You are on page 1of 13

Transformarea dinilor.

Metode de calcul n
restaurrile odontale
Reconstruirea arcadei dentare
Prolema cea mai actuala cu care se confrunta medicul stomatolog este
reconstruirea grupului frontal de dinti, deoarece de ei depind problemele
estetice primordiale ale pacientilor.Pacientii cu probleme estetice localizate in
zona frontala asteapta un rezultat cit de cit satisfacator, iar cind acest lucru nu
se intimpla, ei ramin total stresati iar uneori sunt afectati psihologic ceea ce
favorizeaza refuzul de a se incadra in activitatea sociala.Inainte de a recurge la
reconstruirea arcadei dentare, medicul bazindu-se pe standardele
estetice,multilateral va discuta cu pacientul despre toate posibilitatile si
consecintele reconstruirii dintilor in caz concret,despre planul propus pentru
reconstruire si schimbarile necesare de forma, culoare,transparenta si
microforma suprafetei ,schimbarile asteptate ale exteriorului arcadei dentare
, zimbetul fetei.
Indicatii pentru reconstruirea arcadei dentare
Diastema se caracterizeaza prin existenta unui spatiu, mai mare sau
mai mic, intre cei doi incisivi centrali superiori.
Trema - Spatiul anormal dintre oricare alti doi dinti vecini
Distopie dentara - este anomalia in care dintele (partial sau complet
erupt) este situate in afara (ectopie) sau inauntrul (entopie) liniei arcadei
dentare.
Adentie primara - se datoreaza neformarii mugurilor dentari si se
caracterizeaza prin absenta unui dinte sau mai multi, mergand in acelasi
timp chiar pana la absenta totala a lor.
Tehnica de reconstruire a arcadei dentare
Etape:
1. Calculul corelatiilor optimale a dintilor din arcada
2. Pregatirea dintilor pentru restaurare
3. Restaurarea pe etape a dintilor de la laterali la centrali cu verificarea
marimilor conform calculelor si corectarea lor la fiecare etapa

Problema principala in reconstruirea sectorului frontal de dinti consta in


cunoasterea gradului de majorare(minimalizare) a coroanei dentare.
Cum ar trebui sa fie marimile dintilor, ca sa corespunda sectorului frontal
din arcada dentara?

Raspunsul la aceasta intrebare va fi primit , dolosind calculele pentru arcada


dentara.In practica clinica principalul scop ii va revine procesului de construire
proportionala a grupei celor 4 incisivi numit ansamblul unic dentar.
Se recomanda ca acest ansamblu sa fie restaurat intr-o singura sedinta,
deoarece medicului i se memoreaza nuantele de construire a coroanelor
dentare.Cu atit mai mult ca practic toti incisivii trebuie sa fie strict identici
dupa culoare si transparenta, in timp ce caninii se disting de ei dupa acesti
parametri si se poate lucra cu ei in vizita urmatoare.
Calculul rindului de dinti se va incepe cu determinarea lungimii sectorului
frontal al arcadei dentare, pe care sunt amplasati cei 4 incisivi.Pentru aceasta
se va afectua 4 masurari(dupa numarul de dinti).Punctele de reper pot servi
orientarile cunoscute de pe suprafata dintelui, marginea radacinei, punctul
de contact pe suprafata proximala.
O metoda mai moderna de calcul este folosirea DSF (Dento-StomatoFacial).Estetic soft este o aplicaie care urmrete folosirea diferitelor tehnici
de prelucrare de imagini i folosirea tehnologiilor moderne n domeniul
bazelor de date, GUI, .NET pentru o mai bun identificare i folosire a criteriilor
de evaluare a esteticii dento-faciale i chiar somatice.
Aplicaia urmrete evaluarea estetica din 3 puncte de vedere:
echilibrul somatic,echilibrul facial, echilibrul dento-facial.
a. Echilibrul somatic: pentru aceasta evaluare sunt nevoie de 2 poze: una
din fa i una din profil a pacientului. Pozele sunt din ansamblu deoarece se
urmresc msurtori ale diferitor segmente pornind de la umeri, talie,
coate, creasta iliaca, genunchi, etc.
b. Echilibrul facial: pentru aceasta evaluare sunt nevoie de 2 poze: una din fa
cu gura- nchis i una din profil de asemenea cu gura nchis. Pozele trebuie
s cuprind doar capul pacientului deoarece trebuie identificate puncte
precum: trichion, ophrion, nasion, menton, etc
c. Echilibrul dento-facial: pentru aceasta evaluare sunt nevoie de 6 poze astfel:
poza din fa cu zmbet reinut, poza din fa cu zmbet larg, poza din fa n
care s fie evideniate arcadele dentare, poza din profil cu zmbet reinut,
poza din profil cu zmbet larg, poza din profil cu arcadele dentare

Mssurstori
Partea cea mai importants a aplicaiei se realizeazs aici. n acest moment
utilizatorul a ales un pacient, a ales ce fel de evaluare vrea ss facs, a importat
imaginile necesare i a realizat i anumite prelucrsri asupra acestora. Daca nu
avem n acest punct imagini clare care ss ne permits determinarea unor puncte
atunci probabil trebuie reluai paii de mai sus.
n acest modul ne propunem definirea anumitor puncte pe corp, cu ajutorul
csrora se pot realiza mssurstori, rapoarte, calculul unor unghiuri i altele.
Fiecare punct definit este salvat n baza de date n tabela Puncte prin
coordonatele x,y ale acestor puncte pe imagine, informaii necesare pentru
spaiul 2D. Important este ceea ce reprezints acest punct (articulaie umsr
stng, articulaie genunchi drept etc.).
Aceste puncte pe care utilizatorul trebuie ss le defineascs sunt mpsrite n mai
multe capitole n funcie de evaluarea dorits. nss pentru fiecare pozs trebuie
definite punctele de referins. Aceste puncte nu sunt folosite efectiv n
calculele ulterioare dar sunt eseniale n economia programului. Unele din cele
mai importante puncte ce trebuie definite sunt cele care creeazs linia marker.

Fig. IX.35. - Exemplu program

Linia marker este linia a csrei dimensiune reals se cunoate. Este necesars
pentru a face un raport ntre dimensiunile care reies de pe imagine i
dimensiunea reals, prin regula de trei simpls, dups metoda cunoscuts.
Aceasta linie marker poate fi orice element, nu este obligatoriu ss fie ceva
de pe corp, fas, poate fi un obiect introdus n imagine. n imaginea de mai
jos am folosit antebraul,considerat a fi ntr-o poziie paralels cu aparatul
de fotografiat.
n exemplul de mai sus este vorba de evaluarea somatics, imaginea din fas.
Se urmsrete simetria fas de linia medians. Astfel ca i referins trebuie
trasats linia medians.
Pentru aceasta trebuie poziionat un punct din care se traseazs verticala. Apoi
trebuie definite toate punctele din lista din stnga pozei: articulaie umsr stng,
articulaie umsr drept, articulaie cot stng etc. n cazul n care un punct este
ssrit, anumite evalusri s-ar putea ss nu fie realizabile.
n exemplul de mai jos este situaia cu punctele care trebuie definite pentru
evaluarea segmentelor: vertex, menton, umeri, etc. Pentru fiecare punct se
traseazs orizontala mpsrind astfel corpul uman n mai multe segmente.

Fig. IX.36. Exemplu program

Pentru definirea unui punct se poate folosi i ajutorul dat de aceast


aplicaie care arat locul pe o imagine a acestui punct.

Fig. IX.37. - Exemplu program


Alte exemple de definire a punctelor in evaluarea faciale din fa i profil.

Fig. IX.38. - Exemplu program

Fig. IX.39. - Exemplu program

Fig. IX.40. - Exemplu program

O etaps necesars n diagnosticare este analiza teleradiografiilor pe care se


pot trasa planurile i unghiurile necasare stabilirii tipului de dizarmonie
dento-facials.

Fig. IX.41. - Exemplu program


Rapoarte
Odats fixate punctele, segmentele i planurile de interes, programul efectueazs
prelucrarea datelor ce consts n realizarea comparaiei ntre segmentele
similare, calcularea distanelor dintre diferite puncte i planurile de referins
precum i realizarea rapoartelor i compararea cu valorile ideale.
Astfel, n cazul imaginile de fas, se vor evalua simetriile fas de linia medians,
att n cazul imaginilor de corp, de fas ct i a arcadelor dentare. De asemenea
se vor evalua i egalitatea a diferite segmente, precum i proporionalitatea
dintre ele.
Programul, la alegerea utilizatorului, va afia toate valorile obinute sau doar
cele ce se abat de la normal. De asemenea, rapoartele finale pot fi prezentate
fie pe imaginea pacientului, cu evidenierea segmentelor neconcordante sau pe
o imagine standardizats, existents n librsria programului, imaginea ce poate fi
accesats i pe parcursul rulsrii programului prin opiunea de help.
Dacs programul poate scoate n evidens abaterile de normal, orientnd asupra
unui diagnostic, interpretarea finals aparine medicului care va pune un

diagnostic de certitudine,corelnd datele obinute prin prelucrarea pe


calculator cu cele obinute din evalurile clinice i paraclinice, obligatorii n
abordarea complet i complex a cazurilor vizate.

Fig. IX.42. - Exemplu program


La momentul cind vom cunoaste lungimea sectorului frontal al arcadei
dentare,bazindu-ne pe proportionalitatea incisivilor va deveni posibila
determinarea marimii cheie a incisivului lateral dupa formula.
Formula pentru calcularea randului de dinti:

X=

unde,

X- latimea calculata a incisivului lateral;


L- lungimea sectorului frontal al arcadei dentare;
K- suma coeficientilor de baza a arcadei dentare.
Coeficientii dintilor frontali la maxila:
Incisivii laterali 1
Incisivii centrali 1,3(optimal); 1,1 (minimal); 1,5 (maximal)

Caninii 1,1
In etapa urmatoare se vor pregati dintii pentru restaurare ,efectuata strict dupa
igiena profesionala a cavitatii bucale.
Pregatirea dintilor pentru restaurare va consta in crearea spatiului optimal
pentru latirea unor dinti si ingustarea altora,efectuata prin rezectia
suprafetelor distale de contact a lor.
Schema de reconstruire:
Initial

Reconstruirea se va efectua simetric de la punctele cunoscute mediale


de contact a caninilor in directie spre centrul calculat.Etapa finala este
reconstruirea liniei medii.
Algoritmul reconstruirii randului de dinti:

1. Reconstruirea incisivilor laterali si a contactelor proximale cu caninii


2. Corectia incisivilor laterali pina la latimea calculata
3. Reconstruirea incisivilor centrali si contactele proximale cu
incisivii laterali
4. Reconstruirea liniei centrale
Pentru a efectua masurari cit mai precise vom avea nevoie de calibruculisa(subler) cu diviziunea de masura de 0,1mm.Lucrul efectuat la ochi se
evita deoarece impresiile vizuale practic intotdeauna induc in eroare,cauzata
prin efectul de iluzii optice,conform carora obiectul luminos va parea mai mare
decit cel obscur de aceleasi dimensiuni.
Schimbarea pozitiei dintilor in randul dentar
In caz de diastema,trema.
Reconstruirea randului dentar consta in schimbarea de pozitie a dintilor si se va
efectua de regula,in cazurile cind marimea dintilor nu va corespunde marimii
arcadei dentare.Daca marimea transversala a dintilor e mai mica decit cea
optimala, reconstruirea va consta in marirea coroanei dentare a sectorului
respectiv din arcada.
In caz de inghesuire dentara
In cazurile cind dimensiunile transversale ale dintilor vor fi mai mari decit cele
optimale,reconstruirea va consta in micsorarea coroanei dentare.

Diastema/ Trema
Initial situatia clinica va consta in prezenta spatiului intre coroanele a 2 dinti si
corespunzator a distantei mari intre radacini.Cea din urma considerabil va
complica coeziunea marginala a compozitului in regiunea coletului,deoarece
conurile interdentare vor fi calculate pentru spatiile interradiculare
obisnuite.De regula, pentru a pastra proportionalitatea corelatiei dintre incisivii
centrali si cei laterali,intru inlaturarea diastemei, va fi necesar ca spatiul dintre
incisivii centrali sa fie repartizat proportional intre incisivii centrali si cei
laterali.In cazul tremei numarul dintilor inclusi in reconstruire va depinde de
calculul randului dentar si planul de reconstruire.
Pregatirea operatorie include:

Inlaturarea smaltului de pe suprafetele laterale de contact conform


dimensiunii calculate pentru repartizarea proportionala a partilor
diastemei pe incisivii laterali;
Inlaturarea smaltului din partea diastemei/tremei cu scop de
combatere a surplusului de transparenta din contul smaltului
superficial,care, in coroana planificata, va fi plasata in centru(paradoxal
,insa pentru a inchide spatiul, va fi necesar la inceput de a-l mari);
Formarea unghiului lateral al suprafetei incisale.
Reconstruirea dentinei se va efectua prin lipirea nuantelor opace de
compozit la suprafata pregatita a dintilor din partea diastemei/tremei;
Reconstruirea smaltului se face in conformitate cu constructia de
restaurare a coroanei dintelui anterior si pentru a pastra relatiile de
proportionalitate a inaltimii si latimii coroanei,de regula se realizeaza
alungirea adecvata a marginii incisivale. In asa mod, dupa reconstruire
coroanele tuturor dintilor inclusi vor fi marite in volum in asa masura c
in fiecare coroana dentara si in randul dentar sa se pastreze raportul
proportiei de aur.

Prezentat de studenta
Stratu Victoria
Grupa: 5