Cetățenia

Noțiuni generale

Pentru prima dată în Republica Moldova, cetățenia ca instituție și categorie
juridică și-a găsit reflectarea în art. 8 al Declarației Suveranită ții RM din 23 iunie
1993, unde se stabilește că pe teritoriul RM se instituie cetă țenia republicană și că
tuturor cetățenilor RM, celor străini și apartizi, care locuiesc pe teritoriul RM, se
garantează drepturile și obligațiunile prevăzute de Constituție și legile RM, de
normele și principiile unanim recunoscute ale dreptului internațional.
După cîte cunoaștem, statul are la bază 3 elemente promordiale:
a) Populația
b) Teritoriul
c) Autoritatea politică sau suveranitatea.
Deci, se poate de afirmat că statul este un ansamblu de indivizi reuni ți într-o
legătură națională, locuind pe un anumit teritoriu determinat și dominat de o putere
investită cu dreptul de a formula ordine, legi și de a le face să fie executate. Astfel,
scopul principal al statului, este apărarea intereselor generale, după cmum spune
Hegel, că „ dacă cetățenilor nu le merge bine, dacă scopul subiectiv nu le este
satisfăcut și dacă ei nu găsesc mijloace de înlăturare a acestor probleme, atunci se
spune că statul nu stă bine pe picioarele sale, deci are picioare slabe.” De unde
rezultă faptul că în știința dreptului constituțional, populația își găse ște reflectare
sub aspectul “cetățeniei”.
Cetățenia reprezintă o instituție care servește obiect de studiu a mai multor
discipline juridice: cum ar fi dreptul international public, dreptul familial, dreptul
civil, etc. Subiecții principali îi constituie statutul și cetățeanul care se află în
diferite raporturi stabilite de normele unor sau altor discipline economice.
3

sex. cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în drepturi şi obligaţii fără deosebire de rasă. Potrivit principiului egalităţii cetăţenilor în drepturi. naţionalitate. în Legea cetăţeniei Republicii Moldova şi în Convenţia europeană cu privire la cetăţenie. și ale celui constitțional public în particular. opinie. 4 . ■ nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa. exercitare şi de pierdere a calităţii de cetăţean al Republicii Moldova de către o persoană fizică. prin posibilitatea pe care aceştia o au de a apela la un judecător ori de câte ori consideră că sunt victimele unei discriminări. nici desfacerea căsătoriei dintre un resortisant al unui stat parte şi un străin. apartenenţă politică.E. Tănăsescu. S. Aceste principii sunt consacrate în Constituţie. Convenţia europeană cu privire la cetăţenie conţine principiile cetăţeniei care urmează a fi respectate de către Republica Moldova în calitate de stat semnatar a acestei Convenţii: ■ fiecare individ are dreptul la o cetăţenie. religie. avere sau origine socială indiferent de modul cum au dobândit cetăţenia etc. ■ apatridia trebuie să fie evitată. principiul egalităţii oferă o reală şi eficientă protecţie juridică cetăţenilor prin două modalităţi: directă. origine etnică. indiferent dacă sunt resortisanţi prin naştere sau şi-au dobândit cetăţenia ulterior. limbă. Principiile cetățeniei Republicii Moldova Principiile cetăţeniei Republicii Moldova sunt reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobândire.La etapa actuală. problemele cetățeniei constituie problemele cheie atît a dreptului international cît și cele ale dreptului national în general. In opinia prof. nici schimbarea naţionalităţii unuia dintre soţi în timpul căsătoriei nu poate avea efecte de drept asupra cetăţeniei celuilalt soţ. ■ la fel statele trebuie să respecte principiul non-discriminării între resortisanţii săi. ■ nici căsătoria.

şi indirectă. care este dedus din convenţiile internaţionale şi în conformitate cu care nu este admisă nici o discriminare în aplicarea acestor convenţii. Acest principiu este consacrat în art. indiferent de locul lor de naştere. indiferent dacă sunt cetăţeni prin naştere sau şi-au dobândit cetăţenia ulterior. de regulă. Principiul egalităţii are legătură directă cu principiul non-discriminării. Dobîndirea cetățeniei Sistemele constituţionale din lume cunosc două moduri generale de dobândire a cetăţeniei. asigură continuitatea neamului şi protecţia geno fondului naţional. iar cetăţenii nu pot fi privaţi de dreptul de aşi schimba cetăţenia. 17. Principiul conform căruia cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte. Un alt principiu este cel al plenitudinii drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Republicii Moldova prevăzute de legislaţia naţională. sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. astfel încât. În virtutea acestui principiu. şi anume: dobândirea cetăţeniei în baza unor efecte de drept şi dobândirea cetăţeniei prin intermediul unui act juridic. Principiul non-discriminării cetăţenilor statului. constituind una dintre valorile sociale supreme ale statului Republica Moldova. datorită rolului de drept-garanţie pe care egalitatea o joacă pe lângă celelalte drepturi fundamentale. Cetăţenia Republicii Moldova nu poate fi retrasă în mod arbitrar. numai cetăţenii Republicii Moldova pot beneficia de toate drepturile şi libertăţile fundamentale. (3) din Constituţie şi exclude orice abuz asupra apartenenţei persoanei la comunitatea socială. în virtutea legăturii de sânge. oferind dreptul oricărui cetăţean de a-şi hotărî soarta privind apartenenţa sa la altă comunitate socială. dacă ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia Republicii Moldova. Egalitatea în acest sens este sinonimă cu valoarea de dreptate (echitate) socială. copiii. alin. 5 .

pentru a acorda cetăţenie copiilor născuţi pe teritorii străine ai căror părinţi nu deţin cetăţenia statului respectiv. prin opţiune. indiferent de cetăţenia pe care o deţin părinţii. cunoaşterea limbii naţionale. inclusiv în Republica Moldova. b) Prin naturalizare . dobândirea cetăţeniei în baza unor efecte de drept prevede cea mai importantă modalitate de dobândirea cetăţeniei prin naştere. Trebuie de menţionat că unele ţări aplică şi sistemul mixt (prin îmbinarea dreptului sângelui cu dreptul solului). a) Prin înfiere . al locului). Regula jus sanguinus este aplicată pe tot continentul european. şi în multe alte state ale lumii care păstrează tradiţia dreptului roman. şi prevede că copilul prin naştere obţine automat cetăţenia părinţilor sau a unuia dintre părinţi dacă aceştia au cetăţenie diferită. b) jus soli saujus loci (dreptul solului.Aşadar. precum şi cerinţa de a dispune de mijloace de existenţă. copilului i se acordă cetăţenia statului pe al cărui teritoriu locuieşte. 6 .înfierea unui copil fără cetăţenie sau cetăţenie străină atrage după sine. Regula jus soli utilizată în statele cu un sistem de drept anglo-saxon. prin naturalizare. Dobândirea cetăţeniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe modalităţi: prin înfiere. de obicei. îndeplinirea unui serviciu guvernamental.dobândirea cetăţeniei prin naturalizare are loc la cererea persoanei interesate şi în baza deciziei autorităţilor competente ale statului solicitat. Legislaţiile naţionale prevăd o serie de condiţii pentru acordarea cetăţeniei la cererea persoanei: reşedinţa solicitantului pe o perioadă de timp (între 3 şi 10 ani) pe teritoriul statului respectiv (excepţiile de la această cerinţă sunt prevăzute de lege): buna moralitate. dobândirea de către copil a cetăţeniei adoptatorului. prevede acordarea cetăţeniei persoanei care s-a născut pe teritoriul statului respectiv. Acest mod cunoaşte două reguli care suni aplicate în lume: a) jus sanguinus (dreptul sângelui). Dacă în statul persoanei care adoptă sau al persoanei adoptate înfierea nu este recunoscută.

După adoptarea Cartei O. Deosebirile existente cu privire la modurile diferite de dobândire şi pierdere a cetăţeniei.N. în baza tratatului. în virtutea anumitor circumstanţe obiective.N. Problema dobândirii cetăţeniei se pune în situaţiile în care are loc fie un transfer de teritoriu. Convenţia prevede că nici încheierea. în practica statelor.U. aceste persoane pot opta pentru cetăţenia unuia dintre cele două state sau dobândesc în mod automat cetăţenia statului pe ai cărui teritoriu s-au stabilit.U şi a altor documente privind drepturile omului. fapt ce punea într-un statut de inegalitate femeia faţă de bărbat. mai ales a unor documente O. legislaţiile na ționale din foarte multe state au consacrat principiul liberei opţiuni a femeii căsătorite cu un străin de a-şi menţine cetăţenia sa sau de a lua cetăţenia soţului. transferul populaţiei dintr-un stat în altul pe baza unor tratate produce consecinţe cu privire la cetăţenia persoanelor strămutate. sau dubla cetăţenie. în anul 1957 Adunarea Generală a O. în acelaşi 7 .N. persoana străină căsătorită cu cetăţeanul unui stat parte poate să dobândească la dorinţă prin naturalizare cetăţenia soţului. fie a noului stat. nici schimbarea cetăţeniei soţului în timpul căsătoriei nu pot ipsofacto să aibă efecte asupra cetăţeniei femeii: dobândirea cetăţeniei străine sau renunţarea la cetăţenia sa de către un cetăţean al statului parte nu împiedică soţia persoanei respective să-şi păstreze cetăţenia. este situaţia când una şi aceeaşi persoană deţine. fie de populaţie de la un stat la altul. nici desfacerea căsătoriei dintre cetăţenii unui stat parte şi străini.Un aspect al naturalizării îl constituie şi dobândirea cetăţeniei unei persoane prin căsătoria cu un străin. în trecut. referitoare la înlăturarea discriminării faţă de femei. Bipatridia. adică. a adoptat Convenţia asupra cetăţeniei femeii căsătorite.U. dau naştere la apariţia bipatridiei şi apatridiei. Legislaţia tradiţională a unor state. c)Prin opţiune. persoana este înzestrată cu dreptul de a-şi alege cetăţenia. consacra obligaţia femeii care se căsătorea cu un străin să adopte cetăţenia soţului. In aceste cazuri persoanele care locuiesc pe teritoriul respectiv au dreptul de a opta în sensul manifestării de voinţă privind alegerea cetăţeniei: fie a statului căruia j-a aparţinut teritoriul. De asemenea.

Iar apatridia presupune pluralitatea statelor existente astăzi pe harta lumii cu legislaţii proprii determină ca.I şi 2 din art. În Republica Moldova legislaţia care reglementează instituţia cetăţeniei a cunoscut o evoluţie calitativă într-o perioadă relativ scurtă de timp. Alin. cum este situaţia apatrizilor. Insă.2 alin. cetăţenia a două state. 23 iunie 1990. acordare la cerere. potrivit căruia cetăţeni ai Moldovei erau recunoscute şi altor persoane care. uneori. adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în anul 1991. Legea menţionată conţinea în dispoziţiile sale mai multe temeiuri de dobândire a cetăţeniei Republicii prin: naştere. până Ia adoptarea Declaraţiei de suveranitate a Republicii Moldova. strămoşi erau născuţi pe teritoriul susţinut şi dacă nu erau cetăţeni ai altui stat.374 Totuşi. adoptată la 2 iunie 2000. 8 . Primul act normativ privitor Ia cetăţenia Republicii este Legea cu privire la cetăţenia Republicii Moldova. R. Aceste persoane puteau dobândi cetăţenia Republicii Moldova în conformitate cu principiul naturalizării. Acest principiu era consacrat în art. pe teritoriul Moldovei locuiau persoane care erau cetăţeni ai altor state. iar instituţia cetăţeniei fiind reglementată de Legea cetăţeniei Republicii Moldova. Aceste persoane aveau posibilitatea de a decide benevol şi unipersonal referitor la dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova. la momentul adoptării acestei legi. In spaţiul post-sovietic a sporit problema vizată în legătura cu destrămarea U. persoanele să rămână fără nici o cetăţenie.(3). înfiere. S.timp. au avut loc de trai permanent pe teritoriul Republicii Moldova şi loc permanent de muncă sau o altă sursă legală de existenţă. inclusiv până la data intrării în vigoare. această lege a fost abrogată. repatriere. persoanele care la momentul intrării în vigoare a Legii domiciliau pe teritoriul Republicii Moldova sau măcar unul din părinţi. Astfel. S.2 din Legea menţionată recunoşteau ambele reguli de dobândire a cetăţeniei prin naştere. reinte-grarea în cetăţenia Republicii Moldova. cetăţenia Republicii Moldova putea fi dobândită de: persoanele care până la 28 iunie 1940 au locuit pe teritoriul de astăzi al Republicii Moldova şi urmaşii care la data adoptării acestei legi domiciliau pe teritoriul Republicii Moldova.

dacă înfietorii sau unul dintre ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. b) Dobândirea cetăţeniei prin recunoaştere. care şi-au exprimat dorinţa de a deveni cetăţeni ai Republicii Moldova. Prezenta dispoziţie izvorăşte din Convenţia europeană a cetăţeniei (art.M. înfiere.6). naturalizare. decide instanţa de judecată. care ar fi. adoptă cetăţenia convenită de înfietori.Conform acestei legi. înfiat de soţi. In mod excepţional. recunoaştere. dacă domiciliază în mod legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova. unul dintre care este cetăţean al Republicii Moldova. Dacă înfietorii nu cad de comun acord asupra apartenenţei copilului la cetăţenia Republicii Moldova. iar celălalt cetăţean străin. persoanele deportate de pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 28 iunie 1940.S. Copilul apatrid. în virtutea căruia calitatea de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. reprezentând obligaţia statelor parte de a prevedea în dreptul intern dobândirea de drept a cetăţeniei sale de către noii născuţi găsiţi pe teritoriul său. ţinând cont de interesele acestuia. dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova are loc în baza următoarelor temeiuri: naştere. autentificat de notar. Iar copilul cetăţean străin. Dobândirea cetăţeniei prin înfiere presupune că copilul apatrid dobândeşte automat cetăţenia Republicii Moldova prin înfiere. Sunt recunoscuţi. urmaşii lor. se cere consimţământul Iui. în Nordul Bucovinei. legea admite dobândirea cetăţeniei Republicii şi în temeiul acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. de asemenea. b) persoanele care până la 28 iunie 1940 au locuit în Basarabia.S.. redobândire. apatrizi"6. m ţinutul Herţa şi în R. şi anume: a) persoanele născute pe teritoriul Republicii Moldova sau persoanele care au avut unul dintre părinţi sau bunici născuţi pe teritoriul dat. precum şi urmaşii lor. precum şi persoanele care au dobândit cetăţenia conform prezentei legi a cetăţeniei. înfiat de soţi ambii sau numai unul dintre ei fiind 9 .A. ca cetăţeni ai Republicii Moldova persoanele care nu deţin cetăţenia unui alt stat. altfel. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani.

persoana care a avut anterior cetăţenia Republicii Moldova o poate redobândi la cerere. păstrânduşi. dacă nu cade sub incidenţa restricţiilor prevăzute de lege. ţinând cont de interesele acestuia. ca şi în cazul copilului înfiat. autentificat de notar. Cetăţenia Republicii poate fi dobândită în baza aceluiaşi temei şi de copilul apatrid care se află sub tutela cetăţenilor Republicii Moldova. deşi nu s-a născut pe acest teritoriu. Redobândirea cetăţeniei . cetăţean străin sau apatrid. cu excepţia cazurilor prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. la dorinţă. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani. Persoana căreia i s-a retras cetăţenia Republicii Moldova pentru că a săvârşit fapte deosebit de grave prin care s-au adus prejudicii esenţiale statului nu o mai poate redobândi. atunci va decide instanţa de judecată. Asupra cetăţeniei copilului apatrid care se află sub tutela soţilor unul dintre care este cetăţean ai Republicii Moldova. copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. tutorii. în cazul declarării nule sau anulării înfierii.cetăţenia Republicii Moldova se poate acorda la cererea persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care. iar în restul cazurilor stipulate la acelaşi articol o poate redobândi numai în condiţiile naturalizării şi numai după 5 ani de domiciliu legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova din momentul retragerii cetăţeniei.cetăţean al Republicii Moldova. poate deveni cetăţean al Republicii Moldova dacă renunţă la cetăţenia statului străin. inclusiv înfietori şi 10 . iar celălalt cetăţean străin hotărăsc. dacă domiciliază legal şi obişnuit în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate. în cazul în care aceştia nu cad de comun acord asupra apartenenţei copilului la Republica Moldova. iar celălalt. Dobândirea cetăţeniei la cerere (naturalizare) . cetăţenia străină. sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la copii. de comun acord. Totuşi. se cere consimţământul lui. copilul apatrid sau cu cetăţenie străină. este considerat în afara cetăţeniei Republicii Moldova.

cu excepţia cazurilor când pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută. de pildă prin înfiere sau căsătorie. retragerea cetăţeniei în temeiul legii sau al unei hotărâri judecătoreşti cu caracter de sancţiune pentru condi¬ţia cauzatoare de prejudicii intereselor statului său. cetăţenia RM se acordă la cerere apatrizilor şi refugiaţilor recunoscuţi. domiciliu legal şi obişnuit este traiul permanent şi legalizat pe teritoriul RM în decursul a 3. nu mai puţin de 8 ani. Conform prevederilor legislaţiei cetăţenii străini trebuie să fie înregistraţi la organele teritoriale ale Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi a Comunicaţiilor de la locul de trai. Pierderea cetăţeniei RM Pierderea cetăţeniei poate avea loc numai în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională. pierderea sau renunţarea la cetăţenia unui alt stat dacă o are. trebuie să fi închiriat apartamentul în baza unui contract autentificat şi înregistrat la organele administraţiei publice locale. legea mai impune să fie respectate şi următoarele condiţii pentru acordarea cetăţeniei: cunoaşterea şi respectarea Constituţiei Republicii Moldova. La fel. când naturalizarea a fost obţinută prin fraudă etc. care domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul R. în practica constituţională fiind cunoscute următoarele modalităţi: renunţarea Ia cerere potrivit unei proceduri determinate (renunţare voluntară). conform Constituţiei (art. Pierderea cetăţeniei poate să intervină şi în legătură cu dobândirea unei alte cetăţenii. 17 alin. pentru fi considerat legal domiciliul. 2). Potrivit prevederilor legale.M. De asemenea.5 sau 8 ani după caz. nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenie şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia. surse legale de existenţă. pierderea cetăţeniei Republicii Moldova poate avea loc în următoarele cazuri: renunţarea la cetăţenia 11 . Deci. In afară de condiţia termenului aflării pe teritoriul Republicii Moldova. cunoaşterea limbii de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială.înfiaţi cetăţeni ai Republicii Moldova sau domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani.

în pofida garanţiei. Totuşi. renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se deosebeşte în mod evident de retragerea cetăţeniei. suntem în sfera obligaţiilor fundamentale ale cetăţenilor. ea fiind un mod amiabil de rezolvare a unor probleme ce ţin de apartenenţa unei persoane la un stat anumit. prin prezentarea informaţiei false sau prin ascunderea unui fapt pertinent dovedit de instanţa de judecată. în temeiul unui acord internaţional la care Republica Moldova este parte. un stat parte poate să prevadă în dreptul său intern că numai resortisant» care domiciliază obişnuit în străinătate pot renunţa la cetăţenia sa. în cazul în care persoana căreia i s-a aprobat renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova. cu excepţia cazurilor în care: • Nu va prezenta adeverinţa deţinerii sau dobândirii cetăţeniei unui ah stat ori garanţia dobândirii unei alte cetăţenii. Renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova se aprobă persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani. 2. Aşadar. cu condiţia deţinerii unui domiciliu legal şi obişnuit în Republica Moldova. retragerea cetăţeniei Republicii Moldova apare ca o sancţiune care se aplică unei persoane. adică va deveni apatridă. Convenţia susmenţionată stabileşte o normă generală potrivit căreia fiecare stat parte trebuie să permită renunţarea la cetăţenia sa. mai concret la prevederile art. Spre deosebire de renunţare. • A primit ordin de chemare sau se află în serviciu militar în termen sau de alternativă.57 (Apărarea patriei) din Constituţia Republicii Moldova. partea din decretul reşedintelui Republicii Moldova privind aprobarea renunţării la cetăţenia Republicii Moldova se va abroga în modul stabilit. De data aceasta.Republicii Moldova şi retragerea cetăţeniei Republicii Moldova. A dobândit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos. cu condiţia ca persoanele respective să nu devină apatrizi. S-a înrolat benevol în forţe armate străine. 12 . nu va dobândi cetăţenia unui alt stat. Cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova persoanei care: 1.

A săvârşit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esenţiale statului. dovedit de instanţa de judecată. dovedite de instanţa de judecată. prin prezentare de informaţii false sau prin ascunderea unui fapt pertinent.3. iar în străinătate . Cererea privitoare la persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani se examinează la demersul reprezentantului ei legal. autentificat de notar. 13 . 4. Articolul 32 stipulează că demersul privind cetăţenia Republicii Moldova se întocmeşte după o cererechestionar de o formă stabilită de Guvern. nr. cu excepţia cazurilor când cetăţenia Republicii Moldova a fost dobândită în mod fraudulos. Retragerea cetăţeniei nu se admite în baza temeiurilor menţionate dacă persoana va deveni apatrid. 1024-XIV380. Procedura acordării sau retragerii cetăţeniei este stipulată în Legea cetăţeniei Republicii Moldova din 2 iunie 2000.de reprezentanţa diplomatică sau instituţia. Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova persoanei nu va produce nici un efect asupra cetăţeniei soţului şi copiilor ei. A dobândit voluntar cetăţenia unui alt stat cu care Republica Moldova nu a încheiat acord care prevede recunoaşterea cetăţeniei duble şi nu renunţă m termen de până la un an la cetăţenia unuia dintre state.

M.de asemenea am descris care sunt principiile cetățeniei a R.Am familiarizat care sunt metodele de dobîndire a cetățeniei și anume prin regula jus sanguinus.care este aplicată pe tot continentul european nu numai în Republica Moldova.Și am mai cunoscut și care sunt motivele din care poți pierde cetățenia Republicii Moldova.indiferent de cetățenia pe care o dețin părinții.Deasemenea și regula jus soli care acordă cetățenie copiilor născuți pe teritoriul statului.Concluzie: În această lucrare am luat cunoștință cu ceea ce înseamnă a fi cetațean al unui stat. 14 .

Monitorul Oficial Nr. 3. http://lex. http://www. 98.Bibliografie: 1.md/legi_md/zacon_4_md/ 15 .justice. 2.mtic.md/md/311522/.gov.