ne in#ata sa iu!im succesul si nu
ceea ce %acem( Rezultatul a de#enit mai important decat actiunea(
4tii" este !ine sa'ti ascunzi stralucirea" pentru a %i anonim" sa iu!esti ceea ce %aci si sa nu te lauzi( Este
!ine sa %ii un om %ara 9un nume:( Asta nu te %ace cele!ru" nu %ace ca %oto$ra%ia ta sa apara in ziare(
+oliticienii nu #in la usa ta( Esti doar o %iinta umana creati#a" traind anonim" si in asta e-ista o mare !o$atie
si %rumusete(
Tehnici $oale
7u te poti impaca cu creati#itatea realizarilor tehnice( +oti canta per%ect la pian si sa nu %ii creati#1 +oti
canta la pian in cel mai stralucit mod( +oti mane#ra culorile pentru a picta in$enios" si sa nu %ii un pictor
creati#( +oti creea o %i$ura" o ima$ine intr'o piatra" deoarece ati in#atat tehnica si sa nu %iti un maestru
creator( Creati#itatea este pe primul loc" nu tehnica" si din aceasta cauza suntem ne%ericiti toata #iata(
A#em ne#oie de tehnica – pentru a ridica o casa" pentru a construi un pod" pentru a putea asam!la un
48
motor" pentru a educa copiii intr'un sistem – in#atam toate aceste tehnici" dar inimile si mintile noastre
raman $oale( 4untem masini de prima clasa1 %unctionam %oarte %rumos dar nu ne place ce#a #iu( +uteti %i un
!un in$iner" ati putea %i un pianist !un sau un !un scriitor" dar creati#itatea nu se do!andeste prin
intermediul tehnicii( /aca ai ce#a de spus" iti creezi propriul stil" dar cand nu ai nimic de spus" chiar daca ai
un stil %rumos" ceea ce scrii este doar rutina traditionala" o repetare in cu#inte noi a acelorasi lucruri #echi(
((( /eci" dupa ce s'a terminat cantecul" noi urmam cantaretul( In#atam de la cantaret tehnica cantecului"
dar asta nu este melodia1 dar eu spun ca !ucuria de a canta este esentiala" melodia este esentiala( Atunci
cand e-ista !ucurie" tehnica nu inseamna nimic1 #eti in#enta propria tehnica" nu #a tre!ui sa studiati
oratoria sau stilul( Cand a#eti creati#itate" #eti #edea ca %rumusetea este cu ade#arat o arta(
A sti sa nu cooperezi
Re%ormatorii politici" sociali si reli$iosi" pro#oaca doar mai multa su%erinta omului" daca acesta nu intele$e
modul de %unctionare a propriei minti( In intele$erea totala a procesului mintii este necesara o re#olutie
radicala spre interior" si din aceasta re#olutie interioara iz#oraste ade#arata actiune de cooperare" nu o
cooperare con%orma unui model" %ara autoritate" %ara ce#a care iti este cunoscut( Cand #ei sti cum sa
cooperezi" datorita acestei re#olutii interioare" atunci #ei sti deasemenea cand sa nu cooperezi" ceea ce
este %oarte important" poate chiar mai important( 7oi cooperam acum cu orice persoana care aduce o
re%orma" o schim!are" care perpetueaza doar con%lictele si mizeria – dar daca #om sti ce inseamna spiritul
de cooperare care ia nastere prin intele$erea procesului total al mintii in care e-ista li!ertate de sine" atunci
e-ista posi!ilitatea de a crea o noua ci#ilizatie" o lume total di%erita" in care nu e-ista nici o ale$ere" nici
comparatie sau in#idie( Aceasta nu este o utopie sau teorie" dar starea actuala a mintii este constant
iscoditoare in urmarirea a ceea ce este ade#arat si !inecu#antat(
/e ce e-ista criminalitate2
Vedeti" nu e-ista nici o re#olta cu pri#ire la modelul de societate" sau o re#olutie completa in a%ara
societatii( . re#olutie completa in a%ara societatii este ceea ce eu numesc re#olutie reli$ioasa( .rice alta
re#olutie care nu este reli$ioasa se a%la in societate si prin urmare nu este o re#olutie totala ci doar o
continuare modi%icata a #echiului tipar( Ceea ce se petrece in intrea$a lume" cred eu" este re#olta in cadrul
societatii" iar aceasta re#olta adesea ia %orma a ceea ce numim crima( Acest tip de re#olta este o!li$atorie
atata timp cat educatia noastra este a-ata doar pe %ormarea tinerilor pentru a se inte$ra in societate – adica
pentru a o!tine un loc de munca" pentru a casti$a !ani" pentru a %i consumatori" pentru a a#ea mi mult"
pentru a se con%orma(
Asta este asa'numita noastra educatie" peste tot unde este %acuta – a in#ata tinerii sa se con%ormeze
reli$ios" moral" economic1 atat de %ireasca" re#olta lor nu are nici o semni%icatie" e-ceptand %aptul ca tre!uie
sa %ie suprimata" re%ormata sau controlata( Re#olta este inca in cadrul societatii si prin urmare nu este deloc
creatoare( /ar printr'o educatie corecta am putea pro!a!il aduce o intele$ere di%erita" a&utand mintea sa se
eli!ereze de toate conditionarile – prin incura&area tinerilor sa %ie constienti de multiplele in%luente care le
conditioneaza mintea si'i %ac sa se con%ormeze(
4copul #ietii
E-ista multi oameni care se pronunta cu pri#ire la scopul #ietii" ei #a #or spune doar ceea ce spun cartile
sacre( .amenii in$eniosi #or in#enta un scop al #ietii( 6n $rup politic #a a#ea un sin$ur scop" $rupul reli$ios
#a a#ea un alt scop" si asa mai departe( /eci" care este scopul #ietii atunci cand tu insuti esti con%uz2 Cand
sunt con%uz" eu pun aceasta intre!are 9Care este scopul #ietii2: sperand sa $asesc un raspuns( Cum pot
$asi un raspuns ade#arat atunci cand sunt con%uz2 Intele$eti2 /aca sunt con%uz" eu pot primi un raspuns
care este deasemenea con%uz( /aca mintea mea este con%uza" daca este pertur!ata" daca nu re%lecta
%rumusetea" daca nu este linistita" indi%erent de raspunsul pe care'l primesc prin acest ecran al con%uziei"
an-ietatii si %ricii" raspunsul #a %i per#ertit( /eci" nu este important sa intre! 9Care este scopul e-istentei2:
ci este important sa indepartez con%uzia( Este ca si cum un or! intrea!a 9Ce este lumina2:( /aca ii spun ce
este lumina" el #a asculta in con%ormitate cu or!irea sa" in con%ormitate cu intunericul sau( /ar sa
presupunem ca el ar putea #edea" atunci el nu #a intre!a 9Ce este lumina2:( Aceasta e-ista(
4imilar" atunci cand #eti clari%ica con%uzia din #oi" atunci #eti $asi scopul #ietii" nu #a tre!ui sa intre!ati"
nu #a tre!ui sa'l cautati( Tot ceea ce tre!uie sa %aci este sa %ii li!er de cauzele care determina con%uzia(
Viata este aceasta lume anonima
Este oare posi!il sa traiesc in aceasta lume %ara am!itie" doar %iind ceea ce sunt2 /aca incepeti sa
intele$eti ceea ce sunteti" %ara a incerca sa schim!ati" atunci ceea ce este su%era o trans%ormare( Cred ca
se poate trai in aceasta lume anonim" complet necunoscut" %ara a %i cele!ru" am!itios" crud( +utem trai
%oarte %ericiti atunci cand nu acordam importanta de sine1 si deasemenea asta %ace parte din ade#arata
educatie(
49
Intrea$a lume se inchina succesului( Ai auzit po#esti despre cum un copil sarac a studiat noptile si in
cele din urma a de#enit &udecator sau cum cine#a a inceput cu #anzarea ziarelor si a a&uns multi'milionar(
4unteti hraniti cu $lori%icarea succesului( Realizarea unui mare succes presupune deasemenea o mare
durere1 dar cei mai multi dintre noi sunt prinsi de dorinta de a realiza" iar succesul este mult mai important
decat intele$erea si dizol#area durerii(
/oar o ora pentru a trai
/aca ati a#ea doar o sin$ura ora pentru a trai" ce ati %ace2 Va #eti aran&a cele necesare in e-terior"
a%acerile" hotararile" testamentul" si asa mai departe2 Veti aduna %amilia si prietenii impreuna pentru a le
cere iertare pentru e#entualele $reseli pe care le'ati %acut %ata de ei si pentru a'i ierta pentru $reselile lor
%ata de tine2 7u #ei muri complet %ata de lucrurile mintii" %ata de dorinte si %ata de aceasta lume2 4i daca se
poate pentru o ora" atunci poti %ace asta" deasemenea" pentru zilele si anii care ti'au mai ramas( Incearca si
#ei a%la(
Mori in %iecare zi
Ce este #arsta2 Este numarul de ani pe care i'ai trait2 Aceasta este o parte a #arstei1 te'ai nascut in anul"
iar acum ai 1* ani" 4E sau )E de ani( Corpul tau creste" se dez#olta" im!artaneste – si acelasi lucru il %ace
mintea ta atunci cand este impo#arata cu toate e-perientele" mizeriile si o!oseala #ietii1 si o ast%el de minte
nu poate niciodata descoperi ce este ade#arul( Mintea poate descoperi doar atunci cand este tanara"
propaspata" inocenta1 dar inocenta nu este o chestiune de #arsta" nu copilul este inocent – el nu poate %i –
ci mintea care este capa!ila sa e-perimenteze %ara a acumula reziduurile e-perientei( Mintea tre!uie sa
e-perimenteze" asta este ine#ita!il( Ea tre!uie sa raspunda la tot – raului" animalelor !olna#e" corpurilor
moarte" cada#relor care tre!uiesc duse spre a %i arse" satenilor saraci care'si transporta po#erile de'a
lun$ul drumului" tuturor torturilor si su%erintelor #ietii – alt%el ea este de&a moarta1 dar tre!uie sa %ie capa!ila
sa raspunda la tot" %ara a retine" %ara a stoca e-perienta( Traditia" acumulartea e-perientei" cenusa
memoriei" sunt cele care im!atranesc mintea( Mintea care moare in %iecare zi pentru amintirile zilei de ieri"
%ata de toate !ucuriile si necazurile trecutului – o ast%el de minte este proaspata" inocenta" nu are #arsta1 si
%ara inocenta" indi%erent daca a#eti 1E sau )E de ani" nu'l #eti $asi pe /umnezeu(
A simti moartea
7e este %rica de moarte( +entru a pune capat %ricii de moarte tre!uie sa intram in contact cu moartea" nu
cu ima$inea pe care a creat'o $andirea despre moarte" noi tre!uie sa simtim e%ecti# aceasta stare( In caz
contrar" nu e-ista un s%arsit al %ricii" deoarece cu#antul moarte creeaza teama" si nu doresti sa #or!esti
despre asta( 3iind sanatos" normal" cu capacitatea de a rationa clar" $andind o!iecti#" o!ser#and" este
posi!il pentru noi sa intram in contact cu realitatea" cu intre$ul2 Corpul %izic" or$anismul" prin uzura" prin
!oala" #a muri in cele din urma( /aca suntem sanatosi dorim sa a%lam ce reprezinta moartea( 7u este o
dorinta mor!ida" deoarece poate prin moarte #om intele$e #iata( Viata" asa cum este ea acum" este tortura"
o criza %ara s%arsit" o contradictie" si prin urmare" e-ista con%licte" mizerie si con%uzie( 0ilnic mer$i la !irou"
repetarea placerii cu su%erintele sale" an-ietatea" or!ecairea" incertitudinea – asta este ceea ce noi numim
#iata( 7e'am o!isnuit cu acest tip de #iata( Am acceptat'o1 #om im!atrani cu ea si #om muri(
+entru a a%la ce este #iata precum si pentru a a%la ce este moartea" tre!uie sa intri in contact cu moartea(
Asta este" tre!uie incheiat in %iecare zi tot ceea ce cunosti( Tre!uie pus capat ima$inii pe care ti'ai construit'
o despre sine" despre %amilie" despre relatia cu cine#a" ima$inea pe care ti'ai construit'o prin placere" prin
relatiile sociale" totul( Asta este ceea ce are loc atunci cand sur#ine moartea(
3rica de moarte
/e ce iti este %rica de moarte2 Este oare" deoarece nu stii cum sa traiesti2 /aca ai sti cum sa traiesti pe
deplin" ti'ar %i %rica de moarte2 /aca ai iu!i ar!orii" apusul soarelui" pasarile" %runzele cazand" daca ai %ost
constient de oamenii inlacrimati" de oamenii saraci si ai simtit cu ade#arat iu!irea in inima ta" ti'ar %i %rica de
moarte2 7u te lasa con#ins de mine" sa ne $andim la asta impreuna( Tu nu traiesti cu !ucurie" nu esti
%ericit" nu esti sensi!il la lucruri" si din aceasta cauza te intre!i ce se #a intampla atunci cand #ei muri2
Viata pentru tine este durere" si ast%el esti mult mai interesat de moarte( 4imti ca pro!a!il nu #ei %i %ericit nici
dupa moarte( /ar asta este o pro!lema imensa" e-traordinara" si nu stiu daca #rei sa patrunzi in ea( <a
urma urmei" %rica este la !aza a toate acestea – %rica de moarte" %rica de #iata" %rica de su%erinta( /aca nu
poti intele$e care este cauza %ricii si sa %ii li!er de ea" atunci nu conteza %oarte mult daca esti #iu sau mort(
Mi'e %rica
Acum" intre!area mea este cum sa %im li!eri de %rica a ceea ce este cunoscut" care poate %i %rica de a'mi
pierde %amilia" reputatia" caracterul" contul !ancar" dorintele si asa mai departe( +uteti spune ca %rica #ine
din constiinta1 dar constiinta ta este %ormata din conditionarea ta" ast%el incat constiinta este inca" rezultatul
50
cunoscutului( Ce stiu eu2 Cunoasterea presupune idei" opinii despre lucruri" presupune un sentiment de
continuitate in raport cu ceea ce cunosti" si nu mai mult(((
E-ista %rica de durere( /urerea %izica este un raspuns ner#os" iar durerea psiholo$ica apare atunci cand
tin" cand ma atasez de lucrurile care imi dau satis%actie" deoarece mi'e teama de ce#a sau cine#a care mi
le'ar putea lua( Acumularile psiholo$ice pre#in durerea psiholo$ica" atata timp cat acestea nu sunt
deran&ate1 dar eu sunt un pachet de acumulari" e-periente" care pre#in orice %orma serioasa de tul!urare –
si eu nu #reau sa %iu deran&at( +rin urmare" mi'e teama de oricine ma tul!ura( +rin urmare %rica mea este
%ata de cunoscut" mi'e teama de acumularile %izice sau psiholo$ice pe care le'am adunat ca pe un mi&loc de
aparare sau de pre#enire a durerii(((
((( Cunoasterea impiedica ast%el durerea( Ca si cunostinte medicale" a&uta la pre#enirea durerii %izice" iar
con#in$erile" credintele" a&uta la pre#enirea durerii psiholo$ice1 si de aceea ne este teama da a ne pierde
credintele si con#in$erile noastre" desi nu a#em cunoasterea desa#arsita sau do#ada concreta a realitatii
acestor credinte(
/oar ceea ce se poate reinnoi moare
Cand #or!im de o entitate spirituala" intele$em ce#a care nu se a%la in domeniul mintii" e#ident( Acum"
9E6:' este o ast%el de entitate spirituala2 /aca acesta este o entitate spirituala" ea tre!uie sa %ie in totalitate
dincolo de timp1 prin urmare nu poate %i renascuta sau continuata( Mintea nu poate $andi despre aceasta
deoarece $andirea pro#ine din timp" $andirea este din trecut" de ieri" $andirea este o miscare continua"
raspunsul este din trecut" deci $andirea este in esenta un produs al timpului( /aca mintea poate $andi
despre 9E6:" atunci este parte din tine1 prin urmare 9E6: nu este li!er de timp" prin urmare nu este spiritual
– ceea ce este e#ident( /eci" 9E6:" 9T6: este doar un proces al $andirii1 si doresti sa stii daca acest proces
al $andirii" continuand ina%ara corpului %izic" #a %i nascut din nou" se #a reincarna intr'o %orma %izica( Acum
sa mer$em un pic mai departe( Ceea ce continua – poate descoperi #reodata realitatea" care este dincolo
de timp" incomensura!il2 Acest 9E6:" ca entitate" care este un proces al $andirii – poate %i #reodata nou2
/aca aceasta nu se poate" atunci tre!uie sa e-iste un s%arsit al $andirii( 7u e-ista nimic care sa continue in
mod inerent distructi#2 Ceea ce are continuitate nu se poate reinnoi( Atata timp cat $andirea continua prin
memorie" prin dorinta" prin e-perienta" ea nu se poate reinnoi1 din aceasta cauza ceea ce continua" nu
poate cunoaste realitatea( +uteti renaste de o mie de ori" dar niciodata nu puteti cunoaste realitatea"
deoarece doar ceea ce moare" ceea ce a&un$e la %inal" se poate reinnoi(
4a mori %ara ar$umente
4tii ce inseamna sa intri in contact cu moartea" sa mori %ara nici un %el de ar$umente2 /eoarece atunci
cand #ine moartea nu ar$umentezi" nu dez!ati" nu rationezi cu cine#a( +entru a o intalni" tre!uie sa mori in
%iecare zi %ata de tot %ata de a$oniile tale" pentru sin$uratatea ta" pentru relatiile de care te a$ati" tre!uie sa
mori %ata de $andirea ta" sa mori %ata de o!iceiurile tale" %ata de sotia ta" ast%el incat s'o pri#esti de %iecare
data din nou" ca la inceput" #a tre!ui sa mori pentru societate" ast%el incat tu" ca %iinta umana" sa %ii mereu
noua" proaspata" tanara si sa poti pri#i totul ast%el( /ar nu poti intalni moartea daca nu mori in %iecare zi(
/oar atunci cand #ei muri ast%el in %iecare zi" #a e-ista iu!irea( . minte careia ii este %rica nu are iu!ire" are
in schim! o!iceiuri" are simpatii" se poate o!li$a pe sine sa %ie super%icial !una si $ri&ulie( /ar %rica naste
durerea" tristetea" su%erinta" iar su%erinta este timpul ca si $andire(
/eci pentru a pune capat su%erintei tre!uie sa #ii in contact cu moartea in timpul #ietii" murind pentru
numele tau" pentru casa ta" pentru proprietatile tale" pentru cauzele tale" ast%el incat sa %ii mereu propaspat"
tanar" senin" ast%el #ei putea #edea lucrurile asa cum sunt" %ara distorsiune( Asta se #a petrece atunci cand
#ei muri( /ar e-ista si o moarte limitata la corpul %izic( 4tim %oarte !ine asta" este lo$ic" rezona!il ca
or$anismul #a a#ea un s%arsit( Asa ca am i#entat o #iata pe care am rupt'o de a$onia zilnica" de
insensi!ilitatea zilnica" de multimea pro!lemelor si de stupiditatea acestora1 aceasta #iata de dupa" pe care
noi am dori sa o traim si pe care o numim 9su%leteasca:" 9spirituala: – despre care spunem ca este ce#a
sacru" o parte din di#in" dar si aceasta este inca o parte din $andirea ta si prin urmare" nu are nimic de'a
%ace cu di#initatea( Aceasta este #iata ta;
/eci tre!uie sa traiesc zilnic" murind – murind pentru ca apoi sa %iu in contact pro%und cu #iata(
In moarte este nemurirea
Cu si$uranta in s%arsit e-ista reinnoire" nu'i asa2 /oar prin moarte" ce#a nou se naste( Eu nu #a o%er
alinare" consolare( 7u #a o%er ce#a care tre!uie crezut sau $andit" acceptat sau e-aminat intelectual"
deoarece atunci #eti construi" #eti $asi o alta consolare" precum acum credeti in reincarnare sau in
e-istenta unei continuitati dupa moarte( /ar realitatea este ca ceea ce are continuitate" nu se reinnoieste(
Aceasta este nemurirea( In moarte este nemurirea – nu moartea de care iti este %rica" ci moartea
concluziilor" a amintirilor" a e-perientelor trecutului cu care esti identi%icat ca 9E6:( In moartea 9E6:'lui
51
%iecare minut este eternitatea" este nemurirea1 aceasta este ce#a care tre!uie e-perimentat – nu speculat
sau %acand prele$eri" cum se %ac despre reincarnare si tot %elul de alte lucruri(((
Cand nu #ei mai a#ea teama" deoarece %iecare minut are un %inal ' si prin urmare o reinnoire ' atunci #ei
%i deschis spre necunoscut( Realitatea este necunoscutul( Moartea este deasemenea necunoscutul( /ar
pentru a spune despre moarte lucruri %rumoase" tu a%irmi cat este de minunat ca ne #om continua e-istenta"
si toate aceste nonsensuri" nu au nici o realitate( Realitatea este de a #edea ceea ce este moartea – un
%inal1 un %inal in care e-ista reinnoire" o renastere" nu o continuitate( Ceea ce are continuitate de$enereaza"
se descompune" si ceea ce are puterea de a se reinnoi este etern(
Reincarnarea este in esenta e$oista
/oriti sa #a dau asi$urarea ca #eti trai o alta #iata" dar in aceasta dorinta nu e-ista nici %ericire" nici
intelepciune( Cautarea nemuririi prin reincarnare este in esenta e$oista si prin urmare neade#arata(
Cautarea nemuririi de catre tine este doar o alta %orma de dorinta de continuitate" de auto'aparare" reactii
contrare #ietii si inteli$entei( . ast%el de dorinta nu poate duce decat la iluzie" deci ceea ce conteaza este
nu daca e-ista reincarnare" ci realizarea implinirii complete in prezent( 4i poti %ace asta doar atunci cand
mintea si inima nu se mai auto'prote&eaza impotri#a #ietii( Mintea este #icleana si su!tila in auto'aparare si
tre!uie sa discearna sin$ura natura iluzorie a auto'protectiei( Acest lucru inseamna ca tre!uie sa $andesti
si sa actionezi complet nou( Tre!uie sa te eli!erezi din plasa %alselor #alori pe care mediul le'a impus
asupra ta( Tre!uie sa e-iste o deschidere totala( Atunci e-ista nemurirea" realitatea" ade#arul(
Ce este reincarnarea2
4a #edem care este semni%icatia reincarnarii ' ade#arul despre ea" nu ceea ce iti place sa crezi despre
ea" nu ceea ce spun altii sau in#atatorul tau despre ea( 4i$ur" Ade#arul este cel care eli!ereaza" nu
concluzia sau opinia ta((( Cand spui 9E6 ' ma #oi naste: tre!uie sa stii ce este acest 9E6:((( Este acest 9E6:
o entitate spirituala" este acest 9E6: ce#a permanent" este acesta independent de memorie" de e-perienta"
de cunoastere2 Este acest 9E6: o entitate spirituala" sau este doar un proces al $andirii2 Este oare ce#a
dincolo de timp pe care noi il numim spritual" nemasura!il" in conditiile si raporturile timpului" sau se a%la in
domeniul timpului" in domeniul memoriei" al $andirii2 7u poate %i altce#a( 4a clari%icam daca este dincolo de
timp( 4per ca urmariti toate acestea" sa a%lam daca acest 9E6: este in esenta ce#a spiritual( 4i prin
9spiritual: ne re%erim" nu'i asa" la ce#a ce nu poate %i conditionat" ce#a care nu este o proiectie a mintii
umane" ce#a care nu se a%la in domeniul $andirii" ce#a ce nu moare( Atunci cand #or!im de o entitate
spirituala" inseamna pentru noi ce#a care nu se a%la in domeniul mintii" e#ident( Acum" este acest 9E6: o
ast%el de entitate spirituala2 /aca este o entitate spirituala" ea tre!uie sa %ie dincolo de timp" prin urmare"
nu poate %i renascuta sau continuata((( Ceea ce are continuitate nu se poate reinnoi( Atata timp cat
$andirea continua prin memorie" prin dorinta" prin e-perienta" ea nu se poate reinnoi1 prin urmare" ceea ce
continua nu poate cunoaste realitatea(
E-ista ce#a precum su%letul2
/eci" pentru a intele$e pro!lema mortii" tre!uie sa te eli!erezi de %rica" care in#enteaza di%erite teorii
despre #iata de apoi" despre nemurire sau reincarnare( Asa ca" cei din .rient spun ca e-ista reincarnare"
ca e-ista o renastere" o constanta reinnoire" din nou si din nou" la nes%arsit – a su%letului" asa numitului
su%let( Acum" #a ro$ sa ascultati cu atentie( E-ista asa ce#a2 7e place sa credem ca e-ista asa ce#a"
deoarece ne o%era placere" deoarece este ce#a pe care l'am sta!ilit dincolo de $andire" dincolo de cu#inte"
dincolo1 acesta este ce#a etern" spiritual" care nu poate muri" si ast%el $andirea se a$ata de acesta( /ar
e-ista asa ce#a precum su%letul" care sa %ie dincolo de timp" dincolo de $andire" ce#a care sa nu %ie
in#entat de om" ce#a dincolo de natura umana" ce#a care nu este %ormulat de mintea #icleana2 ' deoarece
mintea o!ser#a aceasta imensa incertitudine" con%uzia" nimic permanent in #iata – nimic( Relatia ta cu
sotia" cu sotul tau" munca ta – nimic nu este permanent( 4i ast%el" mintea in#enteaza ce#a care sa %ie
permanent" care este numit su%let( /ar din moment ce mintea se poate $andi la acesta" acesta se a%la inca
in domeniul timpului – %iresc" nu2 /aca ma pot $andi la ce#a" aceasta este o parte a $andirii mele( 4i
$andirea mea este rezultatul timpului" al e-perientei" al cunoasterii( /eci" su%letul este inca in domeniul
timpului(((
/eci" ideea unei continuitati" a unui su%let care #a renaste din nou si din nou" nu are nici un sens"
deoarece este in#entia unei minti speriate" o minte care doreste continuitatea" permanenta" care #rea
certitudine" deoarece prin toate acestea e-ista speranta(
Ce intele$em prin Karma2
Karma presupune" nu'i asa" cauza si e%ectul actiunea !azata pe o cauza" produce un anumit e%ect1
actiunea nascuta din conditionare" produce rezultate #iitoare( /eci" ?arma implica cauza si e%ectul( 4i este
o cauza si un e%ect static" dar este oare #reodata cauza si e%ectul ce#a %i-" static2 7u e%ectul de#ine
52
deasemenea cauza2 /eci nu e-ista nici o cauza si nici un e%ect %i-( Astazi este rezultatul lui ieri" nu'i asa2
Astazi este produsul lui ieri" cronolo$ic" precum si psihic" iar astazi este cauza pentru maine( /eci cauza
este e%ectul si e%ectul de#ine cauza – este o miscare continua1 nu e-ista nici o cauza sau un e%ect %i-( /aca
ar e-ista o cauza si un e%ect %i-" ar e-ista doar specializare1 si moartea nu este o specializare2 .rice
specie specializata" in mod e#ident" a a&uns la %inal( Maretia omului este ca el nu se poate specializa( 4e
poate specializa din punct de #edere tehnic" dar in structura sa nu se poate specializa( . samanta de
$hinda este specializata – nu poate %i nimic altce#a decat ceea ce este( /ar %iinta umana nu are un s%arsit
total( E-ista posi!ilitatea reinnoirii constante1 ea nu este limitata de specializare( Atata timp cat #om
considera cauza" dintr'un %undal conditionat" ca nu are le$atura cu e%ectul" #a e-ista un con%lict intre
$andire si %undalul conditionarii noastre( /eci pro!lema este mult mai comple-a decat a crede sau nu in
reincarnare" deoarece intre!area este cum sa actionam" nu daca credem in reincarnare sau ?arma( Asta
este a!solut irele#ant(
Actiunea !azata pe idee
+oate #reodata o actiune aduce eli!erarea din acest lant al cauzei si e%ectului2 Am realizat ce#a in trecut1
am a#ut o e-perienta care in mod e#ident conditioneaza raspunsul meu de astazi" si reactia mea de astazi
ma conditioneaza maine( Acesta este intre$ul proces al ?arma'ei" cauza si e%ectul1 si e#ident" desi poate da
temporar placere" un ast%el de proces al cauzei si e%ectului" in cele din urma duce la durere( Aceasta este
esenta reala a pro!lemei poate $andirea %i li!era2 5andirea" actiunea care este li!era" nu produce durere"
nu produce conditionari( Acesta este punctul #ital in toata aceasta chestiune( /eci" poate e-ista o actiune
care sa nu ai!a nici o le$atura cu trecutul2 +oate e-ista o actiune care sa nu %ie !azata pe o idee2 Ideea
este continuarea lui ieri intr'o %orma modi%icata" si care #a conditiona mainele" ceea ce inseamna ca
actiunea !azata pe idee nu poate %i niciodata li!era" neconditionata( Atata timp cat actiunea se !azeaza pe
idee" aceasta #a produce ine#ita!il con%licte( +oate e-ista actiune %ara le$atura cu trecutul2 +oate e-ista
actiune %ara po#ara e-perientei" a cunoasterii de ieri2 Atata timp cat actiunea este rezultatul trecutului"
actiunea nu poate %i niciodata li!era1 si doar in li!ertate puteti descoperi ade#arul( /aca mintea nu este
li!era" ea nu poate actiona" ea poate doar sa reactioneze" iar reactia este !aza actiunilor noastre( Actiunea
noastra nu este cu ade#arat o actiune" ci doar continuitatea reactiei" pentru ca este rezultatul memoriei" al
e-perientei si raspunsul %ata de el( /eci" intre!area este poate %i mintea li!era de conditionarea sa2
Iu!irea nu este placere
3ara intele$erea placerii nu #ei %i niciodata capa!il sa intele$i iu!irea( Iu!irea nu este placere( Iu!irea
este ce#a cu totul di%erit( 4i pentru a intele$e placerea" asa cum am spus" tre!uie sa in#eti despre ea(
Acum" pentru cei mai multi dintre noi" pentru %iecare %iinta umana" se-ul este o pro!lema( /e ce2 Asculta
acum %oarte atent( /eoarece nu poti sa rezol#i aceasta pro!lema" #ei %u$i de ea( 4annDasii %u$ de ea prin
luarea unui &uramant de celi!at" prin ne$are( Va ro$" o!ser#ati ce se intampla cu o ast%el de minte( 7e$and
ce#a" care este o parte a unei intre$i structuri – $landele si asa mai departe – prin suprimarea acesteia o
auto're%ulati si o lupta constanta are loc in interiorul dumnea#oastra(
Asa cum spuneam" aparent a#em doar doua modalitati de a a!orda orice pro!lema %ie suprimarea
acesteia" %ie %u$a de aceasta( 4uprimarea este in realitate acelasi lucru cu %u$a de pro!lema si a#em o
intrea$a retea de scapare – %oarte complicata" intelectual si emotional – in acti#itatea noastra o!isnuita"
zilnica( E-ista di%erite %orme de e#adare pe care nu le #om a!orda acum( /ar a#em aceasta pro!lema(
4annDasii scapa de aceasta intr'un %el" dar ei nu au rezol#at'o( El a suprimat aceasta ener$ie printr'un
&uramant" dar aceasta pro!lema %ier!e in el( El poate a%isa ro!a simplitatii" dar aceasta de#ine o pro!lema
e-traordinara si pentru el" deoarece si el este un om care traieste o #iata o!isnuita( Cum se rezol#a
aceasta pro!lema2
Iu!irea nu se culti#a
7u poti culti#a iu!irea( Iu!irea nu poate %i impartita in %izica si di#ina1 este doar iu!ire – nu te iu!esc mai
mult decat pe altul( . alta pro!lema a!surda este sa ne intre!am 9sa'i iu!esc pe toti2: Cunosti o %loare
care este in$ri&orata ca cine#a #ine si'i miroase par%umul" sau care se intoarce %ata de acesta2 /eci ce este
iu!irea2 Iu!irea nu este o amintire( Iu!irea nu este un lucru al mintii sau al intelectului( /ar ea #ine natural
ca si compasiune" atunci cand toate pro!lemele e-istentei – ca %rica" lacomia" in#idia" disperarea" speranta
– au %ost intelese si rezol#ate( 6n om am!itios nu poate iu!i( 6n om atasat %amiliei sale nu are iu!ire(
5elozia nu are nimic de'a %ace cu iu!irea( Cand spui 9imi iu!esc sotia: tu nu stii cu ade#arat ce inseamna
asta" deoarece in clipa urmatoare esti $elos pe ea(
Iu!irea presupune o mare li!ertate – de a nu %ace ceea ce iti place( /ar iu!irea #ine doar atunci cand
mintea este %oarte linistita" dezinteresata" nu e$oista" centrata in sine( Acestea nu sunt idealuri( /aca nu
a#eti iu!ire" nu cea care #a %ace sa urmati toti zeii de pe pamant" sa realizati actiuni sociale" sa incercati sa
re%ormati saracii" politica" sa scrieti carti" poezii – sunteti o %iinta umana moarta( 4i %ara iu!ire pro!lemele
53
tale se #or ampli%ica" #or creste" se #or multiplica la nes%arsit1 dar cu iu!ire" %a ce #rei" nu e-ista nici un risc"
nu e-ista nici un con%lict( Iu!irea este esenta #irtutii si mintea care nu este in stare de iu!ire" nu este deloc
o minte reli$ioasa1 si doar mintea reli$ioasa este cea care este li!era de pro!leme si care cunoaste
%rumusetea iu!irii si a ade#arului(
Iu!irea %ara stimulente
Ce este iu!irea %ara nici un moti#2 +oate e-ista iu!ire %ara stimulente" %ara a dori ce#a pentru sine din
aceasta iu!ire2 +oate e-ista iu!ire in care nu e-ista posi!ilitatea de a %i ranit atunci cand iu!irea nu'ti este
intoarsa2 /aca ti'as o%eri prietenia mea si tu o re%uzi" nu m'as simti ranit2 Acest sentiment de a %i ranit este
rezultatul prieteniei" al $enerozitatii sau al compasiunii2 Cu si$uranta atata timp cat ma simt ranit" atata
timp cat e-ista %rica" atata timp cat te a&ut cu speranta ca si tu ma #ei a&uta – care se numeste ser#iciu – nu
e-ista iu!ire( /aca intele$i asta" raspunsul e-ista de&a acolo(
Iu!irea este periculoasa
Cum poate trai omul %ara iu!ire2 +utem doar e-ista" iar e-istenta %ara iu!ire este control" con%uzie" durere
– si asta este ceea ce ma&oritatea dintre noi creeaza( .r$anizam e-istenta si acceptam con%lictul ca
ine#ita!il" deoarece e-istenta noastra este o cerinta neincetata de putere( Cu si$uranta" atunci cand iu!im"
or$anizarea are propriul loc" locul potri#it" dar %ara iu!ire or$anizarea de#ine un cosmar" doar mecanica si
e%icienta" cum este armata1 si cum societatea moderna se !azeaza pe e%icienta simpla" tre!uie sa e-iste
armate si scopul unei armate este de a crea raz!oi( Chiar si in asa'numita pace am de#enit mai e%icienti
intelectual" mai !rutali" mai cruzi" mai duri( Acesta este moti#ul pentru care este con%uzie in lume" este mai
multa !irocratie si mai puternica" si tot mai multe $u#erne de#in totalitare( 7e supunem acestor lucruri ca
%iind ine#ita!ile" deoarece traim in mintea noastra si nu in inimile noastre" si prin urmare iu!irea nu e-ista(
Iu!irea este elementul cel mai periculos si mai nesi$ur in #iata" si deoarece nu #reau sa %ie nesi$ura"
deoarece nu dorim sa %im in pericol" traim in minte( 6n om care iu!este traieste periculos" iar noi nu #rem
sa traim periculos" #rem sa traim e%icient" #rem sa traim doar in cadru or$anizat" deoarece credem ca
or$anizatiile #or sa aduca ordine si pace in lume( .r$anizatiile nu au adus niciodata ordine si pace( /oar
iu!irea" doar compasiunea si !una#ointa pot aduce ordinea si pacea in cele din urma" si prin urmare acum(
Care este reactia ta2
Atunci cand o!ser#ati aceste %emei sarace care transporta o sarcina $rea pentru piata" sau pri#esti copiii
de la tara care se &oaca in noroi" care nu au educatia pe care #oi o primiti" care nu au o casa adec#ata" nici
curatenie" nici haine su%iciente" alimentatie inadec#ata – atunci cand o!ser#i toate acestea ' care este
reactia ta2 Este %oarte important sa o!ser#i tu insuti propria reactie( Va #oi spune care a %ost a mea(
Acesti copiii nu au un loc pentru a dormi" tatal si mama sunt ocupati pe tot parcursul zilei" %ara nici o
#acanta" copiii nu stiu niciodata ce inseamna sa %ii iu!it" sa %ii in$ri&it1 parintii nu stau cu ei sa le spuna
po#esti despre %rumusetile pamantului si cerului( 4i ce societate este cea care a produs aceste impre&urari
cand e-ista oameni e-trem de !o$ati care au tot ce'si doresc si in acelasi timp e-ista oameni care nu au
nimic2 Ce %el de societate este" si cum a luat %iinta2 +uteti re#olutiona" puteti distru$e modelul acestei
societati" dar chiar din distru$erea acesteia" se naste una noua" care este iarasi acelasi lucru intr'o alta
%orma – politicienii si militarii cu casele lor speciale de #acanta" pri#ile$ii" si asa mai departe in &os" la toate
clasele sociale( Acest lucru se intampla dupa %iecare re#olutie" %ranceza" rusa" chineza" dar este posi!il a
crea o societate in care toata aceasta coruptie si mizerie sa nu e-iste2 Aceasta poate %i creata doar atunci
cand tu si eu" ca indi#izi" ne detasam de colecti#" atunci cand suntem li!eri de am!itie si stim ce inseamna
a iu!i( Aceasta a %ost reactia mea in acea clipa(
Compasiunea nu este cu#antul
5andirea nu poate" prin nici o modalitate" culti#a compasiunea( Eu nu %olosesc cu#antul compasiune in
sensul de opus" ca antiteza a urii sau #iolentei( /ar daca %iecare dintre noi nu are un pro%und sentiment de
compasiune" #om de#eni din ce in ce mai !rutali si inumani %ata de toti ceilalti( Vom %i mecanici" precum un
calculator" care a %ost pro$ramat pentru a e%ectua anumite %unctii" #om cauta securitatea" atat %izica cat si
psihica" si ne #a lipsi e-traordinara pro%unzime a %rumusetii" intrea$a semni%icatie a #ietii(
+rin compasiune nu ma re%er la ce#a care tre!uie do!andit( Compasiunea nu este cu#antul" care este
din domeniul trecutului" ci ce#a care este acti#1 este #er! si nu doar un cu#ant" nume sau su!stanti#( E-ista
o di%erenta intre #er! si cu#ant( Ver!ul este acti#" prezent" in timp ce cu#antul este intotdeauna trecutul" si
prin urmare static( +uteti da #italitate" dinamism numelui" cu#antului" dar nu #a %i la %el ca #er!ul care este
acti#" prezent(((
Compasiunea nu este sentiment" nu este acea simpatie #aporoasa sau empatie( Compasiunea nu este
ce#a pe care sa o puteti culti#a prin $andire" prin disciplina" prin control" suprimare" si nici prin a %i politicos"
54
!land si tot restul( Compasiunea #ine in %iinta doar atunci cand $andirea a luat s%arsit" a a&uns la propria'i
radacina(
Compasiune si !unatate
+oate compasiunea" acest sentiment de !unatate" acest sentiment de sacralitate a #ietii" despre care am
#or!it ultima oara cand ne'am intalnit" poate %i adus acest sentiment in %iinta prin constran$ere2 Cu
si$uranta" atunci cand e-ista constran$ere su! orice %orma" atunci cand e-ista propa$anda sau morala"
atunci nu e-ista compasiune1 si e-ista compasiune atunci cand schim!area determinata de necesitatea de
a %ace %ata pro#ocarii tehnolo$ice are loc ast%el incat %iintele umane sa ramana %iinte umane si sa nu de#ina
niste masini(
/eci tre!uie sa e-iste o schim!are %ara nici o cauzalitate( . schim!are care este determinata de o cauza
nu este compasiune" ci doar un troc" un schim!" asa ca este o pro!lema(
. alta pro!lema este daca m'as schim!a" cum #a in%luenta asta societatea2 4au eu nu sunt interesat de
toate acestea2 /eoarece marea ma&oritate a oamenilor nu sunt interesati despre ceea ce #or!im – si nici tu
daca asculti din curiozitate" sau dintr'un anumit impuls si apoi i$nori toate acestea( Masinile pro$reseaza
atat de rapid incat ma&oritatea oamenilor sunt pur si simplu luati de acest #al si nu mai sunt capa!ili sa'si
implineasca #iata cu iu!ire" cu compasiune" cu o $andire pro%unda( 4i daca m'as schim!a" cum #a a%ecta
asta societatea" care #a %i relatia mea cu tine2 4ocietatea nu este o entitate mitica" e-traordinara1 aceasta
este relatia noastra reciproca cu ceilalti si daca doi sau trei dintre noi se schim!a" cum #a a%ecta asta restul
lumii2 4au e-ista o modalitate de a in%luenat mintea unama in totalitate2
Asta este1 e-ista un proces prin care indi#idul care se schim!a poate atin$e si in%luenta su!constientul
omului2
Transmiterea compasiunii
/aca eu sunt preocupat de compasiune((( de iu!ire" de sentimentul real a ce#a sacru" atunci cum poate
sa %ie transmis acest sentiment2 Va ro$ sa urmariti acest lucru( /aca il transmit prin micro%on" prin mi&loace
de propa$anda pentru a'l con#in$e pe altul" inima lui #a ramane in continuare $oala( 3lacara ideolo$iei #a
%unctiuna" iar el doar #a repeta" asa cum cu totii repeta" ca tre!uie sa %im !ine#oitori" !uni" li!eri – tot non'
sensul despre care politicienii" socialistii si toti ceilalti #or!esc( /eci #azand ca orice %orma de constran$ere"
chiar si su!tila" nu produce aceasta %rumusete" aceasta in%lorire a !unatatii" a compasiunii" ce poate
indi#idul sa %aca2
Care este relatia dintre omul care are acest sentiment al compasiunii si omul a carui minte este
inradacinata in colecti#" in traditional2 Cum se poate sta!ili o relatie intre acestia doi" nu teoretic" ci cu
ade#arat" %aptic2 Cei care se con%ormeaza niciodata nu pot in%lori in !unatate( 7u tre!uie sa e-iste
li!ertate2 4i li!ertatea #ine doar atunci cand intele$i toata pro!lema in#idiei" a lacomiei" a am!itiei" si a
dorintei de putere( <i!eratea %ata de aceste lucruri permite ce#a e-traordinar care este numit in%lorirea
caracterului( 6n asemenea om are compasiune" el stie ce inseamna sa iu!esti – nu omul care repeta doar
o multime de cu#inte despre moralitate( /eci in%lorirea !unatatii nu #ine din societate" deoarece societatea
in sine este intotdeauna corupta( /oar omul care intele$e intrea$a structura si intre$ul proces al societatii '
si el insusi este eli!erat din acestea ' are caracter si numai el poate in%lori in !unatate(
Vino spre ea cu mainile $oale
este usor sa #ina compasiunea din inima care nu este plina de lucrurile #iclene ale mintii( Asta este
mintea" cu cerintele" temerile si atasamentele sale" cu indemnurile" ne$arile si determinarile sale care
distru$ iu!irea( 4i cat de di%icil este sa ramana clara si inocenta %ata de toate acestea2 7u a#eti ne#oie de
%iloso%ie si doctrine pentru a %i !land si !un( E%icienta si ener$ia pamantului este su%icienta pentru a hrani si
im!raca oamenii" pentru a le o%eri adapost" si$uranta si sanatate( Este ine#ita!il" cu cresterea rapida a
productiei1 este %unctia !unei or$anizari intr'o societate echili!rata( /ar or$anizarea nu da $enerozitate
inimii si mainii( 5enerozitatea #ine dintr'o sursa di%erita" o sursa dincolo de orice masura( Am!itia si in#idia
o distru$ la %el de si$ur cum arde %ocul( Aceasta sursa tre!uie atinsa" dar tre!uie sa #ii la ea cu mana $oala"
%ara ru$aciune" %ara sacri%iciu( Cartile nu te pot in#ata si nici un $uru nu te poate duce la aceasta sursa( Ea
nu poate %i atinsa prin culti#area #irtutii" desi #irtutea este necesara" nici prin competenta sau o!edienta(
Atunci cand mintea este senina" %ara nici o miscare" ea pur si simplu e-ista( 4eninatatea este %ara moti#"
%ara dorinta de mai mult(
4in$uratatea are o mare %rumusete
7u stiu daca ati %ost #reodata sin$uri1 atunci cand iti dai !rusc seama ca nu ai nici o relatie" cu nimeni –
nu ca o realizare intelectuala ci ca o realitate((( si sa %iti complet izolati( .rice %orma de $andire si de emotie
este !locata1 nu #a puteti adresa nimanui1 nu e-ista nimeni sa #i se adreseze1 /umnezeu" in$erii" toti au
disparut dincolo de nori si" precum dispar norii" asa au disparut si acestia1 esti complet izolat" solitar – nu
55
#oi %olosi cu#antul sin$ur( 4in$ur presupune liniste" un inteles di%erit" are %rumusete( A %i sin$ur inseamna
ce#a cu totul di%erit( 4i tu tre!uie sa %ii sin$ur( Cand omul se eli!ereaza din structura sociala a conditiei de
lacomie" de in#idie" de am!itie" de aro$anta" de do!andire – atunci cand el se eli!ereaza de toate acestea"
atunci el este complet sin$ur( Acesta este un lucru di%erit( Atunci e-ista o mare %rumusete" sentimentul unei
mari ener$ii(
A %i izolat nu este sin$uratate
/esi toti suntem %iinte umane" am construit ziduri intre noi si #ecinii nostri prin nationalism" prin rasa"
casta si clase – care naste din nou izolare" sin$uratate(
Acum" o minte care este capti#a in sin$uratate" in aceasta stare de izolare" nu are posi!ilitatea de a
intele$e ce este reli$ia( Ea poate crede" poate a#ea anumite teorii" concepte" %ormule" poate incerca sa se
identi%ice cu ceea ce ea numeste /umnezeu1 dar reli$ia" consideram ca nu are nimic de a %ace cu nici o
credinta" cu nici un preot" cu nici o !iserica sau cu asa numitele carti sacre( 4tarea unei minti reli$ioase
poate %i inteleasa numai atunci cand #om incepe sa intele$em ce este %rumusetea1 si intele$erea %rumusetii
tre!uie a!ordata prin intermediul totalei sin$uratati( 7umai atunci cand mintea este complet sin$ura poate
cunoaste ce este %rumusetea" si nu in oricare alta stare(
4in$uratatea nu este in mod e#ident izolarea si nu este unicitatea( +entru a %i unic tre!uie doar sa %ii
e-ceptional intr'un %el" dar a %i complet sin$ur necesita o e-traordinara sensi!ilitate" inteli$enta" intele$ere(
A %i complet sin$ur implica ca mintea sa %ie li!era de orice in%luenta si prin urmare sa %ie necontaminata de
societate1 si mintea tre!uie sa %ie complet sin$ura pentru a intele$ ce este reli$ia – ceea ce inseamna sa
descoperi tu insuti ceea ce este nemuritor" etern" dincolo de timp(
Cunoaste sin$uratatea
4in$uratatea este complet di%erita de izolare( Aceasta sin$uratate tre!uie adoptata" asumata pentru a
putea %i sin$ur( 4in$uratatea nu este compara!ila cu izolarea( .mul care se a%la in izolare nu #a sti
niciodata sa %ie sin$ur( Ai tu aceasta stare de sin$uratate2 Mintile noastre nu sunt structurate pentru a %i
sin$ure( Chiar procesele mintii sunt separatoare( 4i ceea ce este separat este in izolare(
/ar sin$uratatea nu este separatoare( Este ce#a care nu este multime" care nu este in%luentata de
multime" care nu este rezultatul multimii" care nu este compus precum mintea1 mintea este multimea(
Mintea nu este o entitate sin$ura" %iind compusa" reunita" un produs al secolelor( Mintea nu poate %i
niciodata sin$ura( Mintea nu cunoaste niciodata sin$uratatea( /ar %iind constienti de izolare atunci cand
treceti prin ea" atunci #ine in %iinta sin$uratatea( /oar atunci poate e-ista ceea ce este incomensura!il( /in
pacate" cei mai multi dintre noi cauta dependenta( 7e dorim to#arasi" #rem prieteni" #rem sa traim intr'o
stare de separare" intr'o stare care aduce con%lictul( Ceea ce este sin$ur nu poate %i intr'o stare de con%lict(
/ar mintea nu poate percepe" nu poate intele$e acest lucru" poate cunoaste doar izolarea(
/oar in sin$uratate e-ista inocenta
Cei mai multi dintre noi nu sunt niciodata sin$uri( Va puteti retra$e in munti si sa traiti ca un pustnic" dar
atunci cand sunteti %izic de unul sin$ur" #eti a#ea cu #oi toate ideile" e-perientele #oastre" traditiile si
cunostintele #oastre( Calu$arul crestin intr'o chilie de manastire nu este sin$ur( El este cu Iisus" cu teolo$ia
sa" cu conceptele si do$mele sale" cu credintele si conditionarile sale particulare( In mod similar sannDasii
din India care se retra$ din lume si traiesc in izolare nu sunt sin$uri" deoarece ei traiesc deasemenea cu
amintirile lor(
Vor!esc despre o sin$uratate in care mintea este complet li!era de trecut" si doar o ast%el de minte este
#irtuoasa" deoarece doar in aceasta sin$uratate e-ista inocenta( +oate #ei spune 97e ceri prea mult( 7u se
poate trai asa in aceasta lume haotica" in care cine#a sa mear$a zilnic la !irou pentru a putea trai" pentru
a'si creste copiii" a suporta cicalirea sotului sau sotiei" si tot restul(: /ar cred ca ceea ce se spune acum
este le$at direct de acti#itatii #ietii zilnice" in caz contrar" aceasta nu are a!solut nici o #aloare( Vedeti" din
aceasta sin$uratate #ine #irtutea" care este ener$ica si care aduce o e-traordinara puritate si !landete( 7u
conteaza daca cine#a %ace $reseli1 asta are o importanta %oarte mica( Ceea ce conteaza este a a#ea acest
sentiment de a %i complet sin$ur" necontaminat" deoarece doar o ast%el de minte poate cunoaste sau poate
%i constienta de ceea ce este dincolo de cu#ant" dincolo de nume" dincolo de toate proiectiile ima$inatiei(
Cine este sin$ur este inocent
6nul din %actorii de su%erinta este e-traordinara izolare a omului( +uteti a#ea to#arasi" puteti a#ea zei"
puteti a#ea o multime de cunostinte" puteti %i e-trem de acti#i din punct de #edere social" discutand si
!ar%ind %ara incetare despre politica – si cei mai multi politicieni !ar%esc tot timpul – si inca #a mentineti in
aceasta izolare( /e aceea omul cauta sa $aseasca o semni%icatie in #iata si in#enteaza o semni%icatie" un
sens al #ietii( /ar izolarea ramane in continuare( /eci o poti pri#i %ara nici o comparatie" o poti #edea asa
56
cum este" %ara a incerca sa %u$i de ea" %ara a incerca sa o acoperi" sa scapi de ea2 Atunci #ei #edea ca
sin$uratatea este ce#a cu totul di%erit(
7oi nu suntem sin$uri( 4untem rezultatul a o mie de in%luente" a o mie de conditionari psiholo$ice"
mosteniri" propa$anda" cultura( 7oi nu suntem sin$uri" si prin urmare suntem %iinte umane uzate" in#echite(
Cand cine#a este sin$ur" complet sin$ur" neapartinand nici unei %amilii ' desi s'ar putea sa ai!a o %amilie '
neapartinand nici unei natiuni" nici unei culturi" nici unui an$a&ament particular" acesta este sensul"
sentimentul de a %i un strain – strain oricarei %orme de $andire" de actiune" %amilie" natiune( 4i asa este
numai cel care este complet sin$ur" care este inocent( Aceasta inocenta este cea care eli!ereaza mintea
de su%erinta(
Creati o noua lume" o noua ci#ilizatie
/aca tre!uie sa creati o lume noua" o noua ci#ilizatie" o arta noua" totul nou" necontaminat de traditie" de
%rica" de am!itii" daca tre!uie sa creati anonim – o societate noua" impreuna" a ta si a mea" in care nu
e-ista al tau si al meu ci doar 9al nostru:" nu tre!uie sa e-iste o minte care sa %ie complet anonima" prin
urmare sin$ura2 Aceasta implica" nu'i asa" ca tre!uie sa e-iste o re#olta impotri#a con%ormitatii" o re#olta
impotri#a respecta!ilitatii" deoarece omul respecta!il este un om mediocru" deoarece el #rea ce#a" el este
dependent de in%luente pentru a %i %ericit" de ceea ce crede #ecinul sau" de ceea ce crede $uru'l sau" de
ceea ce @ha$a#at'5ita sau 6panishad'ele sau @i!lia sau Cristos spune1 mintea sa nu este niciodata
sin$ura( El nu mer$e sin$ur" ci intotdeauna el mer$e ca un insotitor" insotitorul acestor idei(
7u este important sa a%lam" sa #edem intrea$a semni%icatie" inter%erenta" in%luenta aparitiei lui 9E6:" care
este cauza contradictiei intre anonimi2 Vazand in intre$ime acestea" o intre!are apare ine#ita!il Este
imediat cu putinta" sa ai acea stare a mintii care nu este in%luentata" care nu poate %i in%luentata de propria
e-perienta sau de e-perienta altora" o minte incorupti!ila" care este sin$ura2 7umai atunci e-ista
posi!ilitatea de a crea o lume di%erita" o cultura di%erita" o societate di%erita" in care %ericirea este posi!ila(
In sin$uratate nu e-ista teama
/oar atunci cand mintea este capa!ila sa se $oleasca de toate inluentele" sa %ie complet sin$ura((( e-ista
creati#itate( In lume este mult mai mult dez#oltata tehnica – tehnica de a in%luenta oamenii prin
propa$anda" prin constran$ere" prin imitatie" prin e-emple" prin idolatrie" prin cultul eroului( E-ista
nenumarate carti despre cum sa %aci un lucru" cum sa $andesti e%icient" cum sa construiesti o casa" cum sa
lucrezi cu masinile" ast%el incat treptat #om pierde initiati#a" initiati#a de a $andi ce#a ori$inal" noi insine(
+rin in#atamant" prin relatia noastra cu autoritatile" prin di%erite mi&loace" suntem in%luentati sa ne
con%ormam" sa imitam( 4i cand permitem sa %im in%luentati" con#insi intr'o atitudine sau actiune particulara"
in mod natural cream rezistanta %ata de alte in%luente( In acest proces de creare a rezistentei %ata de alte
in%luente" nu #om ceda la ceea ce este ne$ati#2
7u ar tre!ui ca mintea sa %ie mereu in stare de re#olta pentru a intele$e in%luentele care intotdeauna
inter%ereaza" interactioneaza" controleaza" modeleaza2 6na din caracteristicile mintii mediocre" care este
intotdeauna %ricoasa" intr'o stare de con%uzie" este de a #rea ordine" de a #rea coerenta" de a #rea o
metoda prin care sa poata %i $hidata" controlata" dar aceste metode" aceste di%erite in%luente creaza
contradictii si con%uzie in indi#id((( .ricare ale$ere dintre aceste in%luente este desi$ur in continuare starea
de mediocritate(((
7u tre!uie ca mintea sa ai!a capacitatea de patrundere – si nu de a imita sau modela – si sa %ie %ara
%rica2 7u tre!uie ca mintea sa %ie sin$ura" si prin urmare creati#a2 Aceasta creati#itate nu este a ta sau a
mea" ea este anonima(
Incepe de aici
.mul reli$ios nu il cauta pe /umnezeu( .mul reli$ios este preocupat de trans%ormarea societatii" care
este el insusi( .mul reli$ios nu este cel care %ace nenumarate ritualuri" care urmeaza traditiile" care traieste
intr'o cultura moarta" din trecut" e-plicand la nes%arsit @ha$a#ad'5ita sau @i!lia" %acand nes%arsite
incantatii" sau a de#eni sannDasi sau calu$ar – acesta nu este un om reli$ios1 acest om incearca sa scape"
sa e#adeze din realitate( .mul reli$ios este preocupat total si complet cu intele$erea societatii" care este el
insusi( El nu este separat de societate( A aduce in sine o mutatie" o trans%ormare completa" totala"
inseamna incetarea completa a lacomiei" a in#idiei" a am!itiei1 si prin urmare el nu mai depinde de
impre&urari" chiar daca el este rezultatul circumstantelor – alimentelor pe care el le consuma" cartilor pe
care le citeste" %ilmelor pe care le #izioneaza" do$melor reli$ioase" credintelor" ritualurilor si toate celelalte
acti#itati( El este responsa!il" si prin urmare" omul reli$ios tre!uie sa se intelea$a pe sine insusi" care este
un produs al societatii" pe care el insusi a creat'o( +rin urmare" pentru a descoperi realitatea" el tre!uie sa
inceapa de aici" nu din templu" nu cu o ima$ine – chiar daca ima$inea este produsa de mana omului sau
de catre mintea sa( Alt%el" cum ar putea el $asi ce#a in totalitate nou" o conditie complet noua2
57
Mintea reli$ioasa este e-plozi#a
+utem descoperi sin$uri ce este mintea reli$ioasa2 .mul de stiinta in la!oratorul sau este doar un om de
stiinta1 el nu are con#in$erile nationalismului" %ricile si #anitatile sale" am!itiile si cerintele speci%ice1 el este
acolo pur si simplu pentru a cerceta" pentru a in#esti$a( /ar" in a%ara la!oratorului" este la %el ca oricare
altul" cu pre&udecatile sale" cu am!itiile sale" cu cetatenia sa" cu #anitatile si in#idiile lui" si tot restul( . ast%el
de minte nu poate accesa mintea reli$ioasa( Mintea reli$ioasa nu %unctioneaza printr'un centru de
autoritate" indi%erent daca acesta este acumulare de cunostinte ca traditie" sau este e-perienta" care de
%apt este continuarea traditiei" continuarea conditionarilor( 4piritul reli$ios nu $andeste in termenii timpului"
a rezultatelor imediate" a re%ormarii directe a modelului societatii((( 4puneam ca mintea reli$ioasa nu este
ritualica" ea nu apartine nici unei !iserici" nici unui $rup" nici unui model de $andire( Mintea reli$ioasa este
mintea care a patruns in necunoscut si nu poate a&un$e in necunoscut decat printr'un salt1 ea nu poate
calcula si aran&a in nici un %el intrarea in necunoscut( Mintea reli$ioasa este mintea cu ade#arat
re#olutionara" iar mintea re#olutionara nu este o reactie la ceea ce a %ost( Mintea reli$ioasa este cu
ade#arat e-plozi#a" creati#a – nu in sensul acceptat a cu#antului creati#" ca intr'un poem" ca atunci cand
decorezi ce#a" cand construiesti" ca in arhitectura" muzica" poezie si tot restul – ea este pur si simplu in
starea de creatie(
Ru$aciunea este ce#a comple-
Ca toate pro!lemele %undamentale ale omului" ru$aciunea este o chestiune comple-a si nu poate %i
a!ordata in $ra!a1 este ne#oie de ra!dare" atentie si toleranta in aceasta e-plorare" %ara a a#ea concluzii si
decizii de%initi#e( 3ara a se intele$e pe sine" cel care se roa$a poate" prin ru$aciunea sa" sa a&un$a la auto'
ama$ire( Am auzit uneori oamenii spunand" si mai multi mi'au spus" ca atunci cand se roa$a la ceea ce ei
numesc /umnezeu" pentru lucrurile lumesti" ru$aciunile lor sunt adeseori indeplinite( /aca au credinta" si in
%unctie de intensitatea ru$aciunii lor" ceea ce ei cer – sanatate" con%ort" !unuri materiale – ei primesc in cele
din urma( /aca cine#a se complace in aceasta ru$aciune'implorare isi primeste propria recompensa" ceea
ce el cere este adesea primit" iar acest lucru intareste implorarea( Apoi" e-ista ru$aciunea care nu este
pentru lucruri sau pentru oameni" ci pentru a'l e-perimenta pe /umnezeu" acesta deasemenea primeste
%rec#ent un raspuns1 si mai e-ista si alte %orme de ru$aciune'implorare" mai su!tile si mai ocolite" dar totusi
implorand" implorand si aducand o%rande( Toate aceste ru$aciuni au propria recompensa" ele aduc propriile
lor e-periente1 dar conduc acestea la realizarea realitatii ultime2
7u suntem noi rezultatul trecutului" si prin urmare nu a#em le$atura cu enorma acumulare de ura si
lacomie" cu opusul acestora2 Cu si$uranta" atunci cand %acem o ru$aciune sau o implorare" %acem apel la
acest rezer#or de lacomie acumulata" si asa mai departe" care are propria sa recompensa si propriul pret(((
.are ru$aciunea" implorarea altuia" la ce#a din a%ara" poate duce la intele$erea ade#arului2
Raspunsul la ru$aciune
Ru$aciunea" care este o implorare" o cerinta" nu poate $asi realitatea care nu este e%ectul" rezultatul unei
cereri( 7oi cerem" imploram cu %er#oare" ne ru$am doar atunci cand suntem in con%uzie" in su%erinta1 si
neintele$and aceasta con%uzie si su%erinta ne indreptam catre altcine#a( Raspunsul la ru$aciune este
propria noastra proiectie1 intr'un %el sau altul este intotdeauna satis%acator" im!ucurator" alt%el l'am
respin$e( /eci" atunci cand cine#a a in#atat trucul de linistire a mintii prin repetare" o mentine linistita cu
acest o!icei" dar raspunsul la ru$aciune" la implorare tre!uie sa %ie in mod e#ident modelat in %unctie de
dorinta celui care implora(
Acum" ru$aciunea" implorarea" cererea" nu poate niciodata descoperi ceea ce nu este o proiectie a
mintii( +entru a $asi ceea ce nu este %a!ricat de minte" mintea tre!uie sa %ie linistita – nu %acuta linistita prin
repetarea cu#intelor care este o auto'hipnoza" nici prin orice alt mi&loc de a induce liniste mintii(
<inistea care este indusa" produsa" nu este cu ade#arat liniste( Este ca si cum un copil ar %i pus la colt –
super%icial el este linistit" dar in interior el %ier!e( /eci" mintea care este linistita prin disciplina nu este cu
ade#arat niciodata linistita si linistea care este indusa nu poate niciodata descoperi starea de creati#itate in
care realitatea" ade#arul #ine in %iinta(
Este reli$ia o chestiune de credinta2
Reli$ia" asa cum in $eneral o stim" este o serie de credinte" de do$me" de ritualuri" de superstitii" de
idolatrie" ma$ie si $uru'si care te #or duce la ceea ce doresti ca scop %inal( Ade#arul ultim este proiectia ta"
este ceea ce tu #rei" ceea ce te %ace %ericit" ceea ce'ti o%era o certitudine a nemuririi( /eci" mintea capti#a in
aceste lucruri creaza o reli$ie" o reli$ie a do$melor" a superstitiilor" a !reslei preotesti" a cultului idolilor" si
ast%el esti prins in inertia mintii( Este aceasta reli$ie2 Reli$ia este o chestiune de credinta" o chestiune de
cunoastere a e-perientelor si declaratiilor altor oameni2 4au reli$ia este urmarea moralitatii2 Voi stiti ca
este relati# usor a %i moral – a %ace un lucru si a nu %ace altul( +entru ca este usor" puteti imita un sistem de
58
moralitate( In spatele moralitatii se ascunde sinele" E6'l" tot mai mare" in crestere" a$resi#" dominator( /ar
este aceasta reli$ie2
Va tre!ui sa a%lati ce este ade#arul" deoarece este sin$urul lucru care conteaza" nu daca sunteti !o$ati
sau saraci" nu daca a#eti o casatorie %ericita si a#eti copii" deoarece toate acestea au un s%arsit"
intotdeauna e-ista moarte( /eci" %ara nici o %orma de credinta" tre!uie sa descoperiti1 tre!uie sa a#eti
puterea" increderea in sine" initiati#a" ast%el incat #oi insi#a sa descoperiti ade#arul" ce este /umnezeu(
Credinta nu'ti #a da nimic1 credinta doar corupe" te mentine in intuneric( Mintea poate %i li!era doar prin
ener$ie" prin #italitate" prin incredere in sine(
E-ista ade#ar in reli$ii2
Intre!area este E-ista oare ade#ar in reli$ii" in teorii" in idealuri" in credinte2 4a e-aminam( Ce intele$em
prin reli$ie2 Cu si$uranta nu reli$iile or$anizate" nu Cinduismul" @uddhismul sau Crestinismul – care toate
sunt credinte or$anizate cu propa$anda lor" cu con#ertirea si pro$enitismul lor" cu constran$erile lor" si asa
mai departe( E-ista #reun ade#ar in reli$iile or$anizate2 Ele pot in$hiti" pot captura ade#araul" dar reli$ia
or$anizata" in sine" nu este ade#ar( +rin urmare" reli$ia or$anizata este %alsa" ea separa oamenii intre ei(
Esti musulman" eu sunt hindus" altul este crestin sau !uddhist – a#em certuri si dispute" ne macelarim intre
noi( E-ista #reun ade#ar in asta2 7oi nu discutam despre reli$ie ca urmarire a ade#arului" dar cautam daca
e-ista #reun ade#ar in reli$iile or$anizate( 4untem atat de conditionati de reli$ia or$anizata" incat credem
ca e-ista ade#ar in ea si am a&uns sa credem ca noi insine" numindu'ne hindusi" suntem cine#a" sau il #om
$asi pe /umnezeu( Cat de a!surd" domnule1 pentru a'l $asi pe /umnezeu" pentru a descoperi realitatea"
tre!uie sa e-iste #irtute( Virtutea este li!ertatea" si doar prin li!ertate poate %i descoperit ade#arul – nu
atunci cand suntem prinsi in !ratele reli$iei or$anizate" cu toate credintele si do$mele sale( 4i e-ista #reun
ade#ar in teorii" in ideolo$ii" in credinte2 /e ce mai ai credinte2 In mod e#ident" pentru ca credintele #a dau
si$uranta" con%ort" protectie" $hidare( <auntric esti speriat" doresti sa %ii prote&at" doresti sa te spri&ini pe
ce#a" si prin urmare creezi un ideal care te impiedica sa intele$i ceea ce este( /e aceea un ideal de#ine o
piedica in calea actiunii(
+entru a a&un$e sus tre!uie sa incepi de &os
.r$anizatiile reli$ioase de#in la %el de %i-e si de ri$ide ca si $andurile acelora care le apartin( Viata este o
schim!are constanta" o de#enire continua" o re#olutie neincetata" si pentru ca o or$anizatie nu poate %i
niciodata malea!ila" ea sta in calea schim!arii" ea de#ine reactionara pentru a se prote&a( Cautarea
ade#arului este indi#iduala" nu con$a$retionala( +entru a impartasi" pentru a %i in comuniune cu realitatea"
tre!uie sa e-iste sin$uratatea" nu izolarea" ci li!ertatea %ata de orice in%luenta si opinie( Credintele
or$anizate" in mod ine#ita!il" de#in o!stacole in calea $andirii(
/upa cum si sin$uri #a dati seama" lacomia si dorinta de putere sunt aproape inepuiza!ile intr'o asa'
numita or$anizatie spirituala" aceasta lacomie este acoperita de cu#intele o%iciale" placute" insa in%luenta
distru$atoare" a#aritia" mandria si anta$onismul sunt mereu prezente si hranite( /in acest con%lict se
dez#olta intoleranta" sectarismul si alte mani%estari neplacute(
7u ar %i mai intelept sa e-iste mici $rupuri interesate" %ormate din douazeci sau douazeci si cinci de
persoane" %ara ta-e sau cotizatii de mem!ru" care $asesc oportun a se intalni pentru a discuta si a!orda
rela-at ce este realitatea si ade#arul2 +entru a e#ita ca un ast%el de $rup sa de#ina e-clusi#ist" oricare
mem!ru ar putea %i din cand in cand incura&at sa se alature unui alt ast%el de $rup1 ast%el acestea ar putea %i
e-tensi#e" nu in$uste si limitate(
+entru a a&un$e sus tre!uie sa incepi de &os( /in acest mic inceput" oricine ar putea a&uta la crearea unei
lumi mai sanatoase si mai %ericite(
0eii #ostri creaza scindare
Ce se intampla in lume2 Crestinii il a#eti pe /umnezeu" hindusii au zeii lor" mahomedanii au conceptia lor
particulara despre /umnezeu ' %iecare mica secta cu ade#arul ei particular1 si toate aceste ade#aruri de#in
ca niste !oli in lume" separand oamenii( Aceste ade#aruri in mainile celor putini de#in mi&loace de
e-ploatare( Mer$i pe la %iecare secta" una dupa alta" incercandu'le pe toate" deoarece ti'ai pierdut simtul
discriminarii" deoarece su%eri si #rei un remediu" iar tu accepti orice remediu care iti este o%erit de catre
orice secta" %ie crestina" hindusa sau oricare alta( /eci" ce se intampla2 0eii tai scindeaza" impart"
credintele tale in /umnezeu creaza aceasta scindare si totusi #or!im despre %raterntitatea omului" unitatea
acestuia in /umnezeu si in acelasi timp re%uzam lucrurile pe care dorim sa le descoperim deoarece ne
a$atam de aceste credinte" ca si cum acestea ar %i cele mai puternice mi&loace de a distru$e limitarea" insa
acestea doar o intensi%ica( Toate acestea sunt atat de e#idente(
Ade#arata reli$ie
59
4titi ce este reli$ia2 7u este incantatia" nu este a %ace pu&a" sau orice alt ritual" nu este inchinarea la zei
de tinichea sau statui din piatra" ea nu se a%la in temple sau !iserici" nu este a citi @i!lia sau @ha$a#at'5ita"
nu este repetarea unui nume sacru sau urmarea unor altor superstitii in#entate de oameni( 7ici unul din
aceste lucruri nu este reli$ie(
Reli$ia este sentimentul !unatatii ca iu!ire" care este la %el ca un %lu#iu #iu intr'o miscare #esnica( In
aceasta stare #eti descoperi ca #ine un moment cand nu mai e-ista nici o cautare1 si acest %inal al cautarii
este inceputul a ce#a cu totul di%erit( Cautarea lui /umnezeu" a ade#arului" sentimentul de a %i in totalitate
!un – nu culti#area !unatatii" a umilintei" insa cautand ce#a care se a%la dincolo de in#entiile si trucurile
mintii" inseamna a trai in acel ce#a" a %i constient de acesta – aceasta este ade#arata reli$ie( /ar puteti
%ace asta doar atunci cand parasiti !alta sapand propriul canal pentru a iesi a%ara in %lu#iul #ietii( Atunci
#iata are un mod uimitor" surprinzator de a a#ea $ri&a de tine" deoarece atunci nu e-ista nici o $ri&a din
partea ta( Viata te poarta unde #rea deoarece esti parte din ea insasi1 atunci nu e-ista nici o pro!lema de
securitate" sau cu pri#ire la ceea ce oamenii spun sau ce nu spun" si aceasta este %rumusetea #ietii(
6n minunat re%u$iu
Care este im!oldul din spatele cautarii lui /umnezeu" si este reala aceasta cautare2 +entru cei mai multi
dintre noi aceasta este o e#adare din realitate( /eci" tre!uie sa ne %ie %oarte clar noua insine" daca aceasta
cautare a lui /umnezeu este o e#adare" sau daca este #or!a de a cauta ade#arul in tot – ade#arul in
relatiile noastre" ade#arul in #aloarea lucrurilor" ade#arul ideilor( /aca suntem in cautarea lui /umnezeu
doar pentru ca ne'am saturat de aceasta lume si mizeriile ei" atunci este o e#adare( Atunci il cream pe
/umnezeu" si prin urmare acesta nu este /umnezeu( /umnezeul templelor" al cartilor" in mod e#ident nu
este /umnezeu – este o e#adare minunata( /ar daca #om incerca sa $asim ade#arul" nu doar in unele
actiuni" ci in toate actiunile" ideile si relatiile noastre" daca #om cauta sa e#aluam corect hrana"
im!racamintea" adapostul" atunci mintea noastra #a %i capa!ila sa ai!a claritate si intele$ere si #om $asi
realitatea atunci cand o #om cauta( Atunci nu #a %i o e#adare( /ar daca suntem con%uzi cu pri#ire la lucrurile
lumesti – alimente" im!racaminte" adapost" relatii si idei – cum putem descoperi realitatea2 7oi putem doar
in#enta realitatea( /eci" /umnezeu" ade#arul sau realitatea nu poate %i cunoscut de o minte care este
con%uza" limitata" conditionata( Cum poate o ast%el de minte $asi realitatea sau pe /umnezeu2 Mai intai ea
tre!uie sa se deconditioneze pe sine insasi( Ea tre!uie sa se eli!ereze de propriile sale limitari" si doar apoi
poate sti ce este /umnezeu – e#ident" nu inainte( Realitatea este necunoscutul" si ceea ce este cunoscut
nu este real(
/umnezeul tau nu este /umnezeu
6n om care crede intr'un /umnezeu niciodata nu'l #a $asi pe /umnezeu( /aca sunteti deschisi realitatii
nu poate e-ista credinta in realitate( /aca sunteti deschisi %ata de necunoscut" nu poate e-ista credinta %ata
de acesta( +ana la urma credinta este o %orma de auto'protectie" si doar o minte meschina poate crede intr'
un 0eu sau /umnezeu( +ri#iti credinta a#iatorilor in timpul raz!oiului care spuneau ca erau insotiti de
/umnezeu atunci cand lansau !om!ele; Tu crezi in /umnezeu atunci cand ucizi" atunci cand e-ploatezi
oameni( Te inchini lui /umnezeu si mer$i sa storci cat mai multi !ani %ara mila" sustii armata dar spui ca tu
crezi in mila" compasiune" !unatate((( Cat timp e-ista credinta" nu poate e-ista necunoscutul1 nu poti $andi
cu pri#ire la necunoscut" $andirea nu'l poate e#alua( Mintea este un produs al trecutului" rezultatul lui ieri" si
o ast%el de minte poate %i deschisa spre necunoscut2 Aceasta poate proiecta doar o ima$ine" doar ca
proiectia nu este realitatea1 deci /umnezeu nu este /umnezeu – este o ima$ine personala creata de tine"
o ima$ine pentru propria'ti satis%actie( Realitatea poate e-ista doar atunci cand mintea isi intele$e intre$ul
proces de sine si a&un$e la %inal( Atunci #and mintea este complet $oala" a!ia atunci este capa!ila de a
percepe necunoscutul( Mintea nu este puri%icata pana cand nu intele$e esenta relatiei – relatia sa cu
proprietatea" cu oamenii – pana cand nu sta!ileste o relatie corecta cu totul( +ana cand nu intele$e intre$ul
proces al con%lictului in relatie" mintea nu poate %i li!era( 7umai atunci cand mintea este in intre$ime tacuta"
complet inacti#a" %ara nici un %el de proiectii" cand nu mai cauta si nu mai urmareste nimic %iind complet
linistita – doar atunci ceea ce este etern si atemporal #ine in %iinta(
.mul reli$ios
Care este starea mintii care a%irma 9eu nu stiu daca e-ista /umnezeu" daca e-ista iu!ire:" adica atunci
cand nu e-ista nici un raspuns al memoriei2 Va ro$ sa nu raspundeti imediat la aceasta intre!are" deoarece
daca o %aceti raspunsul #a %i doar recunoasterea a ceea ce credeti ca ar tre!ui sau nu ar tre!ui sa %ie( /aca
spui 9este o stare de ne$are:" tu o compari cu ceea ce stii de&a1 prin urmare acea stare in care spui 9nu
stiu: este ine-istenta(((
/eci mintea care este capa!ila a spune 9eu nu stiu: se a%la in starea unica in care orice poate %i
descoperit( /ar omul care spune 9eu stiu:" omul care a e-perimentat o in%initate de #arietati de e-periente
umane si a carui minte este impo#arata de in%ormatii" de cunostinte enciclopedice" poate el e-periemnta
60
#reodata ce#a care nu poate %i acumulat2 Aceasta #a %i e-trem de $reu( Cand mintea lasa deoparte toate
cunostintele pe care le'a do!andit" atunci cand pentru ea nu mai e-ista nici un @uddha" nici un Christ" nici
un maestru" nici un in#atator" nici un %el de reli$ie" nici o in#atatura1 atunci cand mintea este complet
sin$ura" necontaminata" ceea ce inseamna ca miscarea ei a a&uns la %inal" doar atunci e-ista posi!ilitatea
unei e-traordinare re#olutii" a unei %undamentale schim!ari((( .mul reli$ios este cel care nu apartine nici
unei reli$ii" nici unei natiuni" nici unei rase" care este complet sin$ur interior" intr'o stare de ne'cunoastere"
si pentru el !inecu#antarea sacrului #ine in %iinta(
7ecunoasterea
/aca cine#a poate a&un$e cu ade#arat la aceasta stare de a spune 9eu nu stiu:" aceasta indica un
e-traordinar sentiment de umilinta1 nu e-ista aro$anta cunoasterii" nu e-ista nici un raspuns do$matic"
doctrinar pentru a impresiona( Cand pot a%irma cu ade#arat 9nu stiu:" ceea ce %oarte putini sunt capa!ili" in
aceasta stare %rica inceteaza in totalitate deoarece orice sentiment de recunoastere" de cautare in memorie
a a&uns la %inal1 nu mai e-ista in#esti$are in domeniul cunoasterii( Apoi urmeaza ce#a e-traordinar( /aca ati
urmarit pana acum ceea ce am spus" nu doar #er!al" ci ati e-perimentat cu ade#arat" #eti descoperi ca
atunci cand spuneti 9nu stiu: orice conditionare ia s%arsit( 4i care este atunci starea mintii2
Cautam ce#a permanent – permanent in sensul timpului" ce#a de durata #esnica( Vedem ca totul in &urul
nostru este tranzitoriu" in miscare" nastere" decadenta si moarte" si noi cautam intotdeauna sta!ilitate" ce#a
care #a dainui in domeniul cunoscutului( Cunoasterea %unctioneaza doar prin $andire" care este un raspuns
pro#ocat de memorie( Vazand toate acestea" daca as dori sa pun capat $andirii" ce ar tre!ui sa %ac2 Cu
si$uranta" prin auto'cunoastere tre!uie sa %iu constient de intre$ul proces al $andirii mele( Tre!uie sa
o!ser# ca %iecare $and" chiar si su!til" chiar si ele#at" chiar si stupid sau oricat de &osnic ar %i" isi are
radacinile in cunoscut" in memorie( /aca eu #ad aceasta %oarte clar" atunci cand mintea se con%runta cu o
pro!lema imensa" #a %i capa!ila sa spuna 9nu stiu: deoarece nu are nici un raspuns(
/incolo de limitele credintelor
A %i teist sau ateu pentru mine am!ele sunt la %el de a!surde( /aca ai sti ce este ade#arul" ce este
/umnezeu" nu ai %i nici teist nici ateu deoarece in aceasta constientizare credinta este inutila( Aceasta este
pentru omul care nu este constient" care doar spera si presupune" care pri#este credinta sau necredinta sa
doar ca un spri&in care sa'l conduca spre a actiona intr'un anumit %el(
Acum" daca #eti pri#i aceasta intr'un mod di%erit" #eti descoperi #oi insi#a" indi#idual realitatea" ce#a ce
este dincolo de toate limitarile credintei" dincolo de iluzia cu#intelor( /ar aceasta – descoperirea ade#arului
sau a lui /umnezeu – cere multa inteli$enta" ceea ce nu inseamna a a#ea sau a nu a#ea credinta" ci
recunoasterea o!stacolelor create de lipsa inteli$entei( /eci" pentru a'l descoperi de /umnezeu sau
ade#arul – si eu spun ca un ast%el de lucru e-ista" deoarece l'am realizat – pentru a'l recunoaste" pentru a'l
realiza" mintea tre!uie sa %ie puri%icata de toate piedicile care au %ost create de'a lun$ul #eacurilor datorita
ne#oii de auto'protectie si securitate( 7u poti %i li!er de ne#oia de securitate pur si simplu a%irmand ca esti
li!er( +entru a trece dincolo de aceste o!stacole tre!uie sa ai o mare inteli$enta" nu doar intelect( +entru
mine" inteli$enta este atunci cand mintea si inima sunt intr'o armonie deplina1 atunci #ei descoperi de unul
sin$ur %ara a intre!a pe cine#a" ce este realitatea(
<i!er de reteaua timpului
3ara meditatie nu e-ista cunoastere de sine1 %ara cunoasterea de sine nu e-ista meditatie( /eci" tu
tre!uie sa incepi sa te cunosti( 7u poti a&un$e departe %ara a cunoaste impre&urimile" %ara a cunoaste
procesele zilnice de $andire" simtire si actiune( Alt%el spus" $andirea tre!uie sa'si intelea$a propriul mod de
lucru si atunci cand #ei #edea" prin auto'o!ser#are cum %unctioneaza" #ei o!ser#a ca $andirea se misca de
la necunoscut la cunoscut( 7u poti $andi despre necunoscut( Ceea ce cunoasteti nu este real deoarece
ceea ce cunoasteti este numai in timp( A %i li!er de reteaua timpului este o preocupare ma&ora" nu sa te
$andesti la necunoscut" deoarece nu te poti $andi la necunoscut( Raspunsurile la ru$aciunile #oastre %ac
parte din cunoscut( +entru a primi necunoscutul" mintea insasi tre!uie sa de#ina necunoscut( Mintea este
rezultatul procesului de $andire" rezultatul timpului" iar acest proces de $andire tre!uie sa ai!a un s%arsit(
Mintea nu poate $andi ceea ce este etern" atemporal1 de aceea mintea tre!uie sa %ie li!era de timp"
procesul timpului" in minte tre!uie sa %ie dizol#at( /oar atunci cand mintea este complet li!era de ieri" si prin
urmare nu %oloseste prezentul ca un mi&loc pentru #iitor" este capa!ila de a primi #esnicia((( +rin urmare"
preocuparea noastra in meditatie este de a ne auto'cunoaste" nu doar super%icial" ci a cunoaste intre$ul
continut interior" al constiintei noastre ascunse( 3ara a cunoaste toate acestea si %ara a %i li!er de
conditionarile acestora" nu #eti putea trece dincolo de limitele mintii( Acesta este moti#ul pentru care
procesul de $andire tre!uie sa inceteze" si pentru ca acesta sa inceteze" tre!uie sa e-iste cunoasterea de
sine( +rin urmare" meditatia este inceputul intelepciunii" care inseamna a'ti intele$e propria minte si inima(
61
Meditatia
4a a!ordam pas cu pas ce anume este meditatia( Va ro$" nu asteptati pana la capat" in speranta ca #eti
a#ea o descriere completa a modului de a medita( Ceea ce %acem noi acum este o parte a meditatiei(
Acum" primul lucru pe care tre!uie sa'l %acem este sa %im constienti de $anditor" si nu sa incercam sa
rezol#am contradictia producand o inte$rare intre $andire si $anditor( 5anditorul este entitatea psiholo$ica
care a acumulat e-perienta si cunostinte1 el este le$at de centrul timpului" care este rezultatul continuei
schim!ari si in%luente a mediului" si el pri#este" asculta" traieste si e-perimenteaza din acest centru( Atata
timp cat cine#a nu intele$e structura si anatomia acestui centru #or e-ista intotdeauna con%licte si mintea
a%lata in con%lict nu are posi!ilitatea de a intele$e pro%unzimea si %rumusetea meditatie(
In meditatie nu poate e-ista $anditor" ceea ce inseamna ca $andirea tre!uie sa inceteze – $andirea care
are dorinta si nera!darea de a o!tine un rezultat( Meditatia nu are nimic de a %ace cu o!tinerea unui
rezultat( 7u inseamna a respira intr'un anumit %el" sau a'ti pri#i #ar%ul nasului" sau a'ti trezi puterea de a
realiza anumite trucuri" sau tot restul de prostii si non'sensuri((( Meditatia nu este ce#a ina%ara #ietii( Cand
conducecti o masina sau sunteti intr'un auto!uz" atunci cand suntenti prinsi in con#ersatii %ara nici un tel"
atunci cand #a plim!ati sin$ur printr'o padure sau urmariti un %luture in !ataia #antului – sa %ii constient" %ara
nici o ale$ere" de tot" %ace parte din meditatie(
Cunoaste un $and in totalitatea sa
A nu %i nimic este inceputul li!ertatii( /eci" daca sunteti capa!ili de a simti" de a ptrunde in aceasta" #eti
descoperi" #eti de#eni constienti ca nu sunteti li!eri" ca sunteti o!li$ati a %ace di%erite lucruri si in acelasi
timp mintea spera sa %ie li!era( 4i puteti #edea ca cele doua sunt contradictorii( /eci" mintea tre!uie sa
in#esti$heze de ce se a$ata de ce#a( Toate acestea implica o munca $rea( Este mult mai di%icil decat a
mer$e la !irou" decat orice munca %izica" decat toate stiintele la un loc( Mintea umila" inteli$enta este
preocupata de ea insasi %ara a %i auto'centrata1 prin urmare ea tre!uie sa %ie e-traordinar de alerta"
constienta si asta inseamna o munca $rea in %iecare zi" in %iecare ora" in %iecare minut((( Aceasta munca
cere insistenta deoarece li!ertatea nu #ine usor( Totul te impiedica – sotia" sotul" copiii" prietenii tai" zeiii si
reli$ia ta" traditia ta( Toate acestea #or impiedica" insa #oi le'ati creat deoarece doriti securitate( 4i mintea
este in cautarea securitatii pe care niciodata nu o poate $asi( /aca pri#iti un pic lumea" #eti #edea ca nu
e-ista ce#a precum securitatea( 4otia moare" moare sotul" %iul pleaca departe – se intampla ce#a( Viata nu
este statica" desi ne'ar placea sa %ie asa( 7ici o relatie nu este statica" deoarece intrea$a #iata este
miscare( Aceasta este ce#a care tre!uie sa %ie inteles" ade#arul este ce#a care tre!uie sa %ie #azut" simtit"
si nu ce#a despre care doar ar$umentam( Atunci #eti #edea" pe masura ce incepem sa in#esti$am" ca
acesta este cu ade#arat procesul meditatiei(
/ar nu #a lasati %ascinati de acest cu#ant( A %i constient de %iecare $and" a cunoaste sursa din care #ine
acesta si care este intentia sa – aceasta este meditatia( 4i a cunoaste in totalitate mecanismul unui sin$ur
$and" ne re#eleaza intre$ul proces al mintii(
Aprinde %lacara cunoasterii de sine
/aca #i se pare di%icil sa %iti constienti" atunci e-periemntati scriind %iecare $and si sentiment care apare
de'a lun$ul zilei1 scrie reactiile tale de $elozie" in#idie" #anitate" senzualitate" intentiile din spatele cu#intelor
tale" si asa mai departe( Rezer#a'ti un timp inainte de micul de&un pentru a scrie si rezer#a'ti de asemena
un timp inainte de a mer$e la culcare" renuntand la unele acti#itati sociale" etc( /aca scrii aceste lucruri ori
de cate ori poti de'a lun$ul zilei iar seara inainte de culcare #ei re#edea tot ce ai scris in timpul zilei"
studiind si e-aminand %ara nici un %el de &udecata" %ara condamnare" #ei incepe sa descoperi cauzele
ascunse ale $andurilor si sentimentelor tale" dorintelor si cu#intelor(((
Acum" cel mai important lucru in acest sens este a studia cu o inteli$enta li!era ceea ce ai scris si in
acest studiu #ei de#eni constient de propria stare( In %lacara contiintei de sine" a cunoasterii de sine"
cauzele con%lictului sunt descoperite si consumate( Ar tre!ui sa continui sa'ti scrii $andurile si sentimentele"
intentiile si reactiile" nu o data sau de doua ori" ci pentru un numar considera!il de zile" pana cand #ei %i in
masura a %i constient de ele instantaneu(((
Meditatia nu este doar o constanta constiinta de sine ci este si o constanta a!andonare de sine( /incolo
de s%era $andirii se a%la meditatia" din care #ine linistea intelepciunii1 si asa cea mai inalta seninatate este
realizata(
4criind ceea ce $andesti si simti" propriile dorinte si reactii" determina o constiinta interioara acti#a"
cooperarea intre constient si su!constient" iar acest lucru la randul sau duce la inte$rare si intele$ere(
Calea meditatiei
Este ade#arul ce#a de%initi#" a!solut" %i-2 Am dori sa %ie a!solut deoarece atunci ne'am putea re%u$ia in
el( Am dori sa %ie permanent" deoarece atunci l'am putea poseda si am putea $asi in el %ericirea( /ar este
ade#arul a!solut" continuu pentru a'l e-periemnta din nou si din nou2 Repetarea e-perientei este simpla
62
culti#are a memoriei" nu'i asa2 In momentele de liniste" am putea e-perimenta un anumit ade#ar" dar daca
ne a$atam de acea e-perienta" prin memorie" pentru a o %ace %i-a" a!soluta – mai este acesta ade#ar2
Este ade#arul continuitatea" culti#area memoriei2 4i ade#arul poate %i $asit doar atunci cand mintea este
complet linistita2 Atunci cand mintea nu este prinsa in amintiri" nu culti#a memoria ca centru de
recunoastere" dar sunt constient de tot ceea ce spun" de tot ceea ce %ac in relatiile si acti#itatile mele"
#azand ade#arul in orice asa cum este clipa de clipa – cu si$uranta aceasta este calea meditatiei" nu'i asa2
7u e-ista intele$ere decat atunci cand mintea este linistita" iar mintea nu poate %i linistita atata timp cat
se i$nora pe sine( Aceasta i$noranta nu este inlaturata prin nici o %orma de disciplina sau prin urmarea unei
anumite doctrine antice sau moderne( Credinta creaza doar rezistenta" izolare" iar in cazul in care e-ista
izolare" nu e-ista posi!ilitatea linistii( <inistea #ine doar atunci cand am inteles intre$ul proces al mintii – a
di%eritelor entitati a%late in con%lict unele cu altele" care alcatuiesc 9Eu'l:( Aceasta este o sarcina di%icila" ne
indreptam catre altii pentru a in#ata di#erse trucuri pe care le numim meditatie( Trucurile mintii nu sunt
meditatie( Meditatia este inceputul cunoasterii de sine" si %ara meditatie nu e-ista cunoastere de sine(
Mintea in starea de creatie
Meditatia este $olirea mintii de toate lucrurile pe care mintea le'a asezat impreuna( /aca o %aci – pro!a!il
nu o s'o %aci" dar nu conteaza" doar asculta acum – #ei descoperi ca e-ista un e-traordinar spatiu in minte"
si acest spatiu este li!er( Asa ca tre!uie sa cauti li!ertatea inca de la inceput si nu doar sa astepti sperand
sa o do!andesti intr'un %inal( Tre!uie sa cauti semni%icatia li!ertatii in munca ta" in relatii" in tot ceea ce %aci(
Atunci #ei descoperi ca meditatia este creatie(
Creatia este un cu#ant pe care cu totii il %olosim atat de super%icial" atat de usor( 6n pictor plaseaza
cate#a culori pe o panza si suntem e-trem de incantati de asta( Asta este realizarea lui" modalitatea prin
care el se e-prima" este ceea ce el #inde pentru a o!tine !ani sau reputatie – si el numeste asta 9creatie:;
3iecare scriitor 9creeaza: si e-ista scoli de 9creatie: literara" dar acestea nu au nimic de a %ace cu creatia(
Aceasta este tot raspunsul conditionat al mintii care traieste intr'o anumita societate(
Creatia de care #or!esc este ce#a cu totul di%erit( Este mintea care se a%la in starea de creatie( Ea poate
sau nu poate e-prima aceasta stare( E-presia are o #aloare %oarte mica( Aceasta stare de creatie nu are o
cauza" si prin urmare" mintea a%lata in aceasta stare in %iecare moment traieste si moare" iu!este si e-ista(
Totalitatea acestora este meditatia(
Aseaza %undamentul imediat
. minte linistita nu cauta nici un %el de e-perienta( 4i deci este complet linistita" %ara nici o miscare spre
trecut" si prin urmare li!era de cunoscut atunci #ei $asi" daca ai a&uns atat de departe" ca e-ista o miscare
a necunoscutului care nu este recunoscuta" care nu este traducti!ila" care nu poate %i redata in cu#inte –
atunci #ei descoperi ca e-istenta este o miscare imensa( Aceasta miscare este atemporala deoarece acolo
nu e-ista nici timp" nici spatiu" nici cine#a care sa e-perimenteze" nici ce#a de casti$at sau de realizat( .
ast%el de minte stie ce este creatia – nu creatia pictorului" a poetului" #er!alizarea1 ci creatia care nu are un
moti#" care nu are nici o e-presie( Aceasta creatie este iu!irea si moartea(
Toata trea!a asta de la inceput pana la s%arsit este calea meditatiei( 6n om care mediteaza tre!uie sa se
intelea$a pe sine( 3ara cunoasterea de sine nu se poate mer$e mai departe( .ricat de mult ai incerca sa
mer$i mai departe" #ei putea mer$e doar in proiectia ta1 si propria ta proiectie este %oarte apropiata" este
%oarte stransa si nu te duce nicaieri( Meditatia este procesul de sta!ilire a acestei !aze imediat si realizarea
acestei stari de liniste natural" %ara nici un e%ort( 4i doar atunci mintea #a patrunde dincolo de timp" dincolo
de e-perienta si dincolo de cunoastere(
5asiti linistea
/aca ati in#esti$at ce este meditatia si ati inteles intre$ul proces al $andirii #eti descoperi ca mintea este
complet linistita( In aceasta liniste totala a mintii nu e-ista nici un pri#itor" nici un o!ser#ator" si prin urmare
nici un e-perimentator1 nu e-ista nici o entitate care sa acumuleze e-perienta" care este o acti#itate
speci%ica mintii e$ocentrice( 7u spune 9acesta este samadhi: – care este tot un non'sens" deoarece doar
ati citit despre el intr'o carte si nu l'ati descoperit sin$uri( E-ista o mare di%erenta intre cu#ant si lucru(
Cu#antul nu este lucrul1 cu#antul usa nu este lucrul numit usa( /eci" a medita inseamna a $oli mintea de
acti#itatile auto'centrate( 4i daca ati a&uns atat de departe in meditatie" #eti $asi ca acolo este liniste" un #id
total( Mintea este necontaminata de societate1 ea nu mai este supusa nici unei in%luente" nici unei presiuni"
nici unei dorinte( Este complet sin$ura1 si %iind sin$ura" de neatins" ea este inocenta( +rin urmare" e-ista
posi!ilitatea ca ceea ce este atemporal" etern sa #ina in %iinta ta(
Acest intre$ proces este meditatia(
5enerozitatea inimii este inceputul meditatiei
63
Vom discuta despre ce#a care necesita o minte care are capacitatea de a patrunde %oarte adanc( Tre!uie
sa incepem de %oarte aproape" deoarece nu putem a&un$e departe daca nu stim cum sa incepem" cum sa
%acem primul pas( In%lorirea meditatiei este !unatatea si $enerozitatea inimii" este inceputul meditatiei( Am
discutat multe lucruri le$ate de #iata" autoritate" am!itie" %rica" lacomie" in#idie" moarte" timp" am discutat
despre multe lucruri( /aca o!ser#ati" daca a#eti capacitatea de patrundere" daca ascultati cu atentie"
acesta este %undamentul mintii care este capa!ila de a medita( 7u poti medita daca esti am!itios – te poti
doar &uca cu ideea de meditatie( /aca mintea ta este stapanita de autoritate" le$ata de traditie" acceptand'
o" urmand'o" niciodata nu #ei cunoaste ce inseamna a medita" aceasta e-traordinara %rumusete(((
Este realizarea propriei impliniri in timp" care permite $enerozitatea( 4i ai ne#oie de o minte $eneroasa –
nu doar o minte cuprinzatoare" o minte care sa in$lo!eze spatiul" ci de asemenea o inima care o%era %ara
$andire" %ara moti# si care nu cauta nici o recompensa in schim!( /ar pentru a darui putin sau mult" este
necesara calitatea spontaneitatii de a darui %ara nici o retinere" %ara nici o limitare( 7u poate e-ista meditatie
%ara $enerozitate" %ara !unatate – ceea ce inseamna a %i li!er de mandrie" niciodata pentru a o!tine
succesul" niciodata pentru a %i cele!ru1 ceea ce inseamna sa mori %ata de tot ceea ce ai realizat" in %iecare
minut al zilei( /oar acesta este terenul %ertil in care !unatatea poate creste" poate in%lori( 4i meditatia este
in%lorirea !unatatii(
Meditatia este esentiala in #iata
+entru a intele$e aceasta intrea$a pro!lema a in%luentei" in%luenta e-perientei" in%luenta cunoasterii" a
moti#atiilor interioare si e-terioare – pentru a descoperi ce este ade#arat si ce este %als si de a #edea
ade#arul in asa'numitul %als – toate acestea necesita o perspecti#a e-traordinara" o pro%unda intele$ere
interioara a lucrurilor asa cum sunt" nu'i asa2 Acest intre$ proces este" cu si$uranta" calea meditatiei(
Meditatia este esentiala in #iata" in e-istenta noastra zilnica" precum este esentiala %rumusetea( +erceptia
%rumusetii" sensi!ilitatea %ata de urat precum si %ata de %rumos este esentiala – a #edea un copac %rumos"
cerul minunat al unei seri" a #edea #astul orizont unde se aduna norii cand rasare soarele( Toate acestea
sunt necesare" perceptia %rumusetii si intele$erea caii meditatiei" deoarece toate acestea sunt #iata" cum de
asemenea si a mer$e la !irou" neintele$erile" mizeriile" continua incordare" an-ietatea" %ricile pro%unde"
iu!irea si %oametea( Acum" intele$erea acestui intre$ proces al e-istentei – in%luentele" necazurile"
tensiunile zilnice" conceptiile autoritare" actiunile politice si asa mai departe – toate acestea sunt #iata1 si
procesul de intele$ere a acestui tot si eli!erarea mintii" este meditatia( /aca cine#a intele$e cu ade#arat
aceasta #iata" atunci e-ista intotdeauna procesul meditati#" intotdeauna e-ista procesul contemplatiei – dar
nu le$at de ce#a( 3ii constient de intre$ul proces al e-istentei" o!ser#a'l" patrunde in el %ara patima si %ii
li!er de acesta – aceasta este meditatia(
64