You are on page 1of 10

DESCOPERIREA ŞI VALORIFICAREA

ŞTIINŢIFICĂ A URMELOR IN CAZUL TRAFICULUI


SI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI

1. ASPECTE GENERALE

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, drogul este o substanţă care


fiind absorbită de un organism viu, modifică acestuia una sau mai multe
funcţii.
În sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată în medicină, a
cărei folosire abuzivă poate crea însă dependenţă fizică ori psihică, sau
tulburări grave ale activităţii mentale, ale percepţiei şi ale
comportamentului. În acest sens, denumirea de drog se aplică numai
substanţelor care pot fi desemnate şi prin termenul general de stupefiante.
Legea nr. 143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit
de droguri, defineşte drogurile ca fiind plantele şi substanţele stupefiante
ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe,
clasificând drogurile în două mari categorii:
- droguri de mare risc (heroina, mescalina, morfina, anfetamina,
cocaina, opiu etc);
- droguri de risc (canabis, rezină de canabis, ulei de canabis, diazepam
etc).
În funcţie de natura lor drogurile, pot fi clasificate astfel:
- analgezice;
- sedative;

1
- hipnotice;
- stimulente;
- halucinogene;
Raportat la tipul general de drog, acestea se pot clasifica în două mari
categorii:
- substanţe psihotrope (sintetice sau semisintetice)
- substanţe psihoactive.
Drogurile sunt substanţe artificiale create de oamenii de ştiinâă în
anumite situaţii limită. Cauzele au fost de regulă razboaiele. Efectele
drogurilor erau ,,benefice’’ pentru armatele diverselor popoare care
trebuiau să reziste în regim de război, de multe ori fără hrană si fără apă.
Aşa au luat naştere substanţele excitante - droguri în formă primară.
După primul razboi mondial, aceste substanţe au inceput să fie
consumate în toata lumea. Până la sfârşitul anilor 1930, ele erau legale.
Comercializarea lor, în timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii,
drogurile au devenit o sursă inestimabilă pentru piaţa neagră. Flagelul
comerţului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul
Mijlociu a cuprins intreaga planetă.
România, prin aşezarea sa geografică este ţară de tranzit dinspre
Orientul Mijlociu către Europa de Vest. Ca orice tară de tranzit, in timp, a
devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa anul 1989. În
perioada 1990-1996, cuiburile traficanţilor şi consumatorilor de droguri
erau căminele studenţeşti. Apoi, vânzătorii de iluzii au dus standardul
morţii albe si prin baruri, discoteci, case de ţigani si chiar la colţ de stradă.
Impactul a fost foarte mare in rândul tinerilor care din curiozitate,
teribilism sau solidaritate faţă de anturaj, au inceput să consume.
Societatea românească a fost luat prin surprindere de acest flagel al
drogurilor, ivindu-se astfel probleme foarte grave atât în justiţie, cât şi in
lumea medicală.
Astfel, intervenţia Statului se impune ca necesitate prin unele măsuri,

2
cum ar fi:
- Combaterea pătrunderii in ţară a drogurilor:
- Lupta impotriva corupţiei:
- Depistarea traficanţilor de droguri:
- Măsuri terapeutice:
- Combaterea traficului de droguri si tratarea toxicomanilor să constituie o
politică de Stat dusă de Parlament si Guvern, pentru ca altfel vom asista la
un dezastru demografic naţional.

2. MODALITĂŢI ŞI SISTEME DE OPERARE FOLOSITE


TRAFICANŢII DE DROGURI

2.1 Modalităţi de ascundere


A. Metode de ambalare sau disimulare în vederea traficării
În scopul traficării drogurilor se apelează la metode diversificate de
ascundere şi transportare a acestora, urmărindu-se fireşte sustragerea de la
depistarea de către autorităţile vamale sau judiciare. Astfel, cele mai
frecvente modalitaţi de mascare sau ascundere şi metodele propriu-zise de
traficare a stupefiantelor sunt următoarele :1
Fabricarea pe cale industrială a mijloacelor de ascundere a
drogurilor, prin folosirea maşinilor, cutiilor şi a etichetelor unor linii
tehnologice de la fabricile de conserve, înlocuind produsele alimentare cu
stupefiante. Producerea pe cale artizanală a mijloacelor de ascundere, prin
achiziţionarea de maşini şi materiale de bază cum sunt: capace, cutii goale,
etichete (noi sau dezlipite de pe cutii pline) cu dimensiuni corespunzătoare,
în care se ascund drogurile ce urmează a fi transportate, dar aceste mijloace
de ascundere artizanale trebuie să respecte caracteristicile celor fabricate

1
S. Ţurlea, "Bomba Drogurilor", Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991, pp.124-128//E.Stancu, „Tratat de criminalistică", Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2002, p. 626.

3
industrial.
Folosirea sistemului poştal, în special prin ascunderea în scrisori sau
obiectele din colete. Folosirea curierilor. Aceştia practică uneori sistemul
înghiţirii drogurilor, absorbind mici casete de plastic, cât o măslină,
ermetice şi impermeabile, conţinând fiecare câteva grame de cocaină.
De asemenea, pentru ascunderea drogurilor în cadrul micului trafic
de stupefiante, sunt folosite toate cavităţile anatomice ale bărbaţilor şi
femeilor.2 Metodele şi tehnicile de identificare a drogurilor i-au
determinat pe producatorii acestora să le modifice culoarea şi compoziţia
chimică, provocând, până la identificarea noilor substanţe, dificultăţi în
depistarea drogurilor astfel disimulate.
B.Metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri
Pentru a preveni depistarea drogurilor datorită mirosului specific al
unora dintre acestea, de către câinii de urmărire specializaţi în asemenea
operaţii, traficaţii recurg şi din acest punct de vedere la metode diverse
printre care:
-introducerea în colete, alături de droguri a unor substanţe cu miros de
usturoi sau de ceapă al căror miros derutează câinii de serviciu;
-ambalarea în containere închise ermetic, care nu permit nici o degajare de
miros, exceptând faptul în care aceste cutii au fost manipulate de persoane
murdare pe mâini de drogul ambalat.
C.Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite
depistarea drogurilor
Pentru evitarea dispozitivelor de depistare a drogurilor, se folosesc
metode ingenioase, în funcţie de complexitatea şi modernitatea măsurilor
de supraveghere la trecerea frontierei. Astfel, la punctele de trecere a
frontierei, mai ales cand sunt aglomerate, se folosesc pentru depistarea
stupefiantelor şi dispozitive cu raze x pentru controlul bagajelor călătorilor.

2
I.Suceavă ,, Flagelul Stupefiantelor’’ Ed. M.I. Bucuresti, 1986, p. 88.

4
Pentru ascunderea stupefiantelor, traficantii cu experienţă sau cunoştinţe în
domeniu, învelesc drogul în staniol sau hârtie indigo care opresc razele X.
Se mai folosesc şi tehnici ultra-sofisticate de depistare a drogurilor ca:
aparatură de control, avioane AWACS (cu avertizare timpurie), pentru
transporturile efectuate cu avioanele, elicopterele şi navele maritime.
D.Modalităţi de ascundere în trafic a drogurilor
Locurile şi modalităţile de disimulare sunt diferite, ele depinzănd de
ingeniozitatea traficanţilor, aceştia dovedindu-se foarte inventivi. Alegerea
unui loc pentru ascunderea stupefiantelor depinde de o serie de factori cum
ar fi: cantitatea de stupefiante ce urmează a fi traficată, mijlocul de
transport folosit, exigenţa controalelor la care trebuie să se supună
traficantul pe traseul parcurs3.

3. METODOLOGIA INVESTIGĂRII TRAFICULUI DE


DROGURI
3.1. Activităţi premergătoare începerii urmăririi penale

Activităţile premergătoare presupun obţinerea unor informaţii, date


referitore la fapta săvârşită şi autorul ei pentru ca, pe baza acestora,
organele competente sa decidă dacă este sau nu cazul să dispună începerea
urmăririi penale. În funcţie de locul şi modul de operare, se poate recurge la
urmatoarele mijloace de probă:
3.1.1. în cazul traficanţilor depistaţi la punctele de frontieră, la intrarea
sau ieşirea din ţară cu stupefiante asupra lor:
- procesele verbale încheiate de vameşi sau cadre ale poliţiei de
frontieră în care trebuie să se precizeze cu exactitate persoanele asupra
cărora s-au găsit substanţe stupefiante, locurile unde au fost ascunse
acestea, sortimentele şi cantităţile, forma de ambalare şi prezentare,
metodele de ascundere precum şi orice alte referitoare le acestea;
3
V. Bercheşan, C. Pletea, ,,Drogurile şi traficanţii de droguri’’, Ed. Paralela 45, Piteşti, 1998, p. 284

5
- rapoartele de constatare tehnico-criminalistică sau buletinele de
analiză din care să rezulte că substanţele sau produsele în cauză sunt, ori
conţin stupefiante;
- informaţiile desprinse din declaraţiile date de alte persoane audiate
sau de complici ai acestora;
- fotografii judiciare operative efectuate cu ocazia controlului sau a
percheziţiei corporale;
- obiecte sau înscrisuri găsite asupra persoanelor implicate în traficul
de stupefiante, ori în mijloacele de transport, care au legătură cu
stupefiantul găsit ce se ridică conform art. 96-99 din Codul de procedură
penală4.
3.1.2. în cazul traficanţilor depistaţi în interiorul ţării noastre:
- procesele verbale de prindere în flagrant cu substanţe stupefiante
asupra lor ori în momentul vânzării-cumpărării, care trebuie să
îndeplinească toate condiţiile prevăzute de art.91 din Codul de procedură
penală;
- fotografii operative efectuate cu ocazia prinderii în flagrant, în care
vor fi prezentate stupefiantele găsite, locurile de ascundere, mijloacele
folosite, persoanele implicate, locurile în care s-au săvârşit faptele etc.
- datele furnizate de martori oculari, la care se adaugă obiecte şi
înscrisun pe care traficanţii le au asupra lor.
3.1.3. în cazul stupefiantelor abandonate sau ascunse:
Practica a demonstrat că sunt situaţii când produsele şi substanţele
stupefiante pot fi găsite abandonate. De exemplu, în raza unor puncte de
frontieră, camere de hotel, sau ascunse în locurile de depozitare a bagajelor,
toalete, săli de mese şi alte locuri de acces public din mijloacele de
transport. Astfel de situaţii pot apare atunci când persoanele implicate în
traficul stupefiante s-au sesizat de intensificarea controlului vamal ori şi-au
dat seama că sunt urmărite.
4
Gh.Alecu, Criminalistică, Editura Ovidius University Press, Constanţa, Ed. 2004, op.cit. 825

6
În împrejurarea arătată se impune o deosebită atenţie, fiind necesară
o cercetare amănunţită a locului în care substanţele au fost descoperite,
efectuarea de fotografii şi audierea persoanelor prezente. Produsele şi
substanţele trebuie să fie ridicate cu grijă, ambalate în mod corespunzător şi
predate specialiştilor în vederea descoperirii imprentelor sau oricăror alte
urme ce pot contribui în final la identificarea şi prinderea deţinătorilor.5

4. CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI.

Pentru descoperirea şi ridicarea mijloacelor materiale de probă, un


rol important îl are cercetarea la locul săvârşirii infracţiunii. Prin specificul
său, traficul de droguri este susceptibil să se comită în locuri diverse:
- punctele de trecere a frontierei şi terenurile înconjurătoare, unde pot
fi abandonate sau ascunse substanţe stupefiante;
- terenurile cultivate cu plante ce conţin substanţe stupefiante;
- fabricile şi unităţile care produc medicamente pe bază de stupefiante;
- unităţile medico-farmaceutice cum sunt spitalele, policlinicile,
dispensarele şi farmaciile care deţin şi prescriu medicamente pe bază de
stupefiante;
- laboratoarele de analiză chimică şi control al unor asemenea
medicamente şi vecinătăţile acestora;
- unităţile medico-farmaceutice veterinare;
- depozite de materii prime sau de produse intermediare sau finite şi
zonele înconjurătoare;
- unităţile de învăţământ cu profil medico-sanitar - uman sau veterinar
chimic;
- unităţile de comerţ exterior specializate în importul sau exporta
droguri;
- porturi, aeroporturi, gări, oficii poştale;
5
E. Stancu, ,,Tratat de criminalistica’’ Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2002. p .634, 638-639

7
- mijloacele de transport - auto, navale, aeriene;
- locurile de cazare şi de distracţie, cum ar fi: hoteluri, moteluri,
câmpinguri, restaurante, baruri, discoteci, cazinouri;
- unităţi şcolare, cămine, campusuri universitare etc.
Activitatea de cercetare la faţa locului este o activitate condiţionată
de modalităţile normative şi faptice de comitere, respectiv dacă în raport cu
activităţile desfăşurate de către făptuitori este necesară efectuarea de
constatări cu privire la situaţia locului săvârşirii infracţiunii, descoperirea
şi fixarea urmelor stabilirea poziţiei şi stării mijloacelor materiale de probă
ori a împrejurărilor în care a fost comisă fapta6. Prin urmare, în cazul
traficului de droguri se impune efectuarea cercetării la faţa locului atunci
când activitatea infracţională a constat în producerea stupefiantelor,
experimentarea acestora, cultivarea plantelor ce astfel de substanţe în scop
de prelucrare, organizarea sau îngăduirea consumului în anumite locuri ş.a.
Alteori traficul de droguri se săvârşeşte în concurs de infracţiuni de trecere
frauduloasă a frontierei şi contrabanda, situaţie în care cercetarea a locului
împrumută aspectele specifice investigării unor astfel de fapte,
particularizate prin obiectul lor material, în cazul nostru produsele ori
substanţele stupefiante. În mod similar se pune problema şi în cazul
săvârşirii traficului de droguri în concurs cu infracţiunea de furt7.
Cercetarea la faţa locului se face după regulile cunoscute,
respectănd cu stricteţe toate cerinţele impuse de tactica criminalistică şi
ţinând cont de practica pozitivă a organelor de urmărire penală angrenate în
lupta antidrog. Ca şi in cazul constatării infracţiunii flagrante, echipa care
examinează din punct de vedere criminalistic locul faptei trebuie să fie
dotată pe lângă trusa criminalistică şi cu următoarele mijloace tehnico-
criminalistice sau truse specializate:
-truse cu reactivi pentru testarea stupefiante;

6
Art.129 din Codul de procedura penala
7
V. Berchesan, C.Pletea, ’’Drogurile si traficanţii de droguri’’ Ed.Paralela 45, Piteşti, 1998, p. 276

8
-sonda de control (periscop) pentru verificarea locurilor greu accesibile in
autovehicule;
-aparatură necesară radiografierii unor obiecte în care sunt ascunse
stupefiante
-aparatură de fotografiere, filmare, video-filmare.
Toate produsele sau substanţele stupefiante ori cele care prezintă
suspiciuni de apartenenţă la acestea trebuie ridicate pentru cercetări.
Totodată, se va proceda, în mod obligatoriu, la ridicarea tuturor
materialelor utilizate de către făptuitori -aparatură, solvenţi, seringi, reţete
cu timbru sec, materii prime etc.- la fabricarea,prelucrarea, experimentarea,
administrarea sau consumarea drogurilor. Sublinierea se impune întrucât
atât stupefiantele care au făcut obiectul activităţii ilicite, cât şi
echipamentele sau instrumentele utilizate sau destinate a fi folosite în orice
fel la comiterea infracţiunilor sunt supuse confiscării.
Materialele folosite la ambalarea drogurilor trebuie să fie perfect
curate şi etanse, pentru a se evita deprecierea calitativă a acestora,
modificarea gradului de aciditate şi aspectul exterior.
Pentru ca elementele de fapt să poată dobândi valoare de probă,
constatările făcute cu ocazia cercetării la faţa locului trebuie să fie
consemnate în mijloacele de probă prevăzute de legea procesuală penală,8
respectiv procesul-verbal, fotografiile executate cu această ocazie, schiţa
locului faptei, filmul sau înregistrările pe bandă videoeomagnetică.
4.1 Fixarea rezultatelor
Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului se va face prin proces-
verbal care trebuie să cuprindă următoarele:
- data şi locul întocmirii;
- calitatea, numele, prenumele şi unitatea din care fac parte membrii echipei
de cercetare;
- temeiul de fapt al efectuării cercetării la faţa locului, rezultat din
8
Art. 131 din Codul Penal

9
menţionarea modului de sesizare şi conţinutul sintetizat al sesizării;
- temeiul de fapt al efectuării activităţii;
- datele de identificare ale martorilor asistenţi;
- constatările făcute la faţa locului: amplasarea locului unde s-a săvârşit
infracţiunea, identitatea făptuitorilor, activitatea desfăşurată de aceştia,
măsurile luate pentru întreruperea activităţii ilicite;
- urmele descoperite, fixate, ridicate şi ambalate, cu precizarea exactă a
locurilor unde au fost găsite produsele sau substanţele susceptibile de a
aparţine clasei drogurilor, aspectul lor exterior, culoarea, cantităţile
descoperite, modul de ambalare şi prezentare;
- rezultatul testării cu ajutorul trusei pentru detecţia rapidă a stupefiantelor;
- explicaţiile făptuitorului cu privire la natura produselor descoperite,
provenienţa acestora, modul în care a intrat în posesia lor sau dupa caz, le-a
produs, le-a experimentat şi transportat;
- menţiune despre urmele şi mijloacele materiale de probă ridicate în
vederea cercetărilor;
- menţiune despre efectuarea fotografiilor judiciare - cu precizarea mărcii
aparatului, a sensibilităţii filmului şi a schiţei locului faptei;
- precizarea dacă a fost folosit câinele de urmă şi rezultatul obţinut;
- ora începerii şi ora terminării cercetării la faţa locului şi condiţiile în care
s-a efectuat;
- observaţiile martorilor asistenţi şi obiecţiile făptuitorului;
- numărul de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal şi destinaţia
acestora.
Procesului-verbal i se pot anexa fotografii, schiţe, desene ori alte
lucrări şi este obligatorie consemnarea în acesta a denumirii originale a
produselor şi substanţelor descoperite, în limba în care este scrisă.

10