„Cu pãrinþii la ºcoalã“

Preadolescenþa ºi Adolescenþa
Ghid pentru pãrinþi

Autoare: Domnica Petrovai Adina Botiº Diana Tudose Sorina Constandache Expertizã ºi coordonarea activitãþii de scriere a ghidului: Domnica Petrovai Coordonare Proiect: Georgeta Pãunescu

343.541:3-053.2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi / Organizaþia Salvaþi Copiii România. - Bucureºti : Speed Promotion, 2008 ISBN 978-973-8942-66-0

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

CUPRINS
Introducere Au pãrinþii nevoie de o „ºcoalã a pãrinþilor”? PARTEA I DISCIPLINAREA COPIILOR CU VÂRSTA CUPRINSà ÎNTRE 12-18 ANI Capitolul 1 Despre (pre)adolescenþi ºi (pre)adolescenþã Despre provocarea biologicã Ce pot face pãrinþii Despre provocarea psihologicã

Capitolul 2 Despre limite ºi consecinþe Cum stabilim limitele Cum utilizãm consecinþele Capitolul 3 Pe scurt despre micile „provocãri” în relaþia adolescent – pãrinte. Cum sã le faci faþã? PARTEA II PROGRAM DE DEZVOLTARE A ABILITÃÞILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIVÃ ªedinþa 1 Introducere ªedinþa 2 Cum sprijinim dezvoltarea copilului?

3

ªedinþa 4 Monitorizarea comportamentelor problematice

ªedinþa 3 Ce sunt comportamentele problematice

ªedinþa 5 Cum identificãm cauzele comportamentelor problematice ªedinþa 6 Managementul comportamentelor problematice ªedinþa 7 Dezvoltare de abilitãþi – rezolvarea de probleme

ªedinþa 8 Planificarea pentru situaþii cu grad ridicat de risc

ªedinþa 10 Evaluarea progresului ºi menþinerea schimbãrilor – II Încheierea programului

ªedinþa 9 Evaluarea progresului ºi menþinerea schimbãrilor – I

Introducere

Au pãrinþii nevoie de o „ºcoalã a pãrinþilor”?

Rolul de pãrinte implicã foarte multe cunoºtinþe ºi abilitãþi necesare zi de zi. Problema este cã aceste cunoºtinþe ºi abilitãþi nu sunt înãscute sau nu apar atunci când devii pãrinte. Fiecare dintre noi învãþãm sã fim pãrinþi de la cei din jurul nostru, de la pãrinþii noºtrii, din informaþiile pe care le auzim sau le citim. Uneori însã ceea ce învãþãm interacþionând cu ceilalþi nu este suficient pentru a fi pãrintele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta ºi pentru a creºte sãnãtos fizic ºi mental. De multe ori, pãrinþii au întrebãri la care nu au rãspunsuri sau observã comportamente ale copilului lor la care nu ºtiu cum sã reacþioneze. Acest ghid este construit pentru a oferi un sprijin pãrinþilor care îºi doresc sã ºtie mai multe despre ceea ce ar putea sã facã pentru sãnãtatea ºi starea de bine a copilului lor.

4

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Ghidul a apãrut la iniþiativa organizaþiei non-guvernamentale Salvaþi Copiii – România ºi a autoarelor, care au dorit sã ofere tuturor celor care lucreazã cu pãrinþii sau chiar direct pãrinþilor, o resursã cu cele mai relevante informaþii testate ºi validate ºtiinþific despre disciplinarea copilului ºi despre parenting. Experienþa autoarelor în consultanþa psihologicã ºi educaþionalã oferitã pãrinþilor a stat la baza acestui ghid care sintetizeazã informaþiile esenþiale de care are nevoie un pãrinte pentru a-ºi construi o relaþie sãnãtoasã ºi funcþionalã cu copilul sãu. Numeroase studii ºtiinþifice au identificat acele cunoºtinþe ºi abilitãþi ale pãrinþilor ºi adulþilor din viaþa copilului care sunt necesare ºi esenþiale pentru ca, copilul sã se poatã dezvolta sãnãtos, atât fizic cât ºi emoþional ºi social. Ghidul de faþã vã oferã o sintezã a acelor cunoºtinþe ºi abilitãþi ale pãrinþilor, esenþiale pentru optimizarea dezvoltãrii cognitive, sociale ºi emoþionale a copiilor ºi pentru facilitarea unor relaþii sãnãtoase ºi funcþionale între pãrinþi ºi copii.

Cum a fost construit acest ghid?

Ghidul se adreseazã tuturor celor care îºi propun sã ofere un sprijin pãrinþilor care doresc sã-ºi îmbunãtãþeascã abilitãþile, cunoºtinþele ºi comportamentele de disciplinare ºi educare a copilului lor, educatori, profesori, psihologi, medici.

Cui se adreseazã ghidul?

Ghidul este structurat pe câteva capitole care descriu principiile disciplinãrii copiilului, cele mai frecvente probleme care pot apãrea ºi un program de training al pãrinþilor structurat pe 10 sesiuni. Aceste sesiuni sunt orientative, ele pot fi adaptate în funcþie de nevoile ºi de prioritãþile pãrinþilor.

Cum este structurat ghidul?

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Atât pãrinþii cât ºi educatorii/ profesorii reprezintã o sursã ºi un context de învãþare esenþial pentru copil. Comportamentele copiilor se învaþã în contextele de interacþiune cu alþi copii, cu pãrinþii ºi cu profesorii. Pentru a sprijini copiii în a învãþa atitudini ºi comportamente funcþionale cu scopul menþinerii sãnãtãþii emoþionale ºi sociale a acestora, este necesarã implicarea tuturor celor care interacþioneazã cu copilul – pãrinþi, profesori, colegi, media. Copilul învaþã comportamentele din interacþiunea cu cei din jurul sãu. În consecinþã, schimbarea unui comportament al copilului implicã în fapt ºi schimbarea comportamentelor celor din mediul sãu – pãrinþi, profesori, colegi, prieteni.

De ce un training al pãrinþilor?

Pentru ca pãrinþilor sã le fie încurajat comportamentul de implicare în programele educaþionale ale ºcolii este necesar ca aceºtia sã perceapã beneficiile acestor întâlniri în ºcoalã ºi sã se simtã confortabil emoþional când interacþioneazã cu profesorii. Dacã pãrintele este „chemat” la ºcoalã doar atunci când copilul are probleme de indisciplinã, atunci pãrintele va asocia ºcoala cu ceva negativ, ameninþãtor la adresa rolului lui de pãrinte. Similar, dacã pãrintele este criticat, judecat, apostrofat în ºcoalã, atunci va avea tendinþa de evitare a ºcoli deoarece îi creazã un discomfort emoþional care nu îl ajutã sã rezolve problema de comportament a copilului. Atât pãrintele cât ºi profesorul au nevoie de sprijin pentru a învãþa cum sã recþioneze atunci când apare un comportament problematic al copilului ºi cum poate fi ajutat copilul sã îºi modifice acel comportament, prin modificarea propriului comportament.

Care sunt modalitãþile de încurajare de cãtre profesioniºti a implicãrii pãrinþilor în educaþia copiilor?

5

6

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Contactul constant al învãþãtorilor ºi profesorilor cu pãrinþii este unul din mijloacele prin care poate fi încurajat comportamentul de implicare al pãrinþilor. Modalitãþile prin care pot fi realizate aceste contacte sunt: a) întâlniri individuale cu pãrinþii, planificate la intervale mici de timp (ex. lunar sau sãptãmânal), pentru a le oferi acestora informaþii despre progresele pe care le-a fãcut copilul lor (NU se recomandã punerea accentului pe probleme sau pe ceea ce Nu ºtie sau NU poate copilul); b) întâlniri de grup cu pãrinþii care au ca ºi obiectiv prezentarea ºi discutarea unor teme de interes pentru toþi pãrinþii – de exemplu, metode de disciplinare a copiilor sau cum valorizãm timpul liber al copilului etc.; c) accesul pãrinþilor la informaþiile despre ºcoalã printr-un ziar electronic al ºcolii prin care pãrinþii aflã lunar detalii legate de activitãþile ºi programele extracurriculare ale ºcolii; acest proiect poate fi realizat de cãtre elevi sau consiliul elevilor; d) primirea de cãtre pãrinþi a unui raport scris cu progresele copiilor la sfârºitul fiecãrui an ºcolar, cu accent pe aspectele pozitive ºi pe acele abilitãþi ºi comportamente pe care pãrinþii sã le încurajeze la rândul lor. e) participarea pãrinþilor la diverse evenimente organizate de ºcoalã, festivitãþi, campanii de strândere de fonduri. f) susþinerea de cãtre ºcoalã a organizãrii unor asociaþii profesori-pãrinþi sau a unor asociaþii de pãrinþi care sã organizeze evenimente care sã susþinã implicare pãrinþilor în viaþa ºcolarã a copilului lor.

Exemplu: un eveniment organizat pentru pãrinþii copiilor din clasa a IX a la începutul ºcolii, în care consilierul ºcolii sau câþiva profesori prezintã cãteva probleme frecvente ale adolescenþilor la debutul liceului precum ºi recomandãri de gestionare a acestor probleme.

Sesiunile cu pãrinþii pot fi punctuale, de tipul întâlnirilor cu o anumitã tematicã.

Cum putem organiza sesiunile/workshop-urile educaþionale cu pãrinþii?

Exemplu: un program de training al pãrinþilor în disciplinare pozitivã, cu un numãr de 8-10 ºedinþe Manualul de faþã vã oferã alternative de conþinuturi ºi activitãþi pe care le puteþi utiliza în cadrul acestor sesiuni de training cu pãrinþii.

A doua modalitate de organizare se referã la sesiunile structurate cu un anumit numãr de ºedinþe, organizate de consilierul ºcoar împreunã cu un profesor.

Cum îi motivãm pe pãrinþi sã participe la aceste workshop-uri/sesiuni educaþionale?
Pentru a participa la aceste întâlniri, este nevoie ca pãrinþi sã perceapã beneficiile directe ale sesiunilor, cum ar fi de exemplu, faptul cã vor învãþa cum sã îºi rezolve dificultãþile pe care le au în gestionarea anumitor compor tamente ale copiilor (ex. reacþii agresive ale copiilor) sau faptul cã vor învãþa cum sã optimizeze dezvoltarea cognitivã, socialã sau emoþionalã a copilului. Pãrinþii au propriile lor întrebãri ºi temeri despre cum sã îºi educe copilul: de ce copilul lor are un comportament ºi nu altul, cum sã recþioneze ca pãrinte în anumite situaþii sau cum sã îi ofere copilului un mediu cât mai sãnãtos în care sã se dezvolte. Oferirea unui cadru în care pãrinþii pot gãsi rãspuns la aceste întrebãri este un beneficiu imediat al participãrii într-un asrfel de program.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Cum îi anunþãm?

De ce pãrinþii nu participã la aceste întâlniri?
Motivele pentru care pãrinþii nu vor participa de la început la aceste întâlniri pot fi multiple: fiind un proiect nou, pãrinþi nu au experienþa unor întâlniri în care ei „învaþã” cum sã fie pãrinþi ºi ar putea sã respingã ideea pentru cã nu îºi dau seama încã cum i-ar putea ajuta aceste întâlniri; unii pãrinþi au experienþe negative cu ºcoala ºi asociazã acest program cu respectivele experienþe; ei pot sã aibã convingerea cã „o sã fie la fel de rãu pentru mine, mã voi simþi umilit ºi neputincios”; unii pãrinþi se pot simþi jenaþi sau ruºinaþi vinã ºi sã vorbeascã depre dificultãþile lor, gândindu-se cã un pãrinte trebuie sã ºtie întotdeauna ce sã facã ºi sã fie „perfect”; cea mai frecventã convingere este cã „nu sunt un pãrinte bun dacã nu ºtiu sã mã descurc cu copilul meu!”; unii pãrinþi pot avea convingeri de tipul „nimeni nu îmi poate spune cum sã îmi cresc copilul!”, „nu am nevoie de sfaturi!”.

Care pot fi temerile sau îngrijorãrile pãrinþilor în legãturã cu aceste întâlniri?

7

Unele dintre ele pot fi modificate invitând pãrinþi la ºcoalã sau în cadrul organizaþiei unde se oferã aceste servicii pentru pãrinþi, pentru o prezentare a programului. Altele pot fi modificate prin prezentarea beneficiilor pe care le-ar putea transmite pãrinþii care au participat deja la întâlniri. Pentru unii pãrinþi va fi suficientã doar lectura unor materiale informative transmise de ºcoalã. Aceste sesiuni NU sunt pentru toþi pãrinþii. Cu siguranþã sunt pãrinþi care au nevoie de un alt tip de sprijin, uneori mai intensiv. De exemplu, pentru un pãrinte cu un copil cu ADHD (hiperactivitate cu deficit de atenþie) acest program nu este util; în acest caz este necesar un program specializat.

Cum putem sã modificãm aceste temeri sau convingeri?

Cine poate participa la aceste întâlniri?
Programul se adreseazã tuturor pãrinþilor care doresc sã susþinã dezvoltarea copilului sau ai cãror copii au dificultãþi emoþionale ºi comportamentale minore. Acest program nu este suficient pentru pãrinþii ai cãror copii au dificultãþi comportamentale ºi emoþionale moderate; ei au nevoie de un program mai specializat pe care îl poate oferi consilierul sau psihologul educaþional specializat în psihologia copilului ºi adolescentului. De asemenea, pãrinþii ai cãror copii au probleme clinice emoþionale (ex. anxietate, depresie) sau comportamentale (ex. agresivitate, ADHD) au nevoie de spijin de specialitate oferit de psihiatru, medicul de familie ºi psihologul clinician.

Cine beneficiazã de pe urma acestor întâlniri?

8

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Schimbarea atitudinilor ºi modului de reacþie a pãrinþilor reprezintã un factor de schimbare a comportamentelor copiilor. Este necesar ca ºi copiii sã participe la rândul lor în programe de dezvoltare a abilitãþilor sociale ºi emoþionale într-un cadru organizat; ca profesorii sã aplice instrumente de management comportamental la clasã astfel încât copilul sã aibã acel context de învãþare care sã îl facã funcþional ºi sãnãtos din punct de vedere emoþional ºi social.

Comportamentul copilului se schimbã dacã pãrinþii participã la aceste workshop-uri?

Numãrul de întâlniri cu pãrinþii este variabil în funcþie de nevoile acestora. Este recomandat ca un program sã aibã un numãr de cel puþin 6-8 sesiuni pentru a putea parcurge tematica de bazã. Tematica de bazã în training-ului pãrinþilor poate fi gãsitã în acest manual; sunt identificate de asemenea, cele mai frecvente nevoi de training ale pãrinþilor: disciplinarea ºi metode de gestionare/ modificare a comportamentelor problematice; elemente de psihologia dezvoltãrii; abilitãþile sociale ºi emoþionale ale copiilor; managementul furiei sau a altor emoþii negative intense;

Cum structurãm training-ul cu pãrinþii? Ce tematicã alegem? Ce informaþii oferim pãrinþilor?

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Cum putem construi un context de învãþare sãnãtos pentru achiziþionarea de noi comportamente?
Disciplinarea este un proces de învãþare a comportamentelor. Copii se nasc cu potenþialul de învãþare de noi comportamente însã au nevoie de un context structurat pentru a învãþa care sunt cele potrivite sau adecvate într-o situaþie sau alta. Modul în care adultul reacþioneazã într-un anumit context (de exemplu, felul în care se comportã când este furios sau supãrat), reprezintã pentru copil un context de învãþare involuntarã. Comportamentele pãrinþilor ºi educatorilor sunt principala sursã de învãþare comportamentalã a copiilor. Reacþiile noastre ca adulþi, emoþionale ºi comportamentele sunt modele de învãþare pentru copil! Pentru a sigura însã o învãþare sãnãtoasã, este nevoie sã ne propunem voluntar sã asigurãm copilului un context de învãþare adecvat. Implicarea pãrinþilor ºi educatorilor scade riscul învãþãrii neadecvate a comportamentelor noi. De exemplu, dacã un copil observã un adult care reacþioneazã cînd este furios prin agresiune verbalã sau fizicã, va învãþa cã acesta este modul firesc de reacþie intr-o astfel de situaþie. În consecinþã, copilul învaþã o modalitate neadecvatã de gestionare a unei emoþii negative.

Ce este disciplinarea?

9

Comportamentul copilului este astfel o reflecþie a ceea ce a învãþat pânã în acel moment ºi ne oferã o imagine a abilitãþilor pe care le are ºi a celor care încã au nevoie de un context de învãþare. Una dintre erorile cele mai frecvente în relaþia cu copilul, este modul în care noi, ca adulþi, pãrinþi sau educatori, interpretãm comportamentul copiilor. Semnificaþia pe care o dãm comportamentului copilului, determinã modul în care ne raportãm la o anumitã situaþie, felul în care reaþionãm – emoþiile pe care le simþim (ex. suntem furioºi, enervaþi sau triºti) precum ºi comportamentele pe care le avem (ex. plângem sau ridicãm tonul etc.). Semnificaþiile pe care le atribuim unui comportament ºi modul în care percepem ºi interpretãm contextul în care apare comportamentul copilului determinã tipul de reacþie emoþionalã ºi comportamentalã pe care îl avem într-un context anume.

10

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

PARTEA I

DISCIPLINAREA COPIILOR CU VÂRSTA CUPRINSÃ ÎNTRE 12-18 ANI

Capitolul 1

Despre (pre)adolescenþi ºi (pre)adolescenþã

În acest capitol:

Despre provocãrile cu care se confruntã orice adolescent; Ce ar trebui sã ºtii despre schimbãrile fizice prin care trece copilul tãu? Cum gândesc ºi simt adolescenþii? Influenþa grupului de prieteni asupra copilului tãu; De ce sunt inevitabile micile “confruntãri” în familie? De ce are nevoie de tine – pãrintele lui/ei – acum mai mult ca niciodatã? Adolescenþa este vârsta schimbãrilor rapide ºi dramatice. Aceste schimbãri se vãd în felul în care adolescenþii se comportã, îºi exprimã sentimentele ºi emoþiile sau interacþioneazã cu membrii familiei. Este important ca pãrinþii sã îºi adapteze modalitatea în care se relaþioneazã cu copilul la nevoile în schimbare ale acestuia. În mãsura în care vor ºti mai multe despre schimbãrile prin care trec adolescenþii, vor putea sã-i înþeleagã ºi sã le facã faþã mai bine.

12

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

La intrarea în adolescenþã, orice copil se confruntã cu douã mari provocãri: Biologicã (este vorba despre schimbãrile fizice); Psiho-socialã (se schimbã felul în care gândeºte, simte, interacþioneazã cu ceilalþi);

De obicei, fetele încep sã creascã mai repede, uneori chiar cu 18 luni înaintea bãieþilor. În medie, ele pot lua pânã la 17 kg în greutate ºi se pot înãlþa chiar cu 20-24 de cm. Bãieþii iau în greutate pânã la 19 kg ºi cresc în medie cam 25 de cm pe durata pubertãþii. Aceste schimbãri se petrec de obicei brusc, rapid, motiv pentru care sunt numite “pusee de creºtere”.

Cu excepþia primului an de viata, în nicio altã etapã de viaþã nu se petrec schimbãri atât de rapide ºi semnificative în corpul uman ca în adolescenþã. Primele semne de schimbare în aspectul fizic diferã de la copil la copil ºi pot apãrea la vârste diferite. Aceste schimbãri sunt ceea ce numim “pubertate” ºi pot debuta chiar de la 8-9 ani; în mod obiºnuit însã, ele apar între 11 ºi 15 ani.

Despre provocarea biologicã

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
13

Din nefericire pentru adolescenþi, schimbãrile sunt rareori uniforme, armonioase, predictibile. De cele mai multe ori, procesul nu este deloc plãcut. Întâi cresc extremitãþile corpului: braþele ºi picioarele se lungesc ºi ating dimensiuni de adult cu mult înainte ca trunchiul sã se dezvolte, astfel încât adolescenþii par disproporþionaþi ºi dizarmonici. Nici faþa nu pare sã iasã din acest tipar dizarmonic al schimbãrii: nasul ºi urechile cresc înaintea capului.

Ritmul inegal de creºtere nu afecteazã doar aspectul fizic al adolescentului ci ºi capacitatea sa de efort fizic. Inima ºi plãmânii adolescentului îºi mãresc dimensiunile ºi capacitatea odatã cu trunchiul iar acesta rãmâne în urma membrelor. Astfel, în timp ce membrele lungi îi dau adolescentului un aspect atletic ºi îl fac sã parã capabil de efort fizic susþinut, în realitate el nu are energie pe mãsura aspectului fizic. Adolescenþii nu sunt leneºi, ci doar au o mai mare nevoie de odihnã decât adulþii. Transformarea fizicã nu se referã doar la aspectele vizibile. De pildã, creºte producþia de hormoni asociatã dezvoltãrii sexuale. Nivelul de testosteron din organismul puberilor va fi de 15 ori mai mare decât înainte, în timp ce estrogenul din organismul fetelor va atinge un nivel de 8 ori mai mare. Aceste schimbãri hormonale afecteazã diferit dezvoltarea adolescenþilor. Glandele de la nivelul epidermei devin active iar consecinþele sunt: piele cu aspect gras, transpiraþie abundentã, acnee, un miros specific al corpului. Schimbãrile hormonale asociate dezvoltãrii sexuale genereazã modificãri la nivelul formei corpului, dezvoltarea completã a organelor sexuale, apariþia pãrului pubian precum ºi schimbarea tonului vocii, în cazul bãieþilor. Fetele au prima menstrã iar bãieþii experimenteazã prima ejaculare.

De asemenea apar diferenþe între partea stângã ºi dreaptã a corpului, care nu se dezvoltã în acelaºi ritm; de pildã, urechea poate fi mai mare decât cea dreaptã; acelaºi lucru se poate observa la nivelul palmelor, labelor picioarelor, sânilor sau testicolelor. Toate aceste schimbãri la nivelul corpului îi fac pe adolescenþi nesiguri; dat fiind accentul pus pe imaginea fizicã, nu este surprinzãtor faptul cã acum adolescenþii devin foarte preocupaþi de felul în care aratã.

Se afirmã adeseori cã hormonii „sunt de vinã” pentru schimbãrile din comportamentul adolescenþilor. Este adevarat cã schimbãrile hormonale se resimt la nivelul emoþiilor care devin mai intense ºi imprevizibile. În realitate însã, transformarea este mult mai complexã, iar factorii care influenþeazã comportamentul adolescenþilor sunt multiplii.

Mai multe despre transformãrile sexuale care apar acum
Caracteristica vârstei Care sunt comportamentele specifice? Câteva recomandãri pentru pãrinþi:

Între 13 – 18 ani, adolescentul îºi dezvoltã cunoºtinþele despre sex, sexualitate, educaþie sexualã, contracepþie, boli cu transmitere sexualã

14

La bãieþi apare ejacularea; Se menþin comportamentele de autoexplorare ºi autostimulare; Apare interesul pentru întâlnirile romantice; Se intensificã preocuparea pentru pãstrarea intimitãþii; Apar primele contacte sexuale; Creºte preocuparea pentru aspectul fizic ºi sex-appeal; Intervin visele ºi fanteziile sexuale;

Oferiþi informaþii despre contracepþie ºi BTS! Discutaþi cu copilul despre diferenþe dintre fete ºi bãieþi! Discutaþi despre relaþiile de cuplu ºi relaþiile interpersonale în general! Stabiliþi reguli precise legate de întâlnirile în mediul extern al casei!

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Orice pãrinte ar putea sã afirme cã gândirea adolescentului sãu este sofisticatã, complexã. Gândirea adolescentului este raþionala, logicã; sunt critici ºi pun la îndoialã orice; întrevãd noi posibilitãþi în orice situaþie ºi nu sunt dispuºi sã accepte lucrurile aºa cum sunt sau doar pentru cã un adult afirmã cã nu pot fi schimbate. Sunt de asemnea interesaþi de aspectul moral al realitãþii, motiv pentru care de multe ori îºi asumã cauze politice ºi sociale.

Despre provocarea psihologicã (aspecte cognitive, sociale, emoþionale)

Cu toate acestea, în ciuda dezvoltãrii ample a structurilor gândirii, adolescenþii pot face presupuneri ºi supoziþii incorecte. De pildã, adesea fac greºeala de a supraestima influenþa pe care ar putea sã o aibã asupra mersului firesc al lucrurilor din jurul lor. În consecinþã, tind sã ia totul personal ºi sã se învinovãþeascã inutil atunci când lucrurile nu merg conform planurilor lor.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

De asemenea, adolescenþii cad adesea în capcana „citirii gândurilor”. Gesturi ºi comportamente inocente din partea celorlalþi pot fi interpretate ca ºi criticã personalã, dat fiind faptul cã adolescenþii trag pripit concluzii când vine vorba de ceea ce gândesc ºi simt ceilalþi.

Mai multe despre felul în care funcþioneazã mintea copilului la aceastã vârstã
Caracteristica vârstei Cum observ nivelul de dezvoltare cognitiva?

Între 12 – 18 ani apare: gândirea abstractã; raþionamentele ipoteticodeductive; testarea ipotezelor; multidimensionalitatea; relativitatea;

Adolescentul abordeazã sarcinile sistematic; Adolescentul apeleazã la abordãri ipoteticodeductive (construieºte ipoteze, deduce mental diferite rezultate, gãseºte soluþii variate); Utilizeazã raþionamente deductive de tipul dacãatunci;

Abordeazã noþiuni pur ipotetice ºi abstracte;

Încurajaþi adolescentul sã discute subiecte variate, sã gândeascã independent ºi sã formuleze idei proprii, sã le testeze ºi sã genereze soluþii multiple. Utilizaþi întrebãri de tipul: Cum crezi cã am putea sã...? Ce crezi cã se întâmplã dacã....?; κi pot imagina situaþii pe care nu le-au experimentat: Cum ar fi dacã aº deveni milionar; Cum ar arãta lumea dupã un rãzboi nuclear; Combinã ideile în mod logic; Încep sã utilizeze ºi sã gândeascã despre concepte ce sunt greu de vãzut/ atins/ simþit (credinþã, încredere, spirit, adevãr).

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:

15

Pe de altã parte, un adolescent acceptã cu dificultate cã cineva din jur, mai ales un pãrinte, poate sã înþeleagã sentimentele noi ºi intense pe care le experimenteazã.

Unii adolescenþii au convingerea cã sunt invincibili ºi cã nimic rãu nu li se poate întâmpla. De aceea, ei iºi asumã foarte des riscuri. Deºi de cele mai multe ori cunosc consecinþele comportamentelor de risc pe care le fac, vor presupune cã nimic rãu nu li se poate întâmpla.

16

Adolescenþii au nevoie de pãrinþii lor pentru a învãþa corect ce înseamnã independenþa, asumarea responsabilitãþii ºi încrederea. Chiar ºi discuþiile în contradictoriu într-o situaþie de familie îi învaþã pe tineri cum sã se exprime, cum sã se afirme într-un mediu sigur, înainte de a face aceleaºi lucruri în prezenþa altora, în contexte sociale diverse, mai mult sau mai puþin securizante. În consecinþã, pãrinþii se pot aºtepta la mai multe discuþii în contradictoriu ºi situaþii conflictuale odatã ce copilul a pãºit pragul adolescenþei. Învãþarea tehnicii de a oferi feedback negativ copilului în aceste contexte, dã pãrintelui un instrument util de gestionare a situaþiilor cu potenþial conflictual crescut.

Adeseori iau decizii bune. Uneori îºi surprind pãrinþii prin raþionamente corecte ºi comportamente mature. Focusul lor este însã mai degrabã pe ceea ce se întâmplã imediat, în prezent, decât pe consecinþele pe termen lung ale unei acþiuni. Sã luãm fumatul, de pildã: un adolescent este mult mai impresionat de posibilitatea de a pãrea cool acum în faþa prietenilor, decât de aceea a îmbolnãvirii de cancer în 20 de ani. Comportamentul lor s-ar schimba mai degrabã sub impactul unor consecinþe negative imediate ºi semnificative pentru ei, precum îngãlbenirea dinþilor, ten cu aspect obosit ºi îmbãtrânit (în cazul fetelor) sau bani insuficienþi pentru CD-ul sau tricoul favorit.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Pentru situaþiile în care nu sunteþi de acord cu comportamentul copiilor, mesajele voastre ca pãrinþi trebuie sã se centreze exclusiv pe comportament ºi nu pe persoanã. Orice etichetare (ex. „eºti surd? nu auzi?”) atacã persoana copilului ºi îl rãneºte. Maniera în care adultul îºi exprimã nemulþumirea faþã de copil va fi preluatã de acesta prin imitaþie ºi se va manifesta în interacþiunile cu ceilalþi copii.

Cum se oferã feedback negativ copilului

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
17

Pentru a transmite un mesaj corect, respectaþi urmãtorii paºi: 1. Mã simt.... (descrierea modului în care vã simþiþi); 2. Atunci când.... (descrierea comportamentului copilului); 3. Pentru cã... (descrieþi modul în care vã afecteazã comportamentul copilului); 4. Mi-ar plãcea sã... (oferiþi alternative de comportament); 5. Îþi mulþumesc! Mi-a fost de mare ajutor! (recompensarea comportamentului copilului). Exemplu: Paul, mã deranjeazã faptul cã nu îmi rãspunzi atunci când te strig. Mi-ar plãcea sã-mi rãspunzi deoarece eu voi rãguºi ºi nu voi mai putea vorbi. Îþi mulþumesc! Dar când vorbim de prea multe conflicte ºi când ar trebui un pãrinte sã fie îngrijorat? Sunt douã întrebãri cu rãspunsuri dificil de gãsit.

Potrivit studiilor de specialitate, e probabil sã vã confruntaþi cu o medie de 3-4 situaþii conflictuale pe sãptãmânã. Vârsta cea mai provocatoare, cu cel mai crescut potenþial conflictual este 13 ani; abia dupã ce adolescentul împlineºte 16 ani, a fost înregistratã o scãdere a ratei situaþiilor familiale conflictuale. Cu toate acestea, dacã copilul ajuns la vârsta adolescenþei, resimte puternic consecinþele acestor situaþii (este trist sau furios în cea mai mare parte a timpului) sau dacã pãrinþii se confruntã cu probleme grave precum depresie, consum de droguri, violenþa, chiul sau chiar abandon ºcolar, comportamente sexuale cu grad de risc/ neadecvate, se recomandã ajutorul de specialitate.

Mai multe despre cum funcþioneazã adolescenþii în societate

Abilitãþile sociale sunt cele care permit copilului sã se integreze în mediul în care trãieºte – grupul de la ºcoalã, grupul de prieteni, familie. A avea abilitãþi sociale înseamnã a fi eficient în interacþiunile cu ceilalþi astfel încât sã atingi scopul stabilit.

Prin urmare, a ºti sã-þi faci prieteni ºi sã interacþionezi cu ei în mod adecvat influenþeazã sãnãtatea emoþionalã a persoanei. Lipsa abilitãþilor sociale îi face pe unii copii sã fie þinta ironiilor din partea altor colegi deoarece copii mai agresivi observã cã aceºtia nu au modalitãþi de a se apãra. Ei au mai multe probleme de adaptare la ºcoalã ºi sunt predispuºi spre delicvenþã juvenilã ºi consum de substanþe. Conform datelor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii: 67% dintre adolescenþii cu vârsta mai micã de 15 ani au consumat alcool în cantitãþi mari de cel puþin douã ori; Între 16-19 ani un adolescent îºi injecteazã pentru prima oarã droguri; 70% dintre adolescenþi au fumat înainte de 15 ani; 4% dintre adolescenþii cu vârste cuprinse între 12-17 ani fac depresie, asociatã cu riscul de suicid (a treia cauzã a decesului în adolescenþã). În concluzie, dezvoltarea abilitãþilor sociale reduce factorii de risc asociaþi cu performanþele ºcolare scãzute, asumarea comportamentelor de risc ºi asigurã sãnãtatea emoþionalã a persoanei. Abilitãþile sociale de bazã sunt: iniþierea ºi menþinerea unei relaþii; integrarea într-un grup.

Studiile indicã faptul cã: Acei copii care au dezvoltate abilitãþile sociale se vor adapta mai bine la mediul ºcolar ºi vor avea rezultate mai bune. Copiii cu abilitãþi sociale slab dezvoltate (ex. copiii care se comportã agresiv – fizic sau verbal, copiii care au dificultãþi în a se integra într-un grup de persoane noi) au o probabilitate mai mare de a fi respinºi de ceilalþi ºi de a dezvolta probleme de comportament; astfel, copiii care sunt izolaþi de grup au un risc crescut pentru abandon ºcolar, delicvenþã juvenilã, probleme emoþionale (anxietate, depresie).

18

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Existã câteva principii a cãror respectare favorizeazã dezvoltarea abilitãþilor sociale ale copiilor pe întreg parcursul preadolescenþei si adolescenþei. Iatã-le pe cele mai importante dintre acestea:

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

1. Oferiþi copilului sprijinul necesar pentru învãþarea abilitãþilor sociale. 2. Ghidaþi verbal comportamentul copilului, în anumite situaþii sociale ºi oferiþi timp copilului sã exerseze pânã la achiziþionarea abilitãþii respective. 3. Copilul are nevoie de ghidarea adultului pentru a învãþa cum sã iniþieze o conversaþie, cum sã formuleze o cerere, cum sã respecte regulile de funcþionare în societate. 4. Întãriþi permanent ºi constant comprtamentele dezirabile ale copilului. 5. Oferiþi copilului un model de comportament pe care sã-l poatã observa ºi apoi imita. 6. Pãstraþi în permanenþã contact vizual cu copilul atunci când discutaþi cu el cerându-i ºi lui sã facã acest lucru. 7. Ignoraþi comportamentele problematice ale copiilor care au funcþia de a atrage atenþia; acordaþi atenþie comportamentelor pozitive. 8. Dezvoltarea cognitivã ºi socialã a copilului este direct influenþatã de calitatea timpului petrecut cu copilul. Oferiþi-i copilului dvs. zilnic momente în care sã se simtã iubit ºi apreciat.

Principii de dezvoltare a abilitãþilor sociale

Abilitãþi sociale specifice vârstei 12 – 18/19 ani:

Cum observ prezenþa acestor comportamente?

Iniþiazã ºi menþine o conversaþie; Ascultã activ; Împarte obiecte ºi împãrtãºeºte experienþe cu prietenii; Rezolvã conflicte în mod eficient; Respectã regulile aferente unei situaþii;

19

Prezintã interes crescut pentru prieteni; Are un numãr mare de prieteni (mai ales adolescenþii cu abilitãþi sociale bine dezvoltate); Simte nevoia sã petreacã o perioadã mare de timp cu prietenii; La 12-14 ani apar grupurile de prieteni (mai ales de acelaºi sex); La 14-17 ani apare identitatea de grup (ei sunt mândri ºi se definesc în termenii gãºtilor din care fac parte). Stabileºte contactul vizual cu persoana cu care vorbeºte; îºi îndreaptã corpul spre ea; Pune întrebãri atunci când i se povesteºte ceva; Zâmbeºte; dã din cap în semn de aprobare/ dezaprobare; Când are nevoie de ceva, formuleazã în mod adecvat o cerere (îmi dai ºi mie te rog); Poate sã împartã materiale comune; Face schimb de obiecte personale;

Foloseºte strategii de rezolvare a conflictelor: negocierea, compormisul; Rãspunde cu umor dacã i se pun porecle sau îi spune celuilalt ca îl supãra ºi îl roagã sã înceteze; Face atribuiri non-agresive dacã cineva îl rãneºte; ªtie sã negocieze ºi sã facã compromisuri într-o situaþie. Are un comportament adecvat în absenþa adultului; Atenþie! Adolescenþii care nu ºi-au dezvoltat pânã acum abilitãþi de iniþiere ºi menþinere a unei relaþii se confruntã cu sentimente de singuratate ºi izolare; Adolescentul se comparã mereu cu ceilalþi ºi evitã sã parã diferit de cei din grupul sãu de prieteni, pentru a nu fi considerat ciudat sau nepopular de cãtre prietenii sãi.

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:

Sã nu fii surprins dacã vei observa cã în acestã perioadã influenþa grupului de egali tinde sã creascã spre deosebire de autoritatea ta ca pãrinte, care tinde sã scadã.

20

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exemplu: Ce înseamnã sã fii un bun ascultator? Sã priveºti în ochi persoana care îþi vorbeºte; Sã taci atunci când acea persoanã vorbeºte; pentru a conºtientiza mai bine consecinþele negative ale comportamentului de a vorbi peste o altã persoanã, adolescentul poate fi întrerupt de câteva ori ºi apoi întrebat cum se simte. Uneori, deºi copiii ºi-au dezvoltat abilitãþi de ascultare activã, ignorã ceea ce spune adultul. În aceastã situaþie este important sã-i vorbiþi copilului doar când sunteþi sigur de atenþia lui. Dacã-i vorbiþi deºi el nu este atent, copilul învaþã cã este în regulã sã nu vã asculte.

În situaþia în care copilul tãu evitã interacþiunea cu ceilalþi: Încurajeazã-l sã îºi stabilescã o relaþie de prietenie cu cel puþin un copil. Adolescentul trebuie sã înveþe ºi sã experimenteze care sunt comportamentele ce definesc o relaþie de prietenie, sã-ºi creeze oportunitãþi de exersare a acestor comportamente (vizite, sãrbãtorirea unor zile speciale cu invitarea colegilor). Sprijinã fiecare implicare a copilului într-o astfel de situaþie. În condiþiile în care copilul nu ºi-a format aceastã abilitate, prezintã-i comportamentele aºteptate, defalcate pe secvenþã specifice.

Oferã-i copilului cât mai multe oportunitãþi de exersare a abilitãþilor sociale: încurajeazã-l sã iasã cu prietenii, sã iºi aducã prietenii acasã, sã iºi facã noi prieteni!

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Comportamentul de schimb de obiecte personale trebuie tolerat ºi încurajat deoarece este un semn de încredere care duce la închegarea prieteniilor;

Conflictele cu adulþii apar datoritã faptului cã adesea adolescenþii considerã cã pãrinþii se leagã de toate amãnuntele (curãþenia în camerã, imbrãcãmintea, coafura etc);

Exemplu: Acum suntem amândoi tensionaþi. Hai mai bine sã ne liniºtim ºi discutãm dupã aceea.

Este important pe cât posibil sa eviþi discutarea problemelor mai sensibile când tu sau adolescentul sunteþi într-o dispoziþie proastã. Adolescentul va învãþa astfel de la pãrinte sã evite sãºi rezolve problemele importante când nu se simte prea bine.

Exemplu: Ai putea sã-mi spui mai multe despre asta?

Dacã a avut loc un conflict între adolescent ºi o altã persoanã, încearcã sa înþelegi modul în care s-a simþit, a gândit, s-a compor tat copilul în acea situaþie. În acest sens se recomandã sã foloseºti întrebãri deschise care faciliteazã comunicarea.

În plus se recomandã evitarea urmãtoarelor situaþii: - întrebãri de tipul: „ce ai facut?”; - judecata sau morala: „nu e bine ce ai facut”; - acuzarea: „aºa faci tu de fiecare datã”; - etichetarea: „eºti neserios”; - oferirea de sfaturi dacã nu sunt cerute.

21

Adolescentul este sensibil la orice regulã care i se impune. Din dorinþa de a arãta cã el este o persoanã care are pãreri diferite de ale celorlalþi va fi mai predispus sa încalce regulile stabilite. Regulile funcþioneazã foarte bine dacã pãrinþii au o relaþie bunã cu copilul.

Atunci când greºeºte, învaþã-l sã vadã greºeala ca pe o oportunitate de învãþare ºi nu ca pe o catastofa. Rolul tãu este de a-l sprijini ºi ajuta ºi nu de a-l critica ºi acuza.

Respectaþi „regulile pentru alegerea regulilor” ºi stabiliþi consecinþe clare pentru încãlcarea acestora (detalii despre cum sã faceþi aceste lucruri gãsiþi în capitolele urmãtoare).

Mai multe despre emoþiile adolescentului

Emoþia este o trãire a unei persoane faþã de un eveniment important pentru aceasta ºi apare ca urmare a modului în care este interpretat acel eveniment. Abilitãþile emoþionale înseamnã a înþelege, a exprima ºi a regla emoþiile. Dezvoltarea abilitãþilor emoþionale ale copiilor este importantã din urmãtoarele motive: ajutã la formarea ºi menþinerea relaþiilor cu ceilalþi. ajutã copiii sã se adapteze la ºcoalã. previne apariþia problemelor emoþionale ºi de comportament.

Existã câteva principii a cãror respectare favorizeazã dezvoltarea abilitãþilor emoþionale ale copiilor pe întreg parcursul preadolescenþei ºi adolescenþei. Iatã-le pe cele mai importante dintre acestea:

22

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

1. Utilizaþi mesajele formulate la persoana I, pentru exprimarea propriilor pãreri, emoþii, dorinþe (ex.:în loc de „m-ai supãrat” puteþi spune „mã supãra faptul cã nu îmi rãspunzi atunci când te strig”). 2. Oferiþi copilului posibilitatea de a alege între douã sau mai multe alternative; aceasta este o foarte bunã metodã de a-l învãþa pe copil sã ia singur decizii. 3. Oferiþi copiilor contexte în care sã ia singuri decizii. 4. Rezolvaþi probleme împreunã cu copilul, fiþi atent la ceea ce simte ºi gândeºte copilul, la reacþiile dvs. emoþionale; notaþi împreunã cu copilul alternative de soluþionare. 5. Aplicaþi cu consecvenþã regulile ºi consecinþele unui comportament. 6. Încurajaþi copilul sã analizeze critic o situaþie ºi sã anticipeze consecinþele propriilor sale comportamente. 7. Ignoraþi aspectele minore pentru înlãturarea conflictelor. 8. Informaþi-vã ºi amintiþi-vã de propria adolescenþã. 9. Vorbiþi deschis cu adolescentul ºi evitaþi sfaturile, cicãleala, critica ºi morala. 10. Întãriþi permanent comportamentele dezirabile ale adolescentului; el are nevoie sã-ºi dezvolte încrederea în sine ºi în propriile competenþe ºi abilitãþi.

Principii de dezvoltare a abilitãþilor emoþionale

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Abilitãþi ºi comportamente specifice vârstei de 11-14 ani:

Câþiva indicatori de dezvoltare ºi recomandãri pentru preadolescenþi!

Cum observ prezenþa acestor comportamenete?

Exprimã verbal emoþii Oscileazã între diferite stãri emoþionale Sunt în cãutarea unei identitãþi personale Cred cã au sentimente unice, speciale, ce nu pot fi înþelese de niciun adult Înþeleg emoþiile unei alte persoane Au capacitatea de analizare a propriului comportament Au capacitatea de analizare a modului în care gîndesc Folosesc diverse strategii de reglare emoþionalã: rezolvarea de probleme sau luarea deciziilor; explorarea alternativelor; strategii emoþionale de evitare; solicitarea ajutorului focalizat pe emoþii sau pe rezolvarea de probleme; distanþarea de sursa se stres (strategie mentalã prin care copilul identificã argumentele raþionale care îl vor face sã se distanþeze emoþional de situaþie); Folosesc strategii cognitive: raþionalizarea, minimizarea, centrarea pe consecinþe;

Exprimã emoþii folosind etichetele lingvistice; Descrie comportamentele asociate unei emoþii (ce fac sau ce transformãri au loc în corpul lor atunci când trãiesc o anumitã emoþie); Trece cu uºurinþã de la bucurie la tristeþe ºi invers; Încearcã diferite roluri (se îmbracã excentic), trece prin perioade de confuzie; Afirmã adesea „ nu poþi tu sã înþelegi!”; Are capacitatea de a se pune în locul altora (manifestã empatie); κi pune întrebãri de tipul: „ce am fãcut, de ce am fãcut, este bine aºa cum am fãcut?” κi pune întrebãri de tipul: „este bine dacã gândesc aºa depre prietenul meu?; dacã greºesc?” Poate sã priveasca o situaþie supãrãtoare dintr-un alt punct de vedere sau evitã sã se gândeascã la situaþie, o ignorã; Se gândeºte la lucrurile care trebuiesc fãcute pentru a rezolva problema; Încearcã sã rezolve problema vorbind cu alþii; Reformuleazã situaþia supãrãtoare în termeni favorabili (ex. vulpea ºi strugurii);

23

Câteva recomandãri pentru pãrinþi

Se angajeazã în activitãþi domestice (curãþenie, aspirat), se implicã în activitãþi fizice (alergat, plimbat cu bicicleta etc.) sau care îi fac plãcere (ascultã muzicã, se întâlneºte cu prietenii etc.); Neutralizeazã emoþia negativã prin evaluarea cognitivã a situaþiei dintr-o altã perspectivã (aduce argumente logice pentru neutralizarea emoþiei); Poate sã anticipeze ce se va întâmpla dacã va reacþiona/ se va comporta într-un anume fel; Învaþã-l ºi încurajeazã-l sã utilizeze „limbajul responsabilitãþii”, prin formularea de mesaje la persoana I: Informeazã-te ºi aminteºte-þi de propria pubertate; aceastã tendinþã rezultã din conºtientizarea nevoii puberului de identitate personalã; copilul îþi va acorda mai puþinã atenþie deoarece începe sã îºi caute ºi alte modele;

Exemplu: Mã supãra când faci acel lucru, când foloseºti acele cuvinte etc.

24

Foloseºte ascultarea reflexivã: „observ cã eºti supãrat...”; pune accent pe ascultarea copilului ºi nu pe sfaturi, criticã sau moralã; Este bine sã te aºtepti la numeroase schimbãri de dispoziþie ºi sã fii pregãtit pentru numeroasele conflicte care vor apãrea pe mãsura ce puberii îºi dezvoltã personalitatea. Adulþii care ºtiu la ce sã se aºtepte vor trece mai uºor peste ele. Oferã-i cãldurã, susþinere ºi independenþã; ignorã aspectele minore deoarece sunt trecãtoare (ex. stilul vestimentar excentric, pãrul prea lung, talia pantalonilor prea joasã etc.) ºi concentrezã-te asupra a ceea ce este cu adevarat important. Respectã-i intimitatea;

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exemplu: Mã supãrã cã nu rãspunzi atunci cînd te strig.

Comunicarea ta cu el/ ea se va baza pe ascultare reflexivã ºi pe limbajul responsabilitãþii. De evitat: critica, morala, sfaturile, etichetarea; Sprijinã-l în recunoaºterea emoþiilor celorlalþi: - prin încurajarea de a încerca sã înþeleagã ceea ce simte un alt copil; - ajutându-l sã înþeleagã cã toate emoþiile sunt valide ºi acceptabile ºi sã distingã între emoþii ºi modul lor de exprimare;

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exerciþii: -

Încurajeaza copilul sã analizeze cât mai critic comportamentul; alegeþi o situaþie cu care s-a confruntat copilul; identificaþi modul în care s-a comportat copilul; analizaþi consecinþele reacþiilor/ comportamentelor lui; gãsiþi împreunã soluþii alternative la reacþii sau comportamente neadecvate;

Susþine copilul pentru a analiza situaþia din mai multe perspective;

Implicã copilul în toate deciziile care îl privesc pe el; aceastã atitudine îi semnaleazã copilului cã adulþii sunt interesaþi de pãrerea lui ºi îl trateazã ca pe un adult în devenire; Implicã copilul în procesul de explorare a alternativelor: - ascultarea reflexivã: “eºti supãrat... mi se pare cã te deranjeazã...; - folosirea brainstorming-ului pentru a identifica soluþii la probleme (care ar fi alternativele acestei probleme?); - asistarea copilului în alegerea soluþiei optime (care dintre soluþii crezi cã ar fi cea mai bunã?); - discutarea posibilelor rezultate în cazul alegerii uneia dintre ele (ce crezi ca s-ar întâmpla dacã faci aºa cum ai spus?); - identificarea avantajelor ºi dezavantajelor opþiunilor alese; Oferirea de sfaturi scade posibilitatea copilului de a rezolva singur probleme ºi conduce la dependenþa copilului de pãrerile adultului. Morala, critica, etichetarea blocheazã comunicarea pãrintecopil ºi conduce la intensificarea conflictelor.

Notã:

25

Exemplu: Ai luat notã mai micã decât te aºteptai la lucrare dar uite câte lucruri ai ºtiut sã faci bine; Notã: Copiii preiau modelul de reglare emoþionalã al pãrinþilor.

Accentuaþi aspectele pozitive;

Exemplu: Sunteþi blocat în trafic, pe bulevard; în loc sã vã înfuriaþi ºi sã claxonaþi fãrã niciun rezultat, verbalizaþi ceea ce simþiþi, exprimându-vã îngrijorarea dar ºi faptul cã “nu e nici o tragedie”, veþi ajunge oricum la destinaþie atunci când se va putea.

Încurajeazã copilul sã discute despre situaþiile dificile. Poþi începe chiar tu, spunând cu voce tare ceea ce gandeºti într-o situaþie dificilã, astfel încât copilul sã audã ºi sa gândescã la fel;

Este foarte important ca adolescentul sã realizeze exerciþii de vizualizare, anticipare a reacþiilor comportamentale în diverse situaþii (ex. cum se va comporta în situaþia în care primeºte o notã nemeritatã);

Abilitãþi ºi comportamente specifice vârstei de 14-19 ani:

Câþiva indicatori de dezvoltare ºi recomandãri pentru adolescenþi!

Notã: 26

Exprimã sentimente de nemulþumire legate de încercarea pãrinþilor de a se amesteca în viaþa lor; Exprimã sentimente de tristeþe legate de pierderea psihologicã a pãrinþilor; Exprimã sentimente de teamã ºi atracþie fatã de sexul opus; Sentimentul de singurãtate poate deveni frecvent ºi acut; acest sentiment este experimentat cu precãdere de cãtre adolescenþii cu slabe abilitãþi de comunicare. În cazul acestora, existã pe termen lung, riscul apariþiei depresiei ºi anxietãþii sociale.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Cum observ prezenþa acestor comportamente?

Cãtre finalul perioadei de vârstã, manifestã o mai mare stabilitate emoþionalã ºi conturarea unei identitãþi; Exprimã o acutã nevoie de intimitate; Se distanþeazã de pãrinþi ºi devine tot mai interesat de grupul de prieteni; Ascunde adeseori afecþiunea faþã de un alt bãiat/ fatã; Dovedeºte o mai mare încredere în forþele proprii, îºi fixeazã scopuri pe care le urmãreºte consecvent; Apare preocuparea pentru relaþii stabile.

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:

Respectã nevoia de intimitate a copilului. Asta nu înseamnã sã nu-l mai supraveghezi; este important sã verifici dacã merge la ºcoalã, ce cãrþi citeºte, ce muzicã ascultã, care îi sunt prietenii. Este important sã accepþi cã distanþarea emoþionalã faþã de tine, ca pãrinte este un proces normal în dezvoltarea copilului tãu. Împãrtãºeºte-i copilului amintiri din propria ta adolescenþã (acest lucru are darul de a-i liniºti doarece constatã cã ºi adulþii au trecut prin asta);

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
27

Exemplu: „Când nu îmi dai posibilitatea sã spun ce cred, devin furios” în loc de „Vorbeºti prea mult”; -

Comunicarea cu adolescentul este foarte importantã. Fii deschis ºi pregãtit sã discuþi despre orice subiect care îl intereseazã: - vorbeºte cu adolescenþii despre sex înainte ca aceºtia sã se gândeascã sã facã sex; - discutã cu ei despre dragoste, prietenie, relaþii; - explicã-le care sunt consecinþele începerii activitãþii sexuale de la vârste fragede; - încurajeazã-i sã punã întrebãri; De evitat: - Critica : „tu eºti singurul vinovat, este numai vina ta!” - Etichetarea: „eºti un nesimþit...”; - Oferirea de sfaturi: „dacã aº fi în locul tãu aº face asta...”, „cred cã ar trebui sã faci....”; - A da ordine: „fã-þi temele imediat!”, „apucã-te de curãþenie!”; - Ameninþãrile: „dacã nu faci cum spun eu, atunci...”; - Moralizarea: „ar trebui sã... trebuie sã iþi ceri scuze”; „cum ai putut sã faci un asemenea lucru!”; - Sarcasmul, ridiculizarea ºi presiunile, pentru cã sunt o formã de nerespectare a drepturilor personale; - Mesajele responsabilitãþii comunicate pe un ton nervos pentru cã devin mesaje negative; Pentru prevenirea blocajelor de comunicare vor fi folosite: - mesaje descriptive (care descriu comportamentul, emoþia ºi consecinþa), în locul mesajelor evaluative; mesaje orientate spre problemã, care sã ajute copilul sã identifice alternativele problemei, ºi nu orientate spre contol, spre oferirea de sfaturi ºi soluþii; exprimarea spontanã a opiniilor fãrã a încerca sã se impunã punctul personal de vedere; comunicarea empaticã; îndiferenþa în comunicare îi transmite copilului mesajul cã nu este valoros ºi cã nu meritã sã i se acorde atenþie; comunicarea de pe poziþii de egalitate ºi respect, nu de superioritate; limbajul responsabilitãþii, atât pentru comunicarea sentimentelor pozitive cât ºi a situaþiilor care ne deranjeazã; comunicarea emoþiilor fãrã a învinovãþi copilul;

Exemplu: În loc de “uite ce am pãþit din cauza ta”, folosim: „m-a deranjat foarte tare cã…”; Ajutã adolescentul sã îºi stabileascã scopuri pentru viitor ºi discutã cu el modul de atingere a scopurilor stabilite;

Vestea bunã este cã atât tu cât ºi copilul tãu veþi supravieþui acestei etape de dezvoltare. În ciuda conflictelor frecvente, perioadelor de confuzie, îndoialã, îngrijorare, stres accentuat, cele mai multe dintre familiile cu copii adolescenþi rãmân intacte în urma acestor provocãri. Mai jos sunt prezentate câteva idei despre cum ar putea fi valorificate informaþiile din capitolul anterior.

Ce pot face pãrinþii?

Gândeºte-te la cum a decurs viaþa cu copilul tãu în ultimele douã sãptãmâni. Ai observat vreuna dintre schimbãrile fizice descrise mai sus? Ce crede ºi cum se simte copilul tãu în raport cu aceste schimbãri? Ce ai putea sã îi spui astfel încât sã îl/o ajuþi sã se simtã mai bine? Cu prima ocazie când eºti în conflict cu copilul tãu, întreabã-te: „De fapt, despre ce este vorba acum?” Cearta asta chiar are legaturã cu tema de casã sau cu nevoia de independenþã a adolescentului ºi cu dorinþa lui de a avea mai mult control asupra programului sãu? Încearcã sã te pui puþin în situaþia lui/ei ºi vei constata cã nu te vei mai simþi contestat/ atacat ca pãrinte ºi vei putea sã reacþionezi adecvat ºi sã gãseºti soluþii pentru situaþii care apar inevitabil.

28

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Dacã ceea ce faci acum nu funcþioneazã, gãseºte alte modalitãþi de a face faþã problemelor ºi conflictelor. Informaþiile pe care le vei gasi în acest manual ar putea sã iþi foloseascã ºi sã iþi ofere noi alternative de abordare a relaþiei cu adolescentul/a tãu/ta.

A creºte un adolescent nu este usor. Nu ezita sã ceri sfaturi ºi sã cauþi suport. Uneori e util sã vorbeºti cu alþi pãrinþi. Dacã sprijinul oferit de familie ºi prieteni nu este suficient alãturã-te unui grup pentru pãrinþi sau cere sfatul unui profesionist. A fi doar îngrijorat fãrã a face nimic nu rezolvã situaþia!

Capitolul 2

Despre limite ºi consecinþe

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

În acest capitol:

Cum sã stabilim limite; Cum stabilim regulile astfel încât sã funcþioneze; Dublarea regulilor de consecinþe; Cum devin consecinþele eficiente; Stabilirea limitelor ºi utilizarea consecinþelor sunt douã strategii pe care pãrinþii le pot folosi pentru a influenþa comportamentul copiilor. Adolescenþii cãrora pãrinþii le-au fixat limite de comportament ºi s-au confruntat cu consecinþe ce au decurs din asumarea anumitor comportamente, îºi dezvoltã abilitãþi de autocontrol ºi au raþionamente solide.

Limitele îi direcþioneazã pe copii ºi îi ajutã sã atingã obiectivele pe care pãrinþii le-au propus pentru dezvoltarea lor. Dacã ne dorim ca adolescenþii sã evolueze cãtre adulþi disciplinaþi, responsabili ºi atenþi, trebuie sã le oferim ocazia sã facã anumite alegeri ºi sã se confrunte cu anumite limite. Pentru a putea stabili limite, pãrinþilor trebuie sã le fie foarte clar ce aºteaptã de la copii lor ºi care dintre comportamentele acestora sunt acceptabile. Stabilirea limitelor funcþioneazã cel mai bine în contextul unei bune relaþii pãrinte – copil. Dacã relaþia dintre pãrinte ºi copil este una pozitivã, cresc ºansele ca acesta sã accepte valorile ºi convingerile propuse de adult ºi sã înteleagã motivele pentru care i se limiteazã comportamentul. Este mai dificil sã influenþãm un adolescent în permanenþã criticat, corectat ºi admonestat. În aceste condiþii, copilul nu va dori sã coopereze cu pãrintele în rezolvarea problemelor, ba mai mult, va alege sã i se opunã. Stabilirea limitelor este îngreunatã ºi de faptul cã adolescenþii sunt în contact cu prietenii lor care se pot bucura de mai multã „libertate”.

Cum stabilim limitele?

29

Exemplu: Andrei are 15 ani iar colegul lui de bancã ºi în acelaºi timp prietenul lui are voie sã stea afarã oricât de târziu doreºte, vorbeºte la telefon cât vrea, foloseºte internetul fãrã restricþie, pierde nopþi întregi „pe messenger”, fumeazã ºi vizioneazã filme interzise minorilor. Ce crede Andrei despre pãrinþii sãi: „sunt de modã veche”.

Mai jos sunt prezentate câteva sugestii pentru trasarea limitelor. Un bun început pentru a stabili limite este setul de „reguli ale casei”; un copil obiºnuit cu regulile casei va manifesta frecvent ºi relativ uºor comportamente care sã satisfacã ºi asteptãrile celui mai exigent pãrinte.

„Regulile casei“

Exemplu: De pildã, dacã fiica ta adolescentã obiºnuieºte sã întârzie mult dupã programul de ºcoalã poþi sã emiþi o regulã conform cãreia „Fiecare dintre copii va veni zilnic direct acasã dupa orele de ºcoalã!”. Regulile casei sunt utile de asemenea pentru cã îl învaþã pe copil comportamente adecvate.

O regulã bunã precizeazã cu claritate comportamentul aºteptat. Ar fi util sã scrieþi regulile ºi sã le afiºaþi într-un loc accesibil fiecãrui membru al familei (de ex. uºa frigiderului). Regulile casei sunt utile din douã puncte de vedere. În primul rând, ele exprimã aºteptãrile pe care le ai în ceea ce priveºte anumite comportamente specifice ale copilului tãu.

30

Exemplu: De pildã, dacã vrei sã-þi înveþi copilul sã fie respectuos în relaþie cu ceilalþi, regulile pot preciza comportamente de felul: „Batem la uºã înainte de a intra în camerã”; „Cerem permisiunea înainte de a ne ridica de la masã”; „vorbim politicos atunci când ne adresãm celorlalþi”; Veþi gãsi mai jos câteva recomandãri astfel încât regula sã fie eficientã.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Stabiliþi un numãr limitat de reguli (5-7 reguli)

Implicaþi copilul!

Prea multe reguli înseamnã control sporit asupra vieþii copilului tãu adolescent. Regulile eficiente reglementeazã doar acele situaþii cu grad de risc pentru sãnãtatea ºi siguranþa copilului ºi familiei tale sau acelea în care sentimentele ºi drepturile altor persoane ar putea fi grav afectate. Pentru restul situaþiilor, deciziile pot fi luate de adolescenþi. Este important ca adolescentului sã i se ofere oportunitatea de a reuºi în abordarea diverselor provocãri cu care se confruntã. Sprijiniþi-i atunci când încearcã sã aibã un comportament responsabil, matur ºi independent. Toþi copiii se bazeazã pe pãrinþii lor pentru stabilirea limitelor ºi a regulilor, însã adolescenþii cu precãdere vor dori sã aibã un cuvânt de spus în formularea lor. Este important sã ascultaþi ºi punctul de vedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar ºi la stabilirea consecinþelor ce decurg din nerespectarea unei reguli.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Stabiliþi reguli corecte ºi clare

E posibil ca uneori sã nu reuºiþi sã ajungeþi la un acord total asupra regulilor, ceea ce nu înseamnã cã acestea nu vor fi stabilite. Ca pãrinte, tu vei decide care vor fi regulile care vor modela comportamentul copilului tãu. Atunci când nu ajungeþi la un acord, îi poþi spune copilului, cã deºi nu este cea mai corectã sau mai bunã dintre reguli, este singura la care te poþi gândi în momentul acela. O regulã este corectã când reglementeazã în egalã mãsurã comportamentul fiecãrui membru al familiei.

Exemplu: De pildã, regula „Întotdeauna baþi la uºã înainte de a intra în camera pãrinþilor” este nedreaptã deoarece se aplicã doar copiilor. Regula corectã ar fi formulatã astfel: „Ciocãnim la uºã înainte de a intra în camera oricãruia dintre membrii familiei noastre”. În acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul tãu adolescent, ci sunt „regulile casei”. Comportamentul tãu ca pãrinte va fi corect atunci când chiar tu vei fi primul care respectã regula. Atunci când regulile sunt specifice ºi uºor de înþeles, cresc ºi sansele de a fi respectate.

Exemplu: Regula „Andrei nu va veni acasã târziu” nu ajutã prea mult deoarece nu precizeazã când anume ar trebui sã vinã Andrei acasã; ba mai mult, „târziu” poate sã însemne multe lucruri. Pe de altã parte, regula „Andrei trebuie sã fie acasã înainte de miezul nopþii în zilele de vineri ºi sâmbãtã” este clarã, nu genereazã confuzie ºi nu lasã loc de discuþii.

31

Regula de mai sus este clarã pentru ca îi spune copilul ce sã facã, nu ce sã nu facã. Ori de câte ori formulaþi o regulã nouã, întrebaþi-vã: „Ce vreau sã se schimbe în comportamentul copilului meu? Ce ar trebui sã facã altfel/ mai bine?”. Este bine ca regula sã fie scurtã, formulatã în cuvinte simple, pentru a fi uºor de reþinut. Regulile casei se schimbã de-a lungul timpului, pe mãsura ce copiii cresc ºi devin mai responsabili. Atunci când o regulã este automat respectatã de toþi membrii familiei, ea trebuie eliminata de pe lista cu reguli scrise ºi afiºate în casã. Aceasta nu înseamnã cã nu mai este valabilã, ci doar cã nu mai este necesarã afiºarea ei. Regulile se schimbã de asemenea în funcþie de situaþiile noi care apar.

Despre modificarea regulilor

Exemplu: De pildã, vei stabili reguli noi atunci când fiica ta va începe sã aibã întâlniri cu prieteni de-ai ei în timpul liber.

Deºi regulile se schimbã, nevoia de a avea reguli rãmâne aceeaºi. Chiar ºi când copiii din familie au devenit tineri adulþi, regulile sunt utile pentru cã astfel ne asigurãm cã fiecare membru al familiei înþelege cã are responsabilitãþi în casã.

Este posibil ca prezenþa regulilor sã rezolve problemele care apar în familie. Acestea chiar pot sã disparã atunci când fiecare membru al familiei ºtie exact ce se aºteaptã de la el. Cu toate acestea, consecinþele sunt necesare pentru acele situaþii în care regulile sunt încãlcate. Multe dintre consecinþele utilizate de pãrinþi când copiii erau mici (de exemplu „time out” = excluderea) nu sunt adecvate vârstei de care vorbim acum. Pe mãsura ce copiii cresc, pãrinþii trebuie sã se gândeascã la consecinþe adecvate etapei de dezvoltare în care se aflã copilul acum. Mai jos sunt descrise douã propuneri de consecinþe pe care pãrinþii le pot utiliza în situaþii de încãlcare a regulilor.

Cum utilizãm consecinþele?

32

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exemplu: De pildã, pãrintele va refuza sã spele hainele copilului pânã când acest va învãþa sã le punã pe cele murdare în coºul de rufe, nu sã le lase împrãºtiate prin camerã. „Mihai, regula spune cã fiecare dintre noi îºi pune hainele murdare în coºul de rufe. Nu voi mai spãla niciuna din hainele tale pânã când nu le vei pune în coº dupã ce s-au murdãrit”.

Retragerea sprijinului în anumite activitãþi Ce presupune? Sã nu faci o activitate pe care în mod obiºnuit ai face-o în favoarea copilului. Comportamentul se menþine pânã când adolescentul face ceea ce se aºteaptã de la el. Acest tip de consecinþã funcþioneazã optim dacã este relaþionatã direct cu comportamentul neecooperant al adolescentului.

Eliminarea privilegiilor Presupune eliminarea unei activitãþi sau a unui obiect pe care adolescentul îl valorizeazã. Hrana, adãpostul ºi iubirea vor fi întotdeauna oferite necondiþionat; aceste nevoi ale copiilor (nevoile primare, de securitate ºi iubire) nu vor face niciodatã obiectul negocierilor. Telefonul mobil este un privilegiu de care copilul se bucurã, pentru cã pãrintele plãteºte factura (el înceteazã sã fie un privilegiu atunci când copilul plãteºte singur factura, situaþie în care nu-i va fi luat). Banii de buzunar reprezintã un alt privilegiu ce poate fi înlãturat.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Blândeþe mai degrabã decât severitate

În ce condiþii funcþioneazã consecinþele?

Termenele scurte sunt mai bune decât cele lungi

Sunt excluse pedepsele fizice, þipetele ºi tonul ameninþãtor. Se recomandã folosirea unui ton blând mai degrabã decât sever, diminuându-se astfel riscul resentimentelor. Consecinþele pe termen scurt sunt mai eficiente decât cele pe termen lung; atât pãrinþilor le este mai uºor sã fie consecvenþi atunci când aplicã consecinþe pe termen scurt, cât ºi copiilor sã le îndeplineascã. Consecinþele pe termen lung cresc riscul apariþiei resentimentelor în relaþia pãrinte – copil. Se recomandã consecinþe care acoperã câteva ore – maxim o zi, în funcþie de comportamentul problematic. Consecvenþa este foar te impor tantã. Adultul trebuie sã foloseascã cu consecvenþã consecinþele ori de câte ori apare un comportament neadecvat. Orice consecinþã trebuie sã fie în controlul pãrinþilor. Este ineficient sã retragi banii de buzunar unui adolecent care lucreazã ºi îºi procurã bani din alte surse.

Consecvenþa!

Controlul pãrinþilor

„Imediat” este mai eficient decât „În viitor”

33

Consecinþa va fi utilizatã imediat dupã apariþia comportamentului problematic. Cu trecerea timpului, pãrinþii uitã sã o foloseascã sau uitã motivul pentru care ar trebui sã o foloseascã. De asemenea, adolescentul nu face legatura între comportamentul problematic ºi consecinþã ºi pierde din vedere motivul pentru care acel comportament ar trebui schimbat. Ori de câte ori se foloseºte consecinþa, se oferã ºi o explicaaþie scurtã. De asemenea, dacã folosirea consecinþei decurge din încãlcarea unei regului, acea regulã va fi verbalizatã explicit. Exemplu: „Andreea regula spune cã ne adresam unul altuia pe un ton politicos. Pentru cã ai ridicat tonul în discuþia noastrã, nu le vei suna disearã pe prietenele tale”.

Justificaþi folosirea consecinþei!

Odatã stabilitã, consecinþa nu se negociazã!

Se recomandã ignorarea tuturor încercãrilor adolescentului de a-i face pe pãrinþi sã se rãzgândeascã cu privire la utilizarea consecinþei. Nu discutaþi corectitudinea consecinþei; odatã ce aþi decis utilizarea ei, nu se mai negociazã altceva.

Capitolul 3

Petrecerile

„Provocarea“

Pe scurt, despre „micile” provocãri în relaþia adolescent – pãrinte Cum sã le faci faþã!
Vorbeºte despre temerile tale! Roagã-l sã îþi explice de ce se simte atât de bine la petreceri! Aminteºte-þi de propria adolescenþã! Planificaþi o petrecere la voi acasã, la care sã îºi invite prietenii ºi la care tu sã nu îþi faci simþitã prezenþa (deºi vei rãmâne acasã)! Citeºte în revistele pentru adolescenþi despre pãrerea acestora în legãturã cu petrecerile! Chiar dacã pleci în weekend, nu îþi lãsa copilul adolescent nesupravegheat, singur acasã. Roagã un prieten/ vecin sã se mute în casa voastrã pentru câteva zile! Faceþi urmãtoarea înþelegere: dacã va consuma alcool la petrecere, vã va suna pentru a-l lua acasã, fãrã a-i pune întrebãri sau a-l cicãli; e mai bine decât sã conducã el însuºi/ ea însãºi sau sã se urce într-o maºina condusã de un alt adolescent care a consumat alcool! Îi facem faþã cu paºi mici... Vorbiþi despre cum intenþioneazã sã se distreze la petrecere! Fii realist! Adolescenþii sunt „luaþi de val”. Petrecea idealã din punctul lor de vedere este acel loc în care nu existã pãrinþi, în care berea, vinul sau chiar drogurile sunt din belºug, iar fetele/ bãieþii „cool” sunt fãrã numar. Probabil cã nu îþi va plãcea aceastã perspectivã, dar nu ai cum sã o împiedici. Vorbeºte totuºi cu copilul despre asta, fii deschis ºi nu îl judeca. În acest fel, dacã la petrecerea „idealã” lucrurile vor scãpa de sub control, te va suna ºi îþi va cere ajutorul. Cunoaºte-þi copilul ºi ai încredere în el! Învaþã-l sã facã faþã la cele mai diverse situaþii ºi sã aibã încredere cã va face ceea ce trebuie astfel încât sã fie bine pentru el însuºi! ... Sau paºi mari

34

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Haine, coafurã, stil vestimentar

„Provocarea“

Banii de buzunar

Fã un mic exerciþiu de observaþie, aºezat confor tabil în propria maºinã, în afara ºcolii/ liceului în care învaþã copilul tãu ºi obser vã-i pe ceilalþi adolescenþi! Du-te într-un mall ºi fii atent la felul în care se îmbracã adolescenþii! Negociaþi un buget pentru haine ºi accesorii ºi respectã-l cu fermitate! În cazul în care copilul greºeºte ºi depãºeºte bugetul, lasã-l sã înveþe din propria greºealã (de exemplu, va plãti datoria din banii de buzunar).Nu îi face moralã! Liniºteºte-te! Copilul tãu nu va pãstra acest stil vestimentar nonconformist o veºnicie. Nu va trece mult pânã când stilul vostru vestimentar va fi similar! Surprindeþi fiica ºi fã-i o programare la stilist!

Îi facem faþã cu paºi mici...

Bucurã-te de ceea ce vezi! Fã poze! Dacã adolescentul tãu nu acordã suficientã atenþie igienei personale, construiþi o rutinã în acest sens! Lasã-þi copilul sã îºi aleagã singur stilul vestimentar ºi negociaþi doar acele situaþii importante pentru tine în care vrei sã se îmbrace într-un anumit fel (de exemple, o cinã formalã cu prieteni de-ai tãi sau colegi de serviciu)! Planificaþi împreunã o zi pentru cumpãrãturi. Lasã-l pe copil sã aleagã magazinele!

... Sau paºi mari

35 Învaþã-l sã facã ºi sã administreze un buget! Învaþã-l sau roagã-l sã te înveþe programe computerizate de administrare a bugetului! Pentru început, fixeazã o alocaþie pentru îmbrãcãminte! Învaþã-l trucuri pentru a face economii: „trei plicuri cu bani” – unul cu bani de cheltuialã, altul cu economii pe termen lung ºi ultimul cu economii pe termen scurt.

Plãteºte-l doar pentru acele activitãþi pentru care ai fi angajat ºi plãtit în mod bisnuit pe altcineva! Plata se face la finalizarea activitãþii. Banii de buzunar nu au legãturã cu activitãþile gospodãreºti. Evita „cauþiunile”! Atunci când rãmâne fãrã bani într-o situaþie în care ar avea nevoie de ei, nu îi da sume suplimentare pentru cã nu va învãþa sã îºi administreze singur bugetul. Dacã cere bani de împrumut, dã-i sume mici ºi þine o evidenþã clarã a plãþii datoriilor. Mãreºte limita de credit doar dupã ce va dovedi cã este capabil sã plãteascã datorii mai mari.

Prietenii

„Provocarea“

Întreabã-te de ce copilul tãu îºi alege tocmai prietenii pe care îi are! Se simte cumva nesigur? κi alege prieteni care nu aºteaptã foarte mult de la el? Oferã-i numeroase oportunitãþi pentru a-ºi dezvolta încrederea în sine ºi a-ºi conºtientiza competenþele. Astfel, îºi vor alege prieteni asemenea lor. Nu-i critica prietenii. Invitã-i la voi acasã ºi oferã-le un model pozitiv de comportament!

Îi facem faþã cu paºi mici...

36

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Treburile gospodãreºti

Toþi copiii fac diverse treburi în gospodãrie! În timpul unei „ºedinþe de familie”, cere-i pãrerea în legãturã cu felul în care ar trebui fãcute treburile gospodãreºti! Construiþi o rutinã a gospodãriei ºi folosiþi consecinþe pentru a vã asigura cã este respectatã! Evitaþi scuzele, chiar dacã a doua zi are un test important la ºcoalã! Astfel va învãþa sã îºi planifice timpul pentru toate tipurile de activitãþi. Oferiþi-vã ajutorul într-o situaþie specialã pentru el/ ea!

Dã-i voie copilului tãu sã petreacã timp cu prietenii în camera lui, cu uºa închisã, fãrã a da buzna peste ei. Doar pentru cã au nevoie sã vorbeasca într-un spaþiu privat, nu înseamnã ca în spatele uºii se consumã droguri sau au loc orgii. E ok sã baþi la uºã ºi sã ceri permisiunea de a intra; cu siguranþã, raspunsul va fi „da”; vei fi surprins sã vezi un grup de adolescenþi relaxaþi, ascultând muzicã ºi vorbind; În cazul în care copilul tãu are dificultãþi în a-ºi face prieteni, întreabã-l dacã are nevoie de sfaturi; dacã nu, ai încredere cã va rezolva singur problema!

... Sau paºi mari

Implicã-þi adolescentul în activitãþi de gospodãrie cât mai variate: gãtit, fãcut piaþa, spãlatul ºi cãlcatul hainelor, pregãtirea mesei, îngrijirea maºinii, curãþenie sau orice altã activitate care îl va pregãti pentru viaþa de adult! Respectã-i programul foar te încãrcat dar însistã sã îºi planifice cel puþin o searã pe sãptãmânã pentru a te ajuta la gãtit.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

„Camera mea“

„Provocarea“

Lasã-l /o sã-ºi decoreze singur/ã camera! Transformaþi curãþenia sãptãmânalã într-o rutinã a familiei! Oferã-i alternative: face curat singur sau cu ajutorul tãu.

Îi facem faþã cu paºi mici...

Întâlnirile romantice

Fiica ta de 14 ani are un prieten. Nu reacþiona exagerat! Sunt ºanse mari ca în mai puþin de o sãptãmânã relaþia sã se încheie – cu condiþia sã nu intervii. Este important sã înþelegi cã „relaþie stabilã” înseamnã altceva cu fiecare vârstã; aflã ce înseamnã pentru copilul tãu! În cazul preadolescenþilor, însoþeºte-i pânã la locul întâlnirii (cinema, mall etc.) ºi fixaþi împreunã o orã la care sã vã reîntâlniþi, pentru întoarcerea acasã! Lasã-þi adolescentul sã dea petreceri la voi acasã, cu tine prin preajmã (dar nu foarte „vizibil”)! În felul acesta, îi vei cunoaºte grupul de prieteni. Încurajeazã activitãþile de grup!

Dormitorul lui/ ei va arãta aºa cum îºi doreºte el/ ea sã arate, chiar dacã din punctul tãu de vedere este un mic haos! Ai încredere cã va face ordine în camerã atunci când va simþi nevoia. Uneori, cei mai dezordonaþi adolescenþi, devin cei mai ordonaþi adulþi. Permite-i sã redecoreze pereþii cu posterele trupei/ cântãreþului favorit sau sã îºi vopseascã mobilierul!

... Sau paºi mari

Informeazã-þi fiica despre riscurile întâlnirilor cu bãieþi mai mari ºi necunoscuþi (riscul violului)! Discutaþi deschis despre sex, sexul în adolescenþã, sexul neprotejat. Ascultã cu atenþie ceea ce are de spus copilul tãu! Dacã copilul se ºimte pregatit pentru întalniri romantice, lasal dar fii atent ºi decshis la orice discutie! Invitã-l pe partenerul/a fiicei/ fiului tãu acasã la voi ºi include-l în activitãþile de familie! Asigurã-te cã fiica/ fiul tãu se simt iubiþi ºi valorizaþi în familie. Asfel scade riscul de a cãuta iubire ºi acceptare în contexte nepotrivite.

37

ªcoala

„Provocarea“

38

Aminteºte-þi cã scopul educaþiei este de a învãþa, nu de a lua notele cele mai mari din clasã! Spune-i copilul cã el este mai important pentru tine decât notele pe care le ia la ºcoalã! Dacã notele sale sunt mici, încearcã sã vezi din ce cauzã se întâmplã acest lucru. Fii realist ºi obiectiv când vine vorba de competenþele ºi abilitãþile copilului! Nu-i interzice activitãþile favorite (de exemplu sportul) ca pedeapsã pentru note mici! Citiþi impreunã sau înscrieþi-vã la un curs (de exemplu, aerobic pentru mamã – fiicã, tenis de câmp pentru tatã-fiu/ fiicã).

Îi facem faþã cu paºi mici...

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Telefonul mobil, computerul, I pod-ul, MP3 player-ul... toate de ultima generaþie

Limitaþi timpul petrecut la calculator, pentru jocuri, yahoo messenger sau navigare pe internet. În cadrul unei ºedinþe de familie, negociaþi cu atenþie numãrul de ore alocat acestor activitãþi. Controlaþi serverele de internet/ site-urile la care are acces copilul! Discutã cu copilul despre riscul ºi valoarea unor convorbiri on line cu necunoscuþi. Împãrtãºiþi idei despre cum ar putea sã se protejeze de riscurile potenþiale ale convorbirilor on line. Nu cumpãra un televizor special pentru camera copilului!

ªcoala nu este pentru toatã lumea; unii adolescenþi se gândesc mai degrabã la o meserie, care le-ar oferi independenþã, decât la continuarea studiilor. Fii pregãtit sã accepþi aceastã alternativã! Oferã-þi sprijinul pentru teme din când în când. Nu interveni între copil ºi profesorii sãi decât atunci când apar probleme. Nu reacþiona exagerat la prima notã proastã! Aºteaptã sã vezi ce face copilul pentru a-ºi îmbunãtaþi situaþia. Fii disponibil ºi suportiv, fãrã a prelua controlul! Apreciazã eforturile ºi fiecare progres al copilului, fãrã sã te gândeºti ce loc ocupã în ierarhia clasei! Încurajeazã-l pe copil sã aibã încredere în punctele sale tari. Nu trebuie sã fie bun la toate!

... Sau paºi mari

Aflã care este emsiunea lui/ ei favoritã ºi urmãriþi-o împreunã, pentru a-þi face o idee despre conþinutul acelei emisiuni! Discutaþi despre influenþa TV-ului ºi a calculatorului asupra a ceea ce face ºi a felului în care gândeºte! Nu-i cumpãra telefon mobil, decât în situaþie de urgenþã. Dacã economiseºte bani pentru a-ºi cumpãra telefonul, gândiþi-vã împreunã la o modalitate de platã a facturilor. Când copilul tãu îºi doreºte un produs cãruia i se face reclamã intens la TV, ajutã-l sã ia o

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

„Provocarea“

Copiii sunt expuºi la scene explicite de violenþã ºi sex în mass media mai mult ca niciodatã. Nu-l poþi proteja în fiecare dintre aceste situaþii dar poþi discuta cu el despre ceea ce vede ºi despre ceea ce crede ºi simte în raport cu acest tip de informaþie. Roagã-l sã te înveþe sã lucrezi la calculator! Nu mâncaþi în timp ce priviþi la TV. Masa va fi rezervatã discuþiilor relaxante în familie. Însoþeºte-þi preadolescentul la mall/ cinema, dacã are întâlnire cu prietenii. Aºteaptã-l la o cafenea, pânã când este pregãtit de plecare (stabiliþi în prealabil ora la care vã veþi reîntâlni). Te îngrijoreazã probabil conþinutul filmelor ce promoveazã violenþã, distrugere, lipsã de respect, pornografie; de asemenea, adolescenþii au acces la website-uri ºi reviste ce prezintã activitãþi sexuale explicite, forme de abuz, exploatare. Interdicþia nu este o opþiune la care poþi apela deoarece nu poþi controla accesul copilului la acest tip de informaþie în afara mediului familial... ºi uneori nici acolo. În plus, „fructul interzis” va fi cu atât mai atractiv pentru copil.

Îi facem faþã cu paºi mici...

decizie: „De ce îþi doreºti de fapt acel obiect? Îþi permiti sã îl plãteºti? Îl vrei doar pentru cã nimeni de la tine din clasã nu îl are/ toþi colegii tãi îl au? Ai în mod real nevoie de el?”

... Sau paºi mari

La mall, la concerte, la film...

Nu uita! Mall-urile ºi concertele sunt la fel de impor tante pentru socializarea copilului tãu, precum erau „ceaiurile dansante” pentru tine. Profitã de acest context ºi roagã-l pe copil sã îþi explice de ce generaþia lui este interesatã de aceste forme de distracþie.

39

PARTEA a II-a

PROGRAM DE DEZVOLTARE A ABILITÃÞILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIVÃ
ªedinþa ªedinþa ªedinþa ªedinþa INTRODUCERE CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI? CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE 5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE 6 MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE 7 DEZVOLTARE DE ABILITÃÞI – REZOLVAREA DE PROBLEME 8 PLANIFICAREA PENTRU SITUAÞII CU GRAD RIDICAT DE RISC 9 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA SCHIMBÃRILOR – I 10 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA SCHIMBÃRILOR – II ÎNCHEIEREA PROGRAMULUI 1 2 3 4

ªedinþa ªedinþa ªedinþa ªedinþa ªedinþa

ªedinþa

ªEDINÞA

1 INTRODUCERE
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: ce înseamnã sã fii un pãrinte responsabil ºi competent; ce obiective pentru schimbare ar putea sã îºi asume;

Schimbând comportamentul tãu, vei schimba ºi comportamentul copilului tãu.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor ºti ce înseamnã ºi ce implicã disciplinarea pozitivã; vor stabili obiective pentru schimbarea comportamentului lor ºi al copilului deopotrivã;

42

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Acest program a fost conceput pentru a-i sprijini pe adulþi în asumarea rolului de pãrinte. Este nevoie de angajamentul, cooperarea, timpul, par ticiparea ºi implicarea pãrinþilor pentru ca obiectivele pe care ºi le vor stabili chiar în aceastã primã sesiune sã poatã fi atinse. Vor învãþa abilitãþi noi, îºi vor dezvolta competenþele, îºi vor modifica comportamentele ºi convingerile. Mai jos este prezentat un angajament pe care fiecare pãrinte îl face cu sine, în vederea motivãrii pentru implicarea ºi parcurgerea pânã la final a programului.

Eu, ……………………………………………………, sunt de accord sã joc un rol activ în acest program. În acest sens, voi rezerva o orã sãptãmânal pentru a lua parte la program; voi realiza activitãþile practice ºi exerciþiile propuse; voi rezolva temele pentru acasã. Semnãtura: …………………........…..

Angajament

Martor: …………………………………

Data: ……………………

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exerciþiu: Ce îþi doreºti sã obþii ca urmare a implicãrii în acest program?
Gândeºte-te la motivele pentru care participi la acest program ºi la aºteptãrile tale legate de ceea ce vei obþine din aceastã experienþã. Noteazã câteva din gândurile pe care le ai acum: …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

Sugestii pentru trainer / posibile rãspunsuri:

pentru a învãþa sã facã faþã mai bine comportamentelor problematice ale copiilor; pentru a gãsi soluþii pentru preocupãrile de zi cu zi ale unui pãrinte; pentru a învãþa strategii de încurajare a dezvoltãrii copilului etc.

43

I. Ce înseamnã sa fii un pãrinte responsabil ºi competent?

Aspectele cheie ale unei strategii pozitive de parenting sunt:

Un pãrinte competent promoveazã dezvoltarea copilului ºi abordeazã comportamentele copilului într-o manierã constructivã, care nu rãneºte copilul. Comunicarea ºi atenþia îndreptatã asupra nevoilor copilului sunt la baza metodelor adecvate de management comportamental. Astfel copiii vor fi încurajaþi sã îºi dezvolte abilitãþile ºi sã se simtã bine cu ei înºiºi.

Crearea unui mediu familial sigur ºi relaxant; Un mediu familial sigur ºi relaxant este acela în care: riscul de accidente domestice este minim; existã oportunitãþi de a explora, experimenta ºi dezvolta noi abilitãþi; existã posibilitatea de monitorizare a comportamentului copilului (sã ºtii unde este ºi ce face); Construirea unor contexte pozitive de învãþare; Pãrinþii trebuie sã fie disponibili pentru copii lor; aceasta nu înseamnã cã trebuie sã fii cu copilul tot timpul, ci atunci când îþi solicitã atenþia, ajutorul, afecþiunea. Când copilul îþi cere, întrerupe activitatea pe care o faci ºi acordã-i toatã atenþia ta. Încurajeazã-i iniþiativa ºi autonomia. Aratã-i cã apreciezi ceea ce face; astfel, cresc ºansele sã se implice mai frecvent în activitãþi dezirabile.

44

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Folosirea tehnicilor de disciplinare pozitivã; Disciplinare pozitivã înseamnã a-l învãþa pe copil comportamentele dezirabile în paralel cu eliminarea celor problematice, prin metode care exclud pedeapsa, ce ar putea rãni copilul (fizic ºi/sau emoþional). Tehnicile de disciplinare sunt orientate spre învãþarea asumãrii responsabilitãþii ºi a rezolvãrii problemelor cu care se confruntã copilul. Dacã pãrinþii sunt consecvenþi ºi predictibili în comportament de la o zi la alta, scad ºansele de apariþie a comportamentelor problematice. Aºteptãri realiste ale pãrinþilor legat de evoluþia copilului; Aºteptãrile pãrinþilor în ceea ce îi priveºte pe copii depind de convingerile pãrinþilor despre ce este normal în aceastã etapã de vârstã. Evoluþia fiecãrui copil este însã unicã ºi se realizeazã în ritmuri diferite. Ei trebuie sã fie pregãtiþi ca nivel de dezvoltare, înainte de a putea învãþa abilitãþi noi.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Problemele apar atunci când pãrinþii aºteaptã prea mult, prea repede; sau se aºteaptã sã aibã un copil perfect. Portretul adolescentului ideal Portretul adolescentului real

Este responsabil/ã; Dispus tot timpul sã dea o mânã de ajutor; Îi place sã stea de vorbã cu pãrinþii sãi ºi este foarte dornic sã le împãrtãºeascã tot ce i se întamplã; Se hrãneºte sãnãtos; Nu se uitã la televizor; Face sport; Are bursã pentru performanþa ºcolarã; Munceºte în fiecare vacanþã de varã; κi câºtigã singur banii de buzunar, din care face ºi economii pentru studiile universitare sau pentru prima maºinã; κi respectã pãrinþii, fraþii, profesorii ºi vecinii;

Dezordonat; Egoist/ã; Ascultã muzica prea tare; Sfideazã autoritatea; Preferã grupul de prieteni în locul familiei; Are pereþii acoperiþi de postere; Puþine lucruri sunt mai importante pentru ei/ ele decât o maºinã de ultimã generaþie sau o pereche de jeans de firmã; Vrea un stil de viaþã independent; Se îmbracã la fel ca cei din generaþia lui; Fumeazã ºi consumã alcool;

45

Grija pentru tine, ca pãrinte. A fi pãrinte este mai uºor atunci când nevoile de intimitate ºi relaxare ale cuplului sunt împlinite. A fi pãrinte bun nu înseamnã sã ai o viaþã dominatã de copilul tãu. Dacã nevoile tale ca adult sunt satisfacute, cresc ºansele de a fi un pãrinte rãbdãtor, calm, consecvent ºi disponibil pentru copil.

Un pãrinte care se aºteaptã ca adolescentul sãu sã fie în permanenþã politicos, preocupat de ºcoalã, dornic sã ajute la treburile casnice ºi ordonat, are ºanse mari sã fie dezamagit sau întrun permanent conflict cu copilul. Nu vã aºteptaþi sã aveþi un copil perfect; toþi copiii fac greºeli, iar cele mai multe dintre acestea nu sunt intenþionate. Aºteptãrile realiste se leagã ºi de tine ca pãrinte. E bine sã încerci sã faci cât mai mult ºi cât mai bine dar nu existã pãrinte perfect. Nu fii aspru cu tine, fiecare învaþã din experienþã.

Exerciþiu: Ce înseamnã sa fii un pãrinte responsabil ºi competent?
Care dintre aspectele de mai sus þi se par uºor de realizat? De ce?

…………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Care þi se par dificile? De ce? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Ce alte lucruri þi se par importante pentru a-þi ajuta copilul sã creascã sãnãtos? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

46

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

II. Obiective pentru schimbare

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Fiecare pãrinte decide care sunt acele abilitãþi ºi comportamente pe care ar dori sã le vadã la copilul sãu. Atunci când ne propunem sã îl învãþãm pe copil o abilitate nouã, este necesar sã þinem cont de faptul cã copilul trebuie sã fie pregãtit ca etapã de dezvoltare, sã îºi însuºeascã noul comportament.

Exerciþiu Ce abilitãþi vreau sã dezvolt la copilul meu? Gãsiþi mai jos o listã cu abilitãþile a cãror dezvoltare puteþi sã o sprijiniþi.
Cum sã comunice ºi sã se înþeleagã cu cei din jur Sã-ºi exprime opiniile ºi nevoile adecvat; Sã cearã ajutor atunci când are nevoie; Sã fie compliant cu regulile adulþilor; Sã se înþeleagã bine cu copiii de vârsta lui; Sã fie conºtient de emoþiile celor din jur; Sã fie conºtient de felul în care acþiunile lui îi afecteazã pe ceilalþi;

Sã-ºi gestioneze emoþiile Sã-ºi exprime emoþiile într-o manierã care sã nu-i rãneascã pe cei din jur; Sã-ºi gestioneze impulsurile ºi emoþiile negative; Sã gândeascã pozitiv despre sine ºi ceilalþi; Sã accepte regulile ºi limitele; Cum sã fie independent Sã facã lucruri pe cont propriu; Sã fie responsabil pentru propriile acþiuni; Sã finalizeze activitãþile chiar ºi când nu este un adult prezent; Cum sã rezolve probleme Sã arate interes ºi curiozitate pentru activitãþile zilnice; Sã punã întrebãri ºi sã exprime puncte de vedere; Sã se gândeascã la soluþii alternative; Sã negocieze; Sã ia decizii ºi sã rezolve probleme pe cont propriu;

47

Exerciþiu Cum stabilesc obiective pentru schimbãri în comportament?
Sugestii/ recomandãri pentru trainer:
Rugaþi-i pe pãrinþi: sã aibã în vedere comportamentele prezente ale copilului; sã aleagã comportamente cãrora ar vrea sã le creascã frecvenþa; sã aleagã comportamente cãrora ar vrea sã le scadã frecvenþa; sã se gândeascã la schimbãri necesare în propriul comportament; ce ºi-ar dori sã facã mai des (ex. sã-ºi pãstreze calmul, sã formuleze reguli clare, afirmative etc.); ce ºi-ar dori sã faca mai rar (ex. sã foloseasca ameninþãrile, sã ridice tonul etc.);

Listaþi în tabelul de mai jos acele schimbãri pe care aþi dori sã le obþineþi atât în comportamentul vostru cât ºi al copilului. Asiguraþi-vã cã obiectivele sunt specifice ºi realizabile. OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI COPILULUI OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREA COMPORTAMENTULUI MEU

48

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

ªEDINÞA

2 CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Cum se dezvoltã o relaþie pozitivã cu copilul; Cum se încurajeazã comportamentele dezirabile; Cum pot facilita învãþarea de noi comportamente ºi abilitãþi. Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor folosi strategii de dezvoltare a unei relaþii pozitive cu copilul (ex. timp de calitate petrecut împreunã, comunicarea, exprimarea afecþiunii); vor folosi strategii de încurajare a comportamentelor dezirabile (ex. recompensele); vor ºti cum sã îi înveþe pe copii noi abilitãþi ºi comportamente (ex. modelarea); vor alege o strategie pentru a o exersa ºi monitoriza timp de 7 zile; vor elabora un tabel al comportamentelor, cu recompensele adecvate pentru copil

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Laudã-þi copilul ºi acordã-i atenþie! Astfel va învãþa cã el este important pentru tine.

49

Înainte de a învãþa cum sã abordãm comportamentele problematice ale copilului, este important sã învãþãm ca pãrinþi sã sprijinim ºi sã facilitãm dezvoltarea copilului ºi sã stimulãm achiziþia comportamentelor dezirabile. Multe dintre problemele comportamentale frecvente se rezolvã atunci când copiii sunt ajutaþi sã înveþe alte strategii de a face faþã situaþiilor dificile cu care se confruntã. Sugestii pentru trainer:

roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã la metodele pe care le folosesc în prezent în relaþia cu copiii lor; aminteºte-le cã orice metodã are limite, cã nicio metodã nu va oferi soluþii pentru orice situaþie problematicã ºi nu va funcþiona izolat sau aplicatã inconsecvent; informeazã-i cã metodele ºi strategiile sunt concepute pentru a fi utilizate mai degrabã atunci când copilul are comportamente dezirabile, decât în situaþii în care nu coopereazã ºi are un comportament problematic.

I. Dezvoltarea unei relaþii pozitive cu copilul

Fiecare pãrinte îºi doreºte o relaþie bunã cu copilul lui. Copiii învaþã cel mai bine abilitãþi ºi comportamente noi într-un mediu familial cald, predictibil ºi securizant. Mai jos sunt prezentate câteva recomandãri care îi vor ajuta pe pãrinþi sã dezvolte o relaþie pozitivã cu copilul.

Petreceþi timp împreunã! A petrece frecvent mici perioade de timp cu copilul este mult mai benefic decât a petrece mai rar, o perioadã mai îndelungatã. Uneori ºi câteva minute petrecute împreunã schimbã calitativ relaþia pãrinte – copil, cu condiþia ca aceasta sã se întâmple de mai multe ori de-a lungul zilei. Atunci când copilul te abordeazã, îþi pune o întrebare sau încearcã sã te implice în activitatea pe care o desfãºoarã, fii disponibil! Acel timp este foarte special pentru copil. Este de dorit sã întrerupi activitatea în care erai implicat ºi sã acorzi toatã atenþia copilului. Dacã eºti foarte ocupat sau ceea ce fãceai este extrem de important, planificã timp pentru copil, cât mai curând posibil.

50

Exerciþiu: Sugestii pentru timp special petrecut împreunã.
„Timp special” poate sã însemne altceva pentru fiecare familie în parte. Notaþi câteva idei despre cum aþi putea petrece timp special împreunã cu copiii. Amintiþi-vã cã „timp special” poate fi petrecut zilnic (ex. vedem un film împreunã, mergem la cumpãrãturi) ºi nu presupune neaparat excursii în afara oraºului. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Vorbeºte cu copilul! Atunci când vorbim cu copiii, le dezvoltãm abilitãþi de comunicare, sociale ºi ii ajutãm sã aibã o imagine de sine pozitivã datoritã faptului cã le acordãm atenþie.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Este important sã vorbim cu copilul despre lucrurile care prezintã interes pentru el, sã le împãrtãºim ideile care vizeazã întreaga familie în cadrul ºedintelor de familie, sã îi ascultãm cu atenþie atunci când îºi exprimã opiniile.

Exerciþiu: Subiecte de conversaþie.
Fã o listã cu lucrurile care îl intereseazã pe copilul tãu sau cu activitãþile pe care le-aþi fãcut împreunã/ separat ºi despre care aþi putea discuta: …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

Exprimã-þi afecþiunea! O altã modalitate prin care le putem arãta copiilor cã ne pasã ºi cã suntem interesaþi de tot ceea ce îi implicã, este sã le arãtãm afecþiunea prin gesturi fizice (ex. mângâieri, îmbrãþiºãri, sãrutãri, atingeri, gâdilat, masaj). Aceste gesturi îl fac pe copil sã se simtã dorit, iubit ºi ii dezvoltã abilitatea de a primi ºi dãrui afecþiune.

51

Exerciþiu: Modalitãþi de exprimare a afecþiunii.
Care sunt gesturile fizice de afecþiune preferate de tine ºi copilul tãu? …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………….

II. Cum se încurajeazã comportamentele dezirabile

Copiii coopereaza foarte bine atunci când sunt încurajati ºi primesc atenþie pozitivã ºi când sunt implicaþi în activitãþi pe care le considerã interesante. Mai jos sunt prezentate câteva recomandãri legate de felul în care lãudam ºi oferim atenþie.

Sugestii pentru trainer:

aminteºte-le pãrinþilor cã încurajarea comportamentului dezirabil imediat dupã manifestare, creºte ºansa reapariþiei acestuia; roagã-i sã se gândeascã, pe mãsurã ce rezolvã exerciþiile, la schimbãrile pe care considerã cã ar putea sã le facã, pentru a încuraja comportamentul dezirabil al copilului.

52

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exemplu: „Mi-a plãcut cum l-ai ajutat pe fratele tãu mai mic, mai devreme. Bravo!” „Ai ajuns acasã la ora pe care o agreasem. Mulþumesc!” „Mã bucur ca þi-ai ordonat camera, aºa cum te rugasem! îþi mulþumesc!”

Cum lãudãm copilul Atât copiilor cât ºi adulþilor le place sã fie lãudaþi. Atunci când copilul are un comportament care vã place, lãudaþi-l; uneori e suficient sã arãtaþi cã sunteþi de acord cu ceea ce face:

Evitaþi comentariile care fac trimitere la un comportament problematic, de felul: „îþi mulþumesc cã nu m-ai întrerupt înainte de a termina ce aveam de spus, aºa cum faci de obicei”. Se recomandã ca lauda sã fie descriptivã ºi sã facã trimitere direct la comportamentul a cãrui frecvenþã dorim sã o creºtem. Autenticitatea ºi entuziasmul în exprimarea verbalã sunt foarte importante.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exerciþiu: Sã învãþãm sã ne laudãm copiii!
Citeºte lista cu comportamente pe care þi-ai dori sã le facã copilul mai frecvent. Noteazã mai jos aceste comportamente iar în dreptul fiecãruia scrie o afirmaþie care sã exprime o laudã pentru a încuraja repetarea acelui comportament. Fii cât mai specific ºi mai descriptiv cu putinþã! Comportament Lauda …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

Cum îi acordãm atenþie Existã multe feluri de a acorda atenþie. Un zâmbet, o bãtaie pe umãr sau privitul pur ºi simplu sunt forme de atenþie pe care copilul le apreciazã ºi care pot fi folosite pentru a încuraja comportamentele dezirabile. Împreunã cu lauda, aceste gesturi îi aratã copilului cã suntem încântaþi de felul în care se comportã. De asemenea, aceste gesturi pot fi folosite ºi în contexte în care copilul are comportamente dezirabile dar nu îl putem lãuda (de exemplu, este în gaºca de prieteni; o laudã venitã de la mama nu ar face decât sã îl facã sã simtã jenat, ruºinat).

53

Exerciþiu: Gesturi prin care acordãm atenþie!
Fã o listã cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arãta copilului cã îi acorzi atenþie: …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………….

Ce activitãþi ar putea fi de interes pentru copil Implicarea copilului în activitãþi de interes pentru el reprezintã o bunã premisã pentru construirea autonomiei. Un mediu familial sigur, cu o ofertã bogatã în activitãþi/ lucruri de explorat, stimuleazã dezvoltarea copilului ºi îl þine ocupat. Activitãþile pot fi realizate deopotrivã în casã ºi în afara acesteia, în comunitate.

Exerciþiu: Sugestii pentru activitãþi cu copii.
Gândiþi-vã la câteva activitãþi pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante. Consultaþi-vã si cu ceilalþi pãrinþi din gup.Aveþi în vedere atât activitãþi ce pot fi fãcute în casã, cât ºi activitãþi realizate în afara casei (în curte/ grãdina, în cartier, parc, la munte etc.). Activitãþi de interior Activitãþi în aer liber …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

54

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

III. Cum pot facilita învãþarea de noi comportamente ºi abilitãþi

Vom vorbi un pic despre rolul pãrintelui ca profesor – sau despre modelarea comportamentului copilului prin exemplul personal pe care pãrintele îl poate oferi. Creºterea presupune învãþarea a numeroase abilitãþi complexe (de la spãlatul pe dinþi în primii ani de viaþã, la strategii de rezolvare a problemelor, în adolescenþã). Fiecare pãrinte trebuie sã ºtie cum sã îºi sprijine copilul în fiecare dintre aceste situaþii.

Sugestii pentru trainer:

aminteºte-le pãrinþilor ca încurajarea comportamentului dezirabil imediat dupã manifestare, creºte ºansa reapariþiei acestuia; roagã-i sã se gândeascã, pe mãsurã ce rezolvã exerciþiile, la schimbãrile pe care considerã cã ar putea sã le facã, pentru a-i ajuta pe copii sã înveþe noi abilitãþi ºi comportamente.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Modelarea comportamentului Copiii învaþã imitându-i pe cei din jur. Pentru a încuraja învãþarea de noi comportamente, oferã-le copiilor modele. Oferã ajutor atunci când este cazul ºi încurajeazã-i pe copii sã repete singuri comportamentul nou. Laudã-i ori de câte ori reuºesc. Nu te aºtepta ca adolescentul tãu sã respecte regulile casei atunci când nici un alt membru al familiei nu o face. De exemplu, nu te poþi aºtepta sã îºi facã ordine în camerã, atunci când camera pãrinþilor este dezordonatã. Oferã exemplul personal pentru a-þi învãþa copilul cum sã se comporte.

Exerciþiu Cum sã fiu un exemplu pentru copilul meu.
Din lista cu comportamente pe care þi-ai dori sã le facã copilul mai frecvent (vezi ºedinta 1), alege acele comportamente pe care ai putea sã le modelezi oferind exemplul personal. Noteazã-le mai jos! …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………….

55

Temã pentru Alege douã dintre metodele prezentate în aceastã sesiune, pe care acasã consideri cã ai putea sã le foloseºti acasã cu copilul tãu. Stabileºte obiective specifice, de tipul: „Voi folosi laude descriptive de minim cinci ori pe zi”. Monitorizeazã-þi comportamentul folosind fiºa de mai jos. Scrie DA (dacã ai folosit metoda aºa cum þi-ai propus) sau NU (pentru situaþiile în care nu ai reuºit sã atingi obiectivul specific) zilnic, în dreptul fiecãrui obiectiv precizat. În spaþiul rezervat comentariilor, noteazã obstacolele întâmpinate în utilizarea metodei alese sau reacþiile copilului la metodã. Exemplu: „Luni: Ana mi-a zâmbit când am lãudat-o pentru cã s-a jucat cu fratele ei mai mic” sau „Marþi: azi am fost atât de obositã încât nici mãcar nu am remarcat dacã Andrei ºi-a pus lucrurile în ordine”.

Obiectivul specific 1: …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… Obiectivul specific 2: …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Obiectivul specific 1 DA / NU Obiectivul specific 2 DA / NU

Fiºa de monitorizare

Ziua Luni 56 Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

Comentarii

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

ªEDINÞA

3 CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Ce este un comportament problematic ºi cum poate fi corect definit; Cum influenþeazã propriile gânduri ºi credinþe felul în care reacþionãm la comportamentul copilului.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

De cele mai multe ori, comportamentul-problemã al copilului nu are legãturã cu tine. El semnaleazã un deficit.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor ºti ce sunt comportamentele problematice; vor putea sã operaþionalizeze o problemã de disciplinã; vor face distincþia între comportamentul copilului ºi propriile interpretãri legate de situaþia respectivã.

I. Ce înseamnã comportament problematic

Acestã etapã se numeºte operaþionalizarea problemei ºi presupune identificarea comportamentelor pe care un copil le face ºi care sunt þinta modificãrii. Instrumentele de management comportamental ne oferã metode de modificare a comportamentelor problematice, dar nu ne oferã metode de ameliorare a unor probleme vag definite precum agresivitate, indisciplinã, neatenþie.

Fiecare pãrinte poate sa identifice cu uºurinþã probleme de disciplinã, precum agresivitate, refuz, sfidare, ignorare etc. Aceste probleme împiedicã desfãºurarea optimã a activitãþilor ºi relaþiilor în cadrul familiei. De multe ori, soluþionarea acestor probleme este dificilã deoarece sub denumirea acestor probleme se “ascund” mai multe aspecte care trebuie gestionate. Prima etapã în rezolvarea acestor probleme de disciplinare este definirea lor specificã, adicã identificarea compor tamentelor problemã, care se doresc a fi remise sau eliminate.

Comportamentele problematice: - pun copilul în pericol; - sunt necompliante faþã de aºteptãrile ºi cerinþele rezonabile ale pãrintelui; - interfereazã cu menþinerea relaþiilor sociale pozitive.

57

Ca urmare, pentru fiecare situaþie problematicã trebuie identificate comportamentele care apar ºi care ne fac sã punem diferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci când le observãm.

Exerciþiu Cum operaþionalizãm problemele de disciplinã cu care ne întâlnim.
Situaþia problemã Operaþionalizarea problemei

Ionuþ mã sfideazã.

Ionuþ face remarci ironice atunci când vorbesc cu el; Ionuþ vorbeºte la telefonul mobil în timp ce îi adresez o rugãminte. Ionuþ pleacã din camerã în timp ce îi vorbesc. .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... .................................................... ....................................................

.................................................... 58

-

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

....................................................

....................................................

II. Cum influenþeazã propriile gânduri ºi credinþe felul în care reacþionãm la comportamentul copilului

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
59

De multe ori, gestionãm situaþiile problematice în functie de reacþia noastrã la comportamentul copilului. Aceastã reacþie nu ia în considerare modul în care va fi afectat comportamentul copilului.

O situaþie de disciplinare presupune 2 variabile: pãrintele ºi copilul. Singura variabilã pe care pãrintele o poate utiliza/ controla este propriul sãu comportament. Comportamentul pãrintelui decide dacã situaþia este sau nu controlatã. De aceea este important ca pãrintele sã ºtie ce comportament sã aleagã ca rãspuns la o situaþie problematicã, astfel încât copilul sã fie influenþat în mod pozitiv, eficient. Când apare un comportament problematic, pãrintele rãspunde în funcþie de modul în care interpreteazã acel comportament. Ceea ce gândim despre comportamentul problematic influenþeazã ceea ce facem în consecinþã. De exemplu, dacã consider cã adolescentul meu rãspunde neîntrebat pentru cã nu mã respectã, voi reacþiona altfel decât dacã mã gândesc cã vorbeºte neîntrebat pentru cã este nerãbdãtor sã îºi exprime opinia în legãturã cu subiectul pe care îl discutãm. Cu alte cuvinte, la acelaºi comportament problematic al unui copil pot reacþiona diferit în funcþie de explicaþia pe care o atribui acelui comportament.

Exerciþiu Ce gândim de obicei ºi cum reacþionãm la comportamentele problematice ale copiilor.
“Copilul meu este rãu” Ionuþ mã sfideazã. Când gândeºte astfel, pãrintele: eticheteazã copilul; pune pe seama lui orice situaþie negativã care ar putea apãrea în familie, la ºcoalã, în grupul de prieteni; este tentat sã foloseascã metode autoritare de disciplinare; evitã sã încerce noi metode de disciplinare; nu apreciazã progresele mici ale copilului, ignorã comportamentele adecvate ale acestuia; generalizeazã aceastã etichetã la toate comportamentele copilului (nimic din ce face copilul nu este bun) Consecinþe pentru copil: crede el însuºi cã este rãu ºi acest lucru nu se poate schimba. pune pe seama acestui lucru orice comportament pe care îl face. stima de sine este afectatã. performanþa academicã poate sã scadã; interesul copilului faþã de tot ce se întâmplã în jurul sãu este scãzut.

“Copilul meu mã sfideazã”

Când gândeºte astfel, pãrintele: considerã orice comportament problematic al copilului ca o confirmare a acestei convingeri; are o reacþie emoþionalã mai puternicã atunci când copilul face un comportament problematic – se enerveazã, se înfurie, se întristeazã etc. pedepseºte copilul pentru cã nu a fost respectuos.

Consecinþe pentru copil:

.................................... .................................... .................................... .................................... .....................................

Afirmaþiile ºi comportamentele adolescenþilor au de cele mai multe ori legãtura cu ei înºiºi, nu cu pãrinþii. Este important ca pãrinþii sã nu se învinovãþeascã pentru aceste comportamente ºi nici sã nu fie ofensaþi. Copiii sunt personalitãþi distincte care învaþã din propriile greºeli, eºecuri sau succese. 60

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exerciþiu Pentru a vã ajuta sã conºtientizati cã adolescenþii sunt separaþi de dvs. gândiþi-vã la un comportament care vã deranjeazã cel mai mult; iata câteva sugestii:
• • • • • •

chiuleºte; se închide în camera lui/ei ºi nu mai iese de acolo; refuzã sã meargã în vacanþã cu familia; are toane; nu ajutã la treburile casnice; nu vrea sã petreacã timp în familie (de pildã sã vedeþi un film împreunã); • nu vrea sã-ºi continue studiile;

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Mai jos sunt descrise douã atitudini diferite: Interpretez totul personal deci cred cã toate comportamentele copilului meu au legãturã cu eºecurile sau succesele mele. De exemplu: „Sunt un pãrinte oribil”, „Sunt un pãrinte bun”, „Ce vor crede ceilalþi?”, „Cum a putut sã facã aºa ceva dupã tot ce am fãcut pentru el/ea?”, „cu siguranta mã urãºte, altfel nu s-ar comporta aºa”.

-

Cred cã, comportamentele copilului meu au mai degrabã legãturã cu el însuºi/ ea însãºi, decât cu mine. De exemplu: „Acest lucru este important pentru el/ ea”, „Trebuie sã afle singur/ã ce înseamnã asta”, „Exploreazã pentru a alege în cunoºtinþã de cauzã”, „Am încredere cã va învãþa ceea ce trebuie din aceastã greºeala/ provocare”, „Mã întreb ce semnificaþie are acest lucru pentru el/ ea”.

Gândiþi-vã din nou la comportamentul problematic ales anterior. Descrieþi comportamentul pe care l-aþi adopta dacã aþi avea prima atitudine; apoi comportamentul care ar decurge din a doua atitudine. Comportamentul A …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Comportamentul B …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Spune-i copilului tãu ce ai învãþat în urma acestei aplicaþii: …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………….

61

Exerciþiu Cum putem verifica dacã modul cum rãspundem la comportamentul problematic al elevului este o metodã de disciplinare eficientã sau nu?
Situaþie problematicã: ................................................................................................... ................................................................................................... ................................................................................................... Rãspuns la situaþia problematicã: ................................................................................................... ................................................................................................... ................................................................................................... ................................................................................................... 2. Apoi analizaþi acest rãspuns folosind urmãtoarele întrebãri: • Ce a învãþat copilul în urma acestei metode? • A înþeles legãtura între comportamentul lui ºi metoda pe care am aplicat-o? • Cum mã simt: o Uºurat o Vinovat o Mândru cã am avut dreptate o Calm o Îngrijorat o ……………………………... o ……………………………… o ……………………………... • Cum s-a comportat copilul dupã momentul în care am aplicat respectiva metodã de disciplinare? o mai repetã comportamentul problematic? o se izoleazã, se retrage? o face alte comportamente problematice? o mã sfideazã? o face ceea ce i-am cerut? 1. Luaþi un exemplu concret de situaþie problematicã ºi notaþi care a fost rãspunsul dvs.

62

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

• Cum pot caracteriza relaþia pe care o am cu copilul dupã momentul în care am aplicat respectiva metodã de disciplinare? ................................................................................................... ................................................................................................... ................................................................................................... ...................................................................................................

ªEDINÞA

3 CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Ce înseamnã monitorizarea comportamentului copilului; Care sunt instrumentele utile pentru monitorizarea comportamentelor. Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor ºti cum sã þinã un jurnal comportamental; vor ºti sã facã o fiºã de frecvenþã a comportamentului; vor ºti sã elaboreze un grafic comportamental; vor începe sã monitorizeze unul sau doua dintre comportamentele copilului.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Monitorizarea constantã a comportamentelor copilului te ajutã sã vezi schimbarea ºi progresul.

Monitorizarea comportamentelor, atât ale copiilor cât ºi ale pãrinþilor, este importantã pentru a putea evalua progresul cãtre obiectivele propuse în etapa anterioarã. Procesul de monitorizare este util pentru cã: - îl ajutã pe pãrinte sã îºi dea seama în ce mãsurã credinþele sale legate de comportamentul copilului sunt adevãrate; - îl ajutã pe pãrinte sã îºi monitorizeze propriile reacþii la comportamentul copilului; - oferã informaþii privind momentul ºi motivul apariþiei comportamentului; - permite evaluarea schimbãrii comportamentului (se îmbunãtãþeºte, se înrãutãþeºte, rãmâne constant); - indicã atingerea obiectivului; Vom descrie în continuare câteva instrumente de monitorizare.

63

I. Jurnalul comportamental

Pãrintele noteazã: - când apare comportamentul problematic; - unde apare comportamentul problematic; - ce s-a întâmplat înainte de apariþia comportamentului (cauza potenþialã); - ce s-a întâmplat dupã apariþia comportamentului (reacþia pãrintelui);

Se recomandã a fi folosit pentru comportamente problematice care apar de mai puþin de 5 ori pe zi. 64

Astfel, vor fi identificate: - tiparul comportamental; - frecvenþa comportamentului; - contexte cu grad ridicat de risc pentru declanþarea comportamentului; - posibile cauze; - posibile întãriri (acordate involuntar); - consecvenþa în reacþia pãrintelui;

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Comportament problematic: …………………………………………………… Ziua: …………………………………… Comportamentul problematic Când ºi unde apare? Ce s-a întâmplat înainte sã aparã?

Jurnalul comportamental

Ce s-a întâmplat dupã?

Comentarii

II. Fiºa de frecvenþã

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Comportamentul copilului este monitorizat prin bifarea fiecãrei apariþii în decursul aceleiaºi zile. Se recomandã a fi folositã pentru comportamente problematice care apar de pânã la 15 ori pe zi.

Comportament problematic: Înjurã Ziua L M M J V S D 1 2 3 4 5 6

Fiºa de frecvenþã

7

8

9 10 11 12 13 14 15 Total

65

III. Graficul comportamental

Toate informaþiile colectate cu ajutorul instrumentelor anterioare pot fi înregistrate într-un grafic pentru a facilita monitorizarea compor tamentului. Se recomandã monitorizarea timp de 1-2 sãptãmâni a comportamentului problematic înainte de a aplica o nouã strategie de parenting. Comportamentul va fi monitorizat ºi dupã aplicarea metodelor noi pentru a evalua progresul copilului. Înregistrarea schimbãrilor favorabile în comportament motiveazã pãrinþii pentru utilizarea tehnicilor de disciplinare pozitivã.

Comportament problematic:............................... Evaluare iniþialã
11 10 9 8 7 6 5 4 3 1 0 2
x x x x

Luna:.................. Intervenþie

x x x x x

x

66

x

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

x x x x x x x x x x x x x x x 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 ZIUA

0 – 11 reprezintã numãrul de apariþii ale acomportamentului problematic;

Temã pentru Alege 1-2 comportamente ale copilului pe care þi-ai dori sã le monitorizezi. acasã Foloseºte unul din instrumentele prezentate mai sus timp de o sãptãmânã, zilnic.

La finalul saptamanii, centralizeazã informaþiile obþinute într-un grafic comportamental.

ªEDINÞA

5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELE COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Ce funcþii îndeplinesc comportamentele pe care le facem zi de zi; Cum poate fi identificatã funcþia unui comportament pe care dorim sã îl schimbãm; Care sunt metodele prin care pot fi identificate cauzele unui comportament. Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor ºti sã identifice funcþia comportamentului pe care doresc sã îl schimbe; vor ºti cum sã analizeze contextele care declanºeazã comportamentele problematice ale copilului; vor ºti sã utilizeze instrumente specifice pentru a identifica funcþia unui comportament.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

În spatele fiecãrui comportament al copilului se aflã o nevoie a acestuia

Pedeapsa nu rezolvã o problema de comportament pentru cã nu adreseazã cauza comportamentului. Pedeapsa þinteºte efectul (comportamentul problematic), dar nu ºi cauza lui. Simpla identificare a unui comportament problematic nu este suficientã pentru a decide care este metoda de intervenþie eficace. Identificarea cauzei comportamentului, a motivelor pentru care copilul are un comportament neadecvat, permite alegerea metodelor de remitere ºi eliminare pe termen lung a problemei. Identificarea cauzei unui comportament, numita analiza funcþionalã a comportamentului, aratã ce funcþie are comportamentul pentru copil sau de ce copilul face acel comportament, în ciuda aplicãrii pedepselor. Cele mai multe dintre comportamentele noastre, adulþi sau copii, reprezintã un rãspuns realizat voluntar în scopul de a produce efecte dezirabile imediate. Comportamentele pe care le facem în scopul de a rezolva un conflict, de a menþine o relaþie, de a evita situaþiile stânjenitoare sau de a ne exprima îngrijorarea sunt normale, acceptabile, de cele mai multe ori. Sunt însã momente în care, pentru a face faþã acestor situaþii folosim comportamente mai puþin acceptabile (ridicãm glasul, inventãm scuze sau minþim), pe care ulterior le regretãm sau de care ne ruºinãm.

I. Funcþiile comportamentelor copiilor

67

Funcþii ale comportamentelor

În mod similar, comportamentele copiilor reprezintã pentru ei modalitãþi de a face faþã anumitor situaþii, deci îndeplinesc anumite funcþii pentru ei. Un comportament poate avea simultan mai multe funcþii. Funcþiile pe care orice comportament problematic le poate avea la un moment dat sunt prezentate în tablelul de mai jos. Exemple

Funcþia de a obþine ceva: - beneficii sociale sau emoþionale (atenþie, laudã, confort emoþional etc); - beneficii tangibile (accesul la o activitate preferatã, o carte, intimitate etc.); Funcþia de a evita ceva sau de a scãpa din ceva: - sarcini aversive sau consecinþe negative (sarcini dificile, plictisitoare, care neceºitã timp îndelungat, criticã etc.); - stãri emoþionale negative (fricã, ruºine); - situaþii neplãcute (interacþiuni cu adulþi, colegi etc); Funcþia de a obþine ºi de a evita simultan

Funcþii ale comportamentelor

Vorbeºte neîntrebat pentru a obþine atenþia pãrintelui;

68

Chiuleºte pentru a evita sã fie ascultat sau criticat; Iese din camera în care este ºi adultul ca sã nu fie vãzut plângând;

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Face remarci ironice la adresa fratelui mai mic pentru a obþine atenþia ºi a nu fi însãrcinat cu activitatea de a-l supraveghea ºi a se juca cu el; Face doar o parte din tema pentru a comunica faptul cã nu a înþeles exerciþiul.

Funcþia de a comunica ceva

Aceste funcþii reprezintã nevoi pe care toþi oamenii le au, precum nevoia de apreciere, de stimã ºi statut, de valorizare, nevoia de control, de aprobare, de comunicare ºi alte nevoi emoþionale ºi sociale. Satisfacerea acestor nevoi asigurã funcþionarea optimã a fiecãruia dintre noi. De aceea, funcþiile pe care comportamenetele le au nu, pot fi evaluate, nu pot fi considerate bune sau rele. În schimb, comportamentele care rãspund acestor funcþii pot fi evaluate ºi considerate adecvate/ acceptabile sau neadecvate/ neacceptabile.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exemplu: Munca voluntarã în comunitate sau vorbitul neîntrebat pot servi aceleiaºi funcþii: obþinerea atenþiei din partea pãrintelui. Diferenþa dintre aceste douã compor tamente este cã primul este un comportament evaluat ca adecvat/ acceptabil, în timp ce al doilea este considerat ca fiind neadecvat ºi se doreºte modificarea lui.

Ca urmare, identificarea funcþiei comportamentului care se doreºte a fi schimbat (realizarea analizei funcþionale) permite construirea unei strategii de intervenþie prin care copiii sã înveþe sã facã comportamente adecvate pentru a satisface nevoia lor de atenþie din partea adulþilor ºi care sã înlocuiascã comportamentele neadecvate.

Beneficii aduse de cunoaºterea funcþiei comportamentelor pentru disciplinarea pozitivã a copilului
Orice comportament se va menþine atât timp cât are o funcþie, indiferent de sancþiunile sau consecinþele negative care îi sunt aplicate. Pentru a reduce sau elimina acest comportament este necesar sã aparã un alt comportament, dezirabil, care îndeplineºte aceeaºi funcþie. Sancþiunile sau pedepsele nu pot reduce sau elimina comportamentele în absenþa dezvoltãrii unor modalitãþi alternative de satisfacere a funcþiilor pe care ele le au – comportamente alternative dezirabile. Întãrirea comportamentelor alternative dezirabile este principala metodã de disciplinare eficientã.

69

II. Cum putem identifica care este funcþia comportamentului pe care dorim sã îl schimbãm?

Analiza funcþionalã a comportamentului este iimilarã unui proces de rezolvare de probleme. Aceasta cuprinde mai multe metode care au ca scop rãspunsul la întrebarea: de ce apare comportamentul problematic, care este funcþia lui. Pe baza rãspunsului la aceastã întrebare putem apoi construi strategia de întervenþie pentru modificarea comportamentului problematic ºi prevenirea reapariþiei lui. Pasul 1: definirea concretã a comportamentului þintã, astfel încât mai mulþi observatori sã poatã înregistra acelaºi lucru. Analiza funcþionalã a comportamentului presupune 2 paºi.

Pasul 2: colectarea de date despre comportament, despre factorii care influenþeazã apariþia lui, funcþiile sale posibile.

Aceste date pot fi obþinute din observarea directã a comportamentului într-unul sau mai multe contexte. Deºi observaþia directã poate oferi înformaþii foarte valoroase, pot fi omise multe alte înformaþii care oferã explicaþii suplimentare asupra funcþiei comportamentului þintã. Pentru eficienþa analizei funcþionale vom prezenþa în continuare metodele directe ºi metodele indirecte recomandate în analiza comportamentului.

III. Metode recomandate în analiza comportamentului ºi identificarea cauzelor acestuia
Pentru a identifica corect funcþia unui comportament este necesar sã cunoaºtem factorii care înfluenþeazã apariþia lui. Aºa cum am vãzut mai sus, un factor care influenþeazã în mod esenþial apariþia ºi menþinerea comportamentelor este reprezentat de consecinþele sale imediate, pozitive. Ca urmare, observarea directã a unui comportament presupune identificarea consecinþelor sale imediate. 70 Întrebãri care faciliteazã identificarea consecinþelor imediate ale comportamentului: Ce se întâmplã dupã apariþia comportamentului þintã? Ce faci când apare comportamentul þintã? Ce fac ceilalþi când apare comportamentul þintã? Ce se schimbã dupã apariþia comportamentului þintã? Ce obþine copilul dupã sau în timp ce face comportamentul þintã? Ce evitã sau din ce scapã copilul ca urmare a realizãrii comportamentului þintã?

Metode directe de realizare a analizei funcþionale

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Identificarea consecinþelor ne oferã informaþii utile pentru a putea descrie funcþia comportamentului. Alãturi de acestea, descrierea situaþiei sau a contextului în care comportamentul apare ne permite înþelegerea corectã a funcþiei comportamentului ºi ne oferã sugestii de prevenþie ºi intervenþie.

Acelaºi comportament poate avea funcþii diferite în funcþie de contextul în care apare sau de aspectele care îl preced (antecedente). Antecedentele se referã la situaþiile, evenimentele, circumstanþele în care apare comportamentul.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Antecedentele unui compor tament oferã înformaþii despre circumstanþele în care comportamentul þintã a fost întãrit ºi circumstanþele în care respectivul comportament nu a fost întãrit. Aceastã înformaþie este utilã în construirea strategiei de modificare a comportamentului, deoarece antecedentele influenþeazã apariþia unui comportament. Asocierea antecedentelor cu anumite consecinþe (pozitive sau negative) creºte sau scade probabilitatea apariþiei unor comportamente. Antecedente Comportament Consecinþã

Acest principiu se aplicã ºi pentru alte comportamente ale copiilor. Exemplu: De câte ori Alexandra vrea bani de buzunar suplimentari ºi îi cere mamei, mama îi oferã bani în plus (consecinþã imediatã pozitivã). Când vrea bani de buzunar suplimentari ºi îi cere tatãlui, tatãl nu îi oferã nici un ban în plus. Ca urmare, Alexandra cere de obicei bani de buzunar suplimentari mamei ºi nu tatãlui. Comportamentul de a cere bani de buzunar suplimentari a fost întãrit într-o situaþie (cu mama) ºi nu a fost întãrit în altã situaþe (cu tata). De aceea, comportamentul continuã sã aparã în situaþia în care a fost întãrit ºi nu mai apare în situaþia în care nu a fost întãrit. Spunem cã antecedentele fac mai probabilã apariþia unui comportament dacã se asociazã cu consecinþe imediate pozitive ca urmare a realizãrii comportamentului. Comportament Alexandra cere bani. Alexandra cere bani. Consecinþã Alexandra obþine bani.

71

Antecedente Mama este prezentã. Tata este prezent.

Alexandra nu obþine bani.

Ca urmare, pentru realizarea analizei funcþionale a unui comportament este necesar sã identificãm ºi antecedentele care preced imediat comportamentul (ce se întâmplã imediat înainte ca respectivul comportament sã aparã).

Alexandra îi cere bani mamei în viitor ºi nu îi mai cere tatãlui.

Întrebãri care faciliteazã identificarea antecedentelor imediate ale comportamentului: Când apare de obicei comportamentul þintã? Unde apare de obicei comportamentul þintã? Cine este prezent când apare comportamentul þintã? Ce activitãþi sau evenimente preced apariþia comportamentul þintã? Ce fac sau ce spun alte persoane imediat înainte de apariþia comportamentul þintã? Ce alte comportamente face copilul chiar înainte sã realizeze comportamentul þintã? - Când, unde, cu cine ºi ºi ce circumstanþe este cel mai puþin probabil sã aparã comportamentul þintã? -

Concluzie:

72

Antecedentele reprezintã stimuli, evenimente, circumstanþe care preced comportamentul imediat înainte de apariþia lui. Antecedentele indicã circumstanþele în care apariþia comportamentului a fost întãritã, adicã urmatã de consecinþe imediate pozitive. De accea, prezenþa antecedentelor creºte probabilitatea reapariþiei comportamentului, pentru cã sunt anticipate consecinþele pozitive. În aceste situaþii spunem cã, comportamentul este sub controlul stimulilor, adicã este mai probabil sã aparã în anumite circumstanþe ºi mai puþin probabil sã aparã în alte circumstanþe.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Ca urmare, o metodã de reducere sau eliminare a unui comportament, precum ºi de prevenire a apariþiei lui, este modificarea antecedentelor. Aceastã metodã de management comportamental se numeºte metoda de control a stimulilor.

Antecedentele indicã circumstanþele în care apariþia comportamentului a fost întãritã, adicã urmatã de consecinþe imediate pozitive.

Beneficii aduse de cunoaºterea funcþiei comportamentelor pentru managementul comportamental

Un comportament continuã sã aparã în situaþiile în care a fost întãrit în trecut, ºi nu mai apare în situaþiile în care nu a fost întãrit în trecut. Modificarea antecedentelor (metoda de control a stimulilor) scade probabilitatea apariþiei comportamentului nedezirabil.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Întrebãri care pot fi adresate pãrinþilor: -

Metodele indirecte se bazeazã pe interviul structurat cu pãrinþii ºi cu copilul. Acest interviu are ca scop obþinerea de informaþii despre ceea ce face mai probabilã apariþia comportamentului precum ºi despre efectele pe care comportamentul le are, odatã realizat.

Metode iindirecte de realizare a analizei funcþionale

În ce contexte observaþi apariþia comportamentului? Existã contexte sau situaþii în care comportamentul nu apare? Cine este prezent atunci când apare comportamnetul? Ce interacþiuni sau activitãþi au loc chiar înainte sã aparã comportamentul? Ce se întâmplã imediat dupã ce apare comportamentul? Ce efecte are comportamentul? - Puteþi numi un comportament adecvat care îl poate înlocui pe cel problematic în acest context specific? Interviul cu copilul este util pentru a identifica cum percepe el situaþia ºi ce anume l-a fãcut sã reacþioneze în modul în care a fãcut-o.

Întrebãri care pot fi adresate copilului:

- Ce s-a întâmplat (interacþiuni sau activitãþi) chiar înainte sã aparã comportamentul þintã? - La ce anume te gândeai chiar înainte sã faci comportamentul þintã? - Cum te simþi în timp ce faci comportamentul þintã? - Cum te simþi imediat dupã ce faci comportamentul þintã? - Ce observi cã se întâmplã imediat dupã ce faci comportamentul þintã? - În ce fel te ajutã sã faci acest comportament ? Se recomandã ca procesul de colectare a datelor pentru analiza funcþionalã sã se realizeze în mai multe contexte pentru o mai mare validitate a datelor. Exemplu: - Comportamentul þintã sã fie analizat în diferite contexte: acasã, în clasã, în curtea ºcolii, pe coridoare etc.; - Comportamentul þintã sã fie analizat în timpul unor activitãþi diferite: individuale, de grup; - Pãrinþii ºi alþi adulþi implicaþi în creºterea ºi educarea copilului sã fie intervievaþi în legãturã cu comportamentul þinþã.

73

IV. Instrumente utilizate pentru a identifica funcþia unui comportament
1. Fiºã de observaþie ABC

Copilul:................................................. Data:...................... Pãrintele:.............................................. Ora:....................... Comportament problematic: ............................................................ Antecedente Comportament Consecinþa

74

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

2. Chestionar privind comportamentul problematic
Comportamentul elevului: Vã rugãm descrieþi pe scurt comportamentul problematic: ............................................................................................................... ............................................................................................................... Indicaþii: Având în minte un episod tipic al comportamentului problematic, alegeþi frecvenþa pentru care fiecare dintre afirmaþiile de mai jos este adevaratã. Analiza situaþiilor celor mai frecvente este o informaþie utilã pentru a putea identifica funcþia comportamentului problematic. Copil …………………....................... Vârsta …………… Sex: F/M

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Procent Nr. crt. Întotdeauna 7 Niciodata Itemi

10%

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Comportamentul problematic apare ºi se 1 menþine când solicitaþi copilul sã realizeze o sarcinã? Când comportamentul problematic apare, îl redirecþionaþi pe copil cãtre sarcinã ºi respectarea regulilor?

2

3

50% 4

25%

75% 5

Atunci când apare compor tamentul problematic, ceilalþi membri ai familiei râd sau reacþioneazã verbal? Comportamentul problematic apare pentru a vã atrage atenþia atunci când va ocupati de ceilalþi copii/ alte activitati casnice? Compor tamentul problematic apare în prezenþa anumitor persoane?

90% 6

75

Este probabil ca un comportament problematic sã continue de-a lungul zilei dupã un episod precedent?

Compor tamentul problematic apare în timpul unor activitãþi specifice (ex. teme pt acasã?

Dacã copilul manifestã comportamentul problematic, îi acordaþi atenþie personalã?

10 Este probabil ca un comportament problematic sã aparã dupã activitãþi neplanificate sau devieri de la rutina casei?

Copilul înceteazã sã manifeste comportamentul problematic dacã nu i se mai solicitã nimic sau dacã i se permite sã renunþe la activitatea de învãþare?

3. Fiºã de interviu pentru analiza funcþionalã a comportamentului ºi stabilirea prioritãþilor intervenþiei comportamentale
1. Descrieþi comportamentul avut în vedere. .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... .......................................................................................................... ..........................................................................................................

2. Cât de frecvent apre acest comportament?

3. Cât de mult dureazã?

4. Cât de intens este comportamentul? 76

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

5. Ce se întâmplã atunci când apare comportamentul?

6. Când/Unde este cel mai probabil/puþin probabil sã aparã comportamentul?

7. În preajma cui este cel mai probabil/ puþin probabil sã aparã comportamentul?

8. Care sunt condiþiile care ar putea determina producerea comportamentului?

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

9. Dupã ce vã puteþi da seama cã, comportamentul este pe cale sã se producã? .......................................................................................................... ..........................................................................................................

10. Ce se întâmplã de obicei, dupã producerea comportamentului? Descrieþi ceea ce se întâmplã având în vedere reacþiile adulþilor ºi altor copii?

.......................................................................................................... ..........................................................................................................

11. Care este funcþia comportamentului? Cu alte cuvinte, de ce credeþi cã, copilul se comportã în felul acesta? Ce obþine sau ce evitã copilul prin acest comportament?

.......................................................................................................... ..........................................................................................................

12. Ce alte comportamente adecvate contextului social ar putea sã serveascã aceleiaºi funcþii?

77

.......................................................................................................... ..........................................................................................................

13. Ce alte informaþii ar putea sã contribuie la construirea unui plan de intervenþie eficient? (de exemplu, în ce contexte nu apare comportamentul)? .......................................................................................................... ..........................................................................................................

14. Cine ar trebui sã fie implicât în construirea ºi implementarea unui plan de intervenþie? .......................................................................................................... ..........................................................................................................

ªEDINÞA

6 MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Cum sã facã managementul comportamentelor problematice; Cum sã dezvolte o rutinã a disciplinãrii.

Copiii au nevoie de reguli pentru a învãþa ce se aºteaptã de la ei.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor cunoaºte reguli pentru managementul comportamentelor problematice; vor ºti sã formuleze prescripþii comportamentale clare ºi precise.

78

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Toti copiii trebuie sã înveþe sã accepte limitele ºi sã îºi controleze dezamãgirea atunci când lucrurile nu ies aºa cum ºi-ar fi dorit. Managementul acestor situaþii poate constitui o provocarea realã pentru pãrinþi, existã însã numeroase modalitãþi de disciplinare a copilului ºi de a-l învãþa autocontrolul. Astfel de modalitãþi sunt de pildã utilizarea consecinþelor comportamentului problematic imediat ºi consecvent sau a întãririi. Unele dintre comportamentele problematice solicitã o intervenþie imediatã deoarece sunt asociate cu riscuri majore pentru copil. Altele pot fi abordate consecvent, pe termen lung. Sunt comportamente problematice însoþite de stãri emoþionale intense la nivelul copilului sau pãrintelui; se recomandã gestionarea lor dupa o pauzã pentru reglare emoþionalã.

I. Cum facem managementul comportamentelor problematice

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Vor fi prezentate în aceastã ºedinþã mai multe strategii de a face management comportamental; e posibil ca pe unele dintre ele parinþii sã le fi folosit intuitiv.

Sugestii pentru trainer:

roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã dacã au o strategie de disciplinare bine definitã; întreabã-i dacã cunosc ºi metode alternative, pentru cazul în care cea pe care o folosesc de obicei nu funcþioneazã; roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã la eficienþa metodelor de disciplinare utilizate; recomandã-le sã ia în considerare ce anume îl învaþã pe copil metoda folositã (îl învaþã comportamentul dezirabil, aºteptat?).

Orice metodã de management comportamental îºi are propriile limite; nicio metodã de disciplinare nu funcþioneaza in orice situaþie. Uneori este necesarã utilizarea combinatã a mai multor metode. Copiii au nevoie de reguli pentru a învãþa ce se aºteaptã de la ei ºi cum ar trebui sã se comporte. 4-5 reguli de bazã sunt foarte eficiente dacã precizeaza ceea ce ar trebui sã facã copilul, nu ceea ce nu ar trebui sã facã. De asemenea, este foarte importantã implicarea copilului în elaborarea ºi stabilirea acestor reguli. În cadrul unei ºedinþe de familie se decid „regulile casei”: - în numãr mic (aproximativ 5); - clare; - afirmative; - uºor de întãrit; - corecte (aceleaºi pentru toþi membrii familiei);

Stabilirea de reguli clare

79

Exerciþiu Cum stabilim regulile de bazã
În spaþiul de mai jos, listaþi aproximativ cinci reguli pe care aþi dori sã le implementaþi în familia dvs.: 1. ......................................................................................................... 2. ......................................................................................................... 3. ......................................................................................................... 4. ......................................................................................................... 5. .........................................................................................................

Exerciþiu

Este importantã discuþia cu copilul ori de câte ori este încãlcatã o regulã de bazã. Aceasta implicã: - captarea atenþiei copilului; - verbalizarea situaþiei problematice; - explicarea situaþiei de cãtre pãrinte, astfel incât copilul sã înþeleagã care este comportamentul greºit; - descrierea comportamentului dezirabil sau chiar încurajarea copilului sã se gândeascã la comportamentul pozitiv în situaþia respectivã; - practicarea comportamentului dezirabil;

Gândiþi-vã la o regulã care este încãlcatã în mod obiºnuit în casã sau imaginaþi-vã cã copilul a încãlcat una din regulile nou-stabilite. Noteazã ce îi vei spune copilului în fiecare etapã a discuþiei pe care o veþi avea, în vederea învãþãrii comportamentului corect. Situaþia: ............................................................................................................... ............................................................................................................... 80 Captarea atenþiei copilului: ............................................................................................................... ............................................................................................................... Verbalizarea situaþiei problematice, pe scurt, clar, calm: ............................................................................................................... ............................................................................................................... Explicã-i de ce acea situaþie este una problematicã: ............................................................................................................... ............................................................................................................... Roagã-l pe copil sã sugereze chiar el/ea comportamentul dezirabil: ............................................................................................................... ............................................................................................................... Laudã copilul dupã ce a practicat comportamentul dezirabil: ............................................................................................................... ...............................................................................................................

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Atunci când strategiile anterioare nu funcþioneazã, se recomandã utilizarea consecinþelor logice, ce au ca efect prevenirea reapariþiei comportamentului problematic. Consecinþele logice, spre deosebire de pedepse, nu sunt folosite pentru a ameninþa sau pentru a intimida copilul. Ele sunt prezentate copilului ca o alegere, ca o alternativã pentru care ei pot opta dacã doresc. Consecinþele logice nu apar în mod natural ca urmare a comportamentului. Ele sunt în mod deliberat alese de cãtre adulþi ºi sunt similare cu ce i s-ar întâmpla unui adult într-o situaþie similarã. Pentru a învãþa pe copii responsabilitatea acþiunilor lor ºi importanþa realizãrii comportamentelor ºi în absenþa adultului, este necesar ca, consecinþele sã fie logice, adicã sã respecte regula celor 3R. - relaþionate cu comportamentul nedorit ºi cu cel dorit ; - respectuoase ; - rezonabile.

Diferenþa principalã între consecinþele logice ºi pedepse este datã de regula celor 3R: relaþionate, respectuoase ºi rezonabile. Pot exista situaþii în care consecinþele logice ºi pedepsele sunt aceleaºi, dar modul în care pãrintele le prezintã copilului face ca ele sã devinã pedepse ºi nu consecinþe logice (glas ridicat, însoþite de jigniri sau alte ameninþarea cu consecinþe mai mari în viitor). Consecinþe logice Pedepse sau penalizãri

Care este diferenþa între consecinþele logice ºi folosirea tradiþionalã a pedepselor ?

81

Sunt relaþionate cu comportamentul. Sunt respectoase. Sunt rezonabile. Sunt prezentate copilului ca alegere. Oferã alegeri între niºte limite.

Sunt relaþionate cu sarcini neplãcute în general, indiferent de comportament. Sunt prezentate pe un ton ridicat, ameninþãtor, revoltat.

Sunt mult mai mari decât ceea ce ar fi suficient pentru modificarea comportamentului. Sunt aplicate copilului. Cer copilului complianþã la dorinþa sau decizia adultului. (cont.)

Sunt prezentate copilului înainte de noul moment în care se aºteaptã apariþia comportamentului nedezirabil ºi se doreºte alt comportament. Oferã copilului un sentiment de control. Invaþã copilul responsabilitatea faptelor sale. Sunt similare cu ceea ce i s-ar întâmpla unui adult într-o situaþie similarã.

Consecinþe logice

Sunt aplicate de obicei dupã ce comportamentul nedorit a apãrut déjà (postmortem). Produce copilului un sentiment de nedreptate ºi rãzbunare.

Pedepse sau penalizãri

Produce emoþii negative la copil dar ºi la pãrinte. Sunt aleatorii.

Exerciþiu Alegerea consecinþelor logice.
82 Gândeºte-te la o serie de consecinþe logice pentru fiecare dintre situaþiile urmãtoare ºi noteazã exact ceea ce îi vei spune copilului: Fiica ta de 15 ani vine în mod repetat acasã cu cel puþin o orã mai târziu decât ora stabilitã de comun acord. ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... Fiul tãu de 13 ani îºi lasã hainele murdare împrãºtiate prin camerã.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

............................................................................................................... ............................................................................................................... ...............................................................................................................

II. Cum se dezvoltã o rutinã a disciplinãrii

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Rutina disciplinãrii – etape

Tabelul de mai jos include etapele pentru construirea unei rutini a disciplinãrii. Câteva recomandãri: - enunþaþi instrucþiunile clar, afirmativ (copilului i se spune ce sã faca) ºi direct; - lãsaþi copilului timp pentru a înþelege instrucþiunea ºi a face comportamentul aºteptat; - atunci când apare comportamentul desirabil, lãudaþi copilul, spunându-i specific cã ceea ce a fãcut vã mulþumeºte. - dacã e cazul sã repetaþi instrucþiunea, rãmâneþi calm, folosiþi aceleaºi cuvinte ºi nu ridicaþi tonul vocii; - folosiþi rutina disciplinãrii pânã când copilul învaþã ºi face comportamentul dezirabil; Enunþarea instrucþiunii

I se acordã copilului timp pentru a-ºi însuºi informaþia Copilul nu face ceea ce i s-a spus I se acordã copilului timp pentru a-ºi însuºi informaþia Copilul nu face ceea ce i s-a spus Se aplicã consecinþa logicã Copilul face ceea ce i s-a spus Copilul este lãudat Copilul face ceea ce i s-a spus

83

Exerciþiu Cum folosim rutina de corectare a comportamentelor
Alegeþi un comportament problematic al copilului ºi scrieþi în spaþiile de mai jos ce aþi spune/ face în fiecare dintre etapele rutinei de disciplinare. Comportamentul problematic: ............................................................................................................... ............................................................................................................... ...............................................................................................................

1. Capteazã atenþia copilului. Spune-i care este comportamentul pe care te aºtepti sã îl facã. ............................................................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... 2. Laudã copilul dacã face comportamentul dorit. ............................................................................................................... ............................................................................................................... ...............................................................................................................

84

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

3. Dacã nu face ceea ce i s-a cerut, repetã instrucþiunea ºi dã-i timp sã realizeze ceea ce se aºteaptã de la el. ............................................................................................................... ............................................................................................................... ...............................................................................................................

4. În cazul în care comportamentul dezirabil nu apare, enunþã-i consecinþa ce decurge logic din nerespectarea solicitãrii tale ºi aplic-o, ignorând orice protest sau plângere din partea copilului. ............................................................................................................... ............................................................................................................... ...............................................................................................................

5. Odatã consecinþa aplicatã, laudã copilul pentru realizarea comportamentului aºteptat. ............................................................................................................... ............................................................................................................... ...............................................................................................................

ªEDINÞA

7 DEZVOLTARE DE ABILITÃÞI – REZOLVAREA DE PROBLEME
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Ce este rezolvarea de probleme; Cum se foloseºte aceastã strategie.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Doar dacã cooperãm, avem ocazia sã ne spunem fiecare punctul de vedere.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor ºti sã defineascã clar ºi specific problemele care apar în relaþia cu copii lor; vor ºti sã elaboreze un plan de implementare de soluþii pentru rezolvarea unei probleme; vor ºti cum sã reducã conflictele ce pot sã aparã între ei ºi copiii lor adolescenþi.

I. Ce este rezolvarea de probleme

Conflictul poate sã devinã o prezenþã fireascã în casa în care copilul trece pragul adolescenþei. Adolescenþii vor sã aibã un cuvânt de spus legat de orice se discutã în familie, ceea ce creºte ºansele apariþiei dezacordului ºi tensiunilor.

85

Managementul conflictului în fiecare familie este foar te important. Forþarea adolescentului sã accepte soluþia oferitã de pãrinte îl face pe copil sã se simtã nefericit, neimportant, agresat ºi sã aibã un comportament necooperant faþã de pãrinte. Pe de altã parte, renunþarea ºi acceptarea unei soluþii faþã de care pãrintele are rezerve nu este de asemenea beneficã. O altã abordare ineficientã vizeazã ignorarea problemei. A nu face nimic amânã gãsirea soluþiei ºi menþine tensiunea în familie.

Este procesul prin care se cautã o soluþie constructivã pentru o situaþie dificilã. Aceasta strategie poate fi folositã pentru a rezolva o situaþie individualã (ex. cum sã îmi fac prieteni la ºcoalã) sau pentru a rezolva o situaþie dificilã între douã persoane. Utilizarea acestei strategii creºte ºansele obþinerii unui rezultat acceptabil ºi creazã contextul în care adolescentul învaþã abilitãþi de viaþã importante precum negocierea ºi luarea deciziilor responsabile.

Ce este rezolvarea de probleme?

II. Cum se foloseºte rezolvarea de probleme?

Existã mai multe etape în parcurgerea acestui proces; înainte de orice însã, adulþii vor decide dacã situaþia cu care se confruntã este într-adevãr o problemã. Conflictul este indicatorul cert al existenþei problemei, dar nu toate problemele sunt semnalizate de indicatori externi evidenþi precum certurile. Uneori oamenii nu exprimã ceea ce îi deranjeazã dar sunt în permanenþã iritaþi, enervaþi, trãiesc cu un sentiment de disconfort care trãdeazã existenþa unei probleme nerezolvate.

Este de asemenea importantã alegerea unui moment adecvat de timp pentru utilizarea acestei strategii. Unele probleme pot fi rezolvate de îndatã ce apar, în timp ce pentru abordarea altora este necesarã detaºarea în vederea „calmãrii spiritelor”. Rezolvarea problemei presupune ca fiecare persoanã implicatã sã fie calmã ºi relaxatã, sã aibã suficient timp ºi sã îºi doreascã rezolvarea problemei. Se recomandã minimalizarea întreruperilor ºi discuþii de maxim o orã. Dacã situaþia scapã de sub control, se face o pauzã ºi se reîncep negocierile când toþi sunt calmi. 86 1. Care este problema – definirea problemei, cât mai clar ºi specific; descrierea problemei în termeni vagi face dificilã abordarea ei. De exemplu: o problemã formulatã astfel: „Va fi un coºmar sã dãm o petrecere la noi acasã” este mai greu de abordat decât dacã ar fi formulatã: „Sunt îngrijorat pentru cã îmi va fi greu sã împiedic aducerea de sticle cu bãuturã în casã de cãtre copiii invitaþi la petrecere”. O definiþie bunã descrie problema în termeni de: - ce se întâmplã; - cât de des; - cine este implicat; Se recomandã centrarea pe problemã, nu pe persoanã. Ghiozdanul ºi hainele lui Mihai stau pe podea în fiecare zi dupã întoarcerea de la ºcoalã. definire clarã ºi specificã; centrare pe problemã; abordare neutrã care creºte ºansa apariþiei unui comportament cooperant din partea lui Mihai; Mihai este leneº ºi dezordonat. Au fost identificaþi 6 paºi în rezolvarea de probleme:

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exemplu:

„lenea” este o problemã vag definitã; centrare pe persoanã; formularea implicã o notã criticã care creºte ºansa apariþiei unui conflict;

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

2. Care sunt interesele? – este important sã se clarifice ce este important pentru fiecare dintre persoanele implicate în situaþie; mai jos sunt enumerate întrebãri care ajutã la clarificarea poziþiei fiecãruia: De ce este atât de important? De ce ai nevoie de asta? De ce eºti îngrijorat/ preocupat/ de ce þi-e teamã de asta? De ce nu vrei sã...? De ce ar fi atât de ingrozitor sã...?

Exemplu: Situaþia – petrecere de o noapte la prieteni; Interesul adolescentului: „Prietenul meu conteazã pe mine cã voi fi acolo; se va supãra dacã nu voi merge; în plus, voi fi printre prietenii mei ºi mã voi distra”; Interesul pãrintelui: „Vreau sã mã asigur ca eºti în siguranþã”;

Rãspunsurile vor fi ascultate, nu dezbãtute. Obiectivul este ca fiecare sã aibã o întelegere clarã asupra ceea ce îºi doreºte celãlalt din situaþia respectivã.

4. Evaluarea soluþiilor Este evaluatã fiecare dintre soluþiile identificate în etapa anterioarã. Se citeºte lista cu voce tare ºi se eliminã din start toate ideile asupra cãrora toþi cad de acord cã nu sunt viabile. Pentru fiecare dintre soluþiile rãmase, se listeazã avantaje ºi dezavantaje. Se eliminã soluþiile în cazul cãrora dezavantajele sunt evidente ºi mai numeroase decât avantajele. 5. Alegerea soluþiei ºi implementarea ei Din lista scurtã de soluþii, va fi aleasã cea mai bunã opþiune sau combinaþie de opþiuni. Fiecare soluþie va primi un punctaj, de la 1 (cea mai slabã) la 10 (cea mai bunã) (vezi tabelul de mai jos) pentru a vã ajuta sã identificaþi acordul/ dezacordul/ potenþialele combinaþii.

3. Gãsirea soluþiilor O metodã eficientã de gãsire a soluþiilor este brainstorming-ul: se noteazã toate soluþiile posibile la care se gândesc toþi cei implicaþi în procesul de rezolvare a problemei. În aceastã etapã, fiecare idee este acceptatã, fãrã a fi supusã judecãþii critice ºi fãrã a fi respinsã. Se recomandã strângerea a cât mai multe idei, care nu vor fi discutate ºi analizate pe loc; în acest fel, nimeni nu va fi rãnit pentru cã ideea lui/ ei a fost respinsã. Obiectivul acestei etape este cantitatea mai degrabã decât calitatea: cu cât mai multe idei, cu atât mai bine (8-10 alternative ar fi ideal).

87

Lista scurtã cu potenþiale soluþii
1 Punctaj/ Opþiunea 1 Alternative Opþiunea 2 Opþiunea 3 Opþiunea 4 Opþiunea 5 2 3

Alegerea celei mai bune soluþii implicã adeseori compromis din partea tuturor membrilor familiei. Soluþia trebuie sã fie practicã ºi sã rezolve problema. În cazul în care nu se identificã o soluþie în aceastã etapã, se recomandã întoarcerea la etapa anterioarã sau apelul la ajutor exterior.

4

5

6

7

8

9

10

88

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Soluþia agreatã va fi însoþitã de un plan concret de implementare, în care se specificã: - responsabilitatea fiecãrui membru al familei (ce are de fãcut fiecare); - când va fi realizata sarcina fiecãruia; - unde va fi realizatã sarcina fiecãruia; - ce se va întâmpla dacã acordul nu este respectat de unul dintre membrii familiei (consecinþe); Un contract comportamental scris ajutã pentru evitarea disputelor ulterioare.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Subsemnatul/a ……………………………………………… (fiul/ fiica) mã angajez sã fac urmãtoarele: ..................................................................... ............................................................................................................... ............................................................................................................... Subsemnatul/a ……………………………………………… (mama/ tata) mã angajez sã fac urmãtoarele: .............................................................. ............................................................................................................... ............................................................................................................... În schimbul respectãrii angajamentului,.............................................. (mama) va face ............................................ pentru ...................... (fiul/ fiica), iar.............................. (fiul/ fiica) va face..................................... pentru........................................ (mama/ tata).

Data: …………………………….

Contract comportamental

În cazul în care.......................................................... (fiul/ fiica) nu respectã angajamentul, consecinþele sunt: ................................................ ............................................................................................................... ............................................................................................................... În cazul în care..................................................... (mama/ tata) nu respectã angajamentul, consecinþele sunt: ................................................ ............................................................................................................... ............................................................................................................... Contractul este valabil timp de ………………… zile/sãptãmâni, începând cu data de azi. Acesta va fi rediscutat dupã aceastã perioadã în cadrul unei ºedinþe de familie. .................................. (mama/ tata) (Semnãtura) ................................ (fiul/ fiica) (Semnãtura)

89

6. Revizuirea planului de implementare/ angajamentului Niciun acord nu va funcþiona încã de la început astfel încât este nevoie de timp (aproximativ 2 sãptãmâni) pentru a testa eficienþa sa. Dupã aceastã perioadã se recomandã rediscutarea planului; fiecare membru al familiei va rãspunde la urmãtoarele întrebãri: Ce a funcþionat din punctul meu de vedere? Ce nu a funcþionat? Ce aº fi putut face diferit, astfel încât lucrurile sã se rezolve mai uºor?

Dacã acordul nu funcþioneaza iar situaþia – problemã nu se îmbunãtãþeºte, întebaþi-vã? Responsabilitãþile au fost clar precizate? Regulile au fot înþelese de fiecare în parte? Au fost utilizate consecinþele pentru încãlcarea acordului? Consecinþele au fost adecvat alese?

Uneori este necesarã reluarea procesului de rezolvare a problemei în vederea identificãrii unei noi soluþii. 90

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

De asemenea, pãrinþii trebuie sã fie pregãtiþi sã se confrunte cu reacþii din partea adolescenþilor. Recomandãri pentru combaterea comportamentului de necooperare: „Nu ai nimic de pierdut; dacã vrei sa ai un cuvânt de spus în aceastã situaþie, rezolvarea de probleme este strategia care îþi permite sã îþi exprimi punctul de vedere”; dacã se menþine comportamentul necooperant: „Voi lua o decizie în legãtura cu ceea ce este de fãcut, pe care mã aºtept sã o respecþi. Situaþia se va schimba deîndatã ce vei fi dispus sã stãm de vorbã ºi sã gãsim împreunã o soluþie pentru problema care ne priveºte pe amândoi”. Ori de câte ori va fi folositã aceastã strategie, se recomandã completarea check-list-ului de mai jos pentru a verifica dacã toti paºii pe care îi presupune procesul de rezolvare a problemei au fost corect parcurºi.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

CHECK-LIST
1. Am ales problema corect? 2. Am ales un moment potrivit pentru a discuta despre asta? 3. Am definit problema clar ºi specific? 4. Am identificat interesele fiecãruia? ITEMI DA NU COMENTARII

5. Ne-am gândit la suficiente alternative (brainstorming)? 6. A fost fiecare alternativã corect evaluatã? 6. A fost fiecare alternativã corect evaluatã? 7. Am ales cea mai bunã soluþie?

91

8. Am elaborat un plan de implementare ºi un contract bun? 9. Am revizuit contractul la data stabilitã?

Obiectivul meu este: .............................................................................................................. .............................................................................................................. ..............................................................................................................

Exerciþii Gândiþi-vã la cât mai multe soluþii pentru situaþiile urmãtoare. Odatã identificate, alegeþi împreunã cu membrii familiei pe cea care adunã cel mai mare numãr de puncte ºi elaboraþi un plan de implementare.
Fiica ta de 12 ani, Maria, este agresatã la ºcoala. Doi dintre colegi îi pun porecle ºi o exclud din jocurile de grup. În fiecare zi, Maria vine de la ºcoalã plângând, iar dimineaþa, înainte de plecarea la ºcoalã, se plânge de dureri de stomac. A început ea insãºi sã vorbeascã urât despre sine ºi sã afirme ca nu este bunã de nimic. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………………………….......………………………………

92

Eºti foarte îngrijorat deoarece fiul tãu, Andrei, 13 ani, vrea sã plece în excursie cu colegii în afara oraºului. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………………………….......………………………………

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Fiica ta, Ioana, 15 ani, a început prima ei relaþie de cuplu; prietenul ei este un coleg de liceu, 17 ani. Ioana vrea sã iasã în fiecare zi cu prietenul ei ºi ajunge acasã zilnic dupã ora 22,00. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… …………………………………………….......………………………………

ªEDINÞA

8 PLANIFICAREA PENTRU SITUAÞII CU RISC RIDICAT
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Care sunt situaþiile de risc care pot afecta dinamica familialã; Care sunt recomandãrile de bazã pentru a depãºi situaþiile de risc; Despre rutina planificãrii activitãþilor.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

În situaþii de risc, comportamentele problematice ale copilului se menþin ºi nu mai rãspund la strategiile obiºnuite.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor ºti sã identifice situaþiile cu risc în viaþa de familie ºi în comunitate, în care comportamentul copilului este dificil de abordat; vor ºti sã dezvolte ºi implementeze propria rutinã a activitãþilor planificate pentru cel puþin 2 situaþii de risc.

Dincolo de provocãrile inerente acestei etape de vârstã, existã perioade în evoluþia fiecãrei familii, în care riscul de a ne confrunta cu situaþii problematice este mult mai ridicat. In astfel de situaþii, comportamentele copiilor devin mult mai dificil de manageriat. Aceste situaþii sunt foarte variate, generate fie de întreruperea rutinei familiale (ex. schimbarea/ renovarea locuinþei, schimbarea ºcolii, plecarea în concediu/ tabãra, plecarea unuia dintre pãrinþi în altã þarã/ localitate în interes de serviciu etc.), de un eveniment negativ care afecteazã dinamica familiei (ex. divorþul pãrinþilor, îmbolnãvirea unui membru al familiei etc.), sau asociate cu specificul (pre)adolescenþei (primele relaþii de cuplu, debutul vieþii sexuale, petreceri de o noapte în afara casei, chiul, fumat, consum de alcool/ droguri etc.).

93

I. Care sunt situaþiile cu risc crescut pentru dinamica familialã

O situaþie de risc este aceea în care comportamentul problematic al copilului se menþine ºi nu rãspunde la strategii uzuale de management.

Exerciþiu Identificarea situaþiilor cu grad ridicat de risc pentru pãrinþi.

Gândiþi-vã la situaþii pe care le consideraþi riscante din punctul dvs. de vedere. Alegeþi pentru fiecare situatie in parte un scor (de la 1 la 10) care sa reprezinte gradul de încredere pe care îl aveþi in propria abilitate de a rezolva respectiva situaþie, astfel: 1 – nu am deloc încredere cã pot rezolva aceastã situaþie; 10 – sunt convins cã pot sã rezolv aceastã situaþie.

94

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Situaþii în casã: - Bãiatul meu de 11 ani are în camerã calculator cu acces nelimitat la internet; - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... Situaþii în comunitate: - Fiica mea de 13 ani are un grup de prieteni pe care nu îi cunosc; - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - .................................................................... - ....................................................................

Scor

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

II. Recomandãri de bazã pentru depãºirea situaþiilor de risc

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

În capitolele acestui manual sunt prezentate numeroase informaþii privind diverse tehnici de management al comportamentului copilului; un pãrinte va fi cu atât mai eficient în disciplinarea copilului ºi în sesizarea nevoilor acestuia, dacã este atent ºi la propriile nevoi. Lucraþi în echipã! Este importantã implicarea ambilor pãrinþi – mama ºi tata – în creºterea ºi educarea copilului. Fiecare pãrinte se sprijinã pe celãlalt ºi agreeazã în prealabil fiecare nouã tehnicã de disciplinare. Iata câteva recomandãri în acest sens:

Evitaþi discuþiile contradictorii în faþa copilului! Copiii, chiar ºi cei ajunºi la vârsta adolescenþei, sunt foarte sensibili la conflictele dintre pãrinþi; certurile dese ºi nerezolvate între pãrinþi reprezintã o sursã de stres pentru copil. Se recomandã ca orice dezacord sã fie rezolvat fãrã ca copilul sã fie prezent.

Cereþi sprijin! Orice pãrinte are nevoie de sprijin pentru creºterea ºi educarea unui copil. Rudele (bunicii mai ales), vecinii, prietenii reprezintã o resursã de sprijin pentru pãrinþi. Împãrtãºiþi-le ideile pe care le aveþi ºi învãþaþi din experienþa celorlalþi.

95

Luaþi o pauzã! Fiecare pãrinte are nevoie sã petreacã timp separat de copil; este o decizie sãnãtoasã care le permite pãrinþilor sã fie atenþi la propriile nevoi ºi sã îºi echilibreze diferitele aspecte ale vieþii personale (cele profesionale, cele de cuplu, cele parentale, sociale etc.). Atâta vreme cât copilul este bine îngrijit ºi petreceti timp special în familie, pauzele nu afecteazã dezvoltarea copilului.

Exerciþiu Cum sã ai grijã de tine
Pe cine te bazezi pentru a primi sprijin? Familie....................................................................................................... Prieteni....................................................................................................... Gândeºte-te la o pesoanã cu care ai putea vorbi cel puþin o datã pe sãptãmânã. ................................................................................................................. Listeazã mai jos activitãþile pe care care þi-ar plãcea sã le faci (singur/ã, cu partenerul/a, cu prietenii): ................................................................................................................. ................................................................................................................. Planificã-þi o pauzã în cursul sãptãmânii viitoare (precizeazã când anume) ºi gândeºte-te la o persoanã care ar putea sã supravegheze copilul. ................................................................................................................. .................................................................................................................

96

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

III. Cum dezvoltãm o rutinã a planificãrii?

Planificarea activitãþilor pentru situaþiile cu grad ridicat de risc ne ajutã sã evitãm numeroase probleme. Aceastã strategie implicã rezolvarea de probleme (vezi ºedinþa anterioarã) pentru prevenirea apariþiei comportamentelor problematice. Este foarte importantã planificarea de activitãþi interesante pentru copil.

Recomandãri: - stabiliþi reguli: pregãtiþi copilul, descriindu-i ce urmeazã sã se întâmple; decideþi regulile pentru comportamentele adecvate situaþiei respective; - alegeþi activitãþi interesante: implicaþi copilul în alegerea activitãþilor; - recompensaþi comportamentele dezirabile: alegeþi recompense potrivite pentru respectarea fiecãrei reguli; aplicaþi recompensa dupã apariþia comportamentului dorit; - utilizaþi consecinþele logice pentru situaþiile de încãlcare a regulilor: faceþi o listã cu consecinþele pe care copilul le va suporta în eventualitatea încãlcãrii regulilor;

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Exerciþiu Rutina planificãrii
Identificã o situaþie de risc pentru familia ta: …………………………………………………………………………………………

Precizeazã resursele de care ai nevoie pentru depãºirea ei (când, unde, cine va fi prezent etc.) ………………………………………………………..……………………………… ……………………………………………………..………………………………… Stabileºte regulile pentru situaþia de risc: ………………………………………………………..……………………………… ……………………………………………………….……………………………… Fã o listã cu activitãþile interesante pentru copil: .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. Listeazã recompensele pentru comportamentele dezirabile .................................................. .................................................. Listeazã consecinþele logice pentru încãlcarea regulilor .................................................. ..................................................

97

Situaþia: ...……………………………………………………………………………

CHECKLIST – planificarea activitãþilor

Instrucþiuni: notaþi DA/ NU pentru fiecare dintre paºii identificaþi ca fiind necesari pentru depãºirea situaþiei enunþate, în funcþie de realizarea/ nerealizarea acestora: Paºi de urmat 1. .............. 2. .............. 3. .............. 98 4. .............. 5. .............. 6. .............. Luni Marþi Miercuri ZIUA Joi Vineri

Paºi realizaþi

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

ªEDINÞA

9 EVALUAREA PROGRESULUI ªI 10 ªI MENÞINEREA SCHIMBÃRILOR. ÎNCHEIEREA PROGRAMULUI
Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla: Ce progrese au fãcut o datã cu parcurgerea ºedintelor programului; Cum sã monitorizeze ºi sã menþinã schimbãrile produse în propiul comportament precum ºi în comportamentul copilului.

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Consecvenþa este cheia schimbãrilor durabile.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii: vor ºti sã construiascã ºi sã foloseascã o rutinã a planificãrii activitãþilor pentru situaþii de risc; vor ºti sã identifice schimbãrile din propriul comportament dar ºi din comportamentul copilului apãrute dupã începerea acestui program;; vor ºti cum sã stabileascã obiective vizând schimbãri viitoare în comportamentul propriu ºi al copilului ºi cum sã le atingã.

99

I. Evaluarea progresului

La începutul programului, fiecare pãrinte a identificat ca obiective anumite schimbãri în comportamentul copilului, precum ºi în comportamentul propriu. Se recomandã evaluarea lunarã a schimbãrilor comportamentale generate de participarea la acest program.

Exerciþiu Identificarea schimbãrilor produse
Completaþi tabelul de mai jos cu schimbãrile comportamentale ale copilului dvs. dar ºi ale dvs. de la data intrãrii în acest program. Pentru a vã fi mai uºor, recitiþi obiectivele de schimbare pe care vi le-aþi propus în prima ºedinþã a programului. SCHIMBÃRI ÎN COMPORTAMENTUL COPILULUI SCHIMBÃRI ÎN COMPORTAMENTUL MEU

100

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Felicitãri pentru schimbãrile produse în propriul comportament ºi pentru schimbãrile comportamentale ale copilului dvs.!

II. Menþinerea schimbãrilor

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Existã câteva obstacole care fac dificilã menþinerea schimbãrilor comportamentale dar care, odatã conºtientizate, pot fi depãºite. Acestea vizeazã: - perioadele de tranziþie în familie (ex. trecerea de la o etapã de vârstã la alta, apariþia unui nou copil, mutarea unui pãrinte în altã localitate/ þarã în interes de serviciu etc.); - etapele de devoltare ale copilului (modalitatea de relaþionare a pãrinþilor cu un ºcolar mic diferã mult de cea în care se relaþioneazã cu un adolescent); - situaþiile de risc (schimbãri în bugetul familiei, boala unuia dintre pãrinþi, conflict familial, schimbarea locuinþei sau a ºcolii, moartea unui membru al familiei, divorþ etc.);

Exerciþiu Revizuirea rutinei de planificare
Gândeºte-te la situaþia/ situaþiile de risc identificate în ºedinþa anterioarã ºi la activitãþile planificate pentru depãºirea ei/ lor; descrie-le pe scurt: ................................................................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................................. Ce a funcþionat? Fii specific ºi menþioneazã cel puþin douã aspecte pozitive. ................................................................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................................. Crezi cã acum ai proceda diferit dacã ar trebui sã planifici activitãþi pentru aceeaºi situaþie de risc? Dacã da, cum? ................................................................................................................. ................................................................................................................. .................................................................................................................

101

Exerciþiu Fila de jurnal

Acest exerciþiu vã va ajuta sã conºtientizaþi mai bine ºi/ sau sã învãþaþi mai uºor un nou comportament. Aþi descoperit pânã acum cã aveaþi deja foarte multe cunoºtinþe care doar trebuiau ghidate în direcþia bunã. Veþi învãþa din propriile greºeli, vã veþi schimba/ lãrgi perspectiva. Veti învãþa cã afirmaþiile ºi comportamentele adolescenþilor au legãturã cu ei înºiºi, nu cu dvs. Astfel, nu vã veþi mai învinovãþi pentru aceste comportamente ºi nici nu veþi mai fi ofensaþi. Copiii dvs. sunt personalitãþi distincte care învaþã din propriile greºeli, eºecuri sau succese.

Sãptãmâna aceasta mã voi concentra pe

Planul meu pentru aceastã sãptãmânã

................................................................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................................. 102 Voi încerca sã îmi schimb atitudinea, gândindu-mã cã ................................................................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................................. Îmi voi schimba comportamentul fãcând ................................................................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................................. .................................................................................................................

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

III. Obiective de viitor
Exerciþiu Identificarea obiectivelor pentru viitor
Ce aþi dori sã îmbunãtãþiþi în comportamentul copilului dvs. în viitor? (formulaþi obiectivele cât mai specific) ................................................................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................................. Ce aþi putea sã faceþi pentru a atinge aceste noi obiective? Gândiþi-vã la metodele utilizate pentru atingerea obiectivelor anterioare. ................................................................................................................. ................................................................................................................. .................................................................................................................

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
103

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ
Berger, K. S., Thompson, R. A., The Developing Person: Through Childhood and Adolescent, New York, Worth Publishers, 1995;

Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 1: The Basics, Eugene Castalia, 1987; Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 2: The Basics, Eugene Castalia, 1989; Abcd parenting young adolescents, Parenting Research Center, Victorian Government Department of Human Services; Jane Nelsen, Lynn Lott, Positive Discipline for Teenagers. Empowering your Teen and Yourself through kind and Firm Parenting, Three Rivers Press, New York, 2000; Webster-Straton, C., Herbert, M., Troubled Families. Problem children: Working with Parents – A Collaborative Process, Chichester John Wiley & Sons, 1994;

Fuller, A., Raising Real People: A Guide for Parents of Teenagers, Melbourne, Australia, The Australian Council for Educâtional Research, 2000;

Feek, W., On-line: The Drugs Learning Package, Londra, 1990;

104

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

Pearson, K. L., Love, A. W., Adolescents’ value systems, preffered resolution strategies and conflict with parents. Australian Journal of Psychology, 51(2), pag. 63-70, 1999; Sanders, M. R., Markie-Dadds, C., Turner, K. M. T., Practitioner’s Manual for Enhanced Triple P. Brisbane, Australia: Families International Publishing, 1998; Wertheim, E., Love, A., Littlefield, L., Peck, C., I win, You win. Australia: Penguin, 1992.

Barkly, R. A., Edwards, G. H., robin, A., Defiant Teens: A Clinician’s Manual for Assessment and Family Intervention. New York, The Guilford Press, 1999;

Carol Markie Dadds, Matthew R. Sanders, Karen M. T. Turner, Every Parent’s SelfHelp Workbook, Families International Publishing Pty Ltd, 2001;

Robin, A. L., Foster, S. L., Negotiating parent adolescent conflict: A behavioral – family systems aproach. New York, The Guilford Press, 1989;

Weinhaus, E., Friedman, K., Stagoll, B., Stop struggling with your teenager. Melbourne, Australia: McPhee Gribble, 1991;

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful