You are on page 1of 64

vI c'r-{} $r.IA I} [J R.

TEA
lh'trr\ l',1 UAt ffiil SEMIOtr,OGIE I'SIIFIIATR.ICA
Casa cle Hcliturd
\$qmus
2003
$asa cle fficlitur;i
..:Ilamus
,l.r\
?003
Str. e logca ?.E,lagi 6$0CI
[Jirector: Traian Luca
'lel.
023?-2{1808
e-rnai I : carte@ven us. rcr
lSBl{: 973-8174-93-7
f)ese ri,erea CIF) a Bibliotecii f{alionale
Buftea, Victoria
IVIAN UAL DE SHMIOLOGIF P.$II.IIATTEICA
Casa cle Eclitul'd Venus, ?003
1ZSp.,25cm
l$Bld: 973-8174-93..7
INr-lr(}tiLIC[R8.................. ............................s
t N',rb. tt!'l uL t)st ll tAl'tilc
i.litilMlOt,(){JlA SFINT.AJ'llit gt PERCIiP'f'tF)t (t)r. Victoria I}urrea).......................20
Ll.'l'rrlburlri crntit:rtivealesenzorirlitiitii..................
...............,.........21
1.2.
'f'ulbrrriirilc
calitatiye ale senzorillitiitii.................. ..........,,......,......22
2. StiMI()LoGt,l f;Arunilill (Dr. r/ictoria
llurtea)........... .....................3s
2.1.'l'ulburririle aic fnrnrei girrrlirii.......... .......................J7
2. I . L
'l'ulbrrriirile
qeneralc in lcrrnra saLr procesel,: giirrdirii..........................................37
2.1.2.
'Iirlhurllr'ile
specifice in lbrrna e;inciirii ...............:jE
2.2.'l'ulhuririle ref-erito:rrc la con{inutul girrrlir.ii.......... ...................,...4J
2.3.'l'ulburirile exJrresiei verbalc
Ai
grnlice ale glinrlirii.... ..................52
.?.3. l. l)islosiile ..................... ...............-52
?.3.12. Dislaziile (afaziile)
.....................55
2.11.11. l)islaliile
..............56
2.3.21.'['ull-rurfuile linrba.jului scris................ .............."57
2.4.iVletoderlcinlestigareaginrlir-ii.........................................:..................................,59
.1. SFIlllIOl-OclA lI\,IAGlN,4J'tEt (Dr. Victoria t-lurrea) ........................,62
.1. Sliiivlt()l,OOlA ATFINJ't[]l (t)r. Victoria Burtea)........... ....................64
4.1. l)isproscrii cantitative.. ............... ....{r.l
4.2. IVIctorlc tle investigarc clirrici a alen{iei........... ...............................(r6
5. SiaNt l()1,0(ll:\ illElllORttit (l)r. Victoria llurter)........... ....................67
5. l. l)isrlrreziile cantitative .......................(i7
5.2 l)isnrncziile calitatir e..... .....................7 I
5.f. Nlctode de irrvestigare clinicil a nrenroriei........ ..........................,....24
6. SFl,lvl lOl,OGlA PliO(--FISELOIt At,'ttCTIVE (t)r. Victoria Burtea)...........................76
7. SttillIOl,()(;lA MANIF!tST/iRtLOlt lNS',t'tNCTtjr\Llt (Dr. Victoria llurtea).......85
7.1.'l'ulburlrilr instinctului alinrcntar ...........................85
7.2.'I'rrlhuririle irrstinctulrri de apirare ................,........85
7.-]
'l
rrlhurr'irile ilrsiinctului sexua|..........,. ......................86
8. :ililM l()l,OClA PltOCEStit,OR VOt,tTtONAt,Fl, (Dr. !'ictoria Rurtea)...................89
8.1.
'l'ullrurlrile
cantitntive ule I'oirr{ei:..... ......................89
8.2.'l'trlhrrrrir"ile calitalive alc voin!ei..........:............. ..............................91
9. SFrrvlro|-ocrA ACTIVITATII............ ...........................92
10. SI'lN4 l()I-O.:llr\ CONgT'ttN'!'I4l (Dr. Victoria Burtea)........... ..,....;....98
l().1.'I'ulburiri cantitative ale corr5tiintci ...................,...99
It).2. T'rrlbrrrir.i calit:rtive nlc congtiinfei ......,,.,,.....,......100
I l. SENIIOLOCIA I,ERSONALITA-1'lI (t)r. Victoria lturtea)................................,....105
12. NIIt'fOI)0 n)E TNVEST'tGAtrE iN l,SllilAT'Rtfi (I)r, Corneliu lvtoSoiu)..............1 I I
Iil D t.I ( r{; RA tjt t:t sE t,r:c , I vA ................ ....................... .........................I ).b
Putrlicatie sponsorizatd cle ELI - LILLY
Matttrai rlt:
IN'l'lr'r il)tlCElilrl
"Nu pLrtenr aprrecit niciodatii nrai bine exyrerienta clirriett, Stiinll
yi
pdtrtlrldllea psihologici a urrLri nretlic, clccAt arLrnci c6nil il ascultdnt
cLrnr
irtteroglleazi bolnavttl''
Nocl Flessinger
(
rr sigura'[[ mai nr.lt dec:it iu orice arta speciarifate nrc-clicala,
scrrriolrrlrrir clinicd p.silriirtricd este ciliiuza artei
;i
gtiiniei r,ediculLri
pe
clrttttttil r.riionantcntttltri
cle sintezd ce <lrrcc- la cliagnostic. Incli{crent
cle
nrcrtlclLil ,lc cliagnostic ur-ilizat, politetic ?n cazul DSI\4 i\.'. sau monotetic
in
cilzttl lt'lr 10. sctnnele qi sintlltornele psihice constitlie piatra cle telrelie
a
oliclir':i li,rurulari cli agnostice.
lr l,rnualul cie serrriolcrgie psihiatr.ica
se aclreseazd stuclen[ilor
la
trtetlicitr:r reziden!ilor in psihiatrie, nieclicilor cie nrcciic:ipi ge6erald precum ii
atltttr cirli rr{)rii de persoaue care lucreazi cu sau i.erijesc bolnal,i psihici
(psihol,,,ri i.linici, ntrrse, asistc-nfi sociali, etc.).
ir,,'trSirea no!iurrilor prezentate
in acest ntrnual asigurd inlirturarea
prirtcig*rl. itrr rsJss
cle eroare in precizarea
criagnosticuliri; o ana'urezd
r;uttrarii. lrrrrtri in f'gd, o teh.icd gi conduiti gregiti cle erraminare cli'icd,
o
ctttt'ir'stcr' insrficientd a datelor obfir-rute. Insista.d asupra educdrii
"sctrti.l",rice", vom invdta nu nurnai sd privinr ci ',sa gi veclem,,, aclicd
sd
ob5s1vi111i irr nrod corect,'cr.r ri-s.urozitate p.rr,.u a obfine clare autentice a cdror
virl()iI(i ,ir,r;'rrosticit
si o ctrrroagtcnt pc rleplirr.
Victoria Ilurtea
I NTEII.VTTJL PSIII I AT ITIC
in nredicinii interviul are o inrporlanl[ capitald aldturi de .:.rrtttittareit
t-tzicd a pacientului. Psihiatria, ca specialitate rnedical6 tru face exct
1'li''.
cit se
supune aceloragi reguli. l)eosebirea consti in faptul czi in psiliiatrie
"ralttarc-a
paciengilor cuprinde in plus examinarea psihica. Interviirl in psilri:rtrie este
unul extreni d,: elaborat, acoperind irr pltrs dontenii ce
lirr
,lt istoria
dezvoltdrii individuale din copildrie (eclucafionala. thrniliala, proli"iionald,
maritalA, sexual6) precum gi funclionarea sa irr rlilerite arii, adr.rcir:,1 in felul
acesta un mare volum de informafie de-a lungul obscrvatiei qi irrtr:r:r,. 1i1lni1 .,'
pacientul. Ca atare, interviul se sttpraptlne l-recvent r"lrrtnindrii
psilropatologice, neputand delimita in mod ferm unde se tennitt[
irrt"rriitt!
li
tunde incepe examinarea psihicd. Ceea ce trebuie
'fnsl
strbliniat est,' lrrptul cd
examinarea psihicd (exarninarea psihopatologicd) nu se s'trbstituit: irrtcrviuh.ri
legat cle istoria medicali a inclividulrti precunr gi exantindri i f izice gi
neurologice a pacientului. Din contrS, acestea-stlnt etape oblir:rttorii in
examinarea psihiatricd gi care aldturi de cele specifice psihopat''l.gisg 4.t
drept scop culegerea de infonnalii in baza cdrora se formtrleazd clilrrrosticttl.
incadrarea nosograticd in psihiatrie se face inbaza asocierii dirrlrc anuntite
-\
semne gi simptome, intr-un anumit cadru de timp, intr-trn context ulobal clin
care boala somaticd (condilia meclicetld generali.;
9i
legdttrra crr
rrrtbstittlltt
psihoactivd nu pbt fi excluse, ci se cer a fi investigate cu tr':rlri atentia
ananrnestic, somatic (fizic) gi prin analize de laborator.
\|41fd 4!
tenriologie
psi
hiatricir
11t!f
g5.iglllologle rsltuatnca
l
l,ttltgimea stanclarcl a intervitrlui psihiatric este considerat6 a Ij intre
30 cle minute gi nu nrai mult de 90 cre minute, cu varialii in.rpuse cre
circumstante cum ar fi:
psihiatrie, (30 de nrinr-rte este consideratd lrurgimea medie a
' ri
inteiviului condus in camera cle garcl[), cabinet a'rbulator, seclia
de intenre, de chirr.rrgie a spitalului general etc.
surse exterioare;
istoricul mai mrrlt sau nrai pufin comqrlicat al pacientului;
tinrpul limitat
se apreciazd in mod frecvent ca fiincl extrem de fblositor pentru procesul
diagnosticdr:ii, extinderea de-a rungul a mai multor geclinfe a inten.iultri
psihiatric. Examinarea psihiatricd implicd .n proces cle er.aluare care adesc-a
nu se poate face numai in contexiul primului inten,iu, necesitdnd trneori zile
sau slptanrAni de observa{ie.
ScopLr! recunosc,t ca fiind cel mai impoftant al orichrui irrte^,iu
constd in obginerea unui volum cdt mai mare de informalii intrucdt in baza
lor, de-a l'ngul observaliei qi interacliunii cu pacientul se
.,,a
face evaiuarea
psihopatologic6.
calitatea dar qi cantitatea inrbmra[iei pe care pncientul o r.a reler.a
examinatorului este in fi.rnc1ie de legdtura, de graclul de comunicare care se va
stabili intre ei. Pacienttrl nu-qi va cleschicle sufletul gi nu va relata detalii
intime, irnportante pentm cliagnostic unei persoane in care nu are incredere.
Dorr[ caracteristici ale examinatorului sunt covar$itoare in a contribui ia
stabilirea gi menlincrea unei legdturi cu pacientul: respectul fala de acesta
lhrir a
fine
co't de statutul socio-economic gi inclif-erent cle aparenle (aspect
neglijent, mLlrclar, etc.) precunr gi compasiune fa[6
{e
sulerinla acestuia.
Victoria llirrteir
Itespect, compasiune, cdlch-trri sulletea:;cir, spontaneitate gi autcnticitutc sunt
trdsdttrri ale exutninatortrlrri necesare stabilirii uuei legituri de corrtrnicare.
O alti tehnic.l de intdrirc a unei relalii interpersonale este cle a asculta
cll atenlie, fhra a intrenrpe pacientul in special in primele 5-10 minute ale
irtten'iulr-ri.'IJlterior exatninatonrl poate pune toate intrebirile necesare pentnl
clarritlcatea ir.rfelestrlui celor lelatate. Oricum nu-i va fi de nici trn lblos sd se
prel'acd cd infelege o istorie treclard sau confluzd. Notirrea celtir auzite irr
tin-rpr-rl intervittltri este o Llzanti trtilir pentru examirrator in veclcrea transcrierii
clatelor ir-r fcraia cle observafie, a intocnririi rapoarlelor pentrLr corlisiile de
expertizi a capacitdlii cle trrunr:i qi cle rnedicind lcgald, cAt
5i
a recldrii c:u cit
mai mlrltd acrlratete a spuselor pacienttrlui (dt--
n.rr-rlte oli rrotdnd intocnrai
cuvintele pacientr"rlui). Exaurirratorlrl va continua in tintp ce noteaza szi
rnerrfind crttrtactltl vizual cu pitcietrtul, oprindu-se dir-r scris claci c'rbservd ci
acesta devine suspicios gi nu miri cornunica.
Loctrl in care se desfhqoari exanrirrarea pc'ratc inf)rren[a procesul
interacliuriii itrterpersonale. Spaliul alocat ar trebui si fic linigtit, sd asigurc
r:onfiden{ialitatea celor relirtare (exceplie se fhq:e la examtnrr.ea prcienrilor
violenfi), Iird telefoane care sir zbdrnliie sau alte intruziuni. Scaunele trebrrie
sir fie aproximativ de aceeaqi iniil!inre qi conforl
$i
a$ezate astlbl incat
pacientrrl sd-gi poate alege distatnla fa![ de exarninator', cu nterrlinerea unui
contact vizual direct. Teoretic nici un obiect (rnasd, birou) nrr ar trebr-ri si se
interpund, in sensul unei baliere la propriu gi la figurat intre pacient gi
examinator. Condiliile ideale sr"rnt rareori intAlnite in practica de zi cu zi,
motiv pentru care se apreciazi cd orice spatiu in care medicul i;;i poate
concentra atenf ia asupra gdncir-rrilor gi emoliilor pacientului poate fi suficient.
Peutru oblinerea infnrrnaliilor este necesard o anumitd tehnici de
intenu'ievare. Anr"unite tipuri de intrebd,ri sunt utile in mod teoretic in aproape
toate interviurile. Sunt intrebirri care invitd pacientul la un raspuns mai
arillrlr, r;r altelc care-l irr.itd la un rispLrns scrlrt, precis. Anrbele tipuri srrnt ler
lbl
'l' 'irilc
in strategia efi:ctivi de a obfine inlbrrna[ii factuale sau i'fbr*ratii
leglrte tlr: stirile emo{ionale.
('el
mai nrare v.lum cle i'rbr,raf ii prin anrproarea rdspunsurilor
pe
carc-l rlr:nereazr ir acluc urmdtoarere
tipLrri cre intrebirri, in orcri'e
(li\ct ,-:i, riitoare:
- r,rtrel-rdri care-i cer pacientului
sa cleljneascd
o antrruita stare sau
rr!eles de exerriplu "ce i'lerege{i atunci c6nd sp''efi ca su'tefi
rl'.:presi\"'
sau
.,Ctrnr
crecleti cd estr: posibil ca vecinul dumneavoastrii
,,ri vad?i tot ce fhcefi in aparlanrent?.,
- rrrtrebari "ec'ou" care inr.,itd pacienttrr
sd co'tinue prin repetarea cre
ilitre exaurinatr)r a ultirnelor cuvinte din fraza enrisd cle pacie't,
cle
.{rxcllllplu "Cred cd a$a ceva nu o sd mai suport., _
.,Nu
o sd mai
ruporta!i?"
- trrtrelrari "p|obe"
satt
"excllrple"
srrnt irrtrcbari ci r izeazii detalii
:,r'cr--ifice-. Pacientul este in'itat sd explice ddnd exempre concrete intr_
,r:1111,1111115
situalie. De c;rc'iiilri..c&rd
apar astfel de disculii md
irrlirrii
9i
se a.jungre ra bdtaie."; "pol.estigi ultinra altercafie. cine a
irrrleput, ce a sptls. ce a[i rispu's etc.". Aceste tiptrri de i'trebSri care
lrr:ura.ieaza pacientul sd
'orbeascd
mai mult se utirizeazd in special la
irrr:eprrtul inten,iultri.
:
'r'irrnci
cdncl c'rorim s6 focalizdrn anumite aspecte ruu dorir.,-, o
clarificrri.. utilizam intrebdri care inl,itd la rd-spunsuri scurte, cum ar fi.,Ali
sldbit iri Liltinra lund?". Acest tip de intrebiri sunt'tire mai ares in cazul
pacien!rl,r'
care prezintd
tangen!ialitate,
circumstanlialitate.
reraxarea
asocialrri,,r,
:;au a celor inlribafi psihonrofor.
in generar nr_r se
'tirize
azit la
i'cep,lrrl i.te^,iului cleoarece dau pacieutului
sentimentul
neplicut cd este
interog;rt irnpicdicand
in acest fel stabilirea unei bune relafii de comunicare.
I
l0_ Vicroria,_B_!{!g___
_ _, _!&4!!q!lgq€!t1!4qg!g},sihiarrica
ll
Strategia el'ectivii de zr obline in{brnra{ii Iactuale (rcf cr itorrre la
evenimente din istoria personald, familialir, profbsionald, edtrr'rrtiotlali,
maritald etc.) imbina un'stil de chestionare actir', cu conjugarca irrlrL'tritrilor
'oecolr", sau a intrebdrilor
o'probd"
cu cele ce invit[ la rdspunsttri scttr I'r.
Pentru a obline infbrmaf ii in legirtLrri r:u stirile emoliottttle se
utilizeazf, in spccial intrebdri carc-i cer pacientultri sii clefineascd, sir t::rplice o
anurnitir stare, precurn gi intrebdrile "ecotf'. Petttru examinatorii rrr:ri
lltt!it.t
experintentafi sunt intreb[ri specifice ca de exeullltt: "Cum vd sirrrliti'/". O
altA tehnica este reprezentati de intrebdri directe,
{intite
pe o anutnitri sittra{ie
personald incarcatd r:mofional ctr ref-erire Ia sdnitatea nrertrbrilor,:l'' lirmilie,
situa!ii farniliale cle tensiune, discorclie, comportantent sexlral
'rl'Lrziv
in
familie, criticisn etc.
Cu preciidere in timpul exan.rinirrii psihiatrice, autoritatea rrrt:.lictrlrti
este conferitd de intrebdrile puse gi mai pulin de sthturile sau rii''{,Lrnsttrile
date. Este important cle subliniat in culegerea itrfbrmaliilor rr,rr:esitatea
corobordrii inlbnnaliei personale cu surse de inlbrmalie cu graclc rlile'rite de
obiectivitate: mcntbrii cle fhmilie, prieteni, vecini, polilie" profr:sori. cvalttiri
medicale anterioare etc.
Fentru a putea conduce la rrolumul de infbrma{ie necesat lorplnl;.11
diagnosticului, interviul psihiatric trebuie sd acopere in mod olrlignlsrl,'
urmdtoarele domenii:
I. Date demografice qi de identiticare
II. Motivele interndrii/consultaliei
III. lstoricul psihiatric al pacientului
A. Istorictrl tulburdrii psihice acttlale
F durata evolu!iei
tratanlentc
in spital. ambLrlatoriu,
eI-ecte secundare,
conrplianla
Il' Istorictrl altei ttrlbtrrdri psihiatrice
din trecutul pacient'l,i
sa,
respectarea
aceloraqi itemi)
lV. lsroricul medical al pacientului
- ateclir"uri somatice. chirursicale
- alergii
" condilii rneclicale generale prezente
- tratamente
crlrente
V. Istoricul in iegituri cu o substangi psihoactivd (alcool,
droguri,
medicamerrte.
toxice)
Vl. Antecederrte
heredocolaterale
sontatice qi psihiatrice
t'/ll.
Isroria dezvoltdrii indir,.idului
- dezvoltareapregcolard
- rc-laliile cu pdrinlii, fralii
- educalia qi perfomranla qcolarA
- profesia
-
serviciul militar
- istoricul marital gi al relaliilor sociale actuale
Datele demografice gi de identificare;
nume, prenume, sex, data
nagterii,
cl'JP, adresi, terefon, stat,t maritar. statut ocupafional, rerigie sunt
completate primele
verificdnd
concomitent
acte probatorii
cum ar fr cI,
pagaportul
etc. urge'fa psihiatrici
va fi rejiiiutd i' spital chiar qi ip absenta
docunrentelor
de iclenfiflcare
urnr6ncl ca irnediat sd fie demarate procedurile
de identificare.
IL Victolia IlLrrtr:a
Nlotivcle c:onsultirIiei sau interni-irii sunt rel)rezentate clc scnrnclc
5i
sirtrlttornele carc au cletenrrinat pacicntLrl, antr.rrajul acestLria. atrtoritirlilc sei
solicite tratautent de specialitater sau internarea intr-ur spital de psihiatrie.
Este extrem de inrportant ca toate circunistan!(;le intenririi si fie nrcngionate
cu acuratete, utilizdncl cuvintele pacientului. atag.{nd documerrtalie atunci
cir.rcl este cazr"rl (raportul poliliei, bilet cle trimitere rJe la medicul cle lamilie,
medicul specialist, Conrisia Medico-Legald sau Cornisia de E,xpcrtiza a
Capacitalii de It4r-rnr:ir), nren!ionincl dacd pacientr,rl s-a prezentat singtrr la
carncra de gardd sau daci a fost insofit de f'arnilie, prieteni, autoritdli, cotegi
cle serviciu, clacd a fbst aclus de alrrbulanfd, clacl int,;rnarea este volttntani satt
involuntar6.
Istoricul psilriatric al pacientului trebtrie si clarifice rloui aspecte
ir.r.rportante: i
'
A. Istoricul tulburdrii psihice actuale, crr a intptrs exttnriuatt:a
psihiatricir prezentd
Il. Istoricul unei eventuale alte tr-rlbur[ri psihiatrice din trecr,rtirl
pacientulrri aflatd in comolbiclitate ctr tultrurarea psihicd actuala
lstoricul tulbtrrdrii psihice actuale are ca prurct de pomire acuzele ce
au necesitat exanrinareu prezentS. Aceste acuze pot fi expresia unei afecliuui
allate la clebutul sdu (de exet.upltt o tulburare psihoticd acutd) satt a
reacutizdrii unei af'ec(iuni psiltice mai vechi (cle exernplu o schizofienie
cronic[ in pr.rseu acut cle tip paranoid). in ambele situafii interviul va trebui sd
evidengieze: detlutul (ca datd gi tip brusc sau insidios), factori sau evenitnente
precipitante, tratamente el'ectuate in spital (se precizcazd loctrl gi durala
spitalizirrii) san in anrbulator, tiptrl dc cvoluIie, uutndr de episoade,
complianla la trataurent, electe aclverse, r[sunetrrl at-ecliunii in funcfionarea
pacientului in clif.:rite arii.
llqt111! 4q
Se-nriologie I'sitriatricd
l''toricttl altei ttrlbtrriri psihiatrice clin trccutul pacientului,
aflata in
cotrltttl'r'lilate cu tulbttrarea psihic?i actualei arc in vecicre rrnnitoerrele situagii:
-
':'"idc'fierq:a
un.i retard rnental (ce
'a
fi inscris pe axa II a
'lragnosticului)
pe care e,"'olueazi ttrlburarea psihicd act,ard, ce l,a fi
'
irrscrisi pe axa I a diagnosticului
' {-r
- r;,.'irlenrierea
unei tulburiri cle personalitate (inscrisi de aser'enea pe
lr <a II a diagnosticr.rl,i)
pe runclalLrr cireia el,orueazi turblrrarea
p,,ihicd actuald (ce va fi inscrisi pe axa I a iliagnosticLrlui)
- r r icle'fierea oric.lrei alte tulburdri psihice alrati in conrorbiditate
cu
{rrlbur.rca psihica actuard de exe'rpru crependenfa cre substallfa
' 1':,ilroacti'd. se'rajur sau intoxicatia cu substan{d psihoacrir.i
cunr ar fi
r:irzul unui pacient de 35 de ani suf-erincl cle la vArsta de 20 de ani de
-';t,lrizofrenie gi care de ra 30 de ani incepe sd consume abuziv arcool
1,',,rtc li internat in prezent pentru stare de agitalie psil.ronrotorie
i.
rj(,ntextul unei intoxicalii alcoolice acute (tulburu..
pe axa I)- cu
[)l(jclzarea pe axa II diagnosticS a schizofreniei. Ambele tulbLrrlri se
' , i-r,o.ti-^t^
^..L r rr\e5ric'ic s.ti rai,0rtur detruiurui, truratei, e'orutiei. lactoriror
1;r':cipitanti. tratarnenturui,
rdsuneturui asupra funcfiondrii
(,rtitpalionale,
sociale, comportamentului. prognosticului.
lsr'ricul rnedicar ar pacienturui va avea in vedere n.re'tionarea atdt a
trfecIi'rril'r
somatice clin trecutul pacienttrlui (antecedentele personale
patokrgir:'r
sonratice) eventuale alergii, dar mai ales condilii nredicare
generair: (irlrente
precum gi tratamentul
meclicamentos urntat pentfu acestea.
Iiviilenlii:r.:a din istoric, e,xamenur sonratic gi datele de laborator a prezenlei
r.r'ei co.rli{ii rnedicale generale poate avea o importanfd col.drgitoare asupra
firn'r"rl,rir .liagnosticului
in sensrrl excludei.ii trnei tulburiri mentale primare
qi clelirriiiiLii u'ei
'tulb*rdri
nrentale datorate unei conclilii medicale generale..
Ntt pufiir'-:sunt
condiIiile nedicale generale
ce pot cauza tulburdri ment:rle
li
l4 Victoliu llurtca
consiclcrate a fi consecin!ir ef-ectr:lor liziologicc clircctc alc r:clndilici
'rt,,',licale
genererle: ttrntorile cerebrale, traunratisttrcle crartio-cerebrale rrtalaclia
cerebro-\,'asculard, encelalitele. boala l)arkinson, condi{ii ttr,'lrllrolice
(hipercalcemia. hipo- gi liipcrtiloiclia, hipo-
9i
hiperadrenocorticisrrrrrl. etc.).
Acesta este considerentul pentrll carre exatninarea prsiltiatricit tru ttttrrt:ti c[ ntl
exclude, dar cl-riar in-rpurre examenul liz-ic complet til pacier.rtului
1.r't:cttnr
qi
exanri rtarea ner,rrologic.l a acesttliil.
lstoricul utilizlrii de substnn(ir psihoactivd (alcool. rlrtrgtrri.
rnedican)ente. substanfe toxice) are cle asenrenea o ntare itnllottrttrtlr astlpra
lonnuldrii cliagnostictrlui prin exchrclere.r ttnei tultruritri metrtale l.uate cle
tr.tlburdri prinrar,:
$i
delimitarii unei tulburili urentale legate cle t, srrtrstanli
psihoactild. Nenumdrat este nurndrul substattlelor psihoactive ce
lI{rl
gellera
simptolne psiliice considerate a fi consecinfa efectelclr liz-iologice tlitt't:tr: ale
intoxica!iei sau sevrajultri (substan{e ce lac obiectul abuzului, uteclir. rrrue'ttte gi
toxice). Iatd de ce nu trebuie prectrpegit nici r-rn elbrt indilerent cl,-' .;ilsta satt
sexul pacientului de evidenliere a acestor aspecte. Foarte atlcsr:rr ruedictrl
trece extreur de rapid peste aceste problcme acceptincl prc'a tl;rll'rr''rliri valti
satr minintaliz.area uzului de substanfd psihoactivd in special cincl c:;te vorfra
de alcool . intrebari ctlnr ar fi
"Cit
cle rltrlt beli?" sau
"Crit
cle tlc:;
','rtsttnr:tti
alcool?" sunt mult mai utile decdt "Clonsumali alcool?". lar dac:'i |rtcienttrl
este intrebat despre alcool gi neagd este util cle a puue imecliat trttnittoarea
intrebare: "De loc sall nu prea mult?". Expresii precum "Ei, bcrrrt
i;i
er"r ca
omLtl" descoperd cantitali inrpresionante. Este util de aselllenea tl,r it itttreba
pacientul in legdturd cu tipul de bduturi preferat precum
Ei
frecvern(l ingestiei
pe un ton care pe cAt posibil sd ntt releve dispre! sau iudecarea
negillivil.
Antecedentele heredocolaterirle somatice qi psihiatric(
l'{)t
of'eri
indicii imporlante asupra diagnosticirlui, prognosticuh.ri gi :rtrategiei
terapeutice a tulburirii psihice actuale a pacientului avdnd in r',-"'I
'"
apontll
Mii4tg! 4eS.-ru{! lsr
q I's i hiat ri ci
genetic important in etiopatogenia rnrrltora rlintrc afecliuni. Spr.c exernplLr o
isforie Iarniliald de tttlbttrare bipolarii poale oricnta cliagnosticul in situalia
trnui episocl depresiv rnajor inilial, sau se poate constitui in fnctor cle preclicf ie
lavorabil nl prognosticrrlui la un pacient cu tulburars psihoticd acutd.
Istoria tler-volt:irii individuale poate fi inlpinsii inainte cle nagterea
pacientului evidenliind dacd pdrinJii erau cdsdtoriii legal in tirnpul concepliei
gi al nagterii; existenfa ,nei corlplicalii cle-a l'ngul sarcinii sa* a ,nor
conrplica!ii intra- sar.r perinatale. Sunt important cle rnentionat v6rstele la care
rrercientr,rl a irrceput sri vortreascd qi sd rneargi. Mai irnportante qi aclesea rnai
la indemirrl dacrd pacienhrl este singunrl infcrrrnant strnt infonnafiile cg
ret'erire la relafiile dintre pdrin{i, dintre acegtia gi ceilalli membri ai familiei,
dintre frali gi surori; relafii clespre stalr,rtul socio-economic al famiiiei
pacientului gi originile t'amiliei parentale. se eviclenfiazd personalitatea
copilul'li (ruginos, timicl, retras, prietenos), adaptarea qcolard.
performanla
gcolard ne oferd de cele mai multe ori date clesprc dezvoltarea cognitivd a
inclividuhri. Gradul de edtrcafie se corereazd strdns cu natura muncii
pacientLrlui sau a celr-ri care are grijd cle el. Este important apoi cle a incerca sir
narcdrn ntonlenttll debuttrlrri adolescenfei inclicat cle mernarhd pentm lenrei
Ei
de creqterea pdrtrlui axian gi pubian la bnie{i concornitent cu schimbarea
vocii. o istorie psihosexualii completd se referd la explorarea practicilor
trrasturbatorii,
experienfe sexuale precoce, experienle sau pulsiuni
lromoerotice, existenta unor fetiguri sau alte parafilii. Examilatorul ar trebui
de asernenea sd intrebe despre evertualele clisfirnc!ii sexuale incluz6lcl
tulburdri ale dorinfei, erec{iei sau orgasmuh.ri, fEra a uita eventuale abuzrri
fizice satr sexuale.
Istoria prolbsionald
a pacieniulLri s;e irrvesfigheazi sub raportrrl
duratei, schinrhArii frecvente a locuriror cre rnuncd, nrotivaIiei lor, satislacliei
itr rnuncl, calitaf ii reiagiilor iu special cu qefii ierar.hici.
l5
l6 Victoliir lirrllcir
__ __
Ilfectuarea silll 1rl,l a selvioiulr,ri militar, eventualele prrobleme
clisciplinare pc care le-er;rvr-rt, graclul cu care a lernrinat corirpletcazd
inltirllra!iile. Strnt itnirortantc cle asouenea di.rte referitoare lzr condalrliri
anterioare, nrolivul, clural.a, loctrl el'ectudrii lor precum gi implicarea in
prezent in ac(ituri
.ludecitoreqti.
'
Istoria maritalh a persoaneil precunl q;i explorarea relaliilor sociale
curente ale sale constitLi.ie () parle csenfiall a oricire.i evaluiri psihiatt'ice. i11
afara f,aptLrlLri cd e le cotrtrtrcazd o imagine completd asupra pacientuh"ri, aceste
aspecte mai sun[ inrporlante din incd dou6 alte ratir.rni:
- sub raport cliagrros(ic calitatea relafiilor c,., fumilio, cu prietenii sau cu
cei apropia!i constitr-rie trrra dintre cele mai ir-nportante s;urse de
inltrrtrtat'e ce contribuie la evair.rarrea psillopatologicd a personalithlii
- sttb rallortul prognosticului, natura gi calitatea rclaliilor sociale ale
pacientulr-ri se constittrie itrtr-o irnporl"anl.[ relea cle suport social
deosebit de fblositoare in susfinerea inlervenfiilor psiholeraireutice.
Maniera in care esl.e conclus un interviu clif'erh in func;tie cle
cliagnostictrl pacientttlui. Cele mai frecvente problerne pelttnl incepdtori le
ridicd pacien!ii clepresivi suu cu potenfial suiciclar, pacienfii psihotici gi cei crr
potenfial agresiv.
Pacienfii depresiv (este vorber cle deprcsia majord) sunt cel mai aileseer
incapabili cle a ne ofbri inlornragiilc adecvate in legdturd cu boala lor clin
cattza mai rnultor factori cum ar t-r: marcata inhibilie psihor.r"rotorie, retardul
cognitiv (hipoprosexia, hipttrnnezia, bradipsihia) gi deznircle.jclea. intr-g atare
situa[ie poate fi ltccesu]r ca exautinatonrl sd fie mai activ, mai energic ca cle
otricei. intrebdrile trebr-rie repetate cle rnai n.rulte ori qi intrucAt conversafia
Iducezegte, intlcbiilile se cer a fi foarte specifice, tintite in legirturi ctr
sin'rptotnele sau istot'icr.tl bolii. Potcn!ialr-rl suiciclar va li evalr-rat ctr toati
atcn!ia,
ltttnillrl
iu lrtocl obligaloliu intrebirri in legiitLuir cu iclei sau plarnrri cle
N4anual rle Seniiolttgic l)sihiatrica l7
sLricici
'',''irli
96nclit
vreoclata sir vd lirce!i r.1u?'' alaturi cle cele legate de
i1l,cstrg,.rr,
e istolicultri fantilial cle suicicl sau a tentativelor anterioare cle
srricitl.
irr special tetrtalil'a anterioari de suicid plaseazi pacientul in categoria
celor
crr risc inalt. Dacd risctrl de stricid este mare, pacicntul t,a fi internat pe
o sccf iu ( rl StlPraveghere.
,r
l',,:ir:n!ii psihotici pe cle altd parte vor fi abordaii cu prudenlir. ardtdnci
resl)cct:;,i ?nft:legere colinitir.'5 a
-situaliei firl elr,rziuni en'roIionale pe care
accst ti1r ile pacienfi le gisesc intruzive, fhri criticism vehenreut sau
ridictrli.,,rr,:a halucinaliilor sau icleilor delirante care sir-i fach sd se simtd
atacali :-rrrl sil se clistanteze. sA se inchicla. O abordare consideratd utild este
aceea tl,r ,l ardta cd medicul considerd autenticf, trlirea gi suf'erinla pacientului
chiaL tlir,:ir accasta lnr este conlorme cu realitatea dar fEla a-l incura.ia in
,ltlnvittlr, rilr: sale. intrebirile vor fi in legdttrrft cu detalierea halucina{iilor
(lno(.lalirrte senzoriald. cornplexitate. durata, rezonanfd afectivi. claritate)
prrcr.lrir :,,r irrvestigarea tirie'i convingerii iegate de idcile clelirante "Nu crede{i
cd ar ii
1r,,sibil
sd v6 ingelali in legdturd cu ..... sau cA ar fi posibild gi aceastd
illtcrnal l\ ii'1".
,.\rirrmite tulburari psihice cunt ar h schizofrenia. tulburarea de
personirlitirte" abuzul de substanfd psihoactivd, episc,clul maniacal. demenla
eviclenlirr.,ii un potenfial agresit, senrnificativ mai mare decAt al populaliei
genenrl,: Clornorbiditatca cre$te gi ea semnificativ riscul de agresiune.
Pacienlii I'iolenfi sunt adugi in mocl uzual de polilie. cel mai adeseia
fcrlcrsintirr-se trn mijloc cle inrobilizare fizicd (legdturi la m6ini, extrem de rar
imobiliziur:a pe targd). Este mai in[elept sd se menlind leglturile pAnd dupd
atclnlini:,tr.irrea nredicalici gi a oblinerii datelor de istoric al bolii qi personal.
Ne intcr,rsca:r[: acte anterioare de violenf*,'{iecvenla lor, in ce condi!ii, dacd
arr existirl cli:;trugeri de bunLrri sau de persoane, clacd sunt implicate alcoolul
sitl (lr{)irrri. Coroborareq dintre istolicul relatat de faurilie, prieteni gi polilie
F
r
;
i
IB
_ _ ____!t!lnurl
dc Scuriolotie I'silriltricir lC}
Victoria llultcir
este esetifiirla. Clhiarl ciaci pacicntul cstc r:orrtenIiorrat intcrvitrl cu ur
l',r,-'icnI
Violetrt satl clt poten(ial violclrt trLt se lace singtrrci nurrrai cu cel
1rrrti,,
i11ci o
persoani (ofi1er cle polilie, garciiarr, irrfirnrier). Prezenfa mai rnultor
1,,'rsoarle
are un rol clemobilizator, cle dentonstralie de fbr'la din partea pers,,rrrlului
asigurAncl pacientr"rl cd echipa n-reclicaki controleazh sitr-rafia. Ntr vor Ii
pdstrate in incdpere la inclemAna pacienttrlr.ri obiecte posibil contoud''r)t{r cunl
ar fi cani. pahare, vaze, sclunrieLe, scaune, el.c. lrlte nrisuri clc rrirlrrrantii
incltrd lasarea liberi a iegirii clin biroul uncle se firce el,aluarea
lt,.rllnr
ca
pacientul sd poatd iegi nestingherit clin incdpere, dacir cloregte. lcleal rrr lrebui
ca incdperea sd" aibir doud ugi (r-rna pe care sd poatd iegi evaluatonrl). lo1q11l 6"
aclresare r,a fi jos, calm, ne an'renin!.ltor chiar dacd pacienlul l,r , rr eoZi,
ameninla. irfsLrltd. Este ertrem de irnportant ca atitudinea pacienttrlui
.,.i
rru lle
Itratd ca ceva personal gi si ntr se rdspuncld provocirilor. Pe un ton.f,,
,;1'p111-1
intrcbdri legate de nevoi specifice ale pacienlilor. Poate fi intrebli ,laci a
mancat sau dacd a dormit drlpd care i se oJerri medicafie sedativd rresl,tcitica.
Alegerea medicaliei este in func!ie de diagnosticul presupus, cl', istoria
medicald a pacien!ilor. Ia se va adn-rinistra oral, sublingual, irrr siru i.n."
IVlen(inerea stdrii de agitagie gi a pericolultri pentru sine qi pentru allii irrrpune
izolarea sau imobilizarea pacientului
Ei
tratamentul specific,
Exantinarea statusului nlental de;i este separat menlionatd irr iolria de
observafie de istoria c'lezvoltirii pacienlului precum gi de aceea a afi:i:tiunilor
psihice gi sornatice lrecute qi curente, se efectueazd in acelagi timp r:rr ele in
cadrul interviului psihiatric. Interaclitrnea cu pacientul va t'r iclenf ia
sirnptomele psihice reprezentAncl sentne gi sinrptome de pertrrr bare a
ftrncliilor psihice. Aceastd clelimitare a semnelor irnboln[r,irii nttrrtale pe
funclii psihice, are la bazi critetii psihologice, utilizate in psitriatrir: r,rri nlult
in scop didactic, cleoarece nu existir sinrptome psihice care s[ sc rrr;rnifeste
nttmai in cadrul unei funcf ii lisiut<lu-lc llcalterate pe celelalte, a$a
(
'ru
nu se
poato vorbi tlc sin]ptorle psihice lipsitc rlc lcrlattrrir ctr lbrnriifirrnile SNC. saLr
cu stat't:a sontatici gerreralii.
Sinrptorn'l psihic nLr reprezint:i.lr.tirrrc
psihorogicd (pentrrr cd er n,
cste
(l()ar
o tttlbtrrare a ftrllcliei respectire) ci este expresia unei strr.i cle troala
9i
este corelat. in hrnctie cie afbc!iune. cu moclif icdri lulcf i.nale sau
st*rcturale a cli {'eritel or forn'r ati uni corti c.-s.bcort i cal e.
Ilror:escle psihice aLr fbst sistenratizate in sr.op cridactic, in 6nc:fie t1c
gracl'l cle conrplexitate
c, care reflectd realitatea in : ,
Procesc cognitil'e, cre cunoagtere crirecta
5i
incrirecli : se'zafiile.
pcrcep{i ile, aten!ia, menroria. giindirea, linrba-itrl
;i
inraeinaf ia.
Ilrncese afecti'e gi trebuinfe, care stabiresc raportur srrbiectiv i.tre
individ gi realitatea obriectivd.
voin!a gi nctivitatea' ca procese pri' care se rea,zdazd, acliunile
cleliberate, in c.nrbrr'itatL- c. scoprlrire stabilite i, mocr congtient.
Procesele psihice nu sunt identice ra toli oa'erii gi in loate etapere de
rlez'oltare ale acestora. Degi procesele psihice c'nosc o astf'er cre impir!ire. in
realitate activitatea psihicd este incliVizibila. ea manifesldndu-se
intr-un tot
ttr.ritar, in raport cu func(iire cre sinteza (tenrperament,
caracter, inferect,
pcrsor r;r I itate).
F
lJ
t\l
i:r
.,1
20
_
Ivlzr nrr{ clc
!e4!t1ly1gic !';!t1i1t!9a _21_
Victoliir IJrrr-1ca
1. StrMtOt,OGIA SE,NZATI trt
9l
PIiItCEP-f I lil
Scnz:r{ia este ur1 act psihic elelreutar cle realizale a inraginii siusLrlare
It unor insugiri ale obiectelor gi lenonrenelor ltrn.rii iuconittriitoale.
Senza!ia se produce in unrlr ac!iurrii otrier.:telor gi fetionrenelot luurii
nrirteriale asupra organelor de sinr1. I)rin internreditrl analizatcllilor extero-.
intero- gi ploprioceptivi excitafia se tliinsfcrrnrl iu sc-nzafie. in ntonrcntul in
care ajtrnge la nivelrrl scoar'lci cerebrale- clcvenincl clenrent cle conqtiin{d a
suhiccttrltri.
Senzafia ca [bnne cle rel-lectare a lunrii. are rlouii parlii:ularitrrli :
-
.
rellrezirttir intotcleatrtra reilectarea
frrl
plirtt ideativ a
['roprie
tlitilor
seperrate ale obiectclor gi l-enornene lor corrcrete;
- este instnrrnent c1e reflectare nenriilocita a lLrmii nratcliale. intre- ea
qi realitatea obie-ctivl existAncl doar sisternr-rl analizator asupra
cf,rLria se aclioneazd clirect.
Percepfia este proceslrl senzorial de realizare a realitirlii obicctuale in
irnagini de ansarublu. printr-o variata inrbinare a analizei cu sinteza.
Pelceplia realizeaz-d nLr uunrai iuragineir ilnsambhllui insu;irilor, ci gi a
raporturilor spa!io-tenrpolale. [,a nu poate fi conceputi ciec6t ca
des{igurirndu-se in anumite limite spa!iale gi intr-un anumit ir.rterval cle timp.
Pe de alta parte, trebuie relevat rolul subiectivitafii insului in reflectarea
realitlrlii (luncf ie cle trcbtrin!e, iutcrcse, experien!a, clinan.rica raportLrrilor sale
cu aurbian[tr). Ca urrnare, acclLria;i obicct, in ntontente clifbrite gi in contlitii
difcr ite ii pLrtenr relcva instry-iri clilerite. NiarcAncl saltLrl calitativ firtir de
scrrr,lrtii. l;
ir:cpfiii ilLrstreazir lcgirlrrra dintre scnzorialitate qi cunoagtere. I)egi
ccrpilrrl
iirc :i!ir)zil!ii tlc Ia rta;;tele, nutnai cltrpir virsta cle 3 luni se poatc vorbi
tle consl i I tr i i.:a pet'ceirfiei.
ltl :
irr r,,ocl couvenf ioual psihopatolcrgia senzorialitafii poate fi imp.irfitd
- rrr, r,lil'iciiri cantitatirre (liipereslezia, hipocstezia)
r,,,,, li flcirri cali tative (i I trzi ile, Iial trcirraf ii le, agnoziile)
L I. 7-u I lt t t r, t r i tu rtl ilut i ve ul e s e nzoriul il i
{
i i
I li1r,:rcstczia este I'bnomerrrrl de scriclerc a pragului senzorial ce .lre
tiri:pt corr:;,r,;irrta cregtelea ar:tritdlii senz.oriarle. Ur este trAita ca o irnpresie cle
r:"rr:;tert-r ir irrtcnsill!ii'scnzaf iilor qi pcrccpf iilor la excitan!i care pini atunci,
su[.rlirnin;rli r)r.l criul pc:rcepufi. I'crsoana resl-rectivi suportd greu zgomotele,
lrrnrina, tr'.
1,i,la[iile,
atinge rile culanate.
I Ii1r,'re stczia
^se
inlAlncgtc iir ;
- tl, l,irttrl trnor^a['ec{iuni psihice plinrarc curn ar fi episodul clcpresiv
rrurjor, tr.rl l,r rr iiri anxioase, etc.
- strl rr irsolicitare psihicir,
- lroirlir ]laseclorv
- slriii
llrodrornale
ale bolilor infeclo-contagioase
Ililrr,i'stezia e-stc fenonrenul
(lc
ridicale a pragului senzorial ce are
tlrept conr;i'r:in{it scidelea acuitalii senzoriirle. Se intilneqte in :
- st lrr.,olt enie
- rL:llr r tlelLea tncntalir
- [rrl],rrrili factice
- trrll,rrlili rlc cciuversie
*
[rrll,rrirri cognitivc
lr
I
_- _,
\zlictoria
llultca
L 2. 7' t t I b u rfi r i I e cu I i t ut it,e u I e s tt n qtt t. i o I i /iit i i
lltrzia estc perceperea intr-o lnanierir falsd, a ulror stinrrrli :rc'nz-oriali
reali. lja este intotcleattlra gelterattl cle lrn excitant real (pacit.r,rrrl luAncl,
inlclpret6rrcl ceva care existd clrept altceva).
sr-rnl. cnnoscule aga nurnitele
,,ilwz.ii
fizicllogice" optico
I,,,r)r)retrice
(bd1ul irrttoclus in apd parc lr6nt, douir linii paralele intretiiate cle,,,rltd li1ie,
par curbe), sai-r iluziilc cle greutate, cle volurn. in aceste siluafii,
l,,,rsoanele
corecteazd Ll$or eroarea spre deosebire cle ilLrziile patologice (.;r,..nlr
sgnt
corectate, paci entul consiclerAnd u-le vericl i ce.
I)trpi. nrotlalitdgile senzoriale i' care zrpar, ilLrziile patologict.
l.'t
fi :
- iluzii exteroceptive (vizuale, enrclitir.e, gustative, olthcti',r:. tactile
satr haptic)
- ilu'zii inteloceptive sau visceralc;
- iluzii proprioceptivc, motorii (kinestezice).
Ilrrziile vizuale sunt cele nrai fl'ecvente. Cele nraicles; inlilrrite s.,rr :
- Metamorlbpsia ce constii in irnpresia c1e defbnlare a ,rlrir'ctelor
,qi
a sperfir"rlui
1)erccput.
- Macruglsia ce corrst[ irr imprcsia cd obiectcle strnt rnai rrrrrr.i.
- Microllsia ce constd in irnplesia cd obiectele sunt ntai rrrici.
- llisrneg^lopsia ce constd in i'r;rresia cir obiectelc srrrrr ,lungitc,
ldrgite, rdsucitc pe digorralir.
- Parcidolia constd in irnpresia pacientultri cd desenele 1lr'
|g
covor',
auurrrite pete d€ pe plalon, perc(i, norii cle pe cel-, ctc surit lrnimalc
inllicogitoare, fiin{e fantastice. Pareiclolia are un nrzll('rr ciiracter
anxiogen gi este l}ecvent intilnitir in deliriurn tremcns.
- Ii'al:ielc recunol;teri sunl ilLrzii vizuale ce corrslarr irr i,l.'rrlilicirrc-a
gregitir a cliverselor persoaue. Simptomr.rl trebtrie rl,',,.rerbit clc
conlirzia cle pelsoaud, posibili
;i
irr aria nonrralitirlii rrr rrnrrurite
N4anual clc Semitltqgiglllllt-r11,'cd
_
23
conclilii (clin cauza clistanfei, lurninozitiigii, intervaluhri lung de
tintp de la rrltirna re;veclere, silr.r
llLlr
qi sirnplu a asenr;'rndrii). Spre
deosebire de confuzia de persoani care este corectatd rapid, falsa
recunoagtere nu este corectati. Ea se intdlnegte in episoclul
maniacal, in tulburhri cognitive.
- lluzia sosiilor. Sosiile suitt persoane ca.re se aseamdn[ intr-c'l
misrrrd atit cle rnare, inc6t nu pot fi cleosebite. Pacienfii cu astfel
cle iluzii considerd cd persoane cunoscnte (pirinli, soful, solia) au
fost substituite cu alte porso&oe, cu chip asernindtor, in scoplrri
ostilc lor. Iiste un sirrrptonr intilnit irr schizolrenie.
trluziile nuditive constiln in impresia cd clif'erite sunete sau zgomote sunt
ntai apropiate. mai putentice sau dimpotrivd rnai inclepErtate, mai estompate.
;\lteor-i, diferite sunete sau zgomote reale (bdtdile ceasornicultri, scAr{iitul
tugii. zgonrotul apei de la robinet) sunt perceputc cle pacient sub forma unor
cuvinte injurioase, strig5te de deznidejde, etc. Iluziile auditive apar in
schizoll'enie, tulbnrarea clelirant[, etc.
iitiziile gustative
Ei
oifacfive se cleoscbesc gr.eu irrtrc ele daioriiir
irrrtrdirii embriok:gice a celor doi analizatori gi a vecinatdlii lor. Ele constar"r
in pcrcepcrca eronatd a gnstului sau rrirosului nornral al clileritelor alimente,
sLrbstan{e. Ile intAlnesc de asernenea in schizofi'enie, tr.rlburarea delirantir,
cleJ,resia rnajo16.
lluziile inferoceptive sau viscerale constau in perceperea eronatd a
liinc{iondrii llnor organe gi aparate. Se int6lnesc in tulbnrarea hipoconclriacd,
1.trl bnrarea delirantd, schizofrenie.
lluziile tle rnodificare a schenrei corporale constan in perceperea
eronatit a lirrmei, nrdrimii, greutdlii gi pozi{iei proprirrlui colp. Ille se pot
exprirna sttb lontta senzafiei cle nririre, saLr cle nricqorare, a dinrensirrnilor
rsi
24
I
;e
I
j
Vicloria fJrrrlez't
greutir!ii corpului, satr clc niorlificart: in seirsul urfifilii anuruitor piir!i ali:
corpultri : nasului, grrrii, srrrril,rr', etc. C)ricc parte anatorrricd poatc li irttplicatir.
,z\stfel cie iluzii pot apare in :
- lulburarea cli smorfi cir corporald;
- tulburarea delirantd cle tip somatic;
- tulburdri psihotice incllse de strbstanle psihoactive;
- schizolr'.'nie.
[Ialucinafia este o perleplie falsi, apiirutd in absenla rrnui stimul senzorial
rezrl.
Pacientul
,,percepe"
ceva ce nu existi in rei-rlitate.
Asemdndtor iluz-iilor se descrir"r qi aSa nnmitele halucina!ii
,,fiziologice", fird semnificalie patologici, care ilpar gi la subiccfi norruali,
cnm ar fi:
i
- halucinaliile hipnagogice care apar inaintea instalirii sonrnului ;
- halucinafiile hiprraponrpicc carc apalla trez,ireadin sonrn
;
- hah"rcinaJiile provoctrte prin sugcstie individualir sau in masd.
'foate
aceste tririli halucinatorii sr,rnt cle scurtd dnrati, sr,tr.rt provocate
sau stimulate de stdlile liipnotice fiziologice gi reprezintd cle obicei, ac!itrni
petrecute in cursul zilei, pe care persoanele respective le corecteazd in nrocl
critic
;;i
cu r.rpr.rrinfd.
Sc mai tlescrirr cle asenr"rrea ca avAnd un caraclcr fiziol,rgic la copii
Ei
uneori la adult imaginile eidetice. Acestea reprezintd reproiectitri in cxterior
ale imaginilor,urlor obiecte, fiinfe, strdns legate dc tririri afcctive intense
;i
aprc'rpiate cle prezent ca desligurare in tinrp. Ilidetisrnul este facultatea pe care
o poseclli unii subiecfi cle a putea revedea, reproiectind in exterior rrn obiect, o
fbtograf'rc, carrc le-a fost cxirusi nunrzri cAteva clipe.
tlalrrcin:rIiile psihoscnzorialo (propriuzise) corespunrl integlal
clcf rnitiei, aviutl urrnatorclc curactelisiici :
\:t Itryll !"-!9ggol
gg,i e,!lq!
!i'
t,1.4
t .'ir:nt
,, Irerccpute
" pe citile scnzoriale nomale gi prin modalitzi!ile
obign r r r t, ( atlicri sunt exteroceltti ve, interoccptive, proprioceptive).
.t l'acienJii sunt convinqi cle realitalea lor.
I tup[ moclalitilile senzoriale in eare se manifestd pot fi :
- t rteroceptive (vizuale, auclitive, gustative, olfactive, tactile)
I' ltr'roceplive (viscer
ale)
.
ploprioceptive (rnotorii)
Itrrlrrcinaliile psiliosenzoriale sunt analizate clinic dupd urmdrtorii
paranlcll i : clurat[, intensitate, claritate, complexitate, rezonanfd afectivd.
I i rr lucina{iile zrutlitiye se situeazd pe prirntrl loc ca frecvenf d la aclult,
irr tulbLrLrriiie nrentale prinrare, spre deosebire cle copil, uncle mai frecvente
sttnt halrrt inafiile vizttale. Ele pot fi analizate sub raportul caracteristicilor
lor
tlupi
;:,alirnretrii
rnai sus mentionali astlel :
orlilrneascd sau sd clesfdgoare vreo activitate (situalie in care sunt
tlq'r:;r;t.iS€ ca fiincl proeminente), sau cpisodici
iirr,rnsitatea poate fi r,ariabild, uneori abia perceptibild, antrendnd
irtituilini de ascr"rlttrre, alteori atit de puten-rica incat obligd pacientul
sir r.i mlsuli c1e aphrare (capitoneazd carnera, etc.)
cliuitatetr poatc fi foarte bunir, pacientrrl percepAncl cuvinte, fraze
pe
cirr,: lc infelege, alteori iit"rclc voci pe care 1u le inlelege (verbigeralie
lrrr lr rcinatorie)
cr)rirl)lcxitatea poate varia de la :
., halucinafii auditive elcnrentare (fbncme) pelrepute ca lbqnete,
litrturi
etc
' hlrltrcirrtrIii atrtlitivc cornune ( plgii rrltri ortr, scartAiltrl rrnei tr9i,
etc)
,/\
26
_YryQryLlll!tq4
o haltrcinafii auditive conrplexe c6nd pac-ienttrl perr
'1',r
,.r,oci"
pe care le atrde uni sau bilateral
)'
,
rezotraLrla af'ectivd dif-erd: halucinatiile auditive sLrnt uneori llrvorabilc
(incura-fAncl, sfXtuincl, inclen-rnAncl), clar cle cele rnai nrLrlle ori sunt
cltt;;mlnoase, inituiincl bolnawrl, arrrcnin!0ndr-r-1 clirect
q'rtr
;rl,'r ;iv.
Flalucinatiile nlrtlitive coment:rtive constau in una sarr rrrli multe
voci care se atlreseazd direct bolnavului, conrentinclrr-i corrr1,,,r llrnrenttrl,
gAndtrrile, sau voci car-e converseazh intre ele clespre pacierrl lrle sunt
caracteristice in primul rAnd schizofreniei, degi pot sI aparl qi in iil{,'tr.rlburirri
psilrotice .
Ilalucina{iile auditive irnperittive consttu in voci care in,l,'rrnrnd sau
poruncesc pacier-rtului sd laci anumite acliuni, unele cn curact('r
,'.itrcm
cle
periculos (ctrnr ar ll sd se olnoare san s.I onloare pe altcineva)" liipt cc le
conlbrd caracterul cle mare urgen!d psil-riatric6.
Halucinaliile auclitive verbale se intdlnesc in :
- schizolrenie
- tulburarea schizoafectivl
- tttlburarea psihoticii acuti
- tulburS.ri cognitive (cleliriun-r, dernenfd)
- epilepsie temporal6
- tLrlburdrile de clispozilie crr simptorne psiholice. Itell ilor nurnai
la aceastd entitate clinicir, halucinafiile auclitive surrl rl,'sclise ca
fiirrd dupd cottfinLrtul lor, congrtrante sult itrcttrtt r rtcnte cu
dispozilia clepresivd sall maniacald. I)acd dispozilia
l,rrt:icnlului
este depresivd confintrtul halucinil{iilor congmente ctr tlispozi!ia
va irlrplica tcnre spccilic clepresive: cle inaclecvarc p,'' ;,rn:rlti. de
vinoviiIie, cle lroal[, rrroarle, perleapsd [rine
ylyglllrrlri.
nlinar,
nihilisnt (negalic). (lonfirrtrtul
halucinaliilor irrcorrlrrrcntc cu
A4ql!gl4q lgqiqtperLllrlllti: g3_
clispozilia clepresivd va f i pe alte teme clecAt cele menlionate lnai
lius. Ifach dispozilia pacienttrlui este rnaniacald, cpnf intrttrl
halucinaliilor congruente cr"r clispozilia va implica teme specific
Inaniacale: supraestimal'ea valorii, puterii, bog5liei, cunogtinlelor,
'
lalenlelor, iclentitdlii sau a unei leghturi speciale cu Dumnezeu satt
cu o persoand fairnoas[. Conlinutul halucina!iilor incongntente cu
clispoziiia euloricd. maniacald va fi pe alte tenle decAt celt:
lr'lcrtl ionir{e n]iri Srrs.
FI:rlucina{iilc
yizuale
snnt cele rnai collune halucinar!ii in tulbtrrdrile
nrentale ciatorate unei condilii meclicale generale sau celor indtrse de o
substanfa
l;sihoactiv5.
L]le sunt percep{ii vizuale ale nnor fiinle, obiecte sau i
irnergini irrexistente in acel moment in realitate. }'taltrcinafiile vizuale pot li
situate intr-un singur plan satr in relief, pot fi mono- sau policromatice. EIe
pt-it li caracterizate sub urm[toarele aspecte:
a obicctelor rc:ale (htrlucina!ii macroscopice sau gulliveriene), satl mai
nri ci, iiilit.sc rilt-: (nrici-r;scopicc, l il ipLrtane).
estompati.
o elementare (fbsfene), perceptlte ca pttncte lnminoase, scdr.rtei,
linii;
o complexe sub formX cle obiecte, fiinle (halucinafii ligurate),
sau ca figuri gi obiecte clifonne (l'antasmoscopii);
o scetrice care la rAnclul lor pot fl statice (panoramice) sau irt
rrii;rlrle (cirrcrnutogrlfi ec)
2l
ao
Victoria Ilurlea
rozonanla alectivir este cle obicci intensd indifbrenl clc con!inuttrl
haltrcinafiilor vizunle.
'I'onalitatca
afbctivi poato li poz-itivzi ca la
lirrr-rittlrii cle opiu sau inloxicafia crr n.rcscalirrd. Ir4ai fiecvcnt.
tonalitatea alectivZr a halucinatiilor vizuale este ncgatil'd ca in
delirium indus de alcool (delirium lremens), uncle percepf iile
halucir-ratolii irnbracd ur1 aspcct terifiant, zoopsic, lniu'cat anxiogen
pentru pacient cll inducerea unui conrportanleut auto- sau
heteroagresi v.
IIaltrcina!iile vizuale pot apilrea in unndtoarele afi:c!iuni:
- in tulbLrrdri cognitive (clelir.ir-rrn, demenfd)
- in schizofrenie salr in tulburarea schizoat-ectivi pot sa apard un
ernrrnrit tip dc halucinatii vizuale dcnumite liah-rcinafii uutoscopicc
san deutoscopice ce realiz,eaz6. imaginea clLrbli prin care subiectul
igi percepe vizual propriul corF, sall ultele organe proiectate iu
afnra sa, realizAncl prezenfa contirtr-ri a unei clublrrri iclentice,
inl'rr"rmusef ate sau ur6fite.
- in aiecfir-rni neurologice (leziuni ale lobLrlui occipital etc)
- irr erfectiuni <lftalntologice (retinitit, catarerctra, glauconr, nevritij
retrobulbard)
Ilalucinafiile oll'active apreciate ca fiir-rd nrai coumne tulburdrilor
mentale datoratd unei concliiii nreclicale generale, snnt clestul cle frecvente qi
in tulburdrile mentale primale (schizofienie
sau alte tulburiri psihotice), clegi
pacientul ntt le relateazd. liunt percepute ca nrirosnri neplicute, chimice,
cadaverice, Sar"r rnai rar pldcute . llle pot sd aparii in :
o crizele uncinate din epilepsie
"
leziLuti sau tumori alc lobLrlui tcrnporal, ce intcrcseazzi
rlci alcs line'ncclalLrl
"
sclrizollcnie gi altc tr-rlburirri psihcitice
i\,Iarnral g]9,,!eqi ol o gt.
l'ptifq
t.i"d
I ,'.r Jnenlionat, unii pacienli sunt convin;;i cd gurar lor, corpul, le ernand
tun nlitr,:; .rttrenr cle rlezagreabil, pc care ei ?nqigi nu-l percep, doar ceilalii il
sinrt. At, :,1 sittlptotrr nu este o haiucinalie olfactivd ci este o iclee cleliranth.
I l;rlrrcinafiile gustative sunt pi ele extrem cle Iiecyente in tulburdrile
ntentale tlirtorate unor condilii rnedicale generale constdncl in perceperea unor
gnsturi
(l!)()lie[]ite,
ciudate, metalice, nepldcute.
llrrlucinafiile tactile (haptice) constau in perceperea ltnor senzafii
diverse
l)r
sall sub tegumente. Astl-el pacienlii pot avea senzalie cle arsurd,
infepittrrii. cttretrfi electr:ici, etc. in cazul halucinafiei tactile simptomul este
invariabil iisociat cu o interpretare cielirantd care o clistinge cle durerea
somatolir,irrir in care nu existd nici o interprelare clelirantd. Ex. nn pacient
acuzd, itrk:ltituri pe' tot corpul, pe car€ le consiclerd ca frind provocate cle
diavol. Alteori iralucinafia tactild inrbracd aspectul unor mipcdri de repta{ie
sau lurnii:irlLtri sub legumente, insolita cle interpretarea delirantd a existenlei
unor insr"t:l,.r sau parazili ce merg pe sub piele. Acest tip cle halucinalie cste
observatii irr delirir.rm tremens sau intoxicalia cu cocain6.
Il;rlrrcin;afiile interoceptive (viscerale) implicd. perceperea senzaf ici
de sc;liirirl,.ii'c a pozi{iei urior orgalle, a obstrudrii sau perfordrii lor, a
dispariliei l()l', saLr de existenld a unor fiinfe in corp, etc. Foarte frecvent
aceste htrlrrr:inafii sunt localizate in slbra genitald gi sturt trdite ca senzalii cle
orgasln,
-r
ii,l. Se intihiesc in :
o
sciri rol}enie qi alte tulbur-dr-i psihofice
c
trrlIrularea clepresivd majord cu simptome psihotice.
Il;rlrrcinlltiile propriocepfive (kineslezice) sunt percepute ca
in-rpresii rl,. rrrigcare sau cle cleplasare a Lrrlor seginente cle corp sau a corpului
it.t irttlegirrr.,. lJe obicei €lpar cu calacter cle cxogenitate, ele fiincl cle fapt
p:jeuclo-ltit
I r r, : irrati i. Sc irr tAl ncsc in sch izolr-eri ie.
29
t
t
t
j_q,____
Victoria Llurtea
Fseutloh:tlucinafiile (halucinatii psihice) prezinrri rrnidroarele
caracteristici:
' 1. Nu sunt percel)ute pe cdile senzoriale obignuite, ci cl,r se petrcc in
ntinte, in cap, in interionrl corpLrlui. in consecinla ele nr.r s,. r.onlirncld in
totalitate crl reprezcntareit ir-naginilor unor obiecte gi f-crrornenc rcalc,
collltlne. Pacier-rlii vorbesc despre voci speciale pe care le arr,.l in interiorul
captlltti, itr minte gi ntr irr urechi, veclenii stranii sau despre inlilf i5;iri psihice.
2. Pacienlii sunt convinqi cle realitatea lor sau altf'el spu,, l,acientul nu
le recunoagte semnificalia patologicd.
3. Au un caracter cle exogenitat<:, de impus clin afarii. l':r, ii:ntii afinni
cd cle sunt fEcute saLl provocate de cineva. Ele apar alf,tLrri
,li'clelirul
de
influenfa.
Pseudohalucina{iile auditive se rnanifestd sub formd rlr i'oci pe carc
pncientul .le percepe in interiorul capului gi care sunt expliciilc,l,'cl ca fiirrcl
,,auzite cu urechile mirtfii", satr iqi aucle propriile g0nduri cu \,/(r(](r tirrc in cap
siru gindirri cirre rrrr-i apar[in ci srrrrt lransnrise prin intenrit:,lirrl srrgcstici.
telepatiei, hipnozei, undclor, racliaf iilor cosrnicc, etc.
Pseudohalucina{iile vizuale apar ca irnagini izolrrl,'sznl scelle
ltattttratttice
pe care pacierrfii Ie
,,vicl
crr ochii interiori, crr ochii rrrirrf ii" gi care
sunt procluse din alirrd cle citreva.
I)seuclohalucinafiile tactile apar sub fbrma unor senzirtii (electrizare
a sr"rpra{bfei intreguh"ri corp, iracliere etc) provocate 4" 1s 1li::llrnfa. Adesea
localizate in sl'era genitalfi realizeazd senzafia de orgasm, ,1,. viol cle ia
distarrf a.
llseudohalucinatiile intcroceptive se leagd clc imprcsirr ,lc
,,lipsa
cle
Iibertate interioarti", de
,,plclsesiune interioard". Pacienf ii trjii, 'rc sl-l)zaliir
corlrorerlir cd surlt posedafi de aninrale, ile spirite pitnrnse in rlif
'rilc
organe, a
Merrrrral cle Selry]pgfq Psi h ia t ricd
ciiror prezerifd o siurt prin aceea cd adesea aclioneazr'i clupd cum le cere
accastd entitale strr]irrel.
Pscud.halucina{iile
ruotorii sa' kinestezice se exprirnd clinic prin
perceJlel'ca exectrtirrii trnot' miqciri irrpuse. Aclesea aceste miqciri au un
caracter inraginar, pacientul av,incl doar convingcrea cd le executd, fdrr ca ele
sir se produc[ in realitate. Fle se mai pot rlanifesta ca pseocluhalucinafii
rirotorii gr;rfice (cand pacientul are convingerea cd scrie sub o i'fluenfd
striirrd) san verbale (are impresia cd vorbegte sub o irfluenJd exterioari).
Acele halucinafii a cdror sen-rnificafie palologici este recunoscsll cle
bolnav sunt cutrosctrte sub numele cle lralucinoze. Pacientul este congtient cle
taptr.rl cd halucinaf iile nu sunt reale. Ele pot sa apard in :
o
nzul prelungit de alcool
.,
uzrrl cie halucinogene
r
cleprivarea senztrriald (cecitate, surclitate)
.
epilepsia lobului temporal.
,5*riittificar(in psiLopirtologicd
a iraiucinafiilor. .Halucinafiile sunt
c:onsiclerate sirnptome psihotice, ca gi ideile clelirante, vorbirea marcat
cl ezorgan izatr sau cornportamentul marc at elezor ga,izat sau catatonic.
Sirnptonrele psihotice relevd o cleteriorare severd in aprecierea
realitdtii, astfel inc6t persoana respectivd evalueazd irlcorect realitatea
extenr[, in ciuda eviclen]elor cle contrariu. Ilaltrcina]iile senmificr exisr.enfa
unei lulburhri psihotice. in conformitate cu DSI\4-IV, tulbLrrdrile psihotice ?n
care pot fi intAlnite halttcinafii sunt reprezentate cle : schizofrenie, tslbnrarea
schizonfectivd,
tttllrttrarea schizofieniformd sau psihoticl acutd, tulburarea
psihoticl
scttrtd satt tranzitorie, tulbr-rrarca psihotich clatoriLtd unei conclilii
trieclicale geilerale, tulbularea psihoticd inclusd cle o strbstanja psihoactiyi,
ttnelo tulburirri de dispozilie, unele tulbr,rrirri cognitivc (dclirium, clemenlir).
3l
Y
i
ir
-) -)
,\') Viotolia llLrrtcn
iyl!,4',,1 4
q
! stu leejq l!!1!1t4ge__
I Ialtrcilra!iilc reprczititi*r surse de conrllortanlent agresir, (auto- qi
hetcroagresiv) ce irttptln intcn'cltf ia lclzrpeLriicii rJc trrgenfi. l:le constituie nu
nunrai o trrgeufS,psiliiatrici, ci q;i o rrrgenjd nrc<lir:alA in general.
uneori, pacienlii clezvoltir o concl-ritri clisimtrlatorie, refuzild sA
corrrtnice prczctrta qi cclrrlinutr-rl triririlor halucinaLorii. iu aceste concli[ii este
cscrrlial cle rccttt.tosctrt elctuentclc de cotrtportaurerrl lralrrcinator cr-rm ar fi :
,,1)leacri,
lasa-rtri in pacc" clc.
ca qi cflncl ar volbi. Siesizarea unor astlci cie nrigcdri la o pcrsoand
detapnti{ cle realitate, susl-ricioasir sau osl.ild ner.notivat, la o persoanh a
c[rei minricl pLrlin mobild exprirnd r.niinie, trisl.e!e, auxietate sau la o
ltcrsozu'td
ctt manilcstiri enrcl!ionale ncnrotivale (z-irnbcte lrizare,
lrtrhotc de tds ttecontagios), supiercazir posibila existerrf i ii ulior
clcrrrcn{e lralrrcirrirtorii slrtr tlcliraritc.
sr.rspicioryi, cet'ceteazii aiimcnteic, pun fanriiia sli le gtrsic tnrri intAi suu
refirzd s5 rnEinlince.
iua
jrisuri
cle apil'zu'c sau cle at:rc.
Agnozia constd in iniitrilitatea rle a recunoapte gi interpreta
sernnificafia senzaliilor. Ea este o lulburare a pcrccp!iei printr-urr def'ect de
irrtegr"are gnozicd, clartoriti unor leziuni la nivelul centrului cle irrtegr;rre, cleqi
pacientul este conqtient
Ei
func{iile serrzoriirle elementare sultt pistrate.
Agnozia apare in ttrlburit'ile cognitive (ciemcnta).
I)upd tnoclalitdtilc senzoliale in care apar se clesct.iu :
Agnozia viz.u:tl:i (cecitatca psihic[) ce constd in ir-rabilitalca cle a
rectliloa$tc pi iltl.rtllreta scnrttil'icaf ia obiecte lor, persoatrclor, crilorilcu',
sirlboltriil,,r'
grafice (litele sarr cilt'e), a inragirrilor cle ansanrbhr cu a-iutorul
analtzl!.,,,,1tri
r,'izual, clegi vcclerea estr: intactd
;;i
congtierr!a claril. Se
irrtilncyt, iLr lt-'zir-rni alc lobulr-ri occipital, mai alcs sting. Se poate manifesta
cub untrlll,)arelc forrne :
'i
prosopagnozia (agnozia fizionomiilor) ir"r carc pacientnl nlr
recuuoa$tc persoane {i-rarte cnnoscrrte (proprii copii, so}lrl /
solia) saLr chiar pc sine in oglind[.
t, ag4nozia crrlorilor consti"r in tultlurarea recunoagterii culorilor,
irrsoliti de aninczia ntrmelr-ri accstora-
la litere, cifie sau senrne aritmetice. Se clescriu astf'el :
o alexia ce constd in imposibilitatea inlelegerii limbajr.rlui
scris
o agrafin consti in imposibilitatea scrierii cuvinlelor
o tlislexiir constd in inlclegerea doar a primelor cuvinte
dintr-o frazd scrisf,, cu inrl'rosibilitatea de a continua
lectura
r alexia cilrelor constd in irnposibilitatea cle a recunoa$te
cifiele
o acalculi:r consti in nerccunoa$terea senrnelor aritnretice.
;: agnozia spaf iali consld in imposihilitatea aprecierii
distanlelor, a localizdrii obiectelor qi a comparlrii nidr'irnilor qi
lorrnelor. O variantii a agnoziei spa{iale este paralizia spatiald
a privirii, carc constir in inrposibilitatea pacientrlhri de a-gi
oricntri privilea voluntar, in timp ct; rnigcarea spontan5. a
'
globilol c-rculali cste nonuuli.
*j4
35
f
t
'ii
'l
1i
H
I
I
I
Victoria Iltrrlea
Agnozilt auditivi (surclitatca p.silrici) constit in incaplrr:itatea rle
a
iclenliflca sttnetc, zgonrote sau ctrvinte. Se intliine;;te in leziuni I'il,rteralo ale
lobul,rri tenrporal.
Agnozia tactilS constd in imposibilitatea cle a rectul()ircl(' obiectele
prin explorare tactild. Se intilneqte in leziLrni arle lobului parietal.
Agnoziile schemei corporale pot apirea slrb forma:
ntltltor seginente siltr ale corpultri in intregirne
\!ltt d
cle S ern i olog!_"_!$
tfq!'
"!
2. STIMT(_}LOGIA GANDIIdII
Glinclirea r"'ste c<.rnsiclcrati un proces central al vieJii psihice, care in
rlesliiqtrrarea su procede:a:zi prin a;a r-rumitele
,,operalii ale gflndirii", curlr
suttt:
1. Analizir (opelalia cle separare ntentald a obiectului sau
fenornenului in pirr{ile cornponente);
2. Sintcza (operafia optrsd analizei, dc reunirc rnelrtali intr-ur.r
ans;amblu unitar, 4 insuqirilor esenliale qi particr-rlare ale obiectelor
gi f'enomenelor lunrii inconjurf,toarc);
(lonrJraritfia
(otrreraf ia prin care se clisting asemdnirile gi
clcosebirile dir.rtr"e obiectele gi fenornenele analizate). Cornparalia
std la baza operafiilor c1e analizd gi sintezi.
Abstractizarera (operalia care constd in abstragerea
(clcsprinclerea)- unei anumite laturi sau insugiri a obiectLrlui sau
li:rronrcnLrltri, in {irnp ce in monrentul respectiv se ignorl, se face
alrsl lirclic elc celclll Lc)l
{-'oncrctizarca (opera!ia inversi, care concepe obiectul sau
1-crromcntrl in toatir varictatea lrdsdtrrrilor sale);
(lrncr:rlizarca
(operalia nrentali clc riclicare cle la reflectarea unui
obiect sau {i:uoinen la o cirtegorie de obiecte sau fenomene, pe
baza nnor elerlente comune gi esenfiale). Gerreralizarea se poate
e fi:ctrra la rlive,rsr.: rrivelc de generralitatc.
,!iepzu ar:ea iitlit rlc trarr5antii a opcra{iilor glindirii este nrai nrult
tliclacticd, itttnrcAt in practicii ele se clesthSr:ar-r in interclepenclcn[i qi urreori
3.
4.
5.
6.
F
t
!i
]-q_ _
Vic{oria llur-tcrr
IV anual cle Siemiol ogi e I's i liiah'icir
dcslBJari pe baza confiuntarii irtrc ceea cc €ste cunoscut
ri
ceea ce est€
i o.u, -,,,,,,,,"a,
asen,anare. in acesr caz expresia veftatl rccurye ta rre
nolr,necunoscut(iu'brnalia).Operali;leeendirii,indesf$umrealorideativa,;
lungi,o({,ltle, tanoliuni concrete
side
obicei incdrcate afectiv.
,
""
scvesc de cuvdnt, care are un rol cogDitiv (de achizilie
ti
depozitare a
.
.,,,Uu.O.,lo
gAndirii au fost sche'atizate didactic ln felul uflndto.:
infbluatici), precum
$i
un rot reglator (de vehiculare a iufornaliei). Lcgat5 i
;- rLrlbur5ri rcfedtoare la fomra ganalirii
I
insohbil de cuvaut (dar IErh a se ictcntifica cu acesta), noliunea este
), rulburiri rcl€ritoarc la collinurul gAndirii
collctptrrl care cristali,/ea7a insfl)irilc comune
$i
esen!irtc rte ob'cctclor
fi I.rthunji retsiLoarc ts e\prcsis verbal6 a g6ndirii (ate limbajutui):
feno$enelor.No[iLnlilesintrcunitefujudccnfi,carestabilescEponuldid.c
noliwi. l,a rej1dul lor rnai multeiudecal alcdtuiesc un rstionarncnt.
2.1.
.htburilrile
ateJorrltei gnn.titii
in activitaica de
sandire, u rol irnpo(aut il au asocialiile, care tulbrnlt
fotfi renerale
sau specifice.
repr€zinh de tant lcgdlrri ter)rpordrc nrrre notiunile
9i
irleite in pernrhneura
deslitffare
2.1.1. Tuli,urnrile gc erale ln forma ssu procesele gendirii
i
Mecanismele formirii asociajiilor pot fi :
(;a,,(lircs
ilogicn: €ste o gandire al cArei conlinut se carsctcrizeazd
L pnn contigtitate (^socierEa in plan ideativ lDtrc obiecte
$j
ptin cor! l,r?ii eromtc sau contradiclii interne Esle considemta pablogica
I
, lcnomene coexisterte in sFliu,i timp),
atunci ( rtrl nu este canzrta de anurnite valori culturale sau de deficil
2. ptii aserndnat e (Asocierea in plan ideariv iDtrc obiec{e
oi
intelectuul
.
(llt"!tire:!
autislicn sau dereistn: consla
,dintr-o
desprindere a
fcnorrene aseminntoare),
3. ptii conrrast (asocierea in pran ideariv intro ro!;uni
",,
,u*t'':'
:'".'""':l:"
n:::*.T*':'*ui',
asociata cu preponderenla absolutd
sau reialiva n vielii psihice interioarc".
,,I-umea
autista" este pentru pacient
conlinut opus)'
de o rtr rlate strict indiv;dualn
si
cliferitn de a celorlalli oameni,
i
4. p'in cauzalik:te (cele mai complexe sunt asocierile pr;n
neconcoil t, L, r ta c r logica sau experien,a (BleuteD.
care se realiz€azi in plan ideativ legitum cauzale dinlre
{J,r,,,tirea maeid: descrise ca fiind normati la copii, esre o ganctire
fenomen
$i
ca zasa)
iaracteri,,dt.r prin convingerea cronata ca propriilo ganaluri, cuvinte sau
Dup[ tipurjle dominante ale asocialiitor, modut de a gAndi al
scliuni ru
ltrrre.ea
de a canza sau preveni aDumite €veniorente (consecin]€)
oamenilora fosi inpE{it in:
,
specificc i)r u$a fel incAt sidesfiditegile ca zei qi efectului.
Gindirc $socintiv-logicn caraclerizald prin pr€dominanla asoc;aliibr A!r.:rlc t{llburdri se ittalnesc in schizofrede, in xulburalea de
prin catlzalilale. Dxpresia verbald alege calea cea mai scude cilre
lchl
persorrlilrL\i de til schizotipal.
c:rprrrrrii.
37
r
t'
I
I
2.1,2. T'ulburirile sprcitice in lor"rna gf,rrtlirii
Ar.r fost inritdrlite la rAnclul lol intr-o rnarrierir didacticir irr {rrllrrrlf i tle
ritm
li,
tulburlri cle coerentii.
2.7.2.1. Tulhur:-rrile in ritrrtul gindirii
l'ulbuldrile in ritnrul gdnclirii sunt reprezentate de :
Accclerarea ritmului icleativ cc poartd clenumirea cle {rrlj'i rlr- idei.
Aseicialiile se fac la intiir;rlare dtrpir rinrir, asonant?i, critcrii facilc rloc. linrp).
Pacienlii vorbesc mult, cle obicei cu voce tare, fiincl clificil sau inrlrosibil de
intrerupt. l'recvent pers.)ana vorbc;tc l7rr:ri nici o stimulare socirlii;i poate
contintra sd vorbetrscd chiar claci n-o asctrltd ninreni, pind rdgtrgc;tc,.. chiar gi
in;oapti. Pa.cienttrl trece rapicl cle la un subiect la altul, facc rrclrumrlrate
cligresiuni, jocuri
de cnvinte, clin cauza clrora piercle adesea finrl
l,lirrcipal
al
ideilor. in forr-nele severe, asocia{iile pierd aproape total legirtrrrile logice.
ajungAnclu-se la incoerenfa gAndirii. Fuga de idei este intAlnitd in :
- tJpisoclulnrarriacal
-
'I'ultrurirri
cle clispozilie cu sirnptonre maniacale detclrrrirrate clc <r
corlclilie nredicald gener-ald si'ru incltrse cle o sr.rtrstanle"r psilro-activii
- Sclrizolierrit-:
- Alte tr-rlbuldri psihotice
- Ocazional in reactii acute clc stress.
Mcntisruul este o alti. fcrnnb de accelerare a ritnruhri irlL:ativ. Se
caractertze',trzir prin depinarea ra]rida, incoelcibilir a reprezentirrilr,r si ideilor,
lrditii penibil clc pacient care riunine in poz.ilie cle spectator al prt,1'riilor iclei.
Se intAlncgte in :
- Striri cle rnare tensirure nerl,oasii
- Stirri clc obosealir accentuutl
39
- Inloxicatii cu coli:in6, alcool, tulun, subslanfe psihotone sau
ps iliodislepf ice
- Schizoll'enie, unde apare de obicei in caclrtrl sinclrornului de
autonratisnr mental, cAnd pacientul are convingerea delirantd cii
acest fenomen estc provocat cle cineva.
in practica psihiatric[, acceleratea ritnrulr,ri icleativ nr-r se irrtiilnelte rricioclatd
izolat ci asociali cu :
o cre$tcrea fbrfei irnaginative
o cre$terca mohilitilii proscrice
o cre;terea lbrtei mnezice
o cre$terea tonusului al'ectiv
o aocelgrarea debitului verbal (logoree)
'['crate
acestea realizeazd accelerarea cvasiglob,ala a vie(ii psihicc, feirotnen
clerrunrit tahipsi hie.
incedinirea ritmultri itleativ se tracltrce clirric printr-o exprinrarc in
rilrtr Icnt, plirr risprrnsuli irrlirziate, r'()stile cle obicei cu
()
vocc cle intensitate
sciizutd. Pentnr oblincrea rilspunsurilor estc necesar ca intrebarea sd fie
repetatd sau pusd cu voce rnai tare. Ca
;i
acceleretrea ritrnului ideativ,
incetinirea ritmului ideativ nu se intAlncgte in practicir nicioclatd izolatir ci
als()cialit ctt
'
s sclclcrca for{ci imaginative
e sciclereaniohilitirfii prosexice
e sciderea f,ortei rnrrezice
o schderea tonusr,rlui afectiv
o scirdelea clebitLrlui verbal (blactilalie)
I
'l
ortte acestea rcalizt-'azt-r sciderca cvasiglolrirld a viclii psitiice, fcnonren
clcrrr rr rri t hrir.l iir:ii lric..
incrrtinirea ritntrrlLri icleativ se irrtljlnestc in :
1
r
i,
I
i
40 Vict,-rria lJrrrteh
- Sthri cle eptrizarc {izici gi
lrsihicir
- I'eliozr<lc clc convzrlcscerr(a"l a rrnor boli sotn;itice, irrfi:c! irtase
r\f,ec{ituri trculologice cu interesare extrapiramiilzrld ca boala
Parl<itrsort, cpilcpsic (uncle blaclipsihia este cunoscutd sub lrlunele
cle v6scozitate psihicd)
- ljpisoclul clcpresiv ma.lor
-
-l'ulbtrriu'i
cle dispoz-i1ie cu siu4rtoure clcprcsive detelrninalc dc o
concli!ie rnerliczrld generald sau incluse r,le o sutrstan!d psilroactivir
-
'l
trllrtrrirti t'ogrrilivc
- ScJrizoiii-'rric
Iletardarea trrentald.
Fadingul nrental este u[ fernomeli care collst1 in accenlliarea
progresiv[ a icrriurii iclctrtivc piinir la oprirea flr-rxului icleatir'. Se iuiilncgte irr
sch izo lienie
.
llarajul itle:rtiv consli in oprirea l-rru:;cii a ritnrLrh-ri iclealiv
lcntrLl
ciiteva secnncle, urinnte, expriuratd clinic prin oprirea brLrscii a cr.rL'srrlrri
vorbirii. Dupd perioarcla cle linigte, pacientul atilurl c[ nu-;i poatc anrinti c,:
spu(rea sau intcr.rtiona si spllrrri" Se intdlneqte in sclrizofi'enie.
Anidea!ia sau clisparitia fltrxtrhri icleativ, degi r.lescrisa in oligofrcniilc
profunde gi clizele eirilcptice, nu es;te sigur[ c'lec6t in cotlele profuncle.
2.1 .2.2.Tu I bu rirri Ic irr r.'ocr-err
Irr
gii rr tl i ri i
Incoeront;r ginclilii cste exprimatd printr--un linrbaj incomprehcnsi bil
(sau care nn este cle infeles) in cca mai nlale parte, clatoritd urn-rdtoarelor
posibilc cflr.lze :
s lipsa clc corrcxir-urc logicd intre cuvintc, pr ipozilii, I-rar.e
;
6 Lt'I, exccsiv rle pro|tizif ii incornplete
;
"
schinrbirri tlnrqte irr sr-rl-ricctr.rl clisctr!ie i
;
IvJanual cle Scnriologie-l'lt]r!,tltjg4__
_-
41-
_
' 'listorsiirni
granraticale (alLele clecit cele clatolatc Iipsei clt"-
,,tlucalic satr intcligenlei recluse).
'l
rrrtcrlul nu se airlicd atunci c6ncl tulburarea de limbaj se datoregte
tunei afirzrr lncocrcn{a icleo-verbali se itrtAlne;;te in :
- iit:hizoli'er.rie
-,'rltc tulburiiri psihotice:. tulbtrrarczr schizofieniforrr.r[ (sau
t r r I burar'ea psi htr ti cd ac rrti), tu I [rLu'aren schizoal'ectivd
- lulburili psihotice cletemrinate de o condilie nredicald generald
i:;itu iuduse clr: o sr-rbstanfd psihoactivd.
Irrr r,. r'crrttl ideo-verbald este sernn cle schizofienie (clupir DSiv{-IV)
tlacl se irrr.,r'i:rzd cLr cel pulin unul din rrunitoarele sinrptome psihotice :
- I )clir satr halucinafii,
-
('cnrportament
flagrant dez.organizat sau catatonic.
l)r: irscttterea caracteristic scl-rizofieniei este faptul c6 incoercnfa icleo-
vr'r'lrirlli:
-al);l\i pe lbnclul cle claritate a cunogtinfei, se insoleqte cle tocire,
:.,..1.-...,...,:-^r:-,:
I llrt\lL! \ (t I { (t I i, L tl V.i
-l)r)ir{'- oscila dc /a un rnoment la altul, irrtre formrrl dri total incoeretrte
pinr'r la irlrsurrla rtricdrei tulbrrrdri asociative.
S:rl;r.;r de r:uyinle esle o fornrd extlemd a incoerenfei icleo-velbale
care consIii intr-un anrestec de cuvinte lipsit total clc inteligibilitate. Se
irrtiil ncqttr i',,chizofrenie.
\/trll,iga;1'sfia este rn alt aspect al incoerenfei ideo-verba.le care constl
itt rcpcrtari'rr slclcotipd a aceloraqi cnvinte, propozifii, fraze lipsile de inleles
('rct'bige lirr,: in limba latinir insearnn[ ri trdncirni).
llt:l;rriu-rit asociatiilor se refi:ri la un curs al gAndirii in care ideile
sar rlc la trrr :;Ltbicc[ ln altrrl in mor] cotn;rlet fiiri lcgirturir. l)acientLrl poate si
treacl larlr lrigicir ciintr-un caclru cle rcJbrintii iutr-altul, abarrdoneazd o iclee
,12.
r
f
Victoria I-!urtea
perltrll alta, cirre are o lcgiiturd inclepirtatti, vagl, satt ltici tlna { tr irleca tle la
care s-a poniit. Disctrrstrl are urt aspect clezlirurt. Cel rnai ail,
.. ir are loc
a
relaxare lenti, progresivii a asociafiilor, fdrh o rttptttri abttrplrr in ctrlsul
vorbirii, astlel incAt vorbitorr.rl se inclepdrteazir dir-r ce in c,
,,',ti tnttlt cie
subiectul sdu,gi di lur rispt"tns care nu mai are nici o legdturt'i, rr'in1r'ebarea
pus6.
Circumstanlialitatea (s ut t ginclire ct cli gre.s ivd) constiL i r r tr.-r.l trtattierd
inclirectd cle exprimare caracte rizath printr-o sttprainchtclele 619
,1, lalii irrutile
gi plicticoasg remarci parantetice. Pacientul
(lii
rdspurlsupl
tlr.rlrtliatc care
dureazd n)ai multe minLlte dacd nlr este intrerupt gi presat sri aiungd la
esenlial. Se distinge de relaxarea asocia!iilor prin ftrptr-rl cd cl, 1;rliile riirr.riirr
str€rrs legate de icleea cle bazd, de let cate s-a ponrit.
Tangen{ialitate:r (sau rlsprtnsttl aliituri) se cataclt't tt.ea.z.d, prin
inrposibilitatea direcfionirii asociafiilor gdndirii intr'-uti si:op. Pacienttrl
rdspuncle la o intrebare intr-o rnanieri nepotrivitd. Rispunstrl
I'ottte
avca o
legdturd indepirtat.l cu intrebarea, alteori este total alEitr"rri, rr,'rrr'littcl nici o
legiturd cu intrebarea. 1'angenIialitatea se arplicir nutlai rirspunsttriltlt'la
intrebiri gi nu discursuh,ri spontan.
l{Ispunsul irelevant este tttr rtisptu'rs care nLl este it, :trnroltie ctl
intrebarea pus[ (paciet'rtttl pare sd ignore irttrebalea satt
l]rrlo
cir ntt a
rccepIior rat-o).
N4 anLra I cie Senriologlie l)sihiatricti 43
2,2.'J'rtlburirilc
rekrilortre Ia cottlittrttul gfrtrdirii
Siirriria continrrtului gindirii. Noliunea se rcler'5 la acea gAnclire
cale
c1d pulind infblmaJie clin car,rzd cir este vagd, plirrd cle lepetilii sau fraze
rrbsrrrcle.
Se intAlnc;te in schizolrcuie.
lr!ccir tlotttirnrnli cstc ircclr itlce cnre irrtr-urr arrrrrrriI r]romenI sc
cleta;eazir de celelalte, inrpunAnclu-se ginclirii. Prin reversibilitatea ei, se
inscric irr intregilne ili s{era norm;rltrlrri.
Itleca obsesivir este acea iclee care asediazir glindirea qi se impunc
conptiinlei, cleqi este in clezacorel cu aceasta. ])acienttrl ii recunoaqte caracterltl
palnzitar sau patoklgic, gi incearci sir ltrpte cu ea
llentru
a o inldtura clin
r:frnrpul contrtiirrlei, l?ird a reuqi insd sd o ir-rvirrgi. Aceasti iclee este privitd ca
fiind trn proclrs al gdndirii proprii gi nu ca fiincl impusi din afar"f,.
Obse:.iia se poate prezenta clinic sub ftrnna :
- Iclerilor otrscsive
- Arnintirilor
;i
reprezentirilor obsesil,e
- Obsesiilor irnpulsive (pulsiunilorobsesive)
l.lrleilc obscsive pot inrbrica cliverse fbrrne cum ar fi :
,
Arip{iilc obse sive care surrt filozofhri preh-rngite la nesldrqit,
contraclictorii a:;upla unor probleme r.r'retafizice, fonnale, f6rd vreo
inrportanld rei:1ir pentrr-r pac ien1.
"
I{rrnrinatiilo care se n"rar.rilestri prin irutoanaliza minu{ioasd a faptelor
prclprii pe care pacientul le recapituleazd adesea seara inainte cle
culcare,
juclecincltr-le
sevcr clin punct c'le vedere etic.
u
inrloir:lile obsesivc ce sllnt cerracterizate prin nesiguran{d referitoare
la aclirrnile prc'prii. I)eqi dc'cele nrai multc ori igi amintegte cd zt
elcctult opcratirrrrca respcctivi, pacicntul se sirnte coustriins sd o
verillce ocliili sar,r ck: n"rai multe oli (mania vcrificiirilor').
\zictoria [Jurtea
o
Itleilc obsesivo tle crntrrrst surrt reprezcrltale cle idei crr un colllilLtt
inacceptabil (ctrnr ar h idci inror-alc, cr.l contintrt injurios, sexual,
re ligios) in prol'r-rrrdd discordanfh cn convingerile obiqnuite ale
pacientului.
2. Amintirilc qi re prezentril'ilc obscslve constau in :
o
Arnintit'i obsesive eriplinrate clinic prin persevcrarea pcrribili
a letnetr ot'i:irj i unor e veni mente ctr contin Lrt nepl ircut,
.i
enen t.
o ldeprezcnt:iri obscsiye (care uneori pot lua lorma unor
proiec!ii eicletice, cu con!inut sexual, irnagiui pornoltrafice
reclrrente).
3. Pulsiunile obsesive, cel mai aclesea cle contrast constau in ilnpulsul c.ltre
acte lipsite de rafiune, inacce;rtal'rile
lrenLu
par:ierrfi cunl al'fi prrlsiunca de a
rini sar"t a trcide un copil, de a spune o obscenitate ?n bisericl, ile a lovi sar.r
iniuria o persoatti
Lle
care o resl.recttl foarte mult. Pt:ritru ci rccunosc aspectul
parazitar al acestor trriiri palologtice, pacien(ii arr callacitzrl!-a volLlltard cle a.se
stirpiui
i;i
ca atirr:e pr.rlsiLtt'rea-obsqsit,d nu se trnnsfolmii in act, OpunAnclu-sc
obsesiei ir-nprrlsive, pzlcientul se incarci ernoliorral liincl cuprins cb teanrir. De
obicei teanra cle a nrr corriite acttrl impulsiv sc menlinc atiita tirnp c6t
pacientul se alli in sittrarlia de a-l putca comite sprr; exemphi in cazul unei
persoerlle care ar(.) pulsiutrea cle a-gi rdni coirilrrl cu culitrrl, teanta de a nu
cottrite pulsitrnea este ntai tnare in plezenta copilulLri sau a ctrIitelor rnotiv
pentrtl care le ztsctutcle satr relirzS sii mai stea singur[ cu copilrrl. Pcrsoana
itrcearcZt sd strprittre sau sii neulralizer.e astlel dc
96nclitri,
cle inrprrlsitrni prin
al te acgirrni (contltortarncnle).
Conrpulsiilt: stttrt ctinrpollanrcnte repetitivc e f'ectLrate ca risprurs la o
rlbscsie, exec:ttti.ttc cltrp;i anurrrils 1L'gtrli, uncclli exlrem dc elaboltrte, sau clc n
ntarticrf, stcrctttiyrit rt:iilizirrtl aga nr.rrnitcle ritulrluri sau ccLcnruuiirlLrli. lllc strrrt
ttlttrite sir ttcrttritlizeze cvcninrentrrl sau sitrraf ia ternutir,
;ri
sd reclucd
Ivlutttltl!9_! cmiol o gi
9 lliiti:tqi91
allxict.rtcir.
;,i:opLll lor nrt eStC
(le a
llroctlrll
pllicere (9i alte acfituii exoesive,
nrirrcirtrrl,
l,,rirlul, jocul cle qansir patologic pot 'avea caracter conlpulsiv, fiird a
fi coprptrl:;it itclevdrate cleoarece persoalra iEi procurl pldcere din activitatea
fespectivil)
l,rin defini{ie, courpulsiile slurt colllpofiatliente excesive ce nlt
sr,rr-rt corclirt,.'i1 n.rocl realist cu ceea ce ar trebui sdprevinii sau s[netltralizeze.
Cele mai li, cvente cornpulsii sunt: spilatttl rniinilor, ordonatul, atingerea,
veri[-rcat'eir.
r,ittt acte lnslltale (precutn r-ugatul, num:irattll, repetarea auttnlitor
literc, cttr ir,t'. 1'
Pilir
(rolnpulsie se mai inlelege
;i
nevoia patologicii de a acliona in
eonllrrrrrilrrl,: cu un irnpuls, nevoie cdreia <lacd i se rezistdproduce anxietate.
()lr,;,,,iile gi cornpulsiile se intdlnesc in tulbnrarea obsesiv-
collrpulsi\
"i.
t )bsesiilq mai pot apdrea in :
- I
lrisoeltrl
depresiv major
- Iii:lrizofrenie
- ilt;iri c1e surnenaj
Ir.lr:r';r
l)rcvtlentir
are urmdtoarele caracteristici :
l. este neconcorclanti cu realitatea nefiind acceptald in mocl
lzgal cle ceilalli membri ai grupului socio-culttual caruia ii
,
apariinc
Pacientul ;
2. are lltt loc plevalent in psiltismul pacientultli ;
3. este concorclanta cLi sistenrul ideativ al insului, care nu-i
poate recttnoagte astlel caracterttl patologic ;
4. are spri-iiilul iclcilor acliacente (tenclinla la dezvoltare
5i
irrglohare a evettitnctttclt)r
iji l)ersoarrclol
din jrrr'
;
5. este sLls[inutd cu rnai prr!inf, f'ennitale decAt ideea delirantd.
lir; irrIilnegte. in tulbut'are:r hipocondriacit, tulbnrarcer clistnor['tci
cor'poraI :i,,1 i r I Irurat ea clc personali ta tc pzirarlciicld.
45
1+o
Victoria IJrrrlea
Idcea delirant:-l consti in jucle.ciifi
gi ra{ionanrente carc ,,.llcclii
in
ttlod eronat realitatea ?n citrcla er.iclerr(ei incontestabile cle contrar.iri i.Jtr esle o
iclee acceptatd i'r*od uzual cle ceirarli membri ai grupr-rlrri sot.i.-c1111u1a1
cdt'tria ii apartine pacientttl. Spre cleosebire cle eroarea cle
juclc,.rrtir,
iclees
cleliranti are rrrntdtoarele caracter:islici:
1- este o
.i'clecat[
crorrati care stdpdnegte congtiirla pers.anei, gi-i
rnoclifiod in sens patologic cornporlanrentul
2. cste ir'pen"trutritir la contraargume.te i. ci.da corrlrrrr.licliilor
evidcnte crt realitatea
3. este inconrpntibild cu existerifn atitr-rclinii critice, pacicrlrrl Iiind
lipsit cle capacitatea de a-i sesiza esenla patologicd
Icleile clelirartte pot a\/ea un conlinnt yerosinril.
sau din contra rri
'
rrr.osinril,
abstrrd, larrtastic.
l)elirul sistematizat se caracterizeazd prin inlin!uir,';r icleilgr
clclirante in jurul
urlei anumite terne elaborate. bine contr-rrate. lll t.',,1,'in nrocl
rtztutl restric!ionat [a anumite arii bine delirnitate. Pacientrrl r:u clclir
sistcrnatizat are conqtiinla clard pi este lipsit cle halucinalii tle
gbir:r'r.
pltiipcl
trece prin viald relativ neperturbat in liurclionarea sa.
Delirul nesisternatizat prin contrast se caracterizeazli
1',i1 iclei
clelirante slab lcgate satt nclegate intre ele, instabile, variabile cii {,'rrraticef.
Pacienttrl cu clelir nesisternatizat lrecvent are o proastd func{ionar(, :i(,ciald
$i
se cornporld respor.rsiv la creclinfele cleliratte.
Ideile clelirante sttnt cleosebit cle variate sub aspectul corrtinutului
ten-ratic. S-a incercat o sisten.ratizare a lor in funcfie cle fondr-rl aflc.ti, pe cau.e
evolrrcazii irr :
Iclei clelj rantc exqransive
J clci clelirantc rlcpresivcr
\tqy|4gj
q!
{q! lrgte
Ps i hiarri cd il,,l'.'1
rly-9-ellLlqlitglJsullainca
4l
Iclei clelirei.te r'ixte (in sensul cd pot fi intiil'ite ar6t pe fontl
eufbric, clit qi pe foncl depr.esiv)
clelirante cale evolueazd obiqnrrit pe ur foncl afuctiv euloric,
1. Ideile tlelirante rle granttoerre al ciror conlinut comportd
nn sirnt exagerat al propriei irnportanle, bogdfii, puteri,
ctinogtin!e sau iclentitdli (convingerca pacie ntuhri cii
posedh
averi, sau cI are puteri suprannturale sau cd este
I)umnezeu).
2. rdeile rleli.ante de irrvenfie ce constau i'claborarea rnor
planuri sau incerciri cle realizare a unor clispozitive sau
aparate de interes rnajor, ce preocupA in general pe
oamenii cle gtiinlii in perioada respectivl, convingerea
pacienlului
ch este p.sesorul
'nei
clescoperiri sau invenfii
epocale.
3. Itleile delira.te de
'erbrnri
ce crnstau in co'vingerea
pacientului de a fi elahorat un sistent filozofic sau politic.
4. Ideile delirante de ffliafie ce constau in convingerea
pacientului cle a fi clescenclent al unor tamilii renurnite sau
mogtenitorLrl Llnor persoane cu situaf ie econoinicd gi
sociald ir-ralta.
5. Ideile delira'te erotomane ce constiru in c.nvingerea
pacienlul'i ch este iubit cle catre o persozrni cle obicei c'
statut socio-crrltural su;lerior lui, qi cdreia ii atribuie
sentimente de clragoste fald de el, interpretincl in acest sens
orice act sau nrarrilbstare inlinrpldtoare a aceste ia.
I
6. lrlilile rl*lir:r'te rnistice ce c.*stau i'convingerea
p'cient'lrri cd este pr-rrtirt.rrrl trnci nrisi'ni, al rrn'i nresa.i
o
kleile
expansiv :
4ri Victolia llultea
transceilenttrl in virtLttea cdrr-ria cl este rlrenit si inslarrr.eze
pace;r irr ltrrne, si inrparti drcltlatea pe Pinrlirr{.
l
Icleile delirante cerre evolueazS cibignuit pe un fond afbct.iv depresiv
1. Ideile delirante de persecutie ce constau in convingerea
pacientului cd este trmrdrit, cd se comploleazd. inrpotriva
Iui, cd se urntdreqte cle{ imarea, cleposedarea lui de bunuri,
prejtrclicierea sa morald sau materiald.
,
2. kleile' cleJiranie cle revendicare ce izvorirsc din
convingerea pacientului ca a fbst victirna unei neclreptf,gi,
motiv pentrLl care iqi canalizeazd intreaga activittrte spre
recunoagterea clrepturilor h.ri. Ca atare intenteazi procesc,
face sacrif-rcii econornice mai mari clecit clrepturile qi
i
proprietalile pe care le revendicd. Uneori lupta lui este
indreptati spre oblinerea unui benelicirr nroral
,,sti
iasa
adcvdrul la lunrini",
,,si i sc far:d clreptatc".
-1.
lcleile delir:rnte de gelozie ce ccurstau in convingerca
pacientrrlui cd partenenrl sexual este infidci. Ille sc traduc
clinic prin suspectarea gesturilor, expresiei lllirlice,
intonaiie'i, atitudinii gi dispoz,ifiei at'ective ale partenerului,
pe care pacieuttrl ie intertrrreteazd clrept probe cle aclrrlter'.
tJneori aceste iclei se cleosebesc greu cle gelozia fonclatir,
situalie in care se
fine
sealna cle antplitudinea iclcilor, cle
aspectul increclibil, ptrf in verosimil al actrzaf iilor, dcr
concluita generald a persoar.rei in cauz5.
Ideile clclirantc de rcla{ie sau de rcferintir ce constau irr
cotrviugerca pacientr-rltri cir cvclrinrentcle
,
obieciclc:,
conrl'ror.tanrerrtul oantcrrilor clin inrecliata aplol'rielc itu t,
setttnilictrfic partictrlard
;;i
neobi;nuitir crr ref-erire Ia sine.
4.
Maur.ral cle Serniologic l)sihiatricir
Ex. Pacicntul are inrpresilr cri la radio, la
'l'V,
se vorbcgte
dcspre el, sarr cd arrurnite pasrrie clintl-o car-te au o anrunilr'r
seurnificalie pentlll el, de ex. aratd cii va rrtur-i.
5. Ideilc delirante de vinov:'i{ic. Pacienttrl se consiclerd
vinovat pentnl situafia grea in care se at1d, de nereuqita
copiilor', de nenorocilile prietenilor, se poatc consider-a ccl
mai mare plcltos clin lr-tme, vinovat cle intincnte catastrofe.
Aceste iclei pot duce nu nurnai la suicid, ci gi la omuc,iclere,
situatic cunoscutii in psihopatologie sub clenurnirea clc
honricid altnrist.
(r.
ldeile delirante hiJrocondriace. Pacientul are convingerea
cd sr.rf'eri de o boali incurabili (cancer, SIDA).
1. Ideile delirante de neg:rfie (nihiliste), irnplicd tema
nonexistentei parfiale sau lotale a persoal]ei respective, a
altora sau a intregii h-rmi. Pacientul neagd realitatea
firncfiilor vitaie, existenfa ullor organe, a unui proces
psihic. Spre exemplu nu mai n.)inancd pentrul cd organele
sale sunt atrofiate, au putrezit, sau afirmd cd nu rnai
respiri.
U. Icleile delirante sonratice, trl cdror confinut principal se
ref'erii la func{ionarea propriuliri corp. Spre exemplu
pacienta arc convingerea cd i-a pr-rtrezit creierul sau ci este
graviclii cle;i se afld clemult la lnenopauzd. O idee clelirantd
somaticd poate fi cle asernenea o iclee clelirantd nihilistrl
clacd accentul este prrs pe nonexistenla corpului sau a Llllei
par'!i a corptrlrri.
9. ldeile dclirante de rrrinii, sj:lu slrircie, constau in
conviugcrea persoanei cii gi-a pierclut sarr iqi va pierde
49
-50 Victolia lJurl.cir
tclatc sau aproaL)e toate posesiLrnile rnateri4lc (pacientul
cste ingrijorat cI nu poate pllti spitalizai'eir ,leSi este
asigurat cd ur: trebuie sd plziteascir, stru ci el
;ii
lirrrrilia lui
vor ajtrnge sh cerq;eascti).
10. Ideile delirante tle trnnslbrnlilre, cohstau in r''
'rrvingerea
pacientului cd a sulerit o rnetamollozd. Ftzic6,, prrrtialii sal
totald, sau cti a fost trarrsfonnat in animal.
lcleile delirante ce pot fi inlfi.lnite atAt pe urr fbnd albctiv <lr'1r1g1;iy 661
qi pe trn foncl afectiv culoric :
l. tdeile delirantc de influen{ii sau de s6nfynl cxprint[
convingerea pacientnlui c.le a se afla sub inr1,,.r'iLrl unei
forle xeno1latice. Aceaslir forfi exterioarii, ii irrllrrcnleazii
gAndr.rrile, sentimentele, ac{iunile care sunt trdil,' , ;i ne{iir.rcl
ale sale (proprii). Accastd for1 ir xenopali<:ii poate fi
reprezentat[ de : cliavol, ocultism, srrgestie, lriprrnT;1, 11nq1.
,
electronagl,gtice, radialii atomice, raze crisrlilt,. laser.
,Sinclromul avdnd ca elenrent prirrrordial,,scizi r rr rr.'11 g11111i"
.
qi faptrrl cd eul nu mai consiclerd ca liincl proprii o serie cle
lrdiri, este cunoscut in literattrra cle specialitzrte lrl' nunrele
,
de aufornatism rnerrtal (Cleranrbarrlt). Sirrrlr ornul cle
atttomatism nlentul poate apare sub lop1114 :
autornatismului ideoverbal (rnanilestat sulr lbrnra
lurttrlui gi intreruperii gAndr-rrilor, opririi sau clis;,;rritiei lor,
.
sentimeutului, cle gliicire a g6ndurilor; cle riispiirrrlire a lor,
.
cle enutttare qi comeittare a lor, cle lircere satr'irr:;pirare a
gindtrrilor, ecoului gAnclirii qi lecttrrii,,1,'varrsirii
gAncltrrilor, a gliuclurilor care-gi rlsprrncl, a rrrc'ntisl.nul
xenopatic, a gAnclutilor strauii, absurclitirliilor qi
nousettsttrilo r, a joctrri lor si labice), :r rr torna tisnt u I senzitiv
gi senzorial care se manifestir prin : irrragirii fEctrte,
nrirosr.tri
,,fhcuie",
gr.lsturi
,,fdcLlte", senzaf ii tactile
,,{ticute" ;;i
autolrratisrrrul nrolor. (liinestezic) in care se
incrrclleaz6: corn,ingert-a pacientulr-ri c6 scrie, vortregte, se
migci snb imperiLrl r"nei for.{e erterioare.
2. Itlcile clelirante bizare, sunt accle iclei al cdror conlinut este total
irrrplatrzibil
;ri
cle treir-rteles. Altf-el spus ele nu clerivS. clin experiente obignlrite
cle viaid, (ex. [Jn pacient crecle cd cineva i-a inlocuit un annmit organ intern
c:u un apar-?lt, fXrii sir lase rrici o cicatrice sau.Lrn semn cit de mic). Icleilc
rlelirante de influen[5 srrnt consiclerate
;i
ele a a\/ea un caracter bizar.
Icleile clclirante apar in :
o
schizofienie,
o alte tulburdri psihotice prinrare (tulburarea schizoafectiv.l,
ttrlbularea psiholicd acrrti. lrrlhurarea cleliranti;
;
r in tulbuldri psihotice cleternrinate cle o conclifie medicald
generald sau incluser cle o substan!d psihoactiv6
;
o in anurlite tr"rlburdri cognitive
;
o ttrlburlri cle tlispozilie. in leg.lturir cu tulbnrarea cle clispozilie
I)SM-IV fiJliz.eazd ternreni i de :
klcen tleliratrtii congmcntir crr tlispozifia, este acea idee al cdrei
continul este in intreginre conoorclant cu clispozilia, fie ea depresiv.l sau
ntaniacalti. l)aod dispozilia este clepresivd conlir-nrtul icleilor eielirante
cilngrucnte I'a fi: cle vinor'5[ie, inaclecvnle personald, hipoccxrclriace,
rrihilistc, cle t'uittir, de pecleapsrl bine rneritatir. I)acd clispozilia esle niunicali
corrtirrrtttrl iclcilor clelilantc va fi : cle grarrcloirre in serrSr-rl pLrtcrii, valorii,
5t
Victoriir IlurteeL
bogir!iei, curro;rtin!elot', identitiilii sau a rrnei rcla(ii spcciiilc cu o rlivinitatc sau
cu o persoani"r marc;rnte'i.
trdeea clclirant:i inclrrrgrutrtrtir cu rlispozitiil, este acea iclee al cdrei
confinut nu este coucorclant cu clispozilia depresivir sau manicali. Aceste idei
nr.r inclLrcl temele nrai sus menlionate constincl <le obicei in : iclei delirante
l-izare, iclei delilaitte cle inflrtenld. lbnonrcnele cle automatism tnental,
senzorial saLt lltolot', ruai rar icleile clelirante de persecufie necoreiate direct cu
tenrele depresive stnr r-nanicale.
2.3. V'ttlburitrile e4tresici verbole
Si
gruJice ale gftndirii
Au ltrst sistctnatizate in mocl rliclarcl.ic in :
L Dislogii care srtrtt tulburiri ale linrbajLrllri corrsecutive
;
n'roclillcirilor cle foln.r[ qi r.:onf inut nle gAndirii.
2. Dislazii (afazii) ce constau in intposibilitatea c1e a exprirrra
sau c1e a infelege cuvinte lc spllse sau sr:rise .
3. Dislalii ce constitu in difictrltatea sau imposibililatca
pnrni-rrrfirrii unor sLurete, silabe, cuvinte.
2.3.1- Dislogiilc
Recrurosc o divjzare in : trrlbuldli in firrura activit[fii verbzrle,
;li
t u lb u r.irri i n co ri
!
i n u t u I ac t iv i tdi i i ve ltr al e.
l'ulburirrilc in lorrna activititii
yerrbalc
constau in :
"
'I'rrlburi,rrile
in intensitatea, iniil{imea
Ei
timbrul
'
activitSlii vcrbalc. Astfcl, vocea pacicntului poate si fie clc
irrtcrrsitate ciescrrlir, cu torralitatc irraltl, dcclanratoirrc,
patctici-r, irr stililc clc excitalie
1;silron'rotolie,
in episoclul
uriutiiroal, irr rrrorrrentc cle catharsis alectiv. lrrvers, \,occar
N'{:ur url cle
!e4lqbg !q ll'tllitltjgq
poate fi slabii, goptiti, ca in clcpresii, schizoil'enie. Alteori
vocea poate fi rrranieristir ca irr tulbtrrdrile delirante.
"
Ravardzr.iul esle hiperactivitatca verbalir sirnpld sau
vorbdria nesus{inritd ferm lematic. Se intAlncgte in special
la femeile cu o puterlicd notd cle extroversie, in isterie
(perrtru a atrage atenfia), precurn gi in stdli de anxietate
iretrtrn
a clisinrula sentiurenlul clc prol'undd insecurilate.
o
Logoreea este liiperactivitatea verbald accentuatd,
consecr"rtivd fugii cle iclei. Se int6lnegte in stirile manicale"
I riponrauricale, irrtoxicaf ii u;oare.
o l'Iipoactivitatea verbali sirnpli, se intAlnegte la persoane
tiniide, clatoritd unei stdri de inhibilie.
"
Siricia vorbirii este o vorbire cantitativ scizutd (replici
modosilabice). Se intAlnegte in schizofienie, in depresie,
elc'
o Vorbirea nespontanl constd in absenla iniliativei proprii
i1i vorlrile (1,,acieiiir,rl rirspLulc.le rnrinai claci esie ?-iitrebat).
hlrrliinrul constd in sca-rcJerea pinii la disparilie a aativitdtii verbale. in
clinicii sc irrtiilnesc umrdtoarele fonne :
Il{utisrnul al<inetic, sirecific unor afec{inui neurologice in care
spre deosebire de mutismul legat de o boal6 psihicd
(cuacterizat prin absenla courunicdrii fEri abolirea
concornilentd a rnotlicitdli i), pacicntul este inert, reaclioneazi
greri gi tarciiv la stimuli psihosenzoriali, dar ii unldregte pe cei
din
-iur
clAnd astfel irnpresia cA este prezent in mediu.
fr'I rr tis rlr rr I a bsol rr t ?ntii lrri t in scliiz,oli'enia catatonici.
l\,lutisrrrul rcl:rtiv in care pacier.rtul coniruricd prin nriuricd,
pantonrinticit sau in sclis. Se intdlncgte in tulbLrrdri psihotice.
53
:54 Victoritr_ilq{ea_,
_
-_
I\{rrtisnrrrl elcctir,, in care pacientLrl se adresr.jrzii nurnai
arrun'ritor persoane.
Mutacismul este un mutisr.n cleliberat care poate {i
'iritAlnit
la
sinrtrlanli, sau la unele persoane norrnale, ca
(, rrcfie de
protest (in special la tineri), clar se mai poate irrrrllni in:
retarcldrile mentale, clemen!e qi tulbr"rriiri de persorr;rlitate, ca
exprcsie a aceleiagi opc:zi[ii-
Musita{ia este voibirea in qoaptd, inteligibild, intdlnitd la
1,a..i.n," .,,
sclrizolierrie.
Stereotipin verb:rl:i constir in repetarea aceluiagi cuvent s:rrr aceleiagi
propozilii. Se ir-rtAl negte in schizo l'reni e.
flcolalia cotrslii irr repetarea cuvintelor auzite. L!e irrl;ilrregte in
schi zofrenie, oligofrenie, clemen!e.
'fulburirrile
in continutul limbajului sunt reprezentate cle ;
o
S:iriciir confinutulrri vorbirii este o vor:bire adecvati in r::rrrtilate, dirr
care aduce pufin6 intbrmalie, cu {iaze vagi" stereolipe. Se irrti)111gg1. it
schizofrenie.
Neologisrnrrl consti ir.r inventarea rrnor cuvinte noi. Ele
1.r'l
li create
ca expresie a necesitlgii cle conrunicare (cAncl poartd clcrrrrrrrirea cle
neologisme active), sau p<tt apdrea in mocl autornat pti', procesul
contamindrii sau ftiziondrii firir sd aibd o anumitir semnilj,.irtie, fiincl
cleuumite in acest caz neologisme pasive. Se int6lnesc in sclrizofi'enie.
Glosolalia este un limba.i care abuncld in neologisme, plorrrrntate cu
accent striin qi aspect incontprehensibil. T'ermenul este
grrr1o5q11[ s11g
dcnumirea de
,,vorbitul in linrbi". Se intAlnegte in st.lrizofi'errie.
'lulhurarea
nu este consicleratd patologic6 atunci cAr-rcl cstc ;rs,,ciatd crr
practici ale religiei penlicostale.
it4anual cle Semiologie Psihiatricd
I)isttcierea strmantici coust[ in detagarea cuvantului cie conlinutul
siitt set.nantic care sfirge,ste in pier.lclea legdturii dintre senrnificat qi
sernniflcant. Se itrtdlnegte in schizofrenie, clemen{e.
C-'ontlensarea senrantici constd in fuzionarea variatelor concepte
intr-unul singur. Se intAlnegte in schizofrenie.
2.3.2. Disl'aziile (afaziilc)
Alaz.iu cle tip expresiv (rnotorie, nonfluenti, Broca) constd in
imposibilitatea cle exprinrare a cuvintelor. Abilitatca cle a vorbi este in mocl
grav afectatd. Vorbirea este laborioasl, incorectd, cn opinteli, ini{iatd cu
rl i licLrl tate, dizarlricd.
l:la se evidenliazd prin urmdtoarele posibile aspecte :
- pacientul nu poate pronunla spontan nici lrn crr,'6.nt, sau
numai c6teva crrvinte, in propozilii scurte {hrii subiect, fErd predicat (afazia
si ntacticS.).
- pacientLrl este parafazic, adic6 lblosegte un cuvAnt in locul
alluia, cu care se aseamlnd fonetic. De exemplu spune foc in loc de
joc.
- pacientril pronunld cuvinte care nu existii neologisme.
Jztrg<>nttfur,ia constd in crrvinte firi sens repetate cu variate intonafii.
- pacientul se intoxic[ prin cuvAnt (rispunde la o intrebare prin
cuvAntul potrivit, iar la intrebdrile urmirtoare rdspuncle cu acelagi cuvdut).
- pacientul nu poate denr-rmi un obiect ardtat (afazia nominald
setu anomia sau afazia amnesticd sau folosegte perifiaze pentnr a denumi
obiectul aldtat).
- pacienlul nu poate sctie cn st6nger sau scrie litere izolate pe
ufllr: l)tt lc
Pi-rl11.'
lcga infr-trn crrvAttl.
Alirzia tlc tiJr rcccptir' (scrrzorialii, Ilrrcn(d, lVernicke) constd in
inrposibilitatea cle a inlelcge cuvintele s1rr.rse. lla se caracterizeaz[ prin
55
.5{ Vicloria Ilurtea
fbrclerea
abilitdlii <Je a infelege scnsul cuvintelor; vorbirea este flLrenli qi
slontani clar lipsitd cle coerenlir gi cle sens.
Ea se eviclen!iazi. astlcl :
o celem pacienttllui stl execute orcline simple; sd inchiclf, ochii, sa
deschiclir gura, sd scoatd liruba etc. qi obscrviini cd nu le poate
cxccuta.
o sc pot cla ordine tlai complexe (dLrcefi alirtdtorul clrept ltr llrechea
stirngl, etc.).
\
o
lracientul
se intoxicE prin ordin (executd corect prir-nr-rl or.clin,
pentrr-r ca mai apoi sd-l rg:pete inciifbrent de ceea ce i se cere)
. se cere pacientrrltri si recunoascd rm obiect dintr-o mullinre.
Afaziile se intilncsc in : leziuni neLrrologico ale enrislerului nrajor
i
irso[ind herniplegia dreaptd (AVCr, tumori. lraumar.isrne cerebrale), clenien[e.
Afazia mixti s:ru glob:rl:"r combin2i ele,nrente ale afaziei dc tip
expresiv ou oele alc afaziei de tip receptiv.
23.3. Dislaliile
Cele nrai frccvetrte dislalii sunl.:
Dislalia pcntru It (rot:rcisrn) constd in imposibilitatea de a obline
dbrarea r,6rfi.rlr"ri limbii atunci cincl se pronr-ur!d sunetul I{.
Dislalia pentru suneter in:rlte (S, .1, Z) dcterinini sAsAiala sau
s matisnrtrl clatoritii rrnci irnplantiri vicioase a din!i1or.
Dislalia nasalir (ri'ol:rlia) sau vo'bitul pe nas clatorit6 polipilor
rusali, a palezei vllLrlui palatiti.
Ilalbisltrtrl (bAlbiiala) ztparr: atttnci ciuil la trrlbirrirrilc t1o articulale se
zuociazd Lonii satr clonii ale trttrscr.rlaturii lbnatolii sau rcspirlrtorii. Se clescrirr:
Vi,rqttr! !q ligf i9l9Ec !'s,i!I!t1tr!9u
* llallrisrnrJ L:lortic carac[et'izirl
Jrrin
vortrireter rcpetati. Poate
intcrcs;,r o silalri cie obicci de ler iirccptrtul turtri cttvlint stttt
propozilii. llx. rrra, nril-nrlnrit.
n l]albisrnrl tonic ca-iactcrizat prinh-o lezisteufi puternicd la
1)ronunlLrrca
unei silabe sau cttvAtrt, clr.rpd care cttvitttsle se
revarsd brusc, tttrnultos. Ex. M m tn malna.
"
in
lrractic6
se intilnegfe {bnna ntixtit, tonico-clonicd.
2.-3.4.'d'rrlirrrrirrile linrlra.iului scris
'l
trlbLrlilirile; linrbajului soris rrnlleazi'l in patologie tulburdrilc
linrba.f Lrlrri oral. Dislogiilor le corespun(l tLrltruririle psihografice, ce pot fi
sistenrrrLi, .rte a:tlt-l :
o Irrlhrrlhri irlc irctivila!ii grafice
o
'lulbtrrf,ri
ale rnorftrlogie i graficc
* Ttrlburiri alc senranticii gralice
'l'rrlbrrrir
i ile activiti!ii graficc
I iilrouctivifater;r gralic:i senririflcZr sciclerca act;vitIIii !'rzrl'ice ce
p{ri}te rr,. rlrr: pind ]a reftrzul de er scrie (r.regalivisnrtrl
tr-raFrc).
Se intAlnegte in
sclrizoli.rrric uncle cle nrr,rlte ori sc c()nstzilii cl tlisocicre intre nogativismul
vcrbal
;i
r;r:l gra[ic, in settsul ci pacicntrrl lolttzi si vorbeascd, dar acccpti sd
licrie.
I liNle raclivitat€a gral'icri (g,r'albrec) este tcnclinfa patologicd
5i
ii'ezislitrrlrr r1o a scrie, cousecinti a logoreei. Se intAlncqtc in episodr-rl
ntarriaci rL
c J r';rfoulurria se uranifbstd prin preclilcclia, rrarrifustatd in exces pentrti
e>lprirrin.rr gi'alic[. Se clistinge cle trot'nral
irritt
cou!iur-rttrl gi cantitateu sa,
intlilrrirr,lrr rc in special in tulLrruirlilc clciirirrrto clolricc, itt care pacicntul igi
51
_-{
exl)tlltir tlctaliat planrrrile cle t'<.:firt'nui, invcntie sau c()mpsrr rlpqlralrale
scrisori, ttcuz.aiii, pro festc, nrent ori i.
Incocrenta gmficir consli in ctrvirrtc sar: ll.aze lipsir, <ls in!eles,
expresie a incoclcnlei icleo-vcrbalc. iie irtilnegtc in schizofl-eriic
stereotipia grafici constt"r in repctarea unni cuvir.rt, prr,;,r,zilii, li.aze,
in scris, precttnr qi in intercalarea lor in cursul expurrerii grali<.c. tJla cliu
firrmtrie cle stcrcnlipie graticd coustd in scrierea clr rnajtrscrrlr, a ficcirui
cuvint clintr-o finzi sarr a.IleodrLri cuvinI cle la inceput de rdncl.
'l'rrlllurirrile
rn orfol ogiei gralice
Scrisrrl cu litere cle dintensirtni rnari qi cu rdnclr.rli rr,r,..cnclerrle se
intAlneqte in mernie, hiponlarrie, sti.ri cle excitalie psihicl.
Scrisul cu litcre rnlrunte
5i
cr-r rlinduri clesr:enclente sc irtiilne;te in
depresii.
Grifonajul este scrisr"rl c!"r aspect de rnAzgirleali irrtilnit in
schizofrenie, ol igofi'enii, clernen te.
Scrisul seisrnic cu litere incgnle, rAnclLrri slrpra]luse, rrl,rrrrclenla clr
gtrilirnele, majuscule, sublinieri, zrrabescrrri, scris cle tipar, sc irrlillegte in
schizofrenie.
scristrl in oglindfi (de Ia clrcaptlr la stinga) cste clc ,:rclnelieA o
ex prcsie a tnar I icl'i)-r I I r r I tr i sch izo li.clr ic.
Scrisul in ghirl:rn<trii se intiihregte in schizoli-enie.
scrisul suprapus este o expresie a sinrbolisnrrrltri gf,'dirii
schizofi'enicc.
'fulbur:irile
senranticii grafice
Ncografisr'clc srrrrr c'.asitlc'rrfc c.res1-lurrziiraafe lre.l.r:i,;rrrcl.r.. se
i n{itluesc in sclri zoli cnic.
L4arnral clc Scnriologie l'sihiatricii
2.4.
frtetode de investigure a g?ndirii
Ilste necesat'd. precizarea unor no{iuni :
Inteligenfa este capacitatea de a"inlelege, aminti, mobiliza qi integra
in nrod constmctiv cunogtinfele anterioare in situalii noi intlilnite.
Jddecata este abilitatca de a evalua in nocl corect o situa{ir: gi cle a
ac{iona in mocl corespunzdtor in acea situafie. Juclecata criticd. este abilitzrtea
tle a evalua, clisceme qi alege intre variatele opliuni it-rtr-o,anrtntitd situaJie.
Mdsurarea eficienlei intelectuale a lbst iniliatd cle Binet gi Simon, care
au introclus conceptul de
,,vdrstd
tnentali" (niveltrl mediu intelectual la o
anumit[ v6rstd) qi de
,,vfrrsta
cronologicd".
Itaporhrl v6rstd mentald. / vArstd cronologicd inmullit cu 100
reprezintd coeficientul de inteligenld (QI).
ltetardarct mentnlS consti intr-o ncdczvoltare cognitivd, ctr cl
ftrncfionare intelectualS gent:rald sub merlie (avAntl trn
QI
sub 70) ce este
acompaniati de limitdli semnificative in firnc{ionarea aclaptativi iIr cel pufin
doud din urm.ltoarele arii : comunicare (achizilionarea limbajului vorbit,
scris), autoingrijire, ingrijirea casei, abilitirli sociale intetpersonale, utilizarea
tesurselor comunitare, autoclirec!ionarea, inclemAndli qcolare, cle muncir,
activitdfi recreative, slnittate gi sigLrranll. Pentrtr cliagnosticul cle retarclare
merrtald debutr"rl tulbLrririi trebuie sd apard inainte de 18 ani.
Dacd retarrlalea merrtali implicd rretlezvoltarea ltrrrcIiilor cognitivc,
cler.nenla reclamd ca cleficitele coguitive gi deteriorarea memoriei sii
reprezinte un decliu semnificativ {tr{[ dc nivelul anterior de filncfionare.
intrr-rcAt este lirarle <lificil cle a cletennina niveltrl anterior al furrc{iondrii lar
copii foarte rnici, cliagnostictrl cle clernenJi nu se utiliz.eaz.l pAnd la 6 ani. in
s9
60 Vir:toria Ilrrrteir
gcnrral cliirgnosticul cle tlentenlti pcntrrr indivizii sr-rb l8 alli este prrs rnulai
clercii ttrlbur'tlrea ntl este caracleriz,atir in rrrorl satis[;-icitor de cliagnosticul
dg
retarulare nrenlirli.
in clinica psihiatricd, lnodul cuul se clesligoarl gdndirea, oper.ir[iile
sale plot Ii investigate prin inirebiri specifice.
Capacitatea de clcfinire a noliunilor este cercetata intleb6nd pacientql,
spre exelnpltt cc este rninrl, nringea, trenul sau no!iuni cu utr grad ntai ntare
cle abstractizare (insuli,'sperantir, clreptate). Pacientul cu retardare luentalii
uqoarl c16 r[spunsuli sinrple ca :
,,nrdrul
e rog!1, mic, se nriurdncir", ncputAntl
cla o 'definiEie mai arbstractri. Cei cr-r
jntelect
de lirniti au clilicultili ?n clcfinirea
tern-nenilor mai abstracf i.
Cornpnra!ia este cercetatd cerAndu-se subiectului sd gliseascit
asenaindrile, qi deosebirile clintre cuph"u'i de r-rofiuni apropiat.e ; pitic-copil,
pros,t-riu, obicei-lcge. Debiltrl mental cotr-ipard pe baza aspectelor secunclare"
pe criteriul intrebr.ritrldrii, rndlintii, lorrnei,
,,nrirr-rl
e rnic, rnirrgea c marc,
nrirrul e de mdncat, mingea e de.f ucat".
Studiul capacilifii cL: generalizare sf: facc tlAnrlu-sc serii dr: crrvinte
obiecte, fi'ucte, nretale, insecte, ntijloace cle transport, slrbicctului, cdrLria i se
cere sd gdseasc6 clenurnirca conrurrd a categclriei respective.
Stucliul capacitilii de clasificare sc fitce ddnd subiectrrlui obiccte,
cttvinte in care sllnt alnestecate mai multe cntegorii gi se cere scpararea lcu'in
grupe omogene clupir cliterii alese cie el. Debilul mental clasiflcii clup[ critclii
de curloare, formi, sau la ?ntAnrplare.
Stucliul caprcitdlii cle atrslractizare se face clin moclul de clefrnire a
no!in,nilor, din calctrlnl mental gi ra!ionantentnl rnatcmatic aplicat la
rezolvarea urror
l)r()[]le
r;rc.
Ctr utctotli clc aplccielc a capacitirlii cle
juclecatir
Ei
ralionamerrt sc ceLe
strbiccttrlui sit explice seusul unor ploverbe cum iu"li :
,,i1
lr cLr callrl in nori",
Ivlauual cle Scnriologie l'sihiatrici
,,urirrciui,,r
iricr picioare scurte", salr se puu intrebdri pentrtt a stlrclia glindirca
c1uzald,,.l,:
ce slracla e rnai inaltd la tnijloc", <le ce e interzis lirmatul la
bclzindlii"- sttu se pr.rn itrtrebdri atrsurcle,,ce e lnai greu 1 Kg. cle fulgi sau I
Kg cle ctrirr- /
61
o' Victoria llurtea
3. SEM TOLOCITA TMAG|NATTBT
Imtrginatia este prclcesul psihic cle prelucrare, tra,r:rlirrnrare
$i
sintetizare a reprezentdrilcx gi ideilor, in scopul fiuririi unor l!(,i ir-nagini gi
iclei. Imaginalia este un eiement esen!ial al gdndirii.
Sclderea imaginafiei se intilnegte in stdrile rle i,'clezvoltare
cognitivl (retaldarea merrtalit), qi cle asemenea in deteriorarea
, r'gnitivi,
in
e;rilepsie, stdrile depresivc, tulburdrile anxioase, stiri de inhibili,'.
Cregterea forfei imaginative se intdlneqtc in stdri ,l': excila[it:
psihic5, intoxicalii ugoare, lripomanie, rnanie, schizofrenie, tulbrrriri delirante
persistente.
Mitomania este o forntir cle exaltare imaginativil. !nrlifslsnl t1.
confinutul tematic relatarea mitomand se caracterizeazd prin :
c
organizarea romanescir a tliiirii (tiincolu , i, rclartalca
mitomanulu i, interlocr,rtorul sesizeazd ireal itatea r,'n
{
i nr.rtr,r lui);
o alibirrl existenf ial (ideile converg spre 5lrnrrgstirnareir,
idealizarea propriei persoane);
. suprasemnificarea (mitomanul trece de la sinrl,ll exagerare
pAnd la fabulalia cea mai arnpld, scopul princil,;rl llincl de a
atrage atenlia gi interesul celorlalli asupra sa);
"
condttita cle tearnd (tnitomanul consiclerd ch nu
|rrirlrr
rettliz.a o
legdturir inter-persor.rald clecdt prin internteclirrl lhhula{iei,
concontitent clezvolt[ o stare cle team[ cle a ntr-i li ,lescoperill
Ierbula(ia. Alunci cAucl se intlilnpld firge satr
t',';r1e fhc€ o
tentativd clc sr-ricicl clemonstrativd ctr rloze sublctrrl,. t
___I4,lryald9&ryq!9e_" ll'!'nq&5 _
It4itonrauia se irtAlneglc in tulburdrile de personalitate, in sirecial cea
Iislrionicri, debilitatea nrentald, etc.
Simrrlafia constd in f,ilsillcarea adevhrultri in privin{a stdrii de
sdnitate la o persoand sdndtoasd. Astfel pot fi simrrlate boli organice, in
iipecial neurologice satr boli psihice. Simula{ia este lt:ltace in special la
pacienlii cu isterie sau cu debilitate rncutald.
Metasinrula{ia constS. in p.rr"u"rurea in acuze pe care pacientul le-a
plezelttat atrterior, dar pe care nu le nrai prezintii, in scopul unor benehcii
secundare.
Suprasimula{ia presllpune o tulburare sornaticd sau psihicd
preexisteutd pe care bolnavul o amplificd.
Disimularea constir in ascurrderea unor sin-rpton-re psihice sau
I
sorlatice, ori a unei boli in scopul sustr:agerii de la tratament, obfinerii unui
benel'iciu sau punerii in aplicare a unei idei delirante sau tendin{e suicidare.
l)e urenfionat inallul potenfial disimulalor al pacienfilor cu preocupdri
srriciclare (in cazul depls5igi sau al schizoli'eniei). tii clisimuleazd starea
lrsihicir
penlru a evita internarea sau pentru a obline externarea.
63
Victoria llurtea
4. SBMIOLOGIA ATfiNJ-tnI
Atenfia este flrncfia psihicli prin care se realizeazir orientarea gi
concentrarea electivi a activitdlii psihice asupra unui grtrp limitat cle obicr;te,
fenomene gi acliuni definite. Functia prosexicd este irrclispensabila intregirlui
proces de crinoagtere, irrtruc6t cle ea depinde at6t clarilatea percepfiilor, cAt gi
fixarea lclr in memorie.
in mod clasic se disting patru corliponente gencrale ale ateniiei :
:vigilenfa
-aten!ia selectivd
-atenlia distributivd
-atenf ia susfinutd (vol untarl)
'fulburdrile
psihopatologice ale atenfiei, clenuurile disprosexii au fbst
sistematizate mai mult strb aspect cantitativ in :
-hiperproscxii
Jripoprosexii niergAncl pArrd la aprosexie.
Ele pot interesa toatc couiponcntele atenfiei, uneori intr-o corelalie
inversd.
4. 1 . D isp r os e-r ii cs ttt it nl ive
Iliperprosexia se rcferl in gctieral rnai nrult la cornponetrta scleclivir
a ateu!iei
;i
a starii cle vigilcnll. liapoatc Ii intdlnita in rrnrrirtoetrele afectiuni :
Ml
t!*1
.!"
!.q1 !9l9gi9-.q_qi
h
!e !f
i c t'i
- ,,1,isoclul clepresiv ma-ior, uncle are l<,rc o localizare a atenfiei selcctive
asupra ..r.,rrinrentelor nepldcute,
,,reirrobabile"
tritite cle-a lrrngtrl existenfei, a
,,g'eqeli
i,rr " licute.
{rrlbLrrarile delirante, unde aten!ia este focalizatd asupra temei
delirantc :1i orientatd asupra tuturor evenimentelor gi persoanelor irnplicate in
sistemrrI rlr;lirant.
t r rl burdrile lripocondriace, cle somatizare, disrnorfi ce corporeile unde
aten!ia e:,it: orientatd asupra stirii cle sdndtate a organismttltti, asupra
funclioriiirii sale, asupra f'enomenolc,giei sontatice pe oare aceste persoane o
dezvoltai ,rsLlpra nuui prcsupLrs defect fizic.
- iu tr.rlburdrile anxioase (atacul de panicd, fobii, stressltl
posttrarrnrrrtic, anxigtatea generalizatir) existd atdt o cregtere a vigilenlei cdt
9i
o cregte:r.; ir atenliei selective asupra lbbiilor.
!lil,oprosexia, mult mai frecvent intdlnitd in tulburdrile psihice poate
viz.a 1t)ir1,r componentcle atenliei satl n-rai mult a tlnora. Aproape
omniprc,r.r.rrtd este scdderezr atenliei sus!inute (voluntare sau de efofi).
llipopro:.:.,iia voluntard poate lt intAlnild in urmdtoarele afecfiuni:
- I r r I btrrdrile cognitive (cleliri um, dernenf a, ttrl burarea amnesticd)
- r. liucl[ril€ mentale
- .'1,isodr.tl clepresiv na-ior in care este relatatf, ltneori in prim planul
tairlotrlLri sirnptornatologic cle cdtre pacient gi observabild 1a probele
psihomctri,:e. Este un semn prcn'ronitoriu in depresiile scvere qi printre
ultimelc :,iniptonre care clispar complet in tinrptrl remisirurii epistldului
depresir',i,.rjor.
- ,,liisuclul manical unde existd o iticapacitate specificd cle a concentra
atenf irr ciir,, este captatd de stinruli cxtcrni .irelevem{i, lbnotnen cttnoscttt sub
tlerrrrrrrir,, Jt tli,r!rt.tt'tihiIittttc.
- r,,'lrizofi'errie qi alte tulbuliri psilrotice
65
66 Victoria Ilrrrtea
- intoxicalia gi abstinen!a <le substanld psihoactivd
- hiperactivitatea cu cleficit cle atenfie. Aceasta este o ttrllrrniu'e care
clebttteazd inainte cle 4 ani qi persisti de multe ori qi in perioada ir,lrrlt6. Este
vorba de copii, aclolescen(i. adulli care nu pot sta liniqti{i inlr-rrrr loc, se
foiesc, nu pot a$tepta la rAncl, rhspund la intrebdri inainte cle a fi forr rrrrrlate, nu
pot tertnina o activitate de mtirrd, ttec cle la o activitate netermirrirlii la alta,
par a nu asculta ce li se spune, piercl lucruri necesare, sunt irnpulsii,i
4.2. Metode de investigore clinicd o utenliei
O mctodd frecvent utilizald. in clinica psihiatricd esi, rrretoda
Kraepelin: pacientul este rugat sd spund in ordine inversii zilele s:iqrlirmAnii,
lunile amrlui, sau sd numere de la 100 inapoi din 3 in 3, din 7 ip l.
,,1,u
clin 13
itt 13, probi ce
tx'esupr-ulc
o colicentlare
$i
o tnare stabilitate a atenlici.
Metoda Bourdon (proba barajului) constb in selectarea dintr rui text a
anunritor litere.
Mqrtla! cle Semiologtg,l"flb!{llpa
_
5. SITMTOLOGIA MEMOITIIII
Nlcrnoria este procesul psihic al orient?irii retl'ospective, realizat prin
fi xare, col)ser\fale gi reactua.lizare (evocare).
I\4emoria constituie suportul forlei cognitive a individului, asigr"rr6nd
ccintinuitatea qi consecven!a corrgtiinlei. Ea este aceea care conlerd
stabilitatea personalitd[ii sale, caracterul unitar al insului. Aotul memor[rii
presrrpune o acfilrne cle participare activd a sr.rbiectului in cauz6. Acttrl la care
subieotLrl nu a putut participa pe cleplin congtient, nu va putea fi evocat.
'l'Lrlburdrile
de memorie se numesc dismnezii. Ele aLr fost sistematizerte iu :
- <lisnrrrczii cantitative
- tlisnrnczii calitative.
5. i. D is mn ez.i iie cun i i i ttiive
l)ismneziile cantitative au fost implrfite la riindul lor in: hipomnezii
care pot merge pdni la amnezii qi hipermnezii.
Iliponrnczia sentnificd scdclerea cle cliferite gradc a forfe i
rnnezice. Se int6lnegte in :
- stdri cle surrr.ena.i
- retarddri mentale
- tul burijri neurocognitive ll$oare
- episodul depresiv major, etc.
,Arnnczia in se ns strict senrnil'icd pierderea totali a capacitnlii
lntrezic,;.
6t
_q,q_ __ __**
viq!-q{c Br,rrtea
l,trAncl ca punct cle re li:rirrfii clebLrtul bolii, ea poatc fi sistematizati in :
- anrnezie anteroglaclii (cle fixare)
- amnezie retrogrzrcki (de cvocare)
- amnezie antero-retrogracli.
Anrnezia anterogratl"-r se referd la evenimentele trdite clupd
debutul bolii. Ille se caracterizezd. ptin incapacitatea insului cle a recla ur.r
eveniment trdit recent, ?n tirnp ce anrintirile fixatc anterior debutului bolii
rdrrrdn relativ bine conser\'ate qi pot fi incd reclate. Ele ntr se datoresc numai
unei insuficiente mobilizdri prose.<ice, ci perturb[rii intregii organizdri
psihice (mernorarea presupune trn inalt nivel de organizare a vielii psihice).
Amrezia anterogradd se intAlnegte ?n :
- tulburarea amnesticd
- stadiul irrcipient al clenrenfelor
- tnlburarea afectivd bipolard
- tulbrrlirlca psilrolica acuti:i, etc.
Amnezia retrogradi (de evocare) cste cca iu cale lulburarea
mcn-.orici se intinclc progresiv spre trecut, in sens retrogred, Cirraintca
clebutr-rh.ri bolii pAnd ir-r copilSrie .
Amnezi:r antero-rctro grad ri realizeazit o progrcsi v ilaic caie
privegte at6t evenimentele survenile clupii debutul bolii, cAt qi pe cele de
clinaintea debutului acesteia. Acest tip de amnezic se intdlnegte in clerlenle,
uncle slirbirea funcliei nrnezice se exercitd inilial qi ntri accentuat asupra
evenimenlelor recente, in titnp ce, clr cAt ne ?nclepdrtdtn spre trecrrt, alnintirea
faptelor trdite este tot mai bine conservatir. Uitarea mai aocentuat.l a laptelor
mai recente poate fi explicatd prin rnai nrarea complexitate a amintirilor
lecente, ca qi prin inczircdtura afcctivd a acestor arnintiri clatolitd cdreia
tleculul apropiat este t-nai grcu ile uanipulat. Cu cAt evenimentclcr tlecutnlui
si,rnt nrai inclepiitate, crr atAt sunt mai pulin angajale in prezcnt qi cu atlit
Mq!,ql{g
.'1q_gtiqlqgit Jlsi
hi at licd__ 6r)
tcrisirtncir trlbctivir nccesalii rcclirrii lor este t-rtai rnicir. in pltls, cu c61
evenirirurrt,,lc sunt nrai indepiirtate, cu clit au lbst mai liecvcnt evocate, astfbl
incdt evor.:i,r cir lor actuald a clevenit o repetare cvasimecanicd.
liil,,ri a dr:sclis legea
,,regresiuuii
menroriei" ccllform cdrcia ttitarea se
intincle :
- clc la prezent spre trecut
- de la complex lii sinrplr-r
- dr: la incclnstant la constant
- dc la ueobignuit 1a autonratizat.
I Jilrrlea cle la contplex la sintplu este eviclentd in cazttl cttvintelor, care
Surrt uittri,, progresiv ca gi cum ar respecta anttmite reguli gramaticale : la
inceprrt ttrrrrrcle pro.prii, a;roi uutnele cottlLlne, acljectivele 9i
la sfdrgit verbele.
La ittceirrrt tlilnirru[ gi clispar achiziliile cognitive, apoi are loc sdrdcirea viclii
alective, ;r lorfei ei cle r.noclLtlare gi nuanlare gi la slhrgit dispare expresivitatea
rnitrrico-prrrrlontituicd. Astfel liniba-iul rafional esle tritat primtrl, apoi ceI
etloliorrrrl tcxclantafii, iniurii), r-rltirnele care clispar in cazuri tleoscbit de
grtrve f iiii,t cxpresiile uriutico-pantomintice (in ordinea inversd constrtrc{iei).
Anrncziir rrr rIclo-rclLogracld sc irrtAlne;te in derncnfe.
Arrrrrczi:l l:rcrrrrarir rcprezinti uitarea unei sec{iuni ternporale. Apare
in stiiri grirvr) cle morlificarc a lucidilirfii congtiinlei, cttm ar fi :
-:rtirli conllzionale de cliferite etiologii
- t l irr ilnatisnle cranio-cerebrale
- si.rri crepusculare epileptice
- [;,-'l iL; prolirncld.
l)e obicci ru aceste cazuri este vclrba
pu
cle o
Jlierclere
a capacitdlii de
irrrcgistrlrr. ci de intposibilitatea cle clescifi"are qi reproclucere conqtientf, a
evcuiurcr,l* t'r triiite,irr pclioacla de stare. Anrnezia lacr.tnard trebuic clcosebitd
cle stiri ilL rlr: itpsihio ((irrirarLrcl), clin tinrpul cri'zektr convulsive, zr stdrilor
t1 10
Victoria llultcir
colllatoase, narcozoi profutl(le, in carr:
lxrcicn(ii
n11 pot reprorlrr,- t pintic
petrtrtl cil nici lltl aLt inregistralt nimic, czrpacitaiea cle inregistrare llirr,
t riIolith.
A.rnez.ia tarclir,d (voltar) e ste o arnnelzic lacu'ard c.r,." rl. se
instaleazl imecliat, ci uttmai cltrpd o anuuritd perioaclii cle timp. Se irrt,iltre
5te irr
epilupsir:.
Anrnezia clectil'i (tentatic:-r sau psihogenri) consti irr rrilarea
nnui anunrit con{inuf lcgat rle o star.c atcctiv negativd intensh. Arrrirrlilils 1r,
acest caz au lbst birte flxate, clar renremorarei:r lor volLrrrtar:i tlevirre
inlposibili. [ile pot li corr;;tientizatc prin evocare involuntarir
.]jr1
prin
nriiloace tle investigare psihologicd, fiind sr.rsccptibile: cle a clispireir
'tl1td
cu
schimbaretr irnpre.irrrdrilor care au proclus staretr al,ectiv neg.rrri ,.ii. Se
intdlnegte in tulbr.rrrilile c'lisociative gi ttrlburarea acr-rtd de strcss"
I fillerrnn ezil se car-actet.izeazd prin ex :r geralca evocr r r i l, r r car.e
zrpar rrlultiple, trtrnLtltoase gi mai ales cu caracter ir.rvolgntar, irirl,.lrirrtlinrl
strbiecttrl cle preocuphrile principale, inrpuse cle conjunctura
l)rc..rrlii.
Se
intAllrc;te in :
- 1 rrl bru'arca pararroi cli a per.sorrul i td1 i i,
- tul buriiri le cleli rantc,
- unele relalclili rnentale, cu hiclrocefhlie, care berrellcirlri cle o
nrentoric pur nrecanicd,
- episoclttl clepresiv tna.|or, unclr cxisti o lriperrnnezie selectir rl irsupla
evern irncittel or lregative traii te cle-a I ungul ex istentci,
- inloxicalia cu substante psiheclclice,
- slari lcbrile,
- llillCo14.
- llt
lrei'sttltttc
tttltrttltlt' legnle rlc rrrorrtulrle t'tt crrttliltrrI lrlt.t I inlcrrs
negaliv salr poz-itiv.
Manual cle Semiologie i)silriatric[
IVlentisrnul este o stare in care subiectul devine un veritabil spectator
la rlesffrqru'area incoercibild gi tunrrrltoasd a amintirilor sale. Se int6lnegte in
stdri cle oboseali marcatd, cAncl este triit penibil, s;au in schizofrenie, sub
fcrrma nrentisrrului xenopatic descris de Chaslin, avlintl caracterul de impus
dinafard.
Viziunea retrospectivi este fbrrna supremd de hipemrnezie in care
persoana respectivd are inrlrresia cd iqi revecle gi retrdiepte in cAteva rnomente
inlleaga via!ii. Apare in :
-situa!ii de pericol cxistenlial intinent
-nrarilc parroxisme arrxioase
-tulburarea cle stress posttraumatic6.
5. 2 Dism n ezi il I e cal itative
l)ismueziile c;rlitative se inrpart la rdndul Ior iu ;
'l'ulburliri
ale sintczci rnrczicc irnerliate :
-criptornnez.ia
-instriinarea anrintiri lor
-falsa recunoa;;tele
I
-iluz-ia cle nerecunoa$tgre
-paramnezii cle reclLrpl icare (Pick).
Tulllut'l*rri ale rcmernorhrii trccutului :
-confabulaf ii
-pseuclorcnriniscente
-ecnrnezia
-anecforia-
C'riptonrnezia. Pacientul considcrd iu rnod iluzoriu ca fiincl ale lui
anrrrrite evenirnenle, sau rnatcriale qtiinfitict-, ntrzicale, literare, pe care
12 Victoria Ilrrrtea
nr-tnrai le-a auzit, viizut, citit, nerccr.rnoscAntlu-le ca fiind strXine. Sc intiilne;te
in:
-schizofrenie
-tr,rlburarea clel i rantl
-clenien!e
Instriinarea arnintirilor este sitr-ralia invers[, in care pacientul
consider[ ca fiind ale allora evenimente personale trdite sau ntrrleiiale
concepute cle el. Se intAlneqte in acelea;;i circrurrstanle cliagnostice.
Falsa rccunoa;te rc constd in zr recunoa;te ceea ce cle firpt nu
crrrroaqle. I'oalc apare in :
- episodul naniacal
- tulburarea arnnesticd
- cleryrenfe
Iluzia clc ncrecunuagtcre este opusul falsei rccunoaqteri. Pacienttrl
crecle cd recturoaqte pclsoalte pc cal'L'nu le-a culoscut gi nrr este sigur cd
recunoagte persoalle pe uare le-a cunoscut. incioiala asupl'a iclentitiiti|;r
(Dromarcl qi Levassort) ilLrstreazi aceeagi lr.rptd intre prez:ent gi trccut.
Par':rnrncziile cle reclrrplicare (Pick) sc caracterizcazd prin
dedr,rblarea perpetud a obiectelor qi situaliilor tr[ite.
(lonlhllul:rliile
cotrstitu irr reprodrrcelea unor cvenirnente inrirginalc,
netriite. Pacienttrl fabuleazd asupra trecutulrri cu convingerea cI il evosa. Iil
nu spune adeviirul, clar nici nu minte, pentru c[ nu qtie cd minte. ]3ogi!ia
confabulaliilor qi verosirnilitiitea 1or sunt intr-o rclalie directd cu scdclerea
pragului conqtiinlei, cu scdderea intelectnluj gi regresiunea personalitd{ii. De
aceea ntl se cunosc confabulafii la retarclalii mcntal la care funcjia memoriei
ntr sc clezvoltd dec6t parfial, spre deosebire de clerncnfe. Sc descritr :
- conlabulafii cle perplexitate, cle jeuh,
iLr tulbru'alca arrrnesticai, cAnd
lracienLul
tttnple goh"rrile tnnezice crr evcnirnentc netriite, rnai ales atunci
--
-Ilq,lilllx
:seltiele-tls lll!!111{pq-
-
-
7},
cirrcl c.',i, :;tllicitat si relatcze clin tlcctrttrl seitt, itltr-un efbrt cle a respecta
orclitre,a, r,,rrologicd a evetrinretltelor.
- t:,rrrflabulatii mnestice ?n care pacientul unrplc golLrrile mnezice cu
evcninre rrt,., netriite in rcalitate dar vcrosinrile.
- r,,nf erbulalii fantastice cflncl relatc-azd evenimet.rte fantastice pe care
le inserii irrlle erzettiittentcle reale.
- t orrtabulafii onirice cand conflabulaliile apar sub -fiorma ttnor scene
asenrin.lt().Ue celor din vis.
('t,,rtabulaliile apar irr: tulburarea amnestic[, demcn!e.
l,s,.rrdoreminiscen{ele constan in amestecul unot evenintente tr[ite in
trecut, cu , L'ea ce
ltacientul
trdieqte in prezent. Apar in demcnle.
l,lrrrrezi:r se manifestd prin intoarcerea intregii personalitdii la
perioaele (lrjrnult trlite de pacien]i. Astlel, pacienli senili, de mult pensionali,
se ccxrsi,l,:rai tineri, adolescenfi, lerlreile dAndr-r-Pi nunele de fatd- Aceastd
irrtoarcelc in trebut se intAlneqte in <lernenla Alzheimer (in caclrul delirultri
senil, .Iislrrri"
;\ri,.',elbria constd in posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care
pacietitul lL: cl'edea uitate, dacd se SLlgereaza Sau Se reamintesc pacientului
elementt: alc acelor evenirnente. Iiste o tulburare mai u$oald a memoliei care
Lr0atc
fi
'tritrrlnitl
in :
- dernenle incipiente
- stdri de surinenai.
74
Victoria llrrrtea
5.3. tr{etode de invesligare clinicri o trrenroriei
Dcficitul rnemoriei irncdiafe qi abilitatea de a invrla noi inlormafii
poate
fi testat cerand pacientului
sd relin5 o scr.rr.tr propoz-i1iu:,irr
cAteva
cuviute'ecorelate
intre ele, pe care sh le re'pete crupd catev. rrri'ul,c de
distragere a atenfiei printr-o altd sarcini (inlrebare) pentm a evita r,.|ctarea
in
limbair'rl intern. Menroria imediatd este perturbatx in nrocl eviclerr{
lsuger6ncl
prezetrfa
ttnei perttrrbiri h atentiei) in deliriuni, ca;i ?n stacliile irrr iy,ielte ale
demenfei.
Ea ntt este moclificatd in tulburarea amnesticd (r..lr.rrrerrt
cle
cliagnoslic
diferen!ial).
Deficitul memoriei recente se referd la rritarea evt,rrirnerrtelor
petrecute
in ultimele zile sa' u'eori in cursnl aceleiagi zilt., l,oarte 1l
evidenliat prin intrebdri relibritoare la evenimentele
zitei cur.rrte sall
precedente
(Ex'
,,cc afi mancat aseard sau cle clinrinea[6?"). par"i,.rrtul
uiti
conversaliile
avute in cursul zilei, repetind cle nu qtiLr cate ori aceir:ri
r)oyeste,
poate ldsa o sarcind netemrinatd (Ex. uitd gazul aprins Ia sor;a, la ilrrgaz, rritii
robinetul
cle apd cleschis) crin cauza fapturui cr a ,itat si reirr rr,.ti.,,itatea
inceputd clupd o itttrertrpere. Memoria recentd este albctati irr lrrlburarea
amnesticd, precunt qi in stacliile de inceput ale clcrnenfei.
Deficitul nremoriei intlepirtate se referd la uitarea evt,rrirrrentelor
petrecttte
cu mai mulli ani in urrnd (date personale
din trecuttrl siirr:;rru lirpte
de cttnoagtere
cornund).
poate
fi evicle--nfiat prin intrebdri de tiptrl : irr r:e clati
s-a nitscnt, ctrm ii chem' pe pdrinlii
sdi, pe fralii sii, la ce qc.;rrri a {dctrt
cttrsul primar, c;e liceu a tenninat, in ce an s-a chsritorit, in ce irlpr.irirrrirri qi-a
cttnoscrt solia / soful, ur"r'rele pregeclinlilor
cle stat antcr.iori etc. .rrscr.vrr.r.r
irnporttrnfa pentrtt exaulinarea clinicrl a nrernoriei, a clatelor ohf irrrrti.. cle la
pacie,t
cu relerire la isto.ia dezvoltiirii salc ca inclivicl, exerminareir
,r,,,.rrrgiud
firesc cle-a lrngul irtervi'h.ri. Menror.ia inclepirrtat[ este i. ,)o(l cr,,,,,.1.ristic
Mqltql
49!9"U{tl!tg!9
Psihiatricir 1s
afcctatd, alirttui de tternoria recentl irr stacliile avansitte erle rlemetiici, ciincl
pacientr.rl respectiv uitd nunrele persoane lor apropiate, prropritrl rlulle, propria
sa prol'esie etc.
'-l
I
I
I
I
76 Victclria Burtea
6. SO MI O LOGIA PROCIiSII], I,OR. AFI1C'rI VE
Prin catracterttl sdn pregnant strbiectiv, albctivitatea este prncestrl
psihic cel mai legat cle personalitatc. I'rocesele afective replczinld o lbrrlrd cle
tnanifestare a atitr-rtlinii orntih.ri falii de situaliile de viafa, fa!6 cle realitatca
inconj urdtoare in general.
Disl'rozilia constitr,rie expresia curofiorrerlii tsazalit gi constantii: care
coloreazi conrportanrentul
;i
intreaEla viafd psihicr a unui indivicl. Ea este
triitd
Ei
raportat;i sr-rbiectiv <lc cdtre pacient, putAncl li in acelaqi timp
observatd cle cdtre persoanele clin antura.iul acestuia. Ca tipuri de clisi-roz-i1ie se
descriu :
Dispoz-i{ia eutirnicir considcratd a fi o dispozilie rlin aria uorn-ralitiilii,
cnre inrplicir absenta dispoziliei clepresive sau euiorice.
Dispozi{ia disforicE consth iirtr-o dispozi[ie treill5.cuti, uir anrc:iicc c1c
tristcte, anxietate, irascibilitate. se int6lneEte in sevrajul la o substanIr
psihoactivi, tulbr.rrarea de personalitille, e1c.
llispozilia iritatrilir constai intr-un senliment de tensiune interiozrr'[ in
care persoana este uqor cle pror,ocat qi inclinatd la minie, criticisrn, lipsa
obiectivitdEii. Iritabilitatea se rnanifbst.l prin reac!ii prorrpte, anrple,
clispropor'fionatr:, ctt agresivilate ori de cAte ori paoicr.rtul este contrariat salr
it-tcitat. Dispozifia ilitabila poate fi intAlnitd in episoclul mauiacal iritabil, clar'
9i
irr altc alecIitrrri psilrice cunl ar li : lrrlbtrrari rle pelsonalitutc, iirtoxica!ic sarr
sevra-iul la alcool, schizoh^enia cle tip partrnoicl, etc.
I)isgrozitia cxllartsil,z'i constz-r intr-o lipsii cle lcfirrere ip expriltarca
propriilor sentit'rrcute, ntanilusllta pr intr'-un entuziasrn cle cluratir
Ei
Vs:rni!
clq scql!9l
9
gi g!l!l!lq
rq
o--
-
nccliscrir',tr,:itor penlru interacliuni octrpafionale, interpersottale, sexuale. Se
intilne;tr rrr cpisoclul maniacal qi hiponrarriacarl, in intoxicafii tlfoare.
lli:prrzitin crrlorici cste clescrisd ca o dispozilie exccsiv de bund in
sensul urri;i
r,'sselii
ie;;ite din conlun, la un nivel care este inadecvat sitLraliei.
Ea este triiita ca o slare de bine general, de plenitudine, de sdtritate, de prttere,
cle extaz-, rrrsofitd cle tendin]a cle supraal>reciere a propriei persoane, de fugd
de iclei, L,slr)r€e cu ironii gi glume deseori contagioase, minricd expresivir,
bogat6, gts;lLrri am;rle, etc. Se intAlnegte in episoclul maniacal al ttilburdrii
afective [ri1 olare. Dispozilie eufbricii cu t1n aspect mai pulin contagios, mai
ndtittg,
l)rlirlc
sd apard in scltizofienia de tip dezorganizat, in tulbLrrdri de
dispozilie ,rrl simptorne rnaniacale datorate rurei conclilii medicale generale
sau inclus,: .le o substan{d psihoactivd. Euforia evolrteazd h'ecvetrt cu rnici
varia{ii de trrnp,litucline de scurtd dnrati-r cle mAnie (in special la contrarieri),
sau cle 1.ri:;it.!e cu caracter superficial qi efemer.
l)i:,pozitia depresivS, are o palet6 a expresivitilii extrem de vruiatd
ca inlensit;rtc. Ea se poate extincle de la aria normalit5fii pAna la cele mai
sevcre aflcrrLrni psihice. Dispozilia clepresivd poate fi intAlnitd :
1. t:tr trn seirtiment tranzitoriu, norrnal
2. r:ir o trdsdturd de personalitate
3. r,ir un simptorn clonrinant ce caracterizeazd rtn grup de tulburdri
(ttrlburdriltr,le dispozifie)
zl.
r;ir Lur sinrptorn vdzut intr-cl largh varietate cle tulburdri mentale
prirnare :j;rrr clatorate unei condifii meclicale gcuerale sau irtdttse de o
substlrrrla
1,:,r
lroactivd
(lii
s;tiire a dispoziliei obiqnLriti, nonpatologic[, cu dr,tt'atd de ore, zile
..;au rnai riiult, sentinrentr-rl cle dcprcsie este sinoniin cu sentimetrtul de tlistefe,
ncl"ericirc. i r clispozilie dcplesivd este comurrir qi aclccvat[ clupd o clezantlgire
sau picrrluru. IJxentplul cel mai tipio este leaclia cle doliu in care este vorba
?o
Victoria Ilurtea
clesPre o pierdcre ma-iord cLrIn ar Il moartea unci persoane intcrr'; r,alorizale
(prlinte, copil,, scflso!ie). in aceastd sittrafie persoana respectir,)l {r.iiir:Ete in
tnocl nornral scntirtrente cle trisle{e,
iale, clar pe o perioacld cle 3-6 lrrli i1 firza
acutii, putancl s,[ thrreze pinir la 1 an pentru o re:.olutie compleii. lieaclia de
cloliu se poate cetrnplica clevenind patologicd atunci cAnil clureazir nriri rnult cle
I an, cAncl pcrsoalra resJlectivi tririepte sentimente cle virrr,.,,dtie, cle
neclemnitate, cle atttclacuzare, sau sentilnente perpetue cle rrt.irirrtorare gi
clisperare cu al'e,ctarea tnarcati a lirncliclndrii in viala cle zi cu zi i, lajrlritatca
oamenilor rcu.esr sh dephEeascd aceste st6ri clepresive n.r rrrirle prin
mecarrisrne de gNuteclie ce previn clerairajLrl ?n patologic, cum.u li : energia
psihologich innlsctrtir, stlategii erlterntrtive de a face lerfd qi relearrrr :;ocialir cle
su port.
Anurnite persoane suferd clc o clispoziqie clepresivfl r.r'rricd, au
tenclinja de a vedea lumea cape-rrn lsc cli{jcil, plin cle obstacolc
,r,i
|ovcri,
se
vhtl in postllra de victime, lipsite cle sperarrfi, in viitor. srrnl pr:rsoane nrai
pesinliste, care sunt constituite astfel temperamental sau cilre s-;rrr stnrc[trat
ca atare intr-un rnodcl de nef'ericire ca urmalp a unor egecuri 1r;1rr..lirte sau a
unor evenimetr{e negative de via!5 inrpreclictibile, pr:trecute lbartc. rlr'1,1g61s in
viall (din rnica copildrie). in aceast[ situa[ie, clepresiu poate Ii
lrrivita
ca o
trlsdturd a persorulitdf ii.
Dispozilia depresivi Ibce parte ca o catrcteristic[ predrrrrrirrantd clin
tabloul psihopatologic al episoclului depresiv rnajor. in acr.':'r context,
dispozilia deprcsivd in forrla sa cea rnai atrtenlicd gi severd este :r,'orrrpaniatd
de simptonre soruatice, cognitive qi vegetative. Mr-rlte stdri dcprcsivc scvsre
stlnt marcate cle tpatie, iritabilitate, furie, anheclonie. Crizele c()lr\ rrlsive cle
pl6ns nu acomrp*uriazi <lcpresia nra-jorai. in episocltrl clepresi, rrraior cu
melrutcolie, clispuziiia tleirresivir itrt'cgistrcazt-i anunrilc cararctcrislir i: csto mai
accentuatd clirnineala comparativ cLl rcstul zilej, eslc irr.rcnsibild
Malq
1tl 1!g.S
gflltql ogtr l-sih i atri cir
(notrrcsponsivd) chiar tlarrzitoriu ltr stimuli pozilivi clin rnetliu, se insofegto cle
scirclcrea marcatd a apetitr,rlui, insornnie ternrinalii cu treziri la 2-3 noaptea
l7rrir putin{a cle a reaclolnri, cu stare cle nrarcati inhibilie psihomotorie sau
agitalie
lrsihomotorie.
'Irirsitr.rrile
cognitive zrle clepresiei sunt proenrinente:
h i popt'oscr i a, hipomn ezi a, l eu toarera i clcati vir.
I)ispozigia clepresivd poate insd firce parte qi din tabloul
psihopatologic ai altor tulbLrrdri psihice primare cum ar fi: schizofrenia,
tulburarea schizoafectivd, tulburarea delirantd, tulburarea de personalitate,
tulburdri anxioase, cle aclaptale etc. En poate sd aparl de asemenea in
tLrlbrrririle nrentale datorate unei condilii medicale generale sau acelora
inclr,rse de o srrbstanfd psihoactivi. O varietate de boli somatice pot cauza
sindroarnc clepres;ive. Cele mai conrllne sunt tulbr"rrbrile endocrine cum ar fi:
liipotiroiclia gi liipcrcalccuria, bolile SNC cum ar 1l boala cerebro-vascnlard,
boala llarkinson, demen!e. Sr.rbstan!e psihoactive: alr.:oolul, meclicantente
(antihiperterrsive,
{}
blocanfi) etc., pot genera clepresie.
Starea de afect se referir, in contrast cu dispozilia care este un climat
etrroticrnirl cle fbtrrl, la sclrimbiri bru,gte ernofionale, caracterizate printr-o
pr,rlen-rici incirciturl emo{ionald, cu clebut brusc qi cleslhgurare fndunoasd,
inso!itd clc,: rnoclificdri neulovegetativc (tahicardie, oscilafii tensioriale, paloare
sau hiperernie) qi modiliciri rnimico-pantorrrimice.
Anestezia psihici tlureroasir constd in clurerea morald a pacientLtlui
care congtientizeazd scdclerea sau pienlerea capacitdgii de rczonanld afectivd
;i
sulcrd ilin carizd c[ nu-gi nrai poate ntanilesta afec(iunea ft1n de persoanele
apropiate (copii, so!/so!ie). Se intAlnegte in episoclul depresiv major, in
se lrizo li'ctric.
Anhcclonla cste dellnith ca picrde:rea plircerii cie a trdi, rnanifestittri
I)rirt:
__q9
Victot'ia I irrrlea
s;dclerea plind ia pierclcrc a plzicerii pentnl activitili clistlirctivc.
Plactic se observ?i trtr cleclitt net 1?rfi clc nivelul nnterior al inlelcsel6p
6i
activitrililor.
o sclclerea pdni Ia prierclele a pLico'ii pcnlnr activitrili sc.rrrrlc. Subieclii
easdtori!i nr-r artgajeazd lelaf ii sexttalc clecAt la ct:rclca
lrartent:r'ului,
'
cplibatarii pot pelrece lungi perioaclc cle lirirp lird a avea rela[ii
sexttale, spun6ncl cd ar.t necesitirli sexuerle nrinitue sau ci-r simt pulinii
plbcere in relaliile sexuale chiar dacli se ntasturbeaz6.
Anheclonia se intdlnegte in depresiile severe gi in schizofienie.
,Ap:rtia se carerctcrizeazii prin lipsa de tonalitate alcctivd gi intercs fafa
cle propria persoand qi ambianfir. se intitlnegte irr cir:plcsiile severe,
schizofrcnier de tip rezidual cu sirnptorne negativc, nnele clenrenle.
Tocirea afecfivE sarr aplatiz:rrea al'ectivl se cilracfe rizt:azir plintr'-o
sirrdcirecaracteristicd a exprimhrii, reactivitS!ii gi a sensibilitirlii emo{ionale.
Se intdlnegte in schizofienie.
Afcctul irratlccvat (llaratirnia) semnificii o cliscorilauta cvitlcgta i;Lt1r:
tr5iri, i&i qi aflectivitate. Sprc cxempiu pacienttil leacjioneaz-d prin ris sau
veselie h vegti triste, sau clevine trist sau supirat pentru lucrrrrj care
l)o
incliviziinonlali i-ar bucura. Se intlilneqte in schizolr-enie.
Inversiune:r afectivir se ca.r.rcterizeaz6, prin sentimente cle uri,
ostilitatg pe care pacicntrrl le rlczvoltd lald dc pelsoanele pc care ilaiqte cle
inrboln6rire le-a iubit, sau pe care in nod firesc ar trebui si le irrbeasca
(pZirinfi" li:a!i, copii). Se intlilnegte irr scl'rizofi.enie.
Arnhir':rlentn
,
afcctiyir cnnstE in coexistenta intr-o aparentir
corlconieutd a ttnot' slari alectivc ()l)usu
(clragoste-urir, atraclie-reptrlsic), fafit
cle aceea$ pcrsoanr sau sitrralic. Se intihregte in spccial in schizoil.cnic.
i\4antraI clc !,icrrrioI ogie P.si hiatrioii
_
qt_
,
!'
rrlielltte a
(.la
;i
rl,,1riesia, anxielirtea pc).rlc fi intilnitir ertdt in a|i:r nonnalit.l!ii c6t
$i
in
anumit,: rrrltrr.rrirri nrentnle. Auxietatea poate reprez.elrta :
1.. rrn sentinrent t'anzitori"tr, nortnal, aclesea cr"r propriet5li aclaptative
.l . o trls[turl dc personalitate
.r rrn sirnptonr vizut intr-o largi varietate cle ttrlburdri mentale
prirrarc r,au (liltorate rinei conclilii nreclicale geirerale sau incluse de o
substiir r
!
i r psihoactiv.l.
'1 un simptonr clorninant ce cat'acterizeazd un grup cle tulburiri
(tulburir il,: cle auxietate).
(
lrr stnre emof ionald tranzitorie. anxietalca poate avea un rol adaptativ,
ruobilizirl, rt'.
irr contrast ctr frica, carc apare aa o stare cmolionaldin contextul unei
surse rl,:
.anreninfare
lrrecise,
bine cunoscute, anxietatea este o teamd
neclefirrit,r, carc este treiiti.r ca o amoninlare nedefinitd la adresa propriei
persoan\: ( fizice sau psihologice). Pacientii girsesc clificild tlefinirea ei,
descrii r i, l r r-se ca lli nd tcusi orrali, pan i ca! i, ncrvoqi, ingrij oraf i, ingrozi
li.
( r forrnulare mai elarboratd definegte zinxietatea ca pe o stare
errro!iorr:rlri neplircuti (resirnlita subiectiv ca ficii satr altd enro{ie str6ns
inrucliti r:tr aceasta), direc{ionatii spre viitor qi care apare fie in absenfa unui
pclicol r,l:ognoscibil, {ie in prezenla unui pelicol a cdrtri sernnificalie este
tolzrl cli:rl )i oporti onatd f nlir de intertsi tatea enroliei generate.
t'irracterul psihopatologic (de anorntalitate) a1 anxietdlii este aprecitrt
pe baza :
:;' r'orithlii sale apreciati ca clisproporlionatd in raport cu situafiile
stimul, ,1,.,:i inaclecvirlii 1a cilcunrstanIclc rcale;
- rrrrlulii sale pregnirnt atipice,
82
Victoria Burtca
-interler.irii cu functionarca normald a ircliviclultri, sau cu r.:ryrx61111.,.,
acestttia de a resirnfi satisfactie qi pl5cere. in afard cle sentintentril :rrrbiectiv,
anxietatea esl.e caracteriz.atd de sintptortre :
l. sonlatice care adesea apar in prirn planul acuzelor r;rrl,ieclului,
curlr ar fi : trernor, transpira!ii, valori de cildurd srrrr riiccali,
palpitalii, precorclialgii, polipnee, clificLrltili cle inghitir,.. scrrzatia
de guri uscald, senz.a[ie de vom.i, cliaree, parestezir. scijclerea
libiclotrlui;
2. cognitive: hipervigilenfi, scdderea atenfiei voluntar,,. slirrclire
catastroficd, fricd de a nn-;ii pierde controlul sau de a nrr inrrebuli;
rle a nu muri;
3. comportamentale : exl.rresii ingrcizitc s*u pline <rr.' ti:anrir.
retlagere, imobilisn-r;
4. perceptuale : hiperesfezie in special la zgon'tore, <lepa:r,,rqari2iqps,
derealizare;
Anumite peisoane se caracterizeaz.d. prin anxietatc ca rrr.clcl al
structtrrdrii pe clurata intregii lor viefi; sunt in general hipersensibili l;r stinrrrli,
psihofiziologicinhi reaclivi decat aljii, rrrai nervoqi, speriali, av61rl o stare rle
nelini;;te interioari. ?n acest caz este vorba clespre anxietate ca lrri.r;'i111;i u
personalitdlii.
Sirnptomul anxietate este extrem cle <;ontr-nr tulbulilrilrrr rrrentale
primare"(schizofrenie,
alte tulbtrrdri psihotice, tulburziri cle aclaptarr trrlblrdri
de dispozifie unde coexistenla simptomelor cle anxietate qi del,rL,ic estc
strbstantial5). El caractelizeazd de asernenea tLrlbtrrdrile cie anxietatt, rlatorate
unor condilii rneclicale generale (endocrine, metabolice AutoinrrrrrLr etc.),
prectllll qi ttlllrrllarile tlr: lttrriclale itrdrrsc tle srrlrstarrle psilrtractiir'r,l, liriurrr,
intoxica!ie), crc.
VtqU4,lS E.tq!,ei"
tlllt1{ltiqn
___
IJ3_
Anxietatea constiluie pe cle altd parte trlszitura preclominantd unr-ri
grup cle lulburziri rnentale prin.rare cdlora le cla qi ,rr-,.ndl" tulburdri cle
anxietate, in caclrul c.:drora se delimiteazd :
-anxietatet inclepcnclenti de stinrul sau liber flotantd ca fiind aceea
in care calrza emotiei este necunoscutzi (in fapt lbarte multe
Ei
diverse gdnduri
gi evenin'rento par a o fi cleclanqat) gi
-anxietatea situafionali, carr: in contrast cu cea independentd apare
numai irr relalie cu situa{ii sau obiecte specifice ca in fobii.
Atacul tle panicir este Lln episod circr-rmscris de anxietate severit, ctt
cltrrati de la c6.teva rninute plind la c6leva ore, ce apare bnrsc, imprevizibil, cu
sirnptonrc sonratice, cognitive, cornpol'tamcntale qi perceptuale escaladAnd un
nrodel crescendo. Atacuri cle panicd izoiate apar qi in populalia general[ (sc
apreciazir cd peste 30% din populalie a exlrerimentat un atac de panica). Ele
i
apar cu mai multf, regr.rlaritate gi sevcritate in tulburaretr de par-ricd sau in
tirlburarea depresivd rnaior6.
I
F'obja este o frici patologicd, irafir'rnald, exageratd qi invariabild fald
de: rin anuntit tip specific cle stirnuli sau situafii qi care genereazi dorin!a de a
e,,,ita respectinrl stirnul sau sittrafie. Astlbl fbbia constd atdt clin fijci cdt qi
]
tlin conrponenta cle evitare. Frica in sine poate inclucle toate simptomele
anxietdlii plini la lbrna extrernii tle panicd. Pacicntul recunoaqte caracterul
ira!ional al fricii sale, o apreciazd itr rnocl critic ca fiind exageratd gi
ilalionald, luptir pentru a o inlhtura, clirr fdrd a'renqi. ]
S-a inccrcat o sistematizare a lobiilor in :
Ir'ohia de :rnimale (zoofbbia) rcprezintd frica de pisici, cdini, goareci,
qerpi, insecte
Iibbia'de elcmerrte ale natru'ii rcprezintd l-rica cle api, frrlgerc,
,
frrllrrrrii clc.
Ifobia dc siinge, plirgi, injec{ii sau alte rnttnevre uedicale
l
(),
()-t
Victoria Ilrrt'tea
l'obi:t sitr.ralionall : frica cle a fi intr-un nri-jloc rle transllort irr conrtrl,
avion, cle a rnerge cu liflul, clc a se afla pe urr pod, in balcon, intr-un turrt:I, pe
verpor,
,in
tren, h'ica de aglonreliri.(nrulfirui de clameni in care s-ar prrten
sLrlbca, etc):
nronofobia estc li'ir:a cle a 1l singur
Jretofobia
este f ica de socielate
ereutofobia esle frica de il nu rclgi in societate
nosotirbia este frica cle boal6
tanatofobia este frica de rnoarte
taferofobia este lrica cle a rru fi ingropat cle viu
aihmofobia este frica de obiecte ascuf ite
fobofobia este liica cle a urr-i reveni o lbbie clispinrtd
Fobia sociald se referii la h'ica de urnilire public6, cle a vorbi, expune,
mflnca, bea in pLrblic, cle a folosi un \A/C public.
Fobiilc sttnt {iecvetrte in populalia generald. in clinica psihiatricf, ele
se intlilnesc ir.r tulbrrlarea fobicd simpli sau specificd, in tulburarca firbici
sociuli, in ellisoclLrl clepresiv ma.lor, in trrlburf i liipoconclriace, schizofrenie.
N4an ual
4"_Eql1lqlitg'" ll{!qqt"e
7. S[' II d il{}LOGXA MAI{ I}''ESTAITILOFT
I]{S'iln l'lC'I[JA.Ltrt
7. 1. Tul lt tt ritrile itrstinctrtlui alinrcnlur
liirlirtria constd in in6iestia in exces de hranl. se intalnegte in bulimia
ncrvoasrr. rrrlburarile rrenlale clatorate unei condifii medicale generale (diabet,
hi petli lri r r I r'e, trtn-roii pancreatice).
l,r,tifagia constf in tendin{a de a ingcra lbrd cliscerndmAnt alimente
s1g pr()(lu:;c rreconrestibile. Se int.llneqte in clernen(e, oligofretrii, schizofrenie
sri alte trrIi,rrrirri
Psihotice.
1\rrorexiit constd in scdclerea sau lipsa totald a poftei de mancare. Se
intilnc;l, irr anorexitr uervoasd, in clepresii severe, eto'
i,itit}fobia stru retirzul cle a se alirnenta (frica c1e a uranca) are o
rnotivali,r
lrsihc4ratologicii
legatb cle idei clelirante de otrdvire, de nega!ie, de
r-Ltin[, err. se intiilnegte in schizol'renie, clepresii severe, alte tulburdri
psiholic.:
7. 2. 7' t t I l, : r rdril e insti rtct ril ui d e upirare
o llxagerarea instinctului dc aplrare getrereaz[ preocupf,ri
asllpra stdrii cle liurclior]are a orgartismului. Cel in cauzd se
consiclcr[ afectat cle clilcrite boli (a$a curn se intArnpld in
hipoconilrie). i' lLr'clie cle amplittrclinerl sa, icJeea
hipoconthiacapoatcl.i:clotnillatttii,obscsivd,plevtrleilt5sall
85
Q?
86
Victoria l]urtea
cleliranti. Se
ltoate
intilni in: ttrlbLrrarca lobicii. trrlbrrarea
obsesiv-conrpulsivi,
depresii severe, tulbrrrrri riclir.ante,
,
ttrlbltrarea hipoconclriac.i.
o Scitlerea sau a[rolirca instinctului de al)r-lrare rrrrrrrilt:statd
clinic pri' indifc.e.!a fafd cle pericore, t'rrrri.lii ra
automr-rtilare, idei qi tentative cle s'icid, se intrirr,'1te i^ :
tullrrrrarca posttraunraticd cle stress, tulburhri cle, irLlaplare,
tulbLrrirri i" p".rorrnlitate, ciepresie, scrrizofrenic. irernepte,
oligol'renii.
7. 3 Ttil b rr rii ri I e i rrsli rtct u I u i s e-r rr a I
'rulburlrile
instinctului sexual recunosc in nrod con,u,r.rrlional o
impdrlire in:
,
- moclificirri cantitative (cregterea sau scdclerea)
- modi flciri calitarive (parafi lii)
o
Nimfomania constd in exagerarea instinctulrri sexrriil l:r f'enrei.
e
Satiriazisrrl reprezintd exagerarea instinctului rr.,lrrtrl la
bdrbafi.
l)iverse fcrrme dt'exacerbare a instinctrrlui sexual se inlrilrrr:sc in:
stdrile manicale, demen!e, oligofienii, turnori cerebrale.
Sciderea instinctului sexual (inrpotenta sexuald
l,:;ilrici )se:
ir-rtAlnegte in st[ri cle epuizare, nevr.oze, stirri
(1,:]l)t.esive,
schizolrenie, toxicornanii.
Paraliliilc constalr in :
- anomalii in alegerea partenerului
- anonralii in cleslirqrrrarea actultri sextral
Snnt replezentate cle :
Manual de Semiologie I'sihiatricir
I'edofilia este reprezentatS. prin atraciia gi practicarea cle
raporturi sexuale cu copii sub 13 ani.
lnccstul constd in atracfia qi practicarea de raporluri sextlale
cu rucle cle sdnge apropiate.
Zoofilia constd in practicarea cle raporturi seluale cu animale
sau p[shri.
Fetipisnrrl const.l in satisfacerea eroticd prin contetnplare;r,
atingerea obiectelor cle uz intim ale sexrtlui opus. Fetigismul
transvestic constd in imbrdcarea vestimentafiei scxului opus
irrscrfitd de fantezii erotice, mastttrbare, pacientul imagindndu-
se in anrbele ipostaze cle blrbat qi de femeie.
Itigm:rlionismul constd in satisfacerea eroticd ctl, sau in fala
urror statui.
Froteurismul constd in satislacerea eroticd prin atingerea
9i
frecarea de persoane str6ine, care ntl consimt, in mijloace cle
transJlort aglomerate, etc.
SarJil;rrtul se referal lar conrlif ionarca plScerii sextrale dc
provocarea r.rnei sufcrinf e ftzice salt morale partenerttltri.
i\,Iasochismul se referd la concli{ionarea pldcerii sextrale clc
provocarea unei su{'erinle lizice sa}tl morale de cdtre partener.
Ilxlribifionismrrl constd in expunerea organelor genitale tlnor
persoane striine, insolite cdteodatd de masturbare fdri insi a
exista tentativa unei activitdli sexuale cu strhinii; este mai mtllt
dorinla de a surprinde qi qoca pe celilalt.
Voyerisnrul cclnstd in pldcerea de a contempla persoane goale,
sau care se clezl.rraci, sart sunt angajate ?trtr-tttt act sexttal.
Pclsoanele obsetvatte, sunt persoane strdine, qi care llLr se
aqteapti sd fie obscrvate, clcci cale ltu consilrt'
I
I
I
rt
QO
Victoria Ilrrrlci
'l'ulbrrrl"rri
ale ir.lcnlifitfii gerrului contau in preocuparea sa1
dorinfa trntri adtrlt cle a triii ca nrenrtrru al celuilalt scx. Accste
persoane nu se sirnt bine ca aparfinand sexului desentnat
biologic qi ca atare se imbrarcd, acloptd roluri sociale ale
celr"rilalt sex, ali preocupdri in legStr.rri cu schilnbarea sexului,
{hc tlatamente chirurgicale sau hormonale. Din punct cle
veclcle al orientdrii sexuale, ei pot fi atragi cle feritei, cle
birbali, de antbii sau cle niciunul, (aceasta este valabil pentnr
barbalii cu o astfel de tulburare, in timp ce femeile care au {)
astlel cle tullrurare sunt atrase cle femei)
Ivlartral cle Scrniologie I'si hiatricii
8. S[]lr I I OLOGIA PROCESELOI.I VOLfTtrONAtr,E
\,/r,irtfa
este func{ia psihicd priu care se realizeazd trecerea congtientir
de la o itl,;c la o activitate, sau la inhibilia unei activitdfi, in vederea realizdr-ii
unui a,,,,,,rit scop. La baza oricdrr-ri efolt volilional existd o incdrcdturd
afcctivir tlrozitivi sau negativd) gi o tensiune motivalionald care-i constituie
sttportu l, l r r iilntico-energetic.
l's r lrologia cleosebegte :
- voinla activd sau de suport care are tln rol mobilizator, cle
suslincr'r) ;' efortnlui volifional,
- voin{a pasivb sau inhibitorie cu rol cle frAnare a unor pulsiuni
indezilirlrilc. O puternicd voinld inhibitorie constitnie expresia unei
pcrsoniri i lri{i bine conturate.
l'c
1-.[sn
ciinic, tulburdrile voinlei au fost sistematizate astf-el :
- tr-rlburlri predominant cantitative (hiperbulia, hipobulia,
abulia, i r r rllrrlsivitatea, raptusul)
- tulburbri predominant calitative (disabtrlia qi parabtrlia).
8. I. 7'trl ltt,rr-trile conlilrlive ale voinlei:
o Iliprr lrrrlia constd in exagerarea lbrlei voligionale. Se intAlneqte relativ
r;rr i,r , linica psihintricir, inlrLrcdt boala psihic d dezorgattizeazd srtportul ei
rriolir iriional. Se intdhteqte totrryi, selectivii qi urrilateral6, in tulburdrile
89
9{) Vicloria Rurtea
cle lirante de tip persecutor (cr-r o nrotiver!ie abcranti-r), il 1.'l icornani,
inclreptat:"r spre procllrilrea toxicrrlui.
.
rlipobrrlia constd in scir<1erea forfei voliliotrale pcni la rlisrlrariIia
ei
denr-unitd abulie. IlipobLrlizr se tracl,ce pe plan comport:rrrL.rrtal prin
scdclerea capacitelii cle a acfiona. se intdlnegte in intreal,rr patologic
psihiatricd"
Abulia se caracterizeazd printr-o lips6 de energie, elarr ;.i intcres.
Pacientul este incapabil sd se nrobilizeze pentru a incepe srrr a clr.rce la
capdt dil'erite acfiuni. Este vorba de o apato-abulie. Apulrr rrtrrrl iir
qc
evidenliazI clinic prin :
o Anergie fizici: pacientul poate sta ore intregi a$ezat
l,,r
rirl soaun
thrd sd facd, ceva din proprie inifiativri. I)acd este irrlrrr.aiar, cl
poate participa pentru scurt timp, trpoi se retrage gi stir :;!rr1qur. Sau
poate sd stea o mare parle clin timp cu incleletnicili
,'rrt--
n. cer.
efbrt fizic sar inteleclnal, de ex. la T'V, raclio. san polrr,' sla in pat
spunarrd cii este obosit. in gcneral iqi petrece timprrl lliri sr facil
nimic.
o Neglijen{n in igienr qi ti'uti. Pacientul aco'dd . rrrai
'ricd
irnportanfE igienei gi
linr"rtei.
imbrdcdnrirrtea este r, rriienti
;;i
murclarir. Se spal6 rar, nu-qi ingrije;te pdnrl, clintii. rr'glriile,
emand un niros corporal dezagreabil. in general rirrrrta cste
negl i j entd,"rnurdarh, pdtath, rtrpt6"
o Lipsr de efort s'slin't ocupa{io'al (la gcoald sari l,r r'r'rci).
l)aci este elev nrr-;i lirce rcrnclc. lipseptc cle la ore. l)rr,
,
lrrer.'irza,
este incapabil sd dr"rcd o sarciuh ltr bun sfhrqit, prezcnlrr l,r ss1i,ic,i11
este neregulatS, vine in afhra prograntului, pleac[ nr;ri rlgy1g111s.
Casnicele gi pensionarii ltr pot face lrctrr-rrile coticlienc
H,| q:uq!!s
!e!!,{qe'"_llqt_t14qis!
z\brrlia se intfllne;tc in schizoJi'cnie (este un sinrptcxrr negativ), gi in
clepresiile prol'uncle, sitrrafie in care pacientul este atit cle lipsit cle inifiativir
irrcAt rir.r poatc lrece la suicicl. Astfbl abulia realizeaz.d la un mornent dat, o
profilaxie a suicidirlui, liryt psihopatologic cu implicalii practice de mare
importarrfl, rnai ales cd tratarnentul ctr anticlepresive inl.lturd de cele ntai
nrulte ori abulitr, {Elir si aibir efrcacitate sin-nrltanit astql'a depresiei, pe care o
influcnfeaz[ mtri tf,rzir-r. Estc rtomenlul in care pacienfii recurg la suicid, sau
la inceputul clepresiei, atr-rnci c6nd abirlia nu s-a instalat complet. Simptomele
irpato-trbulice din schizoh'enie tincl si evolueze spre cronicizare fbrd sd fie
iirsofite dc clispozifie depresivd.
,r hnpul.sivitatca se cartrcterizeazd prin insuficien,ta voir-rlei pasive,
inhitritorii, care. ilre ca rezultat lipsa de frdnd gi comportamentul impulsiv
(acte intenrpestive, inadaptate, spontane sau reflexe, cu caracter
arrtisocial, reprobtrbil, dran-ratic). Se intAlnegte in tulburdrile de
personalitate.
o llaptusul este o izbr-rcnire cle mare acuitate clinicd, neaqteptatd, constAr-rd
in acte auto sau heteroagresive. Se int6lriegte in schizofi^enie, depresii
prolunrle, nranie, epilepsie, trrlbtrr2iri clelirante, ttrlbrrrdri cle personalitate.
8"2. Tulburirile cslitative ule voin{ei
o
Disalrulia constd in fapttrl cd pacientul uu poate inifia sau finaliza o
ac{iLrne, stare inso!itir de o oarecare perplexitzrte. Se intAlneEte in
schizc.lietie.
o loarabrrli:l const[ intr-o insLrficierrlti voliliona]X clcterminatd de pulsiuni
sau acte paraz.itcr. Se intAlneqte in schizofi'enie, tnlburarea obsesiv-
cornptilsivd.
9r
92 Victtirit llurtca
9. SEMTOLOGIA ACTIVITATII
Un rol inrportatrt in aprecierea concltiitci motorii il att : aspecttti
vestirnentar, privirea gi rnirnica.
Aspectul vestiment:rr (linuta) poate sE ofcre plimele inclicii ale slejlii
psilrice. Ast[cl :
- clezorclinea vestimentartr, neglijenfa
lintrtei,
poalc crea suspicitrni
asupra unei tulbllriri psihotice (in special schizofrenie), dcmettfc, retarclirli
mentale.
- rat-rnantentul vestimentar exagerat poate fi expresia trnei ttrlbtrtitri cle
personalitate satu a unei bizarerii schjzoficnice.
- excentricitd!ile qi bizareriile vestimentare, ctllrl at li ornarea,
inr;todobirea exagerati, exprirni tenclinlele cle srtpraestittrarc, megalonntricer
clin stdrile maniagale, tulburiri psihotice.
- lravestitismul constd in tenclinla cle a folosi obiccte vestirnentare ale
sextrlr-ri oprrs. Se intAlneqte in tulbtrrarea de identitate a pientrltri.
- cisvestitismr-rl consti in lcllosirea vestmintelor aclecverte sexr-rh,ri
respectiv, clar intr-o lbmrir nepolrivitd vii,rstei satt situaliei.
I'rivirea poate sd redezr in mod spontan conlinutul afectiv al vielii
psihice (urd, anx ietirte, per:pl exi tarte, i nclif-eren!f,
,
ctc).
- privirea hipennobili, fLtgace, apare itr stdri rnanicerle;
- privirea hipon'robild, stitrsd, fixd sau abscntd apalc in stdrile
:
rleplcsivc;
- plivilea cleta;atir, ruptir de lealitate, apare in schizofrenic.
lVlinrica poatc s[ evidenfieze ttrnritttarele aspecte :
Mirniral cle Scrrriologic
!!i[!11!{9a
-'-
-
93
l,ilterminria gencralizatii este identificatir atr.ttrci cancl intreaga
tirotrir:i{iri,r luciaki este crcscutd in sensul rapiclitifii
9i
variafiei mi$cirilor'
N,{i'ric. r,c caracterizeazl
printr-o rriobilitate
qi expresivitate exageratd; se
intAlnc;lr.: in stiri manicale, intoxicalii u$oare etc'
.
lripermirnii localizate (spre exempltt mirarea clin teatralismul isteric
sau aslrLrtri ale mimicii intfllnite in sctiizofienie)'
rninricile contpensatorii intalnite la persoane care vof sd afi$eze o
concluit|r ilifcritd sau chiar opLrsd stdrii al'ective
(rninlica clezinvoltd a
timizil,r, satt mimica pseudoironicd a anxioqilor)'
- iripoflrimia consta in climinualea nobilitSlii
qi expresivitalii rnimice'
Se inlilrrcyte in clepresii profunde, retarddri mentale, demenle'
.
,rriiirnia (facies hjat) constd in imobilitatea rnimicd. se intdlnegte in
schizcr lr .:rrie .
l,irr.tikineziilesunltulburdrialeconduiteimotoriiceconstartin
perveriii.ril scnsuiui qi confinutului natural qi logic al migcdrilor. I)in aceastd
caitegr.)ti,, lhc parte: rnanierismele, bizareriile comportamentale,
slereotipiile
cle nrir;,rrrc;;i c1e atitucline. Aceste tulburdri se ilttAlnesc in schizofrenie, alte
tulbrtrirr i
lrsihotice,
oligofrenii sau cleltrenfe proftrnde'
rrtirnicrisnrelc constau in pewefiirea acJiunilor comportatnentale
qi
gestualc simple. De exernpltr pacientul cl5 mlina intr-un nlocl excesiv cle
protclcol.rt', sau intindc un sillgllr deget, sau merge pe vdrluri sall pe cdlcAie'
saLr rllr'1r,r: sirincl, dansdnd'
l ; i z.are riile comportatnentale sunt rnattierisme accentttate, ce
constirrr in pierclerea trdsirturilor logice qi inteligibile ale gesturilor qi
tttigcitttl,,l. :
.
litercotilliile de tni;cirre cottstatt in repetilia in mai.rierir identioir a
Irrrei nityr:itri de Obic,ci bizare in plarlul mitniccl-pautotlirnic
sau al scrisr-tlui'
94
Victoria Iltrrtea
Se intlilncsc ?n schizolre'ie, in special i. fbrnra catatonicti, ,,, u.,n*l
t
oligofi'eni i profunde, boli neurologice.
, stereotipiile de atitudine constau in pdstrarea tin-rp inclelrrrrgat a unor
pozilii incornocle satt bizare (pacien!ii stau limp incielungat intr-rr;r yrie i6r, sta.
in pat in pozilia {le
,,coco; cle pugci", sau mentin capul ridir:at deasupra
pernei, realizancl
,,pernfl
psilrica;'). se intdlnesc de asemenea in
,rr.:lrizolienia
calaton iczl.
Ilipcrhinezia
1t:ttritrinezia)
este caracterizat6 prin mirrri,:ri rlobil[,
expresivd, gi o pantomimicd anrpli, continud qi rapicld. zrrrirrci c6ncl
hipettinezia este Inarcatii, cu dezorganizarea actelor motorii, :ri' inrnre$le
agitalie psihornotorie. se intdlnegte in: clemenfe, retarcldri nrt.rrrirle, stdri
maniacale (ftrrorul maniacal), clepresii prolirncle (raptusul rncl;rrr<rq;lig), i{l
schizofrenie (s,b fomrd de rapt's'neori), ir-r epilepsie (ruror epil,'1,ticrrs, crr
acte de o mare cruzime gi violenth), in tLrltrLrrdri cle personalitate, irilr' trrlburhri
psihotice, intoxicalii, deliritrnr, etc.
Ilipokinezia constir in climinuarea activitdlii motorii i.r;rrlrr::d clinic
prin nrobilitate scdzutir a rninricii sau inexpresivitarfe, lentoar.i'
r,,-ncrali a
miqcirilor (braclikinezie), letrtoare rnarcati in vortrire ([rir,lilrrlic). .Se
illtAlne;te in schizofrenie, clepresii, tulbulf,ri cognitive, sindrgnr prrrllinsonian
inclrrs de neuroleptice.
Al<inezia constd in intrerupel.ea sall abolirea activillrti; motorii,
caracterizatd prirrtr-o inhibilie psihomotorie e>itremi. Ea se poirl,: prezenta
clinic sub lorrna : barajului mot{rr, fading'lLri motor qi a stuporii.
llarajul m'to. co'sth in oprirea bruscd a oricdrei rrriScirri. sc
intA I neqte in schizofrenie.
F':rtli'g.l *roto. corrstir intr-o clirninr-rare treptatd pAnir llr
,li,rnaritie
a
oricf,rci miqcdri. Sc intAlnepte in schiz_ofrenie.
\tr'ttryl,tq
Senrit,'I qgie Psihizrtric,ir
Stupoarea se caracterizeazd printr-o irnobilitate completd satl aproape
cornpleti. Bolnavul este inert, nu rirspuncle solicitdrilor clin alarii sini
reacfioneaz[ tardiv qi vag, rnimica rdnrAner impietritir iu clttrere (in starile
depresivc), sau cornplet inexpresivd in stirile stupuroase din schizofretria
catatonicir sau tulburirri Ie disociative.
In stupoarea disociativd, starea se instaleazi bnrsc in urma unoL
situa!ii conflictuale puteririce, cu treutor hl extrernitlfilor, pacientul este clocil
qi reac[ioneazh lar psihoterapie sugestivd.
in stripoarea sclrizofrenich, plcienttrl este amimic, prezintd ttueori
hipertonii localizate, alieori o atitudine catalepiicS. in aceastd stare, pacientttl
clegi par-c tolal cletagat cle realitate, pirrticipd pasiv la activitatea anturailtlui,
putdncl recla ulterior cu exactitate evenitlentele petrecute in perioada
respeclivd.
Catalr:psia sau Ilexibilitatea ceroasI reprezintd starea de totalii
incr(ie rnotorie, insofitir cle o ugoard hipertonie tnuscttlard, in cadrul clrcia
holnavul pistreazd timp indelungat pozilia in care se afld sau pozilia impusd
cie exarnirraior
ftrui6ncl
fi rrrt-rclclai iisenreriea uiiui obicct cle cearl). Se
irrtihreqte in sindromul catatonic cle dil'erite etiologii, in stirile de sugestie
hipnotica, in isterie (unde este caracterizatb prin hipertonie gi hiperextensie
rcaliz6nd atituclinea in arc de cerc).
Sindrornul c:rtatonic (cntatorria) cuprinde anornalii motorii marcate
Ei
anurne :
o cntalcpsia sarr flexibili(atea ccroasd catatonicd
c stripolrca ca(atonici sart
o agitalia ciitatonicd
o
stereotipii cle nri;care sau cle atitLrcline
;
r rigiditatea catatonich (rnentinerea unei pclsturi contrar tutttrclr
efcrrtrrrilor cle a {i mobilizat)
9s
Viotoria llultea
sr-rgestibilitatea extremA (Lrucori pacientul acceptd clt rr;;urilr!a
recomtrncldrile interlocr.rtorulrri gi exectrtl iutr-o nrarricrd autoilrata
ordinele, cu ecolalie qi ecopraxie)
o negativismul catatonic r:aracterizat prin tendinfa pacicr.rtului rle a
optlne rezister-rfi activi sau pasivd la orice stin.ml extefll gi nneori latd
de propriile nevoi fiziologicc. Se descriu:
o negativism,r-rl activ in care orice rct:onranrlare sau orclitr este
umrat cle tenclitrla sau executarea actului otrlus. Astt'el,
pacientr-rl se incleparteazd cAnd este clicrrrat, iqi retrage nrAna
atunci c6ncl i se intincle, contractd. nrarictr.rii attu.rci cincl este
intrebat ceva, rehrz[ s5. se riclice clin pat, sd n.rear:gd, si
nrdnduce (negativism alirnentar), sd volbcascd (negativisnr
i
verbal).
I
o negativismul pasiv consta in rezistenfir permanentii la nevoile
fiziologice (degluti!ie, nricfiune, dcfecaIie).
Sindromul catatonic erste caracteristic schizotieniei catatonice pi rrnor
condilii medicale generale.
Astazo-abazia este dificultatea cle a men!ine pozilia ortostaticd.
'I'icurile
sunt migcdri cu cerracl.er internpestiv, repetitiv gi rapid, ca
rezultat al contracfiei unor grllpe lnusculare (de obicei aceeaqi), scdpatc dc
sltb control volilional, dar accesibile conqtiinfei (ex. miqcarea cle lateralitate a
capulni, migcarea umerilor, l.1ri$carea de aranjare a. unei quvi[e cle pAr,
onicofagia sau tendinla de a-gi roade r.rnghiile, tricotilomanja sau ritst-rcirca
sau smulgerea Llnor Jmocuri de pdr cle pe pielea capului). Ille sunt frecventc
in copillrie, susceptibile de a ciisparre total dLrpd adolescenld. Persistenla lor in
viata aduhd semnifici o stare anxioas5, obsesivd sau o ncvrozi ntotolic,
nraladia ticrrlilor.
It4anual cle Seltiologie Psihiatlici
i{. pr'irnia constd in incapacitatca cle executare a gesturilor aclecvate
unui sc(,1) ru absenla oricirci trrlburdri neurolclgice elettrerttare. Se clescriu:
o apt'axia ideatorie ce perlnite executarea actelor simple, dar
impiedicd execulia actelor mai conrplexe (care implicl
man\rttlarea tlnor obiectc, cum ar h aprinclerea unei
ligiri,
introcltLcerea unei chei in broascl, etc. I)acienttll rectrnoagte
obiectele
[]e
cale trebuie sd le foloseascd, clar nu gtie cttm sI le
foloseascd.
o apraxia ideomotorie apare atllnci cincl pacientrrl lltl poate
excctlta nici actele complicate, clar nici pe cele mai simple (ca
cle ex. incheierea tlntli nasture sau scoaterea limbii). De
nreniionat cd aceasta intereseazd nttnlai actele ctl execufie
deliberatd gi inten(ionald, pennilAnd execulia actelor spontane
sau atttolnate. Mai ntult : execlrlia spontand a unrti act ntl poate
fi rcpetatd atunci cAncl pacientultli i se cere aceastel.
,A
1,r
axiile aprar in demenfele Alzheimer qi alte lezir"rni ner"rrologice'
97
98
Jrq!94! !r!1"i,
10. sE,MroLOGrA CON$T.rrNTEr
Sttb aspect 1llozofic, congtiin!a estc o rezultantd a evoltrfi,'i istorico-
sociale a subiectulr-ri, qi in tor.rcl conr:epjia l'i clespre lume gi vialii.
Stib aspect fiziologic, conqtiinla reprezinti funclia ace,lor rcgiuni
corticale aflate in stare de lirncfionalitate o.ptintd.
Sub aspect psihologic, conqtiinta reprezinti procesul cle rr.ili:i:tare a
propriultri err (con;;tiinta ett-lui, a activitirlii gi continuititii persr,'rrrt.i) gi a
lumii incoqjurirtoare (conqtiinla
locului, spafiului, timpLrlui).
Sub aspect psihopatologic, atunci cirrd se v,orbegte cltr trrliiurarea
congtiintei, este necesar sd se facd clistinc!ia intre conqtiinfa ,,, irotiune
frlozoficd gi starea c1e luciclitate (sau starea de corjitienli) care r::rlrr.irrri atrit
capacitatea gi claritatea reflectarii, cat pi inlelegerea realitrlii ol,i,,ttive i1
rttorlrettttll rcspeciiv. Cele doud Iattu.i ale con;tiinfei (fiiozoficti gi p::ii,,riogicirl
se afld in interdepenclenfii, in sensul cir nnnrai in condiliile unei lrrciclitiili
perfbcte, subiectul este capabil si rearcfioneze in conflonnil,ate cu coni.i_.p[ii1 l11i
clespre lume qi via{d.
Criteriile de eviclcrtliere a tulbr-rriuilor cle congtiin!ii (stdrilor
confuzionale) dupir .lasper, sunt :
1. hipoprosexie, detagarea cle realitate, care se rnanili.st6 prirr
ridicarea praguri lor senzorial i tdlii;
2. hipnrlrnezia sau arnnczia evcrrirlentelor pelrccrrtt. irr tinrpLrl
episoclului colfuzional, generath de hipoprosexie;
3. tlezoricnlare in spatirr, tintp, sau arrtopsihic:.i
tLrlburdrilor prosexice qi r.nuezice;
rrrtdald
M-U gl4g:tgtql o gi e Psih i at ricd
4. irrcoercnla identivi qii a activitltii care pot fi apreciate ca
cletrrente ale lrrlburirrii con;tiin{ei sau altlel sllus ca sernne cle conftrzie, nunrai
atLrtrci cAnd sunt inso{ite cle semnele prezentate rnai sus (hipoprosexie,
h iiromnezi e, dezorientare);
5. pe fonclul tulburirii congtiinfei, poate apf,rea o
protluctivitate senzorialir psihotic6, ilustratX prin iluzii, halucina!ii, itlci
dcliranle l'ragnrentnre.
in scop cliclactic, tulbrrrhrile cle congtiin!5 au fbst rlepartajate in :
- trrlburlri cantitative ale congtiinfei (cu referire la graclul de vigilitate)
- tulburlri calitative ale congtiinfei (cu referire la adecvarea insului la
rcirlitate).
I0.1. 1-ulhurdri cuntitslive ole conStiinlei
Starea de veghe este caracterizatd prin aceea cd ftlncliile psihice se
desligoard cr.r claritate, luciditate (ilustratd printr-o orientare aclecvatd in
rcalitate)
;i
sub controlul ralitrnii (care impLrne respectArea unor nomre
Si
valori in conserls cu convenienfele sociale). Pe acest fcrnd de vigilitate se pot
rlistinge, sub aspectul intensitalii. mai multe gracle de tulbr-rrare a conqtiinlei gi
anume:
Starea de obtuzie caracterizatd prin ridicarea pragurilor
senzorialitdlii qi dificultdli in sFera ideo-cognitivl, trdite in
plan subiectiv prin dificultatca insului de a-gi preciza qi
formula ideile.
Starea de hebetudine caracterizatd printr-o atitLrdine cle
perplexitate, inclep[rtare qi indiferenld falir de realitate care
i se pare str.lind.
I
99
Victoria Ilurtea
Starca de torpoare este o stare comparabild crr aceca
4e
sornrrolerr!ir, caracterizatd, prin lrgoard dezoricntare,
hipokinezie, apatie.
St:rrca cle obnubilare se caracterizeazd prin liclir:area
pragurilor ser-rzoriale, braclikinezie, bradipsihie,
hipoprosexie, liiponnezie, dezorientare. Pacientul dd
rdspuusuri vagi, aproximative, incornplete sau lipsite cle
sens. l-a incitatrii intense sau repetate, r'dsprrnstrrile pot
prezenta un grad mai mare cle precizie gi claritate.
o Starea cle stutr"roare in care activitatea psihonrotorie a
'
pacientului pare suspendatb, nu mai rdspunde la intrebirri,
rrtr niai reacfioneazd la excitanli din mecliu clecAt ;rtur.rci
c6.nd sturt fbarte pr"rtcrnici.
o Starea de soJror constiiirie o agravare a stirrii prececleirte
ln care rearc(iile organisnruirri la stirnLrli psilrosenzoria!i
sutrt extretn de climinuate. Clinic se aseamdnd orr stalea (lc
somrrolenf d accentuatd.
o Stare:r comatoasi se caracterizeazd prin clisolufia Lrruscir
sau plogrcsivd a conptiintei gi funcfiilor cle rela!ie, cu
conservarera funcfiilor: vegetative. Coma vigili evolueazal
cu, o prolundii conlirzie. Cotna carus constituie gradul cel
rnai profiurcl al destructurdrii con;tiinfei.
10,2. 7'ulburdri culilutit'c ole conqtiintei
Se carac:terizeazd mai ales priu ingustarea ciimpr"rlui congtiinlci. Iile
cLrprind urlrirtotlele tulbuliiri :
l0l
Se caracl,.ritcuzir prin hipoproscxic, hipomnez\e, clezorieltare in timp
;i
spafiu, pr. ,rrir gi existenfa ttttor ttrlbtrrdri ttrasive cle percepfie, sr"rb firrn.rd de
iluzii, halir, rrralii vizrrale gi atrditive, fragtnetrte de iclei delirante polimorfie.
(.liirir,;teristica onirismuh-ri este implioarea marcatd a pacientulLri in
scenariul il. I i lant-hal ucitlator.
i')rr.ii iin tirlpul zilei starea de clelirium poate sldbi in intcnsitate,
con$tiintii irl)rolliindtl-se cle ltrciclitate, in general seara qi noaptea cresc in
intcnsital,: renonretrele prcrductive qi odritd ctt ele anxietatea qi starea de
agitafie psilronrotolie. intr-o fonnii mai aparte care poartd denumirea de delir
ltrofesiclrrrl
comportanlcntttl percientului este deternlinat de halLrcina{ii
..;cenice cirr.'; amintesc activitatea sa profesiotral6, sau scene de petrecere la
iLlcoolici. irr cnZrlri grave pacientul bolborosegte neinteligibil, agitalia devine
clezorcklrrrrrr
(rniqcdri ale capului, trentor intetrs,
prigcdri de frecare sau
princlr;re). :;ittrafie cttnoscttth sttb ntrmele de delir muzitant'
I)rri,rtit acestei stdri este in flurclie de afecliunea in caclrul cdreia apare,
in getre'rll r:;,te- t1e ore sau z-ile.
z1 rrrrrrtirile clin perioacla cle stare sunt fragntentale
9i
inconrplete'
('irrr
,;le cleliritur-rului pot fi: alcc,tiuni meclicale sistemice cttm ar fi
infec!ii, tl,r,,cchilibre mctabolice, trattmatisme craniene, stdri post ictale' stdri
posloperirr,,rii, intoxicafia sau sevra.iul cu o substanlir psihoactivd, sau din
cauz.c tItrlttl,[e, pritr cotlbinarea mai multor lactori etiologici'
lirt :
astf-cl irl. i'r
rr:plezentlrr i
ilStllllellC.l
'
.
lilal'caolleitrritll.
t[:scrisd ca o infiltrare a constrl]c{iilor visulr,ri in gAnclirea vigiln,
f riririle apar ca un arnestec ciudat intre fiagnlente ale realitalii qi
lbntastice. Pacienlul
ltierde
contacttll cu realitateet, aclionAncl
iriva carg viseazi.
,'' Stat'ea aIIlelltiYi'I.
102
V_,ictoria lJtrliea
Este caracterizatd printr-o alter-are profundii a con;tiinfei
l.,r,,lrritrlui err
ctt dezorie'tare totali, incltrsiv la prop.ia persoani, incoere.{z-r irr,.,, 1,s.1r.1-,
agitalie dezordonatd, cle obicei in limitele patultri.
Se caracterizeazd plintr-o profr-rnclii altelarc a reflectdrii serr;iiriills,
s,
pdstrarea
aulomatismelor motorii care conlerd rln aspect coorclonilt si co,:rent
actelor conlpodanlentale,
itr ciuda I?rptului cii acestea pot fi cleti'rrrrilaie
de
idei delirante, halLrcinat'ii atrclitive: irnperative, szrn cle halucirrrrtii vizuale
terifiarrte. in aceastd stare paciertul poate conrite acte agresir,,. (le
nlare
violenfii, nrrnate cle anrnezic lacunard_
Cavtriunte ale stdrii crepusc.rttrare se descriu:
c
a'tomatisrnul arnbr"rltrtor, in care clegi con$tii.fa esr,: proluncl
alteratd se pistreazf, coorcronarea
;i
cr:ere.fa nrotorir.. astfbl cr
'pacien!ii
pot face cdliitorii uneori indeh.rrrgate, irrrirte de
amnezie lactrnetrd. Atrtoriratisntul anrbulak)r poate r('prezenta
un ncces epilcptic
lrsihomotor, sau poate urrna clLrt,ri <:t crjzii
grand nral.
o
frga patologici se nrarrifesti printr-o Iirgri rrez.r,r.rrati
,si
intenrpestivd, cu imposibilitatea
evitdrii peric'rel,,r. irrtr-,n
context de dezorientitre. Starea dureazd ore sau zil,'. Ilurvine
cltrpd un stress psihosocial sever. Se ?ntdlnegte in rrrlburdrile
disociatir,'e, tulburarr;a acutd de stress, in epilepsie.
o
sorl'arnbtrlisr''l este o ttrlburare a congtiinfei carr i,lrzrre in
ti.rpul so'r.ului. Ea constir i'acte qi aclituri rrrot.rii,
autorlate, complexe.
'1'ulbr"rrdrile
cle corrgtiin!d, fie ci sunt calitative saLl r rrntitative
inglobeazd irt ntocl olrli'ltor'u {ezot.ierrtarea in timp, zrll.,1,..ilricir gi
ar"rtopsihicd.
N4anual tlc Sentiologic Psihiatricd
[)ezolientaren ilr spl!iu este inlilrrilI in stdt'i caracteristice
tr rl burtiri lor cle conq ti irrf i, clentetrte, ol i gofi'en i i.
I)ezorientarea in timp apare in retarcidrile mentale severe
(trnde no!itrnea de tinrp nLl se cottstituie), in demetrf c,
tulburalea antnes'cicd, tulbtrrdri de congtiinfd.
I)ezorientarea allopsihicd (derealizarea) reprezintI o
tulburare a congtiinfei meclitrltri inconiuritor' care apare
pacientultti cil noctllloscut, strdin, stranitt, ireal. Se intAlneqte in
: tulburarea acutir c1e stress, schizofier-rie, epilepsie.
I)ezorientarea autopsihici (depersonalizarea) se
caracterizeazd prin tulbttrarea congtiinlei propriului eu, a
propriei persoane, att sentimentul detag[rii de sine' de a fi un
observator exterior al propriilor procese mentale, sau al
propriului corp, sau sentirnentul cd viseazd cr-r ocllii deschigi'
Se intAlneqte in tulbtrraiea acuti de stress, in ttrlburirrile
disociative.
I)ezorientarea Ia propria
Jrersoartii
spre dcosebii'e clc
clepersonalizare, se caracterizeazd prin faptul cd pacienlii nu
pot oferi clate precise in legZtttlrd cu ei, iar in cazuri grave de
alterare a conqtiin{ei nu pot spune c;ne sttnt, nu riispund cdncl
sunt cherr.ra{i pe nrtme, adici iEi pield total posibilitatea de
recunoaqtere a propriei identitali. Se intfilneqte in clemenlele
profttnde.
Tulburarile congtiinlei (atat cele calitative cat
9i
cele cantitative)
reprezilrtd in fapt patologia stdrii c1e veghe satt a congtienlei.
[-lneli: nranuale, considerd congtiinla ca fiinc] organizati in 3 etaje ctr
g,rade clif-erit,: tle conrplexitate :
103
I 04
Victoria llurtca
ctlrrpticir{:t sau stitr.cu tle veghe care esle un
l)rcces
co'ililioriat .curofizi'logic, ce
{ine
cle irrtegritatca
anatornoliurcf iorrald in prinrr.rl rAncl a mezencefalulrri,
a
s*bstanf ei r"eticulare, a cdrei activitate intlirecti este
irrregistratd EF,(). Funclia princiTtctlii o
qceslri
etcri este
cttentict. Activa'ea etaitrlr.ri (arousal) sau inactivarea explicd
trezirea sau le'dinfzr ciitre somn. Par.'logia con;;tii.!ei se relerh
la accst eta|.
congtiinfa oper.a(ional-Iogicd
car<: este e ta-iul
discerrrirrrintnltri. [,a accst nivel prin logici, se ctrto.t$re
ac{er;iirul realittiyii. }'l"r existd consens as,pra nofiu'ii de
adevrr. Pentru
'oi
aclevrrul realitalii insc.mni rcalitatea
comun[ sau cle btrn simf, adicd parlea lafionald care ft,rce pe
presupr.rsul nomral un om prcvizibil. l{ela!ia tlintre oenreni are
loc pe baza previzibilulrri
rafional (de aici posihilitatea
lirnbajului col'.n gestual ,'iversal
'alabil,
i'dilcrert clc
linibii).
co.gtiintn moral:i sau etici care ar trebui sd cilduzcascd
eta.jul hl doilea (operafir"rnilc logicc), se referi la conStiinlo de
ct tttt prejtrclicict pe celelttlt, de a nr-r-i fbce riiu (care este gi
prim,l pri'cipir-r i' nredicinii), de a urniri binelc (pri'r,l
principiu clin cregtirr,isnr qi ciin alte rcligii).
I 1. St,ttvt toLoGIA
pE{tsONAf,['rA
1'nl
l'r'a'sonalitatea este modelul calactcrlistic yi lelritiv constant al
atitudirrii,rr, colxportrunentelor, c,rcclintelor, sentin'rentclor, gAndurilor gi
valorilr,r Lrnei persoane. lla este cleci slrnra totzrld zr caracteristicilor
entolit.rirrrl,-r, cognitive qi intcrpcrsotrale a unei pefsoane.
l',rrsonalitntca rnai poate fi clefinitir (l,azarus) prin
,,cele mai
irnport,rirt,.: lLrcruri,pe care Ie putern s;rune despre o persoani, lircluri cafe lle
vor fhc,.r r, o iubim salt s-o Lrr6ln".
i rtrsitlurile tle personalitate sunt in rnocl sinrplu tidsirtrrri proeninente
ale rrnr:i irrrtrnrite persorralitili
;;i
nrr inrplich psihqrtrtologie.
,\',rrcctele caracteristice unei personalitdli strnt plczentc cle limpuriu in
viati, irri,r iiin aclolescenld, trhsdturile cle personalitate fiind relativ stabile in
tlilerilc t iictrrlstanfe, putincl li recunosctite cle prieteui
;;i
cr.rnogtin{e.
I rr, torii cleterrninanJi ai personalitdlii au o clLrblir origine:
rrrL:tori genetici sau constitutionali
-.
irrctori socio-cultrn'ali
l', rsonalitatea este o rezultanld a trilulor insrrqirilor psihice ale
in<liviclrrfrri qi ca atare ea integreazi toate celelalte lirncfii de sintezir:
con;tiirr!i' tcnlperanlen1ul, calacterlrl qi intclectul.
'l
, rrtltcrarrtenlul ex;rrinrh in general portictilut'ilitlile cle grud, lentlto,
vilezci
tri
i,,lt:rt,tilttte u rectcliilor
ltsihicc
.yi rttotorii, fiincl streirrs legat de fbnclLrl
rJispozitr' i qi varialiei ei.
'l-ernpr:ramcnlcle
(lescriso c.lasic (sarrgrrirric, coleric,
flcgrrtali, nrclarrcolic), sau clLtpii tiptrl cle activilatc ncrvnasrli supcrioalt-r
(putcrrri,; r;lair, echilibrat sau rrccchililrr.at, nrobil sau incrt), nu pot fi impirr{ite
106
\/ictoria Rurtea
in pozitiVe qi negativc, liecare clintre elc avincl avantaiele gi tl,,
.rrrrntzrjcle
ior-.
Car:rcterul re;rrez-intd acel cornplex unitar c1e trd.situri rlislir-rctive,
care clif-erenfiazd personalitllile intre cle clLrpi critcriul atitLrclinii l;rtri rle sine
5i
falir cle cci clin jtrr,
clupir orientarea conptiinIei (morale sal etitc'), dppi
conIinutul gAr"rclirii, valoarL]a sentimr:ntelor
;i
a capacitiilii c1e i.oi1qlf,. f-1s
caracter clepinde com.portarnentul care este cle fapt trn sistem rl, r.lafii in
acIiune, ce cletermina irt fiecare moment al vie[ii conqtienl.c rrlituclinea
practicr gi specilicii a strbiectuh.ri fafir cle realitatea i'co.j,rdtoare. .
Inteleclrrl reprezi.ti capacitatea incrivicrtrlrri cle a infelegr. g6'di gi
aprecia raportttrilc dintre eI gi lumea inconjurdtoare gi implici[ (le rr :r,: a4apta
realitilii. Aceastd capacitate dcpincle cle bagajul clc cr.rno;tinte,6c lra6Lrl cle
inslruire a fiecirrei persoane.
Psihopatologia personalititgii
se afld la lhntiera psihr,rirrtolouiei
ccrngtiintei, de aceea deper.sonalizarea gi clerealizarca vor fi prr:zorlrrle;i ?n
acest capitol.
o I)r:pcrsonalizarea
arc ca elr_.mqn1 esr:n{ial fp,r,r,.5ii1 rle
schirrrbarc a proprirrltri eu. Ea p<tate viza in nrocl
frr,
,lo11ipn11f
impresia cle schimbare psihicd (,,clesanimare")
sa, irrr;,rcsia cle
sclrir'bare sonrertici (,,clesomatizare',).
I)eperso'ali.,lrea este
reclatl cle cel in cauzii pr.in sentirnenttrl anxiogen nl rrr,r1lif195111
p'opriulrri eu, descris ca;;i cum n-ar rnai fi cel cle clir;rirrtc, n-zir
mai Jl sigur de propria iclentitate, ca qi cum ntr :r ar mari
rccunoa$tc. Aceastd irnpresie cle schimbare este
llcir,.rrutd
cle
pacient priu sentimentul cle hipobulie, inclecizie irr rrctirrni,
clilictrltatc iir clerliberare, i'lc ircalitate a ic'leilor, lls lllr,rlilicarc a
afectolor, de clirnintrart- a ftrr'!e i cle rcz-.rranla alccti ., urreori
de clispaLilie lr afbctii'itilii (sc'lirrrcntul lipsei cle s;.rrrirrcnt),
N,lanual cle Scnrioloirie Psilriatricir
rar irr cazuri lltai gravc de sentintentul de cleclutrlare. in car-e
pacientul asistir ca un spcctator la cJeslTr;ur.areer propriei salc
lie{i, sau prirr setrtirnentul cle moarte psihicii. cdnd cel in cauz-d
se simte in acelagi timp qi viu gi ntort. in concluzie se poare
allnna cd starea cle clepcrsor.ralizare se trdiegte prin intpresia cle
inautenticitarte a triiirilor pe iiurdalul unei ingrijorir.i profuncle
ce reuneite anxietatea, perplexitatea gi stranietatea.
Atunci c.trd clepersonalizarea este triitl in mocl preclominant pe plan
sonratic. altcrarea psiltopatoloeicd este mai proftrndd. In aceastd sitrragie este
trdilir prin inrpresia mocliilcarilor satr schinrbirilor lrnor segmente corporalc
(in spcciirl capul gi 1a1a). sau a schemei corporale in ansamblu. Ur.reori
pacien!ii aLr iriipresia der.'italizarrii
1'llopriului
c'()rp. salr ci srLnt in iminenli cie
a trece in neliinld.
in manitbstirile sale cliscretc, trbia percepute cle persoana in cauzd.
tlepersonalizerea poate fi intdlnita qi in sittralii nepsihiatrice : sqn-nenaj. steiri
af'ectiv negative reaclior"rale. ntomente <le scdclere a vigilitalii, etc. in clinic6
prtattl ti intahiitd in : starile depresive, uncle sc uranifest.l sub un unglii relatir'
ingust, nefiinil slobalA, r'izAnd in special cliniinuarea lb4ei de vibiare al'ectivti
sau in'rpresia de golire gi lipsa cle sentiment; in tulburarile psihotice acute gi
schizofrcnie uncle se nranifbstd incleosebi prin perplexitate; in tulburarea
obsesiv-conipttlsivi. irr tulburarile clisociative, in tulburarea acutd de stress.
o Derealizarea se intAlnegte de obicei in aceleagi siiualii. gi
constd in impresia (sentimentul) de instrdinare gi
noniamiliaritate a realitilii trAite, care-i apare pacientului ca
ireald. uneori inertd, sar.r coloratd cenu;iu. in timp ce in cazul
clepersonalizirrii este vorba cle o schinibare a propriului eu, ir-r
rlercalizarc csle rorba de sclrinrbarca realiraliicxterne. a lunrii
irionj trrirtoare care-qi pie rde auten ticitatea.
107
Victoria Br.rrtca
Metocle de investigare a personalitirlii sc pot sisteuatiza il'l:
l. Nletodc srrhiective, in care persoanii vorbegte clespre sinc,
ex. in expunerea anarnltezei (zt istoliei sale inclivicluale)
Sbalele cle evaluare (rating scalas), an cul-loscut o ntart: clezvoltare
datoritd utilit5tii lor irr aprecierea nrai obiectivii a erectelor
psihofarmacologicb ale cliferitelor substante psil'rotrope. Cel care le aplici
noteazd fiecare simptom in ftrncIie cle intensitalea lui cu o cifi:], supush apsi
r-rnei preh.rct'irri statistice. Ele sunt aclaptate pe boli sau sinclroarlte (ex. pentrq
deprcsie. anxietate sinrptome pozitive, simptonre neglative, etc)
Chestionarele stttrt corllpuse clintr-trn nunr.ir de intreb.iri (itenrLrri) la
care persoana trebuie sd rdspundai
,,da", ,,nu", salr ,,nu s;tiu". intrebiuile
vizeazh personalitatea in ansamblu sau numai o triisdttrri a personalitalii.
Cel nrai contplet gi nrai riispAndit inventar (cu 550 intrebari) este
lnvcntarul de personal i tate multi faz.i c lvl ir-uresttta (Mtvl I, I
).
2. lVletode obiectivc care a;rreciazd cor.rr.luita
".exterioard''
a
strbiectului prin obsen.afii directe asupra atitr-rclinilor. conrluitei.
3. N{eiodele proiective permit un sonclirj mai llclel al
personalitdgii. Constau in :
a l'elurica asociativ-verbald. se bazeazd pe ideea cd naturat
rdspr"ursului (prinrLrl cuvdnt care-li vine in rrrinte la un anurnit
monrent (cuvlint incluctor)) nu aparline hazaldului, ci
reprezir-rtd
,,drumtrri bdtute ale spiritului". Apiicalia de elec!ie
este in domeniul nevrozelor gi al tulbrrrdrilor cu coetlcient
psihogenetic, stdri clepresive. Jung utiliza testul ca un veritabil
detector cle courplexe considerdnd cd la irtingerea r"rnor ast{'el
de conrplexe prirrtr-trn cuvdnt in.lucior se prodrrce fie lungirca
tirnpr,rlLri de ,reaclie (care se critnontetreerzd). lie uitarea
cuvAntirl ui ind Lrs (blocirrea rirspunsul ui).
_ __ __tLqual
de Senriolggig
I'I!l!11 lqil_
Iehnica I{orschach cca mai utilizatd, consti in prezentarea
(intr-o anumitd orcline gi pozilie) a l0 plan;;e (5 alb-negru; 2
cenugiu-rogii; 3 multicolore). Persoar"ra investigatd trebuie sd
relateze ceea ce vede stru ceea ce i;i poate reprezenta.
Rdspunsurile pot fi nrr.rltiple pdnd la 250. Itl'estigatorttl
urmdregte : utilizarea ansan-rblultri sau pe pete, raporturile in
care intervin ibrmele
9i
cLrlorilc; coniintrtttl (fomre tllttane"
animale, plante). originalitatea sau banalitatea rispunstrrilor.
in mocl obiectiv nu se pot distinge tipuri precise de boli psihice
bazatc cloar pe semnele testului Rorscl.rach. llvideniierea
senrnelor unor boli aduce doar.un plus de certitudine. in timp
ce absenf a lor prin aplicarea testului nu poate inlln-na
rliagnosticul clinic.
l-ehrrica Szondi vizeaz'a expkrrarea pulsiunilor intirne ale
insrrlui, bazata pe noiitrnea de prelerinld esteticA. Proba este
alcitrriti din 4t3 de fbtogralii cle bolnavi psihici (8 entitdti
nosologice). prezentate in 6 serii. din care subiectul va alege in
total 12 lbtografii consitlerate sinipatice gi l2 antipatice. Proba
se repeli lar intenal de i-2 zile. Alegerile sutrt considerate ca
re;rrezentAnd trebuinfe aprobate, iar respingerile ca lrebuinle
relirlate.
'l
ehnica arborclui
Tehnica apercep{iei ternatice (TA-l) coustd in 30 de tablouri
reprezentAnd una sau mai multe persoane intr-o situa!ie
incertd. Se
,bazeazd
pe posibilitatea proiec!iei
9i
identificarii
subiectului cu unul din persona,je prrin intermediul unei
povestiri gi se analizeazh.
109
il
r -.1
IJ
r.l
ll0
Victoria Brrrteir
'foate
aceste metode (psihologice) cle investigare a personalirrilii str6t
rnetode acljutante clinicii, sistemul cle relerinfei rdmdnAnd pentrrr rnerlicr
observa{ia clinicd pe care testele o imbog,d}esc, clar nu o pot inlocui.
___ _l&ryi,lde-
Serniolcrgfq I'ollf
"1lgn
111
1?. MF]TODE DE INVESTIGAITN Iru PSII{TATRIE
1. Exploriirilc de lahorator
Au rolul cle a clelimita cauzele simptomelor psihiatrice, de a monitoriza
concentralia unni anumit tratament (cle exernplu, mdsurarea concentrafiei
satrguine a medicamentelor), satr de a aprecia efbctele secundare ale
rnedicaliei psiliiatrice (monitorizarea litenriei in cazul administrrlrii de litiu
carbc,nic, ir lerrcocitelor in cazul tcrapici cu [.eponex)
"
inainte d; inilierea unui tratament psihiatric este necesard o
exqntirnre de rutind, pentrll a evidenlia eventualele condilii medicale
concc'rnrilente, ce vor elinrina o tulburare mentalS primard gi vor
delintita o tulbtrrare rnentald clatoratd unei concliiii meclicale genelale
gi pentru stabilirea parametrilor cle bazd pentm a putea fi asiguratd o
monitorizare. Examinarea de rr.rtind impune:
D hemoleucograma
tr glicernia,
o filnclia renald (uree, creatinind, stunar cle urind)
u hrncfia hepaticd
o
l)ozttrea electrolililor sanguini se irnpune rnai ales in stirile
ccrn{lzionale. Aprecierea echilibrului hidroelectrolitic gi acido-I'taz.ic
este irnportantd in tulburdri psihice printare insolite de agitalie
'
psihonrotorie care pot deterrnina stlri cle deshiclratare precum gi in
tulbuliri mentale clzrtorzite ruior condilii meclicalo generale sau legate
rle o substanfd psilioactivi.
t1?
Victoria lJultea
fixplorareir lirnc!iei hepatice este util6 irr stlrrilc corrhrzioiurle qi in
etilisnrtrl crcrnic. t)c iisenlcnea ttrlbtu.irr.ile lirrrc(ici hepaticc pot
rurodiflca e lir.r'rinarea anunritor rrrcdicaniclte cu nretabolizare hepatica
(cle exem;rlu benzocl i erz.epinelc).
"
Probelc serologice pentru clepistarea sifitisului gi inlecliei IIIV sc
irnpun la cazurile czrre plezintd fenomene psihice qi manifcstari
ner-rrologice ce riclici suspiciunezt acestor etiologii.
\
Prezenla r-rnui tablou psihopatologic care oricnteazd sprc consurrrul tlc
sr"rbstanfe psihoactive necesitii eI-ectuarea unor probe cle clepistare a
clrogurilor in urind gi sAnge.
Examenul LCI{ recoltat priu purrc!ie lombard este inrporta't in
stabilirea etiologiei
'rui
tilblou psiliopatologic apdrut br'sc,
m4i ales in prezenfa unor nrrtdificdri cognitive.
'lestclc
tle ltrrrcIit,rrarc a glantlei tiroirlc srrnr. incricutc la pacicnIii cu
endocrinopatii, ncoplasnre sau bolii irrfecficase, la care tal-rlourile
psihopatologice, in principal tulburirile <lispoziiici sau tulbur.lrilc
psihotice, s ugcrcaz."r cl i nicia nul ui astli;l tle ctiulogi i.
Dozarea prolactinei, trtil6 in caztrl rrnor clisfuncfii sexuale apirute, dt:
exemplu, in urma unui tratan.rcnt cu substanfe antip.sihotice.
Dozareir fosfocreatink.inazei, ale cr.rei creqteri peste nivclul tle
g00
clc
r"rnitdgi poate sd aparir in cazul aclninistrdrii cle antipsihotice riclic6ncl
suspiciuneu unLri sinclrorn neuroleptic malign.
'l'estul
cle supresie la clexarnetazonii este util pentru a conlirrla
diagnosticul clc tLrlbrrrarc deprcsivd gi cle asenrenca, poate ii utilizzrt
pentnl nrouilorizarea rdspunsr,rlui la tralarnent al unui pacicnt clepresiv
(orice nivel mai utate cle 5 lricrogranre/cll este consiclcrrat apgllal).
Nonnalizaiea accslrri lcst inclicii laptul cr depresia este in cru.s r]e
I\4anual de Scnriololric Psilriatrici I l3
rr r!,itcre. Sensibilitatca testulLri este de -159'o in clepresia r-na.jorir;;i cle
, r)'r , in tulbr.rrririIe dcplcsive psihotice.
s l';()vocArea atacurilor de panicir cu lactat cle sodiu poate ajuta la
tlrrrilnosticul tulburirii c1e panic.l (apar: rasoclilata(ie, hipocalcenrie
;i
irl rlozii metabolic[). Estc un test de prr)\'ocare mai sensibil clecAt
I rr
1,.
r vcnti laliu sirrrpli.r.
'legerea
baleriei cle teste se thce in flrnc!ie cle dia-cnosticul clinic gi
1ir-iAncl
cur,t de faptr.rl cd trecerea la teste sr,rplimc-ntare fh'a o friudamentare
solicki Lrr:.,,[c uncori posibilitatea ca ele sd fr-rrr.rizeze date nerelevante pentru
clinica. l /, ilsenlenea trebuie avuta in vedere sensibilitatea. specificitatea gi
valclnrcr r
1
r r c-dic tivi. a testelor de iaborator.
Il,,iritorizarea terapiei cu psihotrope impune o evaluale iniliala a
pariuleiiilril ce pot fi inlluenlali de ntedicautente gi dozarea, dac[ este
posibil, ir rr()ncentfa!iei prcldustrlui actir .
l)!i exemplu in cazlrl administrirrii sdrurilor de litir-r se itlpuue inainte
(le irrr:elr,:rcit iraiarrrcutrrlLri
,o
eialiietic-o n tilefi. creatiiiii-iei
;i
a electiolililor
sanguini
l)recuur
gi un exarnen EKG. llrmata de nror.ritorizarea Iitemiei
(nir,'elul r, rapeutic fiind crrprins intre 0.8-1.2 rnEqll) pentru n.renlinerea ttnei
concenlr rrtii optime, cu efecte sectrndare nrininte.
i,, ,:azul adnrinistrirrii unor antipsihotice (de exemplu clozapiua) sau
al unoi ,,ietlicamente ctr rol de stabilizator al dispoziliei (de exemplu
carbanrirz,.'pina) se irnpture evaluarea anterioard tratametrtului a
henrolerr',,ruramei cdt
;i
mclnitorizarea ulterioari a acesteia pentru a detecta
sr.:itleri irl,: clenrentelor figurate (mai pulin de 2500-3000 leucocitelrnmc) ce
inrpun tL(lircerea sari chiar oprireir telapiei cu astfel clL'nleclicarnente.
_
I 14
.
Victoria llurtea
2. Illectroencclirlograrna (ti Fl(;)
Electroetrcelhlogranra nrdsoarf, diferenfa de voltaj dintre rrrrri nrulti
electrozi aplicali pe scalp.
l)n lroseu EEG poale prezintd unnltoarele tipuri de ritrnuri :
c ritmul alfa - cu fi'ecvenid intre 8-13 Hz qi amplitucline rl.r l0-120
microvolli, nrai exprimat in cofiexul occipital; frecven{a sr:ade la
vArstn ici;
- apare cr"r ocl-rii inchigi, se atenueazd cu ochii clc:,t:lri$i sau
cAnd persoanele se concentreazd irnaginatir;
.
ritmul beta, cu frecvenlit de l4--10 FIz gi arrrplitudinea 5-30 rrricrovolti,
are localizare frontolateralS gi este repartizat pe toate detiirrtiile la
pcrsoariele arrxitrlse:
- suut propor!ionale cu cre$terea activitilii mentalt.
.
ritntul thetcr, cu frecvenla 4-7 Hz gi aniplitudinea medie <L:
j0-70
microvolgi este localizat temporal; reprezintd aproxirnativ li16 din
total i tatea elementelor la ad r-rltr"rl normal
;
- apare in tirnpul stresului ertroficlnal (de exernplrr lrustare
sau dezamdgire)
o ritnttil tlelto cu frecvenfa de 0,5-3 FIz gi amplitudinea medil. de l0t)
-
microvolli; prezenla lu odultul trettz are sentni/icolie pcttolrt,rli< d; este
distribuit difuz la copii qi in somn.
Anomaliile EEG constau in:
- scdclerea proportiei gi arnplitudinii fiecvenlelor rrt.rrmale,
generalizatd sau localizatf,
;
- crefterea liecvenlei undelor lente;
- aparilia unclelor anormale: vdrfuri, complexe , rir l'-uncki,
urlle ascu(ite.
yll'"I_qg l*,1rcltgglg Psi I r i atri ch
Mocliflcdrile patologice zrpar izolat satr in paroxisme, pe un traseu de
fbud nonnal sau modiflcat gi se pot clasiflca in:
IIEG este
epilepsiilor.
anonralii electrice de lip iritatir': r'irfuri, complexe vArf--
undd (cele tipice apar in crizele petit 'rnal epileptic),
polivdrluri-trncli;
anonralii electrice cle tip lezionrrl: unt-le delta polimorf'e
sau rnononlorf'e, paroxisme de unde theta.
esenlialA ir.r r.liagnosticul gi urmdrirea terapeutici a
iu practica psiliiatricd anomaliile EEG sunt intAlnite in unndtoarele
cazun:
t:pilepsie: elenrentul distinctiv EEG este vArtul, izolat sau
repetat; EEG standard poate inregistra paroxisme
constand in vlirfuri, unde asculite. conrple;re vdrf-undi;
psihoze organice: scade frecvenla de aparilie a ritmului
alfa, cre;te lrec."'enla undelor theta
;i
delta;
boala Alzheinrer: incetinirea globali a traseului, activitate
clituz6 theta gi delta; mai ptrJin de 5% din pacienlii
diagnosticati cu boala Alzheirler au EEG nornral;
clemeu!n
-
multi-infarct asimetria interernisf-ericd sr;
observd nnmai dacd leziunile sunt mari gi localizate
superficial;
epilepsia temporalS : focare de v6rfuri localizate
temporal;
stuporul disociativ: trasetr EEG noffnal, investiga;ie utila
dacd diagnosticr-rl dife ren{itrl"se face diticil;
115
l
a
I
I
l
I
1 '.
1
116 Victoria llurLca
\tg"nl dgjgqtqlitgrg
P!!1,'1t!'!gg-
--
-ttl
-
- in tr,rlburirrile dc personalitate <:erracterizate prirr
rmpnlsivitarte qi agresivitate se obscrvd rrncle thr:ta
,
generalizat[ gi clescircdri cle vArluri in focarul ten"rporal;
- alcoolr-rl proclLrce creqterezr activitAtii alfa;
- tr.rtrurentul cu psihotrope influenleazf, trasetrl IIEG:
.
ner.rrolepticcle procluc cre$terea activitaiii delta qi
tllcta;
theta;
benz-ocliazepinele produc cre$terea activitatii beta qi
.
anticlcpresivele triciclice procluc cre$terea activitdfii
beta, delta pi theta;
3. Examenul fundului tle ochi
Se impune cAncl existi^ suspiciunea unui sindror-n cle hipertcnsiurie
intracranian6 (manif'estirri de eclern ce-'rcbral, crizc- epileptice subintrnntc) gi in
aprecierea etiologiei vasculare a clernenfelor. Nlodillclrile pirtologice care
apar la acest nivel sttnt:
o stazd papilard - in: boii inflarr-iatorii (encefalite,
meningite), boli',rasculare, FI'|A, intoxicafii, tunrori
cerebrale sau orbitare;
tr papilita (nevriti optici intersti!ial[) - in: infeclii
oculare, ale orbite i, menir-rgite, boli infeclioase
generale.
o atrofia opticd - intilnit[ ir-r: boli neurologice,
alelosccn>zi celeblali, glaucont. retinita;
4. [ixplo' :tr i irnagistice
IrrriIristica structuralA qi funclit>nalZi a creierLrltri aduce infcrrnralii
pentru
1,rir
tica psihiatricd. Spre deosebire cle patologia uetrrologicS, ir.r
patologia
1,:,ihiatricd
modificdrile relllarcate in stntctura
9i
funclia cerebrald
su.nt preri,,rrrinant calitative
9i
relativ minore'
Rl.idio g nt
I
i u t' r u tr i u rt it s imp I d
l)oriie er.iclenfia mallormalii cralliene, fracturi, mrrdificdri de qa
turceascij , irlcificf,ri intracraniene
(cle cauze trttnorale, vasculare, inleclioase.
rnetabolicr: )
.sau
zone de osteolizd (tnetastaze craniene)'
Tonngrrr!rit contputeriT.trtd (TC) cu rfize X
r\,r, i:A principiu calcularea coeficientultri cle absorblie al unui volun]
rJeternrirrirr. tra\.ersat <le un f-ascictrl cle raze X; prelucrarea datelor pe
calcula.(or pennite ob{inerea irnaginii secfiunii. Indicaliile itr clinicd sunt
r.Jpl'ezeritiltc de investigarea unui prim episod psihotic, la pacienlii cti
depresic si!il demenid. Investiga!ia se poate extinde prin utilizarea unei
substanlr,ic contrast dacd sunt semlle qi simptome evocatoare pentru o
trtlbttritr'.' r r'- ttrologicA.
7'otnogru/ttt compulerizatd
(TC) prin rezonanfi magneticd ttucleord
(tiltIN)
'l
,,ilrografia computerizata (TC) procluce inragini ale diferitelor
structuri irrrirtomice, iar pe acestea se pot face estin-rdri cantitative
(arii qi
volume al,; elil'eritelor structuri cerebrale). Corelarea modificirilor
cu tabloul
clinic est. irtil6 pentru cercetare. preculn
9i
pentru diagnosticul modificdrilor
la nivei crrr cbral.
i,, t,oala Alzheimer pe TC se obseivl (precoce) ldrgirea progresivd a
veltricrrlrrirri lll, a ventriculilor laterali
9i
a qanlurilor corticale; aceste
moditie lri sunt mai pfegnante la nivelul lobului temporal medial.
il8
rn schizofrenie pe C-l' s-a c'rbservat lirgirea nrinori a vcnrriculilor
laterali, r'entricr"rlului III gi a
;;anfurilor
corticale. I{MN arata r,ilucerea
structurilor lobului temporal rnecliirl, incllrzdnd hipocarnpul gi armigtlrlir.
LJnii atrtori recontancld utilizarea tontografiei cornputerizalt in toate
cazurile aflate li'r primul episod psiliotic. CT-ul e:ite obligatoriu attrnci r.ind
se
eviclen!iaza serrlne sau sintptonte neurologice, atunci cdncl sr-rnt
l)rezente
sirnptome cognitive proenrinente, sau atunci cdnd tabloul psihic estc ;rtipic.
Alli autori recontatrdd, utilizarea tonrografiei la persoanele clt.
;,gs1. 50
de ani sar-r 1a cele clr un prinr episocl de tr-rlbtrrare a dispoziliei.
In tulbtrlirile psihotice, investiea!iile inragistice sllnt irrclicatc
deasemenea in ctrzurile relractare la tratanrent.
I-jtilizarea RMN va avea o imprortantr crescincli in psirrirrtrie ia.
imagistica de inaltd rezolufie va pen.nite cletectarea precoce a clt'n1r.11[s1111
primare
9i
va fi ttn instrumer-rt de evaluare a prognosticulLri in sclrizrrfieni,:.
De aseinenea RLIN este superioard tornograrfiei cu raz.eX. in cazul rrrror bgli
demielinizante ale SNC (de exemplu scleroza multipld), meninli,rnr sal
coreea Iluntington dar are o rezolulie inftrioari in cazul lrt'rrrorlgici
sr.rbarahnoidiene.
I ma g isl i c o
fu
rt c ( io tt o I d
N{isoari activitatea dif-eritelor regiuni cerebrale prin clet,,r rrrinarea
metabolismgrlui glucozei gi a debitului sanguin regional.
.
Tomogrcfitr computerizotit ctt emisie de
-foton
lnic (SpE(' | - Single
Photon Emission Computer Tonrography) este utilizat[ pentm rrriisurarea
debitului sanguin cerebral regional. (sub)cortical gi se bazelzd pe
radiomarcarea unei substatrfe care ptitruncie prin bariera hematoenc:r'lalicd in
lunc(ie de debitul sangtrirr.
MarcAnd radioactiv liganzi ai difbrililor receptori (de ,
.templu
radioruarcarea cu izotopi ai iqctutui este utild pentru vizualizarea 11', r'p{orilor
,
tuJ-anualflS,SSt"fql-q.ls
Psihiatrica
mu.scarinici, clopanrinergici. serotoninergici) se pot obline informa{ii
relbritoare la nunrdrul, localizarea qi densitatea acestora. Aceastd nretodd este
utild in spr:r:ial pentru studii fanlacologice, in investigarea nroclu|.ri cle
acliune al psihotropelor
Ei
pentnr a detecta anomaliile receptorilor in
di f'eritelor boli psihice.
'
" 7-onogrofiu y;rin cmi.sie t{c pozirroni (pE't -
positro'
Emissio.
1'orl-rographl') trtiliz-eazii un radiotrasor care in anr.rnrite conclilii en-rite
pozitroni gi care are selectivitate pentnl anumite procese (zone) metabolice.
r\ceastd metoda permite obginerea (in funclie de tipLrl izotopului) a trnor hirrli
ale metabolismtrliri glLrcoze i, a flr-rxtrlui sanguin cerebral resional. a
cttnsrrnrulrri,Je oxigerr.
in schizofi'enie ea pernrite eviden{ic'rea unui gradient antero-posterior
9i
cortico-strbcr':rtical anomral al nretaboiisrrrultri glLrcozei. Scicierea fluxului
satlgtrin cerebral gi a rrretabglisnrului glucozei la nivelul lobului froutai este
cttntlsctttd strb dentrmirea sinclromului de hipoti'ontalielate responsabil de
aparilia deficitelor cognitive qi a sirnptonrelor negative in schizofrenie.
StLrcliile PE'f au aritat cd gi inhibilia psihomotorie din depresie este le_sata de
deficitul ftrnclional al corlexului prefronlal. PET poate fl cle asemenea uril in
conrpararea modului de distribufie a debitului sanguin cerebral la subieclii
angajaIi in dif'erite probe cognitive, aclucand informaf ii privind zonele
cerebrale activate.
'
Alte te:hnici cle imtrgisticci.ftmcyitttrctici sunt:
spectroscopia prin rezonanld magneticf, poate da
informa!ii privind nretabolisnrr.rl fos{alilor cu energie
ridicata (ATP) sau al ftsfolipidelor. Degi rezolulia este
mai scdzutd comparativ cu RIyIN are avantajul cd
detecteazd mai multe tipuri de"atomi pr-rtAnd fi utilizata
ll9
Victoria [Jr-trtea
pentru mlisurarea coticcnt ra!ii:i mecl ic.amertteli'rr la nil clli
creierulr-ri (cle exernplLr 1luoxetitra gi tri11Lrollelaz-ina).
- I{NIN hrnclionzrl6 (fMI{i) groate cletecta modif'rcdrile
produse l;r nivel celular in mornentul cend
oxihenroglr:binu este deoxigenatd in cortexul activ, are
avtrntajul cI nr,t necesitfr acluinistrarea cle izolopi
rarclioactivi pi este utilizata in special pentru ittvestigrtrea
mecanisnrelor limbaiului in condilii nonnale saLr
patologice.
- tehnicile de rrraprping ElrG (de ex. Brain Electrical
Activity Mapping-B13AM) pot evidenf ia hd4i ale
activitilii electrice a cortexului, cleteciincl it.rcltrsiv
,
modificdrile foarte rapirJe. I Jnele rezultate ef iclenf iazi
diferenfe fati de normal 1a pacienlii cu schizclf rerlie.
INVESTIGATIA PSITIOLOGICA
Nletodele de investigare p-sihologicS r.rtilizate in psilrirtrie srrnt:
anatrtneza insolita de observarea conrportamentului subicctr.rlr-ri gi testele
psihologice. Metodele utilizate pertru examinarea urtui caz suttt aktse in
func[ie de particularitdlile cazului gi de pararnetrii solicita!i de nredicr.rl
psihiatru.
Testele psihologice urmdresc inreg-:istrarea datelor gi clasarea lor in raport cu
grtrpurile de referinf5. Existi doui categorii mari de teste: teste de eficien;[
(care inl'estigheaz6 iuncliile cognitive) gi teste de personalitate.
I. Teslele de eficienld a
funcyiilor
psihice sunt destinate evaludrii separate a
proceselor coguitive: atenf ia, utentoria, g6+direa, inteligen[a.
_
Te.stele de atenlie - soliciti focaliznrea atenfiei subicctLtlui pentru
rezoivarea unor probleme. Rezultatele se interpreteazi
tindncl
seama de
Itl:tt,r'4 rllsf
qig!qeie Ps i tri arricr
particulirr It,rlilQ personalitlilii gi clc varialiile rancltrnrr:ntului pe parcursrrl
pr',rlrci.
7'ttt,:le cle nrcnrorie - permit investigarea menroriei iniediate
(pAn6 la
10 Sectrrr,1,.r1, a memoriei recente (de cAteva ore) qi a nre'roriei de lLrngd
duratd( !ji:rrilr Wechsler este cel rnai conrplex test de investigare a memoriei).
' tr
7'r.\ri-'le cle inteligenlrT - sr"rnt reprezentate cle probe standardizate care
necesitr *,li;Cttrarea (rnor
operafii irrtr-un anunrit inten,al cle timp.
printre
acestea, rrrrri frecvent, sunt utilizate matrice-le progresive Raven gi scala
Wechsl,-',
2' I L.stele de personalitalc sunt nurneroasl' gi elaborate
1in.{nd
cont cle
clileritele tr-orii psihologice. Se impart in chestionarc de personalitate gi teste
proiectivt.
('ltrslionurele
de personslitute sunt compuse din intreberi care
solicitd rl:,[)rursuri precise sau libere. Dintre acestea amintim inventarul
multilazit:,le personalitate Irzlinnesota (lvlMpl), care cuprinde
j50
de
propozilii r,,f-eritoare la atitudinile gi conduita subiectului, pe care subiectul
trebuie sil l(i ilprecieze prin alegerea uneia dintre r,ariantele: ader.irat. f'als sau
nu qtiu. lrr','cntarul cuplinde scale pentm: hipocondrie, depresie, isterie,
psilu,rpatit: interes, paranoia, psihastenie. schizofrenie, hipomanie gi o scala
de mincirrnll (pentru
a putea aprecia ader.drur celor afimrate de subiect).
I"c.:ot,:le proiective sunt destinate explordrii personalitdlii in ansamblu
;;i
utilizearii rnetode care solicitd spontaneitatea subiectulLri, dandu-i ocazia sd
se exprirri,, liber. Interpretarea lestelor proiectir,,e necesiti un ertrenument
specitrlizttt".,i o experiettlti suficientci. Principalele teste proiective sunt:
e |cstul Rorschach este compus di. 10 pla'qe care reprezintd
ir,rag,ini nedefinite, simetrice; subiectul trebuie sd descrie ceea ce
121
ll? Vicrnria tirrr,ea
___-_
_Ug.rual <,lc Serniolog.ie
i,.sihiatrici
veclc ir.r ligttrilc prcz-etrtate, zrrraliziinclu-sc inter'pretr:rrile l'' ,..',..
'.
cld subiectrrl;
.,
-['A'l'
(testul
etpercep!iei terlratice) este compus clin
flrrrrsr:
Lar-e
reprezinti persclna.le in acf iune, in sittra!ii atr-rbigue,
( ;n ('
slnt
intcrprelabile; subiectttl trebuie si creeze o povestire pr rtrroi116-.,
flecdlei planle, testtrl baz-.indtr-se pc f aptul ci suhi,., trrl se
identif-rcir crr persorra.iele clin imagine;
INS'f T{UMENI-E SI'A]',IDAIIDIZN'I'}.] L]]'IL,IZI\-IE iN I'SII-IIZ\'I'IIII
Aceste ittstt'ttrrtente sunt utilizate pcntru idcntillcarea bolikrr psihicc',
pentrtl crelterea acurate!ei cliagnosticului, ca metocld de evaluarc il :rr',.critirtii
sir-t.rpton-ielor ptectlnt gi pentltr cvalualea schirnbdrilor cal'e apar cu r;i.;p111is li1
intcrvenl i i spcci I'icc.
I'ot li strb formd de:
-uttloevctltmre
*
pacientrrl alege fraz.a care descrie ce I nrai I'irr,. starea
sa. Are avantajr.rl ci poate detecta schirnbiiri subtile in stlrilc rrrrt rioale,
s'.rbiective, fiind util pentru a aprecia prezen!a sau atlsen[a 11p1yl
qinrnrlrrr sa1
in stuclii epidemiologice. in scltirnb prezinth dezavantajul unei ccrrr,'ordan[e
scAzute ctt scale ce investigheazd aceeagi categorie cle l'enonrenc rlirr sunt
aclministrate cle persoane antrenate in acest scop
-interviu - cuantitlcd simpforue
$i
atituclilli;
- ey al t r ar e ob.s e rv a! i Ltnt il ti.
Pentru a ptttea fi utilizate in psihiatrie instrumentele stanclarclizatr: trehuie
ptezinte nrmf,toarele propriet[!i qi caracteristici:
Proprietifile surrt:
' Jiabillitcttea
ce conslf, in proprietatea de a produce acela;i r'
'rltat
la
adrninistrdri repetate; vdriaz.d in raporl cu caclrlll gi rnoclul cl,.' rrtilizare
a instrunrentelclr;
sd
A.
s yqlit/i/ctlc(
ce se refer?i
la:
- capacitatea
instru'ent'l.i
cre a fi o mdsrrr-d
echilibratd
a
lbnornentrltri
invest
igat;
-
cr'corcrilnra
cu rnisrrrire
existente
are acer'iagi
fenorncn;
co'corcran
fa rezul ta terrr
urrrri instrur'ent
ctr presrrp'neriie
teoretice;
(r^_ r ,
- precliclia
pentnr
un anumit
evenirnent
viitor;
)c;lrere
strnt capabilc
sd rr-rdsoare
caracteristici
aresc cu atenfie
alt, ultor conceple
bine fclrrnulate. r
Nerrlilizan,
a scalelor
duce cloar la
^
ce inrpieclicl
o
"n,r,^".1,,^;::,:-
ru rnregrstrarea
inrpresiei
clirtice,
ceea
Il. Caracrcrisricite
;,9"t;lP"*,,"
fiabild
clr (lare
aseminitoare
oblinute
ulrerior.
- capacitatea
cle a
'recrrll
pi variabire
Inastlra
atdt variabil^
'
exrer.ne (corrrporra,r",,;,;:t"t^"
(de
exemplu
dispozilia)
- capacitate.
cre a mSsura
caracteristici
cu crirerite
grade
de cornplexitate.
in fLrnclie
cle aceastii
c;rracf r,.1i5fjsi
sciilelc
1.iol. fi:
o
scare
specifice
care
mdsoarli
glintlirea,
compo,.amenlul,
afbctivitatea;
o
sc:.le ccinrprexe
care
nrisoard
stdri curr ar fi depresia
gi a,xietatea.
- lirnpul
acorclaf
pentnr
evaluare
- nivelul
cle.iudecatd
clirricd
al evalLratorului
- nivelrrl
<le inregistrarc
al riispunsului.
Cele
mai
fiabile
scale
sunt
cele c
irnpricare
crin parrea
investigalorur,i.
rr.rir.:.:",'::":::J"J::T
rectus
de
recesare
gi definifii
crare ale r;isprrns,rtri,
preferabil
i'sof ite r-re exenrlrre
crinice.
inregistrarea
rdspunsului
poate
fi :
- cre tip tisco'tiuuLr,
ctr rloar clo,ri
valori (acre
v.rat salr thrs,
lrc?.enl sau :rlrscrrl),
slrr
12,1
- o variabila continud cerre necesitei termeni a<lilionali
pentru er clescric severiratea (absent, I-ttocletat, scver,
extrr:m) qi frecven!a (niciodat6, rar, oczrzional, iieseori,
intotclcar.rna)
'I'i;l
uri cle instrumente
@
Insh'toilentele pentru tlepislareu
ltaloloSiiei
psihiutrice in comunitiili gi
in caclrul cli nic n on-l.rsihiatric (Generak: lleal th
QLresticirrnaire)
a
Instrunrentele clcscril;rfile penlru a evaltta qi a cuantifica scveritatea
sirnptomclor psihicc: Clinical Interview Schedtrle (CllS) pontru
utilizare in contttuitzrte qi Br ie f Psychiatric l{ating Scale (l}PRS) p,-'ntru
evalnarea cficacitagii tratatucntLtltti.
o Instrumerftele de tlictgrto.tti<: necesitd in rrtaior itatea cazttriiur
experien!ft clinicd gi antleirament peiitrtt a putea fi aplicate: Irrescnt
State Examination (PSE),'l-he Coniposite Interntitionai l)iagrrostic
Ilteryiew
(CfDt), ctll'e ar-i gi progretnre cottrputerizate de
llrelncrare
er
clatel or.
a Inslnunenlele
ltentru
eyaltrurea severitii!ii bolilrr
lt.sihice
stlttt
sensibilc la schirnbdri ale sirnptomatologiei:
- pentrLr clcpresie se poate utiliz.a scala I'Iamilton (ctrprinclt: intrc l7-
2l de itenri), invcntarul lleck considerat cea mai utilizatd scnld
(cr,rprincle 21 clc iterni, qi in contrast cLt scala Ilamilton se
concentreazi itsttpt'a simplomelor cognitive), scala Montgonery
eare nu irrclucle sitnptotne somaticc sau psihomotorii
Pi
este
frecvent ritilizat[ in stucliile cle eficienga a rnedica[iei anticleplesive;
- pentrrr anxie l:rte - Cllinical Anxicty Scale sau scala I Iartiilton pentrr.t
anxictate
(c,r4trincle 14 itr:n'ri, l'recesit[ adrninistrarea ei cle cdtre
pcrs()1lal special izat).
' pcritru schizofrenir: cea rnai utilizati scali peirtnr aprecierea
simptonrtrtologici este scala PANSS ce evalueazd atat simptomele
poz:itive cAt qi cele negative cuprinzand qi sec{iuni care fac referir.e
la rnanifestdrile psihopatologice generale.
pentrtr
studii referitoare
la terapia cu neurolcptice este utili scala BPRS (Brief
psychiatr.ic
l{ating Scale).
-
l)elltnr
rnanie sunt utilizate cu precidere scala MSRS (Manic State
Itating Scale)
9i
YMRS (Young Mania Rating Scale)
i;, ,tlele de cotare ale eJectelor secundqre ale new.olepticelor - mai
utilizate sunt: scala Sirnpson Angus, Scala Miqciirilor Anontrale
Jrrroluntare (Anornral Involuntary Movemenls Scale
*
AIMS, care
ci;t'r cea mai utilizatd scal6 pentrLr rndsurarea tulburdrilor tarclive, in
sl)r.oial diskinezia tardivi) gi scala f3ames pentru akatisie.
Irrslrunrcnte eile psihiatt'iei sociale - au functia de a evalua:
Itrrrlionarea sociald (Global Assessment of Functioning Scale, social
Il,;ir.rvior Scale), suportul social gi adversitartea rnecliului (ex. Life
ilr,'r:irts and Ditftculties Schedule).
lvlanual cle Senriolosie Ilsihiatricd
,_..-__
1'.25
_!26___
Victoria Brrrtezr
BI lll, I
()G
li.A Ir-IIl S E LITCT I VA
I . Clhamey D.S., 8,..1 Nestler, Flunney B.S.
- Neurobiology oImentaI illrrcss,
Oxfbrd University Pless, 1999
2. DSM IV - Asociafia Psihiatrilor l-iberi din RonrAnia, Ruculegti, ?{irirr
3. Gheorghe M.D.
-
ActualitiEi in psihiatria biologicir flditura Inracr.
Bucureqti, 1999
4. Kaplalr LH., Sadock I).J.
-
Compreherrsive textbook o1'psycltiatrr r,{lr ecl.,
Ed. Williams and Wilkins, Raltimore,1995
5. Predescu V.
*
Psihiatrie vol. l, IJditura Meclicitld, RLrcuregti, 199()
6. Preclescu V.
-
Psihiatrie vol. ll, EditLrra Mcdical6, Ihctrregti, 199i1
I
rl
ili,r
h