-C U P R I N S

-

1. MOTORUL CU ARDERE INTERNĂ – Generalităţi
1.1 Părţile componente ale unui motor cu ardere internă:
1.2 Mărimi şi indici caracteristici ai motorului:

5-11
5-6
7-11

2. CALCULUL PROCESULUI DE ADMISIE NATURALĂ
2.1 Alegerea (determinarea) parametrilor de calcul:
2.2 Alegerea fazelor de distribuţie :
2.3 Determinarea mărimilor caracteristice ale admisiei:

12-20
12-13
13-15
15-20

3. CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE
21-26
3.1 Alegerea parametrilor de calcul şi a tipului camerei de ardere:
21-22
3.2 Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de comprimare:
22-24
3.3 Calculul politropei de comprimare prin puncte:
25-26
4. CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE
27-36
4.1 Adoptarea combustibilului utilizat şi a parametrilor de calcul:
27-29
4.2 Calculul oxigenului şi aerului minim necesar arderii complete:
29-30
4.3 Calculul mărimilor şi indicilor caracteristici ai procesului de ardere: 30-35
4.4 Calculul compoziţiei şi parametrilor caracteristici ai produselor de ardere:
35-36
5. CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE
37-39
5.1 Alegerea parametrilor de calcul:
37-38
5.2 Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de destindere:
38-39
5.3 Calculul politropei de destindere prin puncte:
39
6. CALCULUL INDICILOR DE PERFECŢIUNE AI MOTORULUI
6.1 Trasarea diagramei indicate:
6.2 Calculul indicilor indicaţi şi efectivi:
6.3 Calculul indicilor de perfecţiune ai motorului:

40-45
40-42
43-44
44-45

7. CARACTERISTICA EXTERIOARĂ A MOTORULUI
7.1 Alegerea (determinarea) parametrilor de calcul:
7.2 Calculul prin puncte a curbelor caracteristice:

46-49
4646-49

8. CINEMATICA MECANISMULUI MOTOR

50-63
1

8.1 Cinematica pistonului:
8.2 Cinematica bielei:

50-58
59-63

9. DINAMICA MECANISMULUI MOTOR
64-87
9.1 Generalităţi; Clasificări ale forţelor din mecanismul motor:
649.2 Forţa de presiune a gazelor:
64-65
9.3 Forţele de inerţie ale maselor în mişcare de translaţie:
65-70
9.4 Forţele rezultante din mecanismul motor:
70-72
9.5 Forţele care acţionează asupra fusului maneton; Diagrama polară a fusului maneton:
72-78
9.6 Momentul motor al motorului policilindric:
78-87
9.6.1 Alegerea configuraţiei arborelui cotit:
78-79
9.6.2 Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile şi alegerea uneia din acestea:
80-81
9.6.3 Stabilirea ordinei de lucru a cilindrilor:
81-82
9.6.4 Calculul momentului motor sumar şi a puterii indicate:
83-87

2

Calculul si constructia unui motor v8, pornind de la datele urmatoare.
Motor de tip MAC
Dispunerea cilindrilor V
Nr de cilindri – I=8

=90

D=112.3
S=119.5
E=17.1
=1900
=3340
Arbore cu came = 2
1.Motorul cu ardere interna
1.1. Părtile componente ale unui motor cu ardere internă
Motorul cu ardere internă este un agregat termic, in care căldura produsă prin arderea unui
combustibil sa transformă in lucru mecanic, prin intermediul unui fluid numit fluid motor. În
compozitia acestuia intră si o parte din produsele de ardere , iar evolutiile acestuia se realizează
prin intermediul unui piston a cărui miscare alternativă , in interiorul unui cilindru se transformă
in miscare de rotaţie de catre mecanismul bielă –manivelă.
Caracteristic m.a.i. este faptul ca atat procesul de ardere (transformarea energiei chimice a
combustibilului in căldură) cat si procesul de transformare a călduri in lucru mecanic se
desfasoară in interiorul cilindrului motorului.
Părtile componente ale unui motor cu ardere internă sunt:

Blocul motor

Chiulasa si garnitură de chiulasa

Cilindri

Cuzineţii

Pistonul

Bolţul

Segmenţii

3

De aceea el este o piesă complicată constructiv si cu masa de aproximativ 25-35% din masa intregului motor. împiedicând scaparea gazelor din cilindru spre carter. Arborele cotit are rolul de a transmite in exterior lucrul mecanic produs in cilindrii motorului. de injectie. De aceea exista doua tipuri de segmenţi si anume: segmenţi de compresie si segmenţi de ungere. Totodată pe chiulasa se dispun o parte din organele distribuţiei(supapele si uneori arborele cu came). cum ar fi: arborele cu came. si de radere a surplusului de ulei de pe oglinda cilindrului. Pistonul este organul din mecanismul motor care indeplineşte urmatoarele funcţii: -preia forta de presiune a gazelor si o transmite prin intermediul boltului si a bielei la arborele cotit. de ulei. Biela  Arborele cotit Blocul motor indeplineşte rolul de schelet al intregului motor pe el montându-se toate organele si subansamblele acestuia . -asigură cu ajutorul segmenţilor etansarea camerei de ardere -serveşte ca miljoc de transmitere a căldurii la pereţii cilindrului si chiar la aerul din carter -impreună cu segmenţii asigură reglarea cantităţii de ulei pe oglinda cilindrilor. Biela realizează transformarea mişcarii alternative as pistonului în miscare de rotaţie a arborelui cotit si transmite forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. compresorul pentru sistemul de frânare .etc. De asemenea arborele cotit antrenează in miscare de rotatie o serie de alte subansamble sau organe ale motorului . alternatorul. inchide cilindrul la partea superioară formând peretele fix al camerei de ardere. Miscarea de translaţie a pistoanelor este transformată in miscare proprie de rotaţie prin intermediul întregului mecanism bielă-manivelă. Chiulasa si garnitura de chiulasa. Segmenţii au rolul de etanşare a camerei de ardere. pompa de apa. Prin intermediul lui se transmite forta de presiune a gazelor de la piston la biela. 4 . Cuzineţii sunt piese semicilindrice inelare cu rol de căptusire a lagărelor manetoane si paliere in scopul de a micsora frecările. Cilindrul este organul motorului in care se desfasoară toate procesele din ciclul motorului aici având loc transformarea energiei chimice a combustibilului in lucru mecanic. Bolţul face legătura intre piston si biela.

3mm e) Raportul cursă-alezaj (Ψ) este un parametru constructiv al motoarelor. motoarele se clasifică atsfel: Ψ<1 (S>D) -motoare subpătrate Ψ=1 (S=D) -motoare pătrate Ψ>1 (S<D) -motoare suprapătrate Pentru MAS Ψ=0.05-1.95 Pentru MAC Ψ=1. c) Cursa pistonului (S) este spaţial parcurs de piston intre cele doua puncte moarte. D=112. b) Punct mort exterior(p. pozitie pentru care α=0 si β=0.m. d) Alezajul (D) reprezinta diametrul interior al cilindrului. Se măsoară in mm. a) Punct mort inferior(p. pozitie pentru care α=180° si β=o. S=2r=119.3 f) Cilindreea unitară (Vs) reprezintă volumul generat de piston prin deplasarea sa intre cele doua puncte moarte .2.1) unde r este raza manivelei. 5 .06 (1.m.5mm (1. si se exprima cu relaţia: Ψ= = = 1.2) În funcţie de valoarea acestui raport .57-0.i) este poziţia extrema a pistonului corespunzatoare volumului minim ocupat de gaze (Vc) sau pozitia pistonului corespunzatoare distanţei maxime dintre acesta si axa de rotaţie a arborelui cotit (l+r).e) este poziţia extrema a pistonului corespunzatoare volumului maxim ocupat de gaze (Va) sau pozitia pistonului corespunzatoare distanţei minime dintre acesta si axa de rotaţie a arborelui cotit (l-r).1. pe cursa S.Marimi si indici caracteristici ai motoarelor.

5) j) Raportul de comprimare (ε) reprezintă raportul dintre volumul maxim ocupat de fluidul motor . rezultă: (1.4) unde i este numărul de cilindri. Se exprimă in rot/ min. când pistonul se găseşte la p. g) Cilindreea totală sau litrajul (Vt) reprezintă suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor. când pistonul se găseste la p.i.1 → Vc= pentru MAS ε=7……11 pentru MAC ε=14….m. l) Turaţia motorului (n) reprezintă numărul de rotaţii efectuat de arboreal cotit într-un minut.23 = = 73. Între unghiul α.m.e .7) 6 . h) Volumul camerei de ardere (Vc) reprezintă volumul minim ocupat de fluidul motor .m.(1.. şi volumul minim ocupat de acesta . iar pentru α= 360°RAC arboreal cotit efectuează o rotaţie în timp ce pistonul parcurge două curse simple. Se observă că o cursă completă a pistonului corespunde la un unghi α= 180° RAC.m.3) unde D – alezajul . când pistonul se găseşte la p.5 c (1. Cum cilindrii unui motor policilindric sunt consecutive identici . Originea unghiului α (α= 0) se găseste corespunzător poziţiei pistonului în p.5= 1257 c (1.i.m. S –cursa pistonului. Va= Vs+ Vc= 1183.e.6**) k) Unghi de rotire a arborelui cotit (α° RAC) reprezintă unghiul făcut de manivelă cu axa cilindrului . turaţia n şi timpul t există următoarea relaţie: n[ ] → [ ] 3340 rot/min → (1. Aşadar: 17. i) Volumul cilindrului (Va) reprezintă volumul maxim ocupat de fluidul motor .i. cand pistonul se găsestela p.6+ 73.

la motoarele în patru timpi sunt necesare două rotaţi ale arborelui cotit (α= 720°RAC).t ⇒ α =6*n*t *:RAC+ m) Viteza unghiulară a arborelui cotit (ω) este acea viteză cu care arboreal cotit efectuează o rotaţie completă (2*π rad). comprimare.9) o) Ciclul motor reprezintă succesiunea proceselor (admisie.D. iar la motoarele în doi timpi o rotaţie a arborelui cotit (α=360°RAC). ardere +destindere şi evacuare) care se repetă periodic în cilindrii motorului.Deci timpul în secunde necesar arborelui cotit pentru a realiza o rotaţie completă este 60/n *s/rot+. Rezultă că pentru efectuarea unui ciclu complet . La n *rot/min+ corespund n/60 *rot/s+ .C. Rezultă că la n/60 *rot/s+ corespund 2*n/60 *curse/s+. Un motor care execută un ciclu complet în patru curse ale pistonului se numeşte în patru timpi (ζ=4). în intervalul de timp în care arboreal cotit efectuează o rotaţie completă. *cicl/min+sau *cicl/h+ . Wp= = =13. convenţional considerată constant. p) Timpul motor (ζ) reprezintă partea din ciclul motor care se efectuează într-o cursă simplă a pistonului.8) ]= 6*3340= 20040 grd/s (1. Deci: 7 . Se exprimă în m/s. Însă un ciclu complet nu are loc decât după ζ curse ale pistonului. cu care pistonul ar parcurge două curse succesive 2*S . = [ =349 rad/s (1.n/60 s α: RAC………. Se exprimă in *rad/s+ sau *grd/s+. Aplicând regula de trei simplă rezulta relaţia de legătură între mărimile menţionate mai sus: 360: RAC……….3 m/s (1. dacă ciclul se execută în două curse se numeşte motor în doi timpi (ζ=2) . r) Numărul de cicluri (Nc)reprezintă numărul grupajelor de procese (A.E) care se repetă periodic în cilindrii unui motor în unitatea de timp.8*) n) Viteza medie a pistonului (Wp) este acea viteză. Se exprimă în *cicl/s+. dar la o rotatie corespund două curse .

12*) 8 ..2 după cum urmează: autoturisme λ= 1/3.0….10) = 1670 cicl/min (1.0 l= = = = 239mm (1. Este definit de relaţia : λ= (1.1/3.Nc = = Nc = = Nc = = 27.8 cicl/s (1. cu influenţă mare în cinematic şi dinamica mecanismului motor.12) Pentru motoarele de automobile acest raport i+a valori între limitele 1/3. minute sau ore în care se desfăsoară un ciclu: tc= tc= tc= = = =36∙ s/cicl = 59∙ = (1.0….11) min/cicl 99∙ h/cicl t) Raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei (λ) este un parametru constructive foarte important al motorului .8 -biele scurte autocamioane λ= 1/3.8……1/4.10**) s) Timpul pe ciclu (tc) reprezintă timpul măsurat în secunde .2 -biele lungi Adopt λ=1/4.1/4.10*) = = 100200 cicl/h (1.

. Performanţele dinamice ale motorului sunt direct proporţionale cu gradul de curăţire a cilindrului de gazele arse. ceea ce-i asigură ulterior viteză foarte mare de curgere.4. Pentru aceasta combustibilul este comprimat iniţial la presiuni de 80. La motoarele cu ardere internă aerul se poate introduce în cilindru prin: a) admisie naturală. corelată cu acţiunea presiunii atmosferice.. 9 .35 mm. numite generic gaze reziduale. Injecţia combustibilului se poate realiza în două moduri : a) într-o camera de ardere executată în capul pistonului.1. presupune introducerea în cilindru a unei cantităţi de aer şi a unei doze de combustibil. b) într-o cameră separată de ardere. precum şi cu cantitatea de încărcătură proaspătă (aer+combustibil) introdusă în cilindri.1).. Fiecare dintre aceste procedee implică particularităţi constructive şi funcţionale ale motorului care sunt reflectate în metodologia de calcul prezentată în cele ce urmează.2...5 mm sau mai multe orificii cu diametrul de 0. în proporţii adecvate regimului de funcţionare al motorului. CALCULUL PROCESULUI DE ADMISIE 2. El constă din mărirea vitezei combustibilului în raport cu cea a aerului. la un motor cu ardere internă. executată sau montată în chiulasă. prin care se introduce combustibilul în cilindru. şi este introdus în cilindru cu ajutorul unui injector prevăzut cu un pulverizator cu un singur orificiu cu diametrul de 1. care vor forma amestecul proaspăt. procedeu numit şi injecţie indirectă.. procedeu numit şi injecţie directă.1) Motor aspirat Injecţia de combustibil în cazul MAC-ului este singurul procedeu utilizat la acest tip de motor. când pătrunderea acestuia are loc numai sub acţiunea depresiunii create de piston în cursa de admisie. Aceste motoare se mai numesc şi „motoare aspirate” (fig.1 Generalităţi Procesul de admisie.3500 bari. aer galerie de filtru admisie de aer gaze arse galerie de evacuare Fig 2. Încărcătura proaspătă suferă apoi o serie de transformări în urma cărora are loc transformarea energiei chimice a combustibilului în căldură şi apoi în lucru mecanic. La acestea se va adăuga şi o parte din gazele arse rămase din ciclul anterior.0.4.

5. notată afp.coeficientul de exces de aer. care se adoptă astfel : MAS (cu injecţie de benzină) .cantitatea minimă de aer necesară arderii complete a 1 kg combustibil.2. d) Gradul de încălzire al fluidului proaspăt.. MAC cu anticameră (>19. Adopt f) Viteza sunetului în fluidul proaspăt.30.6…19.factorul de corecţie al densităţii.185 kg/m3.40.1 MPa (temperatura şi presiunea de referinţă ale mediului ambiant. atât la MAS cât şi la MAC se recomandă  =1.40.15.8 K (2.25…1.1) în care : f . ţine cont că acesta se încălzeşte de la pereţi în timpul procesului de admisie. Rc = 73 J/kg·K şi Ra = 287 J/kg·K sunt constantele caracteristice ale combustibilului (benzina).2) unde T este variaţia temperaturii fluidului proaspăt ca urmare a căldurii primite de la pereţi.6.1 e) Exponentul adiabatic al fluidului proaspăt. De aceea densitatea acestui amestec se determină cu relaţia : ofp = f·0a =1. de unde se face aspiraţia) este stabilită de acelaşi STAS 10206-90 ca fiind T0 = 298 K. pentru încercarea motoarelor) . astfel încât 0fp =  = 1. notat .5)  = 1.30…1. MAC cu cameră de turbulenţă (=17. Conform STAS 10206-90.33…1. cap.2.5) 1. b) Presiunea mediului ambiant. se consideră că Rc=Ra şi deci f = 1.1 MPa.  .185 kg/m3 densitatea aerului la T0 = 298 K şi p0 = 0. a) Densitatea teoretică a fluidului proaspăt În cazul MAS-ului densitatea fluidului proaspăt diferă de cea a aerului deoarece fluidul admis este un amestec de aer şi combustibil. se utilizează coeficienţi de corecţie pentru raportarea performanţelor la condiţiile de referinţă. dacă în timpul încercării motorului presiunea mediului ambiant şi/sau temperatura acestuia sunt diferite de aceste valori. el este definit de relaţia :  = (T0 + T)/T0 ⇔ 1. Adopt 10 .35…1.1=1+T/298⇒ ΔT=29. Gamin  15 kg aer/kg comb .7.35 iar la MAC ka = 1. La MAC. ceea ce determină micşorarea densităţii lui. combustibil asimilat cu octanul.. oa = 1. MAC cu cameră de ardere unitară (17.06…1.5)  = 1.185 kg/ f  1   Ga min =1  Ga min  Rc / Ra (2. Adopt θ=1.2 Parametri caracteristici ai procesului de admisie Pentru determinarea parametrilor principali ai procesului de admisie este necesar ca în prealabil sa se calculeze sau să se adopte o serie mărimi după cum urmează. şi respectiv a aerului. care aspiră numai aer.1. presiunea de referinţă a mediului ambiant este p0= 99 kPa  0. se adoptă la MAS în limitele 310…315 m/s iar la MAC în limitele 317…330 m/s. notat ka se adoptă după cum urmează: la MAS ka = 1. c) Temperatura iniţială (practic temperatura aerului din compartimentul motor.

adoptate şi calculate anterior se poate determina coeficientul de umplere al cilindrului cu gaze proaspete. S-au găsit următoarele valori : motor DACIA 1300 . ceea ce arată că el este mai mare la MAS decât la MAC. motor de tractor D115 .3). oferită de SA şi cilindreea unitară. notată slSA. Se adoptă 1) Coeficientul de umplere Pe baza mărimilor impuse. Adopt h) Coeficientul de postumplere.25. reprezintă produsul dintre aria medie oferită de supapa de admisie şi durata de deschidere a acesteia. ia în considerare faptul că în cilindru mai pătrunde încărcătură proaspătă după PMI până la închiderea supapei de admisie.. Adopt usSA=1500 ∙ k) Coeficientul global de rezistenţă al traseului de admisie. pentru ambele tipuri de motoare. se adoptă. se poate adopta pentru ambele tipuri de motoare slSA = (5…15) cm2/l. pentru ambele tipuri de motoare. motor de tractor D103 . Vs. Creşterea ei duce la creşterea coeficientului de umplere şi la scăderea vitezei de curgere a gazelor pe sub SA. notat usSA.65. Valoarea acestui coeficient este cu atât mai mare cu cât : a) galeria de admisie are un numărul mai mare de coturi b) razele de curbură ale coturilor galeriei de admisie sunt mai mici. Se poate adopta pentru MAS 4. c) numărul de cilindri este mai mare. se determină pe cale experimentală.g) Coeficientul mediu de debit al orificiului SA. pu=0. ci numai pe cale grafică sau prin încercări.57.3) .53.sa = 0.52.. deci şi lungimea galeriei este mai mare.40…0. d) rugozitatea galeriei de admisie la interior este mai mare.08…0.   pres v  ka   1 1   pu  p gk  1 180  pres  5 10  7 1   a  0 fp  2  w p v   d ra  a  2  ka 2 k 1 a    v n P    1  ka   1 1  1. sa = 0. usSA = (500…3000) cm2·°RAC. datorită inerţiei coloanei de gaze proaspete. notat a . Adopt slSA= 7 c /l=7• j) Unghi-secţiune a SA. ea nu poate fi rezolvată pe cale analitică.sa = 0. în medie se poate adopta. slSA este cu atât mai mare cu cât motorul are mai multe supape pe cilindru.8  10 3 ka  1  a fp     a  slSA    SA     11 (2. reprezintă raportul dintre aria medie de curgere a gazelor proaspete. notat pu . Cum aceasta este o ecuaţie transcendentă.15 i) Secţiunea litrică a supapei de admisie. pentru ambele tipuri de motoare. Acest coeficient este cu atât mai mare cu cât turaţia de calcul a motorului este mai mare. în regim staţionar de curgere. Adopt pu= 0. creşte o dată cu creşterea vitezei medii a pistonului. se adoptă. prin rezolvarea ecuaţiei (4.8 iar pentru MAC  Adopt .sa = 0. notat sa .

38 2 1. ST=DR valoarea coeficientului de umplere v pentru DR care ST=DR până la cel puţin a doua zecimală.0.3.786 Obs. iar dacă motorul este supraalimentat. atunci presiunea pgk = pge = (0.38  1  4  323  0 . în timp ce membrul drept (DR) scade.120) MPa şi pres = p0 = 0. Rezolvarea constă în a găsi. se redă în fig. termenul pgk se substituie cu : Tge (2.4. Variaţia acestor doi membrii.92.70 . Se observă că o dată cu creşterea lui v membrul stâng (ST) creşte. şi un membru drept (DR)..03 iar Tge = 1000…1400 K. 381    Din calcule rezultă ηv=0. care este aproximativ liniară în funcţie de coeficientul de umplere. situat în partea stângă a DR semnului egal.92 v soluţia v = 0. Ecuaţia (4. 0... Fig.70 0. deci unde cele două „drepte” se intersectează.8  10 3 1.1 MPa.3Variaţia membrilor ST şi DR ai ecuaţiei (4. 55  240  7  10    1.4. prin încercări. Dacă motorul este cu admisie naturală. ( ( ) ) ( ( ) ) =   v  3340    1  1. Soluţia ecuaţiei este acea valoare a lui v pentru care ST = DR..4) p gk  p0  v    1   r  T0 unde r este coeficientul gazelor reziduale care se adoptă în intervalul r = 0.1  1  1  1. De asemenea pres = ps respectiv presiunea la ieşirea din suflantă. Încercările se fac pentru diferiţi coeficienţi de umplere cuprinşi în intervalul 0.105…0.3) poate fi considerată ca fiind formată din 2 membri şi anume: ST ST membrul stâng (ST).3817.3) cu v 2) Presiunea gazelor în galeria de admisie Pentru acestea se foloseşte relaţia : 12 .

2  1 180  p ga  pres  5  10 1   a  ofp  2   w p  v  =  d ra  a  ( ) ( ∙ ∙ ∙ ) 7 ∙ (2.1 MPa dacă motorul este cu admisie naturală (aspirat) sau pres = ps.88…0.6) ) 4) Presiunea gazelor proaspete la sfârşitul admisiei ∙ ∙ ∙ )( ∙( ( ∙ ∙ ) ) ( ∙ )( ( ) (2.pentru motorul cu admisie naturală Ta  T0  1   pu p gk  k  1 pa   a k a 1   pu   = r  p0 v   1 p0v   ( *  ) ( ∙ ∙ )∙ ∙ ∙ (2. Valorile obţinute se compară cu intervalul recomandat.07…0. 5) Temperatura gazelor proaspete la sfârşitul admisiei .5) unde : pres = p0 = 0.95)·ps pentru motorul supraalimentat. acesta se determină cu relaţia : r  p gk p0  T0 1  = T ge  v   1 ∙ ∙ ( (2.09) MPa. 3) Coeficientul gazelor reziduale Dacă motorul este cu admisie naturală. adică presiunea de supraalimentare.7) ) Prin calcul se deduce că pa<pga. dacă motorul este cu admisie naturală sau pa = (0. ceea ce este logic având în vedere pierderile gazodinamice din galeria de admisie şi canalul de admisie din chiulasă. dacă motorul este supraalimentat. respectiv pa = (0.8) + 6) Viteza medie a gazelor prin galerie şi pe sub supapa de admisie w ga  1 d ra2  v  w p  180 =  a ∙ 13 ∙ ∙ .

hidrogenului şi oxigenului la 1 kg de combustibil.h şi o reprezintă participaţiile carbonului. combustibilul fiind injectat abia spre sfârşitul comprimării.9) unde w p în m/s.pma (2. sunt diferite la cele două tipuri de motoare : pma  MAS MAC   Gamin 1    Gamin pma = 1 pmc = 1. care este definită de relaţia : Ga min  ( ∙ 1 8   c  8h  o  = 0.1 Combustibil c h o [kg C/kg [kg H2/kg [kg O2/kg comb] comb] comb] Benzină 0.010 Având în vedere coeficientul de exces de aer adoptat. ca fiind : Gar = · Gamin =1. Tabelul 4. usSA în °RAC·cm2 7) Cantităţi de aer.10) unde c. n = nP în rot/min .w sa  v  sa 6n Vs 10 2 = usSA ∙ ∙ ∙ ∙ (2.11) Participaţiile masice ale aerului (pma) şi combustibilului (pmc).23  3  ∙ ) kg aer/kg comb (2. Pentru cei doi combustibili principali.13) Obs. La MAC participaţia combustibilului este pmc=0. deoarece în faza de admisie pătrunde în cilindru numai aer.14) . determinată pe baza reacţiilor chimice de ardere.142 0.1.854 0.54=21.857 0.133 0.12) pmc = 0 (2. rezultă cantitatea reală de aer ce revine pentru arderea unui kg de combustibil. în faza de admisie a motorului.8 kg aer/kg comb (2.004 Motorină 0. participaţiile acestor elemente se prezintă în tabelul 4. benzina şi motorina. 8) Constanta caracteristică a fluidului proaspăt se determină cu relaţia : R fp  1 p ma p mc  Ra Rc = 287 J/kg∙K 14 (2. Vs în cm3.5∙14. Pentru arderea completă a unui kg de combustibil este necesară o cantitate de aer.

38=1. este densitatea combustibilului. şi Rc ≈ Ra pentru MAC sunt constantele caracteristice ale combustibililor.unde Ra = 287 J/kg· K este constanta caracteristică a aerului.15) unde : pres = p0 dacă motorul este cu admisie naturală ("aspirat") sau pres = ps. se poate determina consumul de combustibil la 100 km.19) .turaţia de putere maximă.88) kg/l pentru motorină.08 15 g/ciclu·cil (2. Rfp. cu ajutorul relaţiei : Cc _ 100  100  Cc _ l = va ∙ l comb/100 km 12) Consumuri pe ciclu şi cilindru Masa teoretică (indice 0) şi reală de fluid proaspăt pe ciclu şi cilindru.76) kg/l pentru benzină şi c = (0. în kg/l. dacă motorul este supraalimentat.1.68…0.786∙1. T0 = 298 K temperatura mediului ambiant. Vs . 11) Consumul de combustibil la 100 km Cunoscând viteza de deplasare a automobilului (va). în cm3 . RcJ/kg·K pentru MAS. nP .factorul de corecţie al densităţii fluidului proaspăt (rel.786∙1109=872 kg/h (2.b) Consumul real de fluid proaspăt va fi : Cfp = v · C0fp =0. cu motorul funcţionând la turaţia de putere maximă şi sarcină totală.18) c unde c = (0. în J/kg· K . în rot/min. 9) Consumul teoretic şi real de fluid proaspăt Consumul teoretic de fluid proaspăt al întregului motor se poate determina cu relaţia : C0 fp  pres  f  R fp  T0 Vs  i  30  nP ∙ = ∙ ∙ ∙ ∙ (2.4.constanta caracteristică a fluidului proaspăt.16) 10) Consumul real de aer şi combustibil al întregului motor Se determină cu relaţiile : Ca = Cfp· pma =872∙1=872 kg aer/h Ca =   Ga m in Ch Ch  Cc _ l  kg comb/h ∙ (2.20) (2. i .numărul de cilindri ai motorului . iar cutia de viteze cuplată în treapta de viteză maximă. m0 fp  10 3 C0 fp 30  nP  i = ∙ ∙ g/ciclu·cil ∙ mfp = v · m0fp =0. f . Se introduce în MPa.cilindreea unitară.74…0. adică presiunea de supraalimentare.17) = l comb/h (2.

026∙0.22) unde Ca şi Ch se determină cu relaţiile (4.unde mărimile ce intervin au aceleaşi semnificaţii şi unităţi de măsură ca la pct.numărul de cilindri ai motorului. 2) permite aprinderea combustibilului pentru MAC .23) Masa de gaze reziduale pe ciclu şi ciclu: mgr =  · mfp =0.285 g fluid proaspat/cicl·cil (2.285+0.1 Alegerea parametrilor de calcul şi a tipului camerei de ardere Procesul de comprimare îndeplineşte trei funcţii : 1) sporeşte randamentul termic al motoarelor . Masa totală de fluid proaspăt dintr-un cilindru poate fi calculată şi cu relaţia : mfp = macc + mccc =0.007 g gaze reziduale/ciclu·cil (2. 103 Ca 103 Ca 103  872 macc     0.24) Masa totală de gaze pe ciclu şi cilindru : mgaze = mfp + mgr =0.27 g aer/ciclu·cil Nc( h )  i 120  nP  i 120  3340  8 mccc  103 Ch 103 Ch 103  40    0. i .27+0.21) g comb/ciclu·cil (2.012=0.18). 3) generează mişcări organizate ale fluidului motor în camera de ardere . 16 (2.292 g gaze/ciclu·cil 3 CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE 3.285=0.012 Nc( h )  i 120  nP  i 120  3340  8 (2.007=0.25) .9 Masa reală consumată de aer şi de combustibil pe ciclu şi cilindru.

b) Avansul la declanşarea injectiei : βi=20…350RAC Se adoptă βi=300RAC.35 .Calculul procesului de comprimare are drept scop determinarea stării momentane a fluidului motor din cilindru şi cu deosebire a stării amestecului iniţial în momentul declanşării scânteii. 3. 3.2 Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de comprimare 17 .1.1. c) Unghiul corespunzător punctului d: Se adoptă αd=3500RAC. 3. în momentul declanşării arderii (punctul d) .32…1. Alegerea parametrilor de calcul Fig. 3.2.1.38.1). 3. Alegerea tipului camerei de ardere Având în vedere că motorul dat prin tema de proiectare este un MAC se alege o cameră de ardere unitara. Se adoptă : mc=1. Diagrama de presiune reprezintă mijlocul principal de investigaţie. Cu ajutorul unui receptor de presiune şi al unui traducător de cursă a pistonului sau unghi de rotaţie a manivelei (α) se înregistrează variaţiile p – V sau p – α (fig.1 Comprimarea a) Exponentul politropic al comprimării: la MAC mc=1.

este însă necesară cunoaşterea poziţiei pistonului. (3.3) [K] (3. Ea se determină cu relaţia :    Xp = r  1  cos     1  cos 2  4   [mm] (3. menţionate anterior. Cunoscând că procesul de comprimare decurge politropic de exponent m c=1.2). se determină cu relaţia:   D2 Vx=Vc+ ·Xpx [cm3] 4 unde: Vc este dat de relaţia iar Xpx este dat de relaţia (3. sunt date relaţiile: V px =pa·  a  Vx    V Tx =Ta·  a  Vx mc     daN   cm 2  (3.1). – Λ este raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei .Pentru calculul volumului ocupat de gaze în toate punctele caracteristice. determinarea mărimilor de stare în punctul a’:   D2 ∙ Va’ =Vc+ ·Xpa’ = ∙ 4 mc V  pa’ = pa·  a  =  Va '  V  Ta’ = Ta·  a   Va '  ∙( ) m c 1 = ∙( ) 18 . – α este unghiul de rotaţie al manivelei .1) unde: – r este raza manivelei dată în mm .4) vor rezulta mărimile de stare în punctele a’. respectiv c’’. corespunzătoare acestor puncte. (3. Volumul gazelor într-un moment oarecare x. rezultă că presiunea şi temperatura gazelor într-un punct oarecare x. caracteristice procesului de comprimare : 1.2) α.33 .3) şi (3. particularizând unghiul corespunzător momentului care se ia în considerare . d.4) m c 1 Folosind relaţiile (3. c’. din timpul procesului de comprimare.

19 .2.5) pc’’ = pa·  m C = Tc’’=Ta·  m C 1 = ∙ (3. în intervalul (Va…Vc’’).6) ∙ (3. determinarea mărimilor de stare în punctul c’(momentul declanşării injectiei):   D2 ∙ Vc’ =Vc+ ·Xpc’ = ∙ 4 mc V  pc’ = pa·  a  =  Vc '  V  Tc’ = Ta·  a   Vc '  ∙( ) m c 1 = ∙( ) 3. determinarea mărimilor de stare în punctul d (declanşarea arderii) :   D2 ∙ Vd =Vc+ ·Xpd = ∙ 4 V pd = pa·  a  Vd V Td = Ta·  a  Vd    mc   =  ∙( ) m c 1 = ∙( ) 4. scrisă sub forma: V px=pa·  a  Vx    mC unde: Vx este un volum oarecare.). determinarea mărimilor de stare în punctul c’’(sfârşitul cursei de comprimare în ciclul teoretic): Vc’’ =Vc= 73.5 cm3 (3.7) 3.3 Calculul politropei de comprimare prin puncte Reprezentarea grafică a politropei de comprimare a c’’ se face prin puncte (exclusiv a şi c’’) calculate pe baza ecuaţiei de definiţie a acestei evoluţii (p·v m C =const.

5000 3.5000 0.5 1 0.0000 2.0000 0.0000 0 100 200 300 400 α[°] Diagram P-V 4 3.5000 2.5 2 1.0000 3.5 0 0 200 400 600 800 V[cm3] 20 1000 1200 1400 .5000 1.Diagrama P-α P[MPa] 4.0000 1.5 P[MPa] 3 2.

arderea continuă după izobara y-z şi după izoterma z-w. variaţia căldurilor specifice cu temperatura. de funcţionare liniştită şi de adaptabilitate la tracţiune depind într-o mare măsură.4 CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE 4. care defineşte solicitarea mecanică a organelor. Se consideră că arderea se declanşează cu un avans faţă de p. .precizării temperaturii fluidului motor.i.1 Adoptarea combustibilului utilizat şi a parametrilor de calcul Arderea este procesul cu cel mai înalt grad de complexitate. Se admite în plus.determinării presiunii maxime din cilindru.Cap. cei de economicitate şi durabilitate. Prin ardere se înţelege o reacţie chimică.m. situat în p.m. de procesul de ardere. creşterea rapidă a presiunii şi a temperaturii şi durata scurtă reprezintă manifestări caracteristice ale arderii în motor.i. Indicii energetici ai motorului. pentru amestecul iniţial: 21 . după relaţiile: -căldura specifică medie la V=ct. în faza arderii moderate sau finale. Flacăra. în punctul d şi se dezvoltă în faza arderii rapide după evoluţiile politrope d-c (c – punctul din ciclu. care defineşte încărcarea termică a organelor în contact cu gazele fierbinţi.) şi c-y (y – punctul în care p=pmax).. cu degajare de căldură produsă prin oxidarea substanţelor combustibile.. Calculul procesului de ardere urmăreşte să precizeze legea de variaţie a presiunii p(α) în perioada degajării căldurii de reacţie în vederea: .

8 57 0.1. A rezultat din calculul procesului de admisie.38 41650 1000 0  kg comb     kmol    224 4.  r  0.1) -căldura specifică medie la V=ct.67+2.  d  350  RAC . Coeficientul gazelor reziduale.0 1 Lmin Qi Mc kmol kg kmol kg kJ kcal kg kg kg kg kg kg 0.4966 14.1 Adoptarea combustibilului În cazul motoarelor cu aprindre prin comprimare se utilizează cu precădere combustibili lichizi (motorina).5.337 6 0. Ch  40 kg .026 . A rezultat din calculul procesului de comprimare. 4.13 3 0.86MPa. În conformitate cu tema de proiectare se adoptă: Combustibilul Motorină Compoziţia [kg/kg] O2min c h o 0. Consumul orar de combustibil.24+2. A rezultat din calculul procesului de comprimare Td=966K. d. f.2 Calculul oxigenului şi aerului minim necesar arderii complete 22 .1. Temperatura gazelor în punctul d.2) 4.51·10-3·T   kmol  K  MAC (4. kJ  C vai =19. e.104 3 3.2 Parametrii de calcul a. Presiunea gazelor în punctul d. c. h b. A rezultat din calculul procesului de comprimare Pd=2. pentru gaze arse:  kJ  MAC Cvga =23.11·10-3·T   kmol  K  (4. Unghiul la arborele cotit corespunzător punctului d. Coeficientul de exces de aer λ=1. A rezultat din calculul procesului de admisie.

133 0. 4 0. rezultă: kmol kg aer 1  c h o  1  0.2 Calculul cantităţii de aer minim necesară arderii complete Se determină cunoscând compoziţia gravimetrică şi volumetrică a aerului: Conţinutul în % Lmin  Componentul Părţi de volum Părţi de masă (greutate) Azot 79 77 Oxigen 21 23 kmol aer 1  c h o  1  0.1 Calculul oxigenului minim necesar arderii complete Pe baza ecuaţiilor chimice de ardere completă a substanţelor iniţiale din combustibil (carbon şi hidrogen) rezultă cantitatea minimă de oxigen provenit din aerul atmosferic necesar pentru arderea completă a unui kg combustibil cu relaţia: O2 min  kmol O2 c h o 0. o – reprezintă participaţiile masice ale carbonului.133 0.857 0. 01  O2*min       M o2       32  3.34 4 32  kg comb  12 4 32   12 (4.2. 21  12 4 32  kg comb 23 (4.4.5 0.21  12 4 32  0. cunoscând că masa moleculară a aerului este Ma=28.857 0.133 0.4) (4. h.010       0.97  14.133 0. 01        Ma     28.4*) .97 L*min  kg .857 0. 01           0. hidrogenului şi oxigenului la 1 kg kg de combustibil.3*) 4.21  12 4 32  0.857 0.104 12 4 32 12 4 32 kg comb (4. 21  12 4 32  kg comb De asemenea.3) unde: c.2. rezultă: kmol kg O2  c h o   0. Cunoscând că masa moleculară a oxigenului este M O2  32 .

75 kmol kg comb (4. 73 kmol kg comb (4. vapori de combustibil şi se numeşte amestec iniţial. Numărul de kmol de substanţă pentru 1kg combustibil este: c  1 1 kmol   4. 745 kmol aer kg comb (4. Numărul de kmoli de substanţă iniţial care participă la reacţia chimică de ardere:  i    Lmin   c  1.6) L*    L*min  1. Întrucât combustibilii lichizi sunt alcătuiţi din hidrocarburi (CmHn) cu n>4 rezultă că arderea în motoare se desfăşoară cu dilataţie molară. 4 103 M c 224 kg comb (4.039 Lmin  c   Lmin   24 (4. Numărul de kmoli de amestec iniţial  ai . amestecul este format din aer.8) . 4 103  0. b.7) d. 4  21.7*) e. Pentru calculul arderii în motor este comod să se calculeze coeficientul chimic de variaţie  molară:  c  f .5  4. in admisie şi comprimare. Având în vedere că λ>1 se va folosi relaţia: i c  h o 4 32  1.5  0. Înainte de ardere.  ai   i  r   i 1   r   0.5) unde: Mc=masa moleculară a combustibilului. Calculul coeficientului chimic de variaţie molară.6*) c.5  0. Cantitatea reală de aer necesară arderii unui kg de combustibil: L    Lmin  1.4. 6 kg aer kg comb (4.3 Calculul mărimilor şi indicilor caracteristici ai procesului de ardere a. gaze reziduale.5  0.5 14.Fluidul motor este un amestec de gaze.

combustibilul degajă prin ardere întreaga putere calorică.9 pentru MAC Se adoptă ξu=0. Qiam  Qi kJ  1852 * kg 1  Lm in (4.f. i.13) l. Pentru MAC (λ>1) arderea se consideră completă.86.99 ms 6n 6  3340 25 (4.12) unde: Q=Qi. pentru λ>1.11) j. Întârzierea la declanşarea injecţiei:  d   d   c|  350  330  20 RAC (4. Căldura disponibilă care se transformă în lucru mecanic şi energie internă: Qu   u  Q  0.9) g. ξu=0. Puterea calorică a amestecului (Qam) – reprezintă raportul dintre puterea calorică inferioară a combustibilului (pentru motorină Qi=41850 kJ/kg) şi masa de fluid proaspăt ce revine la un kg de combustibil. ξu reprezintă coeficientul căldurii utile. Durata întârzierii la aprindere: d   d 20 1000   0.10) h. Căldura degajată ca urmare a arderii incomplete.86 … 0. Numărul de kmoli de gaze arse:  ga   f   r   i   c   gr   i  c   r   0.09  ai 1   r (4. kg (4.86  41850  35991 kJ . Coeficientul total de variaţie molară are relaţia: t   ga c   r   1.14) .798 kmol kg comb (4. k.

3.15 Vc 73.155.8   1. Volumul gazelor în punctul c: d.18) .86  0.06MPa (4.3.4.5 (4. Presiunea gazelor în punctul c: pc  pd  p 360  d   2.17) f.86 mdc    5.06 2. Raportul de volum în timpul arderii rapide: d  Vd 84.32  (360  350)  6. Exponentul politropic al arderii rapide: pc pd 6.1 Parametrii caracteristici ai procesului de ardere în punctul c  c  360 RAC a.16) e.15 lg lg (4. Unghiul corespunzător punctului c: b. 27 lg  d lg1.27 1  1775 K 4.15) Vc  Vk  74cm3 c. Temperatura în punctul c: Tc  Td   dmdc 1  966 1.2 Parametrii caracteristici ai procesului de ardere în punctul y 26 (4.

Unghiul corespunzător punctului z:  z   y   yz  366  12  378 RAC b.27) p z  p y  8MPa 27 (4. Presiunea gazelor în punctul z: (4. Presiunea gazelor în punctul y: py  pc  p  y  360   8MPa (4.21) d.19) (4.1 (4.a. Unghiul corespunzător punctului y:  y  366 RAC b.28) . Exponentul politropic al evoluţiei c-y: py pc lg  y  5.06 (4.3 Parametrii caracteristici ai procesului de ardere în punctul z a.20) c.22) lg mcy   e.3. Raportul volumetric în punctul y: y  Vy Vc  1.23) f.24) 4. Volumul gazelor în punctul y: Vy  Vk   D2     3 r 1  cos  y   1  cos 2 y    78cm 4   4  (4. Temperatura în punctul y:  p  y  360    y   2257 K Ty  Tc 1  pc   t (4.

86 (4.5 (4.c. 1.31) . Unghiul corespunzător punctului w – se adoptă:  w  395 RAC b. Presiunea corespunzătoare punctului w: pw  pz  zt unde:  zw   8  4. Volumul gazelor în punctul z:  D2     3 Vz  Vk  r 1  cos  z   1  cos 2 z    110cm 4   4  (4.4 Parametrii caracteristici ai procesului de ardere în punctul w (sfârşitul procesului de ardere) a. Vz d.30) 4.3MPa .8 Vc 73.29) d. Volumul gazelor în punctul w: Vw  Vk   D2     3 r 1  cos t   1  cos 2t    205cm 4   4  c.86 . Temperatura în punctul z: Tz  VzTy Vy  3192K (4.33) e.4 Calculul compoziţiei şi parametrilor caracteristici ai produselor de ardere 28 (4.Temperatura in punctul w: 4.3.32) Vw  1. Raportul de volum în timpul arderii: y  Vw 205   2.

fenomen ce caracterizează arderea completă sau incompletă a combustibilului.03 0. în afara substanţelor rezultate în urma oxidării elementelor combustibile (CO2.970 – 0.7589  31.020 2·10-3 3. se pot calcula tabelar astfel: Formula de calcul Gaz λ>1 Masa moleculară Valoric Gi i  Mi Gi Mi bi i  bi kJ kg  K 2 kg gaz kg gaz kmol gaz kg comb kmol kg comb kJ kmol  K 2 CO2 11 c 3 3.9823·10-5 N2 0.057 32 0.3925·10-4 CO – – 28 – 2·10-3 0 H2O 9·h 1.067 5·10-3 3. H2O – după ecuaţiile de ardere) se va mai găsi oxigenul rămas neutilizat şi azotul din aer care nu participă la reacţiile de ardere.002 2·10-3 2. participaţiile masice (Gi) şi volumetrice (νi) ale componenţilor produşilor de ardere.36) (4.77·λ·Lmin 0.6·10-3 Suma Greutatea moleculară a gazelor arse (Mga). constanta gazelor arse (Rga) şi caracteristica căldurilor specifice (bga) se pot determina pe baza rezultatelor din tabelul de mai sus cu relaţiile: G  kg gaz 19.120 18 0.14 44 0. Dacă λ>1 rezultă un dozaj sărac (ardere completă).37) (4. Având în vedere reacţiile de ardere.8 103 i 29 kJ kmol K 2 (4.4232·10-4 4.6842 kmol i R 8314 J Rga    268 M ga 28.23·(λ-1)·Lmin 0.38) .574 28 0.160 – 0.Compoziţia produselor de ardere se determină în funcţie de dozaj.3383·10-4 O2 0. În compoziţia gazelor de ardere.28 kg  K M ga  bga  i    b  i i  3.071 3·10-3 2.

În destindere.Alegerea parametriilor de calcul: Intervalul de timp în care se desfăşoară destinderea e cuprins între momentul încetării arderii (fig.1. calculul prin puncte ale curbei de destindere precum şi durata procesului de destindere Pentru calculul procesului de destindere este necesar ca iniţial să se adopte exponentul politropic de destindere md şi avansul de deschidere a SE.36 βDSE = 60˚RAC. 5.Cap. 5. sub formă de lucru mecanic al pistonului .e. în ciclul teoretic densitatea se prelungeşte până la p. PROCESUL DE DESTINDERE Procesul de destindere reprezintă partea din ciclul motor în care se produce fracţiunea principală din lucrul mecanic disponibil (lucrul mecanic se produce parţial şi înainte de începutul procesului de destindere. Se adoptă: md = 1. 5. în perioada evacuării libere). În timpul arderii . Calculul procesului de destindere presupune determinarea mărimilor de stare ale gazelor în punctul u1 şi u . 5. Determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale cursei de destindere Calculul mărimilor de stare în punctul u’: Unghiul de rotaţie al manivelei arborelui cotit corespunzător poziţiei pistonului în punctul u’ este: αu’=540–βDSE=540–60=480˚RAC (5.m.1) – punctul t din ciclu – şi momentul deschiderii supapei de evacuare (u’).1) Volumul ocupat de gaze în acest moment se calculează cu relaţia: 30 . compoziţia şi masa fluidului motor rămân practic invariabile . în ardere şi după procesul de destindere. (u). fluidul motor acumulează energie internă în procesul de destindere .

5.3 2  10 2  9.7)  Vw  Tu  Tw   Vu  md 1  205.4 Calculul duratei procesului de destindere în ˚RAC şi s 31 (5.e. cu suficientă aproximaţie se poate considera că : Pu*  Pa  Pu  = (0.3 Calculul politropei de destindere prin puncte Reprezentarea grafică a curbei se face pe baza ecuaţiei politropice p·Vmd=ct.E.u cu D. De aceea după D.4) αu=540˚RAC  12  1262 cm 3 (5. presiunea scade după evoluţia u’ – u*.075+0. 361  662K (5.26     1021  '  Vw  Tu  Tw '   Vu  md 1 '  0.E.2) 4 4 Mărimile de stare (p şi T) în punctul u’ se calculează cu ecuaţia politropei p·V md =ct. Evident că Vu*=Vu=Va .6) ) (5. scris sub forma: V Pv  Pt  t  Vx    md unde: Vx = un volum oarecare în intervalul (Vt.Vu '  Vc  D 2  X pu '  73. în p.S.Vu).10) 5. Tabelul cu punctele reprezentative se află în listingul ataşat prezentului capitol.S.5    112 . scăderea presiunii în cilindru are loc mai rapid decât în cazul unei destinderi politrope u’.e. 361  734K Calculul mărimilor de stare în punctul u : Se face asemănător cu punctul u’ având în vedere condiţia: Vu  Vc  D 2 4  X pu  73.m.5  ∙( )   112 .4   3192     1021  1.56  1021 cm 3 (5.4   3192     1262  1.481)/2=0.9) Calculul mărimilor de stare în punctul u* : Deoarece supapa de evacuare se deschide cu un avans faţă de p.278MPa 2 (5.3 2  10 2 4 ∙( (5.4   4.m.12) . aplicate în punctele t şi u’:  Vw  Pu  Pw '   Vu  md 1. şi T·Vmd-1=ct. 36  205.481MPa  205. (ciclul teoretic) .3) (5.

56 6. Cunoscând dependenţa p(V) se va reprezenta în continuare diagrama indicată desfăşurată numită şi cronomogramă . CALCULUL INDICILOR DE PERFECŢIUNE AI CICLULUI ŞI DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE ALE MOTORULUI 6. Trasarea diagramei indicate.14) Cap.2ms 6n 6  3340 (5.075 1243 0.00 0.075 380 0.11 95 0.13 7.075 1243 0.6.80 12.23 10.076 1186 0.075 1094 0. se alege o scară arbitrară pentru presiune şi volum .00 11.31 11.13) (5.1 Trasarea diagramei indicate Pe baza calculului proceselor care alcătuiesc ciclul motor se construieşte diagrama indicată.82 3.80 11.075 156 0.09 10.Se folosesc relaţiile: Δαtu’ = αu’ – αt = 480-395=85˚RAC  tu '   tu ' 85   4.075 254 0.075 1262 0.080 1094 0.31 V P [cm3] [MPa] 74 0.84 1.09 4.075 680 0.23 11. [] a 0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 x[mm] 0. Ea serveşte pentru determinarea indicilor de perfecţiune ai ciclului precum şi pentru calculul solicitărilor mecanice şi termice din organele mecanismului motor .67 9.075 833 0.21 0.Întrucât lucrul mecanic al ciclului nu depinde de scara diagramei indicate .075 974 0.075 1186 0.087 32 .075 526 0.

21 0.363 0.84 1.21 0.98 4.678 0.82 0.67 6.11 0.320 2.00 11.09 7.56 6.361 0.465 7.31 11.31 0.13 7.24 1.11 0.11 0.458 0.09 1.099 0.980 7.80 12.31 9.56 3.541 0.323 0.26 2.56 3.13 4.09 0.17 0.11 0.11 33 .09 10.03 0.352 0.407 0.67 9.11 0.00 974 833 680 526 380 254 156 95 83 74 77 104 156 254 380 526 680 833 974 1094 1186 1243 1262 1243 1186 1094 974 833 680 526 380 254 156 95 74 0.102 2.09 4.82 0.09 7.84 0.80 11.378 0.119 0.915 0.11 0.84 0.557 1.11 0.09 1.858 3.82 3.67 6.11 0.00 0.212 0.a d c y z w u u 240 255 270 285 300 315 330 345 350 360 366 378 390 405 420 435 450 465 480 495 510 525 540 555 570 585 600 615 630 645 660 675 690 705 720 9.230 0.23 11.13 4.153 0.23 10.11 0.

P-α 9 8 7 P [MPa] 6 5 4 3 2 1 0 0 60 120 180 240 300 360 α [grd] 34 420 480 540 600 660 720 .

2.2 Calculul indicilor indicaţi şi efectivi 6. cuprinsă între evoluţiile de comprimare şi destindere.1) . Calculul indicilor indicaţi Lucrul mecanic schimbat de gazele din cilindru cu pistonul . El este proporţional cu aria buclei superioare a diagramei indicate.P-V 9 8 7 6 P [MPa] 5 4 3 2 1 0 0 200 400 600 V [cmc] 800 1000 1200 1400 6.1. după efectuarea unui ciclu motor se numeşte lucru mecanic indicat rezultat al unui ciclu şi se notează cu Li . a) Presiuna medie indicată este de fapt lucrul mecanic indicat dezvoltat de unitatea de cilindree se mai numeşte şi presiune medie indicată întrucât li are unitatea de măsură a presiunii. p a   mc i  d   1 dmc     y  1   mcy  md 1  1  t   z   t      1    z   y     z  Ln  1       1mcy   md  1     z y      mc 1  d   d  d 1   dmdc 1  1     m c  1      m dc  1  35   =0.926MPa (6.

7  i  Qi kWh (6.363 (6.7) 36 .3) d) Puterea indicată Pi= Pi  Vs  n  i =298. e)Momentul indicat ∙ ∙ ∙ ∙ (6.4) unde: pi.b) Randamentului indicat: i =8.505 p o  v  Qi (6.2.666 MPa (6.72 a) presiunea medie efectivă Pe   m  pi  0.6) b) randamentul efectiv  e   m  i  0.72 Se adoptă m=0.65…0.po în MPa. -numărul de timpi.6  106 g Ci   170. n=np este turaţia maximă a motorului. Vs în dm3.5) 6.314 pi  i  To   0.2) c) Consumul specific indicat : 3.8kW 30   (6.2 Calculul indicilor efectivi Se alege randamentul mecanic al motorului după indicaţia: la MAC m=0. i – numărul de cilindri ai motorului.

3   8  100    37  27 .12) c)Puterea/arie Pa  Pe 2  D     i  100  215  2 4  112 .c) consumul specific efectiv de combustibil Ce  Ci m  279 .5 l (6.5 l (6.10) 6.82 g kWh (6.13) .8) d) puterea efectivă Pe   m  Pi  215 kW (6.15 kW dm 2 (6.7 Vt 9.11) b)Momentul litric ML  M E 615 Nm   65 Vt 9.9) e)Momentul efectiv ∙η ∙ (6.3 Calculul indicilor de perfecţiune ai motorului Se determină puterea litrică. momentul litric şi puterea raportată la aria pistonului: a)Puterea litrica PL  Pe 215 kW   22 .

nM .Cap. curba de variaţie a puterii motorului în funcţie de turaţie P= f(n). deoarece experienţa arată că factorii de care depinde alura caracteristicii (ηv.1) 7.2. – turaţia de putere maximă. Coeficientul de elasticitate Ce este raportul a două turaţii caracteristice : (7. La proiectarea unui motor de autovehicul este necesară cunoaşterea acestei caracteristici. CARACTERISTICA EXTERIOARĂ A MOTORULUI 7.1 Alegerea parametrilor de calcul Prin caracteristica exterioară a motorului se înţelege dependenţa puterii efective. se poate obţine cu relaţia:  n  n Pe  Pe max  a   b n  np  p  38 2     c  n  n   p     3   [kW]   (7. turaţia economică (nec) fiind turaţia pentru care consumul specific efectiv de combustibil este minim. nmin . deci pentru doză maximă de combustibil pe ciclu şi pe cilindru . 7. momentului motor efectiv.2) . turaţia de moment maxim. în condiţii de sarcină totală. consumului orar şi specific efectiv de combustibil. λ şi ηm) variază cu turaţia aproximativ după aceeaşi lege . Turaţiile semnificative într-o astfel de caracteristică sunt: – – – turaţia minimă de mers în sarcină. Calculul prin puncte a curbelor caracteristice Pe cale analitică. ηi. np= nmax. în funcţie de turaţia arborelui cotit. Ridicarea prin calcul a unei asemenea caracteristici este relativ simplă la MAC.

5) Curba de variaţie a momentului motor efectiv Me=f(n) se obţine pe baza relaţiei: M e  9550 Pe n N  m (7.8). – coeficienţii a. b şi c se determină cu relaţiile: (7.unde: – n este turaţia curentă. n (7.7) g . iar nmin ≈500 rot/min. Calculul prin puncte a curbelor caracteristice Puterea efectiva Momentul efectiv 39 Consumul efectiv Consumul orar . kW h Curba de variaţie a consumului orar de combustibil se poate determina cu relaţia:  kg  Cc=10-3·ce·Pe   h  7.4) (7.6) Curba de variaţie consumului specific efectiv de combustibil se obţine cu relaţia: 2   n   n C e  C ep 1.2   0. cuprinsă între nmin şi nmax.8    np    np     unde: cep=237  g     kW h  (7.2.3) (7.

22 237 50.42 227 47.63 705.21 679.33 663.17 615.70 nM 1900 140.42 243 11.98 679.62 1100 78.75 1700 125.51 211 29.00 234 14.73 210 32.73 213 26.44 900 62.01 700.00 221 44.19 705.21 700 47.16 643.[rpm] n0 [kW] [Nm] [g/kWh] [kg/h] 500 32.72 1300 94.54 2700 191.68 700.02 691.49 213 38.59 2300 168.02 227 17.86 643.48 620.49 3340 215.02 216 41.76 707.55 2500 181.76 1500 110.53 3100 208.91 nP=nmax 40 .13 691.39 216 23.49 221 20.54 2900 201.39 211 35.28 253 8.48 663.64 n ec 2100 155.

250

750

200

700

150

650

100

600

50

550

0
0

500

1000

1500
2000
2500
Turatia [rot/min]

Puterea efectiva [kW]

3000

500
3500

Momentul efectiv [Nm]

60.00

250

50.00

200

40.00

150

30.00

100

20.00

50

10.00

0
0

500

1000

1500

2000

2500

3000

0.00
3500

Turatia [rot/min]
Consumul efectiv [g/kWh]

41

Consumul orar [kg/h]

Ch[kg/h]

Ce[g/kWh]

DIAGRAMA DE ECONOMICITATE
300

Me [Nm]

Pe [kW]

DIAGRAMA DE DINAMICITATE

Capitolul 8. Cinematica mecanismului motor
8.1. Cinematica pistonului:

Cinematica mecanismului motor se studiază în următoarele ipoteze simplificatorii:


motorul funcţionează în regim stabilizat, deci turaţia motorului este invariabilă în
timp;
viteza unghiulară a arborelui cotit este constantă.;

Când arborele cotit are o mişcare de rotaţie unghiulară, viteza unghiulară  rezultă din
relaţia:



2     n   3340


 350rad / s
60
30
30
n

(8.1)

În ipoteza   ct rezultă că unghiul de rotaţie al arborelui cotit  , este proporţional cu
timpul, conform relaţiei:

  6 * n* t

(8.2)

Pe baza acestei dependenţe, toate mărimile cinematice vor fi exprimate în funcţie de unghiul
de rotaţie al arborelui cotit. se consideră poziţia iniţială pentru unghiul  (atunci când   0 ),
cea corespunzătoare poziţiei pistonului în PMS.
Deplasarea pistonului este identică cu deplasarea piciorului bielei sau cu a punctului P (
fig.9.1).Folosind notaţiile din figură, expresia deplasării momentane a pistonului în raport cu
PMS este:




xP  r 1  cos   1  cos 2 
4


unde:
r

S 119,5

 60mm - raza manivelei
2
2

şi

42

(8.3)

r
60

 0,25 - raportul dintre raza manivelei şi lungimea bielei.
l 239
Deplasarea pistonului poate fi considerată suma a două funcţii armonice:



X p  X PI  X pII ,


(8.4)

x I  r 1 cos  - armonica de 43rdinal I;
r
xII 
1  cos 2  - armonica de 43rdinal II;
4

Graficul variaţiei acestei deplasări se obţine prin puncte însumând cele două armonici.

RAC]
0
15
30
45
60
75
90
105
120
135
150
165
180
195
210
225
240
255
270
285
300
315
330

Xpl
[mm]
0.0
2.0
8.0
17.5
29.9
44.3
59.8
75.2
89.6
102.0
111.5
117.5
119.5
117.5
111.5
102.0
89.6
75.2
59.8
44.3
29.9
17.5
8.0
43

Xpll
[mm]
0.00
0.50
1.87
3.73
5.60
6.97
7.47
6.97
5.60
3.73
1.87
0.50
0.00
0.50
1.87
3.73
5.60
6.97
7.47
6.97
5.60
3.73
1.87

Xp
[mm]
0.00
2.54
9.87
21.23
35.48
51.25
67.22
82.18
95.23
105.73
113.36
117.96
119.50
117.96
113.36
105.73
95.23
82.18
67.22
51.25
35.48
21.23
9.87

0 40.345 2.0 xp [mm] 80.00 0.54 360 0.0 0.0 100.00 Deplasarea pistonului 120.3) în raport cu timpul: 44 315 360 .0 0 45 90 135 180 225 270  [RAC] xpI xpII xp Viteza pistonului se obţine derivând relaţia (8.50 2.0 0.0 60.0 0.0 20.

7) Aceasta se anulează pentru cazul în care: sin  1   cos   0 relaţie valabilă numai în cazul în care sin   0 ( adică   0 0 .5) Rezultă: wP  r *  sin   sin 2  (8.wp  dxP dxP d dx    P dt d dt d (8.6) Viteza pistonului se mai poate scrie: wP  r * sin  1   cos  (8.8) . Viteza maximă a pistonului se obţine pentru acea valoare a lui  pentru care: dwP     r    cos   2 cos 2   0   d 2 din care rezultă unghiul la care viteza este maxima: 45 (8.360 0  ) datorită faptului că   1 şi deci 1   cos  0 .180 0 . Ca urmare se constată că viteza pistonului este nulă doar în punctele moarte.

36 21.4  75 Viteza pistonului poate fi scrisă ca sumă a două armonici: wP  wPI  wPII (8.31 2.84 12.39 20.61 2.17 8.26 46 Wp [m/s] 0.71 17.31 2.45 Wpll [m/s] 0. Graficul de variaţie al vitezei se obţine prin puncte WpI [m/s] 0.00 -4.19 4.10 0.10 14.41 10.90 20.26 -2.19 (8.9) .armonica de ordinul I wPII  r *   / 2sin 2 .00 -5.41 0.31 0.78 18.00 -1.90 18.00 1.31 0.armonica de ordinul II. Wp max  arccos  1  1  8  arccos 4 2 1 1 4 3.45 5.49 20.26 1.10) unde:   wPI  r sin  .19 18.72 12.26 -1.00 6.26 2.41 -10.45 14.10 -8.00 1.61 -2.00 5.88 15.31 -2.4 8 3.19 20.10 20.78 10.

00 Viteza pistonului 25.00 -25.10 -14.41 0.88 -20.00 -10.39 -12.78 -18.72 0.31 0.19 -20.26 -2.00 -1.84 -18.36 -17.00 -20.71 -6.17 -15.26 -1.00 -15.00 10.26 1.90 -21.19 -18.00  [RAC] vpI vpII vp Acceleraţia pistonului se obţine derivând de două ori expresia spaţiului: 47 315 360 .31 -2.10 -20.00 0.49 -20.-14.00 wp [m/s] 5.00 15.00 0 45 90 135 180 225 270 -5.00 20.78 -10.61 -2.90 -20.00 .00 -12. 2.61 2.45 -5.31 0.

180 0 . d Acceleraţia maximă se obţine în acele puncte în care este valabilă egalitatea : da P  r 2  sin   2 sin 2   0 d (8.11) adică: a P  r *  2 cos   cos  (8.14) .360 0  sau 1+4  cos  =0 care nu este valabilă pentru că implica  >1/4.12) Acceleraţia pistonului se anulează în punctele în care : aP  dwP    0 .d 2 xP dwP dwP d dw aP      P 2 dt dt d dt d (8.13) adică punctele pentru care :   0    0 0 . adică în punctele în care Wp este maximă . Valorile extreme ale acceleraţiei vor fi: a p 0  r *  2 (1   )  60 *103 * 3502 (1  1/ 4)  9137 m / s 2 48 (8.

armonica de ordinul I.a p 180  r *  2 (1  )  60 *103 * 3502 (1  1/ 4)  5482 m / s 2 Armonicele acceleraţiei sunt: a PI  r *  2 cos .   Graficul de variaţie al acceleraţiei se obţine prin puncte.armonica de ordinul II.15) . 10000 8000 6000 ap[m/s2] 4000 2000 0 0 -2000 -4000 -6000 -8000 -10000 apI [m/s2] 7310 7060 6330 5169 3655 1892 0 -1892 -3655 -5169 -6330 -7060 -7310 -7060 -6330 -5169 45 90 -3655 -1892 0 1892 3655 5169 6330 7060 7310 apII ap [m/s2] [m/s2] 1827 9137 1583 8643 914 7244 0 5169 -914 2741 -1583 309 -1827 -1827 Acceleratia pistonului -1583 -3474 -914 -4568 0 -5169 914 -5417 1583 -5478 1827 -5482 1583 -5478 914 -5417 0 -5169 135 180 225 270 -914 -4568 -1583 -3474 -1827 -1827 -1583 309 -914 2741 0 5169 914 7244  [RAC] 1583 8643 apI apII ap 1827 9137 49 315 360 (8. a PII  r *  2 *  cos 2 .

50 . Valoarea maximă a oblicităţii bielei se obţine pentru valoarea maximă a funcţiei sin  adică pentru  =90° şi  =270° RAC. Spaţiul unghiular al bielei se determină cu relaţia:   arcsin( sin  ) (8. Se poate considera că fiecare punct al bielei are o mişcare de translaţie identică cu cea a punctului P şi o mişcare de rotaţie în jurul punctului P cu viteza unghiulară: b  d 2 . adică:  max   arcsin  (8.17) Viteza unghiulară a bielei se obţine prin derivarea spaţiului unghiular în raport cu timpul: b  d d d d cos      dt d dt d 1  2 sin 2  (8. deci când oblicitatea bielei este maximă.2.Cinematica bielei Biela are o mişcare plan-paralelă complexă.18) Viteza unghiulară a bielei este nulă pentru  =(2k+1)·90°.8.16) în care  este unghiul făcut de axa bielei cu axa cilindrului. dt 2 Mişcarea bielei se studiază în funcţie de unghiul  care poziţionează biela în mişcare.

) adică în punctele moarte şi este maximă pentru  =(2k+1)·90° ( unde k= 0.1...2. 2 s 1 1  1 2 4 2 51 (8..) adică în punctele de oblicitate maximă a bielei când:  b m ax 350 2  rad 4     31587 2 .. (8.22) Această acceleraţie atinge valoarea zero pentru unghiuri de rotaţie ale arborelui cotit  =k·180° (unde k= 0.1.3.18): b  db db d d sin     b   2 2  1 dt d dt d 1  2 sin 2  32 (8.Această viteză unghiulară atinge valori extreme în punctele pentru care se îndeplineşte condiţia: d b d b  0 dt d (8.23) .1.) când valoarea vitezei unghiulare este: 1 4 b max        350  87.4.2..5rad / s .2.19) sau    2 2  1 sin   1  2 sin 2   3 0 (8.20) 2 adică atunci când   k *1800 (cu k=0.21) Acceleraţia unghiulară se poate determina prin derivarea în raport cu timpul a expresiei (9.

4 0 -3.8 21263 -12.48 0.18 -62.6 7468 -7.50 44.71 84.3 14679 -3.3 -14679 3.18 -76.3 30307 -12.6 -7468 7.00 87.50 -44.71 -84.00 87.3 -14679 10.8 26685 -13.18 -62.50 -44.0 -31587 13.4 0 3.6 -7468 0.8 -21263 7.3 -30307 14.8 -26685 13.8 -21263 12.18 -76.97 -23.8 21263 -7.18 76.8 -26685 10.3 -30307 12.97 23.3 30307 -14.97 23.71 -84.18 62.97 -23.4 0 52 .18 76.8 26685 -10. 0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 255 270 285 300 315 330 345 360 grd rad/s rad/s^2 0.48 0.3 14679 -10.71 84.00 -87.18 62.6 7468 0.0 31587 -13.50 44.

0 0 45 90 135 180 225 -50.Spatiul unghiular al bielei 20 15 10 b [grade] 5 0 -5 0 45 90 135 180 225 270 315 360 315 360 -10 -15 -20 a [RAC] Viteza unghiulara a bielei 100.0 _b [rad/s] 50.0 -100.0 0.0 a [RAC] 53 270 .

1 Generalităţi.  Forţele de inerţie (Fj. Dinamica mecanismului motor 9. Clasificări ale forţelor din mecanismul motor În timpul funcţionării motorului. pentru calculul variaţiei momentului motor şi dimensionarea volantului. în elementele mecanismului motor iau naştere o serie de eforturi determinate de forţele ce apar în mecanismul motor.între piesele aflate în mişcare relativă una faţă de cealaltă datorate forţelor ce se transmit între aceste piese.datorate presiunii gazelor ce evoluează în cilindrii motorului. cele de frecare şi de greutate au valori mici în raport cu celelalte două categorii. În mecanismul motor apar patru tipuri de forţe.  Forţele de frecare (Ff). eforturi a căror cunoaştere este necesară pentru efectuarea calculelor de rezistenţă.  Forţele de greutate (Fg). Fr).40000 Acceleratia unghiulara a bielei 30000 _b [rad/s2] 20000 10000 0 -10000 0 45 90 135 180 225 270 315 360 -20000 -30000 -40000 alfa [RAC] Capitolul 9. De aceea pentru calcule prezintă importanţă doar forţele de presiune şi cele de inerţie. pentru studiul vibraţiilor. Dintre aceste forţe.datorate maselor pieselor. împărţite în funcţie de fenomenul fizic care le produce:  Forţele de presiune (FP). 54 .datorate maselor pieselor în mişcare accelerată de rotaţie sau de translaţie.

a cărei determinare se face cu relaţia: FP    D2  pcil  pcart [ N ] 4 evoluează (9.3 Forţele de inerţie Forţele de inerţie sunt produse de masele cu mişcare accelerată ale mecanismului bielă manivelă şi anume: grupul piston. 55 .9. pcil [MPa ] –presiunea gazelor din cilindru. 9. În ceea ce priveşte direcţia acestei forţe ea este întotdeauna paralelă cu direcţia axei cilindrului iar sensul este prezentat în figura 11.1: când FP >0 ea este orientată spre axa de rotaţie a arborelui cotit. 720  RAC .1 MPa ). Forţa de presiune are o alură de variaţie în timp proporţională cu cea a presiunii fluidului .1) unde: D  112.2.. grupul bielei şi arborele cotit.3 mm – alezajul cilindrului. Se reprezintă grafic variaţia forţei de presiune a gazelor in funcţie de unghiul de rotaţie al  manivelei   0. Forţa de presiune a gazelor Presiunea exercitată pe suprafaţa capului pistonului de către gazele care în cilindru determină o forţă de presiune.. Se consideră astfel că piesele mecanismului motor execută doar următoarele două tipuri de mişcări:  mişcare de translaţie a grupului piston şi a unei părţi (m1) din masa bielei. pcart [MPa ] – presiunea gazelor din carter care lucrează la partea inferioară a capului pistonului ( pcart  0. Pentru simplificarea calcului dinamic se trece la un sistem de mase echivalent care să înlocuiască sistemul real al maselor în mişcare. iar când FP <0 este orientată spre chiulasă. cu un pas unghiular de 15 .

2  (112. mseg – masa segmenţilor. Masa pistonului determina cu relaţia: m p   P  ( D 102 ) 2  1. (9. forţele de inerţie ale maselor mr aflate în mişcare de rotaţie (Fr).6) . mb – masa bolţului.2) unde mgp este masa grupului piston compus din piston. (9.3) unde:    mp – masa pistonului.26 2  4 unde: d eb  (0. masă care se consideră concentrată în axa bolţului.12  2.03 [kg] (9.08  0.44  0. bolţ şi segmenţi.08 [kg] (9. 9.3.3 102 ) 2  1.5) unde: Vb   * d eb2  d ib2  4 * lbo   * 0. (9.95  3. Forţele de inerţie care acţionează în mecanismul motor sunt de două feluri:   forţele de inerţie ale maselor mj aflate în mişcare de translaţie (Fj).98  0.38 2  0.513kg.24 0.057 dm 3 .4) Masa bolţului se poate calcula cu relaţia: mbo  Vbo   OL .1 Forţele de inerţie ale maselor în mişcare de translaţie Masa care execută mişcare de translaţie accelerată este: m j  m gp  m1  2. mişcare de rotaţie a arborelui cotit şi a celeilalte părţi (m2) din masa bielei. m gp  m p  mb  m seg  1.51  0.28 ) * D 56 * 0.

 OL  7600 7800 kg / m 3 Se adoptă:  OL  7700 kg / m 3 – densitatea oţelului.90 mm .mseg  60 .7 mm – diametrul interior al bolţului.80.. Rezultă: mbo  Vbo *  OL  0.Se adoptă: d eb  38.65 0.7) Masa segmenţilor ..2 mm – diametrul exterior al bolţului...120 mm ...12 kg Rezultă masa grupului piston: 57 . d ib  (0.8 mm – lungimea bolţului flotant. se determină prin cântărire sau se adoptă pe baza datelor statistice după cum urmează:  pentru D  60. 150 g Se adoptă: mseg  120 g  0..44 kg. 60 g  pentru D  90.87) * D Se adoptă: l  98..mseg  20 . (9.75 ) * D Se adoptă: d ib  26 . l  (0.0157 * 7700  0.

2  D 4 Rezultă: m B  35 *  * D2 4  35 *  *11.47  0... 40 g / cm 2 2  D 4 Se adoptă: (9.12) şi Se adoptă: m1  (0.23 2 4  3467 g  3. 0.m gp  m p  mbo  m seg  1.275 * 3.8)mb [kg] (9.7.47  2..2.8) * mb  0.8) Masa bielei se poate determina cunoscând că masa raportată a bielei are valori în intervalul: mB  22 .3)mb [kg] (9.08 kg (9.95 [kg] m2  (0. 0..725 * 3.2..7.51 [kg] Masa în mişcare de translaţie se determina cu relaţia: 58 .12  2.47 kg (9.10) Această masă se descompune două mase: masa m1 concentrată în axa bolţului şi care efectuează o mişcare de translaţie şi masa m2 concentrată în axa fusului maneton..513  0..11) m2  (0. care execută o mişcare de rotaţie. 0. Între cele două mase (m1 şi m2 ) şi masa bielei există următoarele relaţii: m1  (0..44  0.3) * mb  0... 0.9) mB  35 g / cm 2 .

15) mk  mM  mbr [kg] (9.m j  m gp  m1  3.47  0.18) FRBr  mbr *  *  2 [ N ] (9. pentru un singur fus maneton care dă naştere forţei de inerţie.13) Se poate determina forţa de inerţie a maselor aflate în mişcare de translaţie: F j  m j * a p  m j * r (cos    cos 2 ) [ N ] (9.17) FRM  mM * r *  2 [ N ] (9. Aceste mase dau forţe de inerţie cu punctul de aplicaţie în poziţii diferite faţă de axa de rotaţie a arborelui cotit: Fr  FRM  2 * FRBr  FRB [ N ] (9.14) 9.95  3.19) unde: 59 .3.03 kg (9.16) unde: adică masa neechilibrată a unui cot este compusă din masa fusului maneton (m fm) al cărui centru de greutate se află la distanţa r=S/2 de axa de rotaţie a arborelui cotit şi din masele braţelor (mbr) ale căror centre de greutate se află la o distanţă   r faţă de aceeaşi axă.2 Forţa de inerţie a maselor în mişcare de rotaţie Masa totală aflată în mişcare de rotaţie. este formată din masa neechilibrată a cotului (mk) arborelui cotit şi masa (m2) corespunzătoare bielei articulate pe fusul maneton : mr  mk  m2 [kg] (9.

FRB  2 * m2 * r *  2 [ N ] (9. care aplică pistonul pe cilindru şi B care acţionează asupra bielei: N  F * tg [ N ] (9.20) 9.4.forţa T.şi cealaltă tangentă la maneton . ca vector alunecător în centrul fusului maneton (punctul M) şi descompunând-o după două direcţii. una normală la maneton .forţa Z . Forţa rezultantă F care acţionează asupra pistonului este: F  FP  F j [N ] (9. Forţele rezultante din mecanismul motor Considerând acţiunea simultană a forţei de presiune a gazelor şi a forţelor de inerţie se obţine schema forţelor unde se admite convenţia de semn precizată în figura alăturată.21) Forţa F se descompune în componentele N. se obţin forţele care acţionează asupra fusului maneton şi fusului palier: Z  B cos     F 60 cos    cos  (9.22) B  F / cos [ N ] (9.24) .23) Deplasând forţa B..

se deplasează forţa Z pe linia ei de acţiune (notată Z’). Studiul dinamic al fusului maneton 61 . Forţele T” şi Z’ dau rezultanta B’ care se descompune în componentele F’ şi N’ egale cu F şi respectiv cu N. Forţele T şi T’ produc un cuplu al cărui moment M reprezintă momentul motor al cilindrului care poate fi calculat cu expresia: M  Tr  F sin    cos   r [ Nm] (9. 9.T  B sin     F sin    cos  (9.25) Pentru a pune în evidenţă momentul motor se procedează în felul următor: în centul de rotaţie al arborelui cotit se plasează două forţe T’ şi T” egale şi de sens contrar şi paralele şi egale în modul cu forţa T.27) Momentul motor M se transmite roţilor motoare.26) Forţele N şi N’ alcătuiesc un cuplu al cărui moment Mr se numeşte moment de răsturnare egal şi de sens contrar cu momentul motor: M r  N * h  F * tg * r sin     sin      F *r *  T *r  M sin  cos  (9. iar momentul reactiv se transmite reazemelor motorului.5. în acelaşi centru.

Diagrama polara a fusului B maneton se poate construi şi prin metoda analitică.075 -248 7244 45 0.5 14.7 7.1.2 2769 15665 150 0.075 0.0 195 0. Forţele care acţionează asupra fusului maneton In cazul motoarelor cu cilindrii in linie asupra unui fus maneton acţionează o singura biela.5 14. Întrucât cele doua forte acţionează pe direcţii diferite.075 -248 8643 30 0.0 3. prin reprezentarea grafica a dependentei B R fmy  f R fmx  .5. Aşadar diagrama polară a fusului maneton reprezintă locul geometric al extremităţilor forţelor R fm rezultate prin însumarea de mai sus.075 0.5 0 1715 2797 2858 1897 -295 1366 2559 3016 0. Construcţia grafica care  permite însumarea vectoriala a celor doua forte R  fm   B  F RB se numeşte diagrama polara a fusului maneton.0 14.0 12.075 -248 -5169 15666 15419 10.2 -9232 T [N] M [Nm] 0 0 -8501 13525 13274 -508 -8358 -1221 5291 9271 10270 -499 -73 316 554 614 8944 534 6321 378 3209 192 0 0 -3210 -192 -808 -793 .9.075 -248 60 75 90 105 120 0.7 1061 16391 180 0.076 -240 -5478 16604 16364 -3.110 99 9137 15 0.075 0.075 -248 -5478 16604 16356 3. ele se însumează vectorial pentru a determina solicitarea fusului.075 135 F [N] N  grade [N] B [N] Z [N] 27595 26501 22380 16169 27595 25100 17831 -8764 -1221 5465 10597 13930 -2635 -22 -1366 -5133 -9412 12861 15022 16073 16365 16081 5169 -27694 27595 -26197 26445 -21957 22204 -15666 15914 10. fusul maneton fiind solicitat de forţa B si de forţa centrifuga determinata de masa bielei aferenta manetonului: FRB  m BM r 2  FBM .075 -248 -5417 16418 16170 7. B  Pcil [Mpa] Forta de presiune [N] Forta de ap inertie [m/s2] [N] 0 0.2 -248 -248 -248 -248 -248 2741 309 -1827 -3474 -4568 -8308 -8556 -937 -1185 5539 5291 10531 10283 13847 13600 12.7 0 16365 1061 16398 62 0.2 2037 16298 165 0.075 0. unde: R fmy  FRB  Z .075 -252 -5482 16617 16365 0.

2 3360 19006 510 0.557 4525 5169 -15666 -10.5 315 0.23 1288 -5478 16604 17891 -3.5 14.0 3.320 3.678 0.210 0.361 2585 -5482 16617 19202 0.7 0.099 -10 -4568 13847 13837 -12.5 14.2 2001 330 345 360 375 390 405 420 435 450 465 1.7 1246 19249 540 0.11 99 -4568 13847 13946 -12.98 4.26 2.407 3041 -5169 15666 18707 10.2 -3.2 2415 19323 525 0.4648 7.102 2.0 14.5 -14.0 270 285 300 0.915 0.2 600 0.0 1516 273 0 3362 2425 995 908 1776 2908 3708 480 0.080 -200 -5417 16418 16218 -7.2 585 0.119 192 -3474 10531 10723 -14.24 1.5 3857 17816 495 0.5 255 0.0 555 0.5 0 1160 2156 2832 3093 63 15787 15067 12961 14173 -9576 -9014 10449 11050 -5353 -9667 -578 6261 172 -6250 11320 12125 -4217 5634 51962 19400 5629 4192 7353 11633 15354 -1565 3 -1879 -6062 -172 5961 -362 -10 356 -6463 9293 555 7328 1353 0 16668 11724 4621 3998 7351 11264 13432 438 81 0 996 701 276 239 439 673 803 13134 785 10852 648 7494 448 3769 225 0 0 -3510 -210 -6689 -400 16018 -9660 -3995 5634 49216 15456 3214 1260 132 -2908 -7437 12037 15604 17811 18877 19202 17582 15897 13150 -546 14285 -9652 -9146 10531 16346 19202 17929 17246 -6339 -379 -539 -624 -629 .212 0.2 225 0.363 2605 -5478 16604 19209 3.458 3546 -4568 13847 17393 12.0 -12.541 9927 21989 33328 78050 41204 21206 12401 8072 5725 4368 7244 8643 9137 8643 7244 5169 2741 309 -1827 -3474 -21957 -26197 -27694 -26197 -21957 -15666 -8308 -937 5539 10531 6062 167 -6102 11142 12030 -4209 5634 51853 19248 5540 4093 7135 11264 14899 2043 2791 3069 2668 1565 -42 1353 -7.2 240 0.2 10.153 0.378 2754 -5417 16418 19171 7.323 523 1104 2207 -1827 309 2741 5539 -937 -8308 -14.087 -128 -5169 15666 15539 -10.2 12.7 570 0.17 693 -5417 16418 17111 -7.7 7.11 99 -5169 15666 15765 -10.35 0.

Fj 80000 60000 F.FP.5 -14.11 99 7244 -21957 705 0.11 0.11 99 8643 -26197 720 0.11 99 99 99 -1827 309 2741 5539 -937 -8308 -14.11 99 9137 -27694 5638 -838 -8209 15567 21858 26098 27595 -10.0 2645 10954 1456 5823 209 -864 1821 -8409 2796 15816 2754 22030 1692 26153 0 27595 -5306 -9583 -573 -1456 -15 -2528 -5638 864 8020 -337 52 479 -9031 17552 24771 27595 12985 776 13314 795 8389 501 0 0 Diagrama fortelor F.11 99 -3474 10531 10630 -14.Fj [N] 40000 F Fp 20000 Fj 0 0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720 -20000 -40000 α[°RAC] 64 .615 0.0 -12.11 99 5169 -15666 690 0.7 0.0 630 645 660 0.2 -3.Fp.2 -7.11 0.5 675 0.

B [N] 30000 20000 N 10000 B 0 -10000 0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720 -20000 -30000 α [°RAC] Diagrama fortelor Z. pe baza diagramei polare se construieşte diagrama de uzură.2 Diagrama polara şi de uzură a fusului maneton În ipoteza că uzarea fusului maneton este proporţională cu forţele care acţionează asupra lui. B 50000 40000 N. T 50000 40000 30000 Z.Diagrama fortelor N. T [N] 20000 Z 10000 T 0 0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720 -10000 -20000 -30000 α [° RAC] 9. Ea este necesară pentru a 65 .5.

Se consideră. pe o porţiune situată la 60 0 de o parte şi de alta faţă de direcţia ei de aplicare. Prin cumularea efectelor (uzurilor) tuturor forţelor R fm se obţine diagrama de uzură şi se stabileşte axa orificiului de ungere. se distribuie uniform pe suprafaţa lui. unde se practică canalul prin care este adus uleiul de la lagărul palier la cel maneton. Rfmx [N] 0 -8501 -13525 -13274 -8358 -1221 5291 9271 10270 8944 6321 3209 0 -3210 -6339 -9014 -10449 -9667 -6062 -172 5961 9293 7328 1353 0 Rfmy RM [N] [N] 45967 45967 43472 44295 36202 38646 27603 30629 21006 22608 18393 18434 19738 20435 23505 25267 27783 29620 31232 32488 33394 33987 34445 34594 34737 34737 34453 34602 33438 34034 31332 32603 27948 29837 23724 25618 19937 20838 18368 18369 20250 21109 24835 26517 28032 28974 22366 22407 12738 12738 66 . în mod convenţional că fiecare forţă R fm care solicită fusul maneton la un moment dat. Se admite că grosimea uzurii generate (g) este proporţională cu mărimea forţei.stabili zona cea mai puţin solicitată a fusului maneton (zona în care uzura e minimă).

16668 11724 4621 3998 7351 11264 13432 13134 10852 7494 3769 0 -3510 -6689 -9146 -10531 -9583 -5638 864 8020 12985 13314 8389 0 -30845 2915 15158 17111 18240 21280 25809 30408 33975 36182 37248 37573 35953 34268 31521 28023 23678 19827 18387 20899 27402 35924 43143 45967 35060 12081 15846 17572 19666 24077 29095 33124 35666 36950 37438 37573 36124 34915 32821 29937 25544 20613 18407 22385 30323 38312 43951 45967 Diagrama polara50000 a fusului maneton 40000 30000 20000 10000 -15000 -10000 0 -5000 0 -10000 5000 -30000 -40000 10000 15000 20000 Rfmx [N] -20000 Rfmy [N] -20000 67 .

dar cu axa My suprapusă pe axa bielei.RM [N] Diagrama polara desfasurata a fusului maneton 50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720 α [°RAC] 9.28) Rcby  FRb * cos(   )  B (9. doar că aceste sunt rotite în jurul polului cu un unghi de 180 0  (   ) .5.30) .3 Diagrama polara a cuzinetului de bielă Cuzinetul de bielă este solicitat de către aceleaşi forţe ca şi fusul maneton. Rezultanta care acţionează după axa Mx va fi: Rcbx  FRb * sin(   ) (9.29) iar rezultanta dirijată după axa My: Cum cele două componente sunt perpendiculare rezultă că: Rcb  Rcbx2  Rcby2 68 (9. în sensul de rotaţie a arborelui cotit. Pentru a obţine această diagramă se ataşează mecanismului bielă – manivelă un sistem ortogonal de axe xMy.

p2) numit planul cotului. planele coturilor formează un fascicul ce se intersectează pe axa de rotaţie a arborelui cotit. Întrucât toate coturile lucrează asupra aceluiaşi arbore. Pentru motorul 8V se alege configuraţia arborelui cotit conform figurii următoare. asta presupunând decalajul dintre două aprinderi succesive să fie:  c i  720  90 8 (9.31) În cazul motoarelor în patru timpi. Pentru a realiza o funcţionare uniformă a motorului. arborele cotit are i coturi. Momentul motor al motorului policilindric 9. se realizează aprinderi uniform decalate dacă în jumătate din numărul cilindrilor (i/2) aprinderile au loc în prima rotaţie.8. pe parcursul unui ciclu se obţin o serie de rezultante la care. 69 . Steaua manivelelor reprezintă proiecţiile planelor coturilor pe un plan normal axa arborelui cotit. 9. Fiecare cot defineşte un plan (p 1. iar arborele cotit execută două rotaţii.8.Determinând rezultantele Rcbx şi Rcby pentru diferite poziţii al mecanismului motor. Problema fundamentală este cum să se dispună cele i coturi în jurul şi în lungul axei arborelui cotit. iar ceilalţi i/2 cilindrii în cea de-a doua rotaţie. aprinderile la cilindrii trebuie să fie uniform distribuite în interiorul unui ciclu. Pentru a stabili această poziţie se va folosi steaua manivelelor. decalajul unghiular dintre manivelele cilindrilor în care se produc succesiv aprinderile este de 720/i.1 Alegerea configuraţiei arborelui cotit La motoarele cu i cilindrii în linie. dacă se unesc vârfurile se obţine diagrama polară a cuzinetului de bielă.

1 Configuraţia arborelui cotit şi steaua manivelelor 9.Figura 10.8.2 Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile si alegerea uneia dintre acestea I I Variantele posibile de aprindere sunt prezentate in tabelul următor. A3 B1 B2 B4 B3 A1 σ=0 q=6 B3 B1 B2 B4 A3 A1 σ=0 q=6 A3 B1 B2 A4 B3 A1 σ=0 q=2 B3 B1 B2 A4 A3 A1 σ=0 q=6 A3 B1 A2 B4 B3 A1 σ=0 q=2 B3 B1 A2 B4 A3 A1 σ=0 q=2 A4 A2 B4 A1 A4 B2 70 .

 apr ) unde prin c. Pentru motorul în cauză: NL  i  8   NC  720 0 720 0  8 c.(180 0 . chiar dacă numărul de aprinderi succesive in cilindri alăturaţi este egal cu 2 dar este cea mai convenabilă din punct de vedere al distribuţiei uniforme a aprinderilor.A3 B1 A2 A4 B3 A1 σ=0 q=2 B3 B1 A2 A4 A3 A1 σ=0 q=6 B4 Se observă că dintre cele 8 ordini de aprindere posibile la motorul 8V varianta 6 este varianta optimă pentru configuraţia arborelui cotit aleasa.(180 0 .c.m.8. urmând succesiunea de mai jos:  Se reprezintă un dreptunghi care se împarte într-un număr de linii egal cu numărul de cilindrii ai motorului ( NL = i ) şi un număr de coloane (NC) stabilit de relaţia (11.m.90 0 ) 90 0 Se ataşează acestui dreptunghi o linie la partea superioară şi o coloană în partea stângă.m.m.m.3.c. 9. adică cu 1800.32) unde  C este durata unui ciclu motor ( 720 sau 360 ): C NC  (9. Stabilirea ordinii de lucru a cilindrilor Având stabilită steaua manivelelor şi ordinea de aprindere se poate determina ordinea de lucru a cilindrilor.d.m.32) c. se înţelege cel mai mare divizor comun. 71 . în care se vor trece ordinea de aprindere şi respectiv numerotarea cilindrilor Se consideră teoretic că durata.d . Prin urmare se alege ordinea de aprindere: A1 90 B2 90 A4 90 B3 90 B1 90 A2 90 B4 90 A3 90 A1 . în 0RAC a fiecărui proces al ciclului este egală cu durata cursei aferente acestuia.c.d .

admisia durează 1800 . 72 .în fine destinderea (D) pe 1800 şi apoi evacuarea (E) tot pe 1800. dintre culbutori şi tija supapei cunoscut fiind că în momentul reglării supapa respectivă trebuie să fie închisă adică înălţimea de ridicare să fie nulă. apoi urmează comprimarea (C) care durează tot 180 0 iar la sfârşitul căreia are loc arderea   360 marcată în tabelul de mai jos cu semnul . care la   0 se găseşte la începutul admisiei (A) şi deci a ciclului. În mod convenţional operaţiunea de stabilire a ordinii de lucru a cilindrilor începe cu cilindrul numărul 1. Nr. Ordinea de aprindere Cilindru A1 A1 90 B2 90 A A4 90 B3 90 B1 90 A2 C 90 B4 90 A3 90 A1 D E A2 C D E A A3 E C D A A4 E A C D B1 D E A C B2 E A C D B3 D E A C B4 C 0º 90º D 180º E 270º 360º 450º A 540º 630º 720º Ordinea de lucru a cilindrilor poate servi la stabilirea succesiunii de reglarea jocului termic.

Cum cilindrii sunt identici. după care această variaţie se repetă. deci dezvoltă acelaşi moment motor. (9..9.33) unde: r  S / 2 . M  M M   M * d  M * M .4 Calculul momentului motor total şi a puterii indicate Momentul motor instantaneu al unui motor monocilindric este momentul produs de forţa tangenţială la maneton T şi este dat de relaţia..34) 0 La motorul policilindric momentul motor se determină în următoarele ipoteze:cilindrii motorului sunt identici. Momentul motor instantaneu rezultant – notat MΣ va fi suma momentelor instantanee date de fiecare cilindru. Se numeşte moment motor mediu al motorului monocilindric acel moment constant care dezvoltă în perioada momentului M lucrul mecanic egal cu cel dezvoltat de momentul motor instantaneu.raza manivelei arborelui cotit. Lucrul mecanic L va fi integrala lucrului mecanic elementar M d în limitele 0. Aşadar. La motorul în patru timpi  M   C  720 0 RAC. M care defineşte momentul motor mediu: L M  0   1 M * d  M * M . M  T * r Nm (9. produs de diferiţii cilindri se face începând de la partea din faţă a motorului spre ieşirea la volant.  într-o perioadă a ciclului motor în fiecare cilindru se produce o aprindere .  însumarea momentului motor.  dacă aprinderile sunt uniform decalate şi momentele motoare vor fi uniform decalate. deoarece momentul 73 . Momentul M este o mărime periodică.8.(când arborele cotit face două rotaţii) toate manivelele trec o dată prin poziţia corespunzătoare declanşării scânteii:  pentru a realiza o funcţionare uniformă a motorului aprinderile trebuie să fie uniform decalate în interiorul unui ciclu. perioada momentului motor ΦM fiind egală cu perioada ciclului motor  C .  toţi cilindrii lucrează asupra aceluiaşi arbore cotit. este suficient să se reprezinte variaţia M Σ pe un singur interval  apr .

35) Lucrul mecanic dezvoltat de toţi cilindrii motorului în perioada δapr este egal cu lucrul mecanic dezvoltat de un singur cilindru în perioada ΦC: L C M C   d   M  d .motor instantaneu al motorului policilindric se reproduce după fiecare interval  apr .37) Momentul motor indicat mediu este: 8 M med  α 0 60 MA 0 508 808 793 499 75 -73 90 105 120 135 316 554 614 534 15 30 45 B4 0 210 400 546 629 573 337 52 479 776  MF p i 1 8  789 N*m A4 0 M1 0 -192 -402 -10 -778 -539 1085 -624 1254 -578 1150 -362 -699 -10 41 356 835 555 1331 0 0 996 -508 701 -808 276 -793 -379 B3 A3 -362 -337 (9.38) M2 -699 B2 316 A2 673 M3 290 52 -360 554 803 996 996 -508 1484 789 356 479 57 614 785 1455 701 -808 1348 789 555 776 246 534 648 1429 276 -793 912 789 438 795 -20 378 448 805 239 -499 545 789 81 501 -568 192 225 -151 439 -73 215 789 -699 0 529 -192 728 -379 814 -539 0 -210 -400 -546 -699 128 -51 -271 673 803 785 648 316 290 554 1484 614 1348 534 912 789 789 789 789 74 B1 0 A1 0 MB Mmed 290 789 . (9. rezultă că perioada lui este: M  C 720     90  RAC .36) 0 Din expresia anterioară rezultă în final: M med  M med  i . 0 (9. i 8 (9.

150 165 180 270 285 300 315 330 345 360 378 192 0 192 379 539 624 578 362 -10 356 555 438 81 0 375 996 390 701 405 276 420 239 435 439 450 465 480 495 510 525 540 673 803 785 648 448 225 0 210 400 195 210 225 240 255 555 570 795 501 0 508 808 793 499 438 1233 81 582 0 0 239 -499 439 -73 673 316 -629 -573 -337 -281 -202 290 448 225 0 545 215 290 789 789 789 996 488 803 554 1844 -10 52 1886 -210 -192 1484 789 701 -108 785 614 1291 356 479 2126 -400 -379 1348 789 276 -517 648 534 666 555 776 1997 -546 -539 912 789 239 -261 448 378 565 438 795 1798 -629 -624 545 789 -73 439 366 225 192 783 81 501 1365 -573 -578 215 789 316 554 614 534 378 192 0 192 379 539 624 578 362 -10 356 555 438 81 0 673 989 803 1356 785 1398 648 1183 448 825 225 417 0 0 0 -210 -400 -546 -629 -573 -337 0 -192 -379 -539 -624 -578 -362 989 955 620 98 -428 -733 -699 0 996 701 276 239 439 673 0 -508 -808 -793 -499 -73 316 989 1443 512 -419 -689 -367 290 -337 52 479 776 795 501 0 -362 290 -10 1484 356 1348 555 912 438 545 81 215 0 290 789 789 789 789 789 789 789 -402 52 -10 -360 803 554 996 -508 996 1484 789 -778 -546 1085 -629 1254 -573 1150 479 356 57 785 614 1455 -808 701 1348 789 776 555 246 648 534 1429 -793 276 912 789 795 438 -20 448 378 805 -499 239 545 789 501 81 -568 225 192 -151 -73 439 215 789 -337 -699 52 41 479 835 776 1331 795 1233 501 582 0 0 0 -508 -808 -793 -499 -73 316 0 996 701 276 239 439 673 -699 529 728 814 973 948 989 0 -210 -400 -546 -629 -573 -337 0 -192 -379 -539 -624 -578 -362 -699 128 -51 -271 -281 -202 290 316 554 614 534 378 192 0 673 290 803 1484 785 1348 648 912 448 545 225 215 0 290 789 789 789 789 789 789 789 -210 -400 973 -624 948 -578 989 -362 378 192 0 996 -508 488 554 803 1844 52 -10 1886 -192 -210 1484 789 701 -808 -108 614 785 1291 479 356 2126 -379 -400 1348 789 75 .

546 629 573 337 52 479 776 795 501 0 585 600 615 630 645 660 675 690 705 720 276 -793 -517 534 648 666 776 555 1997 -539 -546 912 789 239 -499 -261 378 448 565 795 438 1798 -624 -629 545 789 439 -73 366 192 225 783 501 81 1365 -578 -573 215 789 673 803 785 648 448 225 0 316 989 554 1356 614 1398 534 1183 378 825 192 417 0 0 0 -192 -379 -539 -624 -578 -362 0 -210 -400 -546 -629 -573 -337 989 955 620 98 -428 -733 -699 0 -508 -808 -793 -499 -73 316 0 996 701 276 239 439 673 989 1443 512 -419 -689 -367 290 -362 -10 356 555 438 81 0 -337 290 52 1484 479 1348 776 912 795 545 501 215 0 290 789 789 789 789 789 789 789 Momentul motor total Ordinea de aprindere:A1-B2-A4-B3-B1-A2-B4-A3-A1 1800 1600 Mb. Mmed [Nm] 1400 1200 1000 MB M med 800 600 400 200 0 0 45 90 135 180 225 270 315 360 405 450 495 540 585 630 675 720 α [°RAC] 76 .

D.Motoare pentru automobile şi tractoare . Grünwald..Bucureşti.Motoare pentru automobile .Dumitrescu. Racotă.D. .. Racotă. E.. Teoria calculul şi construcţia motoarelor pentru autovehicule rutiere.D. E. 1986.vol. Racotă. 11. Bucureşti..N. Litografia Universităţii din Piteşti.B. * * * Colecţia de reviste ATZ... Teoria calculul şi construcţia motoarelor pentru autovehicule rutiere. etc 6. 77 . etc. Taraza. * * * Standarde române SR-ISO. şi Dumitrescu.V. Bobescu..a. RTA. 1975 2. Îndrumar de proiectare . Dragu. MTZ.1982..Bucureşti.Gh.B.Litografia Universităţii din Piteşti. şi Bobescu.D.. Abăităncei. 7. E. MTZ. Cataloage auto..R. 12.N. 10.P. Îndrumar de proiectare . Calculul termic.= BIBLIOGRAFIE = 1.P.V.P. Editura Tehnică.P. 13. partea I. Bucureşti.V.D..1985..D. E. Grünwald. 1980. Gente Motori. 1998. – Notiţe de curs din anul universitar curent.. II . 4.Bucureşti.Bădescu.. * * * Colecţia de reviste ATZ. 5.D. Elemente de calcul pentru proiectarea motoarelor cu ardere internă.Toleranţe şi măsurători tehnice . E..Litografia Universităţii din Piteşti. 1990.D. 3. Dinamica motoarelor cu ardere internă. 1990.R. calcul şi construcţie . 1980. 9. Auto-pro. Auto-pro.Dinamică. Gh.Dumitrescu.Chişinău. ş. RTA. 8.R.Motoare pentru autovehicule rutiere.Motoare pentru autovehicule rutiere..P. Racotă..R. Gente Motori.Bădescu.

Related Interests