Ministerul Educației al R.

Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Drept
Catedra Dreptul Muncii

Raport:
“Particularitățile retinerilor din
salariu ”
Elaborat: Vovc Cristina
Grupa: 201
Coordonator: Lungu Adrian
Magistru în drept,
Lector universitar

Chișinău 2014

2 2...... Retinirile din salariu in legislatia Romaniei................................8 .5 4... Retineri din salariu potrivit Codului Muncii al R................................... Limitarea cuantumului reţinerilor din salariu .... Bibliografie.............. Moldova.............. Concluzii........................7 5......................................Cuprins 1......4 3...............................................

în afara de plățile de garanție și compensare. în temeiul contractului individual de muncă. Mai întâi. angajatorul are dreptul să emită ordinul (dispoziţia.pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul. Art. 159-162 din 29. Deci. Protecția juridică a salarizării. eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodăreşti. 338 Codul Muncii. decizia. Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă. dacă salariatul nu contestă temeiul şi cuantumul reţinerilor. termenele și modul de plată a salariului. observăm că în cadrul raportului de muncă.pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp.pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului. Moldova Salariul reprezintă orice recompensă sau cîștig evaluat în bani. Codul Muncii precizează că nicio reţinere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. .(148) Codul Muncii al Republicii Moldova/Monitor Oficial al RM nr. Dacă acest termen a fost omis ori salariatul contestă temeiul sau cuantumul reţinerii. pentru munca executată sau ce urmează a fi executată. . cuprinde limitarea reținerilor din salariu. hotărîrii) acestuia: . deciziei. hotărîrea) de reţinere în termen de cel mult o lună din ziua expirării termenului stabilit pentru restituirea avansului sau achitarea datoriei. din ziua efectuării plăţii greşit calculate ori a constatării prejudiciului material. Reţinerile din salariu1 se pot face numai în cazurile prevăzute de legislația în vigoare. lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Retineri din salariu potrivit Codului Muncii al R. În cazurile specificate mai sus. plătit angaja ților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta.2003 . Reţinerile din salariu sunt reglementate de Codul Muncii. litigiul se va examina de către instanţa de judecată la cererea angajatorului sau salariatului 1 .1. se poate întîmpla ca salariatului să i se rețină o sumă de bani din salariu.pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului in corformitate cu art. Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de angajator se pot face în baza ordinului (dispoziţiei. .07.

art. Reţinerea pentru aceste zile nu se face dacă salariatul şi-a încetat sau suspendat activitatea în temeiurile urmatoare: . . 2 Art.(149) Codul Muncii al Republicii Moldova/Monitor Oficial al RM nr. -ocupare a unei funcţii elective în autorităţile publice. sau al unităţii cu capital majoritar de stat. angajatorul îi poate reţine din salariu suma achitată pentru zilele fără acoperire ale concediului. inclusiv municipale. în serviciul militar cu termen redus sau în serviciul civil.78 alin.În caz de eliberare a salariatului înainte de expirarea anului de muncă în contul căruia el a folosit deja concediul. Limitarea cuantumului reţinerilor din salariu 2 Legiutorul a inserat în Codul Muncii un articol intitulat “Limitarea cuantumului reţinerilor din salariu”.86 alin.încorporarea în serviciul militar în termen. Salariul plătit în plus salariatului de către angajator (inclusiv în cazul aplicării greşite a legislaţiei în vigoare) nu poate fi urmărit.în caz de pensionare sau înmatriculare la o instituţie de învăţămînt conform art.Moldova.82 lit. 159-162 din 29. .deces al salariatului.07.b) . u) transferarea salariatului la o altă unitate cu acordul celui transferat şi al ambilor angajatori. confirmate prin hotărîre a comisiei de atestare. 2. precum şi în alte cazuri prevăzute de contractul colectiv sau cel individual de muncă ori prin acordul scris al părţilor.lichidarea unităţii sau încetarea activităţii angajatorului persoană fizică -e) .(2) Codului Muncii R.2003 . în organele sindicale sau în cele patronale (art. pentru a nu da posibilitate angajatorilor să facă abuz și totodată să protejeze salaria ții de a nu i se încalca drepturile.d).atingere a vîrstei de 65 de ani de către conducătorul unităţii de stat . cu excepţia cazurilor unei greşeli de calcul. declarare a acestuia decedat sau dispărut fără urmă prin hotărîre a instanţei de judecată.a) şi i) ). (art.(1) lit.constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate ca urmare a calificării insuficiente.(1) lit. .85 alin.

iar în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare – 50 la sută din salariul ce i se cuvine salariatului. salariatului i se păstrează. Dacă suma obţinută prin urmărirea salariului nu este suficientă pentru satisfacerea tuturor pretenţiilor creditorilor. 50 la sută din salariu. În caz de reţinere din salariu în baza cîtorva acte executorii. Limitările nu se aplică reţinerii din salariu în caz de urmărire a pensiei alimentare pentru copiii minori. suma reţinută nu poate fi mai mare de 70 la sută din salariul care se cuvine să fie plătit salariatului. cuantumul total al reţinerilor nu poate să depăşească 20 la sută. suma respectivă se distribuie între aceştia în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.La fiecare plată a salariului. în orice caz. . În acest caz.

nici o retinere din salariu nu poate fi operata. Conform legislației României. de exemplu. 3) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite . Codul muncii stabilește urmatoarea ordine de distribuire a sumelor reținute: 1) obligatiile de intreținere. 84 din Codul familiei. Documentele primite direct de la bancă de către angajator nu reprezintă document justificativ în baza căruia se pot face reţineri pe statul de salarii.taxa pentru deținerea de autovehicule). astfel reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net. celelalte retineri se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu si in cadrul procedurii executarii silite. parin ți și copii. Cu exceptia retinerilor din salariu pentru sumele determinate de catre angajator reprezentand impozite si contributii. ci numai in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.3. precum și între alte persoane în cazurile prevăzute de lege. angajatorul va asigura. Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă. Mai mult. au același regim ca și celelalte obligații fiscale. în cazul in care asupra venitului din salarii al angajatului sunt inființate popriri de catre mai multi creditori. În același timp. La cerere. adoptator și adoptat. retinerea daunelor cauzate angajatorului nu poate fi efectuata pe baza oricarui titlu executoriu. angajatorul primeşte de la bancă o înştiinţare de plată în ceea ce priveşte ratele restante ale salariatului. obligația de între ținere exista între so ț si so ție. reținerea cotizației platită de membrii organizației sindicale. 164 din Codul muncii al României. bunici și nepoti. taxele datorate autorităților administrației publice locale . chiar dacă din formularea riguroasă lipsesc taxele (cum sunt. frați și surori. Codul Muncii este cel care aduce completări în ceea ce primeşte valoarea maximă ce poate fi reţinută lunar salariatului. În practică românească de multe ori. Retinirile din salariu in legislatia Romaniei. în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat. Potrivit art. străbunici și strănepoți. lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. conform Codului familiei Potrivit art. 2) contribuțiile și impozitele datorate către stat Sunt considerate ca fiind datorate “către stat” în prezent bugetul general consolidat și obligațiile față de alte bugete (de exemplu bugetele locale la care salariatul datorează impozite și taxe locale).

Din cele expuse observăm că în legislația română. creanțele reprezentând obligația de reparare a pagubelor cauzate prin moarte. În ceea ce privește noțiunea de “venit lunar net”. prin enumerarea lacunară a ordinii de prioritate. Este cazul. • pînă la 1/3 din venitul lunar net. 409 din Codul de procedură civilă. este important să se cunoască și dispozițiile art. care-i rămîne salariatului după efectuarea tuturor reținerilor. imediat după cheltuielile de executare. a cheltuielilor de executare pe care creditorul urmăritor le efectuează în cadrul procedurii. neintrând în detaliile furnizate de dispozițiile art. Codul muncii. spre exemplu. se poate considera că legiuitorul s-a referit la cîștigul salarial. sunt mult mai numeroase și sunt mai amplu devoltate în doctrină. Prevederile cuprinse in art. inversează ordinea celor doua obligații de plată ale salariatului. neexcluzînd însa limitările re ținerilor de 1/2 și 1/3 raportate la natura sumelor urmărite abordate distinct de Codul de procedura civila.Potrivit legii. 164 Codul muncii referitoare la cuantumul reținerilor din salariu reprezinta o abordare generală. față de legisla ția și doctrina Republicii Moldova. vătămarea integrității corporale sau a sănătății sunt plasate pe un loc privilegiat. Concluzii Reținerile din salariu sunt mereu în defavoarea salariaului. și înaintea daunelor cauzate proprietății publice prin fapte ilicite. 4. cazurile de reținere din salariu. Așadar. 409 din Codul de procedură civilă. astfel prin faptul că reținerile . pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii. Potrivit Codului muncii. reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumatate din salariul net. pentru orice alte datorii. potrivit cărora limitele reținerilor sunt urmatoarele: • pînă la 1/2 din venitul lunar net. Este însa de menționat faptul ca ordinea de prioritate a creditorilor urmăritori cuprinsă în Codul Muncii este criticabilă deoarece omite alte creanțe care se sting chiar înaintea obligațiilor de întreținere. 4) acoperirea altor datorii Prevederile Codului muncii se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă.

îl limitează pe angajator să abuzeze de autoritatea sa. Bibliografie 1. eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodăreşti. demonstrază ca normele încearcă să limiteze la maxim eventualele litigii ce pot apărea. b) pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul. 5. Din cele expuse cred că reținerile din salariu în general nu ar trebui să se efectueze. aceasta lăsîndu-se la voința părților.se pot face numai în cazurile prevăzute de Codul Muncii și alte acte normative. c) pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp. Codul Muncii al Republicii Moldova. d) pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului. . Prin faptul că în Republica Moldova re ținerile se fac doar în cazuri: a) pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului. dacă salariatul nu contestă temeiul şi cuantumul reţinerilor.

Editura: Luminalex. 4. Codul Muncii al României. 3.2. 2012. Eduard Boișteanu.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate . 2007. București. HOTĂRÎRE Nr. Ion Traian Ștefănescu. 10 din 19. București. Curs Universitar. 2003. Nicolai Romandaș. 5. Partea Generală. Editura: CEP USM. Tratat de Dreptul Muncii. Alexandru Țiclea. Dreptul Muncii. Chișinău.01. Volumul I. Dreptul Muncii.

însa în ea se solicită reţinerea impozitului pe venit la cota maximală şi de la începutul perioadei fiscale. b) în cazurile în care lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal – începînd cu luna în care el s-a angajat. Determinarea scutirilor. determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de lucrător sub formă de salarii (inclusiv prime. acordate lucrătorului.) şi suma scutirilor acordate şi deducerilor. Numărul de luni în anul fiscal. pe parcursul căreia se solicită reţinerea impozitului pe venit la cota maximală (din data angajării la serviciu. facilităţi etc. din data prezentării cererii. Lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţile achitate în folosul lui impozitul la cota maximală stabilită. de la începutul anului fiscal. patronul efectuează recalculul corespunzător al impozitului pe venit pentru toată perioada indicată. se efectuează prin metoda cumulativă de la începutul anului fiscal sau în cazurile în care lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – de la data angajării. perfectată pe numele patronului în formă arbitrară. în care se efectuează reţinerea corespunzătoare. în cazul în care lucrătorul este angajat pe parcursul anului. Determinarea venitului impozabil şi calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată. în scopul impozitării. . se efectuează prin metoda cumulativă de la începutul anului fiscal sau în cazurile în care lucrătorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal curent – din luna următoare după luna în care a fost depusă cererea privind acordarea scutirilor. Această cerinţă trebuie să fie confirmată prin cererea angajatului. indicată în cerere). pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat. sau din altă dată.de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată MODUL DE CALCULARE ŞI REŢINERE A IMPOZITULUI Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil. în care urmează a fi indicată perioada. se determină: a) în cazurile în care lucrătorul este angajat din anul fiscal precedent – începînd cu luna ianuarie. În cazul în care o astfel de cerere se depune de către angajat pe parcursul anului fiscal.

e) data concedierii lucrătorului. va conţine. în mod obligatoriu. i) suma totală a scutirilor acordate în anul curent.Luna pe parcursul căreia lucrătorul se eliberează. precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – fişa personală). Fişa personală. n) suma venitului îndreptat spre plată lucrătorului de la data angajării lui şi pînă la momentul plăţii curente inclusiv. Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau. se ia în considerare la determinarea numărului de luni în anul fiscal pe parcursul cărora lucratorul este angajat. calculată prin metoda cumulativă de la începutul anului. . l) data şi luna efectuării plăţii curente în folosul angajatului. în caz dacă lucrătorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal – de la data angajării. d) data angajării lucrătorului la serviciu. j) suma totală a scutirilor nefolosite în anul curent. m) suma venitului îndreptat spre achitare sau plăţii efectuate în folosul angajatului în luna curentă. g) suma restanţei la plăţile salariale pentru anul precedent. o) suma venitului cumulativ de la care se determină primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. următoarele elemente: a) denumirea completă a patronului şi codul fiscal al acestuia. h) suma scutirilor aferentă fiecărei luni a anului curent. În scopul determinării impozitului pe venit din toate sursele de venit impozabil patronul deschide pentru fiecare angajat al său fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar. b) numele şi prenumele angajatului şi codul fiscal al acestuia. c) domiciliul angajatului. f) suma totală a scutirilor nefolosite în anul precedent.

La efectuarea plaţilor angajatului. impozitul pe venit se calculează şi se reţine. ţinînd cont de numărul de luni. calculat prin metoda cumulativă. s) suma venitului impozabil de la data angajării şi pînă la momentul achitării curente inclusiv. În cazul în care pe parcursul lunii sau în aceeaşi zi patronul achită angajatului cîteva tipuri de plăţi salariale. t) suma impozitului. în fişa personală fiecare plată se indică separat. fără bani. permisă deducerii. q) suma venitului cumulativ de la care se determină contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii. Impozitul pe . ţinînd cont de suma scutirilor nefolosite (dacă acestea există) pe parcursul perioadei în care el se consideră angajat. suma impozitului pe venit se calculează prin metoda cumulativă.p) suma primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. indiferent pentru ce perioadă are loc calcularea acestora. 24 al prezentului capitol. după eliberarea lui din serviciu. Scutirile nefolosite se trec în anul următor numai în baza confirmării depuse de angajat şi conform modului expus în pct. indiferent de faptul dacă a fost sau nu achitat venit în luna gestionară. cu acordarea scutirii care revine lunii respective. În fişa personală venitul impozabil şi suma impozitului calculat din el pe parcursul anului fiscal gestionar se reflectă în coloniţele respective numai în lei. r) suma contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii. Acordarea scutirilor şi calcularea impozitului pe venit se efectuează de către patron lunar prin metoda cumulativă. respectînd metoda cumulativă. inclusiv plăţi în avans. u) suma impozitului aferent reţinerii (rambursării) din (la) plata curentă a venitului lucrătorului. calculat din venitul impozabil de la data angajării şi pînă la momentul achitării curente inclusiv. pe parcursul anului fiscal în care acesta a fost eliberat. În cazul eliberării angajatului din serviciu şi achitării restanţei la plăţile salariale în anul fiscal următor celui în care el a fost eliberat din serviciu. pe parcursul cărora acesta s-a considerat angajat şi de suma totală a scutirilor. care urmau a fi acordate pînă la eliberare. iar ultima înscriere în aceste coloniţe se efectuează în lei şi bani. permisă deducerii.

patronul trebuie să deschidă la începutul anului. angajatul restituie patronului nu toată suma plăţilor calculate eronat. Responsabilitatea pentru prezentarea intenţionată a informaţiei neautentice privind scutirile se asumă angajatului. cu condiţia că pe parcursul perioadei respective el n-a beneficiat de scutiri în baza declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sau în alt mod. În cazul în care angajatul intenţionează să-şi modifice (anuleze) categoria scutirilor pe perioada respectivă. plăţile achitate acestuia se consideră plăţi salariale din care se reţine impozitul pe venit conform cotelor. ultimul efectuează recalculul impozitului pe venit prin reflectarea în fişa personală a angajatului cu semnul “ . Ca rezultat. care îl definesc ca lucrător salariat.“ a sumei venitului calculate eronat. fără prezentarea cererii(lor) respective. prin care patronul este obligat să achite angajatului plăţi pentru perioada unei astfel de concedieri. În cazul în care serviciile sînt prestate de persoana fizică în baza unei convenţii civile. În scopul determinării venitului impozabil şi respectiv impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plată. . lucrătorul este în drept să beneficieze de scutirile solicitate pînă la concediere. atunci el trebuie să prezinte o nouă cerere pentru acel an fiscal (sau perioada fiscală) în care au parvenit careva modificări. precum şi la recalcularea spre micşorare a sumelor facilităţilor acordate de patron ca rezultat al calculării lor greşite. La restituirea de către angajat a sumelor plăţilor salariale calculate şi achitate eronat. următor celui în care angajatul s-a eliberat din serviciu. fără a fi divizat în funcţie de numărul de luni în care se achită pentru serviciile respective. La efectuarea achitărilor în urma eliberării nelegitime a angajatului din serviciu şi restabilirii lui ulterioare la serviciu. pentru acesta Fişa personală. conform hotărîrii instanţei de judecată.venit se calculează reieşind din cotele de impozitare stabilite pentru perioada respectivă în care are loc achitarea venitului (fără repartizare la numărul de luni). ci suma diminuată cu impozitul pe venit reţinut în plus. fără a fi încheiat cu acesta contractul individual de muncă şi corespunde la două sau mai multe caracteristici.