You are on page 1of 20

Evaluarea statusului nutritional

Defini!ie

Anamneza ( | )

Aprecierea stdrii de nutrilie reprezintS:
-evaluarea statusului nutrltional
-evaluarea necesarului de nutrien!i
gi se bazeazd pe informafiile oblinute prin:
-anamnezd
-anchetd alimentard
-examen clinic general
-mdsurdtori antropometrice
-teste de laborator

Trebuie sd cuprindi informafii
referitoare la:
-comportamentul alimentar, atitudinea
fa{i de alimente, preferin[e alimentare
-obiceiuri alimentare tradilionale gi sau
religioase
-regimuri alimentare particulare
-numdrul gi orarul meselor
-posi bil it5!ile financiare

Anamneza ( Il

Ancheta alimentard

)

-nivelul de activitate fizicd
-modificarea apetitulu i
-modifi cdrile greutd[ii corporale
-afec[iuni dentare sau tulburSri
digestive: greald, vdrsdturi, diaree
-alergii alimentare

Obiectivele anchetei
alimentare

ingestiei calorice gi nutritive
medii pe o anumitd perioadd de timp

- -este metoda prin care se determind
aportul caloric Ai nutritiv individual

- -poate avea o largd accesibilitate
- -informa[iile oblinute pot fi relative

Metodele de realizare a anchetei
alimentare
1 .alcituirea jurnalului alimentar
enumerarea felurilor gi cantitdlilor de
alimente gi Iichide consumate in cursul
unei zile 24ore
-zi de lucru

-zi liberd
modului de preparare al
(metodelor de gastrotehnie)

-zi specialS aniversdri,

deplasiri

2.Chestionarul alimentar

Examenul clinic general

-chestionarul alimentar cu intrebdri
standard gi rdspunsuri scurte
-chestionarul de frecven[5 alimentard
pentru controlul incrucigat: pacientul
este intrebat despre frecven[a cu care
consumd anumite grupe de alimente
pe o perioadd de timp (o zi, o
sdptdmind sau o lunS)

-aprecierea lesutului adipos subcutanat

-

Mdsu

ritori antropometrice

-mdsurarea greutdlii 9i aprecierea:
greutdtii ideale
greut5lii relative
-calculul indicelui de masd corporald
-procentul de modificare a greutdlii
-mdsurarea pliului cutanat
-mdsurarea circumferin!ei bralului, taliei gi

-determinarea masei musculare
-prezenla edemelor gi a ascitei
-aprecierea stdrii de hidratare

Greutatea ideald

-calculul raportului talie gold

=este greutatea care asigurd speranfa
de viald maximd
-se calculeazi astfel:
-pentru copii:-cu formula G = I + (2xV)
G=greutatea idealS
V=vArsta
-se preia din tabelele
pediatrice

Greutatea idealS

Greutatea relativd

goldului

.

-pentru adulli -cu formula Broca:
= i-tOO, unde G = greutatea ideati(kg) 9i
l= indl{imea (cm)
-cu formula Societitii Americane de

g

Asiguriri:
G=50+ 0,75 1i.tSO1+11V-ZO)/41 , unde:
G= greutatea(kg)
i= indtlimea (cm)
V=vArsta(ani)
Pentru femei rezultatul se inmultegte cu 0,9

Formule:

relativd = G actuali / G idealS x 100
O greutate relativd mai mare de 120%
este consideratd obezitate
normali = G ideald +l- 10%
exces ponderal mai mare de 20Yo se
incadreazd in obezitate

/ \ bra[ului -se realizeazd la nivelul bra!ului t*t /\ 1i ui "ll#. / tr.lndicele de masi corporali Pentru a afla starea de nutrilie a pacientului se poate calcula indicele de masd corporald cu formula : IMC = G/i.rn . op& HMd: . subscapular gi suprailiac -cel mai frecvent este folosit pliul cutanat tricipital.Jr-jt I'"* \ L.9 -obez gEdul 'l dace IMC este intre 30-34.9 -obez grad 2 dace IMC este intre 35-39.4C este peste 40 retarea modificdrii Procentul de modificare a greutelii -se folosegte dacd anamneza a decelat o pierdere ponderala recente -formuld: (G uzualS.5-24.9 -obez gmd 3 dace lN. (kg/m') Q=greutatea (kg) i= indllimea (m) Se considere ce pacientul este : -subponderal daca IMC este sub 18.ll\ l..5 -nomopondeml daci IMC este intre 18.5 cm la bdrbati \| .6 cm la femei 32+1. ' L$ ^\t$oq[ AFriG. t er D!R\N *ffidi jumitilii l]tu ll rcr." cu mLl rlru& cu M s F6t ${[ -valorile medii se incadreazd intre: 28+l.dd ei r Fr b rrt*.*n*u-jJ! i o*. tricipital.JI 1i i . care are valori normale sub 3 cm la femei gisub 2 cm la bdrbati Mdsu rarea circumferi ntei /C' tf *.i tum fla$ArI wJurE Dr L\r\ rr $i...9 -supmpondeml dacd IMC este intre 25-29.G actuali)/ G uzuali x 100 Mdsurarea pliului cutanat -evalueazi grSsimea subcutanatS a organismului -se poate realiza la nivelbicipital.

Mg. procentual. -retenlia hidricd &{rs*rarr** rircmferintei abd*sninill* re fnce h jumgl:toa di*lanlei intre r*bodul co:tal gi creasb ili*ca sup*rioari.rezonanta magneticd nucleari .tomografia computerizatd 4. la nir*iul liriiei axilare rre<lii. -dozarea glicemiei 9i efectuarea dupd caz a testului oral de tolerantd la glucozd . Na. corelatS cu un risc cardiovascular ridicat Analiza compoziliei corporale . -dozarea acidului uric gi creatininei . albuminei serice gi urinare . -dozarea proteinelor totale. -vizeazd: .densitometria hidrostatici 2.88 la femei 1 la birbali se consideri o repartilie de tip android (de tip abdominal) a gr6simii. Cl. topografic . -determinarea hemoleucogramei Metodele paraclinice de evaluare a lesutului adipos - - -sunt mai laborioase -folosite in scop de cercetare sau pentru monitorizarea pacientilor aflati intr-un program de modificare a greutdlii' 1 . la jumitatea distanlei dintre rebordul costal gi creasta iliacd -se definegte ca perimetrul abdominal (Pa) -apreciazd adipozitatea visceralS -valorile normale sunt: -sub 80 cm la femei -sub 94 cm la birbati Mdsu rarea circumferi ntei goldului - - -se realizeazd la nivelul marelui trohanter -cu pacientul in pozi{ie ridicati -se poate calcula astfel raportul talie / gold -pentru o valoare mai mare decdt: 0.impedan!a bioelectricd 3. -masa musculard . -dozarea sericd de Ca.Mdsurarea circumferin[ei taliei -se realizeazi cu pacientul in pozi{ie ridicatd. -determinarea profilului lipidic . K. -masa grasS: cantitativ. la *llr.itul rmui expir n*rmal. Evaluarea biochimicd . Fe .

.Concluzii . . Aceastd acfiune permite ulterior implementarea unor masuri igieno-dietetice gi/sau terapeutice pentru corectarea acestor dezechilibre. Evaluarea statusului nutrilional se realizeazf cu scopul de a determina in timp util aparilia unui dezechilibru (fie in exces. fie in deficit) in raport cu starea de nutrilie optimd.

Malnutritia este diminuarea progresivS a masei slabe a organismuluimalnutritia proteicd.#i . c6t gi a tesutului adipos. pegte. lapte. smantana -se vor evita glucidele sub form5 de dulciuri concentrate sau legume cu celuloz5 dur5 Necesarul caloric r Se pornegte de la calculul nr. de calorii r . Definitie *k :EE---_--_*__: . Ratia proteicd se cregte cu 59 la 2 zile.Dieta in malnutritie . consumate anterior de pacient evaluate prin anchet6 alimentar5 9i se adaug6 in dietS c6te 500 kcal la interval de 3-4 zile. In fundie de gradul de severitate: I : malnutritie ugoari cu sc5dere -gradul ponderalS -gradul II: malnutritie moderati cu sc5dere ponderalS gi modificSri biochimice -gradul III: malnutritie severi cu semne clinice sugestive Principiile dietetice malnutritie Tn -realimenhrea pacientului trebuie sd fie -absorbtie deficitard -necesar crescut *progresivE *adaptat5 calitativ gi cantitativ *testat6 sub aspectul tolerantei -cantitatea initialS de alimente trebuie sE fie cu putin mai mare dec6t cea consumati anterior de pacient -calea de administrare oralS va fi cea preferatS Realimentarea -va cuprinde initial proteine cu valoare biologic5 ridicat5 din carne. urmare a unui dezechilibru intre aportul 9i consumul energetic Cauze de malnutritie .malnutritia caloricS. oud -lipide sub form5 proasp5t5 unt. . in final va trebui sE ajungem la 2500-3500 kcal gi 120-150 g proteine pe zi.

nazogastric5 sau parenteralH .7 -trebuie sd cuprind5 alimente: xcu volum redus xapetisant prezentate *corespunz5toare organoleptic xcare sH nu neceslte o masticatie sau o digestie laborioasE -calea de administrare: oral5.

Gastritele pot fi acute sau cronice gi pot avea etiologii variate.5 g/kg corp in hepatite alcoolice in funclie de evolutie. .repausul la pat obligatoriu in faza acutd . Dacd in trecut pacienlilor diagnosticali cu ulcer li se impunea un regim de via{d gi o alimentalie foarte restrictivS. . REGULI GENERALE DE DIETOTERAPIE iN HEPATITE .e pirozis gi regurgitalii actoe.Dieta in afectiunile stomacului Gastrita reorezintd o afectiune a stomacului caract'erizatd pri ntr-o'i nfla malie a mucoasei acestuta ( gastros = stomac Ai ita = inflamalie). ardeiul iute.2 g/kgcorp in hepatite necomplicate 1. purt6nd denumirea de hepatite satelite.asigurarea necesarului caloric de 30-35 kcal/kg corp/zi Hepatitele pot apdrea in cursul patologiei altor afectiuni.8-7. cu respectarea principiilor de bazd enunlate -individualizarea regimului alimentar. ceaiul negru.interzicerea consumului de alcool . in prezent se tinde spre: -normalizarea dietei. muriturile. siropurile.dulciurile concentrate respectiv bomboanele.condimentele. ciocolata.alimentele pr.legumele bogate in celulozd duri ca ceapa sau leguminoasele uscate. Dieta in afectiunile hepatice Hepatitele sunt afecliunile inflamatorii ale ficatului.bAuturile iritante: cafeaua. mustarul.mezelurile 9i conservele. prdjiturile. Bolnavii oot acuza frecvent dureri in zona epigastribd. . alcoolice.aportul de proteine: 0. fiind necesare minim 3 mese pe zi -vor fi moderate cantitativ pentru a se evita distensia gastricd -se va evita excesul de cafea qi de alcool -se va abandona fumatul -se vor evita biuturile carbogazoase -mesele vor fi servite intr-o atmosferd destins5. lindnd cont de faptul cd pacientul i$i va selecta alimentele pe care le tolereazd gi le va exclude pe cele care ii provoace tulburiri digestive.crularea zaharat funciiilor digestive prin regim lacto-hidro . . insolite d. . Vor fi interzise alimente ca: . alcoolul -orice aliment prea sdrat sau conservat in sare. .diminuarea aportului lipidic sub 30% .jite sau preparate cu rantag. carnea grasi de porc sau vanaU . dulceturile. piperul. acestea pot fi acute sau crontce. relaxatd. Regulile generale de dietoterapie in gastrit5 gi boala ulceroasS: -mesele vor fi servite la ore regulate. afumiturile. boiaua. autoimune). toxic-medicamentoase. avAnd variate etiologii (virale.

mai ales sub forma celor din produse lactate. in raport cu starea de nutritie a pacientului. in colecistita acute pacientul poate acuza stare generalS alterat5. combaterea constipatiei gi accelerarea tranzitului intestinal. Pacientii cu ciroze fdrd ascit5 sau edeme igi pot desf5gura activitatea. Proteinele vor fi permise in cantitali de l. care predispune la cresterea cantitdlii de amoniac din organism si Foarte importanti In cazul cirozei decompensate cu asciti gi edeme. in raport cu continutul lor in sodiu. Tratamentul pacientului in acest caz se face numai in spital. Repausul in clinostatism este indicat dupd mesele principale. in astfel de cazurl pe zi. Alimentele permise in aceasti situalie vor fi incluse in dieti. Pot avea o evolutie de . va reduce aportul de proteine. La apariliei unei insuficiente hepatice se instalarea encefalopatiei hepatice. care pot fi hipotone sau hipertone. Lipidele vor fi limitate la circa 60-70 g/zi. Durata regimului hiposodat va fi apreciate in funclie de starea bolnavului. indiferent de etiologie. consumul de sare reducandu-se la 2-49 NaCl este Principalele afecliuni ale vezicii biliare (colecistului) sunt inflamaliile (colecistitele) acute sau cronice 5i a5a-zisele dischinezii biliare. Pacientul poate acuza tulburlri dispeptice: grea{i. virslturi. Aportul caloric va fi de aproximativ 2000 kcalorii/zi. sau a unor leziuni apirute la nivelul vezicii biliare . sub rebordul costal (regiunea palpatorie a colecistului). lungi durati cu perioade de acutizare dupi mese mai abundente. iar glucidele vor completa restul aportului caloric. evit6nd efortul fizic intens. regimul va fi obligatoriu hiposodat. Aportul de proteine se va reduce la 2040 grame pe zi in formele ugoare gi medii gi se va exclude la pacienlii cu encefalopatie avansate. Lichidele consumate nu vor dep59i 1500 ml pe 24 ore. tulburiri dispeptice (greafi. febr5. frisoane. Colecistitele cronice pot fi urmarea unor inflama!ii acute repetate.2lkgcorplzi. vArs5turi alimentare sau bilioase) insotite de dureri puternice localizate in hipocondrul drept.7 Mesunle de ordin general sunt aplicabile tuturor cirozelor. anorexie precum Ei modificlri ale tranzitului intestinal (eventual alternan(e de constipatie cu diaree). de prezenta sau disparitia ascitei gi edemelor. fiind necesari internarea de urgenfd.

conopida. Se pare €5 existl o susc€ptibilitate genetici in acest sens. gilbenugul de ou. carne de porc. cu o cresitere a efortului musculaturii colecistice. cu favorizarea evacuirii sale. Tratamentul dietetic ln litlaza biliari se aseamlnl. Suplimentarea cu vitamine liposolubile poate fi benefic5 la pacientii cu afectiuni biliare sau la cei cu sindrom de malabsorbfie. varza. leguminoasele uscate. in acest scop. ca: ceapa. manifestati prin spasme dureroase la nivelul acesteia. Dieta optime a acestor pacienfi va trebui si asigure stimularea musculaturii vezicii biliare. cu cel din colecistitele cronice. . rinichi. biliari hipertoni se caracterizeaze printr-o accentuare a functiilor excretorii ale vezicii biliare. branzeturi trase. icre). se vor administra alimente cu efect colato& dintre care ar fi de menlionat: untuL uleiul de misline. de a realiza golirea acesteia impotriva obstacolului reprezentat de spasm. Alimentafia in aceste cazuri se aseam5nd cu cea recomandatd bolnavilor cu colecistiti cronici. Dieta recomandati va implica ti reducerea alimentelor bogate in colesterol (creier. Vor fi evitate in special alimentele incriminate a produce flatulenti gi meteorism abdominal. Prin schimbarea stilului d€ viali trebuie insi comb6tutS obezitatea precum gi postul prelungit. smantana sau margarina. care par a favoriza concentrarea bilei. oui. ficat. Diskinezia Diskinezia biliarA hipotoni. Nu existi un tratament sau o dietl prin care si se poata preveni aparilia litiazei biliare. care poate aparea si in diabetul zaharat dezechilibrat se manifesti prin pierderea sau diminuarea func$iei excretorii a ciilor biliare. in general.7 Dieta unui pacient cu colecistitl cronici va contine 25-30% lipide din totalul necesarului caloric.

Regimul igieno-dietetic are ca scop eliminarea acelor alimente care. orice grlsime prtriit. Diareea de putrefactie poate sd apari in urma digestiei incomplete a proteinelor la nivelul intestinului. peitele slab de rau. supele-creme imbogelite cu orez. -condimentele iuti: boiaua. cu cregterea numArului scaunelor. afumlturile. sterile conflictuale. fie ca adaosin supe . guliile. ln colitele cronice vor fi interzise urmitoarele alimente: . piperul. Sunt permise legumele care contin celuloze fine $i pectine cum sunt morcovii gi dovleceii fier!i. cum ar fi de exemplu afinele. Ulterior se vor adAuga alimente cu continut proteic crescut cum ar fi branza de vaci. adici enteritele. Dieta va fi la inceput hidrice. din ceaiuri bogate in tanin.grisimile: untura. frigca. pacientul fiind sfetuit se consume ceaiuri de ment5 sau de mugelel. abuzul de laxative sau de alimente iritante. mezelurile. evitanduse glucidele greu digerabile. smAntena. determinAnd meteorism abdominal.carnea grasi. masticalia ineficace datorit. mai ales a celor care contin celuloze sau amidon. fasolea. devenind astfel enterocolite. Regimul de crufare colicd va cuprinde alimente care se digeri !i se absorb inainte de a aiunte in acest setment . acestea irit6 mucoasa peretelui giproduc accelerarea tranzitului. sltrnina. Regimul igieno-dietetic va fi cuprinde alimente cu continut proteic redus. mazirea boabe. conopida. carnea fiart6 sau friptS. Ajunse in colon. . coacizele. grase. in cursul procesului de digestie produc fermentatie.oulle prliite. in in faza acutd se va recomanda o dieti hidricS. maioneza. alcituiti in a doua fazd. . perigoarele fierte la aburi. cu efect astringent. Se va recomanda numai consumul de p6ine cantitate redusS. De cele mai multe ori insolesc lnflamatia intestinului sublire.branzeturile slrate. lintea. fructele crude cu s6mburi 9i coajl. maximum 5-10 trame de tibre pe zi. . fermentate. . o afectiune acuti tratatl incorect sau incomplet. ceapa. fructe bogate in tanin. constipafia cronictr.oleaginoasele. nu foarte fierbinti gi indulcite cu moderatie. hreanul. .dulciurile concentrate. fie consumati ca atare. Dieta trebule st confin. ugor indulcite.Dieta ln afectiunile intestinului colitele reprezint5 inflamatii ale intestinului gros. castravetii. regimul va fi imbogilit cu alimente ca: branzeturile. albl. flatulen!5 gi scaune frecvente. La originea colitelor pot sta o serie de cauze precum: parazitozele intestinale. murele. . mugtarul.letumele ce conlin celulozi durA: varza. dar bogate in glucide. pe$tele slab fiert. .. Diareea de fermentalie poate se apari in urma unor modificeri ale florei intestinale 9i se manifesti ca intolerante la ingestia glucidelor. unei danturi deficitare sau din lipsa timpului a(ordat mesei.

lipsa educatiei privind reflexul de defeca{ie. firi Aportul de legume 9i fructe va facilita transformarea putrefacfiei in fermentalie. compoturi sau lapte bItut. spanac. in pancreatita acutd pacientul acuze durere intensi in etajul abdominal superior. oleatinoase ca nucl sau alune. smochine. folosirea excesivtr qi indelungati a laxativelor (purgativelor) sunt cauze ce pot sta la originea constipatiei. carnea grasi.dimineala biuturi reci sub formi de sucuri de fructe. Vor fi evitate in principiu alimentele iritante pentru colon. cartoff. Uneori poate fi necesari suplimentarea vitaminelor liposolubile la pacienlii cu sindrom de malabsorbfie gi cu dcnutritie secundard. Dieta in aceaste situatie yayiza suspendarea temporari h alimentafiei orale. morcovi. dieta se va imbogSli cu supe de legume limpezi. . ugorindulcite. greate. dovlecei. conopidi. prin consumul de cereale. curmale. in rur de 1. virsituri incoercibile. Pentru menlinerea stirii de nutrilie optime gi reducerea puseelor dureroase. legume sub formi de pireuri. cu adaos de flinoase. Din punct de vedere etiologic. Ulterior. Pacientul va necesita spitalizare de urgenfi. sparanghel. fructe coaji gi simburi. consumate dimlneafa.dulcluri concentrate sub formd de miere sau dulceafS. . ldentificarea unei cauze organice va impune prioritar tratamentul acesteia. celdu!e. aport suficient de lichide. . cat gifunctia exocrine rezultand un sindrom de malabsorbtie. eventual coapte sau sub formi de compoturi.7 in prima fazi.5-21 lichide pe zi. alcituiti din ceaiuri recomanda o de ment5. Unele obiceiuri alimentare defectuoase. legume consumate crude in salate sau fiene sub formi de pireuri din fasole verde. consumate dimineala inainte de masi. educarea reflexului de delecalie. Pancreatita este o afectiune inflamatorie a pancreasulLi caracterizati prin edem gi exudat celular. dieta recomandati va fi hipercalorice (necesarul caloricintre 30-35 kcal/ kg corp) 9i hipolipidici 40-60 g lipicle pe zi. dacl scaunele sunt frecvente se va dieti hidrici de 1-2 zile. Constipalia se definegte conform criteriilor actuale fie ca eliminarea a mai pulin de trei scaune pe siptemenS. mugelel sau tei. pentru a se evita autodigestia pancreasului determinati de hipersecretia enzimatice. fructe crude cu coaja sau fructe uscate ca prune. conform indicatiilor medicale. Pentru asigurarea unui tranzit intestinal cor€spunzator: - program de mas5 regulat. in pancreatita cronice regimul igieno-dietetic va consta in evitarea meselor abundente cantitativ 9i interzicerea consumului de alcool. fie ca eliminarea materiilor fecale in cantitate redusi gi de consisten!5 crescutS. mezelurile gi legumele bogate in celulozi duri. suplimentarea aportului defibre cu aproximativ 25-50trame pezi. poate sugera o afec{iune gastrointestinalS sau extra-digestivi. peine integrall. Pancreatitele pot fi acute sau cronice gi pot afecta atit fu ncf ia endocrina rezultand diabetul zaharat secundar.

- -stabilirea locului unde se va seryi masa (niciodati in fala televizorului sau a calculatorului). fructe qi legume care aduc un aport important de vitamine qi minerale. varsta=ani sau N E(kcalikgcorp/zi)=90-(3 x v^ rsta). varsta=ani Astfel aportul caloric al unui copil cu varsta 15-18o/o Dieta va cuprinde in special proteine cu valoare biologici ina|ti (proteine animale). tendinta '16-20 ani. - -respectarea orarului meselor (4-5 mese pe zi) adaptat la programul gcolar. . Consumul de cafea gi de bduturi alcoolice. proteine 25-30% Iipide 50-55% glucide - -evitarea fo(irii copilului de a minca mai mult decAt tolereazi din punct de vedere digestiv. acesta gi de tip fast-food (hipercalorici. iar la fete ajunge la 21oo calotiilzi intre 1 3-1 5 ani $i 2000 calorii/zi.fi asigurate conform propo4iilor din necesarul caloric: Principiile nutritive vor Dieta in etapele vietii Dieta copilului Necesarul energetic (NE) al copilului poate fi estimat cu ajutorul unor formule matematice. se estimeazd a fi de 2000 kcalorii/zi pentru biieli intre '13-15 ani.1-3 ani va fi de '1300 kcal/zi (sau 80-90 kcal/kgcorp/zi) 46 ani va fi de 1 600-1 700 kcaUzi (sau 70-80 kcal/kgcorp/zi) -7-12 ani va fi intre 2100-2500 kcal/zi (sau 60. reprezintd S5kcal/kgc/zi SOkcal/kgc/zi la fete.educarea reflexului de defecalie pentru combaterea constipafiei. . Ar fi de preferat ca glucidele si provini din fiinoase. -mestecarea cu congtiinciozitate a alimentelor . precum: NE(kcal/zi)=1000+(100 x varsta). provenite din carne. pegte gi oui. cresc6nd la 2100 calorii/zi intre 16 9i 20 de ani. cure de slibire nejustificate. intre Alimentalia la adolescent este o problemd delicatd. -evitarea consumului de condimente prea sirate sau prea picante. Lipidele vor fi 213 de origine animali 9i 1/3 de origine vegetali. la bdieli la alimentatia Raportat la kgcorp greutate. intre: . de multe ori neglijatd de familie. .consumarea lichidelor numai la sfArgitul mesei.70 kcal/kgcorp/zi) Pirintii au obligafia de a deprinde copilul cu unele reguli igieno-dietetice precum: -spilarea pe maini inainte de mese gi spilarea pe dinli dupi mese. efortului fizic qi combaterea sedentarismulu i. niciodati in timpul mesei . Alimentatia in perioada adolescentei Necesarul caloric in aceasti perioade. precum 9i a biuturilor excitante (tip Coca€ola sau Pepsi) in exces . Se va evita pe cit posibil obiEnuin(a de a consuma dulciuri concentrate. - +vitarea discufiilor moralizatoare gi unei ambiante cit crearea mai plicute in timpul mesei. hiperlipidicd) pot deveni obiceiuri diundtoare la aceaste varste. -incurajarea practicirii sportului.

pentru evitarea aparitiei complicatiilor precum anemia.9-1. Glucidele vor reprezenta 5-6 g /kgc/ zi Si vor proveni in special din consumul de fructe. ln medie. bame) meteorismul abdominal.8 kg in trimestrul l.4-14. Va predomina aportul de proteine cu valoare biologici ridicatS. iar in perioada de alSptare cu p6ni la 30% Cregterea ponderalS in sarcini Aportul zilnic de kcalorii 12.9 kg pe luni in trimestrul al-lll-lea. eclampsia sau nagterea prematuri. dificil de suportat la gravide. .4kg 10.67.9 kg pe saptamAni in trimestrul al-ll-lea gi intre 0.4kg Necesarul proteic la gravidd este de 1. crescdnd la 1209 in ultimul trimestru gi la 1259 in cursul aldptirii. care aduc Nu se vor consuma in exces legumlnoase uscate (fasole boabe.0. intre 0.Alimentalia femeiiin perioada de sarcine gi alSptare in perioadele de activitate intelectualS intens6 dieta va cuprinde pe 16ngd proteine cu valoare biologici inaltS. Aportul de lipide se recomandi a fi de 90- 1009 antmala.5-29 kgc/zi.67-0. Se va consuma de preferinti odine neaori sau intermediari. cdgtigul ponderal in sarcini se situeazi intre 0. Necesarul caloric va cregte in sarcina cu 5-20%. deoarece favorizeazi in timpul sarcinii si de 110q in perioada lactatiei. bare prin bontinutufin fibre vegetale contribuie la coinbaterea constipa[iei. adici in jur de 1009 zi in prima parte a sarcinii. pistrind proportii de 1/2 de-origine'veg'etale gi 1/2 dir ohigine in plus un aport de vitamiire 9i mtnerale. cu rol important in stimularea sistemului nervos. cdreale sau fiinoase. mazire._legume. un aport suplimentar de alimente ce contin fosfor gi iod. linte.8-12.

branzi de vaci. in cantitate usor scizuti.1.Necesarul zilnic de acid folic la oravide este de 800-1000 de micrograme pe zi. manifestat prin HTA. 70{0 g/zi. albug de ou. Necesarul zilnic de calciu la gravide este de Se impune restriclia aportului de sodiu 1200 mgl zi. din care: -600 mg pot proveni din lactate . Gonsumul d€ cafea scade absorblia fierului. Aceste cifre nu sunt nici pe departe fixe. consumate la intervale scurte de timp (2 ore) indepirteaz. Cantitatea respective se asiguia prin consumul de cereale. retentie hidro- Daci se consumi llitru de lapte pe zi. carne de pasire. aEica dublu fata de normal. cafea. paste fiinoase. Lipidele se vor da Glucidele nu vor depigi 50% din aportul caloric. salati de fructe. se asigurd salini cu edeme faciale. Uneori se poate suplimenta cu produse farmaceutice. conserye de pegte sau (telemea. icre. precum gi intre mese. suplimentarea Gravida va fi sfituiti cu privire la respectarea c6torva principii de dietoterapie: -se vor servi 6 mese pe zi (mese reduse cantitativ 9i frecvente) lichidele se vor consuma numai dupi mese -dimineata. biuturi calbogazoase -va fi interzis fumatul Sugestii pentru diminuarea senzaliei de greaF: -se pot consuma suplimente vitaminice din grupul 86. avand in vedere tendinla la denutrilie proteice a varstnicilor gi cel pulin jumitate vor fi dintre cele cu valoare biologici mare. importante pentru aportul caloric Ai pentru vitaminele liposolubile pe care le vehiculeazi. corespunzitoare cu vitamina D. cel mai bine senzalia de greali. g/kgc/zi. Vor fi evitate pe cat posibil dulciurile concentrate. ale m6inilor 9i in greutate cu mai mult de 0. viti. S-a observat ce alimentela cu conlinut predominant glucidic. cu utor efect antiemetizant -se pot consuma: piine rumeniti. ci ele pot varia in funqie de stilul de viali al persoanei in cauzi. citrice. Cantitatea respecfive poate asigurati prin consumul de cereale. legume si fructe. cu 15-30 de minute inainte de a se ridica din pat.5yo la fiecare 10 ani intre 45-65 de ani qi cu 10% peste 65 de ani. Necesarul zilnic de fier la gravide este de 23 mg pe zi. iaurt. carne de vitA sau de pasire slabA cu cartofi fie(i. sau cregtere consumul de mezeluri. legume verzi $i citrice. pentru combaterea refluxului gastro-esofagian gambelor. brinzeturi sarate necesarul de 1200 mg de calciu. ca9caval. cereale amestecate cu lapte hipolipidic. .400 mg pot proveni din alte alimente -200 mg se pot suplimenta prin medicafie fi la gravide cand existe riscul de pre-eclampsie. budincA. -va evita consumul de alcool. leguminoase usdate. Necesarul de proteine se situeazi in general intre 1-. leguminoase uscate.9 kg pe saptAmani. Vor fi recomandate sub formi de piine intermediari. proteinurie. pe9te. supe slabe. carne. Se va interzice Se recomandd de asemenea carne. provenind din produse lactate. branze topitA). cartofi. gravida va consuma biscuifi sau o felie de pSine prajiti -se vor evita migcarile brugte gi decubitul dorsal postprandial.5 Al imentatia varstnicului Conform datelor OMS aportul caloric trebuie se scada cu 3Vo pentru fiecare 10 ani intre 2545 de ani. cu 7.

Se vor prefera 5-6 mese pe zi putin abundente Aportul de lichide va fi de aproximativ '15002000 ml/zl. Din acest motiv. pentru combaterea osteoporozei. Un aport suplimentar de calciu gl vitamina D este necesar la aceasti varsui. la unele persoane put6nd si lipseasci aproape complet. frecvent intiilniti la varstnici. Almentele vor fi preparate termic cAt mai simplu. chiar daci practic nu le este sete. pentru a nu accentua insomnia. Ceaiul Si cafeaua sunt permise dar cu moderalie. cantitativ. . pacienlii vArstnici vor fi sftltuifi si consume volumul de lichide corespunzitor. Cina se va servi cu cel pulin 2-3 ore inainte de culcare. in funcfie de patologia cardiaci sau renali asociati. Senzafia de sete comandati de la nivel cortical scade cu virsta. evitiindu-se consumul lor in partea a doua a zilel.

hipertiroidie -activitate fizicd medie=35-40 kcal/kg -activitate fizici mare=40-45 kcal/kg Kg = kilograme Circumstanle speciale .Stabilirea necesarului caloric 2.Precizarea cantit6!ilor de principii nutritive 4.Realizarea meniului zilnic. astfel: varstei -necesar bazal= 20-25 kcal/kg -tipul de activitate fizice -repaus la pat =25-30kcal/kg -activitate fizice u5oari=30-35 kcal/kg -temperatura mediului ambiant -sterile fiziologice: sarcina. l. aldptarea -sterile patologice: febri. pe mese 6. . in funclie de suprafala -pentru cresterea ponderald +500 kcal zi -pentru sciderea ponderalS -500-1000 kcal zi afectati -traumatisme cu 40-700% -hipertiroidie cu 10-100% gi . . Necesarul energetictotal zilnictrebuie sd acopere: -consumul metabolismului bazal (cheltuiala energetice de repaus) = 50% -consumul metabolizirii alimentelor (acliunea dinamic specifice) = 10% -consumul activitelii fizice.Precizarea elementelor de gastrotehnie . .Caracterizarea generald a dietei 3. in: -in sarcind +300kcal zi -?n greutate ideale -febri zi cu 13% pentru fiecare grad Celsius peste normal -arsuri cu AO-IOO%. -greutatea ideali corespunzitoare sexului gi Necesarul caloric trebuie raportat la greutatea ideali apreciat in functie de activitatea fizicS.Precizarea cantitS!ilor de alimente necesare 5. Necesarul caloric perioada de lactalie +500 kcal Stirile patologice necesitd suplimentarea aportului caloric. . .Necesarul caloric Etapele intocmirii unei diete . traumatisme. arsuri. . variabil in funclie de tipul Si intensitatea efortului depus Activitatea fizici Necesarul caloric trebuie ajustat in functie de: . Balanla energetici reprezintS echilibrul intre aportul 5i consumul de energie. .

Prin metabolizare. sau hipercalorici. provenite din 51. rezulti 800 kcal.6 g de Y kcal lipide.3 kcal = Z grame lipide/zi Exemplu: pentru 1600 kcal calculate.7 Caracterizarea generalS a dietei -in funclie de tipul necesarului caloric. Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor enunlate anterior) x 30% (procentul de lipide din dieti)= n1. dieta poate fi: hipocaloricS. la o dietd cu 30% lipide. provenite din 195 g hidrati de carbon lipide / 9.1 kcal = Z grame proteine pe zi Exemplu : pentru 1500 kcal calculate.1 kcal = Z grame glucide pe zi Exemplu: pentru 1600 kcal calculate.5 grame de proteine -nu trebuie -cantitatea de colesterol ingerat nu trebuie si fie mai mare de 300 g -trebuie sd conlini in medie 2/3 Iipide vegetale lipide animale Si L/3 . Deci dieta va contine: Y kcal proteine /4. la o dieti cu 50% glucide. 10% acizi gra5i polinesatura[i 5i 15% acizi gra5i mononesaturali Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor) x 10-15% (procentul de proteine din dieti) = nr. rezulti 480 kcal. rezulti 240 kcal.3 kcal. Prin metabolizare. Deci dieta va conline: dieta va conline: Y kcal glucide/4. Deci. kcal provenite din glucide (Y). kcal provenite din lipide (Y).1 kcal. 1g lipide elibereazi 9. kcal provenite din proteine (y). Prin metabolizare. purine. se va face precizarea de rigoare 70-20% proteine adaptate la necesarul caloric Calculul necesarului glucidic Calculul necesarului lipidic Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor enuntate anterior) x50-55% procentul de glucide din dieti = nr. 1g glucide elibereazd 4. Aportul de lipide Calculul necesarului de proteine si depigeasci 25-30% din ralia calorici -trebuie sa conline 7% acizi gragi saturali. 1 g proteine elibereazd 4. fibre alimentare etc.1kcal. la o diete cu 15% proteine. provenite din 58. normocaloricS. -in funclie de distributria principiilor nutritive. dieta poate fi: hipo/ normo/ sau hiper: Dieta fiziologici -se adreseazi persoanei sindtoase -depinde de tipul de activitate fizicd efectuati -ca procente cuprinde: -glucidicd 50-60% glucide -lipidicd -protidica 25-30% lipide -in functie de adaosul de sare.

in cazul adullilor in repaus -ingestia de apd trebuie si fie cel pulin egalS cu suma prerdenlor lrzrologrce -in mod normal: -50-100 ml sunt secretati prin fecale -500-1000 ml se elimini prin transpiralie respiralie Si -1000-1500 ml se elimini prin urind Realizarea meniului zilnic pe mese Dieta va cuprinde 5 mese. principale gi 2 gustiri.75-0.80 g/kg corp pe zi -35% din aportul de proteine trebuie sE fie de origine animali 5i 55% de origine vegetali -trebuie Precizarea cantitSlilor de alimente necesare -se recomandi 1 ml de apd pe kcal de energie consumatS. lapte. sufl eurilor qi budincilor -in general. tarhon. astfel: -ora 7: micul dejun -ora 10: prima gustare -ora 13: dejunul -ora 16: a doua gustare -ora 19: cina Precizarea elementelor de gastrotehnie(l) -sursele de oroteine animale: carne. fructe.ou5. cimbru. dintre care 3 mese Traducerea cantitSlilor de principii nutritive in cantitSli de alimente se realizeazd consultand tabelul de compozilie al alimentelor. pentru conservarea vitaminelor'Si mineralelor -apa de fiert nu trebuie aruncatS. oui) este pentru adult de 0. dafin. ci folosite la prepararea menrulur -prepararea sosurilor nu se va face cu fiini. cu cdt prelucrarea termicd a alimentelor este mai laborioasd gi mai prelungiti. . cereale este de aproximativ 0. cu atit pierderile de substan{e nutritive sunt mai mari -gustul alimentelor poate fr imbundtd{it prin adaos de mlrar. se vor prepara numai prin fierbere. ci cu legume trecute prin sitd Elemente de gastrotehnie (ll) -ca preparate se preferi utilizarea soteurilor.Aportu! de proteine Aportul hidric si reprezinte L0-20 % din ra[ia caloricd (nr.6 g/kc corp pe zi -raIia de proteine cu valoare biologicd medie gi mici. provenind din legume. total de calorii calculat) -ralia de proteine cu valoare biologici mare (proteine de origine animali: carne. frigere'sad indtiugire oupa caz -prljirea in grdsime incinsi va fi inlocuitd cu fierberea in vapori sub presiune sau cu prepararea in tigaie de tetlon -alimentele de oriaine vesetalS vor fi consumate de preferinfi crudE sau fiErte in vapori sub presiune. leugtean. laote. pitrunjel.

drn. .{i.ba.terhd ldd S-*rhrr...