Academia de Studii Economice din Moldova

Proiect de cercetare

Prin Metoda Experimentului a produsului
„ Seminte de floarea soarelui sarate si prajite”

Profesor:

Saharnean Liliana

Introducere
Semintele de floarea soarelui sunt o importanta sursa de vitamina E, B1, B5, magneziu,
seleniu si fosfor. Pentru efectul lor imediat, specialistii americani le considera un adevarat
izvor de sanatate
Vitamina E continuta este un antioxidant care neutralizeaza radicalii liberi din organism,
imbunatateste vederea si joaca un rol foarte important in reducerea simptomelor asociate artritei
si astmului, informeaza suite101.com.
Seleniul preluat din semintele gustoase este vital pentru un organism sanatos. Ajuta la
regenerarea celulelor, activarea hormonilor tiroidieni si mentine elasticitatea tesuturilor.
Neutralizeaza si efectul substantelor cancerigene si contribuie la regenerarea muschiului cardiac.
Tocmai de aceea, alimentele cu un continut bogat de seleniu se recomanda in prevenirea si
tratarea afectiunilor cardiovasculare si a bolilor batranetii.
Micile seminte de floarea soarelui sunt o sursa sigura de magneziu, care are rolul de a normaliza
tensiunea arteriala si de a reduce riscul aparitiei infarctului. Combate eficient stresul si migrenele
suparatoare.
Dieta cu seminte de floarea soarelui are efecte benefice si asupra scaderii nivelului colesterolului.
Mai mult, specialistii americani recomanda inlocuirea anumitor tratamente pentru bolile cardiace
cu semintele de floarea soarelui.

Cum le consumi
Adauga cateva seminte in painea proaspat feliata si las-o cateva minute la cuptor. Poate inlocui
cu succes painea obisnuita la fiecare masa.
Daca vrei sa urmezi o dieta zilnica, poti adauga semintele in cereale si sa le consumi cu laptele
de dimineata sau iaurtul de la pranz.
De asemenea, semintele de floarea soarelui pot fi adaugate in salate. Vor oferi un gust placut si
inlocuiesc cu succes stropul de ulei pe care il adaugi.
Poti prepara si clatite cu seminte de floarea soarelui, cozonac de sarbatori sau pandispanul
preferat de cei mici.
Gustul placut si nutrientii benefici pentru organism recomanda semintele de floarea soarelui
pentru consumul zilnic, fie proaspete, fie adaugate in prajituri sau mancare

Clasificare:
1. După coninutul de sare, semintele de floarea soarelui se impart în:
 Sarate
 Putin sarate
 Nesarate
2. Dupa marimea semintei acestea se impart in :
 Mici
 Medii
 Mari
3. Dupa gradul de uscare, semintele de floarea soarelui se impart in:
 Uscate
 Semi-uscate
 Umede
4. Gradul de prajire :
 Prajite
 Semi-prajite
 Crude

In continuare ne vom referi seminte de floarea soarelui prajite si sarate de pe piata autohtona a
RM, pentru care vor fi studiate preferintele consumatorilor (in baza de experiment).

1.Identificarea si definirea problemei
Nu este un secret faptul ca semintele de floarea soreleui de secole intregi , detin o pondere
mare in consumul populatiei din toata lumea. Consumatorii le prefere din cauza ca sunt o
importanta sursa de vitamina E, B1, B5, magneziu, seleniu si fosfor., chiar si in pofida
avertizarilor medicilor in ceea ce prveste abuzul cu acestea. În Europa, floarea soarelui s-a
răspândit datorită bucătăriei spaniole, care la rândul ei a adoptat-o de la conchistadorii ce au
colonizat pe vremuri America. În anul 1716 a fost brevetată metoda obţinerii uleiului din
seminţele de floarea soarelui.Această plantă a devenit foarte populară în secolul 18, în principal
datorită lui Petru cel Mare.
In Republica Moldova, consumul in rindul populatiei ,de seminte de floarea soarelui constituie
circa 63 %.Astfel in ultimii anii observam o crestere dince inc e mai mare a consumului acestor
seminte.
Pe primul loc se situeaza bauturile semintele de floarea soarelui prajite si care o anumita cantitate
de sare.

Semintele de floarea soarelui este un produs de care lumea a devenit intr-o oarecere masura
dependentă, iar consumatorii sunt captivati sa incerce orce sortiment nou pus pe piatad e catre
producatori.

Pe piata Republicii Moldova se atesta urmatoarele produse de floarea sorarelui:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

City
Barin
Semki
Fishka
Zaraza
Banzai
Grimal

Problema lucrarii date consta in stabilirea preferintelor consumatorilor in ceea ce
tine de produsele de seminte de floarea soarelui avind in vedere multitudinea de
marci care exista si concureaza pe piata locala.
Scopul lucrarii este de a stabili, pe baza de experiment, carei dintre marcile
semintelor de floarea soarelui ii dau preferinta consumatorii Republicii Moldova.

2. Fixarea obiectivelor si formularea ipotezelor
In elaborarea acestui experiment, tinem cont de urmatoarele obiective:
Obiectivul 1 – identificarea relatiei de cauza dintre influenta notorietatii marcii si gradul de
percepere in rindul consumatorilor
Ipoteza : . In procesul de cumparare, consumatorii intr-un procent foarte mic sunt influentatid e
marca produsului, in mare parte ei sunt ghidati de gustul acestuia.
Obiectivul 2 – calcularea efectului pe care il are divulgarea marcii produsului, asupra
evaluarilor in cadrul analizei de marketing a intreprinderii.
Ipoteza : Imediat ce au descoperit marca produsului, consumatorii vor fi influntati spre a acorda
note mai mari produselor a caror marci le prefera.

3.Stabilirea nevoilor de informatii
Necesarul de informatii rezulta nemijlocit din obiectivele cercetarii. Asadar, in urma fixarii
obiectivelor in punctul anterior, ne dam seama ca in cadrul cercetarii date vor fi folosite sursele
de date primare, adica cele colectate direct de la persoanele supuse experimentului.
De asemenea, pentru formularea caracteristicilor pe care participantii la experiment vor trebui sa
le aprecieze, am tinut cont de particularitatile pietei locale si anume : pe piata autohtona exista
urmatoarele marci de seminte de floarea soarelui City,Barin
Semki,Fishka,Zaraza,Banzai,Grimal.
Acestea au si fost propuse spre analiza participantilor.
In cadrul experimentului de marketing a produselor, la stabilirea caracteristicilor au fost de
ajutor si datele referitoare la cerintele de etichetare fata de semintele de floarea soarelui.
Etchetele trebuie sa contina informatii de genul :
1. consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis, asupra
caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite.
2. informarea consumatorilor despre produsele oferite se realizează în mod obligatoriu, prin
elemente de identificare şi caracterizare ale acestora care se înscriu la vedere, după caz,
pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare etc.;
3. informaţiile trebuie să fie înscrise în limba română, indiferent de ţara de origine a produsului;
trebuie să fie complete, corecte, precise şi explicite şi să cuprindă denumirea produsului,
marca producătorului, cantitatea, preţul, termenul de valabilitate.
Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:a) denumirea sub care este vândut
alimentul; b) lista cuprinzând ingredientele;c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de
ingrediente, conform d) data durabilităii minimale, e) denumirea sau denumirea comercială şi
sediul producătorului, f) date nutritionale etc. Existenta/absenta acestora a fost propusa spre
apreciere participantilor la experiment.

4. Alegerea tipului de studiu
Pentru realizarea cercetarii in cauza, a fost ales experimentul de marketing. Fiind preluat din
stiintele naturii, experimentul este o metoda, nu atât de culegere, cât mai ales de "producere" a
informatiilor necesare în cercetarile de marketing - prin provocarea intentionata si controlata a
anumitor stari. De aceea, ea este considerata de majoritatea specialistilor ca fiind si o metoda de
cercetare propriu-zisa, care se utilizeaza în domeniul marketingului mai cu seama dupa anul
1960.
Spre deosebire de observarea faptica, în cazul careia cei care recolteaza informatiile au,
de regula, un rol (preponderent) pasiv, experimentul presupune interventia efectiva a acestora
asupra unor variabile (independente) pentru a vedea apoi ce se întâmpla cu altele (dependente).
Cu alte cuvinte, experimentul este o metoda de cercetare a relatiilor tip cauza-efect (denumite
relatii de cauzalitate) care exista între diversi stimuli (variabile) de marketing (modificari de
preturi, spoturi publicitare, forme de distributie, modalitati de plata), pe de o parte, si diverse
tipuri de reactii ale pietei, pe de alta parte.

Asadar, experimentul de marketing reprezinta un ansamblu de operatiuni, desfasurate într-un
mediu bine delimitat si (oarecum) controlat, prin care sunt provocate, în mod intentionat si
repetat, modificari în rândul factorilor de influenta (cauzelor), identificându-se si masurându-se
apoi schimbarile pe care le înregistreaza efectele (variabilele dependente de marketing).
Elementele de baza ale oricarui experiment de marketing sunt:
·
·
·
·
·
·

variabilele de marketing;
unitatile de observare;
tratamentele experimentale;
efectele;
interactiunea;
eroarea experimentala.

5. Elaborarea planului experimentului
Drept instrument de baza in realizarea acestui experiment este fisa experimentala (vezi anexa).
Aceasta fisa va fi propusa spre apreciere pentru 18 persoane.
La inceput, participantii vor acorda puncte de importanta pentru toate caracteristicile produselor
propuse spre analiza.
Intr-o prima etapa, participantii vor efectua analiza organoleptica (testul orb). Nestiind marca
produselor, acestia vor acorda puncte de apreciere pentru caracteristicilor precum gustul,
continutul de sare, grosimea cojii, cam cit ar fi dispusi sa il achite pentru fiecare din cele 7 marci.
In etapa a doua, vor fi dezvaluite marcile produselor. Analizind mostrele, participantii vor
efectua testul de marketing a produselor, acordind din nou puncte de apreciere fiecarei
caracteristici propuse.
In final, vor fi dezvaluite preturile reale ale produselor, iar participantii vor indica raportul pretcalitate pentru fiecare produs.
Pe parcurusul experimentului, participantii vor fi rugati sa lase orice pareri pe care le lasa
consumul celor 7 produse , in rubrica destinata comentariilor.

6. Prelucrarea si analiza datelor
Cei 17 participanti la experiment au acordat note de la 1, pentru foarte putin important la 5,
pentru foarte important, in functie de importanta pe care o au pentru ei caracteristicile
produselor. Rezultatele obtinute sint urmatoarele ( calcule in baza mediei aritmetice simple) :
a) Analiza organoleptica (puncte de importanta) :
-gustul semintelor – 4,2
-consistenta – 4,76
-marimea/forma semintelor – 3,64
-gradul de prajire – 3,23
-neprezenta gustului strain – 3,23
-cantitatea de sare– 2,35
-cantitatea de impuritati– 3,94

-senzatie post consum-3,29
-calibrare-3,30
-grosimea cojii-3,70
b) testul de marketing (puncte de importanta):
- tipul ambalajului – 4,23
- modalitatea de deschidere- 4
- comoditatea de utilizare – 4,23
-vizibilitatea produsului-4,11
- vizibilitatea marcii produsului – 3,82
- vizibilitatea marcii producatorului – 3,41
- spectrul culorilor -3,35
- design – 3,88
Prezenta datelor referitoare la :
- data fabricarii – 4,52
- data expirarii – 4,80
- termenul de valabilitate – 4,94
- complexitatea etichetei – 3,76
- lizibilitatea etichetei – 3,52
- prezenta limbii romane – 4,11
- prezenta compozitiei chimice – 4,35
-prezenta standardelor-3,55
-integritatea-4,87
Nestiind marca produselor si bazindu-se doar pe senzatiile pe care le provoaca consumul fiecarei dintre
cele 7 tipuri de seminte, participantii au acordat puncte de la 1, pt foarte prost, la 5 pentru foarte bun
pentru caracteristicile organoleptice ale fiecarui produs.
Tabel 1

( puncte de apreciere)

Integritatea

4,22

3,88

3,44

3,22

3,77

4,22

3,66

Gust

3,33

3,27

3,38

3,55

3,66

3,77

3,33

Consistenta (plina)

3,44

3,38

3,55

3,33

3,61

3,5

3,05

Dimensiuni

3,44

3,38

2,94

3,22

3,38

3,22

3,11

Grad de prajire

3,05

3,38

3,11

3

3,33

3,38

3

Prezenta gustului strain

3,33

3,11

3,33

3,16

3,33

3,5

2,94

Cantitate de sare

2,27

2,55

2,38

3,27

2,61

2,88

2,5

Cantitatea de impuritati

3,72

3,55

3,33

3,44

3,27

3,33

2,94

Senzatie post-consum

3,11

3,27

3

2,77

3,72

3,44

3,27

Calibrare

3,22

3,05

2,66

3

3,23

3,47

3,17

Grosimea cojii

3,43

3,31

3,31

3,18

3

3,31

3,18

Participantii la experiment au acordat puncte, conform aceleasi scale, si caracteristicile de
marketing ale produselor, in urma dezvaluirii marcilor acestora. Rezultatele obtinute sunt
prezentate in Tab.2 :

Tabelul 2

( puncte de apreciere )

Tipul ambalajului
Modalitatea de deschidere
Comoditatea de utilizare
Vizilibiatea produsului
vizibilitatea produsului
spectrul culorilor
Design
data fabricarii
data expirarii
termen valabilitate
complexitatea etichetei
lizibilitatea etichetei
L rom
ingrediente
standarde

4,5625
3,823529
4
3,823529
3,764706
2,764706
3,267456
2,056443
3,654235
3,214596
2,136545
4
4,256549
5
3,456978
5

4,176471
4,058824
3,882353
3,117647
3,764706
2,705882
3,456987
4,236548
4,536984
3,564894
3,245698
3,569846
4
4,569846
3,124598
3,256484

3,941176
3,764706
4
3,529412
3,882353
2,235294
3,294118
2,705882
2,588235
2,705882
3,882353
3,764706
3,823529
4
3,588235
3,823529

3,764706
3,941176
4
3,470588
3,764706
2,235294
3,25
3,176471
2,823529
2,235294
3,267456
2,056443
3,654235
3,674208
3,267456
3,358333

3,705882
3,764706
3,882353
3,588235
3,058824
2,705882
3,529412
3,705882
3,564894
3,245698
2,764706
3,529412
3,705882
4,013575
3,456987
3,620833

4
4
3,647059
3,411765
3,235294
2,588235
3,456987
4,236548
4,536984
3,564894
3,588235
3,764706
2,705882
3,764706
3,456978
3,433333

3,176471
3,529412
3,647059
3,823529
3,764706
4,352941
3
3,267456
2,056443
2,117647
3,764706
3,456987
3,588235
3,882353
3,124598
3,256484

In continuare,pentru analiza datelor, a fost utilizat modelul Fishbein-Rosenberg. Pentru aplicarea
acestui model, sumele importantelor atribuite fiecarei caracteristici trebuie sa fie egale cu 1. De
aceea,rezultatele obtinute se vor normaliza in felul urmator :
a) Pentru analiza organoleptica (puncte de importanta) :
S= 4.87+ 4.2 + 4.76 + 3.64 + 3.23 + 2.35 + 3.94 + 3.29 + 3.3+ 3.7= 40.51

Aflam cotele fiecarei caracteristici:
4,87 /40.51
4,2 /40.51
4,76 /40.51
3,64 /40.51
3,23 /40.51
3,23 /40.51

=0,120217
=0,103678
=0,117502
=0,089854
=0,079733
=0,079733

2,35 /40.51 =0,05801
3,94 /40.51 =0,09726
3,29 /40.51 =0,081215
3,3 /40.51 =0,081461
3,7 /40.51 =0,091335

a) Pentru testul de marketing (puncte de importanta) :
S= 4.23+4+4.23+4.11+3.82+3.41+3.35+3.88+4.52+4.8+4.94+3.76+3.52+4.11+4.35+3.55=
64.58
4,23/64.58
4/64.58
4,23/64.58
4,11/64.58
3,82/64.58
3,41/64.58
3,35/64.58
3,88/64.58
4,52/64.58
4,8/64.58
4,94/64.58
3,76/64.58
3,52/64.58
4,11/64.58
4,35/64.58
3,55/64.58

=0,0655
=0,061939
=0,0655
=0,063642
=0,059151
=0,052803
=0,051874
=0,060081
=0,069991
=0,074326
=0,076494
=0,058222
=0,054506
=0,063642
=0,067358
=0,054971

Aprecierile referitoare la cele 5 marci de bauturi trebuie si ele situate pe o scala de la 0 la 1. De
aceea,mediile obtinute in Tab.1 si Tab.2 se vor imparti la 5. Datele obtinute sunt prezentate in
Tab.3 si Tab.4 :

Tabelul 3
Integritatea
Gust
Consistenta (plina)
Dimensiuni
Grad de prajire
Prezenta gustului strain
Cantitate de sare
Cantitatea de impuritati
Senzatie post-consum
Calibrare
Grosimea cojii

( puncte de apreciere)
0,844
0,666
0,688
0,688
0,61
0,666
0,454
0,744
0,622
0,644
0,686

0,776
0,654
0,676
0,676
0,676
0,622
0,51
0,71
0,654
0,61
0,662

0,688
0,676
0,71
0,588
0,622
0,666
0,476
0,666
0,6
0,532
0,662

Tabelul 4

Tipul ambalajului
Modalitatea de deschidere
Comoditatea de utilizare
Vizilibiatea marcii
Vizibilitatea prosului
vizibilitatea produsului
spectrul culorilor
Design
data fabricarii
data expirarii
termen valabilitate
complexitatea etichetei
lizibilitatea etichetei
L rom
ingrediente
standarde

0,644
0,71
0,666
0,644
0,6
0,632
0,654
0,688
0,554
0,6
0,636

0,754
0,732
0,722
0,676
0,666
0,666
0,522
0,654
0,744
0,646
0,6

0,844
0,754
0,7
0,644
0,676
0,7
0,576
0,666
0,688
0,694
0,662

0,732
0,666
0,61
0,622
0,6
0,588
0,5
0,588
0,654
0,634
0,636

0,8
0,8
0,729412
0,682353
0,647059
0,517647
0,691397
0,84731
0,907397
0,712979
0,717647
0,752941
0,541176
0,752941
0,691396
0,686667

0,635294
0,705882
0,729412
0,764706
0,752941
0,870588
0,6
0,653491
0,411289
0,423529
0,752941
0,691397
0,717647
0,776471
0,62492
0,651297

( puncte de apreciere)

0,9125
0,764706
0,8
0,764706
0,752941
0,552941
0,653491
0,411289
0,730847
0,642919
0,427309
0,8
0,85131
1
0,691396
1

0,835294
0,811765
0,776471
0,623529
0,752941
0,541176
0,691397
0,84731
0,907397
0,712979
0,64914
0,713969
0,8
0,913969
0,62492
0,651297

0,788235
0,752941
0,8
0,705882
0,776471
0,447059
0,658824
0,541176
0,517647
0,541176
0,776471
0,752941
0,764706
0,8
0,717647
0,764706

0,752941
0,788235
0,8
0,694118
0,752941
0,447059
0,65
0,635294
0,564706
0,447059
0,653491
0,411289
0,730847
0,734842
0,653491
0,671667

0,741176
0,752941
0,776471
0,717647
0,611765
0,541176
0,705882
0,741176
0,712979
0,64914
0,552941
0,705882
0,741176
0,802715
0,691397
0,724167

In continuare, vom calcula aprecierile produselor in urma analizei organoleptice. Pentru aceasta,
inmultim importantele obtinute in punctul a) cu aprecierile din Tab.3 pentru fiecare marca in
parte.
-Pentru primul produs, City, vom avea urmatoarea relatie :
S1 = 0.1722*0.654+0.1492*0.610+0.1241*0.632+0.1241*0.660+0.1357*0.732+
+0.1590*0.644+0.1357*0.700= 0.6530 p
S1= 0,120217*0,844 + 0,103678104* 0,666+ 0,117501851* 0,688+ 0,089854357*0,688+
0,079733399* 0,61 + 0,666*0,079733 + 0,454 * 0,05801+ 0,744* 0,09726 + 0,622 *0,081215+
0,644*0,081461 + 0,686 *0,091335 = 0,679245

-Analog s-a calculat pentru celelalte 6 produse, obtinindu-se rezultatele ce urmeaza :
S2=0,66667 S3=0,636671 S4=0,642198 S5=0,680057 S6=0,70053 S7=0,628382

In asa mod, in urma calculului aprecierilor in cadrul analizei organoleptice, produsele se
ierarhizeaza in modul urmator :
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Locul 1 – Banzai‚
Locul 2 –Zaraza,
Locul 3 –City,
Locul 4 –Barin,
Locul 5 – Fishka,
Locul 6-Semki,
Locul 7- Grimal.

In mod similar, calculam aprecierilor produselor in urma testului de marketing. Pentru
aceasta,inmultim importantele obtinute in punctul b) cu aprecierile din Tab.4 pentru fiecare
marca in parte.
Unde obtinem rezultatele:
S1=0,730333 S2=0,742813 S3=0,694473 S4=0,648975 S5=0,697033 S6=0,722504
S7=0,667215

a) In urma calculelor date, putem deduce ca drept rezultat al testului de marketing, avem
urmatoarea ierarhizare : In urma testului de marketing, avem :
b) Locul 1 –City,
c) , Locul 2 –Semki ,
d) Locul 3 - Zaraza,
e) Locul 4 –Banzai,
f) Locul 5 – Fishka,
g) Locul 6-Barin,
h) Locul 7-Grim

In cele din urma, calculam scorul global pentru fiecare produs :
Sgl 1 =0,679245+0,730333 =1,409577979
Sg2 =1,409483126
Sg3=1,3311443
Sg4= 1,291172588
Sg5=1,377090649
Sg6=1,423034104
Sg7=1,295596386
De asemenea, in urma anlizei fiselor experimentale, am calculat mediile preturilor acceptabile
pentru cele 5 produse ( pentru o sticla de 0,5 l) , cit si mediile pentru raport calitate- pret. Datele
obtinute sunt prezentate in Tab.5 :

Analiza comentariilor participantilor la experiment :
Analizind comentariile consumatorilor putem spune urmatoarele concluzii:
Produsul 1 . City : din 17 persoane intervievate ,8 persoane considera produsul e fara gust,neprajit,cu o
insuficienta de sare,coaja groasa,si senzatia de post consum arsa,insa celelalte 9 persoane considera ca
produsul are o consistenta buna,gust plakut,senzatia post consum placuta,uniforma dupa dimensiune.
Produsul 2. Barin: putem mentiona ca majoritatea consumatorilor sunt nesatisfacuti de acest
produs,precizind ca este ca semintele sunt cam golicoase,se curate greu,este prea prajit,marimea
semintelor mare,prezenta impuritatilor,in schimb ambalajul si design-ul sunt foarte reusite si comod de
deschis.
Produsul3 .Semki : acest produs l-au caracterizat ca fiind unul mediu,gust normal,coaja
subtire,dimensiuni diferite,pe ambalaj sunt indicate,data fabricarii si data expirarii,insa nu este
mentionat termenul de valabilitate,consumatorul fiind nevoit singur sa calculeze acest termen,calculind
diferenta dintre data fabricarii si data exprirarii. Consumatorul doreste indata sa vada termenul de

valabilitate a produsului pentru a afla cit de natural este acesta(produsul cu termen de
valabilitatea mai mare este mai putin natural cu adaosuri, insa cel cu termen de valabilitate mai
mic este mai natural).
Produsul 4. Fishka :a obtinut o apreciere mai putin buna sau mai bine spus sunt indiferenti,fiind apreciat
ca mai mult uscat,gust amarui,ne fiind integru,cantitate mica de sare. Complexitatea etichetei la fel

nu e la nivel, este prezenta putina informatie si cu traducere in putine limbi. Deasemenea
consumatorii au mentionat ca informatia prezantata pe ambalaj nu este scrisa lizibil (literele
sunt foarte marunte).

Pretul mediu este de 3,70,diferenta fiind de 2 lei mai putin decit pretul real, ceea ce reprezinta
un minus al producatorului ceea ce rezulta caproducatorul ar trebui sa mai lucreze la calitatea
semintelor,ambalaj,design.
Produsul 5. Zaraza: acest produs a fost mentionat de majoritatea consumatorilor ca fiind cel
mai bun,gust placut,gradul de prajire excellent, unicul negative este coaja cam tare.
Pretul mediu acceptat este de 4,79 oscileaza intre pretul real diferentsa fiind de un leu.Acest
fapt ne demonstreaza ca pretul a fost ales correct.
Produsul 6. Banzai: si produsul 6 este printre preferintele consumatorilor,desigur cu unele
exceptii,este placut la gust, gradul de prajire optim, insa de dimensiuni mici. Marca produsului
si al producatorului este vizibila, chiar si data fabricarii si expirarii sunt scrise clar. Termenul de
pastrare corespunde standardelor. Pretul mediu acceptat este 5,52 lei, raportul calitate pret
este cel mai reusit, acesta fiind un avantaj al producatorului. Totusi acestia trebuie sa mai
lucreze la: gustul, mirosul, cit si la culoarea caracterelor informatiei de pe ambalaj cit si
dimensiunile caracterelor, pentru a oferi un plus de lizibilitate.
Produsul 7. Grimal : consumatorii sunt nesatisfacuti de acest produs,deoarece dupa parerea lor
miezul se farima tare,coaja groasa, lipsa de sare, ceea ce tine de aspectul exterior design-ul e
prea simplu,insa e unicul ambalaj unde se vad semintele

7.Concluzii si recomandari
In urma acesti lucrari, scopul careia a fost de a stabili carei dintre marcile de bauturi
carbogazoase de tip cola ii dau preferinta consumatorii republicii noastre, am obtinut urmatoarele
ierarhizari :

In urma analizei organoleptice, avem :
Locul 1 – Banzai‚
Locul 2 –Zaraza,
Locul 3 –City,
Locul 4 –Barin,
Locul 5 – Fishka,
Locul 6-Semki,
Locul7- Grimal.

0.72
0.7
0.68
0.66
Series1

0.64
0.62
0.6
0.58
city

barin

semki

fiska

zaraza

In urma testului de marketing avem :
Locul 1 –Barin
Locul 2 –City
Locul 3 - Banzai
Locul 4 – Zaraza
Locul 5 – Semki,
Locul 6- Grimal,
Locul 7- Fishka.

banzai

grimal

0.76
0.74
0.72
0.7
0.68

Series1

0.66
0.64
0.62
0.6
city

barin

semki

Conform scorului global :
Locul 1 – Banzai,
Locul 2 – City
Locul 3 - Barin,
Locul 4 – Zaraza
Locul 5 –Semki,
Locul 6-Grimal,
Locul 7-Fishka.

fiska

zaraza

banzai

grimal

1.45

1.4

1.35
Series1
1.3

1.25

1.2
city

barin

semki

fiska

zaraza

banzai

grimal

In urma analizei organoleptice stabilim, ca desi produsul Grimal este unicul produs fapricat la
noi in Republica pe piata autohtona, intietate dupa gust consumatorii ofera produsului Banzai,
Grimal situindu-se pe locul 7.
Surpinzator este faptul ca un scor foarte apropiat de locul 1 il are noul produs lansat pe piata,
Zaraza, al unui producatorului autohton.Pretul acestuia este identic cu produsul care se aflu pe
locul 1, Banzai, fiind astfel 3.41 lei.Aceasta inseamna ca, cosumatorii nostri, ghidati de
notorietatea si popularitatea marcilor, tind sa achite practic aceeasi suma pentru un produs strain
fie pentru un produs autohton , si gustul, in esenta, este la fel indiferent daca autohtone sunt sau
nu mai putin promovate. La fel stabilim, ca conform scorului Banzai si Zaraza sunt in top,
acestea au adunat multe comentarii pozitive, ceea ce inseamna ca consumatorii intotdeauna au
acordat punctele in mod obiectiv.
In urma testului de marketing, dupa ce au fost dezvaluite marcile produselor, s-a resimtit
impactul pe care il au acestea asupra consumatorilor. in asa mod a ocupat locul 1-City, iar locul
2.Seki si-a pastrat locul 5.Fishka. Asadar, marcilor mai notorii consumatorii le-au acordat puncte
mai mari, lasindu-i in urma pe producatorii ale caror produse le consuma mai putin sau nu
consuma deloc, precum Grimal.
Cel mai mare pret participantii la experiment au fost dispusi sa il plateasca pentru Barin,care
este 7.50. ceea ce este in concordanta cu locul 4 pe care l-a ocupat aceasta marca in urma analizei
organoleptice. Acest pret este urmat de suma 5.85 ei pentru produsul City , care nu ocupa decit
locul 3 in cadrul analizei organoleptice. Surprinzator este ca pentru liderul experimentului,
Banzai, participantii nu au fost dispusi sa plateasca decit 3 lei, valoarea cu locul 7 din 7. Cel mai

optim raport pret-calitate l-a obtinutBarin,urmat de City . Cel mai prost raport pret-calitate l-a
obtinut produsul Grimal.
In cele din urma putem mentiona ca, desi au o pozitie ferma pe piata, City si Semki trebuie sa
isi concentreze eforturile asupra calitatii produselor sale. Produsul Zaraza trebuie sa puna accent
pe promovare, intrucit rezultatul obtinut in urma analizei organoleptice este foarte apropiat de cel
al marcilor City si Semki., iar pretul pe care il ofera este unul foarte bun. Pentru produsul Fiska
la fel este recomandata promovarea si lucru in continuare asupra perfectionarii gustului
semintelor. Produsul Grimal nu este unul competitiv pe piata autohtona. Pretul stabilit de ei este
foarte apropiat de cel al liderilor, iar gustul este unul foarte prost. In cazul lor, fie ca este nevoie
de a reduce cu mult pretul, fie de imbunatatit calitatile organoleptice si de marketing a
produsului, astfel incit sa faca fata pretului stabilit.