You are on page 1of 221

S.C. VALMEDICA MEDICINA COMPLEMENTARA S.R.

L
tel: 0744562369; e-mail: valy_ilies@yahoo.com
www.valmedica-medicina-chineza.ro

CURS TEHNICIAN
NUTRITIONIST
AUTORI:
VALY ILIE

medic specialist MEDICINA DE FAMILIE,


MEDICINA COMPLEMENTARA (ACUPUNCTURA), masterand in
PSIHOTERAPIE

EUGENIA ACATINC -

kinetoterapeut, terapeut terapii

complementare

ANAMARIA GHEORGHIU - psihoterapeut


MIHAELA BREBU - nutritionist

Program - MODULUL I
1. PSIHOLOGIE SI COMUNICARE PROFESIONALA
2. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
3. ENERGETICA VIULUI
4. NUTRITIE - GENERALITATI
5. PRINCIPIILE ALIMENTARE SI VALOAREA NUTRITIVA
6. COMBINATII ALIMENTARE
7. METODE DE GASTROTEHNIE
8. ALIMENTATIA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR
9. ALIMENTATIA RATIONALA IN COLECTIVITATI

Program - MODULUL II
1. ALIMENTATIA SPORTIVILOR
2. ALIMENTATIA FEMEII GRAVIDE
3. ALIMENTATIA BATRANILOR
4. ALIMENTATIA IN DIFERITE BOLI
5. ALIMENTATIA PE GRUPE SANGUINE
6. INTOCMIREA MENIURILOR
7. ALIMENTATIA HOLISTICA

MODULUL I
1. PSIHOLOGIE SI COMUNICARE
Programa
1. Introducere n teoria i practicile comunicrii eficiente, conform Programrii
Neurolingvistice (NLP). Prezentarea celor cinci sisteme senzoriale i a sistemului
propriu predominant (modelul VAKOG). Identificarea propriului sistem de
referin senzorial. (2 h)
2. Introducere n sistemul predicatelor senzoriale. Practicarea unor modele
comunicaionale bazate pe acestea. (2 h)
3. Prezentarea metamodelului pentru limbaj. Erorile din comunicarea verbal.
Reformularea unor cliee verbale. (2 h)
4. Tehnici de comunicare verbal i non-verbal pentru succes i rezolvarea
conflictelor. Elemente de limbaj corporal. (2 h)
5. Cauzele psihologice ale bolilor. Impactul emoional asupra structurilor organice.
Prezentarea succint a conceptelor din Noua medicin germanic (a dr. Hamer).
(4 h)
6. Importana gndirii pozitive. Cum s ne schimbm modul de via prin
reformularea gndurilor. Pattern-uri mentale distructive i reformularea lor sub
form de gnduri benefice pentru sntate. (3 h)
7. Noiuni de psihologie transpersonal i art-terapie; modaliti de dezvoltare
personal i transpersonal. Concluzii. (1 h)
ELEMENTE DE PSIHOLOGIA COMUNICRII
Moto: "Tu poi nfptui ceea ce eu nu pot. Eu pot nfptui ceea ce tu nu poi.
mpreun putem face lucruri minunate." Maica Tereza
Una dintre cele mai originale i mai pline de succes teorii ale comunicrii, n zilele
noastre, este Programarea Neuro-Lingvistic (PNL sau, n englez, NLP, abreviere pe
care o vom prefera n cele ce urmeaz). NLP este o sintez unic ntre tehnicile
psihologiei comunicrii, hipnoza eriksonian, lingvistic i cibernetic. n esen, aceasta
ofer tehnici i metode specifice pentru creterea eficienei personale. NLP a reuit s
sparg anumite tipare din psihologia clasic, tradiional, care este excesiv focalizat pe
problem, pe cauza disfunciei. Chiar i astzi,majoritatea psihologilor cred c
schimbarea de comportament este un proces de durat, dureros i care cere un efort
deosebit din partea pacientului. Aceasta deoarece majoritatea formelor de psihoterapie
pun accentul pe problem, nu pe modalitatea specific prin care o anumit persoan
creeaz problema respectiv n mintea sa. NLP este renumit pentru rezultatele sale
deosebite spre exemplu se pot vindeca fobii de-o via n cteva minute, lucru care
altminteri ar fi cerut luni, chiar ani de tratament prin tiinele psihologice tradiionale.
NLP nu ne nva cum s lipim i s reparm repede oamenii. De fapt, unul din
principiile NLP se refer la faptul c oamenii nu sunt defeci, deci nu este nevoie s-i
reparm. n schimb, oamenii au toate resursele de care au nevoie pentru a se schimba,
pentru a-i modifica orice comportament. NLP se refer la modul cum putem asista o

persoan sau ne putem auto-asista n descoperirea resurselor care sunt deja n noi i
pe care le vom folosi n atingerea rezultatelor dorite.
n NLP ne concentrm asupra ntrebarii Cum? i mai puin, chiar deloc, asupra
ntrebrii De ce? Nu problema, cauza este interesul nostru principal. Focalizarea se
pune pe cum anume crem problema n mintea noastr. Putem rezolva problema, ns ea
va apare din nou daca nu schimbm programul care o creeaz.
NLP provine din limba englez i semnific Neuro-Linguistic Programming
(Programare Neuro-Lingvistic). Exist o serie de ncercri de a defini termenul. Cea mai
folosit definiie este Studiul structurii experienei subiective i a tot ceea ce poate fi
derivat din ea. Fiecare om reprezint realitatea obiectiv din jurul su folosindu-se de
diferite filtre (credine, valori etc.) i sisteme reprezentaionale (vizual, auditiv,
kinestezic, olfactiv, gustativ).
Ceea ce se obine prin aceste filtre i sisteme reprezentaionale se numete n NLP harta
perceptual a omului, sau, mai simplu, experiena care, evident, este subiectiv,
pentru c nu exist doi oameni care s aib exact aceeai hart, tocmai pentru c nu au
exact acelai set de filtre i secvene de sisteme reprezentaionale preferate.
NLP este studiul structurii acestei experiene subiective. Aceast definiie este n strns
legtur cu presupoziia NLP harta nu este teritoriul.
Denumirea de Neuro-Linguistic Programming (Programare Neuro-Lingvistic)
provine de la disciplinele care au influenat nceputurile acestui domeniu. Totul a nceput
ca un studiu al relaiei dintre neurologie, lingvistic i patternuri (modele) de
comportament (denumite programe).
Neuro se refer la sistemul nervos uman i ndeosebi la modul unic prin care fiecare
om i formeaz experiena asupra lumii (harta asupra teritoriului) prin cele cinci
simuri vizual (V), auditiv (A), kinestezic (K), olfactiv (O), gustativ (G).
Linguistic se referla sisteme de comunicare verbal (limbaj) i comunicare nonverbal (limbajul trupului) prin care cartografiem realitatea din jurul nostru. Astfel,
folosim limbajul pentru a comunica att cu ceilali, ct i cu noi nine. De asemenea,
termenul acesta se refer att la comunicarea contient, ct i la cea incontient.
Programming se refer la modul unic prin care noi ne conducem sistemele neurologice.
Termenul este mprumutat din IT i a fost ales ndeosebi pentru a sublinia faptul c
propriul nostru creier este programabil, adic putem modifica programele (strategiile,
cile, tehnicile i metodele prin care ndeplinim diverse sarcini, mai mult sau mai puin
complexe) pe care deja le avem cu altele, mai performante, care ne vor mica n
direcia aleas.
Aceasta este practic esena de la care s-a plecat n dezvoltarea NLP modelarea
excelenei adic studierea oamenilor de mare succes n diferite domenii, elicitarea
(definirea i extragerea) strategiilor de succes ale acestora i implementarea acestor
strategii n propria via pentru obinerea succesului.
NLP conine un set de principii i distincii care sunt special concepute pentru a identifica
i analiza patternuri critice de comportament, valori, procese cognitive i relaiile dintre
ele, astfel nct din aceast analiz s rezulte modele i tehnici specifice. Exist totodat
numeroase puncte comune ntre NLP i alte tiine psihologice, deoarece NLP este
desprins din tiinele neurologice, lingvistice i cognitive. n plus, exist numeroi
termeni i multe principii din IT i teoria sistemelor.

Unul din scopurile NLP este de a aduce la un loc diferite abiliti care in de aceste teorii,
tiine i modele ntr-o singur structur coerent i foarte eficient, atunci cnd este pus
n aplicare. Cele mai multe tehnici i modele nglobate n NLP au fost create prin
procesul numit modelare.
Cu toii ne formm propriile modele prin intermediul celor cinci sisteme de reprezentare
senzorial: Vizual, Auditiv, Kinestezic, Olfactiv i Gustativ (abreviate ca VAKOG). Ele
funcioneaz att intern ct i extern i ne permit s ne conectm la realitate sau s
construim imagini. La aceste sisteme se adaug i unul secundar definit de limbaj, acesta
se numete audio-digital. Sistemele cel mai amplu tratate n literatura NLP sunt: vizual,
auditiv, kinestezic i audio-digital.
Sistemul vizual extern este folosit atunci cnd privim pe fereastr, citim sau
privim un tablou. Sistemul intern ne ajut s retrim amintiri vizuale sau s ne
imaginm lucurui care nu s-au ntmplat niciodat.
Sistemul auditiv extern este folosit atunci cnd ascultm muzic sau un discurs.
Sistemul intern este folosit atunci cnd purtm monologuri interioare sau reauzim
vocile persoanelor cunoscute.
Sistemul kinestezic extern trateaz senzaiile tactile, termice, vibraiile i
micarea. Informaiile interne procesate sunt amintirea senzaiilor, emoiile
evocate i simul echilibrului.
Sistemul audio-digital este folosit atunci cnd gndim n cuvinte i utilizm
termeni abstraci, care nu sunt tradui n experiene senzoriale. n acest sistem se
includ reprezentrile unor concepte, ideile, schemele.
Sistemele senzoriale reprezint unul dintre conceptele NLP-ului. Informaiile sunt
preluate din mediul nconjurtor prin intermediul simurilor: vz, auz, atingere, gust i
miros. De-a lungul existenei, datorit experienelor de via unice fiecrui individ,
oamenii i-au format un sistem de reprezentare predominant.
n continuare, vom descrie pe scurt sistemele senzoriale dominante, iar la final vei putea
face un test pentru a identifica propriul vostru sistem senzorial dominant.

Sistemul vizual (vzul).

- ideile, amintirile, gandurile sunt reprezentate sub forma unor imagini mentale; persoana
care foloseste preponderent acest sistem va utiliza frecvent cuvinte ca: vd,
perspectiv, imagine, din punctul meu de vedere, avnd n vedere, lumin,
imaginaie, strlucire, clar i fac referiri la culori, forme, imagini.
Exemplu:
Vd c perspectivele sunt bune.

Sistemul auditiv (auzul).

- ideile, amintirile, gndurile sunt reprezentate sub forma unor sunete; persoana care
folosete preponderent acest sistem va utiliza frecvent cuvinte ca: aud, sunet, glas,
voce, muzic, asculta i fac referiri la sunete, tonalitate, muzic.

Exemplu:
mi spun c vor reui s ajung pe aceeai lungime de und.

Sistemul kinestezic (atingere).

- ideile, amintirile, gndurile sunt reprezentate ca sentimente, reacii fizice; persoana care
folosete preponderent acest sistem va utiliza frecvent cuvinte ca: sim, energie,
cldur, impresie, emoie, atingere, senzaie, sentiment, tensiune,
temperatur i fac referiri la senzaii fizice i emoii.
Exemplu:
Simt c lucrurile se vor concretiza n mod pozitiv.

Sistemul olfactiv (miros)

- ideile, amintirile, gndurile sunt reprezentate ca mirosuri; persoana care folosete


preponderent acest sistem va utiliza frecvent cuvinte ca: parfum, miros, arom,
mireasm.
Exemplu:
Nu-mi miroase a bine

Sistemul gustativ (gustul)

- ideile, amintirile, gndurile sunt reprezentate ca gusturi; persoana care folosete


preponderent acest sistem va utiliza frecvent cuvinte ca: gust, amar, dulce,
delicios, gustos, apetit.
Exemplu:
Simt gustul succesului.
Chiar dac exist un sistem senzorial predominant, fiecare dintre noi are posibilitatea si extind aria tiparelor de gndire, astfel mintea noastr devine mai agil, tot aa cum
flexibilitatea corpului crete odat cu exerciiile fizice.
Toate sistemele de reprezentare sunt utilizate n sistemul gndirii, experienele fiind
preluate prin toate simurile. Totui, simurile sunt inegal dezvoltate ntre diferite
persoane i implicit, sistemele de reprezentare capt prioriti diferite. n NLP, sistemul
cel mai bine dezvoltat este definit ca sistem de reprezentare preferat. Accesarea
sistemului preferat faciliteaz interpretarea i memorarea mesajului transmis. A respecta
aceast preferin nseamn a folosi cuvinte i expresii din aceast sfer, a dezvolta
imagini specifice i a folosi, pe ct se poate, canalul senzorial asociat. Adaptarea este una
subtila, dar de efect.
La nivel lingvistic sistemele preferate pot fi identificate prin asocierile verbale realizate
pentru a exprima concepte abstracte i prin tipul de cuvinte utilizate.
Persoanele cu o preferin vizual vor folosi mai des cuvinte ca: a vedea, a
aprea, a citi, a vizualiza, a se uita, a dezvlui, a ilumina, clar, diferite culori,
6

perspectiv, imagine. Cteva expresii ntlnite pot fi: a fi pe ntuneric, a fi clar, a


vedea unde vrea cineva s ajung, a avea o perspectiv, a fi obscur, und verde.
Persoanele cu o preferin auditiv vor folosi mai des cuvinte ca: a auzi, a
spune, sunet, a suna, a rezona, a asculta, linite, surd, melodie, muzic, a
armoniza, a verbaliza, a dialoga. Cteva expresii ntlnite pot fi: a nu putea spune
dac ceva e corect sau nu, ceva mi spune c, a suna ciudat, s auzi una.
O preferin pentru sistemul kinestezic se va manifesta prin cuvinte ca: a
prinde, a simi, concret, a nlemni, a oca, tare, solid, a atinge, a se potrivi, cald,
rece, a trage, a fundamenta, ascuit, acid, fin. Cteva expresii ntlnite mai des pot
fi:a nu putea prinde o idee, elementele nu se potrivesc, situaia este jenant, vocea
zgrie.
nclinaia spre sistemul audio-digital se manifest cel mai adesea prin operarea
direct cu noiuni abstracte. Cuvinte mai des folosite sunt: a experimenta, a
nelege, a schimba, a ntreba, insensibil, a concepe, a ti, a crede, a nva, a
motiva, a percepe, a administra, logic.

Identificai-v sistemele senzoriale dominante (tiparele preferate de gndire)


Scopul acestui chestionar este s v ajute s v identificai preferinele pentru diferitele
tipare de gndire. Nu este o analiz definitiv, ci intenioneaz doar s v sporeasc
nivelul de contientizare asupra felului n care gndii. Tiparele de gndire pot varia de la
o mprejurare la alta, sau s-ar putea ca profilul s fie foarte echilibrat. Sporindu-v
contientizarea, v putei da seama de alegerile pe care le facei i dac acestea v
influeneaz pe voi i pe ceilali n felul dorit; adevratul avantaj al nvrii diferitelor
tipare de gndire este acela c le vei putea folosi n timp real.
La fiecare dintre urmtoarele ntrebri, gndii-v la lucrul, persoana sau locul descris i
bifai sensul sau sensurile care v vin n minte. Exemplele date nu sunt altceva dect nite
simple exemple. Fii contieni de ceea ce gndii, nainte de a privi exemplele date, cu
fiecare opiune n parte. Verificai-v rspunsurile pe fia de analiz, aflat la finalul
testului.
Putei alege oricte sensuri vi se par adevrate n cazul fiecrei ntrebri. Putei alege, de
exemplu, un sens la o ntrebare i cinci sensuri la o alt ntrebare. Rspundei la fiecare
ntrebare i contientizai ceea ce v vine n minte n momentul n care o citii. Apoi,
bifai opiunile relevante. Citii fiecare ntrebare la rnd i rspundei imediat.
1. Petrol
a. O imagine de un anumit fel, de exemplu, o main, o staie de benzin?
b. Un sunet, de exemplu, sunetul petrolului curgnd n cistern, sunetul unei
explozii?
c. O atingere, de exemplu, senzaia din momentul n care inei n mn
furtunul de benzin?
d. Un miros, de exemplu, mirosul petrolului?
e. Un gust, de exemplu, gustul de petrol (presupunnd c l cunoatei)?
2. Cel mai bun prieten
a. Un sunet, de exemplu, sunetul vocii lui?
7

3.

4.

5.

6.

7.

8.

b. O emoie, de exemplu, sentimentul fa de el?


c. Un miros, de exemplu, mirosul parfumului acestuia?
d. Un gust, de exemplu, gustul unei mese luate mpreun cu el?
e. O imagine, de exemplu, felul cum arat sau un loc n care ai fost
mpreun?
Felul n care v-ar plcea cel mai mult s v petrecei timpul
a. Sunetele asociate cu acest tip de activitate, de exemplu, sunetul vocilor
oamenilor sau sunetul din mediul nconjurtor?
b. Un gust, de exemplu, gustul mncrii favorite?
c. Un miros, de exemplu, mirosul din mediul nconjurtor?
d. O imagine, de exemplu, unde ai vrea s fii sau cel cu care ai vrea s fii?
e. O atingere sau o emoie, de exemplu, cum v simii cnd v gndii s v
petrecei timpul n acest fel, senzaia pe care o avei n muchi?
Ce ai fcut ieri:
a. Un gust de un anume fel, de exemplu, a ceea ce ai mncat?
b. O imagine, de exemplu, a locului n care v-ai aflat?
c. Un sunet, de exemplu, al unei conversaii?
d. O atingere, o senzaie sau o emoie?
e. Un miros, de exemplu, al mediului n care ai fost?
Un moment n timp, care nu v-a plcut prea mult
a. Un miros, de exemplu, a ceva dezagreabil?
b. Un sunet, de exemplu, ceea ce ai auzit sau ceea ce v-ai spus dvs. niv?
c. Un gust, de exemplu, al unei mncri rele?
d. O imagine, de exemplu, a locului n care v-ai aflat?
e. O emoie, de exemplu, senzaia dat de acesta sau cum v-ai simit n acel
moment?
Restaurantul preferat
a. O atingere sau o emoie, de exemplu, felul n care v-ai simit acolo?
b. Ce ai vzut, de exemplu, oamenii cu care erai, ce era mprejur?
c. Ce auzii, de exemplu, conversaie, muzic?
d. Un gust, de exemplu, al mncrii?
e. Un miros, de exemplu, mirosul care vine de la buctrie?
O amintire din copilrie
a. Un miros, o arom, un parfum?
b. O atingere sau o emoie?
c. O imagine?
d. Sunete sau voci?
e. Un gust?
Munca
a. Un sunet, de exemplu, al unor echipamente de lucru sau al unor voci?
b. O imagine, de exemplu, imaginea dvs. fcnd ceva?
c. Un miros, de exemplu, cel dimprejur?
d. O atingere sau o emoie, de exemplu, textura a ceea ce atingei sau
sentimentul dvs. legat de slujb?
e. Un gust?

9. Unde ai putea fi mine


a. O imagine?
b. O emoie sau o atingere?
c. Un gust?
d. Un miros sau o arom?
e. Un sunet?
10. Ceva ce vi se pare dificil de realizat
a. O imagine sau un cadru?
b. Un gust?
c. Un sunet sau o conversaie interioar?
d. O emoie combinat sau o atingere?
e. Un miros?
11. O rasplat
a. O emoie, de exemplu, sentimentul de satisfacie, sau o atingere, cum ar fi
senzaia fizic atunci cnd facei sport?
b. Un gust?
c. Un miros?
d. Un sunet, de exemplu, ceea ce v spunei dvs. niv sau sunetul vocilor
din jurul dvs.?
e. O imagine, de exemplu, despre cum se nfieaz ea?
12. Ceva amuzant
a. Un sunet, de exemplu, ceea ce spune cineva sau ceva ce auzii?
b. O imagine, de exemplu, ceva sau cineva pe care l vedei?
c. O emoie, de exemplu, senzaia de amuzament sau o senzaie de atingere
fizic?
d. Un gust?
e. Un miros?
13. Un scop pentru viitor
a. Ceea ce vedei?
b. Ceea ce auzii?
c. Ceea ce simii?
d. Ceea ce gustai?
e. Ceea ce mirosii?
14. Ateptrile dvs. pentru restul sptmnii
a. Imaginea a ceea ce vedei ntmplndu-se?
b. Emoiile care nsoesc ateptrile, felul n care v simii?
c. O arom?
d. Un gust?
e. Un sunet, o muzic?
15. Ce facei n acest moment
a. Ce mirosii?
b. Ce vedei?
c. Ce auzii?
d. Ce gustai?
e. Ce simii?

Analiza sistemelor senzoriale dominante (tiparelor preferate de gndire)


ncercuii litera pe care ai bifat-o la fiecare rspuns i facei totalul bifrilor de pe fiecare
coloan.
Cu ct punctajul este mai mare, cu att i preferina e mai mare. De obicei, simul preferat
este cel vizual, iar gustul i mirosul sunt cele mai puin preferate. ns aici nu exist
rspunsuri corecte sau greite este important s tii doar ce preferai. Poate c acum
vrei s confruntai toate acestea cu experienele dvs. actuale i s v dai seama care sunt
preferinele ce v influeneaz reaciile la diferite situaii. Dac la un anumit sim nu ai
bifat nimic, aceasta nu nseamn c nu avei acel sim; nseamn doar c nu suntei
contient de el.
n sfrit, dac scopul dvs. este cel de a v dezvolta flexibilitatea i influena, vei dori
poate s exersai contientizarea folosirii tuturor simurilor, astfel nct s avei
flexibilitatea de a v adapta la diferite mprejurri.

Vizual Auditiv Senzitiv Gust

Miros

10

11

12

13

14

15

Decodificarea comunicrii raport


Identificarea i acordarea (matching) celor mai folosite cuvinte i reprezentri
ale unei persoane, cu scopul de a crea ceea ce n NLP se numeste raport.
Temporizarea (pacing), prin acordarea i oglindirea (mirroring) posturii, a
expresiilor faciale, a gesturilor i micrilor corporale, a tonului i tempoului
vocal ale unei persoane, n acelai scop de a stabili un raport cu acea persoan.
10

Traducerea experienei senzoriale ntre sistemele reprezentaionale (V, A,


K, O, G), redefinirea acesteia de la un sistem reprezentaional la altul, cu scopul
de a mri nelegerea ntre indivizi sau grupuri de oameni, mai ales n cazurile n
care exist blocaje la nivel de comunicare.
Analiza n profunzime a limbajului i extragerea elementelor de limbaj de baz
pentru a reui s transmitem mai uor propriile experiene, stri i obiective celor
din jur.
Acuitate senzorial i calibrare
Observarea i utilizarea a ceea ce n NLP se numesc indici de accesare i
microindici comportamentali pentru a nelege mai bine strategiile altei
persoane, prin care aceasta i organizeaz i eficientizeaz experiena sa.
Totodat, acuitatea senzorial este absolut necesar pentru a nelege comunicarea.
Posibilitatea crerii de noi strategii i reprezentri pe sistemele VAKOG prin
limbajul specific senzorial i prin folosirea indicilor de accesare.
Creterea contientizrii sistemelor reprezentaionale i a impactului pe care
acestea le au n construirea hrilor noastre, astfel nct putem mai bine i mai
repede s evalum efectele acestora asupra comportamentelor i identitii noastre
ca persoane.
Identificarea strilor i mesajelor duble, numite stri incongruente, att la
nivel de comunicare, ct i la nivel de credine, comportament i identitate, n
ideea de a reduce la maxim strile de confuzie, frustrare i nelegere eronat a
strilor proprii sau ale altora.
Ancorare
Ancorarea strilor i experienelor pozitive (numite generic resurse n
NLP) care s-au ntmplat ntr-un anumit context, i apoi lansarea acestor ancore
pentru a accesa rapid acele stri i experiene pozitive care pot fi folosite ca
resurse ntr-un nou context. Toate resursele de care avem nevoie sunt deja n noi.
De cele mai multe ori, nu este vorba s ne crem noi i noi comportamente i
aptitudini. n viziunea NLP, provocarea este accesarea resurselor (stri,
experiene) pe care deja le avem i folosirea lor eficient n noi contexte i
implementarea lor n noi strategii de succes.
Identificarea i ruperea relaiilor i a strategiilor ineficiente ntre indivizi i
grupuri, pentru a spori flexibilitatea.
Cadrare i recadrare
Cadrarea i recadrarea comportamentelor i a strilor problem. Acest lucru
se realizeaz n virtutea presupoziiilor NLP conform crora exist o intenie
pozitiv n spatele fiecrui comportament i fiecare comportament este folositor
ntr-un anumit context. Obiectivul aici este de a crea o modificare n percepiile
oamenilor, astfel nct comportamentul problem s fie rezolvat mai eficient.
Aceast modificare de cadru, recadrare, duce la privirea problemei dintr-un alt
punct de vedere i, n final, oamenii pot mai uor s separe identitatea ca persoan
de comportamentele persoanei respective. Oamenii nu sunt tot una cu suma
comportamentelor lor.
Poziii perceptuale, modelare i team building
Crearea de flexibilitate i adaptabilitate printre membrii unui sistem (grup,
echip) prin procesele de jucare de rol numite n NLP poziii perceptuale.

11

Astfel, se ajunge la o nelegere aprofundat a rolului jucat de fiecare membru al


unei echipe i se eficientizeaz fluxurile de informaie ntre membrii echipei.
Elicitarea strategiilor de grup i a strilor dorite pentru a atinge cu o mai
mare uurin obiectivele de grup. Crearea i meninerea spiritului de unitate i
suport reciproc n cadrul echipei, prin alinierea nivelelor neurologice i a
obiectivelor ntre membrii echipei.
Flexibilitate i nelegere
n cadrul unui sistem, cel care are cea mai mare flexibilitate are cel mai mare
impact asupra obiectivului. Flexibilitatea vine din posibilitatea de a selecta o
variant dintr-o surs de opiuni. Iar prin NLP ajungem s descoperim ce opiuni
avem.
Stabilirea i atingerea obiectivelor
NLP pune la dispoziie nu doar resurse pentru dezvoltarea flexibilitii, ci i o
tehnologie deosebit pentru atingerea obiectivelor. De fapt, NLP a plecat de la
premisa c este folositor doar atunci cand este utilizat de oameni pentru atingerea
obiectivelor. NLP este pragmatic si practic. NLP este o unealt pentru atingerea
excelenei.
Limbajul de precizie: metamodelul.
Generalizm, omitem i distorsionm realitile pentru a le aeza mai repede pe
"hart". Presupoziia NLP care spune c harta nu e teritoriul are n vedere
aceste generalizri,omisiuni i distorsiuni. Ele ies la iveal n limbaj. Ascultndu-i pe
ceilali
vei
putea
observa,
imediat,
felul
n
care
realitile
lor
sunt generalizate, omise sau distorsionate.Un tablou al acestor nepotriviri dintre modul n
care ne reprezentm realitatea i realitate poart, n NLP, numele de meta-model. Metamodelul se leag de numele unor terapeui sau cercettori precum Richard Bandler, John
Grinder, Milton Erickson, Virginia Satir, Noam Chomsky, Alfred Korzybski.
Dac merit ceva reinut i nsuit bine din NLP este acest meta-model al exprimrii
precise. Se folosete pentru a clarifica zonele confuze din exprimarea celorlali i din
propria exprimare. Se folosete, de asemenea, pentru a cura limbajul interior de
neclariti care se pot dovedi duntoare.Fiecare ine mult la harta lui, la greelile sale de
logic (despre care voi scrie mult n postrile viitoare), la modul su de a percepe lumea.
De aceea, "provocrile" aduse de meta-model se cer a fi fcute cu grij, pot strni furie.
Iat cteva exemple de limbaj care denot generalizri, omisiuni i distorsiuni (asta e de
fapt a 3-a repetare) alturi de posibile provocri.
Generalizri
Niciunul nu m ascult.
(cuantificator universal)
Niciunul? Cine anume nu te ascult?
Nimeni nu m nelege.
(cuantificator universal)
Chiar nimeni? Cine crezi c nu te nelege, mai precis?
De fiecare dat faci la fel.
(cuantificator universal)

12

De fiecare dat? Fr excepii?


Nu neleg nimic.
(cuantificator universal)
Chiar nimic? Ce anume nu nelegi?
Mereu mi se ntmpl la fel.
(cuantificator universal)
Mereu? Tot timpul? Fr excepii?
Trebuie s fac asta.
Ar trebui s ncep de mine.
(operatori modali)
Chiar trebuie? Ce se ntmpl dac n-o faci?
E necesar s nelegi.
(operatori modali)
Care sunt consecinele dac nu neleg?
Nu pot s m hotrsc.
(operatori modali)
Cum ar fi dac ai putea? Dac te-ai hotr, cum ai face-o?
A putea s o las pe mine.
(operatori modali)
Ce se poate ntmpla dac n-o lai pe mine?
Omisiuni
Nu m simt bine.
(omisiune simpl)
Ce simi? Cum anume te simi? Fa de ce nu te simi bine?
E deranjant.
(omisiune simpl)
Pentru cine e deranjant? Cum anume? Ce te deranjeaz de fapt?
M neal.
i bate joc de mine.
M ignor.
(verbe nespecificate)
Cum anume? Ce face mai exact? Ce i-ai dori s (nu) fac?
E greu. E simplu.
E cel mai interesant.
L-am fcut mai bine.
(comparative nespecificate)
n comparaie cu ce? Fa de ce?
tia nu se satur de furat.
Nesimii sunt unii!
(index referenial nespecificat)
Cine anume? Care dintre ei?
Televizorul te poate prosti.
(index referenial nespecificat)
Pe mine?

13

Toat lumea are s-mi cear ceva.


(index referenial nespecificat)
Cine anume i-a cerut?
E greit s crezi asta.
E bine s faci aa.
(performativ pierdut)
Cine spune? Conform cu opinia cui?
Distorsiuni
Nu m neleg nici cu el.
(presupoziie)
Cu cine altcineva nu te nelegi?
Dup ce te aezi i spun.
(presupoziie)
M aez?
M enerveaz. M enervezi.
(cauz-efect)
Cum anume te determin s te enervezi? Cum te face asta s-i schimbi starea?
Nu m mai iubeti.
Crezi despre mine c sunt urt.
Doar la tine te-ai gndit.
(citirea minii)
De unde tii? Cum tii ce simt/ cred/ gndesc eu?
.
n ultima vreme e fr chef. Are pe altcineva.
(echivalena complex)
Cum decurge lipsa chefului din faptul c are pe altcineva?
Relaia noastr nu prea funcioneaz.
E o organizaie slab din punctul de vedere al comunicrii.
(nominalizri)
STRATEGII DE REZOLVARE A CONFLICTELOR
Rezolvarea conflictelor interpersonale trebuie precedat de soluionarea celor
intrapersonale. Conflictele interioare pot fi diminuate/anihilate prin cunoaterea de
sine i intercunoatere (Grant, Wendy,1998).
Psihanalistul Kerstin Bergqvist consider c un pas important n rezolvarea unei situaii
conflictuale este contientizarea conflictelor intrapersonale. Un numr mare de conflicte
interioare este cauzat de respectul de sine necorespunztor i de o imagine de sine
negativ. n dialogul interior necesar soluionrii acestor conflicte trebuie s ne asigurm
de: identificarea atuurile i a punctelor slabe, precum i a aciunilor de schimbare sau
mbuntire a propriilor triri;
Ca tehnici de rezolvare a conflictelor interpersonale pot fi menionate:
1.
Tehnici mentale
Crearea unui cadru nou i a unei atitudini noi
CADRUL VECHI

CADRUL NOU

14

Ori el, ori eu !


Nu exist nici o speran.
Nu e drept s avem acest conflict.
Nu merit s ne gndim la asta.
Nu este nelept s faci concesii.
Nu eu am nceput, de ce s iau eu iniiativa.

Amndoi putem ctiga !


Este posibil.
Conflictele de acest tip sunt normale.
Nu trebuie s neglijm conflictul.
Trebuie s cutm ct mai multe soluii.
A
putea
contribui
la
rezolvarea
conflictului.

Utilizarea capacitii empatice


Folosirea discuiei cu sine n mod pozitiv
Sincronizarea - este important s tii cnd s intervii n rezolvarea conflictului
2.
Tehnici senzoriale
Ascultarea activ
Privirea
Vocea
Atingerea
3.
Tehnici de micare
inuta corpului
Echilibrul
Distana
Ritmul
Respiraia
Importante n soluionarea conflictului sunt i:
definirea intereselor conflictuale drept o problem reciproc ce urmeaz a fi
rezolvat prin cooperare;
cercetarea intereselor comune i compatibile ale prilor implicate n conflict;
definirea tipului de conflict;
contientizarea cauzelor i consecinelor violenei i alternativelor la violen;
Deutsch Morton identific ase moduri de tratare a unui conflict:
evitarea conflictului-implicarea excesiv n conflict; evitarea conflictului este
exprimat prin negare, refulare, amnare continu, iar implicarea exagerat e
materializat prin oboseal, iritabilitate, tensiune musculara i indispoziie.
manifestarea n mod dur-blnd; unii oameni au tendina de a rspunde n mod
agresiv, dominator atunci cnd sunt implicai ntr-un conflict, din teama de a nu fi
percepui ca prea blnzi; altora le este team c vor fi considerai ostili i, n
consecin, sunt excesiv de timizi; o atitudine mai adecvat ar fi sprijinirea ferm
a intereselor proprii i disponibilitatea de a lua n consideraie interesele celuilalt;
manifestare n mod rigid-flexibil; unele persoane doresc s in situaia sub
control i se simt nelinitii atunci cnd sunt ameninai de necunoscut; n
consecin, ei impun reguli rigide. La cealalt extrem sunt persoanele care
resping tot ceea ce este oficial, prefernd aranjamente flexibile, n care regulile
sunt implicite. O abordare care permite att disciplina, ct i flexibilitatea este
mai constructiv dect una care este impus, sau care respinge disciplina.

15

manifestare n mod intelectual-emoional; modul ideal de comunicare este


acela care mbin gndul cu afectul: gndul este susinut de afect, iar afectul este
aplicat prin gnd.
exagerare fa de minimalizare; minimalizarea seriozitii diferendelor,
nerecunoaterea importanei problemei poate da natere la nenelegeri grave;
dezvluire obligatorie-tinuire obligatorie. Pentru rezolvarea unui conflict
trebuie ca persoanele implicate s fie deschise i sincere n comunicare, lund n
considerare consecinele aciunilor lor.

Ca procedee de rezolvare a conflictelor pot fi menionate:


NEGOCIEREA
ncercarea prilor aflate n conflict de a ajunge la o soluie acceptabil poate fi
considerat o negociere eficient. Exist dou tipuri de situaii negociabile:
Distributive -situaia unui conflict de "sum zero", n care ceea ce este ctigat de
una dintre pri, este pierdut de cealalt parte;
Integrative sau
"sum nonzero"- descrie situaia n care prile
coopereaz pentru rezolvarea conflictului, permind, de data aceasta,
identificarea unei soluii mai bune pentru fiecare dintre parteneri; n cadrul
cooperrii, interaciunile instituie un fel de "asigurare" ntre parteneri.
SUGESTII DE COMPORTAMENT N TIMPUL NEGOCIERII
Negociere distibutiv

Adoptai poziii extreme.


V concentrai doar pe nevoile proprii.
Facei concesii treptat.
Tratai celelalte pri ca fiind adversare.
V strduii din greu s ctigai.
Utilizai tehnici de intimidare care vor
ncetini rezolvarea conflictului.
V bazai pe presupunerea c cineva
trebuie s dea napoi.
Dezvluii ct mai puin posibil.

Negociere integrativ

Adoptai, de la nceput, o poziie


colaborativ.
V concentrai pe interesele proprii,
meninndu-v aspiraiile nalte, dar
suntei flexibil n ceea ce privete modul
de a vi le mplini;
Identificai toate interesele, nelegei
prioritile celorlalte pri i nu suntei
indiferent la rezultate.
Inventai opiuni care s mbine
interesele i problemele puse n discuie.
Considerai celelalte pri ca fiind
colaboratori, lucrai mpreun pentru a
ctiga.
V strduii s obinei rezultate creative.
mprtii informaiile pe msur ce
crete nivelul de ncredere.
Utilizai tehnici de persuasiune.

n derularea negocierii pot fi identificate urmtoarele etape :


Pregtirea
Care sunt nevoile?
Care sunt temerile?

16

Care este rezultatul scontat?


Colecteaz fapte.
Lucreaz asupra cazului celuilalt ntocmai ca pentru al tu.
Procedeaz astfel nct partenerului s-i fie uor s spun "da".
Interaciunea
Ascult punctul de vedere al celuilalt. Prezint problema din perspectiva ta.
ntr-o negociere reuit fiecare are de ctigat.
Evit un final de tip victorie / nfrngere. Dac se pare c o persoan este pe cale
de a pierde, poi schimba aceast perspectiv?
Dac ntrebi, nu superi pe nimeni. Fii lapidar i la obiect. Pune ntrebri pentru a
ine negocierea sub control.
F deosebirea dintre persoan i problem. Fii dur cu problema i blnd cu
persoana.
Insereaza obieciile. Folosete conjuncia "i"; evit conjuncia "dar". Instaureaz
un climat de nelegere.
Fii flexibili. Meninei scopul, dar nu n mod necesar i mijloacele. Schimbai
mpreun ateptrile nerealiste.
Valorificai feedback-ul. Dac ceva nu merge, ncercai altfel.
ncheierea
Conflictele clare evit conflictele viitoare.
Exist multe programe de soluionare a conflictelor, care variaz n funcie de
vrst, ocupaie i tipuri de conflicte pe care se axeaz. Elementele centrale incluse n
multe programe de pregtire sunt:

S tii n ce tip de conflict eti implicat;


S devii contient de cauzele i consecinele violenei i de alternativele ei;
nfrunt conflictul, nu-l evita;
Respect-te pe tine nsui i interesele tale, respect-l pe cellalt i interesele lui;
S distingi clar ntre "interese" i "poziii";
Cerceteaz interese tale i pe ale celuilalt, pentru a identifica domenii comune i
compatibile;
Definete interesele conflictuale, ale tale i ale celuilalt, ca pe o problem
reciproc ce trebuie rezolvat prin cooperare;
Cnd comunici cu cellalt, ascult cu atenie i vorbete, astfel nct s fii neles;
Fii atent la tendinele naturale ale tale i ale celuilalt ctre subiectivitate, percepii
i judeci greite, gndire stereotip, care apar de obicei n conflictul acut;
Trebuie s v dezvoltai abilitile de abordare a conflictelor dificile;
S te cunoti pe tine nsui i reaciile tale tipice la diferite situaii conflictuale;
Pe tot parcursul conflictului trebuie s rmi o persoan moral i asertiv.
(Morton Deutsch, 1998)

17

SINTEZA PRINCIPIILOR NOII MEDICINI GERMANE


Noua Medicin German este un set de descoperiri i principii care pune
la baza apariiei i evoluiei bolilor:
principiile universale biologice;
interaciunea dintre cele 3 niveluri ale fiinei umane: psihic, creier i
organe.
Noua Medicin German privete corpul ca un ntreg, n care psihicul este
integratorul tuturor funciilor comportamentului i a tuturor ariilor de conflict, iar
creierul este calculatorul principal al tuturor funciilor comportamentale, ariilor de
conflict i organelor corespunztoare acestora.
Noua Medicin German este o tiin a naturii, bazat pe 5 legi biologice
care sunt aplicabile fiecrei boli ale oamenilor sau mamiferelor.
n Noua Medicin German, boala nu este o eroare a naturii ci ea are o anume
semnificaie biologic. Boala evolueaz pe baza unor programe ale naturii proiectate cu
scopul de a-l ajuta pe individ s coopereze cu evenimentele aprute n viaa lui sau s l
elimine pe baza mecanismelor de selecie necesare evoluiei grupului din care individul
face parte.
Dr. Hamer a constatat faptul c moartea soiei sale i propriul lui cancer pot fi
corelate cu mpucarea i apoi decesul fiului lor Dirk. Ca medic, cercettor i ef al
clinicii de oncologie din munhen, dr. Hamer a ajuns la urmtoarea concluzie: Un
eveniment fizic poate crea un oc conflictual biologic care se va manifesta n
transformri vizibile ale creierului, i poate conduce la schimbri msurabile ale
parametrilor sistemului nervos care la rndul lor pot produce creterea unor tumori
canceroase, ulceraii, necroze i perturbri funcionale n organe specifice fiecrui tip de
conflict biologic.
Dup 20 de ani de cercetare i terapie a peste 31.000 de pacieni, dr. Hamer a
stabilit c un conflict-oc biologic genereaz o faz de mbolnvire: rece, canceroas
sau necrotic, iar dac conflictul este rezolvat, se trece la o faz de vindecare: cald prin
care procesele canceroase sau necrotice snt inversate pentru a se autorepara esuturile
afectate n faza de mbolnvire i a restabili starea de sntate optim.
CELE 5 LEGI ALE NOII MEDICINI GERMANE DESCOPERITE I
FORMULATE DE DR.HAMER:
1.

PRIMA

LEGE

BIOLOGIC

regula

de

fier

cancerului

A. Fiecare cancer sau afeciune echivalent cancerului are drept cauz: sindromul Dirk
Hamer (DHS) generat de un oc foarte grav, acut, dramatic i izolat. Trirea acestui
confict-oc are loc simultan la 3 niveluri (psihic, creier i organ);
B. Tipul conflictului care a provocat DHS determin localizarea HH (cercuri
concentrice vizibile pe tomografia computerizat) n creier i a locului corespunztor
ntr-un anumit organ n care va apare cancerul sau o afeciune echivalent cancerului;
C. Continuarea conflictului la nivel psihologic determin evoluia hh n creier i
a cancerului sau a afeciunii echivalente cancerului n organul corespunztor locului
apariiei HH
18

2. A 2-A LEGE BIOLOGIC:fiecare afeciune generat de un conflict-oc


are o evoluie n 2 faze:
A. Faza de conflict activ (de mbolnvire) n care sistemul nervos autonom
simpatic este activat, ocul continu cu preocupare continu fa de evenimentul
declanator i produce o stare de tensiune i nelinite nsoit de pierdere n greutate,
apar dificulti la adormire i tulburri ale somnului. Nopile devin lungi, extremitile
snt reci i leziunile sau tumorile aprute continu s se dezvolte;
B. Faza conflict rezolvat (de autovindecare) n care sistemul nervos autonom
parasimpatic i sistemul vagal sunt activate nsoite o stare de epuizare i somnolen i
derm + extremiti calde. n aceast faz procesele aprute pe timpul fazei de
mbolnvire sunt reversate: tumorile sunt remise sau capsulate, iar leziunile de tip
necroz sau ulcer sunt nlturate prin regenerarea natural a esuturilor afectate de
acestea. La sfritul acestei faze de autovindecare, esuturile i organele afectate sunt
refcute complet i deseori devin mult mai rezistente dect au fost nainte de apariia
conflictului-oc, iar persoana are o stare general mai bun i devine mai neleapt dect
nainte de a se fi mbolnvit.
3. A 3-A LEGE BIOLOGIC: Sistemul Ontogenetic al Tumorilor i bolilor
echivalente cancerului:
A. Un anumit tip de conflict afecteaz un anumit nivel embrional, care la rndul
lui genereaz hh (inele concentrice) ntr-o anumit zon a creierului, afectnd un anumit
organ ce corespunde nivelului embrional cu o formaiune histologic specific acelui
nivel;
B. Conflictele care genereaz hh n zona creierului arhaic (creierul ancestral
generat din endoderm i cerebelul generat din mesoderm) prezint o multiplicare a
celulelor n faza de mbolnvire (ca conflict activ) i de distrugere (de ctre fungi i
micobacterii) sau ncapsulare a tumorii n faza de vindecare (pcl post conflict), pe cnd
conflictele care genereaz HH n zona creierului nou (cortex) determin o scdere a
numrului de celule (necroze, ulcere) sau diminuare a funciilor pn la disfuncie
complet (numite i boli cancer echivalente) n faza de mbolnvire ca (conflict activ),
urmate de multiplicarea celulelor, reconstrucia organului (de ctre bacterii i virusuri)
afectat i restabilirea funcionrii normale a acestuia n faza de vindecare (pcl post
conflict);
C. Bolile cu cele 2 faze (mbolnvire i vindecare) sunt funcii biologice deosebite
care ne permit s depim i s ne redresm funcional dup ce am fost confruntai cu
probleme biologice neobinuite sau neateptate generate de obicei de conflicte
psihologice.
4. A 4-A LEGE BIOLOGIC: n faza de autovindecare (pcl post conflict) exist o
coresponden dintre grupurile de organe aparinnd uni anumit nivel embrionar i
grupurile de microbi aparinnd acelui nivel. Microbii nu sunt cei ce provoac o anumit

19

simptomatologie, ci dimpotriv, ei sunt cei ce particip la autovindecare. Ei sunt


comandai de ctre creier: la comanda creierului, microbii patogeni devin, prin
dezactivare, microbi apatogeni i se retrag ntr-o anumit parte a organismului, iar n faza
de autovindecare (post conflict)vor fi chemai i reactivai pentru a repara organul afectat.
5. A 5-A LEGE BIOLOGIC. Chintesena: semnificaia biologic a fiecruia din
programele biologice speciale ale naturii (bolile cu cele 2 faze: mbolnvire conflict
activ i autovindecare post conflict). Spaniolii au numit noua medicin german: la
medicina sagrada ( medicina sacr) . Conform acestei legi boala nu este o eroare fr
rost a naturii sau biologiei, ci un program special creat de natur, de-a lungul a
milioane de ani de evoluie, pentru a permite organismelor s depeasc
funcionarea standard (de zi cu zi) i s poat face fa unor situaii de urgen
excepionale sau neobinuite.Un exemplu: cancerul osos este faza de vindecare a
necrozei osoase care nsoete conflictul de auto-subevaluare. n faza de mbolnvire( pe
timpul conflictului de auto sub evaluare) are loc un proces biologic de osteoliz
(diminuarea celulelor osoase). Cnd conflictul de auto-subevaluare este rezolvat n
mintea pacientului, organismul trece n faza de autovindecare (post conflict): apare o
anemie care previne distrugerea oaselor slbite pe timpul conflictului, ncepe recalcifirea
(diagnosticat eronat ca fiind cancer osos), continu anemia, apar durerile osoase i se
instaleaz o stare leucemic (toate acestea avnd ca scop imobilizarea corpului pn la
vindecare complet). Toate acestea dispar pe cale natural cnd structura osoas este
complet refcut, iar rezistena osului va fi mai mare dect nainte de a fi nceput faza de
mbolnvire. Prin acest dublu mecanism mbolnvire autovindecare, natura mbuntit
ansa de supraveuire a celui care i-a rezolvat conflictul de auto sub evaluare. Dac
persoana nu i rezolv conflictul de auto-subevaluare, va fi eliminat din grup.
TERAPIILE

VIITOARE

SPECIFICE

NOII

MEDICINI

GERMANE:

1. Pacientul va deveni eful absolut al tratamentului i procedurilor de autovindecare a


bolii sale, el nu va mai fi tratat, ci se va trata singur, iar relaia dintre pacient i medic va
fi complet regndit i redefinit;
2. Se vor folosi mult mai puine medicamente;
3. Se vor baza pe nelegerea de ctre pacient a cauzei care a provocat conflictul i
implicit boala;
4. Pacientul mpreun cu medicul vor gsi mpreun cea mai bun rezolvare a conflictului
generator al bolii i vor stabili cea mai bun strategie de evitare a acestui conflict pe viitor
de ctre pacient;

20

RELAIA DINTRE STRES I BOAL


Concluzii prezentate de dr. Hamer n interviul:
http://www.newmedicine.ca/interview.htm
n via, fiecare dintre noi putem avea ocazia s ne confruntm cu 2 tipuri de conflicte
sau evenimente:
- normale: evenimentele sau conflictele zilnice care nu ne surprind, deoarece avem
capacitatea de a le anticipa i de a le depi;
- biologice (conflict oc): evenimente sau conflicte aprute pe neateptate (nu au putut
fi anticipate), care ne dau sentimentul de neputin i ne aduc n imposibilitatea de a
reaciona ne vor induce o stare de oc nsoit de panic. Apariia unui astfel de
eveniment genereaz Sindromul Dirk Hamer (DHS) care la rndul lui induce i dezvolt
cancerul sau alte boli cancer echivalente specifice fazei de mbolnvire (ca conflict
active) pn cnd conflictul va fi rezolvat. Dup rezolvarea conflictului va apare faza de
autovindecare (pcl post conflict) a crui durat va depinde de masa conflictului (durata i
intensitatea conflictului) pe timpul creia toate modificrile funcionale i morfologice
aprute n faza de mbolnvire vor fi reversate, iar persoana va revenii la o stare mai bun
dect naintea conflictului.
De exemplu: o mam, cu copilul de mn, st de vorb la marginea oselei cu o
vecin. Copilul se desprinde de mna mamei (fr ca ea s observe) i trece n fug
oseaua, fiind accidentat de o main. Mama a fost surprins de acest eveniment
neateptat i pe toat perioada ct copilul este la spital minile sunt reci, nu poate dormi
i nici mnca, triete o continu stare de stres i observ dezvoltarea unui nodul malign
n snul stng (faza de mbolnvire ca conflict activ). Dup ce copilul este externat i
medicul i spune noi suntem norocoi deoarece copilul este bine din nou, minile
mamei se vor nclzi, va dormi bine, apetitul va reveni la normal i n urmtoarea
perioad nodulul malign se va resorbi pe cale natural (faza de autovindecare pcl post
conflict).
O persoan sntoas, bine hrnit i odihnit va avea de nfruntat mult mai puine
conflicte biologice i le va face fa mult mai uor;
Persoanele cu o situaie material bun au un risc de a se mbolnvi (de cancer sau de
alte boli cancer echivalente) de 10 ori mai mic dect persoanele srace (care nu i pot
rezolva cele mai multe conflicte din lipsa banilor);
Cel mai important factor n faza de autovindecare este ca pacientul s neleag ce se
ntmpl cu el, deoarece numai atunci el va putea s adopte o atitudine constructiv i
relaxat fa de procesele de autovindecare;
Dac pe timpul fazei de mbolnvire sau pe timpul fazei de autovindecare, pacientului i
este team de cancer, aceast team va induce un nou conflict biologic care pe timpul
unei noi faze de mbolnvire va genera cancer pulmonar, iar dac va apare la acelai
bolnav i teama de moarte aceasta va induce un alt conflict biologic care n faza de
21

mbolnvire va genera un proces de decalcefiere a ntregului sistem osos. Conflictul


biologic nu este determinat direct de eveniment (de ce se petrece) ci de modul n care
persoana resimte sau triete la nivel psihic evenimentul declanator (de stresul
interpretat). Funcie de aceast dimensiune interioar a evenimentului poate apare sau nu
un conflict biologic, iar intensitatea i localizarea efectelor acestuia vor depinde de
intensitatea i tipul tririi interioare.
n lumea animalelor avem multe exemple de acest fel:
un animal deposedat de teritoriu va supraveui numai dac i recapt teritoriul sau
obine alt teritoriu;
o femel creia i-a fost ucis puiul va intra n clduri i va putea avea astfel un alt pui, iar
orice form de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale natural pe timpul sarcinii;
i la noi oamenii, pentru a trece din faza de mbolnvire n faza de autovindecare trebuie
s rezolvm conflictul iniial la nivel psihic:
Mama care s-a mbolnvit n urma accidentrii copilului se va face bine numai dup ce
copilul se va nsntoi;
Un brbat care a fost prsit de soie va putea trece n faza de autovindecare numai dup
ce se va mpca cu aceasta sau i va gsi o nou soie;
Cel care i-a pierdut locul de munc va putea trece n faza de autovindecare numai dup
ce i va gsi un alt loc de munc;
O persoan care a ieit la pensie va putea trece n faza de autovindecare numai dup ce
se va nscrie la un club sau s i va gsi o nou pasiune sau o nou ocupaie.
La femeile nsrcinate, orice form de cancer sau de tip cancer se va remite pe cale
natural ncepnd cu a 3-a lun de sarcin, deoarece sarcina sau mai bine zis Viaa are
prioritate absolut.

22

2. ANATOMIE I FIZIOLOGIE
Anatomia studiaz forma i structura organismelor.
Fiziologia studiaz funciile vitale ale structurilor anatomice, mecanismele de reglare a
funciilor i a tuturor proceselor metabolice ce au loc n corpul uman.

Structura organismului uman:


n organismul uman sunt integrate urmtoarele niveluri:
subatomice (ioni)
atomice
moleculare
macromoleculare
organite
celule
esuturi
organe
sisteme de organe
esuturile umane sunt formate din celule ce nu sunt lipite una de alta, ntre ele existnd
spaii pline de lichid interstiial. Acest lichid, mpreun cu sngele i limfa, alctuiete
mediul intern.
Cea mai mare parte a corpului nostru este constituit din ap, care se regsete n
interiorul celulelor, ct i n exteriorul lor. n mediul intern, apa este n proporie de 70%
prezent sub forma legturilor cristalizate, iar aceast form stabil stocheaz
informaiile.
Caracteristicile lichidului interstiial constau n faptul c el trebuie s rmn cu o
compoziie constant pentru ca celula s supravieuiasc i s funcioneze ntr-un mod
adecvat.
Homeostazia este o stare de coordonare a organismului n vederea meninerii funciilor
n limite normale. Dac unul sau mai multe dintre sistemele corpului i modific
echilibrul, celulele sunt afectate i urmeaz instalarea strii de boal.
Un semn care ne indic nevoia de restabilire a homeostaziei este febra. Ea nu trebuie
combtut dect n cazul cnd acest lucru este necesar (dac indicaiile termometrului
sunt foarte mari). Este indicat s lsm febra s decurg de la sine deoarece corpul se
vindec mai bine i mai repede.
Incapacitatea de a menine parametrii n limite constante starea de boal
Corpul i creeaz n interior o serie de valori constante:
temperatur (n jur de 36-37Celsius)
pH (acid mai mic dect 7, neutru = 7, bazic mai mare dect 7 i mai mic dect
14)
pH n snge este n jur de 7,4 (scderea acestei valori duce la acidoz exemplu:
prezena acidului lactic n oboseala muscular, acizilor cetonici (apar n urma arderilor
grsimilor i proteinelor i se elimin prin respiraie i urin) n diabet; alcaloz
metabolic = creterea nivelului bicarbonailor plasmatici exemplu: ingestia de sod
23

caustic sau tratament ndelungat cu medicamente antiacide n ulcerul gastric, n urma


tratamentelor cu diuretice prin eliminarea sodiului)
pH intracelular 6,8
presiune osmotic
tensiune, puls
alctuire biochimic etc.
Funciile principale ale mediului intern sunt:
1. formare i meninere a spaiului vital al celulelor;
2. cale de transport pentru diferite substane;
3. nmagazineaz oxigenul, bioxidul de carbon, este mediul n care se vars
substanele reziduale pentru a fi elimintate;
4. transmitor de informaii;
5. stabilizator de radicali liberi creai n urma proceselor chimice care pot avea
efecte distructive daca se nmulesc prea mult (radicali de oxigen i de hidroxil);
6. locul de formare i de stocare a celulelor imunitare.
Pentru o bun funcionare a mediului intern, metabolismul trebuie s fie continuu:
respiraia, practicarea micrii, consumul de lichide i alimentaia trebuie s fie adecvate.
Micarea este foarte important i face ca fluxul de energie al organismului nostru s fie
continuu. Cnd facem eforturi fizice, respirm mai adnc, ca s intre mai mult oxigen n
plmni, i inima bate mai tare, ca s pompeze mai mult snge n muchi; ca efect al
micrii, substanele reziduale se elimin mai uor.
Transmiterea informaiilor de la un capt pn la cellalt capt al corpului, mediul intern
o face n cteva secunde. n felul acesta ne putem adapta la stimulii mediului
nconjurtor. ns sunt situaii cnd aceast funcie de adaptare a organismului la factorii
de mediu este ntrziat, datorit descrcrii unei mari cantiti de substane
nefolositoare, toxice, medicamente prea puternice etc. n mediul intern. Rspunsul dat de
sistemul imunitar (celulele mediului intern) la atacul mare de microbi, substane
nefolositoare sau la schimbrile condiiilor de mediu devine inadecvat, atunci se
instaleaz boala.
Factorii care influeneaz funcionarea mediului intern sunt:
lipsa de ap (dac nu bem suficiente lichide);
schimbarea pH-ului mediului intern (important de reinut este faptul c celulele
nu se simt bine n mediul acid);
medicamentele;
microbii i substanele toxice din mediul nconjurtor;
substanele de regularizare chimic (hormonii);
schimbrile biochimice (de exemplu: nmulirea substanelor prin descompunerea
celulelor).
Din punct de vedere anatomic i funcional, organismul uman este alctuit din
urmtoarele sisteme i aparate:
1. sistemul nervos:
sistemul nervos central
sistemul nervos periferic

24

analizatorii
2. sistemul endocrin
3. sistemul osteoarticular
4. sistemul muscular
5. sistemul limfatic
6. aparatul digestiv
7. aparatul respirator
8. aparatul cardiovascular
9. aparatul renal
10. aparatul genital
Sistemul osteoarticular i cel muscular formeaza aparatul locomotor.

Celula
Orice esut din organism este alctuit dintr-un grup de celule.
Celula este unitatea de baz structural, funcional i genetic a organizrii materiei vii.
n organism exist peste 200 de tipuri diferite de celule.
Forma celulelor: iniial toate celulele au form globular, ulterior devin fusiforme,
cilindrice, cubice, stelate etc., n raport cu rolul lor fiziologic. Unele i pstreaz forma
globular (exemplu: celulele sangvine, ovulul, celulele cartilaginoase...).
n structura celulei distingem 3 componente fundamentale:
1. membrana celular (plasmalema)
2. citoplasma
3. nucleul
Membrana celular
Este alctuit din 4 grupe de substane chimice:
fosfolipide
proteine
colesterol
carbohidrai
i alte lipide

25

Membrana celular este de natur lipoproteic i are o structur trilaminat. Straturile


extern i intern sunt de natur proteic, iar cel mijlociu bistrat lipidic (fosfolipide
molecule de grsime ce conin fosfor i colesterol).
Pe stratul extern al membranei exist carbohidrai ce sunt legai de proteine
(glicoproteine) i de lipide (glicolipide). Se gsesc doar pe partea extern a membranei
deoarece sunt importani pentru aderena i comunicarea celular.
Pe partea intern a membranei exist ataate proteine care alctuiesc o structur denumit
citoschelet, ce are funcia de a menine forma membranei celulare.
Fr membran viaa celular este imposibil deoarece menine mediul intracelular diferit
de mediul extracelular.
Plasmalema este un filtru selectiv permind trecerea doar a moleculelor liposolubile, a
moleculelor mici, a apei i este impermeabil pentru molecule mari, molecule solubile n
ap. Astfel ea menine de o parte i de ala concentraii inegale ale ionilor, permite
substanelor nutritive s ptrund n celul i a celor neutilizabile s ias din celul.
Prezint i o ncrctur energetic (adic este polarizat). n repaus sarcinile electrice
sunt pozitive la exterior i negative la interior, iar cnd este activ, polaritatea se
inverseaz.
Concluzie: datorit membranei mediul intern al celulei este strict controlat deoarece ea
este permeabil doar la anumite molecule.
Dup ultimele cercetri tiinifice membrane este considerat creierul celulei. Fr
membran celula nu poate supravieui.

26

Citoplasma
Este un mediu lichid n care se afl organitele celulare ce sunt de 2 feluri:
1. organite comune le ntilnim la toate celulele:
reticulul endoplasmatic
ribozomii
lizozomii
aparatul Golgi
mitocondriile
centrozomul (centrul celular)
2. organite specifice necesare doar anumitor tipuri de celule:
miofibrilele (n fibra muscular)
neurofibrilele i corpusculii Nissl (n celula nervoas).
Reticulul endoplasmatic apare ca un sistem care face legtura ntre exteriorul celulei i
nucleu este un sistem de transport.
Ribozomii sunt formaiuni sferice cu rol n sinteza proteinelor. Plutesc liberi n citoplasma
sau sunt ataai reticulului endoplasmatic, formnd reticulul endoplasmatic rugos.

27

Lizozomii se prezint sub forma unor vezicule care conin enzime. Au rol n digestia
intracelular i fagocitoz (procesul prin care o celul ncorporeaz microbi sau corpuri
strine, pe care i distruge prin digestie).
Aparatul Golgi are rol n elaborarea produilor de secreie ai celulei.
Mitocondriile produc energie prin ardere celular.
Centrozomul formeaz fusul de diviziune prin care celula se multiplic. El lipsete n
celula nervoas deoarece ea nu se divide.
Nucleul
Este alctuit din:
membrana nuclear cariolema;
citoplasma nuclear carioplasma ce conine o reea de filamente subiri numit
cromatin, care la rndul ei conine molecule de ADN (acid dezoxiribonucleic) ce
formeaz cromozomii. Moleculele de ADN sunt alctuite dintr-un numr foarte
mare de gene materialul genetic uman.
unul sau mai muli nucleoli; unele celule nu au nucleu (globulele roii din snge),
altele conin n citoplasm mai muli nuclei (celula muscular).

esuturile

28

Se formeaz prin gruparea mai multor celule de acelai fel, care ndeplinesc o anumit
funcie. Principalele tipuri de esuturi din organismul uman sunt:
epitelial (primul strat al pielii);
conjunctiv (fasciile care nvelesc muchii);
muscular (muchii corpului);
nervos (creierul, mduva spinrii).
esutul epitelial
Este format din celule de diferite forme: cubice, prismatice, cilindrice, pavimentoase
(turtite), conice strns legate ntre ele, aranjate ntr-unul sau mai multe straturi. Celulele
profunde sunt aezate pe o membran bazal, care le separ de esutul conjunctiv ce se
afl ntotdeauna sub esutul epitelial. Dup funcie, epiteliile se clasific:
1. Epitelii de acoperire formeaz epiderma, primul strat al pielii i mucoasa care
tapeteaz organele interne cavitare. Pot fi:
unistratificate (un singur strat) foiele pleurale;
pseudostratificate (un singur strat, dar cu celule de diferite nlimi)
mucoasa traheei;
pluristratificate (mai multe straturi suprapuse) - epiderma.
2. Epitelii glandulare sunt formate din celule ce au capacitatea de a elabora produi
de secreie. Aceste epitelii se asociaz cu esut conjunctiv, vase i nervi, formnd
glande. Exist 3 tipuri de glande:
exocrine (glandele sudoripare);

29

endocrine produii lor de secreie sunt hormonii care sunt eliminai


direct n snge (glanda tiroid);
mixte cu secreie att exocrin, ct i endocrin (pancreasul).
3. Epitelii senzoriale alctuite din celule specializate pentru recepionarea
stimulilor din exteriorul sau interiorul organismului (senzaia de frig, presiune,
durere...).
esutul conjunctiv
Leag diferite organe ntre ele, intr n alctuirea oaselor, are rol trofic, depoziteaz
grsimi, intervine n aprarea organismului, n fagocitoz, asigur rezistena
organismului. Este alctuit dintr-o substan gelatinoas numit substana fundamental,
n care se afl celule i fibre. Fibrele dau rezisten i elasticitate esutului, i pot fi de
colagen, reticulin sau elastin. Substana fundamental poate fi: moale, semidur, dur.
Datorit consistenei ei, esutul conjunctiv se clasific n:
1. es. conjunctiv moale este de mai multe tipuri:
lax (dermul);
reticulat (mduva hematogen din oase);
adipos (hipodermul);
fibros (fasciile care nvelesc muchii);
elastic (tunica mijlocie a vaselor de snge).
2. es. conjunctiv semidur (cartilaginos) este elastic, dar i rezistent. Se clasific
n:
hialin (cartilajele costale);
elastic (pavilionul urechii, epiglota, vrful nasului);
fibros (discurile intervertebrale).
3. es. conjunctiv dur intr n alctuirea oaselor. Ele se formeaz prin impregnarea
substanei fundamentale cu sruri minerale de fosfor i calciu. Substana
fundamental este aranjat sub forma unor lamele osoase i n funcie de cum sunt
aranjate aceste lamele, esutul osos se clasific n:
compact acest tip de esut intr n alctuirea diafizelor oaselor lungi;
spongios intr n alctuirea oaselor late i scurte i a epifizelor oaselor
lungi.
esutul muscular
Este alctuit din celule musculare fusiforme, legate n fascicule prin esut conjunctiv.
Fiecare celul are o membran numit sarcolem i citoplasm numit sarcoplasm, ce
conine unul sau mai muli nuclei i organite celulare comune i specifice. Miofibrilele
sunt organitele specifice celulei musculare, alctuite din microfilamente subiri,
contractile, numite actin i miozin. n funcie de aspect i de funcia pe care o
ndeplinete, esutul muscular poate fi:
striat formeaz muchii scheletici;
neted intr n alctuirea pereilor organelor interne;
striat de tip cardiac muchiul inimii.

30

esutul nervos
Este alctuit din dou tipuri de celule:
neuronul asigur funcia de conducere a informaiei;
celula glial susin i hrnesc neuronul.
Aceste celule nervoase se asociaz cu esut conjunctiv, vase i nervi, cu rol de susinere i
nutriie.
Celulele gliale sunt n numr mult mai mare dect neuronii, ce se dispun printre acetia
i ndeplinesc roluri:
de susinere
fagocitoz
aprare
troficitate (hrnire)
Celulele gliale se pot divide, ocupnd locul neuronilor distrui. Aceste celule secret o
substan de culoare alb numit mielin, nvelete fibra nervoas.

Sistemul nervos
Sistemul nervos (SN) coordoneaz toate activitile organismului adaptndu-l la
condiiile de mediu.
Din punct de vedere structural, SN este mprit n:
1. SN central/nevrax cuprinde:
1. encefalul (creierul) este format:
creier mare (emisferele cerebrale);
creier mic (cerebel);
trunchi cerebral;
2. mduva spinrii.
2. SN periferic
nervi;
ganglioni nervoi (aglomerri de corpuri de neuroni situai pe traiectul
nervilor).
Segmentele SNC sunt nvelite de meninge, format din 3 membrane:
piamater
arahnoida
duramater
ntre arahnoid i piamater exist un spaiu n care se gsete lichidul encefalorahidian
(LCR), cu rol de protecie mecanic i troficitate.
Din punct de vedere funcional, putem mpri SN n:
1. SN somatic (al vieii de relaie) asigur legtura organismului cu mediul
nconjurtor, rol ndeplinit de mduva spinrii, encefal, ganglioni nervoi
i nervi;
2. SN vegetativ (al funciilor de nutriie) coordoneaz activitatea organelor
interne, rol ndeplinit de centrii nervoi localizai n SNC i de nervii cu
originea n aceti centri.

31

Neuronul
- unitatea funcional a sistemului nervos
Are rolul de a genera i a conduce impulsurile nervoase. Este alctuit din corp (form
stelat) i mai multe prelungiri.
Corpul celular este format dintr-o membran numit neurilema i citoplasm
neuroplasma. n citoplasm se afl organitele celulare comune i specifice, i un nucleu,
de obicei central, cu unul sau mai muli nucleoli. Organitele specifice celulei nervoase
sunt:
Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alctuii din aglomerri de reticul
endoplasmatic rugos.
Neurofibrilele reprezint o reea de fibre care traverseaz ntreaga
citoplasmatic, cu rol n transportul substanelor din celul i rol de susinere.
Prelungirile neuronale sunt:
axonul prelungire unic ce se ramific n poriunea terminal n butoni
terminali; conduce impulsul nervos de la corpul celular ctre receptori sau ali
neuroni;
Fibra axonului este acoperit de mai multe teci:
Teaca Schwann format din celule gliale
Teaca de mielin prezint din loc n loc ntreruperi (strangulaii Ranvier)
Teaca Henle rol de nutriie i protecie

dendritele capteaz influxul nervos de la receptori sau de la ali neuroni i l


conduc spre corpul celular.
Butonii terminali conin mediatori chimici, substane prin care impulsul nervos este
transmis altui neuron.
Impulsul nervos este condus mult mai repede daca axonul este mielinizat.
Sinapsa - un neuron preia informaia prin dendrite, o transmite corpului neuronal care
apoi o transmite mai departe prin axon altui neuron
n sistemul nervos se realizeaz o reea bogat de neuroni, legai ntre ei prin sinapse.
Sinapsa legtura dintre doi neuroni ce se realizeaz ntre butonii terminali ai primului
neuron cu dendritele celui de-al doilea.

32

Tipuri de neuroni:
Neuronii senzitivi trimit mesaje ctre organele de sim.
Neuronii motori trimit semnale ctre muchi.

33

Creierul (encefalul)
Creierul este centrul de control al corpului, coordoneaz toate funciile organismului.
Omul are cel mai complicat i cel mai greu creier dintre toate animalele n raport cu
statura lui. Cntrete aproximativ 1,3 1,4 kg. Nou-nscutul aproximativ 350 g.
Este legat de restul corpului prin mduva spinrii de la care pleac ramuri nervoase.
Encefalul este alctuit din:
Creierul mare este alctuit din lobi cuprinde emisferele cerebrale ce sunt legate ntre
ele prin substana alb (corpul calos):
emisfera dreapt controleaz partea stng a corpului i rspunde activitile
artistice, muzicale, de creaie;

34

emisfera stng controleaz partea dreapt a corpului i rspunde de capacitatea


de a nva limbi strine, matematic sau logic;

Substana alb este dispus n interior iar cea cenuie la exterior unde formeaz
scoara cerebral (cortexul) este cel mai evoluat segment al SNC fiind
considerat:
Centrul integrator al senzaiilor
35

Motricitii
Contiinei
Voinei
nvrii
Memoriei
Strilor emoionale i comportamentale
Cortexul reprezint segmentul superior de integrare a organismului ca un tot
unitar n echilibrul dinamic cu mediul nconjurtor.
Creierul mic reglementeaz funciile involuntare, sincronizarea micrilor i meninerea
echilibrului; particip la reglarea i modularea micrilor fine, regleaz tonusul
muscular; alctuit din substan cenuie i alb.
Trunchiul cerebral face legtura dintre creier i mduva spinrii. Cuprinde centrii
nervoii care dirijeaz funciile ce se produc automat (btile inimii, respiraia, nghiirea,
mestecarea etc.). Este alctuit din substana cenuie i alb i mprit n 3 etaje:
o Bulbul rahidian
o Puntea lui Varolio
o Mezencefalul
Diencefalul (creierul intermediar) situat n prelungirea trunchiului cerebral i sub
emisferele cerebrale; este alctuit din:
Talamus
Metatalamus
Epitalamus legat de glanda epifiz, reflexele olfactivo-somatice (micrile
capului i corpului, miros)
Hipotalamus legat de glanda hipofiz, intervine n termoreglare, aportul de
alimente i lichide, diurez, reglarea funciilor sexuale, somn i anumite stri
emoionale (frica, furia).
Din creier pleac 12 perechi de nervi craniali, care inerveaz regiunea gtului i a
craniului.

36

Mduva spinrii
Mduva spinrii se afl n continuarea encefalului i legtura se realizeaz printr-o gaur
aflat la baza craniului (gaura occipital).
Conine fascicule de fibre nervoase ascendente ce duc informaiile de la mduv la creier,
i fascicule de fibre nervoase descendente, ce aduc comenzile de la creier la mduva
spinrii.
Din mduva spinrii pornesc 31 de perechi de nervi spinali (8 cervicali, 12 toracali, 5
lombari, 5 sacrai, 1 coccigian).
ncepe de la C1 i se termin la L2 de unde se continu cu filum terminale (coada de cal).

37

Fiecare nerv spinal este alctuit din:


Rdcini
Trunchi
Ramuri periferice ce se distribuie tuturor organelor i esuturilor alctuind plexuri
(plexul brahial inerveaz braul)
Mduva spinrii are forma unui cilindru ce are dispusa n mijloc substana cenuie sub
form de fluture, ce este nconjurat de substana alb.

Funciile mduvii spinrii:


Reflex procesul prin care organismul rspunde la un stimul.
Actul reflex = receptor cale aferent centri nervoi cale eferent efectori
De conducere prin ci lungi (ntre mduv i celelalte etaje ale SN) i scurte
(ntre segmentele mduvii)
Nervii
Neuronii se grupeaz i formeaz nervii ce sunt protejai de o teac de esut conjuctiv.
Nervii seamn cu nite fascicule formate din fire subiri. Dac am uni toi nervii am
forma o dreapt cu lungimea de aproximativ 75 km. Iar semnalele ce se transmit prin
nervi au o vitez aproximativ de 430 km/or viteza unui avion. Dureaz o fraciune de
secund ca mesajul s ajung la creier atunci cnd te tai la deget.
Din mduva spinrii pornesc 31 de perechi de nervi spinali.
Lezarea mduvii spinrii provoac paralizie.
Cel mai lung i cel gros nerv este nervul sciatic.
Din creier pleac 12 perechi de nervi craniali, care inerveaz regiunea gtului i a
craniului.

38

Reacie reflex atunci cnd corpul reacioneaz chiar nainte ca mesajul s ajung la
creier.
n funcie de informaia pe care o transmit, nervii pot fi:
senzitivi transmit informaiile de la receptori aflai n piele sau alte organe ce
sunt transformate n senzaii: tact, vz;
motori transmit informaiile de la centrii nervoi pn la organele efectoare
(muchi sau glande), unde informaiile se transform n comenzi (contracia
muscular);
somatici fac legtura dintre centrii nervoi i soma (reprezentat de piele i
muchii scheletici);
vegetativi fac legtura dintre organele interne i centrii nervoi.
SN Vegetativ
Alctuit din nervi care coordoneaz activitatea visceral, incontient.
Este mprit n:
Simpatic
Parasimpatic
SN simpatic intervine n:
Meninerea tonusului muchilor din organele interne (vase de snge, tubul
digestiv, vezica urinar);
Se evideniaz n situaii neobinuite, periculoase, cnd pregtete organismul
pentru fug sau lupt
(exemplu: n condii de stres, simpaticul crete tensiunea arterial, frecvena cardiac i
respiratorie).
Organul inervat Efectul simpaticului

Efectul parasimpaticului

Muchii ochilor

Dilatarea pupilei, aplatizarea


cristalinului

Micorarea pupilei, bombarea


cristalinului

Glandele
lacrimale

Inhibarea secreiei

Stimularea secreiei

Glandele salivare Secreie vscoas

Secreie apoas

Cile respiratorii

Bronhoconstricie

Bronhodilataie

Inima i vasele de Tahicardie; vasodilataie n muchi,


Bradicardie, vasodilataie n piele
snge
inim i creier; vasoconstricie n piele

39

Tubul digestiv

Reduce peristaltismul intestinal i


Crete peristal. intestinal i tonusul
tonusul musculaturii netede intestinale; musc. netede int.; relaxeaz
crete tonusul sfincterelor; produce
sfincterele; produce uoar
glicogenoliz hepatic; relaxeaz
glicogenez;
musc. vezicii biliare i a cilor biliare contract musc. neted a vez. bil. i
a cilor bil.

Vezica urinar

Relaxarea muchiului vezical,


contracia sfincterului vezical intern

Contracia muchiului vezical;


relaxarea sfincterului vezical intern

Analizatorul cutanat
Pielea este alctuit din trei straturi principale:
1. EPIDERMUL , stratul superficial al pielii, strbtut de fire de pr, canalele excretoare
ale glandelor sudoripare i terminaii nervoase receptoare. Funciile sale sunt: de
protecie, exprimat prin producia de keratin i pigment melanic; secretorie,
materializat prin glandele sebacee care secret sebum i glandele sudoripare care secret
lichidul sudoral ce intervine n termoreglare i echilibrul hidroelectrolitic al organismului;
de protecie antimicrobian i antimicotic prin descuamarea stratului superficial, cornos;
de pilogenez (formarea firului de pr); de barier semipermeabil (mpiedic
ptrunderea unor substane sau organisme n corp i n acelai timp permite penetrarea
unor substane terapeutice.
2. DERMUL, situat sub epiderm, n care se gsesc glande sebacee (lipsesc n palm i
plant), canale de excreie ale glandelor sudoripare (mai numeroase n palm i plant),
foliculi piloi, reea vascular, receptori nervoi.
3. HIPODERMUL, stratul profund al pielii, bogat n celule adipoase, constituind un
depozit de lipide al organismului, coninnd i receptori nervoi.
Funciile pielii includ:
- apr organismul de intrarea microbilor sau a altor corpi strini
- recepioneaz excitani termici, tactili, dureroi
- particip la excreia substanelor din organism, prin activitatea glandelor sudoripare i
sebacee
- particip la termoreglare, att prin evaporarea sudorii, ct i prin meninerea cldurii n
organism datorit prezenei grsimii
- particip la absorbia unor medicamente
- are funcia de producere a fanerelor (pr + unghie) funcie specific a pielii
- funcie de exterorecepie, datorit existenei unor formaiuni nervoase (corpusculi):
corpusculii Meissner, situai sub epiderm i discurile Merkel, la baza foliculului
pilos, n derm, pentru sensibilitatea tactil
corpusculii Vater-Paccini, situai n profunzimea pielii, pentru senzaia de presiune
corpusculii Krause, n dermul superficial, pentru sensibilitatea la frig
corpusculii Ruffini, n dermul profund i hipoderm, pentru sensibilitatea la cald
terminaii nervoase libere, n straturile superficiale ale dermului, pentru durere.

Sistemul endocrin

40

Glandele cu secreie intern produc hormoni care sunt transportai prin circulaia
sangvin la fiecare parte a corpului.
Rolul principal al hormonilor: reglarea compoziiei chimice a organismului, a apetitului,
a stresului, a rspunsurilor date de organism la infecii i diverse afeciuni, i la eforturile
fizice.

Hipofiza (glanda pituitar)


Se gsete sub baza creierului i are mrimea unei alune.
Regleaz producia hormonal a celorlalte glande endocrine (stimuleaz sau inhib) i
coordoneaz funcionarea lor;
Lobul anterior (format din esut epitelial) secret:
Somatotropul (STH) hormonul de cretere
Tirotropina (TSH) stimuleaz secreia glandei tiroide
Corticotropina (ACTH) controleaz secreia glandei corticosuprarenale
Gonadotropinele FSH (hormonul foliculo-stimulant) controleaz maturaia
folicular i secreia de estrogeni; LH (luteinizat) provoac ovulaia i
controleaz secreia de progesteron, la brbat stimuleaz spermatogeneza.
Prolactina stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare i menine secreia lactat.
Lobul intermediar (esut epitelial glandular):
Hormonul melanocitostimulator (MSH) stimuleaz formarea de pigment
melanina

41

Lobul posterior formeaz neurohipofiza (din esut nervos):


Antidiuretic (ADH) pstreaz apa n organism, iar n doze mari crete TA de
aceea se mai numete vasopresin, scderea lui duce la diabetul insipid care se
manifest prin poliurie i polidipsie.
Ocitocina stimuleaz secreia glandelor mamare i provoac contracia
musculaturii uterine.
Epifiza (glanda pineal)
Melatonina (mult n ntuneric i puin la lumin) mpreun cu serotonina induc, menin
eficient somnul.
Tiroida
Se gsete n partea anterioar a laringelui, imediat sub mrul lui Adam.
Are 2 lobi laterali unii printr-o poriune numit istm.
Secret:
Tiroxina i triiodotiroxina: cresc consumul de oxigen cu efect calorigen,
stimuleaz catabolismul proteinelor, scad rezervele adipoase, produc iritabilitate,
nelinite.
Hipersecreie scdere n greutate, nervozitate, intoleran la cldur...
boala Basedow-Graves (gu mrit i globi oculari proemineni)
Hiposecreie la copil cretinism guogen (dezvoltare fizic i psihic deficitar,
deformaii osoase...)
la adult mixedem cretere n greutate, piele uscat, senzaie permanent
de frig, reacii ntrziate.
Paratiroidele
Sunt n numr de 4 i se gsesc pe faa posterioar a tiroidei (2 superioare i 2 inferioare).
Secret:
Parathormonul controleaz calciul i fosforul n organism: crete calcemia i
scade fosfatemia fiind n legtur strns cu Vitamina D.
Calcitonina antagonist (scade calcemia in caz de hiperfuncie).
Hipofuncie tetanie (smasme musculare; spasmul musculaturii netede ale laringelui pot
provoca moartea prin asfixie).
Hiperfuncie demineralizri osoase ce duc la fracturi, duce la eliberarea Ca din oase i
se depun sruri fosfocalcice n esuturi moi, se formeaz calculi urinari.
Timusul
Situat napoia sternului.
Dezvoltat la maxim n copilrie , apoi involueaz dar nu dispare complet.
Are rol n imunitate: secret un hormon ce stimuleaz activitatea limfocitelor T. (timocite
se matureaz n timus n limfocite T, apoi migreaz spre ganglionii limfatici i
splin).

Suprarenalele
Sunt n numr de 2, cte una pentru fiecare rinichi.
42

Se afl deasupra rinichilor i fiecare se compune din zona cortical i zona medular cu
roluri total diferite.
Zona cortical secret:
Aldosteronul mrete reabsorbia apei i a sodiului, rol n metabolismul srurilor
minerale.
Cortizolul stimuleaz eliminarea apei, crete glicemia, crete numrul
elementelor figurate (mai ales leucocite).
Zona medular secret: aciunea lor este identic cu excitaia SN simpatic, se
comport i ca mediatori chimici, sunt coordonai de SNsimpatic
Adrenalina (80%)
Noradrenalina (20%)
Au rol n intensificarea circulaiei sangvine n inim i plmni, pregtind corpul pentru
solicitri fizice sau psihice.
Pancreasul endocrin
Secret:
Insulina crete consumul de glucoz de ctre esuturi prin stimularea
glicogenogenezei (glicogen din glucoz) i lipogenezei (lipide din glucoz).
Hiposecreie diabet zaharat (hiperglicemie, poliurie, polidipsie, polifagie cu scdere n
greutate).
Hipersecreie hipoglicemie, cu alterarea funciei SN pn la starea de com.
Glucagonul stimuleaz glicogenoliza (glucoz din glicogen), gluconeogeneza
(glucoz din lipide sau proteine) determin hiperglicemie.
Ovarele
Sunt n numr de 2, avnd forma unui bob de fasole cu diametrul de 1 cm. Ovarele
produc hormoni sexuali i ovule. n momentul naterii organismul feminin posed toate
ovulele, aproximativ 400.000.
Hormonii produi de ovare sunt foliculina (estrogenul) i progesteronul, avnd
urmtoarele funcii:
regleaz ciclul menstrual;
determin maturizarea organelor reproductoare, precum i apariia caracterelor
sexuale secundare: dezvoltarea oaselor bazinului i a glandelor mamare.
Testiculele
Sunt n numr de 2 i se gsesc ntr-o pung tegumentar numit scrot. Produc hormonul
denumit testosteron cu rol n:
declanarea pubertii;
regleaz caracteristicile sexuale masculine secundare: ngroarea vocii, constituia
masculin, apariia i meninerea prului corporal.

43

Sistemul osteoarticular
Scheletul uman este alctuit la natere din aproximativ 300 de oase iar la maturitate se
ajunge la 206 oase deoarece ele se mai unesc n timpul creterii prin calcifiere. Unii pot
avea i 208 deoarece prezint o pereche de coaste n plus. Ele se leag ntre ele prin
articulaii formnd scheletul corpului.
Oasele sunt alctuite din proteine i minerale aduse de hran. Substana fundamental
este format din osein (componenta organic) i srurile de calciu i fosfor (componenta
anorganic). Oseina impregnat cu srurile minerale se dispune sub forma unor lamele
osoase. n funcie de aezarea lamelelor osoase, esutul osos este format:
la exterior esut compact i dur, format din osteoane (mici tuburi);
interior esut spongios (mai puin dur) conin mduva osoas ce produce
celule sangvine i depoziteaz grsimi.
Osul este acoperit de o membran numit periost care este bine vascularizat i inervat
avnd rol n creterea osului n grosime i n refacerea esutului osos la nivelul fracturilor.
Rolul oaselor:
1. esutul osos, caracterizat printr-o substan organic numit osein i un coninut
bogat n sruri minerale (n special fosfor i calciu), confer oaselor duritatea i
rezistena necesar pentru rolul de susinere a corpului.
2. Datorit rezistenei acestui esut protejeaz organe de importan vital:
cutia cranian pentru creier
canalul rahidian pentru mduva spinrii
cutia toracic pentru inim i plmni
bazinul osos pentru organele pelvine
3. Constituie un depozit de sruri minerale pentru meninerea echilibrului
fosfocalcic (organismul le mobilizeaz la nevoie).
4. Rol hematopoietic prin mduva roie din oasele lungi i late (rol de formare i
dezvoltare a celulelor sangvine) la copii toate oasele iar la adult oasele late.
5. Au rol fundamental n realizarea micrilor corpului (muchii se inser pe oase).
6. Rol antitoxic oasele rein numeroase substane toxice (mercur, plumb, fluor...)
ptrunse accidental n organism i se elibereaz treptat, fiind eliminate renal. n
felul acesta concentraia sangvin a toxicului nu crete prea mult i sunt prevenite
efectele nocive asupra altor organe.
Dup form, oasele sunt de mai multe feluri cum ar fi:
oase lungi (femur, tibie, fibul, humerus, radius, uln)
oase late (coxal; omoplat; sternul; oasele cutiei craniene frontal, parietal,
occipital, temporal) particip la formarea cavitilor de protecie
oase scurte (carpiene, tarsiene, falange)
oase neregulate (vertebre, mandibul, sfenoid, etmoid)
oase alungite (coaste, clavicul) difer de cele lungi pentru c dei sunt lungi nu
prezint diafiz i epifize

44

oase sesamoide (rotula) - oase mici, rotunjite, care se dezvolt n mod normal n
grosimea unor tendoane musculare

Oasele lungi sunt alctuite dintr-un corp (diafiz) ce conine n interiorul lor, canalul
medular ce adpostete mduva osoas i 2 extremiti (epifize).
Femurul este considerat cel mai lung, cel mai greu i cel mai solid os din corpul uman.
Scria (osior al urechii interne) cel mai mic os, avnd o lungime de 2,5 mm.

45

46

Scheletul capului este alctuit din:


Neurocraniu care adpostete encefalul.
Viscerocraniu care formeaz oasele feei i conine segmentele periferice ale
unor analizatori i segmentele iniiale ale aparatelor respirator i digestiv.
Neurocraniul este alctuit din 8 oase:
1. 4 neperechi:
frontal
etmoid
sfenoid
occipital
2. 2 perechi:
temporale
parietale
ntre aceste oase exist o serie de articulaii fixe numite suturi.
Viscerocraniul este alctuit din:
1. 6 oase perechi
maxilare
palatine
nazale
lacrimale
zigomatice
cornetele nazale inferioare
2. 2 oase neperechi
vomerul
mandibula
Scheletul trunchiului este format din:
coloana vertebral
coaste
stern
Coloana vertebral este alctuit din 33-34 vertebre i sunt mprite dup regiunile
crora le aparin:
7 cervicale
12 toracale sau dorsale
5 lombare
5 sacrale se unesc formnd osul sacrum
4-5 coccigiene se unesc formnd coccisul

47

Ea susine craniul i de ea se leag centura pelvian care susine membrele inferioare. Are
un rol important n meninerea posturii i n desfurarea mersului i un rol de protecie a
mduvii spinrii.
Fiecare vertebr este format dintr-un corp vertebral n partea anterioar i un arc
vertebral n partea posterioar. ntre arc i corp se afl gaura vertebral. Prin
suprapunerea vertebrelor se formeaz un canal n care se adpostete mduva spinrii.
Arcul vertebral este constituit din 3 prelungiri numite apofize: posterior avem apofiza
spinoas i lateral 2 apofize transversale.
ntre vertebre se gsesc discurile intervertebrale care sunt nite formaiuni
fibrocartilaginoase avnd n centru nucleul pulpos.
Discurile permit o gam larg de micri diferite i n acelai timp protejeaz vertebrele
ndeplinind un rol de amortizare a coloanei.
Coloana vertebral prezint 4 curburi fiziologice dac o privim din profil i anume:
1. 2 curburi care sunt convexe anterior
cervical
lombar
2. 2 curburi care sunt convexe posterior
toracic
sacral
Coastele sunt n numr de 12 perechi i prezint nite arcuri osoase. Primele 7 perechi se
numesc coaste adevrate ce unesc coloana vertebral de stern. Urmtoarele 3 perechi
numite coaste false se articuleaz cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a 7-a.
Ultimele 2 perechi se numesc coaste flotante ce nu se unesc cu sternul.
Sternul este un os lat i alungit situat n partea anterioar a toracelui pe linia median a
corpului i este format din 3 pri:
1. manubriu se articuleaz cu claviculele i cu prima pereche de coaste
2. corp se articuleaz cu urmtoarele 6 coaste
3. apendice xifoid servete ca punct de inserie a unor muchi abdominali
Scheletul membrelor superioare se leag de scheletul toracelui prin intermediul centurii
scapulare format din clavicule i omoplai (scapule). Stabilitatea centurii scapulare este
asigurat de muchi i ligamente care se prind de craniu, coaste, stern i vertebre.
Membrul superior propriu-zis este format din 3 segmente alctuite din urmtoarele oase:
1. bra humerus
2. antebra radius i cubitus (ulna) care sunt solidarizate ntre ele prin membrana
interosoas
3. mn este alctuit din:
a. 8 oase carpiene avnd n rndul proximal dinafar spre nuntru:
scafoid
semilunarul (lunat)
piramidal
pisiform

48

rndul distal:
trapez
trapezoid
capitat (osul mare)
hamat (osul cu crlig)
b. 5 oase metacarpiene
c. oasele degetelor (falange)
Scheletul membrelor inferioare se leag de coloana vertebral prin centura pelvian
format din cele 2 oase coxale care se articuleaz ntre ele anterior pe linia median
formnd simfiza pubian, iar posterior se articuleaz cu osul sacrum (articulaia sacroiliac), formnd scheletul bazinului (pelvisul).
Osul coxal este format din:
ilion superior
ischion posterior
pubis anterior
Scheletul membrului inferior propriu-zis este format din 3 segmente avnd n alctuirea
lor urmtoarele oase:
1. coaps femur
2. gamb tibie i fibul (peroneu)
3. picior este alctuit din:
a. 7 oase tarsiene:

talus (astragal)

calcaneu

osul navicular

osul cuboid

cele 3 oase cuneiforme


b. 5 oase metatarsiene
c. oasele degetelor (falange)
n zona articulaiei genunchiului se afl un os mic numit rotul (patela), n grosimea
tendonului cvadricepsului femural.
Articulaiile
Articulaiile sunt structuri ce leag oasele ntre ele fiind sediul micrilor. Dup gradul de
mobilitate, se mpart n:
a. sinartroze sunt articulaii fixe, continue, imobile i nu au cavitate articular.
Micrile sunt foarte n acest tip de articulaii. Dup tipul de esut care se
interpune ntre cele 2 oase care se articuleaz, distingem urmtoarele tipuri de
sinartroze:
sindesmoze alctuite din esut fibros (articulaia dintre oasele coxale i
sacrum, suturile pe care le ntlnim la craniu, membrana interosoas dintre
radius i uln)

49

sincondroze ntre cele 2 oase ce se articuleaz se interpune o lam de


esut cartilaginos (simfiza pubian)
sinostoze rezult din osificarea sincondrozelor i a sindesmozelor la
oamenii n vrst
b. diartroze discontinue, posed un grad variabil de mobilitate i se mpart n:
amfiartroze (articulaii semimobile) articulaiile dintre corpurile
vertebrale
artrodii (articulaii mobile) sunt articulaii sinoviale avnd n alctuire
urmtoarele elemente: suprafa articular, capsul articular, membrana
sinovial, cavitatea articular, ligamente articulare.

Sistemul muscular
esutul muscular este alctuit din celule numite fibre musculare.
Fiecare celul muscular conine membran, citoplasm, nuclei i nite elemente
contractile, numite miofibrile ce sunt de 2 tipuri:
1. miofibrile de actin (subiri);
2. miofibrile de miozin (groase).
Pe baza structurii i a proprietilor funcionale, muchii se mpart n 3 categorii:
1. Muchii striai formeaz cea mai mare parte a musculaturii scheletice
(somatice) i o parte musculatur digestiv. Ei se contract rapid i voluntar, fiind
coordonai direct de SNC.
2. Muchii netezi formeaz musculatura unor organe interne i pereilor arterelor.
Se contract lent i involuntar; sunt controlai de SN vegetativ.
3. Muchiul striat de tip cardiac miocardul inimii; contracia sa este controlat de
SN vegetativ. Prezint proprietatea numit automatism: se contract involuntar,
fr a primi impulsuri din mediul extern.
Micarea contribuie la dezvoltarea muchilor, iar lipsa de activitate conduce la slbirea
muchilor i atrofierea lor.
Muchii scheletului reprezint circa 38-40% din greutatea corpului.
Fiecare muchi prezint o parte crnoas, numit corp, nivel la care adesea se produc
leziuni la sportivi, i dou extremiti, denumite tendoane, prin care se fixeaz de schelet.
Tendonul are o culoare alb-sidefie, spre deosebire de culoarea roie-brun a muchiului.
Vascularizaia corpului muscular este extrem de bogat (aa se i explic constituirea
rapid de hematoame n caz de leziuni musculare), n timp ce vascularizaa tendonului
este extrem de srac.
Muchii transform excitantul extern (mecanic, fizic, chimic) sau intern (impulsul
nervos) n for mecanic. n urma contraciei musculare rezult energie. O parte din
aceast energie se transform n lucru mecanic micare, iar cea mai mare parte se
transform n cldur. Majoritatea muchilor funcioneaz ca parte integrant dintr-un
grup muscular, unde contracia unui muchi are ca efect relaxarea altui muchi. Astfel se
realizeaz micarea.

50

Oboseala muscular const n reducerea temporal a capacitii funcionale a muchiului,


consecutiv unei activiti prelungite sau excesive, prin acumulare de acid lactic n
muchi, intoxicnd fibrele.
Muchii somatici pot fi grupai dup segmentele corpului n:
muchii capului
muchii gtului
muchii trunchiului
muchii membrelor superioare
muchii membrelor inferioare
Muchii capului
Dup aciunea pe care o ndeplinesc, sunt grupai n:
1. muchi ai mimicii sau cutanai sunt grupai n jurul orificiilor bucal, nazal,
orbital i auditiv, avnd rol de dilatatori sau constrictori. Inervaia lor este dat de
nervul facial. Au un capt fix care se inser pe oasele feei i altul mobil ce se
inser n stratul profund al dermului. Secundar aceti muchi au rol de masticaie,
deglutiie i fonaie.
2. muchi masticatori (maseteri) alctuiesc un grup din care fac parte 4 muchi
caracterizai prin inseria lor pe mandibul, inervaia provenind din nervul
mandibular i aciunea lor asupra articulaiei temporomandibulare. Intervin n
actul masticaiei.
Muchii gtului
Cei mai importani sunt: cel mai superficial este pielosul gtului, urmnd sterno-cleidomastoidianul, care pleac de la clavicul i stern, pn la apofiza mastoid a osului
temporal, muchii hioidieni, iar cel mai profund muchii scaleni i prevertebrali.
Muchii trunchiului
Se grupeaz, dup originea i aciunea lor n:
muchii posteriori ai spatelui i ai cefei
muchii antero-laterali ai toracelui i ai abdomenului
Muchii spatelui i ai cefei sunt dispui:
1. plan superficial muchii trapezi (leag centura scapular de regiunea
cervical) i muchii marii dorsali (ocup regiunea inferioar i lateral a
spatelui).
2. plan profund muchii anelor vertebrale - care menin coloana
vertebral dreapt i contribuie la micrile ei.
Muchii toracelui:
1. muchii pectorali pleac de la clavicul, stern, primele 5-6 coaste i dup ce
se strnge pe un tendon unic se inser pe extremitatea superioar a
humerusului.
2. muchii dinai situat pe partea lateral a toracelui, este un muchi respirator
important.
51

3. muchi intercostali ocup spaiile dintre coaste, sunt muchi respiratori.


Diafragmul separ cavitatea toracic de cea abdominal.
Muchii abdomenului particip la formarea pereilor antero-laterali i posteriori ai
abdomenului; prin contraciile lor mresc presiunea din interiorul abdomenului, permind
desfurarea unor acte fiziologice: expiraia, miciunea, defecaia:
1. muchii drepi abdominali
2. muchii oblici externi i oblici interni
Muchii membrelor superioare
se mpart n 2 grupe:
1. muchii care leag membrul superior de trunchi
2. muchii proprii ai membrului superior:
muchii umrului: deltoid
muchii braului: anterior biceps brahial, posterior triceps brahial
muchii antebraului: flexori i extensori ai degetelor, pronatori i
supinatori
muchii minii
Muchii membrelor inferioare:
- n jurul articulaiei coxo-femurale se gsesc muchii fesieri.
1. muchii coapsei:
anterior i superficial iliopsoas, muchiul tensor al fasciei lata,
muchiul croitor i cvadricepsul femural
medial gracilis, pectineu i muchii adductori
posterior (dinspre lateral spre median) bicepsul femural, semitendinos i
semimebranos
2. muchii gambei:
loja anterioar muchii extensori lungi ai degetelor, muchiul tibial anterior
loja posterioar superficial: muchiul triceps sural (gastrocnemian), care se
inser pe calcaneu prin tendonul lui Ahile, solearul (se afl sub gastrocnemian
i poate fi palpat cnd persoana st pe vrfuri); n profunzime: muchii flexori
lungi ai degetelor, muchiul tibial posterior.
loja lateral lungul i scurtul peronier
3. planta:
pe faa dorsal - muchiul pedios(extensor scurt al degetelor)
n regiunea plantar: muchii flexori i extensori ai degetelor

Sistemul limfatic
Sistemul limfatic este unul dintre cele mai importante sisteme din organismul uman. El
practic este ansamblul de operaiuni n confruntarea dintre bine i ru n organism.
Conlucreaz mpreun cu sistemul imunitar cu scopul de a oferi protecie corpului i de a
elimina deeurile formate n organism.
52

Fr sistemul limfatic, sistemul cardiovascular nu ar putea funciona, iar sistemul


imunitar ar fi grav afectat.
Astfel le putem include n categoria sistemului excretor. Vom explica acest lucru n
schema ce urmeaz:
Sisteme
excretoare

Sistem
limfatic

tegumentar

Sistem
imunitar

intestinal

urinar

respirator

Sistemul limfatic este format din:


1. Lichidul limfatic (limfa)
Conine proteine, grsimi, sruri minerale, avnd o compoziie asemntoare plasmei, din
care i rezult.
Coninutul limfei variaz n funcie de locul de unde provine. Cea provenit de la nivelul
membrelor i anume din musculatur este bogat n proteine i uor glbuie, iar cea
provenit de la nivelul intestinelor este bogat n grsimi i va avea o culoare alblptoas.
2. Capilare limfatice (vase limfatice de calibru mic)
3. Vase limfatice de calibru mai mare
Vasele limfatice merg alturi de arterele i venele corpului, colectnd surplusul de lichid
numit limf din esuturile corpului.
Pereii capilarelor limfatice sunt extreme de subiri i permeabili n comparaie cu cele
sangvine, permind astfel moleculelor i particulelor mari, inclusiv bacteriilor, care nu
pot patrunde n capilarele sangvine, s fie transportate de limf.
Circulaia limfatic se bazeaz pe contraciile musculare i pe esuturile din jurul vaselor
limfatice deoarece sistemul limfatic nu are un sistem de pompare care s mping limfa
prin tot corpul. La fel ca i vasele de snge, vasele limfatice conin valve unidirecionale
ce previn scurgerea n sens invers a limfei.
Vasele limfatice se extind ctre toate regiunile corpului, cu excepia SNC, a oaselor,
cartilajelor i dinilor.
4. Ganglioni limfatici

53

Sunt formaiuni mici, rotunde, ovale ce s gsesc pe traseul vaselor limfatice i are ca
roluri principale: filtrarea limfei i producerea limfocitelor (anticorpi apr organismul
de infecii) . n corpul nostru exist ntre 400 700 ganglioni care filtreaz i purific
limfa. Cei mai muli ganglioni i gsim n zona abdominal, n zona gtului, n axil i n
zona inghinal.
5. Organe limfoide (servesc drept depozit pentru limfocite i anticorpi)
Tub digestiv;
Timus;
Splin produce limfocite i joac un rol important n metabolismul
fierului, n stocarea celulelor sangvine, n producerea i descompunerea
acestora. Ficatul alege din sistemul circulator, cu ajutorul splinei,
hematiile mbtrnite sau rnite pentru a fi eliminate.
Amigdale.
Rolurile sistemului limfatic:
imunitar: la nivel celular, el colecteaz i distruge toxinele, bacteriile, celulele
anormale
circulator: transport celulele imunitare dinspre i ctre ganglionii limfatici
este responsabil de elimininarea lichidului interstiial din esuturi
transport acizii grai cu lan lung i colesterolul, resorbii din intestin precum i
enzime i hormoni descrcai n lichidul interstiial
excretor: elimin deeurile formate n corp n colaborare cu celelalte sisteme
excretoare
Cum funcioneaz sistemul limfatic:
n timp ce sngele circul prin corp, plasma din alctuirea sngelui se scurge prin pereii
subiri ai capilarelor sangvine n esuturi. Acest lichid scpat din circulaia sanguin se
numete lichid interstiial sau lichid extracelular ce conine oxigen, glucoz,
aminoacizi i ali nutrieni necesari celulelor din corp. Cea mai mare parte a acestui lichid
se ntoarce n circulaia sangvin imediat, dar o parte rmne n afara ei. Aici intervine
sistemul limfatic care preia acest surplus de lichid i-l duce n circulaia sangvin.
Exemplu pentru observarea acestui fenomen:
n urma unui traumatism zona afectat se umfl cu lichid. Cu timpul aceast umfltur
dispare deoarece surplusul de lichid a fost transportat de ctre sistemul limfatic n
circulaia venoas.
Sensul circulaiei limfatice este centripet. Dup ce limfa este colectat de ctre capilarele
i vasele limfatice, este dus ctre ganglioni de unde primesc limfocite i imunoglobuline,
apoi prin trunchiurile colectoare limfatice spre sistemul venos al marii circulaii.
Marele canal limfatic (ductul toracic) este situat napoia aortei, strbate diafragmul i
se vars n unghiul venos stng, constituit prin unirea venelor jugular intern i
subclavicular stng. n el este drenat limfa din membrele inferioare, peretele
abdominal, organele genitale i organele abdominale, primind n traiectul su toracic i

54

limfa din partea stng a capului i gtului, membrul superior stng i jumtatea stng a
toracelui.
Canalul limfatic drept este un colector scurt, care primete limfa din jumtatea dreapt a
capului i gtului, membrul superior drept i jumtatea dreapt a toracelui i se vars n
unghiul venos drept, format prin unirea venelor jugular intern i subclavicular dreapt.
Fluxul normal al limfei n 24 ore este de 2-4 l.

55

Aparatul digestiv
56

Aparatul digestiv este alctuit din totalitatea organelor care au ca funcii principale
digestia i absorbia alimentelor i eliminarea reziduurilor ingerate.
n alctuirea aparatului digestiv intr tubul digestiv i glandele anexe(glandele salivare,
ficat, pancreas).
Componentele tubului digestiv sunt:
1. cavitatea bucal
2. faringele
3. esofagul
4. stomacul
5. intestinul subire
6. intestinul gros

n tubul digestiv care pornete de la gur i ajunge la anus, hrana se descompune n a a


fel nct s fac posibil absorbia n organism a vitaminelor, srurilor minerale,
glucidelor, lipidelor i a proteinelor. Hrana ingerat, pe msur ce strbate tubul digestiv,
este supus unui ansamblu de transformri, proces numit digestie.
Pentru a putea strbate mucoasa digestiv i a intra n procesele metabolice, alimentele
trebuie s fie degradate pn la compui simpli (aminoacizi, monozaharide, acizi grai...).

57

Aceste transformri sunt rezultatul aciunii enzimelor prezente n sucurile digestive, n


timpul progresiunii lente a coninutului, datorit micrilor pereilor tubului digestiv
(peristaltism).
Digestia ncepe n cavitatea bucal cu urmtoarele procese:
masticaia tierea i nmuierea alimentelor cu saliv;
impregnarea cu saliv care conine ptialin (amilaza salivar) descompunerea
amidonului din pine n produi glucidici, mai simpli.
n urma acestor procese rezult bolul alimentar care este mpins de ctre limb n faringe.
Acest proces este voluntar, numit deglutiie (nghiire). Din faringe, bolul alimentar este
mpins n esofag tot voluntar prin procesul de deglutiie (timp faringian).Deglutiia
continu (timp esofagian) prin micri peristaltice (prin unde involuntare de contracie
muscular) spre cardia.
PERISTALTISM micrile pereilor tubului digestiv.
n stomac alimentele se amestec cu sucurile gastrice, enzime i se formeaz un lichid
urmeaz intestinul subire unde are loc digestia propriu-zis, descompunerea o parte
ajunge n ficat pentru descompunere i depozitare, i transformare apoi urmeaz n
intestinul gros unde se absoarbe apa i resturile sunt eliminate.
Stomacul este poriunea cea mai dilatat a tubului digestiv. Prin orificiul cardia comunica
cu esofagul, iar prin pilor cu intestinul subire. Mucoasa gastric prezint numeroase cute
care i mresc suprafaa i are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice.
Aceste glande secret mucus, pepsinogen, HCl, cu rol n digestia principiilor alimentari
ajuni pn la acest nivel.
Secreia sucului gastric ce conine HCl are rol n activarea enzimelor, n stimularea
evacurii gastrice i n aprarea antimicrobian. Fragmentarea alimentelor are loc sub
aciunea enzimelor cum ar fi pepsina. Iar secreia mucusului gastric are rol de a proteja
mucoasa gastric de aciunea acid a HCl i a pepsinei.
n stomac se formeaz chimul gastric ce se evacueaz lent i fracionat ctre intestinul
subire prin orificiul piloric.
Intestinul subire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv i este alctuit din 3
segmente:
duoden mucoasa conine glande ce secret sucul intestinal, cu rol n digestia
principiilor alimentari;
jejun i
ileon are loc absorbia substanelor nutritive.
Digestia intestinal are loc sub aciunea combinat a sucului pancreatic, a bilei i a
sucului intestinal. Sucul intestinal conine enzime ca: peptidaze, zaharidaze, lipaze.
Dup terminarea digestiei n intestinul subire, componentele nutritive ajung n vasele
sangvine i limfatice prin peretele intestinal. Acest proces este numit absorbie.
Absorbia are loc dup ce substanele s-au descompus n produi simpli cum ar fi:
proteine aminoacizi, lipide trigliceride, acizi grai i glucidele n glucoz, fructoz.
Resturile nedigerate ajung n intestinul gros unde cea mai mare parte din con inutul de
ap este absorbit napoi n organism, iar substanele reziduale ajung n rect unde sunt
stocate pn micrile intestinale le vor elimina prin anus proces numit defecaie.
Intestinul gros este alctuit din:
cec
colon ascendent
58

colon transvers
colon descendent
colon sigmoid
rect
anus
Alimentele grase au cea mai lung digestie.
Glandele salivare:
parotide
sublinguale
submandibulare
Rolul secreiei acestora este de lubrifiere a cavitii bucale, a bolului alimentar, dar i n
digestie, prin secreia unei enzime numite amilaza salivar.
Ficatul
Este cea mai mare gland din corpul uman i este alctuit din 4 lobi: drept, stng, anterior
i posterior. Pe faa inferioar a ficatului se gsete hilul hepatic, prin care intr i ies din
ficat artera hepatic, vena port, vasele limfatice, nervii i cele 2 canale hepatice. Canalul
hepatic comun rezult prin unirea celor dou canale drept i stng i se continu cu
canalul coledoc, care se deschide n duoden, mpreun cu canalul pancreatic principal.
Bila este secretat permanent de ctre ficat. ntre mese sfincterul Oddi este nchis, iar bila
se concentreaz la nivelul veziculei biliare, de unde este eliminat n timpul digestiei n
duoden. Nu conine nici o enzim, dar are un rol important n digestia lipidelor, prin
activarea lipazelor.

Pancreasul

59

Este situat n spatele stomacului i este alctuit din cap, situat n potcoava duodenal,
corp i coad.
Sucul pancreatic (pancreasul exocrin) este compus din:
substane minerale (bicarbonat de sodiu pentru neutralizarea chimului gastric);
substane organice (enzime proteolitice, glicolitice, lipolitice) pentru digestia
chimic a proteinelor, glucidelor i lipidelor.
Pancreasul secret sucul pancreatic care este colectat n 2 canale mari: canalul principal
Wirsung, care se deschide n duoden, mpreun cu coledocul prin orificiul Oddi, i un
canal excretor secundar Santorini, care se deschide n canalul Wirsung sau direct n
duoden.

Aparatul respirator
Respiraia inspirarea i expirarea aerului.
La procesul de respiraie particip cutia toracic, diafragma, plmnii i cile respiratorii.
Aerul ptrunde prin cile respiratorii (fose nazale, faringe, laringe) trahee cele 2
bronhii i bronhiole (plmni) alveole i invers.

60

Aerul inspirat prin nas se nclzete n cavitatea nazal. Firele de pr din interiorul
nasului filtreaz impuritile pentru a nu ptrunde n plmni.
Respiraia este controlat de muchii intercostali i diafragm. Pe inspir muchii
intercostali se contract, ridicnd n sus i spre n afar coastele, i muchiul diafragm,
care n stare relaxat are forma unei cupole, se aplatizeaz (se ntinde i se sub iaz),
apsnd n jos intestinele spre cavitatea abdominal, pentru a permite plmnilor s se
dilate. Pe expir muchii intercostali i diafragmul se relaxeaz, contractnd plmnii i
oblignd aerul s urce i s ias.

61

Plmnii sunt acoperii de o membran dubl numit pleur. ntre cele 2 straturi ale
membranei exist un spaiu ngust ce conine un lichid asemntor uleiului. Membrana
interioar se lipete de plmni, iar cea exterioar de coaste. Funcia principal a pleurei
este asigurarea dilatrii i strngerii uniforme a plmnilor.
Plmnii sunt organe asemntoare cu un burete ce se compun din milioane de cmrue
numite alveole, nconjurate de vase sangvine minuscule numite capilare. La acest nivel
are loc schimbul de substane.
Sughiul este provocat de un spasm al muchiului diafragm care produce o inspiraie
foarte brusc. Odat cu producerea spasmului, corzile vocale vibreaz brusc provocnd
zgomotul caracteristic sughiului. Apare cnd mncm sau bem prea repede, sau n urma
unei sperieturi.
Praful, murdria sau fumul pot irita nasul provocnd strnutul. Cnd strnutm, respirm
profund i muchii abdominali se contract i devin mai duri, mpingnd afar aerul din
plmni. Trecnd prin nas, aerul scoate afar mucozitile i substanele iritante.
Cnd plmnii nu funcioneaz bine se folosete butelia de oxigen sau ventilatorul
pulmonar.

Aparatul cardiovascular
Este format din inim i vasele de snge.
Inima este situat puin n stnga sternului chiar n spatele coastelor i este format din 4
camere i prezint o baz i un vrf. La baz se gsesc 2 camere numite atrii (drept i
stng), separate de un perete numit sept interatrial. Iar la vrful inimii se gsesc celelalte
2 camere numite ventricule (drept i stng), separate de septul interventricular. Astfel
inima este mprit n 2 jumti, dreapt i stng, ce nu comunic ntre ele. Partea
stng a inimii primete snge cu oxigen de la plmni; partea dreapt snge cu bioxid
de carbon de la corp care pleac spre plmni. Acest proces are loc la fiecare btaie a
inimii.
Inima unui nou-nscut prezint 120-180 bti/minut, apoi scade treptat: copil 100
bti/minut, adult 70 bti/minut, n timpul exerciiilor fizice depete i 140
bti/minut.
ntre atrii i ventricule aflate de aceeai parte se afl cte un orificiu prevzut cu nite
formaiuni numite valvule. Aceste valvule atrio-ventriculare permit circularea sngelui
ntr-un singur sens i anume: din atrii n ventricule, i nu invers.
Prin micrile sale ritmice de contracie i relaxare, inima pompeaz sngele,
mpingndu-l spre vasele sangvine, asigurnd un flux continuu de snge n corp. Se
pompeaz aproximativ 7500 l snge/zi, aproximativ 70ml la fiecare btaie a inimii. Cnd
facem micare inima poate pompa i 10 l de snge/minut.
Pulsul este umflarea i dezumflarea regulat a unei artere ca efect al btilor inimii.
Pentru nregistrarea btilor inimii se utilizeaz EKG (electrocardiograma). Zgomotul pe
care l auzim la stetoscop este fcut de valve.

62

Sngele
Sngele este cel mai important mijloc de transport din organism i este compus dintr-un
fluid apos (plasm) i din miliarde de celule sangvine (elemente figurate).
Nou-nscuii au aproximativ 250 ml de snge n corp iar la adult cantitatea sngelui
ajunge pn la 5 l. Jumtate este plasma iar restul substanele hrnitoare i hormonii pe
care le transport sngele.
Plasma este un lichid de culoare galben, care conine celule sangvine, hran, substane
chimice dar i substane reziduale.
Elementele figurate din snge sunt:
globulele roii (hematiile/eritrocite);
globulele albe (leucocitele);
plachetele sangvine (trombocitele).
Hematiile transport oxigenul n corp i sunt n numr mai mare dect globulele albe.
Globulele roii conin o substan de culoare roie care d i sngelui aceast culoare, i
se numete hemoglobin.
Globulele roii transport oxigenul de la plmni ctre toate esuturile corpului i preia
bioxidul de carbon pentru a fi expirat. Important de reinut este faptul c pentru a fabrica
hemoglobin, organismul are nevoie de fier.
Leucocitele lupt mpotriva oricror infecii care ar putea ptrunde n corp.
Plachetele ajut la coagularea sngelui n cazul rnilor, tieturilor... ajutnd la cicatrizare
oprind sngerarea i mpiedicnd microbii s intre n ran, oferindu-i astfel timp s se
vindece.
Funciile sngelui:
sistem de transport

63

apr corpul de microbi (globulele albe)


barier de protecie n cazul tieturilor (plachetele sangvine)
menine temperatura normal constant: cnd corpul este supranclzit vasele
sangvine se dilat i cldura iese din corp prin piele (transpiraie), iar la frig
vasele mici de snge se contract mpiedicnd cldura s ias din corp.

Sngele circul prin:


1. Artere (vase mari i groase) pornesc din ventricule i transport sngele
la organe i esuturi. Pe traseul lor se ramific n vase din ce n ce mai
mici:
artere mijlocii;
artere mici, numite arteriole.
Peretele arterelor este format din 3 tunici. n cazul arterelor de dimensiuni mari,
predomin fibrele elastice, iar n cazul arterelor mici fibre musculare netede. La fiecare
contracie a sa, inima propulseaz sub presiune o cantitate de snge n artere.
Presiunea sub care circul sngele n artere i care se transmite pereilor vasculari
reprezint tensiunea arterial.
Valori normale:
Tensiunea arterial sistolic: 100 140mmHg
Tensiunea arterial diastolic: 60 90mmHg
2. Vene (vase mai subiri) se deschid la nivelul atriilor aducnd la inim
sngele de la esuturi.
Pereii venelor conin puine fibre elastice. Majoritatea venelor situate sub inim (partea
inferioar a corpului) prezint la interior, pe pereii lor, ridicturi numite valvule, care
ajut urcarea sngelui ctre inim.
3. Capilare (vase mici cu pereii subiri) fac legtura dintre artere i vene.
La nivelul lor are loc schimbul de substane: permit oxigenului i substanelor nutritive s
intre n esuturi (n celule), i efectueaz trecerea substanelor reziduale i a bioxidului de
carbon n vene.
Circulaia sngelui are loc prin 2 circuite:
1. Marea circulaie sistemic, ce se desfoar ntre inim i corp;
Din ventriculul stng, sngele bogat n oxigen este propulsat prin artera aort, de unde
va ajunge la toate esuturile corpului. La nivelul esuturilor are loc schimbul de substane.
i sngele ncrcat cu bioxid de carbon va fi preluat de circulaia venoas i va ajunge la
inim prin venele cave (superioar i inferioar), ce se deschid n atriul drept, apoi se
scurge n ventriculul drept.
2. Mica circulaie pulmonar, ce are loc ntre inim i plmni.
Prin contracia ventricului drept, sngele bogat n bioxid de carbon este mpins n
trunchiul arterei pulmonare ce se ramific n cte o arter pentru fiecare plmn. La
nivelul plmnilor se ramific n vase din ce in ce mai mici (capilare), ce nconjoar
alveolele pulmonare. Aici are loc schimbul de gaze respiratorii. Sngele las bioxidul de
carbon n alveole i preia oxigenul care se va ntoarce la inim prin 4 vene pulmonare
(cte 2 pentru fiecare plmn) n atriul stng i apoi n ventriculul stng.

64

Aparatul renal
Aparatul renal este alctuit din:
2 rinichi;
2 uretere;
vezic urinar;
uretr la femei are n jur de 2,5 cm iar la brbai, circa 25 cm i face parte din
aparatul genital masculin deoarece, n cazul lor are rol i de ejaculare a spermei.
Rolul principal al aparatului renal este de a elimina substanele reziduale i surplusul de
ap din organism. Sngele ajunge n partea de mijloc a rinichilor, unde anumite substane
sunt absorbite i ajung napoi n snge. Cantitatea de lichid rmas, adic urina, curge
prin uretere, n vezica urinar, de unde va fi eliminat din organism prin uretr proces
numit miciune.

65

Aparatul genital masculin


Elementele organelor genitale masculine se dezvolt n perioada pubertii (la 12-15 ani).
Aparatul genital masculin este alctuit din:
testicule sunt glandele genitale;
cile excretoare (epididimul, ductele deferente, ductele ejaculatoare, uretra);
glandele anexe (veziculele seminale, prostata, glandele bulbo-uretrale);
organul copulator (penisul).

66

Aparatul genital feminin


Este alctuit din:
ovarele sunt glandele genitale;
cile genitale trompele uterine, uter, vagin;
glandele anexe (glandele mamare).

Metabolism
ansamblu de transformri chimice i biologice;
schimb permanent de substane i energie cu mediul extern;
ncepe o dat cu ingestia alimentelor i sfrete cu excreia produilor
neutilizabili;
se desfoar n 3 etape:
digestiv
celular
excretorie
Metabolism intermediar schimbul de substane i energie dintre celul i mediul
intern.
Reaciile metabolice din celul:
Anabolice asimilare, consum energie
Catabolice scindare, genereaz energie
Metabolism bazal (metabolism energetic de baz) n repaus cheltuieli energetice
fixe, minime, necesare meninerii funciilor vitale (respiraie, circulaie, activitatea SN...).
Metabolism energetic variabil n funcie de activitatea muscular, digestiv sau
termoreglatoare.

Termoreglarea
Meninerea temperaturii corpului constant homeotermie.
Termogeneza producerea cldurii = consumul de oxigen
Termoliza pierderea cldurii
Echilibru este meninut n funcie de mediul nconjurtor:
Mediu rece se intensific termogeneza i se reduce termoliza.
Mediu cald - invers

Termogeneza
La baz stau reaciile catabolice, de oxido-reducere celular.
Rol termogenetic:
Tiroida
Hormonii medulosuprarenali
SN simpatic
Muchii scheletici prin frison termic
Termoliza

67

Pierderea de cldur se realizeaz predominant prin piele, dar i prin respiraie, urin i
materii fecale.
Transferul de energie dinspre organism spre corpurile din jur are loc prin 4 mecanisme:
Iradiere sub form de raze infraroii pe care le emite organismul
Conducie prin contact direct cu obiecte din jur
Convecie prin nclzirea moleculelor de gaz sau lichid ce se deplaseaz pe
suprafaa corpului
Evaporare transpiraie
Termoreglarea
Este realizat de hipotalamus.
ntre centrii termoreglatori i cei alimentari (foame i saietate) exist relaii funcionale:
n condiii de mediu rece sunt stimulai centrii foamei, care determin o ingestie
suplimentar de material energetic.
n mediu hipertermic, ingestia de alimente diminu ca urmare a stimulrii
centrului saietii.

3. ENERGETICA VIULUI
Conceptii despre lume si viata
In prezent, pe pamant traiesc aproximativ 6 miliarde de oameni, pe continente
diferite, in civilizatii diferite, in sisteme sociale diferite, cu traditii diferite. Dintre acestia,
avem aproximativ:
- 1,3 miliarde chinezi
- 1,1 miliarde indieni
- 0,8 miliarde japonezi, indonezieni, polinezieni
- 0,8 africani de culoare
- 0.6 miliarde arabi si turci
- 1,4 milarde albi in civilizatia euro-australo-americana
Asadar, mai putin de un sfert din omenire constituie ceea ce noi numim civilizatie
occidentala, iar restul de trei sferturi au conceptii despre lume si viata diferite. Si atunci,
cine are dreptate? Exista mai multe adevaruri? Putem afla vreodata intregul adevar?
S-a demonstrat ca "realitatea" este perceputa de oameni diferit, in functie de o
serie de factori:
- etapa de timp in care traiesc (preistorie, antichitate, evul mediu, epoca moderna,
epoca contemporana)
- mediul natural si social in care traiesc:
relief: munte, mare, deal, ses
clima: tropica, moderata, arctica, musonica, desertica
modul de organizare a societatii: tribala, feudala, capitalista,
socialista,
ocupatie: muncitori, liber-profesionisti, intelectuali, artisti,
politicieni
religie: crestin, musulman, taoist, budist, liber-cugetator, ateu, etc

68

dominanta perceptiva: civilizatii intuitiv-imaginativ-figurative /


civilizatii logico-rationale (intuitia versus ratiunea)
Concluzie: Adevarul e unul singur, dar avem acces numai treptat la adevarul ultim.
Pentru aceasta, trebuie sa pornim de acolo de unde suntem iar cu fiecare pas percepem tot
mai mult din adevar, pana obtinem viziunea de ansamblu, holistica.
- prin acest curs invatam sa intelegem din ce in ce mai bine oamenii
- prin tehnicile terapeutice cunoastem din ce in ce mai bine omul ca fiinta unica
Perceptia si interpretarea realitatii
Una din teoriile evolutiei embrionului si fatului uman sustine ca acesta parcurge
toate stadiile regnului animal, de la stadiul de celula, morula, blastula, la cele de animale
primitive nevertebrate, apoi vertebrate, pana la stadiul de primat si apoi om. Avem in noi
toate aceste etape, astfel incat, prin exercitii de empatie, putem intelege orice forma de
viata din Univers.
Ulterior insa, factorii de mediu si sociali, vor determina perceptia realitatii, fie
prin intuitie, fie rational. Cu toate, acestea, putem evoca, prin empatie, starile
caracteristice altor societati.
Pentru a intelege de ce oamenii apartinand unor culturi diferite au atitudini si
viziuni diferite despre lume si viata, trebuie sa tinem cont de modul in care functioneaza
mintea umana. Este unanim acceptat faptul ca organul responsabil de exercitarea
functiilor mentale este creierul.
- Creierul este instrumentul constientei, al ratiunii, al vointei si al creativitatii.
- Perceptiile si trairile sunt reflectii subiective ale realitatii obiective.
- Creierul este ecranul trairilor, sistemele simpatic si parasimpatic sunt sursa
emotiilor dar si reglatori ai trairilor interioare.
Psihologii si neurologii secolului XX au descoperit si evidentiat faptul ca cele
doua emisfere cerebrale functioneaza in mod diferit, pentru ca indeplinesc functii diferite,
care insa se completeaza reciproc.
emisfera stanga - logico- rationala
- se bazeaza pe rationamente cauzale, pe baza argumentelor
- permite doar gandirea univalenta, lineara
- este eficienta si utila, uneori limitata
- pastreaza si compara experientele acumulate din lumea fizica
- predomina analiza fata de sinteza
- administreaza relationarea si judecata
emisfera dreapta - imaginativ- figurativa
- se bazeaza pe reprezentari mentale
- nu e limitata la logica, admite gandirea polivalenta
- este creativa, dar nu distinge intre imaginatie si realitate
- pastreaza experiente acumulate din lumea interioara
- confera intuitie, fantezie, creativitate
- vehiculeaza instincte si trairi nelogice
- predomina sinteza fata de analiza
- gestioneaza simturile artistice
- administreaza emotivitatea si afectivitatea

69

Datorita influentelor din mediul in care traiesc si a dezvoltarii comportamentului


uman prin imitatie in timpul copilariei si adolescentei, majoritatea oamenilor isi folosesc
asimetric cele doua emisfere cerebrale, avand un comportament fie predominant logicorational, fie predominant imaginativ-figurativ. In acest sens, exista tipuri de civilizatii si
culturi:
- predominant logico-rationale
- predominant imaginativ - figurative
Masura modului majoritar de perceptie a realitatii pentru o colectivitate umana
este limbajul si scrierea in limba respectiva. Astfel exista limbi imaginativ- figurative, a
caror scriere se face de obicei pe baza de ideograme sau pictograme (chineza, japoneza,
coreana, egipteana), si limbi logico-rationale care folosesc sisteme fonetice de scriere,
bazate pe alfabete (civilizatiile apusene).
Cultura si civilizatia din Romania apartine lumii apusene, logico-rationale. De
aceea, pentru a intelege modul de gandire al culturilor si civilizatiilor orientale de factura
predominant imaginativ - figurative, este necesara activarea functiilor tipice ale emisferei
cerebrale drepte. Atunci cand se produce armonizarea celor doua abordari, putem vorbi
despre o viziune holistica de percepere a realitatii.
Regimurile cerebrale
Dezvoltarea electroencefalografiei (EEG) in medicina imagistica a permis pe la
mijlocul secolului XX analiza reprezentarilor curentilor neuronali ce caracterizeaza
activitatea cerebrala. Astfel, medicii neurologi si biologii au constatat ca sistemul nervos
central este caracterizat de tipuri diferite de curenti cerebrali, asociate unor activitati si
stari diferite, denumite "regimuri cerebrale" si sunt caracterizate de oscilatii ale curentilor
in spectre distincte de frecvente. In fiecare stare de constienta unul dintre regimuri
predomina, chiar daca toate sunt detectabile in stare normala.
Regimul Frecventa
Caracteristici ale functiilor cerebrale asociate regimului
cerebral
Beta ()
14 - 28 Hz Functii constiente, rationale, judecati, sentimente, pasiuni,
gandire, comunicare, constienta (activ si alert)
Alpha () 7 - 14 Hz Functii creative, trairi, reprezentari, vizualizare, stare de
relaxare, meditatie, "reverie", visarea cu ochii deschisi,
fantezia , somn REM, supraconstienta; puntea dintre beta si
theta
Theta () 4 - 7 Hz
Functii autonome, regenerare, dezvoltare si fixare, hipnoza,
stare de relaxare foarte profunda, subconstienta - pastreaza
amintiri si senzatii
Delta () 0 - 4 Hz
Functii vegetative, somn profund, coma, hibernare, "leguma" ,
inconstienta. Aceste unde sunt folosite cand suna telefonul si
stim in mod intuitiv cine suna
Unde cerebrale Gamma (), cu o frecventa de 40 -5.000 Hz - sunt specifice starii
in care invatam si prelucram informatiile; starea cea mai favorabila vindecarilor imediate
(in miracolul unei vindecari instantanee creierul poate trece de la o frecventa de 4 Hz la
5000 Hz. In situatii de urgenta s-a observat ca creierul oscileaza intre starile Gamma si

70

Theta, fara ca alte unde sa fie prezente. Undele cerebrale Gamma dispar atunci cand o
persoana este sub anestezie. De asemenea, ele sunt implicate in reunirea perceptiilor
senzoriale intr-un singur obiect unitar (culoarea, forma, miscarea si locul unui obiect sunt
procesate in moduri diferite in cortexul vizual, trasaturile fiind reunite intr-o singura
entitate, ritmurile Gamma furnizand aceasta solutie.
Undele Alpha, Theta si Gamma:
- reduc stresul si anxietatea, precum si starile depresive
- faciliteaza relaxarea fizica profunda si limpezimea mintii
- sincronizeaza ambele emisfere cerebrale
- invoca vizualizarea mentala spontana, gandirea imaginativ- creatoare, stimuleaza
eliberarea de endorfine
Concluzii:
- adevarul este ca un munte, de obicei se vede numai dintr-o parte
- ca sa vezi celalalt versant, trebuie sa treci pe partea cealalta
- pentru a vedea intregul munte, trebuie sa stai in varf, in echilibru
- ca sa percepi corect lumea obiectiva cu trairea ta subiectiva trebuie sa fii echilibrat, sa ai
un mod de abordare holistica.
Definirea stiintifica a energiei in corelatie cu abordarea intuitiva a stiintelor orientale
Doua sisteme distincte pot intra in contact reciproc, adica unul il poate influenta
pe celalalt. Influentarea reciproca se poate constata prin evolutia in timp a parametrilor
sistemului: schimbarea starii obiectului care interactioneaza, schimbarea evolutiei
obiectului, etc. Interactiunea este un fenomen fizic, a carui masura este forta. Forta este o
marime vectoriala, caracterizata prin:
- origine (sursa fortei)
- directie (dreapta care leaga punctele aflate in interactiune)
- sens (tinta fortei)
- valoare scalara (intensitatea fortei, deci a interactiunii)
La nivelul cunostintelor actuale ale stiintelor naturii, interactiunile se pot grupa in
patru categorii:
- gravitationale (raza extrem de mare de interactiune, intensitate redusa)
- nucleare slabe (raza extrem de mica de actiune, intensitate moderata)
- electromagnetice (raza mare de actiune, intensitate foarte mare)
- nucleare tari (raza foarte mica de actiune, intensitate extrem de mare)
Exista ipoteze (neconfirmate inca) despre o a cincea categorie de interactiune,
legata de fenomenele de natura "psi", in care se incadreaza anumite fenomene naturale ce
nu pot fi explicate prin intermediul celor patru interactiuni cunoscute. Aceasta are o raza
extraordinar de mare de actiune (practic nelimitata) si cu viteza de programare
superluminica (iute ca gandul), dar care in conditii obisnuite se manifesta pe raze reduse
de actiune. Aceasta interactiune a fost denumita de catre biologul britanic Rupert
Sheldrake camp morfogenetic, deoarece el este cel care genereaza forma si functiile
entitatilor vii.
Orice interactiune provoaca niste schimbari, niste transformari, niste efecte
(modificarea volumului, formei, temperaturii, etc.).

71

Inainte de interactiune
Sistem A

Dupa interactiune
Sistem A schimbat

Interactiune

Efecte
Sistem B

Sistem B schimbat

Sistemele care pot interactiona ( interactiuni nesurvenite inca, dar posibile) si


astfel ar putea suferi schimbari, contin aceste transformari in stare latenta, inca
nemanifestata. Aceasta transformare nemanifestata se numeste " energie" .
Deci, Energia exprima transformarile posibile ale interactiunii.
"en" = in devenire
" ergos" = lucru, efort, munca, transformare, schimbare
Abordarea stiintifica a energiei
Energia este o marime fizica abstracta (imateriala, nemanifesta), care nu poate fi
perceputa decat mental sau prin efectele ei. Energia este " hrana" transformarii. Energia
este cea care determina starea si evolutia sistemelor. Deoarece energia este o notiune
abstracta, are nevoie de un "vehicol" pentru a fi transportata, de un suport al lumii fizice
pentru a se manifesta. Acest suport il constituie campurile, asociate fiecareia dintre
interactiunile fundamentale. Cum campurile se propaga prin fenomenul undelor, undele
sunt acelea care stocheaza si transporta energia. Cu cat frecventa undelor este mai mare,
cu atat mai mare creste valoarea energiei transportate. Energia are o directionare
intentionala, si chiar si a cincea interactiune se supune acestei reguli: liberul arbitru este
proprietatea prin care fiintele vii isi manifesta linertatea, prin intentii si ganduri. Astfel,
gandul poate fi directionat prin intentionalitate iar campul gandurilor poate transporta
energie la fel ca orice alt camp.
Teoria relativitatii a lui Albert Einstein lanseaza ideaa ca masa este de fapt o
forma condensata de energie: E = mc.
Abordarea energiei in stiintele orientale
Sistemele orientale privesc energia ca pe o entitate vie, de sine statatoare,
autonoma, fara a-i preciza caracterul concret sau abstract. Si aici energia este tot un "
mijloc pentru manifestare" = hrana transformarii. Procesul de rafinare a energiilor,
dinspre planurile grosiere ale existentei inspre planurile mai subtile ale acesteia, se
numeste sublimarea energiei (de exemplu evolutia de la planul fizic la cel spiritual).
Desi se abuzeaza de impartirea energiei in buna sau rea, pozitiva sau negativa,
acesta nu este decat un rationament subiectiv, in functie de felul in care efectele energiei
manifestate ne convin sau nu, si nu ne referim la polaritatea algebrica, riguroasa.
Am provocat o interactiune, s-au produs niste efecte (transformare), care mi-au provocat
pagube, neplaceri. Nici cutitul nu este bun sau rau, el doar exista. Cel care manuieste
cutitul are intentii bune sau rele.

72

Termenul de "negativ" este folosit pentru a desemna un sistem care trebuie sa primeasca
lucru mecanic (sa sufere o transformare) pentru a desfasura o anumita interactiune.
Asadar, un deficit de energie, si nu o energie rea, deoarece energia nu face nimic, este
nematerializata, abstracta.
Ca si in conceptiile stiintifice moderne, cele orientale au sustinut cu mult inaintea
stiintelor rationale existenta unei unice surse a manifestarii, din care se desprind patru
constituienti fundamentali si un al cincilea legat de fenomenele vietii.
In traditia indiana regasim 4 elemente primordiale:
Pamant - starea solida
Apa - starea lichida
Aerul - starea gazoasa
Focul - starea de plasma
+ Eterul (campul morfogenetic)
In traditia chineza intalnim existenta a cinci principii elementare, din care 4 sunt
principii anorganice si unul organic, asociat vietii, in care se manifesta vitalitatea
Qi:
Pamant
Apa
Metal
Foc
+ Lemn (materia vie)
Legatura dintre viziunea occidentala si cea orientala despre lume si viata
(Informatie - energie - materie versus Spirit - Suflet - Trup)
Informatia este cea mai subtila forma a existentei, nemanifestata in starea ei pura.
Informatia are nevoie de un suport pentru a se manifesta.
Energia este vehicolul informatiei si este hrana transformarii in lumea fizica.
Materia este forma condensata a existentei, produsul si mediul de desfasurare al
energiilor, determinate la randul lor de informatie.
Obiectele formate din informatie si energie pot avea existenta proprie, autonoma.
Stiintele orientale considera omul drept o fiinta aflata intre microcosmosul interior
si macrocosmos (Univers), continand in sine reflexia intregului Univers. In traditia
crestina omul este considerat a fi creat "dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu".
Spiritul divin, nemanifestat in stare pura (informatie) este transportat prin suflet
(energie) pentru a se materializa in trup.
Sursele de energie si procesele energetice ale fiintei umane (comparatie intre
viziunea occidentala si cea orientala)
In viziunea occidentala, ne extragem energia din:
- nutritie
- respiratie
- relationarea cu mediul inconjurator
- reproducere
- trairi, emotii, ganduri, aspiratii

73

In viziunea orientala, sursele energiei provin din:


- energia ancestrala a vitalitatii, a reproducerii, mostenita genetic, stocata in rinichi
(poarta vietii). Este capitalul vital oferit la concepere de catre cei 2 parinti, nu poate fi
crescuta cantitativ, dar poate fi imbunatatita calitativ. Daca insa nu stim sa o pastram, prin
epuizarea ei se instaleaza moartea. Energia vitala se epuizeaza in urma exceselor sexuale
(o ejaculare produce pierderi importante de seleniu, care, alaturi de vitaminele A, C si E
constituie principalul sistem antioxidant al corpului), a surmenajului fizic, a tulburarilor
emotionale, exces de activitati mentale sau fizice sau a unei alimentatii incorecte.
Deficienta energiei ancestrale determina: impotenta, slabiciunea zonei lombare si a
genunchilor, tinitus, incontinenta urinara, surzenie, pierderea dintilor, insuficienta hranire
a creierului cu o scadere a capacitatii de concentrare, memorie slaba, ameteli.
La femei determina etapele aproximative ale vietii la varste dupa multipli de 7 ani:
La 7 ani - se manifesta egoul
La 14 ani - apare menstruatia, se formeaza personalitatea
La 21 ani - varsta optima de casatorie, cariera determinata
La 28 ani - fertilitate maxima, varsta optima pentru sarcini si nasteri
La 35 ani - maturitate, creativitate, exuberanta, criza de la mijlocul vietii
La 42 ani - intelepciune, eficienta maxima, siguranta
La 49 ani - se instaleaza menopauza, nostalgie
La 56 ani - se arata batranetea, vremea nepotilor
La 63 ani - incetarea activitatii profesionale
La 70 de ani - restul vietii depinde de evolutia anterioara
La barbati determina etapele aproximative ale vietii la varste dupa multipli de 8 ani:
La 8 ani - se manifesta egoul, incepe scolarizarea
La 16 ani - apare polutia, se formeaza personalitatea
La 24 ani - varsta optima de casatorie, alegerea carierei
La 32 ani - fertilitate maxima, optim pentru viata familiala
La 40 ani - maturitate implinita, apogeul carierei, creativitate
La 48 ani - intelepciune, eficienta, siguranta, criza de la mijlocul vietii
La 56 ani - a doua tinerete, implinire asezata, savurarea succesului
La 64 ani - adropauza, retragere profesionala, nepoti, batranete
La 72 ani - a doua copilarie, egocentrismul transformat in intelepciune
La 80 ani - restul vietii depinde de evolutia anterioara
- Energia de nutritie si respiratorie, care determina marea circulatie cosmica a energiei,
care circula prin toate organele cu un maxim de 2 ore, urmat de un minim, apoi de
activitate medie, cu minim relativ la ora diametral opusa orei maxime. Depinde de
calitatea alimentelor, metabolizate de stomac si de calitatea aerului, metabolizat de
plamani si care poate fi imbunatatit prin exercitii respiratorii, Tai Chi - Qi gong.
- Wei Qi - energia de aparare, circula la suprafata pielii, constituie " camasa de fier" ,
scutul energetic al trupului. Are functia de a apara corpul de influenta factorilor patogeni
externi, controleaza inchiderea si deschiderea porilor, improspateaza pielea si parul,
controleaza temperatura corpului, incalzeste organele interne (noaptea se retrage in
interior, pentru a proteja organele interne).
- Shen Qi - energia psiho - informationala, a spiritualitatii, a intelectului, a psihicului.
Poate fi cultivata si rafinata fie activ prin studiu, fie contemplativ prin rugaciune,
meditatii, practici spirituale.

74

Structura subtila a fiintei umane


Legea Yin -Yang
Filosofia medicinei chinezeti este determinata de conceptele Yin i Yang aflate
in echilibru dinamic in toate elementele si sistemele din natura, n care Yin este
feminitatea, pasivitatea, receptivitatea, negativitatea, energia lunar, rece, intunericul,
noaptea, partea densa, ce produce forma(organele pline), dezvolta viata, pamant, partea
stanga, partea de jos, partea interioara, fata anterioara, materiala, nemiscarea, ceea ce este
ascuns vederii, iar Yang este masculinitatea, activitatea, emisivitatea, energia solar,
caldura, lumina, soare, ziua, fata exterioara, posterioara, pozitiva, organele goale, ce
produc energie si creaza viata, partea dreapta, partea de sus, partea subtila, imateriala,
exterioara, miscarea, ceea ce se manifesta. Yin i Yang reflect opoziia dintre noapte i
zi, alternana dintre ntuneric i lumin, a frigului cu cldura, etc. Yin si Yang sunt 2
forme opuse si complementare, ce nu pot exista independent unul inafara celuilalt, ci se
transforma din unul in altul, cresc i descresc ntr-o micare de flux i reflux care
afecteaz ntreaga natur, formnd Tao legea unic ce configureaz Universul ca un tot
perfect. Energia rezulta din complementaritatea acestor doua fenomene opuse, devenind
emanarea subtila a materiei. Astfel, orice entitate din existenta manifestata - concret sau
abstract - se supune acestei polarizari, continand cele doua contrarii in anumite proportii,
si care contin germenii unul altuia.
In a doua jumatate a secolului XX, fizicianul danez Niels Bohr, pornind de la
descoperirile fizicii cuantice a formulat o varianta stiintifica a legii echilibrului dinamic:
contrariile nu sunt contradictorii ci se completeaza reciproc.
La nivelul corpului uman, Yin reprezinta sistemele de stocare metabolica
(circulator, excretor) - organe interne de depozit, iar Yang sistemele de procesare
metabolica (respirator, digestiv) - organe interne atelier. Yang este activitatea, mobilitatea,
caldura, influenta asupra mediului, Yin este vulnerabilitatea, racoarea, expunerea la
factorii mediului, forma, structura, mobilitatea.
Fluidele corpului: cele mai subtiri sunt Yang (saliva, lacrimile, transpiratiile,
lichidul din meniscurile articulare, mucusul din sistemul respirator - devine Yin in cazul
infectiilor respiratorii, complexul format din inteligenta, vointa), cele groase sunt
predominant Yin, hranesc si intretin toate celulele corpului (sangele, fluidul cefalorahidian, limfa, lichidul intracelular, secretiile glandelor endocrine).
Exista insa, mai mereu dezechilibre la nivelul celor 2 energii, proportiile lor
nemaifiind egale in toate fenomenele. Atunci cand materia prevaleaza in raport cu
energia, exista exces de yin, si scaderea aspectului yang, ceea ce determina o tipologie
mai lenta, apatica, introvertita, postura corpului este mai mereu cu spatele incovoiat, iar
atunci cand energia prevaleaza asupra materiei, exista exces de yang si micsorarea
aspectului yin, ceea ce antreneaza o personalitate mult mai activa, dinamica, agitata, cu o
viata instabila, usor adaptabil,uneori orgolios, afisand un aer de superioritate, mersul este
agitat, cu capul sus. Foarte putine persoane au un echilibru perfect intre yin si yang, iar
acest lucru se manifesta printr-o viata linistita si calma, nu se alarmeaza pentru nimic, nu
cauta placerile, se conformeaza legilor naturii, modest, cu spirit conciliator, ii convinge
pe ceilalti prin virtute si nu prin forta.
Corpul fizic este yang, constiinta este yin. Cum totul pleaca de la yin catre yang,
de la interior catre exterior, pentru a trata cauza unei afectiuni (ce se afla la nivel yin) si

75

nu a manifestarii (care este in exterior, la nivel yang), este necesara modificarea starii de
constiinta a bolnavului.
La nivelul afectiunilor, se reflecta de asemenea dualitatea Yin/ Yang:
Afectiune Yang
Boala acuta
Aparitie brusca
Evolutie rapida
Caldura, febra, agitatie
Fata rosie, congestionata
Insomnie
Se dezveleste
Sete cu preferinta bauturilor reci
Vorbeste si se misca mult

Afectiune Yin
Boala cronica
Aparitie progresiva
Evolutie lenta
Frig, apatie
Paloarea fetei
Hipersomnie
Ii place sa fie invelit
Lipsa setei, cu preferinta bauturilor calde
Tacut, astenic

Desi in general femeile sunt de stuctura yin iar barbatii de structura yang, din
punct de vedere structural, ca temperament pot exita femei yand sau barbati yin. Totul
este relativ, existand o maniera non absoluta de a gandi.
Cand apare un dezechilibru energetic, acesta poate fi de tip:
- vid de energie: astenie, paloare, voce slaba, ameteli, respiratie scurta, superficiala,
transpiratii spontane, palpitatii, dureri lombare, diaree, cicluri abundente, rosii, in
avans, la cel mai mic efort simptomele se agraveaza. In cazul nerezolvarii vidului
energetic, se ajunge la situatia mai grava de
- prabusirea energiei, in care toate simptomele descrise anterior sunt mult mai
grave,iar caracteristic este aparitia prolapsului (stomac, intestine, uter, vezica, anus).
- plenitudine de energie: jena respiratorie, prin incarcarea pulmonara, distensie
abdominala, transpiratii calde, abundente, persoana hiperdinamica, hiperactiva, cu
voce puternica
- staza de energie: senzatii de dureri sau chiar de formatiuni ce parca apar sau dispar,
senzatie de nod la nivelul abdomenului, depresie, iritabilitate, schimbari frecvente
de dispozitie, suspin frecvent
- rebeliunea energiei: circulatia normala a energiei prin organe este reprezentata
schematic mai jos:
Plaman Cord

Stomac Splina

Ficat Rinichi
Focarul superior este comparat cu o ceata: plamanii imprastie fluidele in spatiul
de la suprafata corpului.
76

Focarul mijociu seamana cu o sita, unde totul este cernut si separat in pur si
impur. Focarul inferior poate fi comparat cu un focar de drenare.
Atunci cand energia Plamanului, care in mod normal coboara, urca, apar: tuse,
astm, bronsita, expectoratii, hemoptizii
Atunci cand energia Cordului urca, in loc sa coboare, apar: agitatie mentala,
anxietate, insomnie, psihoza, obsesii
Daca energia splinei coboara: inapetenta, diaree, prolaps
Daca energia stomacului urca: sughit, eructatii acide, greata, varsaturi, digestie
lenta, hipersalivatie, gingivite, balonari, dificultate de a ramane culcat
Energia Ficatului ascensioneaza: migrena, cefalee, iritabilitate, depresie. Ficatul
poate invada Stomacul si apar: epigastralgii, gastrite, ulcer.
Cand energia Rinichiului urca, apare astmul, retentie de urina, edeme
n medicina chinez, cele zece organe vitale sunt clasificate n cinci perechi,
fiecare dintre ele fiind alctuit dintr-un organ Yin (organe pline), i unul Yang (organe
goale). Organele Yin sunt mai vitale dect cele Yang, iar disfunciile acestor organe
provoac cele mai mari probleme de sntate (cancere, afeciuni degenerative, afeciuni
autoimune, etc.). Organele nu sunt cuplate n mod arbitrar, ci sunt legate prin relaii
funcionale i anatomice concrete:
inima (organ Yin) conductorul organelor vitale dominat de Foc, regleaz
toate celelalte organe prin controlarea circulaiei sanguine, este sediul mentalului,
expresia spiritului, exprimarea emotiilor. Inima este asociat cu intestinul subire
(organ Yang), ce separ produsele pure i cele impure, absoarbe elementele
nutritive, pe care le trimite apoi spre inim, pentru ca acestea s poat circula prin
corp. Impurul este indreptat catre intestinul gros si vezica.
rinichii (organ Yin) dominati de apa, contrabalanseaza inima, generand frigul si
facand ca substantele impure sa coboare iar cele pure sa fie reabsorbite. Filtreaza
lichidele si sangele, produce maduva. Prin continerea energiei ancestrale
mostenite de la parinti, confera individului capacitatea de rezistenta fizica, precum
si capacitatea de a aduce pe lume un copil. Atunci cand rinichii sunt slabi, apare
oboseala, insomnia, edeme, rezistenta scazuta la efort, teama si lipsa de vointa.
Vezica urinar este legat funcional de rinichi, n calitate de partener Yang. Are
rol de a stoca lichidele eliminate prin celelalte organe.
ficatul (organ Yin), dominat de Lemn, este reedina metabolic a corpului, fiind
responsabil n mod direct de starea general de sntate a unei persoane. Ficatul
stocheaza sangele. Cand o persoana este activa, ficatul elibereaza sange spre
tesuturi, cand se odihneste sangele se intoarce in ficat. Sangele ficatului
alimenteaza uterul, deficienta sangelui ficatului putand cauza amenoree, iar
stagnarea sangelui - dismenoree. Atunci cand energia ficatului este dereglata,
manifestarile sunt furia, migrena, depresia, probleme hormonale si tulburari de
ciclu menstrual, probleme musculare. Partenerul Yang al ficatului este vezica
biliar, a crei relaie funcional intim cu ficatul e recunoscut de medicina
occidental. Vezica biliara depoziteaza bila care se varsa in duoden, pentru a ajuta
digestia si excretia. In plan mental, este implicata in decizie. Ficatul se
echilibreaza cu plamanii.
plmnii, dominai de Metal aa cum afirm textele medicale chineze, plmnii
guverneaz att respiraia, ct i circulaia energiei (qi). Joaca un rol important in

77

repartizarea lichidelor in corp. Tulburarile respiratorii (tuse, bronsita, astm), si ale


pielii (eczeme, urticarie, herpes), rezulta din blocarea acestei functii. Plmnii Yin
sunt asociai intestinului gros Yang. Acest lucru se explica prin faptul ca, pentru a
elimina deseurile alimentare, intestinul gros are nevoie de aerul inspirat.
Afeciunile respiratorii sunt n general nsoite de constipaie, iar constipaia
cauzeaz de obicei disconfort la nivelul pieptului.
splina-pancreasul, dominat de Pmnt, controleaz producerea enzimelor vitale
necesare pentru digestie i metabolism. Aceast funcie este n direct legtur cu
partenerul su Yang asociat stomacul. Dac pancreasul nu reuete s produc
suficiente enzime, digestia la nivelul stomacului stagneaz, producnd
fermentarea mncrii i putrezirea n locul digestiei. Afectiunile la nivelul splineipancreas se manifesta prin excese de secretii (mucozitati, acumulari de lichide la
nivelul articulatiilor, pierderi vaginale).
Aceasta teorie, din punct de vedere al medicinii clasice, pare sa aiba o logica in ceea
ce priveste legatura ficatului cu vezica biliara, a rinichiului cu vezica, dar mai dificil
de observat in asocierea splinei cu stomacul, a inimii cu intestinul subtire si a
plamanului cu intestinul gros. Daca insa ne raportam la cunostintele din embriologie,
constatam ca aceasta legatura nu este deloc arbitrara, pentru ca ele deriva, din acelasi
mugure embriologic.

FORMAREA FLUIDELOR CORPORALE


Plaman

piele, muschi

Pur1
Alimente din Stomac
si Splina

lacrimi,
sudoare
pur3
Rinichi

impur 1

Intestinul subtire
(prin sangele inimii)
impur2
Intestin gros

Vezica urinara
pur2
impur3
Urina

78

Scaun
Teoria celor Cinci Elemente (Lemn, Foc, Pmnt, Metal, Ap) explic legatura dintre
organele de stocare si cele de producere, asocierea cosmologic dintre om i univers,
descriind legile universale generale: legea producerii sau a generarii, legea
contraproducerii, legea controlului sau legea de dominare si legea contracontrolului. De
asemenea, fiecare din aceste 5 elemente are corespondenta in caracteristicile fizice,
psihologice, in reprezentarea organelor de simt, a gusturilor, culorilor, sunetelor, etc.
Aceste elemente reprezinta manifestari ale ritmurilor anotimpurilor si ale schimbarilor
energetice de-a lungul vietii. Inca din preistorie omul si-a dat seama ca apa, lemnul,
focul, pamantul si metalul sunt indispensabile pentru viata de zi cu zi, si ca ele au naturi
diferite: apa ia forma recipientului in care ajunge, fiindu-i caracteristica raceala si
fluiditatea, lemnul este inflorirea si cresterea, focul - caldura si lumina, pamantul da
nastere tuuror lucrurilor, iar metalul se cufunda sub actiunea propriei greutati.
n cadrul legii de producere sau legea mama-fiu, fenomenele naturii urmeaza un
ciclu normal, in care fiecare for ia natere din una din celelalte fore: Lemnul
arde pentru a genera Foc. Focul produce cenu, care genereaz Pmnt.
Pmntul genereaz i scoate la iveal Metalul. Atunci cnd este nclzit, Metalul
se topete, genernd elementul Ap. Apa ajut la creterea plantelor, genernd
astfel Lemn, si ciclul se reia.
patologic este ciclul invers, devenind in acest caz legea de contraproducere sau de
revolta a fiului impotriva mamei (fiul este mai puternic si domina mama): energia
inimii se va intoarce impotriva ficatului, a ficatului impotriva rinichiului, a
rinichiului impotriva plamanului, a plamanului impotriva splinei si a splinei
impotriva inimii.

Ciclul de producere (generare)

n cadrul ciclului de control sau de dominare ns, una dintre fore isi controleaza
opusul si mentine sistemul in echilibru: Lemnul se hraneste din Pmnt. Pmntul
indiguieste Apa, Apa stinge Focul, Focul topeste Metalul, iar Metalul taie Lemnul.
Aceasta lege este foarte necesara, fara ea sistemul ar fi unul de crestere continua,
ceea ce este practic imposibil.

79

la modul patologic, aceasta lege, daca se produce in sens invers, devine legea de
contradominare, care se manifesta atunci cand Apa inunda Pamantul, Pamantul
suprima Lemnul, Focul evapora Apa, etc. (elementul care in mod normal este
controlat se intoarce impotriva elementului ce il controla si i se opune).

Ciclul de control (dominare)

Cele Cinci Activiti Elementare au i alte asocieri primare, dintre care cele mai
importante sunt redate n tabelul urmtor:
Element
Lemn
Foc
Pmnt
Metal
Ap
Organ Yin
Ficat
Inim
Pancreas
Plmni
Rinichi
Organ Yang
Vezic
Intestin
Stomac
Intestin gros
Vezic urinar
biliar
subire
Sim
Vedere
Vorbire
Gust (gura)
Miros (nas)
Auz (ureche)
controlat
(ochi)
(limba)
Hrnete
Tendoane
Vase de
Muchi
Piele
Oase
snge
Se extinde
Unghiilor
Culorii
Buzelor
Prului de pe
Prului de pe
la nivelul
pielii
corp
cap
Lichid
Lacrimi
Sudoare
Saliv seroas
Mucus
Urina
secretat
Emoii
Furie,
Bucurie
ngrijorare,
Suprare,
Fric/groaz
80

negative
Emotii
pozitive

manie,agresi
vitate
Bunatate,
tandrete

excesiva/
ura
iubire

virtuti
Intelectual

compasiune
imaginatie

Anotimp
Culoare
Tip
periculos
de vreme
Direcii
Tipuri de
evoluie

Primvar
Verde
Vnt

Sunete
Mirosuri
Perechi de
numere
Perioade
ale zilei
Planete
Aroma
Cereal
benefic
Produs
apicol

obsesii

tristete
curaj

vointa

misticism
spiritualita
te
Var
Rou
Cldur

judecare,
concentrare
reflectie
Memoria
trecutului
Mijlocul verii
Galben
Umezeal

dreptate
analiza

intelepciune
Memoria
recenta
Iarn
Albastru/negru
Frig

Est
Natere/
germinaie

acrit
3 i 8

Sud
Cretere

Centru
Transformare

Vest
Recoltare/
declin

Ha
De ars
2 i 7

Ho
Parfumat
5 i 10

S
alterat
4 i 9

Nord
Stagnare/
stocare
Ciu
Putred
1 i 6

Dimineaa

Amiaza

Dup-amiaza

Seara

Noaptea

Jupiter
acru
Gru

Marte
amar
Mei

Saturn
dulce
Secar

Venus
picant
Orez

Mercur
sarat
Fasole

Polen,
pastura

Venin de
albine

miere

propolis

Laptisor de
matca, apilarnil

Toamn
Alb
Uscciune

Explicatii ale tabelului:


legatura plamani-piele se explica cu ajutorul exercitiilor de Qi Gong si Tai Chi, prin
care invatam sa respiram prin porii pielii. Explicatia legaturii cu nasul ca organ de
simt se face plecand de la principalul organ de inspiratie, pentru oxigenarea corecta
a pielii.
Ochii reflecta circulatia sangelui prin ficat: daca ficatul este hiperactiv, vor aparea
ochi rosii, iritati, daca dimpotriva ficatul este deficient sau blocat, duce la
diminuarea vederii.
Buzele carnoase, bine conturate, arata forta splinei, buzele subtiri si aproape lipsite
de culoare o deficienta a acesteia
O limba de o mobilitate normala indica o inima sanatoasa, in timp ce o limba lipsita
de flexibilitate, rigida, cu fisuri, indica tensiuni ale inimii. Limba flasca, deficienta
majora a inimii.

81

- Urechile sunt in legatura cu rinichii, iar urechile groase, carnoase, cu lobi mari, arata
o energie buna a rinichiului. Urechile subtiri si mici exprima o deficienta a energie
rinichilor si un slab potential sexual, diminuarea auzului indica declinul energiei
rinichiului. Dintii, oasele, parul, sunt tot manifestari ale vigorii rinichilor si ale
sexualitatii. Imbatranirea se manifesta prin scaderea energiei rinichilor si a energiei
sexuale, care se traduce prin carii dentare, gingivite, paradontoze, rigiditatea
coloanei vertebrale, diminuarea pana la pierderea memoriei recente (uita ce a
mancat acum 5 minute) si a facultatilor mentale, declinul potentialului sexual.
Pierderea parului, grizonarea, sunt alte indicii ale incetinirii functionarii rinichilor.
- in ceea ce priveste emotiile, chinezii afirma ca a avea emotii negative este normal,
in timp ce a avea emotii pozitive se invata prin constientizare, prin vointa, prin
puterea de a transforma negativul in pozitiv, prin meditatie si printr-o alimentatie
adecvata. Iar daca reusim sa transformam emotiile negative, problemele organice si
fizice dispar, treptat, de la sine.

Meridianele energetice
Principii generale
Meridianele leaga exteriorul corpului cu interiorul sau, partea superioara cu cea
inferioara, cat si toate organele interne. In exterior fac legatura cu articulatiile, membrele
si cu alte tesuturi superficiale. Sunt 12 perechi de meridiane principale si 2
extrameridiane importante, transportand energia si sangele pentru a hrani organele
interne, pielea, muschii, tendoanele si oasele.
Din cele 12 meridiane principale, 6 sunt de natura Yin, fiind conectate cu organele
pline, parenchimatoase, detinatoare de energie, si traverseaza partile antero-interioare ale
corpului, si 6 sunt de natura Yang, fiind conectate cu organele cavitare, goale,
nedetinatoare de energie, si strabat portile postero-externe ale corpului. Din aceste 6
meridiane Yin si respectiv Yang, 3 apartin mainii si 3 apartin piciorului.
Meridianele Yin ale mainii pleaca din piept, strabat partea anterioara a bratului,
antebratului, si ajung la nivelul mainii unde se unesc cu meridianele Yang ale mainii.
Meridianele Yang ale mainii pleaca de la degete, strabat partea posterioara a membrului
superior, si ajung la nivelul capului, unde se unesc cu meridianele Yang ale piciorului.
Meridianele Yang ale piciorului pleaca de la cap, strabat partea posterioara a trunchiului
(exceptie meridianul Stomac), partea postero-externa a membrelor inferioare si se
termina la degetele de la picioare, pentru a se uni cu meridianele Yin ale piciorului.
Meridianele Yin ale piciorului pleaca de la degetele de la picioare, strabat partea interna a
membrelor inferioara, partea anterioara a trunchiului si se termina la piept unde se unesc
cu meridianele Yin ale mainii.
Deplasarea energiei si a sangelui de-a lungul celor 12 meridiane principale este
continua si are un caracter circular. Punctul final al unui meridian este conectat cu
punctul de inceput al unui alt meridian, iar dupa un ciclu complet, reintra din nou in
primul meridian.
Functiile organelor corespunzatoare meridianelor principale:
Plamanii

82

guveneaza respiratia: inhalarea energiei pure din aer si expirarea energiei


"murdare", asigurand buna functionare a tuturor proceselor fiziologice ale
corpului
are o legatura stransa cu inima si vasele de sange, datorita guvernarii
energiei necesara inimii pentru a ajuta circulatia sanguina
imprastie fluidele corpului catre piele, pentru a o umezi si a regla
inchiderea si deschiderea porilor si transpiratia
energia plamanilor coboara, pentru a comunica cu rinichii
situatie ce n-o poti accepta, n-o poti inspira afecteaza plamanii
Intestinul gros
primeste fluidele de la intestinul subtire, reabsoarbe o parte din acestea, iar
restul le elimina ca materii fecale
Inima
guverneaza distributia sangelui spre toate celulele corpului
activitatile mentale isi au originea in functionarea inimii: spiritul,
constienta, gandirea, memoria si somnul, insuficienta energiei inimii
ducand la scaderea memoriei, afectarea gandirii, insomnie, agitatie
(spiritul nu-si gaseste locul)
este afectata de supararile interioare - HTA - nu te impaci cu o idee, nu
accepti lucruri impuse; trebuie sa dai dovada de mare flexibilitate, si nu
limitativ.
Intestinul subtire
separa alimentele primite de la stomac, partea pura fiind preluata de catre
splina si distribuita in toate partile corpului, partea impura merge spre
intestinul gros respectiv spre vezica urinara, spre a fi eliminata
Pericardul
protectorul inimii - primul atacat de factorii patogeni, protejand inima
raspunde de probleme emotionale
Trei focare
permite circulatia energiei corpului spre organele interne
constituie traseul principal al fluidelor corpului
energia ancestrala, dupa nastere, este distibuita prin intermediul celor trei
focare catre toate celulele corpului, hranindu-le
Splina- pancreas
guverneaza transformarea si transportul energiei nutritive - digestia,
absorbtia si transmiterea substantelor nutritive si a fluidelor, distributia
aromelor spre diverse organe interne (dulce catre splina, sarat catre rinichi,
amarul spre inima, acrul spre ficat, picantul spre plamani)
energia splinei este afectata de consumul de lichide si alimente reci, crude,
grase, ducand la acumularea fluidelor (umezeala)
mentine sangele in interiorul vaselor. Iesirea sangelui in exterior datorita
slabirii energiei splinei determina hemoragii, in special in partea inferioara
a corpului (metroragii)

83

rol important in formarea sangelui


controleaza ridicarea energiei
este resedinta gandurilor, influentand capacitatea de gandire, de studiu, de
concentrare, de memorare
Stomacul
primirea si transformarea alimentelor si lichidelor; dupa ce partea rafinata
a fost extrasa de catre splina, stomacul trimite ceea ce a ramas spre
intestinul subtire, pentru o noua separare si absorbtie
impreuna cu splina, controleaza transportul energiei hranei catre toate
portiunile corpului, inclusiv catre membre
invelisul limbii este format din depozite ce provin de la stomac
controleaza coborarea energiei
este originea fluidelor - stomacului in place umezeala si i i displace
uscaciunea
Rinichii
stocheaza energia ancestrala, guverneaza cresterea, reproducerea si
dezvoltarea
produc maduva, umplu creierul si coloana vertebrala, controleaza oasele si
dintii
raspunde de functia de receptie a energiei din plamani: cand rinichii sunt
sanatosi, pasajul apei este liberde orice obstructie; daca energia rinichilor
este insuficienta, functia rinichilor de a primi energie este slaba, dand
nastere unei respiratii scurte, cu inspir dificil
gazduieste puterea vointei
Vezica urinara
stocheaza si elimina urina
Ficatul
asigura libera circulatie a energiei, fiind responsabil de functionarea
armonioasa a tuturor organelor interne, inclusiv de a sa
inlatura depresia, iar hiperactivitatea energiei ficatului determina stari de
irascibilitate, insomnie, cosmaruri
functie importanta in procesul de digestie, prin secretia si eliberarea bilei
stocheaza sangele, in timpul activitatii fizice sangele fiind eliberat de ficat,
iar pe timpul repaosului si al somnului, sangele se retrage in ficat
reglarea menstruatiei
raspunde de creativitate, de capacitatea de a face planuri, de a fi hotarat;
are legatura cu cresterea personala, cu capacitatea de transformare
este afectat de suparari externe; preluam in camp de la pacienti starile lor,
de aceea ficatul trebuie curatat din cand in cand, prin metode energetice.
furia - se resimte pe ficat, afecteaza umar dr si genunchiul stg (5 minute de
furie necesita 6 ore de repaus pentru reintrarea in echilibru)
Vezica biliara

84

este un organ extraordinar, deoarece nu transforma sau transporta produse


ale digestiei care sa nu mai fie utile si sa fie necesara eliminarea lor, ci
stocheaza bila, o substanta pura, ce nu a fost supusa unui proces de
transformare; ajuta functiile digestive ale stomacului si splinei si nu
comunica cu exteriorul
energia vezicii biliare coboara, cand urca aparand gust amar in gura,
varsaturi bilioase
implicata in capacitatea de a lua decizii (ficatul face planuri, vezica biliara
ia decizia - functii dependente una de cealalta)
Cele 2 extrameridiane importante au rolul de a regla functionarea meridianelor
principale: atunci cand energia care circula prin cele 12 meridiane principale este in
exces, ea va umple extrameridianele, fiind stocata aici; cand energia din cele 12
meridiane principale este insuficienta, energia stocata in extrameridiane se intoarce in
meridianele principale.

85

86

87

88

4. NUTRITIE GENERALITATI
Hrana are de-a face cu esenta vietii. Este combustibilul care mentine, repara si
asigura functionarea corpului, materialul necesar mentinerii tesuturilor sanatoase si
viguroase. Patru din primele cinci cauze de mortalitate din Romania sunt puternic
influentate de hrana noastra, dieta fiind unul dintre determinantii cei mai importanti in
ceea ce priveste lungimea si calitatea vietii. Ceea ce mancam are legatura cu aparitia
bolilor cronice degenerative: ateroscleroza, boala coronariana, infarct miocardic,
insuficienta cardiaca, hipertensiune, diabet, cancer. Pacientul informat stie ca vindecarea
este posibila doar dupa indepartarea factorilor de risc, adica doar dupa schimbari hotarate
si permanente in stilul de viata. Vindecarea este un proces de durata, deoarece boala s-a
instalat in ani sau zeci de ani, si doar o cura de 2-3 saptamani de schimbare a stilului de
viata nu este suficienta.
Exista 5 forte sanogene (de mentinere a sanatatii):
1. Odihna corespunzatoare
2. Dieta (alimentatia si apa)
alimentatia - ce vine de la pamant. Corpul este o holograma a Universului si a
pamantului. Pamantul contine 2/3 apa ca si corpul, are 7 chakre principale, are 76 de
elemente de baza ce se regasesc in celula umana, iar 64 sunt exact in aceiasi proportie. Sa
fim f prietenosi cu pamantul pentru ca gandurile noastre rele supara natura, iar pamantul
are nevoie sa se curete (de aici catastrofe naturale - inundatii, incendii, etc.)
apa - procesul de creatie are loc in apa. Plantele, animalele, oamenii, nu pot trai fara apa.
Sangele - cel mai important organ contine 80 - 90% apa. Calitatea apei determina
calitatea sangelui.
3. Igiena - din toate punctele de vedere (munca, alimentatie, spatiu de lucru, de locuit, de
odihna, etc.), dar mai ales igiena vietii afective. Important e ceea ce traim, gandim, daca
gandurile noastre au o frecventa scazuta, scade frecventa intregului corp, si chiar un
aliment bio pe o frecventa joasa nu se absoarbe bine. Gandul tine de programele ce le-am
achizitionat inca din perioada intrauterina (fatul este influentat de comportamentul
parintilor, mai ales al mamei), de la nastere si pana in prezent, din vieti anterioare. Chiar
daca parintii se cearta in lipsa copilului, copilul simte orice gand chiar nerostit, ca
lungime de unda, ca vibratie. Puterea creatoare a gandului - daca vrei ceva, trebuie sa stii
sa ceri, te canalizezi pe ce vrei. Apoi pentru a se manifesta, trebuie sa actionezi, sa pui
intrebari Universului in stari deltha si tetha. Creierul nu face deosebire intre imaginatie si
realitate (iti imaginezi cum castigi bani, cum ai succes, masina pe care o vrei, etc.). S-a
demonstrat ca atunci cand ai un cosmar, se activeaza sistemul nervos simpatic, creste
secretia de adrenalina si noradrenalina ca si cum am fi in realitate. Valeriu Popa: daca
vizualizam si traim acea stare pana la nivel de metabolism celular, starea e preluata in
subconstient, in medie in 21 de zile si transmite comanda corpului fizic.
Exericitiu de extinderea palmei:
spatele drept, ridicam un brat la verticala, celalalt ramane jos. Relaxam corpul progresiv,
cu mintea, de sus in jos, pe segmente. Corpul e din ce in ce mai relaxat, inchidem ochii,
repsiram calm, profund, ne relaxam din ce in ce mai mult. Palma ridicata se mareste,
fiecare deget se lungeste, din fiecare deget ies ca niste lasere, devine din ce in ce mai
mare, imaginar palma ajunge la nivelul tavanului, apoi se lungeste pana la nori,
vizualizam cum degetele se prelungesc ca laserele, simtiti racoarea norilor printre degete,
89

ajungeti pana la Cosmos, palma se lungeste, devine uriasa, vizualizam cum devine din ce
in ce mai mare, simtiti, traiti acest sentiment. Ridicam cealalta mana, deschidem ochii si
unim bazele palmelor, observand diferentele de lungime dintre palme. Scuturati-le si
devin egale din nou.
Exercitiul de ducere a mainii in spate- du mana cat poti de mult in spate, apoi revino si
inchide ochii. vizualizeaza cum duci mana mult mai mult in spate. deschide ochii si
repeta ducerea mainii spre in spate. compara cele 2 executii.
4. miscarea - cel mai mare secret al vietii noastre, face distinctia intre viu si neviu. Efortul
fizic elibereaza stresul psihic, pune sangele si limfa in miscare, inducand starea de
relaxare psihica (din punct de vedere energetic, favorizeaza transformarea unei energii de
frecventa joasa intr-un alt tip de energie mai inalta ca frecventa).
5. respiratia: aerul - nu putem trai fara oxigen. Daca la nivelul tesuturilor e suficient
oxigen nu se formeaza niciodata tumori maligne (Nobel - 1931)
Ne asiguram hrana cu: alimente, apa, respiratie, lumina, caldura (cele 4 elemente din care
a fost formata lumea: pamant, apa, aer, foc). In mod normal, ne hranim in medic cu 23000 maxim 5000 kcal/zi. Dar pentru ca metabolismul zilnic sa se desfasoare
corespunzator, sunt necesare cateva sute de mii de kcal. Deci, hrana fizica reprezinta o
mica parte, necesara sa inlocuiasca pierderile zilnice ale corpului. Restul hranei vine din
componenta energetica si informationala, de la toti stimulii externi: lumina, vibratie,
presiunea scaunul pe care stau, plantele pe care le miros, sunetul muzicii, imaginea celui
din fata noastra, etc. Lumina - inseamna energie, informatie. Celulele noastre vii prezinta
luminiscenta. Celulele cancerigene nu au aceasta luminiscenta.
Fara hrana se poate trai 40 zile (chiar mai mult, exemplele autotrofilor, sfintilor care
traiesc cu apa, etc.)
Fara apa - 7-8 zile
fara aer - 5-6 minute
fara foc - mor pe loc
Servirea mesei se face:
- intr-un mediu nepoluat
- mncat in calm, linite
- stand la masa, in scaun cu spatar, nu in fotoliu sau pat si nu in fata televizorului - nu mai
suntem atenti la ce mancam, cantitate, calitate, la modul in care mancam acele produse,
mancam si informatiile vehiculate la televizor
- spatele drept, talpile pe podea (conditie anatomo-fiziologica pentru o buna digestie)
- rugaciunea inainte si dupa masa
- n primul rnd s ne plac aspectul, mirosul mancarii - mncm cu ochii i cu nasul
nainte de gur.
- s ne controlm voina n a face un lucru bun pentru sntatea noastr, s trim raional,
n pace, cu voioie, printr-un stil de via sntos.
- f important sa stim sa mestecam alimentele - fiecare gura de 20 - 40 de ori, pana se
obtine o pasta (nu solicitam stomacul iar elementele nutritive se absorb intr-o proportie
mult mai mare, alimentele acide devin bazice) - alimentele solide sa fie baute (stomacul
nu are dini deci alimentele trebuie trimise ap n stomac), apa mancata (apa este
asimilata daca este bauta gura cu gura).
- sa nu vorbim/barfim la masa - barfa la masa ingrasa (nu suntem atenti la ce, cum, cat
mancam)

90

- sa nu luam masa daca suntem nervosi sau daca persoanele cu care stam la masa sunt
nervoase (atunci cand suntem suparati, nervosi, modificam campul energetic, ne hranim
sufletul cu acele emotii, modificam structura apei din corpul nostru, din alimentele
servite, etc.).
- spalare pe maini inainte de masa
- nu mancam mult o data (stomacul sa se umple 2/3), altfel il suprasolicitam, il dilatam;
senzatia de saturare apare la 15 minute dupa masa
- sa se consume alimentele cele mai potrivite: banana, alge verzi, mere rosii, varza,
conopida, dovlecei, prune, brocoli, avocado, orez integral, fulgi de cereale, iaurt natural
(reface flora intestinala)
- sa se evite alimentele cu digestie dificila: laptele - digestie f greoie, nu poate fi digerat si
asimilat de corp iar candida se inmulteste necontrolat; grasimea din lactate merge pe
vasele de sange si le infunda; raceste corpul - predispune la amigdalita, creste secretia de
mucus, dezvolta parazitii din gat. Laptele este bun pentru eliminarea toxinelor din corp
pentru persoanele c elucreaza in medii toxice precum si pentru somn. Combinatia: lapte+
ghimbir+ cuisoare - elimina componenta ce creste mucusul. Laptele de capra rosie singur yang, bun pt cancer la plaman
- sa se consume predominant alimente alcaline, care sa mentina ph-ul sanguin la 7,35 7,43: bicarbonat de Na+lamaie, ulei de canepa (anticancerigen), brocoli, mar, toate
frunzele verzi, lucerna, suc de orz verde, si sa se evite alimentele acidifiante: carnea rosie,
zaharul, painea alba, conserve, lapte, cafea, intens preparate termic.
- sa se consume predominant alimente ce au trecut proba timpului: ulei de masline, grau,
fructe, legume, miere de albine
- sa se evite consumul alimentelor perisabile: carnea, laptele, ouala, sunt cele mai
perisabile, isi schimb rapid proprietatile, generand toxine.
- alimentatia sa fie diversificata - consumul monoton, epuizeaz enzimele digestive,
corpul nu mai extrage nimic, nu se absoarbe.
- sa se manance cu lingura de lemn - lemnul nu are memorie, nu pstreaz urtul i rul
- respectarea combinaiilor alimentare
- prelucrare culinar delicat, nu prjeli
- mncare proaspt
- scaun regulat, preferabil dup fiecare mas, fr s fie urt mirositor (mirosul normal
este de mere acre, dac miroase, flora de putrefacie depete flora de fermentaie i e
necesar o curare a intestinului prin pectine, luate din fructe i legume crude, 4-5 zile).
- sa se respecte orele de masa, preferabil la aceiasi ora in fiecare zi - enzimele digestive
isi creaza o ritmicitate.
Plamanii (03 - 05)
in aceasta perioada fumatorii, asmaticii, cei raciti sau cu afectiuni ale aparatului respirator au cele mai
importante reactii: somn nelinistit, se trezesc, sunt coplesiti de senzatia de teama si nesiguranta, se trezesc
pentru toaleta bronsica
Intestinul gros (05 - 07)
Se recomanda evacuarea scaunului, pentru eliminarea toxinelor, organismul se pregateste pentru o noua zi
Stomacul (07 - 09)
se recomanda micul dejun, vitamine

91

Splina - pancreas (09 - 11)


total contraindicat consumul de alcool, se recomanda consum de carbohidrati- acum se digera cel mai usor compoturi, miere, fructe, dulciuri concentrate - prajituri de casa, nu de patiserie, nu aluaturi congelate
se evita efortul fizic, capacitatea de efort psihic si intelectual este maxim
Inima (11 - 13)
contraindicat consumul de alimente grele si efortul fizic (luam din energia destinata inimii)
Intestinul subtire (13 - 15)
scade sensibilitatea durerii dentare, deci este perioada ideala pentru tratamente stomatologice (sensibilitatea
la nivelul dintilor este redusa); creste capacitatea de efort; pranzul; apoi apare somnolenta, tulb de
concentrare, nu dam randament
Vezica urinara (15-17)
se recomanda marirea consumului de lichide, ceaiuri cu efect diuretic si activitate sportiva
organismul este capabil sa digere si alimente mai grele, se recomanda metode de detoxifiere ale
organismului (reflexo, masaj)
Rinichii (17 - 19)
se evita stresul, frigul, consumul de zahar, sare, bauturi racoritoare, conservanti, cafea, alcool (in procesul
de extragere a cofeinei/ alcool se folosesc substante toxice); ca sa nu se genereze produsi toxici, se face la
filtru sau se toarna apa fierbinte peste pulbere; fiarta genereaza produsi toxici.
Pericard (19 - 21)
Activitate maxima a sistemului circulator, de aceea toate tipurile de medicatie au eficienta maxima; cina (cu
2 ore inainte de somn)
perioada de maxima receptivitate a simturilor, optima pentru vizionarea spectacolelor de teatru, film,
muzica
Trei focare (21 - 23)
Organismul se pregateste de odihna, se recomanda calm, liniste, relaxare, atmosfera placuta, nu efort fizic,
galagie sau stres
Vezica biliara (23 - 01)
Perioada de odihna - Cei care au probleme la acest nivel adorm greu, au somn fractionat, se trezesc si
readorm foarte greu
Ficatul (01 - 03)
somn; nu se recomanda prajeli sau alimente care sa solicite aceste organe

Exista si varianta cu 2 mese/zi - la 11 si 18, iar intre mese se consuma cruditati.


Dimineata se incepe cu evacuarea vezicii urinare si a intestinelor, apoi igiena cavitatii
bucale, prin periajul dintilor cu pasta de dinti, raclajul limbii si masarea gingiilor cu sare,
igiena cavitatii nazale prin instilarea de apa calduta cu sare alternativ, cand intr-o nara
cand in cealalta, si igiena ochilor, prin improscarea de apa rece in ochii deschisi. Se
clateste gura cu bicarbonat de Na (rade candida, elimina Entamoeba gingivalis,
responsabila de producerea parodontozei).
Masa de diminea (7.00 - 9.00) - lipidic, reprezint 25-30% din RE - se secret lipaze,
ceea ce favorizeaz digerarea facil a acestora. Sunt de 2 ori mai energetice dect
proteinele i glucidele, ajutnd la consumul energetic de peste zi: ou, unt, avocado, unc.

92

La persoanele care nu au probleme digestive, se poate incepe cu suc legume sau fructe,
intr-o cantitate mai mica la inceput, deoarece poate produce balonare (criza de vindecare
si modificarea florei intestinale) si crestem treptat pana la 250 ml. Se prepara din:
- 1 morcov
- 1 radacina de patrunjel
- 1/4 telina (sau 1 telina mica)
- 1 cartof crud (cicatrizeaza ulcerele stomacale)
- 1/4 varza (elimina metalele grele, parazitii)
- 1 sfecla rosie (utila in anemie)
Sau suc de fructe din mere, pere, banane, alte fructe de sezon. Se dau la blender, se lasa
sa se odihneasca 30 de minute pentru a se reechilibra enzimatic, a scadea temperatura si a
se linisti miscarea browniana a particulelor, apoi se consuma. Se va digera in 30 de
minute, dupa care se poate consuma micul dejun lipidic:
paine integrala cu unt sau unt de arahide, avocado, lactate, oua, lapte de soia cu cereale
integrale, budinci de mei, hrisca, orez
Gustarea de la ora 10.30, reprezinta 15% din RE: 1 pumn de seminte: nuca, dovleac,
floarea soarelui, migdale, nesarate, neprajite, nu alune; sau fructe proaspete/uscate, sau
dulciuri.
Masa de prnz (13 - 15) - proteic, reprezint 40-45% din RE: pete, carne, brnz, albu
de ou sau fasole, mazare, naut, linte, quinoa, ciuperci - chiftele, droburi, sufleuri din
leguminoase, nuci cu garnituri de legume crude sau fierte, supe
Masa de sear (18 - 19) - glucidic, reprezint 15-20% din RE: legume, rdcinoase, mai
puin fructe seara, cereale, paste finoase, orez (orez+ulei+sos de rosii, legume la gratar,
paste cu sos de rosii, etc.). Mncarea de sear s se digere uor, s asigure un somn
linitit, s furnizeze prin digestie o cantitate important de minerale, vitamine, enzime,
astfel nct ficatul s se regenereze pentru activitile de a doua zi.
ora 21 - daca este senzatie de foame - se consuma un suc natural (daca ai consumat gratar
la ora 18, se bea doar un ceai, carnea nu este inca digerata si in combinatie cu sucul
fermenteaza).
Obligatoriu se va concepe borcanul cu seminte (nesarate, neprajite), astfel:
- 1/2 seminte de in
- 1/2 amestec in cantitati egale de seminte de susan, dovleac si floarea soarelui.
Se amesteca toate, se macina si se consuma cate o lingurita adaugata la micul dejun sau
pranz.

5. PRINCIPIILE ALIMENTARE SI VALOAREA NUTRITIVA


Functionarea si regenerarea celulelor si substantelor din corpul nostru necesita
energie. O parte din substantele necesare mentinerii proceselor fiziologice patrund in
organism prin intermediul hranei. Exista pareri contradictorii referitoare la alimentatie,
sarcina noastra constand in gasirea celor mai bune retete alimentare, cu efecte benefice
asupra organismului, tinand cont de faptul ca o alimentatie sanatoasa este o conditie
absolut necesara atingerii echilibrului fizic si psihic.
Astfel, in fiecare zi avem nevoie sa consumam:

proteine, glucide, lipide


93

vitamine
substante minerale
fibre
apa

Un indicator al unei alimentatii corespunzatoare este calculul indicelui de masa


corporala (IMC), care ne indica si gradul de risc in aparitia unor boli grave:
cardiovasculare, coronariene, diabet zaharat, ale aparatului locomotor, tumori, etc.)
IMC = G (kg)/inaltimea (m)
subponderal

normal

Sub 18,5

18,5 - 24,9

supraponderal Obezitate
gradul 1
25 - 29,9
30 - 34,9

Obezitate
avansata
35 - 39,9

Obezitate
grava
Peste 40

Proteine
Provine din grecescul protos - primul, in prima linie, deoarece constituie baza tuturor
celulelor vii.
Reprezint 10-16% din RE, dei studiile recente arat c 5-10% din RE este protector fa
de dezvoltarea celulelor canceroase. Contin 16-18% azot.
Din aceast cantitate
- 35% s fie de origine animal
- 65% de origine vegetal
Sunt alcatuite din molecule ce contin azot, numite aminoacizi. Fara ele, viata nu ar fi
posibila. Daca dieta n-ar contine nici o proteina atunci organismul ar folosi aminoacizii
rezultati din catabolizarea propriilor proteine tisulare, proces realizat in ficat.
Aminoacizii, in functie de structura si modul lor de actiune sunt:
1. neesentiali - pot fi sintetizati de catre organism: glicocolul, cistina, alanina, serina,
norleucina, acidul aspartic, acidul glutamic, acidul hidroxiglutamic, prolina,
hidroxiprolina, citrulina
2. partial esentiali - in situatii speciale pot fi sintetizati in cantitati mici de catre organism:
arginina si histidina
3. esentiali - indispensabili, trebuie adusi obligatoriu prin hrana: fenilalanina, izoleucina,
valina, lizina, metionina, treonina si triptofanul. Lipsa oricaruia dintre aminoacizii
esentiali duce la tulburarea sintezei proteice cu repercursiuni grave asupra organismului.
Din punct de vedere al calitii, exist 3 tipuri de proteine:
1. calitatea 1 - proteine animale cu nalt valoare biologic (au toti cei 8 aminoacizi
eseniali, n succesiunea recunoscut de ctre organism, astfel nct absorbia lor se face
foarte bine): carne, pete, lapte, ou. Prin prelucrare termic ns, pierd din valoarea lor
cantitativ i biologic, iar prin renclzirea mncrii, pierderea crete. De exemplu, din
200 gr de carne, am numai 10 gr pe care o folosete organismul dac are o absorbie
excepional, restul este material biologic ce impurific sngele i l acidifiaz,
conducnd la osteoporoz, spondilit/oz, hepatit cu steatoz.
2. calitatea 2 - are toi aminoacizii eseniali dar disproporionat. Se gsesc n
leguminoase, o parte important de legume, absorbia lor fiind de 60-80% (soia, lintea,
94

naut, fasolea, mazarea, nucile, arahidele, ciupercile, algele, avocado, seminte, quinoa,
polen).
3. calitatea 3 - proteine din care lipsete unul sau mai muli aminoacizi eseniali
(triptofanul din porumb, determinnd boala celor 4D = pelagra: diaree, demen, diaree,
deces). Se gsesc n special n cereale integrale, absorbia lor fiind de 60%.
Raia:
proteine de calitatea 1
- femei: 0,52g/kgcorp/zi
- brbai: 0,57 g/kgcorp/zi
- sugari: 2,5 - 3g/kgcorp/zi
- sportivii de performanta: 1,4 - 2 g/kgcorp/zi
proteine de calitatea 2 i 3: 1,5 g/kgcorp/zi
Surse:
1-2% n legume verzi, fructe i cartofi
7-10% n cereale, nuci, usturoi
15-30% n carne, brnzeturi, leguminoase uscate
Excesul proteic determin intoxicaie cu protein, intensificarea prosecelor de putrefactie
in intestine cu supraincarcarea ficatului si rinichilor, cderea prului, osteoporoz, ciroz,
cancer, gut, constipaie, hipertensiune arteriala.
Deficitul proteic determin scderea imunitii, scderea vigorii, tonus sczut, afeciuni
hepatice, osoase, epuizarea celulei nervoase, oprirea cresterii la copii, reducerea sintezei
suprarenaloelor, hipofizei, tiroidei, pancreasului, glandelor sexuale, cancer de stomac si
colon, etc.
Roluri:
- plastic, participand la formarea, dezvoltarea, reinnoirea si repararea substratului
material al vietii, nefiind furnizoare de energie
- intra in structura tuturor enzimelor
- intra in structura hormonilor
- intra in structura anticorpilor, participand la apararea organismului
- asigura troficitatea normala a tesuturilor si organelor
- transporta unele substante importante pentru viata, intrand in structura
neurotransmitatorilor
- contractil si de rezistenta mecanica, de protectie
1 g de proteine genereaza prin ardere 4,1 calorii, dar consuma multa energie pentru a fi
metabolizate, nu elibereaza intreaga cantitate de energie continuta in molecula, practic,
energia eliberata fiind sub 2 cal/g. In plus, dau nastere la o serie de produsi de catabolism
toxici (uree, acid uric, creatinina, amoniac si alte structuri care contin azot) care
suprasolicita aparatul excretor si depunandu-se in oase, articulatii si peretii cardiovasculari.
Digestia proteinelor are loc in stomac, sub actiunea sucurilor digestive, cu un pH de 1,5 2,5, fiind denaturate la proteoze si peptone, solubile in sucurile intestinale. Absorbiti,
aminoacizii ajung prin sistemul port in ficat, iar dupa selectarea nevoilor acestui organ,
restul ajung la celelalte organe si completeaza depozitul (fondul metabolic). Proteinele
animale acidifica sangele, organismul luptand sa neutralizeze pH-ul sanguin utilizand doi

95

agenti alcalini - sodiul si calciul. Cand rezervele de sodiu ale organismului se epuizeaza,
se foloseste calciul din oase, ducand la decalcifieri osoase.
O friptur i 2-3 sandwish-uri pe sptmn este considerat la limita superioar a
capacitii de digestie (un adult sanatos are nevoie de un aport de 35 g proteine/zi). Pentru
un stomac foarte sanatos, timpul de digestie al carnii este: 8-10 ore carnea de porc, 5-7
ore carnea de pasare, 4-10 ore carnea de peste. In plus, proteina animala contine niveluri
excesive de estrogen, responsabila de oboseala, depresie, pierderea libidoului, atrofie
testiculara, impotenta si marirea sanilor la barbati, pubertate precoce la fete, precum si
resturi de antibiotice cu care au fost hranite animalele pentru prevenirea infectiilor.

Lipidele
Denumirea provine din limba greaca: lipos - gras.
- fac parte din componentele de baza ale alimentatiei umane
- au in structura un alcool (glicerolul) combinat in diferite procente cu acizii grasi
- sunt solubile in solventi organici si insolubile in apa
- dau gust bun si satietate mancarii
- reprezinta principala forma de depozitare a energiei in tesuturile vegetale si animale
- sunt izolatoarea termice
- au rol in constitutia tesutului nervos
- se transform de 7 ori mai uor n energie dect glucidele.
Raia - 20-35% din RE
Sunt repartizate n depozite de grsime
vegetale
animale
sintetice
pot fi
saturate
nesaturate
digerabile
nedigerabile
simple (acizii grasi)
compuse (colesterolul)
Colesterolul - este inclus in lipide, desi nu este propriu-zis o grasime ci un sterol
- se gaseste in sange si in toate celulele corpului
- se gaseste in produse de origine animala: slanina, untura, carne, mezeluri, unt, lapte si
derivate, oua
- colesterolul exogen reprezinta doar 20 - 40 % din cantitatea din organism, 60 - 80 %
fiind generat zilnic de catre organism (colesterolul endogen), generatorul principal fiind
ficatul.
- este necesar pentru sintetizarea:
membranelor celulare
tecilor de mielina ale fibrelor nervoase
anumitor hormoni (estrogeni, testosteron, cortizol)
acizilor biliari necesari digerarii grasimilor din alimente
vitaminei D la nivelul pielii, sub influenta soarelui

96

Realizeaza combinatii cu densitate:


- mica (LDL) sau colesterolul rau, care transporta colesterolul spre celule. Cand este un
surplus in circulatie, apare riscul de dezvoltare a aterosclerozei. Valoarea lui ar trebui sa
fie pana la 100 mg/dl.
- mare (HDL) sau colesterolul bun ia din sange colesterolul nefolosit de catre celule si il
transporta inapoi in ficat, unde este descompus, neutralizat si apoi eliminat din organism,
avand efect protector impotriva aterosclerozei. Valoarea lui ar trebui sa fie peste 40
mg/dl, cu cat mai mult cu atat mai bine.
Factorii care dezechilibreaza raportul dintre aceste fractiuni sunt: alimentatia,
sedentarismul si lipsa efortului fizic sustinut, fumatul si stresul.
Acizii grasi :
- saturati (fara duble legaturi)
- nesaturati (cu duble legaturi)
Acizii grasi saturati (palmitic, stearic, butiric, etc.) sunt de origine animala (unt, untura,
carne, peste gras) sau vegetala (uleiul de palmier).
- dau consistenta mai solida structurii alimentare in care se gasesc
- cresc LDL-ul
- dezvolta fenomene inflamatorii la nivelul peretilor arteriali, determinand formarea placii
de aterom
Uleiul de palmier este cel mai indicat pentru prajeli deoarece rezista la temperaturi de
230C, in timp ce uleiul de floarea soarelui rezista pana la 170C. Este usor absorbit,
digerat si utilizat in procesele metabolice normale. Are rezistenta ridicata la oxidare si
deci o buna rezistenta la pastrare. Este lipsit de colesterol, iar rezultatele studiilor au
aratat ca o dieta bazata pe uleiul de palmier conduce la scaderea nivelului acestuia. Este o
sursa bogata in vitaminele A si E. Are o compozitie similara cu a tesutului adipos al
persoanelor ce au o dieta obisnuita.
Acizii grasi nesaturati - au rol important in scaderea colesterolului sanguin, protectia
sistemului circulator, combaterea arteriosclerozei, sunt foarte bine reprezentati in
alimente si in functie de gradul de nesaturare sunt:
- mononesaturati - pot fi sintetizati endogen, iar exogen sunt adusi prin aport de ulei de
masline, samburi de struguri, nuci, porumb, soia, floarea soarelui, oleaginoase (alune,
migdale, fistic). Sunt mai sanatosi decat cei saturati, sunt in stare lichida la temperatura
camerei si solidifica la rece.
Uleiul de masline - presat la rece si nerafinat contine cantitati apreciabile de omega 3 si
omega 6. este mai bun decat uleiurile vegetale rafinate, precum cel de floarea soarelui.
Consumul de cantitati mari de ulei de masline scade riscul bolilor cardio-vasculare si face
ca grasimile trans sa se consume in cantitati mult mai mici.
- polinesaturati sau esentiali - se gasesc in unt, untura, seu, pielea de pui si de curcan,
motiv pentru care se recomanda a fi consumata cu carnea adiacenta, ajutand la digerarea
acesteia, peste, seminte de in, de floarea soarelui, ulei de canepa. Raman in stare lichida
si la rece. Scad activitatea enzimelor ce activeaza sinteza colesterolului.

97

Se impart in doua categorii:


- grasimile omega-3: cereale, seminte, nuci, leguminoase, legume cu frunze verde inchis,
smochine, uleiuri de soia, in, canepa si nuci, peste cu carne grasa (macrou, somon,
pastrav, ton, sardine, heringi), fructe de mare, carne slaba. Acizii grasi omega 3 iau parte
la formarea tecii de mielina a neuronilor si, datorita lor, organismul si creierul nostru
produc prostaglandine, substante asemanatoare hormonilor care relaxeaza vasele de
sange, micsorand astfel tensiunea arteriala, ajuta la mentinerea echilibrului apei in
organism, cresc imunitatea, micsoreaza inflamatiile si durerile, ajuta la buna functionare a
insulinei, imbunatatesc procesul de invatare si atentia, este extrem de important la femeile
insarcinate si care alapteaza, pentru dezvoltarea fatului si a sugarului, in special pentru
formarea creierului.
- grasimile omega-6: nuci, seminte (canepa, dovleac, floarea soarelui, susan, porumb) si
uleiuri vegetale (porumb, soia, floarea soarelui)
Pentru a pastra o proportie sanatoasa, raportul omega-6: omega-3 ar trebui sa fie 1:1
Nu se folosesc uleiuri polinesaturate la prajirea sau coacerea alimentelor, deoarece produc
radicali liberi. Se vor folosi uleiuri saturate sau mononesaturate deoarece nu produc
daunatorii radicali liberi.
Uleiul de in
- este cu adevarat un medicament, fiind foarte bogat i nacizi grasi polinesaturati
- vindeca bolile cardiovasculare, guta, constipatia, fenomenele inflamatorii ale pielii,
mastoze chistice, reduce cantitatea de sebum secretata de piele.
Incingerea uleiurilor presate la rece duce la pierderea acizilor grasi si a vitaminelor
liposolubile, indispensabile organismului. Refolosirea uleiului in care au fost prajite
alimente reprezinta o grava greseala, caci acesta se imbogateste in acizi grasi saturati si in
compusi toxici.
Grasimile hidrogenate - sunt solide la temperatura obisnuita, preparate din uleiuri
solidificate(margarine) prin aditionarea de hidrogen la dublele legaturi ai acizilor grasi
nesaturati. In procesul hidrogenarii, o parte din acizii grasi nesaturati naturali se
transforma in izomeri nenaturali (acizi grasi trans), cu punct de topire ridicat, ceea ce
favorizeaza solidificarea uleiurilor. Organismul nu-i recunoaste si digestia este perturbata
in intregimea ei, avand efecte perturbatoare grave asupra metabolismului. Ele sunt insa
folosite deoarece:
- reduce senzatia de uleios a alimentelor
- isi mentin aspectul proaspat mai mult timp
- alimentele crocante devin mai crocante si cele cremoase mai cremoase
- cresc timpul de pastrare al preparatelor
- costul este mai redus
Grasimile sintetice - alimente de tip fast-food. Sunt prajite in uleiuri sintetice (Olestra poliester zaharidic). Ele nu au gust, miros si culoare si preiau gustul oricarui aliment,
putand fi ameliorata cu orice tip de aroma.
- nu sunt recunoscute de organism
- se elimina fara sa sufere procesul de absorbtie si deci de metabolizare
- perturba ratia energetica

98

- tulbura absorbtia vitaminelor liposolubile


Bila si sucul pancreatic au rol foarte important in digestia lipidelor, care se produce
predominant la nivel gastric si se finalizeaza la nivel intestinal.
Roluri:
- furnizeaz energie, eliberand 9,3 cal/g
- dau saietate hranei, prin cresterea puterii de saturare a alimentelor sarace caloric
- contribuie la ameliorarea gustului
- intra in structura hormonilor sexuali, suprarenalieni, a colesterolului si a acizilor biliari
- stimuleaz activitatea enzimelor
- favorizeaz absorbia lipovitaminelor (A,D,E si K)
- are rol mecanic protector, intregul organism, prin intermediul pielii, fiind protejat prin
grasimi contra frigului sau a traumatismelor
- participa la formarea creierului si a fibrelor nervoase
- scad motilitatea stomacului
- alimentatia lipsita de grasimi este total dezechilibranta pentru organism
Raia (funcie de vrst, sex, stare fiziologica, clima i activitate): 0,7 - 2 g/kgcorp/zi
O ratie lipidica normala trebuie sa acopere 25-30% din nevoia energetica a unui adult
sanatos si activ. O lingura pe zi cu ulei bogat in acizi grasi nesaturati asigura nevoile pe
termen scurt si in conditii de efort modest.
Puneti intr-un borcan, pe jumatate seminte de in si cealalta jumatate seminte de susan,
floarea soarelui si dovleac. Pastrati borcanul inchis ermetic la frigider, ferit de lumina,
caldura si aer. Puneti o mana plina de seminte intr-o rasnita, rasniti si folositi pudra
rezultata in salate, cereale, supe, etc.
Consumul neadecvat:
- stric gustul alimentelor sntoase
- scade motilitatea intestinal dnd constipaie/diaree
- scade intensitatea cresterii
- perturba functia de reproducere
- scade rezistenta pielii si mucoaselor la infectii
- duce la diabet zaharat, obezitate, afeciuni cardio-vasculare.
Glucidele
Denumirea de glucide vine de la grecescul glichis, cea de zaharide din latinescul
saccharum - ambele insemnand dulce. Nu toate glucidele sunt dulci, aceasta clasa
primind denumirea de carbohidrati - cresc rapid glicemia si se numesc alimente cu indice
glicemic ridicat (paine si produse de patiserie, orez, cereale, cartofi, fructe uscate, fasole,
mazare). Orezul alb si faina alba cresc glicemia mai mult si mai repede chiar decat
zaharul in sine.
Caracteristici generale
- au ca unitate de baza glucoza (carbon, hidrogen si oxigen)
- sunt foarte rspndite, ieftine i reprezint baza RE. Celula nu triete mai mult de 20 de
ore fr glucide
- sunt substante de baza in organizarea materiei vii
- furnizeaza energie, fiind combustibilul universal al vietii
- sunt un adevarat tonic pentru ficat, creier si inima
Raia: 40-70% din RE, funcie de vrst, activitate, condiii de mediu

99

Cantitatea: 5g/kgcorp/zi
Structural, pot fi:
1. monozaharide - sunt digerabile, au valoare energetica de 4,1 cal/g (glucoza, fructoza,
galactoza, riboza)
Glucoza este cel mai raspandit zahar, fiind predecesorul principal al glicogenului rezerva principala de glucide din organism, sursa exclusiva de energie pentru creier si
inima. Joaca un rol important in reglarea nivelului de zahar din sange. Daca glucidele nu
patrund in organism cu hrana, aceste rezerve se epuizeaza in 12 - 20 de ore. In acest caz,
se mareste procesul de oxidare a lipidelor ale caror rezerve sunt mai mari decat ale
glucidelor, si metabolismul este deturnat pe cai neeconomince.
Fructoza din fructe nu are nevoie de digerare si intra rapid in circuitul sanguin. Este
considerata cu eliberare lenta, deoarece organismul nu poate folosi fructoza ca atare,
intrucat celulele utilizeaza doar glucoza. Ca urmare, fructoza este mai intai transformata
in glucoza, care incetineste efectul zaharului asupra metabolismului.
2. dizaharide - sunt digerabile si nedigerablie; cele digerabile: zaharoza (glucoza cu
fructoza), lactoza (glucoza cu galactoza), maltoza (doua molecule de alfa-glucoza)
Zaharoza se gaseste in sfecla si trestia de zahar; este usor solubila in apa, se desface intr-o
molecula de glucoza si una de fructoza
Lactoza este de origine animala, se gaseste in lapte, se digera in intestin sub actiunea
lactazei a carei secretie creste dupa nastere si scade cu varsta.
Maltoza se gaseste in samburi de nuca, drojdie de bere, etc.
3. complexe - sunt digerabile, putin digerabile si nedigerablie, au in structura lanturi de
300 - 800 molecule de glucoza (amidon, celuloza, substante pectice, glicogen)
Amidonul este foarte raspandit in: fructe, seminte, tulpini si radacini. este format din
amiloza, situata la interiorul grauntelui de amidon, si amilopectina care constituie
invelisul acestuia.
Celulozele se gasesc in structura plantelor, sunt dure, greu de digerat (omul nu mai are
atat de multe enzime specifice digerarii acestora, motiv pentru care are loc o degradare de
numai 20% din cantitatea ingerata), nu au valoare energetica dar au rol important in
digestia finala (accelereaza tranzitul intestinal, favorizeaza formarea bolului fecal,
constituie substrat pentru dezvoltarea florei de putrefactie).
Substantele pectice sunt raspandite in produsele vegetale (mere, morcovi, banane, varza),
au actiune emolienta si sunt bine tolerate chiar si de catre persoane cu sensibilitatea
tractului gastro-intestinal. Inhiba flora de putrefactie, au efect antiemetic si detoxifiant
prin gelurile pe care le formeaza in intestin cu apa si produsii de digestie care sunt astfel
mult mai repede eliminati. Au actiune bactericida (solutia de pectina din mere inhiba
Staphylococcus aureus, Salmonelle, E. Coli, etc.). Datorita calitatilor de higroscopicitate
scad nevoia de alimente consumate. Reduc colesterolul plasmatic, regleaza metabolismul
lipidic, previn procesele carcinogene in special la nivelul tractului gastro-intestinal,
combate constipatia, dar sunt foarte eficiente si in tratamentul diareei. Elimina
substantele toxice din organism (plumb, arsen, metanol), vindeca arsurile, mai ales
pectinele din frunzele de varza si morcov.
Glicogenul este compus din mai multe molecule de glucoza. Singurele vegetale capabile
sa sintetizeze glicogen sunt ciupercile. Glucoza in exces, ajunsa in sange prin absorbtie
intestinala, se transforma in glicogen, reactia fiind reversibila. Cea mai mare parte se
gaseste in muschi (2/3) si ficat (1/3), cel din ficat fiind primul consumat atunci cand

100

scade glucoza din sange. Serveste la inmagazinarea energiei si detoxifierea organismului.


Un antrenament sever, timp de 2 ore, conduce la epuizarea rezervelor de glicogen, motiv
pentru care in maxm 2 ore dupa antrenament este necesar consumul alimentelor bogate in
carbohidrati, altfel sunt necesare 48 de ore pentru refacerea rezervelor daca se respecta un
regim alimentar normal (40-50% glucide), altfel refacerea poate dura 5 zile.
animale (miere, lactoza din lapte, riboza din carne)
naturale
vegetale (sfecl, trestie, tevie, legume, fructe, cereale)
Pot fi
sintetice - aspartam, zaharin, ciclamat, etc. Consumm acum 2,2 kg/an/locuitor i 4,5 kg
de aditivi alimentari, fa de anii 90 cnd nu se consumau nici 10 g de glucide sintetice i
5 g de aditivi.
Mierea
- este o substanta semilichida, limpede, transparenta, incolora pana la brun-roscat (cu cat
e mai inchisa la culoare, cu atat e mai bogata in minerale), dulce si aromata, foarte bogata
in zaharuri simple (glucoza si fructoza), vitamine si enzime
- este o substanta complexa care nu mai trebuie prelucrata de organismul uman, intrucat a
fost deja invertita de catre albina
- o lingura de miere furnizeaza 65 cal si asigura nevoia zilnica de vitamine a unui adult,
este rapid asimilata (in 15 minute) si nu este iritanta pentru tubul digestiv
- la 37C isi pierde calitatile, motiv pentru care nu se pune in ceai fierbinte
- mierea cristalizeaza, fiind o dovada a autenticitatii ei
- expusa la soare, isi pierde aproximativ 40% din proprietati
- retopirea mierii cristalizate este foarte grava, ducand la pierderea majoritatii
proprietatilor biologice ale mierii
Indicatiile consumului de miere:
- anorexie, mai ales la copii si sugari - si in tulburari de crestere
- astenie, surmenaj, oboseala fizica sau intelectuala
- stari carentiale diverse
- demineralizare osoasa
- hepatite
- probleme digestive sau de asimilatie
- constipatie
- ulcer duodenal
- cicatrizarea ranilor, arsurilor, cicatricilor; pe arsuri se aplica direct, absoarbe apa din
tesutul lezat, determinand o cicatrizare excelenta si este si un antibacterian local
- prin fermentatie in apa produce bautura denumita Hidromel (vin de miere): se pune
miere ntr-o sticl cu ap plat sau de izvor (1/4 miere: ap), se las la cald (lng
calorifer) 5 zile-1 sptmn. Confer stare de bun dispoziie.
- protejeaza impotriva bolilor cardiace si a cancerului (actiune antioxidanta)
- contine factori antibiotici naturali
- actiune digestiva (scade aciditatea gastrica in ulcer)
- actiune antianemica, prin prezenta Fe, vitaminele B6 si B9, in acelasi timp favorizand
absorbtia fierului
- actiune febrifuga, calmeaza tusea

101

- actiune laxativa
- actiune energizanta consumata in bauturi reci (apa+miere+lamaie) si sedativa in bauturi
calde, maxim 40C
- intareste sistemul imunitar, creste rezistenta la oboseala fizica si intelectuala
Polenul: "super aliment"
- contine fitohormon masculin (este elementul masculin al florilor)
- cartile sfinte (Biblia, papirusurile orientale, din Grecia, Roma) atesta prezenta polenului
- ar eculori d ela alb la violet inchis, maro, negru, galben, ocru, portocaliu. miros specific,
placut aromat, gust amarui, dulceag sau acrisor, in functie de plantele de recolta (se fac
amestecuri poliflore pentru a creste proprietatile nutritive si a corecta gustul)
- contine tot ceea ce ii trebuie organismului pentru viata: proteine, zaharuri, lipide simple
si complexe, vitamine (A,C, E, grupul B - inclusiv B12), enzime, minerale (Ca, Mg, P,
Cr, Cu, Mn, Ni, Se, Zn, F, I, Na, K, Fe)
- contine o substanta care accelereaza cresterea
- foarte bogat in proteine, contine toti aminoacizii esentiali, partial esentiali si neesentiali
(proteina vegetala de ordinul 2). Polenul si derivatul acestuia - pastura, precum si
laptisorul de matca, reprezinta importante surse de proteine pentru alimentatie.
- are proprietati antibiotice
- stimuleaza sinteza hemoglobinei, consumat in combinatie cu legume
- reface ficatul dupa efort
- are efect reintineritor, creste vitalitatea generala si tonusul pielii
- creste performanta sexuala masculina, fiind util si in afectiunile de prostata
- creste imunitatea
- este cea mai bogata sursa naturala de rutin - bioflavonoid ce actioneaza sinergic cu
vitamina C:
intareste capilarele
are actiune antiinflamatorie, antivirala, antibacteriana, anticancerigena
produce si elibereaza histamina, ameliorand fenomenele alergice
mentine stratul de colagen esential in pastrarea structurii epidermei
rol esential in absorbtia vitaminei C
faciliteaza vindecarea ranilor
intareste capilarele sanguine fiind recomandat in varice, ulcere si hemoroizi
Polenul uscat se pune la inmuiat de seara in iaurt sau ceai, pentru a degrada exina
(peretele celular al polenului) si a pune in libertate elementele nutritive. Cel mai bine
absorbabil si recomandat consumului este polenul crud, pastrat la congelator.
Pentru persoanele ce vor sa scada in greutate se va consuma inainte de mese. Prudenta la
persoanele care sufera de probleme gastrice - se va administra polenul dupa masa si nu pe
stomacul gol (la fel si la cei ce vor sa castige in greutate), iar doza va creste gradat, de la
1/4 de lingurita, apoi 1/2, pana la 1-2 lingurite pe zi si chiar mai mult. La copii se incepe
cu 3 granule pe zi, crescand cu cate 2 granule la cateva zile, pana se ajunge la o lingurita
pe zi. Se poate mesteca sau consuma cu miere, lichide sau alte alimente.
Pastura
- se formeaza din polenul depus in fagure, care sufera transformari de tip fermentativ in
primele 12 ore de la depozitare, in 3 etape:

102

dezvoltarea microorganismului Pseudomonas care consuma intreaga cantitate de


oxigen prezenta in celule, lucru ce duce la auto-asfixierea bacteriei
in lipsa oxigenului se dezvolta Lactobacillus care foloseste glucidele ca sursa de
oxigen, producand in schimb acid lactic. Astfel, concentratia acidului lactic in
pastura atinge 3,2% (ceea ce-i creste gradul de conservabilitate pana la 17 ani,
pastrata la loc racoros si uscat si confera proprietati antibiotice) si creste
continutul in vitamine B
activitatea de transformare a polenului in pastura este preluata de drojdiile din
Saccharomyces, care utilizeaza restul de glucide, producand fermentatia finala a
polenului
- este hrana albinelor
- este un produs terapeutic mai valoros decat polenul, creste continutul in vitamina K,
creste timpul de conservabilitate, elibereaza un numar mai mare de granule de polen
datorita lizarii exinei, zaharoza din polen este scindata in monozaharide, valoarea
nutritiva este de 3 ori mai ridicata, proprietatile antibiotice sunt de 3 ori mai pronuntate
- creste rezistenta fata de diverse afectiuni prin cresterea capacitatii imunitare
- ajuta la refacerea proceselor metabolice deteriorate
- diminua starile de oboseala
- aport de vitamine, minerale si aminoacizi in sarcina si alaptare
- creste performanta fizica si intelectuala
- util in toata patologia digestiva, elimina steatoza hepatica
- foarte bun pentru anxietate la persoanele varstnice, in asociere cu laptisor de matca
- actiune detoxifianta, contracarand efectele toxice ale alcoolului, drogurilor
- scade colesterolul, scade gradul de agregare plachetara, avand efect cardio-protector
- inhiba Pseudomonas, Staphylococus, E. coli
- previne imbatranirea
- in anemie, rahitism, pubertate, tulburari de menopauza, sindroame depresive,
avitaminoze, inainte si dupa interventii chirurgicale, cancere
La adulti se administreaza in prima saptamana 30-40 grame, apoi de intretinere - 15 - 20
g/zi.
La copii:
3-5 ani: 5 - 10 g/zi
6 - 12 ani: 10 -15 g/zi
Curele se fac de minim 6 saptamani, ideal 3 luni, sau cure d ecate 6 saptamani la fiecare 3
luni

Laptisorul de matca
- secretat de glandele hipofaringiene ale albinelor lucratoare tinere (albinele doici), pentru
a hrani larvele tinere si matca. Larvele sunt hranite 3 zile cu laptisor de matca, in timp ce
matca toata viata, ceea ce explica spectaculoasa fertilitate si viata mult mai lunga a
matcii. Acest lucru a dus la credinta ca produsul ar putea produce efecte similare la om
- contine apa, proteine (toti aminoacizii esentiali), zaharuri, lipide, minerale, enzime,
vitamine (adevarat cocktail de vitamine B)
- este de neegalat in ceea ce priveste efectele spectaculoase care le are asupra cresterii si
inmultirii celulelor
- este utilizat in orice tip de afectiune interna si externa

103

- tonic si stimulant, creste rezistenta la oboseala, creste performanta intelectuala


- mentinerea functionalitatii ficatului
- tulburari de menopauza si osteoporoza (promoveaza absorbtia calciului la nivelul
tesutului osos)
- creste imunitatea
- tulburari urinare
- tulburari de dinamica sexuala, infertilitate la ambele sexe
- indeparteaza starile de anxietate, depresie, atac de panica
- efecte anticancerigene, in stadiile incipiente - stimuleaza celulele stem, formand linia
celulara necesara. In stadiile finale, grabeste moartea pacientului (stimuleaza proliferarea
celulara)
- in sarcina si alaptare
- inlatura oboseala ochilor
- previne efectele imbatranirii premature, dementa Alzheimer
- la adulti se administreaza din produsul liofilizat (uscat prin congelare) 30 - 100 mg/zi,
iar sub forma de capsule 200 - 500 mg/zi
- se administreaza la copiii prematuri sau la cei cu deficiente nutritionale - 8-100 mg, in
doze crescande, constatandu-se ameliorarea starii generale, cresterea apetitului, a greutatii
corporale si a numarului de globule rosii
- la pacientii varstnici, anorexici, cu tulburari cardiace, depresii - 20 mg oral la interval de
2 zile
Amestecul de miere cu polen/pastura si laptisor de matca se caracterizeaza printr-un grad
ridicat de asimilare a compusilor nutritivi. Mai mult, mierea joaca rol de vehicul pentru
celelalte produse apicole, precum si pentru alte produse naturale cu actiune nutritiva sau
terapeutica.
Apilarnil
- obtinut prin recoltarea continutului celulelor de trantori la varsta de 7 zile si a
substantelor nutritive ce exista in acestea, continut ce este triturat, omogenizat si liofilizat
pentru a fi conservat si apoi utilizat
- este o foarte buna sursa de proteine, continand toti aminoacizii esentiali
- contine multi hormoni masculini
- mentine vitalitatea, previne imbatranirea precoce
- util in tulburari uro-genitale (infectii, scaderea libidoului si a potentei, infertilitate)
- la femei: mastoza chistica, ovare polichistice, excese sexuale
Se administreaza 2-3 g/zi, 2-3 saptamani/luna
Contraindicat la barbatii cu exces de testosteron
Propolisul
- recoltat de albine din rasinile de pe scoarta coniferelor (plopi, fag, castan, mesteacan,
stejar, salcie, pin)
- contine rasini, ceruri, uleiuri volatile, polen, glucide, aminoacizi, vitamine, enzime,
minerale
- are actiune antimicrobiana, antibiotica, antifungica, antivirala (foarte util in virusul
herpetic), antiinflamatorie, antiHelicobacter pylori (ulcer gastro-duodenal), analgezica,
oxidanta si antitumorala

104

- vindecarea ranilor si cicatircilor postoperatorii (in prima faza se administreaza tinctura


de propolis, pana la uscarea plagii, ulterior miere)
- antitrichomonas - ovule
- steatoza hepatica
- imbunatateste formula leucocitara
- impreuna cu laptisorul de matca, reface celulele pancreatice
- se ia in combinatie cu vitamina C, in special pentru efectul pe vasele sanguine
Se consuma 1 picatura/ kgcorp/ zi, in 3 doze, pe o lingurita de miere. In caz de ulcer, 2
bobite de propolis brut se inghit dimineata pe stomacul gol + 10 picaturi tinctura de
propolis. Se repeta la fel si seara inainte de culcare. Tratamentul dureaza 10 zile pe luna,
3 luni consecutiv. Face pelicula pe stomac si il protejeaza de bacterii.
Veninul de albine
- fosfolipaza A2 are actiune radioprotectoare, determina eliberarea de histamina, scade
presiunea arteriala, are actiune antitumorala. Este alergenul major al veninului de albine
- hialuronidaza creste imunitatea
- mellitina reprezinta 40 - 60% din compozitia veninului de albine si prezinta:
actiune antibacteriana si antifungica
opreste replicarea virusului HIV
actiune antitumorala
eliberarea de histamina
proprietati radioprotectoare (util pacientilor supusi radio si chimioterapiei)
cresterea permeabilitatii vasculare
scade tensiunea arteriala
foarte util in eczeme, psoriazis, cu conditia detoxifierii prealabile a ficatului
proprietati antiinflamatorii - unul dintre cei mai puternici antiinflamatori
cunoscuti pana la momentul actual, util in tratamentul artritei si al reumatismului,
artopatiei gutoase, ulcer de gamba
hernii de disc, lombosciatica
riduri - apireven pe rid
herpes
nevi pigmentari - se inteapa pe nev si de jur-imprejur - distruge Papiloma virus
util in scleroza in placi, polinevrite
afectiuni tendinoase si ligamentare
efecte benefice asupra circulatiei coronariene
stimuleaza axul hipofizo-corticosuprarenalian pentru eliberarea de adrenalina si
cortizol
Zaharul
- este lipsit de saruri minerale, fermenti si vitamine - substante necesare metabolizarii si
asimilarii lui, precum si de celuloza indispensabila progresiei normale a chimului prin
intestin.
- determina dependenta, se absoarbe rapid, mareste glicemia, solicita pancreasul
- organismul nu-l poate digera complet, de aceea zaharul in plus fermenteaza
- excesul de glucoza si fructoza care nu este utilizat imediat este convertit in acizi grasi
saturati cu lant lung si se depun sub forma de grasime

105

- un consum de 10 g/zi favorizeaza ateroscleroza prin biosinteza de acizi liberi,


trigliceride si colesterol, mai ales daca se asociaza si cu un consum ridicat de grasimi
- determina decalcifieri osoase, caderea dintilor, moleseala, depresie, hiperaciditate
- scade imunitatea
Zahrul invertit: 1 kg zahr alb+ 1 litru de ap + zeama de la o lamaie, se pun la fiert
pn ajunge la o culoare uor caramelizat, puin ngroat (ca un sirop). Se las la rcit i
se pune ntr-o sticl. Se consum n loc de zahrul obinuit.
- nu ngra
- nu provoac celulit
- nu provoac demineralizare osoas, aa cum face zahrul obinuit
Painea si fainoasele sunt surse importante de glucoza, eliberarea ei din acest timp de
alimente facandu-se lent, in 3-5 ore, astfel ca organismul are timp sa-si repartizeze
excesul spre mai multe lanturi metabolice. Deci este un consum de preferat fata de
consumul de zaharuri simple pentru ca acestea duc la eliberarea brusca a glucozei, cu
antrenarea unor procese metabolice de transformare a excesului in grasimi.
Dulciurile artificiale
- sunt substante straine pe care organismul refuza sa le recunoasca si pot crea dependenta
- excesul de indulcitori va sensibiliza alte papile gustative creand in final gust amar
- folosirea lor indelungata face dificila trecerea la normalitate, la folosirea zaharurilor
naturale
Ciclamatul - irita mucoasa intestinala
Zaharina - este cancerigena
Aspartamul - a fost introdus in bauturile racoritoare, compoturi, gemuri, cafea solubila,
ceaiuri, fructe uscate, guma de mestecat, dulciuri, iaurturi, budinci, etc. Induce:
- dureri de cap, greata
- scaderea capacitatii de memorare
- tulburari la nivelul creierului si a sistemului nervos
- pierderea parului
- depresii, probleme de comportament
- dementa
- cosmaruri
Exista un singur inlocuitor de zahar ce poate fi folosit, fara a avea efecte negative:
xylitolul; 9 lingurite de xylitol are efectul a 4 lingurite de fructoza sau o lingurita de
zahar.
Digestia glucidelor incepe in cavitatea bucala sub influenta amilazei salivare. Activitatea
metabolica continua in stomac si se finalizeaza in intestinul subtire sub actiunea
amilazelor pancreatice si intestinale.
Efectele consumului neadecvat
- hipoglicemie, in cazul unui aport redus: racirea extremitatilor, parestezii periferice la
nivelul buzelor si limbii, stare acuta de foame precedata de anxietate, tremuraturi,
agitatie, transpiratii, etc.
- consumul excesiv duce la epuizarea metabolica a pancreasului si la diabet
- sindrom hiperactiv in special la copii
- carii dentare, tulburari digestive, obezitate, reumatism, parodontopatii

106

In conditii de munca fizica moderata, raportul proteine: lipide: glucide trebuie sa fie de
1:1:4, pentru munca fizica intensa 1:1:5, iar pentru persoanele ce presteaza munca
intelectuala si pentru cele varstnice 1:0,8:3.
VITAMINELE I MINERALELE
Alimentaia diversificat este cea mai important, nainte de a apela la suplimente. n
alimente, mineralele i vitaminele sunt dispuse ntr-o anumit ordine, precum literele n
cuvinte. Suplimentele, dei conin aceleai vitamine sau minerale, ele sunt dispuse n alt
ordine, sau sunt extrase doar unele, astfel nct organismul nu le mai recunoate, le
consider substane strine, toxice, greu de metabolizat i adesea produc dezechilibre mai
mari.
Vitaminele sunt compui organici (conin carbon) care se gsesc numai n organismele
vii. Au rol de catalizatori: se combin cu proteinele pentru a crea enzime, care, la rndul
lor, dau natere unor reacii chimice importante n corp. n lipsa vitaminelor, multe din
aceste reacii ar fi ncetinite sau s-ar opri de tot.
Exist 2 grupe mari de vitamine:
1. Hidrosolubile - vitamine solubile n ap (vitaminele din grupul B i vitamina C), se
pierd foarte uor prin splarea intens a fructelor i legumelor, dac le lsm mult n ap
sau le preparm intens. n aceste cazuri, e bine s folosim la but sau gtit apa n care au
stat sau fiert. Nu exist exces prin consum alimentar (excesul se elimina prin urina), ci
doar n cazul unui tratament medicamentos incorect. Se absorb usor si in proportie mare,
pentru absorbtie fiind nevoie de prezenta acidului clorhidric in stomac.
Vitaminele B au rol n buna funcionare a sistemului nervos, sunt implicate n
metabolismul glucidelor, elibernd glucoza pentru buna funcionare a sistemului nervos.
Dei vor fi descrise separat, fiecare avnd i funcii specifice, n realitate deficitul este
complex, fiind nevoie de un aport semnificativ din toate vitaminele complexului B.
Vitamina B1 (tiamina) - se mai numete vitamina performanei intelectuale sau vitamina
strii morale, avnd cel mai important rol n funcionarea sistemului nervos.
Roluri:
1. metabolismul glucidic
2. calmeaz durerile postoperatorii
3. atenueaz durerile din zona zoster
4. atenueaz rul de micare i nlime
5. dezvoltarea fizic a organismului
6. este esentiala in transmiterea influxului nervos periferic
Raia zilnic: 0,6 mg/1000 cal
Surse:
- animale (carne, lactate, ou)
- cereale integrale, alune, arahide, nuci, migdale
- drojdie de bere
- legume i fructe
- leguminoase
- polen
- se sintetizeaz i n organism la nivel intestinal (flora intestinal sintetizeaz vitaminele
complexului B)

107

- prin frigerea, prajirea si fierberea alimentelor se pierde aproximativ 30% din continutul
de vitamina, in schimb conservarea cu sare si congelarea pastreaza o cantitate mai mare
- este sensibila la lumina, alimentele pierzand o mare cantitate de vitamina prin expunere
la lumina UV
- este distrusa de consumul cronic de alcool si anumite medicamente (antibiotice,
laxative, antiinflamatorii, cofeina, etc.)
Carena determin boala beri-beri, mai frecvent n rile asiatice, prin consum de orez
decorticat.
Alte cauze de caren:
- consum excesiv de dulciuri rafinate (epuizeaz vitamina n metabolismul glucidic)
- consum de produse rafinate
- consum de alcool, tutun
- boli hepatice, stres, poluare
- stari febrile prelungite
- la copiii nscui din mame cu caren, la prematuri
Manifestri:
- tulburri psihonervoase (astenie, insomnie, agitaie, nervozitate, irascibilitate, pareze,
paralizii, dureri de cap, ameeli, scaderea atentiei si a memoriei)
- tulburri digestive (greuri, vrsturi, dureri abdominale, constipatie, inapetenta)
- tulburri cardio-vasculare (modificri de ritm cardiac, scaderea tensiunii arteriale,
edeme, atrofie muscular).
Vitamina B2 (riboflavin)
Roluri:
- metabolismul glucidelor
- metabolismul proteinelor i lipidelor
- integritatea tegumentelor i mucoaselor
- adaptarea vizual la lumin
- asigura functionarea optima a sistemului imunitar si antitoxic
- rol important in fixarea fierului in hemoglobina
- procesul de cretere
Necesar: 0,6 mg/1000 cal
Surse:
- animale (carne, lapte, peste, ou)
- cereale integrale, arahide, alune, migdale, nuci
- drojdie de bere
- ciuperci
- legume i fructe
- leguminoase, in particular soia
- se sintetizeaz i n organism la nivel intestinal (flora intestinal sintetizeaz vitaminele
complexului B)
- nu se stocheaza in organism, de aceea trebuie furnizata zilnic prin alimentatie
Caren:
- alimentaie monoton
- expunerea alimentelor la lumina solara
- alcoolici

108

- hepatit, ciroz, tbc


- sugari din mame cu caren sau alimentati artificial
Manifestri:
- modificri la nivelul ochilor (hipervascularizaie la nivelul pleoapelor, fotofobie,
mancarimi)
- modificri osoase (oprirea creterii la copii sau dezvoltare osoas dizarmonic)
- modificri ale tegumentelor i mucoaselor (fisuri ale pielii, sngernde, se infecteaz
uor; mucoasa lingual roie, sngernd, cu fisuri ce se infecteaz, cu depozite
purulente, cruste; ragade la comisurile bucale = zblue)
- alopecie, depresie
- dureri de cap, ameeli, tulburri de somn, scaderea imunitatii.
Vitamina B3 (niacin, factor pelagropreventiv)
Roluri:
- metabolismul glucidic
- metabolismul lipidic
- intervine n sinteza proteinelor
- n procesele de cretere i dezvoltare
- imunitate
- in producerea de energie
- scade colesterolul sanguin
- scaderea tensiunii arteriale prin efect vasodilatator
- esentiala in sinteza hormonilor sexuali, cortizon, tiroxina, insulina
Doza: 6,6 mg/1000 cal
Surse:
- animale (carne, lapte, peste, ou)
- cereale integrale (excepie porumb), arahide, alune, migdale, nuci
- drojdie de bere
- legume i fructe
- leguminoase
- polen
Carena: mai ales la persoane ce consum foarte mult porumb, apare boala pelagra - boala
celor 4D:
- dermatit: leziunile apar sau se accentueaz primvara, pe zonele expuse la soare (fa,
mini, decolteu); apar zone eritematoase, n cteva zile, pe acest teren eritematos,
tegumentul se ngroa, apar vezicule care dup 2-3 zile se sparg iar aspectul va fi de
piele de crocodil - piele roie, crpat, iritat; limba roie, crpat, cu depozite albicioase,
papile gustative hipertrofiate (limb n hart geografic)
- diaree
- demen, dezorientare, tulburari de comportament
- deces
Vitamina B5 (vitamina antistress - acid pantotenic = peste tot)
Surse principale:
- animale
- cereale integrale

109

- drojdia de bere
- arahide, nuci, alune, migdale
- laptisor de matca
- ciuperci, conopida, legume verzi, brocoli
Roluri:
- matabolismul glucidic
- creterea i dezvoltarea organismului
- efect antistress, de revigorare a organismului
- imunitate
- asigur structura normal a pielii, mucoaselor, prului (se gsete n creme cosmetice
pentru vindecarea leziunilor pielii)
Necesar: 30 - 50 mg/zi, in stres, pe perioade scurte, chiar 100 mg/zi
Carena este foarte rar ntlnit, si este distrusa de aburul uscat din cuptor, de solutiile
acide sau bazice folosite la conservare sau congelare, in timpul prelu crarii produselor
alimentare (rafinarea zaharului, macinarea boabelor), tulburri de absorbie sau boli
cronice (alcoolism, boli hepatice, ciroz, cancer, tratamente frecvente cu antibiotice,
somnifere, contraceptive orale) care consum vitamina, asociat i cu carena altor
vitamine din complexul B. Cnd apare, d dureri de cap, ameeli, oboseala, stri
depresive, pr i unghii friabile, furnicaturi la nivelul palmelor, arsuri la nivelul
picioarelor, alergii, infectii, inapetenta.
Vitamina B6 (adermin, piridoxina)
Roluri:
- integritatea i funcionalitatea tegumentelor
- metabolismul glucidic
- metabolismul proteic i lipidic
- dezvoltare fizic
- formarea globulelor rosii
- este un antioxidant foarte puternic
- trateaza sindromul premenstrual si este util in sindromul tunelului carpian
- combate starea de indispozitie matinala a gravidelor ceea ce demonstreaza cresterea
nevoii in sarcina
- imunitate
Necesar: 2 - 4 mg/zi
Surse:
- animale (carne, lapte, ou) - cu cat dieta este mai bogata in proteine animale, cu atat
creste necesarul de vitamina B6, deoarece ea este consumata in metabolismul proteic,
proteina animala avand nevoie de mai multa vitamina B6 pentru a fi metabolizata decat
proteina vegetala
- cereale integrale
- drojdie de bere
- legume i fructe
- leguminoase
- polen, nuci, arahide
- rafinarea fainii duce la o pierdere de peste 75% din cantitatea de vitamina continuta
obisnuit in grau

110

Carena:
- apare la prematuri datorita stocurilor hepatice mici, iar laptele de mama este sarac in
aceasta vitamina
- sugari din mame carentate
- alcoolism, tabagism, anticonceptionale
- boli hepatice cronice
Simptomatologie
la copii: pierderea poftei de mancare, tulburari de crestere, greata, crampe musculare,
convulsii, fisuri ale comisurilor bucale, stare generala proasta
la adulti: oboseala, dureri de cap, ameeli, insomnii, nervozitate, irascibilitate, crampe
musculare (se administreaz MagneB6), tegumente uscate, descuamate (piele de gin),
pofta de dulciuri, iritabilitate, nervozitate, caderea abundenta a parului.
Vitamina B7 (biotin, vitamina H, factorul X)
Roluri:
- scade colesterolul
- asigur structura normal i rezistena firului de pr, incetineste incaruntirea
- mentinerea starii de sanatate a mucoaselor, tegumentelor
- dezvoltare fizic
- imunitate
- metabolismul glucidic, lipidic, proteic
Doza: 100 - 300 g/zi
Surse:
- animale (carne, ficat, lapte, ou - n glbenu; albuul conine avidina, o glicoprotein
care inhib absorbia biotinei din glbenu, de aceea albuul nu se consum crud,
glbenuul se poate consuma i crud). Boala albuului de ou a evideniat vitamina
- cereale integrale
- drojdie de bere
- legume si fructe proaspete
- sintetizata de o serie de bacterii intestinale intr-o cantitate importanta, dar nu se
absoarbe, eliminandu-se ca atare
Apa dezinfectat cu clor perturb absoria acestei vitamine.
Carenta insoteste carenta polivitaminica de grup B, in malnutritii, alcoolism, consum
zilnic de albus crud, antibiotice care modifica flora intestinala. Se manifesta prin:
- dermatita seboreica infantila
- hipercolesterolemie
- matreata, caderea parului
- depigmentarea pielii din jurul ochilor sub forma de ochelari, in jurul orificiilor oronazale
- pierderea apetitului, greata, anorexie, astenie
Vitamina B9 (acid folic) - evideniat n frunzele de spanac
Roluri:
- implicat n sinteza proteinelor, participnd la procesul de cretere i dezvoltare
- rol major n sarcin n creterea i dezvoltarea ftului (dac e deficitar, poate da
malformaii fetale, anomalii SNC, spina bifida)

111

- formarea i maturarea globulelor roii


Raia: 0,2 - 0,4 mg/zi
Surse:
- animale (carne, lapte, ou)
- cereale integrale, nuci, alune
- drojdie de bere
- legume cu frunze verzi (spanac, sparanghel, brocoli)
- castraveti, morcov, varza, fasole verde, cartofi
- exclusiv exogen, deoarece cantitatea sintetizata endogen in intestin de catre lactobacili
nu se absoarbe
Carena:
- in dezechilibre alimentare
- consum de medicamente: sulfamide, barbiturice, diuretice, antiepileptice,
hipocolesterolemie, antidiabetice, antiseptice intestinale si urinare, contraceptive orale
- consum de alcool - reduce asimilarea vitaminei in intestin
Anemia megaloblastic:
La copii: incetinirea cresterii
La adulti: leucopenie, trombocitopenie, anorexie, indigestie, diaree, tegumente palide,
ameeli, scderea imunitii, tulburri de concentrare i memorare, glosita (limba umflat,
dureroas, cu aspect neted si lucios), vindecarea greoaie a plagilor, insomnie, depresie,
anxietate
Vitamina B12 (ciancobalamina, vitamina roie)
Roluri:
- rol major n formarea i maturarea globulelor roii
- rol de detoxifiere pentru c are gruparea "cian" care leag cianurile ce se gsesc n
cantiti mici n alimente i tutun
- buna funcionare a sistemului nervos
- imunitate
- dezvoltare armonioas
- sinteza proteinelor si metabolismul glucidelor si lipidelor
- rol energizant, revitalizant
- mentine starea de sanatate a sistemului nervos, scade iritabilitatea, creste puterea de
concentrare, imbunatateste memoria
- previne depresia post-natala
Necesar: 5 - 6 g/zi
Surse:
- proteine animale
- produse marine
- polen
- mucegaiuri
- alge marine (spirulina contine de 25 de ori mai multa vitamina B12 decat ficatul de
vita), spirulina
- drojdie
- singura vitamina sintetizata exclusiv de catre microorganisme - animalele consuma
plante contaminate cu bacteriile producatoare de vitamina B12

112

- la nivel duodenal se combina cu factorul intrinsec Castle cu care formeaza, in prezenta


calciului, un complex ce se ataseaza la receptorii specifici din marginea in perie a
mucoasei ileale unde este si absorbita. este apoi preluata, transportata si stocata in ficat,
maduva osoasa, creier, rinichi, splina, eritrocite, reticulocite, reticuloblasti si fibroblasti
- cantitatea stocata este suficienta pentru 3-5 ani
Carena apare la:
- vegani
- tulburari de secretie gastrica
- alcoolism
- consumul crescut de vitamina C
Se manifesta prin:
- anemie Biermer (megaloblastica)- globule rosii reduse fata de normal si de dimensiuni
foarte mari; se manifesta prin: paloare, ameeli, tulburri de concentrare; specific:
faringita, glosita Hunter (limba mrit, roie, dureroas, inflamat), atrofia mucoasei
gastrice cu scaderea secretiei acidului clorhidric, inapetenta, eructatii, balonari, varsaturi,
diaree, pareze si parestezii la nivelul membrelor inferioare (deficienta de B12 poate
produce distrugerea tecii de mielina a nervilor), scaderea rezistentei la infectii.
Drojdia de bere
este considerat un aliment miracol, mult mai eficient chiar dect graul i
germenii de gru, mai ales c nici o alt hran nu cuprinde ntr-o combinaie att
de perfect i ntr-o form att de uor asimilabil o gam larg de substane
nutritive sau rare
depete cu mult n valoare cerealele, fiind mult mai eficient dect laptele i
carnea
conine 50% proteine foarte digestibile, toi acizii aminai indispensabili vieii
(histidin, lizin, triptofan, leucin, fenilamin, cistin)
conine o cantitate mare de glutation, peptide sulfuroase, avnd o aciune
important n reaciile de oxido-reducere, n procesele de dezintoxicare i de
rezisten la infecii
conine lecitin, 14 sruri minelale eseniale i oligoelemente, 17 vitamine, printre
care grupa complet i n procentaj ridicat a vitaminelor B
conine cantiti importante de ergosterol (provitamina D), a crei aciune
antirahitic este de 4 ori mai intens dect aceea a uleiului de ficat de morun
numai 100 g de drojdie de bere ne asigur:
tot attea proteine ct 250 g carne i tot atta amidon ct 65 g pine
de 10 ori mai mult vitamina B1 dect pinea integral
de 2 ori mai mult vitamina B2 dect ficatul
de la 10 la 20 ori mai mult vitamina PP dect carnea
de 10 ori mai mult vitamina B6 dect carnea
de la 5 la 10 ori mai mult acid pantotenic dect cerealele
de 20 ori mai mult acid folic dect grul
drojdia de bere poate fi luat la fiecare mas, amestecat cu legume sau cu sup,
n doze de o linguri pentru copii i o lingur pentru aduli i btrni

113

este n special indicat persoanelor care fac eforturi fizice, deoarece mrete
rezistena la oboseal, favoriznd activitatea muscular i uureaz eliminarea
toxinelor i a deeurilor de metabolism
are rol protector fa de ficat, fiind indicat n strile precirotice i n
degenerescene grsoase ale ficatului
aciune inhibitorie asupra unor germeni intestinali: stafilococi, strepticoci,
colibacili, fiind indicat n toate afeciunile intestinale grave sau cronice, de
origine infecioas, ca i n prevenirea accidentelor consecutive administrrii de
antibiotice, deoarece fiind insensibil la aceste medicamente, drojdia de bere
remediaz rapid dezechilibrul florei intestinale
indicat n avitaminozele complexe sau simple din grupa B ca i n diferite
afeciuni neurologice, neuromusculare, n manifestrile nervoase din alcoolism
eficient n stri de denutriie extrem i de slbiciune constituional, ca i n
cazul bolnavilor alimentai cu sonda
e bine s se foloseasc drojdia de bere cultivat pe cereale malate, deoarece
drojdia de bere obinuit, ca urmare a tratamentelor de dezmerizare cu sod
caustic i acid clorhidric, pierde unele vitamine

Vitamina C (acid ascorbic) - omul, maimua i obolanul nu pot sintetiza vitamina C, ea


trebuind adus prin aport alimentar. Este vitamina imunitatii.
Roluri:
- imunitate, antioxidant
- antialergic
- dezintoxicare
- ajut la fixarea calciului n oase (aciune asemntoare cu vitamina D)
- formarea i ntreinerea colagenului - esut conjunctiv ce intervine n formarea oaselor,
cartilajelor, muchilor i vaselor de snge
- efect antioxidant (previne mbtrnirea precoce a celulelor, ajut la prevenirea apariiei
cancerului), mpreun cu vitaminele A i E i Seleniu, reprezint principalul sistem
antioxidant al organismului.
- intervine n activarea unor enzime
- stimuleaz procesele de cretere
- important in vindecarea ranilor, arsurilor, gingivitelor, in accelerarea cicatrizarii
postoperatorii
- reduce sau chiar opreste evolutia gripei
- creste eficienta medicatiei in tratamentul infectiilor urinare
- uor efect diuretic
- efect antistress
- ajut la transformarea Fe2+ n Fe3+ (mai uor absorbabil) - tratamentele cu Fe se
asociaz cu vitamina C
- este foarte solubila (cea mai fragila dintre vitamine), si se pierde foarte usor prin
spalarea si pastrarea legumelor si fructelor in apa, iar prin fierbere in proportie de 25-90%
- se elimina din organism in cantitati mari in cazul solicitarilor fizice excesive
- o tigara distruge 25 mg de vitamina C
!!! Nu se asociaz vitamina C cu chimioterapie
Doza: 30 mg/1000 cal

114

Surse:
- legume: ardei verzi, roii, brocoli, cartofi, varz, conopida, spanac, castraveti, fasole
verde, gulii, loboda, mazare, ridichi, salata
- zarzavaturi: patrunjel, tarhon, marar
- fructe, cele mai bogate: citrice, mce, ctin, coacaze, fragi, capsuni, zmeura, mr,
pepene, afine
Carena:
- dezechilibre alimentare
- anticonceptionale si aspirina
- tabagism, alcoolism
Scorbut (boala marinarilor) - la debut apar stari de moleseala, irascibilitate, apoi
fragilitate capilar, hemoragii gingivale, linguale, intramusculare, tegumentare, nazale,
vnti n diverse stadii datorit hemoragiilor. Alveolele dentare se lrgesc i dinii cad,
gura are miros fetid, scade imunitatea, crete riscul de apariie a formaiunilor tumorale,
ranile se vindeca mai lent. Scade absorbtia fierului, favorizand instalarea anemiei.
Vitaminele liposolubile
- sunt solubile in grasimi si in solventii acestora
- sunt insolubile in apa
- se gasesc exclusiv in alimentele grase, se pierd in cantitati foarte mici in timpul
operatiunilor de spalare si mentinere in apa a alimentelor
- afectiunile hepato-biliare si deficitul in lipaza le scade concentratia
- ratia lor este foarte importanta deoarece ele raman in organism, legate de moleculele de
grasimisi daca se acumuleaza excesiv, pot deveni daunatoare
Vitamina A
- provitamina: caroteni , , , peste 100 de tipuri (origine vegetal) sunt responsabili de
culoarea galben-rosie a legumelor si fructelor; nu poate fi utilizata direct, ci este
transformata in retinol in prezenta grasimilor (de aceea se recomanda adaugarea de putin
ulei in salate)
- vitamina: retinol (origine animal)
Roluri:
- funcia vizual (adaptarea la lumin slab)
- antioxidant
- asigur protecie mare pentru cancer de plmni i sn
- contribuie la meninerea structurii i funcionalitii tegumentelor i mucoaselor
- barier protectoare - se recomand n infecii ale mucoaselor gingivale, urinare,
genitale, respiratorii
- creterea imunitii
- reduce riscul aparitiei infarctului miocardic
- intervine n sinteza proteinelor
- n dezvoltarea oaselor i a dinilor
- cofactor necesar producerii spermei si ovulelor
- unii au folosit-o n tratamentul leucemiilor nc din anii '80, conform principiului
drumului drept al lui Confucius - orice om aflat pe o cale greit se poate ndrepta;
celulele leucemice pot fi educate s redevin normale - prin vitamina A s-a reuit

115

- se acumuleaza in ficat, motiv pentru care este destul de toxica in cazul intrebuintarii
indelungate, in doze mari
Raia: 2000 - 8000 U.I/zi
Surse:
- animale (retinol) - produse lactate grase (smntn, unt), glbenu, pete, ficat de pete
- vegetale: legume - morcov (1 morcov crud/zi), tomate, spanac, urzici, ceap, usturoi,
ardei, sfecl roie, brocoli, dovlecei; fructe - portocale, piersici, caise, zmeur, pepene,
ananas, banane; cereale; oleaginoase (nuci, alune, castane); uleiuri presate la rece (prin
tratament termic pierd vitamina A).
Carena apare in:
- alimentatie parenterala prelungita
- prematuri
- aport alimentar deficitar
- colestaza, prin lipsa sarurilor biliare din duoden
- malabsorbtia de lipide
- cancere, infectii cronice
- fumatori, consum cronic de alcool
Se manifeste prin:
- risc de infecii la nivelul tegumentelor i mucoaselor
- risc crescut de cancer
- tegumente uscate, descuamate, ca pielea de gin la nivelul umerilor, faa posterioar a
braelor, fese, faa antero-lateral a coapselor
- mucoase uscate
- stomatite, traheobronsite, pielocistite, tulburari ale ciclului menstrual, migrene,
nervozitate
- prul se nchide la culoare, chiar i cel alb
- unghii friabile
- creeaza teren propice dezvoltarii neoplaziilor
Exces: doar n cazul tratamentelor incorecte sau la cei ce mnnc prea muli morcovi
Se manifesta prin:
- anorexie, greata, varsaturi, dureri abdominale
- oboseala, dureri osoase, caderea parului
- tulburari de vedere, eruptii cutanate cu ingrosari si descuamari ale pielii si culoare
galben-portocalie (carotenodermie)
Vitamina D (calciferolul)
Roluri:
- fixarea calciului n oase i dini
- buna asimilare a vitaminei A
- sinteza proteinelor contractile
- controleaza sinteza si eliberarea parathormonului
- mpreun cu vitaminele A i C stimuleaz mecanismele de aprare ale organismului n
bolile respiratorii
- intareste imunitatea
Doza:
copii - 400 U.I (1 g/zi) - 1-2 picturi pn la 18 luni, i apoi n sezonul rece (lunile cu r)

116

19 - 50 ani - 5 /zi
51 - 70 ani - 10 g/zi
71 ani - 15 g/zi
Surse:
- lactate, glbenu, carne, ficat, pete, untura de peste
- polen, germeni de gru, cereale, drojdie de bere
- ciuperci, uleiuri vegetale
- D2 se gsete mai ales n produse vegetale
- D3 se sintetizeaz n tegumente, sub aciunea razelor de soare, timp de 20 de minute
zilnic, fara ochelari de soare, fiind absorbita direct in sange. Dac pielea s-a bronzat, nu
se mai sintetizeaz. Vitaminele D din alimente sunt absorbite in prezenta grasimilor si
traverseaza bariera intestinala, apoi sunt depozitate in ficat, muschi si tesutul gras.
Carena se poate produce prin:
- aport neadecvat
- tulburri de absorbie
- afectiuni hepatice
- expunerea insuficienta la soare
- deficit la mama transmis la ft
Se manifest prin:
La copii: rahitism - deformarea oaselor - bose frontale proeminente, craniu moale ca o
minge de ping-pong, stern escavat, coaste cu mtnii, tasarea coloanei vertebrale si
modificari ale acesteia (cifoze, scolioze), fracturi costale, picioare n paranteze, abdomen
mare (de batracian).
La aduli: osteomalacie - oasele urechii medii sunt afectate, determinnd surditate, oase
poroase si fragile, stari de nervozitate, iritabilitate
Excesul:
Vitamina D este cea mai toxic, efectele intoxicaiei aprnd la 4-5 doza recomandat.
Se caracterizeaza prin:
- migrene, inapetenta, greturi, varsaturi, diaree
- iritabilitate neuro-musculara
- nefrita, tulburari nervoase
- depuneri de calciu in tesuturile moi
- dureri articulare
Vitamina E (vitamina fertilitii)
Roluri:
- previne apariia avorturilor spontane
- crete mobilitatea i numrul spermatozoizilor
- ajut la buna dezvoltare a musculaturii uterine
- funcie antioxidant
- rol n sinteza proteinelor
- crete imunitatea (antioxidant de 3 ori mai puternic decat vitamina C)
- sinteza factorului 3 hepatic cu aciune anticancerigen
- scade colesterolul
- tratarea spasmelor musculare i a crizelor la persoanele cu Parkinson
- tratarea leziunilor traumatice sau postarsur

117

- incetineste procesul de imbatranire al celulelor


Doza:
5 - 10 mg/zi
Surse (sintetizata numai de catre plante):
- oleaginoase (nuci, alune, migdale, arahide)
- germeni de gru
- legume cu frunze verzi
- uleiuri presate la rece
Carena apare prin:
- diete sarace in grasimi vegetale, sau prelucrate la temperaturi inalte, caz in care
vitamina este distrusa
- prematurul ventilat artificial
- perturbari in digestia si absorbtia lipidelor
- consum de apa clorurata (clorul liber din apa oxideaza si inactiveaza vitamina)
Se manifesta prin:
- crete riscul avorturilor spontane
- infertilitate
- scade imunitatea
- crete riscul de apariie a cancerului
- mbtrnire celular
- tulburari nervoase
Vitamina F - complex de 3 acizi grai nesaturai: acid linolenic, acid linoleic, acid
arahidonic. Nu se sintetizeaz n organism, ci este adus doar prin aport alimentar.
Roluri:
- implicat n procesele generatoare de energie
- tonifierea i mprosptarea tegumentelor
- scderea colesterolului, rol antitoxic
- scade riscul de apariie a cancerului
Doza - nu este stabilit
Surse (sintetizata doar de plante): - nuci, alune, migdale, ulei de rapi, mac de grdin,
inior, avocado
Carena: eczeme, acnee, fisuri tegumentare, prurit anal, creterea riscului de osteoporoz,
infarct miocardic acut.
Vitamina K (5 tipuri)
- K1 - vegetal
- K2 - produs de bacterii (n proteine animale), omul o sintetizeaz din flora intestinal
- K3, K4, K5 - sintetice, hidrosolubile
Roluri:
- coagularea sngelui, prin participarea la formarea protrombinei, o enzim necesar n
timpul coagulrii
- formarea oaselor (este folosit cu succes n tratamentul osteoporozei)
Raia: 2 mg/zi
Surse:
- protein animal

118

- vegetale: salat, urzici, spanac, lobod, mrar, mazre, cartofi, alge, brocoli, gulii, varza,
inflorescentele de coada soricelului
- ulei de soia, ulei de ofran
- germeni de cereale
- bacteriile intestinului o produc permanent in cantitati mici, care ajung direct in sange
Carena poate sa apara prin:
- tulburari ale aportului alimentar si absorbtiei grasimilor
- sangerari
- expunere la lumina
- administrare timp indelungat de antibiotice deoarece acestea distrug flora intestinala
care asigura o cantitate importanta de vitamina K
Se manifesta prin:
- hemoragii
- tulburri n formarea oaselor
Excesul este toxic si se manifesta prin hiperbilirubinemie, ingalbenirea pielii si
mucoaselor, tulburari cerebrale
Mineralele - sunt elemente anorganice eseniale pentru buna funcionare fizic i psihic
a corpului i pentru oase, dini, esuturi moi, snge, muchi i celule nervoase. La fel ca i
vitaminele, mineralele acioneaz ca i catalizatori sau coenzime pentru o serie de reacii
biologice din corp. Ele nu pot fi fabricate de ctre organismele vii. Plantele extrag
mineralele din sol i ajung n corpul nostru direct prin consumul acestora, sau indirect,
din surse animale, ele fiind cele ce consum plantele.
Calciu - cantitatea cea mai mare (1100 - 1400 g) se gsete n oase i dini. Gradul de
absorbie este mai bun la brbai dect la femei; se pierde prin fecale, urin i transpiraie
(n mod normal se pierd 15 mg/zi, la temperaturi mari pn la 100 mg/zi). Pentru o buna
absorbtie, are nevoie de prezenta lactozei, a acidului lactic, lipazei, sarurilor biliare,
vitaminei D, parathormonului.
Roluri
- intr n structura oaselor i dinilor
- activeaz un numr foarte mare de enzime
- scade excitabilitatea neuromuscular mpreun cu Mg (ambele sunt folosite n
tratamentul insomniilor)
- rol n coagularea sngelui
- intervine n contracia muscular
- activeaza factorul intrinsec Castle si faciliteaza absorbtia vitaminei B12 din ileon
- contribuie la meninerea echilibrului acido-bazic
- contribuie la formarea membranelor celulare i particip la reglarea transmisiei
nervoase
- rol n meninerea ritmului cardiac
- intervine in metabolismul fierului
Raia: 600 -1200 mg/zi, dup 45 ani - 800 mg/zi. La doze mari (1500 mg/zi) apar condiii
de infecii urinare greu de tratat - se recomand suc de afine (substanele din afine fac
nveli n jurul tractului urinar care nu las bacteriile s treac)
Surse:

119

- lactate, zer, oua


- apa (are absorbie foarte bun)
- legume (varza, brocoli, conopida) i fructe - dei au cantiti mai mici, sunt alcalinizante
i Ca este bine absorbit i utilizat
- susan, linte, nuci, migdale
- branza tofu, lapte de soia
- pete la conserv n sos tomat
!!! Cerealele conin fitai i absorbia Ca este deficitar
pt aport de calciu - f mult sport, miscare - creaza campul energetic propice dezvoltarii
osteoclastelor - susan, marar, varza, smochine, mac. In spasmofilie carenta de Mg este
mai mare decat cea de Ca.
pierderea calciului prin urina - alcalinizam sangele - 80% hrana neprocesata termic si
20% procesata. Sangele se detoxifica cu calciu (sta la baza oricarui proces din corp).
Procesul cel mai dramatic de acidifiere - cancerul. pt tamponare, corpul foloseste calciul
din dinti, oase, etc. In conditiile pierderii de calciu prin urina nu se pune otet in mancare.
Carena (calcemia normala este de 9-11mg/100 ml sange) - poate fi un aport corect dar se
pierde prin greeli:
- consum de buturi acidulate, alimentaia bogat n carne, lactate, brnzeturi (aciditatea
scade pH-ul sanguin i se scoate Ca din oase)
- sucuri neacidulate dar cu coninut mare de fosfor
- alimentaia excesiv cu sare
- stresul si imobilizarea pot reduce capacitatea de asimilare a calciului in tractul
gastrointestinal
- deficienta acidului clorhidric gastric
- consumul de cafea- sporeste eliminarea prin rinichi
- administrarea de hidrocortizon, anticonvulsive, reduc asimilarea calciului in intestine
Manifestri:
- insomnii
- iritabilitate, agitatie, palpitatii
- lipotimii
- dureri abdominale
- transpiraii, mai ales nocturne
- tulburri de deglutiie
- fragilitate osoas si a unghiilor, osteoporoz
- spasme musculare, parestezii
- crize de isterie
- tulburri de dinamica sexual, scaderea libidoului si a potentei
- senzaie de lips de aer
- tulburri de concentrare, stari depresive
Excesul:
- depuneri la nivelul vaselor sau a oaselor (osteofite)
- calculi renali
- diminuarea apetitului
- uscarea mucoasei orale si nazale
- constipatie

120

Fosfor (P)
Roluri:
- intervine n metabolismul lipidic, glucidic i n sinteza proteinelor
- intr n structura oaselor i a dinilor (raportul Ca/P = 2/1)
- esential in eliberarea energiei necesare sistemului nervos si glandular
- intervine n procesele de cretere
- mpiedic ADHD la copii
- intervine n procesele de vindecare
Raia: 800 -1200 mg/zi si 3000mg/zi la gravide si femeile care alapteaza
Surse:
- lactate, carne, pete, ou
- fructe (struguri, nuci, migdale) i legume (usturoi, telina, morcov, praz, ceapa, rosii)
- mazare, linte
!!!Cerealele prin fitai, absorbia e limitat
Carena poate apare in:
- malnutritia proteocalorica
- sindrom de malabsorbtie
- etilism
- hiperparatiroidism
- exces de diuretice, antiacide (chelatizeaza fosforul)
Se manifesta prin:
- dureri articulare
- tulburri n formarea oaselor i a dinilor
- iritabilitate, anxietate, astenie
- tulburri ale funciei hepatice
- pierderea apetitului
Fluor
- rol principal n procesul de osificare
- confer rezisten dinilor i particip la formarea smalului dentar (care apr dinii de
carii)
Raia: 1 mg/zi (doza toxica este de 1,7 mg/zi)
Surse:
- apa (Aluminiul impiedica activitatea fluorului, deci nu se gatesc alimentele in vase de
aluminiu; continutul in fluor al alimentelor creste daca sunt preparate in vase de teflon)
- petele
Carena:
- crete riscul apariiei cariilor dentare, fragilitatea oaselor si a dintilor
Exces:
- pete albe, opace, pe dini, n faza iniial, apoi devin maronii sau chiar negre, iar cu
timpul dinii se macina si cad
- deformri osoase, fracturi spontane, osteoscleroz
- depuneri n sistemul nervos
Mg (mineralul antistress)
Roluri:

121

- intr n structura a peste 300 de enzime


- intervine n metabolismul lipidic, glucidic, proteic
- rol n meninerea ritmului cardiac (protejeaz interiorul atriilor inimii de stressul produs
de modificarea brusc a presiunii sngelui)
- rol n meninerea echilibrului acido-bazic
- asigur protecia materialului genetic
- rol n funcia nervoas i muscular
- crete mobilitatea spermatozoizilor
- efecte benefice in sindromul premenstrual
- ajut la buna funcionare a ficatului
- previne apariia cancerului (favorizat de carena major de Mg)
- crete rezistena organismului la infecii
- mbuntete randamentul intelectual
- intervine in reglarea secretiei parathormonului
- alaturi de calciu si fluor participa la asigurarea structurii de rezistenta a oaselor si
dintilor
- are proprietati antitoxice fata de o serie de substante: digitala, plumbul, vitamina D
Raia: 250 - 300 mg/zi, doza ce poate fi crescuta in:
- sarcina si alaptare
- perioade de crestere intensa
- tratament cu anticonceptionale
- suprasolicitare fizica si intelectuala
- consum zilnic de alcool
Surse:
- cereale integrale, smochine, curmale, nuci, migdale, semine
- vegetale verde nchis (salata, spanac, urzici)
- legume, soia
- banane
- apa - o surs foarte bun i uor absorbabil, n cantitate de 36 - 40 mg/l ap
- cantiti mici n lapte, pete, carne
Carena - apare prin:
- alimentaie deficitar
- tulburri de absorbie
- pierderi prin vrsturi, diaree
- tratamente cu diuretice care exfoliaz organismul n Mg
- consum de pine alb, sare rafinat (srcit n Mg, fa de sarea de salin care e bogat
n minerale). n procesul de rafinare, se ndeprteaz mineralele, dar sarea are memorie i
tinde s-i refac structura, aa c atrage srurile minerale din corp i careneaz i mai
mult.
- legume fierte (pierd Mg n procesul de fierbere, se recomand folosirea apei n care au
fiert)
- stressul fizic, intelectual
- alcoolism si consum de cafea - sporesc pierderea magneziului prin rinichi
- furosemidul elimina magneziul prin rinichi
- consum mare de grasimi, intrucat acizii grasi formeaza cu magneziul saruri
asemanatoare cu sapunul care nu se asimileaza in tractul gastrointestinal

122

Manifestri:
- fasciculatii, crampe musculare, convulsii, spasme palpebrale
- scade imunitatea
- insomnii, iritabilitate, nervozitate, hipersensibilitate la zgomote puternice
- spasmofilie
- favorizeaz depunerile de colesterol pe vase
- dureri osoase, fracturi si fisuri osoase la traume moderate
- halucinaii, atacuri de panic, depresie
- tulburri de ritm cardiac, angin pectoral cu risc de atac de inim, tahicardie
- alergii, urticarie, astm bronsic
- fragilitatea parului si a unghiilor
Seleniul
Roluri:
- crete imunitatea, fiind unul din factorii antioxidani ai corpului
- funcionare optim a inimii, pancreasului
- atenueaz simptomatologia caracteristic menopauzei
- tratamentul mtreii
- mentine structura spermei
Raia: 10 - 100 g/zi (funcie de vrst, mai mare la barbati decat la femei)
Surse:
- cereale
- legume i fructe
- alimente de origine marina
- ficat, carne
- drojdia de bere
- seminte de susan si floarea soarelui
- fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide)
- ciuperci
Carena - apare la cei cu o alimentaie srac n proteine, la prematuri
Manifestri:
- afeciuni cardio-vasculare ce evolueaz spre infarct miocardic acut
- creste colesterolul
- infectii frecvente
- incetinirea cresterii
- sterilitate masculina
- cretinism
Exces:
- miros de usturoi a respiraiei
- anorexie, varsaturi, diaree
- caderea parului, friabilitatea unghiilor
- favorizeaz dezvoltarea formaiunilor tumorale
Fierul
Roluri:
- intr n structura Hb i astfel intervine n schimburie de O2 i CO2

123

- favorizeaz procesele de cretere i dezvoltare celular


- crete randamentul intelectual
- crete rezistena a infecii
- asigur nutriia tegumentelor i mucoaselor
- participa la asigurarea secretiei gastrice
Raia:
la nou-nascut - 5-15 mg/zi, copilul mic - 10-15 mg/zi, adolescent - 10-20 mg/zi
la brbai - 6 - 15 mg/zi (sideremia normala este de 80-165g/ 100 ml sange)
la femei - 40 - 50 mg/zi (sideremia normala este de 65-130g/ 100 ml sange) - in timpul
perioadei menstruale se pierd aproximativ 20 - 500 mg fier, iar in timpul nasterii
cantitatile pierdute sunt mult mai mari
Surse:
- carne roie, ficat, pete, scoici, glbenu
- legume verzi (spanac, urzici, brocoli)
- sfecla rosie, ciuperci
- stafide, nuci, alune, migdale, caise, piersici, mere, afine, prune uscate
- cereale integrale, linte
- ape feruginoase
- vitamina C creste foarte mult absorbtia fierului, cu conditia sa fie consumate simultan
(salate cu suc de rosii sau zeama de lamaie)
Carena apare prin:
- deficit de aport
- consum de cafea
- pierderi prin sngerri
- tulburri de absorbie
- consumul de branzeturi impiedica absorbtia fierului (calciul inhiba absorbtia fierului)
- taninul din ceaiul negru, cafeaua reduc absorbtia fierului la jumatate
Efecte - anemia hipocroma, microcitara:
- tegumente i mucoase palide
- ameeli
- scderea randamentului fizic i intelectual, oboseala
- scderea rezistenei la infecii
- scaderea apetitului
- fisuri ale comisurilor bucale
- palpitatii
- depresie
Excesul apare prin tratament incorect:
- coloraie armie a pielii
- tulburri n funcionarea ficatului
- crete riscul de apariie a diabetului
- risc de boli cardio-vasculare (infarct de miocard)
Zincul
Roluri:
- intervine n sinteza ADN, ARN si deci in sinteza proteinelor
- intr n structura a peste 50 de enzime

124

- favorizeaz activitatea insulinei, a hormonilor tiroidieni


- stimuleaz mecanismele de aprare ale organismului
- mentinerea aspectului normal al parului, pielii si unghiilor
- intervine n meninerea pH-ului
- influeneaz capacitatea de nvare i memorare
- la copii este important n cretere i inducerea poftei de mncare
- accelereaz procesul de vindecare al rnilor
- scade colesterolul
- tratament pentru schizofrenie (este un element important n activitatea mental)
- are efect de normalizare a activitatii prostatei si rol important in dezvoltarea tuturor
organelor de reproducere, fiind folosit in tratamentul sterilitatii
Raia: sugar - 10 mg/zi, copii si gravide - 20 mg/zi, lactatie - 25 mg/zi, adult - 12 - 15
mg/zi
Surse:
- carne, ficat, pete, ou
- germeni de gru, orz
- sfecl roie, varz, spanac, roii, morcov, mazare
- semine de dovleac, susan, alune
- semine de mutar
- piersici, portocale
- drojdie de bere
- ap
Carena apare prin:
- aport insuficient (la vegetarieni, dac nu au o alimentaie diversificat)
- preponderena alimentaiei preparate termic
- tratament necorespunztor cu calciu
Manifestri:
- modificri de miros i gust (perceperea unui gust metalic, dulce sau srat, n absena
mncrii)
- anorexie
- pete albe pe unghii si friabilitatea acestora
- cderea prului i a genelor
- keratita, tulburari de vedere pana la orbire
- leziuni eczematiforme cu aspect de psoriazis, acnee
- tulburri n dezvoltare fizic la copii
- hipogonadism, tulburari sexuale la barbati (sperma contine concentratii mari de zinc)
- slabirea rezistentei la infectii
- sterilitatea femeilor
Siliciul
Roluri:
- formarea pielii, unghiilor, prului
- da elasticitate si suplete tesuturilor
- este mineralizant
- intervine n procesele de detoxifiere, n procesele antiparazitare
- crete imunitatea

125

Raia: 5 - 30 mg/zi
Surse:
- cereale integrale (ovaz, orz, orez)
- coaja fructelor, frunzele verdeturilor
- usturoi, ridichi, fasole, praz, pstrnac, masline, ciuperci, papadie
- polen
- apa
Carena apare prin:
- consum de pine alb
- fructe fr coaj
Manifestri:
- unghii sfrmicioase (n structura unghiei e mai mult Si dect Ca), dar dac e deficit de
Si are i caren de Ca (Si se sintetizeaza in organism din Ca)
- ateroscleroza, senilitate precoce
Exces: doar prin tratament necorespunztor - calculi renali
Sodiul (Na)
Roluri:
- meninerea echilibrului acido-bazic i hidric din organism
- activeaz amilaza salivar
- influeneaz cantitatea i calitatea secreiilor salivare, gastrice i intestinale
- crete peristaltismul intestinal
- mpreun cu K, ajut n controlul contraciei musculare i al funciei nervoase (pompa
Na-K)
- influenteaza resorbtia tubulara a apei si retentia acesteia in organism
- contribuie la solubilizarea calciului si a celorlalte minerale din sange
Surse:
- sarea de buctrie:
stimuleaza apetitul, finalizeaza gustul alimentelor - nu se pune la nceput n mncare, la
fiert, pentru c ptrunde n interiorul mncrii i pare nesrat si deteriorieaza structura
profunda a alimentelor; se adaug la final
este un stimulent foarte puternic, putand crea dependenta asemeni unui drog
creste necesarul de apa, deoarece scoate apa din celule si o impinge in spatiile
intercelulare
preferabil neiodat - iodul determin tiroidite, cancer tiroidian; sarea fin este srcit n
minerale; sarea grunjoasa este bogata in magneziu, iod, calciu, sodiu, fosfor si este
deosebit de benefica in:
- congestii cronice ale gurii, nasului, bronhiilor (gargara cu apa cu sare sau instilatii
nazale, inhalatii)
- tratamentul astmului bronsic - salina, aerosoli, bai cu sare
- dureri reumatismale, colici intestinale, varice (aplicare de saculet din panza cu sar
eincalzita pe zona respectiva)
- afectiuni ginecologice
- proprietati bactericide
- extrage toxinele din corp

126

- baile cu sare intaresc rezistenta organismului, in special contra infectiilor (leucoree,


reumatism, raceli), iar in cure interne, apele minerale mineralizeaza si fortifica
organismul
- purificarea incaperilor
- sucurile din comer
- lapte
- ciocolata, dulciuri, produse de patiserie
- paine
- castane
- apa
- alimente vegetale
Raia: 0,5 - 3 g, pn la maxim 6 g/zi, att poate metaboliza maxim rinichiul.
Carenta poate sa apara prin:
- diaree, varsaturi
- transpiratii abundente
- administrare prelungita de diuretice
Se manifesta prin:
- pierderea poftei de mancare
- greturi, varsaturi
- letargie, ameteli, halucinatii
Excesul este mai frecvent si este de natura alimentara. Excesul nu se poate elimina i se
depune n organism (n articulaii, muchi), ducnd la afeciuni reumatismale, edeme
(retenie de ap), afeciuni cardiace (hipertensiune arterial), reducerea absorbtiei
calciului.
Clorul
Roluri:
- ajut la fixarea O2 de Hb i eliberarea CO2
- scade colesterolul
- efect hipoglicemiant
- intervine n formarea sucului gastric
- intervine n contracia muscular
- ameliorarea crizelor de gut
Cl din apa de la robinet perturb flora intestinal, afecteaz absorbia vitaminei E i a
biotinei. In acest caz se recomanda consumul de iaurt - un mod natural de a reface flora
intestinala distrusa.
Necesar: 4-5g/zi
Surse:
- sarea de buctrie
- apa mineral natural bogat n clor
- lapte, ou, carne
Carena apare in:
- transpiratii abundente, varsaturi, diaree
- alimentatie artificiala prelungita
Se manifesta prin:
- scderea randamentului fizic i intelectual

127

- cderea prului i a dinilor


- tulburari cardio-vasculare
- astenie marcata
- inapetenta, greata
Excesul poate apare prin:
- consum excesiv de sare
- tulburari care genereaza scaderea eliminarii (afectiuni renale, cardiace)
Se manifesta prin:
- iritarea mucoaselor conjunctivale, nazale si traheo-bronhice (nas infundat, lacrimare,
stranut, tuse).
Potasiul (K)
Roluri:
- buna funcionare a inimii (K accelereaza ritmul cardiac, pe cand Ca il rareste)
- sinteza proteinelor
- procesul de cretere
- ajut la oxigenarea creierului
- procesele de digestie, regasindu-se in compozitia sucului pancreatic si intestinal
- ajut la eliminarea reziduurilor organice
- efect diuretic
- alturi de Na i Cl, particip la meninerea echilibrului lichidelor i a pH-ului i este
important n transmiterea impulsurilor nervoase, n contracia muscular i reglarea
btilor inimii i a tensiunii arteriale.
Raia: 1,6 - 4 g/zi
Surse:
- toate vegetalele verzi
- cartofi
- alune, migdale
- banane, pere, caise uscate, avocado
- citrice, pepene
- oet de mere
- oua, carne, peste, produse lactate
Carena apare prin:
- alimentaie necorespunztoare
- cure de slbire
- alcoolism
- pine alb
- alimente conservate
- exces de cafea, dulciuri
- folosirea timp indelungat a laxativelor si a diureticelor
- pierderi mari prin transpiraie, diaree, vrsturi
Manifestri:
- greuri, vrsturi, meteorism, constipatie
- sete
- slbiciune i crampe musculare
- stri de nelinite, insomnie

128

- stare de oboseal
- dureri musculare, osoase, articulare
- hipoglicemie
- tulburri de ritm cardiac
Excesul apare prin:
- tratament necorespunztor
- boli cronice hepatice sau renale (se recomand ca legumele ce conin K - spanac, varz,
cartofi - s fie fierte i apa aruncat)
Se manifesta prin:
- balonare, constipatie
- astenie, confuzie mentala
- diminuarea reflexelor
- hipotensiune, palpitatii.
Crom
Roluri:
- metabolismul glucozei si, impreuna cu insulina, asigura transportul zaharului din sange
in tesuturile organismului
- intervine n scderea colesterolului i trigliceridelor
- ajut la dezvoltarea musculaturii
- crete capacitatea de efort
- intervine n buna funcionare a sistemului nervos
- scade tensiunea arterial
Raia: 50 - 200 g/zi
Surse:
- ficat de viel, carne de pasre, scoici, lapte de vac, branza
- germeni de gru, drojdie de bere
Carena apare n:
- malnutriie proteic
- stress traumatic
- pacienii cu diabet zaharat
- persoane vrstnice
- alimentaie prin perfuzare timp ndelungat
Manifestri:
- scdere n greutate
- parestezii, alternana rece-cald la extremiti
- cresterea nivelului acizilor grasi liberi
- senzatie de panica, extenuarea.
Iodul
Roluri:
- tratarea guei
- rol n funcia nervoas i contracia muscular
- menine starea de sntate a unghiilor, prului, pielii i dinilor
- contribuie la dezvoltarea fizic i psihic
Surse:

129

- crustacee i pete de ap srat


- nuci.
Manganul
Roluri:
- participa la procesele de oxidare celulara si la sinteza colesterolului
- asigura activarea enzimelor necesare pentru buna utilizare a biotinei, vitaminei C si B1
- intervine in sinteza proteinelor
- participa la asigurarea structurii normale a oaselor
- buna functionare a creierului
- intensifica efectul hipoglicemiant al insulinei
- stimuleaza imunitatea, important antioxidant
- mentinerea normalitatii organelor reproducatoare
Ratia: la copii - 0,5 - 3 mg/zi, la adult - 2,5 - 7 mg/zi, suplimentat in graviditate, la
sportivi, eforturi fizice si intelectuale, tulburari de memorie si vertij, in alimentatie bogata
in carne si lapte.
Surse:
- cereale integrale
- nuci, nuca de cocos, seminte, frunze de ceai
- banane, ananas
- vegetale cu frunze de culoare verde, mazare, sfecla, varza, telina, morcov, cartof, soia
Carenta este determinata de dezechilibre alimentare si se manifesta prin:
- dureri articulare
- dermatita tranzitorie
- coloratie rosietica a parului
- scaderea rezistentei osoase
- hipocolesterolemie
- alterarea reproducerii
- intarzierea cresterii
- insomnie, neliniste
- schizofrenie, boala Parkinson, epilepsie
Excesul de mangan este determinat de poluare sau de un aport alimentar exagerat. La
femeia gravida, copilul va fi dismatur, cu colestaza, microcefalie, malformatii ale
membrelor superioare, sfarsit letal. Alte manifestari:
- afectiuni reumatismale
- infarct miocardic
- pneumonii cauzate de inhalarea pulberilor de mangan
- psihoze
Cuprul - atat benefic, cat si daunator
Roluri:
- antiinfectios, antiviral si antiinflamator
- proprietati antidegenerative in reumatisme cronice, cancere
- efect energizant
- sinteza proteinelor
- scade coagularea sangelui, normalizeaza tensiunea arteriala

130

- participa la sinteza hemoglobinei


- formarea tecii de mielina
- intervine in reproducere si in dezvoltarea embrionara
- are efect antiulceros si antidiabetic
- are rol esential in utilizarea eficienta a vitaminei C.
Ratia: maxim 2 mg/zi, rar se recomanda suplimentarea, daca alimentatia este
diversificata, iar apa pe care o bem trece prin conducte de cupru. Tigarile,
anticonceptionalele, gazele de esapament contin cupru. Se poate purta sub forma de
bratari pentru artrite. Nivelul sau creste in timpul sarcinii si se banuieste ca joaca un rol
important in declansarea travaliului, iar daca este in exces, in aparitia depresiei
postpartum.
Surse:
- fasole uscata, mazare, grau integral
- boabe de porumb, polen, cartofi, napi, ceapa, sfecla rosie, rosii, spanac, praz
- cirese, mere, portocale, struguri, prune
- migdale, alune, nuci, seminte de floarea-soarelui
- alimente marine
Deficitul are in:
- alimentatie parenterala prelungita
- alimentatia artificiala a copilului mic
- dezechilibre alimentare
- deficit fiziologic in sarcina si lactatie
- consum de alcool
Se manifesta prin:
- anemie microcitara, hipocroma, rezistenta la terapia cu fier
- hipopigmentarea parului si a pielii
- alopecie
- eruptii tegumentare
- oboseala cronica
- cresterea colesterolului
- infectii frecvente
- depresie
- intarziere in dezvoltare psihomotorie
Excesul apare prin:
- medii industriale
- consum de apa contaminata
- utilizarea frecventa a unor medicamente cu continut crescut de cupru
Se manifesta prin boala Wilson:
- ciroza hepatica, tremuraturi, afectarea rationamentului, a memoriei
- contracturi musculare
- afectarea vederii
- disfunctii renale
- anemie hemolitica
- tulburari gastro-intestinale
- caderea parului
- iritabilitate, depresie.

131

Cadmiul - periculos cu fiecare fum de tigara; determina tulburari mintale si tendinta la


agresiune marita. Se mai gasetse si in fumul eliminat de masini, si in cantitati mici in
alimentele rafinate, deoarece minerale precum seleniul sau zincul care actioneaza ca o
protectie impotriva cadmiului, sunt indepartate in procesul de rafinare.
Aluminiul - nociv pentru organism.
Se gsete n folii alimentare, gtirea n vase de Al favorizeaz ptrunderea ionilor n
alimente, ducnd la tulburri digestive i nervoase, n aspirin, pungi de ambalat, foliile
medicamentelor, deodorante, antiperspirante - favorizeaz Ca la sn (n structura
formaiunilor tumorale s-a gsit Al), produse alimentare cu E-uri au Al n compoziie
(produse de patiserie, budinci, dulciuri, unele branzeturi procesate), pasta de dini cu efect
de nlbire, chiar si in apa.
Efecte:
- mucoase i tegumente uscate, iritate, parc ar fi albu ntins pe fa
- senzaie de neptur n gt la nghiire
- stri depresive cu tendin suicidar cnd vd snge sau obiecte ascuite
- dorina de a mnca lucruri indigeste: cret, pmnt, za de cafea, orez uscat
- oboseal excesiv, senzaie de greutate n picioare n lipsa efortului
- constipatie
Pentru contracararea efectelor se recomand consum de ceap, usturoi, vitamina C,
spirulin.
Mercurul
- este un element toxic care duce in timp la tulburari ale creierului si chiar la dementa
- ajunge in organism prin intermediul plombelor dentare sau prin consumul de peste din
apele poluate (ton, rechin, peste sabie, macrou). Intra si in compozitia vaccinurilor
antidifteric si antihepatitic.
- poate determina boala Alzheimer, depresie, iritabilitate
Fibrele
- asigura functionarea normala a sistemului digestiv
- pot fi:
dizolvabile in apa - pectinele, care fixeaza acizi biliari, acizi grasi si colesterina,
consecinta fiind micsorarea absorbtiei colesteroluluisi a grasimilor si scaderea
nivelului de colesterol din sange
nedizolvabile in apa - celuloza, hemiceluloza si lignina, care se elimina
nedigerabile prin fecale, rolul lor fiind de stimulare a peristaltismului intestinal,
reglarea costipatiei si mentinerea florei intestinale normale.

Enzimele cheile unei digestii sntoase

132

n 1940, cercettorul american Edward Howell a fcut o descoperire n timp ce studia


microelementele a descoperit enzimele. El a constatat c enzimele sunt purttorii de
via n fiecare fiin vie i dttorul de via din alimentele crude.
Exist multe feluri de enzime ce confer fiecrei fiine particularitate, individualitate, i
construiesc acesteia organele i le menin n funciune. Fr enzime nu exist diviziune
celular, cretere sau nmulire.
Enzimele sunt catalizatorii care acioneaz n cadrul i pentru susinerea tuturor
proceselor chimice i biochimice din corp. Nici un proces chimic sau biochimic nu poate
avea loc n lipsa unei enzime care are capacitatea de a iniia procesul respectiv, indiferent
dac acest proces se numete catabolism (descompunere) sau anabolism (utilizare).
n organismul uman exist 2 tipuri de enzime:
1. Enzimele de sistem
2. Enzimele digestive (fermeni)

Enzimele de sistem responsabile de buna funcionare a ntregului organism (funcia


imunitar, renal, intestinal, nervoas etc.). Exist sute de enzime ce sunt utilizate n
metabolism i dezvoltare, regenerare, inclusiv n reproducerea ADN-ului. Intervin n
coagularea sngelui, schimburile de oxigen i transportul de CO. Respiraia celular
(modul n care celulele diger i elimin reziduurile) este un alt proces care nu poate
funciona fr intervenia enzimelor.
Alimentele pe care le mncm sunt alctuite din molecule mari i complexe, pe care
organismul nu le poate absorbi la nivelul celulelor dect dac sunt descompuse mai nti
n particule mici care s poat trece prin pereii tractului digestiv. i acest proces de
descompunere este sarcina enzimelor digestive. Practic, rolul lor este s descompun o
structur complex n structuri simple pentru a fi asimilate i folosite de organism.
Ele sunt produse de corpul uman n etapele digestiei de-a lungul tubului digestiv. Dac
organismul nu produce suficiente enzime, apare indigestia, balonarea sau flatulena. Iar
dac acest lucru se ntmpl pe un termen mai lung, efectele alimentelor nedigerate induc
un risc mare de sindrom inflamator intestinal, infecii gastrice, diverse alergii...
Digestia carbohidrailor
Digestia carbohidrailor ncepe n cavitatea bucal, prin aciunea enzimei numite ptialin
(este o amilaz). Exemplu: amidonul i ncepe digestia n gur. Apoi carbohidraii i
continu digestia n duoden (primul segment al intestinului subire). Anumite celule
speciale din pancreas produc cantiti mari de amilaz care se vars prin ductul pancreatic
n duoden. Pancreasul mai produce i substane alcaline (bicarbonat de sodiu ioni de
bicarbonat), care contribuie la neutralizarea acidului amestecat cu alimentele din stomac
ce ajung n duoden. Amilazele descompun moleculele de zahr complexe n polizaharide,
apoi alte amilaze le descompun n continuare n dizaharide ... pn la particule
monozaharidice glucoza combustibilul corpului uman i scopul ultim al digestiei
carbohidrailor.
Digestia proteinelor
Proteinele i ncep digestia n stomac deoarece ele au nevoie de mediu acid. Stomacul
produce dou substane: acid clorhidric (HCl), numit acid gastric i pepsinogen (enzim).
Combinarea acestor dou substane creeaz o enzim foarte puternic, numit pepsin,
enzim ce descompune proteinele complexe n secvene numite peptide. Aceste peptide
133

i continu descompunerea n duoden cu ajutorul proteazelor (enzime secretate de


pancreas) n dipeptide sau chiar aminoaacizi individuali. Digestia proteinelor se mai face
i de ctre unele peptidaze secretate de celule speciale de la nivelul duodenului.
Rezultatul final al digestiei proteinelor sunt aminoacizii ce sunt gata de absorbie.
Digestia lipidelor
n cazul grsimilor lucrurile stau cu totul altfel atunci cnd vine vorba de digestie,
deoarece ele nu sunt solubile n ap n comparaie cu carbohidraii i proteinele. Lipidele
au nevoie de emulsionare nainte de a trece la urmtoarea etap de digestie. i acest lucru
este realizat de bil ce este produs de ficat i depozitat n vezica biliar care apoi este
secretat n duoden prin canalul coledoc atunci cnd este nevoie de ea. Ceea ce face bila
este s descompun stropii mari de grsime n particule mai mici. Apoi intervine
pancreasul care secret sucuri gastrice ce conin lipaz, enzim necesar pentru
continuarea digestiei lipidelor pregtindu-le pentru absorbie sub form de glicerol i
acizi grai.
Bila este o combinaie de sruri alcaline care contribuie la neutralizarea acidului gastric, a
lecitinei (primul factor emulgator) i a colesterolului. n cazul extirprii vezicii biliare,
ficatul produce n continuare bil, dar nu este la fel de concentrat i nu se poate elibera
automat atunci cnd se consum grsimi. Aceasta nseamn c se pot digera grsimi dar
nu foarte multe i de obicei se recomand o diet cu un coninut sczut de grsimi. n
acest caz, una din modalitile de mbuntire a acestei situaii este administrarea de
suplimente de lecitin la orice mas ce conine lipide, deoarece lecitina este principalul
factor emulgator ce prgtete grsimile pentru digestie.
Indigestia
Una din cauzele principale ale indigestiei este faptul c nu se produc suficiente enzime
digestive. Asta nseamn c multe alimente nu se vor digera complet i vor hrni
bacteriile aflate n intestinul subire, bacterii ce vor produce gaze, care provoac balonare,
flatulen i dureri. Dac nu se diger bine grsimile, scaunul va tinde s aib o
consisten moale i deschis la culoare. O alt problem e c, corpul n loc s se simt
bine dup o mas, adesea se simte foarte ru, deoarece substanele nutritive nu ajung n
corp. Pn i pancreasul are nevoie vitamine i minerale pentru a putea produce enzime
pentru digestie. Iar dac corpul nu diger alimentele i corpul nu primete elementele
hrnitoare pentru producerea enzimelor nu putem vorbi de o digestie sntoas. i intrm
ntr-un cerc vicios.
Exist dou teste neinvazive prin care putem afla daca corpul nostru produce suficiente
enzime pentru digestie, i anume: gastrograma i coprocultura.
Dac exist indigestie din cauza enzimelor se va recurge la o diet cu alimente crude ce
ne ofer enzimele necesare pentru digestie.
Alimente crude versus suplimente
Am discutat pn acum despre enzime ce se produc n interiorul corpului i ele se numesc
endogene. n continuare vom aborda o alt categorie de enzime care sunt eseniale ce
provin din mediul extern i mai exact din alimente, enzime numite exogene.
Ce trebuie s reinem e faptul c aceste enzime exogene provin din alimente crude,
neprocesate termic, deoarece ele se distrug la temperaturi ridicate. Consumul de sucuri

134

obinute din fructe i legume sau consumarea lor n stare crud va revitaliza pancreasul i
ntregul organism. Enzimele din alimentele negtite se elibereaz n cavitatea bucal n
momentul n care mestecm hrana. Aceste enzime nu sunt modificate de acidul gastric ci
rmn active n tractul digestiv pn ajung intacte i la nivelul colonului unde mai au un
rol de a modifica flora intestinal, legnd atomii liberi de oxigen i reducnd ansele de
fermentaie i putrefacie n intestine (factor asociat cu cancerul de colon).
Unele alimente conin substane care blocheaz enzimele, cum ar fi: lintea, fasolea i
nutul conin inhibitori de tripsin, motiv pentru care pot produce gaze. Acest factor
antienzim este anihilat fie prin nmuierea acestor alimente, fie prin gtirea lor.
Consumul de alimente preparate, adic cu aciditate mare, va ngreuna digestia i
organismul i va pierde i producerea propriilor enzime. i ingerarea unei cantiti mari
de alimente tot va reduce capacitatea organismului de a digera chiar i n cele mai bune
condiii. De aceea este important s se mnnce puin i des.
Dac exist simptome cumulate cum ar fi: hipoglicemie, probleme de a lua n greutate,
diabet, prezena n scaun a unor alimente nedigerate sau digerate incomplet e nevoie de
un control medical.
Dependena de suplimente cu enzime digestive poate conduce la blocarea pancreasului s
digere propriile enzime. De aceea recomandarea naturopailor este s se recurg la
suplimente pentru o perioad scurt de timp n cazul unor situaii critice sau n boli
cronice, pn se reface organismul, apoi s se ntrerup administrarea lor. i este foarte
important de reinut ca aceste suplimente nu se administreaz mpreun cu hran crud, ci
se asociaz doar cu alimente preparate termic.
Indiferent din ce unghi privim sntatea i boala, suntem n chip firesc atra i ctre
concluzia c bolile incurabile au aprut n aceeai perioad n care a aprut hrana
gtit. Boala i hrana gtit au aprut simultan. (Dr. Edward Howell, Nutriia cu
enzime)
Pentru a testa efectele suplimentelor cu enzime se piseaz i se amestec cu terci gros de
ovz. Dac suplimentul este bun, terciul va deveni lichid n 30 de minute.
Exist suplimente ce conin anumite enzime pentru digestia unor alimente care produc
flatulen cum ar fi:

Alfa-galactozidaz pentru digerarea unor produi din fasole


Amiloglucozidaz pentru digerarea glucozei din legumele crucifere
(varza, napul, conopida, broccoli, varza de Bruxelles)
Lactaz pentru digerarea lactozei din lapte
Enzime prezente n mod natural n alimente crude:

Diger grsimile
Papain (din papaia)

Diger
carbohidraii

Bromelain
ananas)
Pancreatin (extract
de pancreas)
Extract de bil de
bou

(din

Diger proteinele

135

Alimentele fermentate sau murate cum ar fi, iaurtul i varza murat, conin cantiti
semnificative de amilaz i proteaz.
Cele mai bogate alimente crude n enzime sunt: germenii de gru, legumele tinere,
seminele, i n special sucurile de legume. Laptele matern conine n primele zile de 5 ori
mai multe enzime dect mai trziu, deoarece un nou-nscut are nevoie de un supliment de
energie deosebit de mare.
Alte alimente crude ce conin enzime:
Aliment:
- diger:
Zaharuri Proteine
- enzima:
Amilaz Proteaz

banan

Radicali liberi
Peroxidaz,
catalaz

varz

porumb

struguri

miere natural

fasole boabe

mango

lapte crud

ciuperci

ananas

orez

boabe de soia

cartof dulce

gru

ou crud

mr

Grsimi
Lipaz

Este important de remarcat c: factorul pH, deshidratarea, radiaia, toxicitatea,


temperatura pot influena, distruge sau stimula factorii enzimatici. Aceast situaie poate
provoca activitatea mai intens sau mai slab a esuturilor, lipsa unei digestii
corespunztoare, rspuns nervos slab i probleme respiratorii.
Cea mai grav consecin negativ a lipsei de enzime o reprezint scderea cantitii de
sruri nutritive (fosfor, Ca, Fe i altele). Aceste sruri nu se distrug prin fierbere, ns
enzimele da, care sunt legate organic de sruri. Dei srurile nu sunt distruse prin
fierbere, ele nu pot fi transportate corect la celulele corpului daca nu sunt enzimele.
Srurile nutritive organice devin sruri minerale anorganice, prin urmare se depun n
diverse esuturi i organe provocnd artroza, sciatica, cariile dentare, osteoartrita. Aceasta
este o cauz carenial, subnutriional.

136

Concluzie pentru a favoriza activitatea enzimelor:


-

Evit s mnnci mult. Mnnc puin i des.


Consum ct mai multe alimente crude.
Mestec bine hrana
Alege alimente ce favorizeaz producerea enzimelor: papaia, ananas,
germeni de fasole, semine, iaurt etc.
Ia un supliment cu enzime digestive pentru o perioad scurt de timp
(dac exist dificulti n digestie) pn la refacerea pancreasului.

Raia energetic
Raia energetic (RE) reprezint nivelul de energie de care are nevoie organismul pe zi
pentru acoperirea pierderilor, pstrarea greutii i asigurarea activitii necesare i
specifice. Raia energetic are valoare orientativ. Este normativ numai cnd este
efectuat pentru colectiviti. Este condiionat de vrst, sex, stare fiziologic, efort
fizic, mediu, stare psihic, calitatea alimentelor, calitatea digestiei, i este structurat pe
cele dou componente majore ale energeticii:
1. pe factorii generatori de energie reprezentai de:
a) factori psihospirituali
b) factori alimentari calirogeni
2. pe factori consumatori de energie reprezentai de:
a) factori psihospirituali (gndul vorbitor care ne macin)
b) homeotermie
c) funcii vitale
b + c = metabolismul bazal
d) alimentaie
e) efort fizic
f) activitate sexual
g) vorbire - foarte mare consumatoare de energie
h) condiii de mediu
i) maternitatea
RE = MB + AF + AFfiz + ADS + CM
Pentru definirea normativa a nevoii energetice se foloseste termenul de calorie. Caloria
este cantitatea de caldura/energie necesara pentru a creste temperatura unui mililitru de
apa cu 1C, iar Kcal este cantitatea de caldura/energie necesara pentru a creste
temperatura unui litru de apa cu un grad. Deoarece cantitatea de energie implicata in
metabolism este mare, se foloseste notiunea de calorie mare (Cal) = 1 kcal = 1000 cal.
Metabolismul bazal (MB) reprezint cantitatea minim de energie necesar pentru a
pstra organismul n stare de repaus absolut n condiii standardizate: temperatur 1618C, lumin sczut, linite, repaus fizic i psihic minim o jumatate de ora (nu se citete,
nu se gndete), ultima mas cu 12-18 ore anterior determinrii, regim aproteic 1-2 zile,
fr medicamente (sedative, somnifere, psihotrope). OMS consider c exist un cost
minim existenial de supravieuit care este egal cu MB1,2 iar pentru sedentari i btrni
MB1,4.

137

Dincolo de factorii enumerai, MB mai este influenat i de nivelul spiritual al persoanei,


de consum crescut de alimente anterior, de tririle emoionale i sentimentale. MB este
condiionat de cantitatea i calitatea factorilor calorigeni.
proteine
glucide
Principiul nutritiv
lipide
necalorigen
minerale
vitamine
la sugar: 0-3 luni = 120 Cal/ kgcorp/zi, 3-5 luni = 116 Cal/kgcorp/zi, 5-8 luni = 110
Cal/kgcorp/zi, 8-12 luni = 105 Cal/kgcorp/zi
copilul mic: 1-3 ani = 2 - 2,5 Cal/kgcorp/zi, peste 4 ani = maxim 2 Cal/kgcorp/zi
MB la femei = 1 Cal kgcorp or
la brbai = 0,9 Cal kgcorp or
Activitatea fizic (AF) - alt component a raiei energetice care ne ajut s apreciem
nevoia unui organism n funcie de o anumit cantitate i calitate a activitii fizice. Este
condiionat i de vrst i sex. Pentru fiecare tip de activitate, organismul consum un
anume plus energetic fa de MB.
Se mparte n:
1. uoar = sedentari. Se adaug 2 - 10 % din MB.
2. medie - se adaug 10 - 30 % din MB
3. grea (aviatori, scafandri, tietori de lemne, cioplitori n piatr, mineri, activiti de stat
n picioare, n soare, cultivatorii de pmnt, etc.). Se adaug 30 - 60% din MB.
Dup 40 de ani, scade cu 1% pe an, astfel nct la 70 de ani MB scade cu 30%.
Activitatea fiziologic (AFiz) - maternitate, sarcin, crete nevoia energetic cu 10-30%
din MB, n primele 2 trimestre pn la 15%, n trimestrul 3 cu 30%. Fiziologic este o
cretere n greutate in sarcin cu 12 kg, dup natere s aib maxim 4 kg n plus fa de
perioada dinaintea sarcinii, n 2 luni s revin la greutatea iniial. n alptare scade cu
10-15% fa de necesarul din sarcin (n medie, n alptare s consume cu 750 Cal mai
mult, cantitate care scade o dat cu trecerea la alimentaia diversificat).
Activitatea dinamic specific (ADS) - atunci cnd mncm, pn la a se mpri pe
categorii i a elibera energie, mai nti se consum energie, ia din cont i pune la loc dup
ce a terminat de digerat.
ADS = 10% din MB
Proteinele sunt cele mai mari consumatoare de energie, 60% din MB, motiv pentru care
muli nutriioniti recomand regimurile de slbire hiperproteice, fr a ine cont c,
dincolo de efectul de slbire, proteinele elibereaz, pe lng 4,1 cal, CO2 i ap i o serie
de compui azotai (uree, acid uric, creatinin, amoniac, ioni de amoniu, etc.), structuri de
conin energie ce nu poate fi eliberat i sunt greu neutralizabile i toxice pentru corp.
Condiiile de mediu (CM) - pentru fiecare grad mai sus sau mai jos fa de temperatura de
referin (10C), organismul pierde sau ctig o cantitate de energie.
Pentru fiecare grad care scade sub 10C, organismul are nevoie de + 0,5% din MB (la
0C, + 5% din MB). Pentru fiecare grad peste 10C, organismul are nevoie de - 0,5% din
MB (la 20C, - 5% din MB).
calorigen

138

Greutatea ideal = - 100 (cnd calculez metabolismul bazal, nu nmulesc cu greutatea


anormal ci cu cea ideal). Dac rezult o diferen mai mare de 500 cal, nu i le scad
brusc, ci treptat, cte 500 cal sptmn, pn i scad toate caloriile suplimentare.
Pierderea s fie de maxim 1 kg sptmn.
La cei slabi, cresc raia cu 500 cal sptmn.
Pn la aplicarea RE, primul pas este corecia stilului de via:
1. nva s respire i-i controleaz respiraia (cel puin n fiecare or respir profund de
3 ori, afar sau la geam)
2. merge minim 5 km zi, pentru cel slab i minim 10 km zi pentru cel gras. Mersul nu
slbete foarte mult, nu este mare consumator de energie, dar activeaz organele,
mbuntete respiraia, favoriznd masajul diafragmei pe organele interne,
mbuntete digestia i peristaltismul intestinal.
3. consum ap - 35 ml kgcorp zi. Dimineaa pe stomacul gol se consum o can de ap
sau ceai calde. Cnd se hidrateaz corect, scade senzaia de foame
Apa - se confund senzaia de sete cu senzaia de foame, la pierdere de 1% ap apare
setea dar omul mnnc, organismul fur apa din alte sectoare, setea dispare, reapare la
2%, nsoit de dureri de cap, dar corpul nva s funcioneze n condiii de uscciune,
organele se usuc, pielea se usuc, sngele se ngroa, scade capacitatea de apreciere a
culorilor, distanei, scad auzul, atenia i reflexele.
4. consum 3 mese principale pe zi, sau 2 dac se hidrateaz corespunztor, dar regulate,
la 10,30 - 11 i la 18 ultima mas. Dup aceea se schimb raportul metabolismului ntre
anabolism i catabolism, i se depune mai uor.
5. echilibrul alimentar - dincolo de orice calcul, conteaza calitatea alimentelor ingerate,
pentru ca o persoana poate consuma doar 1500 Cal si totusi, daca nu are o alimentatie
echilibrata, se ingrasa, iar alta poate consuma 2000 Cal, echilibrat, si sa-si mentina
greutatea.

139

Piramida alimentara

140

Apa si alte lichide


Apa
- este constituentul fundamental al celulelor, asigura vehicularea tuturor substantelor si
are rol de a mentine echilibrul intre nutrientii din interiorul celulei.
- este implicata in toate procesele care au loc in organism: digestie, absorbtie, circulatie si
excretie
- o data cu eliminarea lichidelor consumate se elimina si o mare cantitate de energie
renala (vitala) accelerand astfel procesul de imbatranire.
- embrionul de 7 zile = 97% apa
- nou-nascut = 80% apa
- organismul uman contine 60-70% apa, dupa varsta de 60 de ani, cantitatea de apa scade,
cand ajunge la 50%, survine moartea. Oamenii grasi sunt deshidratati cronic.
- sportivii de performanta au peste 70% apa
- pe structura organelor: ficat - 75% apa, rinichi - 80%, oase, articulatii - 10-15%, muschi
- 70%, sangele - 80-85%, creier - 90%.
Este extrem de important ca organismul s primeasc suficient ap.
Corpul nostru elimin zilnic n jur de 1,5-2,5 l ap, n timpul practicrii unui sport sau n
canicul pe timpul verii poate s ajung pn la 4 l.
Trebuie s recuperm permanent acest lichid pierdut. Acest lucru se face consumnd ap
i nu cafea, ceai sau buturi rcoritoare care pe lng ap conin i substane
deshidratante. Buturile ce conin alcool contribuie i ele la deshidratarea corpului.
Cum depistm nevoia de ap n corp:
culoarea urinei: culoarea nchis i concentrat indic lipsa de lichide (trebuie s
fie de culoare deschis i diluat);
setea de ap indic deshidratarea;
durerile de cap;

141

ameeli;
apatie;
scderea capacitii de concentrare;
oboseal fizic i psihic.

Cnd i cum se bea apa:


n fiecare diminea pe stomacul gol se bea un pahar mare cu ap cald;
nainte cu cel puin 30 minute de fiecare mas se bea un pahar cu ap cald (apa
cald ajut digestia);
dup mese cu cel puin o or (n funcie de alimentele care s-au consumat) i
niciodat n timpul mesei (dilueaz sucurile gastrice ngreuneaz digestia);
se bea ncet (nghiitur cu nghiitur) regula de baz a adepilor unei
alimentaii sntoase este urmtoarea: mncarea se bea, butura se mnnc!;
trebuie s mestecm hrana pn aceasta devine lichid nainte s o nghiim i s
consumm lichidele mestecnd aproape fiecare nghiitur;
cantitatea de ap va fi repartizat pe parcursul ntregii zile (nu but toat odat);
apa nu se bea rece (n general nu se beau lichide reci i nu se consum alimente
reci: aduc umezeal patologic n corp; chinezii nu consum buturi sau alimente
reci);
se bea apa cald - lichidele reci blocheaza digestia, cu o jumatate de ora inaintea
mesei, deoarece corpul are nevoie de sange pentru a realiza digestia, iar sangele
este format din 80% apa. Pentru a efectua corect procesul de digestie si a absorbi
toate componentele vitale, sangele trebuie sa fie hidratat corect inainte de masa.
Altfel, sangele se ingroasa si, pentru a se hidrata, trage apa din corp.
Efecte apei n organism:
1. Ajut sistemul cardiovascular i limfatic s cure corpul de toxine (sngele i
limfa devin mai puin vscoase, astfel circulaia este mbuntit).
2. mbuntete capacitatea de aprare a organismului (ntrete sistemul imunitar;
dac celulele sufer de lipsa de ap, se usuc, fiind astfel o prad uoar pentru
invadatori virui, bacterii...).
3. Controleaz temperatura corpului (disip cldura prin evaporare sub form de
transpiraie).
4. Crete capacitatea de concentrare.
5. Asigur elasticitatea i prospeimea pielii.
6. Procesele biochimice din organism, cum ar fi metabolismul (asimilarea
substanelor), se produc n mediu lichid ajut toate procesele de metabolism din
organism.
7. Ajut digestia, previne constipaia i mpiedic acidularea stomacului (arsuri la
stomac).
8. Amplific efectele masajului prin rolurile sale n corp de curare i drenare (dup
edinele de masaj e foarte important s se bea ap, n special la drenajul limfatic,
masajul cu miere, anticelulitic etc.).
9. Activeaz sistemul nervos i scade predispoziia la stres.

142

10. Ajut sistemele excretoare s scoat deeurile din corp (tegumentar, intestinal,
urinar, respirator).
11. Ajut gndirea (conform unui experiment fcut pentru performana la calculator,
persoanele ce beau ap n timp ce lucrau au fost mai eficiente cu 10%, iar la
celelalte s-au sesizat simptome cu ar fi: oboseal cronic, indispoziie, sete
puternic de ap, iritabilitate etc.) creierul folosete mai nti energia electric
generat prin hidroliza apei, abia dup aceea folosete glucoza adus de snge.
12. Apa este un bun solvent i un mecanism de transport (aprovizioneaz esuturile
corpului cu oxigen i substane nutritive) astfel particip la circulaia
substanelor prin snge, limf i lichidul cefalo-rahidian.
13. Metabolizeaz grsimea stocat (reducnd astfel depozitele adipoase).
14. Este mediul principal de transmitere a informaiilor ctre toate celulele corpului.
15. Acioneaz ca un lubrifiant pentru prevenirea frecrilor din interiorul corpului. De
exemplu: lacrimile produse de glandele lacrimale previn frecarea suprafeei
globului ocular de interiorul pleoapei; strat de protecie n interiorul articulaiilor
i ntre organe, ferindu-le de traume; lichidul cefalorahidian ce nconjoar creierul
protejndu-l de contactul cu cutia cranian.
Deshidratarea
Pierderea apei din corp se face pe 3 ci principale:
Perspiraie pierderea lichidelor prin sudoare ce depinde de temperatura
mediului, umiditate i intensitatea efortului fizic. Temperaturile ridicate, efortul
fizic intens i episoadele febrile duc la creterea volumului de ap pierdut prin
transpiraie.
Diurez eliminarea prin rinichi sub form de urin.Medicamentele i afeciunile
medicale ce determin creterea diurezei pot duce la deshidratare. La fel i
alcoolul, buturile rcoritoare de tip cola, cafeaua, alimentele srate cresc diureza.
Defecaia prin defecaie se pierde doar o cantitate mic de lichide, deoarece apa
se resoarbe la nivelul colonului. ns sunt situaii cnd acest lucru nu se ntmpl,
cum este cazul diareei. Ea apare atunci cnd micrile peristaltice de la nivelul
tractului intestinal produc trecerea prea rapid a materiilor fecale prin colon i apa
nu mai poate fi resorbit. O astfel de situaie duce la pierderea unei cantit i mari
de ap din organism.
Deshidratarea trebuie tratat imediat deoarece slbete organismul avnd potenial letal.
Simptomatologia deshidratrii:
febr;
oboseal;
grea;
diurez redus, cu urin nchis la culoare;
sete extrem;
dureri de cap;
confuzie;
pierderea elasticitii pielii.
143

Deshidratarea sever este definit ca pierderea a mai mult de unu la sut din greutatea
corporal. De exemplu, o persoan de 70 kg ar trebui s piard 700 g de lichid pentru a fi
considerat serios deshidratat.
Simptomatologia se poate agrava ducnd la:
scderea tensiunii arteriale;
pierderea strii de contien;
crampe la nivelul braelor, gambelor, stomacului i spatelui;
convulsii;
insuficien cardiac;
ochi nfundai n orbite;
respiraii rapide...
Deshidratarea se trateaz prin:
1. nlocuirea lichidelor pierdute;
2. i a electroliilor (srurilor) necesare.
Acest lucru se face:
n cazurile uoare prin administrarea de rehidratare oral cu soluii ce conin
sruri amestecate cu ap i glucoz;
n cazurile grave tratament intravenos cu soluii saline.
Ceea ce este important de reinut e c senzaia de sete se pierde odat cu vrsta i nu
reprezint un semn c doar cnd apare trebuie s bem ap. Setea deja indic o uoar
deshidratare.
Apa de baut trebuie:
- s nu conin CO2
- ncrctur mineral - 35-40 mg Mg i 100-150 mg Ca/l. Este protectoare cardiovascular, protejeaz oasele, asigur sngelui o bun calitate mineral. Mg i Ca sunt stlpi
de mineralizare fiziologic i cel mai bine se absorb din ap. Dezechilibrele acestor
minerale este mai greu de suportat dect cele vitaminice. O apa buna este cea care contine
putin Na si mult Ca si Mg (Aqua Carpatica). Nu este indicata in afectiuni renale.
- se consuma 1,5 - 2,5 litri de apa pura (apa de izvor, apa plata) pe zi, cu inghitituri mici
(se mesteca), altfel se elimina repede din corp, nu se absoarbe. Alimentatia bogata in
proteina animala necesita mai multa apa pentru digestie si detoxifiere (eliminarea
reziduurilor cu azot). In medie, se recomanda 35 ml/kgcorp, circa 8-10 pahare pe zi,
hidratarea corespunztoare asigurnd tonusul pielii i al feei. Senzatia de sete apare cand
organismul pierde 1% din cantitatea de apa. Daca nu se consuma nici acum lichide si
pierderea ajunge la 2%, setea dispare si apar: dureri de cap, oboseala, scaderea
randamentului fizic si intelectual, tulburari menstruale, etc. Foarte multe persoane afirma
ca nu simt nevoia de a consuma lichide, ci mai degraba alimente solide. Asta deoarece
corpul a fost deshidratat o perioada foarte lunga de timp, incat nu mai simte nevoia de
apa. Explicatia ar consta in faptul ca neurotransmitatorii - responsabili de transmiterea
senzatiilor - contin 90% apa. Daca acestia sunt deshidratati, nu mai transmit corect
mesajul "mi-e sete", asa incat setea incepe sa mistuie corpul, apar tot felul de dureri ca

144

semnale de deshidratare, ducand la instalarea afectiunilor. Cand membrana unei celule nu


este bine hidratata, corpul declanseaza mecanisme de aparare si membrana se acopera de
o pelicula protectoare, care impiedica uscarea, formata din colesterol. In acest caz, trebuie
consumata cat mai multa apa posibil pentru a reveni la normal. Studiile arata ca, in 90%
din cazuri, colesterolul scade in 21 de zile de baut apa corect, ceea ce inseamna ca o
cauza importanta a cresterii colesterolului este deshidratarea.
Pentru detoxifiere, se recomanda ca 1 zi/saptamana sa se tina cura numai cu apa.
Consumul unui pepene - reducem consumul de apa la 1 litru.
Fructele si legumele mobilizeaza toxinele din celule, dar e necesar consumul de apa
pentru a le elimina la exterior.
Medicul japonez Masaru Emoto, a facut remarcabile cercetari asupra apei si a constatat
ca apa transforma energia si informatia, "asculta" rugaciunile noastre, gandurile noastre,
emotiile, etc., modificandu-si structura. Acelasi autor prin experimentele sale
demonstreaza ca apa asculta si muzica, reproduce structura emotionala a cuvintelor,
precum si forma si structura emotionala a imaginilor. Corpul nostru, avand o cantitate atat
de mare de apa, aceasta isi modifica structura, fiind una dintre cele mai puternice forme
de vindecare.
Masaru Emoto a mai demonstrat si felul in care cristalizeaza moleculele de apa din mancare,
atunci cand alimentele sunt preparate la cuptorul cu microunde. Cuptorul cu microunde actioneaza pe moleculele de apa din mancare - se rup rapid membranele, apa extravazeaz, se
distrug minerale, vitamine, etc., provocnd reacii alergice, tulburri intestinale, afte, VSH
crescut, insomnie, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, scaderea semnificativa a
inteligentei, hiperleucocitoz. Multe molecule noi si anormale, ce nu pot fi recunoscute de catre
organismul uman, iau nastere in urma contactului alimentelor cu microundele. Rezultatul formarea de celule canceroase.
Apa de la robinet este tratata cu Cl, care ramane liber in apa:
- inhiba pepsina, procesul de digestie este mai dificil, incomplet
- afecteaza flora intestinala normala (se recomanda sa consume si yaurt pentru refacerea florei)
- formeaza compusi cancerigeni cu substantele organice din apa poluata
- perturba absorbtia vitaminei E si biotina
Pentru a elimina Cl - se pune apa intr-un vas de sticla si in apa respectiva se pune o lingurita de
plante sau o crenguta - busuioc, tei, musetel, menta, fie uscate, fie verzi. Se lasa 4-5 ore, se
strecoara apa si in 24 de ore se bea. Plantele atrag ionii liberi de Cl. Se mai poate folosi un banut
de argint in apa.
Apa de fantana
- contine nitrati si nitriti, proveniti din solul care contine ingrasaminte chimice cu azot, mai ales
in zona Moldovei, sau datorita amplasarii fantanei langa grajduri, WC-uri, depozite de gunoi
Nitratii in sine nu sunt periculosi, dar in corp, cu ajutorul bacteriilor (din gura, amigdale,
intestine), se transforma in nitriti care sunt periculosi pentru ca se leaga de hemoglobina si astfel
aceasta nu mai poate sa se lege de oxigen (inhiba formarea de oxihemoglobina), care sa fie
transportat la tesuturi. Cei mai afectati sunt sugarii alimentati cu lapte praf dizolvat in apa cu
nitriti = boala albastra a sugarului - cianoza. La adulti, creste riscul bolilor cardiace, tumori de
colon, stomac, se pare ca ar avea legatura cu cancerul cerebral, de san sau genital. La copii tulburari de crestere in inaltime si greutate, dezvoltare intelectuala afectata, scade imunitatea.
Prin fierbere nu se rezolva problema, ba din contra, prin fierbere nitratii se concentreaza.
- apa mbuteliat se agit nainte de a o bea pentru c e dezenergizat

145

Apa imbuteliata in sticla de plastic, tinuta la caldura, are efecte nocive pentru sanatate. In contact
cu caldura, plasticul degaja o substanta - bisfenolul A - care produce modificari la nivel cerebral,
iar expunerea materna la doze mici de bisfenol A duce la dereglari la nivelul creierului fatului; in
plus, studiile arata ca bisfenolul A actioneaza ca antiestrogen, afectand functia reproductiva si
perturband echilibrul hormonal.
Apa minerala si sucurile acidulate influenteaza ph-ul gastric si scade ph-ul sanguin, "fura"
calciul din oase, favorizand osteoporoza sau pietre renale. De asemenea, au continut mare de Na
si simti nevoia sa tot bei.
Sucurile naturale de legume si fructe aduc vitamine hidrosolubile si caroten, sunt bogate in
glucide cu molecula mica, sunt bogate in potasiu si au actiune diuretica. Daca sunt foarte
concentrate, se dilueaza cu putina apa inainte de a fi consumate. Sucurile de legume au
proprietati bazice, astfel ca ele usureaza digestia, circulatia sanguina si activeaza metabolismul.
Ceaiurile de plante contin substante vegetale active, motiv pentru care trebuie evitat
consumul lor pe perioade indelungate de timp (dupa 3 saptamani se schimba cu un alt
ceai). Substantele active din ceaiul verde stimuleaza sistemul nervos si creste capacitatea
de gandire, ocroteste mucoasele, este diuretic, usor laxativ, contribuie la prevenirea
aparitiei cancerului.
Cafea, cola - contin cofeina, sunt diuretice, favorizeaza pierderea de apa din corp si
implicit de saruri minerale.
Cafeaua - este inclusa in categoria "hotilor de calciu", scotand calciul din oase si
favorizand osteoporoza, formarea de calculi urinari, destabilizeaza productia de insulina,
afecteaza vezica urinara si stomacul. Trece cu usurinta bariera placentara si influenteaza
sanatatea fatului, determinand avort spontan sau malformatii. O cantitate mai mare de
250 mg cafeina pe zi este daunatoare sanatatii, atat pe termen scurt cat si pe termen lung:
iritabilitate, anxietate, tulburari de somn, depresie, influenta negativa asupra digestiei.
Creaza o stare de fals optimism, stare care trece destul de repede dupa care apare apatia,
confuzia mentala, insuficienta intelectuala, stare care solicita a doua ceasca de cafea si
asa apare dependenta. Cofeina poate declansa hipertensiune arteriala, tahicardie, tumori
mamare, tulburari de dinamica sexuala pana la impotenta, sterilitate, prin tulburarea
calitatii spermatozoizilor. Activeaza un ulcer gastric; interfereaza asimilarea fierului la
nivelul stomacului, favorizand instalarea anemiei. Este un diuretic brutal, provocand
demineralizari osoase, precum si excretia vitaminelor si mineralelor. Persoanelor cu
grupa O1 le este total nefavorabila.
Cafeaua decofeinizata este si mai nociva, in procesul de decofeinizare folosindu-se
substante toxice, si este responsabila de cresterea valorii colesterolului in sange.
Cola - nu aduce nici un beneficiu organismului, fiind saraca nutritional - nu are vitamine,
minerale; este imbogatita cu CO2 si este bautura acidulata, care dauneaza stomacului si
demineralizeaza oasele si dintii, favorizeaza formarea calculilor urinari. Contine zaharuri
care deshidrateaza. Are aport caloric mare ( aproximativ 45 Cal/100 ml), iar cele light,
desi nu au multe calorii, contin indulcitori sintetici, care inseala organismul cu gustul
dulce si depoziteaza tesut gras. Consumul de coca-cola este un factor de risc pentru
hipertensiunea arteriala, diabet zaharat, sindromul metabolic, dificultati respiratorii, ficat
gras, dezechilibre hormonale, depresie, insomnie, tremuraturi, tahicardie, infertilitate,

146

imunitate scazuta, etc. Coca cola contine un colorant - caramel E150d, al carei consum
duce la probleme grave: tulburari hepatice, alergii, tulburari nervoase, afectiuni digestive,
cresterea colesterolului.
Pentru a neutraliza un pahar de coca- cola trebuie consumate 30 de pahare de apa, pentru
a neutraliza aciditatea produsa.
Este extrem de coroziva, fiind mai buna ca detergent decat ca aliment. Scoate petele de
grasime si sange de pe haine, daca se adauga in masina de spalat impreuna cu detergentul,
scoate rugina - punand o carpa inmuiata cu coca-cola pe un cui, inlatura rugina in cateva
minute, curata petele de mortar de pe gresie si faianta, curata bateria si motorul masinii,
dezgheata parbrizul iarna si-l curata de neclaritati. Curata WC-ul, acesta ramanand
impecabil si stralucind de curatenie. O bucata de carne pusa intr-un bol cu coca-cola este
complet dizolvata in doua zile, iar un cui este dizolvat in patru zile. Intr-un experiment, sa pus un dinte spart intr-o sticla de coca-cola iar acesta a fost dizolvat complet in zece
zile. Dintii si oasele sunt singurele parti umane care raman intacte mult timp dupa moarte.
Daca in coca-cola s-a dizolvat, sa ne imaginam care sunt efectele acestei bauturi asupra
intestinelor si stomacului?
Camioanele care transporta solutia concentrata de coca-cola trebuie sa aiba scris pe ele
"produs de mare pericol".
Bauturile alcoolice
Alcoolul - efect diuretic pana la deshidratare, pierderi de vitamine, minerale; pentru un
pahar de alcool consumat, se bea 2 pahare de apa pentru a compensa pierderile. Se evita
consumul de alcool. Alcoolul genereaza 7 kcal dar sunt imediat consumate de corp. Este
daunator pentru ficat, stomac, splina si este un stresant de exceptie asupra pancreasului,
determinand pancreatite, diabet, cancere. O parte din alcoolul absorbit etse rapid degradat
la nivelul ficatului de alcooldehidrogenaza. Initial rezulta acetaldehida, o otrava care,
atunci cand este in cantitate mica, este utilizata eficient de hepatocite in furnizarea
energiei. Cand cantitatea de acetaldehida creste prin consum in exces de alcool, depaseste
nedegradata bariera hepatica si afecteaza creierul si celelalte organe. Grasimile
consumate inaintea sau in timpul bautului franeaza eficient absorbtia de alcool, dar
ingreuneaza mult digestia. Se recomanda consumarea unei linguri de ulei inainte de masa
deoarece uleiul franeaza absorbtia alcoolului si sporeste metabolismul gastric.
Un litru de bere aduce in plus 500 Cal si reduce cu 8 - 20% randamentul fizic.
Vin rosu natural si sec (are putin zahar) - efecte terapeutice, fiind o cheie magica in
terapie. Contine rosveratrol - o substanta anticoagulanta, cu efecte benefice pe aparatul
cardio-vascular, scade coagularea sangelui, reduce infarctul de miocard. Modeleaza
dispozitia prin influentarea secretiei de serotonina si dopamina, care induc senzatia de
placere. Are proprietati antibacteriene - administrat in cadrul infectiilor bacteriene sau
virale diminua numarul virusilor/bacteriilor din sange. De asemenea, faciliteaza excretia
mucozitatilor bronsice si stimuleaza dinamismul general al organismului.
Are reguli sacre de utilizare:
- cantitati foarte mici (licoarea zeilor) - 1/2 pahar/zi (cantitate in grame egala cu greutatea
corporala). Se savureaza indelung, sorbind nectarul, tinandu-l sub limba. Se bea inainte
de masa, pe stomacul gol. In probleme cu ficatul, nu se va consuma pana cand nu se face
detoxifierea. Dupa prima cura, se poate consuma. Dupa 1 ora se poate manca. in timpul
mesei fermenteaza, baloneaza, etc. Bauturi + grasimi explodeaza ficatul si pancreasul.

147

Vinul baut la munte face bine (vasodilatator, bun in hipoxie, iriga tesuturile), la campie e
criminal.
ml = greutatea - terapeutic
2 ori greutatea - aliment
3 ori greutatea - toxic, avand efecte inverse celor descrise anterior: hipertensiune
arteriala, obezitate, ciroza, cancer; exfoliaza organismul de vitamine, in special din grupul
B, determinand: oboseala, depresie, tulburari de memorie, de somn, confuzie mentala,
randament fizic si intelectual scazut, alterarea starii generale. Din pacate, sunt tratate cu
medicamente (neuroleptice, antidepresive), care cresc si mai mult pierderile de B-uri.
Pentru mahmureala - moare de varza, zeama de lamaie, ghimbir, ceai de sunatoare cu ulei
de menta, un pahar de suc de mere si sfecla rosie in cantitati egale, nu aspirina (creste
alcoolemia cu 10-20%), cafea (amestecul dintre alcool si cafea este foarte toxic, cafeaua
potentand efectele alcoolului).
Activitatea fizica - mers pe jos 30 minute pe zi, in ritm alert.
Gimnastica energetica - are ca scop imbunatatirea calitatii vietii, printr-o serie de
exercitii de echilibrare si armonizare a fiintei; prin aceasta practica, avem acces la un
mod de viata sanatos si la capacitatea de gestionare a emotiilor.
Qigong-ul (arta de a lucra cu energia) este o modalitate eficienta de mentinerea starii de
sanatate si longevitate prin diverse exercitii dinamice, utile pentru intarirea corpului fizic
(muschi, tendoane, oase), dar si prin forme statice (meditatii), care induc starea de
linistire a mintii si controlul corpului fizic. Alaturi de celelalte tehnici de gimnastica
energetica, ne ajuta la deschiderea meridianelor si la obtinerea unei cantitati mai mare de
energie pe care o putem apoi folosi in viata de zi cu zi, pentru imbunatatirea functionarii
organelor interne.
Exercitiile respiratorii folosite determina reglarea activitii sistemului respirator i
masarea uoar a organelor interne, mbuntind activitatea sistemului digestiv i
crescnd capacitatea de absorbie a elementelor nutritive. In plus, respiratia corecta aduce
vitalitate si oxigeneaza sangele, pentru a ajuta inima in functia ei de pompa, activeaza
secretia de hormoni endocrini si miscarea lichidului spinal prin coloana vertebrala.
Tehnica respiraiei n 4 timpi
Respiraia complet i corect are 4 timpi, este simpl din punct de vedere tehnic i deosebit de eficace.
Timpul 1. Inspirm pe nas timp de 6-7 secunde
Timpul 2. Reinem aerul n plmni timp de 10 secunde
Timpul 3. Expirm pe gur timp de 6-7 secunde
Timpul 4. Dup ce am expirat rmnem aa, fr s inspirm, vreme de 4-5 secunde
Dup o pauz de 10-14 secunde (timp n care respirm normal), relum exerciiul. Aceast respiraie se face
gradat, adic 3-4 respiraii complete (cu pauze de 10-14 secunde) n trei reprize pe zi (dimineaa, la prnz i
seara), n primele dou sptmni. Gradat, numrul de respiraii va crete, ajungnd la 8-10
respiraii/repriza n sptmnile 6-7 i la 16-20 respiraii/repriza n sptmnile 12-14.
Tai Chi-ul reprezinta o practica dinamica in care energia acumulata prin practicile
meditative, este circulata prin meridianele sistemului energetic, conducand la obtinerea
unor rezultate spectaculoase in mentinerea starii de sanatate fizica si spirituala.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat in 1988 Tai Chi-ul ca fiind cea mai buna

148

forma fizica de practica, fiind considerat o component important a medicinei


tradiionale.
Toate tehnicile gimnasticii energetice, combinate si practicate cu consecventa, sunt
eficiente in:
alergii, astm, artrite, dureri de spate, reumatism, sciatica, constipatie, diabet, gastrite,
ulcer, guta, obezitate, hipertensiune si alte boli cardiace, boli cronice ale rinichilor, boli
ale ficatului, miopie, boli vasculare periferice, depresie, astenie, dureri de cap, migrene,
insomnie, stress, paralizii cerebrale, dezechilibre hormonale.
Qi Gong-ul poate trata anumite forme de cancer si poate reduce sau elimina efectele
secundare ale tratamentului cu radiatii sau chimioterapie. Qi Gong-ul este util in orice fel
de boala, cu ajutorul lui fiind posibila vindecarea a mai mult de 50% din bolile pe care
medicina occidentala le considera incurabile.
Pe langa faptul ca ajuta la vindecarea bolilor deja existente, gimnastica energetica ajuta la
mentinerea starii de sanatate, prin cresterea rezistentei fizice si a imunitatii generale a
corpului.
Asadar, oameni de orice varsta, bolnavi sau sanatosi, de orice sex sau religie, o pot
practica ntr-o ncpere sau n aer liber, eznd, mergnd, culcat, n timpul lucrului sau al
repaosului, pentru a-si mentine energia interna si sanatatea.
Efecte benefice:
- dezvolta armonia fizica si psihica
- stimuleaza imunitatea generala a organismului
- mentine sanatatea si vitalitatea
- relaxeaza trupul si mintea
- accesibile oricui, indiferent de varsta, conditie sociala, sex, religie
- Cel mai important aspect: practicantul pleaca incarcat cu energie si nu obosit sau vlaguit
cum se intampla dupa practici fizice.
Carbohidratii (paine, cartofi, cereale, orez, paste) - sunt substante de baza in furnizarea
energiei. Se prefera consumul carbohidratilor nerafinati (integrali). Ingerarea oricarui
carbohidrat, necesita pentru digestie secretarea ptialinei alcaline din saliva, iar in stomac,
pentru a putea fi digerat, necesita un mediu alcalin, motiv pentru care nu se vor combina
cu proteine care necesita pentru digestie mediu acid.
Cerealele sunt bogate n amidon, i trebuie mestecate foarte mult pentru a elibera
amidonul n gur, i s se desfac n lanuri mai mici. nghiite repede produc fenomene
de fermentaie destul de grave, pentru ca amidonul nu se diger deloc n stomac ci n gur
i apoi n intestine. Cerealele se pot combina cu apa, ceai, iaurt, dar nu prea des, se pot
consuma incoltite in salate, sau cu miere de albine. NICIODATA CU LAPTE DE
VACA!!!! - o astfel de combinatie poate duce la crize de astm bronsic, rinite alergice, etc.
Cerealele asigura 65% din totalul caloriilor si 70% din totalul proteinelor necesare zilnic
unui individ, fiind absolut necesare unui regim alimentar normal.
Painea - trebuie sa contina faina (preferabil integrala - painea alba este saracita in
vitamine si minerale, mai ales Mg, acidifiaza sangele iar organele se incarca cu reziduuri
mucoase si sedimente creandu-se un mediu favorabil pentru instalarea diverselor boli),
apa, drojdie, sare. Paine veche de 1-2 zile, cea proaspata creaza fermentatie. Suferinzii de
reumatism, artrite, obezii trebuie sa evite cu totul painea alba. Painea de secara este o
adevarata stavila in calea aterosclerozei si a bolilor cardio-vasculare.
149

porumbul in exces - risc de diabet, pelagra


semintele de mei sunt bogate in magneziu si potasiu; se recomanda consumul a 2-3
linguri de mei pe saptamana, pentru revigorarea metabolismului.
orezul nedecorticat este o cereala - aliment deosebita: energizant, hipotensor, diuretic,
astringent si ajuta la reconstruirea celulara. Orezul decorticat isi pierde aproape intreaga
valoare nutritiva.
ovazul consumat regulat reduce colesterolul din sange, precum si frecventa cancerului.
orzul este emolient, tonic general, drenor hepatic si reglator digestiv, antidiareic si
antihipertensiv.
seara - masa de carbohidrati, dar evitand combinarea a doua tipuri la aceiasi masa (de
exemplu, paste cu zahar). Se pot combina doar cu legume proaspete, crude sau gatite la
abur.
Legumele si fructele - contin toate enzimele de care are nevoie organismul. Sunt cea mai
importanta sursa de vitamine si minerale. Se absorb la nivelul cavitatii bucale, iar digestia
lor - rapida, este aproape exclusiv intestinala. Elibereaza progresiv glucoza, avand rol
important in mentinerea glicemiei. Legumele se pot consuma impreuna cu orice alt
aliment (exceptand fructele). Fructele, insa, se digera mai repede decat orice alt aliment,
ramanand in stomac cel mult o ora, motiv pentru care trebuie evitate cu desavarsire
combinatiile lor cu alte alimente, consumandu-se la 1,5 2 ore distanta de masa.
Respectandu-se aceasta prescriptie, se mentine un pH alcalin si deci o buna stare de
sanatate. In caz contrar, stagneaza in stomac si incep sa fermenteze rapid, cauzand
disconfort gastric.
morcovul - singura leguma ce se poate combina cu fructe
marul, lamaia - singurele fructe care se pot combina cu legume
se prefera consumul fructului ca atare - se mentine forma, pastreaza valoarea
informational energetica si nutritionala, se absoarbe mai repede. daca se face suc, se
recomanda sa folosim si fibra, se consuma imediat dupa producere, pentru ca oxideaza.
dimineata - fructe, cu 1,5 - 2 ore inainte/dupa masa. la sfarsitul mesei se poate consuma
doar compot. Foarte important sa consumam fructele si legumele zonei din care stam si
sa le consumam pe cele de sezon: bananele si portocalele - vara, nu iarna (ele cresc in
zona lor in timp de vara)
mar, par - iarna, radacinoase - iarna
Fructele si legumele proaspete sunt bogate in carbohidrati - usor de transformat in
energie, in potasiu - element esential in buna functionare a tuturor celulelor, dar mai ales
a celor din inima, creier si nervi, sunt usor de digerat si elibereaza progresiv glucoza
(absorbtie lenta, deoarece ele contin predominant fructoza, iar organismul trebuie sa o
transforme in glucoza inainte de a o putea folosi), avand un rol important in mentinerea
stabilitatii glicemiei. De asemenea, au tendinta sa mature toxinele din tesuturi.
Legumele si fructele care au fost culese verzi si au fost supuse unei coaceri fortate
(gogonele, gogosari, banane, piersici, caise) contin substante toxice pentru organism.
sa consumam fructe si legume de dimensiuni mici - mai bogate in vitamine si enzime.
merele romanesti au mai multa vitamina C decat o lamaie, cantitate care se pierde in
timpul pastrarii, transportului si desfacerii; dupa consum, marul elibereaza treptat apa pe
care o contine. Se recomanda consumul unui mar seara pentru hidratarea organismului pe
timpul noptii.

150

In coaja si seminte se gasesc cele mai multe vitamine si enzime, chiar si radacinoasele se spala, se freaca putin cu o perie mai aspra, nu se curata. Fructele stropite se spala
foarte bine coaja.
Samburii de fructe, mestecati, au enzime si vitamine, samburii de mar, piersic, caisa,
migdale au vitamina B17 (amigdalina), utila in tratamentul cancerului. Studiile afirma ca
daca o persoana ar consuma zilnic aceasta vitamina, ea nu ar mai dezvolta cancer.
In cantitate mare, aceasta devine toxica, in antichitate se extragea otrava din samburii de
piersica (blestemul piersicii). Datele de specialitate confirma ca in urma consumului a 2030 de samburi de caise, prune, migdale poate surveni moartea unui copil mic. Totusi, in
cazul unu iadult, nu s-au semnalat niciodata cazuri de otravire, chiar la consumul unor
cantitati mari de smaburi de caise sau migdale.
Nu lasam fructele si legumele multa vreme in apa (peste 10 minute) - deoarece vitaminele
hidrosolubile ies in apa.
Salata se rupe cu mana, altfel se altereaza structura produsului precum si energetica
acestuia, organismul nu o mai recunoaste. Pentru pastrarea echilibrului energetic, la salate
se folosesc 3 legume de deasupra solului si o radacinoasa.
Morcov - sa nu lipseasca, unul pe zi - foarte bine crud. Contine vitamina A - antioxidant
benefic pentru organism. Pusi in mancare - se taie pe verticala.
Suc de morcov + sfecla
Cartofii care incoltesc - dezvolta solanina - foarte toxica - a carui consum poate da: dureri
abdominale, varsaturi, diaree, transpiratii, tahicardie, obnubilare, fenomene care cedeaza
in 20 - 36 de ore. Ii curatam cu un strat cat mai gros (se acumuleaza sub coaja si in jurul
mugurelui). Daca sunt zbarciti, nu-i mai folosim. Un cartof crud, mic, este detoxifiant.
Cand facem mancare, legumele se pun in apa fierbinte, se creaza un strat de protectie la
exterior, si nu se pierd enzimele si vitaminele. In apa rece - trec vitaminele in apa.
Cantitatea de apa sa depaseasca cu 2 -3 degete legumele, daca e mai multa apa creste
timpul de fierbere si nu vor fi la fel de gustoase (steamer). Ulterior nu se mai adauga apa,
sau se adauga apa clocotita.
2 zile pe saptamana - 1 zi doar fructe, 1 zi doar legume - curatarea organismului
cat mai crud, doar 1-2 mese preparate termic, restul cruditati
Patrunjel - vitamina C, o legatura de patrunjel zilnic.
zilnic, toate gusturile, toate culorile - diversitate in alimentatie.
pentru probleme de glicemie, se adauga in salata si mancare otet de mere sau zeama de
lamaie, scortisoara (scade indicele glicemic al alimentelor).
Corcoduse - antioxidanti; bune pentru anemie, astenie, reglarea sistemului nervos
congelarea - metoda buna de conservare, sa decongeleaza treptat pentru a nu elimina
brusc apa
sararea - la fel, le desaram la consum dar pierd si vitaminele hidrosolubile
murarea - metoda buna de conservare
Fructele uscate - uscarea fructelor este cel mai natural procedeu de conservare, deoarece
se pastreaza aproape toate calitatile fructului proaspat. Uscarea la soare insa, determina
modificarea structurala si nutritiva, cu pierderea, aproape in intregime a vitaminelor
hidrosolubile, in special a vitaminei C.
Fructele uscate industrial trebuie desulfurate, prin lasarea lor in apa rece timp de o ora,
apoi se mai clatesc inca o data cu apa rece, inainte de a fi consumate. Altfel poate aparea
o stare de iritare intestinala pana la diaree. Daunatoare este congelarea fructelor si

151

incalzirea lor in cuptorul cu microunde, procedee care distrug in totalitate forta vitala a
fructelor.
alimentele sa fie la temperatura corpului - nu fierbinte, nu rece
e nevoie si de ciorba, legume, supe.
schimbarile se fac treptat, dar pentru toata viata, daca revii la vechea alimentatie boala
revine si e mai grava.
esecul curelor de slabire - revine la vechile obiceiuri. se pot face la distante de 2 ani intre
cure (pentru pierderi mai mari de 10 kg), se da jos fiziologic 500 g/saptamana, 3-4
kg/luna. In tesutul adipos exista toxine, slabirea masiva favorizeaza migrarea toxinelor in
organism. Cura de slabire nu se tine niciodata primavara, se prefera cure de
dezintoxicare.
fructe - 1,5 - 2 kg/zi.
in fructe si legume, vitaminele si mineralele sunt puse dupa o schema usor de identificat
si asimilat de catre organism. In suplimente sunt produse prelucrate pe care organismul
nu le recunoaste, le considera substante straine, toxice, greu de metabolizat.
Cura cu sucuri de legume i fructe - se consum o cantitate dubl de legume i
rdcinoase fa de fructe, deoarece conin mai multe minerale i enzime. Nu mai mult de
250- 300 ml, se bea gur cu gur la 30 minute dup rninrea lor, pentru a avea timp s se
stabilizeze energetic. Mrul este singurul fruct care se poate combina cu legumele,
morcovul este singura legum care se poate combina cu fructele. La sucul de morcovi sau
varz se adaug ntotdeauna i un mr sau zeam de lmie, pentru a opri oxidarea. La fel
la sucul de sfecl, se adaug un mr pentru a nu provoca senzaie de grea. Atenie ns,
pentru c o cantitate pre amare de sfecl inhib tiroida, provocnd hipotiroidie.
Se recomanda ca intr-o saptamana sa se consume 30 tipuri diferite de fructe si legume
fructele nu ingrasa, nu slabesc ci detoxifica
Dieta rationala trebuie sa contina 50 80% legume si fructe proaspete, in stare cruda sau
putin gatite, evitand legumele congelate/conservate, pentru a beneficia de enzimele
existente in alimentele proaspete si care sunt distruse prin conservare sau preparare
intensa.
Marul - fructul complet
- contine zahar, acid de mere, proteine, pectina, substante fibroase, amidon, fosfor, sodiu,
fier si 75% apa
- substanta fibroasa din mar devine digestibila numai cand acesta este copt
- are timp de digestie foarte scurt (1 - 1,5 ore ramane in stomac), ceea ce inseamna ca
furnizeaza energie aproape pe loc
- datorita continutului mare de fosfor, este exceptionala pentru cei ce desfasoara o
activitate intelectuala si pentru cei bolnavi d enervi
- se poate consuma 1 - 1,5 kg pe zi si chiar mai mult, fiind foarte potrivit pentru o dieta de
fructe
- se consuma cu cel putin o ora inainte de masa
- are efecte de curatare si vindecare in: toxiinfectii alimentare, enterita, pietre la rinichi
- vindeca diareea, fara a provoca constipatie, regleaza functionarea intestinelor, curata
uretrele si plamanii
- indeparteaza starea de voma in timpul sarcinii
- este un remediu foarte bun pentru bolile reumatice

152

- marul dulce este indicat in constipatie si anemie, iar marul mai acrisor pentru
supraponderali si reumatism
- se consuma integral (cu coaja, cotor si samburi), fiind astfel o hrana completa
Cura cu suc de mere - utila pentru curatarea ficatului
In prima zi se face o clisma, fara a manca nimic, se poate bea suc de mere
A doua zi la fel
A treia zi - ca in primele doua, insa sucul de mere se bea pana la ora 19, cand se aplica pe
regiunea ficatului o sticla cu apa calda infasurata in prosop. Apoi, din 15 in 15 minute s
eiau cate 3 linguri ulei d emasline, si imediat 3 linguri suc de lamaie, timp de 2 ore, pana
la ora 21 cand se ia si sticla d eapa calda (sau termofor). eliminarea toxinelor si pietrelor
are loc in timpul a 3 proceduri consecutive. Dupa eliminarea toxinelor se consuma o
ceasca de orez sau fructe. Timp de o saptamana se tine regim alimentar strict vegetarian.
In primul an se repeta de 4 ori, iar apoi o data pe an.
Varza murat este excepional prin acid lactic de un anumit tip, reechilibreaz flora
intestinal i sunt autori care susin c e bogat n vitamina B12.
Moarea de varz are efect detoxifiant, contribuie la vitaminizarea organismului (avand un
continut bogat de substante nutritive si antioxidanti, prezenti in mod normal in varza
proaspata, dar si microelemente, saruri minerale, fermenti si enzime adaugite) si la
intarirea sistemului imunitar. Normalizeaza tensiunea arteriala si imbunatateste circulatia
sangleui, prin consumarea zilnica a unui pahar. Contribuie la normalizarea digestiei si a
tractului digestiv, dar si la prevenirea si tratarea constipatiei. Este anticancerigena.
Usturoiul, ceapa, hreanul, telina varza, ridichi, tomate contin cantitati importante de
fitoncide (substante cu actiune antibacteriana, antifungica). In vitro, tocatura de usturoi
omoara o cultura de protozoare in mai putin de 1 minut si una de bacterii (stafilococi,
streptococi, bacili dizenterici) in 3-5 minute.
Usturoiul
- regleaza tensiunea, scade colesterolul (previne astfel infarctul de miocard)
- creste imunitatea fiind un puternic antioxidant
- dezinfecteaza intestinul
- scade glicemia
- este un antibiotic cu spectru larg si nu creaza rezistenta bacteriana
- sucul de usturoi capteaz Pb i Hg din organism i le elimin (dezintoxicare)
- ajut ficatul s neutralizeze toxinele
- activitate antifungic (herpes, eczeme)
- antidot pentru ru de nlime
- scade riscul de cancer gastric i diverse forme de cancere
Ceapa
- efect antibacterian
- dezinfectant
- util in afectiuni respiratorii, previne crizele de astm bronsic
Chimenul ajuta digestia, scade balonarea, scade colesterolul.
Rosiile sunt foarte bogate in antioxidanti.

153

Pentru neutralizarea efectelor produse prin consumul a 150 grame carne sau peste, al unui
ou si a 350 grame paine este necesar consumul unei cantitati de 700 grame legume si
fructe.
Proteinele - de origine animala (carne, peste, lapte, branza, oua) - necesita un timp lung
de digestie, intre 4 si 12 ore, iar consumul in exces intoxica organismul prin compusii lor
de degradare si contribuie la acidifierea sangelui, ceea ce favorizeaza pierderea calciului
din oase. In afectiuni precum spasmofilie, osteoporoza, este o greseala impardonabila
indicatia cresterii consumului de produse lactate. Da, ele au cantitati mari de calciu, dar
prin continutul major de proteina, modifica calitatea sangelui, facandu-l acid, agravand de
fapt afectiunea.
Pentru a digera proteinele animale, stomacul trebuie sa secrete pepsina, care poate avea
efect doar intr-un mediu extrem de acid, care trebuie sa fie mentinut timp de cateva ore
pentru digerarea completa a proteinelor. Consecinta consumarii proteinelor si a
amidonului impreuna: consumul proteic determina secretia acida, iar consumul de
amidon secretia alcalina, acestea fiind asadar secretate simultan, neutralizandu-se
reciproc si lasand in stomac o solutie apoasa slaba care nu poate digera adecvat nici
proteinele, nici amidonul. In loc sa fie digerate, proteinele putrezesc, iar amidonul
fermenteaza din cauza prezentei fiziologice a bacteriilor din intestine. Apar astfel
tulburarile digestive: gaze, arsuri, balonari, constipatie, scaune proaste si cu sange, colita ,
etc. Datorita preluarii in fluxul sanguin a toxinelor din substantele putrezite si fermentate,
vor aparea iritatii, urticarii, dureri de cap, greata, asa-numitele alergii fiind rezultatul
combinarii incorecte a alimentelor.
Putrezirea proteinelor in intestine realizeaza un adevarat mediu septic nu numai in tractul
intestinal, ci, prin afluxul de sange si in intreg organismul. Cancerul este ultima etapa a
deteriorarii colonului datorita combinatiilor alimentare inadecvate, deoarece aceleasi
alimente, daca ar fi consumate corespunzator, nu ar avea nici un fel de efecte secundare.
Laptele si produsele lactate - doar in lumea occidentala li se recomanda oamenilor
consumul zilnic de lapte; in lumea orientala si africana, laptele este consumat doar ca
purgativ. In plus, daca ne uitam in natura, puii oricarui animal sunt hraniti exclusiv cu
lapte pana la intarcare, cand consuma doar alte alimente. Odata cu atingerea maturitatii,
organismul pierde in mod natural enzima lactaza care digera laptele, ceea ce dovedeste ca
oamenii ajunsi la maturitate nu au nici o nevoie nutritiva de lapte. Laptele se incheaga
imediat ce ajunge in stomac, iar daca exista si alte alimente la acest nivel, acesta se
coaguleaza in jurul altor particule de mancare si le izoleaza astfel de actiunea sucurilor
gastrice, intarziind digestia si permitand inceperea putrezirii. Nu se recomanda consumul
de lapte in prezenta unei infectii respiratorii cu secretii deoarece creste cantitatea de
mucus.
Laptele de vaca are o compozitie diferita fata de laptele matern in ceea ce priveste
continutul in proteine, calciu, fosfor, fier si acizi grasi esentiali. Alimentarea bebelusilor
cu lapte de vaca duce la aparitia unor alergii manifestate cu diaree, varsaturi, colici
persistente, eczeme, urticarie, bronsite, astm bronsic, cresterea secretiei nazale si de
mucus, insomnie. De asemenea, exista din ce in ca mai multe dovezi care leaga diabetul
zaharat juvenil de consumul de produse lactate, prin dezvoltarea alergiei la serum
albumina bovina (BSA). Bebelusii hraniti cu lapte de vaca inainte de 4 luni cand peretele
tubului digestiv nu este bine dezvoltat si este mai permeabil dezvolta un raspuns alergic

154

la BSA, rezultatul fiind ca celulele sistemului imunitar ar distruge nu numai moleculele


de BSA dar si tesutul pancreatic care produce insulina. In plus, BSA poate trece din
alimente in laptele mamei. Asadar, mamele care alapteaza ar trebui sa evite consumul de
carne de vaca si de produse lactate. Prin evitarea consumului de lapte, sporeste si
dezvoltarea mintala a copilului.
Un bebelus hranit la san are, in medie, nivelul IQ-ului cu 4 puncte mai ridicat, avantaj ce
poate fi dublat daca femeia gravida si cea care alapteaza ar lua suplimente de ulei de
peste Omega 3.
Consumul de lapte este strans legat de cresterea riscului bolilor cardio-vasculare, a
cancerului de san si de prostata. O explicatie ar fi raportul scazut calciu/magneziu (10:1),
magneziul fiind cel care protejeaza cel mai mult impotriva aparitiei bolilor cardiovasculare. In spasmofilie, deifcienta este mai mare de magneziu decat de calciu. De
asemenea, s-a descoperit in sange un anticorp anti-lapte, ceea ce sugereaza ca laptele nu
este chiar un aliment ideal. Organismul a peste 70% dintre persoane inceteaza sa mai
produca lactaza, enzima care digera zaharul din lapte, dupa intarcare. In ceea ce priveste
cancerul de san si de prostata, s-a dovedit ca celulele prostatei si ale sanului primesc
mesaje hormonale care le determina cresterea, in special daca sunt expuse la prea mult
estrogen sau substante chimice asemanatoare estrogenului, acesta facand ca celulele sa se
dezvolte haotic. Un alt factor care contribuie la dezvoltarea celulelor este factorul de
crestere insulinica IGF-1. Laptele este foarte bogat in IGF-1, vacile fiind tratate cu
hormonul de crestere bovin pentru a creste productia zilnica de lapte. O cantitate mare de
IGF-1 se produce in special in copilarie pentru a stimula cresterea, in perioada de
maturitate nemaifiind facuti sa primim IGF-1.
Avantajele consumului de lactate
- aport de vitamine D, K, B6
- detoxifiant foarte bun (antidot in intoxicatii) - proteinele din lapte se leaga de
substantele toxice si le elimina (nu se iau antibiotice sau alte medicamente de sinteza cu
lapte pentru ca se elimina)
Dezavantaje:
- grasimi saturate
- scade ph sanguin, iar pentru a compensa acidoza:
1. scoate Ca si Mg din oase si tesuturi
2. produce colesterol exagerat
3. acidifica urina, favorizand infectiile urinare si epuizand suprarenalele
- continut mare de apa (perisabil, mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor)
- in piata este falsificat - ca sa nu se strice se pune bicarbonat de Na = mediu foarte bun
pentru inmultirea bacteriilor, unii pun urina de animal (capra) ca sa nu se branzeasca,
ulei, untura, etc.
Asadar, daca vrem neaparat, putem consuma laptele:
- de magarita, capra - confera mai multe vitamine si minerale decat laptele de vaca, si este
si mai usor digerabil de catre corp
- crud, in primele 6 ore, medicament (se fierbe maxim 10 minute); in nici un caz nu se
recomanda consumul de lapte pasteurizat, mai greu de digerat, deoarece prin pasteurizare
sunt distruse enzimele lactaza si lipaza ce exista in laptele crud si care permit laptelui sa
se digere singur, precum si lecitina.
- de 2-3 ori pe saptamana, nu zilnic

155

- separat de orice aliment


- proteina- stare de aciditate in organism, organismul ia Ca din oase ca sa contracareze
aciditatea
- creste predispozitia la cancer de san
yaurtul natural si nepasteurizat are lactoza predigerata partial si este recomandat oricarui
tip digestiv si la orice varsta, cu conditia sa nu aiba coloranti, zahar, fructe. Daca e din
comert cu cereale, deci puse de multa vreme, fermenteaza.
lapte praf, condensat - nu
Consumul regulat de branza topita sau cu mucegai determina deteriorarea florei
intestinale.
branza dulce, sana, kefir, zer, urda (cea mai buna). Proteinele zerului stimuleaza
imunitatea, scad colesterolul, regleaza greutatea, combat anemia si au efect detoxifiant.
Iaurtul, sana, kefirul se pot consuma cu miere - taie grasimile, totul devine fluid, si creste
absorbtia calciului de 2 -10 ori.
branza cu mucegai - are vit B12, nu se consuma mult la o masa - perturba flora intestinala
normala
Pestele - de 2 ori pe saptamana, sursa bogata de omega 3, 6 (raportul ideal 1:2 - 1:3, in
general se gaseste in raport de 1:22 - excesul de omega 6 favorizeaza cancerul), fosfor
Pastravul - creste in apa de munte - mai sanatos, cel din pastravarii nu, este hranit cu
concentrate
Pestele din conserve - in suc propriu
- in sos de tomate - in mediul acid al tomatelor se dizolva oasele, calciul din oase trece in
sosul respectiv si este asimilat de corp
In corpul tuturor pestilor s-a gasit mercur proveniti de la vulcanii aflati pe fundul marii;
cu cat pestele este mai mare cu atat cantitatea de mercur creste. Somonul si pastravul
contin cantitatea cea mai mica de mercur. Problema intoxicatiei cu mercur se pune in
cazul in care se consuma o cantitate mare de peste, precum si de la existenta plombelor
dentare cu amalgam. In aceste cazuri, se tripleaza suplimentele de zinc si seleniu. Pestele
oceanic contine substante toxice rezultate din poluanti industriali nebiodegradabili
(pesticide, ierbicide). Sardinele sunt de talie mai mica si este mai putin probabil sa fi
acumulat toxine in comparatie cu pestii de talie mare.
Carnea - Inca din prima parte a Bibliei se precizeaza conceptul hranei oamenilor si
animalelor: " Iata va dau toata iarba ce face samanta de pe toata fiinta pamantului si tot
pomul ce are samanta in el. Acestea vor fi hrana voastra, iar tuturor fiarelor pamantului si
tuturor pasarilor cerului si tuturor vietuitoarelor ce se misca pe pamant, care au in ele
suflare de viata, le dau toata iarba verde spre hrana". Deci, la inceputuri, toata suflarea era
erbivora, iar viata omului era lunga (Adam a trait 930 de ani, Matusalem - 969 de ani). La
Potop, scade vrsta vieii la 120 de ani. Atunci apare prima dat carnea n istoria omenirii,
vinul, badjocora (Noe njur), fapte ce duc la apariia aciditii n mediul intern, reyultnd
acumularea de toxine n corp.
Chiar si atunci, Dumnezeu le spune oamenilor cum s mnnce carne - numai de la
anumite animale, foarte proaspt, numai n anumite zile (de srbtoare), i cu un anumit
ritual. Nu se sfrma nici un os, pentru c are mduv, ce conine grsime, nervi, snge,
se exsanguina foarte bine, se mnca numai fript, nu fiart, tot ce rmnea se arunca

156

pentru c se modific foarte tare. Se mnnc doar cu plante amare (anghinare, pelin,
andive, rucola), deoarece gustul amar tonific stomacul, fcndu-l s digere mai bine, i
inima, favoriznd circulaia sngelui i deci vascularizarea sistemului digestiv, elibereaz
bila din ficat, ajutnd la digestia mai bun a proteinelor.
Fiziologic, omul este facut sa aiba o alimentatie fara carne, dar pentru omul obisnuit sa
consume carne, aceasta este ca un drog, la renuntare dand fenomene de sevraj
Cercetarile aduc precizari cu privire la diferentele dintre carnivore si om:
- saliva carnivorelor este acida, la om este alcalina
- caninii sunt sub forma de carlige, incisivii sub forma de colti iar maselele sunt zimtate
pentru a ajuta la triturarea carnii; maxilarele au miscare numai fata-spate. La om, dentitia
se apropie de a erbivorelor, maxilarele au miscari laterale
- dintii lor sunt spatiati, pe cand omul si erbivorele au dintii apropiati astfel incat
fragmentarea sa s eefectueze foarte bine intrucat digestia gastrica ar fi mult mai dificila
nefiind la fel de acida
- au secretia gastrica cu un ph de 5-6 ori mai acid decat al omului, iar cantitatea secretata
este dubla
- lungimea intestinului lor este de 2-4 ori lungimea corpului lor (de 4 ori mai mic decat la
om) si este drept, favorizand trecerea directa a carnii; colonul uman are lungimea cea mai
mare din intregul regn animal, avand capacitate lenta de digestie;
- suprafata intestinului carnivorelor este lipsita de vilozitatile prezente in intestinul
omului, care cresc capacitatea de absorbtie, extragandu-se toxinele din carne, iar
stomacul este ca o punga, nepermitand stagnarea reziduurilor ca la om
- ficatul lor este mai mare si capabil sa filtreze substantele reziduale toxice din carnea
consumata, avand capacitatea de 5-6 ori mai mare de a neutraliza acidul uric
- au temperament agresiv in timp ce ierbivorele au temperament pasnic (carnea contine
adrenalina animalului sacrificat care trece in sangele consumatorului)
- au gheare adaptate pentru prins si sfasiat
- membrele superioare si inferioare flecseaza in acelasi sens in timp ce la om membrele
superioare flecseaz ain sens invers decat cele inferioare
- in materiile fecale ale omnivorelor sunt 65000 bacterii/mmc, in ale vegetarienilor 2000/mmc.
Flora de fermentatie sa fie 80%, cea de putrefactie - 20%. In alimentatia cu carne se
modifica acest raport, rezultand putresceina, cadaverina
In functie de varsta, consumul de carne este recomandat:
- pana la 30 de ani - orice tip de carne, de 2-3 ori pe saptamana, mai des in caz de
activitate fizica intensa
- 30 - 40 de ani - orice tip de carne, o data pe saptamana, deoarece sucurile digestive sunt
din ce in ce mai putin apte pentru digestia ei
- 40 - 50 de ani - doar carne alba, usor de digerat, tubul digestiv e lent
- 50 de ani - doar peste
Carnea de pui din supermarket este cea mai nociva dintre toate existente, are riscul cel
mai crescut de cancer, pasarile fiin crescute cu chimicale, hormini, antibiotice, etc.
intoxica carnea, cel mai toxic ficatul de pui (atentie la administrarea la copii).
Carnea de tara - nu se elimina pielea - este bogata in enzime ce ajuta la digestia carnii si
grasimi polinesaturate (grasimi bune), dar prin prajire se transforma in grasimi saturate
Produsele afumate - nesanatoase - fumul genereaza produsi cancerigeni

157

Proteina - la pranz, se digera cel mai usor


In momentul taierii - hormonul fricii, asociat cu adrenalina- intoxica carnea, este ingerata
de om - creste agitatia, agresivitatea, etc.
Carnea contine toxine specifice a caror ingerare presupune o munca uriasa din partea
sistemelor de neutralizare dar si a celor de eliminare. Aciditatea gastrica prea slaba,
intestinul prea lung si prea ondulat, suprafata prea mare determina o stagnare indelungata
a produsilor specifici degradarii proteice ceea ce duce la putrefactie cu eliberarea unor
amine toxice, cu degajare de mirosuri neplacute iar in final cu intoxicarea sangelui cu
produsi insuficient metabolizati. Reziduurile din carne supun rinichii la multe eforturi
Regimurile alimentare bogate in carne accelereaza viteza de crestere si de maturizare,
deoarece carnea contine hormoni (in special estrogeni - ducand la feminizarea baietilor si
pubertate precoce la fete), antibiotice si reziduuri de pesticide.
Semipreparatele din carne sunt bogate in aditivi sintetici, straini organismului si deci
raman nedigerati, intoxicand intregul mecanism metabolic
Riscul aparitiei bolilor de inima si a cancerului, mai ales digestiv, este direct legat de
consumul de carne. Un consumator de carne va suferi de boli degenerative cu
aproximativ 10 ani mai devreme decat un vegetarian.
Dupa sacrificare - ritual de cererea iertarii fata de animal, se scurgea tot sangele si se
consuma carnea in ziua respectiva, doar partea anterioara nu si cea posterioara cu
excremente
Alimentatia saraca in proteine animale reduce fluxul si disconfortul menstrual
Porcul are inteligena cea mai mare, cu o zi nainte de tiere plnge, la tiere ip, url.
Cei ce traneaz animale nu mor bine ei inii. Petele are o vibraie care nu te
amprenteaz.
In cazul persoanelor vegetariene, consumul de carne poate fi inlocuit fara a produce
dezechilibre, cu proteine vegetale (nuci, fasole, mazare, soia, naut, linte, quinoa, cereale
integrale, toate tipurile de seminte). Acestea sunt proteine de cea mai buna calitate,
oferind un echilibru optim al aminoacizilor.
De exemplu, cotletul de miel furnizeaza 25% proteine din totalul de calorii si 75%
grasimi saturate. Soia furnizeaza 50% proteine si contine grasimi nesaturate. Quinoa
contine proteine de calitate mai buna decat carnea, este bogata in grasimi polinesaturate,
vitamine si minerale.
Ouale - contin atat proteine cat si lipide (albusul este proteina pura, galbenusul este
lipidic si intervine in stimularea si drenarea bilei in duoden, preferabil consumat crud).
Oul este un aliment complet, are o absorbtie de 100%. Se recomanda consumul uni ou, la
2 zile, pentru a nu ingreuna metabolismul ficatului, si a preveni cresterile de colesterol.
se prepara fierte moi (3 minute) sau scrob (omleta fara ulei). daca este fiert moale se
digera foarte usor, fiert tare de digera in 3-6 ore (nu se consuma la masa de seara), degaja
un miros neplacut deoarece prin fierbere indelungata se genereaza produsi toxici, aduce
aport nutritiv minim.
Nu se consuma ou crude - galbenusul este foarte sanatos crud, albusul nu. In structura
albusului crud exista factor antitriptic care inhiba tripsina, enzima ce digera proteinele,
astfel incat consumat crud afecteaza digestia proteinelor. contine si avidina =
glicoproteina ce inhiba biotina (vitamina B7, vitamina H, factorul X), prezenta in

158

galbenus - sursa cea mai importanta de biotina. Prin preparare termica se inactiveaza
avidina si factorul antitriptic.
Biotina - descoperita dupa ce a aparut boala albusului de ou (caderea parului, tulburari ale
tegumentelor si mucoaselor).
1- 2 oua pe zi, de 2-3 ori pe saptamana, nu duce la cresterea colesterolului si sustine
activitatea fizica.
oul proaspat (primele 6 -7 zile) - mai rugoase la coaja, cele netede sunt vechi, au si pete
gri-maronii. Se pot consuma pana la 3 saptamani (se tin in frigider, se intorc o data pe
saptamana, li se schimba pozitia, nu permite extinderea camerei cu aer unde de multiplica
Salmonella).
in primele 5 zile, pus in vasul cu apa, se cufunda, sta culcat pe fundul vasului
5 - 10 zile - un pol pe fundul vasului, celalalt se ridica. se poate consuma
10 zile - oul se ridica, nu mai e in contact cu vasul, se foloseste doar in preparate la
cuptor (temperatura crescuta, timp mare).
- pluteste deasupra apei - se arunca.
Oul cu coaja rosie fata de cel cu coaja alba, are mai putini pori prin care se face schimbul
de substante, deci riscul de patrundere al Salmonellei este mai mic.
Prospetime - aspect - sa nu se sparga galbenusul
- albusul sa nu fie lichefiat ca apa ci gelatinos; in caz contrar, proteinele sunt degradate si
pot induce reactii alergice
coaja de ou - sursa naturala de calciu
Oul de prepelita - mai bogat in vitamine, minerale fata de oul de gaina:
- de 5 ori mai mult fosfor
- de 7,5 ori mai mult fier
- de 6 ori mai mult vitamina B1
- de 15 ori mai mult vitamina B2
Proprietati:
mbuntete funcia inimii
vindec afeciunile pulmonare
regenereaz sistemul nervos, mprospateaz i ntresc memoria
anabolizant hormonal+stimularea potenei sexuale
recuperarea energiei pre- i postnatale
efete benefice asupra bolilor de rinichi i ficat
stimuleaz digestia i vindec ulcerul
catalizeaz procesul de dezvoltare a copiilor
Se administreaz:
1. cura cu 120 ou: n 25 zile, n prima zi 3 ou, a doua zi 3 ou, a treia zi 4 ou, a
cincea zi 5 ou, n continuare cte 5 ou pe zi, pn i a 25-a zi, n:
hipertensiune arterial
ulcer
tulburri digestive
2. cura cu 240 ou, idem, doar c n 49 zile, n:
ateroscleroz
diabet zaharat
astm bronic
tbc

159

anemie
migrene
scleroz coronarian
excitabilitate nervoas
colesterol crescut
boli de ficat
boli de rinichi
revitalizarea organismului
impoten sexual
ngrijirea tenului
Oule se beau crude dimineaa pe stomacul gol, sprgndu-se prin nepare n dreptul
camerei cu aer, sau prin frecare cu cteva picturi de lmie, sau se pot bea cu o linguri
de miere.
Dup o pauz de 20 zile, se poate repeta cura, oul de prepeli fiind singurul dietetic.

Lipide (grasimi): unt, untura, smantana, seu, carne grasa, uleiuri vegetale - sunt surse
majore de energie si carausul vitaminelor liposolubile (A,D,E,K). Au rol de protectie la
nivelul pielii. Nu se recomanda excluderea totala a grasimilor din alimentatie, consumul
lor ponderal, in special a celor nesaturati, si a celor ce contin acizi grasi esentiali, este
deosebit de benefica organismului. Dintre acestea se recomanda: untul, untura de peste bogata in acizi grasi omega 3 cu rol de stabilizator psihic, uleiuri vegetale presate la rece
(de in, canepa - cel mia valoros, germeni de porumb, floarea soarelui, soia), seminte
(canepa, dovleac, floarea soarelui, susan, nuci). Cantitatea optima este de 1-2 lingurite de
ulei pe zi sau 2-3 lingurite de seminte. Amestecul de seminte ideal este: se pun intr-un
borcan 3 masuri de seminte de in, si cate o masura de seminte de susan, floarea soarleui si
dovleac. Se rasnesc si se pastreaza la frigider, in borcanul inchis etans, ferit de lumina,
caldura si aer. Se adauga zilnic in mancare o lingurita din acest amestec.
Se mai poate consuma o masa de oleaginoase la gustari - un pumn, putin muiate in apa (1
ora, sau peste noapte): migdalele, fisticul, nucile, alunele, arahidele, caju, semintele de
pin contin mai putin de 8 grame grasimi saturate la 100 grame de produs.
Nucile consumate zilnic (50 grame) scad riscul cardio-vascular, sunt bogate in proteine,
fibre, vitmaine, minerale, grasimi mono si polinesaturate (omega 3) cu rol in scaderea
colesteorlului, intarirea sistemului imunitar, reducerea fenomenelor inflamatorii.
Se evita consumul oricarei tip de margarina si uleiuri hidrogenate.
Consumul excesiv duce la incetinirea motilitatii intestinale, ceea ce favorizeaza contactul
prelungit cu suprafata absorbanta, iar acizii grasi liberi se asociaza cu calciul si formeaza
saruri insolubile care sunt eliminate, saracind organismul.
Zaharurile: inhiba secretia sucurilor gastrice la nivelul stomacului, intrand direct in
intestinul subtire pentru digerare si asimilatie. Daca sunt consumate in combinatie cu
proteinele (prajitura dupa friptura), nu numai ca impiedica digerarea proteinelor prin
inhibarea secretiilor gastrice, ci ele insele sunt blocate in stomac in loc sa se deplaseze
rapid spre intestinul subtire, fapt ce duce la fermentarea lor, eliminand toxine. Se
consuma inainte sau dupa masa, cu 1,5 - 2 ore (cel mai bine la gustarea de la ora 10.3011, cand se digera cel mai bine glucidul). Zaharul rafinat induce hiperaciditate, creaza
dependenta si sindromul de hiperactivitate. Indulcitorii sintetici (aspartam) produc

160

tulburari la nivelul sistemului nervos, mergand pana la retard mintal si dementa. Se


prefera consumul zaharului brut sau si mai bine, mierea naturala, polen, pastura.
Alte obiceiuri:
Tutunul - renuntarea la fumat
1. problema majora- mediu Vayu - fum) - atragi rezonantele tutunului.
3 nivele - Tamas - ignoranta, prostie - tutun
- Rajas - faima, bani, putere, agitatie - cafea
- Sattva - om ce ajuta, dieta echilibrata, cultiva virtuti - busuioc
O frecventa joasa nu se imbina cu o frecventa inalta. Omul superior il creste pe cel
inferior, dar cel inferior nu se poate creste. Tutunul nu poate creste in frecventa, desi
busuiocul lupta sa-l ridice. Raul este mai rapid raspandit, obiceiurile de vibratie joas ase
asimileaza mai usor. Daca fumezi, inchizi portile de comunicare cu ierarhiile divine.
pentru a te lasa de fumat, ceri ajutorul unei entitati spirituale inalte (de ex. sf. Parascheva)
- poti formula in scris dorinta si-i multumesti lui Dumnezeu.
2. vorbesti cu entitatile care te tin in starea de fumator (entitati de joasa frecventa) - v-am
dat hrana suficienta, va rog sa plecati, din data de ......... nu va mai dau nimic. Scad
tigarile si fac fumigatii cu altceva (bete parfumate intre degete, frunze cu planta de
busuioc, rugaciune, meditatii, mestec cuisoare (ajuta la dezvatatul de fumat).
3. din ziua stabilita nu te mai atingi de tigara, poti purta cu tine pulbere de busuioc (creste
frecventa). Se poate extinde la orice adictie, inclusiv droguri. Se vor rupe de la sine
prietenii cu persoanele cu care fumai, pentru ca ti-ai schimbat frecventa de vibratie, iar
aceste prietenii erau intretinute de entitati Vayu.
Guma de mestecat - mestecata mult timp, gura miroase urat pentru ca prin mestecare
stimuleaza secretia salivara si saliva spala dintii. De asemenea, cresterea secretiei salivare
stimuleaza stomacul sa secrete suc gastric, pregatindu-se pentru digestie, dar de fapt nu
primeste nimic, astfel incat cardia si pilorul nu se inchid complet, ramanand deschisa
calea dintre cavitatea bucala si intestine, mirosul din intestine ajungand in gura. In 24 de
ore se secreta 1 - 1,5 l de saliva si 1 - 1,5 l de suc gastric. Mestecand se secreta cate 3 l
din fiecare, ceea ce favorizeaza ulcerul gastric, gastrita.
E-urile din compozitia gumei sunt cancerigene.
Produsii din guma extrag substantele cancerigene din tutun. Tutunul distruge vitamina C
(25 - 100 mg vitamina C se distrug).
Nu se mesteca niciodata pe stomacul gol, se mesteca 15 - maxim 20 minute.

161

6. COMBINATII ALIMENTARE
Alimentul este un factor esential al starii de sanatate sau boala, iar de calitatea
acestuia depinde in mod direct calitatea vietii noastre. Cu alte cuvinte, suntem ceea ce
mancam si ceea ce au mancat parintii si stramosii nostri.
In prezent, agricultura a devenit intens chimizata, solurile saracite in macro-si
microminerale, poluate chimic si biologic, aparand alimente cu compozitie, gusturi,
texturi si culori total diferite de alimentul original. Astfel, cu cat alimentele sunt mai
atragatoare, cu atat nutritional sunt mai dezechilibrate si mai nesanatoase, deoarece
informatia oferita de un aliment procesat nu este recunoscuta de metabolismul nostru, si
nu poate fi digerat corect, determinand stari de boala.
COMBINATII ALIMENTARE
FAVORABILE
Proteine+ legume
Carbohidrati+lipid(paine+unt,cartofi+smant
ana)
2 feluri din acelasi tip de proteina
Carbohidrati+legume
Carbohidrati+fructe
semiacide
(mar+biscuit)
Lipide+legume

COMBINATII ALIMENTARE
NEFAVORABILE
Proteine+carbohidrati(carne+cartofi
,
branza+orez,oua+cartofi,lapte+cere
ale)
Proteine+proteine(carne+branza,
branza+oua,
carne+fasole/mazare/soia, mazre,
fasole, linte, nut, soia)
Proteine+lipide(carne+unt,
branza+smantana)
Proteine+zaharuri
Carbohidrati
(amidon)+zaharuri
(paine+ miere, cereale+zahar)

162

Proteine - carne si derivate, lapte si derivate (exceptie unt si smantana - lipide), peste,
oua, fasole, soia, ciuperci, mazare
Lipide - grasimi, uleiuri, unt, smantana
Carbohidrati : cereale, paine, orez, cartof, fructe uscate
In combinatii corecte, digestia dureaza 2 -3 ore. Asimilarea nutrientilor este optima,
organismul nu consuma energie suplimentara pentru digestie.
In combinatii incorecte, in functie si de cantitatea de alimente consumate, digestia se
prelungeste pana la 5 - 8 - 12 ore. Asimilarea substantelor nutritive este deficitara,
organismul va fi nevoit sa consume mai multa energie pentru digestie, pe care o ia din
energia unor organe vitale. Postprandial, apare hiperleucocitoza (similar aunei stari
infectioase, toxice), care se mentine 4 ore, care scade pH-ul sanguin.
Carne+cartofi - carnea necesita mediu acid, cartofii alcalin, nici una nu se digera
corespunzator si complet rezultand substante toxice in organism
Lapte + cereale - se diger greu, creaz mucus blocnd astfel drumul amidonului spre
intestin, dar blocnd i absorbia fragmentelor rezultate din digestia amidonului prin
mucusul care se depune pe suprafaa de absorbie intestinal. Prezena mucusului se
constituie n fenomene de preinflamaie iar persistena mucusului dezvolt fenomene
grave de inflamaie i tulburri grave de absorbie.
Branza +cartofi = fermentatie
Dieta occidentala recomanda sa se consume cate putin din toate la fiecare masa,
amestecand astfel ingrediente extrem de diferite cum ar fi carnea, laptele, amidonul,
grasimile si zaharul. O astfel de combinatie este ca si cum am turna un amestec de
benzina, ulei, alcool si zahar in rezervorul unei masini. Este evident ca acest amestec nu
va arde in mod efficient, va oferi putina putere si va bloca rapid motorul atat de rau, incat
intregul system se va opri. Culmea este ca, atunci cand e vorba de o masina, stim ca nu e
bines a amestecam aceste ingrediente si ca pentru fiecare exista un timp si o destinatie
precisa. Cand e vorba d ecorpul nostrum insa, nu mai suntem constienti de importanta
combinarii mancarurilor.
Foarte multe lucruri, desi stiute de stiinta occidentala, sunt usor ignorate. De exemplu:
pentru a digera proteinele animale concentrate, medicina occidentala recunoaste ca
stomacul trebuie sa secrete pepsina. De asemenea, se stie ca pepsina poate avea efect doar
intr-un mediu extrem de acid, care trebuie sa fie mentinut timp de cateva ore pentru
digerarea completa a proteinelor. La fel de bine se stie ca, ingerarea oricarui carbohidrat
sau amidon (paine, cartof, paste fainoase), necesita pentru digestie secretarea ptialinei
alcaline din saliva, iar in stomac, pentru a putea fi digerat, necesita un mediu alcalin. Ar
trebui sa fie deci usor pentru oricine sa-si dea seama care este consecinta consumarii
proteinelor si a amidonului impreuna: consumul proteic determina secretia acida, iar
consumul de amidon secretia alcalina, acestea fiind asadar secretate simultan,
neutralizandu-se reciproc si lasand in stomac o solutie apoasa slaba care nu poate digera
adecvat nici proteinele, nici amidonul. In loc sa fie digerate, proteinele putrezesc, iar
amidonul fermenteaza din cauza prezentei fiziologice a bacteriilor din intestine. Apar
astfel tulburarile digestive: gaze, arsuri, balonari, constipatie, scaune proaste si cu sange,
colita , etc. Datorita preluarii in fluxul sanguin a toxinelor din substantele putrezite si

163

fermentate, vor aparea iritatii, urticarii, dureri de cap, greata, asa-numitele alergii fiind
rezultatul tot al combinarii incorecte a alimentelor.
Putrezirea proteinelor in intestine realizeaza un adevarat mediu septic nu numai in tractul
intestinal, ci, prin afluxul de sange si in intreg organismul, lucru ignorat de medicii
occidentali. Cancerul nu este decat ultima etapa a deteriorarii colonului datorita
combinatiilor alimentare inadecvate, deoarece aceleasi alimente, daca ar fi consumate
corespunzator, nu ar avea nici un fel de efecte secundare.
Proteine:
proteine concentrate: carne, peste, lapte, branza, oua
proteine usoare: nuci, alune, fasole, mazare, soia, linte, ciuperci, naut, quinoa,
cereale integrale
Carbohidrati:
alimente bogate in amidon: cartofi, paste fainoase, orez, paine, prajituri, placinte,
cereale rafinate
zaharuri: zahar integral, nerafinat, fructoza, miere, fructe dulci uscate (curmale,
stafide, smochine, prune)
Grasimi:
animale: unt, untura, smantana, seu, carne grasa
vegetale: uleiuri (floarea-soarelui, soia, masline, susan, porumb, nuci), avocado,
masline
Legume: salata verde, telina, varza, brocoli, spanac, castraveti, ceapa, vinete, gulie, napi,
praz, dovlecei, pastai, ardei gras, ridichi, morcov, etc
Fructe:
acide: portocale, grepfruit, lamai, fructe da padure, ananas, kiwi, rosii
semiacide: mere, pere, piersici, cirese, struguri, caise, nectarine, prune, capsune,
etc.
dulci: banane, struguri, mere dulci, pepene galben/verde, smochine, curmale
1.
Asadar, combinatia dintre proteine si amidon este cea mai proasta posibil, desi
este o obisnuita in cadrul alimentatiei occidentale moderne: carne cu cartofi, hamburgeri
cu cartofi prajiti, oaua cu paine, etc. Ca regula, se vor consuma proteinele concentrate
cum ar fi carnea, pestele, ouale si branza, separat de amidonul concentrat continut in
paine, cartofi, orez. Explicatia consta in faptul ca proteinele si hidratii de carbon se digera
diferit: digestia hidratilor de carbon incepe in cavitatea bucala, in prezenta amilazei din
saliva, care este alcalina. O data inghitita, ajunge in mediul acid al stomacului si amilaza
isi inceteaza actiunea. Dupa ce parasesc stomacul, enzimele secretate de pancreas, care
ajung in intestinul subtire, continua si incheie digestia hidratilor de carbon. Pe de alta
parte, pentru digestia proteinelor este nevoie de mediul acid al stomacului, prin prezenta
pepsinei, unde stationeaza aproximativ 3 ore, pana cand proteinele complexe sunt
descompuse in parti mai mici - aminoacizi. Observand ca ptialina din saliva si pepsina
din stomac necesita aciditati opuse, este logica ideea de a nu asocia in cadrul aceleasi
mese mancaruri bogate in hidrati de carbon cu cele bogate in proteine.
2. Combinatia a mai multor tipuri de proteine nu este de asemenea recomandata,
deoarece fiecare tip are un timp diferit in cadrul digestiei: carnea se digera in prima ora
de la ingerare, ouale la jumatatea digestiei iar laptele in ultima jumatate d eora. Doua
feluri similare de proteina, de exemplu doua tipuri de carne/peste sau doua feluri de

164

branzeturi, nu produc conflict digestiv la nivelul stomacului, asadar pot fi consumate


impreuna.
Regula: se consuma un singur tip principal de proteina la aceiasi masa, evitand
combinatiile dintre carne si oua, carne si lapte, carne/peste si branza.
3.
Proteine+acizi desi la prima vedere, s-ar crede ca, deoarece proteinele necesita
un mediu acid pentru digestie, aceasta combinatie este favorabila, de fapt alimentele
acide ingerate ajunse in stomac, inhiba secretia de acid clorhidric si pepsina, enzima ce
digera proteinele. Asadar, sucul de portocale consumat dupa masa de proteine inhiba
digerarea corecta a carnii/oualelor, iar o salata, desi poate fi asociata cu proteinele, daca
este cu mult otet, inhiba digerarea fripturii.
4. Proteine+grasimi carnea grasa (slanina) sau prajita in grasimi este foarte greu de
digerat si ramane in stomac timp de cateva ore dupa ce este consumata, deoarece
grasimile inhiba secretia de sucuri gastrice. Prin urmare, este bine a se evita consumul
combinat de proteine si grasimi sau a se consuma simultan multe legume crude pentru a
ajuta la digestie si eliminare.
5.
Proteine+zaharuri zaharurile inhiba secretia sucurilor gastrice la nivelul
stomacului, deoarece ele nu sunt digerate nici la nivelul cavitatii bucale, nici la nivelul
stomacului, ci intra direct in intestinul subtire pentru digerare si asimilatie. Daca sunt
consumate in combinatie cu proteinele (prajitura dupa friptura), nu numai ca impiedica
digerarea proteinelor prin inhibarea secretiilor gastrice, ci ele insele sunt blocate in
stomac in loc sa se deplaseze rapid spre intestinul subtire, fapt ce duce la fermentarea lor,
eliminand toxine.
Regula: se evita consumarea zaharurilor si a proteinelor la aceiasi masa
Proteinele de origine animala se pot combina cu legume fara amidon, sub forma de salate
mari. Proteinele animale concentrate pot fi consumate doar o data pe zi, in timp ce
proteinele vegetale pot fi consumate mai des: soia, nuci, seminte crude, ofera toate
proteinele si grasimile necesare oricarei persoane si poate inlocui complet consumul de
proteina animala.
6.
Amidon+acizi Acizii inhiba secretia de ptialina de la nivelul cavitatii bucale,
enzima esentiala pentru digerarea amidonului. In consecinta, amidonul ajunge in stomac
fara a fi digerat corect, fiind in schimb, fermentat de bacterii. Asadar, dupa consumul de
paine, cereale, paste fainoase/orez se renunta la consumul de otet, suc de portocale sau
lamai.
7.
Amidon+zaharuri atunci cand zaharul ajunge in cavitatea bucala odata cu
amidonul, saliva secretata in timpul masticatiei nu contine ptialina, astfel fiind inhibata
digerarea amidonului. In plus, este blocata trecerea libera a zaharurilor prin stomac in
intestine, pana in momentul in care amidonul este digerat, producand fermentarea
acestora. In urma fermentarii zaharurilor rezulta produse secundare acide, care inhiba si
mai mult digerarea amidonului, ce necesita mediu alcalin. De exemplu, painea (amidon)
si untul (grasime) este o combinatie compatibila, dar daca se adauga miere sau dulceata,
se impiedica digerarea amidonului din paine. Identic si in cazul cerealelor cu zahar, a
prajiturilor/placintelor cu glazura.
Regula: se consuma separat amidonul si zaharul
Exceptie: Daca un aliment are in compozitia sa mai multe combinatii, corpul isi
adapteaza cu usurinta sucurile, pentru a digera alimentul respectiv. Problema apare cand

165

se consuma simultan doua sau mai multe alimente care au necesitati digestive diferite sau
opuse (prajituri care incorporeaza amidon- grasimi-zaharuri, parjoale, etc.).
Toti carbohidratii pot fi combinati cu fructe neacide sau legume proaspete, crude sau
gatite putin.
8.
Fructele, la fel ca si zaharurile, nu necesita digestie la nivelul stomacului, ci trec
rapid in intestinul subtire, pentru digestie si asimilatie. Acest lucru se petrece insa daca
stomacul este gol. In caz contrar, stagneaza in stomac si incep sa fermenteze rapid,
cauzand disconfort gastric. In consecinta, fructele se consuma separat de restul
alimentelor, fie cu 30 minute inainte de masa, fie la cel putin 2 ore dupa masa sau chiar
mai mult dupa o masa copioasa cu proteine concentrate. Singura exceptie sunt fructele
care nu fermenteaza imediat - banana, marul (contine enzime care faciliteaza digestia
amidonului), care pot fi combinate cu alimente bogate in hidrati de carbon (ovaz, mei),
sub forma de budinci, in timp ce ananasul si papaya contin enzime care favorizeaza
digestia proteinelor.
9. Laptele doar in lumea occidentala li se recomanda oamenilor consumul zilnic de
lapte; in lumea orientala si africana, laptele este consumat doar ca purgativ. In plus, daca
ne uitam in natura, puii oricarui animal sunt hraniti exclusiv cu lapte pana la intarcare,
cand consuma doar alte alimente. Odata cu atingerea maturitatii, organismul pierde in
mod natural enzima lactaza care digera laptele, ceea ce dovedeste ca oamenii ajunsi la
maturitate nu au nici o nevoie nutritiva de lapte. Laptele se incheaga imediat ce ajunge in
stomac, iar daca exista si alte alimente la acest nivel, acesta se coaguleaza in jurul altor
particule de mancare si le izoleaza astfel de actiunea sucurilor gastrice , intarziind
digestia si permitand inceperea putrezirii. Asadar, dac vrem neaparat, laptele se consuma
separat de orice aliment. Datorita procesului de pasteurizare, laptele devine si mai greu de
digerat, deoarece prin pasteurizare sunt distruse enzimele lactaza si lipaza ce exista in
laptele crud si care permit laptelui sa se digere singur. De asemenea, din cauza
prelucrarii, proteinele vitale din lapte sunt alterate, iar calciul si alte minerale sunt in mare
parte neasimilabile.
10. Grasimile pot fi consumate in combinatie cu carbohidrati, legume, fructe, proteine
usoare; se evita insa consumarea grasimilor cu proteine concentrate.
11. Consumul de lichide in timpul mesei este un obicei nociv, deoarece introducerea
lichidelor o data cu alimentele incetinesc procesul de digestie, prin diluarea initial a
secretiei salivare si apoi a sucurilor gastrice. Apa se consuma cu 30 de minute inainte de
masa sau la 2 ore dupa masa.
In concluzie:
proteinele se pot combina doar cu legume
carbohidratii (amidon si zaharuri) se pot combina cu legume, cu grasimi (cartofi
cu unt, paine cu unt, orez cu ulei, etc) sau cu fructe semiacide (mar cu biscuiti)
rosia este considerata fruct acid si nu se combina in salata consumata impreuna cu
proteine sau carbohidrati
laptele, precum si ouale, se consuma separat de orice aliment
pepenii se consuma intotdeauna separat pentru o digestie si asimilatie optime
Un alt principiu important este consumarea predominanta a alimentelor alcaline,
in favoarea celor acide, raportul optim fiind de 80%:20%. Cu cat mancarea este mai
acida, cu atat apar mai frecvent imbolnaviri (boala apare doar pe un mediu acid). Dintre

166

alimentele acide, pe primul loc se situeaza lactatele si ouale, apoi alimentele cu continut
de gluten - aglutineaza pe intestin (grau, secara, orz, ovaz), dulciurile si pe locul patru
carnea de orice fel. De asemenea, nucile si alunele sunt acide, in timp ce migdalele si caju
sunt alcaline.
Semne ale acidozei:
- infectii urinare
- candidoza
- telangiectazii (peretii vasculari isi pierd tonusul)
- disparitia taliei
- cearcane
- stagnari limfatice
In prima faza se va adopta o dieta alcalina:
- Toate fructele dulci (mere dulci, banane, pepene galben/rosu, caise, piersici, struguri,
smochine, curmale, prune, lamai si portocale - deci acide ca origine, in interiorul corpului
acidul citric este complet metabolizat, avand efect alcalinizant), majoritatea legumelor
(morcov, dovleac, cartof, ceapa, sfecla, frunzele verzi, exceptand rosii, masline),
leguminoasele, unele cereale (mei, hrisca, orez, porumb, quinoa, tapioca), ciupercile,
iaurtul sunt alcalinizante. Se vor consuma alimente integrale si cat mai putin preparate
termic. Cu cat alimentele sunt mai rafinate, procesate sau gatite, cu atat furnizeaza mai
putine substante nutritive. Sucul din fructe foarte bine coapte este cel mai alcalinizant, pe
cand cel din legume ajuta la sustinerea corpului. Se poate face si cura monofruct, timp de
7-10 zile (pepenele este un alcalinizant exceptional).
Se vor consuma tincturi alcalinizante: patlagina, papadia, cate 10-15 picaturi din fiecare
de 3 ori/zi
Ceai de alcalinizare: radacina de brusture, radacina de nalba mare, radacina de tataneasa,
scoarta de stejar alb, frunze de patlagina - se amesteca in cantitati egale, si se face infuzie
dintr-o lingura amestec la o cana, timp de 3 minute. Se consuma 2-3 cani/zi.
Ulterior se vor face drenaje limfatice masive:
- masaj
- gemoderivate: seva de mesteacan, castan dulce, castan salbatic, lemn cainesc, liliac,
muguri de frasin, total cleans limf.
Apoi se trece la tratamentul specific bolii, daca aceasta mai persista.
Macrobiotica - arta si stiinta sanatatii si longevitatii, prin studiul si intelegerea relatiilor si
interactiunilor dintre noi, alimentele consumate, modul de viata si mediul in care traim.
Scopul macrobioticii este sa ajungem in armonie cu noi insine si cu natura. Se bazeaza pe
respectarea principiilor yin-yang si a cleor cinci elemente. Acest mod de nutritie nu se
ocupa de calorii, de aportul de vitamine, ci are in vedere efectele alimentelor asupra
organismului, care pot fi: de fierbere, de incalzire, neutre, revigorante si de racire.
Acestea se refera la continutul yin-yang al alimentelor respective. De exemplu,
alimentele de fierbere ajuta la cresterea energiei yang, fiind benefice in cazul lipsei de
energie yang, adica in cazul scaderii fortei vitale.
Macrobiotica tine cont de functionarea celor 5 elemente, la sustinerea circuitului
producator de armonie, ia in considerare varsta persoanelor care vor consuma hrana,
bolile de care sufera, anotimpul si chiar locul georgafic. In timpul iernii, de exemplu, se
vor consuma fructe uscate, in favoarea celor proaspete, precum si unt ghee. Se adauga

167

condimente in functie de elementul caruia ii apartin, se folosesc produse nerafinate, se


gateste in vase de sticla, lut, metal, si se evita folosirea cuptorului cu microunde. Daca
folosim produse congelate, le vom decongela treptat, amintindu-ne ca decongelarea
brusca duce la distrugerea celulelor produselor congelate. Cel mai important lucru este sa
gatim cu bucurie, sa ne gandim cu drag la cei pentru care se pregateste mancarea si sa
multumim pamantului, plantelor, animalelor care ne dau materiile prime.
Principii

mancaruri yin (soia, muguri de bambus, pepene verde, gulie, varza, pere,
dovlecel, lamaie) = racoroase si reci, calmeaza organele vitale si sunt recomandate in
meniurile de vara, precum si pentru combaterea bolilor fierbinti, de tip yang (febra,
hipertensiune, etc.).
mancarurile yang (cereale, diferite tipuri de carne, ardei iute) = calde si fierbinti,
stimuleaza organele vitale, genereaza caldura corporala, sunt recomandate pentru
consum iarna sau pentru boli reci, de tip yin (anemie, oboseala, boli degenerative, etc)
mancarurile dulci de pamant (porumb, mazare, curmale, ginseng, lemn-dulce)
disperseaza energia stagnanta, stimuleaza circulatia, armonizeaza stomacul.
mancarurile amare de foc (castravetele) elimina umiditatea excesiva din corp si
curata intestinele
mancarurile acre de lemn (masline, rodii) sunt astringente, combat diareea si
amelioreaza prolapsul colonului
mancarurile sarate de apa (alge verzi) inmoaie si hidrateaza tesuturile
mancarurile iuti de metal (ghimbir, usturoi, ardei iute) neutralizeaza toxinele
acumulate in corp
Reguli alimentare
se evita consumul excesiv al unui singur tip de aliment (de ex. exces de dulce,
sarat, etc.), precum si excluderea completa a unui aliment (dulce in cazul
diabeticilor). Excesul de alimente yang poate produce febra, congestii, furuncule,
abcese, stagnare la nivelul pieptului, iar excesul de iute produce discomfort
intestinal si aparitia hemoroizilor
se respecta combinatiile favorabile si se evita combinatiile conflictuale, deoarece
interfera cu mecanismele de digestie si produc efecte de descompunere si
fermentare, blocand asimilatia
o masa trebuie sa asigure senzatia se satietate in proportie de 70-80%
mancarea se mesteca bine inainte de a o inghiti, pana devine lichida, mai ales in
cazul carbohidratilor, care pentru digetie necesita enzima alcalina ptialina, situata
in saliva
se evita temperaturile extrem de fierbinti sau extrem de reci la mancaruri sau
bauturi. Excesul de fiebinte irita mucoasa cavitatii bucale si a esofagului, dar cel
mai daunator pentru digestie este consumarea alimentelor sau lichidelor extrem de
reci, greu de digerat la temperature normala a corpului, in locul digestiei
producandu-se putrezirea si fermentarea alimentelor.
Se evita consumul de lichide in timpul mesei sau imediat dupa masa, deoarece
bauturile consumate impreuna cu mancarea dilueaza sucul gastric si ingreuneaza
digestia

168

Se evita consumul de proteine animale concentrate, fiind acceptabil doar la o


singura masa pe zi (colonul uman are lungimea cea mai mare din intregul regn
animal, avand capacitate lenta de digestie; proteinele animale, in consecinta, nu
pot fi complet digerate, stagnand in colon, transformandu-l intr-o adevarata
groapa de gunoi stagnanta, in loc sa fie un sistem de evacuare rapid si dinamic; la
acest lucru se adauga si hranirea animalelor cu hormoni si alimente chimicalizate,
care trec in carnea ce va fi ulterior consumata).
dieta rationala trebuie sa contina 50 80% legume si fructe, o masa pe zi fiind
recomandata a fi alcatuita doar din aceste alimente, proaspete, in stare cruda sau
putin gatite, evitand legumele congelate/conservate, pentru a beneficia de
enzimele existente in alimentele proaspete. Acestea sunt distruse prin conservare
sau preparare intensa. Alimentele deshidratate (prune uscate, stafide, curmale) isi
pastreaza enzimele active daca sunt uscate la soare si nu conservate cu ajutorul
sulfului, enzimele fiind reactivate de caldura si umiditatea din gura si stomac
se evita consumul de alimente intre mese
laptele, produsele lactate si ouale, e bine sa fie evitate, sau consumate separate de
orice alt aliment
masa de dimineata va fi servita la cel putin o ora dupa trezire, dupa evacuarea
intestinelor si dupa un program de exercitii fizice
ultima masa de seara, trebuie servita cu 2-3 ore inainte de culcare

7. METODE DE GASTROTEHNIE
Pentru a ramne sntoi i pentru a lupta eficient mpotriva bolilor, organismul
nostru are nevoie de peste 50 de nutrieni eseniali (aminoacizii eseniali, unele vitamine
liposolubile, unele vitamine hidrosolubile, acizii grai eseniali, unele minerale), care fie
nu pot fi fabricai de corpul nostru, fie nu pot fi depozitai de acesta, singura surs fiind
reprezentat de alimente.
Pe lng nutrienii deja menionai, organismul mai are nevoie de proteine, lipide,
glucide si enzime alimentare. De prezena enzimelor alimentare depinde buna desfurare
a proceselor fiziologice digestive. Acestea provin numai din alimentele vii (fructe i
legume crude), iar nclzirea peste 40C duce la distrugerea lor.
De asemenea, vitaminele hidrosolubile i fitonutrienii (ex. antioxidani) se gasesc
n principal n legumele i fructele crude, inactivndu-se rapid sub aciunea cldurii,
luminii i n prezena aerului (oxigenului).
Este foarte important s nelegem c pe lng asigurarea unei alimentaii
echilibrate trebuie s nvm i cum s alegem materiile prime (carne, ou, lactate,
grsimi animale i vegetale, carbohidrai (glucide, amidonoase), leguminoase, legume,
fructe, apa).

169

Pentru a pstra ct mai mult din valoarea nutritiv a fiecrui aliment, trebuie de
asemenea s cunoatem modul cel mai potrivit de preparare i consum. n plus trebuie s
cunoatem i modul corect de asociere a alimentelor care s nu permit degradarea
nutrienilor sau generarea de substane toxice.
Pentru prepararea diferitelor feluri de mncare este foarte important proveniena
materiilor prime. Astfel, este de preferat s utilizm materii prime provenite din culturile
ecologice, flora sau fauna slbatic, din zone nepoluate. Acestea vor aduce cu ele mai
puine metale grele, mai puine pesticide, ngrsminte chimice, antibiotice, hormoni etc,
dar semnificativ mai muli fitonutrieni (foarte importani n prevenirea i chiar tratarea
bolilor), avnd de asemenea i o densitate nutriional mult mai ridicat.
n cazul animalelor i psrilor, sunt preferate cele crescute n sisteme ct mai
apropiate de cele naturale (n aer liber, pe sol) i hrnite cu furaje ct mai naturale. Astfel,
compoziia crnii va fi una mai sntoas, acumulnd mai puine grsimi saturate i mai
muli acizi grai eseniali ntr-un raport optim ceea ce este de dorit din perspectiva unei
alimentaii echilibrate.

Cum alegem alimentele?


n ceea ce privete alegerea alimentelor, fie c este vorba de alimente ambalate,
fie c sunt procurate din piee sau direct de la productori, este foarte important s inem
cont de o serie de criterii n baza crora alegerea s fie una corect. Pentru aceasta va fi
nevoie s tim s citim o etichet nutriional, s tim s apreciem calitatea i starea de
salubritate a alimentelor i foarte important, s tim sa identificm eventualele falsuri
alimentare.
Cum citim eticheta alimentelor?
Etichetarea are drep scop furnizarea de informaii veridice, necesare, suficiente i
uor de comparat, astfel nct cumprtorul s aleag n cunotin de cauz, acel

170

produs care corespunde nevoilor i psibilitilor financiare, dnd totodat posibilitatea de


a cunoate eventualele riscuri pe care le poate adduce cu sine consumul acelui aliment.
Pe ambalajul alimentelor se regsesc mai multe categorii de indicatori i anume:
-

termenul de valabilitate;

eticheta compoziional;

eticheta nutriional;

meniunile privind alergenii;

indicaii de pstrare i preparare/consum;

coordonatele precise i reale ale fabricantului.

Termenul de valabilitate
Ne ofera informaii asupra prospeimii i inocuitii alimentelor, propriti ce sunt
n strns legtur cu efectele imediate i directe asupra sntii.
Nu se vor achiziiona alimente cu termenul de valabilitate depit, modificat sau
supratampilat i nici cele care mai au doar cteva zile pn la data expirrii.
De asemenea, se vor urmri aspectele legate de: depozitarea corect a alimentelor
(n locuri special amenajate, lipsite de roztoare, insecte etc.), expunerea la lumin,
cldur, umiditate.
Eticheta compoziional
Este obligatorie conform legilor n vigoare i trebuie s cuprind lista
ingredientelor, aditivilor i aromelor n ordine descresctoare n funcie de ponderea
utilizrii lor n produs. Toate componetele folosite la fabricarea alimentului, inclusiv apa,
trebuie s fie menionate pe etichet.
Aditivii alimentari (E-urile) pot fi inscripionai pe etichet fie sub forma codului
alfanumeric european (ex. E.110), fie sub denumirea chimic (ex. Galben
portocaliu/Sunset FCF/Galben Orange S).
Gramajul trebuie s fie corect inscripionat.
Eticheta nutriional

171

Eticheta nutriional presupune menionarea pe ambalaj a informaiilor privitoare


la: valoarea enrgetic i substanele nutritive (proteine, glucide, lipide, fibre, sodiu,
vitaminele i mineralele existente n produsul comercializat), exprimate n procent fa de
doza zilnic recomandat (DZR)
Se vor furniza informaii cuprinse fie n Grupa 1 (valoare enrgetic, cantiti de
proteine, glucide, lipide), fie cuprinse n Grupa 2 (valoare energetic, cantiti de
proteine, carbohidrati, zaharuri, fibre, lipide, acizi trans, sodiu).
Inscripionarea etichetei nutriionale a devenit obligatorie doar n cazul acelor
alimente pe ambalajul sau n reclama crora s-au facut afirmaii nutriionale (cf. Reg.
U.E. 1924/2006).

Meniunile privind alergenii


Dat fiind faptul ca exist persoane alergice la unul sau mai multe alimente, este
obligatoriu s fie manionate pe etichet acele ingrediente sau substane care au un
anumit potenial alergen i anume: soia, arahide, nuci, lapte i produse lactate, ou, pete,
crustacee, mutar, elin, gru, susan, semine de floarea soarelui, linte, mazre, kiwi,
cpuni etc.
De asemenea trebuie menionate ntr-o etichet distinct compuii contraindicai
persoanelor cu anumite intolerane alimentare (ex. gluten, lactoz, fenilalanin etc.).

Salubritatea alimentelor
Alimentul poate fi considerat o asociere natural sau artificial de substane
chimice, integrate ntr-un sistem fizico-chimic, mai mult sau mai puin complex, destinat
satisfacerii cerinelor nutritive ale organismului. Obiectivul de baz al oricrui aliment
este acela de a putea fi inclus n alimentaia omului. ndeplinirea acestui obiectiv este
condiionat de coninutul n principii nutritive i inocuitate (siguran alimentar).
Coninutul n principii nutritive i absena efectelor nocive asupra organismului
sunt atribute eseniale ale calitii alimentelor.
Aprecierea calitii unui aliment cuprinde un ansamblu de ase categorii de
aspecte de care trebuie inut cont i anume:
172

1.

calitatea nutriional contribuia alimentului la aportul optim de nutrieni


n diet, att din punct de vedere cantitativ ct i calitativ;

2.

calitatea senzorial se refer la proprietile alimentului care satisfac


organele de sim: miros, gust, culoare, textur;

3.

calitatea igienico-sanitar absena substanelor potenial toxice precum i a


microorganismelor patogene; ncrctura biologic i microbiologic
trebuie s se ncadreze n limitele impuse de legislaia sanitar n
domeniul calitii microbiologice a alimentelor;

4.

calitatea tehnologic se refer la caracteristicile funcionale care s permit


aplicarea procesului tehnologic optim de prelucrare pentru a obine
alimentul dorit;

5.

stabilitatea chimic i microbiologic proprietatea de a nu suferi modificri


(alterri) rapide, pentru a-i permite o via comercial prelungit;

6.

calitatea economic exprim relaia dintre preul de producie i gradul de


acceptabilitate de ctre consumator.

Examenul organoleptic al alimentelor


Examenul organoleptic al crnii
Aprecierea crnii din punct de vedere organoleptic poate fi realizat de orice
persoan interesat de consumul crnii respective, aprecierea efectundu-se cu ajutorul
simurilor examinatorului (vz, miros, gust, tactil).
Caracterele organoleptice ale crnii sunt: culoarea, gustul, mirosul, consistena,
aspectul, marmorarea i perselarea, frgezimea, suculena i textura.
Culoarea crnii
Culoarea crnii rezult din combinarea culorii de fond a fibrelor musculare (albcenuiu), culoarea mioglobinei (rou), culoarea hemoglobinei (rou), culoarea esutului
conjunctiv intra- i interfibrilar i culoarea esutului adipos.
Culoarea crnii poate varia n funcie de: specie, ras, vrst, sex, activitatea fizic
depus de animal n timpul vieii, starea de sntate, tipul muchiului (muchii mai activi

173

au culoare mai nchis muchii membrelor), modul de hrnire, modul de prelucrare


primar, metodele de conservare folosite (refrigerare, congelare) etc.
Culoarea crnii se caracterizeaz prin: luminozitate, intensitate, nuana culorii
(tonalitate).
Criteriul de culoare clasific tipurile de carne astfel:
-

carne alb culoarea variaz de la alb-cenuiu la roz ( ex. carnea majoritii


speciilor de peti, carnea galinaceelor, carnea iepurilor de cas, carnea
tineretului de la animalele de mcelrie pn la vrsta nrcrii).
Carnea alb are un coeficient de digestibilitate foarte ridicat, motiv pentru care
este considerat carne dietetic.

carne roie culoarea variaz de la rou deschis la rou intens (ex. carnea
unor specii de peti, carnea palmipedelor, carnea animalelor de mcelrie).

carne neagr culoare este n realitate rou-nchis (carnea animalelor


incomplet sngerate animale de mcelrie i vnat).

Gustul crnii
Gustul crnii proaspete se datorete n mod deosebit grsimii i srurilor minerale
prezente n aceasta.
Gustul crnii variaz n funcie de:
-

specie, ras (rasele de carne au carnea mai gustoas);

vrsta (tineretul are carnea mai gustoas);

sexul (unii masculi necastrai vieri, api, berbeci au carne cu gust


neplcut);

starea de sntate (n anumite boli gustul crnii se depreciaz);

tipul de muchi (muchii perselai cu grsimi sunt mai gustoi);

alimentaia (unele furaje depreciaz gustul crnii);

starea de ngrare (carnea gras are un gust mai plcut);

pH-ul crnii (un gust plcut se asociaz pH-ului 5.8-6.0);

cantitatea de amoniac i de sulf (cantitile mai mari altereaz gustul);

starea de prospeime (carnea maturat are un gust mai plcut);

durata de pstrare (nvechirea altereaz gustul);

174

tratamentul termic (carnea fript i cea prjit au gust mai plcut dect cea
fiart);

tratamentele medicamentoase (anumite medicamente iodul, camforul


imprim gusturi neplcute crnii);

habitatul (psrile de balt i petii au carne cu gust de ml).

Mirosul crnii
Mirosul crnii este foarte puin exprimat, plcut, caracteristic speciei. Mirosul se
accentueaz pozitiv pe msur ce carnea se matureaz.
Factori care influeneaz gustul au aceeasi influen i asupra mirosului.
Mirosul i gustul crnii exprimate i percepute n timpul masticaiei dau ceea ce
se numete aroma sau savoarea crnii.
Carnea maturat este mai aromat dect carnea proaspt, deoarece substanele
chimice aromate se formeaz n timpul maturrii. Acestea sunt volatile i solubile, fiind
astfel percepute de celulele olfactive i celulele gustative.
Consistena crnii
Carnea are proprietatea de a rezista mai mult sau mai puin la deformare n funcie
de urmtorii factori:
-

specia (carnea de suine este mai puin consistent dect carnea de taurine sau
de ovine);

vrsta (carnea animalelor tinere este mai puin consistent);

sexul (carnea masculilor este mai consistent);

starea de ngrare (carnea perselat i marmorat este mai consistent);

prospeimea (carnea refrigerat este mai consistent);

maturarea (carnea maturat este mai consistent).

Consistena se apreciaz prin presare cu degetul direct pe carne. Din punct de


vedere al consistenei carnea poate fi:
-

moale (carnea de tineret nrcat are consisten moale);

ferm, elastic (consistena normal a crnii este una ferm);

tare (carnea de mascul, de animal de munc sau de vnat are consisten tare).

175

Pe seciune transversal carnea prezint fibrele musculare individualizate vizibil.


Seciunea transversal a unei fibre musculare poart numele de bob de carne. n funcie
de proveniena crnii bobul de carne poate fi:
-

fin (la carnea de tineret);

plin (la carne de femele i la carnea tineretului de peste 6 luni);

grosier, tare (la carnea de masculi, animale de munc i vnat).

Aspectul crnii
Aspectul crnii se apreciaz prin vizualizarea exteriorului carcasei sau a crnii
tranate. Aspectul crnii poate fi:
-

plcut suprafaa carcasei cu pelicul uscat, suprafaa crnii congelate cu


cristale fine de gheaa, iar suprafaa crnii decongelate are suprafaa umed;

acceptabil suprafaa carcasei dup refrigerare este nc umed, iar carnea


tranat are suprafaa umed, lipicios;

neplcut pielea sau esutul conjunctiv subcutan prezint urme de lovituri,


infiltraii seroase sau serohemoragice pe seciune, pe suprafaa carcasei jupuite
se observ urme de smulgere, suprafaa carcasei sau a crnii tranate prezint
un strat de mucus abundent, zone de culoare verde pe suprafaa crnii,
modificarea culorii i a consistenei grsimii, modificarea culorii tendoanelor
etc.

Marmorarea i perselarea crnii


Marmorarea crnii reprezint depunerea de grsimi pe suprafaa muchiului i n
spaiile intermusculare.
Perselarea crnii reprezint depunerea grsimii n interiorul muchiului, n esutul
conjunctiv interfibrilar.
Marmorarea i perselarea moderat sunt caractere ale crnii de bun calitate, n
timp ce marmorarea i perselarea n exces caracterizeaz crnurile grase, nedorite de
consumator. Se consider c o perselare de 2.5-4% influeneaz pozitiv calitatea culinar
a crnii.

176

Exist i specii la care carnea nu se perseleaz (cabaline, bubaline, pasri). La


aceste specii grsimea se depune subcutan i la nivelul organelor interne.
Frgezimea crnii
Frgezimea crnii este un caracter organoleptic apreciat de consumator, depinznd
de cantitatea i calitatea esutului conjunctiv intra- i intermuscular i de asemenea de
gradul de marmorare i perselare a crnii.
Frgezimea se apreciaz n timpul masticaiei i reprezint de fapt uurina cu care
carnea este tiat i fragmentat de dinii consumatorului.
Factorii care influeneaz frgezimea crnii sunt urmtorii:
-

specie n ordinea creterii frgezimii: bubaline, caprine, ovine, taurine,


suine, psri;

ras rasele tardive au carnea mai puin fraged, iar rasele precoce
specializate pentru carne, au carnea fraged;

sexul la femele carnea este mai fraged dect la masculi; masculii dup
castrare au carnea de frgezime medie;

vrsta carnea animalelor tinere este mai fraged dect cea a animalelor
adulte;

tipul de muchi muchii mai activi sunt mai puin fragezi dect cei mai puin
activi;

activitatea fizic a animalului n timpul vieii animalele de munc, animalele


de sport sau vnatul au carnea mult mai puin fraged dect animalele care au
fost crescute intensiv, legate;

amplasarea muchilor muchii mai fragezi sunt amplasai n jurul coloanei


vertebrale dorso-lombare i pe faa intern a coapsei;

prospeimea crnii iniial carnea este fraged, ulterior, n timpul rigiditii


musculare, carnea devine mai puin fraged, urmnd ca n timpul maturrii
carnea s devin din ce n ce mai fraged;

structura crnii carnea cu puin esut conjunctiv, marmorat i perselat este


mai fraged. Carnea cu bob fin este mai fraged dect carnea cu bob grosier.

177

Abudena proteinelor stromei (colagen, elastin, reticulin) reduce mult


frgezimea crnii;
-

modul de conservare rcirea lent, n carcas, defavorizeaz frgezimea


crnii, iar congelarea rapid duce la creterea frgezimii crnii cu 20-50%.
Srarea uscat depreciaz frgezimea crnii, iar injectarea de saramur,
favorizeaz mult frgezimea acesteia;

tipul de fibr muscular fibra muscular alb este prezent n carnea


fraged, iar fibra muscular roie este ntlnit n carnea mai puin fraged.

Suculena crnii
Suculena crnii se apreciaz ca fiind proprietatea acesteia de a elibera sucul de
carne la nceputul masticaiei.
Suculena crnii este i ea influenat de numeroi factori, printre care: specia,
rasa, sexul, vrsta, furajarea, tipul de muchi, starea de ngrare, aciditatea crnii,
tratamentul termic (temperaturile ridicate de fierbere i prjire au ca efect reducerea
suculenei crnii, deoarece proteinele precipit i nu mai pot lega apa).
Textura crnii
Textura crnii este dat de raportul i modul cum sunt distribuite n regiunea
respectiv componentele structurale ale crnii (muchi, esut adipos, esut conjunctiv,
cartilaje, oase).
n continuare vor fi prezentate pricipalele caractere organoleptice descrise mai
sus, n funcie de starea crnii i anume: carne n stare proaspt (zvntat), carne
refrigerat, carne congelat, carne alterat.
Caracteristicile crnii proaspete sunt aceleai cu ale crnii refrigerate sau
decongelate.

Aspect
Carne proaspt

178

la suprafa prezint o pelicul uscat;

n seciune este uor umed;

tendoanele sunt lucioase, elastice i tari;

suprafeele articulare sunt lucioase;

lichidul sinovial este limpede;

esutul conjunctiv este alb-sidefiu i elastic.

Carnea congelat
-

culoare normal (uneori nuana este mai vie);

prezint un strat fin de gheaa pe suprafa.

Carnea alterat
-

suprafaa este lipicioas;

pot aprea pete (alb strlucitor, verde, negru);

tendoanele sunt moi, cenuii, uneori acoperite cu mucus;

lichidul sinovial este tulbure.

Culoarea

Carnea proaspt
- roz pal;
-

tent mai nchis apare acolo unde esutul conjunctiv este mai subire.

Carnea congelat
-

n seciune este mai ntunecat dect carnea proaspt (roz, rou, cenuiu);

la locul de atingere cu degetul apare culoarea roie.

Carnea alterat
- la suprafa are culoarea cenuiu-verzui.

Consistena

179

Carnea proaspt
- este dens, elastic, att la suprafa ct i n profunzime;
-

la presiune opune rezisten (dac se formeaz un godeu, acesta revine).

Carnea congelat
- este dur.

Carnea alterat
- att pe suprafa ct i n seciune, urmele apsrii cu degetul rmn
persistente.

Mirosul

Carnea proaspt
- miros plcut.

Carnea congelat
- nu are miros.

Carnea alterat
miros de putrefacie.

Examenul organoleptic al grsimii


Carnea proaspt i carnea congelat
Bovine alb-glbuie, mai grunjoas;
Porcine alb/alb-rozie, unsuroas, moale;
Ovine alb, sfrmicioas.
Carnea alterat
180

aspect mat;

culoare cenuie;

consisten sczut;

miros rnced.

Examenul organoleptic al mduvei


Carnea proaspt
-

culoare galben;

lucioas;

umple tot canalul medular;

elastic dup ce este scoas din canalul medular.

Carnea alterat

culoare cenuiu-murdar;

mduva nu umple canalul medular;

consisten sczut;

periost nchis la culoare.

Examenul organoleptic al bulionului de carne (zeama


rezultat n urma fierberii crnii)
Carnea proaspt
-

bulion limpede i aromat;

la suprafa apar insule de grsime;

Carnea congelat

bulionul este uor tulbure;

aroma este mai slab;

grsimea este n picturi mici.

181

Carnea alterat

bulion tulbure, murdar, cu flocoane;

miros rnced/mucegai;

fr picturi de grsime la suprafa.

Examenul organoleptic al salamurilor


Preparatul proaspt
-

suprafa curat;

nveli continuu, nedeteriorat;

culoare crmiziu deschis;

pot exista depozite albe de mucegaiuri de calitate.

Preparatul alterat

suprafa ptat;

nveli discontinuu;

uneori cenuiu-verzui;

prezint depozite lipicioase.

Consistena

preparatul proaspt consisten tare, elastic, fr zone de nmuiere;

preparatul alterat consisten moale.

Culoarea

preparatul proaspt culoare rou-cenuiu (cnd este tratat cu nitrit), iar pe


seciune grsimea trebuie s fie alb;

preparatul alterat culoare cenuiu-verzui, iar grsimea de culoare verzuigalben.

182

Mirosul

preparatul proaspt plcut, aromat;

preparatul alterat respingtor.

preparatul proaspt plcut, n funcie de condimentele folosite;

preparatul alterat neplcut.

Gustul

Examenul organoleptic al petelui


Petele se comercializeaz sub diferite forme: viu, proaspt, refrigerat, congelat,
srat afumat, semipreparate, preparate, conserve. De asemenea se comercializeaz ntreg,
eviscerat, decapitat, file-uri sau rondele.
Petele reprezint un aliment extrem de perisabil, putndu-se altera rapid, mai ales
atunci cnd nu sunt respectate condiiile impuse pentru lanul de frig.
Aprecierea organoleptic a petelui se va realiza inspectnd: corpul, ochii, gura,
urechile, branhiile, mucusul, solzii, spinarea, anusul i muchii, astfel:
Pete proaspt
Corp susinut n mn nu se ndoaie (este flexibil sau prezint nceput de
rigiditate);
Ochi limpezi, curai, exolftalmici (bombai);
Gur nchis;
Urechi bine lipite de branhii;
Branhii de culoare roie, fr mucoziti i miros;
Mucus fr miros, cantitativ redus, transparent;
Solzi bine fixai de corp, lucioi;
Spinare elastic, iar la apsarea cu degetul, godeul dispare repede;
Anus retractat, concav, albicios;
Muchi bine ataai de coloana vertebral i de coaste.
Pete alterat

183

Corp susinut n mn se ndoaie uor; prezint semne de putrefacie evidente;


Ochi tulburi, adncii n orbite;
Gur foarte deschis;
Urechi n poziie uor ndeprtat de branhii;
Branhii aspect murdar, prezint mucoziti, miros putrid;
Mucus abundent, culoare nchis, miros respingtor;
Solzi se desprind uor de pe corp, nchii la culoare;
Spinare neelastic, moale, urma lsat de deget este persistent;
Anus proeminent, rou-murdar;
Muchi se detaeaz uor de pe coaste.
Cefalopodele (caracatia, sepia, calamarul) trebuie s aib culoarea alb-sidefie sau
foarte nchis, miros proaspt de alge marine.
Crustaceele (homar, crab, languste, crevei) trebuie s aib suprafaa carapacei
umed i strlucitoare, carne fr miros strin, miros proaspt de alge marine, fr nisip,
mucus sau alte materii strine.
Scoicile trebuie s aib carapacea nchis, fr mirosuri strine.

Aprecierea calitii oulor


Prospeimea se apreciaz uor prin introducerea n ap n vas cu fund plat i
observarea nclinrii. Cu ct oul este mai nclinat ,cu camera de aer n sus, cu att este
mai vechi.

0 zile 0o

7 zile 25o

14 zile 45o

21-30 zile 90o

La oul crud, aezat pe o suprafa plan i rotit, rotaia e frnat brusc, n timp ce
oul fiert tare continu s se roteasc cu uurin.
184

Oule crude conin avidin n albu, care bolcheaz absorbia vitaminei B7


(biotin); ca urmare nu e indicat consumul crud. Nerespectarea condiiilor optime de
pstrare, procesare i consumare poate declana bacterioze cu Salmonella (mai ales la
oule de ra), Escherichia, Staphzlococcus, Proteus. Oule incubate mai multe zile la 37
C dar nefertile au potenial crescut de a declana toxiinfecii alimentare.

basb

Influena procesului culinar asupra principiilor nutritive


Omul civilizat consum o mare parte din alimente dup ce au fost supuse unui
proces de prelucrare industrial sau culinar.
Prelucrarea culinar poate modifica considerabil aspectul alimentelor i valoarea
lor biologic.
Pe de alt parte, respectarea unor reguli de pregtire alimentelor poate evita
efectele negative pe care procesul culinar le poate avea asupra valorii biologice a
alimentelor.

Efecte generale ale procesului culinar asupra alimentelor


Foarte multe dintre alimentele de origine vegetal ct i unele de origine animal
pot fi consumate i digerate n stare crud, ns prelucrarea termic (gtitul) accentueaz
savoarea i frgezete fibrele conjunctive, de multe ori crescnd utilizarea digestiv a
principiilor nutritive. De asemenea, procesul termic modific fibrele celulozice, gonfleaz
amidonul prin hidratare, facndu-l mai digerabil.
Procesul culinar, dac implic temperaturi suficient de ridicate, realizeaz
sterilizarea alimentelor prin distrugerea microorganismelor, paraziilor i oulor de
parazii eventul prezeni. Anumite toxine (toxina botulinic), sunt distruse n timpul
procesului culinar, n timp ce stafilotoxinele (stabile termic) nu sunt distruse.

185

Influena procesului culinar asupra proteinelor


Efectele procesului culinar asupra proteinelor din alimente pot fi favorabile sau
nefavorabile, att pentru calitatea alimentului ct i pentru organismul uman.
Aceste efecte depind de:
-

durata nclzirii;

temperatura de prelucrare culinar;

coninutul de ap al produsului supus tratamentului termic;

pH-ul produsului alimentar.

Prelucrarea termic determin o coagulare a albuminelor care astfel sunt mai uor
atacate de sucurile digestive.
Gonflarea esutului conjunctiv din carne determin frgezirea acestuia, fiind astfel
mai accesibil enzimelor digestive, deci mai uor digerabil.
Unul dintre efectele favorabile ale tratamentului termic asupra proteinelor, realizat
la temperaturi crescute, este reprezentat de distrugerea enzimelor care inhib hihroliza
proteinelor, enzime care pot exista n alimente n stare crud (ex. unele globuline din soia
sau albuul de ou care inactiveaz tripsina).
Anumite substane toxice de natur proteic sunt distruse prin nclzire (ex. fasina
prezent n multe specii de leguminoase).
n ceea ce privete potenialul alergenic al alimentelor, acesta poate scdea
considerabil ca urmare a denaturrii proteinelor prin tratament termic.
Pe lng efectele favorabile ale procesului culinar asupra proteinelor, acesta poate
avea i efecte nedorite.
Astfel, utilizarea temperaturilor de peste 100C, aplicate mai ales n cazul
prelucrrii crnii i a petelui, determin distrugerea unor aminoacizi (lizin, triptofan,
histidin, cistin), ceea ce duce la scderea nutritiv a alimentului.
Scderea coninutului de aminoacizi poate avea loc chiar dac alimentul este
nclzit la o temperatur mai sczut, dar o perioad mai ndelungat de timp.

186

Sterilizarea laptelui determin o uoar diminuare a valorii biologice, n funcie de


metoda utilizat. Se recomand sterilizarea laptelui prin pulverizarea ntr-o atmosfer
supranclzit, care pstreaz valoarea nutritiv a acestuia.
Scderea coninutului n aminoacizi este explicat i prin reacia gruprilor
amino- libere ale aminoacizilor cu diferite alte grupri, rezultnd compui care nu pot fi
atacai de enzime, deci inutilizabili de ctre organism. ( ex. reacia Maillard, prin care se
formeaz anumiti compui de condensare ntre gruparea carbonil a zaharurilor i gruparea
amino- a aminoacizilor).
Produii de condensare sunt de culoare brun, astfel explicndu-se culoarea uor
glbuie a laptelui sterilizat.
Nu ntotdeauna culoarea glbuie-brun a alimentelor este datorat reaciei
Maillard, aceasta putnd s apar n urma unei simple caramelizri (ex. culoarea pinii
prjite).
Expunerea la temperaturi nalte (peste 180C) a alimentelor bogate n proteine
poate provoca formarea unor produi cu potenial cancerigen ridicat!!!
Influena procesului culinar asupra glucidelor
Efectele procesului culinar asupra glucidelor depind de complexitatea moleculelor
acestora.
Monozaharidele sufer cele mai nesemnificative modificri, expunerea la
temperaturi ridicate poducnd doar efecte de caramelizare.
Dizaharidele (maltoza, lactoza, zaharoza), sub aciunea temperaturii, sunt
transformate parial n monozaharide i apoi caramelizate (are loc reacia de brunificare
n urma creia ia natere caramelul).
n ceea ce privete comportamentul amidonului la aciunea tratamentului termic,
acesta este diferit. Astfel, organismul uman are capacitatea de a digera anumite tipuri de
amidon n stare crud (ex. cartofi, banane). Amidonul din cereale ns nu poate fi atacat
de enzimele digestive n stare crud. Prin tratament termic (fierbere, coacere) alimentul
ce conine amidon se hidrateaz, amidonul se gonfleaz, fiind eliberat din microtecile
celulozice ce l adpostesc, devenind astfel mult mai accesibil enzimelor digestive. In

187

acelai timp crete i indexul glicemic al alimentelor ce conin amidon, aspect foarte
important pentru acele persoane care sufer de diabet.
La temperaturi nalte (150-200C), prin prjire amidonul sufer modificri de
arom prin degradarea acestuia, aspect ce ar putea fi periculos pentru sntate.
La temperaturi ce depesc 180C, amidonul prin prjire, n prezena grsimilor,
formeaz acrilamida monomeric cu efect neurotoxic i cancerigen (ex. cartofi prjii).
Rcirea lent a alimentelor amidonoase (ex. cartofi fieri sau copi n coaj)
determin recristalizarea amilozei cu formarea amidonului rezistent. Acesta va avea
propreiti benefice pentru organism, asemntoare fibrelor alimentare. Astfel scade
ncrctura glicemic i crete rata metabolismului bazal cu cca. 20%. n aceste condiii,
dac se va evita asocierea cartofului cu carnea, acesta poate fi un aliat n programele de
scdere n greutate.
Influena procesului culinar asupra grsimilor
nclzirea moderat a alimentelor ce conin grsimi duce la topirea acestora, fiind
favorizat dispersarea lor n aliment. n plus, ca urmare a topirii grsimilor, va crete
digestibilitatea alimentelor ce le conin. Pe de alt parte, o dispersare prea avansat poate
ntrzia digestia datorit efectului enterogastronelor, inhibnd secreia sucurilor digestive.
Astfel, persoanelor cu afeciuni dispeptice li se recomand s prepare alimente prin
fierbere n ap, urmnd s adauge grsimile abia la sfrit.
Tratamentul termic al grsimilor bogate n acizi grai nesaturai, realizat la
temperaturi nalte, duce la oxidarea legturilor duble, cu formarea de acizi grai trans
(prin transformarea formelor cis n forme trans), scznd astfel valoarea biologic a
grsimilor i, odat cu aceasta, capacitatea de protecie mpotriva aterosclerozei.
nclzirea la o temperatur n jur de 180C conduce la formarea unei cruste la
suprafaa alimentelor, fapt ce reduce digestibilitatea acestora.
nclzirea alimentelor la temperaturi ce depesc 200C poate duce la degradarea
acestora prin formarea acroleinei, iritant pentru mucoasa conjunctivala, nazal i
faringian. De asemenea, poate avea loc polimerizarea acizilor grai cu formarea de
substane cu aciune cancerigen.

188

Supranclzirea crnii pn la un anumit grad de carbonizare are ca efect apariia


de hidrocarburi policiclice aromatice (ex. benzpirenul), cu aciune puternic cancerigen.
Degradarea grsimilor este materializat prin modificarea structurii chimice a
moleculelor i se realizeaz prin trei procese: hidroliz, autooxidare i polimerizare.
Hidroliza grsimilor duce la apariia acizilor grai liberi n timpul fierberii sau
prjirii alimentelor, n special la nivelul zonei de contact ap-grsime. Acest proces este
nsoit frecvent de fenomene oxidative datorit faptului c acizii grai liberi se oxideaz
de aproximativ 10 ori mai uor dect trigliceridele, rezultnd mai uor produi secundari
de oxidare.
Autooxidarea grsimilor reprezint un proces ce are loc cu att mai intens cu ct
grsimile au un coninut mai mare de acizi grai polinesaturai. n prezena oxigenului, la
nivelul legturilor duble, se formeaz epoxizi instabili care genereaz aldehide i acizi.
Ordinea n care se oxideaz acizii grai este urmtoarea: acid linolenic, acid
linoleic, acid oleic.
Polimerizarea reprezint legarea ntre ele a dou sau mai multe catene oxidate,
fiind de multe ori nsoit de procese de ciclizare, putnd conduce la formarea de
hidrocarburi policiclice aromatice, produi puternic cancerigeni.
Influena procesului culinar asupra srurilor minerale
Ca urmare a procesului culinar, mai ales prin fierberea alimentelor, are loc o
modificare substanial n ceea ce privete coninutul n sruri minerale al acestora.
Pierderile de substane minerale n timpul fierberii sunt direct proporionale cu
durata nczirii, fiind mai puin important volumul de ap utilizat n raport cu greutatea
alimentelor. Fierberea alimentelor favorizeaz extragerea tuturor substanelor solubile. Se
remarc n special o scdere a coninutului n: sodiu, potasiu, clor, magneziu. De la
aceast regul exist ins o excepie i anume fierberea legumelor i fructelor n ap dur,
ceea ce duce la creterea coninutului n calciu. Uneori se formeaz compui neutilizabili
digestiv.
Influena procesului culinar asupra vitaminelor

189

Tratamentul termic la care sunt supuse alimentele n timpul procesului culinar


influeneaz n mod diferit vitamineleprezente n alimente, n funcie de stabilitatea lor
termic.
Vitamina A i carotenii sunt substane stabile termic (termorezistente), dar sunt
sensibile la aciunea oxigenului sau a altor oxidani.
n timpul procesului culinar vitamina A i carotenii sunt distrui n proporie de
10-12%, n funcie de modul de preparare a alimentelor.
Procentul de vitamina A din unt scade prin oxidare, iar aceasta distrugere este cu
att mai mare cu ct temperatura este mai ridicat i nclzirea mai prelungit, n vase
descoperite.
Carotenii sunt mai rezisteni la aciunea cldurii dect vitamina A.
Prezena vitaminei E n alimente n mod natural, protejeaz vitamina A i
carotenii.
Vitamina B1 este sensibil la aciunea cldurii, fiind mai stabil n mediu acid
dect n cel alcalin.
n cazul tutror vitaminelor hidrosolubile, deci i n cazul vitaminei B1, modul de
preparare culinar are o mare influen asupra pierderilor. Astfel, dac alimentul este
preparat ntr-o cantitate mare de ap i servit apoi mpreun cu aceasta, pierderile sunt
mai mici.
n legumele bogate n amidon (ex. cartofi) vitamina B1 este reinut pe amidon,
pierderile fiind astfel mult mai mici.
Prelucrarea conservelor prin autoclavarela 120C i pstrarea n cutii metalice, are
drept consecin reducerea coninutului de vitamina B1.
Vitamina B2 este stabil la fierbere i la pH slab alcalin.
Pasteurizarea laptelui nu reduce coninutul de vitamin B2.
Lumina i radiaiile solare favorizeaz distrugerea vitaminei B2 n procent de
pn la 45%.
Prelucrarea termic a legumelor poate antrena pierderi ale vitaminei B2 n
proporie de 50-97%.
Vitamina PP este distrus n proporie de pn la 83% dac alimentele sunt fierte
ntr-o cantitate mare de ap, pentru o perioad mai mare de timp.

190

Vitamina E, prin fierbere sau coacere la pH neutru, nu sufer pierderi


semnificative.
Vitamina C sufer piederi importante ca urmare a procesului culinar, n funcie
de metoda de prelucrare folosit. Astfel, fierberea n vase deschise duce n mod deosebit
la pierderea vitaminei C. Prelungirea timpului de fierbere duce de asemenea la scderea
semnificativ a coninutului de vitamina C.
Apa n care sunt fierte legumele extrage pn la 15-60% din coninutul n
vitamina C. Dac aceast soluie nu se consum ca aliment (supe, ciorbe), coninutul n
vitamina C se reduce pn la 40-60% din cantitatea iniial.
n cazul cartofilor, fierberea n coaj impiedic pierderile de vitamina C, prin
faptul c este stopat difuzia acesteia n ap. De asemenea oxigenul nu poate ajunge n
contact direct cu vitamina C, fiind n acest fel protejat.
Fierberea legumelor n vase sub presiune asigur meninerea unui coninut ridicat
n vitamina C, de aproximativ 86%.
Calitatea vaselor n care sunt prelucrate alimentele influeneaz coninutul n
vitamin C al acestora, deoarece prezena urmelor de cupru i fier favorizeaz distrugerea
vitaminei.

8. ALIMENTATIA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR


Alimentatia copiilor - de la 4 luni intrauterin, copilul percepe gustul alimentelor
consumate de mama. E bine ca poftele din sarcina sa fie satisfacute, dar sa nu se
transforme in obicei. Tot de la 4 luni se formeaza preadipocitele - celule din care se va
forma tesutul adipos. Numarul lor creste pana la 7-8 luni. Daca intre 4 si 8 luni mama are
o alimentatie excesiva, copilul percepe, se obisnuieste cu gusturile si-si va forma un
numar mare de preadipocite.
Dupa nastere, in primii 2 ani, este foarte important sa existe o alimentatie
sanatoasa, ferita de capcanele bucatariei traditionale sau a deprinderilor culinare ale
familiei. Trebuie avuta o foarte mare grija la alimentatie, altfel se instaleaza precoce
diverse afectiuni si se dezvolta in volum celulele tesutului gras. Apoi, la adolescenta,
creste numarul celulelor adipoase, iar la adult, nu mai creste numarul celulelor, ci din nou
doar in volum.
Copiii au instincte bune, dar noi ii fortam. Nu au gust, noi ii invatam ce si cum sa
manance. O alimentatie sanatoasa inca de la inceputul vietii va avea un impact pozitiv
pentru toata evolutia ulterioara a individului, atat in ceea ce priveste starea de sanatate,
cat si a randamentului in toate domeniile vietii. Ce-l nvei s mnnce n primul an de
via, asta va mnca.
191

Principiile nutritive necesare in alimentatia copilului: proteine, lipide, glucide,


vitamine, minerale, apa.
In ceea ce priveste proteinele, acestea trebuie consumate zilnic, deoarece organismul nu
face rezerve de aminoacizi, si au rolul de a furniza organismului materialul necesar
cresterii si dezvoltarii armonioase. Copiii au nevoie de mai multe proteine decat adultii:
sugarul de pana la 6 luni are nevoie de 3 ori mai multe proteine per unitate corporala
decat adultii, intre 6 si 12 luni de 2 ori mai multe, iar dupa 1 an cam o data si jumatate
mai mult decat adultii. Sugarul alimentat la san primeste proteine suficiente prin laptele
de mama, dupa intarcare fiind necesara atentie in furnizarea de proteine suficiente pentru
crestere si dezvoltare, dar nu mai mult decat necesar. Ratia zilnica de proteine este de 23g/kgcorp, din valoarea calorica 15-18%, din care jumatate de origine animala.
Lipidele constituie o sursa importanta de energie si vehiculeaza vitaminele liposolubile
A,D,E,F,K. Cei mai importanti sunt acizii grasi nesaturati, prezenti in grasimile vegetale
(avocado, masline, nuci, alune, migdale, seminte, uleiuri vegetale), absolut necesari
cresterii si functionarii normale a organismului, cu conditia sa nu fie incalzite peste
punctul de topire, pentru a nu-si deteriora calitatile nutritive. Grasimile supuse
temperaturilor inalte se descompun in glicerina si acizi grasi, si pierd vitaminele A si D.
In plus, glicerina se transforma in acroleina, substanta nociva pentru mucoasa stomacului.
Laptele de mama contine foarte multe grasimi, pentru a asigura necesarul, dupa intarcare
nevoile de grasimi se micsoreaza, astfel ca trebuie evitate cantitatile excesive de alimente
bogate in grasimi, intrucat pot cauza obezitatea de mai tarziu. In medie, 35-40% din ratia
calorica trebuie sa fie acoperita de lipide.
Grasimile esentiale - omega 3 si omega 6 (seminte, nuci, ulei de peste, ulei de masline) reduc riscul aparitiei alergiilor, astmului bronsic, eczemelor si infectiilor, datorita
proprietatilor antiinflamatorii si de suport imunologic. In plus, grasimile esentiale sporesc
gradul de inteligenta, atat mentala cat si emotionala (raspunsul intr-o situatie data) si
fizica (coordonarea creier-organism: scris, citit, etc.), reduce simptomele ADHD dificultati de atentie, anxietate, tulburari de comportament.
Glucidele se afla aproape exclusiv in alimentele de origine vegetala: fructe, legume,
vegetale, fainuri, cele de origine animala fiind reprezentate prin lactoza din lapte.
Prezenta glucidelor in alimentatie este esentiala pentru desfasurarea normala a tuturor
proceselor metabolice, ajutand la sinteza proteinelor si la arderea completa a grasimilor.
Sugarul primeste suficiente glucide din laptele de mama. Dupa intarcare, alimentele
vegetale si mierea de albine trebuie sa devina sursa principala de glucide si nu dulciurile
industriale deoarece acestea genereaza dependenta si mentinerea unor obiceiuri proaste in
alimentatie, conducand la carii dentare (se lipesc de dentina si fermenteaza) si obezitate.
35 - 65% din ratia calorica trebuie asigurata din glucide.
Vitaminele nu produc energie dar usureaza realizarea celor mai multe reactii enzimatice,
indispensabile pentru buna functionare a organismului. Principalele vitamine cu rol
important in cresterea si dezvoltarea copilului sunt: hidrosolubile (B si C), liposolubile
(A, D si K). La copiii sanatosi, in conditii normale de mediu, alimentatia echilibrata si
rationala aduce toate vitaminele necesare bunei functionari a organismului. Singura
vitamina care trebuie adusa sub forma medicamentoasa, inca de la nastere, este vitamina
D, deoarece nou-nascutul nu face rezerve de vitamina D, iar expunerea la soare este
limitata. Profilaxia rahitismului se face fie oral, sub forma de picaturi (1000 u.i/zi), fie
sub forma injectabila, cate 200 000 u.i, la 7-14 zile de la nastere, doza ce se repeta din 2

192

in 2 luni, pana la 1 an, ulterior se va administra doar in sezonul rece. Preferabil sa se


administreze impreuna cu alimente cu continut mai mare de grasimi - lapte/iaurt,
galbenus, soia, unt de arahide, seminte, nuci, etc., pentru o buna absorbtie.
Mineralele la copii, datorita folosirii lor in procesul de crestere, sunt necesare in doze
mai mari decat la adulti. Cu toate acestea, in conditiile alimentatiei corecte si sanatoase,
nevoile sunt acoperite de alimente, fara a fi necesara suplimentarea. Bbebelusul nascut la
termen mosteneste de la mama sa o cantitate suficienta d efier pentru 4-6 luni; copiii
nascuti prematur si cu greutate mica au o concentratie de fier suficienta doar 2 luni. Peste
acetse varste, copiii trebuie hraniti cu formule de lapte sau cereale imbogatite cu fier. In
alimentatie, orezul brun, meiul, galbenusurile, contin o cantitate satisfacatoare de fier,
administrate impreuna cu alimentele cu continut de vitamina C.
Apa este indispensabila vietii, fiind principalul suport al tuturor schimburilor celulare.
Sugarul are nevoie de 150-200 ml/kgcorp/zi
copilul 1 - 3 ani - 100 - 200 ml/kgcorp/zi
3 - 6 ani - 90 - 100 ml/kgcorp/zi
6 - 12 ani - 70 - 80 ml/kgcorp/zi
12 - 15 ani - 50 - 60 ml/kgcorp/zi.
In febra, varsaturi, apa se pierde in exces, deci necesarul de apa va creste; la copii
apar foarte usor starile de deshidratare, fiind o situatie destul de grava, ce trebuie rapid
corectata. Inafara acestor situatii, apa nu este un lucru necesar la sugari, deoarece
lichidele continute de laptele matern sau formulele de lapte satisfac nevoile zilnice ale
sugarului.
Atentie la sursa de apa administrata copiilor, mai ales la fantanile din mediul
rural, existand posibilitatea transmiterii unor microbi ca si a intoxicatiei cu nitriti.
Carnea de peste este alimentul cel mai bogat in iod si fluor, continand cantitati
apreciabile de vitamine din grupul B, vitaminele A si D (mai ales in pestele gras).
Digestia carnii dureaza 4-5 ore, si se poate introduce in alimentatia copilului din a
doua jumatate a primului an de viata, sub forma de supe, 10 -20 g carne de vita tanara sau
pasare, crescand pana la sfarsitul primului an la 30 - 50 g.
Oul reprezinta materialul pe seama caruia se dezvolta un organism nou. Contine
proteine cu cea mai mare valoare nutritiva, in special in galbenus. Grasimile, reprezentate
prin fosfolipide si colesterol, sunt foarte usor asimilabile, este bogat in vitaminele A, D,
K, vitaminele B si minerale. Se poate da incepand cu varsta de 6 luni, doar galbenusul,
albusul putandu-se administra dupa varsta de 1 an, putand produce reactii alergice.
Fructele si legumele contin numeroase minerale si vitamine
(in special vitamina C, vitamina A si vitamine din grupul B), reprezentand sursa cea mai
importanta de glucide. Prin continutul in celuloza si pectine, au rol in normalizarea
tranzitului intestinal. Lichidul in care fierb legumele se va folosi in alimentatie, deoarece
mineralele trec in lichidul de fierbere. Se mai poate folosi fierberea inabusita in vapori de
apa. In acest mod, durata de fierbere scade iar sarurile minerale si vitaminele se pastreaza
mult mai bine.
Cerealele (grau, orez, secara, ovaz, porumb, mei, hrisca, gris), leguminoasele
(fasole,
mazare,
linte,
soia,
naut,
quinoa),
fructele
oleaginoase
(nuci, alune, caju, migdale) furnizeaza cantitati mari de principii nutritive. Soia contine
cantitatea cea mai mare de proteine, sub forma cea mai echilibrata si asimilabila. Se
introduc in alimentatie la 6 - 7 luni. Painea alba este mai usor digerabila, dar contine mai
193

putine principii nutritive, proteine, vitamine si saruri, care se pierd prin decorticare si
rafinare.
Mamaliga contine proteine putin nutritive si este complet lipsita de vitamine.
Amidonoasele si supele de zarzavat vor fi administrate cu lingurita, pentru a se
amesteca cu saliva, activand ptialina si usurand astfel digestia glucidelor continute. La
copii, mucoasa stomacului secreta atat pepsina, ca si la adult, dar si un alt ferment labfermentul, care contribuie la digerarea proteinelor din lapte. Stomacul copilului are o
capacitate digestiva mai mica, de aceea calitatea alimentelor oferite este extrem de
importanta.
Repartitia ratiei alimentare pe mese se face in raport cu varsta si activitatea:
- sugarul se alimenteaza din 3 in 3 ore, 5-7 mese pe zi, toate de aceiasi valoare nutritiva
- copilul mic (1 - 3 ani) primeste 4 - 5 mese pe zi, 3 mese principale si 1- 2 gustari
- copilul mare, scolarul si adolescentul primesc 3 - 4 mese pe zi, 3 mese principale si o
gustare
Respectarea orelor de masa este necesara la copii si pentru crearea unor obiceiuri
alimentare corecte. De asemenea, gusturile si preferintele alimentare se formeaza in
aceasta perioada timpurie si tind sa persiste pentru tot restul vietii, de aceea este foarte
important sa se formeze obiceuri alimentare sanatoase inca din aceasta etapa de viata.
Pentru realizarea alimentatiei rationale trebuie evitate urmatoarele greseli:
- dezechilibrul alimentar (folosirea unor alimente necorespunzatoare varstei, activitatii si
starii generale a copilului)
- excesul alimentar, deoarece se formeaza obiceiuri alimentare incorecte. Greseala termina tot din farfurie! Daca se obisnuieste sa manance pana la ultima inghititura,
deprinde obiceiul prost de a manca si atunci cand nu ii este foame, si de a-si compormite
mecanismul de autoreglare al organismului, ceea ce-i poate provoca obezitate sau
supraponderabilitate mai tarziu ca adult. Bebelusul da singur semne cat de mult ar trebui
sa manance si nu trebuie fortat peste aceasta limita, important este ca toate caloriile
consumate de bebelus sa aiba cat mai multe substante nutritive posibil.
- obligatia de a manca un aliment pe care il refuza; lasati-l deoparte, si incercati din nou
dupa cateva saptamani. O strategie este de a nu-i da alimentul dar a-l consuma de fata cu
el. Isi va dori astfel o portie, pentru ca astfel se va simti mare, egalul adultilor din familie.
Regula casei: trebuie gustat putin din fiecare aliment nou. Cui nu ii place, nu trebuie sa il
manance, insa merita sa il incerce.
- mese neregulate, ingerarea unor cantitati mari de alimente la aceiasi masa, ceea ce poate
produce tulburari digestive
- combinatii alimentare incorecte
Alimentatia copilului in primul an de viata (0-12 luni)
Alimentatia ideala in aceasta perioada este laptele de mama, aceasta fiind temelia
pentru o sanatate optima pe tot parcursul vietii copilului. Nou-nascutul trebuie pus la san
cat mai repede dupa nastere, de preferat in decurs de o ora; chiar daca aceasta nu este o
alimentare propriu-zisa, reprezinta o experienta absolut necesara de invatare a alimentarii
si de continuare a legaturii mama-copil inceputa in viata intrauterina. In plus, lichidul
care apare imediat dupa nastere in sanul mamei se numeste colostru, si este bogat in
nutrienti. La inceput copilul va fi pus cat mai des la san, pentru a stimula lactatia. Nu se

194

va limita alaptarea la ore rigide fixate, ci va fi lasat copilul sa-si stabileasca ritmul propriu
de masa. Copilul nu va fi trezit niciodata din somn pentru a fi alaptat.
Mama trebuie sa aiba grija si de ea insasi, sa-si acorde timp pentru odihna, sa se
alimenteze corespunzator, cantitativ si calitativ, sa bea suficiente lichide, in principal apa
pura si sucuri de fructe. In timpul alaptarii mama poate simti dureri in abdomenul
inferior, mai ales in prima saptamana. Asta deoarece alaptarea induce declansarea
hormonului prolactina care determina contractarea uterului, acesta revenindu-si treptat la
dimensiunea dinaintea sarcinii. Dupa alaptare, copilul va fi tinut in sus pana scoate aerul
inghitit. Daca el adoarme in timp ce suge, va fi pus in patut pe o parte, pentru a nu se
ineca cu ceea ce regurgiteaza. Daca apare diareea, inseamna ca sugarul mananca prea
mult si tubul digestiv nu poate absorbi toata cantitatea de lapte, eliminand surplusul. Daca
e constipat, inseamna ca laptele ingerat este in cantitate prea mica.
Carena major din sngele mamei de Si, Fe, se transmite la copil prin lapte. Este
o greeal sa i se administreze Fe copilului, pentru ca va face tot felul de tulburri. Corect
este ca mama sa se alimenteze corespunzator: legume din abundenta, in special cele
verzi, fructe proaspete, cereale integrale, alimente vegetale bogate in calciu: brocoli,
varza, nuci, portocala, ceapa, telina, naut, stafide, soia, smochine, tofu, linte; pete, ou,
mai rar brnzeturi i lapte, deoarece animalele tind sa concentreze pesticide si substante
chimice in carnea si laptele lor, care trec prin laptele matern. Consumul de lapte de vaca
nu este recomandat, deoarece unele din proteinele continute de acesta si care trec in
laptele matern au efect iritativ asupra stomacului sugarului. Se poate consuma lapte prins
care conine Acidofilus bulgaricus, ce populeaz intestinul i menine echilibrul dintre
flora de fermentaie i cea de putrefacie. Mama va bea apa cu 10-15 minute inainte de
momentul alaptarii.
Importanta alaptarii la san
- laptele de mama contine apa, hidrati de carbon, grasimi, proteine, vitamine, minerale si
multe alte substante in cantitati corespunzatoare pentru cresterea si dezvoltarea adecvata
a sugarului, in special in primele 6 luni de viata.
- laptele de mama confera copilului imunitate, invingand un agent patogen, indiferent de
localizarea sa: intestinala, urechi, gat, tract urinar, sistem nervos, creier, la doar cateva ore
de la expunerea la patogen organismul mamei incepand sa produca celule imunitare,
anticorpi si imunoglobuline.
- laptele de mama reduce riscul bolilor alergice: eczeme, astm, alergii alimentare.
- copiii care au fost alaptati la san au scoruri mai inalte la testele de inteligenta decat cei
hraniti artificial, fiind un puternic coctail de hormoni si neuropeptide care ajuta la
maturarea sistemului nervos, precum si la modelarea creierului si comportamentului
sugarului.
- desi in cantitate redusa, fierul din laptele matern se gaseste sub o forma usor digerabila
si absorbabila
- laptele matern este steril
- economie foarte mare de timp si resurse financiare (nu necesita biberoane ce trebuie
sterilizate, nu se prepara dilutii)
- mai bine adaptata pentru a satisface instinctul de supt al sugarului
- este o tehnica usoara de alimentatie
- este o alimentatie fiziologica, naturala
- relatie deosebita care se creaza intre mama si copil

195

Daca mama nu are lapte sau nu in cantitate suficienta, se va recurge la formulele


de lapte pe baza de soia (principala optiune pentru sugarii ce nu pot fi alaptati la san) dovedit fiind ca laptele de vaca constituie un factor de risc crescut pentru un numar mare
de boli, dintre care cele mai frecvente sunt intoleranta la lactoza si diabetul juvenil,
distrugand celulele producatoare de insulina ale pancreasului. Intotdeauna copilul va fi
pus mai intai la san, iar apoi i se va da in completare formula de lapte. Formulele de lapte
pentru sugari nu ofera protectie imunitara, nu contin hormonii necesari pentru cresterea si
dezvoltarea corespunzatoare. Fiind un aliment echilibrat, laptele face posibila alimentarea
copilului exclusiva pana la 4 luni. Proteinele din lapte sunt usor digerabile si contribuie la
formarea tesuturilor noi in perioada de crestere. Laptele contine cantitati optime de
vitamine si minerale, cu specificarea ca, prin fierbere prelungita sa distruge vitamina C,
iar Fe, Cu si Mg sunt in cantitati reduse.
La copilul alimentat natural, diversificarea se face incepand cu varsta de 6 luni,
pana la aceasta varsta fiind suficient laptele matern, eventual doar cu adaosuri de suc sau
pulpa de fructe. Din punct de vedere caloric, nici o hrana solida nu are calitatile nutritive
ale laptelui matern, iar introducerea ei, prea devreme, va scadea cantitatea de lapte
consumata, astfel incat se inlocuieste practic cel mai bun aliment pentru bebelusi cu
alimente inferioare nutritiv si mai greu de digerat. Pe de alta parte, bebelusul nu este
pregatit fizic sa consume hrana solida decat dupa varsta de 4 luni: sistemul digestiv este
imatur, nu are suficienta saliva pentru a ajuta la digerarea hranei, lipsesc anumite enzime
digestive, cum ar fi amilaza, necesara pentru digestia amidonului din cereale; unele
grasimi nu pot fi digerate, in scaun gasindu-se particule de hrana nedigerata.
Administrarea prematura a hranei solide poate cauza, mai tarziu in viata, obezitate si
alergii cutanate si respiratorii, pana la astm bronsic. Proteina animala, administrata prea
timpuriu, pot afecta rinichii imaturi ai bebelusului. Pe de alta parte, nu trebuie depasita
varsta de 6 luni pentru diversificare, altfel se intarzie cresterea, deoarece laptele nu mai
aduce tot aportul necesar de fier, vitamina C, proteine, carbohidrati, apa si calorii.
La copilul alimentat artificial, dupa 4 luni, alimentatia exclusiv lactata nu mai
poate acoperi nevoile nutritive. Treptat se vor introduce sucurile de fructe, zarzavaturi,
cereale pentru sugari cu adaos de fier, pireuri de legume si fructe, alimente proteice.
Laptelui i se adauga fainuri de amidon (pesmet, gris, biscuiti) sau se consuma singur si se
consuma cerealele cu fructe. Mentinerea unui regim lacto-fainos prelungit, ca de exemplu
grisul cu lapte, provoaca aparitia anemiei feriprive, prin lipsa de fier.
Inceputul diversificarii reprezinta un moment foarte important dar in acelasi timp
critic, in dezvoltarea copilului. Este perioada in care apar cel mai frecvent tulburari
digestive. Alimentele noi se dau in cantitati mici si treptat. Pentru a aprecia gradul de
tolerabilitate a alimentului nou introdus, se urmareste curba cresterii in greutate, starea
generala, somnul, pofta de mancare. Perioada de diversificare dureaza pana in jurul
varstei de 2 ani, cand copilul ajunge sa manance de toate.
Reguli de diversificare:
- introducerea unui nou aliment se face doar in stare de perfecta sanatate a copilului
- nu se introduc alimente noi in perioade prea calduroase, schimbari de mediu, calatorii
- introducerea unui aliment nou se face in cantitate mica, crescand treptat, urmarind daca
este bine tolerat. Se incepe de la o lingurita si se creste continuu pana se inlocuieste toata
masa de lapte

196

- alimentul nou introdus se administreaza primul, inaintea celui cu care copilul era deja
obisnuit, pentru ca acum sugarul este flamand si probabilitatea de a-l respinge datorita
nefamiliarizarii cu gustul este mai mica
- orice aliment nou introdus se administreaza numai cu lingurita, indiferent daca este
lichid sau solid, pentru a-l ajuta pe copil sa faca deosebirea intre ceea ce mananca (ce
trebuie mestecat) si ce bea
- la orice tulburare generala sau digestiva care ar putea sa apara dupa introducerea unui
aliment nou se opreste administrarea alimentului, care se va readministra doar dupa
reluarea tranzitului intestinal normal
- nu se introduc mai multe alimente noi in acelasi timp, chiar daca sunt din acelasi
sortiment (de exemplu, in cazul sucului de fructe, se va da initial suc monofruct, pana se
obisnuieste cu fiecare fruct in parte, dupa care se pot si amesteca), altfel nu vom sti la
care dintre componente apare alergia
- dupa introducerea unui nou aliment se asteapta cateva zile inainte de readministrare,
pentru a urmari gradul de tolerabilitate
- un aliment nou se introduce dupa cel putin 4 zile, in care se observa daca apar reactii
alergice. In aceste 4 zile, se dau multe alte alimente cu care s-a familiarizat anterior,
precum si o cantitate din alimentul nou
- nu hraniti prea mult timp bebelusul cu un singur aliment, pentru ca e posibil sa capete
sensibilitate indelungata la alimentul respectiv
- intarcatul se face bland, lent, se incepe cu masa de pranz, pana la inlocuirea completa;
se asteapta cateva zile pana a mai scoate o masa de lapte, urmatoarea fiind ca de la cina,
apoi ca de la micul dejun, ultima fiind cea dinainte de culcare. Uneori poate dura mai
mult de 6 luni pana la intarcarea completa, desi unii bebelusi se intarca singuri la
aproximativ 10 luni, o varsta la care are loc o crestere rapida.
- alimentatia nelactata se da de la inceput cu lingurita, in cantitate mica, un sfert pana la o
jumatate de lingurita, iar consistenta alimentelor la inceput va fi semilichida, apoi va fi
crescuta treptat, in jurul varstei de 8 luni copilul putand fi obisnuit sa mestece alimente de
consistenta mai crescuta, la 9-10 luni putand sa mestece o bucatica de paine sau un
biscuit - mestecatul unor alimente tari va ajuta la alinarea durerilor gingivale date de
cresterea dintilor. Sunt foarte importante obisnuintele alimentare din aceasta perioada.
Copilul care primeste si in perioada de diversificare doar alimente sub forma semilichida,
eventual date cu biberonul, foarte greu se va obisnui, chiar si dupa varsta de 1 an, cu
alimente mai consistente. Copilul trebuie incurajat sa participe la alimentatia sa, sa
sprijine cu manutele paharul, sa duca la gura alimente mai consistente sau lingurita. Daca
ii permiteti bebelusului sa manance singur, ii aratati ca aveti incredere in abilitatile lui si
astfel ii sporiti increderea in sine, sentimentul de independenta si respectul de sine. Este
important si pentru dezvoltarea fizica - coordonarea ochi-maini, dexteritatea manuala, cat
si pentru dezvoltarea intelectuala.
- nu se pastreaza hrana pentru bebelusi la frigider mai mult de 1-2 zile; hrana pentru
bebelusi se poate deteriora, fara sa miroase neaparat urat. Daca mancarea care a ramas a
intrat in contact cu saliva bebelusului, deoarece ati introdus in ea lingurita din gura
copilului, aruncati-o; bacteriile si enzimele din gura bebelusului vor continua sa digere
hrana, sa descompuna substantele hranitoare si sa o deterioreze.

197

- hraniti copilul in acelasi loc, intr-un scaunel special adaptat, deoarece bebelusilor le plac
stabilitatea si predictibilitatea. Nu folositi linguri de metal, care pot rani gingiile sensibile
ale bebelusilor, ci lingurite speciale pentru hrana lor, preferabil din melamina.
Ordinea in care se introduc alimentele noi in alimentatia sugarului:
1. Fructele, sub forma de suc la inceput, car e va fi inlocuit treptat cu pulpa de fructe, rase
pe razatoarea de sticla: mere, pere, piersici, pepene, visina, afine, caise, banane. Datorita
potentialului alergen, nu se vor administra inainte de 1 an capsuni, portocale. Se dau la
masa de la ora 10, incepand cu o lingurita pana a ajunge la 50-60 ml/zi la o singura masa.
Dupa 2 saptamani se incepe administrarea de pulpa de fructe.
2. Cerealele sub forma de fiertura din faina integrala din cereale si biscuiti din cereale primele vor fi orezul, ovazul, meiul. Se vor adauga la masa de fructe (mar ras/para rasa
cu faina de ovaz, piersica/mar cu orez, mar ras cu biscuit, banana cu mei, etc.). La o masa
completa de fructe si cereale sugarul va ajunge dupa aproximativ o luna de la
introducerea fructelor.
Dupa varsta de 8-9 luni se pot da cereale sugarului si la masa de la ora 18, de data aceasta
in combinatie cu lapte. La aceasta varsta se poate introduce si graul (sub forma de gris),
porumbul, orzul, hrisca (gris/orez cu lapte de mei).
3. Legumele sub forma de suc (morcov sau tomate, de la o lingurita la 60-70 ml; in
sezonul rece morcovul poate fi administrat cu o cantitate mica de sfecla rosie sau de
telina - 1-2 linguri), supe-creme din legume fierte, piureuri din legume fierte (avand ca
baza cartof, morcov, ceapa, la care se vor adauga patrunjel, pastarnac, telina, brocoli,
dovleac, conopida, sfecla rosie, ardei, varza, gogosar, gulie, etc.); spanacul se va
introduce dupa 8 luni datorita continutului mare in oxalati, si nu se va fierbe mai mult de
2 minute, fierberea intensa sporindu-i continutul in oxalati care sunt toxici; se
administreaza la pranz (ora 13-14).
4. Leguminoase - linte, soia, naut, mazare verde, fasole verde; constituie o sursa
excelenta de proteine pentru sugar si pot fi introduse in alimentatie de la 7-8 luni. Primele
introduse vor fi mazarea verde, lintea si nautul, apoi fasolea si soia. Acestea se pun la
inmuiat 8-12 ore, se scurg apoi de apa in care au fost inmuiate si apoi de fierb: lintea - 3060 minute, mazarea verde - 30-40 minute, fasolea - 90 minute, nautul si soia - 3 ore.
Dupa ce au fiert si s-au scurs de zeama, se paseaza fierbinti. Se consuma impreuna cu
legumele la ora 13-14.
5. Oleaginoase - masline, nuci, migdale, alune, seminte de floarea-soarelui, dovleac,
susan, in - sunt alimente bogate in grasimi. Se introduc in jurul varstei de 1 an si in
cantitate mica. Maslinele se dau pasate sau tocate foarte marunt. Nucile, alunele,
semintele se dau prin rasnita electrica formand o pulbere foarte fina ce se va adauga la
masa de cereale si fructe, sau la masa de pranz sau se vor prepara sub forma de lapte
6. Alimente concentrate, in cantitati mici - miere de albine, sare, ulei de masline, fructe
uscate - tot in jurul varstei de 1 an. Mierea si fructele uscate (curmale, stafide) se adauga
la masa de cereale cu fructe proaspete cu scopul de a o indulci. Sarea se foloseste in
cantitati foarte mici la masa de legume cu leguminoase.
Data fiind diversitatea modurilor in care sugarii primesc si suporta introducerea
unor alimente noi, nu este posibil si nici recomandabil se se insiste pe realizarea unor
scheme tip de diversificare.
Exemplu de alimentatie a sugarului:
la o luna:

198

alimentat natural: 7 70 -100 ml lapte matern, la cerere (de regula, sugarii alimentati la
san mananca mai des decat cei alimentati la biberon, deoarece laptele matern este digerat
mai usor si mai rapid decat formulele)
alimentat artificial: 7 80 - 90 ml preparat de lapte
la 2 luni: 6 110 - 120 ml lapte matern sau preparat
la 3 luni:
alimentat natural: 5 160 - 180 ml lapte matern. Daca mama nu are lapte suficient,
supturile se vor completa cu un preparat de lapte
alimentat artificial: 5 150 - 180 ml formula de lapte
la 4 luni:
alimentat natural: 5 180 - 200 ml
alimentat artificial: 5 180 - 200 ml lapte. Se introduce sucul de fructe, se incepe cu 2-3
lingurite, se creste treptat pana la 6-7 lingurite (30 ml). Se poate da intre mese, in una sau
2 reprize. Sucul poate fi de: mere, pere, mandarine, lamai, grepfruit, morcov. Se incepe
cu un singur fel de fruct. Numai dupa ce copilul se obisnuieste cu fiecare fruct in parte i
se pot da sucuri amestecate. Sucul se administreaza cu lingurita si se prepara intotdeauna
in momentul administrarii. Administrate cu biberonul, intarzie bebelusul sa invete sa
inghita, facandu-l sa se inece.
la 5 luni:
alimentat natural: 4 180 - 200 ml lapte si suc de fructe
alimentat artificial: 3 180 - 200 ml lapte; pe langa sucul de fructe se poate adauga
pulpa, sub forma de piure de fructe. Cel mai indicat fruct este marul, se gaseste tot anul
si, prin pectinele pe care le contine, ajuta la formarea scaunului. Dupa sezon, mai pot fi
folosite bananele, avocado si piersicile. La inceput, preparatul va fi semilichid, putandu-i
adauga suc de lamai, grapfruit, mandarine, apoi se creste treptat consistenta prin
adaugarea unui fainos integral (orez, mei, ovaz, hrisca - fiert) sau biscuit inmuiat in ceai.
Mancarea trebuie pasata pana capata cea mai fina consistenta, cu o furculita sau la
blender, pana dispar toate cocoloasele. Se amesteca mancarea pasata fin cu lichid (apa
sau ceai), pana capata o consistenta foarte subtire, putin mai groasa ca laptele. La prima
masa se administreaza o lingurita, si se creste treptat la 3-4 linguri mancare solida,
cantitate masurabila inainte de a o amesteca cu lichid. Pana la sfarsitul lunii o masa de
lapte va fi complet inlocuita, prin adaugarea treptata a piureului de fructe cu fainos.
Hrana solida ajuta la antrenarea unui nou set de muschi ai limbii, care permit inghitirea si
care nu au fost folositi in alaptare sau in hranirea cu biberonul. Dezvoltarea adecvata a
acestor muschi contribuie la accelerarea deprinderii unei vorbiri clare mai tarziu.
Cand bebelusul incepe sa consume hrana solida, el isi solicita mai mult rinichii, astfel ca
in regimul sau alimentar trebuie adaugata si o cantitate mica de apa.
la 6 luni:
alimentat natural: 4 mese de lapte, introdusa treptat o masa de piure de fructe cu fainos; la
inceput se administreaza in completarea unui supt, la inceputul mesei.
alimentat artificial: 3 mese de lapte, o masa piure de fructe cu fainos (dintr-un singur
sortiment) sau lapte cu fainos (lapte cu gris), o masa cu supa de zarzavat introdusa treptat,
in care se adauga o lingurita de ulei sau ghee. O modalitate de pregatire a hranei este
fierberea unei cantitati mai mari, apoi punerea alimentului fiert in tavita de cuburi de
gheata si pastrata la congelator. Fiecare cubulet inseamna aproximativ 2 linguri, la
inceput administrandu-se copilului o jumatate de cubulet, care inseamna o lingura.
199

Alte alimente ce se pot introduce la aceasta varsta:


- orez imbogatit cu fier - se digera foarte usor, provoaca rareori reactii alergice, se
dilueaza imediat cand este amestecat cu lichid
- banane coapte pasate - hranitoare si foarte usor de digerat
- avocado copt si pasat - hranitor, sursa excelenta de acizi grasi nesaturati, de care are
nevoie bebelusul pentru dezvoltarea creierului.
- piure de cartofi dulci - hranitor si bogat in betacaroten
- dovleac turcesc
- iaurtul - contine bacterii benefice care intaresc sanatatea intestinelor, mareste cantitatea
de vitamine B si posibilitatile de absorbtie a sarurilor de calciu. Nu iaurt cu fructe, zahar
sau indulcitori artificiali.
la 7 luni:
alimentat natural: 3 mese lapte + o masa piure de fructe cu fainos (1/4 cana) + o masa
supa de zarzavat introdusa treptat. Cele doua mese se vor da dimineata si dupa-amiaza,
nu seara, cel putin la inceput, pentru ca ar putea provoca reactii alergice si transforma
noaptea intr-o noapte alba.
alimentat artificial: 3 mese lapte+ 2-3 mese solide: piure de fructe cu fainos (1/4 - 1/2
cana de cereale gatite, ceea ce inseamna 1- 2 linguri de cereale uscate negatite, inainte de
a le amesteca in apa fiarta, cantitate ce va fi crescuta treptat), iaurt preparat in casa (1/2
ceasca), supe de zarzavat/piure la care se adauga galbenus de ou fiert tare, se incepe cu un
sfert, de 2-3 ori pe saptamana, apoi jumatate, pana la un galbenus intreg. Legumele,
foarte bogate n minerale, se dau n cantitate dubl fa de fructe, care sunt bogate n
fructoz, sunt bune dimineaa, dar nu conin minerale.
Alte alimente ce se pot introduce la aceasta varsta:
- tofu (1-2 linguri piure) - alimentul sanatatii, asigura o concentratie de proteine de inalta
calitate; poate fi amestecat cu legumele bebelusului
- branza de vaci (o portie pe zi sau la doua zile, 1/4 ceasca) sau branza calcica
- radacinoase: sparanghel, morcov, telina, patrunjel, pastarnac
- leguminoase: fasole verde
- se poate introduce carnea/pestele, dar, in loc de carne, regimul ideal pentru bebelusi
foloseste alternative mai sanatoase pentru a asigura proteinele: tofu, fasole si alte
leguminoase, nuci, seminte, oua, produse lactate. Bebelusul nu are nevoie de carne pentru
a obtine proteinele necesare, regimul echilibrat oferind mai mult decat suficient.
Hrana trebuie in continuare pasata pana capata o consistenta moale, dar poate fi usor mai
groasa decat la inceputul diversificarii (de forma unei creme groase).
la 8 luni: 2 mese de lapte, 3 mese cu cate 2 - 3 portii si 1-2 gustari: 8-15 linguri fructe si
legume (1 - 1 cubulet de mancare), 1/2 - 1 ceasca de cereale, carne, legume cu unt si o
lingurita drojdie de bere, galbenus de ou de 3 ori pe saptamana alternativ cu carne, suc de
clorofila, compoturi de fructe, budinci din orez/gris cu fructe, 1 lingura nuci si seminte
macinate - contin grasimi nesaturate sanatoase de care are nevoie bebelusul pentru
crestere, indeosebi pentru dezvoltarea creierului, lapte de nuci, caju si seminte - cele mai
hranitoare alimente ale naturii. Se pun semintele la inmuiat de seara, a doua zi se dau la
blender cu apa, dandu-i apei consistenta unui lapte subtire; drojdia de bere - bogata in
proteine, vitamine B, oligoelemente, alte substante hranitoare; pepene galben/verde,
struguri, kiwi, brocoli, unt de arahide, tahini - pasta preparata din seminte de susan
macinate - se poate adauga in piureuri. Are o concentratie bogata de calciu, proteine si

200

grasimi sanatoase de care bebelusul are nevoie pentru a creste armonios, mai ales pentru
dezvoltarea creierului.
La 8 luni sistemul digestiv al bebelusului se maturizeaza si poate primi din ce in ce mai
multe alimente, dar nu mai multe deodata si nu in cantitate mare. Glutenul poate provoca
alergii, deci e mai bine sa se astepte implinirea varstei de 1 an pentru a introduce graul ca
si aliment. Trebuie sa manance frecvent pe tot parcursul zilei, pentru a-si satisface
necesitatile nutritive si calorice. Aperitivele sub forma de biscuiti, pufuleti, pot fi data
intre mese, pentru a umple golul din stomac.
Alimentele vor fi in continuare pasate fin, dar pot fi de o consistenta mai groasa, prin
scaderea treptata a cantitatii de lichid adaugata. Se poate administra ulei de catina si
seminte de canepa, in piure.
La 9 luni se introduc: varza, conopida, spanac, sfecla, vinete, ceapa gatita, putin
usturoi, ananas, boabe de fasole, mazare, linte, naut, quinoa (linte cu quinoa, linte cu
orez, dovleac cu quinoa, cartof cu quinoa, etc.). Sistemul digestiv al bebelusului este
aproape la fel de matur ca acela al adultului; se pot oferi fructele sub forma de bucatele
mici de banana, felii decojite de pere coapte, piersici, bucatele de branza, felii de
castravete, buchetele de brocoli gatit, etc. Consistenta piureului se ingroasa treptat,
adaugand tot mai putin lichid. Bebelusul va consuma 2 sau chiar 3 cubulete de mancare,
mesele vor fi: 2 mese de lapte, 3 mese cu cate 3 feluri si 1-2 gustari. Fructe, legume - 820 linguri, cereale - 1-2 cani (amestec de cereale si leguminoase cu nuci/seminte
macinate), lactate - 1/2 ceasca de iaurt, 30 g branza de vaci, in fiecare zi sau la 2 zile, 1
lingurita drojdie de bere, 1 galbenus la 2 zile. Aperitive - biscuiti, paine, pufuleti, etc.
Se pot face piureuri din boabe de fasole si alte leguminoase, asigurand astfel necesarul de
proteine de o calitate la fel de buna ca a acelora din carne sau produsele lactate. Se mai
poate da mamaliga cu ghee si branza.
La 10 - 11 luni - unt de arahide moale, alte tipuri de unt (nuci, migdale, caju,
bogate in omega 3), paste de cereale integrale, toate soiurile de legume si leguminoase,
ulei de peste. Mancarea trebuie pasata in continuare cu furculita sau cu blenderul, dar se
creste treptat densitatea si cocoloasele. Va consuma 2 mese de lapte, 3 mese si 2 sau mai
multe gustari. Fructe si legume (15-20 linguri sau 2 -3 cubulete de mancare), supe de
leguminoase, nuci si seminte sau diverse tipuri de unt, cereale - 2-3 cani, 1/2 ceasca de
iaurt, 30 g branza pe zi, 1 lingurita drojdie de bere, seminte de chia, carne fiarta si pasata,
dulciuri pregatite in casa sub forma de biscuiti, piscoturi.
Apa este importanta pentru buna functionare a rinichilor, ajuta rinichii sa dilueze
toxinele mai concentrate din hrana solida. Inlocuieste pierderile prin urina, scaun,
transpiratie si respiratie. Se incepe prin a-i da cate o lingura de apa dupa masa si inainte
de masa urmatoare; se creste treptat pana la maxim 120 -180 ml de apa pe zi (fiarta si
racita, pentru a distruge toate bacteriile).
Laptele de vaca nu se da pana la varsta de 1 an; el este adaptat viteilor, nu
bebelusilor. Are mai multa sare decat laptele matern/formula, continutul de proteine este
diferit si deci, proteinele pot ramane in rinichii bebelusului, si apare mai frecvent alergia.
Laptele de vaca expune nou-nascutul riscului de a deveni anemic, deoarece contine o
cantitate redusa de fier; are o cantitate redusa de vitamina C, care ajuta la absorbtia
fierului; laptele de vaca poate irita tractul digestiv al bebelusilor pana in 6 luni si poate
provoca mici sangerari, in consecinta pierderi suplimentare de fier. Se poate da ca
ingredient al preparatelor solide, cum ar fi iaurtul. Cand se trece la lapte de vaca, se

201

amesteca o cantitate redusa de lapte in formula sau laptele matern administrat


bebelusului, se scade treptat cantitatea de formula si se creste cantitatea de lapte de vaca,
pana se da doar laptele. Se da lapte integral si nu degresat, deoarece laptele degresat are o
concentratie prea mare de sare si proteine, iar bebelusul are nevoie de grasimea din
laptele integral pentru calorii si substante hranitoare. Se prefera laptele organic - provenit
de la vacile carora nu li s-au administrat medicamente sau hormoni de ingrasare. Se
prefera laptele de capra insa nu mai mult de 600 - 700 ml in 24 de ore, indiferent de
varsta si greutatea copilului. Laptele fiind un aliment, nu este dat copiilor sa-l bea in locul
altor lichide (apa, ceai, limonada). Laptele se fierbe intr-un vas emailat, vas care se
clateste cu apa rece inainte de a pune laptele, pentru a nu se prinde; se pune la foc iute la
inceput, iar in momentul in care incepe sa fiarba se micsoreaza flacara, se amesteca cu o
furculita pentru ca grasimile sa se disperseze omogen, sa nu formeze pojghita si sa devina
mai usor digerabile si se mai lasa sa fiarba 10 minute. Numai astfel temperatura ajunge la
100 si microbii sunt distrusi. Dupa fierbere, laptele se raceste brusc, punand vasul intrun alt vas cu apa rece, apoi se acopera si se pune la frigider. Se pastreaza maxim 48 de
ore.
Nu se da niciodata cola sau alte bauturi carbogazoase dulci, nici macar copiilor
celor mai mari. Pe langa cantitatea de zahar nesanatos, unele dintre aceste bauturi contin
cafeina, care are un efect mult mai puternic la un copil de 11 kg decat asupra unui adult
de 75 kg.
Controversata miere se poate administra inca din momentul diversificarii. Nu
exist botulism n miere, deoarece aceasta nu are timp de conservare. Se contamineaz
doar dac n miere s-a pus un produs contaminat.
Alimentatia copilului mic (1 - 3 ani)
La aceasta varsta, copilul este inca foarte legat de mama lui, posibilitatile lui de
miscare fiind inca destul de limitate si avand nevoie permanent de un ajutor in toate
activitatile. Creste foarte repede din punct de vedere fizic, invata sa isi foloseasca si sa isi
controleze propriul corp, isi formeaza obiceiuri, invata prin imitare si prin intermediul
simturilor (vaz, auz, miros, gust, pipait). Atentia lui este limitata si nu se poate concentra
la mai multe lucruri deodata. Are vocabularul limitat, dar intelege mai multe cuvinte
decat poate sa vorbeasca. Invata sa spuna nu, isi exprima toate emotiile, nu se poate
controla. Ii place sa i se acorde atentie, poate fi timid si rusinos in prezenta unor persoane
necunoscute.
Intre 1 si 2 ani, este cel mai important moment pentru stabilirea preferintelor
alimentare. Ceea ce va incepe sa-i placa acum, ii va placea, probabil, tot restul vietii.
Evitati deci, in aceasta perioada, sa ii dati alimente tip fast-food. Copiii crescuti cu o
alimentatie care are la baza consumul de fructe, legume, cereale integrale si leguminoase,
sunt mai zvelti, mai sanatosi, au un coeficient de inteligenta mai bun, traiesc mai mult si
o viata mult mai de calitate decat copiii care consuma predominant alimente de origine
animala - incarcate cu grasimi saturate si colesterol care blocheaza arterele, nu contin
fibre alimentare si nici vitamine esentiale (A, C, E), constituind factori de risc pentru
cancer, boli de inima, accidente vasculare cerebrale, hipertensiune arteriala, diabet,
obezitate, boala Alzheimer, osteoporoza, litiaza renala si biliara.

202

Daca refuza sa manance alimente sanatoase, spatiati timpul dintre mese destul de
mult, astfel incat sa i se faca foame si sa doreasca urmatoarea masa. Va fi mai putin
pretentios cu ceea ce mananca. Intre 1 si 2 ani creste in greutate doar cu 1,5 - 3,5 kg,
acumularea minora din aceasta perioada va produce modificari in masa musculara si in
forma corpului, facandu-l sa inceapa sa arate ca un copil si nu ca un bebelus. Pentru ca
mananca mai putin, fiecare inghititura conteaza din punct de vedere nutritional.
Nu lasati bebelusul sa adoarma in timp ce bea, deoarece, in timp ce doarme,
fluxul de saliva se diminueaza semnificativ. Saliva are rolul de a spala dintii si a indeparta
toate particulele de hrana, contribuind la prevenirea cariilor. Daca ea diminua, se vor
forma cariile dentare, denumite carii de biberon. Nu se administreaza zahar - determina
aparitia cariilor si adauga un plus de calorii in dieta bebelusului. Zaharul nu contine nici o
substanta hranitoare si foloseste, de fapt, substantele nutritive existente in organismul
bebelusului din alte alimente pentru a fi digerat. De asemenea, nu se adauga sare in
mancarea bebelusilor, gustul sarat fiind obtinut artificial, si oricum alimentele naturale
contin cantitatea necesara de sodiu.
Atentie!!! snacksurile, chipsuri de cartofi, prajiturile, sticksuri cu branza,
bombonele, etc., nu trebuie sa faca parte din dieta bebelusului. Ele sunt complet lipsite de
orice valoare nutritiva. Trebuie de asemenea, respectata ora la care se dau suplimentele,
dovedit fiind faptul ca de cele mai multe ori, obezitatea si alte boli ale adultului isi au
radacinile in obiceiurile alimentare proaste din copilarie.
Nu se da lapte la mesele principale, deoarece laptele este foarte satios si este
posibil ca bebelusul sa nu mai manance restul alimentelor. In al doilea rand, calciul din
lapte va inhiba absorbtia fierului din alimente si in al treilea rand, laptele nu se combina
cu alte alimente pentru o buna digestie.
In jurul varstei de 1 an, sugarul incepe sa manance dupa un orar asemanator
adultului: 3 mese principale + 1-2 gustari, reprezentand 1/4 sau 1/2 din portia unui adult:
cereale integrale, paste sau taitei, leguminoase, 1-2 linguri nuci si/sau seminte macinate,
unt de nuci/arahide, branza de vaci, 1 fruct sau 1 suc de fructe cu vitamina C, legume
verzi, 1 ou la 2 zile, fiert sau omleta, drojdie de bere, ulei de seminte de in, tahini, tofu,
etc. Piureurile de cereale si iaurturile pot reprezenta compozitii de baza, cele doua mese
principale ale zilei, in care pot fi adaugate alte ingrediente, gen nuci/seminte macinate,
drojdie de bere, etc. Se introduc si laptele de vaca/capra, albus de ou bine fiert, capsuni si
alte fructe de padure.
Intre mese nu se administreaza nici un alt aliment, decat apa sau ceai. Incepand de
la aceasta varsta, pe langa felul de mancare in forma pasata se va introduce la fiecare
masa inca un aliment pe care sa il poata servi singur; de exemplu, langa piure de cartofi
sau pilaf i se pot pune bucati de legume fierte moi - morcovi, brocoli, conopida, sfecla
rosie, etc., iar la masa de fructe - rondele de babane, bucatele de piersici moi, pere, caise,
etc.
Gustarile asigura un plus de calorii si substante nutritive, precum si nevoia de
hrana in intervalul de timp dintre mesele principale si trebuie sa fie la fel de hranitoare ca
si acestea. Ele sunt formate dintr-o cantitate mica de alimente. Intre gustare si masa
trebuie sa treaca 2-3 ore.
Va continua sa consume 2-3 cani de lapte sau iaurt pe zi, dar nu mai mult, in
detrimentul altor alimente, putand duce la deficiente de fier, laptele nefiind o sursa buna
de fier.

203

Nu se forteaza copilul sa manance - nu i se va intampla nimic daca va sari peste o


masa, iar cand i se va fac efoame va manca. Daca este fortat sa manance, sistemul sau
digestiv va fi bulversat, ceea ce poate avea repercursiuni chiar pe intreaga viata.
Evitati alimentele prajite in ulei incins sau cele gatite la gratar; produsii de ardere
rezultati sunt cancerigeni.
Exemplu de meniu zilnic
La trezire - lapte
Micul dejun (ora 8- 9): preparat din cereale integrale, alternand compozitia in fiecare zi mei, ovaz, orez, hrisca, si combinatii ale acestora - ca baza. In aceasta se adauga: intr-o zi
ou fiert tare si zdrobit, 1 lingurita de drojdie de bere, in alta zi - suc/pulpa de fructe mere, pere, portocale sau alte citrice, banane pasate, etc si 1 lingurita seminte (migdale,
nuci, seminte de in, de susan, de dovleac, etc.), care se adauga dupa ce cerealele au fost
pregatite pe foc pentru ca grasimile esentiale sa nu fie distruse de procesul de coacere;
in alta zi 2 cuburi de legume (cartofi, morcovi - contin vitamina A), etc. sau paine cu unt/
unt de arahide, caju, humus sau peste, avocado, taiata in cubulete mici; cereale cu lapte
vegetal si fructe uscate dulci+ nuci/seminte pisate. Pentru copiii alimentati cu carne, oul
se poate alterna cu ficat sau carne de pui, bogate in minerale esentiale si fier.
Gustare (ora 10.30 - 11): biscuiti din faina integrala, fructe sau suc de fructe, prajituri
preparate in casa, nuci/seminte
Pranzul (13 - 15): are ca baza iaurtul, preparat in casa, fie din lapte de vaca/capra sau
soia, nuci, etc., care se poate da aproape in fiecare zi, alternand uneori cu branza de vaci,
dar iaurtul este de preferat deoarece contine bacterii sanatoase, necesare pentru buna
functionare a intestinelor si care ajuta si la producerea vitaminelor B din intestinul
bebelusului, in timp ce branza are foarte mult sodiu. In iaurtul ca baza, se adauga de
asemenea alte ingrediente - 1/2 - 1 lingurita seminte de in bine pisate sau ulei de seminte
de in sau ulei de peste (surse importante de omega 3), cubulete de avocado pastrate la
congelator (sursa importanta de acizi grasi nesaturati), germeni de grau, 1 lingura tahini,
1 lingurita seminte de dovleac macinate, 1 lingurita migdale, caju, nuci, 1 lingurita unt de
arahide, 1-2 cuburi legume, leguminoase, tofu, unt de arahide, etc. Alte variante: peste cu
legume, pui cu legume, falafel cu salata, fasole, supa calda de linte, legume si fasole,
legume gatite+legume crude (salata) +leguminoase gatite.
Gustarea de dupa amiaza (ora 16 - 17): fructe, biscuiti, paine integrala, dulciuri de casa,
seminte
Cina (19 - 20): paste fainoase integrale cu sos de rosii, orez integral cu legume,
sandvisuri cu paine integrala cu unt de arahide, avocado, humus; supe, mancare de
brocoli, conopida, cartofi, leguminoase fierte cu tofu; se adauga o lingurita drojdie de
bere, sau germeni de grau sau seminte macinate.
La culcare - lapte
Dupa 2 ani, copilul nu va mai fi atat de dispus sa incerce alimente noi. Distrageti
atentia copilului atunci cand ii oferiti alimente noi sau pe care nu le agreaza. Pentru ca
atentia sa nu se mai concentreze pe mancare, vorbiti cu el despre ceea ce ii place, cum ar
fi despre toboganul de pe terenul de joaca sau despre personajul sau preferat de desene
animate. Nu puneti intrebari deschise precum " Ce doresti sa mananci la pranz?" ci mai
degraba intrebari cu alegere multipla: "ce fruct ti-ar placea sa mananci, mar sau par?"
Alaturi de orice aliment nou, oferiti-i si un aliment familiar care ii place. Lasati copilul sa

204

va ajute la pregatirea mancarii, astfel va fi mult mai probabil ca acesta sa o manance. Nu


il lasati sa se uite la televizor sau altceva in timp ce mananca. La aceasta varsta va manca
3 mese si cel putin 2 gustari pe zi. Nu este nimic neobisnuit sa refuze sa manance. In
unele zile refuza sa consume toate alimentele cu exceptia unuia, iar saptamana care
urmeaza va manca un alt aliment si le va refuza pe toate celelalte. Pot dori un singur
aliment zile sau chiar saptamani la rand, apoi pot refuza brusc sa manance alimentul
respectiv chiar si o luna intreaga. Poate sa nu le placa ca doua tipuri de mancare sa se
amestece. Faceti-i pe plac si lasati un spatiu pe farfurie intre doua feluri de mancare
diferite. Se pot supara daca nu le serviti masa asa cum cred ei ca ar trebui sa o faceti: ca ii
taiati painea in patratele nu in triunghiuri, sau ii dati sucul in alt pahar decat cel dorit de
el. E bine sa intrebati de fiecare dat acopilul cum doresta sa fie asezata/taiata mancarea,
etc.
Necesar caloric: 100 cal/kgcorp/zi
Ritmul de crestere
In prima luna de viata
Scaderea fiziologica in greutate - pana la stabilizarea lactatiei, nou-nascutul pierde intre
3-10% din greutatea initiala. In a 10-a zi revine la greutatea de la nastere; daca pana in a
21-a zi nu se intampla acest lucru, este posibil sa fie bolnav sau sa existe greseli de
alimentatie. Se va face proba suptului.
Icterul fiziologic - coloratie galbuie a tegumentelor care se instaleaza la 2-3 zile de la
nastere. Tegumentele revin la culoarea normala in cateva zile.
Criza genitala - glandele mamare se intaresc si se maresc ca volum si din ele curge un
lichid asemanator cu colostrul - nu se apasa! La fetite sunt secretii genitale formate din
mucus, eritrocite si celule epiteliale; se aplica comprese calde inmuiate in ceai de
musetel.
Febra de deshidratare (38-39C) - apare in anotimpul cald sau in perioada de scadere in
greutate. Poate dura 24 - 48 ore. Copilul e agitat, are plans ragusit, e somnolent, fara
vlaga, buze uscate, urineaza rar, cauta snaul. Cedeaza la administrarea de lichide.
Diareea de tranzitie - in primele 3-5 zile de viata, poate avea 5-6 scaune verzui, insotite
de mucus. Daca nu exista semne de deshidratare, febra, modificari ale starii generale, nu
necesita masuri speciale, fiind pasagere.
Luna a 2-a - musculatura este slab dezvoltata, pana pe la 6-8 saptamani cand
incepe sa-si sustina capul singur. Privirea se concentreaza asupra unui punct fix si devine
expresiva. Se dezvolta auzul - copilul intorcand capul spre directia de unde aude
zgomote. Cand i se vorbeste, gangureste.
Luna a 3-a - perioada de veghe e mai lunga, plange mai putin si nu mai adoarme
imediat dupa masa. Se joaca cu mainile si picioarele, scoate sunete, se bucura de prezenta
mamei; din pozitia pe spate se intoarce, noaptea nu se mai trezeste de foame, apuca strans
un obiect care i se da. Nu intelege sensul cuvintelor, dar dispozitia lui este influentata de
catre mama, pe care o recunoaste.
Luna a 4-a - muschii spatelui si ai cefei s-au fortificat; sta pe burta, incepe sa se
apuce cu mainile.
Luna a 5-a - se intoarce singur de pe o parte pe alta, rostogolindu-se; introduce
toate obiectele in gura. Este foarte importanta gimnastica, incepand cu 5 minute si
crescand treptat la 10-15 minute, cu 30 minute inaintea uneia dintre mese sau de baie.

205

Luna a 6-a - sta in sezut; intinde mana dupa jucaria preferatasi o muta dintr-o
mana in cealalta. Este bine sa se inceapa a-l pune pe olita, alaturi turnand putina apa intrun vas, ceea ce-i va declansa urinarea. De asemenea, dimineata la sculare este bine a-l
pune pe olita pentru a avea primul scaun. Dupa fiecare reusita trebuie incurajat. Este bine
a se persevera, chiar daca nu se obtin rezultate de la inceput.
Luna a 7-a - se sustine singur in sezut, isi misca mainile in toate partile, mesteca
bine mancarea. Scoate sunete, chicoteste, se intoarce de pe spate pe abdomen,
rostogolindu-se. E timid cand vede o persoana straina. Emite silabe: ba, ma, ta, da.
Luna a 8-a - se deplaseaza de-a busilea. Emite sunete ascutite: da-da, ba-ba, papa, na-na, insa fara legatura. Mama si tata trebuie sa-i vorbeasca mereu.
Luna a 9-a - e foarte activ, reuseste sa se ridice in picioare daca se apuca de
gratiile patului. Ramane in picioare pana cand oboseste; nu stie sa se aseze si plange
prelung cand e asezat de cineva.
Luna a 10-a - merge sprijinit, recunoaste pe toti membrii familiei, face legatura
intre cuvinte si persoane.
Luna a 11-a - isi contureaza preferintele si repulsiile; executa ordine simple - adu
olita, ia jucaria; paseste bine sprijinit.
Luna a 12-a - stie circa 10 cuvinte cu inteles: mama, tata, papa, nani. Merge
singur. Manifesta preferinta fata de anumite persoane, are preferinte culinare, sentimente
de furie, gelozie. Imita tot ce face mama si preia starea de spirit a acesteia.
Cresterea ponderala
La nastere: 3000 - 3500 g
In primele 4 luni creste cu 750 g/luna
5-8 luni - creste cu 500 g/luna
9-12 luni creste cu 250 g/luna
Astfel, sugarul:
dubleaza greutatea de la nastere la 4 luni, cand are aprox 6 kg
o tripleaza la 1 an, cand are 9 kg
la 2 ani are aproximativ 12 kg
In al doilea an de viata, rata de crestere scade (1800 - 2000 g/an), si in consecinta
va manca mai putin.
La pubertate creste din nou cu 4-5 kg/an
Dupa 2 ani, greutatea se calculeaza dupa formula: G = (n2) + 9, n - nr de ani ai copilului
Cresterea staturala
La nastere: 50 - 52 cm
in prima luna creste cu 4 cm
lunile 2-3 - 3 cm
luna a 4-a - 2 cm
din luna a 5-a - cate 1 cm/luna
la 1 an are 70-72 cm
la 2 ani are 80-82 cm
Apoi creste cu 6-8 cm/an
La pubertate cresterea in inaltime se intensifica
Dupa 2 ani, inaltimea se calculeaza dupa formula: I = (n5) + 80
Alimentatia prescolarului (3-7 ani)
206

La aceasta varsta, copilul invata si foloseste frecvent cuvantul "nu". Aceasta


pentru ca vrea sa atraga atentia mai mult asupra sa, fie simtind ca, parintii, ocupati nu-i
mai acorda acelasi timp, fie apare un fratior care absoarbe atentia generala iar el simte ca
trece pe planul al doilea - solutia este sa fie facut sa se simta la fel de iubit si dorit ca si
micutul care tocmai a venit pe lume. O alta cauza ar fi faptul ca parintii folosesc ei insisi
prea des acest cuvant; este bine sa folosim formulari afirmative in a-i explica anumite
lucruri copilului. Copilul prescolar devine mai independent, se misca singur mult mai
mult, el necesitand doar supraveghere in cunoasterea lumii care il incojoara, explicandui-se fenomenele pe care le observa, pe intelesul sau. Creste mai lent din punct de vedere
fizic, isi coordoneaza din ce in ce mai bine miscarile fizice, este activ si energic, uneori
obositor. Poate sa se imbrace, sa manance si sa mearga singur la toaleta. Invata sa cante,
memoreaza repede, este curios, pune multe intrebari. Ii plac povestile, este plin de
imaginatie. Imita ce fac alti copii sau parintii, se joaca de-a mama si tata, de-a doctorul,
etc. Se emotioneaza usor dar incepe sa-si controleze emotiile. Doreste mereu sa fie in
centrul atentiei, dezvoltand sentimente de gelozie.
Necesar caloric: 70 - 80 cal/kgcorp/zi. In aceasta perioada, cand el incepe sa
inteleaga multe lucruri, parintii trebuie sa inceapa sa-i explice de ce sunt atat de sanatoase
alimentele pe care le primeste: de exemplu, ca fructele sunt bogate in vitamine care il
ajuta sa fie puternic, ca salatele il vor face zvelt si ager, etc. si sa-i raspunda la orice
curiozitate cu cea mai mare seriozitate si responsabilitate.
Dup 4 ani ai n copil un partener, negociezi cu el ce vrea s mnnce.
Alimentatia devine asemeni celei a adultului, continand:
- surse de omega 3 - nuci, seminte de in, ulei de peste
- cereale integrale
- alimente bogate in proteine
- o varietate de fructe si legume
- leguminoase bine gatite, tofu
- produse lactate, oua, fasole, mazare, soia, nuci, arahide, seminte
Alimentatia scolarului (7 - 15 ani)
Este tot mai activ, coordonat, munceste cu placere. Este independent in ce priveste
nevoile fizice individuale. Pierde dintii de lapte; este curios, dornic sa cunoasca, are o
minte vioaie, rationeaza, descopera interrelatii, ia in consideratie solutii alternative,
prevede consecintele. Simte nevoia sa apartina unui grup. Ii place sa coopereze dar nu sa
se supuna, nu-i place sa fie tratat de sus. Este sensibil la critica, are nevoie de
responsabilitati pentru a-si dezvolta calitatile. Gandeste concret, are nevoie de imagini si
obiecte pentru a intelege. Are imaginatie bogata dar face distinctie intre fapte si
imaginatie. Invata sa citeasca, memoreaza repede, e pasionat de povestiri. Este sociabil.
Tinde sa devina egoist. Isi ia ca model diferite persoane adulte pe care le imita. Se
emotioneaza usor.
Dupa 12 ani creste rapid, datorita exploziei hormonale. Isi schimba aspectul de
copil, devenind adolescent, cu infatisarea diferentiata pe sexe. Se plictiseste repede daca
nu il intereseaza subiectul prezentat.
Masa de dimineata trebuie sa fie foarte consistenta - in acest scop, trebuie sa
mearga seara foarte devreme la culcare - cel tarziu la ora 21, ca sa se poata trezi odihnit
dimineata. Trebuie sa aiba scaun dimineata, un mic program de gimnastica si respiratie
profunda, cu geamul deschis sau in curte. Masa de dimineata - cereale si fructe.

207

Ideal este ca la scoala sa nu consume alimente, pentru a pastra intervalul de 4 ore pana la
masa de pranz, pentru a asigura o digestie completa.
Masa de pranz trebuie sa fie consistenta, sa contina si o salata, foarte importanta
pentru aportul de fibre. Se vor consuma legume gatite, cu salate si leguminoase. Apoi un
program lejer, de relaxare, si nu somn imediat dupa masa, daca se doreste somnul de
pranz va fi la 30-60 minute dupa masa. De asemenea, lectiile nu se vor face imediat dupa
masa, cand sangele se concentreaza spre stomac si nu va avea randament intelectual.
Cina trebuie sa fie usoara: mamaliguta cu tofu, budinci, salata orientala, spaghete
cu legume, orez cu lapte vegetal, supe-creme, etc.
Pericolul cel mai mare este anturajul de la scoala, cand vor fi tentati sa guste tot
felul de mancaruri cu care nu sunt obisnuiti. Interdictia nu e de folos, din contra, ii vom
distanta si vor manca pe ascuns. Trebuie gasit un moment prielnic cand sa li se explice ca
alimentatia de acasa este cea mai buna, ii face sanatosi si nu prezinta nici un pericol.
Ratia - 50 - 60 cal/kgcorp/zi, sa contina toti nutrientii, multe fructe si legume pentru
aportul de vitamine, minerale si fibre.
Alimentatia adolescentului
Adolescentii trebuie sa:
- evite saritul peste mese
- evite reducerea aportului de grasimi la mai putin de 20 - 25% din energie
- limiteze consumul de gustari bogate in grasimi si zahar
- aiba un aport adecvat de calciu
- aiba o sursa sigura de vitamina B12
Este perioada cand consumul de energie este foarte mare. Alimentatia trebuie sa
fie bogata si variata, fara sa lipseasca zilnic fructele, legumele, cerealele, leguminoasele,
nucile, semintele. Este o perioada cu un program foarte incarcat, invata mult si exista
pericolul orelor neregulate de masa si chiar a saririi peste anumite mese. Este perioada
cand se pot instala gastritele si ulcerele gastro-duodenale. De aceea este necesara o atenta
supraveghere a alimentatiei, si mai ales sa nu sara peste masa de dimineata care trebuie sa
fie cea mai consistenta din zi.
La adolescenti, problema cea mai mare este data de consumul exagerat de
dulciuri, sucuri artificiale, alimente intens procesate industrial, carne, mancaruri prajite si
sare (este epoca McDonald). Aceste alimente de slaba calitate nutritiva, bogate in grasimi
sau zahar, potolesc rapid foamea, iar copiii ajung sa manance mult prea putin din
alimentele cu continut nutritiv important (legume, fructe, cereale), neaducand aportul
necesar de vitamine, minerale, fibre alimentare, proteine de calitate. Aceste obiceiuri
alimentare conduc in timp la obezitate, afectiuni cardiace, hipertensiune arteriala, diabet
zaharat, diferite tipuri de cancer. Din pacate insa, dupa varsta de 10-12 ani, poate deveni
din ce in ce mai greu sa-i faci pe copii sa accepte o dieta diferita de cea a prietenilor de
aceiasi varsta, dorind sa manance hamburgeri, cartofi prajiti, branza, inghetata su alte
dulciuri din comert. Singura solutie ramane ca parintii sa continue sa le serveasca mese
naturale si echilibrate acasa, explicandu-le ca o dieta sanatoasa ii va ajuta in
performantele lor sportive si vor avea un risc mai mic de imbolnaviri si ca intentia este sa
le dati cele mai bune alimente posibil; poate ca parintii celorlalti copii nu citesc articole
medicale de specialitate si acesta este motivul pentru care acestia aleg sa manance orice
le cade la indemana. Nu trebuie facut din asta un conflict, ci trebuie dat exemplul

208

personal, parintii consumand acelasi alimente sanatoase la masa; in caz contrar, copilul se
va transforma intr-un rebel, situatie care ar putea sa persiste pentru mai multi ani.
Are nevoie de relatia cu un adult care sa-i dovedeasca incredere si sa ii inteleaga nevoile.
Are multe suisuri si coborasuri, este adesea nesigur, are sentimente intense, isi pune tot
mai multe intrebari cu privire la sexul opus.
Mai ales la adolescente poate aparea o situatie destul de des intalnita - anorexia nervoasa.
Ele sunt ingrijorate de forma corpului, de a se compara cu colegele lor, aparand o frica
exagerata de ingrasare, restrictionandu-se de la a consuma alimente in vederea scaderii in
greutate.
Bulimina este si ea o problema - adolescentii consuma cantitati enorme de alimente si
apoi vomita sau iau laxative pentru a elimina tot ce au mancat. Atat anorexia cat si
bulimia reprezinta boli emotionale majore care implica atat copilul cat si parintii.
Detectat la vreme, revenirea este buna, cu consiliere psihologica si nutritionala.
Caracteristicile anorexiei nervoase: pierdere severa in greutate, tulburari de somn,
ameteli, dureri abdominale, constipatie, senzatie de frig, oprirea ciclului menstrual la fete,
schimbari hormonale la baieti, dificultati de concentrare, vor sa fie lasati singuri, tendinta
spre depresie, frica de ingrasare, perceptie distorsionata asupra marimii corpului, au
obsesia dietelor.
Caracteristici ale bulimiei: consuma cantitati mari de mancare, se simt rau dupa ce
mananca, este secretos, are schimbari dese de comportament, are dinti cariati, infectii ale
gurii, dureri abdominale, ciclu neregulat, piele uscata, tulburari de somn.
Se recomanda suplimentarea de zinc - 45 mg/zi, care reduce depresia si anxietatea
Alimente usor de consumat si de digerat, dar bogate nutritiv: quinoa, peste, soia,
spirulina, seminte, linte, fasole, fructe si legume.
Sugestii pentru mese
Micul dejun
- fructe sau sucurie de fructe sau legume cu frunze verzi
- cereale integrale cu lapte de soia/migdale/nuci
- paine cu unt
- oua fierte cu legume sau paine
Pranzul
- fasole gatita
- supa de legume
- supe creme cu crutoane
- leguminoase
- sandvisuri cu tofu
- cartofi cu legume la cuptor
- legume la abur sau calite
Se adauga seminte
Cina
- legume
- orez, paste cu legume sau suc de rosii
- fructe
Gustari
- sucuri de fructe (portocale)
- dulciuri preparate in casa

209

Alimentatia in patologia pediatrica


Bolile febrile - indiferent de boala care a cauzat febra, prin respiratie accelerata,
prin transpiratie, copilul pierde o cantitate mare de lichide. Ele trebuie neaparat inlocuite,
altfel starea copilului se agraveaza. Lichidele se vor administra sub forma de apa, ceai,
limonada, sucuri de fructe, compot, supa de zarzavat strecurata. Lichidele indulcite aduc
si un aport caloric si sunt cele mai indicate in aceasta situatie. Se tine cont si de
preferintele copilului, important este sa consume lichide, in orice forma ar dori.
Cantitatea totala de lichide este raportata la varsta: 150 - 200 ml/kgcorp la sugar, 120 160 ml pentru celelalte grupe de varsta. Se vor administra in cantitati mici si repetate,
pentru a evita aapritia varsaturilor. Nu se administreaza lapte si alte alimente proteice. Se
vor alege alimente usor digestibile (fructe, zarzavaturi, fainoase sub forma de sucuri sau
supe cu adaos de fainos), in cantitati mici si repetate, 5-6 mese pe zi. Treptat se va
introduce proteina sub forma de carne fiarta, branza de vaci, oua fierte sau in budinci.
Grasimile se adauga in supa - ulei vegetal la inceput, apoi unt sau smantana.
Toxiinfectiile alimentare - apar prin ingerarea unor alimente contaminate.
Manifestarile sunt digestive: greturi, varsaturi, scaune diareice, alterarea starii generale
(stare de rau, tegumente palide, slabiciune, stare de lesin). Se administreaza lichide in
cantitati mici si dese pentru a combate deshidratarea. In 3 -4 zile se trece la supa de
zarzavat, supa de orez, piureuri de fructe coapte, fainoase fierte in apa, carne fiarta, in 4-5
mese pe zi. Alaturi de tratamentul medicamentos, starea generala se imbunatateste, dupa
4-5 zile alimentatia revenind la normal.
Hepatita acuta virala - este un regim de crutare a celulei hepatice, pentru a-i da
posibilitatea sa se refaca. Regimul este adaptat varstei:
La sugar, se mentine alimentatia obisnuita, in functie de toleranta digestiva.
Pentru copiii peste 1 an, se ia in considerare stadiul bolii:
In stadiul incipient, se administreaza ceaiuri de plante (musetel, menta,
sunatoare), sucuri de citrice, comporturi, miere, supa de zarzavat strecurata, iaurt
degresat, eventual cu putina miere.
In convalescenta, regimul va fi mentinut cel putin 3-4 luni, cel mai bine pana la 1
an. Se vor da 5-6 mese pe zi, in cantitati mici. Copiii vor fi invatati sa manance incet si sa
mestece bine alimentele. Celula hepatica trebuie supusa unui efort functional cat mai mic,
pentru a se putea reface. Se vor consuma alimente cat mai usor digestibile, preparate sub
o forma care sa nu irite tubul digestiv, dar care in acelasi timp sa contina toate substantele
nutritive necesare organismului. Alimentele trebuie sa fie proaspete, cat mai putin
prelucrate, pentru a-si mentine substantele nutritive: fierbere inabusita la abur sau
coacerea la cuptor. Se vor da: supe de zarzavat fara ceapa, cu ulei vegetal, adaugand ca si
condimente doar patrunjel, marar si cimbru, supe-creme acrite cu zeama de lamaie sau de
rosii sau bors proaspat preparat in casa, prin aportul de vitamine B. Carne slaba de pasare
fiarta, sau zeama de carne. Mancaruri de legume, fierte inabusit (fasole verde, dovlecei,
conopida, sfecla rosie), cu sos de rosii, salate de cruditati datorita continutului lor in
vitamine si saruri minerale. Fainoase fierte in apa clocotita cu putina sare, se spala in apa
rece de gelul de amidon format la suprafata si se scurg bine. Se poate adauga sos tomat si
putin unt. Se va folosi doar paine veche de o zi, fara aluaturi dospite, cu grasimi,
proaspete. Nu se recomanda ou, ciocolata, nuci, migdale, alimente conservate, branzeturi,
grasimi. Ca si dulciuri se pot consuma budinci, fructe coapte la cuptor, compoturi.

210

Tulburari digestive acute


- scaune frecvente si modificate ca aspect, consistenta si continut: lichide, semilichide,
grasoase (tulburari in absorbtia grasimilor), cu mucozitati, striuri sanguinolente (infectii
cu bacili dizenterici) sau cu puroi.
- lipsa poftei de mancare, varsaturi, dureri abdominale, febra
- semne de deshidratare (cu atat mai grave cu cat copilul este mai mic): limba uscata,
fontanele infundate, scaderea elasticitatii pielii, scadere brusca in greutate, ochi infundati
si incercanati, paloare
Reechilibrare hidroelectrolitica, tratament medicamentos. Nu se forteaza copilul
sa manance daca acesta refuza, mesele se vor inlocui cu lichide (apa fiarta si racita,
ceaiuri sarate - o lingurita de sare la 1 litru de apa, pentru rehidratare: menta, chimen,
afine, anason). La copiii peste 4 luni se da supa de zarzavat strecurata. Daca exista si
varsaturi, administrarea lichidelor se va face cu lingurita la intervale de 5 -10 minute. Se
administreaza 150 - 200 ml/kgcorp/zi, cantitate cu atat mai mare cu cat pierderile de
lichide prin scaune si varsaturi au fost mai abundente.
Cand copilul nu mai varsa, se trece la alimentatia cu preparate cu actiune
antidiareica: supa de morcov, mucilagiul de orez, mere rase. Cea mai indicata este supa
de morcov, corect preparata - morcovi proaspeti, de buna calitate, bine fierti, pasati de 2-3
ori prin sita deasa, astfel incat sa nu se distinga bucatele de morcov in ea. Inainte de
folosire, se amesteca pentru a se omogeniza. Se administreaza 24 de ore. Semnul de
orientare pentru introducerea altui aliment este aparitia scaunului de morcov, scaun
mulat, ca un dop, continand morcovul nedigerat, dar care a absorbit apa si resturile
nedigerate din intestin. Daca copilul refuza supa de morcov, se va administra mucilagiul
de orez, desi rezultatele cu supa de morcov sunt net superioare. Merele, ca aliment
antidiareic, se folosesc la copiii peste 1 an, care refuza supa de morcov. Se administreaza
sub forma de mere coapte si pasate, in portii de 150 - 200 g, de 4 - 5 ori pe zi, cantitatea
din 24 de ore putand ajunge la 1 kg de mere. Revenirea la alimentatia normala se va face
progresiv, atent, fiind necesare 10-12 zile pentru revenire completa.
Alimente de tranzitie
Pentru sugarii pana la 3-4 luni, dupa dieta hidrica si alimentatia cu supa de morcov, se da
faina de roscove. Alimentatia varstei fiind exclusiv lactata, alimentul dietetic trebuie sa
fie tot un preparat de lapte: sa fie sarac in grasimi, sarac in zaharuri, cu proteine
modificate astfel incat sa fie mai usor atacate de sucurile digestive, cu o valoare calorica
ce poate acoperi cel putin o parte din nevoile nutritive ale copilului: Eledon, Humana H,
Lactosan, preparat cu mucilagiu de orez, in concentratia corespunzatoare varstei
copilului. Sucul de fructe sau fainosul se va reintroduce dupa 8-10 zile de la debutul bolii,
in cantitati mici, crescand progresiv, asa cum s-a procedat la prima introducere.
Daca copilul este alimentat natural, se va face realimentarea cu lapte de mama, eventual
cu un mic adaus de Eledon.
La sugarii peste varsta de 6-7 luni, se reintroduc treptat alimentele folosite inaintea bolii.
La copiii cu varsta peste 1 an, realimentarea se face in special cu preparate de orez si
paste fainoase: orez cu branza de vaci, supe de radacinoase cu paste fainoase, piure de
morcov, piure de mere coapte, din a 4-a zi - carne fiarta, in a 5-a zi budinci din paste
fainoase, ulterior revenind la alimentatia normala.Se evita inca 3-4 zile laptele, iar cartofii
vor fi folositi cu moderatie.

211

Infectiile urinare - cele mai frecvente boli ale aparatului urinar la copii, ce pot
aparea la orice varsta, de la nou-nascut pana la adolescent. Infectia porneste de la caile
urianre inferioare (uretra si vezica), putand sa urce spre bazinet si rinichi. In formele
acute la sugari si copiii mici boala este, de obicei, insotita de febra si tulburari digestive
acute. Regimul va fi cel indicat pentru febra si tulburari digestive. Dupa rezolvarea
acestor simptome, se va continua cu un regim preferabil alcalin, aport crescut de lichide,
sub forma de ceaiuri sau sucuri de fructe. La copiii mai mari, in special la fete, boala are
simptomatologie urinara: urineaza des, au dureri in timpul urinarii, uneori pierd urina. Se
va adopta un regim alcalin, multe lichide sub forma de ceaiuri, supe, compoturi, sucuri de
fructe. Se reduce consumul de sare si alimente proteice (lapte, oua, carne), se evita
mancarurile picante, conservate, mezeluri, bauturi alcoolice, cafea. Se vor consuma
alimente pe baza de cereale (orez, paste fainoase, hrisca, mei, etc.), zarzavaturi si fructe.
Litiaza urinara - cresterea cantitatii de lichide (cu 300 - 500 ml peste nevoile
obisnuite) contribuie la cresterea cantitatii de urina eliminate, si scade concentratia
sarurilor, deci posibilitatea lor de a precipita. La copiii mai mari, lichidele se pot
administra calde, inainte de urinare, pentru curatarea tractului urinar si dimineata pe
stomacul gol, pentru a forta diureza. Nu se consuma ape minerale, se evita consumul
excesiv de glucide, care, prin descompunerea in intestin, formeaza acid oxalic, acid care,
impreuna cu calciul da oxalatul de calciu insolubil, si deci cu posibilitatea de a precipita.
Se evita tratamentele cu calciu si vitamina D, se evita branzeturile si lactatele care
acidifica sangele, corpul tinzand sa compenseze aciditatea prin scoaterea calciului si
precipitarea lui in rinichi.
Anemia - boala relativ frecvent intalnita in copilarie, are ca manifestare principala
scaderea numarului de globule rosii, fie datorita unei productii scazute, fie datorita
pierderii sau distrugerii exagerate. O forma comuna este anemia feripriva, prin deficit de
fier, in care alimentatia reprezinta baza tratamentului. Pierderile de fier sunt zilnice, iar
fierul poate forma compusi neabsorbabili cu diversi constituenti din alimente: fitatii din
cereale, sau fosfatii din lapte. De aceea, o alimentatie excesiva cu paste fainoase sau lapte
scad aportul de fier. Astfel, din alimentatie vor fi reduse consumul de lapte si derivate,
consumul de paste fainoase. Se consuma carne, fierul din carne avand un procent ridicat
de absorbtie, galbenus de ou crud cu zeama de lamaie, alimente vegetale bogate in
proteine (mazare, ciuperci, naut, linte, etc.), la care se adauga, in timpul mesei, suc de
lamaie sau portocala sau bors, dovedit fiind faptul ca vitamina C, administrata
concomitent cu alimentele ce contin fier, creste absorbtia fierului din acestea. Se
administreaza suc de orz verde, suc de clorofila.
Distrofia - tulburare cronica de nutritie a sugarului si copilului mic, datorita unui
aport nutritiv scazut, de diverse cauze.
Distrofia de gradul 1 - prezinta un deficit de 10 - 20% fata de greutatea normala,
talia nu este afectata, iar stratul de grasime de sub piele este redus pe abdomen si torace.
Este o stare usor reversibila daca se combate la timp cauza care a provocat-o.
Distrofia de gradul 2 - deficit de 20 - 30% fata de greutatea normala, talia mai
mica cu 3-4 cm decat normal, tesutul adipos dispare complet pe trunchi si diminua pe
membre. Copilul este palid, apatic si se imbolnaveste usor.
Distrofia de gradul 3 - prabusire metabolica a organismului, deficit de greutate de
peste 40% fata de normal, disparitia completa a grasimii pe trunchi, membre si fata, cu
aspect imbatranit.

212

Prevenirea starii de distrofie este cel mai important factor, prin promovarea
alimentatiei la san inca din prima zi de viata. In cazul prematurului, daca sugarul oboseste
la supt si adoarme, se va da laptele de mama muls si administrat cu lingurita. In caz de
alimentatie artificiala, se vor evita dilutiile prea mari ale laptelui, sau folosirea de cantitati
mari de ceai intre mese. Cele mai frecvente cauze de distrofie sunt:
- excesul de fainos (gris cu lapte, preferat de copii, pe care mamele il administreaza la
toate mesele) - copiii sunt in aparenta grasi, au greutate mare dar sunt palizi, pastosi, si
fara rezistenta la infectii. Pierd foarte usor greutatea in caz de imbolnavire.
- exces de lapte de vaca - mult peste varsta de diversificare.
Diversificarea alimentatiei se va face tinand cont de greutatea sugarului si nu de
varsta reala. De exemplu, daca un sugar de 6 luni are greutatea de 4 kg, trebuie socotit ca
unul de 2 luni, incepandu-se diversificarea in acord cu toleranta sa digestiva.
Rahitismul - profilaxia se incepe din timpul vietii intrauterine, femeia gravida
avand nevoie de o alimentatie foarte variata si bogata in principii nutritive de baza.
Laptele matern este antirahitigen, asigurand si o buna resorbtie a calciului, fosforului si
magneziului necesare in compozitia oaselor. Copiii prematuri, care sunt cei mai
predispusi la rahitism, trebuie alimentati in special cu lapte de mama. Introducerea
precoce a sucurilor de fructe, previne instalarea rahitismului, precum si introducerea
fainoaselor. Faina de grau si derivatele sale nu sunt atat de recomandate, datorita
continutului lor in fitina, care favorizeaza instalarea rahitismului. Continuandu-se corect
diversificarea si introducandu-se alimente din ce in ce mai complexe, se asigura copilului
factorii nutritivi necesari. Totusi, vitamina D trebuie adusa si medicamentos la sugar si
copilul mic.
Bolile alergice - se manifesta fie sub forma alergiilor cutanate (urticarie, eczema),
fie a alergiilor respiratorii (secretii nazale apoase, dificultati respiratorii, tuse, astm, rinita
alergica, bronsita astmatiforma), fie a alergiilor digestive (crampe abdominale, flatulenta,
diaree, varsaturi). In aparitia fenomenelor alergice sunt incriminate 2 mecanisme: modul
de reactie al organismului - predispozitia la fenomene alergice si factorul declansator substanta care produce alergia (aliment, bacterii, fungi, praf, polen, medicamente).
Factorii alimentari care predispun la manifestari alergice:
- fainoasele, mai ales produsele pe baza de gluten (produsele de panificatie, faina de
grau); graul contine gliadina, o substanta proteica lipicioasa care irita peretele
intestinului.
- laptele de vaca si derivatele lui - prin cazeina pe care o contine, sau prin faptul ca
intestinul unor copii este lipsit de enzima lactaza care sa digere lactoza din lapte, aceasta
ramanand nedigerata in intestine, absoarbe apa si devine hrana pentru bacterii, care
provoaca flatulenta, crampe abdominale, diaree. Se poate inlocui cu laptele de capra.
- ouale
- introducerea precoce si in exces a alimentelor necorespunzatoare varstei - aparatul
digestiv al bebelusului nu este suficient de matur pentru a le putea digera
- alte alimente cu potential alergizant: citrice, fructe de padure, arahide, pestele, nucile,
carnea de porc, drojdie, scoici, usturoi, soia, aditivi si coloranti artificiali
Toate alimentele cu potential alergizant se vor introduce in alimentatia copilului
dupa implinirea varstei de 1 an.
Diversificarea se va face predominant cu fructe si zarzavaturi, mai putin fainoase
si lapte. La copiii mai mari, se va identifica alimentul alergizant si se va exclude din

213

alimentatie, ulterior se va incerca desensibilizarea, adica introducerea alimentului in


cantitati foarte mici, eventual in combinatii favorabile cu alte alimente care nu dau
alergii. Nu se vor folosi conserve, produse prefabricate sau de cofetarie. Se vor
administra alimente proaspete, salate, fructe, iar modul de preparare va fi prin fierbere
sau coacere.
Astmul bronsic - boala ce afecteaza caile respiratorii mici, prin contractia
muschilor peretilor cailor respiratorii, cand vin in contact cu un iritant. Caile respiratorii
se ingusteaza iar mucoasa lor devine inflamata; poate fi insotita si de acumulare de
mucus, ceea ce ingusteaza si mai mult caile respiratorii.
Factori de risc in declansarea astmului la copii:
- copii proveniti din parinti cu astm, eczeme sau alergii
- poluarea
- lipsa alaptarii la san
- fumatul in timpul sarcinii
Se administreaza magneziu (50 - 150 mg) - fiind relaxant muscular si pe musculatura
plamanilor
Consum de antioxidanti - vitaminele A,C,E din fructe, legume
Consum de grasimi omega 3 (peste)
Excluderea lactatelor din alimentatie
Excluderea surselor de praf din casa, ce contin acarieni si a parului de animale
Excluderea produselor chimice de curatat, a sprayurilor si odorizantelor de camera
Raceli frecvente, insotite de congestie nazala si tuse
- antioxidanti din frute si legume proaspete pentru cresterea imunitatii
- multa vitamina C
- grasimi esentiale: peste, seminte, nuci
- consum adecvat de magneziu din legume cu frunze verzi si seminte de dovleac, si
suplimentarea cu 50 - 150 mg magneziu zilnic pentru copiii cu dispnee
- evitarea aditivilor alimentari, iritantilor si alergenilor
- pentru tuse - mierea - folosita de mii de ani ca antiseptic. Se poate administra si ceai de
ghimbir: cateva feliute de radacina de ghimbir pisate, zeama de lamaie si o lingurita de
miere in apa calda; remediu Ayurvedic: o jumatate de lingurita de suc proapsat de
ghimbir amestecata cu un varf de cutit de turmeric si o lingurita de miere. Se
administreaza cate o lingurita dimineata si seara, sau cate o jumatate de lingurita pentru
copiii mici.
Acneea - excesul de grasimi din dieta duce la blocarea porilor pielii, iar deficienta
de vitamina A si de zinc determina scaderea rezistentei la infectii. Zincul este deficitar
mai ales la baieti in perioada pubertatii deoarece este folosit pentru producerea de
sperma; se poate evidentia prin aparitia de pete albe pe unghiile de la maini, caz in care se
vor administra 15 mg de zinc.
Dieta sa fie saraca in grasimi si zahar, dar bogata in apa, seminte, peste gras,
fructe si legume.
Tulburari de somn - sunt date in principal de deficientele de calciu si magneziu,
exces de zahar, stimulente, alergii alimentare, lipsa activitatii fizice in timpul zilei.
Administrarea de calciu si magneziu calmeaza organismul si ajuta nervii si
muschii sa se relaxeze. Se consuma alimente bogate in magneziu - seminte, nuci, legume
cu frunze verzi, cereale integrale, peste.

214

Eliminarea stresului, zaharului si a stimulentelor - in timpul noptii, nivelul de


cortizol trebuie sa scada, calmand copilul si pregatindu-l pentru somn. In conditii de stres
sau diete bogate in zahar sau stimulente, nivelul cortizolului ramanen crescut, ceea ce
perturba abilitatea de a adormi sau de a mentine un somn odihnitor. Daca nivelul de
cortizol este crescut in timpul noptii, inhiba eliberarea hormonilor de crestere. Ideal este
sa se stabileasca o rutina de calmare cu 20-30 minute inainte de somn: o baie, citirea unei
carti, alte activitati de relaxare, dar nu privitul la televizor sau calculator care nu ar trebui
sa existe in camera copilului.
Melatonina este implicata in inducerea somnului, la intuneric, secretia sa fiind
incetinita de lumina; asadar, luminile vor fi stinse in camera copilului. Alimente care
contin melatonina - ovaz, orez brun, porumb dulce, banane, rosii, pot fi consumate seara
inainte de culcare pentru a induce un somn bun.
Activitate fizica zilnica, inafara orelor de educatie fizica de la scoala, dar nu seara
tarziu deoarece vor avea efect energizant
Obezitatea este corelata cu o stima de sine scazuta, si determina un risc crescut
de boli grave la adult: steatoza hepatica, diabet zaharat tip II, boli cardiovasculare, cancer,
artita). Exista dovezi ca obezitatea incepe inca din perioada fetala: sugarii cu greutate
mare la nastere, cei nascuti din mame obeze in timpul sarcinii, ulterior sugarii alaptati cu
biberonul. Cauza alimentara principala o constituie consumul exagerat de glucide alimentele rafinate bazate pe amidon si zahar, zaharul in exces fiind stocat in organism
sub forma de grasimi. Se vor consuma alimente integrale si cat mai naturale, se va realiza
un program de exercitii fizice, care sa-i faca placere copilului. De asemenea, un somn
bun noaptea reduce riscul copilului de a deveni obez. La copii nu se vor merge pe diete
foarte restrictive, sarace in grasimi si nici pe numararea caloriilor.
ADHD - poate fi cauzat de factori ereditari, consum de tutun, alcool sau droguri
in timpul sarcinii, privarea de oxigen la nastere, traumatisme prenatale, poluarea mediului
inconjurator, dar cel mai frecvent de dezechilibre alimentare. Copilul nu poate sa stea
locului, are stari de dispozitie schimbatoare, intra in conflicte, deranjeaza in timpul orelor
in clasa, mai tarziu putand ajunge un adolescent delicvent.
Solutii:
- eliminarea zaharului - echilibrul glicemiei fiind vital pentru sanatatea mintala, iar la
copii, o dieta bogata in carbohidati rafinati contribuind la hiperactivitate si agresiune. Se
va inlocui cu alimente integrale si carbohidrati complecsi: orez brun, ovaz, linte, fasole,
quinoa, legume
- aport de grasimi esentiale omega 3 - omega 6
- eliminarea graului, produselor lactate - inhiba conversia si utilizarea grasimilor
esentiale.
- suplimentare de zinc, deficienta in zinc fiind comuna copiilor cu ADHD
- suplimente de vitamine B, C
- suplimentare de magneziu
- eliminarea alimentelor care dovedesc alergie la copilul respectiv, identificate deoarece
provoaca acumulari de mucus nazale si bronsice, infectii ale urechii, amigdalite,
probleme digestive, halena, eczeme, astm bronsic, dureri de cap, enurezis.
- eliminarea alimentelor ce contin coloranti artificiali, aromatizanti, conservanti, a
alimentelor procesate si preambalate

215

- eliminarea metalelor grele din corp: cuprul - dovedit ca induce simptome de ADHD si
aluminiul, existand o legatura directa intre nivelul crescut al cantitatii de aluminiu din
corp si hiperactivitate.
Autismul - dificultati de vorbire, anomalii ale posturii si gesturilor, probleme in
intelegerea sentimentelor celorlalti, frica, anxietate, comportament obsesivo-compulsiv,
ticuri, crize convulsive - in autismul sever.
Factori de risc: dieta, vaccinurile, hranirea cu lapte praf, problemele
gastrointestinale, prezenta la parinti a alergiilor la lapte sau gluten, sindromului de colon
iritabil, hipercolesterolemie, sensibilitate la lumina, probleme cu tiroida, cancer.
Solutii:
- echilibrarea glicemiei prin excluderea carbohidratilor rafinati
- eliminarea metalelor grele din corp
- excluderea aditivilor alimentari
- identificarea alergiilor alimentare (grau si alte produse cu gluten - orz, ovaz, secara,
lapte si produse lactate, citrice, ciocolata, coloranti alimentari artificiali, medicamente distrug flora intestinala normala); alimentele incriminate ca alergizante se vor elimina
treptat, la inceput simptomele putandu-se inrautati.
- asigurarea unui aport optim de grasimi esentiale
- corectarea deficientelor nutritionale (vitamina B6, acid folic, C, magneziu, zinc)
- corectarea deficitului de vitamina A - vitala pentru construirea celulelor sanatoase din
intestin si creier. Deficienta scade abilitatea de a percepe tridimensional, fapt ce explica
de ce unii copii autisti nu privesc persoanele in ochi ci din lateral, ceea c epermite
vederea expresiei persoanei deoarece exista mai multi receptori pentru alb-negru la
periferia campului vizual decat in centrul acestuia
- evitarea vaccinurilor anti-rujeola-oreion-rubeola, mai ales la copiii predispusi genetic la
astm bronsic, eczeme, alergii, intoleranta alimentara, dismicrobism intestinal, deficiente
in vitamine, minerale si grasimi esentiale; la acestia, vaccinul este descris ca picatura care
a umplut paharul. Problema nu este vaccinul ca atare, ci un conservant folosit in fiolele
de vaccinuri, cu un continut crescut de mercur.
Concluzii:
- Evitati alimentele care contin grasimi hidrogenate, deoarece interfera cu folosirea de
catre creier a grasimilor esentiale.
- Evitati alimentele care contin zahar si orice alta "-oza": sucroza, glucoza, dextroza,
maltoza. Alegeti alimente care contin xylitol, fructoza.
- Evitati sucurile procesate si bauturile racoritoare
- Limitati consumul de branza si lactate - laptele este unul dintre principalii alergeni, iar
branzeturile contin multe grasimi saturate.
- Alegeti oua ecologice sau de tara, bogate in omega 3
- Evitati alimentele care contin aditivi, conservanti sau alte substante chimice
- Alegeti alimente integrale in detrimentul celor rafinate si procesate
- Cand mergeti la cumparaturi, faceti o lista si respectati-o intocmai
- Mancati inainte de a merge la cumparaturi
Aditivii alimentari daunatori:

216

Tartrazina - adaugata la sucurile pentru copii, pentru a le da culoarea galben portocalie,


pentru a le conserva si stabiliza - elimina zincul din organism prin urina, declanseaza
eczeme, astm bronsic, schimbari emotionale si comportamentale.
Rosu intens (E129) - folosit ca si colorant in snacksuri, sosuri, supe
Amaranth (E123) - colorant in jeleuri, gemuri, decoratii pentru prajituri
Aspartam (E951)
Acidul benzoic (E210) - folosit in multe alimente, produse cu continut scazut de zahar,
cereale, produse de carne
Negru briliant (E151) - colorant in bauturi, sosuri, sncksuri, branza
Hidroxi-anizol butilat (E320) - conservant in alimente ce contin grasimi, produse de
cofetarie si carne. Este posibil cancerigen la om
Benzoat de calciu/potasiu (E213/E212) - produse cu continut scazut de zahar, cereale,
produse din carne
Sulfitul de calciu (E226) - burgeri, biscuti, ciuperci congelate. Fac produsele vechi sa
arate ca noi
Glutamatul monosodic (E621) - intensificator de arome. Provoaca presiune la nivelul
capului, senzatie de arsura, greata, dureri toracice, convulsii
Ponce 4R, Cochineal red A (E 124) - colorant
Benzoat de sodiu (E211) - conservant. Determina hiperactivitate la copii
Nitratul de potasiu (E249) - conservant in carnurile tratate si in produsele din carne
conservate. Este cancerigen, are efect de atrofiere a glandelor suprarenale.
Propil benzoat de hidrogen, propil paraben, paraben (E216) - conservant in cereale,
snacksuri, pateuri, produse din carne si cofetarie
Zaharina si sarurile sale de sodiu, potasiu si calciu (E954) - indulcitor artificial,
cancerigen pentru oameni.
Metabisulfit de sodiu (E223) - antioxidant si conservant
Sulfit de sodiu (E221) - conservant in vinuri si alte alimente procesate
Clorura stanoasa (E512) - antioxidant si agent de mentinere a culorii alimentelor
conservate in cutii sau sticle si in sucurile de fructe. Determina greata, voma, diaree,
dureri de cap
Dioxidul de sulf (E220) - conservant
Galben auriu (SE110) - colorant. Determina incetinirea cresterii si pierderea severa in
greutate
Aditivi acceptati
Colorantul E101 (vitamina B2) si E160 (caroten, vitamina A)
Antioxidantii E300 - 304 (vitamina C) si E306 - 309 (tocoferoli, vitamina E)
Emulsificator E 322 (lecitina)
Stabilizatorul E375 (niacina) si E 440 (pectina)

217

9. ALIMENTATIA RATIONALA IN COLECTIVITATI

Tipuri de colectiviti
Personal din intreprinderi;
Funcionari din instituii;
Elevi;
Studeni;
Btrnii din caminele de btrni.
n funcie de fiecare tip de colectivitate n parte se va respecta norma caloric de
nutrieni, odat cu respectarea condiiilor igienico-sanitare.

218

Sectoarele cantinei
Sectorul de consum
sala de mese;
sala de ateptare;
gsrderob;
grup sanitar;
oficiu.

ncperi pentru pregtirea mncrurilor


Buctrie;
Laborator de patiserie-cofetrie;
Camera de pregtire la rece etc.

Spaii pentru depozitare


ncperi cu caracter social
ncperi cu caracter sanitar
ncperi cu caracter administrativ
Tipuri de utilaje i dotri
Utilaje i aparatur pentru producia alimentar
Vase i ustensile necesare n timpul prelucrrii alimentelor
Mobilier pentru sala de mese i anexele acesteia
Particulariti de ntreinere
Operaii de curire i igienizare a spaiilor cantinei nainte i dup
terminarea lucrului

Igiena la locul de munc


Splarea i igienizarea utilajelor, aparatelor, vaselor i ustensilelor
folosite

219

Igienizarea obiectelor de inventar pentru servirea preparatelor i


buturilor

Calitatea meniurilor
n alctuirea meniurilor se va ine cont de:
Vrst
Activitate fizic
Diferitele afeciuni

Alimentele vor fi variate i de sezon pe ct posibil


Se va asigura necesarul de
Calorii
Proteine
Lipide
Glucide
Vitamine
Minerale

Calitatea estetic va fi una corespunztoare


Producerea preparatelor
Se va respecta reeta
Se vor respecta normele de protecia muncii, igien i protecia
mediului

Se va asigura manipularea corecta a materiilor prime, preparatelor,


semipreparatelor

Se vor aplica tratamente termice corecte i corespunztoare


Deservirea corect
Sala de mas va fi amenajat estetic i confortabil

220

Tehnicile de servire vor fi aplicate corect


Se va respecta ordinea de servire a preparatelor n cadrul mesei
Se va respecta temperatura de servire a mesei

221