You are on page 1of 11

ANALIZA SWOT A ROM�NIEI - DESTINATIE TURISTICA

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al


Rom�niei este necesara o analiza a situatiei actuale a Rom�niei, ca destinatie
turistica internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica
zonele de actiune si modalitatile de interventie.
Analiza SWOT reprezinta o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctele
forte si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile
mediului extern. Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si
negative ale organizatiei analizate, care o diferentiaza de organizatiile
concurente. �n realizarea analizei SWOT, Rom�nia trebuie privita ca o destinatie
turistica unitara care detine at�t puncte slabe, c�t si puncte forte si care
actioneaza pe o piata �n miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si
de amenintarile inerente unei piete imperfecte.
5.1 Puncte forte. Puncte slabe
Acestea tin �n primul r�nd de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de
care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de
promovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.
Economia turismului
5.1.1 Puncte forte
Dupa o analiza a resurselor turistice rom�nesti am decis ca principalele puncte
tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si
diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi
produse turistice, potentialul balnear. Iata care sunt argumentele noastre �n
acest sens.
5.1.1.1 Potentialul natural
Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a
turismului asigur�nd totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism.
Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, c�mpii, delta,
Rom�nia se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei.
Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa
35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au
c�teva particularitati care �i deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi,
Pirinei, Tatra)1:
� diversitatea peisagistica � asociata structurilor geologice si alternantei
tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Par�ng), peisaje
carstice (Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra
Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului,
Dunarii);
� accesibilitate � datorita pozitiei centrale, configuratiei, numeroa-selor vai si
defilee, dar si datorita altitudinii mai reduse;
� potentialul speologic bogat: peste 10000 de pesteri (care situeaza Rom�nia pe
locul 3 �n Europa), dintre care unele au o valoare stiintifica exceptionala;
� complexitate � varietatea formelor de relief, o bogata retea hidrografica, fond
cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane.
1 Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2001, p. 164
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin
bogatia si varietatea resurselor balneare. �n Rom�nia exista factori naturali de
cura, de o mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri
terapeutice, emanatii de gaze terapeutice de tipul mofetelor, saline,
aeroionizarea predominant negativa), �n peste 200 de localitati, situ�nd Rom�nia
pe unul din primele locuri �n Europa.
Zona de c�mpie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi �n interes
turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele
balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale).
Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie
de caracteristici2:
� orientarea spre est si sud-est;
� cobor�rea �n mare cu o panta lina;
� calitatea nisipului;
� latimea plajei.
Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Rom�nia
si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei �n zona europeana.
Cele mai importante atractii ale Deltei sunt:
� plajele �ntinse �n zona litorala (Sulina, Petrisor);
� dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);
� vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta
si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinz�nd peste 1150 de specii de
plante;
� fauna piscicola si ornitolgica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de
specii de pesti);
� fond cinegetic si piscicol.
2 Minciu Rodica � idem op.cit., pag. 165
Economia turismului
Hidrografia cuprinde o vasta retea de r�uri, numeroase lacuri de diferite tipuri
(glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape
subterane.
Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviometric,
gradul de nebulozitate la crearea ambiantei favorabile calatoriilor, dar
constituie si un motiv special de deplasare prin calitatea de factor de cura
(climat excitant-solicitant �n zonele de litoral, sedativ �n zonele de deal si
podis, tonic-stimulent �n zonele montane).
Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru
organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta. Trebuie totodata
mentionate si plantele medicinale care constituie un factor natural de cura
(fitoterapia) foarte apreciat3.
Fauna � Rom�nia dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o
�nsemnatate cinegetica deosebita (ursul brun, cerbul, r�sul, cocosul de munte,
rata salbatica). Bogatia faunei si fondul cinegetic deosebit prezinta interes
pentru turismul de v�natoare si pescuit sportiv, dar si pentru turismul
stiintific.
5.1.1.2 Potentialul antropic
Rom�nia dispune de un bogat si diversificat potential antropic, rezultat al
istoriei de peste 2000 de ani pe aceste meleguri, dar si al factorilor politici
care au influentat dezvoltarea tarii. Printre cele mai interesante resurse ale
potentialului antropic se numara4:
Vestigiile arheologice:
� cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis;
� cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti;
3 idem
4 Rodica Minciu, Economia Turismului, Bucuresti, Editura Uranus, 2001, p. 168-169
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
� cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;
� cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca moderna:
Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti.
Monumentele istorice, de arta si arhitectura:
� manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita,
Moldovita, Arbore;
� bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud;
� bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari,
Biertan, Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula
Greceanu de la Maldarasti;
� castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni;
� edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano-catolica din Alba-
Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi � Iasi, Biserica Neagra � Brasov, biserica
Stavropoleos � Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din
Constanta, Turnul Chindiei � T�rgoviste, Arcul de Triumf � Bucuresti, Ansamblul
sculptural C. Br�ncusi � Tg. Jiu.
Institutiile si evenimentele cultural-artistice:
� edificiile unor institutii culturale: Atheneul Rom�n, Palatul Culturii-Iasi,
Casa Sfatului- Brasov;
� reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si circa 1000 de case
memoriale de interes local, national sau international;
� evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur),
ale filmului, t�rguri, serbari (Serbarile zapezii, Serbarile marii).
Economia turismului
Arta si traditia populara:
� arhitectura si tehnica populara;
� creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu, Corund,
Marginea, Vama � centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara Motilor, tara
Zar�ndului, tara Maramuresului), creatia literara;
� manifestari traditionale: S�mbra Oilor, t�rgul de fete, Festivalul Narciselor,
Cocosul de Horez.
Pot constitui resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari
hidroenergetice (baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroenergetice), canale de
navigatie si ecluze, drumuri transmontane �nalte (Transfagarasan), defilee
(Jiului, Oltului, Dunarii), precum si localitatile urbane sau rurale pentru
arhitectura specifica, cultura, civilizatie.
5.1.1.3 Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie
Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de
unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestora a crescut de la
16 unitati �n 1993 la 492 unitati �n 2002), pensiunile agroturistice (de la 61
unitati �n 1996 la 461 unitati �n 2002), hostelurile (11 unitati �n 2002), spatii
de cazare pe nave (6 unitati �n 2002), dar si prin dezvoltarea unui segment
hotelier de lux (4-5 stele).
Acesta s-a dezvoltat prin intrarea pe piata din Rom�nia, prin contracte de
management sau de franciza, a unor mari lanturi hoteliere internationale precum:
Sofitel, Hilton, Howard Johnson, Marriott, dar si prin proiecte de investitii
autohtone: Club Scandinavia din Mamaia, Complexul Europa si hotelul Astoria din
Eforie Nord. Se remarca o tendinta tot mai accentuata de dezvoltare a segmentului
de 2-3 stele la nivel urban prin aparitia multor unitati de primire de dimensiuni
mici, adresate �n special turismului de afaceri. Acestea sunt investitii noi care
ofera o alternativa, din ce �n ce mai cautata, la hotelurile de mari dimensiuni.
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
Dezvoltarea unitatilor de alimentatie s-a realizat at�t pe baza dezvoltarii
unitatilor de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unitati care vin sa
acopere cererea rezidentilor din localitatile de resedinta. S-au dezvoltat at�t
lanturile de alimentatie rapida (McDonald�s, SpringTime, PizzaHut), �n special �n
marile orase ale tarii, dar si restaurantele clasice, restaurantele cu specific
national (italienesc, francez, german, indian, chinez), c�t si cele specializate
(restaurante v�natoresti, pescaresti, rotiserii, pensiuni) care ofera o gama
sortimentala variata si care tenteaza prin noutate.
5.1.1.4 Crearea de noi produse turistice
�n ultimii ani, Rom�nia a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale
prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de
turisti: Rom�nia tara Vinurilor, Dracula, Croaziere pe Dunare, SuperSki �n
Carpati, Agroturism �n Rom�nia. Aceste programe turistice, la nivel national, au
fost promovate la manifestarile internationale de profil pentru diferite segmente
de clientela, dar fara evidentierea clara a unuia dintre ele la care celelate sa
fie considerate adiacente.
Este un prim pas pe care Rom�nia l-a facut pentru rec�stigarea pietelor
internationale, pas care va trebui sustinut de politica turistica interna
referitoare la modernizarea unitatilor de primire turistica, la sustinerea
investitiilor �n turism si chiar la coordonarea activitatii turistice la nivel
guvernamental.
5.1.1.5 Potentialul balnear
Potentialul balnear, chiar daca a fost amintit �n cadrul potentialului natural �
zona dealurilor si podisurilor, merita o atentie deosebita at�t datorita
factorilor de cura (unii dintre ei unici �n Europa), c�t si datorita bazei
tehnico-materiale aferente.
Rom�nia dispune de un potential balnear unic �n zona Europei; au fost identificate
peste 200 localitati cu factori naturali de cura de o mare diversitate.
Economia turismului
Intr-o clasificare succinta, factorii naturali de cura se impart astfel5:
Ape:
� oligominerale (termale, mezotermale, reci) cu o concentratie mai mica de
1g/litru;
� carbogazoase (>1g/litru);
� alcaline (>1g NaCO2/litru): Poiana Negri, Bodoc, Borsec, Zizin, Slanic Moldova,
S�ngeorz Bai, Covasna;
� alcalino-feroase (CO2, Ca, Mg): Borsec, Lipova, Biborteni, Zizin;
� feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna, Brasov, Vatra Dornei, Buzias;
� arsenicale (>0,7mg arsenic/litru): Covasna, Salu Dornei;
� clorurate-sodice (>1gNaCl/litru): Baile Herculane, Malnas Bai;
� iodurate (>1mg iod/litru): Govora, Bazna;
� sulfuroase (>1mg sulf/litru): Baile Herculane, Pucioasa, Calimanesti;
� sulfatate: Amara, Vatra de jos;
� radioactive (~10-7 sare de uraniu/litru): Baile Herculane, Borsec.
Namoluri terapeutice:
� sapropelice (sulfuroase);
� namoluri minerale de izvor: Carpatii Orientali;
� namoluri de turba: Poiana St�mpei, Borsec, Tusnad, Semenic.
Emanatii naturale de gaze terapeutice:
� CO2: Muntii Oas, Calimani, Harghita;
� hidrogen sulfurat (unic �n lume): Sugag Bai, S�ntimbru Bai.
Salinele: Slanic Prahova, Tg. Ocna, Praid, Turda si Cacica.
Lacuri terapeutice: Ocna Sugatag, Bazna, Ocna Dej, Lacul angalia, Lacul Sarat,
Sovata.
M
5 Gabriela-Tigu (coord.), Resurse si destinatii turistice pe plan mondial,
Bucuresti, Editura Uranus, p. 90
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
Bioclimatul, care poate fi: excitant �n zonele de c�mpie si litoral, sedativ �n
zonele de deal si podis si tonico-stimulent �n zonele montane.
Cu ajutorul acestor factori naturali de cura se pot trata o gama larga de
afectiuni: reumatism, boli ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos
central, boli respiratorii, dermatologice, boli ale sistemului renal, afectiuni
ORL (sinuzite, laringite), ale aparatului respirator (bronsite, astm), afectiuni
neurologice, endocrinologice, boli profesionale, afectiuni cardiovasculare
(tensiune arteriala, cardiopatie ischemica, stari post infarct), reumatism,
afectiuni ale sistemului neurolocomotor, boli ale sistemului digestiv, boli de
nutritie, hepato-biliare, renale, de metabolism (diabet, obezitate), astenii,
afectiuni dermatologice.
Turismul balnear are sansa sa-si rec�stige locul pe care-l detinea �nainte de 1989
prin investitii �n dezvoltarea si modernizarea bazei de tratament si
diversificarea procedurilor folosite. Una dintre problemele de care se loveau
statiunile de tratament era legata de personalul medical; problema a fost
rezolvata si societatile de turism balnear au dreptul de a-si angaja personal
medical propriu si de a �ncheia contracte cu casele de asigurari, dar si de a
presta servicii medicale.
5.1.2 Puncte slabe
�n dezacord cu nivelul asteptarilor clientelei turistice consideram a fi:
Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales �n
zonele rurale. Daca �n marile orase ale tarii exista modalitati diverse de
petrecere a timpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, sali si terenuri de
sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru excursii la obiective din zona, �n
orasele mai mici sau statiunile turistice, aceste servicii se regasesc doar
partial. Este un punct slab, care odata eliminat va dezvolta mai ales industriile
conexe, asigur�nd o dezvoltare armonioasa a zonelor turistice.
Lipsa unei infrastructuri la nivel c�t mai apropiat de cel european reprezinta
unul dintre punctele slabe ale Rom�niei, un dezavantaj al tarii nu numai la
nivelul turismului, dar si la nivelul investitiilor generale �n alte sectoare de
activitate.
Economia turismului
Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Rom�nia este de 78.836 km (din
care 25,3% sunt drumuri publice modernizate), distributia acestora fiind relativ
uniforma pe �ntreg teritoriul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov. Aceasta
dispune de o densitate mai mare a drumurilor publice, aproape jumatate dintre
acestea fiind modernizate. Desi �n perioada 1995-2002 reteaua drumurilor publice
modernizate din Rom�nia a �nregistrat cresteri, densitatea drumurilor publice (33
km/100 km2) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu media tarilor UE (116
km/100 km2).
Reteaua de drumuri publice din Rom�nia, �n perioada 1995-2002
Tabel 4
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Lungimea retelei de drumuri publice (km)
72859
73160
73161
73260
73435
78479
78492
78896
Lungimea retelei de drumuri publice modernizate (km)
17608
17716
17813
18031
18084
19418
19868
19958
Densitatea drumurilor publice (km/100 km2)
30,6
30,7
30,7
30,7
30,8
32,9
32,9
33,0
Sursa: Anuarul Statistic al Rom�niei 2002, Buletine Statistice INS 2003
Principalele orase ale Rom�niei sunt legate printr-o retea de aproximativ 20.000
km de drum principal, incluz�nd aproape 1.000 km de sosea cu trei sau patru benzi
de circulatie si doar 160 km de autostrada
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
(prin inaugurarea �n iunie 2004 a primului segment, �n lungime de 55,7 km al
autostradei Bucuresti-Constanta). P�na �n 2005 vor fi inaugurati alti 92 km de
autostrada pe tronsoanele Lehliu-Drajna, Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda,
urm�nd ca ultimul tronson, Cernavoda-Constanta, sa fie finalizat p�na �n anul
2006. Printre avantajele unei autostrazi se numara: capacitatea mare de
circulatie, viteza mare de deplasare de circa 120 km/h, siguranta sporita a
traficului, crearea de noi locuri de munca, accelerarea dezvoltarii socio-
economice a regiunilor traversate, atu pentru integrarea europeana si pentru
turism.
Rapoartele organismelor financiare internationale sugereaza ca doua treimi din
retea (�n jurul a 10.000 km) au ajuns �n starea care necesita reparatii urgente,
iar aproape jumatate se afla �n conditii precare. Lipsa �ntretinerii a aproape
2.000 de poduri a provocat alte probleme - 40% dintre acestea sunt sub nivelul de
standardizare privind greutatea admisa, implic�nd restrictii de greutate pentru
autovehicule.
�Starea drumurilor variaza foarte mult pe teritoriul Rom�niei. �n vreme ce
strazile principale din orasele mai mari si principalele sosele care fac legatura
�ntre orase sunt �ntr-o stare acceptabila p�na la buna, majoritatea celorlalte
sosele sunt �n stare proasta, sunt slab iluminate, �nguste si deseori nu au benzi
marcate. Multe sosele, �n special �n zonele rurale, sunt folosite si de pietoni,
animale, biciclisti, carute trase de cai care sunt foarte greu de vazut, �n
special noaptea. Circulatia pe sosele poate sa fie deosebit de periculoasa atunci
c�nd carosabilul este umed sau acoperit cu zapada sau gheata. Aceasta este
situatia �n special pe drumurile montane.�6
Acest fapt a dus la devierea vehiculelor pe drumuri secundare, cauz�nd
congestionarea traficului si cresterea concentratiei poluantilor, alaturi de
scaderea sigurantei circulatiei. Reteaua de drumuri judetene si locale se gaseste
de asemenea �ntr-o stare proasta. Estimarile arata ca
6 http://bucharest.usembassy.gov/InfoA/romana/living.htm
Economia turismului
aproximativ 60% din lungimea drumurilor acoperite cu asfalt au depasit timpul de
viata, �n timp ce o treime se afla �ntr-un stadiu avansat de uzura. Site-ul
oficial al Ambasadei SUA �n Rom�nia apreciaza astfel situatia drumurilor din
Rom�nia:
� Siguranta transportului public: Buna;
� Starea/�ntretinerea drumurilor �n mediu urban: Acceptabila;
� Starea/�ntretinerea drumurilor �n mediu rural: Proasta;
� Posibilitati de asistenta tehnica/ambulanta pe sosea: Acceptabile.
Principalele zone �n care se va investi �n infrastructura
Tabel 5
Faza Sector
Lungime (km)
Cost (mil.USD)
Bucuresti-Ploiesti
70
350
Centura Bucuresti Nord
50
250
Lugoj-Nadlac
120
560
Comarnic- Brasov
65
319
Brasov-Sibiu
110
165
Comarnic-Brasov*
65
300
Centura Bucuresti Sud
40
112
Sibiu-Lugoj*
210
662
Bucuresti-Fundulea
26
48,4
Sursa: Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
* constructia celei de-a doua benzi pe fiecare sens
�n anul 2002 reteaua de cai ferate din Rom�nia avea 11.002 km de linii �n
exploatare, din care 3.950 km (35,9%) sunt electrificati si 2.965 km (26,9%) sunt
linii duble. Reteaua de cai ferate si-a diminuat lungimea cu 3,2% �n 2002 fata de
1995. Lungimea desfasurata a liniilor este de
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
22.298 km, clas�nd Rom�nia pe locul 7 �n Europa, dupa Germania, Franta, Italia,
Spania, Polonia si Ucraina. Densitatea cailor ferate �n exploatare este de circa
46,2 km/1000 km2 de teritoriu, fiind �n scadere fata de anul 1997 si afl�ndu-se
sub media tarilor UE (65km/1000 km2)7.
�n Rom�nia exista 17 aeroporturi. Cele mai importante aeroporturi sunt Bucuresti
Otopeni (aproape 75% din traficul total), Bucuresti Baneasa (9,3%), Timisoara
(5,2%) si Constanta (2,2%). Aceste patru aeroporturi functioneaza sub autoritatea
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, �n timp ce celelalte
13 functioneaza sub autoritatea Consiliilor Judetene.
Cel mai important aeroport international este Bucuresti-Otopeni (deschis �n 1970),
situat la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul
aeroport civil de la Baneasa). 15 orase au aeroporturi: Constanta-Mihail
Kogalniceanu, Timisoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate si pentru trafic
international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea,
Satu Mare, T�rgu Mures, Tulcea.
Toate cele 17 aeroporturi sunt deschise traficului international. �n prezent, pe 9
din aeroporturi se efectueaza curse internationale �n mod regulat.
Lipsa utilitatilor reprezinta un handicap �n concurenta cu alte state din regiune.
Turistii straini veniti �n Rom�nia doresc sa beneficieze de conditii de cazare
rezonabile care sa le asigure un minim de confort. Exista �nca, �n mileniul trei,
�ntr-o tara care se pretinde a fi pe deplin europeana, localitati neelectrificate
�n zona muntilor Apuseni. La acestea se adauga lipsa unei alimentari curente cu
apa, lipsa canalizarii si numarul mic de posturi telefonice din localitatile
rurale. Toate acestea nu creeaza premisele
7 Planul National de Dezvoltare 2004-2006, p. 73
Economia turismului
unei dezvoltari adevarate a turismului rural, ci doar impresia unei �ntoarceri �n
timp care poate distra turistul stain obisnuit cu facilitatile vietii moderne.
Reteaua de utilitati (alimentare cu apa, cu gaze si canalizare) este insuficient
dezvoltata �n raport cu suprafata si populatia tarii, dar mai ales �n comparatie
cu situatia tarilor dezvoltate din Europa. �ntr-o abordare de ansamblu, situatia
utilitatilor �n Rom�nia se prezinta astfel8:
Reteaua de alimentare cu apa
?? 15,98 km retea/100 km2 suprafata
?? 1,70 km retea potabila/1000 loc
Reteaua de canalizare
?? 0,73 km retea canalizare/1000 loc
Reteaua de gaz metan
?? 0,96 km retea gaz metan/1000 loc
?? 9,06 km retea gaz metan/100 km2
Cultura si turismul au o relatie simbiotica. Lipsa investitiilor pentru punerea �n
valoare a resurselor culturale ale tarii va avea efecte negative asupra
turistilor, dar si asupra populatiei rezidente. Arta si mestesugurile, dansurile,
ritualurile, legendele risca sa fie uitate de catre generatiile tinere, dar pot fi
revitalizate atunci c�nd turistii �si arata interesul asupra lor. Monumentele si
obiectivele culturale pot fi valorificate prin utilizarea fondurilor provenite
tocmai din activitatea turistica. De fapt, aceste monumente abandonate sufera
tocmai din lipsa de vizitatori. Cultura si turismul trebuie sa se sustina reciproc
si sa dezvolte o relatie sustinuta de �ntrajutorare pe termen lung. Aceasta
cooperare se poate realiza prin implicarea at�t a sectorului guvernamental, c�t si
a sectorului privat �ntr-un parteneriat reciproc avantajos.
8 Strategia regionala de dezvoltare nord-est, p. 3
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
Ca promovare, Rom�nia nu si-a creat o imagine clara si puternica pe piata
internationala deoarece nu a adoptat o politica sistematica si sustinuta de
atragere a turistilor straini. �ntr-un an a fost promovat litoralul si Dracula, �n
anul urmator s-a promovat Delta Dunarii si turismul rural, toate acestea cre�nd o
imagine confuza �n mintea strainilor interesati de Rom�nia. Actiunea de promovare
trebuie sa fie puternica si concertata, sa prezinte elementele care ne
diferentiaza de tarile din regiune, trebuie sa prezinte un element unic de
atractie care sa stimuleze c�t mai multi turisti straini sa viziteze Rom�nia. La
fel cum Grecia este tara vacantelor �nsorite, Ungaria este tara tratamentelor
balneare, Croatia prezinta Mediterana �asa cum a fost odata�, Portugalia este
singura tara din Europa cu iesire numai la Oceanul Atlantic9 si Rom�nia trebuie sa
gaseasca un element unic de atractie �n jurul caruia sa graviteze celelalte oferte
turistice nationale.
Din analiza punctelor forte si slabe ale Rom�niei se pot identifica directiile de
actiune pe care va trebui sa le urmeze strategia de relansare a turismului
international al Rom�niei: dezvoltarea infrastructurii generale, dezvoltarea
infrastructurii turistice, crearea si promovarea intensiva a unor produse
turistice competitive care sa valorifice at�t potentialul antropic, c�t si cel
natural, �mbunatatirea serviciilor oferite turistilor, dar si crearea unei imagini
coerente pe pietele externe, imagine care trebuie sa fie total diferita de cea a
concurentilor directi: Ungaria, Bulgaria.
5.2 Oportunitatile si amenintarile
Oportunitatile si amenintarile, tin�nd mai mult de mediul extern al tarii nu pot
fi dec�t anticipate si sustinute sau prevenite prin masuri de natura sa maximizeze
efectele benefice si sa minimizeze rezultatele negative. Trebuie desfasurata o
analiza permanenta a evolutiilor economice, sociale si politice din pietele tinta
pentru a observa schimbarile care apar, schimbari care pot influenta pozitiv sau
negativ activitatea turistica international-receptoare a Rom�niei.
9 Wally Olins, On Brand, London, Thames & Hudson Ltd, 2003, p. 52
Economia turismului
5.2.1 Oportunitati
Prin pozitia geopolitica pe care o detine �n cadrul continentului, Rom�nia
beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente. Rom�nia se afla la
�ntretaierea celor mai importante rute comerciale ale continentului: se gaseste la
jumatatea distantei �ntre nordul si sudul Europei, precum si pe drumul care leaga
Europa de Vest de Asia. Acest avantaj se poate dezvolta din perspectiva turismului
de tranzit, c�t si din perspectiva turismului de odihna si relaxare prin
distantele relativ reduse �ntre Rom�nia si tarile vestice. Dezvoltarea unei
infrastructuri rutiere de nivel occidental va reduce timpul parcurs �n conditiile
�n care calatoriile rutiere detin cea mai importanta pondere �n preferintele de
transport ale turistilor straini sositi �n Rom�ni. Daca se mentioneaza si
posibilitatea ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica
sa tranziteze Rom�nia se accentueza si mai mult importanta geopolitica a tarii �n
zona central-europeana.
Intrarea Rom�niei �n NATO nu creeaza oportunitati imediate asa cum gresit se crede
de multe ori. Acest eveniment are o semnificatie importanta at�t pentru noi � ca
stat � printr-o despartire clara de trecut, c�t si pentru noii aliati, prin
afirmarea clara a valorilor democratiei. Pentru straini, aderarea Rom�niei la NATO
�nseamna siguranta, stabilitate, �nseamna garantia unei tari care, chiar �n
reconstructie economica, crede �n valorile democratiei mondiale si ale carei
interese sunt legate de interesele tarilor aderante.
Generalul Wesley Clark, fostul conducator al trupelor americane din Irak, declara
cu prilejul unei vizite la Bucuresti: �Aderarea Rom�niei la NATO va aduce miliarde
si miliarde de dolari din investitii staine, educatie pentru mii de oameni si zeci
de mii de locuri de munca, o adevarata transformare �n plan economic, militar si
cultural /.../ oamenii de afaceri occidentali vor veni sa investeasca �n Rom�nia,
pentru ca stiu ca acum investitiile lor sunt �n siguranta, dar si pentru ca vor
putea participa la transformarea societatii rom�nesti, astfel �nc�t aceasta sa fie
compatibila cu cele din vest�.
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
Din punct de vedere turistic, intrarea �n NATO nu poate aduce beneficii imediate
dec�t prin amplasarea unor baze militare straine (americane) pe teritoriul
Rom�niei �n zonele de interes (litoral, Timisoara, T�rgoviste), baze militare care
vor aduce un important aport valutar care, prin efectele induse, vor dezvolta mai
multe ramuri ale economiei.
Siguranta Rom�niei, comparativ cu alte state europene receptoare de turisti, poate
fi o oportunitate care poate fi exploatata �n conditiile �n care atentatele
teroriste s-au facut simtite si �n tari care, p�na nu demult, nu prezentau nici un
fel de pericol. Printre tarile care s-au confruntat cu astfel de atacuri se numara
Turcia si Spania, ambele fiind destinatii importante pentru turismul de litoral.
La 15 noiembrie 2003, �n Turcia, la doua sinagogi din Istanbul, au avut loc
atentate cu bomba, soldate cu 25 de morti si 300 de raniti. La doar cinci zile, la
consulatul britanic si la birourile bancii britanice HSBC, ambele situate pe malul
european al Bosforului, au izbucnit alte explozii s�ngeroase �n care si-au pierdut
viata consulul britanic �mpreuna cu alte 26 de victime si au fost ranite peste 450
de persoane. Conform administratiei de la Ankara, atacul a fost revendicat de
gruparea Al Qaida si de Frontul Islamic al Combatantilor din Marele Orient (IBDA)
� o retea turca, �narmata, al carei lider este condamnat la �nchisoare pe viata.
Aceste atentate au avut rezultate negative imediate nu numai asupra economiei
Turciei. Tranzactiile lirei turcesti au fost suspendate, dupa ce moneda s-a
devalorizat cu peste 7 procente, imediat dupa explozii.
Tranzactiile la bursa din Londra s-au prabusit imediat dupa aflarea vestii ca
atentatele au vizat obiective britanice din metropola turca. Vestea atentatelor a
provocat si scaderea cotatiilor la actiunile firmelor de turism si asigurari.
Economia turismului
Investitorii au preferat sa v�nda aceste actiuni si sa cumpere obligatiuni sau
aur. �n Germania, unde Turcia este una dintre cele mai bine v�ndute destinatii
turistice, actiunile firmelor de turism au scazut cu aproape sase procente. O
lovitura serioasa au primit si companiile aeriene si cele hoteliere care au
afaceri �n Turcia. Analistii spun ca evenimente tragice ca cele de la Instanbul nu
vor avea un impact economic major �n urmatoarele luni. Daca se vor mai produce noi
atentate este foarte probabil ca o parte din fluxurile turistice catre Turcia sa
se orienteze catre alte destinatii considerate mai sigure.
Atentatele de la Madrid, din 11 martie 2004, soldate cu 199 de morti si 1.400 de
raniti, au fost comise cu trei zile �nainte de alegerile parlamentare din Spania
si sunt cele mai s�ngeroase din istoria Spaniei moderne si din Europa, dupa
atentatul de la Lockerbie (Scotia), care �n 1988 s-a soldat cu 270 de morti.
Astfel, o tara membra at�t a UE, c�t si a NATO a fost lovita de un atentat ale
carui efecte se vor extinde asupra tuturor tarilor membre UE.
Atentatul de la Madrid a condus la scaderea ritmului de crestere economica a UE
datorita scaderii ponderilor cheltuielilor si a cresterii economiilor. Printre
cele mai afectate sectoare ale economiei se numara aeronautica, turismul si
bunurile de lux, dar nu sunt excluse scaderi nici �n domeniul electrocasnicelor si
al autoturismelor. Printre expertii �n domeniu se numara si Herve Goulletquer,
coordonatorul pentru studii europene la Credit Lyonnais, care afirma: �Nu trebuie
sa asteptam o reactie patriotica precum �n Statele Unite, unde americanii au
consumat �n mod fortat pentru a sustine economia dupa atentate�10.
10 http://www.gazetadecluj.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1156 (ROMPRES
- Traducere si adaptare de Tanti Luchian - Le Monde, Le Figaro din 17 martie 2004)
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
Valorificarea relatiilor de cooperare �n anumite domenii economice, cu anumite
tari precum SUA si China se pot extinde si asupra turismului. Printre cele mai
importante actiuni desfasurate la nivel de ministri se numara si vizita, la
�nceputul lunii februarie 2004, a unei delegatii guvernamentale condusa de prim-
ministrul Adrian Nastase, �n China. Aceasta vizita a avut ca scop impulsionarea
relatiilor economice rom�no-chineze, dar si deschiderea unui birou de turism �n
Beijing, masura de natura sa impulsioneze calatoriile catre tara noastra nu numai
�n scopuri economice. �n urma acestei vizite, oficiali rom�ni si chinezi �n
domeniul turismului au demarat discutii �n vederea primirii de catre tara noastra
a Statutului de Destinatie Turistica Autorizata (ADS), conditie premergatoare
dezvoltarii circulatiei turistice �ntre cele doua tari. Statutul va fi obtinut �n
urma �ncheierii unui acord care sa prevada obligatia de repatriere a turistilor de
catre agentiile de turism prin care ei au plecat, �n cazul �n care acestia
intentioneaza sa emigreze �n tara vizitata. �n luna aprilie, un grup de tur-
operatori chinezi si un alt grup de jurnalisti, formatori de opinie, au vizitat
Rom�nia pentru informare asupra resurselor turistice11.
5.2.2 Amenintari
Printre amenintarile cu care se poate confrunta Rom�nia se numara si deteriorarea
situatiei economice a tarilor Europei de Vest si �n special a marilor emitatori de
turisti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Italia, Austria la care se
adauga amenintarile unor noi atentate teroriste (dupa cele din Turcia si Spania),
care vor contracta si mai mult cererea turistica. Raportul FMI evidentiaza
slabiciunea economiilor din zona euro �n raport cu restul lumii. Uniunea Europeana
a �nregistrat o tendinta de crestere economica pe baza unei cereri externe mai
viguroase, consumul intern pastr�ndu-se la un nivel foarte redus. Cresterea
consumului se lasa �nca asteptata, cu toate ca rata somajului da semne de scadere.
�nsa ultimii
11 http://www.capital.ro/index.jsp?page=archive&magazine_id=280&article_id=14206
Economia turismului
indicatori macroeconomici la nivelul UE mentin incertitudinea unei depasiri clare
a perioadei de recesiune. Astfel, mentinerea consumului la un nivel scazut, chiar
�n conditiile unei cresteri economice, nu este de natura sa favorizeze
calatoriile, ci mai degraba investitiile si asteptarea unor momente mai prielnice.
Cresterea pretului petrolului pe plan international va avea efecte negative si
asupra fluxurilor turistice, prin cresterea pretului la biletele de avion datorita
ponderii ridicate a costurilor legate de combustibil �n totalul costurilor de
operare a unei companii aeriene. Pretul petrolului influenteaza si situatia
economica a tarilor emitatoare de turisti, �ncetinind ritmul de crestere economica
cu efecte negative asupra consumului.
Daca la conditiile de incertitudine economica �n care se gasesc majoritatea
economiilor din zona UE se adauga si perspectivele unor atentate teroriste sau
reactivarea unor focare de agitatie din Balcani (Kosovo) este mai mult ca sigur ca
vom asista la o mentinere constanta sau chiar o scadere a cererii turistice la
nivel european. �n conditiile �n care toate tarile din regiune (Bulgaria, Ungaria,
Rom�nia, Turcia, Grecia) doresc o crestere a fluxurilor international-receptor,
�ntre ele se va manifesta o concurenta acerba din care Rom�nia poate iesi
dezavantajata datorita politicii turistice manifestate p�na �n acest moment.
Globalizarea poate aduce, la r�ndul ei, pe l�nga efectele pozitive legate de
sporirea investitiilor, cresterea numarului de locuri de munca si efecte negative.
Acestea din urma se vor resimti mai ales �n planul cultural prin deteriorarea, de
dragul profiturilor mai mari, a obiceiurilor si a modului de viata traditional.
Astfel, m�ncarurile traditionale se vor adapta gusturilor turistilor, obiceiurile
si datinile populare vor fi �n pericol de a deveni sinonime kitchului, iar
valorile culturale ale poporului se vor schimba dupa valorile culturii dominante,
�n prezent cultura americana.
Analiz a SWOT a Rom�niei - destinatie turistica
Spre exemplu, desi avem o sarbatoare specifica dedicata �ndragostitilor
�Dragobetele� (24 februarie), sarbatorita de sute de ani �n Rom�nia, noi o
�nlocuim cu o sarbatoare de import �Valentine�s Day� (14 februarie), datorita
profitului aferent: mici sau mari cadouri �ntre persoanele �ndragostite, flori,
petreceri. �n traditia populara, acesta sarbatoare �si are originea �n ciclurile
naturii, mai ales �n lumea pasarilor. Nu �nt�mplator, pasarea era considerata una
din cele mai vechi divinitati ale naturii si dragostei. Ei bine, rom�nii numeau
sarbatoarea Dragobetele si Logodnicul Pasarilor, spun�nd ca acum acestea se
�mperecheaza si �si fac cuib, de la pasari obiceiul fiind preluat si de catre
oameni. Conform obiceiului, fiecare baiat urmarea fata care �i cazuse draga; daca
flacaul era iute de picior si fetei �i placea respectivul urmaritor, atunci avea
loc o sarutare mai �ndelungata �n vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica, �n
fapt, logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori
astfel de logodne prefat�nd logodnele adevarate.
Acesta este unul dintre efectele negative ale globalizarii, turistul fiind
interesat nu numai de resursele naturale si antropice ale unei tari, dar si de
aspecte ce tin de valori culturale, obiceiuri si datini, sarbatori specifice. �n
conditiile �n care se doreste promovarea Rom�niei ca o destinatie de descoperire a
traditiilor, exista riscul ca peste c�teva decenii sa nu putem prezenta obiceiuri
si valori specifice Rom�niei dec�t �n poze sau �n evenimente special organizate si
care vor purta amprenta societatii de consum.
Prin combinarea celor patru elemente prezentate �n analiza SWOT si gruparea lor
cate doua se pot obtine patru strategii12:
� S-O (Puncte tari-Oportunitati): urmarirea oportunitatilor care se potrivesc cel
mai bine punctelor tari;
� W-O (Puncte slabe-Oportunitati): depasirea punctelor slabe �n urmarirea
oportunitatilor;
12 www.quickmba.com/strategy
Economia turismului
� S-T (Puncte tari-Amenintari): identificarea modalitatilor de utilizare a
punctelor tari pentru a reduce vulnerabilitatea la amenintarile externe;
� W-T (Puncte slabe-Amenintari): stabilirea unui plan defensiv pentru a preveni
situatia c�nd punctele slabe devin foarte vulnerabile la amenintarile externe.
Cea mai buna solutie este investirea resurselor �n promovarea pe plan extern a
punctelor tari ale Rom�niei si pentru eliminarea punctelor slabe din plan intern,
concomitent cu urmarirea oportunitatilor oferite de pietele externe.