Fizica constructiilor

3.1. Confortul in cladiri
Prin destinatia lor, cladirile trebuie sa realizeze in spatiul construit ambianta
corespunzatoare exigentelor utilizatorilor, caracterizate in special de metabolismul, cerintele
fiziologice si conditiile tehnologice specifice ale acestor utilizatori.
Microclimatul interior este determinat de un ansamblu de parametrii: temperatura
aerului si a suprafetelor elementelor (in special a celor de inchidere), umiditatea relativa a
aerului, intensitatea curentilor de aer, luminozitatea, nivelul zgomotului, calitatea si culoarea
elementelor de finisaj etc. Daca valorile acestor parametrii se incadreaza in anumite limite
normate, conform exigentelor utilizatorului, se apreciaza ca in spatiul construit confortul interior
este realizat.
Fizica constructiilor reprezinta o disciplina tehnica care studiaza fenomenele fizice din
spatiul construit, ai caror parametri determina microclimatul interior, avand ca scop realizarea
confortului interior.
Confortul termic, determinat in general detemperatura aerului interior si a suprafetelor
interioare ale elementelor de constructie (pereti, tavane, pardoseli) siumiditatea relativa a
aerului (care este in stransa legatura cu temperatura), reprezinta cea mai importanta
componenta a confortului interior.
Importanta confortului tehnic rezulta atat din influenta deosebita pe care acesta o
exercita asupra calitatii vietii si sanatatii oamenilor, cat si din cheltuielile necesare pentru
realizarea lui, ceea ce explica preocuparile sustinute ale specialistilor (constructori, instalatori,
fizicieni, medici) in acest domeniu.
3.2. Higrotermica
Higrotermica reprezinta acea parte a fizicii constructiilor, care studiaza fenomenele
fizice legate de temperatura si umiditate, atat in spatiul interior cat si in structura elementelor de
inchidere, utilizand metode teoretice si experimentale pentru cunoasterea fenomenelor sub
toate aspectele calitative si cantitative in vederea realizarii confortului higrotermic in cladiri.
Transferul de caldura se produce de la zonele cu temperatura mai ridicata la zonele cu
temperatura mai coborata.
3.2.1. Astfel aspectele care
inchidere sunt urmatoarele :

privesc studiul

transferului

termic

- formele de transmitere a caldurii ;
- transferul termic prin elemete de inchidere alcatuite dintrun singur strat ;
- transferul termic prin elemete stratificate ;

prin elementele

de

transferul termic prin elemente cu zone diferite. 4. - pentru 3. 3. 25% .00 cu inertie termica foarte mare .2. sunt supuse unor variatii periodice de temperatura. in mod simplificat. din motive tehnologice. de 24 ore. . In felul acesta se defineste coeficientul de asimilitate termica (s)pentru diferite materiale. 10% . Pentru o unda intreaga inertia termica este D = 8 pentru orice material de constructie : D=Rs Din punct de vedere al inertiei termice elementele de constructie pot fi: - pentru D ≥ 4.. care tine seama de masa.00 cu inertie termica mare .3. - la acoperisuri terasa si plansee de pod - la placi in contact cu solul - la plansee peste subsol si peste ganguri - la pareti este subsol si plansee adiacente altor spatii 20% . determinata de oscilatiile temperaturilor exterioare si interioara. se poate considera.2. Pentru calcule influenta puntilor termice se poate evalua simplificat prin reducerea globala a rezistentei termice specifice calculata in camp curent cu urmatoarele procente: - la pereti exteriori 35% . intreruperi ale stratului termoizolant (in special pe conturul ferestrelor si la imbinari). caracterizate prin rezistente mici la transfer termic.2. a caror perioada. caldura specifica si perioada de oscilatie a temperaturii. 15% . Elemetele de constructie au proprietatea de a pastra caldura acumulata. aprecierea cantitativa fiind exprimata prin indicele de inertie termica ( D ) a carui semnificatie este fractiunea din lungimea de unda a variatiei de temperatura in grosimea unuielement de constructie. Punti termice In cazul peretilor stratificati apar. Masivitatea termica Un element de constructie supus unei cresteri de temperatura ΔT acumuleaza o cantitate de caldura proportionala cu masa ( m ) si caldura specifica ( c ): Q = m c ΔT In realitate. elementele de constructie( in special cele de inchidere). aparand puntile termice.10 <D < 4. pierderi importante de energie termica si temperatura scazuta pe suprafata lor interioara. comportanduse ca volanti termici.

a confortului optic si estetica cladirii. si chiar masuri speciale prin prevederea de profile elastice de etansare. Efectul defavorabil al zonelor vitrate asupra protectiei termice a cladirilor se datoreaza atat rezistentei reduse la transfer termic a suprafetei vitrate. Coeficientul de asimilitate termica al materialului s este cuprins in normele de proiectare pentru perioada de oscilatie a fluxului termic de 24 ore. caldura masica ( c ) si densitatea ( ρ ). golurile pentru ferestre si luminatoare reprezinta zone slabe in capacitatea de izolare termica a constructiei. Prin pierderile mari de caldura se mareste costul instalatiei de incalzire si de combustibil in exploatare. geamuri termopan. din punct de vedere termic. trei randuri de geam. Rezistenta necesara la transferul termic Pentru ca elementele de inchidere sa corespunda exigentei de protectie termica este necesar ca reistenta la transfer termic a acestora sa fie mai mare sau cel putin egala cu rezitenta necesara la transfer termic : R'ef ≥ R'nec In acest context se studiaza stabilitatea termica a elementelor de inchidere. in constructii o importanta deosebita o reprezinta permeabilitatea la vapori a elementelor de inchidere pe timp de iarna.2. cat si patrunderii aerului rece prin rosturile tamplariei.00cu inertie termica foarte mica .4. Permeabilitatea elementelor de inchidere la vaporii de apa In general. Coeficientul ( s ) este in functie de conductivitatea termica ( λ ).6. Rezistenta termica a zonelor vitrate Zonele vitrate sunt necesare pentru asigurarea iluminarii naturale a incaperilor.7. - pentru D < 1. Pentru micsorarea efectului defavorabil al zonelor vitrate se recomanda limitarea suprafetelor vitrate la strictul necesar si corectarea neetanseitatilor. 3. 3. obloane care se pot inchide pe timpul noptii etc.- pentru 2. ferestrele fiind o cauza importanta de reducere a confortului termic.2. al carui continut absolut de vapori de apa pe m 3 este mai scazut in comparatie cu mediul interior. . Dar.2.2. 3.00 cu inertie termica mica . 3. cand vaporii se propaga din mediul interior spre cel exterior. Rezistenta termica a straturilor de aer se studiaza numai pentru acele elemente de constructie care contin straturi de aer.5.10 < D < 3.

cu continutul as si presiunea de saturatie ps. Condensul pe suprafata interioara a elemntelor de inchidere se produce cand temperatura de pe suprafata interioara (mai ales in dreptul puntilor termice necorectate sau corectate defectuos) devine egala cu temperatua de condens ( θr ) sau mai mica. 3. Surplusul de vapori care depaseste valoarea de saturatie se transforma in condens . rezistentele superficiale pe suprafata interioara si exterioara sunt nule. a).grame vapori pe m3 ) si prin presiunea partiala a acestora ( pv ). Continutul as si presiunea de saturatie ps depind de temperatura. Pentru a micsora riscul de condens trebuie luate unele masuri constructive referitoare la alcatuirea elementelor. prin cresterea umiditatii absolute sau combinat prin ambele fenomene .In cazul permeabilitatii la vapori. atat pe suprafata peretelui cat si in mediul inconjurator. condesul fiind apa lichida rezultata. Condensul poate sa apara la suprafata exterioara sau in interiorul elementelor de inchidere.2. reducerea procentului de punti termice si corectarea acestora cu materiale eficiente. precum si masuri de exploatare normala a incaperilor. respectiv eliminarea vaporilor prin aerisire. valorile acestora crescand odata cu cresterea temperaturii. Aerul contine intotdeauna o cantitate de vapori de apa care se poate exprima prin continutul absolut ( a . Condensul apare atunci cand umiditatea relativa devine 100%. Condensul in constructii Condensarea vaporilor de apa reprezinta fenomenul fizic de transformare a acestora dinstare gaoasa in stare lichida. . Se mentioneaza ca rezistenta la permeabilitate in vapori creste odata cu cresterea compactitatii si exista materiale sub forma de foi sau straturi subtiri cu rezistente mari la permeabilitatea vaporilor. Continutul de vapori poate creste pana la o valoare maxima de saturatie. cu efecte negative supra confortului si actiune distructiva asupra elementelor de constructie. deoarece presiunea partiala a vaporilor este aceeasi.8. numite bariere impotriva vaporilor. Masurile constructive se iau in etapa de proiectare a cladirilor si constau in realizarea rezistentei necesare la transfer termic. Aerul are inertie termica reusa asa ca dupa aerisire temperatura interiora se restabileste la valoarea normala in timp scurt. Masurile luate in perioada de exploatare a cladirilor constau in evitarea producerii unor cantitati excesive de abur (de la bai si bucutarii si de la uscarea rufelor in apartamente). Acest lucru se poate produce prin scaderea temperaturii.

Astfel. care colecteaza vaporii de apa si-i elimina in atmosfera. cantitatea de condens produsa intr-un an in peioadele reci trebuie sa se evapore in intregime in perioadele calde ale aceluiasi an. respectiv daca presiunea partiala ( pv ) este egala sau mai mare decat presiunea de saturatie. .prevederea de bariere contra vaporilor cu rolul de a opri partial vaporii de apa in zonele calde ale peretelui. Ulterior condensul migreaza din stratul termoizolant cu efecte negative prin diminuarea capacitatii de izolare termica a acestuia. Pentru micsorarea riscului de condens in structura elementelor de inchidere sunt necesare masuri constructive si de exploatare a cladirii. pentru ca peretele sa se usuce in intregime. . straturile mai poroase se vor dispune spre exterior pentru a favoriza propagarea vaporilor in zone reci si eliminarea lor in atmosfera . Condensul in structura interna a elementelor de inchidere se produce cand temperatura din interiorul peretelui devine egala cu cea de roua ( θr ) sau mai mica. Dintre masurile constructive se mentioneaza: - realizarea rezistentei necesare la transfer termic . . .la elementele de inchidere formate din starturi. cu risc de condens scazut .la constructii cu degajari importante de vapori de apa la interior se recomnada ca elementul sa fie prevazut cu un strat de aer ventilat.b).