Prof. ing.

ION CRÎȘMARU

FIȘE DE DOCUMENTARE

MODULUL 7: „ASAMBLĂRI
MECANICE”
CLASA a XI-a Tehnic

- 2011 -

Prof. ing. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a, Tehnic

FIȘA DE DOCUMENTARE NR. 1
TEMA: Structura procesului tehnologic de asamblare
SUBIECTUL: Noțiuni introductive
Majoritatea aparatelor, mașinilor și instalațiilor se compun dintr-o serie de piese și
subansambluri. În foarte multe cazuri, acestea trebuie să se încadreze în anumite limite de
abateri dimensionale, care țin atât de construcție, cât și de modul în care ele lucrează împreună.
Asamblarea este îmbinarea a două sau mai multe piese definitiv prelucrate într-o
anumită succesiune, astfel încât ele să formeze un produs finit care să corespundă din punct
de vedere tehnic scopului pentru care a fost proiectat.
Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a procesului tehnologic și este executat
în general în aceeași întreprindere în care au fost executate piesele. În situații speciale, asamblarea (asamblarea parțială) se face la locul de utilizare a produsului.
Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitatea operațiilor de îmbinare a pieselor, verificare a poziției lor și recepția după asamblarea definitivă, având drept scop final obținerea unui produs care să corespundă în totalitate activității pentru care a fost proiectat.
Elementele componente ale procesului tehnologic de asamblare sunt: operația, faza și
mânuirea.
Operația de asamblare reprezintă partea procesului tehnologic de montare care se execută la același loc de muncă de către un singur muncitor sau de o echipă de muncitori, pentru
obținerea unui subansamblu sau pentru reunirea mai multor subansambluri.
Operația de asamblare este unitatea de bază folosită la planificarea producției, iar stabilirea corectă a duratei și succesiunii operațiilor are influență directă asupra productivități și
prețului de cost pe produs. Dacă produsul neterminat părăsește locul de muncă în vederea
continuării asamblării la un alt loc de muncă, urmează o altă operație de asamblare.
Faza de asamblare reprezintă partea de operație care se execută la o îmbinare folosind
aceleași scule, dispozitive și instrumente de măsurat, aplicând aceeași metodă de lucru.
Mânuirea reprezintă mișcarea executată de muncitor în timpul pregătirii operației de
montare sau în timpul montării.
Pentru faze și operații se realizează fișe tehnologice în care sunt prevăzute S.D.V.urile, utilajele folosite, dar și prescripțiile de control.
Mașinile și instalațiile sunt produse complexe compuse dintr-o serie de elemente de
asamblare.
Piesa (reperul) este elementul cel mai simplu al asamblării și se execută dintr-o singură bucată. Asupra ei nu se aplică nici o operație de asamblare.
Piesa de bază (completul) este unitatea cea mai simplă formată din două sau mai multe
piese ce sunt îmbinate într-o singură piesă.
Subansamblul este o unitate de asamblare mai complexă, compusă din două sau mai
multe piese, dintre care una sau mai multe piese de bază sunt asamblate într-un tot unitar.
Ansamblul este unitatea de asamblare formată din două sau mai multe subansambluri
și piese unite într-un tot unitar și având un rol funcțional bine determinat.
Mecanismul este unitatea de asamblare cu rol bine determinat din punct de vedere
funcțional și care participă integral în componența utilajului sau mașinii.
Ansamblul general este reprezentat de mașina sau instalația propriu-zisă și este format
din toate elementele descrise anterior. Fiecare element participă la îndeplinirea rolului pentru
care ansamblul a fost proiectat.
În general, piesele nu se montează direct în ansamblul general, ci întâi sunt montate
subansamblurile și mecanismele, apoi acestea împreună cu piesele de legătură formează ansamblul general.
1

Prof. ing. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a, Tehnic

FIȘA DE DOCUMENTARE NR. 2
TEMA: Structura procesului tehnologic de asamblare
SUBIECTUL: Noțiuni introductive
Schema generală de montare este o reprezentare grafică a succesiunii în care sunt
montate componentele unui ansamblu final.
Nr. reper
Nr. buc.
Pentru alcătuirea schemei de asamblare se reprezintă fiecare
Denumirea reperului
piesă sau unitate de asamblare printr-un dreptunghi (fig. 1), în interioFig. 1
rul căruia se scrie numărul reperului, numărul de bucăți și denumirea
piesei sau unității de asamblare. Schema generală de montare a unei mașini (fig. 2) se trasează
printr-o linie orizontală care reprezintă linia asamblării generale a produsului. Deasupra liniei
orizontale sunt trecute, în ordinea montării, piesele componente, unite de linia orizontală, iar
dedesubt, unitățile, completele sau subansamblurile, în ordinea montării lor.

Fig. 2 – Schema generală de montare a unei maşini:
M – mecanism; P – piesă; SA – subansamblu; A – ansamblu

Pentru realizarea unui ansamblu în condiții optime, atât din punctul de vedere economic, cât și al condițiilor tehnice de realizare, este nevoie de următoarea documentație tehnică:
1. Desenul de ansamblu al produsului, care cuprinde:
• vederile și secțiunile necesare pentru înțelegerea lui;
• specificația privind numărul pieselor și subansamblurilor componente;
• dimensiunile de gabarit și dimensiunile necesare montajului;
• ajustajele realizate între piese;
• masa produsului asamblat;
• prescripții speciale de asamblare (condiții tehnice specifice).
Desenul de ansamblu va fi însoțit de desenele subansamblurilor ce trebuie realizate,
precum și de desenele pieselor ce se vor monta.
2. Fișa tehnologică de asamblare, care cuprinde toate informațiile necesare procesului
tehnologic, utilajele necesare asamblării, precum și metodele și mijloacele de control. Tot în
fișa tehnologică sunt prevăzute sculele necesare montajului și timpii necesari realizării acestor
operații.
3. Programul de producție, care cuprinde metoda de asamblare, atelierele în care se va
face montajul, precum și numărul de muncitori necesari.
4. Stabilirea condițiilor de recepție, precum și stabilirea normelor ce cuprind date refe1

controlul operației. numită plan de operații. Spre exemplificare. presare manuală a • alegerea celor mai economice procedee de realizare și de verifica. încât să asigure realizarea prescripțiilor tehnice cerute de proiect și a normelor de precizie și rigiditate. Orice proces tehnologic trebuie să fie astfel proiectat. urmează a fi proiectat procesul tehnologic. verificatoare. care cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru asamblare (introducerea prin ghidaj. tehnicianul trebuie să cunoască în principiu echipamentul tehnic din înzestrarea întreprinderii. cu un cost cât mai mic cu putință. pot fi evidențiate două situații distincte: a) în cazul unei întreprinderi existente. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. se poate vorbi deci despre o dotare cu echipament tehnic a întreprinderii în raport cu tehnologia proiectată. la control și transport. 3 – Operaţia de și a ansamblului în totalitate. în funcție de acest echipament. 2 . ing. baterea propriu-zisă. Tehnic ritoare la condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite de produs. este necesar să se cunoască nivelul de dotare și posibilitățile de completare în viitor a bazei materiale a întreprinderii cu mașini-unelte.unei bucşe într-un alezaj re a operațiilor de montaj. proiectarea tehnologiei de obținere a celor mai importante produse este aceea care determină achiziționarea diferitelor utilaje. • stabilirea sau proiectarea utilajelor și a dispozitivelor necesare la montaj. subansamblurilor Fig. Proiectarea unui proces tehnologic de asamblare se realizează în scopul rezolvării următoarelor cerințe: • realizarea unei succesiuni a asamblării pieselor. În ceea ce privește existența sau inexistența unei anumite dotări cu echipament tehnic a unei întreprinderi. înainte de a se trece la elaborarea tehnologiei. centrarea). scule. se prezintă operația de presare manuală a unei bucșe într-un alezaj (fig. în acest caz. • stabilirea numărului de personal care va participa la realizarea ansamblului. întrucât. b) pentru o întreprindere ce urmează a fi construită. Pentru proiectarea procesului tehnologic de asamblare mecanică.. dispozitive. 3). scule etc.Prof. Toate operațiile și fazele realizate în cadrul unui proces tehnologic de asamblare sunt menționate într-o fișă specială.

schema de asamblare. se stabilește o asemenea variantă tehnologică care să permită realizarea produsului în condițiile prescrise de proiectant. După ce a fost întocmită schema de asamblare. să considerăm operația de asamblare pe butuc a unei roți dințate melcate (fig. Fişa tehnologică La asamblare se folosesc următoarele documente: schema lanțurilor de dimensiuni. În funcție de acest element. se montează inelul de siguranță (4) și. 3 – şuruburi de fixare. fișa tehnologică. în unele etape. Elaborarea documentației tehnologice face necesară. dar și pentru realizarea funcționalității ansamblului. 5 – piuliţă Realizarea ansamblului propus spre studiu se face în modul următor: coroana melcată este îmbinată cu butucul prin intermediul flanșei.Prof. planul de operații. înainte de a se trece la proiectarea tehnologiei de asamblare mecanică. Schema de asamblare este succesiunea naturală și logică a operațiilor de asamblare. la mai multe locuri de muncă și de către mai multe echipe. 1). de regulă. ciclograma asamblării. În cazul producției de unicate a unor produse complicate. se întocmește. tehnologul să fie în posesia unor date privind calificarea cadrelor existente. sunt stabilite utilajele de lucru. la sfârșit. atunci când producția este de serie sau de masă și. schema de asamblare. 2 – roata melcată. Schema lanțurilor de dimensiuni este necesară pentru stabilirea succesiunii operațiilor de asamblare. dar la un cost cât mai scăzut. 4 – inel de siguranţă. Cu ajutorul acestora. întocmită după o analiză completă a operațiilor de asamblare a grupelor și subansamblurilor. precum și totalitatea sculelor. prin urmare. Se impune deci ca. timpii necesari pentru realizarea operațiilor și a fazelor. 3 TEMA: Documentele tehnologice necesare realizării operației de asamblare SUBIECTUL: Schema de asamblare. sunt stabilite ordinea operațiilor de asamblare și împărțirea pe faze. asamblarea se realizează simultan. Pentru fixarea ansamblului. Tot acum. 1 – Schema de asamblare butuc-roată melcată: 1 – butucul roţii melcate. Schemele de asamblare se întocmesc. cunoașterea gradului de calificare a cadrelor. care are rol de centrare. se introduc șuruburile de fixare (3). ing. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. se trece la realizarea de către tehnolog a fișei tehnologice și a planului de operații. Ridicarea nivelului de calificare a cadrelor trebuie să constituie o problemă importantă 1 . prin găurile realizate la prelucrare. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. piulița (5). de asemenea. Pentru exemplificare. dispozitivelor și verificatoarelor necesare. Fig.

precum și a subansamblurilor componente. aceasta având însemnate consecințe asupra costului și productivității. ing. 2 . se dau indicații referitoare la procesul de asamblare a mașinilor. Fișa tehnologică este un document tipizat în care se indică principalele operații de asamblare. a dispozitivelor. fără defalcarea lor pe faze de realizare. Cu ajutorul ei. La proiectarea unui proces de asamblare se folosesc următoarele documente tehnologice: fișa tehnologică.Prof. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Tehnic pentru fiecare întreprindere. Fișa tehnologică cuprinde ordinea operațiilor. planul de operații și ciclograma asamblării. Fișa tehnologică este întocmită atunci când produsul este realizat în producție de unicat sau în serie mică.

o fazele succesive ale montării. Aceste căi pot fi: • reducerea timpului necesar fiecărei operații. o norma de timp și gradul de calificare a celui ce execută operația. Planurile de operații conțin: o numerele de ordine ale operațiilor. când operațiile se succed. Ciclograma asamblării Planul de operații este întocmit la producția de serie și de masă. 4 TEMA: Documentele tehnologice necesare realizării operației de asamblare SUBIECTUL: Planul de operaţii. o indicații privind sculele. • suprapunerea unui număr cât mai mare posibil de operații.Prof. 1 – Ciclograme Ciclogramele indică și căile de reducere a timpului de asamblare și deci ale costului acestei operații.a). când o parte din operațiile de asamblare se realizează în același timp. dispozitivele și verificatoarele necesare realizării unei operații. 1 . 1. OPERAȚIE TIMP 1 2 3 4 5 8 12 15 20 10 5 10 15 20 25 Timp (min) 30 35 40 45 50 55 60 65 45 50 55 60 65 Tc = 65 min a) OPERAȚIE TIMP 1 2 3 4 5 8 12 15 20 10 5 10 15 20 25 Timp (min) 30 35 40 Tc = 35 min b) Fig. Ele au o mare importanță la producția de serie mare. 1. dar și în cazul asamblării pe bandă. Din punctul de vedere al momentului realizării asamblărilor. El conține în mod detaliat toate etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea ansamblului. Planul de operații conține un studiu în detaliu al procesului tehnologic de asamblare și este adeseori însoțit de desene pentru operații.b). Ciclograma asamblării este o reprezentare grafică a operațiilor de asamblare în ordinea succesiunii acestora. raportate la timpul necesar executării lor. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. • asamblări paralel-succesive (fig. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. ing. acestea pot fi: • asamblări succesive (fig.

În procesul tehnologic de asamblare. fizici. imperfecțiunile mijloacelor de lucru sau de control). Reperele care nu corespund condițiilor tehnice impuse în desenul de execuție influențează negativ calitatea asamblării și periclitează buna funcționare. de formă şi de poziţie Calitatea asamblării este direct legată de calitatea realizării reperelor componente. care sunt datorate neglijenței sau neatenției. piesele și produsele finite identice se deosebesc unele de altele. dar și de piesa sau de produsul teoretic. Organele de mașini sunt corpuri geometrice care au forme variate. Datorită faptului că în timpul obținerii unui produs finit intervin un număr mare de factori obiectivi și subiectivi (de exemplu. deci creșterea preciziei se face prin impunerea în proiect a unui număr de condiții funcționale. o rugozitatea suprafețelor (libere sau în contact). o poziția reciprocă a suprafețelor. o distanțele dintre suprafețe. o dimensiuni. Lipsa de precizie a reperelor asamblate este cauzată de: o abateri ale organelor asamblate rezultate din erorile de prelucrare. al cărui element de închidere va avea o eroare ce nu trebuie să depășească toleranțele prescrise. instalații). precum și durata de funcționare a ansamblului. Erorile de prelucrare ale reperelor sunt limitate de toleranțele prescrise pentru dimensiunile suprafețelor și de corelațiile dintre ele. mașini. Abaterile datorate poziționării necorespunzătoare a unor repere sunt considerate erori grosolane. Calitatea pieselor și a produselor finite este determinată de valorile reale ale parametrilor chimici. cât și de apariția vibrațiilor. ce depind de: o tipul suprafețelor care le compun. din mai multe piese finite se obține un produs finit (aparate. o abateri datorate așezării necorespunzătoare a reperelor. precizia prelucrării pieselor și precizia asamblării iau în considerare următoarele aspecte: o precizia dimensiunilor (liniare și unghiulare). Din punct de vedere geometric. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. mecanici sau geometrici. ing. o abateri ale grupelor pieselor în mișcare. Erorile de poziție ale pieselor apar ca erori ale lanțului de dimensiuni. Precizia prelucrării reprezintă gradul de asemănare a piesei sau a produsului realizat.Prof. 5 TEMA: Precizia de prelucrare şi asamblare SUBIECTUL: Abateri dimensionale. o precizia formei geometrice a suprafețelor. 1 . ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Creșterea gradului de apropiere. Abaterile grupelor de repere în mișcare sunt legate atât de starea de dezechilibru a maselor în mișcare. o gradul de netezime al suprafețelor. față de piesa sau produsul proiectat.

def) 1 . se folosesc următoarele notații: litere mari pentru dimensiunile alezajelor. 6 TEMA: Precizia de prelucrare şi asamblare SUBIECTUL: Precizia dimensională Prin dimensiune se înțelege mărimea care exprimă valoarea numerică a unei lungimi. d). Pentru reprezentarea din figura 3. D min < Def < D max . b) – cazul arborilor Arbore – denumire convențională a oricărei suprafețe exterioare. piesa cuprinsă). piesa este rebut recuperabil. piesele sunt considerate bune. În situația în care: a) d ef < d min sau Def > D max .Prof. c) d ef = d med sau Def = D med . b) d ef > d min sau Def < Dmin . atunci precizia este optimă. în unitatea de măsură aleasă. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. chiar dacă nu este cilindrică (la montaj. 1 – Reprezentarea dimensiunilor. ing. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. piesa este rebut irecuperabil. Cota este dimensiunea înscrisă pe desenul de execuție. b). dmax. Alezaj – denumire convențională a oricărei suprafețe interioare a unei piese. Dimensiunea nominală notată cu N. abaterilor şi toleranţelor: a) – cazul alezajelor. 1). Dimensiunea limită admisibilă maximă sau minimă – reprezintă dimensiunile care au rolul de a asigura funcționarea în condiții bune a pieselor. Abaterea reprezintă diferența algebrică dintre dimensiunea considerată (dmin. pot fi de mai multe tipuri: a). piesa cuprinzătoare). c). chiar dacă nu este cilindrică (la montaj. (+) Câmp de toleranță la arbori Linia zero (linia de referință) Ai As T T Abateri pozitive Câmp de toleranță la alezaje ad dmin dd dmax T T as ai Dd N Dmin Dmax Abateri negative 0 Ad 0 (-) b) a) Fig. Convențional. Dimensiunea efectivă este valoarea obținută prin prelucrare și pusă în evidență prin măsurare. Dimensiunea medie este semisuma dimensiunilor limită. este stabilită prin calcul și are aceeași valoare pentru arbore și alezaj în asamblarea considerată (fig. dacă: d min < d ef < d max . Dimensiunile.1. litere mici pentru dimensiunile arborilor. în general.

2) pentru arbori: a s = d max − N . Abaterile pot avea valori pozitive. Toleranța este diferența dintre dimensiunea maximă și dimensiunea minimă (diferența dintre abaterea superioară și abaterea inferioară). Def = N + A ef . Aplicând relațiile de calcul pentru toleranțe în situația din figura 1. Abaterile sunt de două feluri: a. N). care reprezintă dimensiunea nominală. putem ajunge la următoarele situații: • când a ef > a s și A ef < Ai . Abaterile se reprezintă în raport cu linia zero (linie de referință. respectiv a. Toleranța are totdeauna valori pozitive. negative sau zero. Abatere limită (as – abatere superioară. Fig. D max = N + As . Ai = D min − N . a i = d min − N . d ef = N + a ef . • când a ef > a i și A ef > As piesa este rebut irecuperabil. d min = N + a i . b – cazul arborilor 2 . Abatere efectivă este diferența algebrică dintre dimensiunea efectivă și dimensiunea nominală. b. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 2 – Poziţionarea abaterilor şi a toleranţelor faţă de dimensiunea nominală (zero): a – cazul alezajelor. ai – abatere inferioară) este diferența algebrică dintre dimensiunile limită și dimensiunea nominală. 2) este zona cuprinsă între cele două dimensiuni limită. d max = N + a s . A ef = Def − N . Câmpul de toleranță (fig. ing. D min = N + Ai .1. piesa este rebut recuperabil. Aplicând relațiile de calcul pentru arbori în situația din figura 3. a ef = d ef − N . se obțin următoarele relații: 1) pentru alezaje: As = Dmax − N . După măsurare. Tehnic și dimensiunea nominală corespunzătoare și se notează cu A.Prof. se obțin următoarele relații: 1) pentru alezaje: T = D max − D min = ( N + As ) − ( N + Ai ) = As − Ai . 2) pentru arbori: T = d max − d min = a s − a i .

ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. piesele ocupă anumite poziții determinate de rolul pe care îl îndeplinesc în acesta. pot exista cazuri de piese cu precizie de prelucrare corespunzătoare unei interschimbabilități totale. înseamnă că piesele au fost executate cu precizii dimensionale și de formă încadrate în limitele de toleranță stabilite. al unui utilaj sau al unei construcții mecanice. trebuie să se indice gradul de precizie pentru prelucrare. Interschimbabilitatea cere ca suprafețele principale și auxiliare ale pieselor să fie prelucrate cu precizie. Dacă asamblarea se poate efectua fără a mai fi nevoie de anumite lucrări de ajustare. fizici. Abateri de prelucrare Calitatea unei piese prelucrate este determinată de o serie de factori geometrici. Prelucrarea mecanică a organului de mașină determină gradul de precizie a acestuia. În aceste condiții. prin mișcări simple sau complexe a unora în raport cu altele. ca mașinile-unelte la care se efectuează prelucrarea să poată asigura precizia corespunzătoare. indicațiile prevăzute în desenul de execuție al unei piese. încă din faza de proiectare. Abaterile se pot referi la: 1 . piesele se pot schimba sau se pot întrebuința la asamblare. • condițiile în care se construiește. care sunt indicați în desen. În ansamblul unei mașini. Abateri specifice Precizia de prelucrare dovedește în ce măsură au fost respectate. Precizia elementelor geometrice este determinată de precizia de prelucrare a piesei. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. parțiale sau limitate. pentru oricare din ansamblurile fabricate. • asigurarea funcționării pe o anumită durată de timp. • pozițiile reciproce ale suprafețelor.Prof. Gradul de precizie la care trebuie executate organele de mașini se stabilește de către constructor. Practic. pentru a fi siguri de caracterul ajustajului. 1. se iau în considerare: • nivelul tehnic care se cere mașinii. înseamnă că piesele sunt interschimbabile. Diferențele dintre acești parametri sunt abaterile de prelucrare. În această situație. • precizia dimensională. în primul rând. prin aceasta înțelegându-se gradul de corespondență a parametrilor geometrici ai piesei finite. în raport cu parametrii fixați constructiv. Pozițiile pot fi fixe sau se pot schimba. Încadrarea într-una din aceste categorii de precizie de prelucrare este determinată de condițiile economice. Pentru prelucrarea cu o precizie ridicată a organelor de mașini se cere. 7 TEMA: Precizia de prelucrare şi asamblare SUBIECTUL: Precizia de prelucrare. Pentru stabilirea preciziei. • calitatea suprafețelor. mecanici etc. Dacă vom considera o îmbinare prin ajustaj. Asamblarea pieselor unei construcții mecanice trebuie să se facă în așa fel încât să se asigure la acțiunea reciprocă poziția pieselor în timpul funcționării construcției. în procesul de prelucrare. în limitele de toleranță prescrise. Precizia de prelucrare se referă la: • forma geometrică a piesei. ing.

dimensiunile suprafețelor principale și auxiliare. forma și poziția reciprocă a suprafețelor corpurilor geometrice.). grosime etc. Abateri dimensionale Dimensiunile determină mărimea. sunt stabilite valorile abaterilor dimensionale admisibile. Acest lucru este generat de faptul că organele de mașini sunt combinații de diferite corpuri geometrice. 2 . folosite pentru poziționarea piesei pentru prelucrare și dimensiunile libere. Prin standarde de stat. curbe sau oarecare. cea mai mare importanță o au cele care determină poziția și funcțiunea piesei în cadrul mașinii. ing.). Tehnic dimensiuni. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. diametrul unei roți de transmisie etc. forma geometrică (macrogeometria). Dintre dimensiunile caracteristice unei piese. În această categorie. O altă categorie este formată din dimensiunile auxiliare. Din punct de vedere constructiv. Din punct de vedere tehnologic au importanță erorile la dimensiunile auxiliare. Dimensiunile libere nu au niciun fel de importanță din punct de vedere tehnologic sau din punct de vedere constructiv. prezintă importanță abaterile ce pot apărea la dimensiunile care determină poziția și funcțiunea piesei în cadrul mașinii. deoarece prin ele se pot influența abaterile dimensiunilor de la poziția și funcțiunea piesei în cadrul mașinii.Prof. se încadrează următoarele: dimensiunile elementelor lanțului cinematic al unei mașini (lungimea unui levier. 2. calitatea suprafeței (microgeometria). care sunt limitate de suprafețe plane. dimensiunile determinate de sarcinile statice și dinamice (diametru. deci și a pieselor care formează ansamblul unei construcții mecanice. poziția reciprocă a suprafețelor.

• cu forma conică (fig. Abaterile privind rectilinitatea se referă la profilul suprafeței. De remarcat este faptul că aceste abateri nu sunt sesizate de multe ori la măsurători din cauza simetriei lor. • concavă (mosor) (fig. 6 – Conicitate Pentru piesele care au suprafețele de asamblare plane. 3). Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. 4 – Abateri de la forma cilindrului.Prof. 1) sau poligonală (fig. Aceste diferențe determină o formă ovală (fig. Ovalitatea se poate constata prin intermediul micrometrului. Abateri de la forma geometrică Abaterile de la forma geometrică pot fi: • abateri referitoare la forma cilindrică a piesei. 6). • abateri care provin din diferența dintre razele de curbură din același plan. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Concavitate Fig. apar abateri în ceea ce privește rectilinitatea și planitatea. 5). 5 – Deformaţia curbă a axei piesei Fig. 2 – Abateri de la forma un diametru. 3 – Abateri de la forma cilindrului. Erorile privind rectilinitatea generatoarei cilindrului fac ca piesa cilindrică să apară sub forma: • convexă (butoi) (fig. Abaterile de la poziția reciprocă a suprafețelor se referă la: 1 . Dacă se folosesc aparate cu două puncte de contact (șublerul). Fig. Profilul suprafeței rezultă din intersecția suprafeței prelucrate cu un plan ideal. 2). Convexitate Fig. Abaterea de la planitate se definește ca o abatere de la rectilinitate. dar aceste abateri nu pot fi poligonală detectate. Eroarea de rectilinitate se referă la toată lungimea liniei de intersecție sau pe o anumită lungime a ei. măsurarea se face numai după Fig. 4. fixând piesa între vârfuri sau pe o placă de trasat. ing. Abateri de la poziția reciprocă a suprafețelor Precizia poziției reciproce a suprafețelor ce limitează o piesă este determinată de mărimea abaterilor care apar. 1 – Abateri de la forma ovală Forma poligonală se poate verifica cu ajutorul unui ceas comparator. în locul formei cilindrice dorite. perpendicular pe ea. • cu axa curbă (fig. 8 TEMA: Precizia de prelucrare şi asamblare SUBIECTUL: Abateri specifice 3. 4). Fig. în toate direcțiile suprafeței prelucrate.

format de două suprafețe plane (fig. Abaterea de coaxialitate se referă la abaterea care există între axele a două găuri (fig. Se consideră de același fel și coaxialitatea abaterilor de formă (fig.Prof.Fig. la axă.a) sau a două suprafețe cilin. Fig. 11 – Abateri de la perpendicularitate Fig. 11. Bătaia radială se referă la diferențele dintre distanțele de la suprafața prelucrată a piesei. 2 . măsurate paralel cu axa (fig.9). Bătaia frontală se referă la diferențele dintre distanțele suprafeței frontale a piesei până la un plan perpendicular pe axă. ION CRÎŞMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a.a) sau de două axe (fig. • perpendicularitate. 7. • neparalelism.b). 10). 3. 8 – Bătaia radială Fig. • abatere de la poziția axelor.b).8). de la o axă la o suprafață sau distanța dintre două suprafețe (fig. ing. 7. Erorile privind perpendicularitatea se referă la abaterile de la unghiul drept. • bătaie frontală. 9 – Bătaia frontală Fig. 7 – Abateri de la coaxialitate drice (fig. 3. Tehnic • coaxialitate. 10 – Abateri de la paralelism Abaterile privind paralelismul sunt caracterizate prin diferența dintre dimensiunile distanțelor de la o axă la alta. 11. • bătaie radială.

se poate folosi una din următoarele cinci metode de asamblare: metoda interschimbabilității totale. 4 mm.3 mm. Ti – valoarea toleranței elementului i al lanțului de dimensiuni. metoda interschimbabilității parțiale.7 − 15.Prof.3 (+) 400−0. Dimensiunile care compun lanțul de dimensiuni se numesc elemente componente ale lanțului de dimensiuni. metoda reglării. se efectuează următoarele calcule: • pentru dimensiunea limită maximă: max x max = D1max − D min = 40 − 14. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 2 1 . Pentru a se realiza interschimbabilitatea totală a pieselor la asamblare. metoda ajustării. se ține seama de caracterul producției. 2 + D3 • pentru dimensiunea limită minimă: x min = D1min − Dmax + D3min = 39.3 I 15 ± 0. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. dar și de organizarea acesteia. (-) 400−0. Asamblarea prin metoda interschimbabilității totale este exemplificată prin schema lanțului de dimensiuni din figura 1. pentru determinarea toleranței dimensiunii de închidere (x).8 = 49. 2 = 50. 2 x x Fig. este necesar să se respecte următoarele condiții: a) valoarea toleranței elementului de închidere trebuie să fie egală cu suma valorilor absolute ale toleranțelor elementelor componente ale lanțului de dimensiuni: TR = n −1 ∑ Ti . Prin lanț de dimensiuni se înțelege un șir de dimensiuni liniare sau unghiulare. 9 TEMA: Metode de asamblare SUBIECTUL: Metoda interschimbabilității totale Pentru realizarea preciziei prescrise de proiect referitoare la pozițiile reciproce ale pieselor și ale subansamblurilor. ing.1 15 ± 0.1 + 24. care formează un contur închis și care determină poziția reciprocă a suprafețelor și axelor pieselor. 2 25 ± 0. i =1 unde: TR – valoarea toleranței elementului de închidere.9 + 25. fără a fi necesară selecționarea sau ajustarea prealabilă. Pentru alegerea metodei de asamblare. metoda sortării.1 II 25 ± 0. 1 – Schema unui lanţ de dimensiuni Astfel. Elementul lanțului de dimensiuni care se obține ultimul în procesul de asamblare se numește element de închidere. Asamblarea prin metoda interschimbabilității totale se realizează prin folosirea la îmbinare a oricărei piese din lotul de piese prelucrate.

Suma toleranțelor mărimilor componente conduce la același rezultat: TR = 0. Tehnic • pentru toleranța dimensiunii x: TR = x max − x min = 50. ing. 2 . • când ansamblul conține un număr mare de elemente. • asamblarea unor piese având formă complicată este dificilă. atât în timpul asamblării. 4 = 0. b) piesele care fac parte din același lanț de dimensiuni sunt executate în limitele toleranței elementului de închidere. Dezavantajele metodei sunt: • metoda nu poate fi folosită la asamblarea pieselor de dimensiuni mici.3 − 49. existând posibilitatea introducerii unor norme tehnice precise pentru asamblare. deoarece jocul sau strângerea rezultă direct după asamblare în toleranțele prescrise. • la asamblare pot fi folosiți muncitori cu calificare relativ redusă. • există posibilitatea înlocuirii rapide a pieselor uzate sau deteriorate.3 + 0. • lucrările de normare sunt mult simplificate. • prin această metodă nu se pot obține ansambluri de precizie ridicată. dispozitive și verificatoare corespunzătoare. Metoda se aplică la producția de serie mare și de masă. atunci când este necesară respectarea unor toleranțe foarte precise.9 mm. deoarece precizia crește ca urmare a aplicării unor metode de prelucrare precise și a dotării cu scule.Prof. deci scade costul produselor. dar cu o precizie scăzută. 2 + 0.9 mm. crește mult productivitatea muncii. • prin aplicarea acestei metode. Metoda interschimbabilității totale se recomandă în următoarele cazuri: • când se cere o precizie mare la un număr mic de elemente. Avantajele acestei metode de asamblare sunt următoarele: • este o metodă simplă și economică deoarece nu sunt necesare operații de sortare și ajustare a pieselor. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 4 = 0. cât și în timpul exploatării. La această metodă de asamblare piesele nu sunt selecționate.

1 . ceea ce face ca metoda să fie foarte economică. Prelucrarea pieselor pentru acest tip de asamblare se face în toleranțe foarte largi. ing. fără să existe o sortare sau o ajustare prealabilă. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR.Prof. 10 TEMA: Metode de asamblare SUBIECTUL: Metoda interschimbabilității parțiale Prin această metodă se asigură precizia de închidere numai pentru o parte a elementelor lanțului de dimensiuni. Metoda se aplică la producția de serie. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. iar elementele de închidere ce rămân în afara preciziei prescrise sunt ajustate sau se reglează cu compensatoare.

piesele cuprinse într-o grupă vor avea abateri mai mici decât cele care au fost prescrise. Un exemplu de asamblare prin sortare directă este îmbinarea dintre bucșa din piciorul bielei și bolțul pistonului la un motor cu ardere internă. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Această metodă prezintă următoarele dezavantaje: stabilirea dimensiunilor pieselor la montaj și durata mare de asamblare. se alege cea de-a doua piesă. c) metoda sortării combinate – la această metodă. Din această cauză. factorul principal îl reprezintă sortarea pieselor. luându-se ca bază mărimea ajustajului pentru o îmbinare dată. 11 TEMA: Metode de asamblare SUBIECTUL: Metoda sortării pieselor Prin această metodă piesele se execută în toleranțe largi. mecanisme bielă-manivelă etc. Această metodă se poate aplica la producția individuală sau de serie mică. 1 .Prof. deci dimensiunile piesei alese se vor încadra în dimensiuni limită stabilite. piesele sunt alese prin metoda sortării individuale. Sortarea pieselor se face cu ajutorul calibrelor sau dispozitivelor limitative. dar îmbinarea se face cu jocuri sau strângeri limitate. • metoda sortării combinate. care se poate realiza prin următoarele metode: • metoda sortării individuale (directe). dar și datorită productivității crescute. după sortarea pe grupe. Selecția pieselor cu ajutorul automatelor este indicată datorită preciziei dimensionale foarte mari (de ordinul micronilor). b) metoda sortării pe grupe – se aplică atunci când piesele asamblate sunt prelucrate în toleranțe largi. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. iar ca dezavantaje menționăm: majorarea prețului datorită sortării pieselor și limitarea interschimbabilității. a) metoda sortării individuale (directe) – constă în aceea că după alegerea piesei cuprinzătoare se alege piesa cuprinsă. La această metodă. Metoda sortării se aplică în cazul lanțurilor de dimensiuni cu elemente puține: rulmenți. • metoda sortării pe grupe. arborii principali de la mașinile-unelte. Când metoda se aplică la producția de serie mare sau de masă. Putem spune că la această metodă se alege o piesă și apoi. Avantajele metodei constau în evitarea jocurilor sau a strângerilor la limitele inferioare. iar precizia necesară este obținută prin sortarea pieselor după dimensiunile efective în mai multe grupe cu toleranțe restrânse. ing. sortarea pieselor se face cu ajutorul automatelor de sortare.

.. de exemplu în cazul mașinilor-unelte. O – vârful conului de care înaltă la montaj și are un volum mare de muncă rostogolire după ajustarea compensatorului datorită prelucrărilor manuale. Metoda ajustării se utilizează în special la fabricația de serie mică sau individuală. 1 . În figura 1 se prezintă modul în care se aplică metoda ajustării la asamblarea unui angrenaj conic pentru așezarea pinionului în poziția corespunzătoare jocului prescris între flancuri și în poziția de coincidere a vârfurilor conurilor de rostogolire. pentru lanțuri de dimensiuni cu multe elemente componente. 1 – Ajustarea unui element al lanţului de Metoda permite prelucrarea pieselor în condiții dimensiuni la asamblarea unui angrenaj conic: O' – vârful conului de rostogolire înainte de avantajoase economic. Piesele folosite la acest tip de montaj trebuie să îndeplinească următoarele condiții: • să aibă un adaos de prelucrare suficient de mare pentru a permite compensarea prin ajustare. Fig.. ing. 12 TEMA: Metode de asamblare SUBIECTUL: Metoda de asamblare după principiul ajustării Metoda constă în ajustarea pieselor în momentul montării pentru modificarea dimensiunilor și aducerea lor la o valoare dinainte stabilită. . Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. A2. unde: A1. • piesele pereche din lanțul de dimensiuni să fie prelucrate în limitele prescrise.Prof. An sunt dimensiunile lanțului de dimensiuni în valoare absolută. dar necesită muncitori cu califiajustarea compensatorului. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Valoarea efectivă a elementului de închidere ce se obține la asamblare este: R e = A1 + A 2 + ⋯ + A n .

13 TEMA: Metode de asamblare SUBIECTUL: Metoda de asamblare după principiul reglării Precizia prescrisă este obținută prin introducerea în construcția mecanismelor a unor compensatoare ce permit variația dimensiunilor unui element al asamblării. • elimină lucrările de ajustare la asamblare a elementelor componente. ing. 2 – Asamblarea cu compensator mobil Reglarea prin schimbarea poziției unei piese (cu element de compensare mobil) se face prin schimbarea poziției uneia dintre piese (compensator) stabilite în prealabil. Metoda prezintă avantajele că: • dă posibilitatea de a realiza precizia elementului de închidere a lanțului de dimensiuni. după care se fixează cu șurubul 2. adaosuri etc. bucșele cu filet. A2 și A3 ale lanțului de dimensiuni se realizează cu toleranțe economice. prin reglarea compensatorului.). poate fi modificat ca valoare. • prin schimbarea poziției unei piese (deplasare. îndeosebi atunci când în cursul exploatării precizia ajustajului se înrăutățește și necesită reglări ulterioare. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Dimensiunile A1. pentru buna funcționare este necesar să se asigure la asamblare un joc minim între suprafețele roții dințate și ale carcasei. șuruburile etc. Precizia elementului de închidere. pe care se află o roată dințată. 1 . în acest caz. piulița 1 permițând reglarea în poziția dorită a pinionului.). Acest lucru se poate realiza în două moduri. Dacă se consideră asamblarea unei roți dințate într-o cutie de viteze (fig. și anume: • prin introducerea unor piese în lanțul de dimensiuni (inele. • se menține precizia lanțului de dimensiuni pe toată durata exploatării. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. și coinciderea vârfurilor conurilor de rostogolire se fac cu ajutorul elementelor de reglare cu filet 1 și 2. Fig. Reglarea prin introducerea unor piese în lanțul de dimensiuni (cu element de compensare fix) se realizează prin executarea pieselor cu dimensiuni și forme bine determinate. rondele. Reglarea jocului. în loc să fie ajustat. 2). și anume: R A = A1 − A 2 − A3 . garniturile. RA – jocul minim garantat – se realizează prin deplasarea axială a bucșei 1. Se aplică în aceleași cazuri ca și metoda ajustării. Asamblarea unui angrenaj conic cu ajutorul acestei metode este exemplificată în figura 1.Prof. din cauza uzurii și a variației de temperatură. Metoda reglării diferă de metoda ajustării prin aceea că elementul de compensare. iar pentru celelalte elemente se obțin toleranțe în condiții economice. rotire etc. Metoda asamblării prin reglare este folosită la rezolvarea lanțului de dimensiuni în situația în care elementul de închidere are o precizie ridicată și atunci când. 1 – Reglarea unui element (compensator) al lanţului de dimensiuni la asamblarea unui angrenaj conic Fig. piesele își modifică dimensiunile. Compensatorii ficși sunt: inelele.

cu mijloace abrazive sau cu cârpe moi. alcool sau cu apă fierbinte și sodă. La producția de serie mare. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. b) Spălarea pieselor se execută în scopul îndepărtării impurităților rămase în urma curățării.Prof. 14 TEMA: Pregătirea pieselor pentru asamblare SUBIECTUL: Curățarea pieselor Curățarea pieselor se poate face prin operațiile următoare: a) Curățarea propriu-zisă a pieselor constă în îndepărtarea impurităților și a urmelor de vopsea de pe suprafețe. benzină. pentru a putea îndepărta corpurile străine din locurile greu accesibile. el trebuie să aibă și o presiune cât mai mare. Tot prin această operație sunt verificate canalele de ungere greu accesibile prin alte metode sau greu accesibile în timpul operațiilor de montaj. având presiunea de 3 – 6 bar. De asemenea. Pentru producția individuală. utilajele respective fiind prevăzute și cu dispozitive de uscare. ing. Aerul folosit trebuie să fie perfect uscat și încălzit pentru a grăbi procesul de uscare după spălare. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. spălarea se execută mecanizat. c) Suflarea pieselor se realizează cu aer comprimat. spălarea se face manual în băi de petrol lampant. 1 . Operația se execută cu ajutorul unor pensule. pentru ușurarea acestora.

Astfel. în vederea încadrării acestora în lanțul de dimensiuni. ing. Pentru suprafețele plane. se folosesc răzuitoare plane Fig. • corectarea găurilor. suprafinisarea (lepuirea. Răzuirea Este operația de ajustare folosită la piesele confecționate din fontă cenușie și din aliaje neferoase. 1 – Dispozitiv de pilit mecanic zează mașini portabile. 1). honuirea. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Ajustarea constă în: • teșirea muchiilor ascuțite. • executarea de găuri de montaj. spălarea pieselor. Adaosul de prelucrare la această operație poate fi de: 0. 2 – Răzuitoare manuale Fig.005 – 0. găurirea. cu scule numite răzuitoare. cu scule metalice sau abrazive.3 mm.Fig. 0. 15 TEMA: Pregătirea pieselor pentru asamblare SUBIECTUL: Ajustarea pieselor (1) Organele de mașini ce trebuie supuse operațiilor de montaj au nevoie uneori de ajustare. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR.Prof. precum și a asigurării netezimii cerute suprafețelor funcționale. lustruirea). În vederea retușării se utilizează pile și discuri de rectificat de diferite forme. prevăzute cu dinți foarte fini. Ajustarea pieselor se realizează printr-o succesiune de operații. îndepărtarea rupturilor. pentru corectarea rugozității. 1. îndoirea. filetarea manuală. cu diferite forme de pilire: a) dispozitiv acţionat electric. alezarea. care au duritatea relativ redusă și produc așchii care se rup. b) pile care antrenează pile.5 – 6. Prin răzuire se înlătură rizurile lăsate de scule la prelucrările anterioare prin așchierea unui strat de material foarte subțire de la suprafața piesei (0. 2. Retușarea Retușarea este procesul de ajustare a pieselor.5 mm. În vederea mecanizării operațiilor de retușare se utili.1 mm. lamarea. • centrarea găurilor etc. în cazul lucrărilor de precizie se folosesc pile mici (cu lungimea de 50 – 100 mm). acționate electric sau pneumatic (fig. corespunzătoare profilului suprafețelor ce se retușează. dălți sau discuri abrazive de diferite forme constructive.3 µm. • netezirea suprafețelor. nestandardizate. Rugozitatea suprafețelor obținute prin retușare este de 12. Operația se poate executa manual sau mecanizat.015 mm). 3 – Răzuitor mecanic 1 . și anume: retușarea. Retușarea urmărește. perii. rodarea. răzuirea. freze. iar pentru finisare de 0. de asemenea. a bavurilor și a neregularităților de pe suprafețele pieselor ce se asamblează.

ing. 3). diluate în ulei. albastru de Prusia. apoi această suprafață este pusă în contact cu suprafața ce trebuie verificată. iar pentru suprafețele curbe. numite plăci de tușat. indigo sau negru de fum. 2 . iar la lagăre între 10 – 18 pete. Pentru o suprafață care asigură etanșarea. Numărul de pete găsite în cuprinsul unei ferestre indică gradul de netezime al suprafeței. suprafața trebuie să aibă 15 – 20 pete. 2. răzuitoare curbe (fig.b). se observă că proeminențele care au venit în contact cu vopseaua sunt colorate. Acestea au o suprafață de control cu rugozitate superioară sau cel puțin egală cu cea care trebuie obținută prin răzuire. Pentru realizarea controlului. 2. în care s-au practicat ferestre cu secțiunea 25 × 25 mm.Prof.a). suprafața etalon se acoperă cu un strat de vopsea specială. în general. pe piesa de verificat. Piesa etalon este apoi apăsată puțin și rotită în diferite direcții. Operațiile de răzuire se aplică. Calitatea operației este apreciată cu ajutorul unui etalon confecționat din tablă subțire. După îndepărtare. indicând astfel locurile unde mai este necesară operația de răzuire. pentru suprafețele plan-active (ghidaje) sau pentru suprafețele cilindrice (cuzineți). Pentru fabricația de serie se folosesc răzuitoare mecanice (fig. Tehnic (fig. Vopseaua folosită poate fi miniu de plumb. Calitatea operației de răzuire se controlează cu ajutorul pieselor etalon. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a.

când cele două suprafețe supuse prelucrării sunt în contact una Fig. • sunt necesare găuri prin două sau mai multe piese care au aceeași axă. Din punctul de vedere al poziției suprafețelor pereche care se rodează. Piesa și scula se fixează în dispozitive oscilante. Găurirea Se execută în timpul asamblării.8 mm și 0. 5.Prof. Lepuirea Este o operație de finisare mecanică sau mecano-chimică. 0. rolelor și bilelor de rulmenți. Între suprafața dispozitivului și suprafața de rodat. atunci când: • datorită poziției găurii. 2 – Rodarea individuală Prin operația de rodare. ghidaje pentru mașini-unelte sau angrenaje. Lepuirea se aplică calelor plan-paralele. segmenților etc. Rodarea Este operația prin care două suprafețe metalice sunt netezite simultan. Arborele principal execută o mișcare de rotație și una de translație. Fig. în urma căreia se obține o îmbunătățire substanțială a calității suprafețelor. 4. 2). ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. • găurile au dimensiuni foarte mici și necesită apoi operații de ajustare sau de filetare.4 mm. Se aplică pentru: supapa și scaunul supapei. calibrelor. 1 . Operația se poate executa cu mașini de găurit portabile electrice sau pneumatice pentru găuri având diametre de 1 – 20 mm sau pe mașini de găurit de masă sau cu coloană. în vederea asigurării coaxialității lor. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. robinete. se obțin suprafețe a căror rugozitate este de 1. ing. cu ajutorul dispozitivului de rodare. această operație nu poate fi realizată în timpul prelucrărilor mecanice. când fiecare suprafață se rodează separat. caz în care între cele două suprafețe se găsește pastă abrazivă. se întinde o pastă abrazivă. 1). ventile. Operația se execută folosind pulberi sau paste abrazive. 1 – Rodarea reciprocă cu cealaltă în timpul prelucrării. • sunt realizate găuri de corecție pentru poziționare sau pentru aspect. Suprafețele sunt conjugate și operația are scopul îmbunătățirii contactului dintre ele. poate fi de două tipuri: a) rodare reciprocă (fig. în lungul axei cilindrului piesei. b) rodare individuală (fig. Operația se poate executa manual sau mecanizat. 16 TEMA: Pregătirea pieselor pentru asamblare SUBIECTUL: Ajustarea pieselor (2) 3.6 mm. finisarea poate fi plană sau rotundă. Mărimea avansului de prelucrare la această operație nu depășește 10 µm.

9. cu ajutorul unor bare abrazive. Arborele principal asigură honului o mișcare de rotație și una de translație. 2 . Adaosul de prelucrare îndepărtat la această operație este de 0. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 7. operația se realizează cu ajutorul filierelor. Tehnic 6.5 mm și se realizează la una sau la două treceri. de finisare și de calibrare. folosind alezor fix sau reglabil.5 – 6 mm și cu frecvențe mari. cu bare abrazive cu granulație foarte fină. iar piesa o mișcare de avans circular. în funcție de specificațiile de pe desenul de executare. de finisare și calibrare. barele abrazive execută o mișcare de avans axial.Prof.2 – 0. Lustruirea Este un procedeu de micronetezire. Se folosesc. în același timp. cu amplitudini de 1. Honuirea înlătură și abaterile macrogeometrice ale suprafeței prelucrate. în lungul axei alezajului prelucrat. Pentru filetele exterioare. Mișcarea de translație alternativă este realizată cu un motor hidraulic rectiliniu. montate pe un cap special extensibil (hon). Lustruirea se execută numai după o șlefuire foarte fină și are drept scop obținerea unor suprafețe cu un înalt grad de netezime (oglindă). Alezarea Se execută manual. în acest caz. ing. Operația constă în filetarea cu filiere sau cu tarozi (garnitură de trei tarozi) de degroșare. filiere de degroșare. honuirea se execută în mai multe treceri. Honuirea Este o operație de netezire a alezajelor cilindrice. Filetarea manuală Este una din operațiile frecvent întâlnite la asamblare și este realizată pentru scopuri secundare. care execută o mișcare oscilatorie de translație. 8.

materialelor abrazive și uleiurilor depuse în timpul operațiilor de ajustare. cu scopul reduFig. 2 – Maşină de spălat cu tambur cerii inflamabilității benzinei. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 4– Maşină de spălat cu bandă transportoare 1 . 2). și cu ajutorul mașinilor de îndoit țevi. • cu bandă transportoare (fig. pentru țevi. 12. Fig. ing. Înainte de îndoire. pentru producția de serie. prin care se obține o suprafață plană. se folosesc pistoale de stropit. 1 – Schema lamării 11. 17 TEMA: Pregătirea pieselor pentru asamblare SUBIECTUL: Ajustarea pieselor (3) 10. uscat și bine îndesat în țeavă. așchiilor. perpendiculară pe axa unui alezaj. țevile de cupru sunt încălzite la 500 – 600°C și apoi sunt răcite în apă pentru înmuiere. folosind dispozitive de îndoit țevi. Lichidele de spălare recomandate sunt: benzina. care duc la îndepărtarea impurităților. 3 – Maşină de spălat cu transportor cu rachetă Fig. se folosesc instalații cu ultrasunete. Spălarea pieselor Operația se execută înainte de asamblare. Operația se poate executa manual sau mecanizat și are drept scop poziționarea corectă a piuliței. după ce acestea au fost umplute cu sacâz topit sau cu nisip fin. Operația se poate executa la rece pentru diametre mai mici de 8 mm și rază mare de curbură. Spălarea se poate realiza manual sau mecanizat. Operația se execută manual. Principiul de funcționare constă în producerea în băile de spălare a oscilațiilor mecanice cu frecvență ridicată (18 – 21 kHz). petrolul rafinat sau apa. Acestea folosesc drept lichid pentru spălare benzină amestecată cu 8 % tetraclorură de carbon și 7. În atelierele care nu dispun de mașini de spălat. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. • cu transportor cu rachetă (fig. 3). în general.5 % tricloretilenă. 4). Se mai poate aplica pentru îndepărtarea bavurilor rămase după filetare (fig.Prof. pentru producția individuală. Lamarea Este operația de prelucrare mecanică. Mașinile de spălat pot fi: • cu tambur (fig. Îndoirea Se aplică. Perpendicularitatea dintre axa găurii și suprafața lamată este realizată cu ajutorul unui cep de ghidare. Pentru piese cu configurație complicată. Fig. 1). în scopul îndepărtării piliturii.

este necesar ca. piesele sunt uscate cu aer comprimat. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. În acest scop. un furtun flexibil și un robinet de închidere și deschidere. la fiecare loc de muncă. piesele de schimb se ung cu vaselină tehnică sau vaselină specială anticorosivă. 2 . Tehnic După spălare. După uscare. ing. să fie instalate: o priză de aer. se împachetează cu hârtie parafinată sau uleiată și se depozitează.Prof.

1 – Asamblarea prin încălzire: 1 – piesă. în scopul realizării unui subansamblu sau a unei blocări. datorită fenomenului de dilatare. astfel încât între acestea să apară forțe de strângere care să ducă la blocarea mișcării lor relative. • are rigiditate crescută și suportă funcționarea în regim vibratoriu. Asamblări prin încălzire sau răcire Asamblarea prin încălzire (fig. Asamblările nedemontabile mai pot fi: • fără organ de asamblare.Prof. fie prin deformare. Mt. Operația poartă denumirea de fretare și este folosită la montajul bandajului roților. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. După încălzirea piesei găurite. Metoda prezintă următoarele avantaje: • permite transmiterea de cupluri relativ mari. ceea ce permite introducerea ușoară a piesei cuprinse în alezajul său. Temperatura la care este încălzită piesa cuprinzătoare este dată 1 Fig. este mai mare decât diametrul găurii. • cu organ de asamblare. Îmbinările prin presare se execută în scopul asigurării transmiterii unui cuplu Mt care solicită îmbinarea. diametrul piesei interioare. 1) se execută prin încălzirea piesei cuprinzătoare. În cazul acestor asamblări. datorită contracției. • necesită măsuri speciale de protecția muncii. de. După prelucrare la temperatura mediului ambiant. piesa exterioară va strânge piesa de diametrul mai mic. să fie mai mare sau cel puțin egal cu momentul transmis de asamblare. Asamblarea se poate face prin presare transversală sau prin presare longitudinală. Dezavantaje: • preț de cost relativ crescut. Pentru ca îmbinarea să corespundă din punct de vedere mecanic. la vagoanele de cale ferată. di. 1. Asamblările nedemontabile sunt asamblările pentru a căror desfacere este necesară distrugerea parțială sau totală a organului de asamblare sau a pieselor componente. 2 – dorn . este realizată strângerea prescrisă. După ce ansamblul este răcit. este necesar ca momentul la care trebuie să reziste îmbinarea. La răcire. ing. Asamblări prin presare Asamblarea prin presare se obține prin presarea a două piese. diametrul acesteia devine mai mare decât diametrul arborelui și montajul devine posibil. piesele nu mai au posibilitatea mișcării relative unele în raport cu altele. 18 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin presare Asamblarea mecanică este reprezentată de legătura realizată între două sau mai multe piese. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. Asamblările prin presare se clasifică în: asamblări prin încălzire sau răcire și asamblări prin deformare. Asamblarea prin presare se poate realiza: fie prin încălzire sau răcire.

2. Tehnic de relația: t = t d + t a + t s [°C]. 4 – piesă. pentru ca piesele încălzite să nu intre în contact cu fundul băii sau cu elementele de încălzire. pentru evitarea pericolului de explozii. pentru temperaturi de până carbonică. pot fi enumerate: • piesele vor fi atent curățate de urme de ulei. ulei mineral sau ulei de ricin. deoarece contactul cu oxigenul produce aprinderea uleiului. produsă odată cu scăderea temperaturii. se folosesc aceleași relații ca la încălzirea pieselor. 4 – incinta piesei • oxigen sau azot lichid. 3 – Încălzirea electrică a pieselor pentru fretare:1 – baie metalică. la -70°C. b – cu aer lichid. 2. se pot folosi următoarele substanțe sau amestecuri: • gheață cu clorură de sodiu. unde: td – temperatura necesară dilatării alezajului. Schema de montaj este Fig. Încălzirea pieselor se face în baie de apă. În aceste situații. Asamblarea prin răcirea piesei interioare se aplică atunci când piesa cuprinzătoare este voluminoasă sau când are o configurație mai complexă..Prof. 3 – rezistenţe electrice. Fenomenul care stă la baza procedeului este contracția piesei. ta – temperatura mediului în care se lucrează. 2) este prevăzută cu o plasă de sârmă. 2 . 2 – Baie pentru încălzirea pieselor: 1 – baie. -190°C. Printre acestea. 5 – Instalaţii de răcire: a – cu zăpadă • zăpadă carbonică. Pentru calculul temperaturii de răcire. răcire: 1 – piesă. 1 – corpul instalaţiei. Fig. 5 – inductor În unele situații. Pentru răcire.. Fig. 5). ing. 5 – termometru Fig. Baia (fig. 2 – dorn Răcirea pieselor se realizează în instalații de răcire (fig. • manevrarea se va face cu mare atenție. 3). pentru temperaturi de până la -180 . 3 – suport piesă. 4 – suport. prin răcirea piesei. pentru temperaturi de până la -10°C. 2 – sârmă de protecţie. S. montajul se realizează în instalații speciale. 3 – piesă. pentru a obține o anumită strângere. Măsurile de protecția muncii la această metodă de asamblare necesită atenție deosebită. Se ține seama că piesa se răcește în timpul transportului de la locul de încălzire la locul de asamblare.b – aer lichid. 2 – piesă încălzită.a – zăpadă carbonică. este mai convenabil ca încălzirea pieselor să se facă folosind rezistențe electrice sau prin inducție (fig. deoarece contactul direct cu pielea provoacă leziuni grave. 4 – Montajul pieselor prin prezentată în figura 4. ts – temperatura de siguranță. • transportul și manevrarea buteliilor de azot și oxigen lichid se vor face cu grijă. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a.

. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 1 . ing.5 mm mai lungă decât lungimea finală de după mandrinare. b – cu scule Fig. 2 – Dispozitiv de mandrinare Operația de mandrinare se poate executa manual sau mecanizat. Asamblări prin deformarea piesei Fig.prin urechi. 1). Sunt folosite atunci când este necesar să se asigure o bună etanșare între piesele îmbinate. . Asamblările prin deformare sunt specifice industriei de aparate de măsurat. Asamblări prin deformare Piesele care se asamblează prin deformare trebuie să îndeplinească condiția de a fi deformabile în zona de asamblare. • prin deformarea piesei: . b – asamblări cu urechi răsucite Asamblarea prin deformarea piesei se aplică la piesele cu pereți subțiri și constă în modelarea capetelor celor două piese în așa fel încât să nu permită deplasarea lor una față de cealaltă. În acest fel. piesele sunt asi- gurate împotriva deplasărilor reciproce. . Mandrinarea mecanizată se aplică țevilor cu pereți groși.Prof.prin falț.. 3 – Asamblări prin urechi: a – metoda de asamblare. 2. în decupările corespunzătoare piesei pereche. Asamblări prin mandrinare Se realizează prin lărgirea radială a piesei cuprinse (a arborelui) sau prin comprimarea piesei cuprinzătoare. a) Asamblări prin urechi.prin nervurare.. industriei electrotehnice și celei de calculatoare. Țeava asamblată prin mandrinare va fi debitată cu 1. Operația se realizează folosind dispozitive și scule specializate (fig. 1 – Montaj prin mandrinare: a – cu dispozitive. Metoda constă în îndoirea sau răsucirea unor urechi. Mandrinarea manuală se aplică de obicei țevilor cu pereți subțiri sau celor din alamă sau cupru. folosindu-se un dispozitiv de mandrinare (fig.5 . 2). Aceste asamblări se pot realiza prin: • mandrinare. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR.prin răsfrângere. Fig. 19 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin presare 2.

Fig. permit îmbinarea a două sau a mai multor piese. datorită costurilor scăzute și ușurinței executării. Tehnic Deoarece la îmbinările prin urechi asigurarea de formă este ceva mai slabă datorită elasticității materialului. 4 – Exemple de îmbinări prin urechi: la piese executate din a – îmbinarea benzilor. se realizează îmbinarea capetelor de benzi. 6 – Exemple de asamblări prin falţ: bulare cu bare sau a pieselor tubulare între ele (fig. 3). arcurilor lamelare alamă. Se realizează prin imprimarea unei nervuri pe una sau pe ambele piese asamblate. Operația necesită o fază de pregătire. la terminarea răsfrângerii. frângere a unui indicator pentru aparate de Se aplică la îmbinările mantalelor din tablă pentru recimăsurare piente cilindrice. 7 – Asamblarea prin nervurare: a – asamblarea tub-bară rotundă. Metoda se aplică Fig. d – montarea oțel moale. 2 . sudate sau nituite (fig. aluminiu. Caracteristic este faptul că această metodă de asamblare nu poate fi aplicată decât pentru piesele executate din metale moi. a pieselor executate prin ștanțare. prin răsfrângerea marginilor uneia din piese peste cealaltă. Este avantajoasă. prin faptul că ambele piese se îndoaie la locul de pe contur deschis. Se mai numesc și asamblări pe contur închis. îmbinarea contactelor electrice. fundurilor pieselor tubulare. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. La acest tip de asamblare. Metoda nu poate fi aplicată pieselor nichelate. b) Asamblări prin răsfrângere. c – îmbinarea prin răsasamblare (fig. Fig. asigurarea se realizează prin formă (fig.Prof. ing. se recomandă folosirea asamblărilor cu urechi răsucite (fig. 5 – Exemple de asamblări prin răsfrânc) Îmbinări prin falț1. din cauza aspectului neplăcut al asamblării. Metoda se aplică la asamblarea pieselor tuFig. a – falţ simplu direct. d) Asamblări prin nervurare. piesele se asigură împotriva deplasărilor prin lăcuire. este necesar ca grosimea tablei să fie suficient de mare. b. pentru îmbinările pe contur deschis. 4). b – falţ dublu 7). c – îmbinarea materiale metalice moi. a pieselor tubulare cu fundurile. iar piesa pe care se răsfrâng marginile trebuie să fie suficient de rezistentă. b – îmbinare prin răsfrângere răsfrângere. 6). Se deosebesc de îmbinările prin gere: a – îmbinare pe contur închis cu bordura interioară. 5). Prin această metodă. precum și la asamblarea fundurilor acestor recipiente. b – asamblarea a două tuburi 1 tăietură în lungul marginii unei piese care se îmbină cu o altă piesă. Pentru ca îmbinarea prin urechi să reziste. fixarea arcurilor. emailate sau cu alte acoperiri de suprafață. a celor ce urmează a fi lipite.

bolțuri. Avantajele asamblării prin lipire sunt următoarele: o nu apar fisuri și concentratori de tensiune. 1 . Asamblările prin lipire se folosesc în combinație cu nituri. se utilizează la asamblări de etanșare și pentru conductori electrici sau la circuite imprimate. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Metoda de lipire se alege în funcție de materialele pieselor care se lipesc și de condițiile de funcționare ale ansamblului. În funcție de temperaturile de topire a aliajului. o se pot asambla table și sârme subțiri fără a exista pericolul arderii acestora. legături electrice. la care temperatura de topire a aliajului este mai mare de 450°C. cu excepția magneziului. o prin această metodă de asamblare se obțin piese curate. o datorită temperaturilor joase. Lipirea se realizează cu aliaje de lipit care conțin Sn-Pb și cu adaosuri de Sb cu punctul de topire cuprins între 183°C și 325°C și Ag-Pb-Sn cu punctul de topire cuprins între 235°C și 310°C. iar temperatura de topire a aliajului este cu minimum 50°C mai mică decât temperatura de topire a pieselor asamblate. deoarece sarcinile sunt preluate de straturile de aliaj de lipire. Materialul de adaos se numește aliaj de lipit. Lipirea se datorează fenomenului de difuziune a particulelor aliajului în materialul pieselor de lipit și fenomenului de aliere de suprafață în zona de lipire. tehnică de calcul. realizată la piese metalice. asamblările prin lipire (în urma cărora rezultă lipiturile) se împart în: lipirea moale. pentru creșterea rezistenței. Este folosită la piese supuse la presiuni și solicitări de valori mici pentru aparatură de laborator. precum și precizia dimensionării. Lipirea moale Prin acest procedeu. deci mai mică decât temperatura lor de topire. o culoarea aliajului de lipit diferă de cea a pieselor de bază. se obțin lipituri care suportă solicitări mici și lucrează bine la temperaturi mai mici de 300°C. • compoziția materialului de adaos diferă de materialul care se lipește. lipirea tare. la care temperatura de topire a materialului de adaos este mai mică de 450 C. Lipirea se bazează pe fenomenul fizic de fuziune a materialului de bază (piesa) cu aliajul de lipit. 1. Dezavantajele asamblării prin lipire sunt: o rezistența asamblării este mică. • încălzirea pieselor se face la temperatura de topire a aliajului de lipit. cu aspect frumos. De asemenea. 20 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin lipire Lipirea este un procedeu de asamblare nedemontabilă. o nu necesită personal cu multă calificare. • nu apar deformații datorate încălzirii și răcirii pieselor. suduri sau fălțuiri. • nu apar tensiuni termice în piese. o are slabă rezistență la coroziune. ing.Prof. nu apar tensiuni termice și nici tensiuni remanente la asamblare. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. o toate materialele se pot lipi. Caracteristicile asamblării prin lipire sunt: • se realizează întotdeauna cu material de adaos. radiatoare. cu material de adaos în stare fluidă. care nu se lipește cu aluminiul. care își mențin forma și dimensiunile.

prin una dintre următoarele metode: • mecanic – cu peria din fibre de sticlă sau din oțel inoxidabil. 2 – Soluţii constructive pentru lipituri cu descărcare de efort Pentru situația în care lipitura va prelua solicitări mecanice mai mari. suprafețele pieselor din aluminiu se vor curăța. timp de 30 min – 1 oră. Magneziul se lipește mai rar. lipirea moale se realizează prin următoarele metode: o cu ciocane de lipit. ing. Acestea sunt compuși chimici. • ultrasonic. clorură de zinc. o prin cufundare în aliaj de lipit. Aluminiul turnat sau forjat nu se poate lipi. o prin rezistență de contact. Fig. În figura 1 sunt prezentate câteva soluții constructive pentru lipituri moi. clorură de amoniu (țipirig). Tehnic Îndepărtarea oxizilor și prevenirea formării oxizilor se realizează cu ajutorul fluxurilor pentru lipit. o forma îmbinării. unde s – grosimea materialului (cel mai subțire). Din punct de vedere tehnologic. Metoda de lipire se alege ținând seama de: o materialul și dimensiunile pieselor. întâlniți în următoarele variante: • compuși organici – colofoniu (sacâz) și stearină. Oțelul se asamblează mai greu prin lipire. Caracteristici ale lipirilor moi pentru câteva materiale reprezentative Aluminiul se lipește în condiții mai grele. se folosesc o serie de soluții pentru descărcarea de efort (fig. și numai în situația în care piesa este realizată din aluminiu pur sau din aliaje ce conțin 1 % mangan. 2 . ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. o prin suprapunere – suprafața de suprapunere este limitată de nepătrunderea aliajului între cele două suprafețe – lungimea de suprapunere este l = ( 4⋯ 6 ) ⋅ s .Prof. o cu arzătoare cu gaz. iar după lipire se aplică un tratament de recoacere. Aliajele de cupru se lipesc sub straturi de flux. o numărul de piese lipite. 1 – Soluţii constructive pentru lipituri moi Fig. Asamblările prin lipire moale pot fi realizate: o cap la cap – evitate de obicei. iar atunci se folosesc aliaje ce conțin 60 % Cd. o tipul aliajului de lipit. 2). o instalațiile de lipire existente. Înainte de lipire. 30 % Zn și 10 % Sn. 1 % magneziu sau 5 % siliciu. dar numai după ce suprafețele au fost bine curățate mecanic și chimic. • chimic. datorită rezistenței scăzute a aliajului de lipit. • compuși anorganici – acid clorhidric.

3 – Piese asamblate prin lipitură tare: o lipirea în cuptor cu atmosferă a – table. în electronică. c – piese circulare de forme diferite controlată. iar după asamblare sunt introduse în baia cu săruri topite. piesele curățate și degresate se spală și se usucă bine. borax. ștergerea cu o cârpă uscată. Fluxurile folosite la lipiturile tari sunt: borați. Lipirea în băi de săruri Metoda este folosită pentru aliaje greu fuzibile. c – asamblări prin lipire ale pieselor cilindrice și tubulare. potasiu. aplicarea pe locul cusăturii de bucăți de aliaj de topit. uscarea.Prof. de cele mai multe ori lipiturile se realizează prin suprapunere. nu sunt necesare fluxuri. înlăturarea fluxului prin fierbere timp de 15 minute. În figura 3 sunt prezentate câteva asamblări prin lipire tare: a – asamblări prin lipire ale pieselor din tablă.). precum și la lipirea sculelor așchietoare. pentru topirea aliajului de lipit. ele sunt fixate în dispozitive ce asigură poziția lor relati- 3 . aer comprimat. b – asamblări prin lipire ale pieselor din tablă ștanțată. Lipirea tare este folosită la lipirea pieselor supuse la presiuni și solicitări mai mari decât în cazul lipiturilor moi. piesele se fixează mai întâi cu cleme. Cu-Zn. fluorborați. falțuri sau sârme. pentru conductele de ulei. 5 % ulei mineral și 85 % apă. În această situație. clorați de sodiu. ing. spălarea cu apă. Lipirea cu flacără Lipirea prin această metodă se face parcurgând următoarele etape: ajustarea și curățarea suprafețelor ce trebuie lipite. Aceste lipituri se folosesc la lipirea plăcuțelor dure. La această metodă. Printre metodele de realizare a lipiturilor tari. răcirea lentă a cusăturii. Ni. Aliajele folosite pentru lipituri tari sunt Al-Si. acoperirea cu strat de flux a suprafețelor ce urmează a fi lipite (borax dizolvat în apă). așezarea pieselor pe un suport (o cărămidă etc. nituri. în instalații chimice. pentru asamblarea țevilor și conductelor de apă. Pentru realizarea lipiturilor tari. în industria alimentară sau în instalațiile frigorifice. în tehnica nucleară. în atmosferă. care au rezistențe mecanice mari. Fig. încălzirea locului cusăturii cu lampa cu benzină sau cu flacăra de la un arzător cu oxiacetilenă pentru sudură. pentru a nu se deplasa în timpul lipirii. o lipirea în baie de săruri. din abundență. de până la 1200 MPa. Cu-Pb. deoarece compoziția acestor băi asigură decaparea și protecția la încălzire a suprafețelor lipite. precum și metalele prețioase. Tehnic 2. legarea cu sârmă a pieselor ce urmează a fi lipite. b – ţevi. în soluție de 10 % sodă caustică. și temperaturi cuprinse între 196°C și 400°C. Aliajul de lipit se topește și pătrunde în locurile de îmbinare. amintim: o lipirea cu flacără. acid boric. litiu. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Deoarece rezistența pieselor obținute prin asamblări lipite depinde de varianta de asamblare aleasă. puncte de sudură. Înainte de a introduce piesele în baie. Lipirea tare Acest procedeu poate conduce la obținerea de asamblări cu cost redus. din componența sculele așchietoare.

așezarea aliajului de lipit în locul de îmbinare. se parcurg următoarele etape: pregătirea suprafețelor de lipit prin curățarea mecanică și decaparea suprafețelor. gaze inerte. folosind dispozitive speciale. 4 . încălzirea și topirea aliajului pentru realizarea îmbinării. introducerea în cuptorul încălzit. ing. gaz de antracit. fixarea pieselor ce se asamblează în poziția dorită. la o temperatură cu 50 – 60°C mai ridicată decât temperatura de topire a aliajului de lipit.Prof. hidrogen) pentru a împiedica oxidarea suprafețelor. Tehnic vă. introducerea în cuptor a gazului protector (oxid de carbon. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Lipirea în cuptoare cu atmosferă controlată În cazul acestei metode de lipire.

Caracteristicile principale pe care trebuie să le îndeplinească materialele pentru confecționarea niturilor sunt: rezistență suficient de mare la rupere și o plasticitate bună. cuprul (Cu 5). aluman. 1 . Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. Nitul este organul de mașină folosit la asamblarea nedemontabilă a două sau mai multe piese. • nituri de etanșare. cu ajutorul niturilor. tija nitului este mai lungă decât grosimea totală a tablelor ce urmează a fi asamblate. având caracteristici speciale. nivelul zgomotului din atelierele specializate este foarte ridicat. În industria chimică. în construcții metalice. • nituri de rezistență-etanșare. • sunt convenabile economic pentru profile. pentru nituire se folosesc o serie de aliaje ușoare. • nituri de cupru. astfel încât prin batere să se realizeze al doilea cap al nitului. în funcție de materialele pieselor ce trebuie asamblate și de forțele Fig. Avantaje: • suportă sarcini vibratorii. 1). sunt încă multe domenii în care această metodă de asamblare prezintă încă avantaje certe. din punct de vedere tehnologic sau economic. • nu asigură o etanșare bună. aluminiul (Al 99. După materialul din care sunt confecționate: • nituri de oțel. Înainte de a fi folosită sudarea. Pentru a putea fi realizată nituirea (fig. ergol. aluman. • sunt folosite în asamblări de piese confecționate din materiale diferite. alama (Am 63). pentru a exista suficient material. • la operația de nituire. cazane. • nituri de aluminiu. vapoare și construcții metalice. Clasificarea niturilor A. După rolul funcțional: • nituri de rezistență. B.5) etc. Pentru desfacerea legăturii realizate. profile sau piese cu formă plată. ergol). 21 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin nituire Nituirea este procedeul tehnologic de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese. prin construcție. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. • nituri din aliaje ușoare (anticorodal. • sunt folosite la asamblarea metalelor greu sudabile. ing. Niturile se realizează din materiale diverse. 1 – Asamblare prin nituire: la care va fi solicitat ansamblul. cum ar fi cazul materialelor greu sudabile sau cel în care nu este permisă încălzirea materialului.Prof. construcția va avea o masă mult mai mare decât în cazul construcțiilor sudate. poate fi folosit oțelul carbon obișnuit (OL 34. 1. • corodarea niturilor în timp scade siguranța în exploatare. nituirea reprezenta singura modalitate de asamblare folosită la construcția de poduri. avional. Deși aria ei de utilizare s-a restrâns considerabil. table. cum ar fi: anticorodal. se procedează la distrugerea nitului cu dalta. 2 – cap de închidere rilor. Dezavantaje: • datorită numărului de nituri. Pentru confecționarea nitu1 – tijă cilindrică. avional. în aviație sau în mecanica fină. folosind flacăra oxiacetilenică etc. OL 37).

2. După modul de realizare a legăturii dintre elementele îmbinate: • prin suprapunerea tablelor (fig. dimensiunile capătului nitului sunt condiționate de mărimea diametrului tijei și. Nituirea manuală Fazele nituirii manuale sunt: (fig. de aceea.Prof. d) capsarea. • cap la cap cu eclise (fig. 2.a. dar și din cel al materialelor și al pieselor care se îmbină. b) nituiri mecanice. D. c. 2. o formarea capului de închidere cu ciocanul (fig. 3 – căpuitor 2 . 3. c) nituiri speciale.d).b). b). ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 3 – Fazele nituirii manuale: 1 – trăgător. Din punctul de vedere al metodelor folosite. • cu mai multe rânduri de nituri (fig. d). Din punctul de vedere al solicitării și al condițiilor de rezistență.b). o apropierea tablelor cu trăgătorul (fig. F.a). 2 – contracăpuitor. d). Fig. 3): o introducerea nitului în gaura de nit. 3. După formă: • forma capetelor provenite din fabricație. 2.c). 3. • diametrul tijei. 3. o așezarea capului inițial pe contracăpuitor. Fig. 2 – Metode de nituire E. nituirile pot fi: a) nituiri manuale. o formarea capului de închidere cu căpuitorul (fig. o refularea capului de închidere (fig.a. Tehnic C. ing. După modul de dispunere a niturilor: • cu un singur rând de nituri (fig. 2. prin standard dimensiunile sunt stabilite în funcție de diametrul tijei.c.

• electrice. În funcție de masa lor. Aerul comprimat folosit are o presiune cuprinsă între 5 și 7 bar. care realizează capul de închidere prin ciocănire. Nituirea mecanică Operația de nituire se execută folosind mașini specializate.Prof. • pneumatică. În funcție de modul de lucru și de capacitatea lor. iar ciocanele au o frecvență a loviturilor cuprinsă între 700 și 4000 lovituri/min. 2 – Ciocan de nituit electromecanic: 1 – motor electric. 1). presare sau prin rulare. cu masa de până la 9 kg. • prese de nituit. ciocanele pneumatice pot fi: • ciocane ușoare. • ciocane mijlocii. cu masa de peste 30 kg. 1 – Ciocan de nituit pneumatic: 1 – clapetă comandă aer comprimat. ele pot fi: • pneumatice. Ciocanul de nituit pneumatic este acționat cu aer comprimat ce transmite o mișcare rectilinie alternativă pistonului percutor (fig. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. cu masa de 13 – 25 kg. 2 – căpuitor . 22 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin nituire 3. • electromecanică. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Mașinile de nituit În funcție de modul de lucru. Acționarea mașinilor de nituit poate fi: • hidraulică. 2 – percutor. • mașini de nituit prin rulare. • ciocane semigrele. • hidraulice. II – bobină inferioară. În funcție de acționarea lor. Mașinile de nituit portabile se mai numesc și ciocane de nituit. ing. • ciocane grele. 3 – Ciocan de nituit electromagnetic: I – bobină superioară. 2 – percutor. 3 – căpuitor Fig. cu masa de 9 – 12 kg. Fig. mașinile pot fi: • mașini de nituit portabile (ciocane de nituit). pot fi portabile sau fixe. 3 – căpuitor 1 Fig. 1 – percutor.

Încălzirea în cuptoare este folosită atunci când este necesară încălzirea în totalitate a nitului (curenții de înaltă frecvență încălzesc numai tija nitului). Nituirile cu nituri cu diametre al maşinii de nituit prin rulare mai mari de 25 mm se realizează pe mașini acționate hidraulic. refularea este foarte puternică. și o mișcare de rulare. În această Fig. care funcționează la o singură trecere. ing. iar căpuitorul este reprezentat de rolă (fig. Ciocanul de nituit electromecanic are în componență un motor electric. ceea ce face ca percutorul să aibă o mișcare rectilinie alternativă. Contracăpuitorul este montat în masa mașinii. prin intermediul căreia se exercită presiunea. iar căpuitorul va fi o sculă care lucrează prin răsfrângere (fig. La nituirea prin presare. Nituirile prin presare se pot executa cu nituri cu tijă plină. 3 – căpuitor. presarea se aplică tablelor prin intermediul unui inel. nitul este introdus în gaură după aproximativ 10 secunde. 5 – potcoava maşinii Fig. 6). semitubulară sau tubulară. cu frecvența dorită. pneumatic sau hidraulic. cu precizarea că. pentru ultimele două tipuri de nituri. Temperatura optimă pentru o bună nituire folosind nituri de oțel este de 750 – 900°C. iar căpuitorul poate fi acționat electric. 2 – căpuitor. 3 – piese La nituirea pe presa de nituit. 2 – pârghie de acţionare. 3). Un model de presă de nituit este reprezentat în figura 4. Nituirile mecanice au următoarele avantaje: 2 . astfel încât mișcarea devine rectilinie alternativă. 2) și electromagnetice (fig. se formează ambele capete. Tehnic Ciocanele de nituit electrice pot fi: electromecanice (fig. Inițial. La unele mașini de nituit. contracăpuitorul va avea o formă adecvată. 5). 4 – contracăpuitor. ceea ce face ca operația de ștemuire să fie eliminată. Fig. Au contracăpuitorul încorporat. pentru a dispărea incandescența tijei. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Mașini de nituit prin rulare La acest tip de mașină. 4 – Presa pentru nituit: 1 – sistem de acţionare. Ciocanul de nituit electromagnetic are în componență bobine care își schimbă polaritatea. rola are o mișcare de rotație în jurul axei. 5 – Nituirea prin presare cu nituri semitubulare sau tubulare: 1 – contracăpuitor. Presiunea exercitată asupra nitului crește treptat. Presele de nituit Sunt mașini folosite la realizarea capului de închidere prin presiune.Prof. care transmite mișcarea sa de rotație unui mecanism bielă-manivelă. nitul are forma unei tije cilindrice. Încălzirea niturilor se realizează în cuptoare cu flacără sau cu curenți de înaltă frecvență. 6 – Principiul de funcţionare situație.

Prof. refularea materialului se face mai bine. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. ing. 3 . Tehnic • • • • • nituirea se face mai repede. gaura de nit se umple mai bine. scad costurile și crește productivitatea. crește rezistența nituirii.

Fig. Nituirea cu nituri explozive (fig. 2 – încălzirea. până la temperatura de 120°C. pentru realizarea contactelor electrice sau la fabricarea aparatelor de măsurare și control. pentru care.b). care va fi deformată. Fig. pentru piese metalice și nemetalice sau pentru piese din table subțiri. tija interioară se rupe într-o zonă de minimă rezistență și.Prof. Fig. Metoda este folosită frecvent. iar capul de închidere poate fi realizat prin răs- 1 . nitul este introdus în gaură și încălzit cu un ciocan electric. c – nituirea tablelor subţiri pentru piese de prindere. 3 – asamblarea. formând capul de închidere. nu este permisă o altă modalitate de asamblare. Metoda este folosită în industria de aparate electrice. 1 – Nituirea explozivă: 1 – introducerea nitului. 2 – Nituire cu tijă dublă Nituirea pentru asamblarea unor piese mici Este o metodă care realizează asamblări. d – nituire ac indicator Piesele din materiale moi și din materiale casante (materiale plastice. Nituirile speciale Sunt nituirile care se execută fără a folosi contracăpuitorul. fără a folosi nituri. Locul nitului este luat de o parte a unei piese. Cepul are gaură conică (fig. din cauza dimensiunilor mici ale pieselor și a grosimilor mici ale tablei. După ce nitul a fost introdus în gaură. se aplică folosind un clește de mână. 3 – Nituiri speciale în industria de aparate: a – nituire directă cu cap plin şi rotund. astfel. b – nituirea tablelor subţiri. 23 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin nituire 4. În figura 3 sunt prezentate câteva soluții folosite în industria de aparate. 4 – ciocan electric Nituirea cu tijă dublă (fig. La finalul operației. ing. 1) La această metodă. Operația se realizează pe o singură parte a ansamblului. 3. Capul de închidere se va forma prin explozia încărcăturii explozive din capul tijei. este îndepărtată din interiorul nitului. 2) Este o metodă des folosită. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. hârtie sau piele) se protejează la nituire așezând șaibe sub capetele niturilor. tija interioară a nitului este trasă forțat cu cleștele. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. deformând capul nitului tubular.

Totodată. Pentru a împiedica acest lucru.c cepul nitului este tubular. Dacă momentul de frecare dintre cep și piesă nu este suficient de mare. 3 – asamblare cu capse) Capsarea poate fi de două tipuri: de asamblare și de trecere. textilele și pielea. cu diametrul cuprins între 0. b. b – capse de trecere (1 – element cuprins. Tehnic frângere. La această asamblare. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Capsarea Fig. pentru închiderea capului de nit.d sunt arătate soluții pentru realizarea contactelor electrice confecționate din tije de argint. atât solicitarea pieselor. are loc răsucirea relativă a pieselor. NTSM la nituire Respectarea normelor de tehnica securității muncii contribuie la asigurarea condițiilor de muncă normală. Fig. 5 – Nituiri pentru piese din tablă subţire Este o operație asemănătoare nituirii. ing. iar în figura 3.3 și 1 mm. În figura 3. Fig. b – introducerea unei şaibe zimţate radial pentru piesele din aluminiu sub capul de închidere sau sub umărul piesei. din cauza unor momente de torsiune. cât și rezistența îmbinării sunt mai mici. 6 – Asamblări prin capsare: a – capse de asamblare. În figura 4 sunt prezentate câteva soluții adoptate pentru împiedicarea răsucirii relative. iar capul de închidere se formează prin lățire. Găurirea materialului care se asamblează este realizată cu ajutorul unei scule speciale. 2 – element cuprinzător. respectarea normelor înlătură cauzele care pot provoca accidente de muncă sau 2 . cu deosebirea că este folosită la materiale nemetalice. iar închiderea se realizează prin răsfrângere cu ajutorul unui dorn. numite preducea. Capsarea de trecere este asemănătoare cu nituirea cu nituri tubulare. 6). sub formă de tablă.Prof. cum sunt: cartonul. c – aplatizarea pe o faţă a cepului şi a orificiului Nituirea pentru piesele din tablă subțire Semnificațiile nituirilor prezentate în figura 5 sunt: a – corpurile au secțiune dreptunghiulară. c – folosirea de scule profilate. 5. materialele plastice. în timp ce elementul cuprinzător este sprijinit pe o suprafață metalică. Capsarea de asamblare se realizează prin lovituri de ciocan aplicate elementului cuprins. se adoptă o serie de soluții. Capsele de trecere se fixează în găuri executate tot cu o preducea. de regulă din oțel (fig. Capsele se confecționează din material metalic. 4 – Soluţii de împiedicare a răsucirii relative a pieselor nituite: a – imprimarea materialului cepului în mai multe poziţii pentru piese de tablă subţire.

iar căpuitorul va avea. cu vată. trebuie respectate următoarele norme: • se verifică cu atenție uneltele și sculele utilizate în procesul de fabricație. • uneltele de mână trebuie folosite în stare bună de lucru. se va verifica cursa sculei. Zgomotul produs în secțiile de nituire duce în timp la pierderea acuității auditive (fig. d – şorţ. 7). iar introducerea niturilor în găuri se face numai cu ajutorul cleștilor. 8 – Echipament de protecţie pentru operaţia de • pornirea neașteptată a mașinii prin acționanituire: a – antifoane. și anume: • folosirea echipamentului de protecție. dispozitiv de protecție contra ieșirii.Prof. • verificarea legării la pământ și la nul a mașinilor acționate electric. 3 . c – viziera cu rea din greșeală a manetei sau a pedalei de pornire. • dacă nituirea se execută la cald. NTSM pentru operația de nituire sunt cele specifice atelierelor de lăcătușărie. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. • verificarea sculelor (să nu prezinte bavuri). b – mănuşi. • muncitorii vor purta șorțuri de protecție din piele și își vor proteja urechile cu antifoane. ing. înainte de întrebuințare. • așezarea sculelor în dulap. • muncitorii vor purta mănuși de protecție și vor respecta toate normele impuse de exploatarea dispozitivelor și a utilajelor. Pentru a evita apariția accidentărilor în timpul lucrului și pentru realizarea operațiilor în condiții optime de precizie și siguranță. 7 – Utilizarea necorespunzătoare a ciocanului • presiunea aerului din ciocane trebuie să fie corespunzătoare sculei. Acestea au loc din următoarele cauze: Fig. antifoane. 8). e – salopetă • introducerea sau scoaterea piesei în timp ce mașina lucrează. Tehnic îmbolnăviri profesionale. la terminarea lucrului. • deconectarea legăturilor electrice la prize. obligatoriu. Cele mai frecvente accidente cauzate de operațiile de presare constau în rănirea mâinilor muncitorului. Fig. • vor fi îndepărtate din zona nituirii la cald materialele inflamabile și obiectele mari ce împiedică desfășurarea procesului tehnologic. trebuie folosit echipamentul de protecție. iar în lipsa acestora. fără crăpături și deformații (fig.

Dezavantaje • la sudarea în condiții speciale. • în industria constructoare de mașini. pentru piese metalice. macarale. Prin procedeul de sudare se realizează o legătură atomică între piesele asamblate sau între piesele asamblate și materialul de adaos. • crește productivitatea muncii. la fabricarea caroseriile autovehiculelor. operația este costisitoare. • în construcția de utilaje pentru industrie. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. Sudura directă se realizează fără material de adaos. materiale plastice sau semiconductoare. folosind încălzirea locală. • la recondiționarea organelor de mașini uzate sau fisurate. • pentru transformatoare electrice. ca matrițarea sau forjarea. • pentru material rulant. • necesită aparatură complicată pentru control și personal calificat. Sudura se poate realiza direct sau indirect. ceea ce a permis extinderea sa ca procedeu de asamblare. Avantaje • se realizează economie de materiale și manoperă. • îmbinările sudate prezintă sensibilitate crescută la solicitări variabile. există multe materiale foarte greu sudabile sau deloc sudabile. ing. • la forme complicate. la stâlpi de înaltă tensiune. hale industriale. • la construcții sudate mari: poduri. Totuși. Dezvoltarea controlului calității cu ajutorul defectoscopiei cu raze Röntgen. Sudura reprezintă rezultatul sudării și este formată din materialele de bază ale piesei și materialul de adaos ce formează legătura dintre piese. presiunea. direct între piesele sudate. cu sau fără materiale de adaos. sticlă. șocul. Operația se realizează prin încălzire locală și presiune. • în industria chimica și alimentară. 1 . • în transporturi. Cu ajutorul sudării se pot îmbina materiale metalice. • ca procedeu de fabricație – împreună cu alte operații. • operațiile pot fi automatizate. Dezvoltarea sudurii ca procedeu de asamblare nedemontabilă se datorează evoluției tehnologice în multe domenii. necesită dispozitive speciale de poziționare. • crește etanșeitatea și siguranța în exploatare. ultrasunete sau rezonanță magnetică a dus la creșterea calității sudurii și a posibilităților de remediere a defectelor acesteia. • se pot realiza piese cu complexitate sporită. 24 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin sudare Asamblarea prin sudare realizează îmbinări nedemontabile. Asamblarea prin sudare se folosește în următoarele situații: • ca mijloc de asamblare a părților componente ale unei piese sau ale unui subansamblu. cu izotopi radioactivi. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a.Prof. • pentru executarea recondiționărilor și a reparațiilor. unde înlocuiește din ce în ce mai mult nituirea. • este dificilă detectarea defectelor sudurii. pentru construcția cazanelor sub presiune.

sudabilitatea scade odată cu creșterea conținutului de carbon. Cordonul de sudură. Din punctul de vedere al sudabilității. Tehnic Sudura indirectă se realizează cu material de adaos. materialele pot fi: • perfect sudabile. parțial. numit și cusătură. Baia de sudură este topitura ce apare în procesul de sudare. 2 . similar cu al pieselor asamblate. • limitat sudabile. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. • satisfăcător sudabile. Materialul de bază este materialul din care sunt realizate piesele ce trebuie îmbinate.Prof. Operația se realizează prin încălzirea locală a pieselor de îmbinat și prin topirea materialului de adaos. a materialului piesei. fără defecte. La oțeluri. este realizat prin topirea materialului de adaos și. Oțelurile carbon sunt perfect sudabile prin toate procedeele cunoscute. ing. folosind un procedeu tehnologic cunoscut. • rău sudabile. Sudabilitatea este capacitatea materialului de a se suda în bune condiții.

(Tabel 1) Nr.Prof. folosită la organe de mașini care preiau eforturi mari. 1. 25 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin sudare 1. folosită la recondiționarea organelor de mașini prin aducerea la dimensiuni normale. • în linie • cu gaz. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. b) cu margini suprapuse: • prin puncte. folosită la organe de mașini supuse la solicitări dinamice sau șocuri. Criteriul de clasificare Procedeul tehnologic Tipuri Caracterizare Sudare prin presiune a) cap la cap: • prin refulare. • prin turnare. Sudare prin topire 2. • cu scântei. Clasificarea sudurilor Clasificarea sudurilor se poate realiza după mai multe criterii. crt. crt. 1. ing. Scopul pentru care este realizată sudura Sudare de rezistență Sudare de etanșeitate Sudare de încărcare Sudare specială (Tabel 2) Nr. conform tabelelor 1 și 2. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. nu permite trecerea fluidelor prin îmbinare. • cu arc electric. Criteriul de clasificare Forma secțiunii transversale Tipuri Sudură cap la cap Sudură de colț Sudură pe muchie Sudură în cruce Sudură în găuri rotunde sau alungite 1 Reprezentare .

ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a.Prof. se folosesc două procedee de sudare: 2 . Forma suprafeței materialului de adaos plană concavă convexă 3. Forma rostului sudură cap la cap cu rostul în I sudură cap la cap cu rostul în V sudură cap la cap cu rostul în K sudură cap la cap cu rostul în X sudură cap la cap cu rostul în U sudură cap la cap cu rostul în dublu U În construcțiile metalice. Tehnic 2. ing. Poziția cusăturii sudate sudură orizontală pe tablă orizontală sudură orizontală pe tablă verticală sudură verticală pe tablă verticală sudură orizontală pe table verticale sudură peste cap 4.

În construcțiile metalice se folosesc cel mai adesea sudarea cu arc electric. Tehnic • sudarea prin topire. • sudarea prin presiune. Alegerea procedeului de sudare se face ținând seama de următoarele criterii: • materialele sudate.Prof. ing. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. • utilajul folosit. sudarea prin presiune și sudarea oxiacetilenică. • condițiile de funcționare a organului de mașină. 3 .

se folosesc numai electrozi înveliți. se realizează cusături drepte. iar productivitatea este superioară. 2 – Sudarea automată sub strat de flux Sudarea în mediu de gaz protector (fig. În acest caz. 4 – Comparaţie între sudura manuală şi automată: a – sudură manuală. prin topirea locală a acestora. datorită emisiei puternice de Fig.Prof. Sudarea manuală prin topire cu arc electric Este un procedeu foarte des utilizat în construcțiile sudate. Sudarea prin topire Sudarea prin topire este procedeul de îmbinare a două sau mai multe piese. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. consumul de energie electrică este mult redus. 3) Sudarea în mediu de gaz protector poate fi automată sau semiautomată. arcul electric poate fi supravegheat. Sudarea automată sub strat de flux La acest tip de sudare (fig. Pentru curent alternativ. se utilizează sudarea semiautomată sub flux cu tub flexibil. Amorsarea arcului electric se realizează prin apropierea electrodului de piesă. de lungime relativ mare. Fig. Calitatea sudurii este influențată de pregătirea și de disponibilitatea sudorului. Metoda se aplică pentru toate tipurile de cusături. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. La arcul de curent continuu. Prin sudarea automată sub strat de flux. b – sudură automată Fig. 26 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin sudare 2. indiferent de poziția acestora. a) b) Fig. Productivitatea este scăzută. cu hidrogen atomic și aluminotermic. sau cusături circulare. calitatea sudării este mult superioară sudării manuale. În cazul sudurilor scurte sau pe contururi curbe și greu accesibile. 3 – Sudarea în mediu cu gaz protector Sudarea în mediu de gaz protector prezintă avantajul realizării unei suduri uniforme și de mai 1 . pentru o mai bună protecție împotriva acțiunii azotului și oxigenului atmosferic. puțin înclinate. se dezvoltă la anod o cantitate mai mare de căldură. 2). orizontale. 1 – Sudarea cu arc electric electroni de la catod. Metoda se poate realiza cu gaze (sudură oxiacetilenică). Operația se poate executa folosind curent continuu sau curent alternativ și este prezentată în figura 1. productivitatea este mai mare și costul mai redus. caz în care conducerea arcului electric se face manual. cu arc electric. cu sau fără adaos de material. ing.

ing. Sudarea în mediu de abur Față de procesul anterior.Prof. 4). la sudarea cuprului. 8 și 9). se folosesc sârme care au compoziția chimică apropiată de a materialului de bază (fig. la sudarea oțelurilor. Duza de curent este poziționată în interiorul duzei de gaz. ca atare se uzează foarte lent în comparație cu un electrod învelit. Drept gaz protector. Sudarea prin topire cu gaze La acest procedeu. Tehnic bună calitate. iar ca material de adaos. astfel că prin orificiul dintre cele două duze va curge gazul protector. înainte de contactul mecanic. Fig. acesta prezintă avantajele consumului redus de energie electrică și o productivitate superioară. 6). Această metodă este destul de eficientă. turnate-forjate sau matrițate. curentul electric trece cu ajutorul electrozilor prin baia de zgură și prin metalul topit la piesele de sudat (fig. 2 . atunci când accesul la locul de sudare este ușor. se utilizează: • bioxid de carbon. Procedeul WIG (TIG) Procedeul WIG este o variantă de sudare cu electrod învelit la care sudarea se efectuează cu electrod nefuzibil în mediu de gaz inert. Metoda este folosită la sudarea pieselor de grosime mare și la realizarea unor piese complexe. 5 – Sudarea în mediu de abur Fig. Aceasta este împinsă în baie de către un sistem de avans. drept combustibil este folosită de obicei acetilena. 6 – Sudarea în baie de zgură Sudarea în baie de zgură La acest procedeu. Procedeul este folosit la sudarea tablelor subțiri cu grosimea sub 4 mm. 7 – Sudarea prin topire cu gaze Procedeul MIG/MAG La acest procedeu. În vecinătatea băii. electrodul folosit este o sârmă de sudură (fig. alcătuite din elemente forjate. mai ales dacă acestea sunt realizate din oțeluri inoxidabile termorezistente. Fig. pentru lucrări de cazangerie și pentru sudarea grinzilor cu inima plină. ea trece printr-o duză de curent de la care preia energia electrică necesară creării arcului și topirii materialului. 5). • argon sau azot. adâncimea de sudură fiind mult mai mare (fig. precum și la sudarea metalelor neferoase. Productivitatea este de 10 – 20 de ori mai mare decât la sudarea manuală. Metoda automată de sudare se aplică pentru lungimi mari de sudură. la sudarea tablelor subțiri. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 7). Electrodul are doar rol de electrod și nu de material de adaos. Procedeul este folosit la remedierea pieselor cu conținut redus de carbon (fig.

care să evite provocarea de accidente foarte grave. Sudarea cu arc electric Sursele de curent pentru sudare și masa de lucru trebuie să fie legate la priza de pământ. nu este admisă legarea pieselor și apoi izolarea lor cu bandă izolatoare. și să aibă echipament de protecție: mănuși. Prin procedeul WIG se realizează topirea celor două componente ce urmează a fi sudate. Un alt pericol mare îl constituie faptul că oxigenul comprimat. atunci pentru acest procedeu se poate folosi și denumirea Tungsten Inert Gas. cât și împotriva radiațiilor arcului. Tehnic Fig. în unele cazuri. înainte de punerea lor în funcțiune. Pentru curățarea zgurii și a picăturilor de metal. sudorul trebuie să poarte ochelari de protecție cu vizoare de sticlă incoloră. deoarece acestea pot provoca incendii. Eventual. ing. 8 – Sudarea cu are electric în mediu protector de gaz inert. Pentru a suda astfel de materiale este nevoie de un spațiu perfect etanș în care nu poate pătrunde aer (cum ar fi o atmosferă controlată de argon). bocanci. Avantajul procedeului WIG este că poate fi folosit la majoritatea materialelor sudabile (oțelurile carbon și aliate. Se interzice sudarea pieselor vopsite sau sudarea în apropierea substanțelor inflamabile. Deoarece wolframul se mai numește și tungsten. atât împotriva radiațiilor. Fig. dă naștere la explozii și incendii prin autoaprindere.Prof. Cablurile de sudare trebuie să fie în stare perfectă. 10 – Sudarea cu electrod de wolfram în gaz inert NTSM la sudare Sudarea cu flacără oxiacetilenică Atât manipularea utilajului de sudat. 10). uleiuri etc. 3 . 9 – Sudarea cu arc electric în mediu protector de gaz activ. cuprul. arcul arde între un electrod de wolfram și piesa care se sudează (de unde și denumirea Wolfram Inert Gas). cât și executarea lucrărilor de sudare și tăiere a metalelor cu flacăra de gaz impun respectarea unor norme. cu electrod fuzibil (MAG) La procedeul WIG (fig. deoarece aceste amestecuri sunt puternic explozive. gâtul și urechile sudorului. șorț din piele. cu electrod fuzibil (MIG) Fig. Legăturile vor fi executate de electricieni. Pericolul cel mai mare îl formează amestecul acetilenei cu aer sau oxigen.). tantalul și zirconiul. Ecranele și măștile trebuie să protejeze complet fața. În unele cazuri mai speciale se folosește la sudarea materialelor cu afinitate mare la gaze ca titanul. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. aluminiul. este necesară folosirea unui material de adaos pentru a realiza o îmbinare cu caracteristici mai bune. Sudorul trebuie să lucreze numai pe covoare de cauciuc sau pe grătare de lemn. nichelul și aliajele acestora). în contact cu substanțe organice (grăsimi. care să-i apere atât împotriva stropirilor. ca urmare a unor explozii sau incendii. cât și a stropilor.

șinele de la căile de transport sau tiranți. prin rezistență. 1. • aluminotermic.a). care iau naștere prin aplicarea efectului Joule-Lenz. sudarea pieselor se poate face: cap la cap. țevi. Prin apăsarea locală a pieselor se produce sudura locală. prin presare. 3 – Sudarea în linie Fig. ing. Fig. • prin forjare. 1 – Sudarea prin presiune Procedeul are o mare productivitate. care au secțiuni variate ca formă și ca mărime. Productivitatea este destul de bună. Sudarea prin presiune se face fără adaos de material și se poate realiza în două variante: o sudarea prin refulare (fig. Este folosit la sudarea pieselor în formă de bare. Sudarea prin presiune Sudarea prin presiune este metoda de sudare realizată fără adaos de material. formată din puncte. Prin această metodă. 2) se utilizează pentru table subțiri de până la 10 mm și se folosesc electrozi metalici fixați în cleștii mașinii de sudat prin puncte. Procedeul este folosit la îmbinarea elementelor printr-o cusătură continuă. 2 – Sudarea prin puncte Metoda se folosește în general pentru sudarea platbandelor sau a profilurilor matrițate. curentul electric care trece prin ambele piese produce încălzirea puternică a acestora. prin frecare și prin explozie. • cu gaze.b). la asamblarea tablelor din materiale neferoase. o sudarea prin topire intermediară (fig. Fig. 1 . ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Sudarea cap la cap se aplică pentru buloanele de ancorare. prin acest procedeu putându-se realiza în jur de 2000 de puncte pe minut. precum și la îmbinarea unor piese realizate prin presare. a casetelor de protecție a mecanismelor podurilor rulante. armături pentru beton armat. în linie. când materialele ce urmează a fi îmbinate se aduc în stare plastică și apoi sunt presate prin procedee mecanice. fiind indicat în cazul producției de serie. 27 TEMA: Asamblări nedemontabile SUBIECTUL: Asamblări prin sudare 3. Materialul trece în stare plastică și apoi se topește local. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR.Prof. prin puncte. Sudarea prin presiune se poate realiza: • electric. Sudarea prin puncte (fig. șine de cale ferată. La acest procedeu. 1.

ing. 5). Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote lângă simbol. reprezentări simbolice pe desene (fig. 5 – Sudarea prin explozie 4. Reprezentarea grafică Se face conform SR EN 22553:1995 – Îmbinări sudate și lipite. se obține o linie de sudură continuă sau întreruptă. la sudarea prin frecare puterea specifică utilizată este de 8 – 10 Fig. se folosește mai rar. 6). ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Fig. 4) permite obținerea de asamblări cu caracteristici mecanice superioare. După modul de acționare. Tehnic Sudarea în linie (fig. Este utilizat la sudarea oțelurilor cu aceeași compoziție chimică sau cu compoziții diferite.Prof. 6 – Diverse îmbinări prin sudare reprezentate simplificat Reprezentarea detaliată redă în vedere și în secțiune forma și dimensiunile rosturilor. Desenul tehnic folosește de obicei reprezentarea simplificată. Este folosit la sudarea pieselor din materiale diferite. Spre deosebire de sudarea prin rezistență. • cote și indicații suplimentare. precum și la placarea și sudarea țevilor de plăcile tubulare. 3) este procedeul prin care piesele sunt trecute între doi electrozi sub formă de role. Se notează: • simboluri principale și secundare. precum și la sudarea oțelurilor de scule cu alamă sau cu aluminiu. care se rotesc. Sudarea prin frecare (fig. • linie de reper. • linie de referință. 2 . Fig. Sudarea prin explozie este un procedeu care are o productivitate ridicată și consum de energie redus (fig. 4 – Sudarea prin frecare ori mai mică.

• pene de reglare.Prof. c – pene paralele. În ultima vreme. deoarece aceasta are avantajul că se poate turna direct în canalul de pană. prin forma lor și a locașului în care sunt introduse. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. • la montarea penei. de tipul policlorurii de vinil. OL 42. • nu pot fi folosite la asamblări de putere și la turații mari. pot apărea deformații ale pieselor asamblate. Înainte de montaj. 28 TEMA: Asamblări demontabile SUBIECTUL: Asamblări prin pene Asamblările prin pene au o largă răspândire în construcția de mașini și aparate. În figura 1 sunt prezentate câteva tipuri de pene. se finisează prin pilirea muchiilor și prin răzuirea fețelor laterale. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. • pene longitudinale – care se montează cu axa longitudinală paralelă cu axa comună a pieselor asamblate. penele se ajustează. atât în arbore. Dezavantaje: • introduc concentratori de tensiune. Fig. 1 – Forme constructive de pene: a – pană tangenţială. cu diferite forme și dimensiuni standardizate (STAS) și se montează în canale prelucrate în arbori și alezaje (butuci). Penele se execută din oțel-carbon. • au preț redus. 1 . După poziția penei în raport cu organele asamblate: • pene transversale – care se asamblează cu axa longitudinală perpendiculară pe axa comună a pieselor asamblate. Avantaje: • sunt asamblări relativ precise. Clasificarea penelor se poate face după următoarele criterii: După rolul funcțional: • pene de asamblare. deoarece montarea și demontarea pieselor se face ușor. Poziția reciprocă a pieselor este asigurată prin forță. Prelucrarea canalelor pentru pene în arbore se face prin frezare. asigură asamblarea prin pene. • sunt simple. • permit montarea și demontarea rapidă. iar organele de mașini folosite la asamblare sunt simple. au început să fie folosite materialele plastice. d – pană-disc. cât și în alezaj (în butuc). e – pană longitudinală înclinată Materialele pentru confecționarea penelor sunt în general oțeluri mai puțin rezistente. ca: OL 32. Materialele utilizate pentru pene trebuie să asigure în general o rezistență la rupere cuprinsă între 50 și 70 daN/mm2. b – pană transversală. iar a canalelor de pene în butuc prin mortezare sau broșare. Penele sunt organe de mașini care. OL 37. ing.

Asamblări prin pene longitudinale Se folosesc atunci când este necesară o fixare centrică a organelor de transmisie. Asamblările cu pene transversale Sunt folosite pentru fixarea elementelor de transmisie cu mișcare alternativă sau pentru piese imobile. Tehnic 1. fără efect de împănare. 4 – Montajul cu împănare prin batere deplasări axiale relativ mari. se execută o operație de teșire a capetelor și rotunjire a marginilor. Efortul se transmite numai pe fețele laterale. Fig. Înainte de montaj. 2 . Penele transversale (fig. Fig. • examinarea prin ciocănire a penelor dacă sunt bine strânse în locaș. sunt posibile Fig. iar secțiunea este dreptunghiulară. pe baza mică a penei.Prof. 4 – şurub de reglare ția dorită. Avantaje: • preiau forțe relativ mari. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. În figura 4 este prezentată o pană transversală de asamblare montată prin batere. Penele se montează prin lovire cu ciocanul. Penele transversale sunt utilizate mai ales la asamblarea pieselor cilindrice. 3 – pană de reglare. Avantaje: • se montează și se demontează ușor. 3 – Pană de reglare pentru lagăr: Prin rotirea șurubului. OL 60. • pentru reglarea poziției relative a pieselor. 2 – cuzinet. care pot produce distrugerea locașului penei. realizând și reglarea jocului în lagăr. Penele longitudinale se mai numesc și pene paralele. 2) au formă trapezoidală cu o înclinare pe o parte sau pe ambele părți. Șurubul este asigurat prin contrapiulițe. pana se fixează în pozi1. În figura 3 este prezentată o pană de reglare prismatică. condiție satisfăcută de OL 50. OLC 45. cu o față înclinată. împotriva autodesfacerii. iar demontarea se realizează prin lovirea cu ciocanul. Dezavantaje: • necesită o prelucrare costisitoare a canalului de pană. pentru ușurarea operației. Penele longitudinale se execută din oțeluri cu rezistența la rupere de 5000 – 6000 daN/cm2. 2. Dimensiunile penei sunt alese în funcție de dimensiunile subansamblului. în zona bazei mari. Datorită secțiunii constante și în funcție de ajustajele arbore-butuc. Verificarea asamblării cu pană transversală constă în: • examinarea aderenței suprafețelor de contact ale penei în locașul de pană. • pentru asigurarea unei asamblări prin altă metodă. OLC 35. 2 – Asamblarea cu pană transversală Aceste asamblări se folosesc: • pentru fixarea rigidă a pieselor solicitate la întindere sau compresiune. ing. Pana are un alezaj filetat și lucrează ca o piuliță montată pe șurub.

concomitent cu alegerea corespunzătoare a ajustajului arbore-butuc sau când se impun deplasări axiale ale pieselor asamblate. cauzată de apăsările laterale. În această categorie intră asamblările cu pene paralele (fig.3 – 0. Fig.Prof. De regulă. Asamblările prin pene longitudinale pot fi de două tipuri: • cu strângere. trebuie să se verifice cu atenție lățimea penei și a canalului din arbore și din butuc. ing. arbore La asamblarea cu pană de strângere. când se verifică și teșirea colțurilor penelor. Înainte de asamblare. • fără strângere. precum și paralelismul canalului de pană cu axa arborelui. penele paralele se utilizează atunci când se impun condiții de coaxialitate. când este asigurată asamblarea prin presiunea butucului și arborelui asupra fețelor laterale ale penei. se pot produce deplasări axiale relativ mari. 7 – Asamblarea cu pană-disc Datorită simplității constructive. care nu trebuie să oscileze pe pană. pentru a putea fi introduse mai ușor în locașul de pană și pentru a realiza un efect de strângere cu piesele care se asamblează. Uneori. când îmbinarea se realizează prin presiunea exercitată de forța superioară și cea inferioară a acestora asupra fundului canalului din piesele îmbinate. dar cu joc între pană și fundul canalului butucului. pentru Fig. 5 – Controlul asamblării penei în evitarea înțepenirii în canale. 6 – Asamblarea cu pană paralelă: a – secţiune. bătându-se ușor cu ciocanul de cupru sau cu dispozitive de presare. Penele-disc se folosesc pentru transmiterea de momente de răsucire mici sau ca pene de fixare. necesar ajustării prin pilire. se fixează cu șuruburi. acestea se introduc în canalul de pană fără joc lateral. La montarea fără strângere. după care se montează pe arbore butucul. iar demontarea prin lovituri cu ciocanul în capul unei tije sprijinite pe capul îngust al penei. Penele de lungimi mari și penele de ghidare se fixează în arbori prin șuruburi. Tehnic • funcționează fără șocuri și fără vibrații. Montajul se execută cu lovituri ușoare de ciocan sau cu dispozitive speciale. Dezavantaje: • la funcționarea în regim vibratoriu. 7). 6) și cele cu pene-disc (fig. Pana se introduce în canalul de pană al arborelui. b – vedere Fig. După montaj. pentru a evita smulgerea penei din canal. 3 . se ține seama la verificarea dimensională ca acestea să aibă un adaos de 0. pana aderă strâns pe fundul canalului arborelui și butucului și are joc pe fețele laterale.5 mm. Pilirea se execută numai de-a lungul penelor. penele longitudinale au fețele opuse paralele sau cu o înclinare de 1/100 pe una din fețe. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. calitatea îmbinării realizate va fi verificată ca în figura 5. Pentru penele alese pentru o anumită asamblare. Penele de ghidare sau penele paralele necesită la montare ajustare. penele longitudinale sunt prevăzute cu șuruburi de fixare.

Asamblări prin știfturi Asamblările prin știfturi sunt folosite pentru fixarea precisă a două piese sau ca elemente de legătură pentru transmiterea forțelor relativ reduse. În unele situații. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 1 . este prezentat un exemplu de asamblare canelată. ing. 2 – Asamblare canelată centrare mai bună și o ușoară deplasare axială a butucului. Avantajul asamblărilor prin știfturi este acela că au gabarit redus și suportă eforturi tangențiale relativ mari. știfturile se pot distruge. oțeluri tratate termic. În funcție de profilul canelurilor. Asamblări prin caneluri Asamblările canelate sunt folosite pentru transmiterea unor momente de torsiune mari. • arbori cu caneluri triunghiulare. atunci când este necesară și o deplasare axială. Avantajele asamblărilor cu arbori și butuci canelați sunt: o asigură centrare precisă. În figura 1. • arbori cu caneluri în evolventă. arborii cu caneluri se clasifică astfel: • arbori cu caneluri dreptunghiulare. ele pot fi folosite și ca elemente de siguranță. în general. Sunt considerate ca făcând parte din asamblările cu efect de pană.Prof. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. chiar în perioada de regim. Ele asigură o asamblare mai rezistentă. Legătura dintre arbore și butuc se obține prin caneluri și se realizează prin pătrunderea plinurilor unei piese în golurile celeilalte piese. Asamblări cu elemente elastice 1. sunt prezentate câteva variante de asamblări prin știfturi. 2. Asamblări prin caneluri. 1 – Asamblări prin ştifturi: a – ştift cilindric teşit pentru fixare şi centrare. 29 TEMA: Asamblări demontabile SUBIECTUL: Asamblări prin știfturi. b – ştift de asamblare. o Fig. c – ştift conic de centrare cu cap filetat Materialele folosite pentru confecționarea știfturilor sunt. Canelurile sunt asemănătoare unor pene longitudinale care fac corp comun cu arborele. Dezavantajul principal: la funcționarea cu șocuri sau solicitări variabile. În figura 2. Fig.

Prof. ing. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a, Tehnic

o nu deformează butucul prin ovalizare;
o transmit eforturi relativ mari;
o presiunea de contact este relativ redusă datorită distribuirii pe mai multe suprafețe;
o prezintă solicitări mai mici, laterale, datorită măririi suprafeței de contact.
Dezavantaj:
o uzură crescută la solicitări variabile.
Un ansamblu canelat se compune din:
• arbore canelat;
• butuc canelat.
Arborii canelați sunt considerați arbori cu pene, acestea din urmă fiind realizate dintr-o
bucată cu arborele. Se execută prin frezare, iar butucul canelat prin mortezare sau broșare.
3. Asamblări cu elemente elastice
Asamblarea elastică reprezintă îmbinarea
demontabilă a două sau mai multe piese, utilizând
organe de asamblare elastice de tip arcuri sau
amortizoare.
Cele mai des utilizate sunt arcurile (fig.
Fig. 3 – Tipuri de arcuri
3). Ele realizează legături elastice total sau parțial
reversibile energetic. În faza de încărcare a arcului, solicitarea exterioară de tip forță sau moment determină lungirea sau scurtarea lui. Se produce astfel un lucru mecanic, care este transformat în energie potențială de deformație ce se acumulează în arc. Aceasta nu trebuie să depășească limita de elasticitate a elementului. În faza de descărcare, odată cu încetarea solicitării, arcurile tind să revină la starea inițială.
3.1. Clasificarea arcurilor
Clasificarea arcurilor se poate face după mai multe criterii:
A. după forma constructivă se deosebesc:
• arcuri lamelare: dreptunghiulare, triunghiulare, duble, cu foi multiple;
• arcuri elicoidale;
• arcuri spirale;
• arcuri bară de torsiune;
• arcuri inelare;
• arcuri disc;
• arcuri în zig-zag;
• arcuri cu forme speciale (fig. 4) etc.
B. după caracterul solicitării la care sunt supuse:
Fig. 4 – Arcuri de forme speciale
• arcuri de tracțiune – arcuri elicoidale;
• arcuri de compresiune – arcuri elicoidale, arcuri inelare, arcuri disc;
• arcuri de răsucire – arcuri elicoidale, arcuri spirale plane;
• arcuri de încovoiere – arcuri lamelare, arcuri cu foi.
C. după forma secțiunii:
• circulară;
• dreptunghiulară;
• pătrată;
• profilată.

2

Prof. ing. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a, Tehnic

3.2. Materiale folosite pentru confecționarea arcurilor
Materialele utilizate la execuția arcurilor sunt:
• oțeluri carbon de calitate (OLC 55A, OLC 65A, OLC 66S, OLC 75A, OLC 85A)
pentru arcurile elicoidale, lamelare, cu foi și spirale, aflate în mediu de lucru necoroziv;
• oțeluri aliate (61Si2WA, 40Cr130, 12TiNiCr180) pentru arcurile elicoidale și bară
de torsiune ce lucrează în medii umede și corosive;
• oțeluri aliate ca 51Si18A, 40Si17A, 56Si17A etc. pentru arcurile din foi, elicoidale, disc și inelare utilizate la vehicule grele;
• aliaje speciale cunoscute sub denumirea de monel, monel K, inconel etc., materiale
cu rezistență la coroziune și la temperaturi ridicate (inconelul posedă proprietăți de
amagnetism);
• aliajele metalelor neferoase (bronzul cu staniu,
bronz cu siliciu, bronz fosforos, alamă, aliaje Cu-Ni, aliaje cu
beriliu etc.);
• materiale nemetalice cum ar fi: cauciucul, materialele plastice, pluta etc. Arcurile din cauciuc (fig. 5) utilizează
drept materie primă cauciucul natural sau sintetic cu adaos de
negru de fum și agenți vulcanizatori. Din punct de vedere al
Fig. 5 – Arcuri din cauciuc
rezistenței mecanice și al uzurii, cauciucul sintetic este superior
celui natural.
3.3. Domenii de utilizare
• pentru crearea unor forțe de presiune constantă la: mecanisme cu clichet, mecanisme cu came, mecanisme de blocare;
• la măsurarea forțelor – prin deformația arcurilor – la aparatele de măsură (dinamometre);
• ca acumulatoare de energie – prin cedarea energiei acumulate inițial - la vitezometre, la mașinile de încercat, la mecanismul ceasurilor;
• pentru amortizarea șocurilor și vibrațiilor – în cazul tampoanelor de la vagoanele
de cale ferata, la mașini de prelucrat (ciocane, prese puternice), la suspensiile autoturismelor,
bicicletelor, vagoanelor de cale ferată, la clădiri înalte.

Fig. 7 – Utilizări ale arcurilor

3

Prof. ing. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a, Tehnic

FIȘA DE DOCUMENTARE NR. 30
TEMA: Asamblări demontabile
SUBIECTUL: Asamblări prin strângere
Asamblările prin strângere servesc la imobilizarea unor piese în poziția dorită, folosind
la montare efectul deformațiilor elastice ale materialelor.
În urma strângerii datorate deformației elastice asupra suprafețelor în contact, se exercită o presiune și prin urmare, forțe de strângere. Aceste forțe generează forțe de frecare, care
se opun modificării poziției relative a suprafețelor în contact.
Metoda este folosită la fixarea coroanelor bandajelor din materiale de calitate, pe discurile roților executate din materiale de calitate inferioară, la fixarea rotoarelor motoarelor
electrice pe arbori sau pentru executarea altor organe de mașini.
Asamblările prin strângere pot fi:
• cu strângere proprie, adică fără organe auxiliare;
• cu organe de strângere auxiliare.
Avantajul asamblărilor prin strângere:
o strângerea se produce fără a se folosi elemente auxiliare, ceea ce conduce la economie de material, gabarit și masă reduse.
Dezavantaje:
o necesită precizie mare de execuție a pieselor componente;
o montarea și demontarea necesită mijloace speciale și costisitoare;
o în timpul executării operațiilor de demontare, piesele se deteriorează adesea.
1. Asamblări cu strângere proprie
După procedeul tehnologic folosit, aceste asamblări pot fi presate sau fretate. Capacitatea portantă a asamblărilor cu strângere elastică este influențată de rugozitatea suprafețelor
conjugate.
În timpul montării asamblărilor prin presare, o parte din vârfurile rugoprofilului se deformează elastic, plastic sau chiar sunt forfecate.
În figura 1 sunt prezentate câteva exemple de asamblări cu strângere elastică proprie.

Fig. 1 – Asamblări cu strângere elastică proprie: a – montarea arborilor cotiţi; b – fixarea roţii pe arbore;
c – fixarea roţii melcate; d – montarea rulmenţilor

2. Asamblări prin strângere cu organe de strângere auxiliare
Asamblările prin strângere cu organe de strângere auxiliare pot fi: cu inele sau cu an1

N – forţe normale Brățările elastice se execută din oțel laminat. care pot fi volanți sau roți mari. o din două semiinele simple (c). După montare. forjat. Au avantajul că se pot monta și demonta ușor. Strângerea se realizează cu șuruburi cu sau fără piuliță. În timpul exploatării. µ – coeficient de frecare. ancora se alungește cu l0. Ele pot fi folosite ca limitatori de cursă sau la blocarea într-un anumit interval a unor organe de Fig. Asamblările cu brățări elastice se folosesc la imobilizarea pe arbori a unor manivele. partea exterioară nefiind totdeauna prelucrată. 4). manșoane din două bucăți sau părți ale batiurilor unor piese mari. volanți sau pârghii. o cu inel secționat cu levier (b). iar piesele se comprimă cu ∆lp. Sub acțiunea forței de strângere F0. lungimea de strângere l1. Tehnic core fretate. 5): o cu inel simplu secționat (a). prin strângere pe con sau cu brățări elastice. ing. Asamblările prin strângere cu inele sau cu ancore fretate se folosesc pentru asamblarea unor piese din două bucăți. 3 – Elementele asamblării cu ancoră Fig. brățările elastice pot fi (fig. Transmiterea mișcării se face prin forța de frecare F. o din două semiinele cu levier (d). 2 . Brățările au partea interioară de prindere alezată. roți de transmisie. După forma constructivă. Asamblările prin strângere pe con sunt folosite pentru fixarea pe arbori a unor roți. iar piesele de asamblat au lungimea l2. FS – forţele care produc strângerea. suporturi. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. 2 – Asamblare cu ancoră În figura 3. În figura 2. Fig. 5 – Asamblări cu brăţări elastice: F. la început. Fenomenul este asemănător cu cel al șurubului cu prestrângere. ancora are. lungimea comună va fi l. matrițat sau turnat. precum și din fontă pentru strângeri mici și funcționare fără șocuri. este prezentată o asamblare în care ancora are forma unui dublu T. dată de strângerea dezvoltată de șurub (fig. 4 – Strângere pe con mașini. se adaugă efectul forței de lucru F.Prof. Fig.

reprezentând și o bază de clasificare a acestora. iar cateta este π ⋅ d1 (fig. șurubul are o mișcare de avans rotind șurubul sau piulița în sensul acelor de ceasornic. 31 TEMA: Asamblări demontabile SUBIECTUL: Asamblări prin filet Asamblările cu filet reprezintă îmbinarea nedemontabilă a două sau mai multe piese. mărind pericolul de rupere. Avantaje: o reglarea strângerii se face foarte ușor. crt. O asamblare filetată este formată din: • șurub – piesa cuprinsă. • d1 – diametrul cilindrului. Filetul poate fi clasificat astfel: Fig. iar notațiile sunt explicitate în tabelul 2. o dezvoltă forțe de strângere mari. asamblările prin filet sunt cele mai răspândite asamblări demontabile. de tip șurub-piuliță. 1 Criteriul de clasificare Sensul de rotire Denumirea filetului • filet pe dreapta • filet pe stânga 2 3 Numărul de filete suprapuse • filete cu un început Mărimea pasului • filete cu mai multe începuturi • cu pas mare • cu pas normal • cu pas fin Caracterizare rotind șurubul sau piulița în sensul acelor de ceasornic. Filetul Filetul este caracteristica principală a șuruburilor. aceste sunt folosite în general la șuruburile de fixare și de forță au mai multe filete juxtapuse. 1). Elicea are următoarele elemente caracteristice: • p – pasul. Elementul principal al piesei filetate este filetul. 1 . utilizând organe de asamblare filetate. identice și echidistante. sau la interior. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. În figura 2 sunt prezentate elementele standardizate ale filetelor șurubului și piuliței complementare. șurubul se retrage au un singur filet. pentru șurub.Prof. filetată la exterior. o montarea și demontarea sunt ușoare. 1. ing. Datorită simplității și siguranței lor. aplicând forțe relativ mici. • α – înclinarea elicei. o elementele componente ale asamblărilor filetate sunt interschimbabile. desfășurata unei elice directoare este ipotenuza unui triunghi dreptunghic. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. acestea sunt folosite în general la șuruburile de mișcare Elementele geometrice ale filetului sunt definite de STAS 3872. El este o nervură elicoidală pe o suprafață de revoluție la exterior. filetată la interior. Dezavantaj: o introduc concentratori puternici de tensiune în zona găurilor de trecere a șuruburilor. Geometric. o la montare și demontare nu este necesară înlocuirea elementelor de asamblare. • piulița – piesa cuprinzătoare. 1 – Desfăşurata filetului (Tabelul 1) Nr. pentru piuliță.

Prof. Sistemele de filetare reprezintă totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni și formă cunoscute ale elementelor sale. ing. Este folosit pentru asamblarea țevilor în scopul fixării și etanșării. Filetul triunghiular este folosit ca șurub de fixare. Vârful triunghiului este retezat la distanța H/8. 2 . ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Tehnic Fig. Fig. D 2 H1 H2 tgα = p π ⋅ d 2 Cel mai folosit este filetul cilindric. D 1 d 2. La acest filet. D d 1. 3 – Filetul triunghiular metric b) Filetul triunghiular Whitworth (fig. crt. care poate fi: • perpendicular pe axa piesei. • perpendicular pe generatoarea conului. iar vârful filetului piuliței la distanța H/4 de vârful profilului teoretic (fig. pasul se exprimă în numărul de spire pe 1 țol (1 țol = 25. 2 – Elementele geometrice ale filetelor (Tabelul 2) Nr. adică cel trasat pe o suprafață cilindrică. 4 – Filet triunghiular Whitworth Fig. În condiții speciale. 3). pentru instrumente de măsurare și de reglare. 4) are profilul sub formă de triunghi isoscel cu unghiul la vârf de 55°. Se construiește în variantele filet metric și filet Whitworth. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Mărimea caracteristică unghiul profilului pasul numărul de începuturi diametrul exterior diametrul interior diametrul mediu înălțimea totală înălțimea utilă unghiul de înfășurare α Simbolul β p i d.4 mm). a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi echilateral. se poate folosi filetul conic.

iar piulița cu piesa de strâns – prezon simplu 4 șurub la care capul șurubului este înlocuit cu piulița – prezon cu două piulițe Reprezentarea Un caz deosebit îl reprezintă șurubul de mișcare.Prof. • șuruburi de reglare. crt. ing. 32 TEMA: Asamblări demontabile SUBIECTUL: Asamblări prin filet 2. 2. iar la mișcarea de rotație a șurubului are loc o deplasare axială șurubul este fix. 1 2 Tipul șurubului de mișcare Reprezentarea piulița este fixă. (Tabelul 1) Nr. • șuruburi de măsurare. Șuruburile Șuruburile sunt organe de mașini folosite pentru asamblarea demontabilă a două sau a mai multor piese. 1 Denumirea șurubului șurub cu cap preformat și piuliță 2 șurub la care piulița este înlocuită cu piesa de strâns – prezon simplu 3 șurub la care capul șurubului este înlocuit cu piulița. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. și o tijă filetată parțial sau în întregime. semirotundă sau rotundă. Din punct de vedere constructiv. care poate fi construit în patru variante. Clasificarea șuruburilor se face după mai multe criterii. prezentate în tabelul 2. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. (Tabelul 2) Nr. După rolul funcțional: • șuruburi de fixare sau de strângere. pătrată. șuruburile pot fi clasificate ca în tabelul 1. • șuruburi de etanșare. iar piulița se deplasează odată cu rotirea 1 . • șuruburi pentru transmiterea mișcării. Ele au un cap de formă hexagonală. crt. 1.

1 Denumirea Reprezentarea șurub cu cap hexagonal 2 șurub cu cap pătrat 3 șurub cu cap dreptunghiular 4 șurub cu cap triunghiular 5 șurub cu cap hexagonal interior 6 șurub cu cap semirotund 7 șurub cu cap pătrat interior 8 șurub cu cap semirotund crestat 9 șurub cu cap striat 10 șurub cu cap inel 11 șurub cu cap răsucit În tabelul 4 sunt prezentate câteva forme constructive de șuruburi. în același timp. având loc. Tehnic 3 piulița se rotește.Prof. crt. mecanisme de deplasare la mașini unelte și de măsurare. 2 . (Tabelul 2) Nr. presa cu șurub. 3. menghina. ing. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. șurubul este folosit ca element de transmitere a mișcării la următoarele mecanisme: cricul de ridicat. șuruburile se pot clasifica conform tabelului 2. o deplasare a șurubului 4 șurubul execută numai o mișcare de rotație fără o deplasare axială. După forma capului. și atunci piulița va avea o mișcare de translație În practică.

Tehnic (Tabelul 4) Nr. cu cap hexagonal 3 șurub metric cu cap pătrat 4 șurub cu cap înecat 5 șurub cu cap semirotund 6 șurub cu inel de ridicare 7 șurub oscilant cu piulița fluture 3 . 1 Denumirea Reprezentarea șurub metric cu cap hexagonal 2 șurub metric filetat pe toată lungimea. ing.Prof. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. crt.

Prof. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. prin înșurubare pe tija filetată a șuruburilor. crt. Formele constructive sunt prezentate în tabelul 1. Tehnic FIȘA DE DOCUMENTARE NR. (Tabelul 1) Nr. Piulițele au rolul de protecție și asigurare împotriva desfacerii asamblărilor filetate. realizează strângerea pieselor. ing. 1 Denumirea Reprezentarea hexagonală 2 pătrată 3 crenelată 4 înfundată joasă 5 cu suprafața de așezare sferică 6 striată 7 rotundă 8 piuliță fluture 9 piuliță pentru canale T 1 . 33 TEMA: Asamblări demontabile SUBIECTUL: Asamblări prin filet 3. Piulițele Piulițele sunt organele care.

ca cele din tâmplărie.Prof. • tip B – cu gaură rotundă. Se folosește atunci când suprafața piesei nu este bine ajustată. Tehnic 10 piuliță inel 4. Acest sistem se realizează prin (fig. ceea ce ar provoca o așezare imperfectă a piuliței. care se așează între piuliță și piesă. Fig. • rondela elastică spintecată. 10NiCr180. 2 . se execută din lemn. în asamblările demontabile cu șuruburi se folosesc. fontă. OLC 35. Asigurarea elastică realizează dispariția jocului dintre piuliță și piesa strânsă. • tip D – cu gaură pătrată. șaibele. forța de strângere este repartizată pe o suprafață mai mare decât suprafața piuliței. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. OL 50. denumit oțel fosforos laminat la cald (OLP 20). Se deosebesc patru tipuri de șaibe: • tip A – cu gaură rotundă. b – şaibe Grower Fig. dar vor fi mai sensibile la oboseală și la concentrarea eforturilor unitare. Asigurarea împotriva deșurubării În vederea asigurării șurubului sau a piuliței împotriva deșurubării. Totodată. • rondela elastică rotundă. OL 50. din oțel carbon obișnuit OL 37. 1 – Tipuri de şaibe: a – rondele. 1): • rondela elastică din cauciuc. Șaiba este un disc metalic cu gaura puțin mai mare decât diametrul exterior al șurubului. Materiale folosite în construcția șuruburilor și piulițelor Șuruburile destinate întrebuințărilor curente se execută din: OL 37. bronz. OL 60 sau oțel carbon de calitate OLC 45. pentru metale. 5. OLC 45. ing. pentru metale. Piulițele se execută dintr-un oțel special pentru piulițe. aliaje neferoase (alamă) etc. pentru lemn. denumită și șaibă Grower. altele din materiale plastice. • tip C – cu gaură pătrată. 2 – Asamblare cu contrapiuliţă Mărirea forței de frecare prin montarea contrapiulițelor este prezentată în figura 2. în mod obișnuit. Unele șuruburi. OL 42. cu o forță elastică care împinge în permanență piulița. pentru lemn. Șuruburile puternic solicitate și șuruburile supuse la eforturi variabile se execută din oțeluri aliate: 41VMoCr17.

deci asamblarea va fi mai puțin rigidă. este necesară. ION CRÎȘMARU – Modulul 7: „Asamblări mecanice” – clasa a XI-a. Când se alege soluția cu contrapiuliță obișnuită.Prof. d – trecerea unei sârme prin capetele șurubului. Este confecționată dintr-un material moale. c – montarea după strângerea piuliței a unor chei sau plăci crestate. Forma și dimensiunile cheilor variază în funcție de forma și dimensiunile capului șurubului. Tehnic În figura 3 sunt prezentate câteva metode de asigurare a șuruburilor contra deșurubării: Fig. grosimea contrapiuliței va fi egală cu grosimea piuliței. împiedicând astfel mișcarea relativă a acestora. Pentru montarea și demontarea șuruburilor și a piulițelor se folosesc chei și șurubelnițe. Două dintre aceste metode sunt prezentate în figura 4. 4 – Asigurarea împotriva desfacerii neautorizate Fig. datorită forțelor de frecare. care se sprijină cu capetele îndoite pe piuliță și pe piesă. asigurarea împotriva desfacerii neautorizate. 3 . În anumite situații. 5 – Asamblare cu prezon: a – asamblarea. 3 – Asigurarea şuruburilor împotriva autodeşurubării a – folosirea unor șaibe de siguranță. b. deci și precizia pozițională axială nu este asigurată. În figura 5 este prezentată o astfel de asamblare. În piuliță și în tija șurubului este practicată o gaură. Varianta constructivă c – fără degajare la capătul filetului – prezintă dezavantajul că șurubul nu poate fi înșurubat până la capăt. ceea ce unește piulița cu șurubul. pentru ca forța de strângere să nu poată fi preluată de una din ele. ing. dar și de locul în care șuruburile sunt montate. care îmbracă piulița și o imobilizează în această poziție. f – asigurarea cu șaibe elastice (Grower). b – folosirea unei șaibe de siguranță cu umeri sau cu nas. mai ales în industria de aparate. Fig. Metoda poate fi folosită la șuruburile cu cap hexagonal. care au ca efect blocarea piuliței. prin care este trecut cuiul spintecat. e – folosirea unei contrapiulițe sau șaibe elastice. c – variante constructive de prezon (cu şi fără degajare) O atenție deosebită trebuie acordată asamblării cu autorul prezoanelor.