You are on page 1of 7

ENCEFALITA

Encefalita e o inflamatie a creierului care rezulta de obicei in urma unei infectii
virale.
Cand creierul se inflameaza-devine mai mare de volum si iritat-circulatia
normala a sangelui este alterata, conducand la simptome precum: confuzia, febra
si cefaleea . Encefalita e o boala destul de rara.

Cea mai frecventa cauza este virusul herpes simplex, acelasi virus care cauzeaza
ranile care apar la frig si herpesul genital.
Alti virusi care sunt implicati frecvent in producerea encefalitei includ virusii
care determina aparitia oreionului, rubeolei,rujeolei, gripei si a mononucleozei
(virusul Epstein-Barr).
Acesti virusi pot determina maladii grave, dar rareori pot infecta creierul si
determina encefalita.
Alt grup de virusi, numiti arbovirusi, pot imprastia encefalita mai ales prin
muscaturile tantarilor si ale capuselor.
Majoritatea celor muscati de capuse sau de tantari infectati, nu dezvolta
simptome si numai un numar mic de oameni care dezvolta simptome in urma
muscaturii dezvolta encefalita. Encefalita cauzata de arbovirusuri are tendinta sa
apara mai frecvent vara si toamna timpuriu, cand capusele si tantarii musca
oamenii
care
petrec
mai
mult
timp
afara.
Desi e foarte rara, infectia cu virusul rabic (virusul turbarii) poate de asemenea
duce la encefalita, care este mortala daca tratamentul nu este instituit inaintea
aparitiei simptomelor.

Simptome
Este important sa se solicite consult medical de urgenta daca se suspecteaza
encefalita. Simptomele cheie sunt febra, cefaleea severa si confuzia.
Alte simptome care pot apare, pot include:
 -sensibilitate anormala la lumina (fotosensibilitate)
 -greata si varsaturi
 -rigiditatea cefei si a spatelui
 -lipsa energiei, incetineala (letargie)

 -ameteala. sunt mai probabil sa produca o encefalita amenintatoare de viata. o boala grava de cauza bacteriana sau virala. lichidul cefalorahidian e examinat pentru a cauta dovezi de infectie. care reprezinta vederea sau auzirea unori lucruri care nu exista la fata locului -delirul. In general. cum ar fi cresterea numarului de leucocite si a cantitatii de proteine. care conduce la confuzie si la un comportament neobisnuit. mai ales daca e lasata netratata. cum ar fi convulsiile sau coma sau daca tratamentul e intarziat. se pot cauta urme ale materialului genetic viral. sansele pentru o recuperare completa scad daca apar simptome severe. care cauzeaza inflamatia tesuturilor care inconjoara creierul si maduva spinarii. in care un ac e introdus in partea inferioara a coloanei vertebrale printre vertebre. Stadiile incipiente ale encefalitei pot determina simptome similare meningitei.  -in cazul encefalitei cauzata de virusul herpes simplex. Investigatii Teste de laborator Testele de laboratorcare pot fi folosite pentru a diagnostica encefalita includ urmatoarele:  -analiza fluidului din maduva spinarii (lichidul cefalorahidian): acesta e unul din cele mai importante teste diagnostice. care includ:  -convulsii sau tremor  -schimbari ale personalitatii  -pierderi ale memoriei  -dificultati la invatare si in intelegere  -neliniste. se poate efectua o cultura virala pentru a . majoritatea se recupereaza complet daca tratamentul pentru encefalita se instaureaza de urgenta. nervozitate  -vorbire confuza  -halucinatii. mostrele sunt prelevate in timpul unei punctii spinale. Totusi. care reprezinta o schimbare brusca a statusului mental. Desi pot apare complicatii ca probleme ale vorbirii sau ale memoriei. Cea mai severa forma de encefalita poate duce la coma si la moarte. Se pot dezvolta si simptome mai grave. simptomele care apar brutal si care sunt severe de la inceput.

citomegalovirus si toxoplasmoza. poate dura mai multe saptamani pana cand rezultatele culturilor virale sunt gata. o cantitate mica de lichid cefalorahidian e plasat intr-un container care contine anumite celule pe care sa creasca virusul. Biopsia cerebrala e folosita rareori. CT (tomografia computerizata) al fetei si capului. Teste imagistice Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) in zona capului. multi pacienti cu encefalita au IRM-uri normale. poate fi folosita pentru detectarea zonele specifice de inflamatie sau sangerare ale creierului cauzate de encefalita. pentru o cultura virala. CT foloseste razele X pentru a "fotografia" creierul.identifica virusul care a cauzat encefalita. poate fi folosit pentru a vedea aceste schimbari in creier. In cazul unei encefalite. inclusiv virusurile transmise de tantari si virusurile care cauzeaza mononucleoza (Epstein-Barr virus). Electroencefalograma (EEG) O electroencefalograma (EEG) poate ajuta la confirmarea unui diagnostic de encefalita. Biopsia cerebrala Biopsia cerebrala poate fi folosita pentru a gasi cauza encefalitei. Alt test imagistic. Un IRM poate ghida specialistii la determinarea locului de efectuare a biopsiei. pentru ca testele sangvine si lichidul cefalorahidian pot pune un diagnostic precis al encefalitei cauzate de virusul herpex simplex. in cazul in care e nevoie de o biopsie. Un EEG inregistreaza activitatea electrica a creierului prin intermendiul unor fire (electrozi) montati pe cap si atasati unui computer. mai ales daca e suspectata encefalita cu herpex simplex si pacientul nu are o stare clinica ameliorata dupa tratamentul cu acyclovir (medicatie antivirala folosita pentru tratamentul impotriva virusului herpex simplex). EEG-ul va arata o crestere sau scadere anormala a activitatii electrice. EEG-ul nu poate arata daca activitatea electrica anormala e cauzata de encefalita. se extrage un mic fragment de tesut cerebral si se examineaza pentru a gasi infectia virala. Folosind IRM pentru a ghida acul de biopsie. . Teste sangvine Testarea sangelui pentru gasirea de anticorpi poate identifica unele cauze de encefalita. Totusi. totusi.

daca aceasta cauza poate fi identificata. Cu tratament precoce. Medicul trebuie chemat de urgenta daca se considera ca s-au instalat simptome de encefalita cum ar fi cefalee severa. voma si ameteala. 70% din encefalitele cu herpex simplex se recupereaza. Tratamentul va depinde de simptome si de cauza specifica a encefalitei. datorita riscului de a face sindrom Reye. medicii vor trata simptomele astfel incat pacientul sa fie confortabil iar corpul sa se vindece singur. mai ales daca sunt acompaniate de rigiditatea cefei. febra si confuzie. Aici se monitorizeaza indeaproape semnele vitale (tensiunea arteriala. greata. chiar daca aceasta medicatie nu a fost aprobata in mod oficial pentru tratamnetul encefalitei. chiar daca nu se cunoaste cauza exacta a bolii. nu raspund la aciclovir sau alte medicatii. care e administrat intravenos. Aspirina nu trebuie administrata la persoane mai tinere de 20 de ani. Encefalita cauzata de virusul herpex simplex sau de virusul varicelo-zosterian este tratata cu aciclovir (medicatie antivirala). . este important ca terapia cu aciclovir sa fie inceputa imediat ce se suspecteaza encefalita. Pentru ca tratamentul precoce creste sansele de recuperare. Febra inalta poate fi redusa de acetaminofen (paracetamol) sau medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) cum ar fi ibuprofen. Unii medici folosesc valacyclovirul pentru encefalita cu herpex simplex. Tratamentul are cel mai mare efect daca este dat in primele 4 zile de la debutul bolii.Tratament medical Tratamentul encefalitei se efectueaza in sectia de terapie intensiva a unui spital. Convulsiile pot fi tratate cu medicatie anticonvulsivanta cum ar fi fenitoina (dilantin) sau fenobarbital. Totusi. ritmul cardiac. o febra usoara poate ajuta la vindecare si nu este de obicei tratata. Encefalitele cauzate de arbovirusuri. In loc sa se incerce omorarea virusului. care sunt transmise de tantari si capuse. respiratia si nivelul fluidelor corporale). aspirina sau naproxen.

pentru a da timp organismului sa se vindece  . daca medicul nu a prescris alt antialgic  . nu este adecvat tratamentul ei acasa. encefalita e o complicatie rara a acestor boli  . Dupa ce pacientul e externat. cefaleea severa si confuzia. daca exista probleme cu vorbirea sau pierderi de memorie.administrarea de antialgice. cel mai bine ar fi ca encefalita sa fie prevenita. Bineinteles.pastrarea rabdarii in timpul recuperarii. medicul poate recomanda exercitii de vorbire si terapii ocupationale.pastrarea unei iluminatii scazute daca pacientul e sensibil la lumina  .evitarea zonelor unde exista o epidemie de encefalita virala  . sau daca acesta e sub supravegherea unui medic. cum ar fi naproxen. De asemenea. cand tantarii sunt cei mai activi . ibuprofen. pot fi cauzate de encefalita. ca acetaminofenul sau de antiinflamatoare nesteriodiene. uneori. se poate incerca reducerea riscului de a fi muscat de tantari:  -trebuie sa se stea in casa in zori si la apus. oreionului.vaccinarea impotriva varicelei. Tratament ambulatoriu Pentru ca encefalita poate fi o boala amenintatoare de viata. rujeolei si gripei. Trebuie cerut consult medical de urgenta daca se suspecteaza encefalita. impreuna cu greata si voma si posibil rigididatea gatului. o cantitate prea mare de fluide poate cauza un edem cerebral si poate inrautati simptomele encefalitei  . ori aspirina pentru durerile de cap. Profilaxie Se poate scadea riscul de aparitie a encefalitei prin:  . Simptomele ca febra inalta. aceasta poate dura cateva saptamani sau luni darmajoritatea se recupereaza complet. medicul poate prescrie fiziokinetoterapie si exercitii de miscare. poate dura cateva saptamani sau luni pana cand acesta se va recupera complet.daca aceste zone nu pot fi evitate.respectarea indicatiilor terapeutice in ceea ce priveste ingestia de fluide. rubeolei.Un ventilator (aparat de respiratie artificiala) si alte masuri suportive pot fi luate pentru a ajuta pacientul care intra in coma. Se pot lua masuri si acasa pentru a reduce simptomele prelungite ale encefalitei:  -o nutritie adecvata si respectarea unui program de odihna. Daca exista slabiciune musculara sau probleme de coordonare ca rezultat al encefalitei.

sa se evite folosirea cauciucurilor vechi.purtarea de bluze cu maneca lunga si de pantaloni lungi cand se iese afara  . mai ales in zonele rurale. cand acestea se invechesc si incep sa adune apa. RUJEOLA Definiţie şi importa .evitarea parfumurilor florale.sprayul se poate aplica si pe pielea ramasa descoperita.N-dietil-meta-toluamida) pentru a preveni muscaturile tantarilor prin imbracaminte. concentratiile mai mari de 50% nu s-au dovedit a fi mai eficiente. a sapunurilor.spray-erea imbracamintei cu un spray impotriva tantarilor ce contine permethrin sau DEET(N. ele devin un loc excelent pentru inmultirea tantarilor. . lotiunilor si produselor de ingrijire a parului parfumate. un spray eficient contine 35% DEET. Daca se planuieste o excursie in aceste zone. ca leagane sau instrumente de joaca sau pastrarea acestora in apropierea casei. ar trebui facut vaccinul impotriva encefalitei care e predominanta in acea zona.  . se evita spray-erea mainilor copiilor deoarece sprayul poate fi iritant pentru ochi si gura  . Nu exista inca nici un vaccin pentru oameni care sa previna encefalitele produse de tantari. Encefalita japoneza poate fi prevenita daca se iau trei doze din vaccin. Vaccinurile sunt disponibile pentru unele tipuri de encefalita produsa de tantari sau produsa de capuse care se gasesc mai ales in Orientul indepartat si in Europa Centrala si de Est.

şi durează încă 5 zile după apariţia erupţiei. contagiozitate ridicată. cauzată de un virus care afectează prioritar copiii şi se poate manifesta clinic şi epidemiologic în forme variate.Purtătorii preinfecţioşi reprezentaţi de persoanele aflate în ultima parte a incubaţiei. preeruptivă. autolimitantă. având de-alungul vremurilor denumiri variate: pojar. fiind însă frecvent anergizantă. constituie grupurile de risc major. morbili sau rozeola. în absenţa vaccinării.L. Natura infecţioasă a rujeolei a fost stabilită cu certitudine în 1846 când P.Preşcolarii şi şcolarii până la vârsta de aproximativ 15 ani. Modul şi calea de transmitere se face direct prin picăturile septice (picăturile Flügge).Contagiozitatea începe cu 5 zile înainte de erupţie.Receptivitatea faţă de infecţia cu virusul rujeolei este generală pentru persoanele ce nu au făcut boala şi nu au fost vaccinate.când acesta poate fi vehiculat prin aer. cu răspândire universală. în secolul al IX-lea. Sursele de agent patogen sunt reprezentate de omul bolnav. . Panum a descris epidemia din insulele Faröeşi a evidenţiat contagiozitatea. cu aproximativ 3-5 zile înaintea debutului. în tipuri variate de aglomeraţie. dar abia în secolul al XVII-lea Sydenham i-a creat o identitate clinică. au un poten ţial ridicat de diseminare a virusului. ea este maximă în perioada catarală.Purtătorii sănătoşi au un rol epidemiologic redus. iar Köplik a descris enantemul de pe mucoasa obrajilor.Rujeola este o infecţie acută.deci încă de la sfârşitul incubaţiei . Maladia a fost descrisă prima dată de medicul arab Rhazes. deoarece diseminează cantităti mici de viruşi pe o scurtă durată. în general în condiţii de viaţă neigienică. În circumstanţe epidemiologice particulare. virusul rujeolei se poate transmite si prin modul indirect. obiecte şi mâini recent contaminate. cori. Rujeola este cunoscută încă din Antichitate. cu şi fără severitate.