G.

LUPU

ANATOMIA
OMULUI
Aparatul Genital
Sub Redactia
Prof. Dr.
'

~
~

AL. T. ISP AS

EDITURA UNIVERSITARA ,,CAROL DAVILA"
BUCURE~TI 2007

AUTOR:
Dr G. Lupu - Conf. univ. UMF ,,Carol Davila" Bucuresti

COAUTORI:
Dr B. M. Cristea - Asistent universitar UMF ,,Carol Davila" Bucuresti
Dr T. Marinescu - Asistent universitar UMF ,,Carol Davila" Bucuresti
Dr D. State - Preparator universitar UMF ,,Carol Davila" Bucuresti
Dr Laura Stroica - Asistent universitar UMF ,,Carol Davila" Bucuresti
Dr F. Terteliu - Preparator universitar UMF ,,Carol Davila" Bucuresti

Desene executate de G. Lupu

'"\

·6. 6. Im. 6.1. licatii clinice enitale masculine enitale feminine 129 129 141 .2. 7.

ligamentele sacrotuberoase ~i varful coccisului. diagonala mica imparte. Perineul are forma de romb. de diafragma urogenitala (situata topografic In perineul anterior). medial si posterior si se insera pe ligamentul anococcigian si pe marginile laterale ale coccisului actiune. nurnita hiatusul urogenital.1. simfiza pubiana si peretele anterior al rectului). muschii coccigieni si rnuschiul sfincter anal extern si fasciile lor. Diafragma pelvina este alcatuita din muschii ridicatori anali. insertie si actiune -acesti muschi sunt: -muschiul iliococcigian origine. conventional. intr-un plan orizontal..PERINEUL Perineul este reprezentat de totalitatea partilor moi care inchid strfuntoarea inferioara a pelvisului. 1.1. Diafragma pelvina prezinta anterior. Aceasta strfuntoare este delimitata de: marginea inferioara a simfizei pubiene. pe linia medians. iar cea mica cuprinsa tntre cele doua tuberozitati ischiadice.pe arcul tendinos al muschiului ridicator anal (lateral !?i posterior de muschiul pubococcigian). pana pe fata medials a spinei ischiadice insertie. o fanta oblica (cuprinsa intre marginile mediate ale celor doi muschi ridicatori anali. prin acesta tree uretra prostatica (la barbat) !?i uretra si vagina (la femeie). aceasta din urma inconjurand rectul la limita dintre canalul anal si ampula rectala. Acest spatiu de trecere este inchis inferior._ muschiul ridicator anal -este componenta principala a diafragmei pelvine -este alcatuit dintr-un complex de patru muschi.ridica diafragma pelvina 1 1 .Diafragma pelvina Diafragma pelvina este o forrnatiune musculo-fasciala cornplexa de forma unei palnii cu deschiderea mare orientata superior. cu diagonala mare cuprinsa intre varful unghiului subpubian ~i varful coccisului.1.muschiul are o directie catre inferior. rombul perineal intr-un triunghi anterior (urogenital) si un triunghi posterior (anal).. care se deosebesc intre ei prin origine.1.Muschii diafragmei pelvine . 1. iar cu deschiderea mica orientata inferior. ramurile ischiopubiene.

pe fata medials a ramurii inferioare a pubisului. in partea ei superioara . pe partile laterale ale rectului aceasta formatiune fibrotendinoasa are forma unor arcade cu concavitatea orientata medial..fibrele sale acopera partial fata superioara a muschiului pubococcigian ~i se insera pe peretele anterior ~i lateral al rectului..la barbat.prin contractie bilaterala este constrictor al vaginei 2 2 . unele fibre ajungand pana in stratul musculo-conjunctiv al prostatei .pe fata interna a unghiului pubisului.) de marginea inferioara a simfizei -pe segmentul anterior al arcului tendinos al ridicatorului anal insertie.pe septul recto-vaginal .. inferior si medial de marginea mediala a muschiului pubococcigian tnsertie. altele ll strabat pe eel intern si altele strabat spatiul dintre cele doua sfinctere anale) actiune.pe centrul tendinos al perineului . jucand rol de sfincter anal auxiliar -muschiul puborectal origine. -celelalte fibre coboara impreuna cu fibre din patura longitudinala a rectului prin grosimea peretelui canalului anal pana la nivelul tegumentului perianal. superior ~i lateral (1 cm.la barbat.la femeie-pe marginea laterala a vaginei.cateva fibre pornesc de pe ligamentul pubovezical insertie.pe centrul tendinos al perineului actiune. care se insera posterior pe ligamentul anococcigian si anterior pe septul rectovezical (la barbat) sau septul rectovaginal (la femeie) si pe centrul tendinos al perineului. -fibrele superioare se alatura fibrelor musculare longitudinale ale rectului si se insera pe o membrana fibroasa situata intre rect ~i marginea mediala a muschiului ridicator anal (membrana lui Laimer). supero-medial de marginea mediala a rnuschiului pubococcigian .pe fata endopelvina a ramurii inferioare a pubisului.trage anterior ~i superior prostata -la femeie.fibrele au directie oblic inferior. unde se insera la nivelul dermului (unele fibre strabat sfincterul anal extern. medial ~i posterior ~i se insera pe partile laterale ale ultimelor doua vertebre coccigiene..ridica perineul posterior ~i comprima astfel canalul anal. pe ligamentul ano-coccigian ~i pe ligamentul sacro-coccigian anterior actiune. numite arcuri tendinoase (Laimer). -muschiul pubococcigian origine.pe fascia de pe fata laterala a prostatei.in contractie bilaterala ridica canalul anal si anusul -muschiul ridiciitor al prostatei (la barbat) sau muscbiul oubovaginal (la femeie) origine.

Lig. anococcigian ll------- Centrul tendinos al perineului Diafragma 3 - pelvina 3 .

precum si fata medials a muschiului obturator intern deasupra arcului tendinos al muschiului ridicator anal) • viscerala (fascia pelvina viscerala).2. cutanat femural posterior si manunchiurile vasculo-nervoase fesier inferior si rusinos intern ~ muschiul sfincter anal extern (striat) -acest muschi inconjoara partea inferioara a canalului anal -fata sa externa. situat posterior de muschiul ridicator anal.pe centrul tendinos al perineului si pe dermul de la acest nivel -fata profunda a sfincterului anal extern adera strans de fata superficiala a sfincterului anal intern (partea profunda a muschiului sfincter anal extern) -el depaseste inferior sfincterul intern si la acest nivel fata sa profunda vine in contact cu mucoasa anala (partea superficiala) si cu pielea orificiului anal (partea subcutanata) 1. inferior de stramtoarea superioara a pelvisului -ease dedubleaza Ia nivelul arcului tendinos al muschiului ridicator anal in doua foite: • parietala (fascia pelvina parietala). prostata.pe fata endopelvina a spinei ischiadice. stramtoarea inferioara a pelvisului origine.inconjoara viscerele pelvine in portiunile lor subperitoneale (rect. inconjoara canalul anal si ajung anterior de acesta insertie. prin care tree nervii ischiadic.1.. impreuna cu fata externa (inferioara) a muschiului ridicator anal formeaza peretele supero-medial al fosei ischiorectale origine.pe marginile laterale :.Fasciile diafragmei pelvine Fascia pelvina -continua fascia endoabdominala. vagina) Fascia pelvina parietala are la randul ei dona parti: -fascia superioara a diafragmei pelvine -este acea parte din fascia pelvina parietala care acopera fata superioara a diafragmei pelvine -fascia inferioara a diafragmei pelvine -este acea parte din fascia pelvina parietala care acopera fata externa sau inferioara a diafragmei pelvine si fata mediala a muschiului obturator intern..i pe fata anterioara a sacrului. el inchide.~ muschiul coccigian -este un muschi de forma triunghiulara. la nivelul ultimelor doua vertebre :.i primelor trei vertebre coccigiene -marginea posterioara a muschiului este separata de marginea inferioara a muschiului piriform printr-un interstitiu.acopera peretele pelvin (fata superioara a rnuschiului ridicator anal si a muschiului coccigian. vezica urinara.i de pe marginea anterioara a marii incizuri ischiadice insertie. numit orificiul infrapiriform.fibrele sale semicirculare. posterior de muschiul ridicator anal.. pornesc de pe varful coccisului. pentru fiecare jumatate simetrica. ligamentul anococcigian si piele. posterior de originea ridicatorului anal si al arcului tendinos al acestuia -cateva fibre pornesc :. inferior de arcul tendinos al rnuschiului ridicator anal -continua fascia pelvina parietala superioara de la nivelul hiatusului urogenital 4 4 .

formeaza cu eel de partea opusa "muschiul compresor al "emisferelor bulbului penian" 5 5 .F 1. diafragma urogenitala este componenta principals a perineului anterior. fasciculele musculare se dispun in doua planuri: -planul superficial.de la originea sa.2. anterior ~i inferior de hiatusul urogenital al diafragmei pelvine.... dispusi in doua planuri (un plan superficial ~i unul profund).pe centrul tendinos al perineului ~i pe rafeul median ce uneste cei doi muschi simetrici -cei doi imbraca spongios (drept ~i stang)...prin contractie bilaterala.Diafragma urogenitala Diafragma urogenitala inchide stramtoarea inferioara a pelvisului.format de fibre cu directie oblica spre anterior ~i lateral -fasciculele cele mai anterioare se insera pe albugineea corpului spongios si pe membrana fibroasa ce uneste corpul spongios cu corpii cavernosi ai penisului -un fascicul de fibre musculare inconjoara fata Iaterala a corpului cavemos si se uneste cu eel de partea opusa.centrul tendinos al perineului -fibrele tendinoase ale celor doi muschi (din dreapta si din stanga) participa la formarea centrului tendinos al perineului -unele fibre..1.. bulbospongios si puborectal actiune.Muschii diafragmei urogenitale Planul muscular superficial .. Ea este alcatuita din muschi. care ajung pe linia medians. anterior de centrul tendinos muschi bulbospongiosi formeaza un jgheab cu concavitatea superior. mu§chiul transvers superficial al perineului -este inconstant. muschiul bulbospongios -este un muschi paramedian al perineului. la limita dintre radacina ~i corpul acestuia -fasciculele posterioare se insera pe fata inferioara a corpului spongios si pe jonctiunea fasciei inferioare a diafragmei urogenitale la bulbul penian -planul profund. pe fata dorsala a penisului.2. sau este inlocuit de tracturi fibroase origine.. care bulbul penisului si corpul spongios. poate lipsi uni sau bilateral. din fascia superioara si inferioara ale diafragmei urogenitale ~i fascia superficiala a perineului. pana sub simfiza pubiana. 1. centrul tendinos al perineului este fixat si pus in tensiune .. se continua cu fibre musculare ale muschilor sfincter anal extern.tuberozitatea ischiadica insertie. unde corpul intalneste corpii cavernosi ai penisului insertie. perpendicular pe directia muschiului transvers superficial al perineului la barbat: origine. Topografic.

J~~ Bulb vestibular mare Lig.Preput clitoris Gland clitoris Frenul clitorisului Meatul uretral extern Labia mica ------. anococcigian Diafragma urogenitala ~ 6 6 .J---.

s Glanda bulbouretrala Perineul la barbat (vedere inferioara) 7 7 .

.. pe fata laterala si chiar dorsala a clitorisului si pe partea antero-laterala a orificiului vaginal actiune. ce uneste cei doi muschi simetrici (drept si stang)..pe centrul tendinos al perineului actiune.comprima glanda vestibulara mare. pe bulbul vestibular.la barbat. inferioara (muschiul compresor al glandelor bulbouretrale) 8 8 . inaintea bulbului peman -lateral. inconjurand lateral orificiul vaginei insertie. anterior de centrul tendinos -muschiul trece lateral de glanda vestibulara mare (Bartholin) si bulbul vestibular.deoarece venele corpilor erectili strabat acest muschi. infasurand jumatatea corespunzatoare a bulbului penian si se insera astfel: .pe o mernbrana fibroasa situata transversal..pe albugineea corpului cavemos.pe albugineea dintre bulbul penian si corpul spongios. muschiul ischiocavernos origine.comprima radacinile corpilor cavernosi Planul muscular profund ..la femeie.. si are trei portiuni: -prima portiune. corpii cavernosi si vena dorsala profunda a penisului.. muschiul transvers profund al perineului origine. contribuind la erectie la femeie: origine.prin contractie va comprima bulbul penian.pe fata mediala a tuberozitatii ischiadice ~i ramura ischionului -muschiul formeaza un jgheab care imbraca corpul cavemos al penisului sau clitorisului ~i originea sa pana sub simfiza pubiana (unde se intalnesc cei doi corpi cavemosi) insertie. ele sunt comprimate atunci cand muschii se contracts ..pe fata mediala a corpului ischionului si a ramurii sale (superior de originile muschilor ischiocavernos ~i transvers superficial al perineului) insertie.. care 11 continua actiune.cei doi rnuschi sustin vezica urinara ~i prostata . bulbul vestibular si segmentul posterior al clitorisului -ingusteaza intrarea in vagina .cei doi muschi sustin vagina si uterul .anterior.. la nivelul unde acesta se intalneste cu eel contralateral actiune. muschiul sfincter uretral extern la barbat -este situat anterior de muschiul transvers profund al perineului.pe centrul tendinos al perineului ~i pe rafeul median.prin mai multe fascicule.-fibrele sale musculare se indreapta superior ~i anterior. corpul spongios.

------------------- Muntele pubisului Gland clitoris M. bulbospongios Vestibul vaginal Orificiul anal extern Lig.anococcigian Coccis Perineul la femeie (vedere inferioara) 8 9 .

ajung posterior de ea.se insera pe septul uretro-vaginal si lateral de acest sept.Fasciile diafragmei urogenitale Fascia superioara a diafragmei urogenitale -se gaseste pe fata superioara a muschiului transvers profund al perineului -pe laturi. fascia se insera pe ramurile ischiopubiene -pe laturile prostatei se continua cu fascia prostatica. care se continua cu cea parietala la nivelul arcului tendinos al fasciei pelvine Fascia inferioara a diafragmei urogenitale (membrana perineala) -se gaseste pe fata inferioara a muschiului transvers profund al perineului -partea sa anterioara este mai ingrosata ~i se prinde pe fata inferioara a ramurilor inferioare ale oaselor pubiene formand ligamentul transvers al perineului.fibrele sale inconjoara uretra de fiecare parte.pe fata mediala a corpilor cavernosi -a doua portiune -se gaseste superior de prima ~i este cea mai dezvoltata (sfincterul uretral propriu-zis) origine.pe fetele laterale ale prostatei la femeie -originile muschiului se mentin aceleasi ca la barbat. uretra prostatica si glandele bulbouretrale -la femeie.pe ligamentul transvers al perineului insertie. ~i se insera pe centrul tendinos al perineului -de pe marginile laterale ale sfincterului se desprind membrane fibroelastice care se indreapta lateral ~i se insera pe fata medials a ramurii ischiopubiene. doar insertiile sunt usor diferite: -fibrele profunde. situat posterior de uretra.2. situat inferior ~i posterior de ligamentul arcuat al pubelui -intre cele doua ligamente trece vena dorsala profunda a penisului respectiv a clitorisului -inferior si posterior de ligamentul transvers al perineului . ~i ajunge anterior de uretra insertie. pe vagina actiune.pe un rafeu median.comprima prostata.pe ligamentul transvers al perineului ( reprezinta marginea anterioara a fasciei inferioare a diafragmei urogenitale) insertie. parte a fasciei pelvine viscerale. tree arterele si nervii dorsali ai penisului respectiv clitorisului -membrana perineala este strabatuta de uretra membranoasa (la barbat) ~i de uretra si vagina (la femeie) -portiunea posterioara a membranei perineale participa la formarea centrului tendinos al perineului 10 .se insera posterior de uretra in spatiul conjunctiv dintre uretra ~i vagina -fibrele inferioare. acestea inconjoara de-o parte ~i de alta uretra. anterior de originea muschiului transvers profund al perineului -a treia portiune.origine.dilata vagina 1. inconjurand si glandele bulbouretrale.2. cea mai profunda (muschiul sfincter al uretrei prostatice) origine.inchide voluntar uretra membranoasa la barbat sau uretra feminina -la barbat. intre acesta ~i uretra.

.°...dorsal al penisului sau clitorisului Unghiul subpubian 11 . .!· .• ! ) .r Lig."" • • .dorsala profunda a penisului sau clitorisului Lig.. i r..suprapubian Simfiza pubiana ~' . Lig.arcuat subpubian V.· " •• I .transvers al perineului orsala a penisului sau clitorisului N..

iliaca extema V._(liafragma urogenitala Labie mica Labie mare Fasciile perineului ~ 12 . Fascie inferioara diafragma urogenitala Fascie superficiala '.eritoneu parietal A. iliaca extema Membrana obturatoare Manunchi vasculonervos obturator Fascie superioara diafragma urogenitala ==~~--~Z~'..

3. in cocavitatea careia intra radacina penisului ~i scrotul -fascia superficiala a perineului. iar lateral se continua cu tegumentul care acopera trigonul femural. de unde se continua cu tegumentul regiunii pubiene.este mai subtire in partea anterioara a regiunii. a penisului ~i a scrotului. Ea se continua superior cu regiunea pubica. 1. Stratigrafie • tegumentul.se continua cu fascia profunda a penisului si formeaza invelisul fascia! al muschilor superficiali ai perineului 13 . De asemenea participa fibre conjunctive din fasciile perineului (ex.este subtire in partea anterioara. se termina inferior in potcoava. urogenitala. l .r Fascia superficiala a perineului -inveleste la nivelul perineului anterior muschii din planul superficial al diafragmei urogenitale -ea se pierde in tesutul adipos al perineului posterior Centrul tcndinos al perineului Este situat in partea mediana ~i mijlocie a perineului ~i se afla intre anus si bulbul penisului la barbat si Intre anus si vagina la femeie. se imparte in doua regiuni: o regiune anterioara. atat la barbat cat si la femeie. diagonala mica imparte conventional rombul perinea}intr-un triunghi anterior (urogenital) si un triunghi posterior (anal). Este numit de clinicieni corpul perineului.3. cu diagonala mare cuprinsa intre varful unghiului subpubian si varful coccisului. 1.Reziunea urogenitala la bar bat Regiunea urogenitala a perineului la barbat se mai numeste si perineu anterior. anala. iar cea mica cuprinsa intre cele doua tuberozitati ischiadice. bulbospongiosi. in partea posterioara este mai groasa ~i mai aderenta de fascia superficiala a perineului •panicul adipos.este dubla: -lama superficials. membrana perineului).Anatomia topografica a perineului Perineul are forma de romb.este bogata in tesut adipos -lama profunda. Centrul tendinos al perineului este o condensare fibroasa. formats din intersectia fibrelor de origine sau insertie a unor muschi ai perineului (muschii transversi profunzi ai perineului. si o regiune posterioara. perineul. Din punct de vedere topografic. posterior cu regiunea anala. iar lateral cu trigonul femural respectiv (drept sau stang) de care este despartita prin plicile genitofemurale. sfincter anal extern si sfincter uretral extern).

. adica de originile pe pubis ale muschiului ridicator anal. anterior de centrul tendinos. muschii bulbospongiosi Paniculul adipos ~i fascia superficiala sunt strabatute de ramuri arteriale superficiale (provenite din arterele perineale ~i scrotale ).ea se insera pe marginea inferioara a simfizei pubiene.muschii superficiali . precum si muschii transvers profund ~i sfincter extern al uretrei. de ramuri venoase superficiale (care dreneaza sangele prin venele rusinoase in venele iliace inteme) ~i de ramuri ale nervilor superficiali (provenite din nervii perineali. lateral de orificiul pe uncle este strabatuta de uretra. • spatiul profund al perineului. Marginea anterioara a fasciei inferioare a diafragmei urogenitale formeaza ligamentul transvers al perineului. pe linia medians. scrotali ~i femurocutanat posterior).este alcatuit de muschii transversi profunzi ai perineului (in partea posterioara a regiunii) si de muschiul sfincter uretral (anterior de muschii transversi profunzi). care se insera pe fata mediala a ramurilor inferioare ale oaselor pubiene. fata superficiala a acestor muschi este tapetata de fascia inferioara a diafragmei urogenitale.radacina penisului . prin unirea celor doua fascii. inapoia muschiului transvers al perineului. Fascia superioara a diafragmei urogenitale tapeteaza fata superioara a muschilor din planul profund ~i se continua cu fascia prostatica. pe marginile inferioare ale ramurilor inferioare ale oaselor pubiene si pe ramurile ischioanelor. •planul musculofascial superficial (spatiul perineal superficial) .este spatiul cuprins intre cele doua fascii. Limfaticele dreneaza limfa in grupul superomedial al ganglionilor inghinali superficiali. superioara si inferioara ale diafragmei urogenitale. precum ~i la nivelul centrului tendinos.este cuprins intre lama profunda a fasciei superficiale ~i fascia inferioara a diafragmei urogenitale (membrana perineala). participand cu aceasta la formarea centrului tendinos -pe linia mediana ea adera la rafeul pe care ll formeaza. posterior de ligamentul arcuat al pubelui. ea este strabatuta de vasele si nervii care ajung la bulbul penian (ramuri din vase rusinoase inteme ~i din nervul rusinos). invelita in fasciile diafragmei 14 . un orificiu prin care trece uretra membranoasa. Acest spatiu este inchis posterior de radacina penisului. nervii ~i arterele ce ajung la bulbul penian. Anterior ea ajunge la ligamentul transvers al perineului iar posterior se uneste.. ea adera la marginea posterioara a fasciei inferioare a diafragmei urogenitale. contine uretra rnembranoasa. Continut. glandele bulbouretrale. cu fascia inferioara a diafragmei urogenitale. •planul musculofascial profund-este reprezentat de partea anterioara a diafragmei pelvine. de-o parte si de alta a acestui orificiu se gasesc orificiile pentru canalele excretoare ale glandelor bulbouretrale. Ligamentul transvers al perineului prezinta orificii prin care tree arterele si nervii dorsali ai penisului.formatiuni vasculonervoase care ii strabat •planul musculofascial miilociu. cu care delimiteaza un orificiu traversat de vena transversa profunda a penisului. pana la tuberozitatile ischiadice -posterior de rnuschiul transvers superficial al perineului. inferior de simfiza pubiana. Fascia inferioara a diafragmei urogenitale prezinta la 2-3 cm.

•diafragma pelvina. superioara ~i inferioara -fesa isehioreetala (fosa ischioanala). la acest nivel paniculul adipos este slab dezvoltat ~i in derm se prind fibre musculare ale muschiului sfincter anal extern si ale muschiului ridicator anal..are forma unei prisme triunghiulare delimitata astfel: -supero-medial.Regiunea anala la bar bat Regiunea anala se mai numeste si perineu posterior. De asemenea paniculul adipos este mai dezvoltat in afara inelului anal si se continua cu grasimea fosei ischiorectale. spre loja profunda a perineului anterior. Stratigrafie: •tegumentul.2.3 .este mai gros la margini. . -este acoperit de par ~i prezinta numeroase glande sudoripare ~i sebacee -pe lina medians prezinta un rafeu longitudinal (rafeul perineal) -fascia superficiala. el se gaseste aplicat pe peretele lateral al fosei ischiorectale.fata inferioara a diafragmei pelvine acoperita de fascia ei inferioara -lateral. invelit de o dedublare a fasciei muschiului obturator intern. care se gaseste inferior de muschiul ridicator anal si superior de diafragma urogenitala. numita canalul rusinos (pudendal-descris de Alcock) -nervii ~i vasele rectale inferioare Fosa ischiorectala prezinta doua prelungiri: . panicul adipos ~i tegumentul Fosa ischiorectala este ocupata de tesut adipos denumit corpul adipos al fosei ischiorectale :. unde se continua cu tegumentul regiunilor vecine -este mai subtire in jurul orificiului anal. Intre fata inferioara a diafragmei pelvine si fascia superioara a diafragmei urogenitale ajunge prelungirea anterioara a fosei ischiorectale (fosa ischioanala).i este traversata de: -manunchiul vasculonervos rusinos intern (nervul rusinos. acoperit de fascia lui -inferior.pelvine. -formeaza pliuri radiare in jurul orificiului anal.o prelungire anterioara. ramurile perineale ale nervului femurocutanat posterior ~i nervii anococcigieru. cuprinsa intre cele dona fascii ale sale.o prelungire posterioara prin care tesutul adipos al fosei ischiorectale se continua cu tesutul adipos dintre muschiul fesier mare si muschii pelvitrohanterieni. imediat inferior de arcul tendinos al muschiului ridicator anal.fata medials a muschiului obturator intern inferior de arcul tendinos al ridicatorului anal. 15 .se prezinta sub forma de travee conjunctive care delimiteaza areole pline cu tesut adipos -prin paniculul adipos ~i fascia superficiala tree rarnurile anale ~i perineale superficiale ale nervului rusinos.fascia superficials. artera ~i vena rusinoase interne ). iar la nivelul liniei anocutanate se continua cu mucoasa rectului (linia anocutanata ca si pliurile perianale sunt mai pigmentate decat restul tegumentelor). 1.

Membran~...n A. iliaca extema V. canal · anal M.. obturatoare Ampule rectal a Manunchi vasculonerv os rusinos intern -------~~· Fosa ischiorectala .. iliaca extema .. sfincter anal extern Fosa ischiorectala 16 . _ Peritoneu parietal Manunchi vasculonervos obturator Coxal I\ \....

confine glandele vestibulare mari. care contine dinspre anterior catre posterior clitorisul.3. orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal.Regiunea urogenitala la femeie Limitele regiunii ca ~i regiunile vecine corespund cu cele ale regiunii urogenitale masculine.este strabatut de vagin si uretra. Deosebirea dintre perineul anterior feminin si eel masculin consta In faptul ca diafragma urogenitala feminina este traversata de uretra ~i posterior de ea de vagina.este format de partile anterioare ale muschilor ridicatori anali -inferior de muschiul ridicator anal si superior de diafragma urogenitala patrunde prelungirea anterioara a fosei ischiorectale 1.o continua pe cea a abdomenului -vestibulul vaginal o imparte 1n doua jumatati care invelesc de fiecare parte muschii trigonului ischiobulbar •planul muscular superficial.Regiunca anala la femcic Regiunea anala feminina nu se deosebeste de cea masculina decat prin faptul ca tegumentele nu sunt acoperite de par.este alcatuit din muschii transversi profunzi ai perineului si muschiul sfincter extern al uretrei. triunghiurile ischiobulbare si musculatura planului superficial •planul musculofascial miilociu. cu canalele lor de excretie si este traversat de vasele ~i nervii lor.r== 1. Stratigrafic •paniculul adipos. 17 . labiile mari si labiile mici. intre fetele mediale ale labiilor mici se delimiteaza vestibulul vaginal.la femeie este mai abundent si impreuna cu ramurile superioare ale pubisului.este alcatuit din muschii bulbospongiosi. ischiocavernosi si transversi superficiali ai perineului (ei delimiteaza trigonul ischiobulbar) •spatiul superficial al perineului.In partea inferioara a regiunii pubiene se termina brusc la radacina clitorisului si se continua in partile laterale ale labiilor mari cu paniculul adipos perinea! -fascia superficiala.confine radacinile clitorisului. iar inferior de fascia inferioara a diafragmei urogenitale (la femeie este mai subtire si este strabatuta de vagin. deterrnina formarea muntelui lui Venus (mans pubis) . bulbii vestibulari. acoperit superior de fascia superioara a diafragmei urogenitale. Vulva este alcatuita din doua perechi de pliuri tegumentare dispuse sagital. iar tesutul adipos este mai abundent atat la nivelul paniculului adipos cat ~i in corpul adipos al fosei ischiorectale. iar anterior de acesta de uretra) •spatiul perinea! profund. in partea anterioara se suprapune vulva. iar bulbii vestibulari lnconjoara de-o parte ~i de alta orificiul vaginal.3. care sunt mai proeminente.4.3. care ajung pe fata lor profunda •planul musculofascial profund.

) Raporturi A vand in vedere locul de bifurcatie al aortei abdominale (pe flancul stang al discului intervertebral L4-L5). vasele genitale stangi (care intotdeauna lsi respecta raportul lateral fata de vase le iliace comune) ~i nervul genitofemural stang 18 . obturator. 7 cm. omonima) •lateral -muschiul psoas mare pe care coboara ureterul stang. din acelasi motiv artera iliaca comuna dreapta este mai orizontalizata ~i mai lunga (cca. ca urmare a asezarii aortei abdominale la stanga liniei mediane . superior de bifurcatia acesteia in ramurile terminate -vasele rectale superioare. care corespunde varfului recesului intersigmoidian. insotite de nervii rectali superiori -plexul (nervul) hipogastric superior (radacina stanga) •posterior -corpul vertebrei LS si aripioara sacrala.1. artera ilio-lombara si n.2. raporturile acestora sunt diferite : •artera iliaca comuna stanga: -anterior -peritoneul parietal posterior. Limite -superior -flancul stang al discului intervertebral L4-L5. pe care sunt aplicate cea de-a cincea pereche de vase lombare. lantul simpatic lombar stang. la 1 cm. arterele iliace comune stanga si dreapta ~i artera sacrala medie -inferior . colonul si mezocolonul sigmoid -ureterul stang. 5 cm. artera iliaca comuna stanga are un traiect mai apropiat de verticala. el va trece anterior de artera iliaca comuna stanga.Artera iliaca comuna Artera iliaca comuna este ramura de bifurcatie terrninala a aortei abdominale. uncle arterele iliace comune se bifurca in arterele iliace interne ~i externe Traiect Cele dona artere iliace comune au traiect oblic descendent . fata de cea stanga (cca. uncle aorta abdominala se imparte In ramurile terminate. originea venei cave inferioare. trunchiul lombosacral.ARTERELE PELVISULUI 2.). pe flancul drept al vertebrei LS ~i lungimea diferita a celor doua artere iliace comune. de partea stanga -medial -vasele sacrale medii -plexul hipogastric superior -vasele ~i nervii rectali superiori -vena iliaca cornuna stanga (spre deosebire de cea dreapta care se gaseste posterior de artera iliaca comuna. prin intermediul caruia vine in raport cu ansele jejunale.articulatiile sacroiliace.

genitofemural comuna A./M..iliaca ~-_.psoas mare N ._ extema A.Aorta abdominala Rini chi stang .iliaca intema i· Vase sacrale med ii Arterele iliace comune 19 ...

prin intermediul caruia vine in raport -in dreapta -cu ileonul terminal ~i apendicele vermiform (atunci cand el este mai lung) -in stanga -cu colonul sigmoid si ansele jejunale -retroperitoneal. paralel cu linia terminals a pelvisului sau linia arcuata a osului coxal. vena omonima. in partea dreapta anterior de artera iliaca externa trece ~i ureterul drept (la un centimetru inferior de 20 . Raporturi: -antromedial -este acoperita de peritoneul parietal posterior. anterior de segmentul terminal al arterei iliace externe). peritoneului. anterior de vasele iliace externe. la un centimetru inferior de bifurcatia arterei iliace comune drepte -plexul hipogastric superior (radacina dreapta) •posterior -dinspre superior catre inferior : fata posterioara a arterei iliace comune stangi.I . dinspre medial catre lateral si dinspre posterior catre anterior. originea venei cave inferioare. vasele genitale si nervul genitofemural (ramura lui femurala iese prin lacuna vasculara. la 1 cm. pentru segmentele iliac ~i pelvin ale ureterului Terminale -sunt In numar de doua: artera iliaca externa ~i artera iliaca interna 2. fata anterioara a arterei iliace externe este incrucisata de canalul deferent (la barbat) sau ligamentul rotund al uterului (la femeie).2. De asemenea. prin intermediul caruia vine In raport cu anse ileale -ureterul drept coboara retroperitoneal. inferior de bifurcatia iliacelor comune -vasele genitale drepte -muschiul psoas mare -nervul genitofemural drept Ramuri Colaterale -sunt dificil de individualizat din cauza dimensiunilor lor foarte mici -ele se distribuie ganglionilor lirnfatici din jur. care l~i pastreaza intotdeauna raportul lateral fata de artera iliaca comuna dreapta. venei iliace comune ~i rnuschiului iliopsoas -in mod constant se desprinde o ramura ureterala inferioara. Limite: -superior-articulatia sacroiliacs •inferior-ligamentul inghinal. a cincea pereche de vase lombare ~i corpul vertebrei LS -medial -vasele sacrale medii -plexul hipogastric superior -vase si nervi rectali superiori •lateral -ureterul drept. incrucisand anterior vasele iliace exterene drepte.Artera iliaca externa Artera iliaca externa este ramura de bifurcatie Iaterala a arterei iliace comune.•artera iliaca comuna dreapta: -anterior -peritoneul parietal posterior. de unde se continua cu artera femurala Traiect: are un traiect oblic descendent.

. de la acest nivel segmentul lui abdominal continandu-se cu segmentul pelvin •posterolateral -vine in raport prin intermediul fasciei iliace cu marginea mediala a muschiului psoas mare -medial -vine in raport cu vena ornonima Ramuri l . care uneori este soldata cu hemoragii greu de stapanit (de unde deriva si denumirea de "coroana mortii'' din anatomia clasica) •ramurimusculare -sunt practic ramurile ei terminate. unde se anastomozeaza cu ramurile pubiene din artera obturatoare ipsi. arterele cicumflexe iliace profunde ~i superficiale si arterele lombare 21 . Dispozitia acestui plan pe fata posterioara a ligamentelor inghinal ~i lacunar impune precautie in cura chirurgicala a herniei femurale. pana in dreptul ombilicului. unde ramurile sale terminate patrund in grosimea muschiului drept abdominal ~i se anastomozeaza prin inosculatie cu ramuri din artera epigastrica superioara (ramura din artera toracica interna) Ramurile ei sunt: -artera cremasterica (la barbat) -se desprinde din partea initiala a arterei epigastrice inferioare si patrunde prin orificiul inghinal profund in canalul inghinal.artera epigastrica inferioara -are originea pe fata medials a arterei iliaca externe. care in grosimea muschilor abdomiali realizeaza anastomoze cu ramuri din arterele epigastrice superioare..~i controlaterala cu care formeaza un plan arterial anastomotic retrosimfizar (descris de Farabeuf). si va urea intre aceasta si muschiul drept abdominal. in traiectul lor din canalul inghinal catre pelvis. In acest traiect artera este incrucisata superolateral de canalul deferent (la barbat) sau de ligamentul rotund al uterului (la femeie). retrosimfizar. unde se aseaza posterolateral de elementele funiculului spermatic. bifurcatia arterei iliace comune). posterior de fascia transversalis si superolateral de ligamentul lacunar. in grosimea muschiului cremaster -la iesirea prin orificiul inghinal superficial da ramuri care se distribuie tegumentului de la baza penisului. tunicilor funiculului spermatic ~i scrotului -artera cremasterica sfarseste in bucla de anastomoza dintre artera epididimara posterioara (ramura din artera testiculara) ~i artera deferentiala -artera ligamentului rotund al uterului (la femei) -traverseaza canalul inghinal insotind ligamentul rotund al uterului ~i da ramuri terminale ce se distribuie partii inferioare a vaginului si labiilor mari -ramura pubiana -are traiect transversal. -aflata initial in grosimea tesutului conjunctiv-adipos preperitoneal. pana in apropierea simfizei pubiene si a liniei albe. la cativa milimetri posterior de Iigamentul inghinal.. artera perforeaza foita posterioara a tecii muschiului drept abdominal. retropubian. de unde va avea un traiect transversal spre medial.. unde se anastomozeaza cu cea de partea opusa -ramura obturatoare -are traiect descendent catre canalul obturator. apoi oblic ascendent spre marginea laterala a muschiului drept abdominal.

3. Posterior prezinta raporturi cu vena iliaca interns. Medial are urmatoarele raporturi : 22 . trunchiul lombosacrat si cu fata pelvina a sacrului. pana la nivelul spinei iliace anterosuperioare.artera cicumflexa iliaca profunda -are originea pe fata laterala a arterei iliace externe. In acest traiect artera se gaseste pe peretele posterior al excavatiei pelvine. din aceasta ramura se desprind ramuri pentru muschii lati ai abdomenului si pentru muschiul iliac 2. ceea ce corespunde discului intervertebral L5 . lateral de gaurile sacrale anterioare. Raporturi: Anterior are raporturi cu ureterul ~i apoi cu peritoneul parietal posterior prin intermediul caruia . la acest nivel se anastomozeaza cu ramuri din arterele epigastrice ~i circumflexa iliaca superficiala. descendent posteroinferior. desprinsa uneori din artera iliaca comuna -se desprinde din prima parte a arterei iliace externe si participa la vascularizatia segmentelor iliac si pelvin ale ureterului 3 . paralel cu creasta iliaca. In acest fel artera participa la delimitarea posterioara a fosei ovariene Krause. de-alungul marginii posterioare a ligamentului inghinal.2. oblic. la femeie vine in raport anterior cu ovarul ~i partea infundibulara a trompei uterine. participand astfel la vascularizatia peretelui anterolateral al abdomenului -ramura transversala .S 1 inferior : marginea superioara a marii incizuri ischiadice sau marginea superioara a m. nervul obturator ~i numai in partea superioara se afla si vasele iliace externe. ea desprinzandu-se la acelasi nivel cu artera epigastrica inferioara -are traiect lateral.Artera iliaca interna Limite: superior : articulatia sacroiliaca.5 cm. Lateral de artera se gasesc marginea medials a m.care urea in interstitiul dintre muschii oblic intern si transvers abdominal. psoas mare.). de la nulipare.artera ureterala inferioara -este o ramura inconstanta. uncle se imparte in doua ramuri: -ramura ascendenta . piriform ( corespunde spatiului intervertebral S2 .are traiect catre posterior.S3 ) Traiect: Artera iliaca interna are un traiect scurt (4 . subperitoneal.

uterina e) a. rusinoasa interna) b) Ramuri extrapelvine : . anterior si posterior. primele doua ramuri anterioare ale nervilor sacrali si vasele sacrale laterale ~i medii in plan intraperitoneal. RAMURILE TRUNCHIULID POSTERIOR a.. In ambele cazuri. prin intermediul peritoneului parietal vine in raport in partea dreapta cu ileonul terminal..a. la nivelul limitei ei inferioare. Ramuri : Artera iliaca interna prezinta doua posibilitati de ramiticare : bifurcarea. ombilicala b) a.. vaginala t) (a. ramiticarea directa a capatului ei inferior in ramuri terminate..intrapelvine .Artera fesiera superioara 23 . ramurile terminate se impart dupa teritoriul lor de distributie in : ramuri viscerale ramuri parietale care pot ti : . fesiera inferioara Dupa cum se observa artera rusinoasa interna poate ti considerata atat ramura viscerala cat si parietala.. obturatoare .extrapelvine RAMURILE TRUNCIDULUI ANTERIOR 1. Ramurilc viscerale sunt : a) a. Acest mod de ramiticare este eel mai frecvent. rectala mijlocie d) a.Artera iliolombara b. Ramurile parietale sunt : a) Ramuri intrapelvine: (a. care se impart ulterior in ramurile terminale ale arterei iliace inteme. in doua trunchiuri arteriale.a. vezicala inferioara c) a. iar in partea stanga cu colonul sigmoid.. rusinoasa intema) 2.Artera sacrala laterala c. In plan retroperitoneal cu lantul simpatic sacral.

rusinoasa interna .. coccigian \ -: ·' ~orsa~a a . uretrala penisului (chtonsulm)A. profunda a penisului (clitorisului) A. . iliaca externa \ A.ineala A.I I Aorta abdominala A. ...fesiera 1\ • ' upenoara Lacuna inferioara M.f' ~e. A. iliaca intema 24 A. iliolombara A. .

ombilicala obturatoare rusinoasa interna fesiera inferioara 25 . c) Rr. subperitoneal. deferentiala insoteste canalul deferent pana la coada epididimului unde se anastomozeaza cu ramura epididimara posterioara a arterei testiculare ~i cu a.Artera ombilicala Artera ombilicala este prima ramura a trunchiului anterior. vezicala inferioara. A. Ramuri: Din portiunea permeabila se pot desprinde a) Aa. avand lateral vasele obturatoare pana nivelul fundului vezicii urinare. ureterale Artera vezicala inferioara Artera vezicala inferiora este o ramura variabila a trunchiului anterior al arterei iliace interne. pelvina uncle are un traiect anterior. cu artera vezicala inferioara sau poate avea desprinde din : A. din ea se desprinde de cele mai multe ori a. printr-un trunchi comun. Ea este permeabila in intregime la rat. De asemenea. Ea participa la vascularizatia vezicii urinare dand la barbat ~i ramuri pentru veziculele seminale si prostata. mai exact intre marginea laterala a vezicii urinare ~i ombilic . A. Artera rectala miilocie Origine: Artera rectala mijlocie poate avea ongmea. A. deferentiala . iar la femeie ramuri pentru vagina. antero-medial de ureter ~i incrucisdnd postero-lateral manunchiul vasculo-nervos obturator. In acest mod artera ombilicala ramane permeabila doar in prima ei portiune. A. pe sub ureter. Dupa nastere. vezicale superioare care se distribuie partii superioare a vezicii urinare b) A. care va ridica plica ombilicala rnediala. Are traiect descendent ~i medial. prin ligatura cordonului ombilical ea se oblitereaza in cea mai mare parte. cremasterica. fiind incrucisata. unde realizeaza legatura dintre circulatia fetala ~i placenta.acest segment transformandu-se in ligamentul ombilical.poate avea origine si in a. deferentiala.

ea participa la vascularizatia partii inferioare a vaginei. Ramuri: Ramurile terminale desprinse la nivelul comului uterin sunt : Ramura ovariana Ramura tubara In traiectul ei pe marginea laterala a colului uterin artera uterina da prima sa ramura vaginala . artera rectala mijlocie sau artera uterina. Traiect ~i raporturi : De la origine are un traiect transversal. participand prin anastomoza cu ramurile vaginale ale arterei uterine. Aceasta coboara pe fomixul vaginal. Pe laturile corpului uterin. uneori putandu-se desprinde ~i din : artera vezicala inferioara. sub fascia pelvina parietala superioara. in mod obisnuit. pana la marginea laterala a partii supravaginale a colului uterin.Traiect ~i teritorii de vascularizatie : Artera rectala mijlocie are un traiect descendent. Prin intermediul acestora artera rectala mijlocie se anastomozeaza superior cu artera rectala superioara si inferior cu artera rectala inferioara. artera uterina da numeroase ramuri.ramura cervico-vaginala. pe peretii anterior si posterior ai vaginei. De al nivelul colului uterin ea urea pe marginea laterala a colului ~i apoi a corpului uterin pana la nivelul cornului uterin. care se termina la nivelul musculaturii uterine. pe fata superiora a m. anastomozandu-se cu ramurile arterei vaginale formand. Artera uterina Origine: Artera uterina are originea in trunchiul anterior al arterei iliace interne. in cele doua ramuri terminale. uncle se imparte. cunoscute si sub denumirea de arterele azygos ale vaginei. de asemenea fundul vezicii urinare ~i prostata. prin intermediul arterelor helicine. pana la nivelul partii inferioare a ampulei rectale uncle se imparte in cinci-zece ramuri. doua anastomoze mediane longitudinale. 26 . In acest traiect artera uterina incruciseza anterior ~i superior ureterul. Artera vaginala Artera vaginala poate avea originea in trunchiul anterior al arterei iliace interne. iar la femei se poate imparti intr-o ramura vaginala ~i una rectala. Prin ramurile sale. prin baza ligamentului larg. dinspre lateral spre medial. prin trunchi separat sau trunchi comun cu artera ornbilicala. la formarea arterelor azygos vaginale. La barbati artera rectala mijlocie vascularizeaza. ridicator anal.

patrat femural ~i gracilis. dand ramuri pentru acestia si pentru mm. participa la formarea planului arterial retrosimfizar Farabeuf. ramura posterioara ocoleste marginea posteriora a gaurii obturatoare anastomozandu-se pe ramura ischoipubiana cu cea anterioara. de canalul deferent la barbat ~i de ligamentul rotund al uterului la femeie si de ureter.Artera obturatoare Origine: Artera obturatoare se desprinde separat sau poate avea originea uneori printr-un trunchi comun cu artera fesiera inferioara din trunchiul anterior al arterei iliace interne. In traiectul pelvin ea este acoperita de peritoneul parietal si este aplicata pe fata mediala a m. sub fascia transversalis. Din acesta se individualizeaza posterior de ligamentul lacunar si vasele iliace externe. In spatiul subperitoneal este incrucisata antero-medial. ramuri vezicale pentru fata laterala a vezicii urinare 3.. 2. terminandu-se prin ramuri scrotale sau labiale. situat superior si vena obturatoare situata inferior. Aici prin anastomozele cu cea de partea opusa si cu ramuri din artera epigastrica inferioara. Aceste trei elemente formeaza manunchiul vasculo-nervos obturator. la distanta. B..corona mortis". inferior ~i paralel cu linia terminala a pelvisului pana la nivelul canalului obturator. Artera obturatoare traverseaza canalul obturator impreuna cu nervul obturator. ramura pubiana care are traiect ascendent retropubian. pectineu. ramura anterioara ocoleste marginea anterioara a gaurii obturatoare. obturator intern. Ramuri: A. obturator extern. Prin intermediul peritoneului artera vine in raport antero-medial cu ovarul si cu partea infundibulara a trompei uterine (la nulipare). Ramuri terminale : I. obturator intern. Ramuri colaterale desprinsein traiectul pclvin: I. anastomoza cu ramura obturatoare a arterei epigastrice inferioare . ramuri musculare pentru m. Aceasta ramura se anastomozeaza cu ramurile posterioare ale areterei circumflexe femurale mediate. ajungand posterior de simfiza pubiana. intre membrana obturatoare si m. ridicator anal si psoas mare 2. pe care 11 traverseaza. Ramuri: 27 27 . Traiect ~i raporturi : Are traiect anterior pe peretele pelvin.

ramuri pentru mm. obturator extern, patrat femural si pentru cei
care au originea pe tuberozitatea ischiadica.
Artera acetabulara este cea mai voluminoasa, desprinzandu-se
la originea ramurii posterioare. Ea patrunde pe sub ligamentul
transvers al acetabulului si se distribuie capului femural si
ligamentului capului femural.

2.4.Artera rusinoasa interna
Originea ei este variabila, in functie de modul de bifurcare al arterei iliace
inteme.
Artera rusinoasa interna, ca urmare a traiectului si teritoriilor ei distributie, poate
fi considerata in aceeasi masura ramura viscerala sau parietala, intra sau extrapelvina, Ea
reprezinta ramura de bifurcatie terminala a trunchiului anterior al arterei iliace inteme,
alaturi de artera fesiera inferioara, artera rusinoasa interna avand un calibru mai mic.
Limite:
superior : fata anterioara a m. piriform, in apropierea marginii sale inferioare
inferior : marginea inferioara a simfizei pubiene sau ligamentul transvers al
perineului, unde artera se imparte in cele doua ramuri terminale ale sale.
Traiect:
Artera rusinoasa interna traverseaza succesiv :
pelvisul mic : de la origine merge pa fata anterioara a m piriform, pana la orificiul
infrapiriform
regiunea fesiera : intre orificiul infrapiriform ~i mica incizura ischiadica, ocolind
pe fata posteriora a spinei ischiadice
perineul - posterior : in canalul rusinos intern, din fosa ischiorectala
- anterior : pe fata mediala a ramurii ischiopubiene
Raporturi:
1.

28

La nivelul pelvisului mic artera rusinoasa interna se gaseste in grosimea fasciei
pelvine pariatale, fiind aplicata pe ultimele trei ramuri anterioare ale nervilor
sacrali. Fascia pelvina parietals separa artera rusinoasa interna de ramurile
plexului sacral si de m. piriform.
antero-medial are raport, la distanta, cu ampula rectala
antero-lateral are raporturi cu celelalte ramuri ale trunchiului anterior al
arterei iliace interne, pelxul hipogastric inferior ~i ureterul.
Artera rusinoasa interns se indreapta apoi spre partea cea mai mediala a
orificiului infrapiriform prin care iese din pelvis, intre m. piriform (superior) si
m.
coccigian
(inferior).

28

2. in regiunea fesiera artera rusinoasa interns are eel mai scurt traiect, fiind situata
intre orificiul infrapiriform (prin care iese din pelvis) si mica incizura ischiadica
(prin care reintra in pelvis), ocolind spina ischiadica,
La acest nivel artera este asezata pe fata externa a spinei ischiadice, pe care o
inconjoara posterior, impreuna cu vena ~i nervul omonim (artera este situata la mijloc,
iar nervul medial).
3. La nivelul perineului :
a. Perineul posterior.
Artera rusinoasa interna traverseaza perineul posterior prin fosa
ischiorectala, La acest nivel nervul rusinos incruciseaza artera rusinoasa
interna, asezandu-se apoi superior de ea.
Artera rusinoasa interna impreuna cu vena omonima si nervul rusinos se
aseaza pe fata mediala a m. obturator intern, sub fascia acestuia, care le va
forma un canal musculofibros, numit canalul rusinos intern, descris de
Alcock.
Acest canal se gaseste pe peretele lateral al fosei ischiorectale, pe o linie
situata inferior de arcul tendinos al m. ridicator anal si paralela cu acest arc.

Medial si la distanta, artera vine in raport cu canalul anal, acoperit de m.
sfincter anal extern.
b. Perineul anterior
Artera rusinoasa interna trece printre cele doua planuri musculare sau pe
deasupra planului muscular superior si al fasciei superioare a diafragmei
urogenitale, ajungand la nivelul marginii inferioare a simfizei pubiene, unde
se imparte in cele doua ramuri terminale.
in acest traiect, pediculul vasculonervos se gaseste intr-un canal osteofibros, din prelungirea canalului rusinos descris de Alcock.
Artera rusinoasa interna are de asemenea raporturi mediale ~i la distanta :
la barbat cu varful prostatei, uretra membranoasa ~i bulbul
spongios al penisului
la femeie cu uretra i vagina
Inferior de pediculul vasculoanervos rusinos intern, aplicata pe fata interna
a ramurii ischiopubiene se gaseste :;;i radacina corpului cavernos al penisului,
acoperita de m. ischiocavemos.
Ramuri:
A. Colaterale :
1. Ramuri musculare
Aceste ramuri se desprind la nivelul pelvisului si regiunii fesiere :;;i se distribuie :
m. piriform
mm. gemem
m. fesier mare

29

29

2. Artera rectsla inferioara
Artera rectala inferiora poate fi considerata drept artera perineului posterior.
Origine : Artera poate fi unica sau dubla ~i se desprinde din artera rusinoasa
interns la nivelul fosei ischiorectale, medial de tuberozitatea ischiadica.

Traiect l}i raporturi : Artera rectala inferioara are traiect transversal, dinspre
lateral spre medial, prin tesutul conjunctiv-adipos al fosei ischiorectale, pana la nivelul
peretelui lateral al canalului anal, unde se imparte in doua, trei ramuri.
Ramuri : Acestea se distibuie urmatoarelor structuri :
m. ridicator anal
m. sfincter anal extern
canalului anal
m. fesier mare
partilor moi din jurul orificiului anal
Ramurile arterei rectale inferiore se anastomozeaza cu ramuri din celelalte
artere rectale.

3. Arters prevezicala (vezieala anterioarii - neomolegata in NAI)
Origine : posterior de unghiul subpubian (orificiul subpubian)
Traiect l}i raporturi : Artera are un traiect oblic ~i ascendent, spre fata anterioara
a vezicii urinare. Ea se anastomozeaza cu cea de partea opusa, iar pe fata laterala a vezicii
urinare cu ramuri din arterale vezicale suparioara ~i inferioara,
4. Arters griisoasii (neomologata in NAI)
Origine : se desprinde din artera rusinoasa interna posterior de precedenta.
Traiect l}i raporturi : are traiect posterior de simfiza pubiana ~i se termina in
partea cea mai inalta a spatiului prevezical.
5. Artera perineala
Origine : Anterior de tuberozitatea ischiadica, posterior de m.transvers profund
al perineului.
Traiect l}i raporturi : Artera ocoleste m. transvers superficial sau ii perforeaza,
ajungand apoi in interstitiul dintre fascia inferioara a diafragmei urogenitale ~i fascia
superficiala a perineului.
La acest nivel ea se gaseste intre radacina corpului cavernos, acoperita de m.
ischiocavernos ~i bulbul spongios, acoperit de m. bulbospongios.

3030

30

pe care-l incruci~eaza pe o distanta scurta. care delimiteaza triunghiul ischiobulbar (ischiocavernos. Artera 3131 31 . ajungand pe fata posterioara a uretrei membranoase ~i bulbului spongios la barbat. Traiect ~i raporturi : Artera patrunde intre fasciile superioara si inferioara ale diafragmei urogenitale. transvers profund al perineului. la barbati luand denumirea de ramuri scrotale posterioare. si posterior de bulbul vestibular Ia femeie. glanda bulbouretrala si mm. La femeie artera perineala este mai voluminoasa si vascularizeaza : partile posterioare ale labiilor mari (ramuri Iabiale posterioare) bulbul vestibular glandele Bartholin vestibulul vulvar 6. iar la femei ramuri labiale posterioare. apoi il perforeaza ~i se aseaza postero-lateral de uretra spongioasa. anterior ~i lateral de uretra. anterior de tuberozitatea ischiadica. Teritorii de vasculariaatie : la barbati vascularizeaza bulbul spongios. Ramuri: Colaterale : ramuri musculare pentru mm. ramura perineala superficials pentru tegumentul corespunzator acestui spatiu Terminate: ramuri cutanate care traverseaza fascia superficiala a perineului anterior. Artera este insotitii de ramura profunda a nervului rusinos.Artera este insotita de nervul perineal (ramura din nervul rusinos) ~i de venele omonime. Artera uretrala Origine : se desprinde in apropierea simfizei pubiene Traiect ~i raporturi : Artera traverseaza fascia inferioara a diafragmei urogenitale ~i ajunge pe fata dorsals a corpului spongios. bulbospongios si transvers superficial al perineului). Artera bulbului penisului (la barbat) sau artcra bulbului vestibular (la femeie) Origine : se desprinde din artera rusinoasa interna. sfincter extern al uretrei ~i bulbospongios la femei vascularizeaza ~i bulbul vestibular 7. La barbat artera patrunde in bulbul spongios pe versantul lui postero-superior.

artera perforeaza sau trece superior de ligamentul transvers al perineului si apoi perforeaza ligamentul suspensor al penisului. ischiocavemos si sfincterul extern al uretrei. din care se desprinde putin posterior de orificiul subpubian. aplicata pe fata posterioara a pubisului si simfizei pubiene. apoi abordeaza fata interna a radacinii corpului cavemos. descris de Farabeuf. 8. Ea se indreapta anterior pana In apropierea glandului unde se anastomozeaza cu ramuri din artera uretrala. din care se desprine In apropierea orificiului subpubian. (uretra feminina). Arteradorsala a penisului (a clitorisului) Origine : aceeasi cu precedenta Traiect ~i raporturi : la barbat. uretra spongioasa. Ramuri: ramura posterioara (recurenta) care este subtire ramura anterioara care va continua traiectul trunchiului principal. Artera retrosimfizara (neornologata In NAI) Origine : Artera retrosimfizara este ultima ramura colaterala a arterei rusinoase inteme. Traiect ~i raporturi : Artera trece inferior de ligamentul transvers al perineului. ajungand pe 3232 32 . La femei artera este mai scurta si de calibru mai mic. putin inaintea originii arterei profunde a penisului. mm. Traiect §i raporturi : Artera are traiect ascendent. bulbospongios (bulbul vestibular la femei). de cele mai multe ori. Terminate 1. 2. In doua ramuri. Teritorii de distributie : Artera se anestomozeaza cu ramuri din artera obturatoare ~i epigastrica inferioara participand la formarea planul arterial retrosimfizar. In care patrude si uncle se imparte. Artera profunda a pcnisului (a clitorisului) Originc : impreuna cu artera dorsals a penisului sau clitorisului este ramura de bifurcatie terminals a arterei rusinoase inteme. uncle se anastomozeaza cu ramun din arterele profunde ale penisului. B.ajunge pana In apropierea glandului. Teritorii de distrjbutie : Vascularizeaza corpul spongios. paralel cu linia mediana.

. care inconjoara fata laterala a corpului cavernos si apoi corpul spongios ramuri superficiale care se distribuie invelisurilor penisului De la nivelul cercului arterial din santul balanopreputial se desprind doua grupuri de ramuri : ramuri profunde pentru gland ramuri superficiale pentru preput La femei. in care patrunde pe fata lui dorsals ramuri cavernoase laterale care patrund pe fata laterals a corpului cavernos ramuri lungi (in numar de 8-1 O).. Ramuri: artera presimfizara (neornologata in NAI). fata dorsals a penisului.. La acest nivel se gaseste lateral de vena dorsala profunda a penisului si medial de nervul dorsal al penisului. anterior de simfiza pubiana ramuri scurte. sub fascia peniana profunda. destinate corpului cavernos. dintre ramurile sale individualizandu-se doar ramuri circumflexe care vascularizeaza glandul ~i preputul clitorisului. unde formeaza impreuna cu cea de partea opusa un cerc arterial.. impreuna cu care formeaza manunchiul vasculonervos dorsal al penisului. in santul dorsal al corpului cavernos.. artera dorsala a clitorisului este mai scurta si mai subtire. 33 33 33 . Artera are apoi traiect anterior pana in santul balanopreputial. care are traiect ascendent. ele reprezinta arterele circumflexe ale penisului.

:?i postganglionare au loc mai ales in ganglionii parasimpatici intramurali din peretii organelor de destinatie). plexuri periarteriale care ajung la organele pelvine. Raporturi: -anterior. Aceste plexuri poarta numele acestor organe.1. Cele doua radacini se unesc anterior de promontoriu. se formeaza prin unirea a doua radacini. Eferenfe: -musculare. dreapta si stangii. Acesta are un traiect scurt. numit ~i nervul presacrat al lui Cotte sau interiliac al lui Delmas.3. 34 34 34 . care formeaza apoi asa numitii nervi erectori sau ergenti.Aferente parasimpatice : au originea reala medulara.marginea anterioara a plexului ajunge pana in dreptul fundului vezicii urinare -posterior-marginea posterioara a plexului ajunge in apropierea fatei anterioare a sacrului. 2. care au originea in ganglionii simpatici lombari 3 ~i 4. inferior de bifurcatia aortei.desprinse din ganglionii simpatici sacrali 2 ~i 3 Plexul hipogastric superior. descrisi de Eckard (nervii splahnici pelvini). 83 ~i 84.INERV ATIA ORGANELOR GENIT ALE 3. in nucleul intermediolateral Tl0-L2 si sunt aduse pe doua cai: -aferente simpatice lombare. cu axul lung anteroposterior de aproximatix 4 cm.aduse de plexul hipogastric superior -aferente simpatice sacrale. Toate aceste fibre eferente ale plexurilor hipogastrice inferioare formeaza in jurul ramurilor arteriale ale arterei ilace inteme. Aceasta lama nervoasa are forma patrulatera. anterior de sacru :?i se imparte in doua ramuri. osoase si vasculare-destinate formatiunilor pelvine corespunzatoare -viscerale: -simpatice-postganglionare -parasimpatice-in marea majoritate preganglionare (sinapsele intre fibrele pre. ridicator anal -superior-corespunde peritoneului excavatiei pelvine Aferente: l. dreapta :?i stanga care due mai departe fibrele spre cele doua plexuri hipogastrice inferioare. in nucleul parasimpatic pelvin S2S4. respectiv plexurile rectal. si inaltimea de aproximativ 3 cm. uterin. Plexurile hipogastrice inferioare Plexurile hipogastrice inferioare sunt doua lame nervoase (formate din fibre nervoase :?i ganglioni vegetativi) situate pe laturile organelor pelvine :?i in grosimea tesutului conjunctiv-adipos al spatiului pelvis-subperitoneal.Aferente simpatice: au originea reala medulara. prostatic ~i vezical. Aceste fibre ajung la plexurile hipogastrice inferioare pe seama ramurilor anterioare ale nervilor spinali sacrali S2. vaginal. in dreptul gaurilor sacrale anterioare 2 si 3 -inferior-corespunde m. formand plexul hipogastric superior.

. ~ erente parasimpatice sacrale (nn../ ~---.··/·· ---~: .. iliaca comuna -----:-:.fibre preganglionare Plexul hipogastric inferior 35 35 35 ..fibre postgang~e ...r \ Ganglioni parasimpatici L I i / Aferente simpatice· sacrale.Aorta abdominala----~ A...I .. '.. r" N. erigenti) .. hipogastric superior simpatic sacral -I I I / •-I .

iliaca comuna A.iliaca---~ externa A.Aorta abdominala A. sfincter anal extern 36 36 36 .iliaca interna Plex hipogastric inferior Plexuri hipogastrice inferioare intern M.

trece posterior sau perforeaza marginea posterioara a m. Nervul perineal superficial se uneste prin ramuri comunicante cu ramuri perinealele ale nervului cutanat femural medial. precum ~i fibre vegetative simpatice si parasimpatice. pubovaginal. ischiocavernos pana in partea anterioara a trigonului ischiobulbar unde perforeaza fascia superficiala ~i inerveaza tegumentul scrotului sau labiilor mari in partea lor laterala. sfincter vezical si m. transvers profund. Nervii vezicali inferiori : se unesc cu ramuri din plexul hipogastric ~i inerveaza m. coboara lmpreuna cu vasele rectale inferioare prin fosa ischiorectala spre m. transvers superficial al perineului. merge pe marginea mediala a m. Ramuri situate inferior de diafragma pelvina : a. Apoi devine superficial ~i se indreapta anterior ~i medial impreuna cu o ramura superficials a arterei perineale. Ramuri musculare pentru muschii ridicator anal ~i coccigian. d. Inerveaza acest muschi si tegumentele anusului. ridicator al prostatei. 2. b.3.senzitiv. . nervul se imparte in urmatoarele categorii de ramuri : 1. b.nervul perineal superficial . . Inerveaza tegumentele din partea mediala a perineului.Nervul rusinos Nervul rusinos este un nerv mixt. sfincter anal extern. Ramuri vaginale : se unesc cu ramuri din plexul hipogastric si inerveaza partea superioara a vaginei ~i m. La formarea lui participa : ramura anterioara a lui S4 ramuri comunicante din ramurile anterioare ale lui S2 si S3 ganglionul simpatic S4 plexul hipogastric inferior Traiect !Ji raporturi : Nervul rusinos formeaza impreuna cu vasele rusinoase interne manunchiul vasculo-nervos rusinos (vezi artera rusinoasa interna). Nervii rcctali inferiori : provin din S3-S4 . Nervii perineali : sunt in numar de 2-3 si se desprind din nervul rusinos la nivelul marginii posterioare a m. ridicator anal.senzitiv. in alcatuirea lui intrand fibre senzrtive si motorii somatice.nervul perineal lateral .2. Ramuri situate superior de diafragma pelvina : a. Nervii rectali medii : se unesc cu ramuri din plexul hipogastric si inerveaza partea inferiors a ampulei rectale ~i m. c. 37 37 . In partea posterioara a canalului rusinos Alcock.

transvers profund al perineului sau chiar profund de fascia inferioara a diafragmei urogenitale. c. transvers profund al perineului ~i sfincter extern al uretrei. d. <land ill traiectul sau ~i ramuri pentru corpii cavernosi 9i planurile superficiale.. trece profund de m. El inerveaza mm. in partea anterioara a ramurii ischiopubiene asezandu-se lateral de ele. In acest traiect are directie postero-anterior prin partea mediala a trigonului ischiobulbar. . ajunge inferior de simfiza pubiana ~i se aseaza in santul de pe fata dorsala a penisului (clitorisului). 38 38 . La nivelul perineului anterior el se gaseste impreuna cu vasele rusinoase inteme pe fata mediala a ramurii ischiopubiene.neului.motor. Nervul inconjoara in spirala vasele rusinoase. Terminale: . intre corpii cavernosi.ramura mediala .nervul perineal profund . Ramuri: Colaterale : pentru mm. de pe fata dorsala a penisului. bulbocavernos si sfincter extern al uretrei. Nervul dorsal al penisului (clitorisului) este situat lateral de artera dorsala a penisului (clitorisului) ~i ajunge la nivelul glandului unde se imparte in ramurile terminale. Nervul dorsal al penisului (al clitorisului) : continua anterior si medial traiectul nervului rusinos. La femeie nervul dorsal inerveaza clitorisul ~i preputul. Nervul trece apoi anterior sau printre fibrele ligamentului transvers al peri. <land si ramuri pentru labiile mari si mici.inerveaza planurile superficiale si profunde de la nivelul fetei laterale a penisului. Nervii scrotali posteriori (labiali posteriori) : sunt ramuri superficiale ale nervului rusinos ~i inerveaza tegumentul fetei posterioare a scrotului sau a labiile mari.se termina la nivelul glandului si preputului. transvers superficial ~i profund al perineului. ischiocavernos.ramura laterala . superior de insertia fasciei superioare a diafragmei urogenitale.

Endocrina : secretia de hormoni androgeni (testosteron) ~i in mai mica masura de estrogeni. mai jos decat eel drept.este portiunea cea mai voluminoasa si adera la nivelul extremitatii superioare a testiculului prin intermediul ligamentului epididimar superior corpul epididimului . Spcrmatogenetici : formarea gametilor masculini (spermatozoizi). de catre celulele intestitiale. Couflguratie externa : Testiculul are forma ovoidala.APARATUL GENITAL MASCULIN 4. astfel !neat polul superior este orientat anterior ~i lateral.Testiculul si epididimul Testiculul reprezinta glanda genitala masculina.5 cm. testiculul stang este situat cu 1 cm. Marginea posterioara priveste superior ~i lateral. care are loc la nivelul tubilor seminiferi contorti b. De obicei. Testiculele sunt situate in scrot. in timp ce fata mediala. Latime : 2-2. Fata laterala este convexa ~i este orientata usor posterior. este rectilinie ~i reprezinta hilul organului. Grosime : 3 cm. o greutate de aproximativ 20-30 gr si prezinta: doua fete : laterala ~i rnediala doua margini : anterioara ~i posterioara doua extremitati (poli): superioara si inferioara Axul sau lung are o directie intermediara. Marginea anterioara este orientata antero-inferior ~i este convexa. El este un organ pereche ~i tndeplineste doua functii : a. plana sau convexa priveste usor anterior. Epididimul Epididimul este un organ anexat testiculului. putand fi palpate cu usurinta.1. De asemenea la nivelul acestei margini se gaseste epididimul. prezentand urmatoarele elemente : capul epididimului . de forma unei virgule.4. Dimensiuni : Lungime: 4-5 cm.se arcuieste peste marginea posterioara a testiculului avand in sectiune forma prismatic-triunghiulara 39 39 .

Vezica urinara Sirnfiza pubiana Vezicula serninala . Corp cavemos Corp spongios Testicul Aparat urogenital CS 40 40 .

' Lobuli testiculari Structura testiculului si epididimului Plex venos pampiniform Fascia cremasterica Canal deferent A.Reteaua testiculara ..~ ' Tubi seminiferi contorti -.cremasterica Funiculul spennatic .sectiune 41 41 .deferentiala Plex venos posterior . '.

o serie de septuri care impart parenchimul testicular in 200-300 de lobuli. Fiecare lobul este alcatuit din urmatoarele elemente : 1-3 tubi seminiferi contorti la nivelul carora are loc spermatogeneza celulele Leydig care formeaza glanda diastematica a testiculului cu rol in secretia de testosteron. dupa inchiderea canalului peritoneo- vaginal.artera cremasterica l. albsidefie numita albuginee. Ea se desprinde de pe fata anterolaterala a aortei sub originea arterelor renale (aproximativ in dreptul vertebrei L 1 ).L . Pe marginea posterioara a testiculului.artera deferenriala 3. Tubii seminiferi drepti se anastomozeaza formand reteaua testiculara (rete testis). In jurul albugineei se gaseste tunica vaginala a testiculului. cu varful situat spre mediastinul testiculului. La acest nivel albugineea prezinta o ingrosare numita mediastinul testiculului. albugineea este traversata de vasele si nervii testiculului. din care pleaca septurile testiculului. Lobulii au forma piramidala. Tubii seminiferi contorti se unesc spre marginea posterioara a testiculului ~i formeaza tubii seminiferi drepti . Vascularizatia testiculului ~i epididimului Vaseularizatia arterials Complexul epididimotesticular prezinta trei surse de vascularizatie: 1. se continua. intre el ~i epididim. lateral.cate unul pentru fiecare lobul testicular. la suprafata. lama viscerala a tunicii vaginale se insinueaza formand un san] numit sinus epididimar. f'ara o limita neta cu canalul deferent Testiculul ~i epididimul sunt acoperite fiecare. 42 . Medial si posterior. de o teaca fibroasa. la nivelul mediastinului.Artera testicularii Origine Artera testiculara este o ramura colaterala a aortei abdominale. La nivelul tubilor seminiferi drep]i si rete testis nu au loc procese de spermatogeneza. la nivelul hilului.coada epididimului . Extremitatea inferioara a testiculului ~i coada epididimului raman extravaginal si adera la fascia spermatica interna prin intermediul ligamentului scrotal (rest embrionar al gubernaculum testis).artera tesriculara 2. Conflguratie Interns : Albugineea trimite in interiorul testiculului.este legata de polul inferior al testiculului prin ligamentul epididimar inferior. care rezulta din peritoneul antrenat in timpul procesului de descensus testis.

medial de capul epididimului.Traiect Artera are un traiect oblic. traverseaza cele doua segmente ale funiculului sperrnatic (inghinal ~i scrotal). Artera testiculara stanga coboara retroperitoneal. ~i ajunge la nivelul extremitatii superioare a testiculului. In funiculul spermatic artera deferentiala se afla posterior de canalul deferent. Artera cremasterica patrunde intre tunicile funiculului spermatic participand la vascularizatia acestora. De Traiect Inca de la origine artera se alatura canalului deferent. ea se poate desprinde ~i din artera vezicala superioara. asemenea. unde se anastomozeaza cu artera deferentiala. medial de capul epididimului se lmparte In dona ramuri epididimare: anterioara ~i posterioara. 3. fiind situata anterior de canalul deferent. Artera testiculara dreapta coboara posterior de partea orizontala a duodenului. 2. La nivelul extremitatii superioare a testiculului. la nivelul orificiului profund este incrucisata inferomedial de vasele epigastrice inferioare. mai rar. In acest traiect incruciseaza anterior ureterul si mai inferior ~i nervul genitofemural. In tot acest traiect abdominal da ramuri capsulei adipoase a rinichiului si ureterului. descendent ~i lateral. asezata pe fata anterioara a rnuschiului psoas mare. pana la coada acestuia. Artera deferentiala ajunge pana la nivelul cozii epididimului unde se anastomozeaza cu ramura epididimara posterioara din artera testiculara. Ramura epididimara posterioara coboara pe marginea posterioara a testiculului. Inferior trece apoi posterior de colonul ~i mezocolonul sigmoid. ea sffir~e~te in arcada de anastomoza dintre artera testiculara ~i artera deferentiala. Artera patrunde impreuna cu canalul deferent prin orificiul profund al canalului inghinal intre elementele funiculului sperrnatic. 43 .Artera cremasterica Artera cremasterica are originea in artera epigastrica inferioara.Artera deferentiala Origine Artera deferentiala se desprinde obisnuit din artera vezicala inferioara. retroperitoneal. medial de epididim. din segmentul in care aceasta trece inferomedial de orificiul profund al canalului inghinal. posterior de vena mezenterica inferioara si de arterele sigmoidiene si colica stanga. posterior de vasele colice ~i ileocolice drepte ~i ileonul terminal. incruciseaza anterior vena cava inferioara si coboara retroperitoneal.

i A.A.deferentiala Canal Tes ti cul Coada Arterele testiculului si epididimului Aorta abdominala A.cremasterica A.cremasterica Ramura epididimara anterioara A..iliaca comuna A..iliaca extema A.testiculara _ A.epigastrica inferioara ---_.vezicala inferioara 44 .

o cale care urmeaza septurile interlobulare 2. Vascularizatia limfatica Limfaticele testiculului : La nivelul parenchimului testicular se remarca prezenta a doua retele limfatice : reteaua limfatiea peritubulara. inferior deschiderii venei suprarenale stangi. o cale reprezentata de vasele limfatice care perforeaza albugineea si apoi merg pe cele dona fete ale testiculului spre marginea posterioara a acestuia. Vena testiculara are traiect invers arterei testiculare si se varsa in vena cava inferioara (in dreapta) sau in vena renala stanga (in stanga). •grupul anterior/predeferential/pampiniform se afla la originea venelor testiculare.este mai slab reprezentat. Locul de varsare diferit al venei testiculare in stanga (in vena renala) este una din cauzele care stau la baza aparitiei varicocelului cu o mai mare frecventa in partea stanga datorita : •deschiderii in unghi drept a venei testiculare stangi in vena renala stanga ~i apoi a acesteia in vena cava inferioara. Aceste colectoare limfatice prezinta urmatoarele posibilitati de drenaj : de-a lungul vaselor testiculare spre ganglionii latero-aortici drepti ~i stangi si ganglionii pre-aortici din jurul aortei descendente abdominale. Venele profunde sunt reprezentate de vene scurte cu originea in capilarele testiculului si care converg catre mediastinul acestuia uncle vor forma venele centrale. Acesti ganglioni 45 45 . fata de care sunt situate la nivelul funiculului spermatic intr-un plan superficial. Cele doua retele limfatice dreneaza limfa spre hilul testicular de pe marginea posterioara a acestuia pe dona cai : 1. in peretii tubilor seminiferi. contorti ~i drepti. venele se impart in doua grupuri: anterior si posterior. Venele superficiale incep la periferia lobulilor testiculului de uncle perforeaza albugineea ~i au traiect catre marginea posterioara a testiculului pe sub foita seroasa viscerala uncle se unesc cu venele profunde. cu un curent sangvin opus -prezenta colonului sigmoid in stanga care poate comprima in unele circumstante vena testiculara stanga •grupul posterior. Acest grup aduna sangele venos de la coada ~i corpul epididimului ~i se varsa in vena epigastrica inferioara. De la nivelul hilului testiculului se formeaza vasele colectoare limfatice care insotesc vasele sangvine. precum si datorita prezentei venei renale stangi in pensa aortomezenterica -deschiderii venei testiculare stangi. in tesutul interstitial reteaua limfatica canalieulara.Vascularizafia venoasa Venele testiculului pot fi sistematizate in vene superficiale ~i profunde. Patrunse in funiculul spermatic.

Fibrele senzitive ale acestui plex asigura sensibilitatea albugineei si a tunicii vaginale Fibrele motorii au rol vasoconstrictor si determina contractia musculaturii ductelor eferente ~i a ductului epididimar in momentul eliminarii lichidului seminal. Aceste vase limfatice penetreaza albugineea si se aduna pe suprafata epididimului. 46 46 . spre ganglionii aortico-abdominali. Se constata astfel prezenta anastomozelelor dintre vasele limfatice ale testiculului si limfaticele epididimului.prezinta numeroase anastomoze cu grupele ganglionare invecinate. Inervatiatesticulului ' Inervatia testiculului este asigurata de ramuri vegetative provenite din plexul testicular. de-a lungul arterei deferentiale si canalului deferent. parietale ~i viscerale. cele de la nivelul corpului si cozii epididimului se gasesc In jurul arterei epididimare posterioare si insotesc artera deferentiala (spre ganglionii iliaci interni) si artera cremasterica (spre ganglionii iliaci extemi). De asemenea. drenajul limfatic superior. spre ganglionii iliaci externi. face posibila prezenta numeroaselor anastomoze cu vasele limfatice perirenale ~i suprarenale. spre ganglionii iliaci intemi (hipogastici) de-a lungul arterei cremasterice. supra. unde vor forma eel putin doua grupuri : cele de la nivelul capului epididimului se gasesc In jurul arterei epididimare si apoi insotesc vasele testiculare.~i subiacente. Limfaticele epididimului: Originea limfaticelor epididimului este reprezentata de vase limfatice situate intre canalele eferente. spre ganglionii aortico-abdominali. Epididimul este inervat si de fibre nervoase provenite de la nivelul plexului deferential.

Ele formeaza impreuna cu canalul epididimar capul epididimului. 2.Vestigii embrionare anexate testieulului ~i epididimului . Paradidimul (organul Giraldes) este un rest al tubilor mezonefrotici. fiind situat la nivelul funiculului spermatic. drepti si reteaua testiculara. b. 4. Caile spermatice intratesticulare. Apendicele testlculului (hidatida sesila Morgagni) este un rest al extremitatii craniene a ductului paramezonefrotic Millier. Canalul (ductul) epididimar Canalul epididimar este foarte sinuos avand o lungime de 6. Primul canal eferent este eel mai voluminos si descrie un arc de cerc in care se varsa celelalte. la nivelul sau deschizandu-se celelalte canale eferente.7 m. c. uretra Canalele (ductele) eferente Canalele eferente sunt in numar de 15-20 ~i au o lungime de 15-20 cm. Acestea sunt formate din : ductele eferente ductul epididimar ductul deferent ductul ejaculator e. El continua primul canal eferent. a. c. d. 47 . Acest rest embrionar are forma unei vezicule mici. Calibrul canalelor eferente descreste pe masura ce se indeparteaza de testicul. b. Acestea sunt formate din tubii seminiferi spermatice extratesticulare . superior de capul epididimului. Apendicele epididimului (hidatida pediculata Morgagni) este un rest al extremitatii superioare a ductului mezonefrotic Wolff.2. Caile a. Canalul epididimar formeaza corpul si coada epididimului.Caile spermatice Caile spermatice pot fi sistematizate ln functie de localizarea lor in doua categorii : 1. Apendicele epididimului este o vezicula legata prin intermediul unui pedicul de capul epididimului ~i situata in apropierea hidatidei sesile. situata la nivelul capului epididimului sau a polului superior al testiculului.

Canalul deferent prezinta trei segmente. canalul deferent prezinta o dilatare numita ampula deferentiala. El se intinde de la coada epididimului (de unde continua canalul epididimar) pana la nivelul fundului vezicii urinare uncle se uneste cu canalul excretor al veziculei seminale formand canalul (ductul) ejaculator. In ultima sa parte. In acest traiect canalul deferent trece pe partea laterala a vezicii urinare. segmentul abdomino-pelvin este situat intre orificiul inghinal profund ~i fundul vezicii urinare. Acest segment prezinta doua parti : a. Raporturile ampulei deferentiale : anterior : fundul vezicii urinare posterior : ampula rectala medial : ampula deferentiala de partea opusa. partea abdominala strabate orificiul inghinal profund ~i formeaza o curba concava medial. b. partea serotala este situata intre capul epididimului si orificiul inghinal superficial b. impreuna cu care delimiteaza trigonul interampular lateral : vezicula seminala 48 48 . 2. in acest traiect fiind intersectat inferomedial de artera epigastrica inferioara. segmentul funicular este situat in grosimea funiculului spermatic si are doua parti : a. paralel cu marginea posterioara a testiculului si medial de epididim. Canalul deferent coboara apoi spre prostata.Canalul (ductul) deferent Canalul deferent are o lungime de 50 cm. partea pelvfna continua postero-inferior traiectul partii abdominle. ajungand in grosimea septului recto-vezical. partea inghinala este situata impreuna cu celelalte elemente ale funiculului sprematic in canalul inghinal 3. segmentul epididimar are traiect ascendent (dinspre coada epididimului spre capul acestuia). in functie de regiunile pe care le strabate : 1. si un calibru de 2 mm. intersectand anterior ureterul si artera ombilicala. Apoi se indreapta posteroinferior incrucisand medial vasele iliace exteme.

iliaca Vase . l epigastnce \ inferioare \ deferent r _. . iliaca interna V. iliaca comuna Creasta iliaca A.A.. Canal ejaculator Epididim Canalul deferent 49 49 ..

dechizandu-se in uretra prostatica la nivelul unei proeminente pe peretele posterior al acesteia. Ductul ejaculator strabate prostata oblic spre inferior. cu originea. altele decat artera deferentiala -ramuri desprinse din artera testiculara ill traiectul sau pe fata anterioara a canalului deferent -artera cremasterica Vascularizatia venoasa Venele sunt tributare plexului venos prostatic. anterior ~i medial. ill artera vezicala inferioara. la acest nivel avand un diametru de 0. dupa ce acesta primeste canalul excretor al veziculei seminale. sangele venos ajunge in vena rusinoasa interna.5 mm. realizand o importanta anastomoza cu arterele cremasterica ~i testiculara. ~i un calibru de 2 mm. numita colicul seminal. prin vene vezicale inferioare ~i vene rectale mijlocii. Vascularizatia limfatica Originea vaselor limfatice ale canalului deferent este la nivelul tunicii musculare a acestuia. lateral de utriculul prostatic. practic canalulul deferent. se realizeaza numeroase anastomoze cu vasele limfatice ale testiculului si epididimului. de obicei. Exista posibilitatea derivarii sangelui venos si spre vena epigastrica inferioara. De asemenea. mai rar in artera vezicala superioara.r Vascularizatia canalului deferent Vaseularizatia arteriala Principala sursa de vascularizatie arteriala a canalului deferent este reprezentata de artera deferentiala. Artera deferentiala insoteste canalul deferent pe toata lungimea acestuia. Reteaua limfatica musculara este mai bogata la nivelul primei ~i ultimei parti a canalului deferent ~i mai saraca la nivelul parpi mijlocii. Vasele colectoare limfatice dreneaza limfa de-a lungul arterei deferentiale (spre ganglionii iliaci interni) ~i de-a lungul arterei cremasterice (spre ganglionii iliaci externi). 50 50 . ea este de asemenea o sursa importanta de vascularizatie pentru testicul si epididim. are o lungime de 2 cm. Calibrul scade pe masura ce se apropie de deschiderea sa la nivelul uretrei. Surse secundare de vascularizatie ale canalului deferent sunt reprezentate de: -ramuri din artera vezicala inferioara. din care. Canalul (ductul) ejaculator Ductul ejaculator continua.

situate posterior de canalul deferent printre aceste elemente se afla ramura genitala a nervului genito-femural 51 51 . El are doua cai: calea aferenta. care deriva din structurile peretelui abdominal si care se vor continua la nivelul scrotului invelind testiculul ~i epididimul.. de aparare care consta in ridicarea testiculului.4. cremaster si care deriva din aponevrozele si mm. dupa care coboara In scrot. oblic extern.3. trecand prin canalul inghinal. situate anterior de canalul deferent arterele deferentiala si cremasterica ~i plexul testicular posterior. 3. care are o pozitie centrala artera testiculara si plexul pampiniform. oblic intern ~i transvers abdominal. eel stang fiind mai lung decat eel drept cu aproximativ un centimetru (testiculul stang este situat mai jos decat eel drept) ~i se intinde de la capul epididimului pana la orificiul inghinal profund.Funiculul spermatic Funiculul spennatic are forma unui cordon care suspenda testiculul. fascia spermatiea externa este o lama subtire care deriva din aponevroza m.reprezentata de ramura femurala a nervului genitofernural calea eferenta. 1. la stimularea fetei supero-mediale a coapsei ( muschiul cremaster nu poate fi contractat voluntar). fascia cremasterica este o lama de tesut conjunctiv in grosimea careia se gasesc fibre musulare ce formeaza m. oblic intern ~i transvers abdominal • capatul medial : fibre inserate pe tuberculul pubic insertia are forma unui hamac In lungul funiculului spermatic Reflexul cremasteric este un reflex cutanat. Muschiul cremaster : originea • capatul lateral : fibre provenind din mm.reprezentata de ramura genitala a nervului genitofemural. Lungimea sa este de aproximativ 15 cm. 2. Funiculul spennatic prezinta doua segmente : segmentul scrotal situat la nivelul scrotului segmentul inghinal situat In canalul inghinal Tunicile funiculului spermatic Funiculul spennatic este invelit de trei tunici. fascia spermatica interna este rnai groasa si deriva din fascia transversalis Continutul funiculului spermatic canalul deferent. Funiculul spennatic prezinta invelisuri rezultate din structurile peretelui abdominal traversate In unna procesului de descensus testis : testiculul se formeaza In regiunea lombara.

.Diafragma M.transvers abdominal M..~!':~/lombar i'.patrat ·.oblic extern M. --.-11 M.oblic intern I . ~·~j \ 1/:\ 'll ! Peritoneu parietal posterior M.iliac Fascia Canal inghinal Canal peritoneovaginal Fascia spermatica extema Fascia spermatica intema Tunica vaginala a testiculului Procesul de coborare a testiculului 52 52 .

Primele doua corespund clinic uretrei posterioare (pelvine). are traiect antero-inferior trecand pe sub simfiza pubiana. Curbura posterioara este fixa. uretra prezinta trei parti : 1. uretra spongioasa.4.. Segmentele uretrei Din punct de vedere anatomic. uretra prezinta : a. fiind orientata antero-superior. uretra membranoasa cu lungimea de 1 cm. de aproximativ 10 cm. In canalul inghinal are raporturi cu peretii acestuia si cu ramuri ale nervului iliohipogastric. Anterior de simfiza pubiana uretra i~i schimba din nou directia avand traiect descendent. prezentand trei dilatatii ~i avand un diametru de 8-10 mm. 4. partea cea mai lunga. respectiv 10-12 mm. iar cea anterioara este concavapostero-inferior ~i dispare atunci cand penisul este in erectie. 3.r Raporturi extrinseci La nivelul orificiului superficial al canalului inghinal funiculul spermatic este situat intre vasele rusinoase externe. De la origine. calibrul uretrei nu este uniform. o parte libera situata la nivclul pcnisului 52 53 . la nivelul dilatatiilor Limite Uretra incepe la nivelul orificiului uretral al vezicn urmare ~i se termina la orificiul uretral extern (meatul urinar extern). iar uretra spongioasa corespunde uretrei anterioare (peniene). Dimensiuni lungime : 14-16 cm. uretra prostatica cu o lungime de 3 cm. 2. impreuna cu corpul spongios al penisului si prezentand astfel cea de-a doua curbura (curbura anterioara). indreptandu-se apoi anterior. impreuna cu corpul spongios al penisului si descriind astfel o prima curbura (curbura posterioara). o parte fixa situata intre prostata ~i perincu b. Din punct de vedere al mobilitatii. U retra masculina Uretra masculina este o cale genito-urinara.

Anse Prostata extern ejaculator a uretrei Sectiune mediosagitala bazin CS 54 .I .

Ea strabate prostata de la baza spre van. uretra prostatica are directie aproape verticals. Aceste glande sunt mai numeroase la nivelul peretelui anterior. 2. concave posterior. uretra spongioasa patrunde in corpul spongios pe fata lui superioara. Acesta formeaza un inel complet. precum ~i orificiile glandelor uretrale. La nivelul acestei creste se afla o proeminenta numita coliculul seminal. in profunzimea acestuia. 3. fiind mai apropiata de versantul anterior al glandei. Intre coliculul seminal ~i peretii laterali ai uretrei se delimiteaza doua depresiuni numite sinusuri prostatice.una la nivelul glandului penisului. numita creasta uretrala. Anterior are raporturi cu ligamentul transvers al perineului ~i cu plexurile venoase vezico-prostatice. numita fundul de sac (recesul) bulbului . uneori fiind situata chiar pe fata anterioara a acesteia. Posterior de uretra se gasesc glandele bulbouretrale ~i centrul tendinos al perineului. uretra membranoasa este situata intre varful prostatei ~i corpul spongios al penisului. uretra prostatica prezinta pe peretele posterior o creasta sagitala. 3. In portiunea ei de deasupra coliculului seminal este inconiurata de sfincterul intern (neted) al uretrei (sfincterul vezicii urinare). numita fosa naviculara La nivelul recesului bulbului se afla cele doua orificii de deschidere ale glandelor bulbouretrale Cowper. uretra spongioasii prezinta doua dilatatii : . din timpul ejacularii. Lacunele uretrale Morgagni sunt depresiuni ale mucoasei. la 1-2 cm. Conflguratie interna 1. strabate diafragma urogenitala ~i este inconjurata de sfincterul uretral extern.utriculul prostatic. uretra membranosa prezinta mai multe plici rezultate din bifurcarea crestei uretrale. unde se deschid glandele prostatice. Pe peretele dorsal al uretrei. asezandu-se ulterior central. care prezinta deschiderea in fund de sac a unui mic canal . 55 . imediat sub colul vezicii urinare. iar pe de alta parte impiedica refluxul spermei in vezica urinara. Functia sfincterului intern al uretrei este dubla: pe de o parte asigura contentia vezicii urinare. de meat.Traiect ~i raporturi 1. sapate oblic in peretele uretral. fiind usor convexa anterior. se gaseste o plica transversala care formeaza valvula fosei naviculare. iar mai jos este format din fibre semicirculare.una la nivelul bulbului penisului. cu o grosime de aproximativ 5-10 mm. De o parte si de alta a deschiderii utriculului prostatic se gasesc cele doua orificii de deschidere ale canalelor ejaculatoare.. 2.

::::. ~~ .r c.... . ~--=-~·-.~... ·~...• 1~. -·~.:.Uretra membranoasa Utricul prostatic Radacina Bulb spongios Corp cavernos Corp spongios ... ' Uretra masculina .·=!'-'.: :_~··.:.

4. iar Raporturi anterior se afla fundul vezicii urinare posterior corespund rectului. anterior si medial. Vaseularfzatia veziculelor seminale Vascularizatia arterials Arterele care iriga vaziculele seminale sunt reprezentate de ramuri subtiri cu originea in artera vezicala inferioara ~i artera rectala mijlocie. Vascularizaria venoasa Venele sunt tributare plexurilor venoase vecine. Vaseularizatia limfaticii Vezicula seminala prezinta doua retele limfatice de origine : reteaua limfatica mucoasa reteaua limfaticii museulara 57 57 .Glandele anexe ale tractului genital masculin 4. produsul ei de secretie participand la formarea lichidului seminal. prostatic si rectal.5. precum ~i plexurile nervoase hipogastrice inferioare Baza corespunde peritoneului de la nivelul excavatiei rectovezicale (Douglas) ~i este incrucisata de ureter. Veziculele seminale Vezicula seminala este un organ pereche. ca in cele din urma sangele sa ajunga prin venele vezicale inferioare si venele rectale mijlocii in vena rusinoasa interna. capacitate 5-10 ml. la nivelul veziculei seminale acumulandu-se ~i lichidul secretat de caile spermatice. de care sunt separate prm septul rectovezicoprostatic medial se gasesc ampulele canalelor deferente lateral au raport cu plexurile venoase prostatic si vezical. Dimensiuni ~i capacitate lungime 5 cm grosime 5 mm. superior. posterior si lateral. Forma lor este conica. vezical. iar varful se continua cu ductul excretor care se uneste la nivelul bazei prostatei cu canalul deferent.1.5. fiind orientate cu baza varful inferior.

Excavatia rectovezicala Ampula rectal a Linia alba Vezicula seminala pubiana Penisul Corp spongios Organe pelvine CJ 58 58 .

si o directie oblica anterior ~i medial. Vasele limfatice colectoare. Exista de asemenea posibilitatea ca unele vase limfatice sa insoteasca retrograd ureterul. Inervatia veziculelor seminale Nervii provin din plexul hipogastric inferior. vezicii urinare si rectului. Raporturi inferior cu fascia inferioara a diafragmei urogenitale si bulbul penisului superior cu fascia superioara a diafragmei urogenitale antero-medial cu uretra rnembranoasa Canalul excretor are o lungime de 3-4 cm. in grosimea m.2. fiind situate la nivelul unghiului dintre segmentul membranos al uretrei si bulbul penisului. cu care ajung apoi la ganglionii iliaci externi. Aceste vase limfatice realizeaza anastomoze cu vasele limfatice ale partii ampulare a canalului deferent. Vascularizatia glandelor bulbouretrale Cowper Vascularizatia arteriala Arterele sunt reprezentate de ramuri subtiri din artera perineala ~i artera bulbului spongios cu originea in artera rusinoasa interna. In acest traiect strabate fascia inferioara a diafragmei urogenitale si apoi bulbul penisului. prin anastomoza. Canalul excretor se deschide in partea proximala a uretrei spongioase.5. vezical si prostatic. care ajung la ganglionii iliaci interni sunt in numar de 34.transvers profund al perineului. 4.Vasele limfatice care pornesc din aceste plexuri se aduna pe suprafata organului unde formeaza. 59 59 . Vascularizatia venoasa Venele sunt tributare plexului venos prostatic. un bogat plex limfatic superficial. pana la incrucisarea acestuia de catre artera ombilicala. Au o culoare albicioasa si un diametru de 1 cm.Glandele bulbouretrale (Cowper) Aceste glande sunt in numar de doua. ale prostatei. Fibrele parasimpatice din aceste plexuri determina contractia veziculelor seminale ~i eliminarea lichidului seminal.

bulbouretrala ----~mL-.fata posterioara al prostatei Uretra membranoasa------~ Gl.1 Canal ejaculator Glandele anexe al tractului genital masculin 60 60 .Uraca Vezica urinara Canal deferent 4-1.#---- Vezicula s eminala rostata .

inconjurata de fascia prostatica (capsula periprostatica). care face legatura lntre cei doi lobi laterali 61 61 . Prin tuseu rectal. prezinta o creasta transversala ce o imparte in doi versanti (anterior ~i posterior) varful .orientata superior.Prostata Prostata este un organ rnusculo-glandular.4. cu rol in formarea lichidului spermatic ~i in excretia lichidului prostatic.5. Configuratie externa Prostata este descrisa clasic sub forma unei castane. se sprijina pe diafragma urogenitala si pe fascia superioara a acesteia. Dimensiuni ~i greutate diametrul transversal : 4 cm. Aceasta fap este mai larga in partea superioara ~i din aceasta cauza ea este asemanata cu un as de pica. fundul vezicii urinare. ridicatori anali peretele inferior este reprezentat de diafragma urogenitala peretele superior este format de ligamentele pubo-prostatice. derivata din tesutul conjunctiv al spatiului subperitoneal. ductele deferente si veziculele seminale. A~czare Prostata este un organ pelvis-subperitoneal asezat intr-o loja delimitata de patru pereti : peretele anterior este format de oasele ~i simfiza pubiana peretele posterior corespunde septului rectovezicoprostatic (Denonvilliers) peretii laterali sunt formati de mm. baza . antero-posterior : 2. greutate: 20 gr. vertical : 3 cm.orientat inferior. usor turtita antero-posterior si prezinta : o fata anterioara aproape verticala doua fete infero-laterale o fata posterioara oblica (formeaza un unghi de 45° cu orizontala). Ea este strabatuta de patru canale : uretra prostatica cele doua canale ejaculatoare utricula prostatica (rest embrionar al canalului paramezonefrotic Muller) Cele patru canale vor detennina la nivelul prostatei aparitia urmatorilor lobi: lobii laterali. Configuratie lnterna Prostata prezinta la suprafata o capsula fibroasa proprie. drept ~i stang situati lateral ~i posterior de uretra.5 cm. inferior de planul oblic ce trece prin canalele ejaculatoare istmul. la nivelul acestei fete este perceput pe linia mediana un sant vertical care separa cei doi lobi laterali.3.

configuratie intema Canal ejaculator .lobi 62 62 .Canal deferent Partea ampulara a canalului deferent v4 Vezicula seminala Uretra membranoasa Prostata . 1stmu 1 prostatei Uretra prostatica lstmul Lob lateral Lob mijlociu prostatei posterior Uretra Uretra prostatica prostatica Lob lateral Loo posterior Canal ejaculator Lob posterior Prostata .

Lateral de muschi se afla prelungirile anterioare ale foselor ischiorectale. Intre muschi si aceste fete se gasesc plexurile venose prostatice ~i plexul hipogastric inferior. situat posterior de uretra si superior de planul ce trece prin canalele ej aculatoare lobul posterior situat in partea postero-inferioara a glandei Raporturi fafa anterioara are raport cu fata posterioara a oaselor pubiene ~i sirnfizei pubiene. varful are raport cu diafragma urogenitala.lobul mijlociu. de care este legat prin intermediul sfincterului uretral extern. creasta transversala fiind situata posterior de ostiul vezical . 63 63 . de care este despartita prm intermediul septului rectovezicoprostatic.versantul anterior are raport cu colul vezicii urinare. baza . fetele infero-laterale prezinta raporturi la distanta cu m. ridicator anal ~i fascia superioara a diafragmei pelvine. fata posterioara are raport cu arnpula rectala. La nivelul acestui spatiu se gasesc plexul venos prostatic si ligarnentele pubo-prostatice. intre ele delimitandu-se un spatiu de aproximativ 2 cm.versantul posterior prezinta raporturi cu veziculele seminale si partea terminala a canalelor deferente (arnpulele deferentiale ). Fibrele acestui muschi acopera vaful prostatei si fata anterioara a acesteia.

.iliaca externa Uraca Peritoneu parietal anterior _.ombilical Vase epigastrice inferioare V.Gl.fata posterioara Ramura inferioara pubis Canal ejaculator r---.Lig.vedere posterioara 64 64 .alBulbul penisului Prostata .bulbouretrala spongios IL-----. / Peritoneul visceral al Arc Ramura pubis Prostata ..

Ele se aduna pe suprafata prostatei unde formeaza un plex venos prostatic bine reprezentat. Ramurile vezicoprostatice abordeaza prostata mai ales prin unghiurile posterosuperioare ~i se impart apoi in doua grupuri: -ramuri capsulare. pediculul iliac intern (hipogastric) se formeaza la nivelul partii posterioare a prostatei ~i apoi urea pe fata posterioara a glandei. trece in jurul lui. pana la baza. ele patrund in interiorul prostatei ~i se capilarizeaza in jurul glandelor Vascularizatia venoasa Venele au originea in capilarele periglandulare si au traiect invers arterelor. La intersectia acestuia cu artera ornbilicala. ele tree pe toata suprafata organului ~i apoi patrund in parenchimul acestuia -ramuri trabeculare.sunt profunde. 2. vezical (de la fundul vezicii urinare) si rectal. Apoi tnsoteste pediculii vasculari impreuna cu care ajunge la nivelul ganglionilor iliaci interni. 64 65 . venelor rusinoase interne. respectiv cu plexurile venoase retrosimfizar.sunt superficiale. in cadrul acestei retele limafatice intra-prostatice se <listing vase limfatice al carer calibru creste spre periferia prostatei si care se aduna si se anastomozeaza sub capsula fibroasa a organului formand o retea peri-prostatica. Plexul prostatic comunica larg cu plexurile venoase vecine. pediculul iliac extern este reprezentat de un singur trunchi limfatic care se formeaza la nivelul bazei si partii superioare a fetei posterioare a prostatei. Vasele limfatice colectoare se formeaza din reteaua peri-prostatica si insotesc de obicei vasele sangvine care contribuie la vascularizatia prostatei. pentru a se termina la nivelul ganglionilor iliaci externi. Acest pedicul urea apoi pe marginea interna a veziculei seminale. Vascularizatia limfatica La nivelul prostatei se distinge o retea limaftica in interiorul acinilor glandulari. in acest mod vasele colectoare au fost sistematizate de Maurice in patru pediculi limfatici : 1. trecand inferior de segmentul terminal al ureterului. vezicoprostatice cu originea in arterele vezicale inferioare ~i arterele rectale mijlocii. Plexul venos prostatic este tributar prin venele vezicale inferioare si rectale mijlocii. care prin anastomoza cu retelele acinilor vecini formeaza apoi o retea limfatica perilobulara.Vaseularizatia prostatei Vascularizatia arteriala Arterele sunt reprezentate de ramuri multiple.

insotind apoi artera iliaca interna pana la nivelul ganglionilor iliaci interni. ampulei canalului deferent. situati intre prornontoriu ~i vertebra sacrala S2. El are traiect descendent. din apropierea originii arterei rusinoase interne in artera iliaca interna. pcdiculul posterior este format din 2-3 trunchiuri limfatice care se formeaza pe fata posterioara a prostatei. 4. pana in apropierea sacrului. spre diafragma urogenitala. realizand astfel inervatia glandei. 66 66 . Ramurile acestui plex provin din plexul hipogastric inferior care confine fibre sirnpaticoparasirnpatice. Pediculul posterior se termina in ganglionii lirnfatici de pe fata anterioara a sacrului. pe fata interna a lamelor sacro-recto-genito-pubiene. Inervatia prostatei tprostatei provine din plexul prostatic.3. Nervii contin fibre senzitivo-rnotorii care rnerg de-a lungul vaselor. Aceste trunchiuri au traiect posterior. pcdiculul inferior este format dintr-un singur trunchi lirnfatic care se formeaza pe fata anterioara a prostatei. veziculei seminale si rectului. De-a lungula acestor pediculi limfatici se realizeaza anastornoze cu vasele lirnfatice ale fundului vezicii urinare. situat pe fetele laterale ~i posterioara ale glandei.

- V.iliaca externa U t re er Linia alba A.iliaca intema Trunchi anterior A.iliaca comuna V.vezicala supenoara pubiana intema Arterele organelor genitale inteme masculine 66 67 .

Radacina penisului . anterior de tuberozitatea ischiadica ~i sunt acoperite de mm. Corpul penisului prezinta o extremitate libera numita glandul penisului. Configurafie externa Din punct de vedere topografic si functional.suspensor al penisului. la dreapta si la stanga. . iar bulbul penisului este situat median. Fiecare dintre radacini se prinde pe ramura ischiopubiana.ligamentul suspensor al penisului . vizibil ~i mobil.are forma triunghiulara.o fata ventrala (uretrala). superior de scrot. la 1-2 cm de extremitatea sa posterioara. ischiocavernosi. Corpul penisului Form a Corpul penisului este un cilindru usor turtit caruia i se descriu: . Bulbul penisului este acoperit de m.in stare de erectie 16-18 cm lungime si 11-12 cm circumferinta.4. 68 68 .fundiform se unesc pe fata uretrala a penisului. apoi se imparte in doua lame care tree lateral de lig. iar cele superficiale se termina in septul scrotal.ligamentul fundiform . cuprinde doua parti distincte: • riidacina. • corpul.bulbospongios. ascunsa in perineu ~i fixa.are originea in partea inferioara a liniei albe.6.in stare de repaus 10 cm lungime si 8-9 cm circumferinta.este situata la nivelul perineului superficial. pe care proemina uretra.o fata dorsala care in repaus priveste anterior . mai ales in timpul erectiei ~i care in repaus priveste posterior. Mijloacc de sustinere Corpul este mentinut in pozitie de legatura sa cu radacina si de doua ligamente: .Penisul Penisul este organul copulator masculin. corpul mascara: . de catre uretra si lateral de ductele glandelor bulbouretrale.este alcatuita din cele doua radacini ale corpului cavemos si bulbul peman. . . pe aceasta fata se gaseste rafeul penisului. intre cele doua radacini. El este traversat pe fata profunda. are originea anterior de simfiza pubiana ~i se imparte in doua lame care se insera pe fata laterala a corpului cavemos. Dimensiuni Foarte variabil la adult. avand rol ~i in rnictiune. el confine portiunea spongioasa a uretrei. fibrele profunde ale lig. Cele doua radacini ale corpului cavernos sunt situate lateral.

Gaura obturata Corp spongios Radacina ( superficial Lig...r Organe erectile CS 69 69 T ...... ...anococcigian n ~.

suspensor al penisului Lig...-.fundiform Manunchiul vasculonervos dorsal al penisului .: spermatic ig..sectiune sagitala Orificiul inghinal superficial---~.W..."WI Funiculu-l----------+._ ~ Mijloacele de fixare ale penisului 70 70 ..~\ ~1·7· ~.......Fascia profunda a penisului Cavitatea balano-preputiala Preputiul penisului Glandul penisului Fosa naviculara Penisul .

Fata sa uretrala prezinta un pliu longitudinal median. putin adanc. Acesta este o plica mucoasa de forma triunghiulara. pe unde se insera fraul preputiului.preputiul ~i una aderenta. Preputiul acopera in totalitate glandul la copil. preputiul este unit de fata uretrala a glandului prin fraul preputiului. de catre m. • extremitatea libera a corpului cavernos se termina divergent. situate in perineu si fixate putemic la ramurile ischiopubiene. . reprezentand ostiul uretral extern (meatul urinar).ischiocavemos. iar la adult formeaza doar un invelis partial al acestuia. de fiecare parte. coroana glandului este separata de insertia preputiului prin colul glandului (santul balano-preputial ). Fata uretrala a glandului prezinta un san] ce se intinde lntre meatul urinar ~i colul glandului. care se continua posterior cu rafeul scrotal. se reflecta la marginea libera ~i revine la nivelul coroanei glandului. Rafeul penisului reprezinta vestigiul embrionar al fuziunii plicilor uretrale. devenind rosu in timpul erectiei. este acoperit de preputiu. Corpii cavernosi • prezinta doua radacini. prin care trece manunchiul vasculonervos dorsal al penisului ~i un alt sant. Acesti carpi erectili. ele sunt acoperite. mai profund. in care se gasesc corpul spongios cu uretra spongioasa. se unesc inferior de pubis pentru a forma corpul penisului. El are o forma conica. traversat pe toata lungimea sa. Ia acest nivel fiind separate prin septul penisului.Glandul penisului Glandul penisului. separati la nivelul radacinii. Iargindu-se. este neted ~i are culoare roz. acoperita de glandul penisului. • trunchiul corpului cavemos prezinta un sant dorsal.este o formatiune erectila unica. printr-o portiune efilata. strabate fata uretrala a glandului si se termina pe preputiu. • cele doua radacini se unesc subpubian ~i formeaza trunchiul corpului cavemos.prezinta doua parti: una retractila . El este o plica ce porneste de la nivelul colului glandului. Tegumentul penisului . Pielea aderenta prezinta o mare mobilitate fata de planul profund. de uretra spongioasa. pe fata uretrala.el este alcatuit din trei parti: 71 71 . cavitatea preputiala ( balano-preputiala). Corpul spongios . Alcituirea penisului Penisul este alcatuit din trei cilindri de tesut erectil: doi carpi cavernosi ~1 un corp spongios. care are un relief mai accentuat pe fata dorsala. extremitatea sa libera. rafeul penisului. Baza glandului are o circumferinta proeminenta numita coroana glandului. ce pleaca de sub ostiul uretral extern. intre preputiu ~i gland se formeaza un spatiu virtual. Varful glandului prezinta o fanta sagitala de 7 mm lungime.

profunda a penisului Fascia profunda a penisului Uretra spongioasa Corp spongios Sectiune transversala prin corpul penisului Meat Fosa naviculara Corp cavemos Glandul si corpul penisului .vedere laterala 72 72 .dorsala superficiala a penisului Manunchivasculonervos · dorsal al penisului A.V.

Struetura penisului Corpii cavernosi $i corpul spongios sunt alcatuiti din tesut erectil caracterizat printr-un sistem de trabecule care se intretaie in toate directiile delimitand caverne (sinusuri cavernoase.bulbul penisului . iar cavernele au dimensiuni mai mici. -fascia superficiala a penisului . este invelit de m.este strabatuta central de uretra spongioasa. tunica fibroasa. are o parte axiala. . areole ).bulbospongios. foarte rezistenta. trabeculele corpului spongios sunt $i ele mai subtiri. in profunzime vine in raport cu diafragma urogenitala. Ele sunt captusite cu endoteliu ~i sunt umplute cu sange in timpul erectiei. este strabatut $i de ductele glandelor bulbouretrale.este situat la extremitatea libera a penisului. ea permite marea mobilitate a pielii penisului. pe fata lui profunda patrunde uretra. 3 . fibre conjunctive si elastice. bogata in fibre elastice.l . inveli~urile penisuhii De la suprafata spre profunzime sunt: -pielea. Fiecare corp cavernos este invelit de albuginee. Cu exceptia tunicii profunde care se insera la locul de unire a glandului cu varful corpului cavernos. 73 73 . celelalte tunici se continua si acopera glandul formand preputiul. Cavernele centrale sunt mai mari. care comunica larg intre ele.portiunea intermediara . Preputiul prezinta pe fata externa glande sebacee ~i sudoripare. groasa. lipsit de celule adipoase. iar cele periferice mai mici. ea se continua proximal cu fascia perineala superficials $i cu ligamentul suspensor al penisului.confine numeroase fibre elastice care Ii confera un rol important In erectie. Glandul este acoperit de un epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat. iar distal se insera pe colul glandului. 2. in loja peniana a perineului. mai numeroase de o parte $i de alta a fraului. Aceasta trimite in interiorul corpului cavernos numeroase septuri (trabeculele) alcatuite din fibre musculare netede.reprezinta extremitatea proximala a corpului spongios. una periuretrala $i una periferica.este un tesut conjunctiv lax. ajunge pana la varful corpului cavernos formand glandul penisului. -tunica dartos.glandul penisului .fascia profunda a penisului . Corpul spongios este invelit de o albuginee subtire. la nivelul fetei interne exista glande preputiale. care lipsesc pe fata interna. El se continua cu epiteliul de pe fata interna a preputiului. La nivelul coroanei glandului $i la nivelul colului exists glande preputiale care secreta smegma (se gaseste In cavitatea preputiala). este situat pe linia mediana.

cele doua artere dorsale ale penisului se anastomozeaza intre ele formand un cerc arterial la nivelul santului balanopreputial din care se desprind ramuri balanice ~i preputiale si artera frenului preputial.artera dorsala a penisului -este a doua ramura terminala din artera rusinoasa interna. sub fascia peniana profunda formand impreuna cu vena dorsals profunda ~i cu nervii dorsali manunchiul vasculonervos dorsal al penisului.care de asemenea se capilarizeaza si se deschid in cavemele profunde. in apropierea coroanei glandului.Vascularizatia penisului Vaseularizatia arteriala Arterele care iriga penisul pot fi sistematizate in doua grupuri: -un grup de artere destinat organelor erectile -un grup de artere destinat invelisurilor penisului Arterele destinate organelor erectile Din acest grup fac parte patru perechi de ramuri ale arterelor rusinoase interne: l . -in santul dorsal al corpului cavernos. -din cele doua artere dorsale ale penisului se desprind ramuri care perforeaza albugineea ~i trabeculele periferice deschizandu-se in areolele superficiale ale corpului cavernos. aceste ramuri prezinta spre capatul lor terminal dilatatii cu cate un orificiu arteriolar care este deschis in starea de repaus si inchis in starea de erectie a penisului.patrund in trabeculele corpului cavernos si se capilarizeaza. 2. dispozitia elementelor in manunchi este urmatoarea: vena dorsala profunda a penisului se gaseste medial. -exista o variants in care artera profunda a penisului se imparte in doua ramuri la nivelul simfizei pubiene: un ram posterior care patrunde in radacina corpului cavernos si un ram anterior care traverseaza corpul cavernos pana la van. -ea se aseaza in santul dorsal al corpului cavernos. artera profunda a penisului da o serie de ramuri care se raresc dinspre posterior catre anterior. arterele dorsale ale penisului se gasesc la mijloc iar eel mai lateral se gasesc nervii dorsali ai penisului. 3. Arterele helicine se impart in grosimea corpului cavemos in doua grupuri de ramuri: -ramuri nutritive. in "vartej".artera bulbului penisului 74 74 . -dispusa in axul corpului cavernos. -ramuri functionale.artera profunda a penisului -este considerata una din ramurile terminale ale arterei rusinoase interne alaturi de artera dorsala a penisului . denumite si artere helicine. ce au aspect spiralat. -ea patrunde in radacina corpului cavemos ~i are apoi traiect catre anterior prin axul acestuia pana la van .

. -venele superficiale dreneaza sangele in venele rusinoase externe. Arterele inveli~ului penisului Arterele invelisului penisului sunt reprezentate de: •arterele dorsale ale penisului . -ea vascularizeaza segmentul intermediar al corpului spongios. -spre extremitatea posterioara. la acest nivel se imparte in doua ramuri (dreapta ~i stanga) care sfarsesc in plexurile venoase prostatice ~i apoi in venele rusinoase interne.ramuri din arterele femurale. dupa ce da ramuri pentru glanda bulbouretrala. sfincter uretral extern.artera uretrala -este a patra ramura cu origine in artera rusinoasa interna care vascularizeaza corpii erectili ai penisului . 4. bulbospongios si ai diafragmei urogenitale. glandul penisului ~i uretra spongioasa de la acest nivel. se formeaza astfel doua vene dorsale superficiale ale penisului situate in grosimea fasciei peniene superficiale . -artera bulbului penisului . Vascularizatia venoasa Sangele venos al penisului este drenat prin doua sisteme: -venele superficiale -aduna sangele invelisurilor penisului ~i de la nivelul glandului. -venele profunde -aduna sangele venos in primul rand de la nivelul corpilor erectili si secundar de la nivelul invelisurilor penisului . vascularizeaza bulbul spongios ~i partea posterioara a corpului spongios precum si partea corespunzatoare a uretrei spongioase . -aduna sangele venos de la nivelul glandului. vena dorsala profunda a penisului trece profund de Iigamentul suspensor al penisului si pe sub ligamentul arcuat median pentru a ajunge in regiunea perineala. «arterele rusinoase externe . sangele corpului spongios este adunat initial in santul subcavemos de unde prin cateva ramuri ajunge in vena dorsals profunda a penisului . segmentului intermediar al corpului spongios ~i corpului cavemos.-este o ramura scurta din artera rusinoasa interna ~i abordeaza bulbul spongios pe fata posterolaterala a uretrei . -de asemenea din artera bulbului penisului se desprind ~i ramuri musculare pentru muschii transvers profund. 75 75 . -venele profunde sunt reprezentate de: a) vena dorsala profunda a penisului b) vena bulbului penisului a) vena dorsala profunda a penisului -reprezinta elementul central al manunchiului vasculonervos dorsal al penisului .

N . 1· V.1 I.genitofemural .': J' . N .. .. . . Vv. J\ \ i )'"' . \ ' .rusinoase exteme .femurala Canalul inghinal f \ .dorsala superficiala .ilioinghinal I I A.rusinoasa externa supenoara A. apenisulu/ Ramuri nervoase scrotale posterioare t Vascularizatia si inervatia organelor genitale exteme masculine 76 76 . (." / : ...

Iimfaticele glandului 3. 2. de-a lungul venei dorsale profunde a penisului. iar de la acest nivel urmeaza santul balano-preputial. In acest traiect ele realizeaza anastomoze cu limfaticele preputiului si tunicilor corpului penisului.situat la nivelul uretrei Vasele limfatice colectoare converg spre frenul preputial. unde se anastomozeaza cu vasele limfatice ale scrotului si regiunii perineale. care au traiect posterior. Limfa este drenata apoi in grupul supero-intern al ganglionilor inghinali superficiali.b) vena bulbului penisului -ea dreneaza sangele venos al partii posterioare a corpului spongios ~i bulbului spongios al penisului ~i se varsa in final in venele rusinoase interne. Vaseularizatia limfatica Limfaticele penisului sunt impartite in trei grupuri : 1. avand traiect circumferential spre fata dorsals a penisului.mijlociu . Vasele limfatice au traiect spre fata dorsala a preputiului unde se aduna ln 5-10 trunchiuri limfatice.superficial .profund. limfaticele corpului penisului incep la nivelul rafeului penian ~i au apoi traiect pe fetele laterale pana la nivelul fetei dorsale a penisului. Ajunse pe fata dorsala a penisului. Acestea au traiect posterior ~i lateral.extern . limfaticele preputiului care sunt asezate la randul lor in doua straturi: .intern Aceste straturi sunt situate la nivelul fetelor externa si interna (reflectata) ale pliului cutanat care formeaza preputiul. ele se anastomozeaza intre ele ~i va rezulta un numar mai mic de trunchiuri limfatice. Acestea au in apropierea radacinii penisului acelasi traiect cu trunchiurile limfatice ale preputiului si 77 77 . Iimfatieele organelor erectile 1. trunchiurile limfatice ale preputiului ~i corpului penisului se impart in dona curente : drept ~i stang. unde se varsa in trunchiurile limfatice care vin de la nivelul preputiului. la nivelul radacinii acestuia. de-a lungul plicilor genito-femurale. Limfaticele tunicilor penisului se impart in : a. Apoi se vor forma 3-4 trunchiuri limfatice asezate sub fascia peniana profunda. Pe masura ce acestea au traiect spre posterior (spre radacina penisului) pe fata dorsala a penisului. Limfaticele glandului penisului : Retelele limfatice de origine ale glandului sunt foarte bogate ~i sunt asezate in trei straturi : . limfaticele tunicilor penisului 2. b.

aceste plexuri dau nn. . ramura a n.n.ramuri din plexurile prostatic ~i hipogastric inferior. ca ~i testiculul pe care il contine. ilioinghinal ~i genitofemural Inervatia vegetativa este asigurata de . la nivelul grupului supero-intern al ganglionilor inghinali 3. Limfaticele organelor erectile : Retelele limfatice de origine ajung pe suprafata corpilor erectili si au traiect circumferential spre truchiurile limfatice care insoteac vena dorsala profunda a penisului.iliohipogastric. Inervatia penisului Inervatia somatica este asigurata de .nn.corpului si se termina superficiali. Jumatatea stanga este mai coborata. care inconjoara fetele posterolaterale ale veziculelor seminale. continand si portiunea initiala a funiculului spermatic. . . 78 78 . . 7 .perineal.dorsal al penisului. situat lateral de a. marginile laterale ale uretrei membranoase ~i marginea anterioara a bulbului ~i patrund in corpii erectili.rusinos. ramura a n. fata posterioara a prostatei.cavernosi ai penisului.simpatice.n. El este impartit in doua jumatati (loje testiculare) de catre septul scrotal.Scrotul Scrotul constituie tnvelisul cutanat al testiculului ~i epididimului. Variante: Uneori exista posibilitatea de drenaj a vaselor limfatice ale glandului si corpilor erectili de-a lungul ligamentului inghinal spre ganglionii inghinali profunzi si apoi ganglionii iliaci externi.nn.parasimpatice si vasoconstrictie prin ff.rusinos. cavernosi produc vasodilatatie prin ff.dorsala a penisului in cadrul manunchiului vasculonervos omonim. 4.

-----Foita vaginala parietala l't---....:Foita vaginala visceral a Sinusul epididimar bo Tunica vaginala a testiculului sectiune sagitala sectiune transversala - - 79 79 .Canal deferent Foita vaginala parietala Foita vaginala viscerala a 0 Funicul spermatic Canal deferent Epididim L....

80 80 . 2. este alcatuita dintr-o lama parietals ~i una viscerala. Vascularizatia scrotului Vascularizatia arterials Arterele care iriga scrotul sunt reprezentate de: a.pielea . de culoare mai inchisa. tunica dartos a scrotului se continua cu dartosul penian ~i perineal. din aponevrozele mm. de la rafeu pornesc cute transversale care dau scrotului aspect incretit.m.forma lui variaza cu varsta si cu conditiile fiziologice. alcatuita din fibre conjunctive ~i elastice ~i din celule musculare netede ce formeaza m.tunica vaginala .ramuri scrotale posterioare a.fascia cremasterica .-- Configuratie externa .fascia sperrnatica externa .oblic extern ~i se continua cu fascia superficiala a penisului 4.arterele rusinoase externe profunde c. care dinspre suprafata spre profunzime sunt: l. prin contractia sa brusca realizeaza reflexul cremasterian (stimularea portiunii supero-mediale a coapsei determina ridicarea testiculului). contractia sa reducand suprafata scrotului ~i diminuand temperatura intrascrotala. prezentand rafeu median ~i cute transversale. peri si terminatii nervoase. scrotul se alungeste.prezinta un rafeu median care se continua posterior cu rafeul perineului si anterior cu rafeul penian. la fel si in conditii de temperatura scazuta. mai ales pentru ca nu contine tesut adipos.provine din fascia transversalis ~i se continua cu fascia profunda a penisului.fascia spermatica interns .este foarte sensibil la modificarile de temperatura. la batrani si la temperaturi ridicate.artera ru§inoasa externa superficiala -este ramura din artera femurala cu origine pe fata ei mediala sub crosa venei safene man. acest muschi are rol termoreglator. in care este asezat testiculul.oblic intern ~i transvers abdominal. Struetura Scrotul este alcatuit din 7 tunici concentrice. 6. sudoripare. cremaster 5. provine din aponevroza m.contine ff. .tunica dartos . cele doua tunici dartos dreapta si stanga vor forma pe linia medians septul scrotal.lama subtire de culoare galbui-rosiatica.este seroasa care acopera testiculul ~i epididimul.fina ~i extensibila. . Insertia intermediara este de forma unui hamac.dartos.oblic intern si transvers abdominal si altul medial care pleaca de pe tuberculul pubic. . 3.arterele rusinoase externe superficiale b. in lungul funiculului spermatic. 7.culoarea sa este mai inchisa decat a pielii invecinate.cremaster are dona capete de origine: unul lateral alcatuit din fibre ale mm.este alcatuita din tesut conjunctiv lax. contine glande sebacee. contine si m. la copii ~i tineri este contractat.

2.scrotali posteriori din n.genitala a n. deasupra crosei venei azygos. Aceasta temperatura.colectoarele inferioarc se formeaza din partea mediana ~i posterioara a scrotului.ramuri scrotale posterioare -sunt ramuri terminale ale arterei perineale din artera rusinoasa interna.femurocutanat posterior.artera rusinoasa externa profunda -are originea pe fata mediala a arterei femurale de unde are un traiect medial.-are traiect catre medial trecand deasupra fasciei cribroase si sub vena safena mare pentru ca In final sa intersecteze anterior funiculul spermatic . colectoarele superioare care se formeaza din regiunea vecina cu radacina penisului si din jurul rafeului.scrotali anteriori din n. -ramurile scrotale posterioare devin superficiale dupa ce perforeaza fascia superficials a perineului si se distribuie tegumentului din partea posterioara a scrotului. . Acestea ocolesc inferior ~i apoi lateral radacina penisului si ajung cu Iimfaticele penisului Ia grupul supero-intern al ganglionilor inghinali superficiali. -ea sfarseste ca ramuri scrotale anterioare care vascularizeaza invelisurile partii anterioare a scrotului ~i de la baza penisului.perineal. b. fiind mai dezvoltata In jurul rafeului scrotal. apoi anterior.genitofemural. Uneori pot insoti crosa venei safene mari spre grupul infero-extern al ganglionilor inghinali superficiali. Vascularizatia Iimfatica Reteaua limfatica de origine a scrotului este foarte bogata ~i se gaseste la nivelul tunicilor acestuia.n.nn. 81 81 . Prezenta acestor anastomoze arterio-venoase faciliteaza o circulatie rapida a sangelui si schimburile de caldura In contracurent. anterior sau posterior de rnuschiul adductor lung. cu 2-3 grade mai mica decat temperatura corpului. Vasele Iimfatice ale scrotului se anastomozeaza cu cele ale penisului ~i ale perineului. De remarcat este prezenta unor bogate anastomoze arterio-venoase la nivelul fasciei cremasterice a scrotului. . Vascularizatia venoasa Venele scrotului sunt omonime arterelor si vor drena sangele venos in venele rusinoase externe si inteme. ceea ce contribuie Ia mentinerea unei temperaturi mai scazute Ia nivelul testiculului.nn. -ea sfarseste in grosimea tegumentului perineului anterior si scrotului.ilioinghinal. spre grupul infero-intern al ganglionilor inghinali supero-laterali. de-a lungul plicii genito-femurale. Ele au traiect initial transversal. -este asigurata de . c.r. Vasele limfatice colectoare pot fi sistematizate In dona grupuri: 1. Inervatia scrotului . . faciliteaza gametogeneza. peste muschiul pectineu.

-.. Uretra --f. Fosa ischiorectala-----l~'ff2Pr- - M.---N..._..Canal deferent Cap femural Canal deferent seminal a :hll9111!:.._~~~MiiirJ6.:-..ischiadic vasculone obturator M.....J Rect ~-~~~~~--1~~"t.obturator intern Manunchi vasculonervos rusinos intern Canal deferent Funicul spermatic Prostata~----.~~~...ridicator anal Manunchi vascu onervos rusinos intern Sectiuni transversale prin bazin masculin 82 82 .~-_..--.

Ramura cavemos Sectiune frontala bazin CS 83 83 . iliaca extema Ureter Vezica urinara Manunchi vasculonervos rusinos intern -----. I' .. iliaca extema I. '.Peritoneu parietal A. V. .I..

care impreuna cu ligamentul suspensor ridica o plies peritoneala 84 84 .lungime-4cm.5.1. la adult si va ajunge. este singurul organ cu adevarat intraperitoneal. acesta oprindu-se pe suprafata ovariana de-a lungul unei linii sinuoase de pe marginea anterioara a organului. . deoarece este in contact direct cu lichidul peritoneal.dimensiunile ovarului. . rara interpunerea peritoneului visceral.ovarul are forma ovoidala.Ligamentul suspensor al ovarului -reprezinta eel mai puternic dintre mijloacele de fixare ale ovarului -este o dependinta a tesutului retroperitoneal si este alcatuit din fibre conjunctive ~i musculare care pleaca din fosa iliaca (de pe mezoapendice in dreapta ~i de sub mezosigmoid in stanga) ~i se termina pe extremitatea tubara a ovarului -alaturi de ligamentul suspensor al ovarului coboara si vasele ovariene.APARATUL GENITAL FEMININ 5.extremitatea/polul tubar (superior) si . latime-Jcm.. denumita linia Farre-Waldeyer.anterioara (mezovariana) si posterioara (libera) -doua extremitati sau poli .0varul Ovarul reprezinta glanda sexuala feminina care prezinta doua functii: -ovogenenetica.extremitatea/polul uterin (inferior) Mijloacelc de fixare ale ovarului Ovarul este un organ mobil ~i este mentinut in pozitie prin patru mijloace de fixare: 1. el gasindu-se in spatiul sau cavum-ul retrouterin al cavitatii peritoneale pelvine .suprafata sa este neregulata si boselata.ovarul cantareste 6-8g.ovarul prezinta: -doua fete -laterala si mediala -doua margini .producerea de ovocite -endocrina. la menopauza. usor turtit lateral . grosime-lcm. aspect ce se accentueaza cu varsta .in timpul ovulatiei ovarul i~i dubleaza sau chiar tripleaza dimensiunile . la aproximativ 2g.. Configuratie externa .secreta hormonii sexuali feminini Asezare Ovarul este un organ intraperitoneal.

prin rnarginea lui anterioara. dupa sarcina.fata anterioara a sacrului -inferior. avand o lungime de aproximativ 30 mm.marginea superioara a muschiului piriform -in aria fosei ovariene Claudius. de-a lungul unei linii sinuoase numita linia Farre-Waldayer -printre cele doua foite ale mezovarului.artera uterina -in aria fosei ovariene Krause. 3. subperitoneal. 4. trece manunchiul vasculo-nervos obturator -fosa ovariana la multipare (Claudius). sub bifurcatia arterei iliace comune. se gaseste manunchiul vasculonervos fesier superior Fata mediala -este acoperita de tuba uterina 11i de mezosalpinge.vasele iliace externe -inferior.Ligamentul propriu al ovarului sau utero-ovarian -este un cordon fibrornuscular care se intinde intre extrernitatea uterina a ovarului 11i cornul uterin.Ligamentul tuboovarian sau infundibuloovarian -nu este omologat In N. astfel meat delimitarea fosei ovariene difera la nulipare fata de multipare -fosa ovariana la nulipare (Krause). este prins de foita posterioara a ligamentului larg. subperitoneal. care cad peste ea -aceasta fata vine In raport cu ansele ileale iar in partea stanga 11i cu colonul sigmoid 85 85 . situata pe fata medials a muschiului obturator intern. aceasta tinde sa coboare catre profunzimea pelvisului.reprezinta o depresiune a peritoneului parietal.artera uterina 11i ureterul -posterior.I.Mezovarul -reprezinta un scurt mezou prin care ovarul. descrisa la nulipare ~i are urmatoarea delimitare: -anterior. -el leaga extremitatea tubara a ovarului de infundibulul trompei uterine -el constituie axul pe care se fixeaza firnbria ovaries. delimitata astfel : -posterior.este situata sub nivelul fosei ovariane.ligarnentul larg al uterului -superior. poarta denumirea de "hilul ovarului" Raporturi Fata laterala -vine In raport cu peretele excavatiei pelvine la nivelul unei depresiuni numita fosa ovariana -deoarece.vasele iliace interne 11i ureterul -anterior. care din aceasta cauza. vasele 11i nervii abordeaza rnarginea anterioara a ovarului.2. mijloacele de sustinere ale ovarului se relaxeaza.

Aorta abdominala A. 86 . Canal anal vezicovaginal ep rectovagmal Sectiune mediosagitala la femeie 86 prin pelvis. iliaca comuna pubiana Septul S tul .

rotund al uterului Organe genitale inteme feminine 87 87 . larg al uterului Lig. uteroovarian Lig. suspensor al ovarului ·' J: I t ' Infundibulul trompei uterine Cavitatea uterina Partea ampulara a trompei uterine Canal cervical Lig.Lig.

Fosa ovariana la nulipare 88 .

datorita legaturilor laxe cu formatiunile din jur. Conflguratie externa Trompa uterina are o lungime de aproximativ 10-12 cm. respectiv fimbria ovarica. Trompa uterina. 89 . cu o lungime de aproximativ 1015mm.cu baza evazata. fenomen care are loc de obicei in treimea distala a trompei uterine.. prezinta un grad de mobilitate.Marginea anterioara -aceasta margine prezinta hilul ovarului ~i da insertie mezovarului Marginea posterioara -este marginea libera ~i vine in raport cu ansele ileale. Ele au rol in captarea ovocitului ll si in tranzitul spermatozoizilor pentru fecundare. mezosalpingele. foarte festonata -baza pavilionului prezinta 10-15 ciucuri/fimbrii. cele doua foite peritoneale formand imediat inferior de trompa uterina. un ciucure este mai mare. iar asezarea ~i directia organului este dependenta de asezarea. care adera la ligamentul tuboovarian ~i ajunge la dimensiuni de 20mm. ~i segmente: prezinta patru •infundibulul sau pavilionul trompei uterine -reprezinta partea laterala ~i are forma de pfilnie.Tubele (trompele) uterine Tubele uterine sunt doua conducte musculo-membranoase care se intind de la coamele uterine la extremitatile superioare ale ovarelor. acoperita in totalitate de peritoneu visceral.2. ea este situata in marginea superioara a ligamentului larg. orientarea si dimensiunile acestora. Asezare Trompa uterina este organ intraperitoneal. mai ales ale uterului. iar 1n stanga ~i cu cele ale colonului sigmoid Extremitatea tubara -este acoperita de infundibulul sau pavilionul trompei uterine -este apropiata de vasele iliace exteme -aici se insera ligamentul suspensor al ovarului Extremitatea uterina -este mai ascutita -da insertie ligamentului propriu al ovarului 5.

fecundatia -istmul -are o lungime de 3-4cm. ~i un lumen de 3-4mm. cu un diamtru maxim de 6-lOmm.ligamentul rotund al uterului posterior. Ea este sustinuta intr-o pozitie relativ constanta. care-i asigura legatura. -se gaseste intre ligamentul rotund al uterului (se gaseste anterior de istm) ~i ligamentul propriu al ovarului (se gaseste posterior de istm) •portiunea uterina -traverseaza cornul uterin ~i are o directie oblica. Mucoasa trompei uterine este formats din epiteliu ciliat unistratificat. care are un diametru de lmm.prezinta urmatoarele raporturi: anterior. In mod normal. de asemenea infundibulul trompei ajunge in apropierea peretelui lateral pelvin. uterina Raporturi Ampula si infudibulul. cu rol In progresia ovocitului sau a ovulului spre cavitatea uterina. corespunzator foselor ovariene de la nulipare sau multipare Istmul. care pe toata lungimea sa prezinta o serie de plici longitudinale de la ostiul uterin pana la eel abdominal. iar In stanga si cu cele ale colonului sigmoid. in care patrunde prin portiunea ei mediala. in partea stanga Configuratia interna a trompei uterine La interior.care inconjoara practic ovarul. in partea ei laterala. cu ovarul -legatura cu cornul uterin. imprumuta astfel o parte din raporturile acestuia. cu un diametru de 2-3mm. dar devin foarte numeroase. 90 . ~i un lumen de Imm. respectiv cu ansele ileale. aceste plici sunt putin dezvoltate la nivelul istrnului. are o lungime de lcm. asigurata de : -mezosalpinge sau aripioara superioara a ligamentului larg al uterului -ligamentul tubo-ovarian sau infundibulo-ovarian. -ampula se largeste pe masura ce se apropie de infundibulul tubar -are o consistenta moale ~i o mare complianta -la nivelul acestui segment are loc. Mijloace de fixare Trompa uterina este mobila. -amnula tubari -reprezinta segmentul eel mai lung (7-9 cm. -portiunea uterina se deschide ID uter la nivelul ostiului uterin. reliefate ~i rarnificate la nivelul ampulei (labirintul tubei).-varful infundibulului se continua cu partea ampulara a tubei si prezinta In centru ostiul abdominal al trompei uterine. tuba uterina delimiteaza un canal.anse ileale ~i ale colonului sigmoid. la care cilii bat ID directia ostiului uterin.ligamentul propriu al ovarului superior. dinspre lateral spre medial ~i dinspre superior spre inferior .).

situat superior -colul uterin.mai voluminos. iar la multipare are forma de fanta transversala de aproximativ I cm. istmul imparte uterul in doua portiuni diferite ca forma ~i dimensiuni: •cor. orificiul extern al colului uterin).mai ingust.5. numita istmul uterului. vizibila antero-lateral.pul uterin. aceasta insertie a vaginei va impaqi colul uterin in doua parti: -partea supravaginala -partea intravaginala 91 91 .la nulipare este drept si la multipare este convex -doua unghiuri tubare (coamele uterine). situat inferior Corpul uterin -are aspect de trunchi de con. median. nepereche. cu baza mica orientatii inferior -corpului uterin i se descriu: -doua fete -anterioara (vezicala) . numit istm Colul 11terin -are forma de butoias cilindric -prezinta orificiul/ostiul uterin (in clinica. care la nulipare este punctiform.Uterul Uterul este un organ musculocavitar.3. In partea sa mijlocie.se continua cu trompele uterine -corpul uterin este limitat inferior de colul uterin printr-un sant.este o fata plana sau usor bombata -posterioara (intestinala) . la nivelul caruia se Configurafie externa Uterul are forma de trunchi de con cu varful orientat inferior ~i baza superior.uneori pe ea se gaseste o creasta mediana.este mai bombata decat fata vezicala . turtit antero-posterior. vizibil doar pe fetele anterioara ~i laterale ale uterului. verticala -doua margini laterale (dreapta si stanga). dinspre superior catre inferior ~i dinspre posterior catre anterior.la nulipare sunt concave iar la multipare sunt convexe -fund uterin. uterul prezinta o ingustare semicirculara. dezvolta oul. -vagina se insera la nivelul colului pe o linie oblica.

configuratie extema 92 92 .Fund uterin Com uterin Corp uterin Marginea laterala a corpului uterin Col uterin vedere anterioara Fata posterioara a corpului uterin Corp uterin Fund de sac vagin posterior Fund de sac vagina anterior vedere laterala Uter .

La marginea laterala a uterului cele doua foite peritoneale se unesc ~i delimiteaza mezometrul (mezoul uterin.se continua cu trompele uterine -colul uterin: -partea supravaginala prezinta: -anterior.vine in raport cu vezica urinara ~i uneori cu ansele intestinale -fundul si fata posterioara. Posterior.ampula rectala. dintre care eel posterior este mai adanc (faptul ca aceasta parte a fornixului vaginal corespunde posterior excavatiei rectouterine. parte a ligamentului larg). fapt care faciliteaza palparea suprasimfizara a fundului uterin in diagnosticul clinic al sarcinii. Raporturile uterului sunt urmatoarele: -corpul uterin: -fata anterioara. permite efectuarea la acest nivel a punctiei peritoneale pe cale vaginala).artera uterina -partea intravaginala. Pozitia uterului Directia uterului o putem cuantifica dupa mai multe axe si unghiurile dintre acestea..vine in raport cu artera uterina -coarnele uterine. se considera ca uterul se gaseste in ante-versoflexie.vin in raport cu ansele intestinale -marginea laterala.reprezinta unghiul dintre axul corpului si axul colului uterin -el mascara 140°-1 70° -in mod normal uterul este in anteflexiune -unghiul de versiune (deschis anterior).este unghiul dintre axul colului si axul vagmei -el mascara 90°-110° -in mod normal uterul este in anteversiune In acest fel.delimiteaza cu fornixul vaginal fundurile de sac vaginale. Variante patologice putem intalni in: -procese inflamatorii sau proliferative de vecinatate -pozitii congenitale cum ar fi: lateroflexia. cu exceptia unei parti de pe colul uterin. prin intermediul excavatiei recto-uterine -supero. formand excavatia recto-uterina (fundul de sac Douglaspunctul eel mai decliv al cavitatii peritoneale). Peritoneul de pe fata posterioara a vezicii urinare se reflecta pe fata anterioara a corpului uterin. 93 93 . Variante fiziologice ale acestei dispozitii a uterului se datoreaza starii de plenitudine a organelor din jur. retroflexia sau pozitia intermediara Asezare ~i raporturi Uterul se gaseste situat in centrul cavitatii pelvine si este acoperit de peritoneu in cea mai mare parte a sa. peritoneul coboara pe fata posterioara a fomixului vaginal apoi se reflecta pe ampula rectala.lateral. astfel: -unghiul de flexiune (deschis anterior). formand excavatia utero-vezicala.fundul vezicii urinare de care este despartit prin septul vezicouterin -posterior.

r Unghiul de flcxiunc Unghiul de versiune I Pozitia uterului 94 94 .

..se insera pe peretele lateral al excavatiei pelvine -prin aceasta margine patrunde ligamentul suspensor al ovarului... parametrul se continua inferior cu paracervixul (lateral de colul uterin) ~i cu paracolpium (lateral de vagina) . ansele intestinale ~i cu infundibulul tubei uterine -pe foita posterioara a ligamentului larg se prinde marginea anterioara a ovarului. prin intermediul mezovarului -marginea mediala-corespunde mezometrului •marginea laterala. ligamentele largi si ligamentele rotunde. ligamentele rotunde ale uterului -sunt formatiuni musculo-conjunctive intinse intre coarnele uterine ~i fetele anterioare ale oaselor pubiene (muntelui pubian). peritoneul de pe fetele uterului -fiecare ligament are forma patrulatera ~i prezinta doua fete ~i patru margim: -fata anterioara-vine in raport cu vezica urinara si ansele intestinale -foita peritoneala corespunzatoare acestei fete este ridicata de ligamentul rotund al uterului ~i va determina aripioara anterioara a ligamentului larg -fata posterioara. precum si ligamentul rotund al uterului •marginea superioara-este ocupata de tuba uterina ~i de aceea poarta denumirea de mezosalpinge (aripioara superioara) -marginea inferioara. ligamentele largi Oate) ale uterului -sunt reprezentate de doua cute peritoneale de forma patrulatera care se intind intre marginile laterale ale uterului si peretii laterali ai pelvisului -cele doua ligamente.vine in raport cu rectul. pana la nivelul tesutul conjunctivadipos al labiilor mari -ele determina aripioarele anterioare ale ligamentelor largi 95 95 . impreuna cu uterul impart cavitatea pelvina feminina intr-un cavum preuterin ~i un cavum retrouterin -fiecare ligament prezinta doua foite peritoneale (anterioara ~i posterioara) care continua fiecare. liJJ.Mijloacele de fixare ale uterului Uterul este mentinut in pozitia sa normala de o serie de elemente pe care le clasificam astfel: •mijloace de suspensie -mijloace de sustinere Mijloacele de suspensie ale uterului -aceste mijloace ancoreaza uterul de peretii excavatiei pelvine -ele sunt reprezentate de : peritoneu.corespunde bazei ligamentului larg -cele doua foite ale ligamentului larg (anterioara ~i posterioara) se departeaza una de cealalta ~i delimiteaza intre ele parametrul. impreunji cu vasele ovariene. ocupat de tesut conjunctiv-adipos .

Trompa uterina
Mezometrul
Excavatia
rectouterina

vezicouterina
A. uterina

Peritoneul uterului
Trompa uterina

Fimbria
ovarica
Mezosalpinge

Ligamentullarg
96

A. iliaca comuna

A. iliaca intema

Lig. rotund al uterului,, ··· ..... -

Vase epigastrice
inferioare

Lacuna

Ar cul

/
r
Lacuna vasculara

Uretra

Lig. rotund al uterului

97

97

I

rn
-prezinta cinci segmente:
•uterin- se gaseste in comul uterin
•ligamentar- se gaseste in foita anterioara a ligamentului larg
•iliac- incruciseaza infero-medial vasele iliace exteme, in dreptul orificiului
profund al canalului inghinal
•inghinal- se gaseste in canalul inghinal
•preinghinal- pe fata anterioara a osului pubian, unde se rasfira si se insera
Mijloacele de sustinere ale uterului
-acestea sunt reprezentate de aderentele la organele invecinate, la lamele sacro-rectogenito-pubiene ~i perineu.
...,. aderentele la organele invecinate
-portiunea supravaginala a colului uterin ~i istmul uterin adera la fundul vezicii
urinare, printr-o lama de tesut conjunctiv, apartinand spatiului pelvis-subperitoneal
situata sub fundul de sac utero-vezical, numita septul utero-vezical
-aderenta la rect se face indirect, prin intermediul lamelor sacro-recto-genitopubiene
...,. aderenta la lamele sacro-recto-genito-pubiene
- lamele sacro-recto-genito-pubiene reprezinta condensari ale tesutului pelvissubperitoneal, cu directie sagitala de la sacru pana la oasele pubiene; aceste lame adera la
rect, la portiunea cervico-istmica a uterului, la fornixul vaginal ~i la baza vezicii urinare.
-din aceste lame se individualizeaza urmatoarele ligamente sau retinacule:
-ligamentele utero-sacrate
-se mai numesc si retinaculele posterioare
-leaga portiunea cervico-istmica a uterului de rect si mai ales de sacru
-in constitutia acestor ligamente intra si fibre musculare netede care
formeaza muschiul recto-uterin
-aceste ligamente ridica doua cute peritoneale (plicile recto-uterine) care
delimiteaza lateral excavatia recto-uterina
•ligamentele pubo-uterine
-se mai numesc ~i retinaculele anterioare
-se intind de la portiunea cervico-istmica a uterului si baza vezicii urinare
la oasele pubiene
•ligamentele cardinale
-se mai numesc ~i retinaculele laterale
-ancoreaza colul uterin ~i fornixul vaginal de peretii laterali ai pelvisului
In acest mod colul uterin reprezinta partea cea mai fixa a uterului.
...,. perineul
-perineul reprezinta eel mai important mijloc de sustinere al uterului
-transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face indirect, prin
intermediul vaginului

98

98

Sacrul

M. rectouterin

Lig. pubouterin
Simfiza pubiana

Lamele sacrorectogenitopubiene

Configuratia interna a uterului
Uterul prezinta la interior o cavitate virtuala, turtita antero-posterior. Cavitatea
uterina com unica cu tubele uterine prin ostiile uterine ale tubelor (drept ~i stang) si cu
vaginul, prin intermediul ostiului uterin. Istmul imparte cavitatea uterina in doua parti:
•cavitatea corpului- prezinta doi pereti (anterior si posterior)
-fiecare perete prezinta cate un rafeu median
-canalul cervical- este mai larg in portiunea sa mijlocie si mai ingust la extremitati
-prezinta doi pereti (anterior ~i posterior), fiecare perete prezentand
cate o plica mediana de la care pornesc o serie de plici oblice

5.4.Vestigii embrionare anexate organelor genitale interne feminine
Vestigiile embrionare aflate in vecinatatea uterului ~i a organelor sale anexe sunt
resturi nedezvoltate ale unor portiuni ale mezonefrosului. Aceste vestigii embrionare au o
importanta deosebita deoarece pot reprezenta locul de plecare pentru diferite tumori.
Epooforonul/Corpul lui Rosenmiiller
-reprezinta un rest al mezonefrosului
-este situat in mezosalpinge, intre ovar ~i trompa uterina
-este format dintr-un canalicul longitudinal, paralel cu tuba, provenit
mezonefrotic
-tn else deschid 15-20 canalicule mai mici, perpendiculare peel
-el este echivalentul ductelor eferente ale testiculului ~i al ductului ependimar

din ductul

Apendicele veziculoase/hidatita pediculata Morgagni
-este unrest al extremitatii craniale a ductului mezonefrotic Wolff
-este o vezicula suspendata printr-un pedicul de infundibulul tubar
Parooforonul
-provine din portiunea infragenitala a canaliculelor mezonefrotice
-este format dintr-un numar de tubusoare situate in ligamentul larg, in vecinatatea hilului
ovarului
-lipseste la femeia adulta, el gasindu-se in special in primii ani ai copilariei
Ductele deferentiale vestiaiale/canalele Gartner
-sunt rarnasite tubulare, chistice ale ductelor mezonefrotice Wolff
-sunt situate in peretii laterali ai uterului sau vaginului

100

100

Artera uterina Origine Artera uterina are originea in majoritatea cazurilor in trunchiul anterior al arterei iliace interne.artera lnoruciseaza anterior.5.se gaseste pe fata pelvina sau mediala a muschiului obturator intern. (in grosimea parametrului) in tesutul celulo-adipos din baza ligamentului larg -segmentul vertical (intraligamentar/mezometrial) . lateral de colul uterin ~i la 1-1.are un traiect ascendent pe marginea laterala a corpului uterin. Exista de asemenea variatii. Raporturi -segmentul parietal . inferior ~i lateral.poate fi impartit in trei segmente: -segmentul parietal (retroligamentar). Traiect Traiectul arterei uterine de la origine ~i pana la comul uterin. trompei uterine ~i a uterului Vascularizafia arterials Arterele care vascularizeaza ovarul.artera ligamentului rotund 1). catre anterior.are un traiect oblic inferior ~i lateral pe peretele pelvin •segmentul transversal (subligamentar/parametrial) . -segmentul transversal (subligamentar/parametrial) . In continuare artera are un traiect oblic. trompa uterine si uterul sunt reprezentate in ordinea importantei lor de: 1 ). medial de artera se gaseste ureterul. artera ajunge la 2 cm. fiind acoperit de fascia pelvina parietals superioara. catre fundul vezicii urinare (incrucisarea are loc la 101 101 . ~i care se divide mai apoi dupa un traiect mai lung sau mai scurt. uncle se bifurca in cele doua ramuri terminate .se gaseste in baza ligamentului larg sau in tesutul celular-adipos care formeaza paramerul. cea mai des intdlnita fiind aceea in care artera uterina se desprinde printr-un trunchi comun cu artera ombilicala. in mezometru Trebuie precizat ca aceasta impartire prezinta importanta in practica chirurgicala.5.are un traiect transversal dinspre lateral catre medial.ramura tubara ~i ramura ovariana . superolateral de fomixul vaginal. artera se indreapta dinspre peretele lateral pelvin spre colul uterin.artera ovariana 3). aflat in pozitie mediana.artera uterina 2). participand astfel la delimitarea inferioara a fosetei ovariene (foseta ovariana Krause).Vascularizatia ovarului. in traiectul sau oblic descendent spre medial. Acest segment prezinta importanta practica majora din eel putin doua considerente: a). la acest nivel. Anterior de artera se gasesc arterele ombilicala si obturatorie.5 cm. dinspre lateral spre medial ureterul. iar posterior venele uterine si vasele vaginale.

uterina 102 . iliaca intern a i \I \ \ 102 Raportul ureterului cu a.A. iliaca A.

din acest motiv liniile mediane ale fetelor corpului uterin reprezinta zone paucivasculare. unde devin artere radiare. in partea sa superioara -artera vaginala sau cervico-vaginala .). Artera vaginala se anastomozeaza cu omonima de partea opusa formand pe peretele anterior si posterior al vaginului doua anastomoze mediane longitudinale denumite arterele azygos ale vaginului. fomixul vaginal. in traiectul lor pe fetele corpului uterin se desprind ramuri inelare. fundul vezicii urinare ~i ultima parte a ureterului. Ultima parte a acestui segment descrie o curbura concava superior. care tree pe fetele corpului uterin avand traiect catre medial. ca o caracteristica de adaptare la conditiile modificate de volum si vascularizatie ale uterului.artera se situeaza superolateral de fornixul vaginal. orizontale (la nivelul istmului) ~i descendente (la nivelul colului uterin). in practicarea histerectomiei). Din ramurile uterine. pe toata aceasta distanta artera are un traiect sinuos. Din acesta pleaca doua grupuri de ramuri : 103 103 .se desprind inainte de incrucisarea cu ureterul.ramuri terminale l . transvaginal.jumatatea distantei dintre peretele pelvin ~i colul uterin). pentru ca apoi sa se continue cu segmentul vertical • segmentul vertical (intraligamentar/mezometrial) . b). din timpul sarcinii.ramuri desprinse din segmentul transversal: -ramura ureterala. Din arterele radiare se desprind ramuri care se reintorc Ia nivelul stratului mijlociu (plexiform) al miometrului.Ramuri colaterale a). la nivelul mezometrului) pana la nivelul comului uterin. Fiecare dintre acestea se imparte in cate o ramura anterioara ~i posterioara. Ea vascularizeaza colul uterin.in numar de 5-6 ce vascularizeaza colul uterin ~i fomixul vaginal -ramuri uterine . Ramuri Din artera uterina se desprind doua tipuri de ramuri: 1. ea se desprinde in apropierea segmentului supravaginal al colului uterin si are traiect transversal catre acesta si fomixul vaginal. Ele sunt paralele ~i calibrul lor diminua pe masura ce se apropie de linia medians. fapt care poate permite abordarea chirurgicala a ei. Aceste raporturi impun atentie operatorului care penseaza artera uterina in diverse manevre chirurgicale (de ex. ele vascularizeaza fundul vezicii urinare si peretele anterior al vaginului.ramuri desprinse din segmentul vertical : -ramuri cervicale .ramuri colaterale 2. unde se formeaza un bogat plex arterial. b).este mai voluminoasa. ceea ce permite incizia ~i deschiderea uterului la acest nivel ( operatia cezariana corporeala).se desprinde la locul unde artera este incrucisata de ureter -ramuri vezicale sau vezicovaginale (neomologate in NJ.in numar de 8-10. profunde care perforeaza succesiv cele trei straturi ale miometrului piina la nivelul arhimiometrului. aceste artere radiare sunt ascendente (la nivelul corpului). destinate corpului uterin. unde se imparte in ramurile sale terminale.de la nivelul istmului uterin urea pe marginea laterala a corpului uterin (intre foitele ligamentului larg.

cervicovaginala Arterele uterului. trompei uterine si ovarului 104 104 . uterine A. ovariana Arcada arteriala subtubara Rr.A.

determinand ischemia ~i apoi devitalizarea straturilor spongios ~i compact ale mucoasei uterine.ramuri superficiale . din faza premenstruala) sufera un proces de vasoconstrictie putemica.se desprinde sub ligamentul utero-ovarian si abordeaza cei doi versanti anterior ~i posterior ai fundului uterin. formand o arcada din care deriva ramuri radiare care patrund in corticala. traversand straturile mijlociu ~i profund ale miometrului (uterul nu prezinta submucoasa) . care tree pe fetele trompei uterine. Comparativ cu dimensiunile acestor segmente se remarca faptul ca istmul trompei uterine prezinta cea mai bogata vascularizatie. pe sub seroasa acesteia. care ajung pana la membrana bazala a mucoasei uterine ~i artere spiralate lungi. sub trompa uterina. sub influente hormonale (scaderea brusca a progesteronului.Ramuri terminale . ea se anastomozeaza cu ramura tubara din artera ovariana ~i formeaza arcul arterial subtubar. 15 pentru portiunea ampulara ~i 8 pentru istmul trompei. artere spiralate scurte. la acest nivel formeaza retele arteriale perifoliculare.ia nastere in apropierea ligamentului rotund pe care 11 ~i vascularizeaza 2. anterior de ligamentul utero-ovarian.Artera ovarianii Origine Artera ovariana are originea pe fata anterolaterala originea arterelor 105 a aortei abdominale sub renale. situat la 2-3 mm. ~i sub trompa uterina. la acest nivel se anastomozeaza cu ramura ovariana a arterei ovariene ~i formeaza arcul arterial paraovarian. de pe marginea anterioara a acestuia. unde se anastomozeaza intre ele. Din acest arc se desprind 10-15 ramuri helicine. au un traiect sinuos ~i dau ramuri care perforeaza tunicile trompei. ele tree pe fetele trompei uterine.cu un traiect spiralat. 2).se desprinde inaintea comului uterin ~i are traiect lateral. m -ramura ovariana . Toate aceste ramuri arteriale au un caracter terminal. -ramura tubara . 105 . Numarul acestor ramuri este de aproximativ 30. intre cele doua foite ale mezosalpingelui. Acestea din urma. ele sunt la randul lor de doua tipuri. pana la limita dintre aceasta ~i corticala. hormonodependente.are un traiect lateral tn lungul ligamentului utero-ovarian pana In hilul ovarului. Din aceasta arcada arteriala se desprind numeroase ramuri paralele intre ele ~i perpendiculare pe arcada subtubara. aceasta ramura participa la vascularizatia fundului uterin ~i a segmentului uterin al trompei uterine. -ramura pentru ligamentul rotund. cu care sunt eliminate apoi In timpul menstruatiei.ramuri profunde . care vascularizeaza toate straturile mucoasei uterine. din care motiv se numesc artere helicine.care se reintorc In stratul extern al miometrului . -artera fundului uterin .. care traverseaza medulara. ceea ce determina ruptura de sarcina tubara o hemoragie masiva cu "inundatie peritoneala". Arterele helicine ajung pana la nivelul mucoasei uterine. din care 7 pentru infundibulul trompei uterine.

Aorta abdominala V. mezenterica supenoara A. cava inferioara A.genitala stanga Vasele genitale 106 106 .

genitala stanga Ureter drept Trompa uterina Vase genitale 107 107 .V. cava inferioara Aorta abdominala V. genitala stanga A.

Vena ovariana dreapta se deschide direct in vena cava inferioara. Are traiect lateral fata de vasele iliace comune si apoi la nivelul strfuntorii superioare a pelvisului. iar vena ovariana stanga se varsa in vena renala stanga. 3). 108 108 . in dreapta incruciseaza anterior vena cava inferioara. acoperita de peritoneul parietal posterior ~i de mezenter cu ileonul terminal in dreapta ~i respectiv colon cu mezocolon sigmoid in stanga. Artera insoteste ligamentul rotund pana la nivelul cornului uterin unde se anastomozeaza cu ramuri pentru ligamentul rotund din artera uterina. incruciseaza anterior vasele iliace externe imediat sub bifurcatia arterei iliace comune. Artera coboara apoi cu ligamentul suspensor al ovarului pana la nivelul extremitatii superioare a acestuia unde se imparte in cele dona ramuri terminale: •ramura tubara -ramura ovariana (acestea se vor anastomoza cu ramurile omonime ale arterei uterine) La locul unde tncruciseaza ureterul va da ramuri ureterale care vascularizeaza segmentul lombar al acestuia. Vascularizatia venoasa Venele ovarului Venulele ovarului au traiect sinuos ~i se varsa in plexul venos care se gaseste la nivelul marginii mezovariene.Traiect ~i raporturi Artera ovariana are un traiect descendent ~i lateral. Sangele din aceasta arcada este drenat pe calea venelor ovariene ~i uterine.Artera ligamentului rotund al uterului Artera ligamentului rotund al uterului are originea in artera epigastrica inferioara. Astfel artera ovariana incruciseaza anterior ureterul ~i coboara pe fata anterioara a muschiului psoas mare. uncle vine in raport cu nervul genitofemural. la locul unde aceasta descrie o curbura inferomediala fata de orificiul profund al canalului inghinal. in rest raporturile in dreapta si in stanga sunt asemanatoare. Sangele din plexul venos pampiniform este drenat in principal de venele ovariene si accesor prin intermediul plexului venos uterin. denumit ~i plexul pampiniform. Venele trompei uterine Sangele venos de la nivelul trornpei uterine este adunat intr-o arcada venoasa infra-tubara.

dupa unii autori regreseaza. calea seeundara are traict printre foitele ligamentului larg. . Din plexul uterin sangele venos este drenat astfel: -din portiunea superioara sangele este drenat prin venele ovariene -din portiunea inferioara sangele este drenat prin venele uterine catre vena iliaca interna -o mica parte din sangele venos este colectat ~i de vena ligamentului rotund care se deschide in vena epigastrica inferioara Vascularizafia limfaticii Limfaticele ovarului Reteaua Iimfatica de origine a ovarului se gaseste sub albuginee. Vasele limfatice colectoare insotesc vasele sangvine pana la nivelul hilului ovarului. spre ganglionii iliaci externi. Nu au fost descrise vase limfatice de drenaj spre ganglionii iliaci interni.Venele uterului Sangele venos al uterului se colecteaza in sinusurile uterine din stratul plexiform al uterului. in parenchimul de la acest nivel.in partea dreapta ajunge la nivelul ganglionilor pre-cavi si latero-cavi pana in apropierea pediculului renal drept. persista. spre peretele lateral pelvin si spre ganglionii iliaci extemi.in partea stanga ajunge la nivelul ganglionilor pre-aortici si latero-aortici. calea principala este situata de-a lungul vaselor ovariene si merge spre ganglionii aortico-abdominali. sub pediculul renal stang. de-a lungul ureterului. de la acest nivel pleaca vene care vor forma plexul venos uterin care comunica larg cu plexurile venoase vezical ~i vaginal. care odata cu atrofierea lui. iar de la acest nivel prin 6-8 trunchiuri colectoare limfa va fi drenata astfel : a. . Atat in dreapta cat ~i in stanga. Corpul galben prezinta o retea limfatica bogata. incorporand tecile exteme ale foliculilor. Limfaticele trompei uterine Trompa uterina prezinta trei retele limfatice de origine : mucoasa musculara subseroasa 109 109 . iar dupa altii dimpotriva. b. exista posibilitatea ca de la nivelul intersectiei vaselor ovariene cu ureterul limfa sa fie drenata descendent.

V. cava inferioara Aorta abdominala Vase iliace comune Ovar Trompa uterina Drenajul limfatic al organelor genitale inteme CJ 110 110 .

De la nivelul retelei limfatice mucoase pomesc canale limfatice voluminoase care traverseaza musculara si se varsa in reteaua limfatica subseroasa. calea principali este reprezentata de 4-5 vase colectoare care se forrneaza pe toata lungimea trompei. Reteaua limfatica mucoasi : ' Aceasta retea este foarte bine dezvoltata la nivelul corpului uterin ~i mai saraca ~i neregulata la nivelul colului uterin.iliaca Interna insoteste calea secundara iliaca externa pana la artera ombilicala cu care ajunge apoi la nivelul ganglionilor iliaci interni din apropierea originii arterei ombilicale din iliaca interna. In acelasi timp venele sunt insotite intotdeauna de vase limfatice. seroasa 4.iliaca externa se formeaza in partea mijlocie a trompei. Datorita acestor posibilitati de drenaj limfatic al trompei uterine. musculara 3. b.Din reteaua limfatica subseroasa pomesc vase limfatice colectoare care au fost sistematizate in trei cai de drenaj : a. calea seeundara . subseroasa 1. Se descriu trei planuri limfatice in cadrul retelei limfatice musculare : 111 111 . in lungul acestor cai se realizeaza anastomoze largi care se pot grupa cu : limfaticele perineale limfaticele ovarului limfaticele uterului Limfatieele uterului : Uterul prezinta patru retele limfatice de origine : 1. spre peretele lateral pelvin si artera ombilicala. Aceasta retea se intinde pana la membrana limitanta profunda a mucoasei ~i inconjoara glandele ~i vasele mucoasei uterine. mucoasa 2. Reteaua limfatica mucoasa a colului uterin comunica inferior cu cea a partii superioare a vaginului. avand traiect lateral prin mezometru. c. Acestea au initial traiect lateral pana spre pavilionul trompei. 2. calea seeundara . intre foitele mezosalpingelui. de unde se alatura caii pricipale de denaj a ovarului spre ganglionii aortico-abdominali ~i iliaci externi (de-a lungul ureterului). mergand de-a lungul acesteia pana la ganglionii iliaci externi. Reteaua limfatici musculara : Aceasta retea este formats din capilare limfatice fine care inconjoara fibrele musculare si care prezinta un traiect independent de vasele sangvine.

acest pedicul se termina la nivelul ganglionilor sacrali laterali. b. S-a constatat ca la uterul gravid aceste vase limfatice nu prezinta o crestere considerabila de calibru. planul extern. Aceste vase limaftice formeaza reteaua limfatica subseroasa.--I a. Reteaua limfatica seroasa : Aceasta retea este formats din vase limfatice foarte fine. trecand anterior de ureter. Acestea se organizeaza apoi in trei pediculi limfatici : a. la locul unde acesta este acoperit de peritoneu.utero-ovarian (lombar) este format din 4-6 trunchiuri limfatice care se formeaza sub cornul uterin. Vasele limfatice din acest pedicul pot urea in lungul arterei iliace interne si apoi al arterei iliace comune pana la ganglionii limfatici situati anterior de promontoriu. cu vase limfatice dispuse mai ales longitudinal 3.are un traiect concav medial care se inscrie in planul sagital corespunzator plexului hipogastric inferior. Colectoarele limfatice ale colului uterin : Ele se desprind de pe marginile laterale ale colului uterin ~i sunt in numar de doua-trei pentru :fiecareparte. Pediculul posterior . Acest pedicul are traiect lateral printre 112 112 .are acelasi traiect cu artera uterina si se termina la nivelul ganglionilor iliaci interni din jurul originii arterei uterine. e. asezate subendotelial ~i numai la nivelul la care uterul este acoperit de peritoneu. 2. pediculul principal . care se aduna la maginile uterului unde formeaza vasele colectoare. pediculul anterior (iliac extern) sau pre-ureteral . pediculul hipogastric (retro-ureteral) . muscularei ~i seroasei se varsa in vase limfatice voluminoase. dupa locul lor de drenaj. 4. Vasele colectoare limfatice. au fost hnpartite in doua grupun : 1. asezate in tesutul subperitoneal de pe suprafata externa a uterului. cu vase limfatice dispuse neregulat c.Limfa este drenata din acest plex in reaeaua limafatica subseroasa. dispuse transversal b. Trecand lateral de ampula rectala. planul intern de vase limfatice. Colectoarele limfatice ale corpului uterin : Aceste vase formeaza trei pediculi : a.tnsoteste artera uterina. Reteaua limfatica subseroasa : Vasele limfatice care aduna limfa retelelor mucoasei. valvulare. planul mijlociu. pana in apropierea originii arterei ombilicale cu care ajunge la grupurile mijlociu ~i superior al ganglionilor iliaci externi. Alte vase limfatice pot urea anterior se sacru piina la ganglionii situati anterior de promontoriu.

in partea dreapta la nivelul ganglinilor limfatici latero-cavi ~i pre-cavi . 113 113 . Inervatia uterului Inervatia parasimpatica provine din nucleul parasimpatic pelvin (de la nivelul S2S4). spre artera ombilicala ~i apoi spre grupurile mijlociu ~i superior al ganglionilor iliaci externi. El are traiect lateral ~i inferior prin baza ligamentului larg. pediculul accesor anterior (pediculul ligamentului rotund al uterului) este format dintr-un singur vas limfatic desprins de la locul insertiei ligamentului rotund pe peretele uterin. La acest nivel el se uneste cu vasele limfatice ale trompei uterine si se alatura apoi vaselor limfatice ale ovarului.in partea stanga la nivelul ganglionilor limfatici latero-aortici ~i pre-aortici ai grupului ganglionilor aortico-abdominali b. pe marginile uterului. pana la bifurcatia arterei iliace comune. pediculul accesor transversal sau iliac extern este format de 1-2 vase limfatice. pana in apropierea hilului ovarului. si in mai mica masura din plexul ovarian care provine din plexul aortico-abdomonal. unele din aceste fibre ajung pana la uter. traversand canalul inghinal ~i terminandu-se la nivelul grupului supero-medial al ganglionilor inghinali superficiali. Toate aceste trunchiuri limfatice insotesc vasele ovariene ajungand : .foitele ligamentului larg si in lungul ramurii ovariene a arterei uterine. Inervatia trompei uterine Nervii trompelor uterine provin din plexul ovarian si din plexul uterin. Inervatia ovarului Inervatia ovarului este asigurata de fibre din plexul ovarian (in mai mare masura) ~i de fibre din plexul uterin (in mai mica masura). Acest vas are traiect comun cu ligamentul rotund. porneste inferior de unghiul uterin sau din partea mijlocie a marginii laterale. Plexul ovarian este format din ramuri din plexul aortico-abdominal. Inervatia simpatica este asigurata in principal pe calea plexului utero-vaginal ce provine din plexul hipogastric inferior. are traiect impreuna cu vasele ovariene ~i aduce fibre pentru tuba uterina ~i ovar. Intre limfaticele corpului ~i colului uterin se realizeaza numeroase anastomoze : intre retelele limfatice de origine intre vasele limfatiece colectoare. c. acesti nervi urmeaza traiectul vaselor (ovariene ~i uterine).

Plicile vaginale sunt mai evidente inainte de pubertate si la nulipare. raporturi sexuale. Dimensiuni -variabile in functie de varsta. vaginul este mai larg datorita insertiei lui pe colul uterin (fomixul vaginal).6. peretii fiind alipiti. peretele posterior fiind tnsa mai lung cu 1-2 cm decat eel anterior. care corespunde trigonului vezical Lieutaud (delimitat de ostiile ureterale ~i uretra).rr 5. Asezare . fiind ~i o importanta cale de abord chirurgical a organelor genitale inteme feminine. numita columna vaginala anterioara respectiv posterioara. particularitati individuale.vaginul apartine spatiului pelvis-subperitoneal. ce corespunde meatului uretral extern feminin si este folosit ca reper in cateterismul uretral. de forma unei cupole. Aceste plici se juxtapun prin apropierea peretilor.vaginul are forma unui conduct (cilindru. estornpandu-se la varstnice ~i dupa nasteri repetate. in special la stimuli estrogenici. superior se bifurca. vagina=teaca). -lungimea medie este de 8-9 cm. incepe inferior la nivelul unei proeminente mucoase numita tubercul uretral.Vaginul Vaginul este un organ musculoconjunctiv cu rol copulator. Receptor hormonal sensibil. prezentand cate o proeminenta longitudinala. Columna vaginala posterioara coboara mai jos decat cea anterioara. Formii . delimitand un spatiu numit trigonul vaginal Pawlick. determinand aparitia unei fante sagitale. mai dezvoltata decat cea posterioara. extremitatea inferioara este turtita transversal. Columna vaginala anterioara. paritate. iar cea superioara este mai dilatata. Conflguratie mterna -mucoasa peretilor anterior ~i posterior ai vaginului este neregulata. adaptate formei vulvei. iar inferior este mai ingust. de la care pleaca mai multe plici transversale numite plici vaginale. aceasta zona era folosita drept cale de abord transvaginal al vezicii urinare. turtit antero-posterior in cea mai mare parte a lungimii sale. devenind reala in rupturile de perineu. -cavitatea vaginului este virtuala. -calibrul vaginului este ~i el diferit la cele doua extremitati: superior. aceasta parte numindu-se fomix vaginal. (anterior) si rect (posterior). care ii asigura troficitatea. vaginul reprezinta calea de explorare ginecologica prin excelenta. fiind asezat intre vezica urinara ~i uretra Pozitie 114 114 .

care ii imparte in doua portiuni: .corespunde in cea mai mare parte trigonului vaginal. anterior. .vezical ~i vaginal . 115 115 .. cuprinzand cea mai mare parte a organului.perineala. vaginul este usor concav spre posterior. septul este strabatut de ureterul pelvin care incruciseaza fundul de sac vaginal anterior. posterior si doua extremitati . concavitatea se sterge. .peritoneal si rectal.cele doua trigoane . Septul vezico-vaginal este format din tesut conjunctiv-adipos cu grosime de 6-8 mm. -ln decubit dorsal vaginul face cu orizontala un unghi de 30°.sunt separate prin septul vezicovaginal.are o lungime de 15-20 mm. . . o Peretele anterior priveste spre anterior ~i superior ~i prezinta doua segmente vezical (superior) ~i uretral (inferior) . se mai numeste ~i perete vezicouretral.in picioare. Portiunea pelvina prezinta patru pereti .delimiteaza anterior excavatia rectouterina (fundul de sac Douglas) prin intermediul careia prezinta raport cu ampula rectala.acest segment al peretelui anterior vaginal reprezinta ~i locul de aparitie a cistocelului ~i a fistulelor vezico-vaginale. -in repaus. o Peretele posterior prezinta ~i el doua segmente . . )> Segmentulrectal . vaginul strabate hiatusul urogenital al diafragmei pelvine. datorita presei abdominale. )> Segmentul peritoneal .corespunde fornixului vaginal sau unei portiuni de pe fata posterioara a fornixului vaginal. lntre axul vaginului si eel al colului uterin este un unghi de 90-110° deschis spre anterior (unghi de versiune). )> Segmentul uretral . situata inferior de diafragma pelvina.la acest nivel pot sa apara fistule uretro-vaginale. folosit ca plan de clivaj intre cele doua organe sau drept cale de abord transvaginal al vezicii urinare. .superior. inferior.este despartit prin septul rectovaginal de fata anterioara a ampulei rectale.are raport strans cu uretra feminina. de care este despartit prin septul uretrovaginal cu grosime de 10 mm. situata deasupra diafragmei pelvine. J> Segmentul vezical .superioara ~i inferioara. de unde ~i riscul de fistule uretero-vaginale.are raport cu fundul vezicii urinare corespunzator trigonului vezical. axul vaginului formeaza cu orizontala un unghi deschis posterior de 65°. ocupand partea inferioara a spatiului pelvis-subperitoneal.in functie de raportul cu cele doua organe. formand un unghi de 135-145° (unghiul vaginal).pelvina. iar in timpul eforturilor. . Raporturi in traiectul sau. acolo unde acesta este acoperit de peritoneu.

iliaca extema V.A. iliaca extema Canal cervical Col uterin Manunchi "Vagina Ramura ischiopubian Radacina Glenda vestibulara mare Pelvis 116 feminin-sectiune Labie mica frontala prin vagin 116 .

Ia acest nivel se poate dezvolta un colpocel (prolaps vaginal in ampula rectala) o Peretele lateral (marginea laterals) Are raport cu m. aderenta spre lateral la Iamele sacrorectogenitopubiene. dar ~i controlul manual postpartum. care trece peste fundul de sac anterior pentru a ajunge in septul vezicovaginal ~i de aici in vezica urinara. Mijloace de suspensie ~i sustinere • • • • insertia superioara pe colul uterin. tranzitat de : • lamele sacrorectogenitopubiene • parangiile hipogastrice • plexurile hipogastrice inferioare Partea pelvina a vaginului e inconjurata de asa-numitul paracolpium. care pot ti anesteziate prin fundurile de sac laterale. • laterale .rectovaginal. Ea este situata sub hiatusul urogenital.ridicator anal.la acest nivel se realizeaza palparea fundului de sac prin tuseu vaginal. precum ~i punctii ale excavatiei rectouterine. la tegumente.lateral cu foselele ischiorectale si cu ramurile ischiopubiene.corespund parametrelor.are raport cu ureterul. aria triunghiului fiind ocupata de centrul tendinos al perineului. de care este separat prin triunghiul rectovaginal.anterior cu uretra. Portiunea perineali reprezinta patrimea inferioara a vaginului. .au raport cu vasele uterine (aflate la 10-15 mm superior ~i lateral de fornixul vaginal). spatiul dintre acesta si vagin fiind ocupat de tesut conjunctiv-adipos subperitoneal. astfel incat peretele posterior urea mai sus pe col decat peretele anterior. Raporturile vaginului la acest nivel sunt: .acoperit de excavatia rectouterina (fundul de sac Douglas). cu vasele vaginale ~i cu plexurile hipogastrice inferioare. rezultata prin condensarea tesutului pelvisubperitoneal. Aceasta teaca ~i tesutul adipos din spatiul pelvisubperitoneal permit modificarile de volum ale vaginului . . . La varful triunghiului vaginul si rectul sunt unite prin m.el are ~i o structura elastics ce permite modificarile din timpul travaliului. mai apropiat inferior spre meatul uretral. fapt ce determina aparitia tuberculului uretral din extremitateainferioara a columnei vaginale anterioare.. pe care ii traverseaza impreuna cu uretra ~i este aderenta postero- lateral la fibrele m. . Triunghiul rectovaginal este orientat cu varful in sus spre planseul pelvin si cu baza in jos. • anterior . Acesta este o teaca de tesut conjunctiv-adipos. aderenta spre anterior la vezica urinara si uretra.transvers profund al perineului. Extremitatea superioara a vaginului se insera pe colul uterin dupa o linie oblica de sus in jos ~i dinapoi inainte.posterior cu canalul anal. 117 117 . Extremitatea inferioarii corespunde orificiului vaginal ce se deschide in vulva. aderenta spre posterior la rect. Insertia determina aparitia unui ~ant circular numit fornix vaginal impartit in patru funduri de sac: • posterior .

• ramuri vaginale inferioare . iar partea superioara a acestora comunica cu limfaticele colului uterin.diafragmei urogenitale si bulbilor vestibulari. vezical.desprinse din a.iliaca interns.desprinse din a. plexurile venoase vaginale. cum spuneam anterior.vaginale). Vaseularlzatia venoasa hi are originea in doua retele .cu vase limfatice mai mari Cele doua retele limfatice comunica pe toata suprafata vaginului. rectal) ~i dreneaza in v.mucoasa .care formeaza apoi lateral de vagin.desprinse din a. Se termina la nivelul grupului mijlociu ~i superior al ganglionilor iliaci externi.fina ~i bogata . 118 118 .iliaca intema). destinate mm. Acestea pot fi sistematizate dupa traiectul lor in doua grupuri : 1.vezicala inferioara (ramura din a. ramura a a.reprezinta eel mai important mijloc de sustinere a vaginului. care comunica larg cu cele vecine (uterin.transvers profund al perineului) • centrul tendinos al perineului . Partea inferioara a vaginului primeste ramuri ~i din a.cervicovaginala (sau vaginala.rectala mijlocie (ramura din a iliaca interna ce vascularizeaza ampula rectala si da rr. Vasele colectoare limfatice traverseaza peretii ~i se aduna pe cele doua fete ale organului. un grup satelit al arterei uterine care se formeaza de la partea superioara a vaginului ~i care insoteste ramura vaginala a arterei uterine si apoi artera uterina.musculara .rusinoasa interna. apoi la marginile laterale ale acestuia.• aderenta la diafragma urogenitala (m. artera vaginala se anastomozeaza cu omonima de partea opusa formand pe peretele anterior si posterior al vaginului doua anastomoze mediane longitudinale denumite arterele azygos ale vaginului • ramuri vaginale mijlocii .mucoasa ~i musculara . Vascularizatia vaginului Vaseularfzatia arteriala Vascularizatia arterials este asigurata de 3 grupuri de ramuri vaginale simetrice (bilaterale): • ramuri vaginale superioare . Vascularizatia limfatica: Vaginul prezinta doua retele limfatice de origine : .uterine).

cava inferioara Aorta abdominala A.V. iliaca Vascularizatia uterului si vaginei 119 119 .

structura muntelui pubian este reprezentata de piele si un bogat tesut adipos. un grup satelit al arterei vaginale care se formeaza din partile mijlocie ~i inferioara ale vaginului. In treimea inferioara a vaginului vin fibre somatosenzitive din n. 5. .au lungime de 7-10 cm. vulvei ~i rectului.se continua posterior cu labiile mari ~i superior cu hipogastrul.corespund scrotului ( ca origine embriologica. bulbi vestibulari). . 120 120 . o vestibulul vaginal.este acoperita cu peri de la varsta pubertatii.este o proeminenta rotunjita. o formatiunile labiale (labiile mari si mici). Muntele pubisului . de care e separat printr-un sant numit plica Venerei. Partea inferioara a vaginei poate prezenta de asemenea posibilitatea de drenaj comun cu vasele limfatice ale vulvei.7. . . Inervatia vaginului Inervatia vaginului este asigurata de ramuri din plexul uterovaginal (eferenta a plexului mixt simpatico-parasimpatic hipogastric inferior). De asemenea.intre ele se delimiteaza fanta vulvara. spre grupul supero-intem al ganglionilor inghinali superficiali.2. . situata anterior de simfiza pubiana si de oasele pubice. Formatiunile labiale Sunt doua perechi de plici tegumentare care delimiteaza vestibulul vaginal.se mai numeste ~i "muntele Venerei"( Venus). Aceste vase ajung la nivelul ganglionilor iliaci interni din jurul originii arterei vaginale. la acest nivel se realizeaza laparotomiile transversale Pfannenstiel. o organele erectile (clitoris. . .plicile labioscrotale).rusinos.Vulva Vulva reprezinta totalitatea organelor genitale externe feminine: o muntele pubisului. vasele limfatice ale vaginului pot realiza anastomoze cu cele ale uterului (colului uterin). Labiile mari .se intind de la muntele pubisului pana la corpul perineului (centrul tendinos al perineului).

• posterior-de fraul labiilor.mai bine dezvoltata.delimiteaza lateral vestibulul vaginal.o extremitate anterioara.o margine aderenta . La nivelul vestibulului vaginal se deschid: I) orificiul extern al uretrei (meatul urinar) . formand fraul clitorisului. e pigmentata ~i acoperita de par spre marginea libera ~i are aspect de mucoasa spre marginea aderenta.comisura posterioara .. (aceasta distanta corespunde corpului perineului) de orificiul anal. Cenfiguratle externa Labiile marl prezinta: .5 .3 cm. 4. . de care sunt separate prin santul nimfo-labial.o margine Iibera .au lungime de 3 cm.mai subtire.in raport cu coapsa. formand preputiul clitorisului ~i una posterioara care trece inferior de clitoris si se uneste cu cea de parte opusa.o fata laterals . dartos labial. . sac elastic . inaintea comisurii posterioare se gaseste fraul labiilor.o faµi mediala . . are raport cu labia mare de parte opusa si cu labia mica de aceeasi parte. Labiile mici (nimfele) .adera de ramura ischiopubiana. anterior de frau se gaseste fosa vestibulului vaginal (fosa naviculara). situata la 2. la 2 .da forma si consistenta labiilor marl. care devine real cand sunt indepartate labiile mici. Vestibulul vaginal Vestibulul vaginal este delimitat astfel: • lateral . labiile marl prezinta: 1.3 cm. .o extremitate posterioara.sunt acoperite de labiile marl.delimiteaza fanta vulvara. posterior de acesta se afla tuberculul uretral.comisura anterioara .posterior pot forma fraul labiilor (furculita) sau se pot termina separat. • anterior .anterior se bifurca intr-o ramura anterioara care trece superior de clitoris pentru a se uni cu cea de parte opusa. 121 121 .situat anterior de orificiul vaginal ~i posterior de clitoris.de labiile mici. . 3. este pigmentata si acoperita de par. . folosit ca reper pentru cateterizare. lateral de el se deschid glandele parauretrale Skene. . Este un spatiu virtual.sunt unite la extremitati prin . 2. tegwnent. tesut celular subcutanat.spre fanta vulvara.de clitoris. . . . Structura De la exterior spre profunzime.

. in treimea posterioara a vestibulului. semilunar. . 3) glandele vestibulare mari (Bartholin) . situat posterior de comisura labiala anterioara. . ci doar tesut conjunctiv acoperit de mucoasa. in fosa bulboclitoridiana a perineului. Organele erectile Clitorisul . la acest nivel se gaseste himenul.secretia lor impreuna cu cea a glandelor sebacee ~i cu celule epiteliale descuamate formeaza smegma. avand raport medial cu mucoasa vestibulului ~i lateral cu bulbul vestibular. separati intre ei prin septul corpilor cavemosi si inveliti in fascia clitorisului. Bulbii vestibulari . la virgine. 4) glandele vestibulare mici. o margine libera si una aderenta.glandul nu contine tesut erectil.reprezinta deschiderea la exterior a organelor genitale inteme feminine. Himenul prezinta o fata vaginala ~i una vulvara. terminandu-se prin glandul clitorisului. iar la nivelul radacinilor se gasesc mm. intre preputiu ~i gland existand cavitatea preputiala. Conflguratie externa Clitorisul are lungimea de 7 cm si este alcatuit din : . putand fl inelar. canalul lor excretor se deschide in santul nimfohimenal.2) oriflciul vaginal .echivalente glandelor bulbouretrale Cowper de la barbat.doi corpi cavernosi.preputiul este format dintr-o lama cutanata in continuarea labiilor mici ~i o lama mucoasa care se reflects pe gland. care este separata de labiile mici prin santul nimfohimenal. Uneori. cribriform. secreta un lichid care are rol lubriflant in timpul actului sexual. au traiect ascendent ~i se unesc pe linia mediana inferior de simfiza pubiana. Glandul clitorisului e acoperit de preputiul clitorisului. formand corpul clttorisului. Acesta. Struetura Clitorisul e format din : . Genunchiul e sustinut de ligamentul suspensor al clitorisului. . resturi himenale (proeminente cicatriciale ale himenului numite caruncule himenale ). descrie unghiul (genunchiul) clitorisului ~i se indreapta spre inferior si posterior. El are forme variate. himenul poate fl imperforat. in acest caz sangele menstrual acumulandu-se in vagin. dupa un scurt traiect.ischiocavemosi. Riidacinile clitorisului se insera pe ramurile ischiopubiene.doua formatiuni erectile situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal. biperforat. 122 122 .gland. care separa canalul vaginal de vestibulul vaginal. epiteliul glandului prezinta numerosi corpusculi senzitivi.doua radacini.este un organ median nepereche. De pe fata posterioara a glandului pleaca fraul clitorisului. iar la femeile care au avut raporturi sexuale. sunt situate in loja bulboclitoridiana. zimtat.corp. Himenul este o membrana situata la nivelul oriflciului vaginal.

··••"" Radacina corpului cavernos al clitorisului Bulb vestibular Vagina Organe erectile 123 Sj2 123 ..• ..Glandul clitorisului ~ .""l-~.~....t=i...-. . .._.

dorsala a clitorisului vascularizeaza clitorisul. la dreapta ~i la stanga.rusinoasa interna. A. . . Vasele limfatice colectoare se desprind de la periferia vulvei ~i fetelor externe ale labiilor mari. 5. .muntele pubisului.dorsale superficiale ale clitorisului aduna sangele din reteaua venoasa superficiala a clitorisului si dreneaza in v. Limfaticele vulvei : Reteaua Iimfatica a vulvei este reprezentata de un bogat plex limfatic cutaneomucos situat la nivelul vestibulului. Vv.prin aa. cu areole largi.labiale anterioare ).femuralii. Cele care se desprind de la nivelul partii antero-superioare au traiect initial vertical spre muntele lui Venus.rusinoase externe vascularizeaza . 4. Vascularlzatia vulvei Vascularizatia arterlala 1. labiilor mici ~i fetelor interne ale labiilor mari.dorsale profunde ale clitorisului aduna sangele din reteaua venoasa dorsala a clitorisului ~i dreneaza in plexul vezicovaginal ~i de aici in v.prin a. .sunt uniti anterior.labiale posterioare culeg sangele din partea posterioara a labiilor mari si mici si dreneaza in v. Vascularizatia venoasa 1. Ele se termina la nivelul grupurilor supero-interne ale ganglionilor limfatici inghinali superficiali.profunda a clitorisului si a. 3.partea anterioara a labiilor mari ~i mici (prin aa.intre ei ~i peretii vestibulului se afla glandele vestibulare mari.bulbospongiosi.bulbilor vestibulului culeg sangele de la bulbii vestibulari ~i dreneaza in plexul vezicovaginal si de aici in v . 2.labiale posterioare vascularizeaza labiile. . .sunt omologi bulbului penisului. Vv.au struotura erectila mai putin dezvoltata. 124 124 . Arusinoasa interna .lungimea lor este de 3 cm ~i grosimea de 1 cm.femurala.bulbului vestibular vascularizeaza bulbul vestibular. Vv. Aceasta retea se continua cu retelele limfatice ale fetelor externe ale labiilor mari ~i anterior cu cea a muntelui lui Venus. .('F . cu pereti subtiri ~i musculatura redusa. apoi se flecteaza spre lateral ~i inferior.rusinoasa intema. Vv.prin aa.rusinoasa interna. 2.femurala.prin a.labiale anterioare culeg sangele din partea anterioara a labiilor mari si mici si dreneaza in v . . Vv.sunt acoperiti de mm.

circumflexa iliaca superficiala .. epigastrica superficiala A. femurala V. safena mare M.A. inghinali .. obturatoare V.-. safena mare Gg. inghinali profunzi Drenajul limfatic al organelor genitale exteme ~ 125 125 ..---~ superficiali V. iliaci externi Gg.. adductor lung Vascularizatia arteriala a organelor genitale exteme ~ Fascia cribroasa Gg.

lacunar Lig. arcuat subpubian Lig. / / ·:i · V.. dorsala profunda a clitorisului Lig. inghinal Simfiza pubiana Lig. transvers superficial al perineului -.. transvers al perineului N. dorsal al clitorisului--fl---./' Fascia inferioara a diafragmei urogenitale M. suprapubian .. ~ '--:·' / Vagina Unghiul subpubian la femeie 126 126 .Lig. 0 1 ~.

Ele se aduna pe fata dorsala a clitorisului. limfaticele glandului si corpului cavernos. Inervatia vulvei Inervatia senzitiva a vulvei este asigurata de: . ilioinghinal ~i genitofemural (dau rr. 2. . spre ganglionii iliaci interni. terminandu-se in acelasi grup ganglionar.labiale anterioare). 127 127 .rusinos (rr.iliohipogastric. Inervatia vegetative a vulvei este asigurata de rr. niciodata spre ganglionii limfatici pelvini.ramuri ale n.simpatice din plexul hipogastric inferior. comune cu cele ale vulvei . terminandu-se la nivelul ganglionilor inghinali profunzi. Limfaticele glandelor Bartholin : Aceste vase limfatice merg spre grupul supero-medial al ganglionilor limfatici inghinali superficiali. Limfarieele clitorisului : Aceste limfatice sunt sistematizate in dona grupuri : 1.ramurile genitale ale nn. Este de asemenea posibila o cale limfatica comuna cu a uretrei ~i vaginei. in numar de 2-4.Vasele limafatice colectoare care se formeaza din partea mijlocie ~i posterioara a vulvei urmaresc marginile labiilor mari spre posterior si medial. limfaticele preputului clitorisului. apoi merg de-a lungul ligamentului inghinal si perforeaza fascia crurala. n.dorsal al clitorisului).labiale posterioare.

rotund al uterului Lig.obturator intern ischiorectala Manunchi vasculonervos rusinos intern --- Sectiuni transversale prin bazin feminin 128 128 .ridicator anal M.inghinal A.Lig.femurala V.fem N.femural Cap -::"""i: femural rusinos intern M.

» Escoriatii.-.Fimoza : imposibilitatea de a decalota glandul. fie a antigenelor specifice. • glandul. ). macule. Popular sunt denumite "creasta de cocos". candida. staza urinara) asociata cu infectie. papule sau mancarimea pot sugera pediculoza pubiana.6.Parafimoza : imposibilitatea de a recalota glandul (tratamentul acestor doua afectiuni fiind local .prin dezinfectie locala sau chirurgical. Pediculoza pubiana este o boala parazitara generata de Pedicu/us pubis (piiduche pubian). aftoza) sau poate avea o origine tumorala. practicandu-se circumcizie). La acest nivel pot apare diverse modificari cum ar fi : ).Examenul clinic al organelor genitale masculine Examenul clinic al organelor genitale presupune inspectia apoi palparea acestora. Ea dispare in una pana la 3 luni. Inspectia presupune vizualizarea ~i observarea tuturor modificarilor ce apar la nivelul organelor genitale. lichen. trichomonas. in regiunea genitala. Inspectia penisului : Aceasta include : • tegumentul. tumora peniana). asociat ~i cu tratamentul partenerului. Reprezinta primul stadiu al infectiei cu Treponema pallidum (sifilis). tactila. 0 fimoza este intotdeauna responsabila de o maceratie locala (neevacuarea secretiilor. un parazit cu localizare la suprafata pielii. care deseori tree neobservate. infectie. prin reactii de imunofluorescenta ~i de hemaglutinare. ).-.. iar decalotarea fortata a glandului poate produce parafimoza. ).. Leziunea este contagioasa. ). Poate constitui o localizare particulars a unei dermatoze (psoriazis.. Este dureroasa ~i provoaca frecvent un edem al glandului. iar sub tratament in una pana la 3 saptamani. Poate fi congenitala (decelabila in copilarie sau la pubertate) sau consecutiva unor afectiuni (diabet zaharat. herpes) sunt boli transmisibile sexual.. Balanitele infectioase (provocate de bacterii. Examenul de certitudine este reprezentat de evidentierea treponemei prin examen microscopic direct. Tratamentul presupune cauterizarea lor.Sancru sifilitic : mici ulceratii nedureroase. Palparea necesita atentie si discriminarea fina. Se asociaza cu o adenopatie nedureroasa in regiunea inghinala.-. Aceste formatiuni tumorale pot apare la nivelul tegumentului penian sau scrotului. Examenul parazitologic pune diagnosticul de certitudine. a tuturor modificarilor.1. deoarece in ea se gasesc foarte multe bacterii. 129 129 . iar tratamentul este cu substante pediculicide.-. Fimoza face raporturile sexuale dificile. chiar canceroasa.Vegetatii veneriene : sau Condiloma Acuminata (datorita infectiei cu papiloma virus)..Balanita : reprezinta o inflamare a glandului si preputului. • preputiul. IMPLICATII CLINICE 6. iar tratamentul este antiobiotic.-.

De asemenea se mai pot decela alte afectiuni ca : ~ Boala La Peyronie : caracterizata de prezenta unuia sau mai multor noduli fibrosi la nivelul corpilor cavernosi pe care ii deformeaza. Cancerul de penis este o forma rara de cancer. favorizat de tabagism sau de infectiile virale. Este determinata de infectia cu bacterii din specia Chlamydia. ~ Induratia portiunii ventrale peniene poate semnifica o strictura uretrala (ingustare a uretrei) fie o formatiune tumorala uretrala. se insoteste cu cresterea in dimensiuni a ganglionilor inghinali (adenopatie) ce fistulizeaza. Prin orificiile fistuloase se scurge un lichid purulent. Herpesul recurent poate recidiva cu diverse ocazii: expunerile la soare. ceea ce explica reaparitia bolii in acelasi loc. o depresie imunitara etc. putandu-se decela diverse indurari sau fluctuente ale acestuia. afectand raporturile sexuale. Din lichidul de secretie se poate identifica germenul patogen. Palparea penisului Palparea penisului se poate realiza intre police si celelalte degete. In cazul uretritelor (gonococice sau negonococice) se inspecteaza meatul uretral unde se poate observa lichid. Virusul ramane cantonat in ganglionii de pe traiectul nervilor ce inerveaza regiunea afectata. Corectarea se poate face chirurgical sau prin injectari locale de enzime litice. dureroase ~i eritematoase ce reprezinta infectia cu virusul herpetic HSV 2. In paralel. Extinderea la ganglionii limfatici se face in acest ultim caz in cateva luni. In cazul in care pacientul acuza scurgeri uretrale dar la inspectie nu se deceleaza lichid se poate recurge la comprimarea progresiva a penisului. ~ Fluctuenta unei zone indurate poate semnifica inflamatie uretrala secundar unei stricturi uretrale. Evolutia este lenta. ~ Tumori : se pot observa diverse formatiuni tumorale (benigne sau maligne) ce se pot dezvolta la nivelul penisului. De mentionat ca sunt contagioase ~i apar la 2 pana la 4 luni de la prima infectie. 130 130 . Antibiograma releva sensibilitatea germenului la diverse antibiotice. prin culturi bacteriene. o boala infectioasa. pe anus la homosexuali (cu posibila propagare ulterioara rectala) ce poate ulcera rapid. Tumora se poate prezenta sub forma unei excrescente nedureroase sau a unei ulceratii dureroase (in cazul tumorilor ulcerate). Tratamentul este cu antibiotice. ~ Sancru moale : reprezinta o leziune de cativa milimetri ce apare la nivelul santului de la baza glandului. ~ Chiste sebacee : sunt formatiuni tumorale ce contin sebum. soc emotional. dezvoltate din glandele sebacee aflate la nivelul dermului.~ Sifilis secundar : papule aplatizate acoperite de un exudat cenusiu ce sugereaza una din manifestarile sifilisului secundar. Inspectia mai poate decela ~i diverse malformatii congenitale. ~ Herpes genital : microulceratii. care poate sangera cu usurinta. cum ar fl hipospadiasul (deschiderea uretrei pe fata ventrala a penisului). de la baza catre gland. Erectia devine dureroasa ~i asimetrica (penisul erect este deviat). existand cazuri si cu evolutie rapids.

Se prezinta printr-o crestere unilaterala in volum a scrotului. in cazul esecului tratamentului medicamentos). Tratamentul presupune administrarea de antiinflamatorii. Tratamentul este fie medicamentos . 131 131 . antibiotice si repaus.inflamatie acuta sau cronica a epididimului. metodele de tratament fiind chirurgicale.se administreaza HCG (Human Corionic Gonadotropin) la copii de varste mici.dilatatie permanents a plexurilor venoase ce dreneaza sangele de la nivelul testiculului.reprezinta acumularea de lichid seros intre foitele tunicii vaginale testiculare. Se manifesta prin durere. febra. eel mai frecvent de la o epididimita. un contur scrotal slab dezvoltat pe una din parti poate sugera criptorhidie (ceea ce reprezinta o anomalie de pozitionare a testiculului). Poate fi o cauza a insamantarii testiculare. • Varicocel . Orhita este o afectiune in general rara. asociata frecvent cu epididimita. pe de-o parte si index ~i medius pe de alta parte (sau intre police ~i celelalte degete). Poate fi acuta sau cronica. • Orhiepididimitii . fie de la o infectie de proximitate. De asemenea un contur scrotal marit pe una din parti poate sugera : • Orhitii : reprezinta infectia testiculara fie pe cale hematogena. vena renala stanga se varsa in unghi drept in vena cava inferioara. tuberculoze. infectii urinare. ramanand eel mai adesea la nivelul canalului inghinal). Prezenta de lichid intre tunicile vaginalei mai poate fi diagnosticata si prin ecografie testiculara. Se datoreaza unei uretrite. Orhita urliana este una din principalele complicatii ale oreionului. semne locale inflamatorii. :fiira o cauza decelabila. asociat cu o relaxare a testiculelor prin folosirea unui suspensor. Se pot observa astfel escoriatii. chiste sebacee si mai rar cancer de piele la acest nivel. Testiculul poate sa coboare spontan pana la varsta de 1 an. ectopie testiculara (testiculul nu coboara in scrot. funiculul spermatic stang mai lung decat eel drept. prostatite. adenom de prostata infectat. Astfel putem diagnostica una din urmatoarele afectiuni : • Hidrocel .sau chirurgical. Aceasta produce uneori sterilitate prin atrofie testiculara. Este nedureros. Este mai frecvent localizat la nivelul testiculului stang datorita urmatoarelor cauze : 1. 2. eruptii cutanate. Palparea scrotului ~i implicit a testiculelor se realizeaza eel mai bine intre police. mai ales de origine infectioasa.Inspeetia scrotului : Aceasta presupune inspectia tegumentului ~i a contururilor scrotale. • Epididimitii .inflamatie de cele mai multe ori de origine infectioasa a testiculului ~i epididimului. Astfel. Uneori poate reprezenta un semn in cancerul testicular. Tratamentul este antibiotic. cat ~i ale epididimului. Diagnosticul se face de cele mai multe ori prin palpare la nou-nascut. vena testiculara stanga se varsa in unghi drept in vena renala stanga. usturimi la mictiune. Hidrocelul se trateaza daca este voluminos sau deranjant. Criptorhidia necesita tratament deoarece pot apare complicatii mai ales daca testiculul ectopic persists dupa varsta de 2 ani. cresterea in volum a testiculului ~i epididimului. Se pot astfel determina modificari la nivelul conturului si consistentei testiculare.

practicat in caz de scurgere uretrala sau dupa masaj prostatic. • Ecografia prostatici : se poate realiza pe cale abdominala sau transrectala. • Biopsia prostatica : se poate realiza pe cale transrectala. Se manifests prin prezenta de dilatatii venoase intrascrotale ce se accentueaza la efortul de tuse. Ele necesita o ablatie chirurgicala in cazul in care devin voluminoase sau dureroase. • CT (Computer Tomografia) este utila in evidentierea unei eventuale mvazn a cancerului de prostata ~i in evaluarea prezentei si localizarii metastazelor .inflamatie a epididimului. • Tumori testiculare : se pot astfel decela modificari ale conturului ~i consistentei testiculare. • examene bacteriologice : examenul citobacteriologic al urinei ~i al secretiilor prostatice. • Agenezie epididimara : consta in dezvoltarea incornpleta a epididimului. Se poate realiza in scopul de a depista precoce un adenom sau cancer de prostata. prezenta mezosigmoidului anterior de vena testiculara (colonul sigmoid poate comprima vena testiculara).3. • Chiste epididimare : sunt formatiuni tumorale dezvoltate la nivelul epididimului ce contin Iichid. 4. descrierile de mai sus). • Dozarea sangvina a PSA (Prostatic Specific Antigen) ce poate detecta un cancer prostatic Inca nedetectat clinic sau poate ajuta Ia aprecierea prognosticul bolnavului cu cancer de prostata operat . ghidata ecografic ~i permite diagnosticul de certitudine al unui cancer de prostata. orhfta (v. Examenul prostatei Exarninarea prostatei presupune examenul clinic (prin tuseul rectal) ce este completat dupa nevoie de examene paraclinice (imagistice si de laborator): • tuseul rectal : prostata normala este de consistenta ferro elastica. In cazul cancerului testicular (seminom) in stadii incipiente se poate palpa o singura modificare a consistentei testiculare. In stadiile avansate tot conturul testicular si consistenta este modificata. i se poate palpa santul median posterior. cu marginile net delimitate. mai ales de origine infectioasa sau orhiepididimita. 132 132 . aceasta din urma fiind mai fidela. vena renala stanga cuprinsa in pensa aorto-mezenterica. Diagnosticul se face prin ecografie ~i tomografie computerizata (apreciindu-se astfel ~i determinarile secundare). nedureroasa care pare solidara cu el ~i 11 deformeaza. • Urografia intravenoasa : permite evaluarea rasunetului unui adenom de prostata asupra cailor urinare . neavand nici o influenta asupra fertilitatii. • Epididimita . ce poate antrena o sterilitate in cazul in care agenezia este bilaterala. Rar poate produce modificari asupra mobilitatii si duratei de viata a spermatozoizilor. moment in care i~i modifica consistenta (mai ales in cancerul de prostata) sau volumul (dispare santul median). Ea permite evaluarea structurii prostatei.

slabirea jetului de urina. cu marginile bine delimitate de organele dinjur. Adenomul poate fi si sediul unei infectii. Tratamentul este fie medicamentos. scadere ponderala etc. aceasta nu-si modifica consistenta. arsuri la mictiune. partea inferioara a ampulei rectale. Prostatita : reprezinta o infectie acuta sau cronica a prostatei. Aceasta se poate manifesta prin dureri perineale. Pacientul va prezenta tulburari de rnictiune (polakiurie . dar in cazul unor afectiuni inflamatorii sau in cazul cancerului (de prostata. polakiurie. tngloband metode chirurgicale la care se asociaza radioterapie externa. • eensistenta : este ferm elastica. golirea incompleta a vezicii urinare). dureri 133 133 . Tratamentul este complex. Prostatita acutd se manifesta printr-un sindrom infectios cu instalare brusca (febra. In caz de metastaze se mai poate lnsoti de astenie fizica. • • • Modificarile prostatei pot apare in decursul unor procese ca : Adenom de prostata : reprezinta o tumora benigna a lobului mijlociu prostatic. hormonoterapia (tumora este sensibila la tratamentul hormonal). Tratamentul impune repausul ~i antibioterapia (pe timp mai indelungat). Are o incidenta destul de ridicata. fie chirurgical. fundul de sac Douglas.bolnavul urineaza noaptea. Prostatita cronicii este provocata de prezenta microabceselor ~i a unei inflamatii importante a prostatei. Complicatiile sunt rare (abces prostatic colectie purulenta constituita. care se poate asocia si cu o epididimita sau orhiepididimita. • santul prostatic : care la prostata normala se palpeaza. fata posterioara a prostatei. Foarte frecvent nu antreneaza nici un semn sau simptom.reprezinta manevra prin care se poate exmina cu indexul sfincterul anal. acestea devenind dificile. arsuri la mictiune (disurie). cu conturul sters. iar cand sunt afectate si veziculele semniale apare prostata caracteristica in "cap de bou". In cazul adenomului de prostata. canalul anal. dar si de o strictura uretrala sau un adenom de prostata. alte ori se manifesta prin hematurie (prezenta sangelui in urina).Tuseu rectal . Poate antrena o afectare a vietii sexuale cand este foarte deranjant. iar in cancerul de prostate ea devine dura. retentie de urina). orhiepididimita. iar in diverse afectiuni dispare. Cancerul de prostata : este o tumors maligna care se dezvolta la nivelul prostatei. Evolutia sa este adesea foarte lenta. sau chimioterapia. La tuseul rectal prostata este de consistenta marita. polakiurie (cresterea numarului de mictiuni). anemie. secretii uretrale. Prognosticul cancerului de prostata poate fi <lat ~i de determinarea PSA (Prostatic Specific Antigen) ce inregistreaza o crestere marcata in cazul metastazelor. nicturie . care le prinde si pe ele) se pot pal pa (aspect de "cap de bou"). frisoane) ~i tulburari mictionale. putand merge pana la retentie acuta de urina (glob vezical). Litiaza prostatica modifica si ea consistenta prostatei. Prin tuseu rectal se apreciaza la nivelul prostatei : • conturul: care trebuie sa fie net. Poate uneori duce la retentia vezicala acuta ce necesita tratament medical de urgenta. santul median dispare.mictiuni mai dese. • veziculele seminale : in mod normal nu se palpeaza. Este favorizata de o prostatita acuta insuficient tratata. de prostatite acute recidivante.

• pozitia de examinare este pe masa ginecologica cu capul ceva mai ridicat decat restul corpului (ajuta la relaxarea musculaturii).> RMN (Rezonanta Magneticii Nuc/earii) este metoda imagistica neinvaziva cu o calitate eel putin egala cu a CT ce aduce eel putin tot atatea informatii ca si aceasta. scadere a potentei sexuale. a prezentei adenopatiei locale sau a metastazelor la distanta. ).la ejaculare..> Ecografia (pe cale abdominala sau transrectala .Examenul clinic al organelor genitale feminine Ca ~i in cazul organelor genitale masculine. Decelarea acestor modificari poate ti completata de examene imagistice si de laborator ca : ). cresterea in cazul afectiunii maligne fiind mai importanta ~i persistand dupa operatic. • mainile examinatorului si instrumentele sa fie calde. ). Pentru a putea incepe examinarea genitala in cazul unei femei este necesar sa urmam o serie de reguli.. a invaziei in organele vecine.> Punetia biopsie prostatica (pe cale transrectala. examenul clinic presupune inspectia ~i apoi palparea lor. • bratele sa fie pe langa corpul ei.. Antigenul PSA (Prostatic Specific Antigen) poate creste atat in adenomul de prostata cat ~i in cancerul de prostata. ).a relatiilor acestora cu organele vecine. Tratamentul este prin antibioterapie de lunga durata.2. neputand insa spune daca este cazul unor formatiuni maligne sau benigne. In acest scop se poate recurge la biopsie sau examen histopatologic (care sunt examene de certitudine). • pacientei trebuie sa i se explice toate manevrele inainte de inceperea examinarii. ghidata digital sau ecografic) preleva un fragment de tesut ce prin examen microscopic poate pune diagnosticul de certitudine in cazul tumorilor de prostata (maligne sau benigne). fapt ce-i confera acesteia un aspect palpator caracteristic. in cazul prezentei metastazelor. completate dupa necesitati de examene paraclinice.> Dozarea in sange a markerilor tumorali specifici sau nespecifici poate ajuta la aprecierea prognosticului bolnavului operat sau poate orienta medicul spre un anumit diagnostic.> CT (Computer Tomografia ) aduce informatii utile echipei chirurgicale privind relatiile formatiunilor tumorale cu organele vecine. Evolutia este eel mai frecvent in pusee infectioase.. pentru confortul ~i relaxarea pacientei cat ~i pentru un examen mai facil: • pacienta trebuie sa-si goleasca vezica urinara inainte de examinare. Este de achizitie mai recenta ~i bineinteles costurile sunt mai ridicate. Astfel se poate incepe examinarea organelor genitale externe ~i interne feminine : 134 134 . 6. • Litiaza prostatica : reprezinta prezenta calculilor la nivelul prostatei.care este mai fidela sau ecografie testiculara) este metoda neinvaziva care se poate aprecia structura diverselor organe sau a diverselor formatiuni dezvoltate.. ).

in vagin. hipofizei sau ovarelor (v. Infectia cu papilomavirus poate favoriza o dezvoltare a unui cancer de col uterin. pe vulva sau anus. • vestibulului vaginal. de o boala congenitala a glandelor suprarenale sau de o tumors situata pe una dintre aceste glande. 0 intarziere a dezvoltarii lor poate sugera o modificare la nivelul hipotalamusului. Leziunea este contagioasa. • labiile mari. de origine ovariana ~i suprarenaliana. dezvoltate din glandele sebacee aflate la nivelul dermului. provocat de cele mai multe ori de o tumora benigna sau rnaligna de ovar. Ea dispare in una pana la 3 luni. • meatului uretral. deoarece in ea se gasesc foarte multe bacterii. care deseori tree neobservate. de o anomalie cromozomiala. absenta dezvoltarii glandelor mamare.Examinarea organelor genitale externe : Se incepe prin a aprecia maturitatea dezvoltarii organelor genitale externe. • clitorisului. tulburari ale menstruatiei. macule. • perineul. Se asociaza cu o adenopatie nedureroasa in regiunea inghinala. • Marirea in dimensiuni a clitorisului poate sugerea virilizare. Aceste formatiuni tumorale pot apare la nivelul colului uterin. Examenul de certitudine este 135 135 . • Vegetatii veneriene : sau Condilorna Acuminata (datorita infectiei cu papiloma virus). Acestea se traduc printr-o pilozitate de tip masculin (hirsutism). • Saneru sifilitic : mici ulceratii nedureroase. un parazit cu localizare la suprafata pielii. cum este diabetul zaharat. iar sub tratament in una pana la 3 saptamani. Modificarile care se pot observa sunt : • Escoriatii. • Prolaps mucos uretral : reprezinta alunecarea ~i prolabarea mucoasei uretrale prin meatul uretral. Examenul parazitologic pune diagnosticul de certitudine. Virilizarea reprezinta aparitia de caractere sexuale secundare de tip masculin la o femeie. • Caruncul uretral : este o formatiune tumorala benigna care se observa in partea posterioara a meatului uretral ~i apare in principal in postmenopauza. mecanismele hormonale ce controleaza dezvoltarea gonadelor). Este cauzata de un exces de secretie de hormoni androgeni. Reprezinta primul stadiu al infectie cu Treponema pallidum (sifilis). iar tratamentul este cu substante pediculicide. • Chiste sebacee : sunt formatiuni tumorale ce contin sebum. Pediculoza pubiana este o boala parazitara generata de Pediculus pubis (piiduche pubian). Mancarimea la nivelul vulvei poate fi insa ~i un sernn indirect pentru alte afectiuni generale. in regiunea genitala. papule sau mancarimea pot sugera pediculoza pubiana. Se separa apoi labiile mari si se continua inspectia : • labiilor mici. Se inspecteaza : • muntele pubisului. de cresterea masei musculare si hipertrofierea clitorisului.

Tratamentul este cu antibiotice • Herpes genital : microulceratii. ceea ce explica reaparitia bolii in acelasi loc.reprezentat de evidentierea treponemei prin examen microscopic direct. dureroase si eritematoase ce reprezinta infectia cu vims herpetic HSY 2. cum ar fi prezenta condiloamelor (vegetatii veneriene). • Sifllis secundar : papule aplatizate acoperite de un exudat cenusiu ce sugereaza una din manifestarile sifilisului secundar. se insoteste cu cresterea in dimensiuni a ganglionilor inghinali (adenopatie) ce fistulizeaza. • Cistorectocel : proeminarea vezicii urinare ~i a peretelui anterior rectal la nivelul vaginului. Antibiograma ajuta la stabilirea strategiei terapeutice ~i a cresterii eficacitatii tratamentului medicamentos. • Cancer vulvar : o ulceratie indurata la o femeie in varsta ridica suspiciunea unui cancer vulvar. o depresie imunitara etc. edematiat. fie chirurgical prin cistopexie (reamplasarea vezicii urinare ). prin reactii de imunofluorescenta si de hemaglutinare. Se poate trata fie conservator. Examinarea se face folosind manusi. Se poate insoti de mancarime locala. Se intalneste mai frecvent la femeile multipare. o boala infectioasa. Se examineaza ~i glanda de partea opusa. Este determinata de infectia cu bacterii din specia Chlamydia. Analizele de laborator si examenul citologic pot certifica diagnosticul prezumtiv in cazul afectiunilor inflamatorii sau tumorale. sarcina. ce poate ulcera rapid. De mentionat ca sunt contagioase ~i apar la 2 pana la 4 luni de la prima infectie. Virnsul ramane cantonat in ganglionii de pe traiectul nervilor ce inerveaza regiunea afectata. In forma cronica se poate decela o formatiune chistica nedureroasa. • Cistouretrocel : reprezinta coborarea (prolapsul) vezicii urinare in vagin ~i la nivelul uretrei. • Cistocel : reprezinta coborarea (prolapsul) vezicii urinare in vagin. mai des dupa menopauza (datorita afectarii perineului). Unele cancere vulvare sunt precedate de leziuni precanceroase. Daca se suspecteaza o utetrita sau infectie a glandelor parauretrale se poate comprima uretra pentru a putea efectua un examen bacteriologic. iar tratementul este cu antiobiotice. Comprimarea se face introducand un deget in vagin :?i masand uretra dinspre posterior spre anterior. expunerile la soare. • Inflamatia glandelor Bartholin (acuta sau cronies) : in faza acuta se poate prezenta sub forma unui abces dureros. • Rectocel : proeminarea peretelui anterior rectal la nivelul vaginului. In paralel. prin reeducarea perineului. soc emotional. 136 136 . • Sancru moale : reprezinta o leziune de cativa milimetri ce apare la nivelul partii posterioare a vulvei. fie a antigenelor specifice. Este componenta unui prolaps genital. Prin orificiile fistuloase se scurge un lichid purulent. Herpesul recurent poate recidiva cu diverse ocazii : menstruatie. cauzata de relaxarea mijloacelor de fixare ~i sustinere ale vaginului. Palparea organelor genitale exteme se face intre police (pe de o parte) ~i index sau celelalte degete (pe de alta parte ).

acompaniind dezvoltarea fetala (inclusiv prima sarcina). • menarha. prin tuseu vaginal se poate depista o pozitie anormala a uterului. inflamatii. scurgeri. Se urmareste linia ce delimiteaza epiteliul scuamos de eel columnar (endocervical). arii sangerande la nivelul colului uterin. In mod normal epiteliul columnar nu se vizualizeaza. asociat cu palparea abdominals permite examinarea uterului si a anexelor. iar pacienta este rugata sa exercite presiune abdominala. totusi el aparand in anumite cazuri cum ar fi : • sarcina. 137 137 . o crestere in dimensiuni a acestuia. De asemenea se recomanda ca speculul si mainile examinatorului sa fie calde (pentru confortul pacientei). • la multipare : deschiderea are forma de fanta orizontala. iar auricularul ~i inelarul in flexie) vaginul. Pozitia spre anterior a colului poate sugera retroversie uterina. policele gasindu-se in abductie. ovarului sau salpingelui. prezenta unei mase tumorale la nivelul uterului. cistouretrocel. Examenul incepe prin indepartarea labiilor. • laceratiile cervicale pot fi transversale unilateral. De asemenea. daca in timpul examinarii apar scurgeri cervicale acestea pot fi recoltate pentru analize specifice de laborator. noduli. De asemenea in timpul examenului colposcopic se mai pot nota diverse ulceratii. Tuseul vaginal . Se recomanda ca inainte de introducerea valvelor (speculului) sa se introduca un deget in vagin ce va apasa usor spre posterior (pe perineu). bilateral sau stelate. Se recolteaza probe (frotiu) pentru examenul Papanicolau (2 mostre : una de la nivelul epiteliului scuamos si alta de epiteliu columnar). Acest examen poate ajuta la depistarea neoplasmelor de col uterin aflate in primele stadii de dezvoltare (cand nu depasesc mucoasa). Inspeetia vaginului: Se incepe in momentul retragerii valvelor (speculului) cand se observa peretii vaginali putandu-se constata diverse modificari de culoare.reprezinta manevra prin care se examineaza cu doua degete (indexul si mediusul. de vizualizare buna a colului uterin. rectocel sau cistorectocel (definite mai sus).r Examenul organelor genitale interne : Examenul organelor genitale interne feminine presupune tuseul vaginal. Forma cervixului difera : • la nulipare : are forma punctiforma. In functie de rezultatul examenului Papanicolau (scara acestui examen prezinta 5 trepte) medicul se poate orienta spre un diagnostic si poate solicita alte investigatii imagistice si de laborator. care este completat ~i de tuseul rectal. ulceratii sau mase tumorale. manevra ce poate evidentia prezenta unui cistocel. Se continua apoi cu examenul cu valve (colposcopie) prin care se poate vizualiza si analiza colul uterin. manevra ce are ca rezultat relaxarea musculaturii perineale. colul uterin si fundurilor de sac vaginale. Intoducerea speculului se face oblic ~i apoi se roteste pentru a ajunge in pozitia corecta.

histeroscopia . ovare).manual sau bimanual (asociere cu palparea abdominala). scadere ponderala. Se manifests prin tulburari menstruale (menoragii. Este urmarea unei salpingite nediagnosticate sau netratate. care poate fl de origine bacteriana. Se palpeaza cervixul. astenie. examenul ginecologic este dificil. incercandu-se prinderea intre degete a uterului. Examenul bimanual presupune ca una din mainile examinatorului sa exercite presiune la nivelul peretelui abdominal. palpare abdorninala. Uneori ea nu are manifestari clinice ~i este descoperita in urma unui examen ginecologic pentru depistarea cauzelor de sterilitate. De mentionat faptul ca la aproximativ 5 ani de la menopauza ovarele se atrofiaza. Se manifests prin dureri pelvine si febra. anemie. notandu-se pozitia sa. o crestere in volum a abdomenului. Se caracterizeaza prin dureri abdomino-pelvine.rsta poate semnifica prezenta unei formatiuni tumorale benigne sau maligne. • Piosalpinx . Cervixul normal are o oarecare mobilitate. anorexie. acestea sunt impinse de mana abdominala catre cea pelvina. pilozitate abundenta ~i greutate excesiva.permite o vizualizare a fibroamelor submucoase ). Apare mai frecvent la femeile intre 40 si 50 de ani. consistenta ~i neregularitatile de pe suprafata sa. originea ei flind infectioasa. metroragii. ceea ce inseamna ca palparea unei forrnatiuni anexiale la o femeie mai in v§. 138 . Poate fi endocervicita sau exocervicita. vagin. care la palpare are o consistenta crescuta ~i suprafata neregulata) completat de examinari imagistice (ecografia . forma. In cazul retroversiei uterine. Ovarele polichistice : reprezinta o afectiune caracterizata prin prezenta de multiple chisturi ovariene de dimensiuni variabile. virala sau parazitara. dureros. Tulburarile menstruate se caracterizeaza prin neregularitatea sau chiar absenta menstrelor ~i ovulatiei.de electie. degetul pelvic este recomandat a se introduce in fundul de sac vaginal posterior. Se poate diagnostica prin examen ginecologic. tulburari menstruale. Ease manifesta prin durere pelvina insotita de febra ~i scurgeri vaginale.reprezinta acumularea de puroi la nivelul unei trompe uterine sau a ambelor. micoplasma). menometroragii). cum ar fl : • Salpingita : reprezinta inflamatia unei trompe I ambelor trompe uterine. Apare intotdeauna pe o mucoasa lezata. Inflamatia se poate extinde ~i la organele vecine (parametru. Durerea la mobilizarea colului uterin asociata cu impastare anexiala poate sugera o inflamatie locala pelvina. • • • 138 Fibromul uterin : este o tumora benigna cu punct de plecare la nivelul rnuschiului neted uterin. Diagnosticul se pune in urma examenului ginecologic (ce evidentiaza o crestere in vol um a uterului. • Endometrita: inflamatie a mucoasei uterine provocata de o infectie cauzata de diversi germeni (poate fi cauza unui avort).Examinarea manuala (tuseul vaginal) se poate face uni. • Cervicita : reprezinta inflamatia colului uterin. gonococul. Cancerul de ovar : survine de cele mai multe ori dupa menopauza. Pentru a putea palpa si ovarele. germenii responsabili fiind cei cu transmitere sexuala (chlamydia. dureri abdomino-pelvine.

amenoree. fundul de sac Douglas. precocitatea debutului vietii sexuale. Diagnosticul se pune in urma histeroscopiei. acesta putand fi descoperit in urma examenului ginecologic sau ecografic de rutina. canalul anal. parteneri sexuali multipli. Dozarea hormonilor de sarcina inclina diagnosticul spre eel de sarcina extrauterina. iar diagnosticul cancerului de col uterin se bazeaza pe examenul citovaginal (BabesPapanicolau). chistul poate provoca dispareunie (dureri in timpul raportului sexual). multiparitatea. dar nu pot preciza natura continutului sau caracterul benign sau malign al tumorii. Metodele imagistice (ecografia. Cancerul de col uterin : este eel mai frecvent dintre cancerele ce afecteaza aparatul genital feminin. acesta avand aspect ecografic caracteristic. vagin. Se manifesta prin reaparitia fluxurilor menstruate la femeia la menopauza sau prin tulburari ale fluxului menstrual ca metroragii. vezica urinara. Un examen citologic anormal necesita efectuarea unei colposcopii (examen vizual al colului uterin) in cursul careia se poate efectua o biopsie. Cancerul corpului uterin (cancer endometrial): apare in majoritatea cazurilor dupa menopauza. Examenul histopatologic pune diagnosticul de certitudine. Dintre factorii de rise putem enumera : infectiile genitale (in special cele cu papiloma virus).ce pot da relatii despre dimensiunile tumorii. rect) cat ~i asupra prezentei metastazelor. ce poate decela eel mai bine o pozitie retroversa a uterului. 139 139 . diabetul zaharat. Sarcina extrauterina : in luna mare se poate palpa ca o formatiune tumorala in sfera genitala. Metodele imagistice pot preciza dimensiunile. numarul chistelor. Ca factori de rise putem enumera : hipertensiunea. Examinarea bimanuala se poate completa cu o examinare rectovaginala bimanuala (cu indexul la nivelul vaginului si mediusul la nivelul rectului). altele secreta hormoni androgeni. Chistul ovarian : reprezinta o colectie anormala de lichid localizata la nivelul ovarului delirnitata de o membrana. Examenul clinic al aparatului genital feminin se termina prin tuseul rectal ce permite aprecierea cu indexul a sfincterul anal. jena la urinat. apare mai frecvent la menopauza ~i la femeia multipara. menopauza tardiva. obezitatea. Unele chisturi secreta hormoni estrogeni. Alteori. Deseori prezenta unui chist nu are manifestari clinice. menoragii. dupa menopauza) constituie semn de alarma. De asemenea metodele imagistice pot da relatii asupra intinderii cancerului la organele vecine cat ~i asupra prezentei metastazelor. prezenta metastazelor). Orice sangerare in afara ciclului menstrual (dupa raporturi sexuale. Datorita mobilitatii organelor genitale inteme feminine. RMN) pot da informatii asupra extinderii cancerului la organele vecine (corp uterin. sangerare. dozarea hormonilor de sarcina (in urina sau in sange) pune diagnosticul de certitudine. Modificarile colului uterin sunt decelabile prin examen ginecologic. nuliparitatea. CT. Un uter marit de volum apare in sarcina. partea inferioara a ampulei rectale.---- • • • • examene imagistice (ecografie si computer tomograf . localizare. intre fluxurile menstruale.

140 140 . Datele obtinute din examenul clinic pot fi completate cu investigatii paraclinice : • Ecografia : reprezinta o metoda neinvaziva prin care pot fi analizate pozitia ~i dimensiunile organelor genitale. poate fi de asemenea pusa in evidents cu ajutorul acestei metode. Este de achizitie mai recenta si bineinteles costurile sunt mai ridicate. care poate da informatii cu privire la prezenta metastazelor abdominale sau diverselor procese (in cazul tumorilor maligne ). • RMN (Rezonanui Magneticii Nuclearii) este metoda imagistica neinvaziva cu o calitate eel putin egala cu a CT ce aduce eel putin tot atatea informatii ca si aceasta.a structurii organelor. • Dozarea markerilor tumorali specifici sau nespecifici in cazul proceselor neoplazice poate ajuta la stabilirea prognosticului bolii. prin tuseu rectal se pot palpa uterul. • Dozarea hormonilor de sarcina (in sange sau urina) indica prezenta sarcinii.. consistenta diverselor formatiuni ce pot aparea la nivelul acestora (organelor genitale). Examenul clinic al aparatului genital trebuie sa fie completat ~i de examenul clinic al abdomenului. formatiuni tumorale din sfera genitala pot fi palpate in hipogastru sau fosele iliace (stanga sau dreapta). Uneori.. Este un element important de diagnostic atunci cand se palpeaza o masa tumorala in sfera genitala la o femeie tanara. Examenul CT se poate face si cu substanta de contrast. fapt ce poate aduce un plus de informatie. • CT (Computer Tomograj) : aduce informatii importante privind intinderea tumorii. Prezenta metastazelor tumorilor maligne nedecelabile ecografic. ovarele ~i anexele (in cazul cand acestea dona din urma au dimensiuni crescute). 0 metoda cu o mai mare acuratete este ecografia trans-vaginala. relatiile ei cu organele vecine ~i adenopatiile care pot fi prezente. lnsa nu poate preciza intotdeauna natura leziunilor.

MOORE K. THIEME STUTTGART-NEW YORK 11.CHURCHILL LIVINGSTONE. B. EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA 7. Ginecologie. PARIS. 1982. 1 Oeme ed. PAPILIAN VICTOR.... Color Atlas of Human Anatomy. LIPPINCOTT WILLIAMS&WILKINS 9. YOKOCHI CHIHIRO. RANGA V.Dictionar de Medicina . 1993 19. 1998. ROHEN JOHANNES W.. EDITIONS MALOINE.7. HARRIS PHILIPP F. ARDSLEY. USA. MIR PUBLISHERS. 18. MASSON et CIE. 15. DIMITRIU R. 1995.. 2002. MOSBY 8. 1999.H.T. 1998. third edition.A. GRANT'S ATLAS OF ANATOMY (Grant. Anatomia omului. McMINN R. MASSON et CIE. 12.: Precis d' Anatomie et de Dissection. fourth edition.T. URBAN&SCHWARZENBERG. 1983. 1989. WITHMORE IAN. fifth edition.ANGELESCU N.Bucuresti.BIBLIOGRAFIE l .. 141 141 . ROUVIERE H. 23. W. fifth edition. 2004.INTERNA TIONAL ANATOMICAL TERMINOLOGY.Vol II.CLEMENTE ANATOMY. 2002. LIPPINCOTT WILLIAMS& WILKINS. ROUVIERE H. MOSBY-YEAR BOOK. 14. 9eme ed. Tenth Edition. tome deux. 1999. 17. Anatomie Humaine Descriptive et Topographique. 2. EDITURA UNIVERS ENCICLOPEDIC 5. 2002. McGRAW . Philadelphia.SCHW ARTZ: Principles of Surgery.SPLANHNOLOGIA. Editura didactica si pedagogica. Human Anatomy. 3. LIPPINCOTT WILLIAMS& WILKINS.Larousse.NETTER FRANCK H.HILL.: The Developing Human. EDITURA MEDICALA CALLISTO. LUTJEN-DRECOLL ELKE. GOSSLING JOHN.... Tratat de Chirurgie. 13.L. EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA 6.GRAY'S ANATOMY. 1970.. 1995. John Charles Boileau//Grant's Atlas of Anatomy). 22.M. Color Atlas of Anatomy: A Photographic Study of the Human Body. Clinically Oriented Embryology. 4. PARIS.NOVAK.Organes Genitaux. 38111 edition. The anatomical basis of medicine and surgery. eight edition. EDITURA MEDICALA.GLIGORE VIOREL: Semiologie Medicals. Saunders Company. 1976. ANATOMIA OMULUI-PERETII TRUNCHIULUI. LIPPINCOTT WILLIAMS& WILKINS.. editia a VI-a. Vol II. SINELNIKOV R. A Guide To Physical Examination and History Taking. 21. 4th ed.D.. Atlas of human anatomy. A regional atlas of the human body. 2002. 20...GLIGORE VIOREL: Semiologie Medicala. KAMINA P.. fourth edition. Atlas of Human Anatomy. PERNKOPF E. l O. 1998. ISPAS AL. 1988. 1989.. Atlas of Topographical and Applied Human Anatomy. PETIT BASSIN ET PERINEE. 16. CIBA-GEIGY CORPORATION. HUTCHINGS R.BATES BARBARA.. 1977. 1977.

LIPPINCOTT WILLIAMS&WILKINS. PARIS 142 142 . 2001. PARIS..DOIN ET CIE. SOBOTTA JOHANNES. 8-eme edition. Traite d'anatomie humaine. 1930. Atlas of Human Anatomy. G.24. 1931. TESTUT L. 26. TESTUT L. 25. DOIN ET CIE. G. Traite d'anatomie humaine.