You are on page 1of 17

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

IMPLICAREA UNUI ONG DE MEDIU IN
SOLUTIONAREA UNEI PROBLEME DE MEDIU

Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA

G.5 Activitati specifice din cadrul domeniilor de activitate Capitolul II-Analiza relatiilor O.N.N.2 Relatiile O.G.-uri 2.G.G.CUPRINS: Capitolul I-Date generale despre ONG-ul de mediu 1.3 Analiza relatiilor intre diferite nivele ierarhice 1.-ului cu alte O.2 Structura organizatorica a O.N.-ului 1.1 Relatiile O.3 Relatiile O.G.N.4 Domenii de activitate 1.-ului cu alte categorii de operatori 2.N.G.-ului cu operatori individuali Capitolul III-Solutionarea problemei de mediu .-ului cu operatorii guvernamentali 2.1Scurt istoric 1.N.

Buftea. Prin castigarea unor procese am reusit salvarea a 6 hectare din Parcul Tineretului. • Propunere oficiala. . 25. Padurilor si Mediului. • Stoparea pentru o perioada importanta a proiectului „ Paradisul Verde”.1993 in urma consultarii Dosarului nr. Sector 2. adresata Ministerului Mediului.Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA 1. • Participare activa in cadrul multor zeci de conferinte si simpozioane la noi si in afara. Activitati propuse pentru desfasurare de ONG-ul ECO-CIVICA: • Un proces in instanta impotriva unor braconieri de capre negre (1993). Ramnicu Valcea.1993 emis de Ministerul Apelor. a primului-ministru si a ministrilor ale caror domenii au impact asupra mediului ambiant.06. 3. la Primaria Municipiului Bucuresti si la Garda de Mediu) cu tematica ecologica. Ferdinand 141 A. salvarea Parcului Bordei de la „ urbanizarea" cu blocuri cu 20 de etaje. 4 hectare din Parcul Titan. pentru infiintarea Garzii de Mediu (2000). • Cateva zeci de prelegeri si infiintarea unor cluburi de profil in circa 15 licee din Capitala.1 Scurt istoric Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA are personalitate juridica conform sentintei Judecatoriei Sectorului 2 pronuntata la 08. • Rezolvarea prin interventii scrise sau directe la autoritatile locale sau guvernamentale a sute de cazuri ce agresau ambientalul. 13333/IJ/17. Parlamentul Romaniei). • Parte procesuala in sapte dosare impotriva unor autoritati locale sau firme protejate de acestea care sunt partase la deteriorarea factorilor de mediu. • Participarea in cadrul unor comisii de consultanta si de avizare tehnica la Primaria Capitalei si in cadrul Comisiilor de Avizare Tehnica ale Agentiilor pentru Protectia Mediului din Bucuresti si Ilfov. ap. • Descoperirea unei poluari (dosar penal) a raului Dambovita (1996). et. cu ocazia Consfatuirii privind Strategia nationala in domeniul apelor (28 august 2002.02. 55/PJ/1993 si a avizului favorabil nr. • Exprimarea punctului de vedere in fata presedintelui tarii. amanarea distrugerilor unor parcuri din Bucuresti. • Trei expozitii fotografice (la Sala Dalles. ce prevedea amplasarea de locuinte pe aria ultimelor pepiniere dendro-floricole ale Bucurestiului (19982000). Aceasta isi are sediul in Bd. • Doua proiecte privind „ Starea ecologica a Bucurestiului” (1994-1997). • Cateva sute de articole in presa scrisa si interventii sau interviuri in „ audio-vizual”.

reprezentare şi administrare în numele si pe seama Fundatiei. angajand-o fata de acestea prin semnatura si stampila fundatiei. La prima sedinta a Consiliului . interne şi internationale.Incheie acte juridice de dispozitie. putand semna valabil în numele acesteia ori de cate ori este nevoie. • Fotografierea in ultimii 12 ani a unor cazuri flagrante de atentate la calitatea mediului. • Propuneri de amendamente legislative catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Garda Nationala de Mediu.• Colaborare cu Ordinul Arhitectilor din Romania. Cenzorul sau comisia de cenzori Presedintele El reprezinta organizatia în relatiile cu alte organizatii. 2. • O „ hartuire" permanenta a autoritatilor pentru cauza protejarii mediului. conservare. • O parte dintre membrii ECO-CIVICA actioneaza si ca agenti ecologi voluntari. 1. ale administratiei cat si cu cele similare prin obiect de activitate.3 Analiza relatiilor intre diferite nivele ierarhice Organele de conducere ale ONG-ului ECO-CIVICA sunt: 1. organele si organismele de stat. Consiliul Director.2 Structura organizatorica a ONG-ului ECO-CIVICA: 1.

cu minimum 14 zile înainte de data fixata.aproba incheierea de acte juridice. Rectificarea Bugetului este supusa validarii in prima Adunare Generala. precum şi întocmirea rapoartelor financiare pentru finanţatori). rectificarea Bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul in curs. g .mentionandu-se data si ordinea de zi.hotaraste.raspunde de incasarea cotizatiilor.propune Adunarii Generale organigrama si politica de personal ale Asociatiei. in numele si pe seama Organizatiei. d .aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale. executarea Bugetului de venituri si cheltuieli si Situatiile financiare anuale si Bilantul contabil pentru anul precedent c . inclusiv prin initierea de noi programe. b . Directorul executiv Directorul executiv este angajat contractual al organizatiei.intocmeste Proiectul Bugetului de venituri si cheltuieli si Proiectul programelor Organizatiei. . Pune in aplicare Hotararile Consiliului Director.presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. conform legislatiei in vigoare.este responsabil de managementul financiar-contabil şi al resurselor materiale ale organizatiei (planificarea si administrarea bugetelor şi resurselor materiale. emite in cursul primei luni a anului somatii catre asociati care nu au achitat integral cotizatia pentru anul precedent. Acesti membri se intrunesc o data pe an in sedinte ordinare fiind convocat in scris.convoaca Adunarea Generala. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibile fundatiei.Atributiile Consiliului Director sunt urmatoarele: a . b. cu 2 zile inainte de data sedintei. Raportul de activitate pe perioada anterioara.Director. Consiliul Director Consiliul Director este organul suprem de conducere întrunindu-se în sedinte ordinare si extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director. f . Angajarea si revocarea sa se realizeaza de catre presedintele Consiliului Director. Atributii: a-responsabil de managementul activităţii organizatiei (punerea in practica a proiectelor si programelor organizaţiei). in conformitate cu strategia si principiile elaborate de Adunarea generala si Consiliul director al organizatiei. e . h.prezinta Adunarii Generale pana la data de 28 februarie. in situatii exceptionale. sedintele extraordinare pot fi convocate de orice membru al Consiliului Director precum si de directorul executiv.

4 Domenii de activitate Protectia mediului . f. 1. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila.va furniza Consiliului director rapoarte narative si informatii la intervale stabilite de comun acord cu acesta si ori de cite ori i se cer. Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori: 1. nominal pe fiecare functie.indeplineste alte atributii date în competenta sa prin hotararea Consiliului Director. anual. Presedintele poate delega o parte din responsabilitatea sa altor membri ai Consiliului Director. are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia se intocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director. care sa cuprinda concluziile rezultate din verificari si propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a organizatiei. 7. d-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii. intocmeste un raport de cenzor. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poate încheia acte de gestiune sub nici un motiv Consiliul Director este compus din: un presedinte. 4. Ea poate fi convocată în şedinţe extraordinare prin decizia Consiliului Director din iniţiativa proprie şi la solicitarea a 1/3 din membrii activi. Cenzorul sau comisia de cenzori Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot de catre acesta. a filialelor si a sucursalelor. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.c. Va fi prezentat un raport anual referitor la bilantul si bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitarea Presedintelui sau a Consiliului director. 2. e-intocmeste organigrama organizatiei si o supune aprobarii Consiliului Director. prezinta rapoarte Consiliului director. gestionarea patrimoniului acesteia. Membrii Consiliului director se desemneaza de catre Adunarea generala numai prin votul membrilor fondatori. verifica activitatea financiar-contabila a organizatiei. 3. 1 vicepresedinti. 5. 6. un coordonator de proiecte. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli si programele aprobate. Adunarea Generală se întruneşte cel puţin o dată pe an.

Educația ecologică este premisa dezvoltării durabile. negru de fum. iar aerul devine tot mai poluat si mai irespirabil. ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer. se regasesc in aer. solului si apei: Tot mai des. • Mutarea statiei RATB din fata parculetului imobilului din bulevardul Ferdinand 141 in fata Garii Obor (1995). • Presiuni catre primaria sectorului pentru inlaturarea unor chioscuri aflate pe spatiul verde. Educatie ecologica: În țara noastră oamenii nu sunt conștienți de răul pe care îl aduc naturii atunci când aruncă gunoaie peste tot. Ploile acide sunt tot mai dese. • Contributie la refacerea si protejarea permanenta a parcului Garii Obor (prin sesizari de ani de zile). produse deosebit de complexe. Astfel orice copac taiat din si asa putinul spatiu verde inrautateste si mai mult situatia existenta. • Refacerea gardului pentru spatiul verde aflat in vecinatatea imobilului din Ferdinand 141 si blocarea accesului pentru reparatii auto din zona parculetului aflat langa unitatea de pompieri vecina (2002). datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori. produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei. . si direct sau indirect asupra omului. sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot. antrenate de gazele de ardere. • Organizarea in 2005 a unui Simpozion la Primaria Sectorului 2 cu tema „ Transportul in Capitala". de carbon. monument istoric si de arhitectura (2003). • Evacuarea unui depozit de materiale toxice si inflamabile de la parterul blocului din Ferdinand 141. Biodiversitate: Este recunoscut faptul ca orasele mari din Romania si in special Bucurestiul se confrunta cu lipsa spatiilor verzi.Poluarea aerului. • Desfiintarea unei constructii instalate pe terasa Garii de Est (Obor). 1. saruri si oxizi ai metalelor.5 Activitati specifice din cadrul domeniilor de activitate Activitati specifice desfasurate pe raza sectorului 2: • Inlaturarea unei surse de poluare a atmosferei provenite de la fabrica Colgate-Palmolive (Soseaua Colentina). in general. apa si in sol. ECO-CIVICA încearcă prin programe de educare să conștientizeze populația despre efectul negativ al deșeurilor asupra capitalului natural. o parte din materiile prime intermediare sau finale.

N.2 Relatiile O.-uri De exemplu in proiectul "Plantam fapte bune in Romania" acesta a colaborat cu urmatoarele ONG-uri judetene:Asociatia GEEA – Arges.-ului cu alte categorii de operatori Organizatia ECO-CIVICA a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din tara . unde s-a construit ilegal o biserica. 2. In acest parteneriat ONG-ul vine cu informatii si cu date exacte despre cum se distrug parcurile si cine le distruge iar Primaria Capitalei se ocupa de trimiterea in judecata a celor responsabili. . -O relatie de permanenta comunicare cu Primaria Sectorului 2. Asociatia ECO CLUB – Timisoara. in deosebi cu primul-ministru si cu ministrii ale caror domenii au impact direct asupra mediului.G.G.I.-ului cu alte O.N. Asociatia T.Iar in alte proiecte au cerut ajutor altor voluntari. inclusiv cea a construirii Monumentului Copacului Disparut (2006). avand o colaborare de natura consultativa.R. – Iasi. -O alta actiune in instanta asupra Bisericii Ortodoxe Romane. -Colaborare cu Primaria Capitalei prin implicarea alaturi de aceasta in procese privind stoparea distrugerii Parcului Tineretului.Emil Garleanu. asociatiile se ocupa de partea financiara pentru procese iar ONG-ul se ocupa de trimiterea in instanta a Bisericii.3 Relatiile O. Capitolul II-Analiza relatiilor O.G. facand front comun cu asociatiile de locatari din zona Voisor.aflandu-se in diferite relatii cu acestea.N. 2. avand cu aceasta o relatie de parteneriat impotriva indivizilor si firmelor care distruge parcurile Bucurestilui. Asociatia Social Eco Team – Prahova.N. alaturi de asociatiile de locatari de pe Strada Fizicienilor pentru distrugerea spatiilor verzi si construirea ilegala a unei biserici. privind abaterile de la protectia mediului care au loc in acel sector al capitalei. Relatia dintre ONG si asociatiile de locatari este una de parteneriat. -Relatie de comunicare frecventa cu Parlamentul Romaniei.-ului cu operatorii guvernamentali -O relatie de comunicare cu Ministerul Mediului.N. inaintand acestuia o propunere oficiala de infiintare a Garzii de Mediu in anul 2000. Politehnicii.cu institutii guvernamentale precum si cu institutii internationale implicate in probleme de protectie a mediului. cerand bisericii sa retrocedeze o treime din Parcul Emil Garleanu.-ului cu operatori individuali -Trmiterea in instanta a Bisericii Ortodoxe Romane.E.G.G. Plumbuita.• Propuneri si sugestii pe site-ul Primariei Sectorului 2. Centrul pentru Resurse Civice – Constanta. 2.1 Relatiile O.S. -Colaborare cu Agentiile pentru Protectia Mediului din Bucuresti si Ilfov.

inlesneste infiltratia si percolarea profunda a apei din precipitatii. Functia antierozionala a padurii  Retentia insemnata a precipitatiilor in coronament. -voluntari in toate proiectele desfasurate Capitolul III-Solutionarea problemei de mediu Studiu de caz: 3.Defrisarea Defrisarea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete. de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului si alte consecinte rezultand din modul exploatarii. puternicul drenaj biologic al solului si consolidarea profunda a acestuia fac din padure cel mai bun scut protector al integritatii terenurilor forestiere. atat din cauze naturale dar mai ales din cauze antropice. prin alcatuirea structurala si prin procesele fiziologice ale componentilor ei. topirea lenta a zapezii.-Parteneriat de informare cu asociatiile de locatari aflate dealungul Magistralei de Metrou M5. retinerea insemnata a apei in litiera si orizonturile humifere ale solului.  Interventia brutala in structura echilibrata a ecosistemului forestier prin taierea rasa a padurii.  Taierile rase pe suprafete mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in panta. influenteaza puternic procesele hidrologice si deci circuitul apei in natura. folosirii masinilor. etc.  Rarirea puternica sau disparitia padurii.Caracterizarea problemei de mediu.mai ales in anii bogati în precipitatii – cu punerea in miscare a terenului pe . Functiile padurii in echilibrul mediului inconjurator : Functia hidrologica a padurii  Suprafetele mari de padure din zona forestiera. privind avantajele si dezavantajele construirii magistralei de metrou si distrugerii unor spatii verzi cat mai reduse. de a deregla ciclul bioelementelor.  Vegetatia forestiera participa la acest proces prin urmatoarele: franeaza scurgerile de suprafata. asigurarea permanentei si regimului moderat al debitelor apelor curgatoare. -Colaborari cu presa pentru a publica interviuri si articole scrise. duce la cresterea scurgerii totale cu 40 % in primii ani de dupa taierea padurii. in asemenea situatii.1. avand o relatie de comunicare si de informare. se soldeaza de cele mai multe ori. alimentarea izvoarelor. scoaterii lemnului.

 s-au intensificat alunecarile de teren. diminuarea patrunderii si absorbtiei radiatiilor. Spatiile mari. si in subzona stejarului.  O alta consecinta a defrisarilor forestiere o reprezinta fenomenul de inmlastinare. mai ales pe terenurile in panta cu stabilitate slaba. fie de apa din precipitatii cand straturile impermeabile ale solului impiedica patrunderea apei in adancime. sunt tot mai frecvente secetele. prin procese de eroziune accelerata. nisipuri. arboretelui de cer si garnita. deschise din mijlocul masivelor plantate maresc intensitatea zgomotului. Acesta este rezultatul acumularii unor cantitati excesive de apa. cresterea umiditatii atmosferice. ce produc grave pierderi materiale economiei naţionale.grosime insemnata. De asemenea. ajuta. reducerea evapotranspiratiei. provocand stagnarea ei la suprafata. pajisti. in arboretele de molid.  defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale Padurile din toata lumea aduc numeroase beneficii importante. pana la evaporare. care la anumite grade de umezire formeaza veritabile „ paturi de alunecare”. pietrisuri. distributia precipitatiilor. de-a lungul strazii. zgomotul scade cu circa 20%. fie sub forma de apa freatica – cand nivelul apei din sol ajunge la suprafata. reduc intensitatea zgomotului.  Cercetarile au stabilit ca padurile au cea mai mare capacitate de absorbtie a radiatiilor fata de alte categorii de folosinta a terenului(culturi agricole. Acest fenomen apare mai frecvent in subzona molidisului.  Padurea are un rol important in ameliorarea si restaurarea solului afectat sau distrus prin eroziune si alte procese de degradare. s-a creat pericolul disparitiei unor specii de animale si plante.  a degenerat starea masivelor forestiere. de asemenea. Functia climatica a padurii  Influentele favorabile ale padurii asupra climatului se manifesta cu intensitate remarcabila in special in reflectarea.  a saracit flora şi fauna. etc). marne argiloase si nisipoase. alunecari. atenuarea intensitatii vanturilor. surpari. impadurite. Consecintele defrisarilor   s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor. Padurile adapostesc peste jumatate din speciile care traiesc pe pamant. atenuarea extremelor de temperatura. la incetinirea incalzirii . alcatuite din argila. Combaterea zgomotului  Cercetarile facute in acest domeniu au aratat ca in interiorul masivelor plantate. plantatiile in aliniament.

in implicarea societatii civile.3. initiat de de Asociatia EcoAssist si Fundatia ECOCIVICA. si degradate de incendiile produse de oameni. și duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. degradarii solurilor sau climei. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza. precum si a desfasurarii proiectului este în primul rand trezirea omenirii la realitate. spirituale si de agrement pentru milioane de oameni. padurile sunt defrisate rapid in scopuri agricole sau pentru pasuni. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera.2. companiilor si a mass mediei in protejarea si cresterea de padurilor si odata cu acest lucru constientizarea. realitate care ne arata cat de mult au scazut suprafetele impadurite la nivelul Romaniei. doar pentru a avea bunastare economica.globale. cu consecinte foarte grave la nivelul bilantului hidrologic. Cu toate acestea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padure au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli cunoscute omului. Nevoia de lemn. Proiectul are ca parteneri: ONG-uri organizatoare judetene: . O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. initial avand ca durata stabilita perioada dintre 2011-2016. 3. incendii. au adus o degradare fara precent asupra padurii. 3. drumuri si cai ferate. sunt surse esentiale de hrana si apa si aduc in acelasi timp enorme avantaje estetice. defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole. dar padurile cu siguranta traiesc mult mai bine fara noi.Necesitatea implementariiproiectului Necesitatea abordarii acestei probleme. accelerarii eroziunii. autoritatilor. sunt surse de produse lemnoase ajuta la reglarea caderilor de precipitatii. utilizate si exploatate in mod abuziv. pe langa refacerea padurilor de odinioara. Misiunea acestui proiect consta. ca nu mai trebuie trecuta cu vederea atat de usor aceasta disrugere a padurilor. In ultimele doua secole populatia sa înmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit și pentru agricultura. Noi nu putem trai fara paduri. in multe parti ale lumii. combustibili sunt toate cauzele defrisarii. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei.Denumirea proiectului și durata de derulare a acestuia Denumirea proiectului este "Plantam fapte bune in Romania" . Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani. Acest proiect a inceput in 2011 si se doreste a avea o durata de 5-7 ani. a publicului larg. cauza principala a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon in atmosfera.initiativa nationala de impadurire pe baza de voluntariat. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc în padure fara adapost si hrana. prin stocarea si retinerea carbonului.

HOLCIM Romania . Centrul pentru Resurse Civice – Constanta Sponsori: .S.Art&Hobby - Baumax Mures - BDO Audit - BestJobs - CocoRico .Drufec Cons Timis .1.Doracim Oradea .Amplusnet . Asociatia T.Ecovalor . Asociatia GEEA – Arges 2.Comunitatea romanilor din Emiratele Arabe Unite . Asociatia Social Eco Team – Prahova 5.Cosmote . – Iasi 4.I.R.Friesland Campina Romania .FanCourier . Asociatia ECO CLUB – Timisoara 3.Garden Center Grup .Green Shop .ro .E.Copacul de Hartie Timisoara .Continental Anvelope Timisoara .Allberry.Cyclope .

Tuca Zbarcea & Asociatii . sunt: 1. precum Consiliul Judetean. pe intreaga perioada a miscarii (5 -7 ani). Directia Judeteana de Tineret si altele.Transair Agency .4.5. raportarea și verificarea legalității tăierilor de păduri. cu implicarea a cel puțin 4000 de români in identificarea. Construirea Hărții tăierilor de păduri.Xerox Romania 3. 2.UPS Foundation . prin toate canalele online si offline implicate in cadrul miscarii. produse si servicii) in valoare totala de 307. Activarea si implicarea a 50. pentru a asigura plantarea si cresterea unor paduri pe 300 ha din suprafata intregii tari. de realizat în 5-7 ani.000 voluntari la nivel national. Inspectorat Scolar Judetean. 3.. pentru a implementa proiectul in fiecare judet al tarii. in vederea implementarii miscarii “Plantam fapte bune in Romania!” la nivelul fiecarui judet. 4. . unei suprafețe de 300 de hectare.Obiectivele specifice ale proiectului: 1.Obiectivele generale ale proiectului: Cele duă obiective majore. Strangerea unor sponsorizari (fonduri.192 de euro. Împădurirea.7 ani). Realizarea unei campanii de constientizare si activare civica privind situatia padurilor din Romania si implementarea acesteia pe intreaga perioada a miscarii (5. plantarea și îngrijirea până la declararea reușitei finale. 3.The Cell . Implicarea a cate unei administratii publice locale in fiecare judet si a unor oficialitati.Japan Tobacco International - MEGA IMAGE - Microsoft Romania - Promenada Mall Mures - Siletina - Softis Serv . 2. Prefectura.

costurile pentru plantarea unui ha de paduri ajungand la 6000 de euro. Apoi odata cu cooptarea tuturor celor mai sus mentionati. a realizat proiectul si obiectivele acestuia. posturi TV locale. 8.Analiza economico-financiara Efortul înregistrat: Venituri provenite din surse proprii: cotizații. Deasemenea ONG-ul a fost cel care s-a ocupat de aprovizionare cu puieti pentru replantarea padurilor. a partenerilor media.5. 7. Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice). pentru a mobiliza cat mai multi parteneri si participanti in miscare din randul institutiilor publice. 3. Plantarea si cresterea unor paduri pana la reusita finala a fiecareia (atingerea stadiului de masiv lemnos) pe o suprafata totala de 300 ha pe intreaga perioada a miscarii (5-7 ani). membrii ONG-ului au explicat angajatilor tuturor partenerilor si sponsoorilor care sunt pericolele continuarii defrisarii si cum poate fi aceasta oprita si deasemenea de ce este importanta actiunea de prevenire a fiecarei persoane. Realizarea cate unui proiect tehnic pe fiecare zona ce urmeaza a fi plantata in cadrul miscarii. prin implicarea unor developeri IT si a publicului larg.7. posturi radio locale si publicatii scrise si online locale. Activitati desfasurate de ONG pentru realizarea obiectivului I n cadrul proiectului Fundatia ECOCIVICA si Asociatia EcoAssist. Obtinerea sprijinului cat mai multor trusturi media la nivel national. Odata cu demararea proiectului membrii permanenti ai ONG-ului dar si voluntarii acestuia au participat alaturi de ceilalti voluntari care se inscrisesera pentru a lua parte la proeictul "Plantam fapte bune in Romania" si au desfasurta actiuni de replantare a padurilor si de informarea a celor din apropierea padurilor de raul pe care si-l fac singuri atunci cand defriseaza ilegal. 6.6. pana la finele lunii februarie 2012. 3. societatii civile. și atrase: sponsorizare. Institute de Cercetare si Amenajare Silvica. s-au ocupat de atragerea sponsorilor. Realizarea hartii taierilor de paduri din Romania. companiilor multinationale si a publicului larg in miscare. cu sprijinul unor specialisti autorizati. cu cel putin o luna inainte de data plantarii pe fiecare teren in parte. persoane fizice si / sau juridice cu certificat de atestare. (Directii Silvice. Principalele cheltuieli: .

 Cresterea suprafetelor de paduri contribuie semnificativ la diminuarea efectului schimbarilor climatice. produce într-un sezon necesarul de oxigen inhalat de 10 oameni întrun an. se constata clar că functiile care privesc echilibrul mediului sunt mai importante decat rolul de sursa de materii prime pentru activitatile umane. Efectele ecologice: Varianta fara proiect  Disparitia animalelor. alunecari de teren si inundatii. prin sporirea stocarii carbonului pe termen lung în structuri forestiere. care populeaza padurea.  Influenteaza negativ agricultura. practic.cum ar fi:  nevoia de lemn  defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole  drumuri si cai ferate  combustibili  expansiunea urbana   Majoritatea oamenilor nu vad beneficiile aduse de padure. reprezinta disparitia acestei resurse.o Cheltuieli cu materialele o Cheltuieli pentru transport 3.  Epuizare excesiva a resurselor de lemn fara a exista un plan de regenerare. conservarii apei de ploaie si a . eroziunii solului. care sunt: pastrarea si ameliorarea calitatii mediului are rol de reglare a temperaturii  purifica aerul. ajuns la maturitate.  Copacii ne ajuta în lupta impotriva eroziunii solului.8. Un copac cu frunze. Varianta cu proiect  Este impiedicata disparitia vietuitoarelor forestiere numeroase.Analiza de mediu Costurile sociale ale punerii în practica a unui astfel de proiect cum este “Plantam fapte bune in Romania” implica privarea de anumite privilegii.  Aparitia schimbarilor climatice. si la adaptarea la acestea. fiind sursa de oxigen  are functie estetica si ecologica  participa la circuitul hidrologic Astfel.  Lipsa oxigenului.  Padurea produce oxigen.

padurile din Romania resimt efectul global al schimbarilor climatice de mediu. dar si una din pricipalele arme de a lupta împotriva incalzirii globale. Efectele sociale: o Proiectul îmbunatateste calitatea vietii.Concluzii si propuneri Efectul defrisarilor masive din ultimii ani ne afecteaza pe toti. constienti fiind de raul ce ni-l producem si nu e de mirare ca in multe zone de deal si de munte padurile parca se topesc. alunecari de teren. cum este si “Plantam fapte bune in Romania” trebuie sa oprim acest dezastru.10. schimbari climatice majore.  Creaza o armonie intre om si natura. sa incurajam actiunile de replantare a padurilor si sa facem un lucru bun pentru viata noastra si pentru planeta.  Copacii sunt plamanii planetei. Astfel. Peste jumatate dintre ele sunt supuse unui efect lent de uscare anormala a arborilor. Cu totii contribuim la aceasta distrugere. indiferent daca locuim in mijlocul orasului sau la marginea unei paduri: poluare. .9. 3. prin proiecte de impadurire.reducerii depozitarii sedimentelor dupa furtuni.  Îmbunătățirea aspectului peisagistic.Analiza SWOT PUNCTE FORTE  Refacerea unei zone defrisate  Realizarea hartii taierii padurilor din Romania  Buna finantare PUNCTE SLABE  Romania se afla în topul calamitatilor naturale  Neimplicarea mai multor oameni în actiune OPORTUNITATI  Extinderea ariei de activitate pe toata suprafata tarii  O posibila colaborare cu noi sponsori  Obtinerea atentiei populatiei si constientizarea acestora despre impactul negativ al defrisarii RISCURI  Scaderea interesului oamenilor pentru alte proiecte de impadurire  Reducerea numarului de voluntari 3. incendiile. alunecarile de teren. caderile de grindina. Pe langa fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai adauga seceta. gerul.

3. 7. 8. Are o mare importanţa educativ . microorganisme. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera). precum si cresterea voluntarilor.Programele unor astfel de proiecte vizeaza imbunatatirea calitatii mediului prin extinderea suprafetelor impadurite. 2.ştiinţifica. Are un mare impact estetic. multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia. precum si mentinerea biodiversitatii. industrie. 4. animale. 1. prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie). peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajări antropice. prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi frunze moarte. Reprezintă un sistem ecologic complex care adăposteşte numeroase specii de plante şi animale. este preluat din atmosfera. 10. 9. Eliminarea taierilor ilegale de arbori de catre stat prin implementarea de legi clare pentru stoparea fenomenului. 3. în cazul ploilor torenţiale. Reduce mult din mărimea viiturilor. si creste monitorizarii acestor paduri de catre autoritati pentru a descuraja furtul de lemn. Totodata se urmareste oprirea indiferentei oamenilor. datorita adaptării la condiţiile specifice de aici. astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni. 10 motive pentru a proteja pădurea Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen. Este o sursa încă puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale. asigurând o apa limpede şi curata. împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt. urmate de legi aspre pentru cei care le incalca. ameliorarea progresiv a capacitatii de productie a terenurilor agricole degradate. Filtrează apa provenita din precipitaţii. Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute. . prin reţinerea unei mari cantităţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat. 5. O alta propunere ar fi realizarea unei harti cu toate padurilor ramase nedefrisate pana acum. 6. Fixează solul. contribuind la reducerea poluării şi având o influenţa benefica asupra mediului. atât pentru noi cât şi pentru generaţiile următoare. agricultura.