You are on page 1of 6

Statutul juridic al persoanei: Cetatenia

Cetatenia este o institutie juridica de granita, intre dreptul constitutional, dreptul international privat,
dreptul international public.
I.

Ce este cetatenia?

Termenul cetatenie este polisemantic: institutia juridica, ansamblu de norme juridice care
reglementeaza relatiile sociale pe care le stabileste fiecare individ atat cu celelalte persoane cat si cu
statul. Este in egala masura si o stare, conditie juridica: o persoana trebuie sa indeplineasca anumite
cerinte pentru a avea un anumit statut juridic: cetatenia este un fel de descriere a unei stari in care se
afla o anumita persoana.
Starea aceasta juridica trimite la situatiile in care persoanele fizice erau plasate in anumite paturi
sociale in functie de amploarea si de importanta drepturilor pe care le aveau, erau fie sclavilor,
iobagilor, taranime libera, aservita, nobilime. Stari sociale din premodernitate, pe care le mai regasim
intrucatva in India, in castele sociale.
In limbajul juridic romanesc, s-a impus terminologia de cetatenie, termen cu radacina in civitas,
polites. Cetatenia desemneaza legatura care se stabileste intre individ si stat. In terminologia
romaneasca s-a folosit si se foloseste si termenul de nationalitate. Populatia se poate defini in mai
multe feluri si nu exista o unitate de viziune. Populatia statului este totalitatea indivizilor care se
supun normelor juridice ale unui stat.
1. Cetatenii, care sunt in legatura directa cu statul, sau si strainii, care se afla pe teritoriul roman,
intrucat se supun legii romane?
2. Cei care au o legatura ancestrala intre ei, au in comun o zestre de valori, mistica, etnica
comuna, legatura de sange dintre indivizi. Criteriul etnic elimina celelalte populatii neromane,
lipoveni, rusi, evrei, maghiari.
3. Dupa un criteriu civic: toti cei care vor sa se supuna legilor statului si se autodeclara cetateni
sunt cetateni.
Termenul cetatenie desemneaza legatura dintre individ si stat. In limbajul juridic romanesc mai
vechi acest concept a fost desemnat si cu termenul de nationalitate. In Europa de Vest,
actualmente, nationalitate inseamna cetatenie. In Balcani, cele doua cuvinte au sensuri diferite. Sa dorit disocierea dintre legatura dintre individ si stat si criteriul etnic al definirii populatiei.
Criteriul etnic nu este unul care se suprapune cu cetatenia. Exista astfel cetateni romani de etnie
maghiara, germana, rusa. Criteriul cetateniei este definit prin norme juridice, de catre stat, ceea ce
inseamna ca o persoana poate fi, in relatie cu un stat anume, fie cetatean, fie necetatean, iar daca
este necetatean, atunci are o legatura directa cu un alt stat (cetatean strain), fie nu are nicio
legatura cu vreun alt stat (apatrid). Cetatenia este definita in mod obiectiv. In Romania,
nationalitatea este un criteriu subiectiv, nu e definita prin norme juridica, depinde de declararea
voluntara a fiecarei persoane ca apartine de o anumita etnie, dar si de declaratia comunitatii
respective ca respectivul individ face parte din comunitate. Ambele elemente sunt subiective. Nu
e posibil ca o persoana sa se declare de o etnie iar ea sa nu il recunoasca, sau etnica sa il considere
membru, iar individul respectiv sa se considere membru al unei alte nationalitati. Termenul
nationalitate prezinta interes pentru legile asupra minoritatilor, din dorinta de a le proteja, insa nu
exista criterii dupa care sa se stabileasca nationalitatea in mod obiectiv, la recensamant, oricine se

in virtutea cetateniei. Capacitatea juridica e un instrument care ne ajuta sa intelegem statutul juridic al persoanei. se distinge capacitate de exercitiu si capacitate de folosinta. durabile in timp. In functie de cetatenie. sunt doua posibilitati: apatrid sau cetatean strain. o fiinta umana are sau nu drepturi. Pentru a stabili natura juridica a cetateniei. Capacitatea lor este stransa in comparatie cu capacitatea juridica a cetatenilor romani. posibilitatea unei posibilitati.poate declara de orice etnie si orice religie. Statutul juridic al unei persoane depinde de cetatenie: daca e cetatean al statului de referinta. Pe VCC. dar au capacitate deplina raportat la statul de referinta. daca nu se indeplinesc obligatiile. contract. In dreptul muncii. femeia devenea majora la 15 ani (dreptul familiei). Sediul materiei  Exista si reglementarea internationala a cetateniei romane: Conventia europeana asupra cetateniei adoptata in 1997. Cetatenia romana este calitatea persoanei care exprima anumite relatii permanente. In fapt. Capacitatea juridica ajuta sa intelegem statutul juridic al persoanei. si care confera respectivei persoane posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si tuturor obligatiilor prevazuta de Consti Cetatenia are o natura juridica controversata: Ce numim cetatenie azi a fost multa vreme considerat o intelegere. Capacitatea juridica e deplina pentru cetateni si restransa pentru straini si apatrizi (art 12 Constitutie: strainii si apatrizii se bucura de protectia bunurilor si a persoanei). Capacitate juridica: aptitudinea abstracta a unei persoane de a avea drepturi si obligatii. are totalitatea drepturilor si obligatiilor. Daca nu are o asemenea legatura juridica cu statul de referinta. Regimul juridic al cetateniei romane A. dar niciun cetatean strain nu poate vota. . in baza caruia statul are drepturi si obligatii. In dreptul civil. a existentei. iar statul nu solicita recunoasterea de catre comunitate a apartenentei acelui individ la ea. dintre acea persoana si statul roman. capacitatea juridica deplina incepe la 16 ani. posibilitatea in timp. Cetatenia e parte integranta a capacitatii juridice a persoanei persoanei. aproape apartenenta pe care o are acea persoana la statul roman. Ca sa isi poata exercita drepturile. II. trebuie sa ne raportam la conceptul de capacitate juridica. trebuie sa fie cetatean roman ca sa beneficieze de drepturile prevazute de legea romana. etc). raportat la statul roman. Viziunea contractualista a cetateniei ridica o problema: un asemenea contract se poate rupe atunci cand nu se executa obligatiile. Cetatenia juridica e element component al capacitatii juridice a persoanei. se aplica penalitati (poprire pentru neplata taxelor. Exista o organizatie internationala care elibereaza documente apatrizilor si care atesta elemente personale nepatrimoniale: numele.  Reglementarea este art 5 Constitutie si Legea cetateniei. data si locul nasterii. este un mod de a privi capacitatea juridica. Cetatenia juridica e parte integranta a capacitatii juridice a persoanei. Apatrizilor le e greu sa isi stabileasca domiciliul. la fel ca si cetateanul. introdusa in dreptul intern prin legea 396/2002. 21/1991. Cetatenia a fost vazuta ca un contract sinalagmatic: dreptul de a allege corespunde obligatia statului de a organiza alegeri. legatura prin care se dovedeste relatia speciala. Dar este o distinctie specifica dreptului civil.

Reglementarea romana in materie stabileste un principiu esential: Persoana care a dobandit cetatenia pe calea nasterii nu o poate pierde ca urmare a unei sanctiuni din partea statului roman. 6. Este o redobandire ca urmare a repatrierii. desi presupune lipsa de obligatii fata de vreun stat. Apatridia. 5. este o stare juridica neplacuta. In regimul juridic din Romania. e suficienta restabilirea resedintei. legea cetateniei distinge intre doua proceduri de dobandire: la cerere si pe calea repatrierii. care atesta caracterele nepatrimoniale. 3. aflat la discretia competentelor decizionale ale statului. legiuitorul in 1991 a prevazut un mod special de redobandire a cetateniei. intre institutia juridica a cetateniei si institutia juridica a casatoriei nu exista conditionari. Pentru ca anterior 1989. pentru ca.B. Care sunt drepturile care sunt ale cetatenilor si nu sunt si ale strainilor si apatrizilor? Prin revizuirea din 2003 s-au adaugat anumite elemente. cetatenia presupune loialitate fata de stat. Numai cetatenii romani sunt tinuti sa indeplineasca toate obligatiile. Principiile cetateniei romane Principiile care reglementeaza cetatenia la nivel international si intern au in vedere cetatenia ca legatura dintre individ si stat: individul si statul trebuie sa aiba o anumita conduita unul fata de celalalt.  Art 5 din Constitutia Romaniei: (1) Cetăţenia română se dobândeşte. Dincolo de frazele patriotarde si lozinci goale de continut. (2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii. Se poate pierde daca cetateanul vrea sa o piarda. persoane care paraseau ilegal teritoriul pierdeau cetatenia romana ope legis. Cetatenia este o chestiune care tine de puterea decizionala a statului. exista doar legaturi. este o stare nedezirabila. o constatare a faptului ca natura juridica a cetateniei nu este aceea de contract. . cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte. nu are protectie juridica. in contextul aderarii la UE. care nu inseamna neaparat restabilirea domiciliului. garantată de Constituţie şi de alte legi. 1. Legatura este ope legis. statul roman retragea cetatenia daca o persoana trecea ilegal frontiera si aplica pedeapsa din Codul Penal. Constituantul a prevazut prin Constitutia din 1991 imposibilitatea de a se retrage cetatenia dobandita pe calea nasterii. se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică. (2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere. 2. inseamna sentimentul de patriotism. Inainte de 1989. Tot ca o reactie. Ca reactie la aceasta pedeapsa din perioada comunista. nu are alte documente care sa ii ateste drepturi. chiar daca ajunge la organizatia internationala din SUA care ii elibereaza documentele de calatorie. care au facut sa se relativizeze anumite drepturi exclusive ale cetatenilor. Cetatenii sunt egali in drepturi si indatoriri 4. Numai cetatenii romani au toate drepturile:  Art 18 din Constitutia Romaniei stabileste ca: (1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor.

5. Posibilitatea de a fi ales in aceste conditii a aparut prin Tratatul de la Maastricht din 1992. indiferent de titular. in alegerile generale: alte persoane decat cetatenii romani nu au voie sa participe la aceste alegeri Prin revizuire. numiti in urma votului de investitura a Parlamentului. Nu sunt stanjeniti in exercitarea dreptului. Acest principiu este si el relativizat de aderarea Romaniei la UE. resedinta e una din mai multele locatii in care cineva poate sa locuiasca. Secretarul general al Consiliului Local este functionar public. sa participe la alegerile locale: se considera ca locuind pe teritoriul comunitatii locale sunt interesati in gestionarea problemelor lor si cum pot fi ele rezolvate. dar trebuie sa faca acest demers administrativ. în condiţiile prevăzute prin lege organică. CU EXCEPTIA cetatenilor Uniunii Europene. Inainte de 2003. dupa revizuire.1. Dreptul de a alege si a fi ales tine de reprezentarea democratica din fiecare stat. ”Resedinta e unde sta omul”. nici serviciu public. Are un statut juridic special in randul angajatilor statului si e angajat in baza unui contract de munca. De regula. 2. Dreptul de a nu fi extradat sau expulzat. s-a prevazut ca cetatenii straini din UE ca. de a avea locuinta permanenta si statornica. dar pot avea nevoie de permis de munca. Primarul. au o indemnizatie. fac parte din viata comunitatii. in virtutea dreptului la libera circulatie in interiorul UE. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. nu e administratie publica. Dreptul de a alege si a fi ales in alegerile care vizeaza suveranitatea de stat. (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege. Este o practica in intreaga Uniune Europeana. prin vot. prin numire de catre autoritati demnitati publice. Nu pot participa la alegerile care au legatura cu viata societatii romanesti in ansamblu. de exemplu. cetatenilor UE pe baza de reciprocitate ARTICOLUL 44 (1) Dreptul de proprietate. Demnitatea publica se dobandeste in urma unui proces democratic. 3. nu au contract de munca. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte. Dreptul de a domicilia si la libera circulatie pe teritoriul statului roman il au nelimitat doar cetatenii romani. au indemnizatii si nu au o siguranta a functiei. sau o misiune a administratiei publice. pe bază de reciprocitate. sunt garantate. Demnitari publici sunt ministrii. . in anumite conditii. el e in exercitarea unui mandat. o exercita pe durata mandatului si in anumite conditii poate fi si redus. precum şi creanţele asupra statului. Strainii trebuie sa anunte aut statului ca vor sa se stabileasca intr-un anumit loc. sunt direct interesati. are salariu. de cei care au doar cetatenie romana. de aceea elemente halogene fata de comunitate nu pot participa la aceste alegeri. Functiile si demnitatile publice pot fi dobandite de cetateni romani. precum şi prin moştenire legală (ope legis) Dar si inainte de 2003 puteau fi proprietari de cladiri. E o discriminare justificata de un criteriu democratic. e o chestiune care tine de suveranitatea fiecarui stat. consilierii locali. Dreptul de a fi proprietar de bunuri reale imobiliare (terenuri) in Romania nu poate fi decat al cetatenilor romani si. Dreptul de a domicilia. cu privire la viitorul si directia pe care urmeaza sa o capete. Dreptul de a detine functii si demnitati publice Functionarul public este cel care indeplineste un serviciu public. Strainii si apatrizii care vor sa domicilieze trebuie sa depuna o cerere in fata autoritatilor si sa obtina un permis de sedere. Prin exceptie. nu au asigurari. 4. e angajat de obicei pe baza unei competitii Demnitarul public nu are contract de munca.

Extradarea este o masura judiciara. efectele juridice ale dobandirii si pierderii si momentul de la care incep sa se produca. conditiile de fond pentru dobandire si pierdere. e condus pana la granita. criteriul etnic (dreptul sangelui.Legea romana a optat pentru ius sanguinis si ca modalitate originara si si acolo unde aparent este mod derivat. a. Protectia diplomatica vizeaza orice persoana care risca masuri de natura diplomatica pe teritoriul altui stat. Prin revizuirea din 2003. O face statul pe teritoriul caruia se afla strainul sau apatridul care se comporta neloial fata de statul respectiv. document opozabil celorlalte state. ARTICOLUL 19 (1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România. statul roman pune la dispozitie persoane care sunt pasibile de urmarire sau pedeapsa penala si se afla pe teritoriul statului roman.Extradarea e o masura de cooperare internationala in materie penala intre state. Daca minorul se naste din cetateni romani sau chiar dintr-un . Recurge la masura expulzarii. De retinut: 1. prin ius soli. in contextul aderarii la UE. pentru ca expulzarea se poate face doar in baza unei hotarari judecatoresti 6. copilul poarta in vene sangele parintilor). Dobandirea cetateniei  Modurile originare ale dobandirii cetateniei: prin ius sangvinis. al apartenentei la comunitate. diplomatica. unde sa isi poata reface actele. Expulzarea este o masura diplomatica discretionara. originea romana. în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate. Regimul juridic al cetateniei romane: dobandire si pierdere. criteriul democratic. C. In materia dobandirii cetateniei romane (si nu numai). ”statul roman se repede si il aduce acasa” Protectia consulara este cea care vizeaza elementele de identitate ale persoanei. 2. chiar daca ea este discretionara. scoaterea lui de pe teritoriu si atat. la cererea unui alt stat. (3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate. Modul derivat Fiecarui mod derivat de dobandire ii corespunde in oglinda cate un mod de pierdere. Dreptul la protectie diplomatica si consulara pentru cetateanul roman atunci cand se afla pe teritoriul unui alt stat. trebuie doar sa nu se afle pe teritoriul roman. 3. prin care. cetateanul roman apeleaza la un consulat pentru a primi un document temporar de calatorie prin care macar sa ajunga acasa. in constitutie se spune ca extradarea cet proprii e posibila doar in contextul mandatului european de arestare. conditiile de procedura pentru dobandire si pierdere. In cazul in care isi pierde actele. se distinge intre: 1. Modul originar 2. expulzarea a devenit o masura judiciara. Cetateanul roman care risca sa fie expulzat de pe teritoriul altui stat beneficiaza de protectia diplomatica a statului roman. (2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1). (4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie. cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte.

dar nu confera toate drepturile si toate obligatiile. dar si incuviintarea renuntarii. minorul se considera ca nu a avut niciodata cetatenia romana. indiferent daca parintii se duc sa obtina certificat de nastere a autoritatii romane. Pierderea cetateniei Nu se pierde prin retragere cetatenia celui care a dobandit-o pe calea nasterii.  Moduri derivate: repatriere. minorul pierde cetatenia. i. si apatrizi.singur cetatean roman. adoptie. ceea ce inseamna ca legea romana permite dubla cetatenie. pe cate posibil. minorul dobandeste dubla cetatenie. Dovada cetateniei romane se face prin inscrisuri eliberate de stat. de la nastere. este posibila dubla cetatenie. este necesar sa fi renuntat anterior la cetatenia avuta inainte. iar la ultima modificare. Momentul de la care dobandeste minorul strain cetatenia romana este momentul de la care ramane definitiva si irevocabila hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei. pana cand se obtine efectiv noua cetatenie. pentru ca SUA acorda cetatenie tuturor celor nascuti pe teritoriul lor. Legiuitorul nu a mai prevazut aceasta interdictie. Daca minorul se naste pe teritoriul unui stat in care cetatenia se dobandeste pe baza lui ius loci (SUA). pentru ca cel care dobandeste acest statut nu dobandeste drepturi electorale. ulterior. regimul lor juridic a fost dat in sarcina unei autoritati nationale pentru straini si apatrizi reunita cu autoritatea nationala pentru cetatenie. . pentru ca in textul legii se spune ca daca acestui minor. ori la cerere se cere doar indeplinirea cerintelor. insa nu exista o dispozitie expresa in acest sens. In Romania sunt si straini. i se identifica adevaratii parinti care nu sunt cetateni romani. Regimul lor juridic e reglementat de o OUG. cu sprijinul DGASPC-urilor. Legiuitorul roman a prevazut ca daca minorul roman e adoptat de cetateni straini pentru ca el sa se poata integra in societatea care l-a primit Protectia statului roman pentru cetatenii care renunta trece de aceste limite ale renuntarii: minorii ai caror parinti au pierdut cetatenia la cere au cetatenie romana pana in momentul in care parasesc teritoriul roman. In unele state. per a contrario. se prevede nu numai renuntarea. RETROACTIV. pentru ca nu e conditie de fond renuntarea la cetatenia straina. Se poate pierde prin renuntare (vezi conditiile de fond si de procedura). Rezulta din aplicarea legii in cazurile de acordarea si renuntare la cerere a cetateniei romane. Este cazul cetatenilor romani care au solicitat cetatenia germana si care aveau nevoie sa renunte anterior la cetatenia romana. ii. legiuitorul roman a prevazut posibilitatea unei incuviintari de principiu a renuntarii. Anterior 1991. des modificat. Prin ultima modificare a legii. Cetatenia de onoare nu confera cetatenia romana. Adoptia este o procedura judiciara. Legea a introdus o autoritate nationala pentru cetatenie. nu ius loci. sau cand minorul roman este adoptat de cetateni straini. pentru a se permite ca el sa fie protejat de legea al carei cetatean este. ea se acorda de catre Parlament la propunerea Guvernului. e o forma de respect a statului roman. pentru a dobandi cetatenia statului respectiv. iii. se decide de catre instantele judecatoresti. Pentru a se evita situatiile de apatridie de perioada lunga. indica faptul ca aceasta persoana a adus un aport important la propasirea si dezvoltarea statului roman. dobandeste ope legis cetatenia romana. cetatenia copilului gasit pe teritoriul statului roman. Pe calea adoptiei: prin fraudarea cerintelor de adoptie. la cerere. b. Minorul gasit pe teritoriul roman dobandeste cetatenie romana tot in baza lui ius sanguinis. legislatia interzicea dubla cetatenie. Se poate pierde ca sanctiune in celelalte cazuri: daca s-a obtinut la cerere sau prin adoptie prin metode frauduloase. singura diferenta este ca la repatriere se solicita dovada repatrierii. Dobandirea sau redobandirea pe calea repatrierii are aceleasi conditii de fond si procedura ca si dobandirea cetateniei la cerere.