You are on page 1of 43

Facultatea de medicina Oradea

,
Specializarea Balneofiziokinetoterapie si
recuperare medicala

CIFOZA

Moga Alexandru
Grupa III,
BFK
Anul I.

1

Capitolul 1..........................................................................................................................2
DEFINITIE SI GENERALITATI........................................................................................2
1.1....................................................................................................................................2
1.2....................................................................................................................................3
1.3 ETIOPATOGENIE (CAUZE, MECANISME, ANATOMIE PATOLOGICA)........4
1.3.1 Etiologie.............................................................................................................4
1.3.2. Mecanisme etiopatogenice.................................................................................5
1.4 Anatomie patologica.................................................................................................5
Capitolul 2...........................................................................................................................6
CRITERII DE SUSTINERE................................................................................................6
A DIAGNOSTICULUI........................................................................................................6
2.1....................................................................................................................................7
2.2 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL.............................................................................8
2.3 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC.................................................................................8
Capitolul 3...........................................................................................................................9
TRATAMENTUL................................................................................................................9
COMPLEX AL CIFOZELOR.............................................................................................9
3.2 Tratament igieno-dietetic...........................................................................................9
3.3 Tratament ortopedic................................................................................................10
CAPITOLUL 4..................................................................................................................12
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI B.F.T.....................................................................12
4.1 HIDRO-TERMOTERAPIA....................................................................................12
4.2 ELECTROTERAPIA..............................................................................................18
4.3 TRATAMENTUL PRIN MASAJ............................................................................24
4.4 KINETOTERAPIE (gimnastica medicala).............................................................26
4.4.1 Programe kinetice pentru corectarea cifozelor...............................................30
Capitolul 5.........................................................................................................................41
TERAPIA OCUPATIONALA...........................................................................................41
CAPITOLUL 6..................................................................................................................42
TRATAMENTUL BALNEOLOGIC.................................................................................42

2

Capitolul 1

DEFINITIE SI GENERALITATI
1.1
Definitie :
Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale, in sagital (antero-posterior), prin exagerarea
curburilor normale ale acesteia, cu convexitatea curburii orientata posterior.
Exista insa, cazuri rare, atipice, cand coloana se incurbeaza invers (cifoza cervicala, lordoza
dorsala sau cifoza lombara

1.2 Clasificare :
1) Dupa localizare:
a) Cifoza dorsala –este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala. Este
cea mai frecventa deviatie a coloanei.
b) Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara), este o accentuare a celor doua
curburi vertebrale, echilibrate si compensandu-se reciproc.
c) Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia
bazinului, compensata dorsal.
d) Cifoza cervicala re 131c29b prezinta inversarea curburii lordotice cervicale.
e) Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea toracelui.
Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.

2) Dupa etiologie:

3

a) Functionale (nestructurale).Ele sunt deviatii tipice, usoare, cu debut greu de precizat, cu
evolutie lunga si lenta, dar cu prognostic favorabil. In cazul lor nu se constata modificari
morfologice ale coloanei vertebrale. Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale
coloanei vertebrale din perioada de crestere. Ele se impart in:
- Habituale - de obisnuinta, de deprindere;
- De crestere - aparute in urma disproportiei dintre cresterea exagerata in inaltime si dezvoltarea
insuficienta a musculaturii;
- Profesionale - exista profesii (ex:munca la birou) care predispun la o atitudine cifotica;
- Compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori (cifoza miopilor).
Toate acestea sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de extensie), uneori prin simpla
indepartare a cauzelor care le-a produs. Daca nu sunt tratate, ele pot determina modificari
anatomice in structura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice.
b) Patologice. Sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele fiind insotite
intotdeauna de modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor coloanei vertebrale.
Tratamentul lor este complex (ortopedic, chirurgical, kinetoterapeutic), putand avea rezultate
pozitive doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care lea produs. Tratamentul
acestor cifoze este de lunga durata.
Cifozele patologice sunt grupate astfel:
- Congenitale: platispondilia, agenezia disului intervertebral, microspondilia;
- Post-traumatice: luxatia si fractura vicios consolidata, hernia de disc, cifoza histerotraumatica,
sdr. Kummel-Verneuil;
- Infectioase: tuberculoza osoasa (morbul lui Pott), cifoza tetanica, osteomielitica;
- Distrofice: epifizita sau osteocondrita vertebrala (boala Scheuermann). Este cea mai des
intilnita forma de cifoza patologica;
- Reumatice (inflamatorii): spondilita anchilozanta, spondilodiscartroze;
- Tumorale: mielomul multiplu, metastaze osoase;
- Paralitice (neuromusculare): atunci cand este compromisa musculatura regiunii, paralizia
cerebrala infantila, sindroame extrapiramidale;
- Endocrine si carentiale: osteoporoza, boala Cushing, rahitismul, osteomalacia;
- Cifoza senila: prin involutia ososasa si insuficienta musculara;
- Psihotice: in afetiuni psihice depresive;

4

prezinta o cifoza mai mult sau mai putin accentuata localizata de obicei cervico-dorsal la barbati si dorso-lombar la femei. . 1. este una din cauzele cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive si ireductibile.Congenitale : defect de formare a corpilor vertebrali. siringomielie. tumorali. Factorii care pot determina aparitia unei cifoze la nivelul coloanei vertebrale sunt multipli. infectiosi.factorii genetici (predispozitie familiala).3 ETIOPATOGENIE (CAUZE. .Post-traumatice (tasari vertebrale in urma unor accidente. . unele predispozante: .Cifoze medicamentoase: administrarea indelungata de cortizon. osteomalacia. . Mecanisme etiopatogenice.Uneori ei sunt cunoscuti (congenitali. fracturi sau contracturile din tetanos sau epilepsie). 1.2.Boli metabolice (rahitismul. precum si spondilita anchilozanta.(peste 60-80 de ani). . osteoporoza).Tumori vertebrale. cu osteoporoza sau osteomalacie si tasare anterioara a discurilor intervertebrale. etc). 5 . prin hipotonia muschilor paravertebrali. pot altera formarea tesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor vertebrali in anumite boli (maladia Scheuermann). cuprinzand cauze multiple.Varsta .3. Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor factori: . insa de cele mai multe ori acestia sunt necunoscuti. malformatii vertebrale cu caracter familial. traumatici.Boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii).3. insulina.Neuro-musculare : afectiuni neurologice. pot determina aparitia fracturilor de coloana si a cifozei consecutive..1 Etiologie : Etiologia cifozelor este vasta. . 1. MECANISME. tumori medulare.Postinflamatorii: morbul lui Pott (tuberculoza osoasa). ANATOMIE PATOLOGICA). . .factori metabolici.

. b). este prezent in evolutia tuturor deformatiilor vertebrale.Omoplatii sunt indepartati de torace prin intinderea muschiului trapez si a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral.4 Anatomie patologica. cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale (lombara sau cervicala). Toracele este infundat si umerii adusi inainte. 1. .Procesul de crestere a organismului contribuie in mod esential la evolutia tuturor deformarilor vertebrale. 6 . Din punct de vedere anatomo-patologic.Factori de deficienta a sistemului de echilibru. iar inferior prin accentuarea curburii lombare . .Factorul biomecanic.Cifozele tipice sau comune atunci cand se produc prin exagerarea curburilor cifotice normale (dorsala sau sacro-coccigiana).Cifozle atipice. cifozele pot fi: a).Asimetrii constitutionale.. Cifoza dorsala se compenseaza superior prin inclinarea inainte a gatului si capului.

-cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenului.Ea se resimte la palpare. dar mai ales la percutie. pe apofizele spinoase ale vertebrelor. 7 .Asadar. -durerea in coloana vertebrala este insotita. intotdeauna de contractura muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in miscari. Tablou clinic: Din punct de vedere clinic. in cazul cifozelor. nu putem vorbi despre o regula generala in ceea ce priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale. -pacientii vor avea umerii cazuti anterior. fiecare tip in parte. etiologia (cauzele). prezinta atat semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte.1 Diagnosticul unei cifoze va trebui sa precizeze felul ei. gravitatea si potentialul sau evolutiv. Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim in mai multe cazuri si anume: -durerea. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si paraclinic. care apare la nivelul curburii.Capitolul 2 CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI 2.

3 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC. constituind cifoze propriu-zise. omoplati. Trebuie eliminate toate cauzele miopatiilor care predomina la nivelul musculaturii trunchiului. muschi). pieptul este turtit sau infundat. Evolutia si prognosticul cifozelor sunt foarte variate si depind foarte mult de anumiti factori. umerii sunt adusi mult in fata. constituind spatele cifotic. sau lungi care se intind la un numar mare de vertebre. 2. Atitudinea se mentine mai mult pe baza elementelor pasive. exista insa si curburi scurte. trecand de la o cifoza cu un grad redus de curbura. trebuie diferentiate de atitudinea cifotica.-agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburari respiratorii si cardiace. cum ar fi: 8 .5). In cazul in care nu se poate corecta astfel. la una cu o curbura accentuata (. 2. denota faptul ca avem de-a face cu o cifoza rigida sau fixa. ele se pot limita doar la elementele coloanei vertebrale. Bazinul este putin inclinat. sau pot afecta si alte elemente anatomice ale spatelui (coaste.2 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Cifozele. care se limiteaza la cateva corpuri vertebrale. abdomenul este uneori supt. Examen obiectiv: Deviatia cifotica imprima intregului corp o atitudine cifotica globala. Capul si gatul se inclina mult inainte. Cele mai frecvente curburi cifotice au o lungime medie. caracterizata printr-o mare incurbare a coloanei vertebrale si o garbovire a intregului spate. iar membrele inferioare sunt drepte sau usor flectate din genunchi. muschii ului anteriori fiind relaxati Cifoza cu o curbura accentuata Deviatiile cifotice se pot accentua progresiv. alteori balonat. in cazul careia curbura se redreseaza in decubit ventral sau se hipercorecteaza la contractia voluntara a musculaturii spatelui. muschii ului posterior al trunchiului si gatului fiind intinsi.

.se indica folosirea bancilor individuale care pot fi adaptate cu usurinta in functie de talia elevului.Momentul diagnosticarii : cand aceasta se face in stadiile initiale. . medicul de explorari functionale. independente uneori de cauza initiala. kinetoterapeutul. protezistul. evolutia si prognosticul sunt favorabile . 3. O mare parte din deviatiile coloanei vertebrale indiferent de cauzele care le-au generat. . Tratamentul cifozelor este unul complex care abordeaza mai multe ramuri. dar si de mediul familial si posibilitatile de supraveghere a efectuarii tratamentului in cadrul familiei. se mentine pe toata perioada de crestere si nu arareori.Etiologia bolii . au un potential evolutiv. atat medicale.pozitie care va avea o insemnata influentaa asupra coloanei vertebrale. in cazurile grave. socio-familiale. radiologul.. Agravarea continua a deviatiei vertebrale antreneaza tulburari ale functiei respiratorii (insuficienta respiratorie de tip restrictiv) si.Varsta pacientului : cifoza adolescentilor are prognostic bun (daca se iau masuri la timp pentru a se impiedica formarea unei cifoze definitive). Capitolul 3 TRATAMENTUL COMPLEX AL CIFOZELOR Act de o mare insemnatate.la scoala sau la masa de lucru acasa. a functiei cardiace. pe tot parcursul vietii. cu atat prognosticul este mai bun . este mai complex si de lunga durata. medicul neurolog. Aceasta evolutie. guvernata de legi biomecanice. Pentru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda : 9 .unde isi petrece o mare parte din timp. etc.in primul rand.Localizarea si intinderea ei . sa tina cont nu numai de particularitatile individului. mai ales daca au depasit un anumit grad de gravitate. in final.Pentru eliminarea acestei cauze favorizante de atitudine vicioasa.Cu cat tratamentul este aplicat mai precoce. Indicatiile terapeutice trebuie sa fie individualizate fiecarui caz in parte. . pozitia copilului in banca.tocmai in perioada de crestere. cand nu apar modificari organice (ci numai functionale). terapia unei deviatii vertebrale (cifoza) este rezultatul muncii unei intregi echipe interdisciplinare din care fac parte medicul ortoped. cat si educationale.1 Tratament profilactic Dintre numeroasele cauze care contribuie la modificarea tinutei corecte a trunchiului si aparitia deviatiilor vertebrale trebuie mentionata.

etc. fosfor si vitamine. -alimentatie bogata in proteine si saruri minerale.. 3. c) Un criteriu major il reprezinta importanta leziunilor structurale vertebrale. gimnastica. o cifoza relativ importanta (50 de grade) dar supla si cu leziuni structurale vertebrale mici. impune o corectare cu aparate gipsate si corsete ortopedice. Dimpotriva. .2 Tratament igieno-dietetic Sunt indicate:-igiena corporala.Imbunatatirea starii de sanatate a organismului prin procedee de calire. exercitii fizice. cura heliomarina. nu pot fi corectate si stabilizate decat printr-un tratament chirurgical.Asigurarea obligatorie a odihnei zilnice 3. volei. O coloana supla.Cunoasterea cauzelor si a imprejurarilor care determina atitudinea vicioasa si inlaturarea lor la timp. Tratament medicamentos: . sustinerea corecta a platfusului. o redresare partiala sau absenta. Cifozele toracale intre 40-50 si 70-80 de grade se trateaza prin mijloace ortopedice (redresari cu ajutorul aparatelor gipsate si mentinerea corectiei cu ajutorul corsetelor ortopedice). Cifozele grave. etc. -regim de odihna adecvat (pe pat tare). a imbracamintei si a locuintei. Persistenta 10 .Imbunatatirea factorilor si a conditiilor activitatilor zilnice. este un alt criteriu in alegerea tratamentului. . -corectarea tulburarilor de statica. astfel : Cifozele toracale sub 40-50 de grade se trateaza de obicei prin mijloace kineto-terapeutice. Localizarile lombare si toraco-lombare abolesc mai intai lordoza si apoi conduc la aparitia cifozei. Dimpotriva.sport (innot.3 Tratament ortopedic a) - Criterii de indicatie terapeutica : Gradul curburii vertebrale este un criteriu important pentru indicatia terapeutica. astfel leziunile grave. reductibila va necesita numai kinetoterapie. -viata in aer liber. d) Localizarea leziunilor joaca si ea un rol important in stabilirea ului terapeutic. .tratament tonifiant cu calciu. peste 80 de grade. b) Supletea coloanei vertebrale (posibilitatea de redresare a curburii) evaluata clinic si radiografic. cu multa miscare. extinse la mai multe vertebre impun un tratament ortopedic. va reactiona favorabil la kinetoterapie. chiar daca gradul cifozei este relativ mic.) -mentinerea unei pozitii (posturi) corecte a trunchiului.

In cifoza. la nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune. care realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune. pentru a reduce durerile cauzate de aceasta.electrostimularea musculaturii cu ajutorul unor aparate special concepute). Corectarea este in general realizata prin aparate gipsate succesive.Tratamentul ortopedic isi propune corectarea sau mentinerea deviatiei vertebrale in scopul neutralizarii riscului de agravare a acesteia. chirurgia este un tratament luat in considerare atunci cand este severa.Kinetoterapia . In concluzie. locul lor este luat de corsetele ortopedice. daca sunt dureri importante sau daca exista o afectare neurologica datorata cifozei. aparatul gipsat se aplica in doi timpi: in prima faza este desfiintata lordoza lombara. el fiind necesar chiar la o cifoza cu un grad mai mic al curburii. care se agraveaza lent. In acest caz tratamentul corectiv este cel ortopedic (aparate gipsate. Astfel. Este nevoie de un tratament chirurgical pentru a reduce cifoza. evolutive. cu ajutorul lor corectia se obtine printr-o autoredresare activa a coloanei. corsete). daca echilibrul general al coloanei este modificat. iar a doua faza. .Tratamentul ortopedic . exista trei importante mijloace terapeutice: . corecteaza cifoza toracala. folosindu-se de mijloacele pe care le are la dispozitie si anume: . Acestea sunt corsetele ortopedice. . realizata dupa 24 de ore. Cand se obtine corectia maxima. .Tratamentul chirurgical. in functie de gravitatea curburii.Aparate ortopedice pasive.Kinetoterapia (terapia prin miscare) este deosebit de importanta in corectarea deviatiilor vetebrale . corsetul boston -Alte metode ortopedice (tractiunea continua in timpul noptii.Tratament chirurgical –se aplica deviatiilor (cifozelor) grave.unei cifoze lombare in ortostatism provoaca proiectia trunchiului inainte si antreneaza o jena progresiva. Teste imagistice: 11 . adica la un unghi masurat de peste 70s (unghi Cobb) poate fi recomandata operatia daca viteza progresiei cifozei este rapida.Aparate ortopedice active. dar continuu si dupa incetarea cresterii. Ele sunt purtate permanent sau intermitent.

iar in ultimii ani se pune accent tot mai mult si pe ergoterapie). bazandu-se pe exercitii fizice si pe educarea bolnavului.T. care urmareste asuplizarea coloanei vertebrale. El incepe odata cu celelalte metode terapeutice. De asemeni pe radiografia de profil se poate evalua marimea cifozei. fracturi. 12 . Tratamentul balneofizioterapeutic este practic 444d33e cel mai important.T. alte curburi patologice.Radiografiile sunt efectuate in doua incidente astfel incat medicul sa va poata examina coloana in doua uri. fundamentata stiintific.F. -combaterea contracturilor. (hidrotermoterapie. Aceste radiografii pot indica multe posibile cauze si caracteristici ale cifozei: vertebre cu o forma neobisnuita. Daca exista modificari neurologice. Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) Atat tratamentul ortopedic. Tratamentul B. atunci se va efectua un alt examen. avand cea mai mare eficacitate. -tonifierea musculaturii paravertebrale. prin dezvoltarea unor metode de tratament activ. -recastigarea mobilitatii vertebrale. -realiniamentul coloanei vertebrale. pentru a usura obtinerea redresarii. tasare. in ultimul sfert al secolului XX o specialitate inovatoare. in cifoze. dupa stabilirea diagnosticului clinico-functional. balneoclimatologie.T. electrotrapie. masaj. urmareste atingerea urmatoarele obiective: -corectarea pozitiei vicioase. de preferat cat mai precoce. etc. -prevenirea reaparitiei cifozei. cat si cel chirurgical sunt insotite de kinetoterapie. abdominale si a pectoralilor punandu-se accent pe muschii extensori ai coloanei. Medicina fizicala si de recuperare a devenit. CAPITOLUL 4 OBIECTIVELE TRATAMENTULUI B. kinetoterapie. in cazul in care acestea sunt prezente.F.F. Toate acestea sunt posibile prin aplicarea de proceduri specifice B. -reducerea durerii (dupa caz). precum si mentinerea unei troficitati si a unui tonus muscular corespunzator.

Metodologia in hidrotermoterapie cuprinde tehnici variate de aplicatii: Caldura profunda. se topeste la temperatura de 35-70 sC. sub forma impachetarilor cu parafina. produsa de diatermie si ultrasunete. produsa de celelalte tehnici. Tehnica de aplicare: Se ia o cantitate de parafina. hipertermia locala si sistemica. dar si alte elemente strans legate de aceasta. sub diferitele sale forme de agregare si la diverse temperaturi. patura. Materiale necesare: canapea. mansoane pentru articulatiile mari. tavite din metal. cu namol si cu nisip. in care efectul de penetratie este mai redus. a). folosind ca mijloc terapeutic apa. dar suportabila de catre pacient. . este mai benefica decat caldura uscata. cearsaf alb. 13 .Impachetarea cu parafina. un dus.4. Mijloacele de lucru se aleg in functie de posibilitati si pot fi extrem de simple sau mai sofisticate.1 HIDRO-TERMOTERAPIA Hidro-termoterapia se foloseste ca procedura de relaxare musculara si cresterea metabolismului tisular local prin vasodilatatia cutanata si musculara pe care o produce. pana ajunge la o temperatura suportabila de catre pacient. de numai cativa centimetri de la suprafata tegumentului. Se toarna apoi in tavitele de metal si se lasa la racit. Important este ca indicatia terapeutica sa fie corecta si metodologia de aplicare sa fie respectata. Principalele sale efecte sunt: - analgezia. Aceste efecte cumulate. Caldura superficiala. prosop. Hidrotermoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate de caldura. Caldura umeda. .cresterea elasticitatii tesuturilor. Consta in aplicarea pe zona interesata (dorsala) a unei placi de parafina la o temperatura mai ridicata.hiperemia. sunt favorabile pentru pregatirea programelor de kinetoterapie si masaj. vas pentru topit parafina.

Tehnica de aplicare: In prealabil se pregateste namolul prin amestecarea lui cu apa fierbinte. apare o transpiratie abundenta cu eliminare crescuta de acid uric din metabolismul proteic.Impachetarea cu namol. Durata unei sedinte este de 20-40 minute. prin piele. La sfarsitul impachetarii cu parafina se aplica o procedura de racire. patura. temperatura corpului creste cu 2-3s C. la temperatura indicata de prescriptie. Dupa terminarea impachetarii se practica o procedura de racire. pana ce se obtine o masa vascoasa. (. Sunt indicate 10-l2 sedinte. Peste acesta se aseaza regiunea afectata a pacientului. in grosime de 2-3 cm. A) . Se aplica apoi namolul. dupa care se indeparteaza parafina si se invita pacientul sa faca un dus de curatire. -efect fizic. in decubit ventral. -efect chimic. se scoate parafina din tavite si se aplica pe zona dorsala a acestuia. in tot acest timp. pacientului i se aplica o compresa rece pe frunte pentru evitarea congestiei cerebrale. pe cearsaf. sau poate fi si generala. care determina o transpiratie abundenta. producand excitatia pieli datorita micilor parcticule componente. din namol. sunt mobilizate depozite sangvine. Se acopera apoi pacientul cu un cearsaf si se lasa astfel sa stea timp de 15-30 minute. la temperatura corpului. cearsaf. Materiale necesare: pat. Consta in aplicarea namolului la o temperatura de 38-40sC pe o anumita regiune (dorsala). De asemenea. producandu-se intensificarea circulatiei in zona tratata.Se aseaza pacientul pe canapea. prin rezorbtia unor substante biologic active. 14 . b). Efectele namolului sunt multiple si anume: -efect mecanic.A Efecte: -la locul de aplicare apare o supraincalzire profunda si uniforma a tesuturilor si o hiperemie puternica. Aceeasi procedura se aplica si pe regiunea cervicala (aplicare sub forma de pelerina). Namolul activeaza producerea de histamina in piele. panza impermeabila.

una in care va intra pacientul. din cada de rezerva. la diverse temperaturi. Este o procedura foarte solicitanta pentru pacient. ceas semnalizator si o perna de cauciuc pentru cap. pana la 50-55s C. iar alta de rezerva. o galeata cu apa rece si prosop. Materiale necesare: compresa pentru frunte. Efecte: hipertermia. se adauga namol preparat. in care se afla namolul preparat anterior. Tehnica de aplicare: Se invita pacientul in cada unde se afla un strat de namol cald. Materiale necesare: doua cazi. Mod de actiune: actiunea namolului plus presiunea hidrostatica. B Dupa aceea se invita pacientul sa faca un dus de curatire.Impachetarile cu nisip. pana cand se acopera complet corpul pacientului si se lasa 10-30 de minute. dar si pe plaja. dus.Baia de namol. termometru. Se realizeaza in cazuri speciale si consta in ungerea corpului cu namol. nisipul se aplica la temperatura sa naturala.B e). Se poate realiza in cada de baie. Cand procedura se realizeaza pe plaja. Treptat. nisip. . Tehnica de aplicare: Pacientul se aseaza in cada. . Initial se porneste de la temperatura de 38-42s C si se urca treptat. la temperatura de 45-50s C. 15 . la o anumita temperatura. orizontale sau verticale.c). Se mai pot practica si in dulapuri speciale. pacientului i se va aplica o compresa rece pe frunte. iar corpul ii este acoperit partial sau in intregime cu nisip. intr-o cada. Se executa intr-o camera supraincalzita de vapori. f).Baile de abur complete (sauna). Pe toata durata procedurii. Reprezinta introducerea corpului in nisip. Se sta astfel 30-60 de minute. dupa care se aplica o procedura de curatire si pacientul este lasat sa se odihneasca.

precum si pentru actiunea lor antispastica si antialgica. Caldura radianta produsa de baile de lumina este mai penetranta decat cea de abur sau aer cald.Cataplasmele.doza eritem. . ceafa sau inima. la temperaturi variate. produsa treptat.efect analgezic. Baile de lumina scad tensiunea arteriala la diabetici" class="text">tensiunea arteriala prin mecanismul de vasodilatatie. dupa care se executa o procedura de racire. In cazul cataplasmelor cu te medicinale se mai adauga si efectul chimic. Efecte: hiperemie. 16 . In tot acest timp. g). Se folosesc in practica: .soluxul albastru. in spatii inchise si sunt proceduri de sudatie. i). pe frunte. iar transpiratia incepe mai devreme. 2-3minute pentru fiecare parte a corpului. cu ajutorul unor dispozitive adaptate.In timpul procedurii se aplica o compresa rece pe cap. Aceste bai sunt indicate mai ales la copii. Expunerea la soare se face cu precautie. pacientul va purta o compresa cu apa la temperatura camerei. Utilizeaza spectrul solar complet. iar cele partiale. Ele actioneaza prin factorul termic. Utilizeaza razele infrarosii.Baile de soare si nisip. . Durata bailor este de 15-20 de minute.transpiratie. in perioada de crestere (aceste bai stimuleaza metabolismul fosfo-calcic si pe cel al vitaminei D) si sunt contraindicate la persoanele cu probleme cardiace. h).ultravioletele . Constau din aplicarea in scop terapeutic a diverselor substante.Baile de lumina. cataplasmele calde fiind utilizate pentru efectul lor hiperemiant si rezorbtiv. Baia se termina cu o procedura de racire. cantitatea crescandu-se treptat in zilele urmatoare. . Cele complete se realizeaza in dulapuri de lemn cu becuri. asupra regiunilor afectate ale corpului.razele infrarosii.

caruia i se face. de jos in sus. masaj.C m). conform careia „ asupra unui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta. care se produce sub influenta apei calde si a pierderii greutatii corpului. Miscarea in apa reprezinta un important mijloc de recuperare.Dusul-masaj. Este o baie calda la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. timp de 5-l0 minute. .Baia kinetoterapeutica. (. concomitent. in care vor intra bolnavii si vor executa miscarile. prin actiunea combinata a masajului si a factorului termic. Bolnavul este asezat in baie si lasat 5 minute linistit. doar ca in acest caz avem un grup de pacienti (si nu unul singur). asupra corpului pacientului.Dusul subacval. care se umple 3/4 cu apa la temperatura de 35-38s C. ce se efectueaza intr-o cada mai mare. 17 . -factorul mecanic. dupa care asistentul incepe sa execute sistematic miscari pasive in articulatiile bolnavului. cu un insemnat efect rezorbtiv si de tonifiere. mai rar general. care se bazeaza pe principiul legii lui Arhimede.j). Tehnica de aplicare : Este o procedura calda. Este asemanatoare cu baia kineto individuala. conform legii lui Arhimede. iar cada de baie este inlocuita de un bazin special amenajat. Pacientul este lasat din nou sa se odihneasca.C) Mai frecvent se aplica partial (pe regiunea dorsala-in cazul cifozelor). egala cu greutatea volumului dislocuit de acesta”. Mod de actiune:-factorul termic.Baia kineto in grup. Durata baii este de 20-30 de minute. Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare. care se afla pe marginea bazinului si ii supravegheaza. Durata masajului este de 8-l5 minute. la comanda verbala a kinetoterapeutului. L). k). Dusul masaj produce o hiperemie importanta. dupa care este invitat sa execute singur aceste miscari. Reprezinta aplicarea mai multor dusuri rozeta cu apa la temperatura de 38°-40°C.

cu presiune mare. cu pauze intre ele. Actiunea intensa a dusului subacval se datoreaza temperaturilor diferite. Cu ajutorul scripetelui. prosop. sub controlul uneia din mainile asistentului. 4. in asa fel incat sa se mentina coloana cat mai dreapta si sa fie foarte bine fixata de spatarul scaunului.Baia cu elongatie. de incalzire a tesuturilor superficiale si a celor profunde. care comprima puternic tesuturile. sa ia loc pe scaunul special amenajat. Il legam pe bolnav la nivelul toracelui si al coapselor de scaun. Procedura se repeta de 3-4 ori. pana la o distanta de 5-10 cm de regiunea de aplicare. . iar cu ajutorul scripetelui actionam asupra coloanei bolnavului. care dureaza 15-20 de minute. introducem capul pacientului in acesta. precum si a masajului puternic exercitat de coloana de apa.Consta din aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune (3-6 atmosfere). cateva minute. Durata procedurii este de 5 -l0 minute. cu temperatura mai mare decat a apei de baie. se scoate pacientul din bazin.2 ELECTROTERAPIA 18 . se inveleste in prosop si se lasa sa se odihneasca intr-o camera separata. pentru a da voie pacientului sa respire. un scripete care se instaleaza pe peretele incaperii. dar este suportat mai bine datorita baii calde. cu ajutorul unui dus sul mobil. exercitat de scripete asupra coloanei vertebrale cu scopul de a o intinde si de a o indrepta. El se poate efectua intr-o cada cu apa la 36-38°C. n). Efecte: -efect termic. La terminarea procedurii. in asa fel incat aceasta sa se intinda. apa calda. care se introduce in apa. un capastru special. Materiale necesare: bazin cu un scaun fixat pe podeaua acestuia. care la un capat are montat un capastru. baie si dus. pe segment. -efect mecanic. Efectul este asemanator cu cel al dusului masaj. Tehnica de aplicare: Se dezbraca pacientul si se invita in bazin.

in scopul prevenirii efectelor polare produse sub electrozi si a arsurilor cutanate. Dintre metodele mai importante de electroterapie amintim:galvanizarile. intensitatea curentului aplicat si durata sedintei. faradizarea.Se va inspecta apoi tegumentul la locurile de aplicare ale electrozilor pentru a se aprecia integritatea sa si a se decela eventualele leziuni sau afectiuni ale acestuia oricat de minime ar fi ele. ionizarile. curentii diadinamici. iar bolnavul se acopera cu un cearsaf.Electroterapia are unele aplicatii si in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale. Galvanizarea transversala. precum si asupra senzatiilor cutanate pe care le va simti in timpul aplicatiei si. In timpul sedintei de aplicatie. Tehnica de aplicare: Pacientul trebuie informat inca de la prima sedinta de electroterapie asupra procedurii care i se va aplica. cat si contracturii musculare ca sursa generatoare de durere (electroterapie antalgica patogenica). pentru evitarea compresiunii circulatiei. mai pot beneficia de bai de lumina (raze infrarosii). locul de fixare. curenti faradici si galvanizari. pacientul va fi supravegheat si intrebat asupra senzatiilor percepute la nivelul electrozilor. masaj. care sa nu fie prea grei. iar hipotoniile musculare. razele ultraviolete si ultrasunetele. Bolnavul va fi asezat pe pat. de-o parte si de alta a zonei afectate. despre scopul acestei terapii. de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate (ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%. Electrozii se acopera cu o panza cauciucata sau cu o folie de plastic izolatoare. iar electrozii sunt amplasati transversal. bineinteles. Se fixeaza electrozii (care trebuie sa fie complet netezi) cu ajutorul unor saculeti umpluti cu nisip. curenti aperiodici de joasa frecventa.Principalele roluri ale sale sunt acelea de a reduce retractiile si contracturile musculare. cat si de regiunile pe care dorim sa le tratam. Electroterapia locala se adreseaza atat durerii ca simptom (electroterapie antalgica simptomatica). pe care o incadreaza astfel fata in fata. cu caracter izolant. ultrasunete). 19 . de termoterapie. Se fixeaza ceasul semnalizator dupa durata prescriptiei. tinandu-se cont de posturile cele mai antalgice. ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona) si de a limita efectele dureroase sau anchilozele din artrozele secundare. Pentru executarea in conditii optime a procedurii. Reprezinta aplicarea curentului galvanic (continuu) pe regiunea indicata. Un element deosebit de important in aplicatiile de galvanoterapie il constituie obligativitatea folosirii unui strat hidrofil intermediar intre electrod si tegument. care va cuprinde: denumirea procedurii. Contracturile musculare. prin incalzirea profunda a regiunii (diadinamici. Manevrarea comutatorului potentiometrului de intensitate se va face lent pentru introducerea progresiva a curentului pana la intensitatea necesara si prescrisa. mai ales cele dureroase la solicitarile pasive. fizioterapeutul trebuie sa se ghideze dupa o prescriptie terapeutica corecta si completa. regiunea tratata. de intindere. dimensiunile si polaritatea electrozilor.

in stadiile acute se prefera intensitati „sub prag”. astfel: . stadiul evolutiv si rezultatele obtinute. Principalele forme de aplicare ale curentului diadinamic sunt: 20 . trebuie sa retinem ca.in stadiile cronice aplicam intensitati „peste prag”.pentru efecte analgezice dozam o intensitate „la prag” (0. Reprezinta procedeele prin care se introduc in organism diferite substante medicamentoase cu ajutorul curentului electric.pentru efecte vasodilatatoare dozam o intensitate „peste prag” (peste 0.1 mA/cm2). . in concentratiile corespunzatoare. Tehnica de aplicare: Inainte de aplicatie se prepara solutiile medicamentoase necesare. Tehnica propriu-zisa de aplicare a ionoforezei este aceeasi ca si in cazul galvanizarii.1 mA/cm2).Intensitatea curentului galvanic aplicat se regleaza in functie de efectul pe care dorim sa-l obtinem. . o aplicatie de curent galvanic trebuie sa dureze in jur de 30 de minute. . Curentii diadinamici. pentru a fi eficienta. Efecte: -efectul antalgic-este potentat de alegerea unor solutii medicamentoase cu efect anestezic de suprafata (xilina. Esential este ca marimea electrozilor sa acopere integral zona de tratat.pentru efecte antihiperestezice dozam o intensitate „sub prag”. In ceea ce priveste durata procedurii. bazandu-se pe aceleasi principii metodologice. Efecte: Galvanizarea este o procedura decontracturanta si antalgica. intensitatea curentului sa fie «la prag» si durata tratamentului suficient de mare (peste 20 de minute). novocaina). care le transporta prin tegument si mucoase. Ionizarile. Numarul si ritmul sedintelor de galvanizare variaza in functie de diagnosticul afectiunii. Singura deosebire intre cele doua proceduri consta in faptul ca materialul intermediar hidrofil (in cazul ionizarii) se va imbiba cu solutia medicamentoasa. . Curentii diadinamici fac parte din categoria curentilor de joasa frecventa.

Daca trebuie efectuate aplicatii pe mai multe zone in aceeasi sedinta. in raport cu scopul terapeutic urmarit. in functie de regiunea tratata. astfel incat sa nu se depaseasca 10-l2 min. modalitatea de pozitionare si polaritatea lor. -difazat fix (DF). forma curentului diadinamic aleasa si modalitatea de aplicare a electrozilor. Ritmul sedintelor este determinat de stadiul afectiunii tratate. In cursul sedintei.D Forma de curent diadinamic aplicata se alege in functie de scopul terapeutic. confectionate din diferite straturi textile sau material spongios elastic. -perioada lunga (PL). Deseori. vasculotrop. trebuie crescuta intensitatea. se scad duratele. . iar numarul sedintelor este dictat de efectele obtinute.-monofazat fix (MF). Efecte: Principalele efecte ale curentilor diadinamici sunt cele analgetice. se poate prelungi durata sedintei (20-30 min). deci pana la pragul dureros. la aplicatiile cu scop analgetic se recomanda inceperea sedintei cu difazat fix (DF). bine umezite si fixati cu ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip. se obtin urmatoarele efecte: 21 . In aplicatiile cu scop hiperemiant. in functie de scopurile terapeutice urmarite. cu cate un minut. pentru mentinerea senzatiilor de vibratie. ajungandu-se la senzatia de vibratii bine tolerate nedureroase. nedureroase. -ritmul sincopat (RS). Durata sedintelor de tratament este diferita. -perioada scurta (PS). hiperemiante si dinamogene. In functie de forma de aplicare. D) Pacientul este asezat pe un pat sau pe un scaun de lemn. Tehnica de aplicare : Marimea si forma electrozilor se alege in functie de regiunea tratata. succesiv. Acestea sunt determinate de nivelul intensitatii. Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de protectie hidrofile. iar locurile de amplasare. de la zona la zona. (. Intensitatea curentilor se regleaza progresiv.

se produce o variatie a directiilor de intensitate maxima a curentului interferential. . fiind izolati electric de acestea. cu actiune rapida. totodata evidentiind zonele dureroase din cadrul neuro-mialgiilor reflexe. Amplasarea lor se face in asa fel incat curentii sa se incruciseze in mijlocul zonei tratate. Efecte: 22 . . decalati cu 100 HZ).). ridicand pragul sensibilitatii dureroase. cervicala sau lombara) se afla in zona de interferenta a curentilor. I se mai atribuie si un efect de imbunatatire a circulatiei arteriale prin inhibarea simpaticului. tonicizant. . Curentul interferential. actionand ca un masaj profund mai intens. procedeul purtand numele de electrokineziterapie.. efect rezorbtiv.RS-are cel mai pronuntat efect excitator. Electrozii «clasici« sunt cei de tip placa. Regiunea de tratat (dorsala.MF-are un efect excitator. B. Fixarea electrozilor se face. crescand tonusul muscular. Este preferat. Fiecare electrod se leaga cu cate un cablu.PL-prezinta un efect analgetic si miorelaxant evident si persistent. cu benzi elastice sau cu saculeti de nisip. utilizanduse cate doua perechi de dimensiuni diferite (50-400 cm. de asemenea.DF-este considerat ca cel mai analgetic. Celelalte doua cabluri se leaga de doi electrozi-placa fixi. . Din aceste motive se utilizeaza ca forma de introducere in aplicatiile cu scop primordial analgetic.In cadrul acestei tehnici. Intensitatea curentului este reglata in functie de senzatiile percepute de pacient. electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc si asupra lor se exercita o presiune constanta. corespunzatoare ca marime si atasati la cablurile cordonului cvadruplu conectat la aparat.In tehnica cinetica se utilizeaza doi electrozi «manusa» (palmari) care se aplica pe mainile asistentului. produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga. Acesta consta in incrucisarea a doi curenti de medie frecventa cu frecvente diferite (in general. Statica . subiectiv. produce vibratii ce actioneaza ca un masaj electric profund. Prin miscarea permanenta a electrozilor manusa de catre asistent in timpul procedurii. de preferinta. in starile dureroase pronuntate si persistente. anticongestiv. tonifiaza peretii arteriali prin actiunea vasoconstrictoare pe care o are.PS-are un efect excitator. Electrozii sunt introdusi in invelisuri umede de textura sintetica. Tehnica de aplicare: Se deosebesc doua tehnici fundamentale de aplicare a curentilor interferentiali si anume: A.Dupa mai multe minute.Cinetica. realizand o adevarata gimnastica musculara si fiind astfel cel mai indicat in atoniile musculare (normoinervate) postoperatorii.

calde. Aparatul de ultrasunete va avea obligatoriu impamantare. trebuie sa se afle in pozitii cat mai relaxate. pentru activarea circulatiei generale. se fixeaza la doza prescrisa. folosind frecvente excitomotorii in forma SPECTRU. in aplicatie statica. -frecventele rapide (80-l00 HZ) au un efect analgetic. se fixeaza ceasul semnalizator la durata prescrisa pentru sedinta. au un efect decontracturant si vasculotrofic. -frecventele medii (12-35 HZ) si cu intensitate subliminara a curentilor. Se actioneaza comutatorul de pornire a aparatului. acestea vor fi preincalzite prin scurte bai partiale.In functie de frecventa. Fac parte din categoria curentilor terapeutici de inalta frecventa. Curentii interferentiali. Pacientul. Se recomanda ca in timpul executarii procedurii. Tehnica de aplicare: In incaperea in care se efectueaza tratamentul trebuie sa existe o temperatura de confort termic. Este necesar ca pacientul sa se afle intr-o stare de echilibru termic general.E Aparatele mai noi au adus unele perfectionari precum: 23 . starile febrile fiind contraindicate in tratamentul cu ultrasunete. Actiunea excitomotoare pe musculatura neteda este realizata de orice forma de curent interferential (mai ales cu frecvente medii. de 12-35 HZ). In cazul unor extremitati cu circulatie deficitara. inclusiv regiunea tratata. curentii interferentiali au urmatoarele efecte: -frecventele mici (sub 10 HZ) produc un efect excitomotor al muschilor striati normoinervati. Ultrasunetele. . dar mai ales dinamica. E) Apoi se aplica traductorul pe zona ce urmeaza a fi tratata si prin actionarea comutatorului de intensitate. (. sa nu se ridice capul traductorului de pe zona tratata. aduce o contributie substantiala in pregatirea musculaturii pentru programele de kinetoterapie ulterioare. Patul sau scaunul pe care va fi asezat pacientul trebuie sa fie din lemn.

Efectele analgetice se realizeaza prin intermediul SNC.3 TRATAMENTUL PRIN MASAJ Actiunea fiziologica a manevrelor de masaj consta in aceea ca. in timpul executarii lor. 2. -ceasul indica timpul efectiv de aplicare a tratamentului. adaptat in functie de caz in general 6-l5 sedinte. micromasajul celular. de la terminatiile nervoase cutanate pornesc impulsuri spre sistemul nervos central. Se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se exercita masajul. Actiunea hiperemianta.-cuplajul automat cu ceasul. cu efect rezorbtiv si vasculotrofic se produce prin vasodilatatia arteriolelor si capilarelor. Durata sedintelor de tratament variaza cu suprafata regiunii tratate. care maresc excitabilitatea functionala a scoartei cerebrale. -durerilor musculare si articulare. zilnic sau la doua zile. Ultrasunetele se mai folosesc si pentru efectul mecanic. afectiunea tratata si stadiul evolutiv al acesteia. hiperemiant.Numarul sedintelor va fi. In general. 24 . de asemenea. ce dezorganizeaza procesele incipiente de fibrozare. miorelaxant. in nici un caz nu se va depasi timpul total de aplicatie peste 10-l5 min pe mai multe zone tratate in aceeasi sedinta. Actiune sedativa asupra: -durerilor de tip nevralgic. Ritmul sedintelor este in functie de caz. cresterea temperaturii locale prin frecarea indusa de bombardamentul cu ultrasunete si efectul fibrolitic. Actiunea hiperemianta locala. Efectele masajului: Efecte locale: 1. durata unei aplicatii pe o zona este de 2-5 min. 4. Aceste actiuni se realizeaza prin influentarea si prin intermediul SNV. printr-o serie de mecanisme care se produc la nivelul acestuia. Efectul miorelaxant se explica prin actiunea vibratorie a ultrasunetului asupra proprioceptorilor musculari si tendinosi. Efecte: Principalele efecte fiziologice sunt: analgetic.

Tehnica masajului. Aceeasi manevra se executa si intercostal. Efecte generale: -cresterea metabolismului bazal . tapotamentul (care se executa transversal pe fibrele musculare) si care duc la tonifierea musculaturii. -stimuleaza functiile aparatului respirator si circulator . Bolnavul este acoperit cu un cearceaf. pornind de la partea inferioara a trunchiului. in functie de regiunea in care se gaseste cifoza.Indepartarea lichidelor interstitiale. spina omoplatului si acromion. boli vasculare. Indicatiile si contraindicatiile masajului: Indicatii: spondilita anchilozanta. pe marginea superioara a trapezilor. -influenteaza favorabil starea generala a organismului . produsa de manevrele mai dure ca framantarea. boli infectioase. cu doua degete departate. Urmeaza netezirea pe coloana. ciupitul. boli hemoragice. 25 . pe muschii paravertebrali si cei dorsali. lasand descoperita numai regiunea de masat. imbunatatirea functiei si fortei musculare. Regiunea dorsala se delimiteaza in partea superioara prin linia imaginara ce trece prin C7. Mecanisme de actiune: O actiune a masajului este actiunea mecanica. Contraindicatii : boli dermatologice. de staza. inconjurand umerii. cu accelerarea proceselor de resorbtie in zona masata. prinzand apofizele spinoase vertebrale intre degetele departate de la mana stanga. cu ambele palme intinse. TBC. inflamatii acute ale organelor abdominale. Acest efect este benefic la persoane cu insuficienta venoasa periferica si apare dupa manevre profunde. Masajul regiunii dorsale se executa asezand bolnavul in decubit ventral. -indeparteaza oboseala musculara . cu miinile pe linga corp. iar in cazul cifozelor cu un grad ridicat de curbura i se aseaza pacientului o perna sub abdomen sau torace. in contracturi musculare de diferite cauze. sechele post-traumatice ale regiunii respective. deformari ale coloanei (cum ar fi cifoza sau scolioza). -imbunatateste somnul .3. rulatul. mangaluirea. care conduc lichidul de staza de la periferie spre centru. Se incepe prin neteziri (efleuraj). In partea inferioara se delimiteaza prin linia imaginara ce trece prin T12 si coastele flotante.

executata cu palma intreaga. incepand cu partea opusa noua. ii cere bolnavului sa traga puternic aer in piept. se poate indica. totodata. Pe aceleasi directii se executa si framantarea cu doua maini si cea contratimp. Dupa toate acestea. Exercitiile pentru corectarea cifozei urmaresc: 26 . maseurul. in timpul expirului. 0 alta directie de frictiune – intercostal. cu degetele departate si cu miscari circulare. Se insista pe contracturile musculare.4 KINETOTERAPIE (gimnastica medicala) Kinetoterapia (terapia prin miscare) ocupa cel mai important loc in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale.pe toata suprafata musculara. si un masaj decontracturant cervical si/sau lombar. 4. coloana dorsala (de 2-3 ori). atat ca metoda unica de tratament (cifozele nestructurale). stanga-dreapta. realizata prin compresiuni si relaxari ritmice intre police si celelalte patru degete. de a-l pregati pentru manevrele care vor urma. ridicand muschiul de pe ul osos. indiferent de gravitatea sau localizarea lor. Formele de tapotament folosite sunt: caus. circular dreapta. Ea este indicata in toate cazurile. cu doua degete departate. Acesta se aplica doar pe muschii bine dezvoltati ca marii dorsali si trapezii inferiori. Manevrele de tapotament nu se executa totdeauna ci numai in cazurile cu relaxare sau atrofie musculara. circular stanga. cu partea cubitala a mainii si cu pumnii usor deschisi. pe fondul miscarilor de inspiratie-expiratie efectuate de pacient. dupa care. Dupa fiecare manevra de framantat in parte se executa neteziri de intrerupere. Pentru acest lucru. dupa care urmeaza tapotamentul. cu degetele apropiate. Urmeaza vibratia. care se executa pe coloana. frictiunea avand un efect puternic decontracturant. prin vibratii. pe 2-3 directii de muschi. In incheierea sedintei de masaj. pe langa masajul dorsal. se aplica netezirile de incheiere. Dupa acestea urmeaza frictiunile. apasa ritmic. fizioterapeutul va efectua o serie de mobilizari kinetice in articulatiile interesate (articulatiile costo-vertebrale) deoarece ele trebuiesc mobilizate. Se executa din nou neteziri de intrerupere. precum si pe muschii paravertebrali dorsali. evitand zona rinichilor. in vederea relaxarii si linistirii organismului. tinand palmele perpendicular pe coloana dorsala a acestuia. prin trenuri vibratorii profunde si rapide.Urmatoarea manevra de masaj aplicata o constituie framantarea sau petrisajul. cu scopul de a linisti organismul si. sub toate formele sale (framantarea cu o mana. a caror intensitate va fi descrescatoare. prin miscari de sus in jos. cat si in asociere cu alte mijloace terapeutice (cazurile mai grave-cifoze patologice). In functie de localizarea deviatiei cifotice si gradul curburii. intinsa. mai ales in asociere cu vibratia.

Exercitii statice: -contractii izometrice. Corectarea sau prevenirea deviatiilor compensatorii ale coloanei vertebrale sau a celorlalte regiuni ale corpului. -stand in picioare corect. deci se pot executa oriunde. Tonifierea musculaturii paravertebrale cervicale. II. In contractia izometrica forta dezvoltata in muschi este maxima. inflamatii. -stand in genunchi. izometria alternanta. dar datorita aparitiei oboselii este mentinuta la aceasta valoare numai pentru perioade limitate de timp. stabilizare ritmica. membre. III. care sa amplifice extensia trunchiului. in sensul scurtarii musculaturii dorsale (prin miscari concentrice) si alungirea musculaturii anterioare a gitului si toracelui (prin miscari excentrice). articulatii dureroase. gat. de aceea se pot aplica sub aparat gipsat (fracturi. -stand in decubit dorsal sau ventral . 27 . deci muschiul in zona lunga.I. .Exercitii dinamice – extensia si intinderea coloanei vertebrale. Efectele pozitive ale contractiilor izometrice -nu solicita articulatia. apoi exercitii pentru cap. in cursa interna. cu spatele in pozitie corectata sau hipercorectata. Contractia izometrica se executa la diverse lungimi ale muschiului. Mijloacele folosite in kinetoterapie sunt: . medie. Stergerea deprinderii gresite si formarea unei atitudini corecte a corpului. Tonificarea se obtine prin contractii izometrice. care promoveaza stabilitatea corpului si mobilitatea de cauza musculara: inversare lenta cu opunere. Din acest motiv se folosesc in practica contractii izometrice intrerupte de perioade de repaus. -nu necesita aparatura sau instalatii speciale. scurta sau alungita dincolo de punctele normale de insertie. -necesita un timp foarte scurt (6-l2 secunde maxim). -stand atarnat. entorse). Contractiile izometrice se utilizeaza si in tehnici de facilitare neuromusculara proprioceptiva. contractie izometrica in zona scurtata. medie sau externa. miscare activa de relaxare-opunere. Contractia izometrica se produce cand muschiul lucreaza contra unei rezistente egale cu forta sa maxima sau cand se incearca deplasarea unei greutati mai mari decat forta subiectului.

lucru posibil datorita supletei coloanei vertebrale. mingii medicinale (purtate pe cap sau aruncate cu ambele miini deasupra capului). deoarece muschiul este supus permanent unei tendinte de scurtare. mentinind privirea inainte. Deosebit de utile sunt exercitiile de redresare pasiva si pasivo-activa. -limiteaza dezvoltarea tensiunii de condunctie la unele grupe de fibre ale muschiului. din decubit ventral. Pentru a se realiza acest lucru este necesar sa se actioneze in sensul: 28 . Tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale este unul din obiectivele principale urmarite prin programele de kinetoterapie. ridicarea membrelor (superior si inferior) de aceeasi parte (tonifica musculatura unilaterala paravertebrala respectiva). in fata oglinzii. sub axile). 3. 2. Se are in vedere pozitia defectuoasa a capului cazut inainte. -scad puternic sau chiar suprima circulatia in muschi. la perete si. -contribuie in mica masura la refacerea sensibilitatii kinestezice (feed-back kinestezic redus). se executa gradat ridicarea capului. prin autocontrol continuu. umerilor si a membrelor superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale). -scad elasticitatea musculara. care trebuie redresata prin contractia musculaturii cefei. trebuie sa invatam pacientul sa-si formeze simtul pozitiei corecte. paralela cu pamantul. cu corectarea curburii cervicale.Aceasta se realizeaza prin: 1.-cresterea fortei musculare este mai rapida si mai intensa ativ cu exercitiile dinamice. In cazul atitudinii cifotice. Modalitatea de executie a exercitiilor fizice Pentru ingreunari in efectuarea exercitiilor se folosesc bastoane (asezate la spate. Un alt obiectiv al tratamentului fizical-kinetic il constituie asuplizarea coloanei vertebrale. efectuate la scara fixa. mai ales. Efectele negative ale contractiilor izometrice -reduc mobilitatea articulara si nutritia tesuturilor periarticulare. realizand datorii de oxigen cu nivele mari ale lactacidemiei si scaderi consecutive ale pH-ului sangvin. Exercitiile vor fi intrerupte de frecvente miscari de respiratie si relaxare. ridicarea ambelor membre inferioare (tonifica musculatura lombara).

). urmarind alungirea gatului si a trunchiului in ax. de fapt. desi se adreseaza in principal musculaturii paravertebrale. - contracararea tendintei de cifozare. toate pot fi exploatate pentru indeplinirea aceluiasi obiectiv. apa opune o rezistenta la miscare. In tratamentul profilactic al deformarilor cifotice se au in vedere doua metode importante: inotul. De asemenea.gimnastica respiratorie. unele sporturi (volei. 29 . Pentru tonifierea musculaturii paravertebrale se folosesc tehnici globale clasice. in apa. De asemenea. sezand. spate. - imbunatatirea mobilitatii articulatiilor costo-vertebrale. inotul pe spate). Extensiile active. Exercitiile se executa timp de 10-l5 minute. de actiunea gravitatiei. La aceste actiuni se mai adauga efectele termalitatii apei asupra vasomotricitatii si efectele tonifiante asupra sistemului nervos central si periferic. Cifoza dorsala se corecteaza prin exercitii de intindere a coloanei din cele trei pozitii de baza (decubit. In cazul apelor carbogazoase este de adaugat si efectul curativ al sarurilor si bulelor de gaz degajate. ceea ce face ca partea izometrica a contractiei sa reprezinte mai mult din miscare.- eliberarii miscarii in articulatiile interapofizare posterioare. Tehnica de lucru indicata deriva in mare masura din metoda Klapp. o sectiune asezata pe crestet etc. mersul in patru labe. crescand astfel tonusul muscular. baschet. se face sub forma de innot sau programe specializate. bolnavul fiind imersionat pina la barbie. Avantajele acestei metode constau in actiunea fizica a apei de a 'descarca' miscarile in mare parte. dar sunt si unele manevre particulare deosebit de utile deoarece. constientizarea pozitiei „de a sta inalt' sau „a sta drept'. antreneaza in lucru si musculatura centurii scapulo-humerale. delfin). - impiedicarea agravarii unei eventuale scolioze preexistente. pot da rezultate bune. tractiunile prin propria greutate a corpului (atarnat la spalier). fluture. Exercitiile devin mai eficiente daca se ofera bolnavului cativa parametri care sa-i permita sa constientizeze corectia posturala (o rezistenta usoara aplicata de palma terapeutului pe crestetul bolnavului. . Innotul trebuie sa fie simetric si facut multi ani la rand (bras. Este un excelent mijloc activ de autocontrol. masajul subacvatic sau talasoterapia. Postura se controleaza in oglinda. de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui. Putem vorbi de cure balneokinetoterapeutice. adica de proceduri de kinetoterapie aplicate in bazine cu apa dulce sau carbogazoasa. ortostatism). membrele inferioare intinse si atingind fundul bazinului cu virful degetelor. Gimnastica respiratorie. Din metoda Klapp se folosesc pozitiile lordozante plecand din pozitia de start „in genunchi'.

in genunchi cu sprijin pe palme. stimuleaza autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale. tinind cont de momentul inspirului si expirului. in special. 4. Prin programele de gimnastica medicala se mai urmareste: Corectarea curburii dorsale se face prin tonificarea musculaturii paravertebrale in scurtare. bastoane).4. Toracele si respiratia costala se reeduca prin mobilizari pasive. transport de greutati pe cap. prin departarea intre ele si ridicarea lor. Coastele. atirnat la scara fixa. Se lucreaza. cat si in prevenirea reaparitiei acestora. in fata oglinzii. cu rotatia externa a bratelor. prin contractia muschilor mic rotund si subspinos.1 Programe kinetice pentru corectarea cifozelor Exercitii corective pentru cifoza Indicatii tehnico-metodice 30 . care sunt fixate de coloana dorsala pot fi antrenate in momentul inspirului si sa contribuie la redresarea coloanei dorsale. redresari active controlate. Acelasi rezultat il obtinem lucrind si cu bratele intinse la orizontala. Miscarile pasive cu presiuni si tractiuni pe clavicula si stern. cu apropierea omoplatilor de linia mediana (de coloana) prin contractia trapezului si romboidului. vizeaza mobilizarea toracelui in partea mijlocie si inferioara. vizeaza mobilizarea toracelui in partea lui superioara. Pentru apropierea omoplatilor se fac exercitii libere sau cu diferite aparate portabile (greutati. la nivelul arcului posterior sau la locul de deplasare in cazul coastelor mai mari. niveleaza centurile. iar la revenire-expiratie. Presiunile si tractiunile se aplica perpendicular pe axul de rotatie a articulatiei costo-vertebrala. din sezind sau sezand pe genunchi. din culcat. si prin miscari active de respiratie. se obtine prin exercitii de respiratie ampla. Deblocarea toracelui. Important: Programele de kinetoterapie trebuie efectuate pe perioade lungi de timp (ideal ar fi ce ele sa fie executate de catre pacient pe tot parcursul vietii) deoarece au un rol primordial atat in corectarea deviatiilor cifotice existente si a complicatiilor lor. duse spre inapoi pentru apropierea omoplatilor de coloana si torace. care se prezinta cu un stren infundat.Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile. cu inspiratie. iar cand sunt aplicate pe regiunea laterala. elongatii cu ajutorul unui capastru. presiuni si tractiuni asupra coastelor. cu scopul de a mari elasticitatea condro-costovertebrala. din pozitii care sa fixeze regiunea lombara si cervicala in pozitie corecta.

Exercitii corective din pozitia stand si derivatele acesteia mers pe toata talpa sau pe calcaie cu pasi mici. lada. astfel concepute incat sa previna in permanenta crearea unei curburi compensatorii in regiunea lombara a coloanei vertebrale (lordoza). cu trunchiul drept si mainile la ceafa. echilibru si suspensii . maciuci. Din acest motiv miscarile membrelor inferioare vor fi efectuate inainte. Cele mai importante exercitii dinamice sunt : exercitii de trunchi sub forma miscarilor de extensie (a segmentului dorsal) indoiri laterale. culcat. oblic. 31 . mers pe varfuri cu pasi mici sau mijlocii . cu mainile la umeri. . bancheta. sezand. sus. exercitii efectuate cu bratele. inele. la ceafa sau pe crestet. realizate cu participarea trunchiului. bratelor si picioarelor. tarare. scara. - exercitii la aparatele de gimnastica : banca. bara. cifoza dorsala a determinat preocupari deosebite pentru gasirea mijloacelor de corectare cu eficacitate crescuta. rotari). b) Exercitii dinamice sub forma de miscari corective. in deplina concordanta cu cerintele mecanismului de corectare a acestei deficiente. Exercitiile efectuate cu bratele urmaresc sa amplifice mobilitatea segmentului dorsal al coloanei vertebrale si sa corecteze deficientele umerilor care insotesc cifoza. opunandu-se in acest fel tendintei de lordozare a coloanei vertebrale in regiunea lombara. efectuate in sensul redresarii coloanei vertebrale si al altor segmente deficiente care insotesc cifoza. duceri inapoi peste nivelul umerilor (lateral. cu mainile la ceafa : ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept cu arcuire. sub forma de intinderi si indoiri. si atarnat. intinderi ale coloanei vertebrale in axul vertical si miscari de rotare efectuate inapoi. pe genunchi. mingi medicinale. Se executa rar si cu amplitudine mare . paralele etc. . exercitii specifice de respiratie. forfecari etc. - exercitii cu caracter aplicativ. Se folosesc pozitii derivate din stand. libere sau legate de miscarile corective ce sunt executate cu membrele si cu trunchiul . exercitiile executate cu membrele inferioare se folosesc pentru tonificarea musculaturii abdominale. . Redresarile pasive se efectueaza cu ajutorul profesorului. cu structura corectiva : mers. cordoane elastice etc.Fiind o deviatie a coloanei vertebrale frecvent intalnita. Printre exercitiile corective mentionam : a) exercitiile statice sub forma de pozitii corective si hipercorective. exercitii de redresare pasiva si activa. exercitii cu obiective portative : bastoane. iar cele active sunt efectuate de deficient in fata oglinzii. departari si apropieri. cu arcuirea coatelor inapoi la fiecare pas. rasuciri spre stanga si spre dreapta.

mers pe varfuri cu ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept. trunchiul inclinat inainte la 20 grade. cu ducerea bratelor lateral . mentinand pozitia finala . Cu un picior intins sau indoit pe un suport inalt : extensia trunchiului simultan cu ducerea bratelor lateral. Din aceeasi pozitie ca la exercitiu precedent : indoirea trunchiului alternativ spre stanga si spre dreapta. Departat. sus sau rotarea lor prin inainte cu inspiratie . cu ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept si arcuire . Departat cu trunchiul inclinat inainte cu sprijin la scara fixa : extensia si gatului cu arcuire. cu arcuire . revenire cu expiratie. Departat cu un baston inainte apucat de capete : ducerea bastonului prin inainte sus. revenire cu expiratie . sprijinit pe un suport (in treapta) si mainile la ceafa: extensia trunchiului cu inspiratie. mers pe varfuri sau pe toata talpa cu o minge medicinala pe cap. mers inainte sau lateral (cu pasi adaugati ori incrucisati). revenire cu expiratie Cu un picior intins inainte pe un suport. sustinuta din lateral cu ambele maini si ducerea alternativa a picioarelor intinse inainte la 90 grade. sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor.mers pe varfuri cu ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept. simultan cu ducerea bratelor lateral sau oblic-sus. Se executa rar si cu amplitudine mare. mers cu un baston la spate. simultan cu ducerea alternativa a genunchilor indoiti la piept. pe crestet sau cu ducerea bratelor lateral. Se recomanda pastrarea pozitiei verticale a corpului . rasucirea trunchiului alternativ spre stanga si spre dreapta. oblic-sus. cu spatele lipit de ul vertical . mers pe partea ingusta a bancii de gimnastica cu mainile la umeri. cu un baston la spate tinut cu mainile de capete la nivelul umerilor sau al omoplatilor : indoirea trunchiului spre stanga si spre dreapta alternativ. ori sus . Cu trunchiul perfect lipit de un vertical si cu bratele intinse sus : pasire inainte cu un picior si apoi aproprierea celui din spate : revenire in pozitia initiala . simultan cu ducerea inainte a genunchilor indoiti la piept. la ceafa. 32 . cu mainile la ceafa : ducerea simultana a capului si coastelor inapoi cu arcuire. Stand : departat cu trunchiul inclinat inainte la 20 grade si bratele intinse lateral : extensia ampla a trunchiului si aducerea bratelor inapoi cu arcuirea bratelor inapoi cu arcuire si inspiratie . Cu un picior indoit. simultan cu rotarea bratelor inainte. indoirea trunchiului alternativ spre stanga si spre dreapta. sus si inapoi . privirea orientata oblic in sus. oblic-sus. bratele intinse sus : rotarea trunchiului de la stanga la dreapta .

trunchi sub orizontala . pastrand permanent palmele in contact cu suprafata de sprijin . alunecand pe sol. tarare inainte cu picioarelor. Palmele raman in pozitia initiala . Exercitii corective in pozitia de sezand si derivatele acesteia Sezand pe un taburet : - cu mainile la ceafa : ducerea coatelor inapoi cu rezistenta manuala . cu extensia ampla a capului . sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor. extensia ampla a capului si gatului. intinderea bratelor sus si indoirea lor cu rezistenta manuala . 33 .Cu o minge medicinala pe cap sprijinita cu mainile. extensia trunchiului cu rezistenta manuala . alunecand pe sol. intinderea bratelor (privirea urmareste mingea). revenire in pozitia initiala cu expiratie . cate o haltera mica in fiecare mana : ducerea bratelor lateral sau sus. controland atitudinea trunchiului. cu bratele intinse lateral : extensia bratelor cu rezistenta manuala (profesorul opune rezistenta inapoia coatelor executantului) . simultan cu intinderea bratelor in sprijin cu palmele . mentinand pozitia finala (profesorul preseaza ritmic in regiunea dorsala a spatelui) . cu trunchiul sub orizontala : ducerea bratelor lateral. simultan cu ducerea unui genunchi inainte la piept si inspiratie . Sezand departat : - cu un baston la spate. cu impulsul piciorului opus . cu sprijin pe antebrate : intinderea alternativa a picioarelor inapoi in prelungirea trunchiului. deplasarea inapoi cu intinderea cate unui picior in prelungirea trunchiului. deplasarea inainte cu brat si picior opuse. cu sprijin pe antebrate : ducerea trunchiului inapoi spre calcaie cu intinderea bratelor si a coloanei vertebrale. trunchiul sub orizontala : ducerea bratelor lateral. Pe genunchi cu sprijin pe palme ducerea alternativa a bratelor inainte si in sus in extensie cu arcuire .

mentinute la 45-90 grade de sol . ridicarea picioarelor la 90 grade simultan sau alternativ . cu trunchiul in atitudinea corecta : deplasarea inainte si inapoi cu ajutorul picioarelor. pe o banca de gimnastica cu capul si gatul in afara suprafetei de sprijin. rotarea picioarelor alternativ sau simultan . cu un baston la spate. Culcat pe spate : cu bratele intinse sus : ducerea picioarelor indoite sau intinse la piept. extensia capului si a gatului cu rularea mingii pe sol inainte si inapoi. cu trunchiul in extensie in afara suprafetei de sprijin : ducerea bratelor lateral cu arcuire . sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor.extensia ampla a trunchiului cu inspiratie. cu mainile la spate. cu sau fara ajutorul bratelor . bratele intinse sus. forfecarea picioarelor de sus in jos si lateral. accentuand extensia trunchiului. pe o banca de gimnastica cu genunchii indoiti si bratele intinse sus. - cu mainile la spate.cu degetele inclestate. extensia coloanei vertebrale prin scoaterea treptata a trunchiului in afara suprafetei de sprijin . apucat de marginea bancii : tarare prin tractiune in brate si impulsul picioarelor . genunchii indoiti cu talpile pe sol : ducerea bratelor este cap cu inspiratie. apucat cu bratele intinse oblic-sus cu o sa la spate : extensia capului si gatului. Exercitii corective din pozitia culcat si derivatele acesteia Culcat inainte : cu mainile la ceafa: extensia trunchiului din coloana dorsala cu arcuire (se poate aseza o perna sub abdomen) cu trunchiul in extensie din coloana dorsala. 34 . - tarare inainte cu brat si picior opuse . alternativ sau simultan .revenire cu expiratie . inclinarea trunchiului inainte la 15-20 grade cu intinderea coloanei vertebrale . capul si gatul se mentin in extensie . din aceeasi pozitie ca la ex precedent. extensia si rasucirea trunchiului spre stanga si spre dreapta alternativ. cu spatele la scara fixa. mentinand pozitia finala. simultan cu indoirea genunchilor la piept . cu o sa sau o minge medicala de marime mica sub regiunea dorsala. revenire cu expiratie . degetele inclestate : tarare inainte cu ajutorul picioarelor . cu inspiratie si expiratie . bratele intinse inainte : rotarea bratelor in cerc mic .

cu o sa in regiunea dorsala : indoirea genunchilor alternativ la piept . pastrand spatele drept si inspiratie. extensia trunchiului (picioarele raman la verticala). ridicarea genunchilor indoiti la piept si ducerea picioarelor la 90 grade alternativ sau simultan. Atarnat pe un oblic : - cu fata in jos. revenire cu expiratie . cu varful picioarelor atingand solul (pentru realizarea acestei pozitii se regleaza inaltimea barei sau inelelor) : rulari pe talpa. cu o sa la nivelul regiunii dorsale : indoirea genunchilor la piept si mentinerea pozitiei. la inele. : extensia ampla a capului si gatului . - cu mingea medicinala tinuta intre glezne : ridicarea picioarelor la 90 grade si revenire . incercand atingerea solului cu calcaiele . cu o minge medicinala tinuta pe sol deasupra capului. sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor : ridicarea trunchiului la verticala. calcai. Cu spatele la scara fixa. cu un picior sprijinit : extensia capului si gatului cu arcuire. cu fasa la scara fixa. - cu fata in sus. la inele bara sau barna : usoara tractiune in brate alternativ cu relaxare musculara voluntara a trunchiului (exercitiul favorizeaza intinderea coloanei vertebrale) la bara sau inele. bara sau barna.cu un baston la spate. din aproape in aproape . cu picioarele intinse si ridicate la 90 grade. 35 . varf. cu fata la scara fixa sau atarnat la bara inalta : balansarea corpului spre stanga si spre dreapta. cu bratele indoite sau intinse : ridicarea trunchiului la verticala pastrand spatele drept . simultan cu indoirea genunchiului piciorului sprijinit. - cu fata in sus. Se mentine pozitia finala la toate aceste miscari. Exercitii corective din pozitia atarnat si derivatele acesteia Atarnat : cu spatele la scara fixa. alternativ si simultan . tinand coapsele la verticala. cu genunchii indoiti : deplasarea in atarnat prin mutarea succesiva a mainilor spre stanga sau spre dreapta. Exercitiul se poate ingreuna punand o sa la nivelul regiunii dorsale. dupa care se trece in atarnat cu sprijin . cu spatele la scara fixa. talpa. cu o minge mica medicinala tinuta intre glezne : indoirea si intinderea genunchilor. cu capul si gatul in extensie . capul si gatul se mentin in extensie . indoirea genunchilor la piept. liber si cu ajutor (profesorul impinge usor in regiunea dorsala a executantului .

Scopul exercitiilor corective Tratamentul corectiv al cifozei totale prin gimnastica urmareste tonificarea in conditii de scurtare a grupelor musculare ale spatelui.cu fata in sus. bazinului si membrelor. rotari efectuate inapoi si miscari de intindere a coloanei vertebrale . culcat si atarnat. cu o sa sub regiunea dorsala : genunchii indoiti. initiale si mentinute. care angreneaza in lucru static toate grupele musculare ale trunchiului. indoiri laterale. hipercorective. efectuate in sensul redresarii. sub forma activa libera sau cu rezistenta. rasuciri spre stanga si spre dreapta. deoarece acestea amplifica redresarea coloanei vertebrale la extremitati. corectarea atitudinii de flexie a toracelui. Se utilizeaza pozitii derivate din stand. a umerilor adusi si formarea reflexului de atitudine corecta a corpului in atitudinile statice si dinamice. rasuciri spre stanga si spre dreapta si rotari numai inapoi . b) Exercitii dinamice care constau din miscari corective ale trunchiului. exercitii pentru cap si gat sub forma miscarilor de extensie. cuprinzand regiunile dorsala si lombara. 36 . Indicatii tehnico-metodice Pentru corectarea cifozei totale prezentam urmatoarele grupe de exercitii : a) exercitii statice sub forma de pozitii corective. cu convexitatea orientata posterior. In cadrul pozitiilor folosite pentru corectarea cifozei totale un rol important il au pozitiile bratelor si picioarelor. pe genunchi. usoara tractiune in brate cu trunchiul relaxat. tonificarea in conditii de lungire a grupelor musculare anterioare ale toracelui si abdomenului.dupa cum urmeaza : exercitii pentru trunchi sub forma miscarilor de extensie totala. Exercitii corective pentru cifoza lunga (totala) Cifoza totala (lunga) consta prin devierea axului coloanei vertebrale in sagital.

37 . cu mainile pe umeri. ori cu bratele intinse lateral. cu ducerea alternativa a picioarelor inapoi cu arcuire. Exercitii corective din pozitia stand si derivatele acesteia mers pe varfuri cu pasi mici si mijlocii. mers pe varfuri cu ducerea bratelor prin inainte sus cu arcuire. exercitii pentru picioare sub forma miscarilor de extensie. sprijinita din lateral cu ambele maini : extensia picioarelor la fiecare pas si arcuire . bara si altele .exercitii pentru brate sub forma de extensii executate numai inapoi si peste nivelul umerilor. mers pe varfuri cu un saculet cu nisip asezat pe frunte. exercitii specifice de respiratie sau legate de miscarile corective ale trunchiului si membrele din pozitii initiale favorabile inspiratiei si expiratiei . . exercitii cu obiective portative care maresc rezistenta periferica in timpul executarii miscarilor corective. oblic-sus sau sus. in asa fel executate incat sa mareasca amplitudinea miscarilor trunchiului si ale coloanei vertebrale . efectuate cu aparate speciale. halterele. apucat de capete : extensia trunchiului la fiecare pas . sau efectuate de deficient in fata oglinzii. trapezul. oblic-sus. tinand in maini o minge medicinala . se executa arcuirea. cu o minge medicinala pe crestet. mers pe varfuri cu pasi mijlocii. tarare corectiva si suspensie . Dintre aparatele care se folosesc mentionam : scara fixa. mers pe varfuri. la ceafa sau pe crestet. care amplifica miscarile trunchiului si ale coloanei vertebrale . tinand un baston in mana apucat de capete. sus sau rotarea lor prin inainte sus la fiecare pas . mers pe varfuri cu un baston la spate sustinut cu bratele indoite la nivelul coatelor. sau pe umeri. - exercitii aplicative sub forma exercitiilor de mers. exercitii de redresare. franghia. exercitii la aparatele de gimnastica. cu bratele intinse lateral. bastonul. Se intrebuinteaza in scopul localizarii miscarilor la segmentele deficiente. mers pe varfuri cu pasi mici si mijlocii. barna. banda elastica etc. pasive si active. echilibru. cu extensia ampla a trunchiului si arcuire la fiecare pas . Ca obiecte se folosesc : mingea medicinala. prin interventia directa a profesorului. amplificand in acest fel efectul morfologic al exercitiilor corective. inelele. cu ducerea bratelor prin inainte sus. capul in extensie si bratele intinse oblic-sus . Mers cu bratele intinse sus. mers fandat cu bratele intinse lateral sau oblic. prajina. simultan cu extensia picioarelor la fiecare pas si arcuire .

mers pe partea ingusta a bancii de gimnastica cu bratele intinse lateral sau oblic-sus. cu mainile pe solduri. simultan cu extensia trunchiului si arcuire. atingand scara fixa cu toracele si inspiratie. cu arcuire la fiecare pas . cu extensia ampla a capului. sustinuta cu mainile din lateral . cu un picior intins inapoi in sprijin pe varf pe un suport : ducerea bratelor intinse lateral. apucat cu bratele intinse la nivelul umerilor : indoirea bratelor cu ducerea trunchiului inainte si in sus in val. simultan cu extensia capului si a picioarelor alternativ. cu fata la scara fixa. simultan cu extensia trunchiului . in sprijin pe varf : extensia ampla a trunchiului cu arcuire.- mers inapoi cu trunchiul in extensie ampla. revenire cu expiratie . sub axile. revenire cu expiratie . apucat de sipca cu bratele intinse sus : extensia alternativa a picioarelor cu arcuire. cu extensia alternativa a picioarelor intinse sau indoite. extensia trunchiului cu amplitudine mare. Stand : departat : ducerea alternativa a picioarelor inapoi in sprijin pe varf. - cumpana pe un picior. sau cu bratele intinse lateral. apucat de sipca cu bratele intinse sus : pas mare inainte cu un picior in sprijin plutitor. la ceafa. pasind prin alunecarea picioarelor pe sol . gatului si trunchiului si inspiratie . cu un picior intins inainte. cu spatele la scara fixa. simultan cu extensia alternativa a picioarelor cu arcuirea . simultan cu extensia capului si gatului si inspiratie . cu spatele la scara fixa cu o sa asezata la nivelul curburii maxime : extensia capului. mers pe partea ingusta a bancii de gimnastica. bratele intinse lateral sau sus. bratele intinse oblic-sus . ducerea bratelor lateral. oblic-sus. revenire cu expiratie . alunecand cu mainile pe sipca de apucare. cu fata la scara fixa. mers pe banca de gimnastica cu bratele intinse lateral. pe umeri. cu un baston apucat de capete sau tinand o minge medicinala : ducerea bratelor prin inainte sus. pe crestet. sau sus simultan cu extensia ampla a trunchiului . bratele intinse lateral si capul in extensie . trunchiul in extensie . inspiratie revenire cu expiratie . mers pe partea ingusta a bancii de gimnastica. cu un saculet de nisip pe frunte sau cu o minge medicinala pe crestet. apucat la nivelul umerilor. revenire cu expiratie . oblic-sus ori sus . cu arcuire . departat cu mainile la ceafa : ducerea coatelor inapoi cu arcuire simultan cu extensia trunchiului si a unui picior cu arcuire . 38 . gatului si umerilor . cu fata la scara fixa.

picioarele sprijinite : extensia ampla a trunchiului cu impingerea bazinului inainte si ducerea bratelor lateral sau rotarea lor cu arcuire. extensia ampla a picioarelor cu arcuire liber sau cu ajutor . indoirea sau rasucirea trunchiului alternativ spre stanga si spre dreapta. cu trunchiul in afara suprafetei de sprijin. mutand mainile succesiv pe sipci in jos si revenire . simultan cu extensia alternativa a picioarelor. extensia simultana a trunchiului si picioarelor cu arcuire . bratele intinse sus : extensia ampla a trunchiului cu arcuire . - departat. Exercitii corective din pozitia culcat si derivatele acesteia Culcat inainte : cu bratele intinse sus : extensia ampla a trunchiului cu arcuire. simultan cu extensia capului si gatului. simultan cu ducerea bratelor lateral. cu spatele la scara fixa. spatele la scara fixa. alunecarea mainilor lateral pe scara fixa. cu arcuire . revenire cu expiratie . 39 . liber sau cu ajutor .cu spatele la scara fixa bratele intinse sus pastrand spatele in contact permanent cu scara fixa . extensia alternativa a picioarelor intinse inapoi in sprijin pe varf. departat : ducerea alternativa a picioarelor lateral. simultan cu ducerea bratelor oblic-sus si extensia ampla a trunchiului (se poate executa si cu un baston apucat de capete) . cu arcuire . apucat cu mainile de glezne : extensia ampla a capului si trunchiului cu inspiratie . trunchiul in extensie : deplasare inainte si inapoi . inainte si inapoi. Exercitii corective din pozitia pe genunchi si derivatele acesteia Pe genunchi : departat. revenire in pozitie initiala . apucat de sus : ducerea bazinului inainte si extensia ampla a trunchiului. in sprijin pe varf. cu fata la scara fixa. Se poate executa cu cate o maciuca in fiecare mana . liber sau cu ajutor . departat. calcaiele lipite de ul scarii. apucat cu mainile de glezne : extensia ampla a trunchiului si picioarelor cu balansare inainte si inapoi (tamponul) . mainile sprijinite pe o sipca la nivelul umerilor : extensia alternativa a picioarelor. - cu bratele intinse sus : rularea corpului pe abdomen. departat.

culcat transversal pe o banca de gimnastica. pe sub trunchi cu ajutorul mainilor. extensia ampla a corpului si rasucire . cu picioarele in afara suprafetei de sprijin : ducerea picioarelor in jos in extensia cu arcuire cu o minge asezata lateral pe sol : ridicarea trunchiului in sprijin pe calcaie si pe umeri sau pe crestet si trecerea mingii in partea opusa. cu trunchiul in afara suprafetei de sprijin : extensia ampla a trunchiului. 40 . Se poate ridica inaltimea bancii asezand o sa sau un sul sub spate . mentinut in sprijin pe abdomen . apucat de sipca de jos a scarii fixe : mutarea bratelor alternativ pana la sipca 7-8 si revenire . tarare inainte numai cu ajutorul picioarelor si al umerilor . impingand succesiv cu acestea . se efectueaza liber sau cu ajutor . Se executa ritmic dintr-o parte in alta . inele. trapez etc. culcat transversal pe o banca de gimnastica bratele intinse sus : extensia simultana atrunchiului si a picioarelor intinse. cu picioarele sprijinite pe prima sipca de jos a scarii fixe : mutarea alternativa a picioarelor pana la sipca 7-8 cu impulsul alternativ al bratelor. simultan cu ducerea bratelor lateral .cu trunchiul in afara suprafetei de sprijin : extensia ampla a trunchiului. - cu mainile inclestate la spate . - tarare inainte cu brat si picior opus . extensia alternativa a picioarelor intinse simultan cu o usoara tractiune in brate si cu extensia ampla a capului si gatului . bratele intinse lateral contribuie la echilibrarea corpului. : extensia picioarelor intinse simultan cu extensia capului si gatului . culcat inainte transversal pe o banca de gimnastica : extensia simultana a trunchiului si picioarelor. Exercitii corective din pozitia atarnat si derivatele acesteia Atarnat la bara. simultan cu extensia uni picior intins si arcuirea . atingand soloul cu mainile si calcaiele. . celalalt picior ramane fixat . deplasare spre dreapta sau spre stanga cu ajutorul bratelor si al picioarelor. Culcat pe spate : - ridicare in pod in sprijin pe calcaie si pe maini .

cu fata la scara fixa.cu picioarele in extensie. contribuind astfel la readaptarea functionala la gestualitatile vietii zilnice. cu o minge medicinala intre glezne : balansarea corpului spre stanga si spre dreapta. folosind diverse activitati. ajutand bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi indemni si recuperand functia celor afectati de boala. cu spatele la scara fixa. cu fata in sus. cu o sa la nivelul curburii maxime a cifozei : ducerea calcaielor inapoi. cu o sa la nivelul curburii maxime : balansarea corpului spre stanga si spre dreapta. cu fata la scara fixa : urcare si coborare in brate cu picioarele indoite din genunchi. 41 . - cu fata in jos. cu calcaiele la sezuta . cu corpul intins sau in extensie. mentinut. extensia ampla a trunchiului cu picioarele intinse . Prin aceasta terapie se evita pasivitatea in care se fixeaza bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi. prin mutarea mainilor din aproape in aproape . adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului. cu scop recreativ si terapeutic. calcaiele cat mai aproape de sezuta . Atarnat pe un oblic : - cu fata in jos : urcare si coborare cu ajutorul bratelor . cu o minge medicinala tinuta intre glezne : extensia ampla a trunchiului si picioarelor. cu genunchii intinsi sau indoiti : deplasarea corpului spre stanga sau spre dreapta. simultan cu extensia mentinuta a capului ti a gatului . Capitolul 5 TERAPIA OCUPATIONALA Este o metoda de reeducare activa care completeaza kinetoterapia. cu spatele la scara fixa. si arcuire. trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si contribuind astfel la readaptarea functionala la efort. cu o sa la nivelul curburii maxime a cifozei : lasarea picioarelor in jos depasind nivelul ului oblic. deplasarea corpului spre stanga sau spre dreapta prin mutarea succesiva a mainilor din aproape in aproape . pastrand mingea intre glezne sau aruncand-o inapoi . Atarnat la scara fixa : cu fata la scara fixa : extensia alternativa si simultana a picioarelor intinse sau indoite din genunchi.

precum si indicatii asupra afectiunii pe care o are si modalitatile de tratament ale acesteia. etc. In acest sens. semnificative activitati neesentiale. grupate in trei mari categorii: gestualitati (activitati) esentiale. socio-educational si lucrativ al acestuia. Mangalia. unde asocierea factorilor naturali (apa minerala. impletitul rachitei. se stabileste in urma unei evaluari bine documentate (cuprinzand date personale despre pacient. climatul) este benefica si. Planul de tratament. maistrul instructor. de agrement. despre mediul familial.mobilizarea unor articulatii si cresterea amplitudinii miscarilor in acestea. Dupa efectuarea evaluarii si stabilirea ului terapeutic. volei. terapia ocupationala dispune de tehnici si metode specifice. Rezultatele terapeutice depind de gradul de stabilizare a evolutiei bolii si de incadrarea rationala a ergoterapiei in complexele de recuperare si readaptare functionala. cusutul la masina. precum si practicarea unor sporturi atat individuale. Evaluarea este realizata de catre o echipa interdisciplinara. cat si de echipa.Principalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea programelor de terapie ocupationala sunt: . etc. Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune se recomanda practicarea unor activitati sportive: inot.restabilirea echilibrului psihic. namol terapeutic. prin mijloacele proprii ergoterapiei). 42 . terapia ocupationala are in vedere si satisfacerea hobby-urilor acestora si angrenarea pacientilor in diverse activitati distractive. Techirghiol etc.dezvoltarea fortei musculare. Eforie Nord. baschet. . CAPITOLUL 6 TRATAMENTUL BALNEOLOGIC Bolnavul cu cifoza poate beneficia de tratament balneo-fizical in statiuni profilate pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor (Felix. metode sau activitati ajutatoare. Pe langa corectarea deficitului si readaptarea individului la noile conditii de viata.). Bolnavul cu cifoza trebuie sa evite activitatile care necesita flexia coloanei cum ar fi: gradinaritul.. alcatuita din medicul specialist. olarit. kinetoterapeutul. in terapia ocupationala. nesemnificative . se trece la aplicarea acestuia. .

. .Ape sarate iodurate (Bazna) .Ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare. pot contribui la recuperarea functionala a acestuia.Ape termale algominerale (Felix. unde se gaseste namol sapropelic. Borsec.Incetinirea procesului degenerativ. Tipuri de ape recomandate: . . Geoagiu (namoluri feruginoase) 43 . Slanic Prahova (namoluri de lacuri sarate).Techirghiol (si tot litoralul). Geoagiu) .Ape sarate concentrate (Sovata. Terapia cu namol este benefica prin actiunea celor trei factori cunoscuti: termic. .Govora (namol silicos si iodat). Amara. Statiunile indicate sunt: .Vatra Dornei. Techirghiol) . . Felix (turba). Tratamentul balnear vizeaza urmatoarele obiective: .Ape sulfuroase termale (Herculane).Imbunatatirea circulatiei locale si generale. 1 Mai.Ape sulfuroase sarate (Calimanesti. fizic (mecanic) si chimic. Govora) . Telega.Amara. Sovata. Bazna.impreuna cu programele de kinetoterapie adecvate.