You are on page 1of 27

Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

CONCEPŢIA
EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE

Chişinău 2006

Aprobată la şedinţa Colegiului Ministerului Educaţiei şi Tineretului
Hotărârea nr. 12.2 din 26 octombrie 2006
Autori:
prof. univ., dr hab. Vl.Pâslaru, conf. dr I.Achiri (coordonatori),
prof. univ. dr V.Cabac, conf. dr hab. A.Bolboceanu,
conf. dr A.Raileanu, conf. dr I.Spinei

Recenzenţi:
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei – S.Chiţu, dr în pedagogie
Universitatea de Stat din Bălţi – L.Stupacenco, dr în pedagogie, conf. univ., M.Pereteatcu,
dr în pedagogie, conf. univ., V.Priţcan, dr în psihologie, conf. univ.
Universitatea de Stat din Tiraspol - I.Lupu, dr hab. în pedagogie, prof. univ., V.Panico, dr
în pedagogie, conf. univ., V.Botnari, dr în pedagogie, conf. univ.
Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă

Concepţia evaluării rezultatelor şcolare prezintă cadrul conceptual general pentru instituirea
unui nou sistem naţional de evaluare şcolară, pentru elaborarea actelor legislative şi normative ale
evaluării şcolare;

pentru

re-conceptualizarea

evaluării pe discipline şcolare,

pentru

elaborarea/selectarea/combinarea/aplicarea instrumentelor şi metodologiilor generale şi specifice de
evaluare, precum şi pentru diversele activităţi de evaluare şcolară în învăţământul general; oferă
sugestii pentru integralizarea sistemului naţional de evaluare în sistemul mondial de evaluare
şcolară; sugerează repere pentru formarea profesională iniţială şi continuă a cadrelor didactice
şcolare, pentru cercetări şi dezvoltări teoretico-experimentale ulterioare ale domeniului evaluării
şcolare.

© Ministerul Educaţiei şi Tineretului - 2006
© Vl.Pâslaru, I.Achiri, V.Cabac, A.Bolboceanu,
A.Raileanu, I.Spinei - 2006

2

.........2.. Finalităţile ERŞ……………………………………………………………………………19 2... Tipurile şi formele de evaluare……………………………………………………………17 2...15 2.....4...3..... Principii de metodologie a ERŞ…………………………………………………………16 2..……………………….......... Indicatorii pedagogici complementari ai ERŞ………………………………………………12 1. Conţinuturile ERŞ…………………………………………………………………………..5... REPERE EPISTEMOLOGICE PENTRU ERŞ……………………………………………….3...6..…………….. COMPONENTELE STRUCTURALE ALE ERŞ…..1......1........7 1..... Etapele de realizare a evaluării şcolare……………………………………………………22 III...3.12 1. Metodologia (tehnologia ) ERŞ…………………………………………………………….....7.3... Funcţiile evaluării rezultatelor şcolare………………………………………………………13 1...3....1.. Definirea evaluării rezultatelor şcolare..27 3 ...7 1... Strategii.....CUPRINSUL PRELIMINARII………………………………………………………………………………….4 TERMENII CHEIE………………………………………………………………………………... Ideea definitorie a Concepţiei ERŞ………………………………………………………….. Criterii de evaluare autentică a rezultatelor şcolare…………………………………………14 II.....5..3.3. Instrumentele de ERŞ....2...... Definirea rezultatelor şcolare…………………………………………………………………8 1..3.... metode şi tehnici de ERŞ………………………………………………………20 2....3.....2.……………………………………………………………………21 2.10 1....... Principii ale evaluării rezultatelor şcolare………………………………………………….... FINANŢAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLARE (principii generale)…………………………………………………………………..........6................16 2.6 I..15 2...4....15 2..... Obiectivele generale ale ERŞ ………………………. SISTEMUL NAŢIONAL DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLARE……………23 IV......

a principalilor factorilor sociali. în termeni de competenţe. recunoscut ca al doilea subiect al educaţiei. sugerează modificări în sistemul de obiective. a condus şi la re-conceptualizarea domeniului evaluării şcolare. Evaluarea şcolară acţionează în domeniul finalităţilor educaţiei. Noile manuale şcolare urmează să asigure realizarea noului demers educaţional la nivelul elevului. liceale. Introducerea curriculumului. îl ajută pe elev să-şi descopere potenţele de învăţare. ci şi una formativă şi formatoare.generale. Evaluarea şcolară modernă îşi refuză funcţia de sancţionare. Raţiunea elaborării unei concepţii moderne de evaluare a rezultatelor şcolare este întemeiată şi de demersul praxiologic. solicită modificarea conceptului de formare profesională iniţială şi continuă a cadrelor didactice. postuniversitare. secundare profesionale. prin tendinţa de a deveni unitară la scară naţională şi de integralizare în sistemele de evaluare şcolară mondiale. universitare.Moldova. Trecerea de la pedagogia „comunicării valorilor” la educaţia pentru formarea la elevi a capacităţilor de personalitate. obiectivele curriculare fiind formulate. Astfel. în conţinuturile şi tehnologiile educaţionale. formare şi dezvoltare. Formarea profesională iniţială şi continuă a cadrelor didactice este chemată să răspundă imperativului educaţional modern la nivelul primului subiect al educaţiei. cum 1 Termen generic pentru toate tipurile de evaluare a achiziţiilor de personalitate şi profesionale în instituţiile de educaţie şi învăţământ . ea avansând continuu la rangul de unul din factorii educativi de primă importanţă . în cea mai mare parte. ca document normativ şi instrument didactic-educaţional de bază. în fine. a re-poziţionat demersul educaţional de la comunicarea-însuşirea de valori la formarea de capacităţi de personalitate. etc. este cel de al patrulea pilon pe care se întemeiază reforma educaţiei şi învăţământului în R. care pune cu stringenţă în actualitate un şir de probleme în domeniu. mai importante decât cele comunicate. Evaluarea încetează să fie o anexă a procesului instructiv-educativ. în special evaluarea rezultatelor şcolare. motivaţională şi de orientare şcolară şi profesională. a formării personalului didactic. evaluarea şcolară modernă. prin aceste acţiuni oferindu-se ca factor definitoriu al libertăţii în educaţie.cu capacitatea de influenţă a tuturor actorilor. creează o nouă înţelegere a noţiunii de management educaţional. prin antrenarea în constituirea demersurilor educaţionale a comunităţii locale. considerate ele însele valori. 4 . dar este contribuabilă şi la formarea acestora. cere imperativ reconsiderarea politicilor educaţionale. precum şi după elaborarea manualelor noi. să se autoidentifice – problema cea mai importantă pentru adolescenţii contemporani şi din totdeauna -. revendică un proces instructiv-educativ interactiv. bazat pe raporturi de cooperare profesor-elevi şi elev-elevi. ameliorativă şi stimulativă. de diagnosticare şi predictivă. Evaluarea nu mai este una pur constatativă şi de control. sferelor şi condiţiilor instruirii şi educaţiei. după cea a curriculumului. nu admite ca obiect de evaluare decât ceea ce a fost predat şi învăţat.PRELIMINARII Re-conceptualizarea evaluării şcolare1.

5 . iniţiate şi realizate de Direcţia evaluare Învăţămînt Preuniversitar a MET . întemeiază noul sistem naţional de ERŞ. zonală şi şcolară. elevilor. Ea va servi ca temelie epistemologică la elaborarea instrumentelor de evaluare normativă la scară naţională. conţinuturile şi tehnologia (metodologia) ERŞ. propune un plan de acţiuni pentru constituirea noului sistem de ERŞ şi de sincronizare a acestuia cu conceptul şi structurile de evaluare şcolară mondiale. aplicate în condiţii concrete de desfăşurare a procesului didactic-educativ. stabileşte şi descrie componentele constitutive ale acţiunii de ERŞ – teleologia. dar au şi favorizat substanţial. precum şi la constituirea propriilor sisteme de evaluare şcolară ale cadrelor didactice. Având statut de document conceptual şi normativ.ar fi practicile de exagerare a importanţei domeniului cognitiv în ERŞ. într-o viziune originală. dar şi de instrument principal al acţiunii de evaluare şcolară. exterioară procesului de predare-învăţare. domeniu rezumat parţial de Concepţia evaluării rezultatelor şcolare.reperele epistemologice ale ERŞ. blocarea acţiunii de evaluare în cazul finalităţilor şcolare greu de descris şi tendinţa de eliminare a acestora din practica ERŞ. ca domeniu distinct al teoriei şi practicii educaţionale moderne. constituită pe demersurile teoretice şi pe realitatea educaţională naţională şi cea mondială. străină formării şi dezvoltării subiecţilor evaluaţi. stabileşte principii de finanţare a activităţilor de evaluare şcolară. incluse în manuale şi ghiduri metodologice. care substituie implicit evaluarea continuă (formativă) cu controalele – toate acestea adeverind o practică de evaluare atemporală. ca subsistem principal al acestuia. valorizarea excesivă a finalităţilor uşor evaluabile. Concepţia ERŞ va constitui şi un reper conceptual şi metodologic pentru re-conceptualizarea evaluării şcolare în cadrul fiecărei discipline şcolare. inclusiv pe rezultatele cercetării realizate în ultimii şase ani la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi la Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălţi şi pe experienţele pozitive în domeniu. la elaborarea materialelor pentru evaluarea curentă (formativă). în fine. atomizarea neîntemeiată a obiectivelor curriculare şi a conţinuturilor educaţionale. regională. Premisele indicate au revendicat imperativ. care provoacă diminuarea caracterului complex al obiectelor cunoaşterii şi învăţării. menţinerea şi perpetuarea practicilor tradiţionale de centrare a evaluării pe dispozitivele de evaluare. Concepţia ERŞ inventariază şi sistematizează. avându-se în vedere specificul cunoaşterii pe care aceasta se întemeiază preponderent. re-conceptualizarea evaluării şcolare.

Limba şi Literatura Română MET .NEŞ . judecată de valoare. apreciere. tipuri/forme/metode/tehnici de evaluare În text au fost utilizate abrevierile: IŞE . obiect al evaluării.evaluarea rezultatelor şcolare EŞ . măsurare.Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei LLR .evaluare formativă EN .Termenii cheie Evaluare.Ministerul Educaţiei şi Tineretului SE .evaluare şcolară FPPÎP Formarea Profesională a Personalului din Învăţământul Preuniversitar 6 .subiecţii evaluării SNE .Serviciul Naţional de Evaluare SNERŞ . competenţă. rezultate şcolare. performanţă.Sistemul Naţional de Evaluare a Rezultatelor Şcolare AEE – Agenţia de Evaluare şi Examinare Con.Consiliul Naţional pentru Evaluare Şcolară EF . progres şcolar.evaluare normativă ERŞ .

cadrele didactice.). - pentru evaluarea sumativă . capacităţile. profil etc.. - pentru evaluarea formativă . - progresul şcolar. (e) confruntarea informaţiei de referinţă şi a celei de evaluare. deprinderile. sistemul de învăţământ. Evaluarea şcolară (pedagogică) presupune: măsurarea gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite la nivel de sistem. - trăsături de personalitate şi de conduită. (d) culegerea informaţiei de constatare (are loc măsurarea). (S. într-o secvenţă instructiv-educativă.verificarea (controlul) achiziţiilor elevului.I. • Obiectul evaluării: Ce se evaluează ? (elevii. (b) definirea informaţiei de referinţă (cum trebuie să fie obiectul evaluat). grupul de elevi selecţionaţi după un criteriu anume. instituţia.înţelegerea cauzelor insucceselor elevului. - pentru evaluarea diagnostică . etc. aptitudinile. folosirea datelor respective pentru elaborarea aprecierii finale. principii şi demersuri metodologice cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării rezultatelor şcolare.estimarea şanselor de reuşită ale elevului la o treaptă de - şcolaritate. (c) construirea/selectarea instrumentelor de evaluare. la o disciplină şcolară. 7 . ERŞ include: (a) determinarea/precizarea scopului şi obiectului evaluării. managerii instituţiei şcolare.înţelegerea modalităţilor de învăţare ale elevului.Cristea) Elemente constitutive ale ERŞ: • Scopul evaluării: de ce se evaluează. atitudinile. aprecierea acestuia prin obţinerea unor dovezi experimentale sau de altă natură. - organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ. an de învăţământ. - procesele de instruire. Obiecte ale evaluării şcolare sunt: - cunoştinţele. Scopuri ale ERŞ pot fi: pentru evaluarea predictivă . pentru ce fel de decizii se evaluează. Definirea evaluării rezultatelor şcolare Evaluarea rezultatelor şcolare prezintă o activitate educativă complexă de colectare sistematică a informaţiilor despre calitatea şi dinamica rezultatelor şcolare. interpretarea datelor căpătate şi formularea judecăţii de valoare.1. (f) analiza etapelor precedente (reflexia) în vederea îmbunătăţirii evaluărilor ulterioare. REPERE EPISTEMOLOGICE PENTRU ERŞ Concepţia evaluării rezultatelor şcolare (Concepţia ERŞ) reprezintă un sistem de idei. de prelucrare şi interpretare contextuală a acestora în vederea adoptării unor decizii semnificative finalităţilor educaţiei şi scopului acţiunilor de evaluare. - modul de folosire a unui aparat sau un mijloc de învăţământ stabilit dinainte. 1.

capacităţile. - un suport de informaţie. • Metodologia evaluării: Cum să evaluează. resursele necesare. • Subiecţii evaluării: Cine evaluează (educatorul. trăsăturile şi comportamentele formate/realizate. situaţie de predare. profesorul). respectiv. - condiţiile în care va fi atins obiectivul (contextul. şi se identifică cu competenţele. învăţătorul. Definirea rezultatelor şcolare Rezultatele şcolare (=finalităţile educaţiei) reprezintă achiziţiile elevului la nivel de personalitate. învăţarea şi evaluarea au loc în situaţii specifice. care permite depăşirea obstacolelor ce pot apărea la realizarea sarcinii. Predarea. Obiectul evaluării în ERŞ îl formează fie cunoştinţele.2. • Beneficiarul (ii) evaluării: Persoanele şi instituţiile care utilizează informaţia dobândită prin evaluare. treaptă de şcolaritate. • Criteriul sau baza evaluării: Cum trebuie să fie ceea ce (obiectul) se evaluează. Anume familia de situaţii defineşte competenţa şi nu invers. ca produs al învăţării. Situaţia comportă: - sarcină (un ansamblu de acţiuni necesare pentru a atinge obiectivul preconizat). obţinute în cadrul activităţii educaţionale. numite. cunoştinţe. 8 . situaţie de învăţare şi situaţie de evaluare. A fi competent înseamnă a fi performant într-o multitudine de contexte. contexte) în vederea demonstrării unei performanţe într-o situaţie ce face parte dintr-o familie de situaţii asemănătoare.- sistemul şi unităţile de instruire. 1. • Instrumentele evaluării: Cu ce se evaluează. atitudinile. - personalul didactic (autoevaluare) etc. automatisme. - secvenţă de predare-învăţare prealabilă. - curriculumul. la clasă. riguros proiectată. capacităţi. fie procesul de dobândire a acestora. trăsăturile şi comportamentele elevilor. atitudini) şi externe (informaţii pe diferite suporturi. Randamentul şcolar defineşte ansamblul performanţelor şcolare realizate de o anumită populaţie şcolară într-un timp şi spaţiu pedagogic determinat (an. consemnul. în afara clasei) (S.Cristea) Competenţele şcolare sunt aptitudini de mobilizare şi integrare a unui ansamblu de resurse interne (scheme. modalităţile de realizare a sarcinii).

. reguli. . . răspunsul la care nu se regăseşte în repertoriul cognitiv al elevului. constituite din fapte. . b) Cunoştinţele procedurale reprezintă scheme de acţiuni şi răspund la întrebarea Cum? (Exemplu: Cum se scrie corect cuvântul evaluare şi derivatele lui? Cum se introduc date în calculator?). c) Procesele cognitive sunt demersuri ale gândirii care administrează cunoştinţele relaţionale şi cele procedurale: inducţia sau generalizarea. şi care este solicitată.sunt evaluabile: pot fi evaluate indirect.a şti.au caracter specific: competenţele sunt definite în funcţie de o serie de situaţii ce corespund unor probleme specifice şi. de regulă.nu sunt transferabile la o situaţie diferită de cea a învăţării lor. Cunoştinţele relaţionale şi cunoştinţele procedurale au caracteristici comune: . măsurând calitatea executării unor sarcini sau calitatea rezultatului. ele sunt automatizate. determină condiţiile de realizare a cunoştinţelor relaţionale şi procedurale. atitudini etc. indirect.odată constituite. create continuu de către subiectul cunoscător. analogia pornind de la un mijloc.experienţe. Cunoştinţele sunt relaţionale şi procedurale. planificarea. capacităţi – a şti să faci. familială sau publică. sunt legate de o disciplină şcolară. atitudini – a şti să fii) au următoarele caracteristici esenţiale: . dar în acesta se conţine implicit regula care-l ghidează pe elev să ajungă la răspunsul căutat. deducţia sau particularizarea. analogia pornind de la un efect. legi şi principii.. . capacităţi. scheme. Cunoştinţele procedurale sunt structurate prin relaţia rezultat – moduri de realizare. răspund la întrebarea Când? 9 . prin întrebarea sau problema propusă. şi răspund la întrebarea Ce? În procesul evaluării.mobilizează un ansamblu de resurse .nu sunt reciproc transferabile. elevul este invitat să restituie una sau mai multe informaţii stocate în memorie. automatisme.de contextualizare: competenţa se realizează în situaţii concrete. pe care le utilizează în mod pertinent. Cunoştinţele (a şti) sunt achiziţii intelectuale despre natura (=esenţa) şi particularităţile lucrurilor lumii obiective şi celei subiective.au utilitate socială: resursele individuale sunt utilizate de către elevi în acţiuni de soluţionare a problemelor de viaţa şcolară. . a) Cunoştinţele relaţionale reprezintă reţele conceptuale. pentru dezvoltarea / evaluarea unei competenţe se provoacă şi se examinează situaţii în care elevul o exersează şi o demonstrează.Competenţele (=cunoştinţe .

situaţie.). gestionează cunoştinţele de nivelul anterior. . a memoriza. convingeri (toate – proprii. perseverenţa. interesul cognitiv.) şi/sau în raport cu ea însăşi. sentinţe. gândirea şi creativitatea artistică. percepţii. ale evaluatului).Cunoştinţele complexe. sunt definite ca metacunoştinţe. este “operaţiunea” variabilă. pentru care nu există cunoştinţe disponibile de nivelurile anterioare. care sintetizează câteva/mai multe tipuri de cunoştinţe. este un proces intelectual stabilizat şi polivalent. condiţionate genetic şi educaţional.comportamente şi acţiuni verbale/nonverbale. La evaluarea atitudinilor se folosesc calificativele. reproductibil în diferite activităţi de cunoaştere (a critica. cu universul său intim. Trăsăturile de personalitate sunt caracteristici individuale stabile. etc. intervin în activităţi extrem de complexe. declaraţii de intenţie. Capacităţile (a şti să faci) reprezintă activitatea mentală transdisciplinară care mobilizează competenţa. de exemplu. planuri de activitate. unealta de achiziţionare a cunoştinţelor.fenomene ale domeniului conceptual: idei. . sociabilitatea. adaptabilitatea la condiţiile învăţării şi la schimbare.fenomene ale sferei afective: senzaţii. care incită spre o anumită manieră de a fi sau de a acţiona favorabil sau defavorabil. emoţii. a analiza. principii. sportul. . . sunt foarte diferite de la un individ la altul. o dispoziţie interioară a individului în raport cu fenomene şi valori ale lumii obiective (persoană. deci şi evaluarea lor se va face prin acţiuni complexe. d) Strategiile cognitive reprezintă “planul de utilizare cognitivă imediată” (J. vise. Comportamentele şcolare sunt acţiunile specifice. trăsături şcolare specifice sunt.fenomene ale dezirabilului: dorinţe. opinii. stări afective. sentimente. obiect. estimări. a găsi informaţie etc. Formele de manifestare a atitudinilor: . percepţia. prin diverse teste şi exerciţii.fenomene ale sferei volitive: acte de voinţă.fenomene ale sferei evaluative: aprecieri/autoaprecieri. 10 . Capacitatea se evaluează indirect. nici într-un caz notele. etc. Trăsături generale ale personalităţii şcolare sunt hărnicia. sârguinţa. comunicabilitatea.. Atitudinile (a şti să fii) reprezintă o stare intelectual-spirituală. cele literar-artistice: pasiunea pentru lectură. eveniment etc. Atitudinile pot fi evaluate prin observare directă sau indirect.Piajet). verdicte. idealuri. adică ansamblul proceselor cognitive disponibile. imaginaţia. manierele specifice etc. prin măsurarea manifestărilor sale în anumite contexte. „standardizate” ale elevului: învăţarea. care rezumă primele cinci tipuri de manifestări ale atitudinilor. viziuni. solicitându-le elevilor explorarea/valorificarea unor situaţii de viaţă curentă (autenticitatea evaluării) şi utilizarea mai multor cunoştinţe achiziţionate. concepţii. .

centrat pe caracterul pozitiv şi democratic al educaţiei şi pe libertatea în educaţie. la care a avansat elevul în formarea sa generală şi orientarea profesională.Performanţele reprezintă nivelul rezultatelor şcolare obţinute. de la aprecierea ca sancţiune . evaluare în care elevul se produce ca subiect activ al propriei formări şi autoevaluări. axiologiei şi tehnologiei educaţiei: Teleologia educaţiei stabileşte sistemele de valori de atins. Performanţa este acţiunea concretă manifestată.interacţionează. convertibile în procesul didactic-educativ în finalităţi educative (competenţe. inclusiv cu sistemele de principii. în contextul ERŞ. 1. exprimată de sisteme de competenţe. profesionale şi culturale-spirituale) ale elevilor şi demersurilor social-economice şi culturalspirituale ale comunităţii naţionale şi celei mondiale. spre deosebire de cea tradiţională. Cele trei principii fundamentale ale educaţiei şi învăţământului modern. al schimbărilor cantitative şi calitative în achiziţiile şcolare. deseori disparate. a comportamentelor elevului.preia caracteristicile acesteia. evaluarea normativă (care stabileşte achiziţiile elevului în raport cu o normă aşteptată / un etalon referent) şi evaluarea formativă (care stabileşte modul în care se produc achiziţiile şi care îl ajută pe elev să înveţe şi să conştientizeze actul şi valorile învăţării) . axiologic şi tehnologic. el identificându-se cu toate valorile educaţiei. se condiţionează şi completează reciproc: EN face dovada „stării de fapt”. comportamente formate şi realizate/practicate). înţelese ca achiziţii statice finale (sociologizante. obiective şi tehnologii. a teleologiei. Conţinuturile educaţionale se identifică cu axiologia materiilor de predare-învăţare2 (proiectată). integralizată teleologic. transformabile în cunoştinţe (=valori ale personalităţii). 11 . conformă trebuinţelor individuale de autoidentificare şi formare/dezvoltare (de cunoaştere. trăsăturilor de personalitate. centrată preponderent pe control. se realizează efectiv prin integralizarea ştiinţific întemeiată şi praxiologic validată. În acest context. Ideea definitorie a Concepţiei ERŞ constă în demersul pentru trecerea de la aprecierea „nivelului de cunoştinţe” şi al „priceperilor” elevilor. la formarea/dezvoltarea competenţelor. trăsături.la o evaluare formativ-productivă. pe care le suplimentează şi le dezvoltă cu principii şi caracteristici aferente învăţământului formativ-productiv. apreciere şi certificare . variabila-produs. irelevante vieţii elevilor şi interpretate doctrinar). 2 Termenul axiologia educaţiei are un sens mai larg.3. la nivel proiectiv şi procesual. exprimabile în termeni de capacităţi de personalitate (competenţe proiectate) şi în termeni de conţinuturi educaţionale (proiectate). recunoscute de asemenea ca valori ale educaţiei. trăsături şi comportamente (rezultatele şcolare sau finalităţile educaţiei). în acord cu predarea-învăţarea formativ-productivă. EF contribuie. Evaluarea şcolară modernă.ca şi categorii fundamentale ale evaluării şcolare moderne .

a acţiunilor şi formelor de evaluare. A treia caracteristică definitorie a EŞ moderne se manifestă la nivel de sistem de evaluare şi constă în descentralizarea. Coregrafia) este diferită de cea realizată în cadrul ştiinţelor (naturale. întitulată Activităţi de învăţare.tehnologică). Ca domeniu distinct al acţiunii educaţionale.Tehnologiile educaţionale. cărora le urmează ca importanţă capacităţile şi atitudinile. Educaţia artistico-plastică. ed. în funcţie de tipul şi forma de cunoaştere şi activitate umană. În cadrul disciplinelor şcolare al căror obiect de studiu îl reprezintă ştiinţele. O a doua trăsătură definitorie a evaluării şcolare moderne o constituie discriminarea sa. ERŞ îşi stabileşte principii.fizică. regională şi naţională este realizată de structurile zonale. Principii ale evaluării rezultatelor şcolare: • integranţei . Educaţia muzicală. realizate de elevi: ERŞ în cadrul disciplinelor şcolare artistic-estetice (Limba şi literatura maternă. 1. La nivelul instituţiei şcolare. ERŞ este realizată de personalul educativ şi didactic. umaniste) şi al tehnologiilor (limbile. Evaluarea şcolară zonală. exacte. obiective. obiectul principal al EŞ sunt cunoştinţele. acestuia urmându-i capacităţile elevilor de percepţie/interpretare/creaţie. sunt recunoscute de conceptul educaţional modern şi ca instrumente intelectual-afective de formare/autoformare şi de evaluare/autoevaluare proprii şi elevului.evaluarea este o acţiune indispensabilă oricărei activităţi educaţionale (de predare / învăţare). regionale şi centrale prin instituţia experţilor independenţi. individualizarea şi profesionalizarea acestuia. Capacităţile de cunoaştere şi aplicare practică a cunoştinţelor reprezintă obiectul principal al EŞ în cadrul disciplinelor tehnologice. 12 .4. obiectul principal al EŞ îl constituie atitudinile elevilor faţă de operele şi fenomenele literaturii şi artei. Toate caracteristicile teleologiei-axiologiei-tehnologiei educaţiei reprezintă şi obiecte ale evaluării şcolare. În cazul ariei curriculare Educaţie artistic-estetică. în diversificarea instituţiilor. în deschiderea democratică către social şi culturalspiritual a evaluării şcolare. considerate tradiţional instrumente de influenţă didactic-educativă specifice cadrului didactic. teleologic. cunoştinţele servindu-le ca instrumente pentru formarea primelor. În curricula disciplinelor şcolare această caracteristică a tehnologiilor educaţionale este reprezentată de componenta acestora. conţinuturi şi tehnologii educaţionale proprii. la nivel epistemologic. ed. Convertirea aprecierii tradiţionale în evaluarea modernă şi centrarea acestora pe persoana celui educat răspunde în cea mai mare măsură principiilor diferenţierii şi individualizării acţiunii educative. conţinutal şi tehnologic. către conceptele şi sistemele moderne de evaluare şcolară din lume.

elaborate de educator/învăţător/profesor. în funcţie de caracteristicile subiecţilor evaluaţi şi a situaţiilor de evaluare. • eficienţa educativă. • angajării demersurilor sociale şi cultural-spirituale ale scopului evaluării.obiectivele. conţinuturile. strategiile şi metodologiile de evaluare vor fi flexibile. • axării pe standardele educaţionale. care stabileşte scopul evaluării: actul evaluativ nu se reduce la colectarea unor informaţii şi formularea unor judecăţi. stabilite de curricula şcolare. • eficienţa şcolară (a şcolii). eliminarea clişeelor la formularea rezultatelor evaluării. implicarea elevului în activitatea de evaluare (dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare). la formarea/dezvoltarea lui în ritm propriu. ci la luarea unor decizii privind adaptarea strategiilor educative la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor şi la demersurile educative sociale etc. 13 . 1. Indicatori pedagogici complementari ai ERŞ ERŞ va lua în consideraţie trei indicatori pedagogici complementari: • progresul şcolar. precum şi asupra calităţii muncii şi dezvoltării profesionale a evaluatorului (cadrului didactic. • caracterului ştiinţific al evaluării – întemeierea pe principii şi criterii validate ştiinţific. care preconizează o retroacţiune productivă a evaluării asupra formării/dezvoltării progresive a evaluatului. • centrării pe rezultat.acţiunile evaluative se vor face cu ştirea sau chiar la cererea celor evaluaţi sau a reprezentanţilor (tutorilor) acestora.5. putând a fi căpătată prin utilizarea diverselor baze de evaluare. • flexibilităţii . operativ şi în forma corespunzătoare.rezultatul evaluării nu va depinde de subiectul evaluării. stabilit prin raportarea elevului / clasei de elevi / unităţii şcolare la caracteristicile formate/dezvoltate anterior prin educaţie şi consemnate la ultima evaluare. centrarea acţiunilor de evaluare pe rezultatele pozitive şi nesancţionarea celor negative. • caracterului funcţional al ERŞ. determinată prin raportarea rezultatelor şcolare obţinute la obiectivele educaţionale generale şi specifice. • caracterului pozitiv al evaluării – orientarea ERŞ la schimbarea în pozitiv a educatului/evaluatului. şi la cele operaţionale. dar nu vor contrazice obiectivele şi conţinuturile educaţionale (=curriculare). • obiectivităţii .• centrării pe personalitatea celui evaluat (educat) – pe caracteristicile sale individuale şi de vârstă. rezultatele evaluărilor vor fi identice sau aproape identice în cazurile când diferiţi subiecţi vor examina unul şi acelaşi obiect (caracteristică) utilizând aceeaşi bază de evaluare. rezultatele evaluărilor aducându-se la cunoştinţa celor interesaţi. certificată prin raportarea rezultatelor şcolare la resursele educative ale clasei/şcolii/familiei/comunităţii/societăţii. • transparenţei . expertului în evaluare). fidelitatea acţiunilor de ERŞ.. informaţia despre obiectul evaluării va fi pertinentă. prin depăşirea stereotipurilor. luând în consideraţie orientarea în formarea sa generală şi demersurile proprii pentru formarea profesională viitoare.

sistematice şi riguroase privind realizarea obiectivelor.6. concretizate la nivelul personalităţii elevului. . . .prognostică: emite presupoziţii şi anticipă performanţele viitoare ale elevilor. serveşte la organizarea şi planificarea secvenţelor didactice următoare. 14 . reflectă obiectiv şi exact rezultatele activităţii educaţionale.1.de reglare / echilibrare (luarea de decizii în baza evaluării): reglarea predării şi învăţării. prin clarificarea ideilor şi adoptarea celor mai bune modalităţi de ameliorare şi de recuperare. deplasând intenţiile funcţionale de la obiectivele programului la efectul acestuia. concentrată asupra elevului.de supraveghere (de control sau monitorizare). Funcţiile evaluării şcolare: a) de ordin psihopedagogic: . stabilirea modificărilor care urmează a fi operate în procesul didactic-educativ. fiind complementare. prin efectuarea de verificări obiective. ameliorării sau restructurării demersului pedagogic. perfecţionare şi optimizare a activităţii.de certificare şi axiologică: atestarea la elevi a achiziţiilor şcolare. şi recunoaşterea acestora sub formă de notă/calificativ şi a documentului (certificatului) eliberat. resurse şi energii consumate).de stimulare / praxiologică: oferirea de date şi materiale. .de constatare a efectelor formării/dezvoltării pentru ameliorarea procesului de învăţământ. . de sugestii şi soluţii pentru reglarea şi autoreglarea predării-învăţării. funcţie exercitată de evaluarea normativă în timpul procesului de predare-învăţare. funcţie exercitată de evaluarea normativă (sumativă). considerate valori ale personalităţii. progresele înregistrate.de orientare şcolară şi profesională: oferă informaţii despre performanţele elevilor şi a direcţiei pe care aceştia o pot urma cu succes în concordanţă cu propriile aptitudini. în plan cognitiv.diagnostică: analizează şi marchează factorii favorabili/nefavorabili unor rezultate pozitive în învăţare. funcţie exercitată de evaluarea „iluminativă”. ia în consideraţie rezultatele înregistrate. . b) de ordin social: .de ameliorare. .motivaţională: stimulează învăţarea prin evidenţa rezultatelor oferite de realizarea operativă şi eficientă a conexiunii inverse care ajută la îmbunătăţirea demersurilor instructiv-educative. asociindu-se celei de diagnoză. afectiv şi acţional. funcţie exercitată de evaluarea formativă / reflexivă care oferă informaţii stimulative fiecărui elev pentru reechilibrarea şi reajustarea mijloacelor cognitivformative şi stăpânirea/dezvoltarea competenţelor formate. eficienţa acţiunilor (timp. .

el conştientizând că acestea îi sunt un avantaj..cunoştinţe. Criterii de evaluare autentică a rezultatelor şcolare ERŞ este recunoscută ca autentică şi validă dacă: .solicită utilizarea funcţională a cunoştinţelor disciplinare.permite o corecţie care să ia în consideraţie strategii cognitive şi metacognitive utilizate de elevi.utilizează doar corecţia erorilor mai însemnate din perspectiva formării competenţelor. elev-elev pe principii de parteneriat şi cooperare.vizează sarcini complexe: care combină trei componente .sarcina şi exigenţele sale (criterii. repere etc.include doar sarcini contextuale: acelea care ţin de un ansamblu de împrejurări ce însoţesc un eveniment.7. .nu se admit presiuni (constrângeri) vizavi de fixarea arbitrară a timpului (momentului) evaluării competenţelor. .solicită o forma de colaborare profesor-elev.contribuie la dezvoltarea competenţelor elevului. . 1. .) sunt cunoscute până la situaţia de evaluare. 15 .de orientare / predictivă: orientarea şcolară şi profesională sau/şi selectarea elevilor pentru anumite activităţi de învăţare/educative sau/şi pentru anumite instituţii de învăţământ. gândire de nivel superior şi lucrarea elevului. . . . . funcţie exercitată de evaluarea normativă (predictivă).

localitate şi societate şi asupra organizări corecte a activităţii instituţiei educative/sistemului naţional de învăţământ.II. legi şi legităţi. vor argumenta prognoza evoluţiei ulterioare a educaţilor / instituţiei educative / câmpului educaţional contingent / sistemului naţional de învăţământ. reguli.monitorizarea standardelor educaţionale. familiale). COMPONENTELE STRUCTURALE ALE ERŞ 2. texte (literare/nonliterare/didactice). politice. Obiectivele generale ale ERŞ Subiecţii evaluării . norme. conforme obiectivelor şi finalităţilor educaţionale şi reprezentative standardelor educaţionale. teorii. . experţii independenţi şi instituţiile speciale acreditate pentru reglarea calităţii educaţiei realizează ERŞ pentru: .determinarea calităţii învăţământului naţional. teoreme. .2.stabilirea şi conştientizarea problemelor din unitatea şcolară / comunitatea locală /sistemul de învăţământ. administrative. . reprezintă valori ale educaţiei şi sunt definite ca valori-instrumente ale educaţiei. idei. 2. obiectivă. ortograme. Conţinuturile ERŞ. corectă şi clară a educaţilor şi personalului educativ. Unitatea de conţinut selectată/elaborată pentru probele de evaluare şcolară sau tema testului va răspunde cerinţelor: 16 .1. soluţionarea cărora să inducă efecte benefice asupra educaţilor. pentru elaborarea rapoartelor oficiale despre starea calitativă a instituţiei/sistemului naţional de învăţământ. . formule. Conţinuturile ERŞ reprezintă unităţi didactice special selectate/construite. cu sistemele de activitate ale elevilor. cadrelor didactice. Deşi sunt definite ca speciale. care servesc în calitate de materii-instrumente ale evaluării performanţelor şcolare. . principii. probleme. exerciţii.influenţarea evoluţiei sistemului de evaluare. părinţilor şi societăţii asupra performanţelor şcolare ale elevilor/unităţii educative/sistemului naţional de învăţământ. etc. .fundamentarea şi corectitudinea deciziilor luate: în baza informaţiilor relevante şi pe criterii ştiinţifice adecvate situaţiilor educaţionale. conţinuturile ERŞ nu trebuie însă să fie diferite ca informaţie şi structură de unităţile de conţinut studiate la clasă: litere/alte semne. .certificarea nivelului de competenţe ale elevilor la finele treptelor de şcolaritate. concepte.formarea competenţei de autoevaluare – educaţilor. prin introducerea sistematică şi selectivă în el a unor date de evaluare în scopul diminuării efectelor laterale ale intervenţiilor nedorite (sociale. climatului din instituţie. de rând cu obiectivele şi conţinuturile predării-învăţării.informarea sistematică.personalul didactic. cuvinte. managerilor şcolari.

artele plastice.caracterului dinamic al evaluării: evaluarea va stabili progresul/regresul în formarea / dezvoltarea de competenţe. . .racordării obiectivelor de evaluare la obiectivele şi standardele educaţionale. tehnici. ed. • va fi unitară sub aspect didactic (va reprezenta o entitate ştiinţifică/artistică/tehnologică şi un sistem de învăţare/formare). . tehnologii. combinarea şi aplicarea unor metodologii speciale: principii. • va fi conformă obiectivelor şi conţinuturilor educaţionale.fizică. fiecare notă reflectând un anumit nivel de pregătire. valorificând limbajul de cunoaştere al acestora.corespunderii acţiunilor de evaluare tipului de cunoaştere specific disciplinei şcolare şi limbajelor de cunoaştere ale acesteia. 2. 2. forme.3. Principii de metodologie a ERŞ: . Metodologia (tehnologia) ERŞ Evaluarea rezultatelor şcolare se realizează pe principii specifice. va încuraja progresul în instruire şi educaţie. . b. empiric-tehnologică (pentru disciplinele cu caracter tehnologic: limbile.tehnologică). 17 . strategii. prin selectarea.caracterului strict pozitiv al evaluării: la evaluările normative nu se vor pune note negative.care să solicite o abordare originală a cunoştinţelor şi capacităţilor deja formate.3.corelării conţinuturilor de evaluare cu conţinuturile de predare-învăţare.). unitatea de conţinut selectată/construită poate să întrunească caracteristici a două sau chiar trei tipuri de cunoaştere (de ex. elevii vor fi fost instruiţi cum să-şi formeze anumite competenţe prin tipul respectiv de unitate de conţinut. orientărilor şcolare şi profesionale ale elevilor.• va fi conformă tipului de cunoaştere specific disciplinei şcolare: ştiinţifică (ştiinţe ale naturii/exacte/socio-umane). • tipul de informaţie conţinut va fi cunoscut elevilor de la orele de clasă. • va fi implicit educativă pozitiv. artistică (literatura. eseul la LLR). • se va încadra în sistemul de activitate didactică (deja format) al elevilor: a. • unităţile de conţinut aplicate pentru evaluarea creativităţii elevilor vor conţine cel puţin un element nestandard . • va fi reprezentativă şi semnificativă competenţelor formate şi unităţilor de conţinut studiate. • va fi conformă intereselor şi aşteptărilor de cunoaştere. elevii vor fi fost instruiţi cum să valorifice un tip asemănător de unitate de conţinut.1.. coregrafia. informatica. metode. muzica. procedee. dacă obiectivul/obiectivele evaluării prevăd acest lucru. etc. ed. • va fi reprezentativă obiectivului/obiectivelor evaluării.

. .raţionării şi proporţionării timpului acordat evaluării: reducerea raţională a timpului pentru evaluarea normativă şi mărirea raţională a timpului pentru evaluarea formativă. metode: observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. investigaţia. . . referatul (pentru identificarea unor elemente de performanţă ale elevilor). se vor relaţiona performanţele individuale cu caracteristici individuale. dosarul de învăţare (portofoliul). al doilea – în creştere. Tipurile şi formele de evaluare. şcolare şi sociale. metoda RAI (Răspunde. itemi nestructuraţi sau structuraţi. de la 1 la 10. sunt: 1.calificative: excelent. b) în clasele VII-XII – note.validării ştiinţifice. hărţile conceptuale. metoda CSE (Cine sunt eu?). proiectul. studiul de caz. în funcţie de criteriile alese. • Se interzice evaluarea copiilor la intrare în clasa întâi. . etc.. instrumente: fişa de evaluare. După scopul urmărit: . satisfăcător. 2.3. . 2. praxiologice şi social-educative a instrumentelor de evaluare. foarte bine. în scopul selectării acestora.IEA). grila de evaluare / autoevaluare (pentru înregistrarea progresului elevului). • În evaluarea formativă nu se vor acorda note.formatoare (realizată dinspre subiectul formator). fiecare notă marcând succesul elevului la disciplina şcolară. se vor pune în relaţie rezultatele evaluărilor la diferite niveluri de clasă pentru a observa progresul elevilor în formarea competenţelor. . care vizează anumite competenţe-sinteză) etc.integralizării evaluării şcolare naţionale în sistemul mondial de evaluare şcolară (prin Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Randamentului şcolar . După subiectul evaluării: 18 ..raţionării şi proporţionării evaluării randamentului şcolar şi a evaluării progresului şcolar: primul va fi în scădere. metoda determinării valorilor elevului. bine. interoghează). .formativă (realizată dinspre subiectul format).unităţii acţiunii de evaluare şi celei didactic-educative. • În evaluarea normativă se vor acorda: a) în clsele I-VI . . testul docimologic de generaţie nouă (cu sarcini complexe.sporirii cotei metodelor şi instrumentelor active şi interactive de evaluare (fără a diminua rolul celor tradiţionale). la o anumită etapă.normativă (de control). evaluarea asistată de calculator.unităţii evaluării normative şi celei formative: acestea vor fi centrate pe aceleaşi competenţe şi standarde educaţionale.corelării acţiunilor de evaluare sistemului de activitate de învăţare al elevilor în cadrul disciplinei date. aruncă.2. • Nu se vor realiza evaluări normative pe parcursul clasei întâi. jurnalul reflexiv..

.evaluarea procesului de învăţare: atât a achiziţiilor cât şi a procesului în sine. După funcţia dominantă îndeplinită: .evaluarea a ceea ce s-a învăţat în şcoală sau a ceea ce s-a învăţat în afara şcolii.autoevaluare.orală/scrisă/practică. permite atât profesorului. consensuală.statică/dinamică (procesuală). După modul de realizare: .evaluarea performanţelor. şi o diagnoză etiologică. . .evaluarea externă. învăţătorul sau profesorul clasei/grupei). care relevă cauzele ce au generat neajunsurile constatate. prin care se urmăreşte prognozarea gradului în care elevii/studenţii vor putea să răspundă pe viitor unui program de instruire.de certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi. După modul de integrare a evaluării în procesul didactic-educativ: . . cât şi elevului să-şi formeze o reprezentare cât mai corectă posibil asupra situaţiei existente şi asupra cerinţelor cărora urmează să le răspundă. 3.de orientare şcolară şi profesională. realizată de o altă persoană /instituţie . . . efectuată de subiectul însuşi asupra propriului progres. 5. 19 . .Evaluare iniţială. . 4.de comunicare a rezultatelor. . realizate individual.evaluare internă.predictivă.. . . .de constatare şi verificare a rezultatelor. în grup sau de către grup. b) asigurarea continuităţii în asimilarea unui conţinut.de selecţie. realizată la începutul demersurilor instructiv-educative.alta decât cea care a asigurat derularea predării şi învăţării.directă/indirectă.participativă. . pentru a stabili nivelul la care se situează elevii.de clasificare. .diagnostică: se realizează o diagnoză descriptivă.inclusivă/diferenţiată/polivalentă. dialogală. După obiectul evaluării: . 6. care constă în localizarea lacunelor şi erorilor în cunoştinţe şi abilităţi dar şi a “punctelor forte”..uniformă/multiculturală. . . întreprinsă de aceeaşi persoană /instituţie care este direct implicată şi a condus activitatea de învăţare (de ex. Necesitatea realizării evaluării iniţiale este determinată de: a) existenţa unei eterogenităţi în ceea ce priveşte pregătirea elevilor.

bazată pe observarea activităţii elevilor. Evaluările psihologice vizează aptitudinea subiectului de a învăţa. cu aplicarea unor criterii de apreciere unitară (examen unic). aptitudini. partenerii angajaţi în proces fiind conştienţi de importanţa demersurilor de verificare şi apreciere întreprinse. .evaluarea în domeniul socio-afectiv: atitudini. adică ceea ce poate să facă. . într-un cadru instituţionalizat specializat şi reprezentativ (evaluări naţionale.Evaluare formativă sau dinamică (curentă)3. deprinderi. După ştiinţa aplicată în evaluare: . care presupune elaborarea şi aplicarea unor probe. se realizează prin evaluări formative (cvasi)continue şi evaluări punctuale sumative.Evaluarea normativă (sumativă sau finală). 10. . . . permite a înţelege modalităţile de învăţare ale elevului. ceea ce ştiu să facă şi ce capacităţi şi trăsături şi-au format.evaluare specifică. se desfăşoară din exterior (în raport cu clasa de elevi). excluzînd examenele de admitere. treaptă de şcolaritate). După domeniu: . 7. în scopul stabilirii nivelului de formare/dezvoltare a unor competenţe.evaluarea în domeniul cognitiv: cunoştinţe. organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia. care însoţeşte întregul parcurs didactic-educativ. privind funcţiile psihice implicate în activitatea de învăţare. . vizând în esenţă ceea ce subiecţii au asimilat. 9.c) nevoia de a anticipa un proces de predare-învăţare adecvat posibilităţilor de învăţare ale elevilor. evaluări la decizia consiliului profesoral/al direcţiei unităţii de învăţământ).evaluarea preponderent psihologică.evaluarea preponderent pedagogică. 3 Orice tip de evaluare are şi valoare formativă. realizată în condiţii special create.evaluarea de sistem: accentul se pune pe sistemul în care se desfăşoară procesul de învăţământ. După situaţiile de evaluare: . realizată la sfârşitul unei perioade mari de învăţământ (semestru. • La sfârşitul treptelor de şcolaritate (primară. După accentul pus pe proces sau pe sistem: . repararea greşelilor şi obstacolelor de învăţare. 8.evaluarea în domeniul psihomotor: capacităţi. evaluări naţionale pe eşantion reprezentativ. după însuşirea unei unităţi mari de conţinut. secundară. .evaluare realizată în circumstanţe obişnuite.evaluarea de proces: se referă la performanţele elevilor/studenţilor. însă evaluarea curentă este întâi de toate formativă. 20 . liceală) se preconizează instituirea evaluării sumative finale/ examenelor de absolvire cu caracter extern. an.

După capacitatea de cuantificare a rezultatelor: . .conducătorului instituţiei.. .pentru îmbunătăţirea metodelor.3. • realizarea retroacţiunii educative.celor evaluaţi.evaluare calitativă: la care rezultatele nu pot fi măsurate prin cuantificare. mijloacelor şi strategiilor de evaluare. . . capacităţi.pentru identificarea deficienţelor sau disfuncţionalităţilor şi elaborarea strategiilor corective.pentru a cunoaşte performanţele şi progresele. . Strategiile de ERŞ: • mobilizarea unor ansambluri de resurse de formare/dezvoltare a personalităţii elevului: cunoştinţe.evaluare cantitativă: rezultatele sunt cuantificabile în funcţie de un punctaj. metode şi tehnici de ERŞ A. automatisme.pentru îmbunătăţirea instrumentelor de evaluare.celor care realizează o anumită selecţie (angajări) etc.3.4. experienţe. .pentru îmbunătăţirea performanţelor celor evaluaţi. atitudini. . . . . 12.pentru optimizarea demersurilor realizate atât în învăţare cât şi în predare şi evaluare. • Punctul terminus al evaluării trebuie să aibă în vedere răspunsuri la întrebarea Cum îmbunătăţim mai departe activitatea? 2. . scheme.pentru a cunoaşte care este stadiul de pornire şi cum se poate acţiona pe mai departe. .pentru corectarea rezultatelor. 21 . . . .pentru a elabora programe compensatorii în cazul rezultatelor nesatisfăcătoare şi a programelor de progres etc.3. După criteriul istoricitate: tradiţională/modernă.factorilor de decizie.pentru formarea deprinderilor de autoevaluare. 2.celui care realizează evaluarea. Finalităţile ERŞ răspund la întrebările: Cui foloseşte evaluarea? .pentru certificarea nivelului de cunoştinţe şi a competenţelor de bază ale elevilor la finele unor trepte de şcolaritate. Strategii.11.pentru realizarea unei selecţii. . • realizarea interacţiunii subiecţilor şi factorilor educaţiei. şi De ce evaluăm? .

. aprecierea răspunsurilor/lucrărilor. • stabilirea liniilor de convergenţă între formarea-dezvoltarea generală a elevilor şi dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. . aruncă. discuţia (pentru atingerea consensului). etc.cu ajutorul mijloacelor de învăţământ. audierea (expunerii).tehnici de evaluare informală: tehnica întrebărilor şi răspunsurilor. evaluarea reciprocă. . certificarea. • marcarea punctelor nevralgice ale procesului instructiv-educativ. al calculatorului. testul docimologic. polemica. tehnica răspunsului scurt. dosarul de învăţare (portofoliul). tehnica eseului. . disputa (dezbaterea). tehnica sondajului de opinii.prin probe orale.. . • asigurarea unui cadru educaţional propice orientării şcolare şi profesionale a elevilor. . aprecierea. Au menirea de a declanşa şi a orienta obţinerea unor informaţi (răspunsuri) în corespundere cu obiectivele stabilite şi sunt de două tipuri: . sancţionarea etc. metoda CSE (Cine sunt eu?).prin teste. tehnica perechilor. . . Tehnicile de evaluare sunt legate de instrumentele de evaluare. interoghează). tehnici de tip rezolvare de probleme.prin probe practice. metoda RAI (Răspunde. jurnalul reflexiv.prin proiect etc. . . metode statistice de evaluare.prin hărţi conceptuale. studiul de caz. B. tehnica întrebărilor structurate. metoda determinării valorilor elevului.prin portofoliu. • reglementarea raportului profesor-elev. . tehnica dialogului.prin investigaţii. măsurarea. tehnica rearanjării (ordonării).• modernizarea acţiunilor de influenţă educativă prin folosirea datelor obţinute prin evaluare. .prin jurnalul reflexiv.inclusiv. examinarea răspunsurilor / lucrărilor. moderne: investigaţia. C. Metodele de ERŞ răspund la întrebarea: Cum evaluăm? .prin examinări curente. evaluarea asistată de calculator. certificarea .prin examene.tehnici de evaluare formală: tehnica alegerii duale. proiectul.prin fişe de activitate personală . tehnica prezentării orale. la tablă). . . Metodele de evaluare sunt: tradiţionale: controlul. observarea.prin studii de caz. .prin observarea curentă a comportamentului. interogarea orală (de pe loc.prin probe scrise. tehnica alegerii multiple. încurajarea. 22 . hărţile conceptuale. tehnica interviului formal.

în baza unor indicatori (bareme etc. formulate în termeni de competenţă (referenţiale de evaluare).obiectivele curriculare (ansamblul lor). Informaţiile de constatare pot fi colectate prin: .5. prin care se va determina prin ce fel de decizii se vor folosi rezultatele.Profesorul şcolar îşi va crea sistemul metodologic propriu de evaluare şi va desfăşura evaluarea continuă a rezultatelor şcolare prin: . de pregătire. pregătirea psihologică a subiecţilor evaluării (elevi. 2.evaluări normative a unor competenţe şcolare complexe şi evaluări de bilanţ .. Etapele de realizare a evaluării şcolare Procesul evaluării reprezintă o succesiune a următoarelor etape: de concepere şi proiectare. definirea informaţiilor ce trebuie colectate în procesul evaluării (de constatare şi cele de referinţă).3.datele (norma) individuală (rezultatele precedente ale elevului). Informaţiile de referinţă servesc pentru a descrie cum trebuie să fie obiectul evaluat. prin observare. examenul etc. se va lărgi utilizarea instrumentelor moderne de evaluare: testul docimologic. Etapa de concepere şi proiectare: formularea scopului.datele (normele) statistice (de ex. . efectele observabile ale evaluării. prin verificare.. 2. media clasei). dictările. de reflecţie.citirea răspunsurilor în scris. 23 . .observarea comportamentului elevului sau a produselor realizate.anuale sau la sfârşitul treptei şcolare – a tuturor competenţelor proiectate a fi formate. . şi evaluări suspendate. de utilizare / explorare.6. . De rând cu chestionarul clasic (scris. . • Se va urmări stabilirea unui echilibru în alcătuirea probelor de evaluare vizând sarcini complexe şi sarcini simple. cadre didactice). Informaţii de referinţă sunt: . Etapa de realizare: are loc realizarea propriu zisă a evaluării. . şi a obiectului evaluării. lucrările de control. oral). proiectul. .evaluări formative: evaluări imediate.audierea expunerii (vorbirii) orale. extemporalul. iar informaţiile de constatare – cum este obiectul evaluării. familiarizarea subiecţilor evaluării cu obiectivele şi criteriile de evaluare. de realizare.standardele educaţionale. prin care se va alege între procesul de achiziţie a cunoştinţelor (evaluare în ajutorul învăţării) şi produsul învăţării. teza etc. eseul.reexaminarea datelor existente / rezultatele evaluărilor precedente. măsurarea.3. portofoliul.). Instrumentele de ERŞ. Etapa de pregătire: elaborarea/selectarea instrumentelor de evaluare.

pe independenţa şi concurenţa loială a experţilor şi instituţiilor de evaluare. SNERŞ răspunde principiilor evaluării şcolare moderne şi se compune din agenţii (subiecţii) evaluării. instituţia de acreditare a subiecţilor şi rezultatelor evaluării.mat. instituţia coordonatoare a evaluării şcolare la scară naţională.-ed. obiectul evaluării.mat. Evaluarea şcolară Evaluarea curriculu mului: . etc.edificii . 1). pe libertatea şi iniţiativa evaluatorilor principali – cadrele didactice. Cadrele didactice sunt acreditate să realizeze evaluarea şcolară prin calificarea profesională.evaluare Evaluarea instituţiei de învăţământ: .Etapa de utilizare / explorare a datelor: organizarea şi interpretarea datelor. Evaluarea personalului didactic . activitatea sa este coordonată în mod democratic de un consiliu naţional al experţilor în domeniu. rezultatele evaluării.dotare teh. personalului didactic. normativă (experţii independenţi şi instituţiile acreditate).: . . . Subiecţii evaluării realizează evaluarea internă. funcţionarea sa este asigurată instituţional de către ministerul de resort.managem. direcţiile raionale de învăţământ şi instituţiile şcolare.metodologii .ghid.2) este descentralizat şi democratic. formularea unei judecăţi de valoare.profesori Evaluarea rezultatelor şcolare Evaluarea procesului instr. . . didac. SISTEMUL NAŢIONAL DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLARE Evaluarea rezultatelor şcolare este subsistemul central al sistemului de evaluare în învăţământul general (evaluarea curriculumului.programe . III. etc.învăţători .educatori . deoarece evaluările în celelalte subsisteme utilizează date. Figura 1.curricula . procesului didactic-educativ.activităţi . formativă şi normativă.did.mat. se întemeiază pe politicile educaţionale ale statului şi pe demersul educaţional modern. instituţiei de învăţământ). met. recomandări şi decizii obţinute/elaborate prin evaluarea rezultatelor şcolare (Fig.proces educ. informaţii.manuale . a rezultatelor şcolare (cadrele didactice) şi externă. Evaluarea rezultatelor şcolare – componentă principală în sistemul evaluării şcolare Sistemul naţional de evaluare a rezultatelor şcolare (Fig. este ierarhizat dinspre rezultatele evaluării şcolare. 24 . luarea deciziei. Etapa de reflecţie: examinarea eficacităţii etapelor precedente în scopul perfecţionării evaluărilor ulterioare.

procesului instructiv-educativ. onorifice. recomandări. trăsăturile şi comportamentele Elevului Rezultatele evaluării: date. procesului instructiv-educativ. acreditaţi în modul stabilit cu această competenţă de către Agenţia de Evaluare şi Examinare. care îi certifică pentru evaluarea anumitor obiecte de evaluare. ale instituţiilor de cercetare (centre. laboratoare) ale universităţilor. titlurilor ştiinţifice. a curricula. laboratoare. la propunerea experţilor înşişi sau la decizia Consiliului NEŞ. caracteristici.Experţii independenţi sunt specialişti în domeniul evaluării şcolare. a publicaţiilor şi experienţelor educaţionale. prezentate în AEE. Realizează evaluarea externă (normativă) a rezultatelor şcolare. grupuri de creaţie) sau ale ONG-urilor. 25 . a curricula. Subiecţii evaluării Cadre didactice şcolare Instituţii specializate acreditate Experţi independenţi acreditaţi Metodologii şi instrumente de evaluare Obiectul evaluării: competenţele. sinteze. Sistemul naţional de evaluare a rezultatelor şcolare Experţii independenţi realizează evaluarea externă a rezultatelor şcolare. didactice. precum şi. acreditate pentru această activitate de către AEE.de unii singuri sau asociaţi în echipe cu alţi experţi. decizii Instituţia de acreditare a subiecţilor şi rezultatelor evaluării: Agenţia de Evaluare şi Examinare Instituţia coordonatoare a evaluării şcolare: Consiliul Naţional pentru Evaluarea Şcolară Figura 2. în baza studiilor. instituţiilor şcolare. mai ales. în baza programelor de evaluare. instituţiilor şcolare . Instituţiile speciale acreditate sunt subdiviziuni (catedre.

.monitorizează activitatea de evaluare externă a experţilor şi instituţiilor speciale.editează rapoarte.calitatea de expert independent/instituţie specială de evaluare. rezultatele evaluărilor şcolare. date statistice.documentele normative ale evaluării şcolare. senatelor universitare. Administrarea activităţilor de pregătire şi desfăşurare a evaluărilor zonale şi naţionale. luată de comun acord cu părinţii şi administraţia publică locală. prin instituţia de experţi.NEŞ cu privire la evaluare. zonală şi naţională. la propunerea consiliilor ştiinţifice.validează. zonale şi naţionale. . . . AEE: . sau structurilor manageriale raionale şi centrale ale învăţământului. experţii independenţi şi instituţiile speciale de evaluare şcolară. . cu drepturi consultative în luarea deciziilor cu privire la evaluarea şcolară. modalităţi. Agenţia de Evaluare şi Examinare este o instituţie publică şi funcţionează prin cooptarea în bază de concurs a experţilor.acreditează programele de evaluare.NEŞ examinează şi recomandă MET/Guvernului pentru aprobare: . . Con. direcţiilor de învăţământ. materiale statistice şi metodologice cu privire la evaluarea şcolară.elaborează testele de evaluare normativă externă. . forme. Consiliul Naţional pentru Evaluarea Şcolară este o instituţie de experţi afiliată MET. de examinare a rezultatelor acestora şi de certificare a evaluărilor normative la sfârşit de treaptă şcolară este realizată de Agenţia de Evaluare şi Examinare. materiale.conceptualizează evaluarea şcolară. din cei mai buni specialişti în domeniu. grafice şi termenele evaluării şcolare normative externe. pe un termen de 4 ani. .Decizia pentru evaluarea externă poate aparţine instituţiei şcolare.desfăşoară activităţi de implementare a conceptelor de evaluare. zonală şi naţională. de explicare şi promovare a actelor normative şi deciziilor Con. Se constituie prin ordinul ministrului educaţiei/Hotărîrii Guvernului. etape. zonală şi naţională. 26 . consiliilor pedagogice şi a experţilor independenţi. programe şi teste de evaluare normativă externă.rapoarte. .tipuri. instituţie publică afiliată MET/Guvernului.echipele de evaluare normativă externă. .

Instituţiile de învăţământ pot efectua evaluări normative şi formative neprevăzute de cadrul normativ oficial. 2. Fondurile necesare evaluării externe sunt alocate AEE. 6. 3. Experţii independenţi. Guvernul R. Sistemul naţional de evaluare a rezultatelor şcolare funcţionează cu finanţare integrală de la buget. pentru participare la evaluările şcolare. sunt remuneraţi diferenţiat. FINANŢAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLARE (principii generale) 1. cu sprijinul financiar al administraţiei publice locale şi al sponsorilor. Fondurile necesare evaluării interne sunt alocate instituţiilor de învăţământ. DR/MÎTS. 4.Moldova repartizează fondurile necesare activităţii de evaluare externă AEE şi direcţiilor raionale de învăţământ. în bază de contract individual şi în funcţie de calificarea şi experienţele profesionale ale acestora.IV. 5. 27 . AEE remunerează activităţile realizate de instituţiile specializate în bază de contract între două persoane juridice 7.