Îndreptar de lucrări practice

Programul de calcul tabelar EXCEL
1. Introducere
Microsoft Excel este un program de calcul tabelar (spreadsheet) care poate fi
utilizat pentru a organiza, calcula şi analiza date sub formă de tabele, diagrame
(reprezentări grafice) şi rapoarte. Fişierul de lucru uzual pentru Excel este
denumit registru şi are extensia ".xls". Excel face parte din suita de aplicaţii de
birou “Microsoft Office”, putând funcţiona separat sau ca parte integrantă,
cooperând perfect cu celelalte aplicaţii din pachet. Prin marea varietate de
funcţii pe care Excel le pune la dispoziţia utilizatorului, aplicaţia poate fi
înţeleasă ca:
- un calculator de birou foarte puternic şi uşor de utilizat;
- un expert financiar electronic;
- un statistician eficient.
Fiecare registru conţine mai multe foi de lucru (worksheets) care la rândul lor
conţin colecţii de date organizate în tabele (formate din linii şi coloane).
Coloanele unui tabel fac referire la anumite caracteristici (ca şi câmpurile din
structura unui fişier de date), iar liniile tabelului conţin datele concrete descrise
prin caracteristicile definite în cadrul coloanelor (ca şi articolele înregistrărilor
dintr-un fişier de date). Intersecţia dintre o linie şi o coloană se numeşte celulă.

Figura 1

78

. Ea conţine opţiuni. care dispun la rândul lor de sub-opţiuni. Excel atribuie coloanelor etichete formate din litere mari ale alfabetului englez.Calcul tabelar . precum şi exportul de informaţie în vederea folosirii acesteia în alte aplicaţii.. BA. În mod implicit.EXCEL Anca Tudor Bara de titlu conţine numele aplicaţiei (Microsoft Excel). BB. AC. care conţine etichetele liniilor.. 79 . . aceasta poartă un nume. A doua bară orizontală începând din partea de sus a zonei de lucru conţine etichetele coloanelor. Informaţia poate fi ordonată sau filtrată după diverse criterii şi rezultatele pot fi furnizate în mod tabelar sau grafic. Bara de meniuri conţine principalele grupe de opţiuni puse la dispoziţie de Excel utilizatorului. numele celulei este dat de o combinaţie între numele coloanei şi numărul liniei la intersecţia cărora se află. 2. coloanele următoare coloanei Z vor fi etichetate prin combinaţii de 2 litere.. Bara de meniuri îndeplineşte aceeaşi funcţionalitate ca în toate aplicaţiile Windows. Prin convenţie. AB. Datele pot fi vizualizate pe ecran într-o manieră flexibilă. Excel este o aplicaţie care permite atât importul de date din alte programe (de calcul tabelar. imagini sau chiar informaţii text). în ordine crescătoare. iar numărul coloanelor admise de Excel este mult mai mare. evidenţiind informaţiile de interes la un moment dat sau.. ascunzând detalii nerelevante pentru o anumită situaţie (hide/unhide). Excel identifică liniile prin numere. indiferent unde este ea localizată în foaia de lucru. în ordine: AA. Prezentarea programului prin exemple practice Pentru lansarea în execuţie a aplicaţiei Excel apăsaţi butonul Start din Windows.. Tot prin convenţie. de baze de date. urmată de numărul liniei. apoi din grupul Programs selectaţi “Microsoft Excel”. începând cu litera A. dimpotrivă. permiţând analize complexe asupra datelor. Deoarece alfabetul englez are 26 de caractere. În partea stângă a zonei de lucru există o coloană de culoare diferită (gri. Pentru a putea identifica uşor o celulă. pentru configuraţia standard a culorilor în Windows). începând cu 1. Celula va purta o denumire formată din litera (literele) de nume ale coloanei.

„număr zecimal”. Observaţi cum numerele sunt aliniate la dreapta. ci caracter (de exemplu. figura 2 Dacă daţi click dreapta pe o celulă puteţi să-i vedeţi formatul şi să-l modificaţi după cerinţe (figurile 3.22 În celula A7 introduceţi -0. pentru a introduce un număr care să nu aibă valoare numerică.321 În celula B11 introduceţi data 11/11/2009 Deasupra fiecărui număr scrieţi respectiv: „număr întreg”. 4).Îndreptar de lucrări practice 2. iar denumirile (literele) la stânga. adică led-ul corespunzător tastei “Num Lock” să fie luminat): • • • • În celula B5 scrieţi numărul 521 În celula D9 scrieţi numărul zecimal 405. figura 3 80 figura 4 . „număr real”. tastaţi înainte de introducere simbolul apostrof ‘.1. număr de telefon). Puteţi să reduceţi sau să creşteţi numărul de zecimale din bara de formatare. Introducerea datelor în celule Vă propunem să introduceţi următoarele date (indicat e să introduceţi de la tastatura numerică utilizând punctual zecimal şi verificând în prealabil dacă a fost activată.

iar conţinutul celulei C14 devine egal cu rezultatul calculului în urma aplicării formulei.EXCEL Anca Tudor Observaţi că denumirile din celulele B4 si D8 sunt prea lungi pentru dimensiunea implicită a coloanelor. Formula o puteţi scrie fie doar prin tastare.Calcul tabelar . 2. Introducerea formulelor în celule Formulele sunt formate din una sau mai multe adrese de celule. Operatorii matematici sunt: • • • • • • adunarea reprezentată prin simbolul + scăderea înmulţirea * împărţirea / ridicarea la putere ^ rădăcina pătrată reprezentată de sqrt Fiecare formulă începe cu caracterul = (egal). observaţi că în bara cu formule apare descrisă formula propriu-zisă. 81 . această dimensiune se poate modifica deplasând cursorul până la linia ce delimitează coloanele. apăsând butonul din stânga al mouse-ului şi trăgând în direcţia dorită (vezi figura alăturată).2. În mod asemănător puteţi modifica dimensiunea unei linii. valorilor şi prin alegerea cu un click stânga al conţinutului celulelor din cadrul formulei. valori şi operatori matematici. În celula C14 scrieți formula din figura 6 şi tastaţi “Enter”. fie prin tastarea operatorilor.

doar că în loc de “copy” alegeţi din meniu “cut” şi în loc de “ctrl c” tastaţi “ctrl x”.selectaţi conţinutul celor două celule (click stânga în D8 şi trageţi până la D9). după selecţia lor apăsaţi tasta “delete”. selectăm linia / coloana în faţa căreia se doreşte inserarea şi se alege opţiunea “Insert” din submeniul obţinut prin click-dreapta (dacă e vorba despre mai multe linii / coloane.alegeţi din meniul “Edit” opţiunea “Copy” sau daţi click dreapta pe celulele selectate şi alegeţi “copy” sau tastaţi “ctrl-c”. . Pentru a şterge conţinutul acestor celule. mutarea şi ştergerea datelor în Excel Vă propunem în continuare să copiaţi conţinutul celulelor D8-D9 în A15-A16. Pentru a muta conţinutul celor două celule. Mai exersaţi copieri. Pentru aceasta realizaţi paşii: .Îndreptar de lucrări practice 2.vă deplasaţi cu cursorul în A15 şi depuneţi informaţia prin opţiunea “Paste” (meniul “Edit” sau click dreapta) sau cu ajutorul combinaţiei de taste “ctrl-v”. Dacă dorim să ştergem conţinutul unei linii sau coloane selectăm întreaga coloană / linie cu un click pe litera corespunzătoare coloanei sau pe numărul corespunzător liniei şi alegem opţiunea “delete” din submeniul “Edit” al meniului principal. procedaţi ca la copierea lor. figura 5 82 figura 6 . . după selecţie poziţionaţi cursorul în dreapta jos a zonei selectate şi „trageţi de celule“ până unde doriţi multiplicarea (figura 5). Dacă doriţi multiplicarea în jos a acestor date.3. Copierea. mutări şi ştergeri de date de pe foaia de lucru. Dacă dorim să inserăm o linie / mulţime de linii sau o coloană / mulţime de coloane. atunci selectăm un număr de linii / coloane egal cu numărul de linii / coloane dorit de inserat (figura 6).

de trecut la următoarea foaie (sheet2).Calcul tabelar . de exemplu “date”. În continuare ne propunem să trecem la altă foaie din acelaşi registru Excel pentru a crea un tabel . Astfel vom avea de denumit foaia de lucru curentă. 2.EXCEL Anca Tudor Deasemenea operaţiunea de ştergere a liniilor şi/sau coloanelor se poate realize tot ca în figura 6. alegeţi opţiunea “Rename”. figura 7 83 . 2. dar alegând opţiunea “Delete” în loc de “Insert”. în care să introducem un tabel. Redenumirea foii de lucru Poziţionaţi cursorul mouse-ului pe numele foii curente “Sheet1”. Crearea unui tabel Aici introduceţi datele din figura 7. Astfel prima foaie de lucru se numeşte “date”.5. daţi click dreapta. a folosi anumite funcţii puse la dispoziţie de programul Excel şi a crea grafice sugestive pe baza datelor din tabel.4. prima coloană care conţine numărul curent s-o completaţi selectând celulele cu numerele de ordine 1 şi 2 şi trăgând cu mouse-ul din colţul din dreapta jos până se numerotează toate liniile completate din tabel. Treceţi la foaia “Sheet2” printr-un simplu click pe numele ei. după care scrieţi numele foii.

2. 2. Pentru aceasta selectaţi toate datele celor 13 linii şi din meniul “Data” alegeţi opţiunea “Sort” – vezi figura alăturată. Criteriul de sortare este variabila „Varsta” în ordine ascendentă. Sortarea datelor Vă propunem să sortaţi datele din tabelul creat anterior (să le aranjaţi după un anumit criteriu). Veţi insera următoarele funcţii statistice pentru fiecare în parte: • Media .funcţia statistică “average”. mediana şi moda (figura 11). după vârstă. Vă propunem să înlocuiţi valoarea 44 din coloana „inaltime hiat” cu valoarea 54 (după înlocuire reveniţi cu funcţia “undo” din bara de instrumente).7. medianei. dorim să ordonăm cele 13 linii din tabel crescător. Dacă o anumită valoare se doreşte înlocuită. modei prin aplicare de funcţii statistice Pentru tabelul creat anterior completaţi următoarele linii: cu media pentru fiecare variabilă. se alege opţiunea “Replace All” din fereastra în care am introdus valoarea iniţială la rubrica “Find”. Calculul mediei. • Mediana – funcţia “median”. Aplicarea funcţiilor şi crearea graficelor în Excel 2.Îndreptar de lucrări practice 2. peste tot unde apare cu aceeaşi valoare schimbată. deviaţia standard. 84 .6.8. • Moda – funcţia “mode”. cu alte cuvinte. • Deviaţia standard – funcţia “stdev”. deviaţiei standard a mediei.8. Căutarea şi înlocuirea datelor Într-o foaie Excel se poate căuta o anumită valoare cu ajutorul opţiunii “Find” din meniul “Edit”. căutarea se va face doar în acea zonă.1. Dacă avem o zonă selectată.

figura 8 85 . fie alegând simbolul Σ din bara de instrumente.Calcul tabelar . adică selectaţi valorile de la linia a 2-a până la linia a 14-a!!! Valorile numerice să fie reprezentate cu 2 zecimale! Dacă doriţi să calculaţi suma pentru valorile unei variabile aplicaţi funcţia “Sum” fie din meniul insert function.EXCEL Anca Tudor Inserarea unei funcţii se face din submeniul “Edit”. opţiunea “insert function”. Observaţii!!! • • • Aveţi grijă ca funcţiile să se aplice pentru acelaşi set de valori.

Din bara de instrumente daţi click pe pictograma “Chart Wizard”. adică celulele F1:F14. După ce aţi ales tipul de grafic daţi click pe butonul “Next”.Îndreptar de lucrări practice 2. La opțiunea “Legend” debifaţi “Show legend” altfel.2. Cone. figura 9 Dacă doriţi o rafinare a reprezentării pe axa OY. Pyramid. ar fi un grafic cu informaţii redundante. după alte coloane ale tabelului. Bar. alegeţi opţiunea “Scale”. Line. În figura 9 aveţi un exemplu de grafic de tip “Line”. Alegeţi unul din tipurile de grafice care se pretează la reprezentarea distribuţiei valorilor numerice: Column. Pentru axa Ox introduceţi eticheta „subiect” (pentru că pe această axă se reprezintă numărul subiectului din lot). Cylinder. În continuare puteţi reprezenta şi alte tipuri de grafice. 86 . Introduceţi titlul “Repartitia subiectilor dupa varsta”. Pentru aceasta urmaţi paşii: • • • • • • • • Selectaţi valorile împreună cu capul de tabel. Pentru axa Oy introduceţi eticheta “valorile varstei”. Grafice de distribuţie a valorilor în Excel Vă propunem să reprezentaţi grafic valorile vârstei pentru lotul de 13 subiecţi.8. daţi “Next” şi apoi “Finish”. după care schimbaţi valorile de reprezentare. daţi click dreapta pe una din valorile axei OY şi din “Format Axis”.

Lotul fiind mic putem obţine foarte uşor aceste valori.3.8. Pentru aceasta e necesar să numărăm câţi bărbaţi şi câte femei avem în lotul de 13 persoane."m") =COUNTIF(E2:E14. Analiza corelaţiei: funcţia “CORREL” şi reprezentarea grafică sugestivă Ne propunem să stabilim dacă există o legătură între variabila „perimetru toracic” şi variabila „distanta xifoid-hiatus”."f") Observaţi că prin aplicarea funcţiei “COUNTIF” pentru seria de valori corespunzătoare coloanei „sex” împreună cu criteriul „m”. s-au afişat valorile procentuale la “Data Labels”. respectiv femeile din tabel obţinem 10 subiecţi de sex masculin şi 3 subiecţi de sex feminin.EXCEL Anca Tudor 2. prin aplicarea funcţiei statistice “CORREL” (figura 10).4. 87 . Reprezentarea procentuală a datelor. respectiv „f” după cum numărăm bărbaţii. În acest sens calculăm coeficientul de corelaţie liniară al lui Pearson.92% Masculin Feminin Observaţii!!! Observaţi că tipul de grafic e expandat. Distribuţia procentuală dupa sexe 23.08% 76.Calcul tabelar . dar dacă lotul ar fi foarte mare ne-ar fi mult mai dificil să le numărăm fără a aplica funcţia “COUNTIF”. iar acestea au formatul “Number” reprezentat cu două zecimale (click dreapta pe procent). Pentru a reprezenta distribuţia procentuală după sex. De aceea vă propunem ca în partea de jos a tabelului să întocmiţi următorul tabel: Masculin Feminin Număr =COUNTIF(E2:E14.8. 2. legenda e situată în partea de jos a graficului (legenda fiind necesară pentru a ne sugera care sector al graficului are procentul respectiv). funcţia “COUNTIF” Ne propunem să reprezentăm grafic procentul subiecţilor feminini şi masculini. selectaţi tabelul de mai sus după ce aţi completat valorile şi alegeţi tipul de grafic “pie”.

am denumit graficul şi cele două reprezentări pe axe.49). Pentru a reprezenta şi dreapta de regresie.Scrieţi valoarea coeficientului de corelaţie cu două zecimale (R=0. cu un click dreapta pe un punct din planul graficului se alege opţiunea “Add trendline”. . pentru perimetrul toracic valoarea de start am aleso 60 şi unitatea de creştere am stabilit-o 10. am ales opţiunea “Scatter” din lista “Chart Type” .5). iar pentru distanţa xifoid-hiatus am ales valoarea minimă 8).La “array1” selectaţi valorile de la B2 la B14 şi la “array2” cele de la C2 la C14. După ce am finalizat graficul. am schimbat valoarea minimă de reprezentare ale celor două variabile (cu un click dreapta pe numere. Calculaţi coeficientul de corelaţie şi realizaţi graficul cu dreapta de regresie pentru alte două variabile: „înălţime hiat” şi „perimetru toracic”. Graficul care reprezintă această corelaţie este de tip “XY(Scatter)” şi poate arăta ca în figura alăturată. .Interpretaţi rezultatul (corelaţie directă şi medie deoarece valoarea R e pozitivă şi se apropie de 0. 88 . Pentru aceasta am selectat cele 2 coloane din tabel.Îndreptar de lucrări practice Figura 10 Observaţii!!! .

După ce alegem „f” din lista de selecţie.8. Pentru aceasta vă poziţionaţi pe o celulă vidă din dreptul noului tabel de valori. 2.Calcul tabelar .5. analog copiem cele 10 valori pentru bărbaţi. 89 . copiem cele 3 valori ale perimetrului toracic pentru femei şi le depunem într-o zonă din partea de jos a foii “Sheet2”. una pentru femei şi cealaltă pentru bărbaţi. selectăm coloana „Sex”. aplicăm un filtru din submeniul „Data” alegând opţiunea “Filter” – “AutoFilter”. Filtrarea datelor Pentru a compara valorile perimetrului toracic ale femeilor cu cele ale bărbaţilor este necesară extragerea a doua serii de valori ale perimetrului. Testul de semnificaţie parametric TTEST nepereche / pereche Urmează să aplicăm testul de comparaţie tStudent nepereche pentru a calcula valoarea probabilităţii p (care ne spune dacă diferenţele între cele două serii de valori sunt întâmplătoare).8. Astfel.EXCEL Anca Tudor 2.6. inseraţi funcţia “TTEST” şi completaţi rubricile ferestrei TTEST (selectaţi cele două serii de valori ce urmează a fi comparate – Array1 şi Array2. la “tails” introduceţi valoarea 2 – două cozi de distribuţie şi la “Type” introduceţi valoarea 3 – test nepereche cu varianţe inegale).

Calculaţi valoarea p prin aplicarea funcţiei statistice “CHITEST”. selectând pentru “Actual_range” valorile din prima linie şi pentru “Expected_range” valorile din rândul al doilea. a fost problema distribuirii în mod egal a grupelor sanguine în populaţie. Reprezentaţi valoarea p cu 3 zecimale.05 şi formulaţi concluzia.Îndreptar de lucrări practice Vă propunem ca în foaia de lucru “Sheet3” să introduceţi următoarele două serii de valori din figura 18 care reprezintă greutăţile unui lot de 11 sugari.8.7. aplicaţi testul TTEST pereche (introduceţi la “tails” tot valoarea 2 şi la “type” valoarea 1). Testul de concordanţă χ2 După cum vă reamintiţi de la curs. 90 . un exemplu de problemă care se rezolvă prin aplicarea testului de concordanţă χ2 (chi-square) pentru a vedea dacă există concordanţă între valorile teoretice şi cele experimentale obţinute. Comparaţi valoarea p obţinută cu pragul de semnificaţie α=0. înainte şi după un tratament anorexic. Pentru a stabili dacă valorile au crescut semnificativ. interpretaţi rezultatul şi trasați graficul distribuţiei grupelor sanguine din acest tabel (selectaţi tot tabelul şi urmaţi paşii descrişi anterior pentru a obţine un grafic ca în figura 11. Pentru soluţionarea acesteia s-a luat în considerare un lot de 80 de persoane cărora li s-au înregistrat categoria de grupă sanguină aparţinătoare sub forma următorului tabel: (Caracteristica) Grupa sanguină O(I) A(II) B(III) AB (IV) Total Valori experimentale 22 33 14 11 80 Valori teoretice 20 20 20 20 80 Introduceţi acest tabel în programul Excel şi încercaţi să stabiliţi dacă există sau nu diferenţe semnificative între valorile experimentale şi cele teoretice (cele teoretice sunt egale cu 80/4 = 20 conform ipotezei definite). 2.

91 . Corelaţiile se reprezintă grafic cu tipul “scatter”. Inserarea unei funcţii se face într-o celulă vidă. Pentru sortarea datelor după un anumit criteriu selectaţi mai întâi datele dorite şi ulterior alegeţi criteriul de sortare. Formulele se scriu într-o celulă începând cu simbolul „=”. Distribuţiile procentuale se reprezintă grafic cu tipul “pie”. selectaţi în prealabil acele date. Pentru a reprezenta grafic valorile dintr-un tabel.Calcul tabelar .EXCEL Anca Tudor figura 11 În final salvaţi registrul Excel cu ceea ce aţi lucrat în locul indicat de cadrul didactic (“File” – “Save”…). De reţinut: • • • • • • • Evidenţa datelor într-o foaie de calcul Excel este sub formă tabelară.