You are on page 1of 30

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ISTORIE, GEOGRAFIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

TEZĂ DE DOCTORAT
- REZUMAT -

„ POTENŢIALUL TURISTIC BALNEAR DIN CARPAŢII OCCIDENTALI, CÂMPIA ŞI DEALURILE BANATO-CRIŞENE”

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. GHEORGHE MĂHĂRA Doctorand: ANGELA IOANA MARUŞCA Oradea 2008

Cuprins 1. Introducere ...........................................................................................................1 2. Metodologia de lucru …………………………………………………………...3 3. Concepte, definiţii, puncte de vedere privind turismul balnear şi staţiunile balneare ………………………………………................................5 4. Istoricul cercetării apelor termale şi minerale din arealul studiat ……………...12 4.1. Istoricul cercetării apelor termale şi minerale ……………………………..12 4.1.1. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Băile Felix şi Băile 1 Mai ……………………………………………………….12 4.1.2. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Moneasa …………...13 4.1.3. Istoricul cercetării apelor minerale de la Lipova …………………...13 4.1.4. Istoricul cercetării apelor minerale de la Buziaş ……………………14 4.1.5. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Geoagiu Băi ……….14 4.1.6. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Vaţa de Jos…………14 4.1.7. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tinca .……………...15 4.1.8. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Călacea……………..15 4.1.9. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Boghiş……………...15 4.1.10. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tăşnad…………….15 4.2. Studii privind turismul balnear din Vestul României……………………...15 5. Geologia zonelor de exploatare a apelor termale şi minerale – principala resursă a turismului balnear…………………………………………17 5.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale…………………………17 5.1.1 Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Carpaţii Occidentali………………………………………………17 5.1.1.1. Zăcământul hidromineral de la Moneasa……………………17 5.1.1.2. Zăcământul Geoagiu………………………………………...19 5.1.1.3 . Zăcământul hidromineral de la Vaţa de Jos………………...26 5.1.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Dealurile de Vest………………………………………………...27 5.1.2.1. Zăcământul hidromineral Tăşnad……………………………27 5.1.2.2. Zăcământul hidromineral Boghiş……………………………27 5.1.2.3. Zăcământul hidromineral Beiuş……………………………..30 5.1.2.4. Geologia şi hidrogeologia zonei Cărand…………………….31 5.1.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Câmpia de Vest…………………………………………………..32 5.1.3.1. Caracterizarea geologică şi hidrogeologică a hidrostructurii cantonată pe colectorul nisipos Oradea – Satu Mare.............................................................................32 5.1.3.2. Zăcământul hidromineral din perimetrul Tinca…………......39 5.1.3.3. Caracterizarea geologică şi hidrogeologică a hidrostructurii cantonată pe colectorul nisipos Chişineu Criş – Arad………………………………………………....41 5.1.3.4. Caracterizarea geologică şi hidrogeologică a Banatului de Vest………………………………………….44 2

5.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale………………………...49 5.2.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Carpaţii Occidentali……………………………………………..49 5.2.1.1. Zăcământul de la Stâna de Vale……………………………..49 5.2.1.2. Zăcământul de la Pădurea Neagră şi Leghia………………...49 5.2.1.3. Zăcământul Boholt…………………………………………..49 5.2.1.4. Zăcământul de la Chimindia………………………………...50 5.2.1.5. Zăcământul Băcâia…………………………………………..50 5.2.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Dealurile de Vest...........................................................................51 5.2.2.1. Zăcământul hidromineral de la Lipova………………………51 5.2.2.2. Zăcămintele hidrominerale din Bazinul Oaş............................53 5.2.2.3. Zăcămintele hidrominerale din Piemontul Sălajean…………55 5.2.2.4. Zăcămintele hidrominerale din Depresiunea Şimleului……...57 5.2.2.5. Depresiunea Crişului Negru………………………………….57 5.2.2.6. Zăcământul hidromineral de la Mocrea……………………...57 5.2.2.7. Zăcământul de la Păuliş……………………………………...57 5.2.2.8. Zăcământul hidromineral Bogda……………………………..58 5.2.2.9. Zăcământul hidromineral Fibiş şi Maşloc……………………58 5.2.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Câmpia de Vest…………………………………………………..58 5.2.3.1. Zăcământul Buziaş…………………………………………...58 5.2.3.2. Zăcămintele minerale din Câmpia Someşului……………….61 5.2.3.3. Zăcământul Parhida…………………………………………..61 5.2.3.4. Zăcământul Ţipari....................................................................61 5.2.3.5. Zăcământul Pişchia…………………………………………..61 5.2.3.6. Zăcământul Ivanda…………………………………………...61 5.3. Situaţia rezervelor de ape termominerale în câteva staţiuni din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile de Vest…………………….62 5.3.1. Situaţia rezervelor la Tinca…………………………………………62 5.3.2. Rezerve de ape termominerale la Boghiş…………………………...63 5.3.3. Situaţia rezervelor de la Geoagiu…………………………………...63 5.3.4. Rezerve de ape termominerale la Vaţa Băi…………………………64 6. Fondul turistic hidromineral…………………………………………………….65 6.1. Apele termale................................................................................................65 6.1.1. Apele termale din Munţii Apuseni.....................................................67 6.1.2. Apele termale din Munţii Poiana Ruscă............................................72 6.1.3. Apele termale din Munţii Banatului...................................................72 6.1.4. Apele termale din Dealurile Silvano – Someşene..............................73 6.1.5. Apele termale din Dealurile Crişene..................................................76 6.1.6. Apele termale din Dealurile Banatului...............................................79 6.1.7. Apele termale din Câmpia Someşului................................................80 6.1.8. Apele termale din Câmpia Crişurilor.................................................82 6.1.9. Apele termale din Câmpia Timişului.................................................91 3

6.2. Apele minerale..............................................................................................96 6.2.1. Apele minerale din Munţii Apuseni...................................................98 6.2.2. Apele minerale din Munţii Poiana Ruscă........................................100 6.2.3. Apele minerale din Munţii Banatului...............................................101 6.2.4. Apele minerale din Dealurile Sivano – Someşene...........................102 6.2.5. Apele minerale din Dealurile Crişene..............................................105 6.2.6. Apele minerale din Dealurile Banatului...........................................107 6.2.7. Apele minerale din Câmpia Someşului............................................109 6.2.8. Apele minerale din Câmpia Crişurilor.............................................109 6.2.9. Apele minerale din Câmpia Timişului.............................................111 6.3. Emanaţiile gazoase (CO2,) mofetice...........................................................114 6.4. Nămoluri terapeutice...................................................................................115 6.5. Bioclima staţiunilor balneare din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene........................................................118 6.5.1. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale Carpaţilor Occidentali......................................................................118 6.5.2. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale Dealurilor de Vest............................................................................122 6.5.3. Particularităţile bioclimatice ale Câmpiei de Vest...........................124 6.6. Alţi factori terapeutici................................................................................129 7. Favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene......................130 7.1. Staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai..............................130 7.2. Staţiunea balneoclimaterică Buziaş............................................................132 7.3. Statiunea balneoclimaterică Băile Tinca.....................................................135 7.4. Staţiunea balneoclimaterică Călacea...........................................................136 7.5. Staţiunea balneoclimaterică Băile Lipova...................................................138 7.6. Staţiunea balneoclimaterică Tăşnad............................................................141 7.7. Staţiunea balneoclimaterică Băile Boghiş...................................................142 7.8. Staţiunea balneoclimaterică Bizuşa Băi......................................................145 7.9. Staţiunea balneoclimaterică Moneasa.........................................................146 7.10. Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi.................................................149 7.11. Staţiunea balneoclimaterică Vaţa de Jos...................................................152 7.12. Staţiunea balneoclimaterică Stâna de Vale...............................................154 8. Infrastructura turistică........................................................................................156 8.1. Spaţii de cazare…………………………………………………………..156 8.1.1. Spaţii de cazare în staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali..........................................................................157 8.1.2. Spaţii de cazare în staţiunile balneoclimaterice din Dealurile de Vest...............................................................................165 8.1.3. Spaţii de cazare în staţiunile balneoclimaterice din Câmpia de Vest.................................................................................168 8.2. Baza de alimentaţie publică........................................................................182 8.2.1. Baza de alimentaţie din Carpaţii Occidentali....................................182 4

8.2.2. Baza de alimentaţie din Dealurile de Vest………………………...184 8.2.3. Baza de alimentaţie din Câmpia de Vest..........................................185 8.3. Baza de tratament…………………………………………………………186 8.3.1. Baze de tratament în Carpaţii Occidentali.........................................188 8.3.2. Baze de tratament în Dealurile de Vest.............................................189 8.3.3. Baze de tratament în Câmpia de Vest................................................191 8.4. Dotările pentru agrement în Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene......................................................................194 8.4.1. Dotările pentru agrement din Carpaţii Occidentali...........................196 8.4.2. Dotările pentru agrement din Dealurile de Vest…………………...198 8.4.3. Bazele de agrement din Câmpia de Vest…………………………..200 8.5. Infrastructura de căi de comunicaţie……………………………………...204 8.5.1. Căi de acces în staţiunile din Carpaţii Occidentali………………...206 8.5.2. Căi de acces în staţiunile din Dealurile de Vest…………………....206 8.5.3. Căi de acces în staţiunile din Câmpia de Vest……………………..207 8.6. Instalaţii de îmbuteliere a apei minerale………………………………….207 9. Organizarea turistică a spaţiului din staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene………………….213 9.1. Caracteristica geodemografică a oraşelor staţiuni………………………..213 9.2. Evoluţia teritorială a staţiunilor balneoclimaterice……………………….213 9.3. Caracteristicile zonării funcţionale a localităţilor staţiuni………………..218 9.4. Planurile de situaţie ale staţiunilor balneoclimaterice……………………220 9.5. Organizarea spaţiului localităţilor care valorifică potenţialul turistic balnear………………………………………………..226 10. Clasificarea staţiunilor……………………………………………………….231 10.1. Clasificarea staţiunilor balneoclimaterice după diferiţi autori..................231 10.2. Clasificarea staţiunilor din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene.......................................................................232 10.2.1. Staţiunile balneare…………………………………………………232 10.2.2. Staţiunile climaterice………………………………………………233 10.2.3. Staţiunea balneoclimatică................................................................233 10.2.3.1. Staţiunile balneoclimaterice de interes general........................233 10.2.3.2. Staţiunile balneoclimaterice de interes general, care în timp au devenit staţiuni de interes local………………………..234 10.2.3.3. Staţiunile balneoclimaterice de interes local…………………234 11. Circulaţia turistică……………………………………………………………236 11.1. Factorilor care influenţează circulaţia turistică………………………...236 11.1.1. Factori ce caracterizează turistul………………………………..236 11.1.2. Factori ce caracterizează destinaţia turistică……………………237 11.2. Caracteristicile circulaţiei turistice în Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene…………………………………237 11.2.1. Măsurarea fluxului turistic……………………………………...238 11.2.2. Dinamica circulaţiei turistice…………………………………...265 11.2.3. Circulaţia turistică internă şi internaţională…………………….266 5

11.2.4. Capacitatea de primire a fluxurilor turistice……………………271 12. Tipuri de turism……………………………………………………………...273 12.1. Caracteristicile turismul balnear………………………………………..273 12.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism………………..275 12.3. Tipuri de turism practicate alături de turismul balnear în staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene.....................................................276 12.3.1. Turismul de odihnă şi recreere (agrement)……………………...276 12.3.1.1. Turismul montan…………………………………………...276 12.3.1.2. Turismul de aventura şi speoturismul……………………...276 12.3.1.3. Cicloturismul……………………………………………….276 12.3.1.4. Turismul cinegetic şi piscicol……………………………...277 12.3.2. Turismul cultural………………………………………………...277 12.3.3. Turismul de informare…………………………………………..277 12.3.3.1. Turismul ştiinţific specializat………………………………277 12.3.3.2. Turismul de afaceri, congrese şi reuniuni………………….279 13. Promovarea turistică…………………………………………………………280 13.1. Tipuri de publicitate utilizate în turism………………………………..280 13.2. Alegerea mijlocului de comunicare a publicităţii……………………...280 14. Industria turistică şi impactul asupra mediului………………………………288 14.1. Poluarea aerului………………………………………………………..288 14.2. Poluarea apei…………………………………………………………...289 14.3. Poluarea solului………………………………………………………...289 14.4. Poluarea fonică…………………………………………………………289 14.5. Degradarea ariilor protejate……………………………………………290 14.6. Distrugerea florei şi faunei……………………………………………..290 14.7. Poluarea estetică………………………………………………………..291 14.8. Efectele de aglomerare…………………………………………………292 14.9. Efectele de conflict……………………………………………………..292 15. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări ale elementelor naturale şi antropice…………………………………………….294 15.1. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări ale elementelor naturale………………………………………………..294 15.2. Premisele riscului antropogen………………………………………….294 15.2.1. Neadaptarea ofertei la cererea turistică…………………………..295 15.2.2. Neconcordanţe între proprietarii staţiunilor şi autorităţile locale…………………………………………………295 15.2.3. Uzura morală a unor spaţii de cazare, tratament, alimentaţie publică şi agrement…………………………………..296 15.2.4. Staţiuni balneare al căror grad de uzură prea ridicat le-a scos din circuitul turistic.........................................................302 16. Analiza SWOT.................................................................................................306 16.1. Puncte tari ale turismului balnear din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene....................................................306 6

16.2. Puncte slabe ale turismului balnear.........................................................307 16.3. Oportunităţi ale turismului balnear.........................................................309 16.4. Ameninţări ale turismului balnear...........................................................310 16.5. Sugestii de dezvoltare a turismului balnear în partea de vest a ţării............................................................................312 16.5.1. Domenii de dezvoltare a turismului balnear în partea de vest a ţării...................................................................313 16.5.2. Perspective de dezvoltare a turismului balnear în partea de vest a ţării...................................................................318 16.6. Studiu de caz - Parcul balnear Tăşnad – Beltiug – Marghita………….319 17. Concluzii generale...........................................................................................325 Bibliografie………………………………………………………………….336 1. Introducere Lucrarea de faţă pune accentul pe structura geologică şi hidrostructurile termominerale din arealul studiat, pe caracteristicile fizice şi chimice ale izvoarelor termale şi minerale din zonă. Urmărind factori terapeutici şi a favorabilitatea reliefului s-a analizat dezvoltarea turismului balnear, evoluţia infrastructurii turistice, precum şi perspective de dezvoltare a acesteia. Analiza circulaţiei turistice şi impactul turismului asupra mediului zugrăvesc stadiul actual de dezvoltare a staţiunilor balneoclimaterice. Pe baza informaţiilor obţinute în urma investigării infrastructurii, a organizării spaţiului turistic din staţiuni şi a circulaţiei turistice, s-a realizat analiza SWOT şi s-au prezentat câteva sugestii de dezvoltare a staţiunilor balneare şi a localităţilor ce deţin factori terapeutici. 2. Metodologia de lucru Prin metodele şi mijloacele utilizate s-a urmărit o prelucrare cât mai exactă a tuturor datelor puse la dispoziţie de diferite instituţii, cu scopul analizării obiective a staţiunilor balneoclimaterice existente în momentul de faţă în arealul studiat, dar şi a prezentării vastului potenţial turistic balnear existent în vestul ţării, pe baza căruia se pot dezvolta alte centre moderne, de interes local sau naţional. Metodele utilizate în realizarea lucrării de faţă sunt: - metoda analizei - metoda comparativă - metode statistico – matematice - metode cartografice (diagrama, cronograma, cartodiagrama, metoda arealelor, metoda tentelor de culori şi metoda fondului colorat) 3. Concepte, definiţii, puncte de vedere privind turismul balnear şi staţiunile balneare Multitudinea definiţiilor turismului balnear duce la afirmaţia că acest tip de turism reprezintă călătoria efectuată cu scopul tratării recuperării sau prevenirii anumitor boli, în cazul unor persoane cu deficienţe funcţionale, pentru relaxare, recreere şi realizarea unei stări de bine, prin intermediul curelor terapeutice, în 7

staţiuni balneare. Factorii terapeutici naturali, ape termale şi minerale, nămolurile terapeutice, mofetele, completate cu procedurile de fizioterapie reprezintă principala activitate a bazelor de tratament din staţiunile balneare. Alături de acestea, oferta centrelor de bunăstare bazată pe noile cerinţe pe piaţa turistică balneară şi un personal profesionist ce asigură servicii de cea mai bună calitate, în structuri moderne de cazare, alimentaţie, tratament şi agrement reprezintă imaginea turismului de bunăstare în mileniul trei. Concluzii Prezentarea unor concepte şi definiţii a termenilor turistici utilizaţi în activitatea turistică balneară reprezintă un mijloc de informare, de interpretare şi înţelegere a proceselor şi activităţilor turistice, a calităţii factorilor terapeutici, a indicaţiilor şi contraindicaţiilor terapeutice, toate menite a orienta turistul în alegerea staţiunilor şi a factorilor naturali de cură adecvaţi cerinţelor personale. 4. Istoricul cercetării şi valorificării apelor termale şi minerale din arealul studiat 4.1. Istoricul cercetării apelor termale şi minerale Valorificarea proprietăţilor terapeutice ale factorilor naturali de cură sunt destul de vechi. Hipocrat este considerat iniţiatorul terapiei naturale, precizând în renumitul său tratat de medicină, rolului pe care-l au soarele, apa şi nămolurile asupra organismului uman, modul cum acţionează acestea şi efectul pe care-l produc atunci când omul vine în contact cu ele. 4.1.1. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Băile Felix şi Băile 1 Mai 4.1.2. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Moneasa 4.1.3. Istoricul cercetării apelor minerale de la Lipova 4.1.4. Istoricul cercetării apelor minerale de la Buziaş 4.1.5. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Geoagiu Băi 4.1.6. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Vaţa de Jos 4.1.7. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tinca 4.1.8. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Călacea 4.1.9. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Boghiş 4.1.10. Istoricul cercetării apelor termominerale de la Tăşnad 4.2. Studii privind turismul balnear din Vestul României În apropierea izvoarelor termale şi minerale şi a zonelor cu noroi terapeutic, au fost dezvoltate aşezări orientate spre însănătoşire, aşezări devenite între timp staţiuni balneare moderne ale zilelor noastre, care asigură valorificarea ştiinţifică, sub supraveghere medicală, a factorilor naturali. Interesul terapeutic şi social pentru cure în staţiunile balneoclimaterice au determinat efectuarea diferitelor genuri de cercetări de specialitate. Concluzii Unele ape termale şi minerale au fost descoperite de daci şi apoi de romani, pentru ca de-a lungul timpului să fie utilizate de populaţia locală, dar şi de străini, în tratarea diferitelor afecţiuni. Evoluţia unor staţiuni este cunoscută mai în detaliu, iar a altora mai puţin. Ceea ce este cert însă, în perioada ocupaţiei austro – ungare, staţiunile din vest cunosc o dezvoltare intensă. Se fac analize de ape, se construiesc 8

băi şi spaţii de cazare cu o arhitectură deosebită. Perioadă de vârf în istoricul staţiunilor balneare este considerată şi perioada interbelică, când staţiunile cunosc o amplă extindere a spaţiului de cazare şi o cercetare intensă a proprietăţilor curative ale factorilor terapeutici. Atât cercetarea, cât şi dezvoltarea infrastructurii se continuă în perioada comunistă, pentru ca apoi majoritatea staţiunilor să cunoască o perioadă de declin. În prezent se observă o relansare a turismului balnear în cele mai multe staţiuni din vestul ţării. 5. Geologia zonelor de exploatare a apelor termale şi minerale – principala resursă a turismului balnear 5.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale În sistemele hidrotermale colective cea mai mare parte a căldurii este transferată prin mişcarea apelor de zăcământ şi în mică măsură prin conducţie termică în roci. Fluidul încălzit tinde să se ridice, iar cel rece, mai dens, să coboare. Valorile mai scăzute faţă de medie, dar totuşi mult mai ridicate în comparaţie cu gradientul geotermic normal, corespund zonelor de scufundare ale fundamentului sau zonelor de puternică circulaţie a apelor geotermale, ambele având efectul scăderii gradientului mediu. 5.1.1 Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Carpaţii Occidentali analizează zăcămintele hidrominerale de la: Moneasa, Geoagiu şi Vaţa de Jos 5.1.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Dealurile de Vest analizează zăcămintele hidrominerale de la Tăşnad, Boghiş, Beiuş, Cărand 5.1.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor termale în Câmpia de Vest analizează caracterizarea geologică şi hidrogeologică a hidrostructurilor cantonate pe colectoarele nisipoase Oradea – Satu Mare, Tinca, Chişineu Criş – Arad şi Banatul de Vest 5.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale Apele minerale din zona de vest a ţării s-au format datorită tectonicii acesteia, care prezintă alături de bogatele resurse termoenergetice, importante manifestări post-vulcanice, asociate vulcanismului neogen în diferite areale. Zăcămintele hidrominerale au o compoziţie formată din mai multe elemente şi este generată de magma din care provin rocile eruptive, de unde urcă în straturile acvifere pe liniile de fracturi care au condus la scufundarea Depresiunii Pannonice. 5.2.1. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Carpaţii Occidentali analizează zăcămintele minerale de la: Stâna de Vale, Pădurea Neagră, Leghia, Boholt, Chimindia şi Băcâia 5.2.2. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Dealurile de Vest analizează zăcămintele minerale din: Bazinul Oaş, Piemontul Sălajean, Depresiunea Şimleului, Depresiunea Crişului Negru, Lipova, Mocrea, Păuliş, Bogda, Fibiş şi Maşloc. 5.2.3. Geologia arealelor de exploatare a apelor minerale în Câmpia de Vest analizează zăcămintele minerale de la: Buziaş, Ivanda, Pişchia, Ţipari, Parhida şi Câmpia Someşului 9

5.3. Situaţia rezervelor de ape termominerale în câteva staţiuni din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile de Vest 5.3.1. Situaţia rezervelor la Tinca 5.3.2. Rezerve de ape termominerale la Boghiş 5.3.3. Situaţia rezervelor de la Geoagiu 5.3.4. Rezerve de ape termominerale la Vaţa Băi Concluzii În vestul ţării, s-au descoperit numeroase rezerve de apă termală şi minerală încă neexploatate, dar care prin investiţii adecvate ar putea sta la baza dezvoltării unor centre de sănătate de rang internaţional. Există şi locaţii unde apa termominerală a fost exploatată în mici stabilimente balneare, iar în prezent datorită întreţinerii neadecvate a acestora, rezervele de apă termală se scurg în voia sorţi pe câmp. În aceste cazuri ar trebui luate măsuri de protejare a rezervei respective. 6. Fondul turistic termal şi mineral Apa ca factor de mediu, prezintă favorabilitatea cea mai mare şi joacă rolul principal în dezvoltarea turismului balnear. Ceilalţi factori de mediu (aerul, biodiversitatea, mai puţin factorul edafic) îşi afirmă favorabilitatea pentru dezvoltarea turismului balnear mult mai târziu, după ce oamenii au început să conştientizeze activ faptul că nucleele balneoclimaterice reprezintă „oaze” de aer curat, linişte, verdeaţă… În partea de vest a României, pe baza zăcămintelor bogate de ape termale şi minerale, cunoscute de foarte multă vreme s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, baze de tratament în staţiuni de rang diferit, cu regim permanent sau sezonier. Unde nu a fost posibilă dezvoltarea unei staţiuni, această bogăţie naturală a fost pusă în valoare punctiform. 6.1. Apele termale Apele hipo- şi hipertermale sunt cele care au dat tonul valorificării potenţialului natural din această parte a ţării. Astfel, acestea sunt în exploatare de mult timp, în numeroase staţiuni balneare de interes naţional/internaţional (Băile Felix, Băile 1 Mai, Moneasa, Geoagiu Băi) sau de interes local (Tinca, Zăuan, Bizuşa, Boghiş, Tăşnad, Băile Călacea, etc). 6.1.1. Apele termale din Munţii Apuseni 6.1.2. Apele termale din Munţii Poiana Ruscă 6.1.3. Apele termale din Munţii Banatului 6.1.4. Apele termale din Dealurile Silvano – Someşene 6.1.5. Apele termale din Dealurile Crişene 6.1.6. Apele termale din Dealurile Banatului 6.1.7. Apele termale din Câmpia Someşului 6.1.8. Apele termale din Câmpia Crişurilor 6.1.9. Apele termale din Câmpia Timişului Există numeroase localităţi unde apele termale sunt aduse la zi prin foraje şi valorificate empiric în ştrandurile termale (Satu Mare, Carei, Acâş, Marghita, Balc, Săcueni, Sânicolau de Munte, Tămăşeu, Livada, Oradea, Mădăras, Beiuş, Arad, Şofronea, Dorobanţi, Timişoara, Banpotoc, Rapolţel, Bobâlna, etc). 10

Fig. 1 Harta staţiunilor balneoclimaterice şi a localităţilor care dispun de ape termale

6.2. Apele minerale Alături de apele termale, trebuie menţionate apele minerale folosite în cure externe şi interne sau pentru îmbuteliate în vederea tratării diferitelor afecţiuni. 6.2.1. Apele minerale din Munţii Apuseni 6.2.2. Apele minerale din Munţii Poiana Ruscă 6.2.3. Apele minerale din Munţii Banatului 6.2.4. Apele minerale din Dealurile Sivano – Someşene 6.2.5. Apele minerale din Dealurile Crişene 6.2.6. Apele minerale din Dealurile Banatului 6.2.7. Apele minerale din Câmpia Someşului 6.2.8. Apele minerale din Câmpia Crişurilor 6.2.9. Apele minerale din Câmpia Timişului 11

Pe teritoriul zonei intrate în studiu există aproape toate tipurile de ape cunoscute: oligominerale, alcaline, alcalino-teroase, clorurate sodice, iodurate, sulfatate, feruginoase, sulfuroase, carbogazoase, vitriolice, radioactive, cu o foarte mare varietate în privinţa compoziţiei chimice, a gradului de mineralizare şi a temperaturii lor. Această categorie de ape este exploatată la: Buziaş, Lipova, Bizuşa, Stâna de Vale, Boholt, Chimindia, Băcâia, Negreşti Oaş, sau a fost în exploatare şi în alte puncte (Bixad, Turţ, Valea Măriei, Tarna Mare, Zăuan, Zalnoc, Bobota, Valea Pomilor, Iaz, Meseşenii de Sus, Chieşd, Tămăşeu, Ceica, Pădurea Neagră, Leghia, Mocrea, Cermei, Ţipari, Ivanda, etc.).

Fig. 2 Harta staţiunilor balneoclimaterice şi a localităţilor care dispun de ape minerale

6.3. Emanaţiile gazoase (CO2,) mofetice Gazul carbonic provine din emanaţia liberă, în zonele geologice cu aureolă mofetică post-vulcanică. O altă provenienţă a gazului carbonic este aceea din apele 12

minerale carbogazoase, efectuându-se în acest scop, captări şi separări ale gazului din apa minerală. Gazul carbonic este folosit numai în cură externă şi este indicat în tratarea afecţiunilor cardiace, circulatorii, neurologice şi reumatice. În partea de vest a României mofete se găsesc doar la Buziaş. În compoziţia lor chimică, bioxidul de carbon are cea mai mare pondere (91,5 – 98 %). În afară de CO2 mai conţine şi argon (0,02 – 0,04 %), metan (0,4 – 3 %), oxigen şi azot. 6.4. Nămoluri terapeutice Nămolurile terapeutice (peloidele) sunt substanţe ce se formează în condiţii naturale sub influenţa proceselor geologice şi care în stare fin divizată şi în amestec cu apa, sunt folosite în terapeutică. În ceea ce priveşte compoziţia fizico-chimică, ele sunt substanţe complexe alcătuite dintr-un amestec în proporţii variate de apă cu particule mai mult sau mai puţin divizate de substanţe organice şi anorganice insolubile în aceasta şi care în ansamlul lor influenţează reactivitatea organismului prin diverse mecanisme în acţiune. 6.5. Bioclima staţiunilor balneare din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene 6.5.1. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale Carpaţilor Occidentali Bioclima tonică – stimulentă din zona montană obligă organismul uman săşi mobilizeze mecanismele de adaptare pentru menţinerea concentraţiei de O2 în sânge, a amplitudinii şi frecvenţei cardiace, a sistemului nervos central, rinitelor, activarea metabolismului celular. Temperatura mai scăzută a aerului antrenează mecanismele de termoreglare pentru menţinerea valorilor fiziologice ale temperaturii cutanate. 6.5.2. Caracteristicile climatice şi bioclimatice ale Dealurilor de Vest Bioclima sedativ indiferenţă sau de cruţate se caracterizează din punct de vedere fiziologic printr-o foarte slabă solicitarea a sistemului nervos şi endocrin. În acest fel funcţiile neuro-endocrine ale organismelor suprasolicitate sunt puse practic în stare de repaos în timpul curei efectuate într-un astfel de bioclimat. În acest tip de bioclimă indicii bioclimatici utilizaţi, precum ar fi: confortul termic anual, prezintă valori maxime comparativ cu restul bioclimatelor, stresul cutanat, pulmonar şi stresul bioclimatic total prezintă valorile cele mai reduse, înregistrându-se un maxim al lunilor relaxante şi echilibrate. 6.5.3. Particularităţile bioclimatice ale Câmpiei de Vest Bioclima excitantă – solicitantă de câmpie se exprimă prin confort termic moderat vara şi radiaţia solară abundentă. Stresul cutanat şi cel pulmonar, precum şi suma acestora, stresul bioclimatic total au valori mari. Toate acestea reflectă solicitarea intensă a organismului, îndeosebi a mecanismelor sale de termoreglare şi în special a celor de termoliză, pierzându-se astfel mari cantităţi de lichide şi săruri din organism. (Teodoreanu, Elena, 1984) 6.6. Alţi factori terapeutici În cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine în modificarea reactivităţii nu numai factorul balnear şi climateric, ci şi aspectul locaţiei, al peisajului, care influenţează afectivitatea şi dispoziţia bolnavului. 13

Concluzii Partea de vest a ţării, datorită aşezării geografice şi structurii geologice complexe a scoarţei, dispune de o mare bogăţie de factori naturali de cură: ape minerale, ape termale, mofete, nămoluri, lacuri terapeutice. 7. Favorabilitatea reliefului pentru dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene Relieful a contribuit, pe de o parte, la formarea resurselor de ape termale şi minerale prin fragmentarea fundamentului în tablă de şah şi prin dispunerea sa la suprafaţă sub formă de horsturi şi grabene, acestea din urmă fiind locul apariţiei apelor termale şi minerale la suprafaţă, prin izvoare, la care s-au adăugat, apoi, forajele. Pe de altă parte, prin caracteristicile sale morfometrice favorabile care nu s-au modificat la scara timpului istoric a permis dezvoltarea iniţială a câtorva nuclee balneoclimaterice, pentru ca apoi să apară şi alte staţiuni de interes local, care pe parcursul ultimului secol şi-au definitivat înfăţişarea. 7.1. Staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai 7.2. Staţiunea balneoclimaterică Buziaş 7.3. Statiunea balneoclimaterică Băile Tinca 7.4. Staţiunea balneoclimaterică Călacea 7.5. Staţiunea balneoclimaterică Băile Lipova 7.6. Staţiunea balneoclimaterică Tăşnad 7.7. Staţiunea balneoclimaterică Băile Boghiş 7.8. Staţiunea balneoclimaterică Bizuşa Băi 7.9. Staţiunea balneoclimaterică Moneasa 7.10. Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi 7.11. Staţiunea balneoclimaterică Vaţa de Jos 7.12. Staţiunea balneoclimaterică Stâna de Vale Cea mai importantă funcţie a reliefului este aceea de suport fizic al tuturor componentelor, favorizând sau nu dezvoltarea unui anumit areal. În acest capitol sa urmărit influenţa parametrilor morfometrici cantitativi (panta şi energia de relief) şi calitativi (expoziţia versanţilor) în vederea dezvoltării turismului. Concluzii: Caracteristicile morfometrice ale reliefului staţiunilor din arealul studiat, arată că pentru extinderea actuală a acestora nu se impun încă restricţii. Elementele restrictive se rezumă deocamdată la suprafaţele cu pante mai mari unde s-ar putea declanşa fenomene de eroziune în adâncime sau eroziune areală, dar intravilanul acestor staţiuni nu s-a extins încă, până în proximitatea acestora. Încărcătura în construcţii cu destinaţie turistică creşte exponenţial şi fără îndoială, mai devreme sau mai târziu, va trebui să se ţină seama şi de modul în care relieful permite/suportă această încărcătură în arealele ce se dovedesc a fi mai vulnerabile. 8. Infrastructura turistică Avantajele naturale ale unui loc nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor, ci este necesară existenţa unei infrastructuri adaptate şi eficiente 14

8.1. Spaţii de cazare Baza de cazare reprezintă elementul esenţial al bazei materiale de care este dependentă desfăşurarea activităţii turistice. Formele de cazare au evoluat de la componentele „clasice” – casa de odihnă şi tratament sau vila, pavilionul şi hotelul până la pensiuni, cabane, campinguri, moteluri. Evoluţia bazei de cazare a fost relativ sinuoasă şi sincopată şi diferă în funcţie de unitatea de relief în care se dezvoltă. 8.1.1. Spaţii de cazare în staţiunile din Carpaţii Occidentali
Evoluţia num ărului de locuri în unităţile de cazare din Carpaţii Occidentali
nr locuri

2000 1500 1000 500 0

Hoteluri Pensiuni Tabere şcolare

Vile Campinguri

1970

1980

1990

2000

2006

Fig. 3 Evoluţia numărului de locuri de cazare din staţiunile din Carpaţii Occidentali în perioada 1970 – 2006

8.1.2. Spaţii de cazare în staţiunile din Dealurile de Vest
Evoluţia numărului de locuri în unităţile de cazare din Dealurile de Vest nr locuri Hoteluri Pavilioane Campinguri Vile Pensiuni

500 400 300 200 100

0

1900

1950

1970

1980

1990

2000

2006

Fig. 4 Evoluţia numărului locurilor de cazare în staţiunile din Dealurile de Vest în perioada 1900 – 2006

8.1.3. Spaţii de cazare în staţiunile din Câmpia de Vest
Evoluţia numărului de locuri în unităţile de cazare din Câmpia de Vest
nr locuri 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1900

Hoteluri Pavilioane Campinguri

Vile Pensiuni Tabere şcolare

1950

1970

1980

1990

2000

2006

Fig. 5 Evoluţia numărului de locuri de cazare în Câmpia de Vest în perioada 1900 – 2006

15

8.2. Baza de alimentaţie publică Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependentă de mărimea capacităţii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice. Dinamica şi diversitatea bazei de alimentaţie publică reflectă intensificarea activităţilor turistice. 8.2.1. Baza de alimentaţie din Carpaţii Occidentali 8.2.2. Baza de alimentaţie din Dealurile de Vest 8.2.3. Baza de alimentaţie din Câmpia de Vest
nr locuri

10000 8000 6000 4000 2000 0

Num ărul locurilor de alim etaţie publică în staţiunile balneoclim aterice 8599 restaurante terase 3212 860 Câmpia de Vest 1248 2268 1972

Dealurile de Vest

Carpaţii Occidentali

Fig. 6 Numărul de locuri de alimentaţie din staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene

8.3. Baza de tratament Gradul de diversificare a bazei terapeutice, introducerea procedurilor moderne, care completează terapeutica naturistă clasică ce valorifică factorii naturali de cură (ape termale, ape minerale, nămoluri), dimensionarea acesteia în concordanţă cu mărimea, structura şi calitatea bazei de cazare, determină ierarhizarea staţiunilor nuanţând puterea lor de atracţie. 8.3.1. Baze de tratament în Carpaţii Occidentali 8.3.2. Baze de tratament în Dealurile de Vest 8.3.3. Baze de tratament în Câmpia de Vest
Num ărul bazelor de tratam ent din staţiunile balneoclim aterice
nr baze tratam 20 15 10 5 0 Câmpia de Vest Dealurile de Vest Carpaţii Occidentali 8 6 19

Fig. 7 Numărul bazelor de tratament din staţiunile balneoclimaterice

8.4. Dotările pentru agrement în staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene În staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării, turiştii dispun de multiple şi variate posibilităţi de petrece agreabilă a timpului liber. Pe lângă ştrandurile şi 16

piscinele cu ape termale şi minerale, staţiunile dispun de modalităţi diverse şi variate de petrece a timpului liber: case de cultură, cinematografe sau teatre de vară, biblioteci, muzee, cluburi, discoteci, unde turiştii se pot relaxa în voie. Majoritatea staţiunilor au amenajate parcuri, unde turiştii pot efectua cure de teren, indicate în timpul tratamentului balnear şi excursii în împrejurimi. 8.4.1. Dotările pentru agrement din Carpaţii Occidentali 8.4.2. Dotările pentru agrement din Dealurile de Vest 8.4.3. Bazele de agrement din Câmpia de Vest
Numărul de ştranduri în Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato - Crişene
nr ştranduri

40 30 20 10 0

31

11

7

Câmpia de Vest

Dealurile de Vest

Carpaţii Occidentali

Fig. 8 Numărul ştrandurilor din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene

8.5. Căi de comunicaţie Varietatea, densitatea, dar mai ales gradul de modernizare a căilor de comunicaţie a stimulat sau dimpotrivă a inhibat amenajările turistice dintr-o anumită regiune, chiar în situaţia existenţei unui font balnear valoros. 8.5.1. Căi de acces în staţiunile din Carpaţii Occidentali 8.5.2. Căi de acces în staţiunile din Dealurile de Vest 8.5.3. Căi de acces în staţiunile din Câmpia de Vest Datorită faptului că această zonă a ţării a fost locuită din cele mai vechi timpuri, aici s-a dezvoltat şi o importantă reţea de căi de comunicaţie. În perioada medievală, dar mai ales în timpul ocupaţiei austro-ungare, atât Carpaţii Occidentali, cât şi Câmpia şi Dealurile de Vest s-au bucurat de o modernizare şi o intensificare a căilor de comunicaţii. 8.6. Instalaţii de îmbuteliere a apei minerale Dintre localităţile din vestul ţării care îmbuteliază ape minerale se remarcă staţiunile Stâna de Vale (Izvorul Minunilor şi Hera), Lipova (Briza Lipovei) şi Buziaş (Buziaş). Acestor staţiuni li se adaugă localităţile: Sacoşu Mare, Parhida, Boholt, Băcâia (Cezara), Chimindia (Miracol Chimindia), Negreşti Oaş – Certeze (Perla Oaşului) şi Carei (Apuseana). În trecut apă minerală se mai îmbutelia la: Tinca, Ivanda şi Bixad. Concluzii Dezvoltarea şi calitatea serviciilor turistice sunt dependente, în primul rând, de existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii. În al doilea rând serviciile turistice sunt influenţate de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, a bazelor de tratament şi 17

agrement, de nivelul de calificare a lucrărilor, de organizarea muncii în unităţile turistice. În acest context insuficienţa spaţiilor de cazare şi de alimentaţie publică, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire, influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi prin intermediul acestora, influenţează şi dimensiunile circulaţiei turistice. 9. Organizarea turistică a spaţiului din staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene Oraşele staţiuni sunt localităţi vechi, cu caracter complex, cuprinzând atât componente habitaţional – urbanistice, de infrastructură, cât şi sociologice. Buziaş, Vaţa de Jos, Moneasa, Băile Boghiş şi Tăşnad sunt aşezări urbane sau rurale, care s-au extins în momentul descoperiri apelor minerale sau termale înglobând şi o zonă turistică. Băile Felix, Băile 1 Mai, Geoagiu Băi s-au dezvoltat ca staţiuni balneoclimaterice, după descoperirea factorilor terapeutici, iar treptat s-a constituit zona de locuit a staţiunilor. Perimetrul staţiunii Stâna de Vale, a Băilor Lipova şi Bizuşa Băi cuprinde doar stabilimente turistice, fără alte zone sociale sau industriale. 9.1. Caracteristica geodemografică a oraşelor staţiuni şi funcţiile acestora Localităţile staţiuni se caracterizează din punct de vedere al numărului de locuitori şi al structurii socio – profesionale a populaţiei, majoritatea acestora încadrându-se în categoria aşezărilor cu funcţii de servicii, care deservesc în cea mai mare parte activităţile turistice. Funcţia turistică are un rol deosebit de important în organizarea unei aşezări şi a regiunilor înconjurătoare care capătă un aspect specific, infrastructura de acces, de cazare şi agrement, conferă respectivelor localităţi un aspect urbanistic. (Ciangă, N., 1998) 9.2. Evoluţia teritorială a staţiunilor balneoclimaterice Organizarea spaţială a staţiunilor depinde de caracteristicile reliefului pe care sunt amplasate, de evoluţia numărului de locuitori şi de activităţile umane care se desfăşoară pe suprafaţa acestora. Staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării sau dezvoltat radiar în jurul izvoarelor termale şi minerale, în lungul unor cursuri de apă, a unor drumuri, pe locuri plane sau la marginea unor localităţi. 9.3. Caracteristicile zonării funcţionale a localităţilor staţiuni Staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării au cunoscut diferite evoluţii dea lungul timpului, fie s-au dezvoltat înglobând localitatea din jur sau aducându-i diferite beneficii sociale şi arhitecturale, fie localitatea s-a dezvoltat înglobând şi staţiunea sau aceasta din urmă s-a dezvoltat ca şi spaţiu turistic de sine stătător. 9.4. Planurile de situaţie ale staţiunilor balneoclimaterice Relieful pe care sunt amplasate staţiunile influenţează formele vetrelor acestora, cât şi modul lor se extindere teritorială. Vetrele staţiunile dezvoltate în lungul unor râuri sau a unor axe majore de comunicaţie au o extindere liniară, paralelă cu acestea. Vetrele staţiunile dezvoltate în microdepresiuni, pe terasele unor râuri, au o evoluţie tentaculară sau poligonală. (Ciangă, N., 1998) 18

9.5. Organizarea spaţiului localităţilor care valorifică potenţialul turistic balnear În vestul ţării, atât în câmpie, deal, cât şi la munte există numeroase localităţi ce dispun de factori balneari – ape termale şi minerale. Pe baza acestor resurse, unele localităţi au dezvoltat baze de agrement sau chiar mici baze de cazare şi tratament. Toate acestea au interes strict local, reprezentând o modalitate de petrecere a week-end-ului sau a timpului liber. Concluzii Amenajarea spaţială a staţiunilor este rezultatul mai multor factori: relief, dezvoltarea localităţilor din împrejurimi (apropierea de mari centre urbane), dezvoltarea demografică a localităţilor şi a arealului din împrejurimi, căi de acces, peisaje, lipsa factorilor poluanţi, toate determinând extinderea şi forma vetrelor acestora. Dar cel mai important factor în evoluţia teritorială a unei staţiuni îl reprezintă calităţile fizico – chimice ale apelor termale şi minerale, care a impulsionat extinderea şi dezvoltarea infrastructurii acestora. 10. Clasificarea staţiunilor 10.1. Clasificarea staţiunilor balneoclimaterice după diferiţi autori 10.2. Clasificarea staţiunilor din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene 10.2.1. Staţiunile balneare sunt localităţi sau o parte a unei localităţi care dispune de factori naturali de cură (ape minerale, ape termale, nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, lacuri sărate, saline), ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic. Staţiunea balneară este o staţiune turistică şi de tratare a unor boli prin utilizarea factorilor naturali de cură. Aceasta dispune de instalaţii specifice pentru cură şi prezintă o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. 10.2.2. Staţiunile climaterice sunt localităţi sau staţiuni situate într-o zonă cu factori climatici cu acţiune terapeutică, ce favorizează tratarea unor boli şi fortificarea organismului. Totodată dispune de baze de tratament şi asistenţă medicală specializată pentru asigurarea menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi/sau a capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării. Staţiunile climaterice sunt de interes general sau local şi au o funcţionare permanentă sau sezonieră. 10.2.3. Staţiunea balneoclimatică reprezintă localitatea sau arealul care dispune de factori naturali de cură şi de factori climatici cu acţiune terapeutică demonstrată ştiinţific, în cantităţi suficiente pentru exploatare eficientă, care în ansamblu duc la tratarea unor boli şi la fortificarea organismului. Staţiunea balneoclimaterică are în dotare baze de tratament dotate cu instalaţii specifice pentru cură şi acordă servicii medicale de specialitate în condiţii corespunzătoare, în scop profilactic, curativ şi de recuperare funcţională. (Berlescu, Elena, 1996) 10.2.3.1. Staţiunile balneoclimaterice de interes general 10.2.3.2. Staţiunile balneoclimaterice de interes general, care în timp au devenit staţiuni de interes local 10.2.3.3. Staţiunile balneoclimaterice de interes local 19

Concluzii Acordarea statutul de staţiune balneară de interes local sau naţional este important atât pentru dezvoltarea ulterioară a unei localităţi, cât şi pentru asigurarea calităţii serviciilor de cazare şi tratament, majoritatea staţiunilor clasificate dispunând de anumite facilităţi financiare, economice şi de protecţia mediului. 11. Circulaţia turistică Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea bazei de agrement. 11.1. Factorilor care influenţează circulaţia turistică 11.1.1. Factori ce caracterizează turistul Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai (veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea vacanţelor, etc). 11.1.2. Factori ce caracterizează destinaţia turistică 11.2. Caracteristicile circulaţiei turistice în Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato - Crişene Staţiunile balneoclimaterice atrag mai multe categorii de turişti: cei care vin pentru tratament, turiştii sosiţi pentru relaxare, iar acestora li se adaugă turiştii care tranzitează staţiunile, care vin aici pentru conferinţe sau alte forme de turism. 11.2.1. Fluxul turistic Numărul de turişti din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării este în anul 1985 de 212654, în anul 1990 de 237660, în anul 1995 de 134432, 145498 în anul 2000, respectiv 158518 în anul 2005. Numărul de turişti din staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene, din anul 2005 reprezintă 24,38 % din numărul turiştilor cazaţi în staţiunile balneoclimaterice din toată ţara.
120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 nr turişti 1985 1990 1995 2000 2005

M on ea sa

Li po va

V al e

Fig. 9 Evoluţia numărului turiştilor din staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Numărul înnoptărilor din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării era în anul 1985 de 2120176, în anul 1990 de 2218781, în anul 1995 de 1204341, în anul 20

S tâ na

de

Ti nc a

2000 de 1056426, respectiv 1271270 în anul 2005. Numărul înnoptărilor din staţiunile balneoclimaterice din arealul studiat, din anul 2005 reprezintă 23,96 % din numărul nopţilor de cazare din staţiunile balneoclimaterice din toată ţara.
1000000 900000 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0

nr înnoptări
1985 1990 1995 2000 2005

M on e as a

Li po va

V al e S tâ na de

Fig. 10 Evoluţia numărului înnoptărilor din staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Gradul de ocupare a capacităţii de cazare În decursul perioadei studiate, baza de cazare a staţiunilor din vestul ţării, a fost utilizată în procent de 34,81 %, iar restul de 65,19 % a rămas neutilizată.
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

%
1985 1990 1995 2000 2005

M on ea sa

Li po va

V al e

Fig. 11 Evoluţia gradului de ocupare a capacităţilor de cazare din staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Durata medie a sejurului Valoarea duratei medii a sejurului în staţiunile balneoclimaterice din arealul studiat este de 9,18 nopţi cazare/turist.
durata m ed a s ejurului
16 14 12 10 8 6 4 2 0 1985 1990 1995 2000 2005

S tâ na

M on ea sa

Li po va

V al e

de

Fig. 12 Evoluţia duratei medii a sejurului în staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

S tâ na

21

de

Ti nc a

Ti nc a

T in ca

11.2.2. Dinamica circulaţiei turistice În intervalul 1985 – 2005, numărul locurilor de cazare în staţiunile de interes local şi naţional, a crescut cu 403 ceea ce reprezintă 3,04 %, numărul turiştilor a scăzut cu 54133 adică cu 22,77 %, iar numărul înnoptărilor a scăzut cu 1031322 respectiv 46,48 %. 11.2.3. Circulaţia turistică internă şi internaţională Circulaţia turistică internă din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării în perioada 1985 - 2005, urmează cursul circulaţiei turistice în general.
90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0

nr turiş ti rom âni
1985 1990 1995 2000 2005

M on e as a

V al e

Li po va

Fig. 13 Evoluţia numărului turiştilor români în staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Circulaţia turistică internaţională din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării scade treptat în perioada 1985 – 2005.
nr turişti străini 25000 1985 20000 15000 10000 5000 0 1990 1995 2000 2005

S tâ na

M on ea sa

V al e

de

Li po va

Fig. 14 Evoluţia numărului turiştilor străini în staţiunile balneoclimaterice în perioada 1985 – 2005

Originea turiştilor străini este în majoritatea cazurilor europeană şi izolat de pe alte continente: Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Franţa, Turcia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Elveţia, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, SUA, Canada. 11.2.4. Capacitatea de primire a fluxurilor turistice Concluzii Se poate observa că numărul de turişti în staţiunile din vestul ţării este mai mare, în comparaţie cu celelalte staţiuni balneare, din ţară, numărul înnoptărilor este şi el mai ridicat, iar durata medie a sejurului este mai crescută. În special şi numărul turiştilor străini este mai ridicat faţă de restul ţării, lucru datorat situării în geografice (ieşirea spre Europa de Vest – principala furnizoare de turişti străini). 22

S tâ na

de

Ti nc a

T in ca

12. Tipuri de turism 12.1. Caracteristicile turismul balnear 12.2. Relaţia turismului balnear cu celelalte forme de turism 12.3. Tipuri de turism practicate alături de turismul balnear în staţiunile balneoclimaterice din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato – Crişene 12.3.1. Turismul de odihnă şi recreere (agrement) 12.3.1.1. Turismul montan 12.3.1.2. Turismul de aventura şi speoturismul 12.3.1.3. Cicloturismul 12.3.1.4. Turismul cinegetic şi piscicol 12.3.2. Turismul cultural 12.3.3. Turismul de informare 12.3.3.l. Turismul ştiinţific specializat 12.3.3.2. Turismul de afaceri, congrese şi reuniuni Concluzii Creşterea cererii pentru produsele tip „punere în formă” (fitness), dorinţa manifestată tot mai pregnant de curanţi de a fi trataţi ca turişti, nevoia acestora de a ieşi din rutina zilnică, precum şi rolul agrementului ca adjuvant al tratamentelor evidenţiază relaţia implicită a turismului balnear cu turismul de odihnă, de recreere, de agrement, sportiv, turismul balnear aflându-se, de altfel, la graniţa dintre tratament şi loisir. 13. Promovarea turistică 13.1. Tipuri de publicitate utilizate în turism 13.2. Alegerea mijlocului de comunicare a publicităţii Publicitatea o putem defini ca fiind orice formă platită de prezentare şi promovare impersonală a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare în masă (ziare, reviste, programe radio şi TV). Ulenităţi turistice folosesc publicitatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la produsele şi serviciile turistice pe care le oferă. Modalităţilor de promovare a ofertei turistice în mod direct, pe suport electronic şi de hârtie, prin Oficiul de turism, internet sau indirect au drept scop creşterea numărului de turişti. Concluzii Problema promovarii destinaţiilor turistice balneare din vestul ţării este dată de lipsa unor organizaţii de acest fel la nivel regional şi local, problemă care se poate remedia prin înfiinţarea unor centre de informare turistică în staţiunile balneoclimaterice, în oraşele mari, în locuri tranzitate de potenţialii turişti. 14. Industria turistică şi impactul asupra mediului Existenţa de resurse turistice degradate duce la imposibilitatea valorificării lor turistice şi implicit la utilizarea redusă sau chiar deloc a bazei materiale, la diminuarea cererii turistice şi a încasărilor provenite din turism. Afectarea chiar în mică măsură a resursele turistice balneare, prin diminuarea calităţii factorilor 23

terapeutici sau a celor care favorizează odihna şi recreerea, reduce posibilităţile de refacere a sănătăţii. 14.1. Poluarea aerului 14.2. Poluarea apei 14.3. Poluarea solului 14.4. Poluarea fonică 14.5. Degradarea ariilor protejate 14.6. Distrugerea florei şi faunei 14.7. Poluarea estetică 14.8. Efectele de aglomerare 14.9. Efectele de conflict Concluzii Cu toate că turismul determină o serie de efecte pozitive, pe lângă acestea, apar şi efecte negative, dacă nu se are în vedere o programare şi dezvoltare durabilă a turismului. Este foarte important ca efectele negative să fie identificate prin studii de impact, pentru ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare şi înlăturare a acestora, deoarece turismul se focalizează pe ceea ce este mai atrăgător, frumos şi unic. 15. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări ale elementelor naturale şi antropice Presiunea exercitată asupra peisajului, cu intensităţi crescânde, conduce la suprasolicitarea acestuia şi implicit la apariţia fenomenului de risc. Aceste riscuri indică un prag, care odată depăşit, determină o evoluţie negativă a fenomenului turistic. 15.1. Riscuri ale fenomenului turistic datorate unor modificări ale elementelor naturale Turismul ca activitate economică trebuie să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă, fiind o industrie dependentă de resursele naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei societăţi. 15.2. Premisele riscului antropic reprezintă intervenţia asupra elementelor naturale cu atribute de atractivitate turistică. 15.2.1. Neadaptarea ofertei la cererea turistică 15.2.2. Neconcordanţe între proprietarii staţiunilor şi autorităţile locale 15.2.3. Uzura morală a unor spaţii de cazare, tratament, alimentaţie publică şi agrement - alt factor important al apariţiei riscului turistic. 15.2.4. Staţiuni balneare al căror grad de uzură prea ridicat le-a scos din circuitul turistic Concluzii Turismul ca activitate economică trebuie să se racordeze conceptului de dezvoltare durabilă, fiind o industrie dependentă de resursele naturii şi de moştenirea culturală a fiecărei societăţi, care vinde aceste resurse. Astfel, toate activităţile turistice trebuie să fie compatibile cu capacitatea de încărcare cu turişti, asigurând o funcţionare ecologică şi economică durabilă la toate nivelurile. 24

Fig. 15 Staţiuni balneoclimaterice închise

16. Analiza SWOT 16.1. Puncte tari ale turismului balnear din Carpaţii Occidentali, Câmpia şi Dealurile Banato - Crişene • existenţa apelor termale şi minerale cu efecte terapeutice în tratarea afecţiunilor reumatismale, post – traumatice, hepatice, cardiovasculare, ginecologice, ale tubului digestiv, ale sistemului nervos central, periferic şi ale altor afecţiuni asociate, precum şi deţinerea licenţei de exploatare a acestora pe o perioadă îndelungată • existenţa altor factori terapeutici importanţi în tratarea diferitelor afecţiuni: nămoluri terapeutice, emanaţii de gaze terapeutice, o climă temperat continentală 25

favorabilă practicării turismului balnear în tot cursul anului şi un relief variat ce oferă un potenţial important pentru practicarea mai multor forme de turism. 16.2. Puncte slabe ale turismului balnear • folosirea în prea mică măsură a potenţialului turistic balnear, implicarea redusă a agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic balnear, colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul turistic, incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare, necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională; • ofertă de servicii turistice puţin diversificată şi necoroborată cu preţul şi calitatea serviciilor turistice prestate; 16.3. Oportunităţi ale turismului balnear • accesarea diverselor fonduri europene ar putea introduce în circuitul turistic localităţile ce dispun de factori balneari neexploataţi până în prezent; • pe baza unor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnice s-ar putea dezvolta noi unităţi de cazare, alimentaţie, agrement şi baze de tratament care să atragă un număr cât mai mare de turişti; • realizarea şi susţinerea proiectelor care duc la dezvoltarea turismului balnear şi pun în valoare turistică factorii curativi; 16.4. Ameninţări ale turismului balnear • reorientarea unei părţi a cererii turistice interne către destinaţii externe, cu o calitate a serviciilor net superioară, dar şi micşorarea puterii de cumpărare a populaţiei; • îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţării vecine, direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitatea serviciilor. Exemplu staţiunile termale din Ungaria; • neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii şi nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc; • poluarea accentuată a mediului natural şi intervenţia tot mare a omului în natură; 16.5. Sugestii de dezvoltare a turismului balnear în partea de vest a ţării Obiectivele dezvoltării turismului balnear din vestul ţării pot fi: - obiective extraeconomice ce urmăresc valorificarea resurselor de ape minerale, termale, a gazelor şi nămolurilor terapeutice, a bioclimatelor şi a altor factori de cură, precum şi a potenţialului natural şi antropic din vestul ţării - obiective economice care urmăresc creşterea circulaţiei turistice interne şi internaţionale în staţiunile balneoclimaterice de interes naţional şi local, creşterea veniturilor în turism şi în ramurile adiacente acestuia, sporirea veniturilor angajaţilor, ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea economică a unor regiuni sărace din punct de vedere economic, dar cu valenţe balneare deosebite, etc. Este necesară conceperea unor planuri strategice de dezvoltarea a turismului balnear, care să pornească de la o viziune interogatoare şi să antreneze toţi factorii implicaţi în dezvoltarea acestuia. Atingerea unui astfel de obiectiv major necesită realizarea unor obiective specifice cum sunt: creşterea competitivităţii produsului turistic balnear, relansarea produsului turistic balnear românesc pe piaţa locală, regională, naţională şi chiar internaţională, modernizarea infrastructurii, 26

perfecţionarea cadrului legislativ organizat necesar dezvoltării turismului balnear competitiv, perfecţionarea pregătirii profesionale a forţei de muncă care va lucra în turismul balnear, asigurarea condiţiilor de practicare a turismului balnear de către diferite categorii de populaţie, promovarea industriei turistice. 16.6. Studiu de caz - Parcul balnear Tăşnad – Beltiug – Marghita Obiectivul general al acestui proiect este îmbunătăţirea infrastructurii Regiunii de Nord Vest în vederea sprijinirii creşterii potenţialului turistic al zonei prin crearea unui cadru favorabil atragerii investiţiilor şi prin crearea unor locuri de muncă durabile. Concluzii Considerăm că în foarte scurt timp deficienţele pe care le are turismul balnear în momentul de faţă, se vor putea estompa, iar staţiunile balneoclimaterice din arealul studiat, vor reveni printre destinaţiile europene importante, care vor atrage un număr însemnat de turişti. Singura restricţie va fi impusă de competitivitatea destinaţiilor învecinate, iar pentru ca staţiunile din vestul României să devină destinaţii competitive trebuie îmbunătăţit managementul în domeniul turismului, pe baza unor strategii coerente. 17. Concluzii generale Dezvoltarea turismului balnear şi de recreere, poate duce la o dezvoltare economică durabilă a staţiunilor de interes general, dar şi a localităţilor rurale ce dispun de factori balneari, datorită efectului multiplicator al acestei activităţi. Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant şi asupra economiei dintr-o regiune - agricultură, transporturi, construcţii, industrii de prelucrare şi alimentare, serviciilor din cele mai diverse domenii. Odată cu dezvoltarea turismului, creşte presiunea antropică asupra mediului înconjurător şi apar fenomene de degradare a acestuia. Natura transformată de om îşi pierde din valenţele sale recreative, însă ca o compensaţie a acestui fenomen, omul şi-a diversificat zestrea turistică producând noi valori, înnobilându-şi ambientul odată cu ridicarea standardului său de civilizaţie. Stabilirea strategiei turistice va avea în vedere elementele ce pot influenţa decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Condiţiile factoriale, care influenţează turiştii în alegerea locaţiilor pentru petrecerea concediilor sunt reprezantate de: resursele naturale (izvoare cu apă minerală şi termală, nămoluri teraputice, mofete, alţi factori naturali de cură balneară, climat, peisaj, cursuri de apă, lacuri, plaje, situaţie geografică, patrimoniu cultural, colecţii de artă, ş.a.), resursele de capital şi infrastructură (turismul are nevoie de infrastructură dezvoltată, mijloace de transport moderne, condiţii corespunzătoare de cazare, alimentaţie şi agrement, amenajări locale şi regionale, nivelul investiţiilor din turism depinde de sursele financiare pe care capitalul autohton sau internaţional le alocă dezvoltării acestui sector) şi resursele umane. Combinarea celor trei grupe de factori formează baza poziţiei concurenţiale a unei destinaţii. Poziţia concurenţială a unei destinaţii este determinată în mare măsură de gradul său de specializare şi de calitatea ofertanţilor. 27

Calitatea produselor turistice este dată la rândul ei de calitatea naturală (condiţiile mediului), calitatea materială (echipamente hoteliere, de servire a mesei, dotarea bazei de tratament, mijloce de transport, evenimente culturale şi sportive, spectacole, ş. a.) şi calitatea imaterială (serviciile, sistemul de informare a clienţilor, managementul firmei). O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară pentru a evidenţia avantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului, factorii climatici, aerul ş.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu este vorba numai de căile de comunicaţie (aeroporturi, drumuri, căi ferate şi servicii publice), centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură, în special în domeniul tratamentului, agrementului, relaxării şi refacerii (culturii, sporturilor şi spectacolelor), cerinţe tot mai actuale pe piaţa turistică balneară. Turismul balnear este printre puţinele forme de turism care valorifică într-o mare măsură progresul tehnic atât la nivelul echipamentelor medicale moderne care sunt prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cât şi la nivelul celorlalte categorii de echipamente (cazare, alimentaţie, agrement). Nealinierea dotărilor la noile tendinţe manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone balneare, indiferent de calitatea resurselor naturale existente. Cercetările ştiinţifice contribuie la creşterea eficienţei tratamentelor şi la recunoaşterea lor în lumea medicală. Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului balnear care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul combinării resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice (transport, cazare, alimentaţie, agrement) şi cu tratamentul balnear care devine serviciu de bază. Totodată, conţinutul şi specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecăruia dintre serviciile turistice la cerinţele turismului balnear, ajungându-se ca unele dintre ele să reprezinte chiar o continuare a tratamentului. Infrastructura de cazare din staţiunile balneoclimaterice din vestul ţării a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare sinuoasă şi sincopată. În prezent ar fi nevoie de investitori care să construiască sau să renoveze spaţiile destinate turismului balnear, respectând strategiile unei dezvoltării durabile, pentru a răspunde solicitărilor turiştilor şi pentru a nu deteriora calitatea factorilor de mediu. Oamenii trebuie să conştientizeze şi să înveţe faptul că mediul este un „bun perisabil” care se reface foarte greu, iar afectarea profundă a acestuia va conduce şi la dereglarea activităţii sectorului turistic. Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort optime şi o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În acest sens echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor holuri mai largi, existenţa unor dotări speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice şi chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie să fie adaptate sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări recente au arătat că şi coloritul (cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile (aromoterapia), iluminatul, pot contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o cât mai mare 28

măsură diverselor solicitări ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să ofere o gamă largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment. Bazei de alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de afecţiune fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase. Deţinătorii stabilimentelor de alimentaţie publică ar trebui să ţină cont atât de cele enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor servicii ireproşabile celor turiştilor. Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul turismului balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu modificările înregistrate în structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu atât mai mult cu cât efectuarea tratamentelor nu ocupă decât jumătate de zi. Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă detaşarea de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod semnificativ agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de specialitate, cercetătorii au evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind chiar o etapă a tratamentului, ce trebuie efectuată sub control medical. Problema dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate al cărui slogan este „punerea în formă” (fitness), pentru că anumite forme de agrement reprezintă chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care acesta este conceput şi realizat, depinde şi aprecierea generală a staţiunii. În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni ar trebui să se dezvolte şi să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor dornici de relaxare, refacere şi recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi menţinerea sănătăţii populaţiei active, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea sectorului de întreţinere este una dintre soluţiile turismului balnear. Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea ofertei balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului balnear cu o serie de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea asigurării unui confort suplimentar pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport la cerinţele diferitelor segmente de clientelă, cât şi cu nevoia de a păstra nealterată calitatea factorilor de mediu, condiţie obligatorie în cazul turismului balnear. În prezent, atât infrastructura, cât şi mijloacele de transport necesită renovări şi modernizări la standarde europene. De aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a utiliza în staţiunile balneare numai mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi lăsate în parcările special amenajate de la intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din staţiuni, dar mai ales modernizarea căilor de acces spre acestea. S-a constatat că în ultimii patru ani pe fondul relansării creşterii economice şi a finalizării procesului de privatizare, după perioade de stagnare şi criză, potenţialul extraordinar pe care ţara noastră îl are în domeniul balnear a reînceput 29

să fie pus în valoare. Cu strategii adecvate, atât la nivel macroeconomic cât la nivel microeconomic, se poate răspunde noilor cerinţe manifestate pe piaţa turistică balneară prin crearea unor staţiuni polivalente, cu un profil de bază al staţiunii modernizat, dar şi prin apariţia unor staţiuni cu profiluri noi: înlăturarea stresului, repunerea în formă, înfrumuseţarea, profilaxia. Reuşita unui astfel de plan de dezvoltare ar face din turismul balnear românesc un punct de atracţie nu numai pentru turiştii români, ci mai ales pentru cei din celelalte state ale UE. Valoarea deosebită a potenţialului turistic balnear din partea de vest a ţării, conferit de diversitatea, volumul şi valoarea terapeutică a substanţelor minerale terapeutice pe de o parte şi tendinţele manifestate pe piaţa turistică internaţională ca urmare a dezvoltării turismului de sănătate pe de altă parte, oferă posibilitatea ca în condiţiile unei strategii adecvate, turismul balnear să devină unul dintre punctele forte ale turismului românesc care să îi confere acestuia şansa relansării pe piaţa turistică internaţională. Bibliografie selectivă: 1. Berlescu Elena, (1996), Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a României, Editura ALL, Bucureşti; 2. Ciangă, N., (1998), Turismul din Carpaţii Orientali, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj – Napoca; 3. Măhăra, G., (1994), Contibuţii la stabilirea stresului bioclimatic în depresiunile golf ale Munţilor Apuseni, Analele Universităţii din Oradea, Tom IV, Oradea; 4. Măhăra, G., (1995), Stresul bioclimatic cutanat pe versantul vestic al Munţilor Apuseni, Analele Universităţii din Oradea, Tom V, Oradea; 5. Pricăjan, A., (1985), Substanţele Minerale Terapeutice din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti; 6. Teleki, N., Munteanu, L., Stoicescu, C., Teodoreanu Elena, Grigore, L., (1984), Cura balneoclimatică din România, Editura Sport – Turism, Bucureşti; 7. Teodoreanu Elena şi colab., (1984), Bioclima staţiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport – Turism, Bucureşti; 8. Teodoreanu Elena şi colab., (1986), Cura Balneoclimaterică – indicaţii şi contraindicaţii, Editura Medicală, Bucureşti; 9. Ţenu, A., (1973), Apele subterane şi de adâncime din Banat, Editată de Serviciul Studii Documentare şi Publicaţii tehnice ale Institutului de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti ; 10. Ţenu, A., (1981), Zăcăminte de ape hipertermale din nord – vestul României, Editura Academiei Române, Bucureşti; 11. *** Guvernul României, Autoritatea Naţională pentru Turism, Strategia naţională de dezvoltare economică a României pe termen mediu, 20002004 Bucureşti, martie 2000. 12. *** Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026; 30