You are on page 1of 10

REFERAT LA INGRIJIRI PALIATIVE

Ingrijirea pacientiilor cu AVC

Elev Bugarin Sorina

Prof. Draghina Mariana

Ingrijirea pacientiilor cu AVC

Sistemul coordoneaz activitatea muchilor, monitorizeaz organele, primete i


prelucreaz informaiile primite prin organele de sim i iniiaz aciuni. Cu alte
cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru meninerea homeostaziei (echilibrul
intern al corpului). Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii i
celulele gliale (cu rol de susinere i de protecie). Cu ct urcm pe scara de evoluie
a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex, iar posibilitile lui de a
recepiona, interpreta i reaciona corespunztor informaiilor din mediul nconjurtor
sunt tot mai perfecionate.
Sistemul nervos central
Aceasta este partea principal a sistemului nervos (numit i nevrax) care se ocup
cu prelucrarea informaiei venit de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili,
de durere etc.) i generarea de rspunsuri. SNC este format din encefal(care
cuprinde:creierul mare,creierul mic si trunchiul cerebral) i mduva spinrii. Aceste
dou componente sunt protejate de cutia craniana i, respectiv, de coloana
vertebral.
Sistemul nervos periferic
SNP este partea sistemului nervos format din neuronii i nervii din afara SNC.
Acetia se gsesc n membre (de exemplu, n mn i picioare) i organe (de
exemplu stomac,inim etc.). SNP nu este protejat de oase sau de o barier
pentru snge (faa de creier care este protejat de bariera hematoencefalic), i poate
fi uor lezat mecanic sau chimic.
SNP se mparte la rndul su n dou componente:
1. Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul voluntar al micrilor
prin aciunea muchilor scheletici, ct i recepia stimulilor externi (n cazul
stimulilor termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos somatic este
format din fibre aferente, care duc informaiile de la surse externe spre SNC,
i fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muchi.
2. Sistemul nervos vegetativ sau autonom gestioneaz aciunile care nu se afl
sub control contient. El controleaz de exemplu funciile vitale ca respiraia i
btile inimii, dilatarea i constricia pupilelor, digestia etc. Se mparte
n sistemul nervos simpatic i cel parasimpatic.
Accident vascular cerebral
Definiie: AVC reprezint o tulburare a circulaiei ce deservete un anumit teritoriu
cerebral i care determin o perturbare major a funciilor acestuia.
Forme clinice:

AVC ischemic: Accident ischemic tranzitor (AIT)


Accident ischemic constituit (AIC)
AVC hemoragic
Hemoragia subarahnoidian (HSA)
Etiopatogenez:
tromboz vascular
embolie vascular
hipoperfuzie cerebral
ruperea unui vas de snge
Factori de risc:
sexul masculin, vrsta dup 40 - 50 ani
hipercolesterolemie, obezitate, dislipidemie
HTA
tabagismul
diabetul zaharat i/sau hiperinsulismul
stresul
contraceptive orale
Rolul AM in profilaxia AVC
Profilaxia bolilor, in general, cuprinde ansamblul masurilor medico-sanitare
impuse pentru prevenirea aparitiei si a raspandirii bolilor.
AVC constituie in prezent a treia cauza de deces dupa bolile cardiace
si neoplazice. Exista o serie de factori de risc a caror prezenta reprezinta un
pericol ridicat in dezvoltarea unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie
precizat ca in majoritatea cazurilor nu e vorba de un singur factor de risc, ci, de
obicei, de o combinatie de mai multi factori.
Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire
Asistenta medicala asigura si indeplineste o serie de sarcini, avand ca
scopuri principale: ingrijirea omului bolnav si prevenirea complicatiilor.
In cazul bolnavilor cu accident vascular cerebral, masurile de igiena ocupa un
loc de o importanta deosebita, deoarece acesti bolnavi sunt de cele mai multe ori
imobilizati la pat datorita plegiilor sau parezelor.
Elementele principale care constituie igiena unui bolnav sunt:
Repausul la pat - este obligatoriu pentru orice bolnav cu accident vascular
cerebral. El are rolul de a reduce la minimum eforturile si arderile din organism si asa
exagerate prin metabolismul crescut alpacientului cu AVC, contribuind astfel la
crutarea fortele de aparare a organismului obligat sa lupte cu boala.
Igiena corporala - se adreseaza rufariei de corp, tegumentului si mucoaselor
bolnavului.
Tegumentul bolnavului va fi intretinut intr-o stare de perfecta curatenie. Orice
bolnav trebuie spalat zilnic pe toata suprafata corpului cu apa si sapun, si atunci
cand este necesar chiar de mai multe ori pe zi, pentru a evita formarea escarelor de
decubit.

Mucoasele constituie de asemenea o preocupare deosebita, mai ales in cazul


cand pacientul prezinta pareze faciale. De multe ori, ele sunt inflamate si prezinta
secretii, fiind predispuse la infectii supraadaugate, fapt pentru care la orice bolnav vor
trebui luate masuri riguroase de igiena.
Asistenta medicala este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinara, cu
responsabilitati in pastrarea si restaurarea sanatatii, prevenirii imbolnavirilor,
inlaturarea suferintei. Rolul sau este de a suplini independenta, de a incerca sa
inlocuiasca necesitatea in asa fel incat persoana sa-si satisfaca cerintele mai usor si
fara handicap.
Asistenta medicala nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa,
interventia va fi orientata asupra lipsei de autonomie si consta in a spori, a creste
independenta fizica, psihica si morala a bolnavului.
Salonul
Temperatura optima a saloanelor sa fie de 20-220C, pacientii cu afectiuni
neurologice necesitand o temperatura constanta. Salonul trebuie aerisit ori de cate
ori este necesar, avandu-se grija ca bolnavii sa fie protejati de curentii de aer rece.
Curatenia se va efectua zilnic: dimineata si dupa-amiaza. Curatenia de
dimineata se va incepe imediat dupa terminarea toaletei bolnavilor si se termina
inainte de inceperea vizitei medicale, iar cea de dupa-amiaza se va efectua dupa
odihna pasiva a bolnavilor, inainte de servirea cinei, iar in zilele de vizita se va face
imediat dupa plecarea vizitatorilor.
Bolnavii vor fi plasati in saloane in functie de afectiunile lor, varsta, sex, tinand
cont de similaritatea bolii, avandu-se in vedere posibilele propagari a heteroinfectiilor
(infectii incrucisate).
Igiena salonului - incaperea in care sta bolnavul trebuie sa fie spatioasa,
curata si bine aerisita. In saloanele de bolnavi nu trebuie sa fie mai mult de patru
paturi, iar distanta intre ele sa fie de minimum un metru.
Patul si accesoriile sale
Paturile trebuie sa fie deplasabile pe roti, rabatabile, prevazute cu rezemator
mobil la care treimea cefalica a somierei poate fi ridicata in pozitie oblica de 45 0,
necesara pentru a asigura confortabilitatea in pozitie semisezanda, in scopul
favorizarii respiratiei.
Salteaua optima este cea din burete sau cauciuc umplut cu apa, pentru a
preveni escarele de decubit la bolnavii imobilizati. Pernele, in numar de doua, una
mai mica si alta mai mare pentru a asigura bolnavului o pozitie comoda. Patura
trebuie sa fie confectionata din lana moale. Lenjeria trebuie sa fie alba, din bumbac,
cu cat mai putine cusaturi.
Patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece majoritatea
timpului si i se asigura ingrijirile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat

rolul de a proteja bolnavul impotriva umiditatii, frigului si impotriva producerii


leziuniloe tegumentare (escare), cat si de a usura munca asistentei medicale.
Unghiile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest
nivel stagneaza un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu dizabilitati motorii
se poate accidenta in cadrul crizelor de agitatie.
Efectuarea toaletei are efecte benefice asupra circulatiei cutanate, pe
care o stimuleaza, favorizeaza mobilizarea anticorpilor formati de celulele
reticuloendoteliale din tesutul celular subcutanat, are efect relaxant si sedativ asupra
organismului
Alimentatia
Alimentatia constituie substratul vital in ingrijirea bolnavului, constituind un
obiectiv important de realizat pentru asistenta medicala, alimentatia mentinand
energia organismului. Aportul alimentar trebuie sa tina cont de nevoile organismului,
diferentiat in functie de varsta, starea de sanatate sau boala, precum si de munca
(efortul) depusa.
In cazul pacientilor cu accident vascular cerebral, in perioada acuta cand
poate prezenta si febra, regimul alimentar va fi hidrozaharat, bogat in vitamine, mai
ales vitamina C, sucuri de fructe, siropuri, ceaiuri calde, lapte. Progresiv dupa
ameliorarea simptomelor, se va trece la regimul lacto-faino-zaharat si apoi la o
alimentatie mai substantiala, hipercalorica, usor digerabila, incercand sa se respecte
si preferintele culinare ale pacientului.
Pacient cu afectare mana dreapta
Asistenta trebuie sa educe pacientul in ceea ce priveste alimentatia
sanatoasa, aportul de elemente nutritive de care are nevoie organismul sanatos si
calitatile energetice ale alimentelor, pentru a le aplica acesta dupa ameliorarea bolii
si chiar dupa externare. Tinand cont de gravitatea acestei afectiuni si de faptul ca unii
pacienti prezinta plegii sau pareze, alimentatia este facuta la pat de catre asistenta
medicala.
Lichidele se vor administra in doze mici, fractionate, in acest timp bolnavul
stand in pat pentru conservarea energiei, iar asistenta medicala va urmari si calcula
cu atentie ingesta-excreta, pentru a elimina posibilitatea unei deshidratari masive sau
aparitia unui dezechilibru electrolitic.
Rolul AM in stabilirea diagnosticului
Continua multiplicare si dezvoltare a mijloacelor de investigatie din toate
domeniile medicinei impun o revizuire periodica a cunostintelor si o permanenta
completare. Progresele realizate in ultimul timp in domeniul inverstigatiilor, ofera
medicului practician posibilitati reale de obtinere a unor date pe baza carora este
posibila conturarea unui diagnostic cat mai precis, precum si in profilaxia,
diagnosticul si tratamentul multiplelor maladii cu care se confrunta oamenii.

Diagnosticul si tratamentul afectiunilor SNC necesita o anamneza foarte


atenta, un examen fizic sistematic, un examen radiologic, examene complementare.
Rolul asistentei medicale consta in pregatirea pacientului pentru
executarea investigatiilor paraclinice si chiar efectuarea unora dintre acestea, precum
si asistarea medicului.
In cadrul vizitei medicale, asistenta medicala are indatorirea:
de a explica pacientului (sau apartinatorilor) in ce consta aceasta, de a-l
sprijini, de a-l linisti si de a explica cele ce se vor petrece;
de a dezbraca bolnavul pentru consultatie daca este necesar, in functie
de starea sa fizica si psihica;
de a pozitiona pacientul conform cerintelor etapei de investigare;
de a prezenta medicului evolutia starii bolnavului si interventiile efectuate.
Anamneza reprezinta un interogatoriu la care este supus pacientul sau
apartinatorii (in cazul afectarii grave neurologice a pacientului) in vederea depistarii
cauzelor ce au dus la imbolnavire si la prezentarea acestuia la medic, momentul
aparitiei primelor simptome si caracterul acestora, a atitudinii adoptate de pacient sau
apartinatori in aceste circumstante.
Pentru realizarea planului de ingrijire, asistenta medicala va purta o discutie
similara cu pacientul sau apartinatorii (in cazul pacientilor cu dizabilitati), denumita
culegere de date, insistand asupra sferei socio-familiale. In timpul anamnezei
asistenta medicala va indemna bolnavul sa vorbeasca deschis medicului, il va
incuraja si sustine si va interveni numai la cererea medicului sau cand pacientul se
abate de la raspunsurile cerute.
Examenul clinic / fizic este realizat de catre medic, bazandu-se pe date
obiective furnizate de metodele utilizate in acest scop.
Asistenta medicala trebuie:
sa cunoasca etapele examenului clinic pentru a putea explica bolnavului in
ce constau tehnicile;
asigura confortul fizic si psihic al acestuia;
pozitioneaza pacientul conform indicatiilor medicului sau etapei din cadrul
examenului clinic;
asigura instrumentarul necesar efectuarii tehnicilor.
Asistenta medicala trebuie sa respecte regulile de asepsie in timpul
recoltarii, sa cunoasca foarte bine tehnica pentru a nu aduce noi suferinte pacientilor,
care au in majoritatea cazurilor deficit senzo-motor.

Recoltarea
Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei lombare:
Pregatirea materialelor necesare;

Organizarea mediului -punctia se executa in cabinetul de tratamente


sau in salon la patul bolnavului;
luminozitate adecvata, temperatura camerei de cca 20s C;
se interzic activitatile de curatenie, servitul mesei, activitati
zgomotoase ale celorlalti pecienti sau prezenta vizitatorilor;
Pregatirea pacientului:
-Pregatirea psihica -Informeaza pacientul asupra necesitatii efectuarii
punctiei si minimele riscuri ce le comporta;
Pozitionarea pacientului pentru punctie:
- Pozitia sezand: pacientul este pozitionat pe pat sau scaun cu mainile
pe coapse sau incrucisate pe piept sau spatar; capul pacientului este aplecat
inainte; spatele este incovoiat in forma de arc spate de pisica; asistenta
medicala sta in fata pacientului si apasa moderat capul acestuia in regiunea
occipitala (pentru a-si indoi spatele) iar cu mana cealalta impinge inapoi
epigastrul, accentuand pozitia dorita;
- Pozitia decubit lateral: pacientul este pozitionat la marginea patului
ghemuit; genunchii sunt cat mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi;
capul pacientului este aplecat inainte; spatele incovoiat in forma de arc
pozitie embrionara; asistenta medicala ce sta in fata pacientului fixeaza cu o
mana coapsele, iar cu cealalta ceafa acestuia (daca pacientul este agitat vor
participa pentru mentinerea pozitiei doua asistente medicale; copiii in timpul
punctiei sunt tinuti in brate, pe genunchii asistentei, fata in fata sau intr-o
parte; aceasta ii poate fixa cu o mana umerii si ceafa iar cu cealalta va
efectua o presiune moderata asupra regiunii epigastrice;
Procedura de laborator
Computer tomograf
Asistenta medicala insoteste pacientul la sala de examinare, a carei
temperatura este climatizata, indeparteaza obiectele radioopace, il linisteste,
deoarece izolarea in sala de examinare timp indelungat ii determina o stare de
nesiguranta, teama si anxietate.
Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si a reactivitatii generale
Scop: cunoasterea starii psihice si a reactivitatii generale a bolnavului este necesara
in stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli. Acestea determina
bolnavului un anumit comportament, tradus prin cateva elemente care, impreuna cu
caracteristicile lor, trebuie bine cunoscute si observate de asistenta, raportate la timp
medicului pentru interpretare.
Elemente de observatie:
Pozitia bolnavului in pat:
Expresia fetei bolnavului:
Starea psihica a bolnavului:

Somnul bolnavului:
Durerea:
Convulsiile si contractiile
Parezele si paraliziile
Rolul AM in aplicarea tratamentului si recuperare
Conduita de urgenta :
-atitudinea este legata de locul de manifestare a accidentului vascular cerebral
-se va masura tensiunea arteriala si pulsul de urgenta
Conduita de urgenta in spital :
-se va examina bolnavul de urgenta
-se vor urmari functiile vitale si vegetative
-in caz de cianoza se va administra oxigen
-se urmareste pulsul si TA si se anunta medicul la orice schimbare
-se urmareste diureza
-asistenta medicala va urma tratamentul indicat de medici
Una dintre cele mai importante atributii ale asistentei medicale este
administrarea tratamentului, implicand in cazul AVC in special tratamentul
medicamentos.
Medicamentele sunt substante folosite in scopul de a preveni, a ameliora sau
a vindeca bolile, extrase sau sintetizate din produse vegetale, animale sau din
substante minerale. Actiunea lor asupra organismului depinde de structura lor
chimica, de doza administrata si de calea de administrare. Aceeasi substanta poate
functiona ca aliment, medicament sau toxic, dupa cantitatile introduse in organism,
asistenta medicala avand rolul de a cunoaste foarte bine prezentarea
medicamentelor, cantitatea de substanta continuta, dozarea si timpul de actiune al
acestora.
Asistenta medicala trebuie sa lamureasca bolnavul asupra efectelor
medicamentelor prescrise si sa raporteze imediat medicului o greseala care a
intervenit in timpul administrarii medicamentelor sau la aparitia unor efecte
secundare severe.
Asistenta medicala va efectua pregatirea psihica a pacientului, pe care il va
linisti asigurandu-l ca s-au luat toate masurile de precautie. Pacientul va fi asezat intro pozitie corespunzatoare, decubit dorsal sau de preferat in pozitie semisezanda,
pentru favorizarea expansiunii pulmonare.
Asistenta va dezobstrua caile respiratorii in cazul in care constata ca acestea
nu permit trecerea aerului cu usurinta si va aplica tehnica de administrare a
oxigenului, care consta in:
introducerea sondei umectate cu apasterila pentru facilitarea insertiei si
prevenirea mucoasei nazale (se masoara lungimea sondei pe obraz, de la
nara la tragus)
fixarea sondei pe obraz cu benzi de leucoplast;

fixarea debitului de administrare a oxigenului


urmarirea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului observarea
culorii tegumentelor, masurarea respiratiei si a pulsului;
supravegherea pacientului si a echipamentului de administrare;
mobilizarea periodica a sondei, cu scoaterea ei o data pe zi si introducerea
in cealalta nara.

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca accidentele si incidentele care pot


interveni in timpul administrarii oxigenului (rasturnarea barbotorului si inhalarea
lichidului impins de oxigen), iritarea locala a mucoasei, congestie si edem alveolar,
hemoragie intaalveolara, atelectazie, distensie abdominala in cazul patrunderii
gazului prin esofag in tubul digestiv, precum si metodele de interventie cat mai rapida
in cazul semnalarii acestora.
Asistenta medicala are un rol deosebit de important in administrarea
medicamentelor pe cale parenterala, de aceea ea trebuie sa cunoasca fiecare
tehnica foarte bine, locurile de electie, tipul solutiilor care pot fi injectate pe cale s.c.,
i.m. sau i.v., regulile de asepsie precum si modalitatea de a interveni in cazul unor
accidente sau incidente, dintre care amintim: durere vie prin lezarea nervului sciatic
(situatie in care se impune retragerea acului), hematom prin inteparea unui vas (se
evita aceasta situatie printr-o aspirare dupa introducerea acului daca apare sange
se retrage sau se introduce acul mai profund,pana trece de vasul de sange
respectiv), supuratie aseptica datorita unor substante ce nu sunt resorbite, ruperea
acului ce impune extractia chirurgicala (toate acestea pentru injectia intramusculara);
injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor si
durere, flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante
iritante, hematom prin strapungerea venei, ameteli, lipotimie sau colaps (toate
acestea in cazul injectiei i.v.);
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de
a monitoriza functiile vitale: respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul,
diureza si scaunul.
Asistenta medicala masoara dimineata si seara functiile vitale, vegetative si le
noteaza in FO; urmareste zilnic comportamentul bolnavului pozitia, atitudinea,
expresia fetei, somnul si starea psihica.

BIBLIOGRAFIE
WWW.AVC.RO
WWW.SISTEMULNERVOS.RO
WWW.ANATOMIE.RO
WWW.NURSING.RO
WWW.SCOALA .RO

You might also like