You are on page 1of 15

Ministerul Sanatătii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină si Farmacie
“N. Testemiţanu”
Departamentul Medicină Internă , Disciplina Cardiologie
Clinica medical nr. 3
Şef catedra : doctor habilitat, profesor universitar Liviu Grib

Foaie de observaţie clinică

Conducătorul grupei :
asistent universitar Angela Tcaciuc
Student : N. Plamadeală, gr. 1413,
Facultatea Medicină generală

Chişinău 2011

şi din acest motiv la medic nu s-a adresat .02. Date generale Numele .2012 Data internării : 01. str. . în timpul nopţii nu prea a putut dormi din cauza dispneei inspiratorii . Hipertensiune arterial gr II-III cu evoluţie în crize şi risc adiţional moderat. Hipertensiune arterială gr II . Istoricul actualei boli Pacientul se consideră bolnav de aproximativ din anul 2004 cînd pentru prima dată a observat apăriţia dispneei inspiratorii la efort fizic de intensitate moderată. Tahicardie sinusală . senzaţia de sufocare.I.02.02.108 . Tahicardie sinusală . Prenumele : Silion Ion Vîrsta : 55 ani. A doua zi simptomele au apărut din nou şi pacientul s-a adresat la policlinică la medicul de familie care i-a măsurat tensiunea arterială – 180/100 mm Hg si FCC.III Diagnosticul clinic : Cardiopatie Ischemică . Insuficienţă cardiacă gr II. Otovasca 21B – 16 Data şi ora adresării la medic :01. palpitaţii .Angină pectoral de novo.1957 Sex : masculin Profesiunea şi specialitatea : Constructor Domiciliul : Chişinău . tratament nu a urmat. Hipertensiune arterială gr II – III cu evoluţie în crize şi risc adiţional moderat . ce dispărea în repaos. Acces de angina pectoral de novo. Diagnosticul la externare : Cardiopatie Ischemică . Pacientul nu i-a acordat atenţia presupunînd că e ceva obişnuit pentru vîrsta sa. acesta a chemat AMU si pacientul a fost transportat la Spitalul Clinic Municipal Sfînta Treime şi internat în secţia Recuperare Cardiologică pentru diagnostic şi tratament. II. cu caracter de constringere . Acuzele bolnavului Pacientul acuză la accese de dispnee inspiratorie care apare în timpul nopţii. de intensitate medie. palpitaţii . 6. III. Seara la orele 20:00 pe data de 31 ianuarie 2012 a apărut brusc în repaos durerea retrosternală persistentă care iradia în gît. Ciocana.2012 Diagnosticul de trimitere : Acces de angină pectorală. Diagnosticul de internare : Acces de angină pectorală . peste ceva timp pacientul a început să i-a masa şi durerea s-a accentuat . Insuficienţă cardiacă gr II. Tahicardie sinusală . mandibulă şi umărul stîng.

Căsătorit .în frig şi ploaie. endocrine. Are un copil. lucrînd la aer liber . 3. Mama pacientului a avut careva probleme cardiace. Expresia feţei : obisnuită. fără carenţe alimentare. Tegumentele şi mucoasele vizibile: de culoarea roz –pală. Nu a fost in contact cu bolnavi de tuberculoză. A crescut şi s-a dezvoltat in condiţii satisfăcătoare de trai . Activitatea de munca : Pacientul lucrează in calitate de constructor ultimii 8 ani jumate. S-a încadrat în cîmpul muncii la vîrsta de 21 de ani în calitate de constructor. Antecedente eredo-colaterale : Parinţii şi rudele apropiate nu au suferit de boli venerice.. cicatrici nu sunt prezente. se alimentează calitativ şi cantitativ bine. alcoolism. Antecedente personale fiziologice : Perioada maturizarii sexuale a avut loc la virsta de 14-16 ani. umeditatea şi turgorul normal . 7. V. Deprinderi nocive : Pacientul nu fumează. Date obiective ( Inspectia generala ) Starea generală a bolnavului : satisfăcătoare. leziuni de grataj. 4. Date succinte biografice : Pacientul s-a nascut in raionul Ungheni . satul Măgurele . psihoneurologice. fistule . Intervenţii chirurgicale nu a avut . Unghiile : de formă normală fără dereglări trofice şi striaţii patologice .IV. regulat . fară respectarea regimului de muncă si odihnă. este al doilea copil in familie. Părul : cu luciul păstrat . neoplasme. Alte deprinderi nocive neagă. Poziţia bolnavului : activă. În prezent are condiţii de trai satisfăcătoare. cu regiuni de alopeţie. 6. nu consumă alcool. Tipul constituţional : normostenic. 5. depigmentaţie . alergice. Antecedente personale : Trauma craniană pe 26 decembrie 2003. nu face abuz de sare şi grăsimi. boli hematopoietice. Conştiinţa bolnavului : clară. Anamneza alergologica : Nu prezintă alergii la medicamente. Modificări patologice – erupţii . ulceraţii . curate . tratament 2 luni în CNŞPMU . Istoricul vietii 1. Conditiile de munca nu sunt satisfăcătoare. alimente sau careva substanţe. boli ale schimbului de substanţe. a fost bolnav de hepatită. A finisat scoala medie şi şcoala profesională . concret nu ştie . 2.

puncte dureroase prin apăsarea in regiunile anterioare ale feţei ( sinusurilor frontale . Locuri / puncte dureroase nu se determină .Ganglionii limfatici periferici : occipitali . Vocea : neschimbată. Examinarea pe sisteme si organe 1. Glanda tiroidă de dimensiuni normale. poplitei nu se palpează. simetrica . tonusul păstrat . VI. Sistemul Respirator Acuze Dispnee insiratorie nocturnă Inspecţia Nasul : respiraţie nasală liberă fără participarea aripilor nasalei în actul de respiraţie . Tipul respiratiei : mixt. miscarile respiratorii sunt ritmice cu frecventa de 16 respiratii pe minut . grad de nutriţie satisfăcător. Percuţia . Palpaţia Ambele hemitorace participă simetric în actul de respiraţie. fara retractii si proeminari. fără limitarea mobilităţii .si subclaviculare sunt bine evidentiate./ subclaviculari . Sistemul osteo-articular : fără deformări vizibile. Ţesutul adipos subcutanat : repartizare uniformă . supraorbitale . Fosetele supra. Durerea la palpare şi percuţie nu este prezentă. inghinali . Pulsaţia patologică a arterelor carotide şi turgescenţa venelor nu se determină . Edeme : nu se determină. cervicali . Mişcări active şi pasive complete . Ambele hemitorace participa uniform in actul de respiratie . fară induraţii si atrofii locale. proporţional . cubitali . Sistemul muscular : grad mediu de dezvoltare . herpes nasal şi eliminări din nas nu se determină. infraorbitale . Cutia toracica : forma normala . Gîtul : proporţional . Vibraţiile vocale se transmit uniform pe regiuni simetrice ale cutiei toracice. Elasticitatea cutiei toracice este pastrată. Durere în timpul palpării nu se determină. fără deformări. Capul : forma şi dimensiuni normale . sinusurilor maxilare si apofizelor mastoide ) nu se determină. axilari . auriculari posteriori şi anteriori . submaxilari . supra .

7cm pe linia axilară medie 7cm pe linia axilară medie Ausculaţia Respiraţia : 16 /minut. Caracterul respiraţiei : pe toată aria suprafeţei pulmonare se determină murmur vezicular clar.limitei infer. pulsul venos pozitiv nu se determină. Bronhofonia : în regiuni simetrice ale cutiei toracice se propagă uniform. 2. nivelul vertebrei Th XI vertebrei Th XI Mobilit. palpitaţii Inspecţia Starea vaselor sangvine ale gîtului : pulsaţia patologică a arterelor carotide. Percuţia topografică : Anterior Posterior Lăţimea benzii Kröning Înălţimea apexurilor pulmonare Pulmonul drept Pulmonul stîng 2cm superiorde claviculă 2cm superior de claviculă Procesul spinos C7 Procesul spinos C7 5cm 5cm Limita inferioară pulmonară pe liniile topografice Linia Pulmonul drept Pulmonul stîng Parasternală Spatiul intercostal V Medioclaviculară CoastaVI Axilară anterioară CoastaVII CoastaVII Axilară medie CoastaVIII CoastaVIII Axilară posterioară Coasta IX Coasta IX Scapulară Coasta X Coasta X Paravertebrală Coasta XI. Sistemul Cardio-Vascular Acuze Dispnee paroxistică inspiratorie nocturnă cu sufocare .Percuţia comparativă : caracterul sunetului percutor pe regiuni simetrice a cutiei toracice este clar pulmonar. . nemodificat. turgescenţa sau dilatarea venelor. Zgomote respiratorii supraadăugate : nu se auscultă. nivelul Coasta XI.

Determinarea matităţii absolute a cordului : limita dreaptă se află în spaţiul intercostal IV la marginea sternului pe dreapta. Sistemul Digestiv Acuze . la baza apendicelui xifoid. Pulsaţii lîngă stern şi in regiunea epigastrică nu se determină. suprafaţa aproximativ 2 cm². Dedublări sau zgomote supraadăugate nu se auscult. limita stîngă se află în spaţiul intercostal V stîng cu 1 cm interior de linia medioclaviculară stingă. în spaţiul II intercostal din dreapta şi stânga sternului. Caracterul pulsatil al arterelor periferice magistrale este acelaşi pe porţiuni simetrice . Auscultaţia Zgomotelor cardiace în auscultaţia inimii pe apex. limita stînga se află în spaţiul intercostal V stîng cu 1. puterea si rezistenţa slab atenuate. este de o tonalitate mai joasă decit zgomotul II care se aude mai intens la baza cordului (spaţiile intercostale II parasternal)şi este de o durată mai scurtă. La auscultaţia arterelor carotide şi venelor jugulare sufluri nu se determină. limita superioară se află in spatiul intercostal III. amplitudinea .frecvenţă . Tensiunea arterială la ambele braţe 130/80 mm Hg. deasemenea în stânga lângă stern în spaţiul intercostal III (punctul Botkin-Erb) sunt ritmice . atenuate.5 cm interior de linia medioclaviculară . umplere şi tensiune . Lăţimea pediculului vascular în spaţiul intercostal II constituie 5 cm . Pe membrele inferioare nu se determină dilatarea varicoasă a venelor. Percuţia Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal IV din dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului . Palpaţia La palpare şocul apexian se determină in spaţiul intercostal V stîng cu 1 cm medial de linia medioclaviculară.Frecvenţa contracţiilor cardiace 72 bătăi pe minut. la apex zgomotul I se aude mai intens . limita superioară se află pe coasta a III-a .Inspectia regiunii precordiale : bombări precordiale si retracţia sistolică in sediul şocului apexian nu se determină. Accentuarea zgomotului II pe aortă sau pulmonară nu este prezentă . cu aceiaşi ritmicitate . 3.

Palpare profundă : localizarea. simetric . Dinţii: fără carie .normală. micţiunile nocturne nu sunt prezente. dureri in regiunea lombara şi suprapubiană nu acuză. infiltrate şi tumori nu se determină. Ficatul : nu se palpează. . indoloră. fără miros fetid . Percuţia La percuţie nu se evidenţiază fluctuaţii şi lichid liber în cavitatea abdominală . colaterale venoase si cicatrici nu se determină. 4. Palpare Palpare superficială : abdomenul este indolor. Sistemul Uro-Genital Acuze Edeme faciale şi periorbitale . de asemenea se auscultă aorta abdominală. curată . divergenţa muşchilor drepţi abdominali nu se evidenţiază. senzaţii de durere nu se determină. umedă . indolor. participă în actul de respiraţie . Inspecţie Cavitatea bucală : mucoasa de culoare roz-pală. regulat.Apetit normal. Abdomenul : formă şi volum normal . indolor. ulceraţii nu se determină. Limba : culoare roz. fisuri . senzaţie de greutate în abdomen nu acuză. Proeminenţa sau pulsaţia în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină Vezica biliară : nu se palpează . forma şi dimensiunile organelor intraabdominale . Micţiunile sunt libere indolore . se determină proteze dentare. Scaun normal.fără ulceraţii . umedă. Auscultaţia Se auscultă garguimentele intestinale .Durere în regiunea epigastrica .Hemoragii digestive neagă. Pancreasul: nu se palpează . Vălul palatin şi amigdalele : fără schimbări.

La pacient lipsesc semnele de tireotoxicoză. somn adecvat. hipertrihoză – nu se determină. hiperparatiroidism. transpiraţii. sindrom Cushing. Bombarea regiunii suprapubiene nu se determină. comportament social adecvat. Palpaţia La palparea bimanuală a regiunii lombare in poziţie verticală rinichii nu se palpează. hiperpigmentaţii. mixedem. Dereglări de creştere şi a masei corporale nu se determină. 6. dispoziţia echilibrată. Modificări din partea nervilor cranieni nu se . Noduli in glandă nu se determină. Auscultaţia Auscultator. 5. orientarea în spaţiu şi timp – prezente. apetit exagerat. miastenie – nu acuză. La palparea regiunii suprapubiene vezica urinara nu se determina. stare psihică normală. boala Basedow-Graves. vasele glandei tiroide nu prezintă dereglări. Starea neuro-psihică şi organele de sensibilitate Conştiinţă clară. Inspecţia Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform. Percuţia Manevra de tapotament Giordano-Pasternaţki este negativă bilateral. Palpaţia Forma şi dimensiunile glandei tiroide – normale. Edeme nu se determină. prurit cutanat. Cicatrici postoperatorii sau postraumatice nu se determină. Sistemul Endocrin Acuzele Sete. tremurături.Inspecţia La inspecţia regiunii lombare nu se determină prezenţa tumefierilor sau hiperemiei pielii.

fibrinogen.palpitaţi . ASAT. VLDL. dispnee paroxistică inspiratorie nocturnă cu sufocare Din datele examenului obiectiv : diminuarea zgomotelor cardiace. ALAT. Scintigrafia de perfuzie cu Taliu 6. spasme. K.conjugată şi liberă. Sensibilitatea auditivă. glucoza. Hipertensiune arterială gr II-III VIII. Ecocardiografia bidimensională 7. bilirubina totală. instrumentale şi suplimentare Algoritmul de examinare: 1. trigliceride.Angină pectorală. HDL. Proba cu dipiridamol 5. fibrinogen. urea. bilirubina totală. Analiza biochimică a sîngelui Protrombina. Analiza biochimică a sîngelui: Protrombina. Analiza generală a sîngelui 2. Electrocardiografia 4. înţepături. Diagnostic prezumtiv Din simtomele acuzate de pacient : durerea retrosternală persistentă care iradia în gît. Examen dopplerografic transesofagian Examenele efectuate : 1. creatinina. furnicături. Dureri pe parcursul nervilor. 3. vizuală şi olfactivă – în limitele normei. Nu acuză mişcări involuntare. trigliceride. creatinina.Tahicardie sinusală. parestezii. Memoria este bună.conjugată şi liberă. colesterol total. Analiza generală a urinei. VII. mandibulă şi umărul stîng. Planul examenelor de laborator. ASAT. tahicardie(la internare 110-100 bătăi pe minut). urea.determină. Na 3. Analiza generală a sîngelui 2. anestezii – nu se observă. glucoza. colesterol total. de intensitate medie. LDL. Na . cu caracter de constringere . ALAT. mărirea presiunii arteriale(în accese şi la internare 180/100mm Hg). 4. K. Electrocardiografia . putem presupune urmatorul diagnostic : Cardiopatie ischemică .

6 Normale 0.0-5.89 0.7 mmol/l 3. Analiza biochimică a sîngelui Indici de laborator 02.02.2 mmoll/l 0-17 mmol/l Normală Bilirubina liberă 8 mmol/l 0-12mmol/l Normală Bilirubina conjugată 9.6-6.3g/l Normală Creatinina 0.5 g/l 2-4 g/l Normal Ureea 6.12 Norma Concluzie Hemoglobina (g/l) 130 130-160 Normală Eritrocite 4.7mmol/l Normal .85-1.05 Normal Leucocite 9.1Analiza generală a sîngelui Indici 02.02.4 4-9 Putin mărite Neutrofile nesegmentate 16 1-6 mărite segmentate 47 VSH (mm/h) 22 2-10 Marită Indice de culoare 2.12 Norma Concluzie Protrombina 82 75-100 Normală Fibrinogen 3.5-8.1mmol/l Marită ALAT 15 U/l 1-66 U/l Normală ASAT 22 U/l 1-45U/l Normală Colesterol total 4.4 4.4 mmol/l 2.2 mmol/l 0-5.08mmol/l 53-115 mmol/l Scăzută Bilirubina generală(totală) 17.

5-5mmol/l Normal Na 144mmol/l 135-145mmol/l Normal 3.7 mmol/l 3.5mmol/l Normală K 4. durează ore sau chiar zile.Angină pectorală de novo. şi unda R >S în derivaţia unipolara aVF . Concluzie: Cardiopatie ischemică fără elevarea segmentului ST . 2 Angina pectorală vasospastică/variantă (Prinzmetal) . 80 bătăi/minut . Tahicardie sinusală VIII.02.82mmol/l Normal Glucoza 4.Trigliceride 1.8mmol/l 3. în mod normal nu este ameliorată de administrarea nitroglicerinei .28 mmol/l 044-1.014 Transparenţa tulbure Reac-ia acidă Eritrocite 0-1 in c/v Leucocite 3-4 in c/v Electrocardiografia Ritm sinusal . Axa electrică orizontală : unda R mai mare în derivaţiile bipolare I>II>III . Diagnostic diferenţial 1 Durerea nonanginoasă(musculo-osoasă).Analiza generală a sîngelui Indici 02. Poate implica doar o porţiune limitată la nivelul hemitoracelui stîng.2012 Culoarea Galben-pală Densitatea 1.poate fi provocată la palpare. Ischemie subendocardică în regiunea anteroseptală a ventricolului stîng .5-5.

3 Ischemia miocardică silenţioasă De obicei pacienţii sunt asimptomatici. după examenul obiectiv . IX. pericardita. Radiologic în caz de revărsat pleural se evidenţiază prezenţa unei opacităţi bine delimitate.creatinkinaza MB.mărirea vitezei de sedimentare a hematiilor. în anamnestic pot avea infarct miocardic.apariția de unde Q patologice. ) modificări ECG sugestive pentru ischemie nouă (modificări noi de segment ST-T). 4 Angina pectorală refractară Sunt prezente simptomele anginei pectorale stabile . refluxul gastro-esofagian. schimbarea poziţiei . pot fi prezente unele episoade de ischemie asociate cu sau fără discomfort thoracic.Electrocardiografic se determina supradenivelarea segmentului ST. Aceste caracteristici ale durerii sunt frecvent determinate de spasmul coronarian. crizele sunt persistente şi nu răspund la tratament medicamentos sau careva intervenţii (bz-pass . chiar dacă boala cardiacă poate fi destul de severă. tahicardie(la internare 110-100 bătăi pe minut). şi durerea din afecţiuni psihomatice). 6 Durere pleurală Durerea se accentuează la mişcare . intervenţii percutane. dispnee inspiratorie nocturnă .Angina pectorală vasospastică. . este determinată de obstrucţia dinamică a arterelor coronare.prolapsul de valvă mitrală şi afecţiuni extracardiace (ce pot coexista cu angina:. dovada imagistică a unei pierderi recente de miocard viabil sau apariția unei noi regiuni cu tulburare de cinetică segmentară. Şi alte patologii ca disecţia de aortă. leucocitoză neînsemnată cu deviere spre stînga şi paraclinice stabilim diagnosticul clinic . în special cînd durerea se produce noaptea şi în primele ore ale dimineţii. mărirea presiunii arteriale(în accese şi la internare 180/100mm Hg) precum şi după analizele de laborator.) 5 Infarct miocardic acut Detectarea creșterii și/sau scăderii biomarkerilor de necroză miocardică (troponinele I şi T. etc. de intensitate medie.. auscultativ – abolirea murmurului vezicular şi prezenţa suflului pleuritic. Diagnostic clinic – judecînd după acuzele pacientului(durere retrosternală persistentă cu iradiere în gît. cu caracter de constringere . care pot fi angiografic normale sau stenozate sever.diminuarea zgomotelor cardiace. şi chiar în procesul de respiraţie Percutor se determina sunet mat/submat ( dacă e prezent lichid sau nu) . stenoza aortei. mandibulă şi umărul stîng. spasmul esofagian. palpitaţii si tahicardie.Pacienţii cu angină pectorală vasospastică sau cu variantă prezintă durere localizată tipic. ce survine în repaus.

se fixează pe receptorii benzodiazepinici ai sistemului limbic. Tahicardie sinusală . Tratament Farmacologic : Oxigenoterapie . reducând consumul miocardic de oxigen în special la efort prin reducerea frecvenţei cardiace şi a contractilităţii miocardice Verapamil 80 mg de 2 ori pe zi zi -blocant al canalelor de calciu .efectele farmacologice şi le exercită datorită modulării influxului ionilor de calciu prin membranele celulelor musculare netede ale vaselor sanguine şi cardiomiocitelor contractile şi conductile. Hipertensiune arterial gr II-III cu evoluţie în crize. În afară de acţiunea anxiolitică are efect spasmolitic. miorelaxant şi anticonvulsivant puternic Metaprolol 50 mg o dată pe zi .de: Cardiopatie Ischemică .derivat de benzodiazepină.administrare de oxigen (2-4L/min) pe mască facială sau narine Diazepam 10 mg de 2 ori pe zi . Aspirina 75 mg .antiagregant prin inhibarea ciclooxigenazei şi sintezei tromboxanului A2 sau clopidogrel 300 mg doza de încărcare şi 75 mg zilnic Enoxiparină 30 mg bolus i/v.Angină pectoral de novo. Mecanismul efectului antianginal se explică prin a) dilatarea vaselor coronare în regiunile sănătoase şi ischemice. Insuficienţă cardiacă gr II.beta blocantele sunt medicamente de prima linie în tratamentul anginei pectorale stabile.urmat la 15 min de 1 mg/kg s. talamusului şi hipotalamusului şi creşte sensibilitatea receptorilor GABA-ergici.c. X. Efectul antiaritmic depinde de creşterea perioadei refractare efective în nodul A-V şi încetinirea conductilităţii. şi b) prin reducerea necesarului în oxigen datorită micşorării postsarcinii (dilatarea arteriolelor periferice şi scăderea rezistenţei vasculare). la 12 ore pîna la externare (maxim 8 zile) Indicat în secţie: Aspivit(acid acetilsalicilic + acid ascorbic ) 75mg o dată pe zi Metoprolol(beta1-blocant) 50mg o dată pe zi .

+Clexan(enoxaparină – antiagregat /antitrombotic)0. poziţie activă .curate . indolor la palpare. palpitaţii Tegumente şi mucoasele vizibile roz-pale. indolore . scaun regulat .blochează canalele de Kaliu. FCC 70 b/min. Sistemul respirator.3% 150-200ml o dată pe zi Apaurin(diazepam) 10mg de 2 ori pe zi Nefarnacologic : Dietă săracă în grăsimi saturate .clare . conştiinţă clară.Ritmovit(hidroclorid de amiodarona) 200mg de 2 ori pe zi -antiaritmic din clasa III-a .Vasodilatator periferic cu acţiune preponderentă asupra venelor. expresia feţei obişnuită. Dilată şi vasele coronare ameliorând irigaţia sanguină a miocardului. TA 120/80 mm Hg FCC 72 b /min.mucoasele vizibile roz-pale. Creşte toleranţa la sarcina fizică a bolnavilor cu cardiopatie ischemică. prin dilatarea arteriolelor micşorează postsarcina şi. Reduce tensiunea în circuitul mic. conştiinţă clara.TA 130/80 mm Hg . În plamîni murmur vezicular pe toată aria pulmonară . FR 16/min. Limba umedă .12 .expresia feţei obişnuită. Manevra Giordano-Pasternaţki negativă bilateral. dilatarea şi turgescenţa jugularelor nu este prezentă . Abdomenul moale . scaun regulat . poziţie activă. Zgomotele cardiace ritmice .Din partea sistemelor muscular şi osteoarticular fără afectări. repolarizarea şi perioada refractară a atriilor şi ventriculilor Izochet(izosorbit dinitrat) 10.Starea pacientului satisfăcătoare. astfel prelungind durata potenţialului de acţiune.timp de 30 minute sau cel puţin mersul 3 km.sunet clar pulmonar .02. Limba umedă . în aşa mod scade necesarul miocardului în oxigen.12 .Ganglionii limfatici nu se palpează . Zilnice 06.Starea pacientului satisfacatoare.02.Ganglionii limfatici nu se palpează. Edemele lipsesc .FR 16/minut . Datorită depunerii în venele dilatate şi scoaterii din circulaţie a unei părţi a sângelui circulant preparatul reduce presarcina. Pacientul acuză dispnee paroxistică inspiratorie nocturnă cu crize de sufocare şi palpitaţii. Tegumente roz –pale .Tipul constituţional normostenic. edemele lipsesc. percutor . hipocalorică Abţinerea de la consumul de alcool Efectuarea efortului fizic zilnic . 07.Aparatul cardiovascular -limitele matităţii relative nemodificate .respiraţie nazală liberă . Tratarea bolilor concomitente – hipertensiunea arterială XI. clare.Abdomenul moale la palpare.Pacientul acuză dispnee paroxistică inspiratorie nocturnă cu accese de sufocare . indolor. zgomotele cardiace ritmice . Micţii libere.0 ml . Micţii libere .auscultativ murmur vezicular pe toată aria pulmonară.

ce a avut efecte pozitive : ameliorarea stării pacientului . Treime . de intensitate medie. indolore . Tahicardie sinusală . răspunsul la tratament fiind pozitiv. poziţie activă . palpitaţii. Tegumente şi mucoasele vizibile roz-pale. Micţii libere . Analiza biochimică a sîngelui 3. cu acutizări la mişcare.clare . Insuficienţă cardiacă gr II şi sa indicat tratament adecvat. mandibulă şi umărul stîng.12 – Starea pacientului satisfacătoare . Analiza general a urinei 4. cu caracter de constringere . sectia Recuperare Cardiologică pe data de 01. Pacientul acuză dispnee paroxistică inspiratorie nocturnă cu accese de sufocări. edemele lipsesc. indolor la palpare. Abdomenul moale . Hipertensiune arterial gr II-III cu evoluţie în crize.02. Limba umedă . ECG In urma analizelor de laborator şi paraclinice s-a confirmat diagnosticul clinic de Cardiopatie Ischemică. Zgomotele cardiace ritmice .TA 120/80 mm Hg .S-au efectuat următoarele investigaţii: 1. Prognostic : În cazul respectării dietei . efectuării activităţii fizice regulate şi medicaţiei indicate prognosticul este unul favorabil. Se observă ameliorarea în dinamică a stării pacientului . FR 16/min. EPICRIZĂ Bolnavul Silion Ion. dispnee inspiratorie nocturnă . palpitaţii si tahicardie. scaun regulat.08.Angină pectoral de novo. Analiza generală a sîngelui 2. a fost internat in SCM Sf.12 cuurmătoarele acuze: durere retrosternală care iradia în gît. FCC 70 b/min. Se indică tratament ambulator şi externarea pacientului. . conştiinţă clară. În plamîni murmur vezicular pe toată aria pulmonară . durerea persistentă .Ganglionii limfatici nu se palpează.02.