You are on page 1of 10

3.

DIFERENŢELE Şl ANALOGIILE ÎNTRE CALITATE, SECURITATE Şl
MEDIU
Pentru a trage cele mai bune concluzii atunci când luăm în consideraţie măsuri
de calitate, securitate şi mediu, va trebui să ţinem seama şi de diferenţele între cele 3
domenii şi de analogiile sau similitudinile acestora. Astfel, riscăm să amalgamăm şi să
diluăm rigorile fiecărei discipline în generalităţi.
3.1 DIFERENTELE
Diferenţele între cele trei domenii sunt citate des pentru a justifica normalizările
(standardele) diferite ale sistemelor de management. Trecându-le în revistă vom vedea
că diferenţele nu sunt totdeauna aşa de mari cum ar părea la prima vedere, şi că sunt
diferenţe unele mai semnificative decât altele.
3.1.1 DIFERENTELE RELATIVE PĂRŢILOR INTERESATE
Norma 9000-1/1994 recomandă faptul că „furnizorul trebuie să satisfacă
aşteptările şi nevoile tuturor părţilor participante". Revizuirea din 2000 a familiilor ISO
9000 pune acum accent pe „satisfacerea părţilor interesate" ale unui organism. Prin
persoană interesată se înţelege: „persoane sau grupuri de persoane, având interes în
funcţionarea respectiv succesul unui organism - de exemplu: clienţi, proprietari,
personalul organismului, furnizori, bănci, sindicate, parteneri ai societăţii" conform ISO
9000 paragr.3.3.7./2000
Dacă ISO 9001/2000 cere „supravegherea satisfacerii clienţilor" (paragr.0.2),
ISO 9004/2000 recomandă „satisfacerea părţilor interesate" (paragr.0.2), ceea ce
comportă în special personalul şi societatea, fapt care adaugă obiectivele exprimate în
cadrul managementului securităţii şi mediului. Aceste două norme (9001 şi 9004) pun
de asemenea accentul pe „compatibilitatea cu alte sisteme de management"
(paragr.0.4).
Dacă organismul se interesează de calitatea produselor şi serviciilor sale o face
pentru a-şi satisface clienţii. Se poate mulţimi cu satisfacerea lui ISO 9001/2000 pentru
certificarea calităţii produselor şi serviciilor.
Dacă îşi extinde politica de aplicare şi la politica lui ISO 9004/2000, atunci se
pregăteşte să satisfacă exigenţele personalului propriu (sănătate şi securitate) şi ale
societăţii (mediu).
Dacă organismul se interesează de sănătate şi securitate şi/sau mediu atunci
ne referim la „provocări", despre care am tratat în capitolul 2.
Dar personalul şi societatea, cuprind şi persoane care sunt de asemenea clienţii lor
reali sau potenţiali şi în măsura în care aceste persoane cer şi se exprimă pentru
respectul securităţii mediului pentru produsele cumpărate, atunci este vorba de o nouă
categorie de „nevoi" aşteptări ale clientelei, deci o nouă dimensiune a calităţii pe care o
putem denumi „calitate globală".
Cu toate acestea esenţialul nevoilor şi aşteptărilor personalului şi ale societăţii
sunt exprimate prin legi şi regulamente. Aceste legi şi regulamente sunt necesare
pentru că organismele şi întreprinderile nu au tendinţa naturală de a lua în considerare
ceea ce se preconizează. Unul din scopurile principale privind măsuri de securitate
şi/sau mediu este deci aceea de a satisface legile şi regulamentele, care sunt
complexe şi evolutive, tinzând spre a fi „în regulă".
De remarcat că în domeniul calităţii este indispensabil să ţinem cont de
legislaţia pentru securitate legată de produs.
Există totuşi în final o diferenţă între motivaţiile de bază relative la calitate,
securitate şi la mediu dar nu există o opoziţie între prevederi, iar evoluţia normelor

De asemenea trebuie „ să determine şi să administreze mediul de lucru" (paragraf 6.4). dar de asemenea şi de partea proceselor de transformare ce duc la produs precum şi elementele care intră în acest proces. să furnizeze şi să întreţină infrastructurile necesare pentru a obţine conformitatea produsului".2)este asociată unor exigenţe relative „infrastructurii" (paragraf 6.1.2 DIFERENŢELE CREATE DOMENIULUI DE APLICARE Integrarea problemelor legate de securitate şi de mediu antrenează o lărgire a câmpului de aplicare al managementului întreprinderii.1 Fig.3. fără a uita cazul infrastructurii şi a implantării industriale aşa cum se indică în schemele a şi bale fig.3.b Lărgirea câmpului de aplicare a managementului întreprinderii Vom remarca faptul că versiunea din 2000 a normei ISO 9000 deschide pista în acest sens în măsura în care deschide „dezvoltarea procesului" (paragraf 0. Această lărgire se constată nu numai în ceea ce priveşte produsele. Acesta este unul din factorii de apropiere dintre managementul calităţii şi cel de mediu.ISO 9000 este în sensul satisfacerii tuturor părţilor interesate şi constituie sensul unei apropieri pentru aceste motivări. 3.1.a Domeniul luat în considerare de către managementul calităţii Fig.1. CAZUL PRODUSULUI Un produs poate să prezinte riscuri pentru sănătate şi securitate si poate să aducă atingere şi mediului: .3.3): „Organismul trebuie să determine.

extragerea materiilor prime. . securitatea şi mediul trebuie să ia în consideraţie riscurile legate de securitate şi mediu încă de la conceperea produsului. CAZUL IMPLANTĂRILOR INDUSTRIALE Se constată de asemenea o lărgire a preocupărilor în ceea ce priveşte instalaţiile sau implantărilor industriale.3 DIFERENŢA ÎNTRE REZULTATELE CĂUTATE Şl MĂSURILE NECESARE Dacă rezultatele căutate sunt diferite. 3. ea orientează în această direcţie cerând ca întreprinderea să „identifice impactul asupra mediului a produselor şi serviciilor sale" . luarea în consideraţie a mediului. ce vor deveni atunci elementele lor componente? Astfel. a solului şi a subsolului (produse „neintenţionate"). Deşi norma de management a mediului ISO 14001 nu obligă practicarea întocmirii ecobilanţului. şi care pot să comporte riscuri ca explozii.. cum ar fi de exemplu folosirea pânzelor de ape freatice. în cadrul unei politici de „dezvoltare durabilă". va deveni deşeu şi va produce probleme. performanţa produsului sau a serviciului. luarea în consideraţie a mediului conduce la o analiză a „ciclului de viaţă" a produsului denumită eco-bilanţ.cumpărarea sau fuziunea: acest tip de operaţie poate să necesite un audit de mediu pentru că valoarea unităţii cumpărate poate să fie condiţionată de măsurile necesare.. dar produsul continuă dacă nu să trăiască. dar ele au de asemenea un ciclu de viaţă propriu şi vor trebui odată demontate sau demolate. vom măsura satisfacerea clientului. care să satisfacă nevoile imediate şi implicite. nivelul de reclamaţii. altfel spus: odată satisfăcut clientul am putea să ne oprim aici. . aceste elemente trebuie luate în considerare la conceperea produsului sau producţiei instalaţiilor. ce va fi identificată. cel puţin să existe.- - Sun unghiul securităţii managementul calităţii nu se interesează „apriori" decât de securitatea pentru utilizator.şi. . transportul lor inclusiv folosirea resurselor naturale.implantarea unei unităţi noi.încetarea activităţii: este şi ea supusă unei reglementări funcţie de natura activităţii. Când nu mai avem nevoie de produs îl aruncăm. acestea se integrează mai puţin sau mai mult în peisaj respectând flora şi fauna. incendii etc. în cazul instalaţiilor speciale măsuri adecvate cu declaraţii şi cereri de autorizare. Sub unghiul mediului. calitatea este căutată esenţial pentru produsul „intenţionat". nivelul de conformitate şi de defecţiuni externe şi interne. de pericol. . aceasta poate să necesite studii de impact. Această abordare a dat naştere normei ISO 14040. a apei. Vom putea face comparaţii cu concurenţa. pune întreprinderilor şi directorilor lor probleme specifice în următoarele cazuri: .în ceea ce priveşte calitatea. echipamentelor şi a procedeelor tehnice care implică un „impact asupra mediului" ca de exemplu poluarea aerului. Managementul integrând calitatea. nu şi de cea a celor care îl produc. în speţă investiţii necesare pentru a aduce obiectivul conform reglementărilor de mediu: . fără a uita condiţiile de ambalare care îl acompaniază. CAZUL PROCESELOR Şl AL PROCEDEELOR TEHNICE Este vorba de procese relative instalaţiilor.1. CAZUL ELEMENTELOR DE INTRARE Este vorba de tot ce se utilizează pentru fabricarea unui produs incluzând. Astfel. în consecinţă şi măsurile ce se aplică vor fi diferite.

reducerea noxelor. cum ar fi centralele nucleare sau diferite activităţi de exploatare sau de transport necesită acest tip de procedură. . intervalul de intervenţii în cazuri de urgenţă. contaminarea solului.5 DIFERENŢELE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE TEHNICILE DE IMPLEMENTARE Luarea în considerare a aspectelor de mediu a condus la dezvoltarea unor tehnici specifice: . Dacă o întreprindere ar fi singura ce poate produce aceste efecte.1. . vom măsura numărul de persoane specializate în acest domeniu. numărul şi nivelul de accidente cu sau fără imobilizare. aer şi sol.4 DIFERENŢELE LEGATE DE CARACTERUL INTENŢIONAL AL ASPECTELOR LUATE ÎN CONSIDERARE Aspectele privind calitatea sunt intenţionale: satisfacerea clienţilor. deşeurile. Sunt foarte multe fenomene care cer competenţe specifice.sistemul managementului de calitate al activităţilor riscante.epurarea noxelor din apă. în schimb aspectele de mediu nu sunt căutate pentru ele însele... Problemele încep să apară odată cu un număr mare de producători şi a volumelopr mari de poluare.reducerea consumului de energie sau de apă. 3. Rezultă că foarte des pentru a se conforma exigenţelor legale întreprinderile să fie conduse spre schimbarea tehnologiilor. securitate şi mediu este foarte netă. diferenţa între calitate. . pe când cei care se consacră securităţii şi mediului urmăresc competenţe mai mult tehnice şi specializate. respectiv la noi investiţii materiale ceea ce nu este cazul atât de des în cazul managementului sau asigurării calităţii.1. De aceea unul din lucrurile ce trebuie făcute de o întreprindere este de a identifica aceste aspecte diferite în cadrul unei politici de dezvoltare durabilă.în ceea ce priveşte mediul.- în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea muncii. 3. . Totuşi: . . deşi un număr însemnat de manuale de calitate nu menţionează acest tip de procedură. respectiv reciclarea.1. La nivelul performanţelor căutate. Putem detecta diferenţe mergând până la profilul auditorilor: cei care se consacră calităţii vor impune mai curând o competenţă „sistem" sau organizaţională.recuperarea şi reutilizarea anumitor elemente ale produsului. generală şi polivalentă. din apă. atât tehnice cât şi juridice. poate că nu ar fi atât de grave. sunt consecinţe sau riscuri ale activităţii care a apărut după ce multă vreme nu prezentau consecinţe grave deoarece se părea că mediul le putea suporta. 3. gradul de utilizare a materiilor prime şi a resurselor naturale şi le vom compara cu exigenţele reglementare (legi şi normative). performanţele produsului sunt aspecte căutate explicit de către întreprinderi.6 PROCEDURILE DE URGENTĂ O altă diferenţă în procedura de urgenţă: trebuie să fie definit dinainte cine trebuie să facă şi ce trebuie să facă în cazul în care un incident sau un accident industrial se va produce. vom măsura emisiile din aer.

3.7 COMUNICAREA O altă diferenţă des citată constă în comunicarea externă şi internă. în ceea ce priveşte mediu de exemplu. instituţiile de învăţământ. aleşii locali. pentru a înţelege mai bine nevoile şi cerinţele sale pentru a asigura în special o reînnoire a contractelor. Este foarte adevărat că această comunicare se face cu o categorie nouă de interlocutori care nu sunt nici clienţi nici acţionari. care integrează în primul rând securitatea şi mediul) conduc la acest sistem de management întrucât nestăpânirea riscurilor industriale are consecinţe foarte grave la nivelul costurilor pe care trebuie să şi le asume o întreprindere în caz de accident de mediu. şi pe care întreprinderile i-au ignorat multă vreme: - - vecinii. sau la nivelul primelor de asigurare. Se spune adesea: „calitatea este un lanţ al cărei rezistenţă este egală cu veriga cea mai slabă". asociaţiile écologiste. cel al riscurilor şi al impactului asupra mediului înconjurător. influenţând asupra calităţii. securitate şi mediu. asupra riscurilor pentru public. iar întreprinderea nu va putea conta pe salariaţii săi privitor la construirea unei imagini pozitive pe planul mediului. Preocupările privind mediu vor conduce întreprinderea la sensibilizarea personalului. iar veriga cea mai slabă este acolo unde datorită lipsei de comunicare nu a fost stăpânită. • Comunicarea internă în prezent este vorba de o prevedere ISO 9000/2000 prin care se atenuează diferenţele în acest domeniu referitor la calitate securitate şi mediu. • Comunicarea externă se referă la comunicarea cu publicul şi cu comunitatea locală. Exact acelaşi tip de raţonament trebuie folosit şi pentru controlul securităţii şi al mediului. este esenţială comunicarea externă prin care se poate găsi un corespondent într-un efort intern.- dacă normele ISO 9000 nu conţin explicit acest tip de preocupări. informaţiile pertinente asupra sănătăţii şi securităţii la muncă vor fi comunicate atât personalului cât şi altor părţi interesate".1. . Fiecare va trebui să cunoască legătura între propria lui activitate şi mediu. respective riscurile şi impactul acestei activităţi în caz de operaţiuni omise sau eronate.3. în materie de securitate şi mediu comunicarea externă trebuie să fie mai deschisă asupra activităţii organismelor. calitatea nu are decât de câştigat din această formă de comunicare cu clientul...3 a prezentei lucrări că înseşi comunicarea cu mediul social conduce cel mai des întreprinderile la adoptarea unui management al mediului. la un nou registru de responsabilităţi. Astfel.. în schimb logica „calităţii globale" (adică calitatea extinsă pe toate faţetele ei. dar vom vedea mai departe că mobilizarea resurselor umane este de asemenea un punct comun al demersurilor de calitate. Acest lucru este valabil şi pentru securitate. Am văzut la paragraful 2. Numai comunicarea cu clienţii este mai nou cerută în versiunea din 2000 a lui ISO 9000. care nu este cerută de normele ISO 9000. deoarece aşa cum se stipulează în norma OHSS 18001/1999 . Este vorba de un tip de preocupare care scapă foarte des managementului calităţii. impactul şi efectele lui asupra mediului şi bineînţeles asupra comportamentului necesar în caz de accident industrial. deoarece individul nu a luat cunoştinţă de consecinţele activităţii sale asupra calităţii. dacă nu comunicarea externă îşi pierde credibilitatea.

şi 4.1 ANALOGIILE CONCEPTUALE Revenim la principiul managementul calităţii expus la paragraful 1. în domeniul mediului. Vom constata că principalele componente ale acestui management face obiectul recomandărilor şi exigenţelor asemănătoare în cea mai mare parte a normelor şi reglementărilor privind atât managementul calităţii. Fig. .Comunicarea şi motivarea întregului personal.2.Politica de prevenire a disfuncţionalităţilor: ° prevenirea neconformităţilor (ISO 9000). a acestei lucrări.. ° prevenirea accidentelor (reglementare. Eco-Audit. . Anumite poluări pot să fie şi ele din păcate ireversibile. ncare aşa cum am văzut sunt foarte greu de nuanţat. .3.4).2.3. . ISO 9000/2000. directiva SEVESO. Odată cu versiunea din 2000 a normei ISO 9000 fondată pe principiul ameliorării continue a unei structuri de tipul PDCA (PLANIFICADEZVOLTĂ-CONTROLEAZĂ-ACŢIONEAZĂ) conform paragraph.3. . Vom vedea în continuare că analogiile între domeniile securităţii şi a mediului sunt foarte mari când comparăm normele OHSAS 18001/1999 cu norma ISO 14001/1996 de care a fost inspirată.Dintre cele trei domenii efectul anumitor neregui nu poate să fie corectat. Fig. Putem cita astfel în domeniul calităţii pierderea unui client care a găsit un serviciu mai bun la un concurrent.Aceleaşi principii de implementare a conceptului „PDCA" (Roata lui Deming. Analogiile între managementul calităţii şi cel al securităţii şi mediului au crescut. OHSAS 18001/1991. consecinţele unui accident industrial care a avut morţi în personalul propriu sau la populaţia învecinată.13 al acestei lucrări.Aceleaşi metode de analiză a disfuncţionalităţilor (AMDEC.. nu există prevederi standard pentru „asigurarea securităţii". .3).2.2. 3. al mediului şi al securităţii (ISO 14000/1996. ISO 14000). BS 8800..Calitate: încredere în „conducerea calităţii" şi „asigurarea calităţii".2 ANALOGIILE Analogiile între cele trei domenii sunt mult mai importante decât diferenţele. 3. OHSAS 18001.): • Politică şi obiective . dar aplicarea concretă în anumite sectoare de exemplu: „manual de asigurarea securităţii".Declaraţii şi angajament al direcţiunii.Securitate: nevoia de a avea încredere în „conducerea securităţii" .).Aceleaşi obiective fundamentale ale managementului. ISO 19011. .Mediu: există nevoia de a avea încredere în „protecţia mediului" dar nu există standarde explicite de „asigurarea mediului". • Asigurarea (încrederea) Există o mare analogie asupra fondului: nevoia de a da încredere în conducerea proceselor: . • Planificarea şi îmbunătăţirea continuă . ° prevenirea poluărilor (reglementare.

QSE" (calitate.• Auditul . Fig. descries anterior putem să reprezentăm ansamblul componentelor unui management integrand calitatea. 3.. mediu). 1. • SATISFACEREA TUTUROR PĂRŢILOR INTERESATE Făcând sinteza tuturor analogiilor conceptuale. Pentru satisfacerea tuturor părţilor interesate ale organismului conform Fig.2 Componentele unui management integrat calitate-securitate-mediu (QSE) .3.Există o mare analogie pentru auditurile sistemelor. conform ISO 9011 comune la calitate şi mediu.2.. securitatea şi mediul. .Posibilităţi de audit de sistem integrat interne şi externe.Q" (calitate) prin . care se deduce din Fig. securitate.1 prin simpla înlocuire a literei .

Normele impun sau recomandă acţiuni auto-ameliorante precum: . de obiective şi de exigenţe pentru produs şi luarea în considerare a rezultatelor. Acestea sunt ilestrate în schemele din Fig. .3 şi 3. • identificarea nevoilor şi aşteptărilor părţilor interesate (altele decât clienţii). . ce contribuie la ameliorarea securităţii şi performanţelor de mediu. de exemplu de la o politică afirmată: .4.2.Efectuarea unei analize iniţiale de nevoi şi impacturi • identificarea nevoilor şi aşteptărilor clienţilor.Chek .) sunt construite conform unei structuri de tip PDCA.P: Planificarea obiectivelor acestei politici. . .A: Acţiuni de corectare şi prevenire pentru ameliorarea sistemului. • identificarea exigenţelor reglementate.Punerea în funcţie a procesului prevăzut articulate în jurul unui sistem coerent (DO). securitate şi mediu se va face apel la noţiunea de ameliorare continuă. .Do .2 AMELIORAREA CONTINUĂ • Bucla ameliorării continue în cele trei domenii de calitate. Norma ISO 9001/2000 declină acelaşi ciclu la nivelul procesului (paragraful 0. Acest ciclu „Plan . .2 aplicat la procese) : .3. .C: Supravegherea şi măsurarea proceselor şi produselor în funcţie de politici.3.D: Aplicarea dispoziţiilor înscrise în plan .P: Stabilirea obiectivelor şi proceselor necesare pentru a ajunge la rezultate legate de exigenţele clienţilor şi la politica organismelor. Constatăm într-adevăr că principalele norme de referinţă actuale pentru sistemul de management (ISO 9000. . - Planificarea sistemelor de management plecând de la o plitică afirmată şi definirea obiectivelor associate acestei politici (PLAN). • Aplicarea unei bucle de ameliorare continuă la un sistem de management Construcţia unui sistem de management constituie ea însăşi o activitate pentru care putem să urmăm ciclul PDCA.C: Verificarea şi evaluarea rezultatelor aplicării.Act" poate să se aplice la construcţia unui sistem de management. Vom studia în continuare aplicarea ansamblului acestor principii (Roata lui Deming).A: Angajarea de acţiuni pentru ameliorarea performanţelor procesului.Verificarea şi evaluarea rezultatelor şi procesului obţinut în special cu ajutorul auditurilor interne (CHECK). de exemplu) recomandă aplicarea unui ciclu de ameliorare continuă schematizat prin Roata lui Deming (ciclul PDCA) exemplificat în figura 3. BS 8800OHSAS 18001 etc. ISO 14000.Efectuarea reviziilor de direcţie pentru a corija şi ameliora sistemul (ACT). Normele Normele ISO 9000/2000 şi ISO 14000/1996 la fel ca şi normele şi normativele referitoare la sănătate şi securitate (OHSAS 18001.D: Punerea în funcţiune a procesului .3.

Ascultarea clientului: poziţionarea înaintea aşteptărilor lui.4 Bucla de ameliorare continuă aplicabilă unui system de management 3. centrată în jurul nevoilor şi impactului Revizie pentru ameliorarea continuă a sistemului i i * Planificarea activităţilor pentru atingerea obiectivelor asociate politicii ♦ Punerea în funcţiune a proceselor articulate în jurul unui sistem coerent * Verificarea şi evaluarea rezultatelor şi progreselor obţinute Fig. Ledearschip: conductorii crează contextul pentru implicarea personalului în realizarea obiectivelor. Ele sunt integrate în special recomandările ISO 9004 pentru a ajuta conducătorii organismelor în dorinţa lor de ameliorare continuă: 1. 2.3.3 Roata lui Deming (PDCA) Analiza iniţială a nevoilor şi impactului i Politica afirmată a direcţiunii.3 CELE OPT PRINCIPII ALE MANAGEMENTULUI DE CALITATE în versiunea ISO 9000 din anul 2000 au fost identificate opt principii de management de calitate.3. .2.Fig.

8.1. înţelegerea faptică a faptelor pentru luarea deciziilor: se bazează pe analiza datelor. securităţii cât şi protecţiei mediului. de securitate sau de mediu.natura structurilor sau funcţiilor (ex. Astfel se înţelege noţiunea de „acţiune preventivă". calităţii.service calitate. 5. înţelegerea proceselor: permite alegerea felului cel mai eficient de atingere a rezultatelor scontate. • Prevenirea incidentelor Când este vorba de calitate. poluare etc. Un motiv în plus constă în faptul că în cele trei domenii. Implicarea personalului: o totală implicare la toate nivelurile. 4. să împiedici să se producă decât să constaţi defectele şi să le corectezi.3. 7. 3. securităţii şi mediului cu condiţia de a lua în consideraţie: .) . .natura factorului generator (defect de calitate. accident. Este sufficient să se extindă ascultarea clientului la ascultarea părţilor interesate pentru ca aceste principii să se aplice perfect integrand calitatea. securitatea şi mediul. ceea ce reprezintă costuri şi întârzieri. care poate să fie de ordin tehnic sau organizational sau uman. în domeniul calităţii de altfel s-a trecut de la noţiunea de control la noţiunea de prevenţie (conf. pentru a preveni incidentele trebuie să se facă apel la metode analogice în special metoda binecunoscută metoda arborele de cauză. Această schemă este aplicabilă în comun.paragraf 1. Amelioraea continuă: obiectiv permanent al întreprinderii. Management prin înţelegerea sistemului: managementul unui system de procese correlate contribuie la eficacitatea şi eficienţa organismului. Plecând de la un incident sau un accident putem considera patru zone de analiză şi diferitele niveluri de intervenţie a structurilor sau funcţiilor implicate (Fig.5). Relaţii mutual benefice cu furnizorii: dezvoltarea parteneriatelor. în acelaşi fel este mult mai important să previi accidentele sau poluările decât să suporţi consecinţele şi să le corectezi defectele.2.1): este mult mai bine să previi efectul. securitate sau mediu). efectele anumitor incidente nu vor putea fi corectate. informaţiilorşi faptelor.4 PREVENIREA DISFUNCTIONALITĂTILOR • Prevenirea: un principiu de neocolit Prevenirea este un principiu esenţial aplicabil atât calităţii. cu diferenţa că consecinţele evenimentului sunt în general umane pentru securitate şi mediu şi materiale (utilajul sau produsul) în materie de calitate.3. 6.