Academia de Studii Economice din Bucureşti Promovarea consumului durabil. Studiu de caz: piața fructelor Popa Ioana Alexandra Grupa:1329 .

7% și fiind aproximativ egale cu 2 170 mii tone pe an. România este unul din producătorii horticoli cei mai importanți din Uniunea Europeană. România dispune de abundență de pământ arabil și înfrânge încet deficitul de infrastructură. O treime din toată forța de muncă a României (ceea ce este de 5 ori mai mult decât în medie în UE) lucrează în sectorul agricol. necesare pentru comerțul amplu în limita UE. Mai mult de jumătate din populație (55%) este populația urbană. România continuă să implementeze toate regulamentele UE. Integrarea în Uniunea Europeană le-a acordat fermierilor din România posibilitatea de a se ridica la un nivel mai înalt și a avea acces la mai mult de 500 milioane consumatori. Măsurile acestea se vor dovedi a fi cele mai utile. În cursul ultimilor patru ani. producția locală a fructelor se schimba cu aproximativ 10% an de an. Suportul financiar din partea UE a fost foarte esențial pentru creșterea competitivității sectorului întreg.5 milioane locuitori) dintre 27 state membre ale UE. Totuși. precum și pentru ajutorul acordat producătorilor în sporirea eficienței lor prin tehnologii perfecționate.DESCRIEREA GENERALĂ A PIEȚEI ROMÂNEȘTI DE FRUCTE România este a șaptea țară după numărul populației (21. După aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007. ultimul reprezentând o parte extrem de importantă a economiei românești. a șasea țară după suprafața pământului cultivat. volumele descrescând în medie cu 3. în prezent asigurând aproximativ 5% din volumul total al producției agricole în UE. clima țării este favorabilă. precum și se utilizează metodologia învechită de producție. asigurând 6.7% din produsul intern brut. și procentajul acesta continuă să crească. au avut loc schimbările semnificative care au influențat business-ul cu fructe. fiindcă lanțul agricol este foarte fragmentat. .

700.300. agricultura românească se caracterizează printr-o productivitate redusă. în valoare totală de 460. Este cel mai probabil că tendința aceasta va continua. cu excepția consumatorilor industriali.472. unde se desfășoară comerțul.279. România a produs 3. În ciuda faptului că România are un potenţial agricol foarte mare. Procentajul total al produselor procurate la rețele de supermarketuri. constituind majoritatea populației țării. Pe piața românească.000 de tone de fructe anual. continuă să crească datorită migrațiunii mai intensive. fructele din România apar pe piața vara/toamna timpurie. constă din două sectoare deosebite. este egal cu 93%. hipermarketuri. Vânzările fructelor proaspete au un caracter sezonier foarte pronunțat. primăvara și.000 de tone de legume și fructe.În general. în cursul altor anotimpuri.000 de tone de legume şi aproximativ 1. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii.. lucru care se reflect automat și printr-o producţie relativ scăzută de legume și fructe. Fructele importate pot fi găsite în cantități mari iarna. Sectorul de fructe proaspete a urmat tendința aceasta mult mai lent.200 tone de legume și 1. fiind a cincea mare piaţă din Uniunea Europeană din punct de vedere al suprafeţei arabile. magazine de tip Cash & Carry etc. Populația urbană.300 de tone de fructe. în prezent procentajul oamenilor care își fac cumpărături la supermarketuri.262 de . devine mai înalt . de fapt. și mediul acesta este foarte competitiv. România a importat în perioada ianuariedecembrie 2013 aproximativ 900. consumul lor fiind semnificativ mai înalt în lunile de vară. Anul trecut. mediul comercial pentru fructe proaspete. și acum fructele pentru consum casnic se cumpără în raportul 50/50 la piețele sub cerul liber și rețelele de retail de diferite formate. În perioada 2009-2013. ţara noastră a produs în medie 3. într-o măsură mai mică.

în defavoarea pieţei produselor proaspete. 95.68% fiind exportate în UE (48. Legumele importate din ţările terţe au reprezentat doar 15. 84.248 tone) din totalul importat. 87.146 de tone de legume și 54. . în perioada 2009-2012.27% din ţările terţe (3.041 tone). consumul mediu anual de legume pe cap de locuitor a fost de 182 de kg. furnizarea de fructe și legume destinate consumului se situa sub 80 kg /persoană /an. Ţara noastră a importat anul trecut 409.636 tone).32% (345. adică sub 220 g / persoană/ zi. în 2013 România exportând doar 85. Număr mare de exploataţii de dimensiuni reduse Gradul ridicat de fragmentare a suprafeţelor pomicole şi lipsa unei strategii coerente de  consolidare a terenurilor . Potrivit datelor. Analiza SWOT: PUNCTE SLABE    Grad redus de tehnologizare a exploataţiilor.271 de tone de fructe.euro și a exportat aproximativ 140. Organizaţia ONU pentru Agricultură și Alimentaţie semnala în 2010 că în România. Potrivit datelor.752 de tone) în ţările terţe.000 de tone de legume și fructe. iar fructele 21. Suprafeţe mari de spaţii protejateabandonate şi/sau contruite în baza unor tehnici  învechite. iar cel de fructe de doar 69 de kilograme pe an. fiind la cel mai redus nivel din Europa.32% (6.68% (64.077 de tone) și doar 12.830 de tone de fructe.47% (105. În privinţa exporturilor.53% din cantitatea de fructe (384. Aceeași situaţie este valabilă și pentru fructe. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii.718 de tone de legume și 489.229 tone) au provenit din Uniunea Europeană. numărul cantităţilor este semnificativ mai mic. Creşterea producţiei de fructedestinate procesării.469 tone) din cantitatea de legume importate și 78.73% din totalul de legume (81. Grad redus de întinerire a plantaţiilor pomicole asociat cu suprafeţe mari de plantaţii  pomicole în declin. iar 4.510 tone) au fost exportate în ţările din UE. Consumul scăzut este o altă problemă care afectează piaţa de legume și fructe din România.

asigurarea materiilor optime pentru procesatori. Fructele trebuie livrate în autocamioane frigorifice pentru a nu întrerupe lanţul frigorific şi a nu cauza stricarea fructelor. va creşte perioada de depozitare a produsului în condiţii  frigorifice. Aplicarea corectă a Managementului Integrat de Combatere a Dăunătorilor pentru a putea respecta cerinţele igienice şi sanitare stricte. supermarketurile ofera o gama mai buna de produse. inclusiv culesul fructului la maturitatea corectă şi manipularea corectă post-recoltare.PUNCTE TARI     conditiile optime de clima si sol pentru cultura legumelor. asigurarea de materii prime pentru industria de procesare. un bun standard al serviciilor si niveluri mai mari de eficienta fata de alti detailisti in ceea ce priveste achizitionarea produsului. AMENINŢĂRI  Exportul excesiv  Clima nefavorabila . impuse de Uniunea Europeană şi de a respecta nivelurile maxime de reziduuri (MRL) specifice în  România. forta de munca ieftina. calitatile gustative ale fructelor sunt mai apreciate de consumatori comparativ cu  produsele din import. cultivarea unui numar mare de specii de legume. Oportunităţi  Recoltarea corectă. pentru asigurarea consumului in tot timpul anului.     conditii de clima si sol favorabile. vanzarea si alte functii. Cerinţele de etichetare trebuie să fie înţelese şi respectate pentru livrările de fructe odată cu trecerea de la cerinţele pieţelor în aer liber la cerinţele mai stricte ale  supermarketurilor. sortiment variat de specii si soiuri.

FORMAREA PREȚURILOR Preţurile la fructele proaspete sunt supuse fluctuaţiilor înalte. care pot ajunge până la 15 . În esenţă. ajungând până la 100%. Standardizarea fructelor Ca producătorii din alte ţări să poată exporta fructe în România. în special în toiul sezonului. propun preţuri foarte mici angrosiştilor/intermediarilor. În aceste condiţii angrosiştii pot avea deseori marje foarte înalte. marii producători sunt deseori nevoiţi să-şi ajusteze preţurile la cele fixate artificial din cauza ineficienţelor de către micii producători. produsele lor trebuie să . profitabilitatea reală pentru angrosişti ajunge aproximativ la 5 . Astfel. Preţurile in România sunt puternic influenţate de oferta locală. orice descriere pertinentă a formării preţurilor este relevantă doar pentru o anumită perioadă selectată. pe când marjele comerţului cu ridicata ajung în mod normal la 20-30%.15%. CERINȚELE LEGII PENTRU IMPORT ȘI COMERȚ ASPECTE LEGISLATIVE ALE IMPORTULUI Procedurile de export al fructelor pe piața românească urmează aceeași schemă ca și în cazul altor țări membre ale UE. În aceste cazuri.20%.3 zile. Se întâmplă deseori ca micii producători locali. Aceste marje medii includ deja costurile înalte de comercializare prin rețele de comerț cu amănuntul. neavând putere de negociere sau informaţii actuale privind preţurile sau neestimând corect costurile sale reale. De obicei în România preţurile pentru fructele proaspete se schimbă o dată la 2 .

1 (Certificat de origine) – eliberat de Serviciul Vamal al RM conform Regulamentului cu privire la completarea. Standardele de marketing concrete sunt prezentate în anexa 2 a raportului dat. • Pentru mere . autentificarea şi eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor exportate din Republica Moldova în cadrul regimurilor de comerţ preferenţiale cu Uniunea Europeană (ATP) şi statele care acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de .corespundă strict normelor stabilite în Uniunea Europeană. • Pentru piersici – Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 1221/2008. calibrarea. Standardele acestea descriu următoarele aspecte: cerințele minime pentru calitate. Certificarea fructelor37 Pentru a importa fructe în Uniunea Europeană. Standardele de comercializare în sectorul fructelor și legumelor sunt după cum urmează: • Pentru struguri de masă .Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. elaborate în mod specific pentru fiecare produs. și toleranțele specifice privind concentrația substanțelor dăunătoare. prezentarea. • Pentru prune uscate întregi – Standardul Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE). etichetarea fructelor. ediția anului 2003. producătorii din celelalte țări trebuie să dispună de următoare certificate: • Certificat de circulaţie a mărfurilor EUR. Regulile acestea sunt prezentate în linii generale în standardele de marketing în sectorul fructelor și legumelor. 1221/2008. clasificarea. 1221/2008.Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr.

Certificatul acesta reprezintă actul valabil care confirmă oficial țara de origine a mărfurilor exportate.certificatul igienic este eliberat de Ministerul Sănătății al RM pe baza testării produselor de laboratoare autorizate. și o declarație vamală pentru a îndeplini procedurile vamale. Acesta este unicul act ce adeverește conformitatea produsului cu standardele de marketing ale UE. care au fost aprobate de legislație locală (Regulamentul nr.  CMR . Certificatul indică nivelul permis al conținutului rezidual de pesticide din produs. corespunde celui în UE. Unele din aceste cerinţe sunt dezbătute mai jos.documentul acesta este eliberat de Inspectoratul de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor. Un producător poate obține un certificat de conformitate de la unul din organele de certificare. Nivelul conținutului rezidual. un contract de export-import. 1221) și vor intra în vigoare în noiembrie 2011. adoptat de autorități ale RM. • Certificat fitosanitar . ele necesită să fie documentate cu un certificat de origine nepreferențial.documentul de transport. următoarele acte trebuie să fie alăturate la fiecare lot: o factură corespunzătoare. CERINŢE PENTRU AMBALARE ŞI ETICHETARE Anumite norme de ambalare şi etichetare trebuie adoptate pentru a putea comercializa fructe şi legume proaspete în România. Pe lângă certificatele menționate mai sus. • Certificat de conformitate pentru mărfuri exportate – actul acesta este destinat să adeverească conformitatea producției cu condițiile stabilite de anumite standarde (de exemplu. Uniformitate . care confirmă existența unui contract între o companie de transport și un expeditor cu privire la servicii de transport de mărfuri cu mijloace auto. • Certificat igienic . GOSTsau SM).Preferinţe (GSP). Dacă fructele exportate nu sunt un obiect al ATP.

Partea vizibilă a produselor ambalate trebuie să fie reprezentativă pentru întreg conţinutul. Ambalare Fructele trebuie să fie ambalate astfel încât să fie protejate în mod corect. Utilizarea materialelor. este permisă doar dacă imprimarea şi etichetarea a fost realizată cu cerneală sau clei non-toxic. în special a gustului şi mirosului. Etichetare În realitate.39 . indicând următoarele:  Ambalatorul şi/sau expeditorul: nume şi adresă sau cod emis sau recunoscut de o autoritate. Dacă fructele şi legumele sunt împachetate ambalajul trebuie să fie subţire. curat şi de o astfel de calitate încât să nu prejudicieze produsul. nou şi inodor. uscat.  Natura produsului (specia şi varietatea se indică în mod voluntar). în special a hârtiei şi a etichetelor pe care sunt specificate detalii comerciale. Materialul folosit în interiorul ambalajului trebuie să fie nou. regională sau naţională). participanții pieței nu dau multă importanţă etichetării. Ambalajele nu trebuie să conţină alte obiecte. Este interzisă utilizarea oricărei substanţe care ar putea modifica caracteristicile naturale ale fructelor sau legumelor. varietate şi calitate. Legislaţia României impune însă anumite reguli privind etichetarea. Conform legislaţiei fiecare pachet trebuie să fie etichetat în mod individual şi lizibil. deoarece etichetarea corectă nu este controlată în mod eficient de către autorităţi.  Originea produsului (ţara de origine şi regiunea în care a fost produs fie ea locală.Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie uniform şi să conţină legume sau fructe de aceeaşi origine.

.gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice. Perspective 2014-2020: .dezvoltare teritorială echilibrată a zonelor rurale CONCLUZII: Piaţa din România este foarte sensibilă la preţuri.  Controlul autorităţilor  • Marcă (opţional). Specificațiile comerciale: clasa calităţii şi dacă cere standardul. pentru produsele pre-ambalate informaţia privind standardele de calitate şi masa netă trebuie să fie indicată. şi unicul factor extrem de important pentru toate fructele este valoarea percepută a ofertei în baza raportului dintre calitate şi preţ. .competitivitatea agriculturii. mărimea şi/sau numărul de fructe în cutie.Sprijin pentru tinerii agricultori.Sprijin pentru micii fermieri. .Plată pentru practici agricole durabile.Convergenţă la nivel naţional . . În plus. . .

având o valoarepercepută excelentă. şi 2) formele moderne de comerţ cu amănuntul. Există două pieţe distincte pentru fructele şi legumele care au parametri complet diferiţi pentru a concura în mod eficient: 1) pieţele în aer liber.Indiferent de gustul produsului. dacă acesta arată bine. dacă acestea sunt disponibile. acesta se va vinde bine. . Culoarea şi nu varietatea este importantă. volumul importurilor fiind mai curând nesemnificativ pe piețele în aer liber deoarece românii preferă produsele locale. În toiul sezonului. majoritatea fructelor vândute pe pie țele din România sunt de origine locală. În prezent. cu anumite limite. însă formele moderne de comerţ cu amănuntul sunt cele care cresc rapid pe seama pieţelor în aer liber. consumul este împărţit în mod egal între aceste două sectoare.