You are on page 1of 9

1. Conceptul, obiectul şi specificul istoriei filosofiei dreptului.

Concetul si specificul filos.dr. provine din greaca si semnifica dragoste de adevar. filosofia reprezinta o conceptie
generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generala in sensul ca surprinde trasaturile
generale si esentiale ale existentei nationale, sociale si umane. Giorgio del Vechio prezintă următoarea definitie a
filosofiei dreptului: Filosofia dreptului este disciplina care defineste dreptul în universitatea logică cercetează
originile si caracterele generale ale dezvoltării sale interne si îl pretuieste după idealul de justitie afirmat de ratiunea
pură.” Constantin Stroe: „Filosofia dreptului este disciplina care studiază originile dreptului, fundamentul său, si
principiile generale după care se stabilesc si evaluează normele de drept.Problematica filosofiei este prezentata de
Immanuel kant folosind 4intrebari fundamentale ce preocupa omul la nivel filosofic:ce pot sti? Cu pot sa fac? Ce-mi
este ingaduit sa sper? Ce este omul?
2. Metodele şi funcţiile istoriei filosofiei dreptului.
Metodă în general înseamnă calea pe care gîndirea umană o urmează pentru a ajunge la adevăr
Analiza metodă de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte
Sinteza – metodă ştiinţifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe trecerea de la particular la general, de la simplu la
compus, pentru a se ajunge la generalizare.
Deducţia – formă fundamentală de raţionament în care gîndirea se mişcă exclusiv în planul conceptelor, concluzia
decurgînd cu necesitate din primize.
Inducţia – formă fundamentală de raţionament, care realizează trecerea de la efect la cauză (ex. Constituţionalitatea
unei legi).
Metoda critică – aprecierea contribuţiilor aduse de diferite şcoli şi curente.
Metoda dialectică – analiza şi depăşirea metodelor contradictorii în scopul stabilirii adevărului.
Metoda transcendentală – adaptarea procedeului deductiv sau raţionalist la experienţă.
Metoda fenomenologică - adevărata cunoaştere se bazează nu pe raţionament, ci pe ci pe intuirea nemijlocită a
esenţelor – Edmund Husserl.
6. Concepte politico-juridice în filosofia antică greacă.
Parerea celor mai multi cercetatori este ca in Grecia Antica a existat o filosofie riguroasa. Filosofia in Grecia Antica a
aparut in perioada genezei a aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin
in mitologie, dar ea incearca sa se desprinda treptat de mitologie. Asfel in Iliada si Odiseea a lui Homed gasim
primele incercari de interpretare filosofica a lumii, primele intrebari si primele raspunsuri cu privire la lume.
Intervalul de timp in care putem vorbi de filosofia greaca este secolul VI i.h. si secolul V d.h.(529), cand printr-un
decret al unui imparat roman este desfiintata scoala de la Atena. Acest interval de timp a fost impartit in mai multe
etape: Etapa preclasica considerata o etapa cosmologica, intre secolul VI si inceputul secolului V i.h.; Etapa clasica
considerata o etapa antropologica,Etapa elenistica ,Etapa romana ,Etapele 3 si 4 sunt considerate eticizante., Etapa
preclasica a filosofiei Grecesti. In aceasta etapa sunt mai multe scoli filosofice cum ar fi : scoala milesiana de la
Milet, sc. Pythagoriciana,sc. Eleata, Sc. Heraclit din Efes .In Grecia filosofia a aparut mai tarziu in cetatile periferice
(Milet, Efes), acestea se gaseau pe coastele Mediteraneene, in regiunea numita Ionia. In aceste cetati exista populatie
multa, navigatori, negustori care calatoreau pe mare si uscat, se intrebau si incercau sa si raspunda.Parintele istoriei,
Herodot, a numit Miletul podoaba Ioniei.
7.Gîndirea politică şi juridică a Sofiştilor.
Sec. V debuteaza cu un numar mare de filosofi numiti sofisti care aveau conceptii diferite, dar erau uniti printr-o
activitate comuna.Meritul sofistilor a fost acela de a sesiza ca pentru a conduce trebuie sa stii. Faptul ca grupul acesta
se marea la un moment dat sofistica s-a degradat. sofistii au fost numiti “vanzatori de iluzii”, oameni pusi pe
inselaciune. Sofistica a fost o stiinta iluzorie.
Sofistii dupa natura lor sunt individualisti, sceptici, cu un spirit distructiv. Ei considera fiecare om isi are propriul sau
punct de vedere si propriu mod de a cunoaste. Se conduc dupa principiul – omul este masura tuturor lucrurilor.
Sofistii negau orice adevar obiectiv si nu credeau intr-o justitie absoluta. Sofistii erau adversarii tuturor legilor care
pentru ei erau relative, opiniile schimbatoare, expresie a fortei si a arbitrariului. Sofistii considerau ca natura vrea
omul puternic trebuie sa-l domine pe cel, deaceea cei slabi se protejeaza prin lege de cei puternici.
Cel mai mare adversar al sofistilor era Socrate (469 – 399 i.e.n). Socrate era preocupat de studierea naturii omului,
principiul de baza fiindu-i – cunoaste-te pe tine insuti. Socrate, fiind un adversar al sofistilor, opta pentru respectarea
cu strictete a legilor. Socrate distingea doua categorii de legi: 1.Legile scrise – creatii ale oamenilor: 2.Legile impuse
de zei, care au aceleasi valori ca si legile scrise.

1

o uniune organica perfecta care are drept scop asigurarea fericirii universale. toate pasiunile si este independent de influentele externe. 10. 2 . Platon distinge doua categorii de valori: a)valorile umane – care sunt minore (ca importanta: sanatatea. oamenii creaza statul.Adversarii scolii stoice sunt reprezentantii scolii epicuriene. statul este un om mare. Cinicii consideră că omul destept nu are nici o necesitate si dispretuiesc oamenii de rînd.Principalele preocupari sunt : stiinta vietii interioare.Spunea ca filozofia ironizeaza. Epictet. Filosofia lui Socrate i-si indreapta interesul principal spre morala. In functie de aceste criterii Aristotel distinge 6 forme de organizare statale. Rolul principal al statului in viziunea lui Platon consta in asigurarea dreptatii in societate. si tinde ca fiecare sa primeasca o portiune privind meritul sau. Socrate folosea autoironia . Platon considera ca individul are trei calitati esentiale: .El ii determina pe tineri sa participe la dialog pe picior de egalitate :”Eu nu stiu”. Stocii considără că omul întelept este omul care si-a învins toate visele. b)Aristocratia – este statul in care actiunile umane sunt dominate de ratiune.Socrate a fost vestit prin ironiile sale cu ajutorul carora denunta prejudecarile contribuind la purificarea interioara. Reprez ai cinicilor sunt Antistene si Diogen. Reprezentantii scolii stoice sunt: Zenon.Ei sunt adversarii legilor scrise si sunt împotriva existentei legilor statului..Clasa inteleptilor – pentru care primordiala este ratiunea – are menirea de a conduce cu statul.2. Platon considera ca dupa natura sa.Democratia – cind asupra poporului creste influenta demagogilor transformindu-i in gloata. Conceptia lui Platon privind legile cunoaste trei etape de dezvoltare: . Poseidon.Ratiunea – care domina.În starea sa naturală existînd o luptă permanentă între oameni. 2. Curajul – care actioneaza. d)Oligarhia – reprezinta statul in care actiunile umane sunt ghidate de tendinta de imbogatire.la a doua etapa Platon opta pentru absenta legilor. inseamna a cunoaste adevarul.Criteriul determinarii categoriei cetatenilor. Justitia corectiva / egalizatoare – care are drept scop garantarea aflarii partilor intr-un raport de paritate / egalitate.b)valorile divine – trebuie sa corespunda legilor (intelepciunea. “stiu ca nu stiu nimic”. Ei trăiesc după principiul „rabdă si stăpîneste”. 11.Criteriul numarului de guvernanti.-la a treia etapa Platon pledeaza pentru existenta legilor si supunerea lor unui sistem de valori. In ceea ce priveste organizarea statala. Platon distinge trei clase: 1.Clasa luptatorilor – curajul – care trebuie sa apere organismul social. Statul se creaza deoarece fiecare individ nu este autonom si duce lipsa de multe lucruri. căci există o lege naturală universală care se reflectă în constiinta umană. Pleantes. Statul este o necesitate. Cel mai original discipol al lui Platon a fost Aristotel.Fondatorul – Epicur. Pentru a evita acestă durere.Concepţia politico-juridică a lui Aristotel. Socrate – o personalitate marcanta a filosofiei.Epicurienii consideră că libertatea constă în atingerea plăcerii.Sentimentul – care se supune. ci pentru a-l stimula. Politica Conceptia lui Aristotel privind statul. La 70 de ani Socrate a fost acuzat de coruperea tineretului. valoare suprema a statului fiind succesele militare.Stoicii consideră că oamenii trebuie să trăiască după legile naturii. c)Timocratia – reprezinta statul in care actiunile umane de curaj si furie. sau majoritatea acestora . sa intelegi ce reprezinti tu in raport cu realitatea.8. “impreuna vom stii”.Concepţia despre stat şi drept a lui Platon. fiind egalati egalii cu inegalii. Pentru a se ajuta reciproc. Asocierea in stat reprezinta o stare normala a omului – omul fiind un animal politic.Politia – realizarea puterii de catre toti cetatenii. Statul este creat de catre indivizi in scopul perfectionarii vietii sale si asigurarii bunastarii fiecaruia. Astfel. ceea ce le produce suferintă. 3. e)Democratia – statul in care exista o egalitate excesiva.la prima etapa Platon accepta viziunea Socratica. nerespectarea zeilor cetatii. dar nu cu scopul de a-l aduce la neputinta pe celalalt. Oligarhia – consta in realizarea puterii de catre persoane instarite in scopul imbogatirii. Ei consideră că oamenii nu sunt sociabili după natură. omul este o fiinta sociala. 3. inteligenta si dreptatea). Socrate spunea ca “Cea mai demna si utila este cunoasterea omunlui”. oamenii instituie statul si crează dreptul. Conceptul privind statul. pentru ca adevarul se gaseste in fiecare om. Justitia judiciara – care consta in asigurarea corespunderii depline intre delict si pedeapsa. A te cunoaste pe tine insu-ti nu inseamna sa-ti cunosti doar numele. . Plăcerea fiind unicul temei al actiunii umane. Aristocratia – un numar mic de guvernanti realizeaza putearea in interesul tuturor.Clasa meseriasilor si a agricultorilor – care trebuie sa hraneasca statul. “Tu nu stii”. Tirania – forma in care o singura persoana guverneaza in interesul personal. Aristotel distinge trei categorii de justitie: Justitia distributiva – aceasta justitie se aplica repartizarea bunurilor si onorurilor. Conceptia lui Aristotel privind justitia. Aristotel considera ca in determinarea formei organizarii statale trebuie sa fie luate in considerare trei criterii: 1.Criteriul scopului guvernarii. Platon distinge cinci forme: a)Tirania – statul in care domina ilegalitea si samovolnicia.Şcoala stoică şi şcoala epicuriană despre stat şi drept. Scoala Stoică are la bază principiile elaborate de scoala cinicilor.Gîndirea politică şi juridică a lui Socrate.Deviza sa era “Cunoaste-te pe tine insu-ti!”. frumusetea sau bogatia). 9. Lucrarile de baza: Etica. trei dintre care le considera juste: Monarhia – forma in care o singura persoana guverneaza in interesul tuturor (justa care poate degenera intr-o forma injusta – tirania). Statul reprezintă efectul unui acord iar dreptul este un pact de utilitate. Reiesind din ce trasatura domina la om.

La virtuţile stabilite de Aristotel.simulator. a mai multor familii. a fost Aureliu Augustin. de către părinţii bisericii. Legea naturala-se gasesti in constiinta omului cu anumite limite. să nu se ţină de cuvînt dacă e nevoie. lacom de cîştig. în gîndirea şi simţirea lui. localitatile in stat. 17. iar perfecţiunea în păstrarea esenţei omului care este inteligenţa. stoicismul l-a avut ca reprezentant pe Seneca şi pe Marc Aureliu. 3 . Bodin distinge cinci forme de manifestare a suveranităţii: a)Dreptul de a declara starea de război şi de a încheia pacea. care este cel mai înalt obiectiv moral. Oamenii sunt o finta sociala. dezvoltată în special în Evul Mediu. sădite în om de Sfîntul Duh: credinţă. Misiunea Principelui constă numai în menţinerea. Patristica este o doctrină teologico-filosofică elaborată între sec. 15. cu autoritate suverană. formulă adevărată nu numai pentru că în opera lui se găsesc teme şi motive platonice şi neoplatonice. Pentru Mach. să fie simulator. Despre adevărata religie. Augustin s-a spus că ar fi un Platon creştin. Scopul urmărit de voinţă este Binele. Astfel. iubire şi speranţă.trebuie sa fie temut sau iubit. Asupra liberului arbitru. Legea naturală este protejată de divinitate si nu poate fi modificată nici de către popor. 13.Concepţia social-politică şi juridică a lui Cicero. D'Aquino concepe statul ca un produs necesar al naturii. apărută în epoca antică. Statul tb sa fie guvernat de legi scrise. căci arta de a guverna nu-i numai arta de a face. Dante Aligheri. Curentele filosofice din Roma îşi trăgeau rădăcinile din Grecia. T.Concepţia politică şi juridică a lui Jean Bodin. recomandă Principelui să fie mai degrabă crud decît milos. spre exemplu. 14. se împarte în două perioade principale: Patristica şi Scolastica. consolidarea şi salvarea Statului. Scolastica . Filosofia creştină. iar adevărul absolut este Dumnezeu – Dumnezeu este izvorul Adevărului. creaza familii. Cicero afirmă că există un drept Ius naturali care este superior legilor omenesti si reiese din ratiunea ordinii universale. T. Conceptia lui Marcus Titus Tulius Cicero (106 – 43 î. Republica înseamnă cîrmuirea dreaptă. Augustin cele care s-au impus lumii religioase şi filosofice au fost Contra Academicilor.cum trebuie sa fie un conducator. 19. Biserica este singurul mijloc de izbăvire. imperiilor şi a tuturor popoarelor depinde de prinţi buni şi guvernatori înţelepţi. Despre doctrina creştină. Separarea puterii politice se religioasa.reprezinta vointa divina. d)Dreptul de a infaptui justitia. alcătuind un sistem care şi pînă astăzi serveşte drept model al filosofiei catolice. Despre sf.Legea divinavesnica.TOMA D'AQUINO reuşeşte să contopească ideile lui Aristotel cu dogmele bisericeşti şi cu ideile lui Augustin.Macheavelli a scris lucrarea „principe”in carele ofera sfaturi de comportare cu omul.. Este neîndoios că figura cea mai impunătoare a patristicii. Punctul de plecare al filosofiei lui Augustin este lupta contra scepticismului şi căutarea unui adevăr absolut. Aceste convingeri îl determină să nu ţină cont de ce-i bine şi ce-i rău pentru indivizi. Soliloqui . ci şi de a te preface. totdeauna temut decît iubit.Pentru Bodin.D'Aquino adaugă trei virtuţi teologice-creştine. Ca şi Augustin T. printre primii. JEAN BODIN– fundamentează conceptul de suveranitate . Sf. mentioneaza despre separarea puterii in stat.12. Augustin considera 2 tipuri de pers:alese(societatea dumnezeeasca) si pacatosii(statul pamintesc). Scopul statului e de a asigura ordinea si linistea intre oameni.. o guvernare bazată pe legile naturii.Scolastica şi Toma D´Aquino despre stat şi drept. După Augustin. prefăcut. temător de primejdii. omul este rău în esenţa lui: schimbător.trebuie sa fie leu si vulpe (conducatorul). b)Dreptul de numire a înaltelor functii. deoarece omul este o făptură socială. ele reprezentînd acte adoptate de către oameni în virtutea anumitor împrejurări în care se reflectă defectele omenesti. aşa cum ea trecea şi în opera filosofului grec. Mach. legea naturii şi legea omenească. IV-VIII. c)dr de a tabili si colect impozite. adevărul este în sufletul omului. Legea eterna-intelepciunea divina pi care omul nu o intelege. Actiunile: sa mentina statalitatea. sf. însă obiectul suprem al activităţii spirituale în Roma a fost dreptul.Concepţiile politico-juridice ale reprezentanţilor ghibelini. să fie leu şi vulpe în acelaşi timp.Bodin consideră că păstrarea regatelor. atunci cînd este vorba de fixarea regulilor de conducere ale Principelui. Concepte politico-juridice in filosofia antica romana Roma nu a avut o filosofie originală.AURELIU AUGUSTIN (354-430). Marsiliio din Padova . este temelia existenţei şi principiul binelui. nici de către senat.Patristica şi Aureliu Augustin despre stat şi drept. D'Aquino face distincţie între legea divină. care se unesc in localitati. 18. Patristica . cu toate încercările celorlalţi apologişti. Legea omeneascareprez rezultatul activitatii omului.Concepţia politică şi juridică a lui Nicolo Machiavelli.n). dar şi pentru că reînnoieşte spiritul creştin cu cercetarea considerată stare fundamentală. 16.e. Augustin a definit scopul propriilor sale cercetări ca fiind sufletul şi Dumnezeu. prin care s-au pus bazele dogmaticii şi cultului creştin. Dintre lucrările sf. Legile scrise trebuie să corespundă dreptului natural. cel care face marea trecere de la meditaţia cu iz obiectiv la o adâncă şi dureroasă interiorizare a reflecţiei creştine. binele constă în perfecţiune. Dreptul natural reprezintă ratiunea supremă înscrisă în natura umană care este dezvoltată si perfectionată prin cugetul omului. Marillio din Padova pledau pt independenta puterii statale de religie.Momente din filosofia dreptului din Evul Mediu.

El spunea „binele este ceea ce porunceşte monarhul. materială. M fundamenteaza conceptul guvernarii legilor. ură. faţă de noi înşine şi datorii faţă de alţii. În starea naturală omul are deja anumite drepturi. Omul este o fiinţă dublă.respectarea angajamentelor. atingînd condiţiile vieţii în comun. inclinat nu sa atace si subjuge pe cineva ci sa fuga si sa se ascunda de alti oameni. care are putere nelimitată asupra indivizilor. El spunea „O lege trebuie să dispară îndată ce societatea este mai fericită fără această lege. Pentru a asigura o asemenea garanţie. HUGO GROTIUS este unul din întemeietorul dreptului internaţional public şi al dreptului natural. să accepte sau să suporte ceva. execut si jud)care trebuie sa fie exercitate de autoritati distincte.Să posede răbdarea de a asculta şi memoria de a reţine. este timid si fricos. în care trebuie să existe un echilibru. Obligaţia constă în a determina pe cineva să facă o acţiune neplăcută pentru că este ameninţat cu un rău în caz de opoziţie. dar e liber să gîndească orice. Legile reprezinta un rezultat al tuturor factorilor care influienteaza viata omeneasca. arătînd că puterea legiuitoare trebuie să fie separată de puterea executiva şi de cea federativă.Concepţia despre dreptul natural a lui Samuel Pufendorf. Pufendorf face o diferenţiere dintre datorie şi obligaţie.Despre spiritul legilor 1748’’. îi ameninţă existenţa acesteia. Concluzia lui Pufendorf este că dreptul are trei fundamente: religia. Pufendorf consideră că la temelia dreptului stau două caracteristici ale personalităţii omului: sociabilitas şi imbecilitas. fizică şi morală. întregul drept se bazează pe patru fundamente: 1. ar exista inevitabil un război permanent între fiecare individ şi semenii săi. 24. să accepte anumite limitări. decît cu ea”. mai rău decît animalele. mînie. pe cînd datoria presupune totdeauna o adeziune lăuntrică. 22. Datoria apare cînd cineva e constrîns interior să facă. continuatorul teoriei dreptului natural care a încercat combinarea ideilor lui Grotius şi Hobbes. 2. El spune totul ar fi pierdut daca un om sau aceeasi adunare ar exercita cele 3 puteri: a)De a face legi. considera can starea naturala omul prin firea sa este blind.Concepţia despre stat şi drept a lui Thomas Hobbes.Să aibă justa înţelegere a dreptului natural ca echitate.. 2. caută numai binele său propriu. b)De a executa hotaririle publice c)De a judeca crime sau diferenda ale particularilor. pentru a se pune la adăpost de primejdii şi în vederea folosului reciproc. Lucrarea de baza .Statul. răul – ceea ce interzice el”. natură care se caracterizează prin instinctul de sociabilitate şi prin raţionalitate. pe cînd obligaţia se impune prin constrîngere exterioară. Pufendorf stabileşte trei clase de datorii: datorii faţă de Dumnezeu. participînd simultan la două lumi. JOHN LOCHE – un simbol al tendinţei democratice şi liberale în filosofia dreptului. anume prin lege omul poate atinge libertatea.Să posede dispreţ pentru bogăţii nenecesare. este o reafirmare a libertăţii naturale. deci. el mentioneaza ca este o experienta eterna ca orice om care detine o putere este tentat sa abuzeze de ea. 23.Concepţia despre stat şi drept a lui Hugo Grotius. prin urmare. dar şi de milă şi compasiune. In lucrarea . care găseşte în el garanţia sa. Locke spune că omul este în mod natural sociabil şi nici nu există stare naturală fără societate.repararea pagubelor pricinuite altora. Dacă omul ar fi fost guvernat numai de natura sa. putere necesară pentru a împiedica războiul între indivizi. Statul. transferînd suveranitatea asupra unui singur om sau mai multora.20. fundamenteaza teorie separarilor puterii in stat.4.despre spiritul legii’’ M. Prin imbecilitate (incapacitatea de a face faţă pericolelor şi necesităţilor) omul participă la lumea fizică.Concepţia politico-juridică a lui John Locke. fiind insensibil faţă de binele altora.pedeapsa echitabilă a celor care încalcă aceste principii. Libertatea in opinia lui consta in dr de a face tot ceea ce legea le permite. plin de agresivitate şi ticăloşie. 3. 21. a indicat şi patru calităţi indispensabile unui bun judecător: 1.. fără careva condiţii. participînd la lumea morală. este o creaţie artificială. -Legea de apropiere intre sex. starea naturală este tocmai societatea. Grotius este adeptul teoriei contractualiste în conformitate cu care mai mulţi oameni liberi şi egali s-au unit de bunăvoie într-o organizaţie statală. dimpotrivă pentru om. este supus la mii de pasiuni si incalaca ordinea natiurale care este stabilita p/u el. Locke schiţează teoria separării puterii în stat. THOMAS HOBBES unul dintre cei mai importanţi autori de filosofia dreptului.Să fie capabil să se ferească. dragostea şi sociabilitatea. În ceea ce priveşte apariţia statului. pentru Locke.4. 4 . atunci cînd judecă.Concepţia politică şi juridică a lui Charles Montesquieu. indivizii trebuie să renunţe la o parte din drepturile lor naturale. M destinge 3 ramuri ale puterii(legisl. a rezuma şi a folosi ceea ce a auzit. M. iar prin sociabilitate dobîndeşte simţul valorilor şi devine liber să aleagă şi să respingă. Omul prin natura sa este rău. astfel I lege a naturii umane este legea fricii si a legea pacii.. Hobbes consideră că omul nu este sociabil de la natură.respectarea a tot ce e al altuia. Grotius consideră că dreptul îşi are originea în natura umană. Grotius ajunge la principiul libertăţii conştiinţei – omul nu e liber să facă orice. alte legi care guverneaza fiinta umana: -Legea instinctului de nutritie. Insa omul este dotat cu inteligenta si vointa libera.H. 3. de orice teamă. Ceea ce lipseşte este autoritatea care poate să garanteze aceste drepturi. Grotius a analizat dreptul societăţii de a pedepsi pe cei ce nu respectă legile şi. H. omul este în mod natural egoist. După opinia sa.

Ateul este sărac şi violent.Stabilirea dreptului şi îndatoririi de a munci. provincii şi naţiunea. El considera can starea naturala omenii au fost liberi si egali. Morelly evidenţiind următoarele unităţi administrativ-teritoriale: triburi. dintre care trei sunt fundamentale:Interzicerea proprietăţii private. Referitor la forma de guvernămînt. statistician. care fac din ele otravă – Doriţi legi bune? Ardeţi-le pe cele vechi şi creaţi legi noi!”. el considera ca in scopul protectiei poporului in fata tiraniei.cuvintului. A devenit faimos în urma publicării cărţii sale („Epoca raţiunii”) în care a apărat deismul şi a criticat unele doctrine creştine. criptoanalist. Tomas Pain. El consideră că toate formele de guvernămînt a statului se bazează pe proprietate şi interese.Concepţia despre stat şi drept a lui Voltaire.T. paleontolog.Dreptul fiecărui persoane de a-i fi asigurată nutriţia din partea societăţii. Lucrările de bază – „Scrisorile Filosofice” „Comentariu la Spiritul legilor „Dicţionarul Filosofic”.Numele lui J. Vointa generala trebuie sa fie expresa si exprimata direct de catre popor.libert. 26.Jeferson este adeptul teoriei dr.Concepţia despre stat şi drept a lui Jean-Jacques Rousseau. Omul era bun. respectiv legitime. Libertatea constă în posibilitatea nestingherită a omului de a se folosi de tot ce-i poate satisface dorinţele sale naturale. Oamenii prin aces contract creeaza statul caruia indivizii ii ofera p/u un moment drepturile sale naturale pe care le primeste inapoi ca dr-ri civile.omului si limitarea competentelor statuluiReprezentantii de baza erau Tomas Jeferson. Jefferson a fost agricultor. respectiv aceste 2 dr naturale trebuie asigurate omului civilizat.naturale.J. constata ca fericirea omului in starea naturala era generata de libertate si egalitate. 28. Formele de guvernămînt se schimbă una pe alta şi aceasta se datorează concentrării bunurilor comune (obşteşti) în mîini private. care a promovat liberalismul clasic.a devenim omonimul conceptului de democraţie jeffersoniană. A scris („Drepturi ale omului”) care reprezenta un ghid al ideilor illuminate. . oraşe. Fiecare unitate îşi are propriul conducător: şefii triburilor se numesc pe viaţă. 5 . Morelly distingea două stări în care se pot afla indivizii: naturală şi statală. ROUSSEAU nascut la Geneva(1712-1778)..Conceptia politico-juridică a republicanilor. Benjamin Franklinson. scriitor. Are loc o rotaţie a acestora. violonist şi fondator al Universităţii din Virginia.25. autor de studii. avocat. etimolog.Voltaire considera majoritatea legilor pozitive ca fiind injuste.. oamneii traiau izolati unul de altul dar nu de frica. Pleda pentru umanizarea religiei. Inegaliatii de avere i sa adaugat dominatia politica astfel cerindu-se o situatie artificiala de dependenta intre oameni. in acest scop R apeleaza la contractul social. R considera ca starea naturala a omului sa perdut in urma dezvoltarii civilizatiei. In lucrarea . cum ar fi : dr. horticultor. revoluţionar. crede în posibilitatea evitării pedepsei şi va fi prost dacă nu vă va ucide pentru a vă fura banii.naturale si a contr. 27.Concepţia despre stat şi drept a lui Morelly. unii oameni puternici sau impus altora creind o situatie de inegalitate patrimoniala. „Majoritatea legilor se contrazic şi nu au nici o importanţă „Legile care trebuie să constituie leacul sufletului în majoritatea cazurilor sunt tocmite de şarlatani. libert. 1. este forma în care omului îi va fi asigurată libertatea.Contractul social’’ Rousseau cauta rezolvarea practica a problemei. J. Dupa declararea independentei SUA 1776 a fost constituita 2 directii privind dezvoltarea politica a tarii: republicanii si federalistii.J considera ca omul in virtutea nasterii sale detine anumite dr.constiintei.Thomas Paine a fost un pamfletar.J însuşi a fost atât fondatorul cât şi liderul Partidului Democrat-Republican. Trecerea la comunism considera Morelly trebuie efectuată de către călugării instruiţi. Voltaire condamna ateismul. p/u garantarea de catre st a libertatii si egalitatii puterea trebuie sa se supune vointei generale.social. R. T. p/u ca se naste bun si era fericit.trebuie sa fie organizat in forma republicana bazinduse pe suveranitatea poporului. care în opinia lui pot corecta greşelile politice şi morale.Morelly spunea ca comunismul. ce reflectă incompetenţa omenească. şefii provinciilor se numesc pentru un an. concordarea religie creştine cu raţiunea umană. conducătorul naţiunii se numeşte pe viaţă.Contractul social’’(1762). care a fost baza scrierii Primului Amendament al Constituţiei Statelor Unite şi totodată parte a seriei primelor zece amendamente ale Constiţiei Statelor Unite. dar din motiv ca nu aveau nevoie de alti oameni. iar T. Jefferson a fost autorul lucrării Statutul Virginiei pentru libertatea religioasă. Lucrarile de baza: . libertatea opiniei.. Credea în progresul social ca factor a libertăţii politice şi a securităţii economice.Morelly este adversarul contractului social ca metodă de constituire a statului. st. Pentru a asigura libertatea trebuie implementat Codexul Naturii care cuprinde 118 legi. Thomas a fost un filozof al politicii.la libertate si la egalitate. care în opinia lui contribuie la încălcarea ordinii de drept. radicalist şi intelectual. republicanismul şi separarea bisericii de stat. inventator. şefii oraşelor se numesc pentru un termen de un an prin rotaţie din rîndul capilor familiilor.republicanii care pledau p/u protectia dr. astfel dr la libertate si egaliate sunt garantate de catre stat. arhitect. Voltaire era adeptul monarhiei iluministe.Discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii intre oameni’’(1753).

m presus p/u H nu este nimic.de baza:Jaims Madison. el nu va fi scutit de luptă. p/u Kant fundamentul dr-lui este in om iar dr. Contrariul familiei este societatea(II element). cultivarea plăcerii şi evitarea suferinţei.”dr este forma in care statul isi organizeaza prin constringere. legile avînd o funcţie secundară.Legea morala Kant o numeste imperativ categoric si o formuleaza in modul urmator: actioneaza in asa mod incit regulile comportamentului tau sa devina principii p/u o legislatie universala. asigurarea proprietăţii private. El considera familia radacina etica a statului. misiunea statului este de a ocroti dr asigurind libertatea fiecarei pers. Lucrarea de bază „Despre vocaţia epocii noastre pentru legislaţie şi jurisprudenţă”.curent care supune criticii orice fenomen inclusiv ratiunea. Astfel. libertatea credinţelor etc. 33. Prin drept Kant intelege o totalitate de reguli si principii care face posibila corelarea intre vointa libera a fiecaruia si vointa libera a tuturora. Savigny s-a declarat adversarul legii în genere. P/u Hegel societatea este o realitate economica fondata pe interese egoiste si antagoniste ale indivizilor. ci se creează singur ca un fenomen natural. 32. ci o producţie instinctivă şi aproape inconştientă.Ideea principala a federalist. iar lupta este mijlocul de a-l atinge. arta şi literatura populară. care este expresia nemijlocită a conştiinţei juridice populare. cutuma este izvorul principal al dreptului. fondator al Partidului Federalist din Statele Unite. Sinteza intre familie si societate reprezinta statul. in propriile viziuni privind stabilirea regulilor de comportare.abstract si exterior persoanei.abstract si moralitatea subiectiva o reprezinta obiceiurile. insa ordinea in societate trebuie asigurata astfel incit sa fie posibila coexistenta intre aceste vointe libere. Legislaţia se bazează pe obiceiurile preexistente. Sinteza intre dr. Emanoil Kant (1724-1804) e fondatorul criticismului . acesta misiune este acordata dreptului. susţine Savigny. el defineste statul ca fiind reunirea unei multitudini de oameni sub legi juridici. Viaţa dreptului este o continuă luptă: a popoarelor. El considera ca mecanismul puterii de st. P/u Hegel statul este o forma de organizare jur. fiecare pers e inzestrata cu vointa libera aceasta e bun inascut si inalinabil. si invers. pentru că legile sînt un fel de încremenire a dreptului. In compnenta astatului e familia.federalistii care pledau p/u puteri federative centralizate si aparau interesela marilor proprietari latifundari. Viziunea extrem de avansată a lui Hamilton asupra dezvoltării naţiunii americane cuprindea existenţa unor puternice forţe de apărare. trăieşte în practică şi în obicei. asigura realizarea libertatilor si este o imagine a ratiunii eterne. 31. tot astfel dreptul nu este creaţia legiuitorului. a statelor.natural reprezinta un plan cadru si consta in dr. om de stat. Viata este o miscare a ideii si e formata din nasteri si distrugeri. Fiecare om isi are tribunalul sau intern care este constiinta sa. reprezentant marcant al utilitarismului. fără opera lingviştilor. Kant este deptul contractului social. După cum limba apare şi se dezvoltă în mod spontan. Scopul către care tinde dreptul este pacea.consta in crearea unei puteri federale centralizate. In acest scop forma de guvernamint trebuie sa fie republica care in opinia lui asigura respectarea tuturor intereselor categoriilor sociale Alexander Hamilton a fost un politician. o asociere biologica in care oamenii datorita senitimentelor se elibereaza de egoism. Toate marele victorii înregistrate de istoria dreptului.Hegel priveste statul sub 2 forme: I aspect al dr-lui il reprezinta dr.Una dintre cele mai remarcabile conceptii este cea care pune la baza dreptului interesul legal ocrotit. o situaţie solidă a finanţele ţării bazată pe un deficit bugetar controlat implicând participarea tuturor oamenilor bogaţi ai naţiunii şi crearea unui sistem bancar puternic 30.. e ales de 2 ori presedinte a SUA. Alexander Hamilton. Dreptul este opera naturii. Lucrarea de bază care a rămas neterminată este „Scopul în drept”. ajutor pentru o industrie aflată în stadiul infantil. P/u Hegel tot ce este rational este real. Hamilton a fost unul dintre cei mai buni specialişti în drept constituţional ai timpului său. de a avea dr.Conceptia politico-juridică a federalistilor. Dreptul. au putut fi cîştigate cu preţul unor lupte îndîrjite. Dupa declararea independentei SUA 1776 a fost constituita 2 directii privind dezvoltarea politica a tarii: republicanii si federalistii. Reprez.Concepţia despre stat şi drept a lui Immanuel Kant.care garanteaza binele comun.trebuie organizat intr-un asa mod incit sa fie garantata stabilitatea relatiilor social politice. care uneori poate chiar să fie vătămătoare. Dreptul nu trebuie creat. care numai posterior îi fixează principiile şi regulile.obiectiv fiind un dr.A scris lucrarea Critica ratiunii pure. 2. desfiinţarea sclaviei.Concepţia despre stat şi drept a lui Friedrich Karl Von Savigny. Cît timp dreptul va trebui să se aştepte la atacuri din partea injustiţiei. Dreptul creşte o dată cu sufletul poporului şi oglindeşte întreaga istorie a poporului. ca limba. 6 .Concepţia despre stat şi drept a lui Rudolf Von Ihering.Filosofia dreptului în opera lui Georg Hegel. Ideologul principal este Jasns Madison. a indivizilor. totul in viata isi are ratiunea sa si se intimpla p/u ca a venit timpul – nui nimic intimplator. finanţist şi intelectual american.29.asigurarea conditiilor de viata ale societatii”. Principiul universal al lumii este scopul deoarece nu există acţiune fără scop. iar aceasta va dura pînă la sfîrşitul veacurilor. durînd acestea secole întregi. Al II aspect moralitatea subiectiva care consta in atitudinea persoanei. El este fondatorul conceptului idealismului absolut in sens obiectiv. cel mai de seamă reprezentant al şcolii istorice a dreptului.Scopul dreptului este protecţia intereselor. Hegel (1770-1831) lucrarea principala Filosofia dreptului 1821.

36. lucrarea principală fiind „Teoria pură a dreptului”. din observarea faptelor sociale.Concepţia politico-juridică a lui Eugen Ehrilch. Durkheim face distincţie dintre două feluri de nevoi umane. Scopul lui Kelsen este să stabilească ce este dreptul şi cum este el . După Kelsen. fondator al sociologiei dreptului. manifestările de voinţă. este fundamentul dreptului. Ea nu vizează dorinţa sau voinţa în drept. Durkheim consideră că toate cunoştinţele trebuie obţinute din experienţă. pentru simplu motiv că orice stat trebuie să fie cu necesitate stat de drept. ci în societatea însăşi. dreptul este orientat spre morală.  teoria dreptului ca ştiinţă normativă nu are îndatorirea de a cunoaşte eficacitatea normelor juridice. Corespunzător celor două tipuri de solidaritate socială. nici în ştiinţa juridică. a jurisprudenţei.eficacitatea. A fundamentat pozitivismul juridic şi normativismul. altfel dreptul s-ar identifica cu forţa. Cercetînd viaţa socială. conceput ca o coordonare şi armonizare a libertăţilor de acţiune morală a fiecăruia. Statul se identifică cu dreptul pentru că el nu este altceva decît un sistem juridic. Acest lucru se poate face cu ajutorul observaţiei directe. 37. 35. a realităţilor juridice dinamice. Libertatea este postulatul oricărei probleme de drept. nici în deciziile judiciare. Djuvara concepe dreptul ca modalitate de coexistenţă a voinţelor libere. posesia asupra lucrurilor. în concepţia lui Kelsen. un sistem de conduită umană şi o ordine de constrîngere socială. să aplice şi să organizeze principiile şi normele dreptului raţional. Statul nu poate fi şi acţiona decît în virtutea normelor juridice care îl califică ca atare. formată în mod independent de dreptul pozitiv sînt numite aprecieri de drept raţional.Concepţia politico-juridică a lui Emile Durkheim.  teoria pură a dreptului este ştiinţă. La baza întregului drept sînt faptele juridice ca: obişnuinţa. Astfel toate judecăţile prin care se constată justiţia acţiunilor în societate.Concepţia despre stat şi drept a lui Mircea Djuvara.  ştiinţa dreptului este o ştiinţă normativă.  Regulile de decizie privind conflictele între indivizi ţi între grupuri – elaborate de tribunale. dominarea asupra oamenilor. Dreptul. este unul dintre fondatorii sociologiei juridice.Concepţia despre stat şi drept în opera lui Hans Kelsen. comercial) pentru protejarea solidarităţii organice.constrîngerea. Norma juridică ce se impune nu are ca fundament protecţia drepturilor individuale. dreptul care se aplică într-o societate la un moment dat trebuie să dezvolte. are ca scop însăşi moralitatea. prin studierea actelor juridice de aplicare a dreptului. încercarea de a legitima un stat ca „stat de drept” este în realitate perfect inadecvată. dar nu o succesiune de cauze şi efecte cum este cazul legilor naturale studiate de ştiinţele naturii. ceea ce trebuie să fie în drept ci ceea ce este. ci necesitatea coeziunii sociale în vederea îndeplinirii funcţiunii sociale a fiecărui individ şi a grupurilor sociale. Astfel. 7 . ceea ce implică diviziunea socială a muncii şi un alt tip de coeziune socială – solidaritate organică. Or. norma juridică se caracterizează prin cinci trăsături: imperativul ipotetic. Pe de o parte sînt nevoile comune care pot fi satisfăcute prin ajutor reciproc şi care solicită din partea oamenilor aptitudini similare care generează o solidaritate socială denumită solidaritate mecanică.. ilustrul gînditor român neokantian înalt apreciat de Giorgio Del Vecchio. Dreptul limitează libertatea. nu o ştiinţă a naturii. validitatea. Djuvara face o distincţie importantă între dreptul raţional şi dreptul pozitiv. Dreptul pozitiv. a faptelor sociale în drept. Jurisprudenţa trebuie să coreleze legislaţia cu condiţiile concrete în care se aplică dreptul. Durkheim distinge două tipuri de norme juridice: dreptul represiv (dreptul penal) care se aplică dacă se încalcă solidaritatea mecanică şi dreptul restitutiv (dreptul familiei.34. Kelsen a sintetizat următoarele premise ale teoriei pure a dreptului:  scopul teoriei dreptului este să readucă haosul şi multiplicitatea la unitate. stimulînd dezvoltarea socială. înlănţuirea . Pe de altă parte oamenii au nevoi diverse şi aptitudini diferite. respectiv normele juridice impuse de cutume şi legi. Sarcina sociologiei juridice Ehrlich o vede în investigarea dreptului viu. În concepţia lui Ehrlich. dar tocmai prin această limitare aparentă se înfăptuieşte libertatea fiecăruia din noi. este o ierarhie de norme. Teza fundamentală a concepţiei sale este următoarea: centrul de greutate al evoluţiei dreptului nu se găseşte nici în legislaţie. realitatea juridică cuprinde trei niveluri:  Propoziţiile abstracte ale dreptului – sînt elaborate de către stat. Acest lucru este dovedit şi de faptul că esenţa dreptului stă în justiţie şi justiţia nu poate fi imorală.  Ordinea paşnică şi spontană a societăţii – un drept viu ce constituie ordinea juridică directă a societăţii.

cum ar fi: dreptul de proprietate. Dreptul. există un suflet al poporului.Şcoala dreptului natural. dar nu legea. 40. care determină conştiinţa socială şi politică. practica. el este o oglindă a trecutului poporului. Legiuitorul nu are puterea de a crea dreptul. căutînd însă să-i dea un fundament religios. specia umană dobîndeşte anumite experienţe pe care le lasă ca moştenire generaţiei următoare.În Evul Mediu. Puchta. 8 . după faza teologică şi cea metafizică. Darwin consideră că lupta pentru viaţă obligă speciile animale. Pentru susţinătorii acestei şcoli dreptul este o operă a naturii. în favoarea comunităţii din care făceau parte. Plăcerea şi suferinţa înlocuiesc noţiunile de dreptate şi nedreptate. XVIII. iar morala este calculul plăcerilor (aritmetică morală). Filosofia greacă făcea distincţie clară între legea naturală şi legea scrisă. părinţii bisericii (Augustin. iar utilul corespunde plăcerii.39. După cum există un suflet al lumii. Utilitarismulreprezintă o reacţie împotriva caracterului abstract al filosofiei dreptului din sec. toţi oamenii pot face ceea ce lor le place. XIXîn Germania. care se concretizează în legi şi în alte acte normative. folclorul etc. moralitate şi imoralitate. Regula fundamentală a lui Bentham este „în repartizarea plăcerilor nici un om nu trebuie să fie exclus. cutuma. Alţi reprezentanţi sînt Gustav Hugo.Concepţia juridică a curentului utilitarist. Dreptul creşte odată cu sufletul poporului şi oglindeşte întreaga istorie a poporului. or.Orientarea biologică în drept. reprezintă izvorul principal al dreptului. decît prin garantarea drepturilor naturale ale oamenilor pe care le restituie sub forma drepturilor civile. Toma d'Aquino) au menţionat ideea dreptului natural. justiţia. 41. experienţa. Unicul scop la vieţii este plăcerea înţeleasă în sens materialist. Statul nu-şi justifică existenţa. Natura sociabilă şi morală a omului conduce la ideea contractului social.Principiul major al dreptului natural este propria sa conservare. creaţie a oamenilor. Dreptul trebuie să slujească utilitatea. Ea este fundamentată pe teoria evoluţiei biologice elaborată de Charles Darwin.natura este o infinită productivitate. Curentul pozitivist în drept este indisolubil legat de dezvoltarea ştiinţei moderne.Originea concepţiei dreptului natural o găsim încă în antichitate la filosofii greci şi apoi la romani. El este numai un organ care exprimă comunitatea spirituală a poporului. Astfel. la constituirea comunităţii umane. Dreptul nu trebuie creat ci se creează singur ca un fenomen natural ca limba. Comte compară aceste stări cu vîrstele omului: copilărie. Fondatorul ei este Fridrich Karl von Savigny. libertatea muncii. Şcoala istorică a dreptului a apărut în prima jumătate a sec. ca satisfacţie şi avantaj personal. Spencer arată că individul se adaptează condiţiilor sociale conform principiului eredităţii. omul şi drepturile sale reprezintă o permanenţă esenţială a dreptului. 43. inclusiv omul. Friedrich Schelling . fondatorul acestui curent. Instituţiile juridice ca componente importante ale organismului social au nevoie de permanentă adaptare şi perfecţionare pentru a putea fi soluţionat fiecare caz concret. Dar acceptă că libertatea trebuie însoţită de sentimentul responsabilităţii. adică sufletul lumii. superioară a istoriei umane.Hugo Grotius este considerat ca adevăratul întemeietor al şcolii dreptului natural.Del Vecchio consideră dreptul natural ca un principiu de evoluţie juridică prin care umanitatea este condusă şi tinde spre o mai mare autonomie a omului. Ideea fundamentală a şcolii dreptului natural se bazează pe conceptul drepturilor inalienabile ale individului. or. să se adapteze continuu condiţiilor de existenţă pentru a supraveţui.Şcoala istorică a dreptului. Prin adaptarea la necesităţile vieţii sociale. libertatea cuvîntului etc. După Rousseau. şi fiecare trebuie să conteze drept un om”. Prin urmare. prin încheierea contractului social oamenii au renunţat la drepturile pe care le aveau în stare naturală. 42. Bine este ceea ce produce plăcere. frumuseţea nu sînt decît cuvinte prin care se traduce ideea de utilitate. Unul din fondatorii acestei şcoli este francezul Auguste Comte care considera faza pozitivistă (ştiinţifică) ca o fază distinctă. Creatorul orientării biologice în drept este Herbert Spencer. Compte nu accepta nici un dr subiectiv deoarece acestea nu este ceva concret care se poate pipai sau smti in materie. adolescenţă şi maturitate.Aceasta şcoală constată o dualitate a conceperii dreptului: existenţa unui drept pozitiv. cu condiţia să nu aducă atingere libertăţii egale a celorlalţi. între justiţia naturală şi justiţia legală. Spencer deduce un număr de drepturi naturale ale individului. adaptarea societăţii la mediul natural şi supravieţuirea societăţii însăşi. Funcţia contractului social este de a apăra drepturile naturale ale omului. în prim planul cunoaşterii fiind situate nu ideile pure ci faptele.Şcoala pozitivistă a dreptului. englezul Jeremy Bentham (1748-1832) apreciază că natura a plasat omul sub imperiul plăcerii şi al suferinţei şi anume aceste sentimente eterne şi irezistibile trebuie să facă obiectul studiilor legiuitorului.

pozitivismul sociologic vede in instituţii mijloace de a da satisfacţie interesului social. intervenţie destinată să facă să înceteze sau să prevină conflictele. W.Egalitatea in fata legii deriva din pr. ce afirma numai realitatea sociala determina constiinta oamenilor. Matersialismul repr baza teoretica. Omul este în acelaşi timp individual şi social şi aceste două caracteristici inseparabile ale conştiinţei şi voinţei lui se fortifică reciproc. K. Ceea ce este caracteristic şcolii sociologice este efortul ferm pentru a da moralei un fundament ştiinţific – de a integra ştiinţa socială în sistemul general al ştiinţelor naturale. Consideră că valoare unei doctrine se determină prin efectele ei este adevărat ceea ce reuşeşte.44. Responsabilitatea individuala proclama individul ca singur raspunzator pt actiunile sale proprii. problema centrală a doctrinei fiind norma juridică. 45. Kelsen susţine teoria creării dreptului în cascade.E definit prin 4 concepte de baza:Libertatea individuala. Reiese în opinia majorităţii autorilor din realismul juridic american şi realismul jurisdic scandinav. Valoarea principala – libertatea persoanei. August Comte consideră că. sa nu existe bani. indiferent de avere. separarea strictă a dreptului de morală şi acordă superioritate datoriilor în raport cu drepturile.Pragmatismul în drept. Acest curent este corelat cu alte şcoli. Olivecrona.Realismul juridic american. Holmes. sex. 46.de a institui munca obligatorie. Filosofia marxista explica faptul k forta conducatoare nu e un supraom sau ceva supranatural. care are 2 aspecte : unul dialetic. care se impune şi unora şi altora.Esenţa concepţiei lui Duguit despre drept este ideea că dreptul e obiectiv. Responsabilitatii individuale : fiecare individ raspunde pt propriile fapte. în a le constata şi în a căuta să le explice. Ideea de bază lansată de Eugen Ehrlih este că centrul de greutate al evoluţiei dreptului trebuie căutat în societatea însăşi. 9 . Şcoala sociologică recurge la metoda care constă în a studia faptele sociale în ele însele. Statul si dreptul e un instrument prin care clasa dominanta isi impune vointa asupra altor clase. Fondator: Karl Marx. ce exprima legile generale ale lumii exterioare si ale gindirii umane. 49. opusa idealismului. fiind impus din afară.Concepţia politică şi juridică a liberalismului.Politica – garantiile asigurate de catre stat in vederea realizarii libertatii in limitele stabilite de lege. pentru a asigura conservarea sau dezvoltarea sa. Dreptul este determinat într-o societate concretă de interesul social.Nu se ia in consideratie psihologia omului. V. Realismul juridic scandinavse afirmă în perioada dintre cele două războaie mondiale şi are ca reprezentanţi pe Axel Hogerstorm. Pentru aceştia ceea ce contează cu adevărat în drept nu sînt propoziţiile normative. nu are drepturi. însă nu cum ar trebui să fie.Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul) Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul)a fost creată de savantul francez Leon Duguit. 50. Dreptul este ansamblul mijloacelor cu ajutorul cărora fiecare grup se apără împotriva tulburărilor stîrnite de anumiţi membri ai săi sau împotriva ostilităţilor altor grupe. Fondator : Benjamin Constant. În opinia acestora dreptul nu este altceva decît viaţa însăşi a umanităţii în grupuri organizate şi condiţiile care fac posibilă coexistenţa paşnică a indivizilor şi grupurilor sociale. de bunurile care-i apartin. prevalînd interesul social. Pozitivismul sociologic. altul istoric. Astfel. Ea tinde să purifice dreptul de toate elementele care îi sînt străine. cooperarea lor pentru realizarea unor scopuri sociale.Doctrina marxista repr ansamblul conceptiilor politice. superioară guvernanţilor şi guvernaţilor. Ca şi şcoala utilitară. Există un întreg sistem de norme juridice în sacră. dar respinge conceperea dreptului ca operă a violenţei. „Nimeni nu posedă un alt drept decît acela de a-şi face întotdeauna datoria sa”. pentru încercarea cunoaşterii a tuturor condiţiilor vieţii în comun. în propriul său interes. astfel întrînd în contradicţie cu pozitiviştii. a cărei bază este o normă ipotetică – Grundnorm.profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale. Fondatorii sînt J.Forme ale libertatii:Individuala – omul o are de la nastere si consta in posibilitatea de a face totul conform propriei sale vointe. k fiind dreptul de a actiona fara nici o constringere impusa din exterior. justiţia depinzînd de modul în care legea se aplică în concret. filosofice si scoiale ale lui Karl Marx. ci e rezultatul dezvoltarii fortelor de productie insasi. Dreptul nu este emanaţia statului ca personalitate juridică. Lundstedt. Dreptul este în exclusivitate normativ. fiecaruia dupa merit. C. Alf Ross. el nu are decît îndatoriri. nationalitate. (normativismul) a fost elaborată de Hans Kelsen. 47. De la fiecare dupa capacitati.Teoria pură a dreptului (normativismul).Teoria marxistă a statului si dreptului. dreptul rezultă din intervenţia exercitată de societate. Gray. modul real în care se soluţionează litigiile. Pragmatismul. El crede că există o regulă de drept superioară şi individului şi statului. în schimbările succesive şi le leagă de schimbările pe care le suferă însăţi societatea. conceptele. Bogatii creaza statul si dreptul prin care isi asigura propria securitate:trebuieb de anular proprietatea privata. Duguit susţine.Proprietatea privata e dr individului de a dispune de rezultatele activitatilor sale. Societatea intervine pentru a se apăra. cu conditia sa nu afecteze dr-le si libertatile legitime ale celorlalti. Doctrina pură a dreptului este o teorie a dreptului pozitiv care ne indică în ce constă şi cum este dreptul. Jerome Franck şi O. fie ea şi violenţa statului. ci conduita practică a persoanelor oficiale. ca şi şcoala istorică a dreptului. acesta studiază dreptul în evoluţia sa. iar faţă de ea individul nu are decît îndatoriri.Concepţia juridică a curentului sociologic. Societatea singură are toate drepturile. Realismul scandinav se pronunţă împotriva ideii dreptului natural şi justiţiei absolute.