Î M P R U M U T U R I L E D E S TAT( c red i t u l p u b l i c ) .

D ATOR I A P U B L I C Ă . D ATOR I A E X T E R N Ă .
ÎMPRUMUTURILE DE STAT – caracterizare generală
Împrumuturile de stat reprezintă obligaţiile generate de contractele de
pe piaţa financiară internă şi/sau internaţională prin care statul, în calitate de
împrumutat, obţine fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică
creditoare şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobândă şi cu alte
costuri, într-o perioadă specificată.
Aceste obligaţii sunt rezultatul atât a împrumuturilor contractate direct
de către stat, cât şi a împrumuturilor garantate de stat.
Astfel, se disting următoarele forme ale împrumuturilor de stat:
- împrumuturi interne sau externe contractate/garantate de către autorităţi ale
administraţiei publice centrale;
- împrumuturi interne sau externe, contractate/garantate de către autorităţi
ale administraţiei publice locale.
Împrumuturile de stat prezintă următoarele caracteristici:
- au caracter contractual; exprimă acordul de voinţa al părţilor;
- au caracter rambursabil; se restituie la termenul fixat, persoanelor fizice şi
juridice care l-au acordat;
- asigură o anumită contraprestaţie.
Împrumuturile de stat generează, anumite cheltuieli suplimentare din
parte a statului, cheltuieli legate de plata dobânzilor, primelor de rambursare,
câştigurilor şi altor avantaje acordate creditorilor statului, precum şi
cheltuieli legate de gestionarea datoriei publice.
ELEMENTELE TEHNICE ALE ÎMPRUMUTURILOR DE STAT
În momentul lansării unui împrumut de stat este necesară stabilirea
catorva elemente tehnice care îl definesc din punct de vedere juridic. Aceste
elemente se referă la: denumirea împrumutului, valoarea nominală, valoarea
reală şi cursul, termenul de rambursare, dobânda, prima de rambursare, alte
avantaje oferite deţinătorilor de înscrisuri ale împrumuturilor de stat.
Denumirea imprumutului
Denumirea poate fi legată de destinaţia împrumutului (spre exemplu:
”Împrumuturi pentru înzestrarea armatei”, ”Împrumuturi pentru
reconstrucţie”, iar când împrumuturile se contractează cu o oarecare
regularitate, pentru acoperirea deficitelor bugetare sau pentru alte destinaţii,

Deci. VN = valoarea nominală. forma pe care o îmbracă venitul (”Împrumutul de stat cu câstiguri”). Valoarea nominală.al pari (egal cu 100). de regulă sub pari şi rareori al pari sau supra pari. Termenul de ramburasare Împrumuturile de stat se pot contracta (dacă avem în vedere durata pentru care se contractează) pe termene precise de rambursare şi fără asemenea termene.supra pari (mai mare decât 100). Valoarea reală reprezintă suma cu care cumpără (se vinde) un înscris. . VR  VN * CP unde: VR = valoarea reală. Mărimea cursului se stabileşte fie de către stat (acesta pune în vânzare înscrisurile la cursuri pe care acesta le stabileşte). Cursul exprimă ”preţul” cu care se cumpară şi se vând 100 de unităţi monetare valoare nominală. cursul obligaţiunii unui împrumut de stat este. după caz. fie de către piaţa (prin bursa de valori). nivelul dobânzii. Se constituie în valoarea de referinţă în care se calculează dobânda cuvenită creditorilor. De altfel.în denumirea lor se precizează anul contractării (spre exemplu: ”Împrumutul de stat 2001”). La lansarea unui împrumut.sub pari (mai mic decât 100). de cât de urgenţă este deţinerea de resurse sau de interesul pe care îl are statul în răscumpararea propriilor înscrisuri. pe o perioadă de peste un an până la cinci ani inclusiv (pe termen mediu) şi pe o perioadă de peste cinci ani (pe termen lung). În funcţie de termenul pentru care s-a contractat împrumutul. CP = cursul înscrisurilor în momentul plasării împrumutului. înscrisurile de stat poartă denumiri diferite: . mărimea cursului depinde de raportul dintre cererea şi oferta de capital de împrumut. nivelul dobânzii (”Împrumutul de stat 71%”). egală sau mai mare decât valoarea nominală a acestora. Acesta depinde de cursul de vânzare al înscrisurilor de stat şi poate fi mai mică. Acestea pot fi contractate pe o perioada de până la un an inclusiv (pe termen scurt). Mărimea valorii reale depinde de cursul la care se cotează înscrisurile respective la bursă.valoarea reală şi cursul Valoarea nominală reprezintă suma înscrisă pe titlul unui împrumut de stat. . Acesta poate fi: .

În consecinţă. Atunci când împrumutul de stat este plasat pe piaţa la un curs sub pari. .titluri de rentă perpetuă .reală pozitivă (când rata nominală depăşeşte rata inflaţiei) . . rata dobânzii la creditele bancare. rata inflaţiei. suma care este încasată de la subscriitori (adică valoarea reală) este mai mică decât cea pe care o datorează acestora şi la care este calculată dobândă (adică valoarea nominală)..pentru împrumuturile fără termen Dobânda ”Preţul” pe care statul se obligă să-l plătească creditorilor săi pentru folosirea sumei împrumutate de către acesta. Caz în care rata reală a dobânzii este mai mare decât rata nominală. certificate (bonuri) de impozite .pentru împrumuturile pe termen scurt. rata reală a dobânzii se modifică ca urmare a influenţei ratei inflaţiei şi poate fi: . polite de tezaur.bonuri de tezaur. rata reală a dobânzii în funcţie de mărimea cursului în momentul plasării înscrisurilor se determină cu ajutorul relaţiei: Rrc  D * 100 VR unde: Rrc = rata reală a dobânzii influentaţă de cursul de plasare D = suma absolută a dobânzii VR = valoarea reală a împrumutului Dar.înscrisuri cunoscute sub denumirea de obligaţiuni sau titluri de rentă pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung. Se stabileşte ca relaţie între valoarea nominală şi rata anuală a dobânzii (rata nominală sau de emisiune a dobânzii). certificate de trezorerie. astfel: D  VN * Rn unde: D = suma absolută a dobânzii anuale VN = valoarea nominală a înscrisurilor Rn = rata nominală a dobânzii Rata dobânzii este expresia procentuală a dobânzii plătite pe an pentru 100 de unităţi monetare valoare nominală şi depinde de: raportul dintre oferta şi cererea de capital de împrumut public.

subscriitorii nu vor obţine o primă de rambursare ci o pierdere. Alte avantaje conferite deţinătorilor de înscrisuri ale împrumuturilor de stat Pentru a face mai atractiv un împrumut de stat sunt situaţii în care se procedează la înlocuirea dobânzii cu căştiguri. are la bază relaţia: Rrd  1  Rn 1 1  Ri unde: Rrd = rata reală a dobânzii în funcţie de rata inflaţiei Rn = rata nominală a dobânzii Ri = rata inflaţiei Prima de rambursare Prima de rambursare se calculează ca diferenţa între suma de bani pe care statul a încasat-o în momentul plasării înscrisurilor (sub pari) şi suma de bani pe care se angajează să o restituie la rambursarea împrumutului (supra pari). Se determină cu ajutorul relaţiilor: PR  VRr  VR p  (VN * C r )  (VN n * C p )  PR  VN * (C r  C p ) unde: PR = prima de rambursare VRr = valoarea reală a împrumutului în momentul rambursării VRp = valoarea reală a împrumutului în momentul plasării VN = valoarea nominală a împrumutului Cr = cursul înscrisurilor în momentul rambursării Cp = cursul înscrisurilor în momentul plasării Dacă în momentul rambursării cursul este mai mic decat cel din momentul plasării.reală negativă (când rata nominală este mai mică decât rata inflaţiei) Determinarea ratei reale a dobânzii în funcţie de rata inflaţiei. Însă. Diferenţa apare când cursul de rambursare este mai mare decât cursul de plasare a înscrisurilor de stat. statul poate acorda si alte avantaje subsciitorilor cum ar fi: . întrucât VRr < VRp..

. înscrisurile unui împrumut nou. de rambursarea lor.acceptarea de către autorităţile fiscale a unor înscrisuri ale împrumuturilor de stat ca plată a unor impozite datorate de subscriitori. precum şi a celor provenite din eventualele tranzacţii la bursa cu înscrisurile publice negociabil. OPERAŢIUNI PRILEJUITE DE ÎMPRUMUTURILE DE STAT Împrumuturile de stat prilejuiesc o seamă de operaţiuni legate de plasarea acestora pe piata. administraţii financiare sau direct prin funcţionarii publici). deoarece antrenează cheltuieli importante sub formă de comisioane sau de diferenţă de curs. Însă. . indexarea împrumuturilor în funcţie de evoluţia preţurilor etc).prin vânzare la bursă Prin această modalitate sunt plasate. .scutiri sau reduceri de impozite şi taxe ale veniturilor obţinute pentru împrumuturile subscrise. .prin intermediul consorţiilor bancare Plasarea împrumuturilor prin intermediul consorţiilor bancare se realizează prin grija unui grup de bănci. atunci statul doreşte ca acesta să treacă neobservat. fie le cumpără efectiv. mai cu seamă în cazul împrumuturilor contractate în străinătate.subscripţie publică realizată de către Ministerul Economiei şi Finanţelor sau a altor instituţii specializate împuternicite de organul de decizie în acest sens.garanţii împotriva deprecierii monetare (exprimarea împrumuturilor într-o valută mai stabilă. în favoarea băncilor. Subscripţia publică şi vărsarea sumelor subscrise se efectuează fie la ghişeele statului (trezorerii publice. Plasarea împrumuturilor de stat Se poate realiza prin: . Această modalitate se aplică limitat. Consorţiul bancar fie preia în comison obligaţiunile împrumutului. precum şi de eventuala modificare a ratei dobânzii şi a termenelor de restituire iniţial stabilite. care se angajează să efectueze această operaţiune la cererea organelor competente. de regulă. sub aspect financiar plasarea împrumuturilor prin consorţii bancare este mai costisitoare pentru stat decât cea prin subscipţie publică.neadmiterea executării silite a înscrisurilor împrumuturilor de stat. . . deoarece o oferta mare de înscrisuri atrage după . în cazul declarării stării de faliment pentru deţinătorii acestora.

Se realizează în practică pe calea anuităţilor (constante. INDICATORII DATORIEI PUBLICE Datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului. provenind din împrumuturi contractate directe sau garantate de Guvern. respectiv preschimbarea înscrisurilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu titluri ale unor împrumuturi pe termen mediu şi lung sau fără termen. a unor avantaje speciale acordate creditorilor. Modificarea termenului de rambursare se realizează prin consolidarea împrumutului. progresive. persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente în România.conversiune Operaţia constă în preschimbarea înscrisurilor unui împrumut vechi cu înscrisuri ale unui împrumut nou. plata dobânzilor. adică restituirea sumelor împrumutate. situaţie în care detinătorii înscrisurilor vândute la bursă nu şi-ar recupera nici măcar suma vărsată la subscriere. Este inversul operaţiunii de conversiune. la un moment dat. Operaţiunea are loc atunci când cheltuielile aferente rambursării împrumuturilor scadente depăşesc resursele financiare ale statului. De altfel. a comisioanelor. facultativă şi conversiune sau rambursare anticipată. prin răscumparare la bursă. regresive) prin tragere la sorţi.arozare Constă în preschimbarea înscrisurilor unui împrumut vechi cu înscrisuri ale unui împrumut nou cu o rată a dobânzii mai mare. se poate realiza prin: . emis cu o dobândă redusă. Obligaţiile reprezintă angajamentele care decurg din contractarea împrumuturilor şi anume: rambursarea împrumutului. în practică se cunosc trei tipuri de conversiune: forţată. Operaţiunea urmăreşte conservarea interesului publicului faţă de împrumutul de stat şi poate avea loc atunci când cursul titlurilor de stat este mult redus faţă de cel de emisune. . sau de autorităţile administraţiei publice locale de la diverşi creditori. Rambursarea împrumuturilor de stat reprezintă răscumparea titlurilor de credit de la deţinătorii lor. DATORIA PUBLICĂ. prin Ministerul Economiei şi Finanţelor. .sine reducerea cursului acestora şi implicit micşorarea randamentului financiar al împrumutului. Modificarea ratei dobânzii.

În funcţie de gradul de exigibilitate datoria publică poate fi: .datoria publică locală.datoria publică consolidată .cuprinde datoria publică exigibilă pe termen scurt. DATORIA PUBLICĂ DATORIA PUBLICĂ DATORIA PUBLICĂ LOCALĂ GUVERNAMENTALĂ * * parte din datoria publică care parte din datoria publică. provenind din împrumuturile locale. Serviciul datoriei publice reprezintă efortul financiar anual reclamat de datoria publică. de pe pieţele financiare. provenind contractate direct sau garantate de din împrumuturi contractate direct sau Guvern prin Ministerul Economiei garantate de acestea de pe pieţele şi Finantelor.Datoria publică se stabileşte şi se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale ei: .ponderea datoriei publice în PIB: Soldul datoriei publ ( SDP ) * 100 PIB . financiare.m.datoria publică medie pe locuitor exprimată în dolari: Datoria publica totala Populatie * curs de schimb u. la un moment autorităţilor administraţiei publice dat. Gradul de îndatorare a ţării la un moment dat se determină prin: . . la un moment dat. Serviciul datoriei publice cuprinde: .datoria publică guvernamentală.cuprinde datoria publică exigibilă pe termen mediu şi lung. în numele României. 1 Forme ale datoriei publice Indicatorii datoriei publice I.datoria publică flotantă . . nationale * 100 dolar SUA II. Fig. care reprezintă totalitatea obligaţiilor reprezintă totalitatea interne şi financiare interne şi externe ale externe ale statului.

.cheltuieli cu ramburasarea datoriei propriu-zise.ponderea serviciului datoriei publice în cheltuielile bugetare: Serviciul datoriei publ ( SDP) * 100 Chelt bugetare . Serviciul datoriei publice poate fi exprimat cu ajutorul indicatorilor în forma absolută şi relativă.ponderea serviciului datoriei publice în PIB: Serviciul datoriei publ ( SDP) * 100 PIB .ponderea dobanzii în PIB: Chelt cu plata dobanzilor * 100 PIB . iar cea contractată peste graniţă.volumul anual al dobânzii la datoria publică.mărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice.. ceea ce atrage după sine în mod inevitabil sporirea dobânzilor aferente.cheltuieli cu plata dobânzilor. DATORIA EXTERNĂ.ponderea dobânzii în cheltuielile bugetare: Chelt cu plata dobanzilor * 100 Chelt bugetare Privită în timp.ponderea dobanzii în cheltuielile publice: Chelt cu plata dobanzilor * 100 Chelt publ . datorie externă. . .alte cheltuieli aferente. Datoria publică contractată în interiorul ţării va fi considerată datorie internă. precum şi a cheltuielilor publice totale. Indicatori absoluţi: . . . datoria publică manifestă o tendinţă de creştere continuă.volumul mediu pe locuitor a dobânzii la datoria publică Indicatori relativi: .ponderea serviciului datoriei publice în cheltuieli publice: Serviciul datoriei publ ( SDP) * 100 Chelt publice . .mărimea absolută a serviciului datoriei publice.

persoane fizice şi juridice. împrumuturile externe cu o perioadă de 10-15 ani sau mai mare.sumele datorate unor creditori publici şi privaţi în valută. 3) datoria externă în interpretarea Băncii Mondiale şi a celorlalte instituţii din sistemul său. creditele contractate de persoanele fizice sau juridice negarantate de autorităţile publice competente. noţiunea de datorie externă nu se suprapune perfect aceleia de datorie publică externă.sumele datorate de persoane private. . dar garantate de o autoritate publică. ajutoare cu caracter nerambursabil. 2) datoria externă brută în sens restrâns – cuprinde obligaţiile băneşti faţă de străinătate cu câteva excepţii: creditele pe termen scurt sub un an. Datoria externă totală . le datorează străinatăţii la un moment dat.INDICATORI PRIVIND DATORIA EXTERNĂ Datoria publică externă este parte componentă a datoriei publice totale. noţiunea de datorie externă este mai largă decât aceea de datorie publică externă şi are mai multe sensuri: 1) datoria externă brută în sens larg – cuprinde sumele de bani şi alte valori pe care rezidenţii unei ţări. bunuri sau servicii cu o perioadă de rambursare mai mare de un an. De aceea. Acesta cuprinde: . investiţiile străine directe care nu au stabilite termene de rambursare sau de lichidare. 4) datoria externă netă – cuprinde diferenţa dintre activele publice şi private ale rezidenţilor unei ţări în străinătate şi activele deţinute de rezidenţii străini în ţara considerată. Însă.

M. / $ II. b) ponderea datoriei externe în PIB: Soldul datoriei externe x100 PIB c) volumul datoriei externe medii pe locuitor în dolari SUA: Datoria externă x100 Populatie x curs de schimb u. Raportul între datoria externă şi încasări din export de bunuri şi servicii. Serviciul datoriei externe: SDE = rate scadente + dobânzi aferente în anul respectiv a) valoarea absolută a serviciului datoriei externe. Din punctul de vedere al debitorului Datorie privată negarantată Datorie publică şi datorie garantată de stat Din punctul de vedere al creditorului Creditori publici Multilaterali Creditori privaţi Bilaterali Bănci comerciale Obligaţiuni Alţii Fig. nat. III.m. . b) ponderea serviciului datoriei externe în PIB: Serviciul datoriei externe x100 PIB .Datorie pe termen scurt Datorie pe termen lung Credite de la F. Grad de îndatorare a unei ţări faţă de străinătate: a) volumul absolut al datoriei externe totale .I.în dolari SUA.în monedă naţională. 2 Datoria externă şi componentele sale  Indicatorii datoriei externe: I.

Serviciul datoriei externe x100 Încasari din exporturi d) ponderea dobânzii la datoria externă în exporturi: Cheltuieli cu plata dobanzilor la datoria externa x100 Încasari din exporturi .c) ponderea serviciului datoriei externe în exporturi.