CUPRINS

pag.
1. Notiuni generale privind arderea combustibilului gazos......................................... 3
2. Calculul caracteristicilor tehnice şi energetice ale gazelor combustibile şi ale elementelor arderii
lor.............................................................................................. 5
3. Calculul arzătorului cu injecţie de presiune joasă................................................... 9
4. Arzătoarele cu injecţie de presiune medie............................................................... 11
5. Solutii constructive pentru arzatoarele turbionare de combustibil gazos..................13
6. Metoda de stabilire a arderii......................................................................................15
7. Arzatoarele................................................................................................................19
8. Calculul sistemului de distributie periferica a gazului combustibilului cu jetul
de aer turbionat..........................................................................................................25
9. Bibliografie.............................................................................................................. 28

GENERALITATI
Prezenta lucrare de curs se elaboreaza in cadrul disciplinei Procese si aparate de ardere a gazelor
combustibile.
In lucrare se va alege tipul, numarul si se va efectua calculul de dimensionare a arzatoarelor pentru cazane
si agregate, care se trec la functiune cu gaze combustibile.
1.Notiuni generale privind arderea combustibilului gazos.
1.1

Aspectul fizic al arderii.

In general arderea cuprinde doua procese importante:
---amestecarea combustibilului cu oxigen (proces de contact fizic dintre combustibil si aer comburant);
---desfasurarea reactiilor chimice de oxidare.
Tipul necesar pentru arderea cobustibilului cuprinde timpul  1 pentru realizarea contactului fizic dintre
combustibil si oxidant si timpul  2 pentru desfasurarea reactiei chimice de oxidare.
In cazul in care combustibilul este amestecat cu oxidant intr-un process separat, care preda faza de ardere,
arderea se defasoara intr-un amestec omogen, iar timpul caracteristic fazei de amestecare  1 este nul,
 1 =0.
In cazul in care, in camera de ardere combustibilul si oxidantul sunt introdusi separat, astfel incit inainte
de a se desfasura reactia de ardere trebuie sa se produca prin difuzie contactul intre combustibil si
oxidant, tipul caracteristic fazei de amestecare, denumit timp de difuzie,  1  0 .

1.2 Instalatii pentru arderea gazelor combustibile.
Toate etapele descrise anterior (amestecarea, incalzirea amestecului si arderea se realizeaza) in arzatoarele
si camerele de ardere numite focare.
Arzatoarele de gaze sunt dispozitive destinate pentru introducerea in spatiu de ardere a cantitatilor
necesare de gaze combustibile si oxidant, aer sau oxigen, asigurind:
---amestecul gazului combustibil cu oxidant (comburant);
---transportarea amestecului format catre locul de ardere;
---arderea gazelor precedata de faza de incalzire a amestecului.
Se deosebesc arzatoare cu sau fara amestec prealabil.
Arzatoarele fara amestec prealabil, denumite si arzatoare cu aer secundar contin un canal de gaz si un
canal de aer, in timp ce arzatoarele cu amestec prealabil, denumite arzatoare cu aer primar, au in plus o
camera de amestec.
Arzatoarele de combustibil gazos se pot clasifica dupa diverse criterii.
---arzatoare cu amestecare preliminara completa, in care amestecul gaz-aer se realizeaza in interiorul
arzatorului, astfel ca la iesirea din arzator sa se obtina un amestec combustibil cu coeficientul de exces de
aer   1 ,si care funtioneaza conform principiului cinetic;
--- arzatoare cu amestecare preliminara partiala a gazelor cu aer in interiorul arzatorului;
--- arzatoare cu amestecare exterioara(in spatiul focarului, in limitele flacarii).
Simultan clasificarii de baza, arzatoarele pot fi clasificate si in conformitate cu urmatoarele criterii:
-------presiunea gazelor combustibile:
---arzatoare de presiune joasa (pina la 5KPa);
---arzatoare de presiune medie (5…300KPa);
---arzatoare de presiune inalta (300…600KPa);
-------principiul de actiune a aerului:

Calculul caracteristicilor tehnice şi energetice ale gazelor combustibile şi ale elementelor arderii lor Calculele se vor efectua în următoarea succesivitate: Căldura inferioară de ardere în stare anhidră. in care este partial sau total injectat datorita energiei cinetice a gazului (energia jetului de gaze combustibile).3. Componenţa gazelor cu care este alimentată localitatea: Componenţa.2 2. nj – conţinutul procentual al componentului "j" din amestec kJ  0. j 1 anh Qinf unde: Qinf j – corespunzător căldura inferioară de ardere ale componentului "j" din amestec.8 2.– din următoarele relaţii: .14 3 mN Căldura inferioară de ardere a amestecului în stare umedă.8 0. care organizeaza introducerea aerului si gazelor combustibile in spatial de ardere in fluxuri separate cu curenti paraleli sau incrucisati si care functioneaza conform principiului difuzional .8 3. la care arderea are loc in spatiul focarului cu flacara vizibila. astfel ca la iesire din arzator sa se obtina un amestec combustibil cu coeficientul de axces de aer α >1 .Un criteriu important care tine seama de procesele fizice ale arderii il constituie modul de realizare al amestecului gazului si aerului . Qinf  0. Coeficientul de exces de aer   1. si care functioneaza conform principiului cinetico-difuzional (flacara Bunzen) . kJ/m 3N .8)  51572. in limitele flacarei) . Conţinutul de umiditate D  0.2  93370  10.arzatoare.arzatoare cu insuflarea aerului in focar.Clasificarea arzatoarelor de combustibil gazos Arzatoarele de combustibil gazos se pot clasifica dupa diverse criterii.01(35840  43. -. In acest caz arzatoarele se pot clasifica in trei grupe principale : -. la care arderea este cu flacara invizibila si are loc in tuneluri din material refractar.arzatoare fara insuflare.8  146340 * 3. % C2H6 C3H8 C4H10 C5H12 CO2 18. si care functioneaza conform principiului cinetic .5 Date iniţiale: 1. variantei 16 CH4 43.2 10. --. La arzatoarele cu amestecare preliminara completa .arzatoare cu amestecare exterioara (in spatial focarului .arzatoare cu amestecare preliminara partiala a gazelor cu aer in interiorul arzatorului α < 1 si finisare procesului de amestecare in zona de ardere prin introducerea separate a restului de aer in spatial de ardere .8 6. in care amestecul gaz-aer se realizeaza in interiorul arzatorului . -------modalitatea de realizare a arderii: ---arzatoare. --.0130 kg m N3 3.8  128500  6. 1. Nr.arzatoare cu amestecare preliminara completa . -.5  63730  18.1 N2 16. kJ/m 3N – cu formulele: m anh. organizata cu ajutorul unei instalatii de ventilatoare. 01  Qinf j n j  .--. La gradul de perfectiune ridicata a amestecarii (dispersia redusa a concentiilor ) flacara va fi scurta . in care aerul este aspirat datorita asigurarii depresiunii (tirajului) in focar. caracteristica flacarii va depinde de gradul de perfectiune al amestecarii realizat la iesire din arzator (dispersia concentratiilor de amestecare realizate in arzator) . ---arzatoare. puterea si temperatura in zona de ardere vor fi mari si coeficientul de emisie radiala a flacarii redus (flacari transparente).

8 o C 5 Limitele de inflamabilitate (inferioară şi superioară) ale amestecului .sunt temperaturile de autoaprindere a componenţilor m din amestec.8  2.0130 k u Qinf  51572. m N /m N . calculat de relaţia: k 0. 0.804  d unde: d este conţinutul de umiditate.968 m N3 m N3 Volumul de oxigen.984  1.0130)  0.5  3.251 * 16.5·18.287 3 kJ mN3 3 Volumul teoretic de aer necesar arderii.8  1. se va determina folosind coeficientul de exces de aer  = 1.2  2. t aa  545  530  504  430  430  487.1.984  50746. unde: K este coeficientul de corecţie.cu formula: L0  0.717  43.353 m N3 m N3 Temperatura de autoaprindere a amestecului. în cazul.  anh  0.8  6. în care amestecul combustibil este alcătuit numai din hidrocarburi (saturate sau nesaturate) .804  0.307  3..cu relaţia: m t am aa  t j 1 aa m unde: taa .5CO    m   Cm H n  1..14  0.5  1.2  15. m N /m N .01  j  n j .98 kJ mN3 3 Densitatea amestecului de gaze.8)  13.356  18.cu formula: .5C 2 H 6  5C 3 H 8  6.0476·( 2·43. kg/m 3N .0476· 2CH 4  3. 0.u anh Qinf  Qinf k .22 * 3.98 * 0.2  5·10.01(0.05.307 * 1.804  0.5 H 2  0.1  1. 3 0. kg/m N .cu formula:  1 n  Vt   0.295  u  (1.21  1.8  8 * 3. am . în oC. m N /m N . de gaze .8  3.307 m N3 m N3 3 3 Volumul real de aer necesar arderii.5 H 2 S  O2  21  4   3 3 Calcul volumului teoretic de aer necesar arderii. kg/m N – cu formulele: m  anh  0.5C 4 H 10  8C 5 H 12    0.984 0.2 * 13.804 – densitatea vaporilor de apă la condiţii normale.295  0.804 . oC.21   Vt VO 2  0.02  10.8)  1.3: V r  Vt   Vr  13. m 3N /m 3N : VO2  0.5·6.7023  6.    u j 1 anh  d K .

45 9.8  3.8 6.8 3. se va determina în următoarea consecutivitate prin aplicarea relaţiilor: 3 3 Volumul teoretic de azot.01 H 2  0.8     5 3.86 1.307  0.5 18.124  0.21·(  1)·Vt VO2  0. U2.559  6. Linf .8  6.01·16.01 CO2  CO   m  Cm H n  H 2 S  V RO2  0.787 cm s 43.  2. m 3N /m 3N . pentru   1.119  0.n1  n2  n3  ..5 18.8  0.01· 0.2·13.5 n  C m H n  H 2 S  0.4 43.8  4 * 6. l3 … lk – sunt limitele de inflamabilitate a compuşilor amestecului în pură.2 10.2 10.562  1.79   Vt  0.  43.5  18.  stare 43.5  18.01N 2 VN 2 şi pentru   1.8  37  3.586m N3 / m N3 Volumul teoretic de vapori de apă.8  38  6. Viteza normală de propagare a flăcării amestecului .79  L0  0.0 : V H 2O  V H02O  0.0  0.01N 2 V N 2  0.307  0. pentru   1.2  8  10.8     15 12. l2.4 Linf .1  158.8   12.8 * 37  37.124d  1.37 1.2·13. pentru   1 şi conţinutul de umiditate a aerului d a  13g la 1kg aer uscat: 0 V H 2O  0.41 1.21·0. m 3N /m 3N ..8  6.8  3.562m N3 / m N3 3 3 Volumul de oxigen.5  1.559m N3 / m N3 Volumul total de gaze de ardere.8 3.2  10. m N /m N : VO2  0.8  3.8  12.52m N3 / m N3 Volumul vaporilor de apă.  nk n1 n2 n3 n    . rezultate la arderea 1 m N3 gaze: Vtot  VH 2O  VCO2  VN 2  VO2 Vtot . sup .586  2.61L0   VH02O  0.307)]  2.8 Volumul gazelor de ardere a amestecului combustibil.5  18.826m N3 / m N3 Ecuaţia bilanţului căldurii: .586m N3 Volumul bioxidului de carbon.013  1.8  3. m N /m N .783m N3 / m N3 3 3 Volumul gazelor triatomice. m 3N /m 3N .52  0.2  10.0 : VRO2  0.2·13.01  [0.8  6.2  3 * 10.61  13.2  40  10.  Lsup .282% 43.79·1.8  10  6.0161·  1 ·L0 V H 2O  2.5  6  18.234% 43.5 8...8 * 5  0.2  10. U nmax .2 : VN02  0.307  2.2 2.  k l1 l2 l3 lk unde: l1. pentru   1. cm/s. m 3N .01(CO2   mC m H n ) VCO2  0.5(4  43.0161·0. U3 …Uk – vitezele normale maximale de propagare a flăcării a componenţilor respectivi din amestec. %.8 6.5  37  18. m 3N /m 3N : VCO2  0.1  1. m N /m N .5  2 *18.0 şi   1.cu formula: n U  n2U 2  n3U 3    nkU k U nmax  1 1 n1  n2  n3    nk unde: U1.01 43.8  3.8  12 * 3.

capacitatea termică specifică a gazelor de ardere. I a . unde: t a .001   1.9118 kJ m3 · oC .  C. şi I a. kJ . va devia de t gk a adoptată în limitele  20 0 C.capacitatea termică specifică izobară a aerului.573·0.625·0.2332 * 0. după ce.4381·0.conţinutul gazelor combustibile. care are forma: u Qinf  I g c  I a t gk a  * C p  VH 2 O  C p  VN 2  C p  VO2  C p  VCO2 V g a k Calculul temperaturii calorice t g a se va efectua prin metoda aproximaţiilor succesive. I g a .5508 kJ m3 · oC C g . Entalpia gazelor combustibile – cantitatea de căldură introdusă în focar – cu gazele combustibile: I g c    C p  V g c  t g c   t g . Iniţial se adoptă o temperatură arbitrară (în limitele 1500  1800 0 C). H 2O   1. I g c . t a  25 o C C pa . calculul se va considera terminat. 3 .u Qinf  I g c  I a  I g a u 3 unde: Qinf . N 2   1. Dacă temperatura gazelor de ardere.2728·0. kJ .47 kJ m N3 I a  25·1. Entalpia gazelor de ardere – cantitatea de căldură care se conţine în produsele de ardere: I g a    C g a  V g a  t gk a  kJ unde: C g a .capacitatea termică specifică izobară. t gk a .64 kj m N3 adoptăm t g a  1800 Valorile capacităţii termice specifice a gazelor de ardere vor fi egale respectiv: C g .a.volumul de aer real.volumul gazelor de ardere.  C p  V g c Cp unde: V g c . u Valorile componentelor I g. în care temperatura obţinută prin calcul va diferi esenţial (mai mult de 20 o C ) de k temperatura adoptată.108  4. c. pentru care se calculează I g a .3842 kJ m3 · oC k C g .temperatura aerului. m N3 . obţinută prin calcul. CO2   2. kJ/m 3N .a. k Înlocuind relaţiile de mai sus şi rezolvând ecuaţia obţinută în raport cu t g a obţinem relaţia de calcul a temperaturii calorice a gazelor de ardere.968  518. sunt comparativ mici în raport cu valoarea Qinf .168  5.  C.435  2. În cazul.c. m 3N /m 3N . kJ/m 3N . se recalculează t g a prin adoptarea temperaturii gazelor de ardere. necesar arderii.1637·0.căldura inferioară de ardere în stare uscată. egală cu cea obţinută prin calcul cu formula (*). m C N .182  3.entalpia gazelor combustibile.2992·15. cu formula (*) se verifică valoarea temperaturii calorice de ardere. m C N Entalpia aerului – cantitatea de căldură introdusă în focar cu aerul de combustie: I a  t a  C pa  V r . 4714 kJ m3 · oC C g .entalpia aerului.068  1. dacă combustibilul şi aerul se vor încălzi preliminar. 3 . O2   1. C.c. m N .2992  0.temperatura gazelor de ardere.temperatura gazelor combustibile.038)  54. kJ/m 3N .entalpia gazelor de ardere. t g c . I g . m 3N C Vr .  25·(1.a. însă pot fi mult mai mari.a.

55 şi   0.012) Qr şi Qdis = (0.. Calculăm temperatura teoretică de ardere: n tt  t t i . adoptată.7.07) Qr .. până la care s-ar fi încălzit produsele de ardere..4 2..6112  2.26   1819.. mm.2005  2. pentru unghiul de desfacere 25o .65. depinde de forma duzei şi se stabileşte conform literaturii de specialitate.9 36567.coeficient de scurgere.. care depinde de forma ajutajului duzei şi care se determină pe cale experimentală. în ipoteza că la încălzirea lor nu se va consuma toată cantitatea de căldură introdusă în focar..476  0. kg m N3 .a  36126. m3 h P. L – lungimea canalului duzei.65. Kp = 0.87..87  2  2600  55.0.a .0408  3. consumată la disocierea gazelor triatomice Qdis pot fi considerate egale cu zero. unde: Kp– coeficient pirometric.0. iar pentru unghiul 8o .26o C 13. însă numai cantitatea fără căldura pierdută prin arderea incompletă Qin şi căldura. Pentru duzele cu unghiul de desfacere 45o  se adoptă egal cu 0..287 Aria secţiunii transversale a ajutajului duzei. Valoarea coeficientului  .. care în condiţiile temperaturilor înalte din spaţiul de ardere (1600. considerăm calculul corect.04  0.2000 0C) corespunzător vor varia în limitele Qin = (0.56 Viteza medie de ieşire a gazului combustibil din duza arzătorului se determină cu formula.0.002. p . variantei 16 V .8.26  1365o C 3.   0.031 20.025. =0.55·D1. Pentru duzele cilindrice larg răspândite cu    45o ..75 sau Kp = 0.   0.1 k Deoarece temperatura gazelor de ardere obţinută prin calcul nu diferă cu mult de t g .t gk .75  399.0. m/s: g    2  p g unde:  g .8.  .Calculul arzătorului cu injecţie de presiune joasă Date iniţiale: Nr..75 la L/D1=0.75  1819. se adoptă în intervalul 0.8. în funcţie de configuraţia lor. agregatele tr  0. tt  2040  2050  2107  2117  2078. iar pentru duzele arzătoarelor industriale – se adoptă 0. mm. La temperaturi sub 1500 0C căldura pierdută prin arderea incompletă Qin şi căldura. =0..9492  1.3 m s 1.61  40.85 pentru energofage de performanţă.0..06353  9.6.5o C 4 Calculăm temperatura reală de ardere: t r  K p  t gk a . la  =0.18.6 1.35 0.87.85 la L/D1=1.  g  0.87 la L/D1=0. evidenţiază repartizarea vitezelor fluxului de gaze în secţiunea duzei şi rezistenţa fluxului. D1 – diametrul ajutajului duzei. KPa   1.densitatea gazelor.87 L/D1=0.0. mm2: f D1  Vgk  106 3600   g . n Temperatura teoretică de ardere este considerată acea temperatură. consumată la disocierea gazelor triatomice Qdis .diferenţa de presiune.55 sau L=0. Pa .

5  23.321  23. kg m3 .321mm Lungimea confuzorului l1. valoarea minimă a căruia este egală cu 0. D3  D1  1  Va   1  Va   aer  g  unde:  aer ..5.6 mm)..01  34..01  242. Din diagramă obţinem  o  2. Pentru arzătoarele atmosferice de ardere a gazelor naturale Va   0.2  D3 . depinde de unghiul sumar de deschidere.03  3[mm] 3...2   D3 . l1  1.0.01  48.653)(1  6.6   Vt în care: Vt .0   D3 .. Pentru micşorarea unghiului de întâlnire a jeturilor de gaze – aer este mai favorabil de adopta un unghi sumar de deschidre mai mic. Din aceste considerente: l1  1.01mm 1.5  13. mm.debitul unui colector care se determină cu formula V g  Vg nk . care se adoptă în intervalul 45o. se determină din diagramă.03mm 2 3600  55.5  23..2.3 V gk  f D1 Diametrul ajutajului se calculează cu formula..01mm Lungimea difuzorului depinde de unghiul de deschidere   60. D4   2.5... injectată de un metru cub de gaze.2. m/s. mm: l2  1.numărul de colectoare distribuitoare care se adoptă din şirul n k  1. 1. n k .k k în care: V g . Va . se adoptă constructiv în următorele limite: D2  1.8 m 3 h .4.cantitatea teoretică de aer necesară arderii. D2  1. l 2  1.515mm Lungimea camerei de amestecare se determină cu formula. se determină pe baza legii conservării cantităţii de mişcare la amestecarea fluxurilor de gaze şi aer..51mm 0. 4  1.01  23.307  6. în funcţie de diametrul ajutajelor d o .4  10 6   7..55  3  1.5m / s ... mm.viteza de scurgere a gazului din ajutaje.8o şi se calculează cu formula:  D  D3  l3  4 .0. o o unde: o .14 L  0.90o.515mm D4  2.293  23.. care se adoptă astfel ca să se evite fenomenele de rupere şi retur a flăcării (3.0  23.3.densitatea aerului..cantitatea de aer.0   D3 .1  23.1.287 Diametrul confuzorului D2 şi difuzorului D4.65mm Diametrul camerei de amestecare D3. 2  tg   2  l3  48. 4 m 3 h 1 1.653  1. m 3 h .0.104 Aria totală a ajutajelor se determină cu formula..01  34. Adoptăm diametrul ajutajelor d o  5mm . mm: D1  4  f D1   4  7.  Va  0. m2: V 1V  f o  3600am  Vg  3600 a ..2. mm.653 D3  3  (1  6.2.

5  23.4 (1  6.   z  1  S 2  2  S  (61  1)  12 2  2  12  384mm Distanţa optimală lo.505mm Deplasarea ajutajului spre camera de amestecare reduce coeficientul de injecţie.3. p1 .258 V gk  f D1 Diametrul ajutajului duzei se determină cu relaţia.1.f 0  1. n k . după cum au arătat rezultatele cercetărilor.258 0.4   D3 l 0  0. k  1.87  f D1  V gk  10 6 3600   g k k în care: V g .3 m  170. 4.Arzătoarele cu injecţie de presiune medie Date iniţiale: Nr.: g     2  k  p1  1   p2 p1   k  1   g k 1 k  unde: k  c p cv .. p1  p 0  p  101325  20000  121325 Pa p 2  p o  101325 Pa   2  1. Pentru asigurarea accesului uşor de aer secundar şi aprinderea succesivă (în lanţ) a flăcărilor colectorului. de la duză până la secţiunea de intrare în camera de amestec. p2 . valoarea minimă a căruia este egală cu 0.exponentul adiabatic pentru gazele naturale.. m3 h P.00119 m 2 3600  2.03 Viteza medie de curgere a gazelor din ajutaj se va determina conform formulei de curgere adiabatică.00119  61 3. mm.5 m 3 h 2 13. m/sec. Pentru arzătoarele atmosferice presiunea joasă p2 este egală cu presiunea barometrică.presiunea absolută a mediului în care expandează gazul. poate fi adoptată în limitele: lo   0.287 s Aria secţiunii transversale a ajutajului duzei.presiunea absolută a gazelor la intrare în duză.3 .5.3 1.3  1. Pa. 27  13.numărul de colectoare distribuitoare care se adoptă din şirul n k  1. mm2:  g  0. lcol . KPa  27 20 1.. mm: l col .2. pasul S al ajutajelor distribuitorului se adoptă în funcţie de diametrul d o şi coeficientul de injecţie a aerului primar.653)  0.5  10 6   22. mm: . variantei 16 V .. Pa. se stabileşte din literatura de specialitate.5  121325  1  (101325 121325) 0.025mm 2 3600  170.01  11.14  5 2 Pasul optimal dintre orificii S. Adoptăm S=12 Lungimea colectorului arzătorului se determină cu formula.debitul unui colector care se determină cu formula V g  Vg nk .5 Numărul ajutajelor se calculează cu relaţia: z  4   f o   d o2  z 4  0. mm.8 m 3 h .

în care se realizează arderea. mm: l2   3. este utilizat tunelul..274  196.8  56.08  56.   3.. m3 m3 .6. mm:  D  D3  l3  4 .492mm 5.0.Solutii constructive pentru arzatoare turbionare de combustibil gazos.038  56. mm: lt   2.5..274  90.1  D3  1.274  60.70621  1.cantitatea de aer injectată de un metru cub de gaze. şi se calculează vu formula: Va  Vt   în care:  ..061 Lungimea capului arzătorului..7   D3 D4  1. atunci dimensiunile lui se determină cu relaţiile: Diametrul craterului.5.274mm Celelalte dimensiuni se determină în următoarea succesiune: Diametrul confuzorului.2932mm Diametrul difuzorului. mm. Vt . Va   13.274  73.959mm Lungimea difuzorului.293mm 3..5.1562mm Dacă în calitate de stabilizator sau element tehnologic.293  (1  6.038mm Lungimea camerei de amestec.. mm: Dcr .6   Dcr .508mm 0.82  4.293 1.776  158.5  60.5  56..14 L  0.2.301mm Diametrul camerei de amestecare D3.coeficientul de exces de aer.0176mm Lungimea tunelului. mm: D2  1. Date iniţiale: .038mm Lungimea confuzorului.1.03  13. mm: D4  1. Dcr .6  60. mm: Dt   2.307  1.0   Dcr .07.1.7.6  56. Calculul arzatoare turbionare.6  56.287)  56.776  273...D1  D1  4  f D1  4  22.volumul teoretic de aer necesar pentru arderea completă a gazelor.5..5o 2  tg   2 (90.3  56. mm: l4  1..025  5. l t  4.2. se determină din relaţia: D3  D1  1  Va  1  Va  aer  g  unde: Va .55  7.274  90.776mm Diametrul tunelului.1... mm: l1  1.7   D3 l1  1. Dt  2..5  D3 l 4  1.653)  (1  13.1.70621 D3  5.274  101.  1.0   D3 D2  1.4   D3 l 2  3..274) l3   553.

235 m s 273 273 Densitatea aerului la temperatura Ta se va calcula cu formula: a  0  273 273  1. m/s: Va   a  Va 22   32.038 2  0. grade: ɣ =360/mp=360/20=18o unde: m p . ce revine unui arzator se poate calcula cu formula: Vaer  Vt  V g    Ta 523  13. KPa  160 16 1.7 ) unde:  " . Diametrul exterior al coroanei de palate. mm cos(   0.597 m s a 0.numarul de palate 16-24 . Alegind valoarea produsului  aVa recomandata de Ahmedov din sirul de valori admisibile  aVa =18… 24.unghiul de înclinaţie a paletelor  "  30 Dd .307  160  1.22m  220mm  3.293Kg / m 3 .09   4445.675 kg m3 Ta 523 unde:  0  1.Nr.densitatea aerului la 0 C . pentru  aVa  23Kg/  m 2 sec  se poate determina vitaza medie de curgere a aerului in sectiunea de iesire.mm: cos   .674 Determinam diametrul canalului cilindric la iesirea aerului din paletele de turbionare: Aaer  d 2 Vaer 1. variantei 16 V .961  1. necesar arderii combustibil gazos. m3 h P.14 Dimensionarea sistemului de palete : ungiul la centru ce revine fiecarii palete.597 Aaer 0. in limitele valorilor optimale  aVa =20…23Kg/  m 2 sec  .09 Volumul sau debitul real de aer.235   0.038[mm] Va 32.293   0. Vaer .

138  9  99.82mm Lk 288.722 L p m p p 180.  p -grosimea paletei.6  cos 30  180.415mm Diametrul maximal al partii cilindrice a carcasei.138  189. mm: Lp   d2 220 2 cos    1.6mm 20 20 Dimensiunea paletei in lungul axei se poate calcula cu relatia.3888  0. mm:  ' p  d sin   sin( " )  p mp mp unde:   180 .mm:  Lk  L p  Ls  99.065  388. 1. Adincimea optima de patrundere a jetului de gaz in cel de aer. Latimea sibarului de reglaj.112 m 2 Gradul de turbionare a jetului de aer realizat cu sistemul de palete.277  20  18.138mm 2 Latimea intregului sistem de palete.277 mm m p  20  18.mm: Ls  Lsp  2   D  90.277 mm unde:  D -sectorul paletat se sectioneaza in 2 cu ajutorul unor discuri  D =3.415 Sectiunea de intrare in carcasa. 180 180  p   220 sin sin(30  )  3  18. Calculul sistemului de distributie periferica a gazului combustibil in jetul turbionat de aer. este: .866  0.3  1.138  9  189. 6 pierderile de presiune in sectorul paletat de turbionare a aerului. Latimea unui sector paletat.138mm Latimea carcasei cu palete si sibar de reglaj (in pozitia complet deschis).6 unde:   1.277  90.277  288. mm:  L p  2  Lsp  3   D  2  90.D  220  1. mm: Dk  Aaer 38000 D  257. m. n d2 220 2 cos     0. 2.168  257. mm: Lsp  Lp 2  180.065mm Distanta minima dintre palete. m 2 : A0  Lk * Dk  0.  p =3mm.2884  0.6 cu difuzie se folosesc mai puţin pentru arderea gazelor naturale şi lichefiate datorită necesarului mare de aer pentru realizarea arderii complete.

230   96.675 a  1.593 2  1.73  0. prin care urmeaza sa curga gazul: d i min  d i  Vg V g max  1.73  3600 Distributia gazului in volumul fluxului de aer poate fi controlata cu ajutorul coificientului de atingere in zona de viteze maxime.018m  18mm 96.333 1.hp  1  R  1  0.961  1.22  32.287   1     117325    0.49 R Coeficientul de corectie a vitezei:    a  Vaer   g  V g   am  Va 0.14  m s Diametrul minimal al unuia din orificiile.597  0.81  2orificii 3. mm.14  0.4  1.65  0.14 Numarul de orificii: z1  4  Vg   d i  d iV g  4  160  1. calculat cu relatia: .333 2k s 2  1 .961 Valoarea produsului d1 q : d1 q  1 h p 1.49   0.51  0.018  1.675  4445.65 0.3  1  117325 / 1.7 d iV g  d i q  d  Va  u g 0.677  4445.73 Determinam viteza maxima de curgere a gazului prin orificiile de distributie: V g max   2   P0 P  K  col  1   K 1 g   Pcol   k 1 k         101325   0.3 / 1.287 0.287  160  1.

675  32.m/s.68mm 2 Viteza de curgere a gazelor.9.65 Daca hp este aproape de valoarea optima .326  12. Cand  are loc suflarea (ruperea) flacarii.4…0.h p zi  p  0.4  0. 1  0.287  87.698  0. .081 13. in acest caz: Vg  V g  10 6 f i  3600  160  10 6  87.73  3600 Distributia gazului in volumul fluxului de aer poate fi controlata cu ajutorul coificientului de atingere in zona de viteze maxime.46 .722  2 (2  l p )  di zi d i 4  18 Sp  Se recalculeaza adincimea de patrundere q  g  Vg 2  a  Va 2 hp a jetului de gaz.12 0.68  3600 Pasul dintre jetul de gaz. m. iar pentru incepe sa creasca treptat luminozitatea flacarii.4  1. Aria totala a sectiunii curgerii gazului prin orificii. mm: d 220 3. calculat cu relatia:  p  0.46  0.372 m s 508.49 Deci 0.9 si arderea este stabila.rezultatul calcului se considera satisfacatoare.7  0.14  2  1.49 Pentru majoritatea arzatoarelor  = 0. Pentru cazul dat se recomanda adoptarea unui nou diametru al ajutajelor d = 8 mm si respective redactaria numarului lor cu formula  Numarul de orificii: z1  4 Vg    d i  d iV g 4  160  4.14  18 2  f i  4 zi  4 2  508.49  2  0.44 1.12 h p zi 1  hp  0.12 1  hp  0.09  4orificii 3.597 2 hp  2k s 1   di q  di  di 18   0. pentru noua valoare a coeficientului k s : 1.081 d 220 2  1.49  4  0.698 0. mm 2 : d12 3.4 1  0.14  0.abaterea fiind de circa  10%.008  1.23  0.12 0.372 2   13.

întreruperea arderii (de obicei cu micro explozie) şi ca urmare majorarea concentraţiei gazelor combustibile în încăperi şi focare. au şi limite joase de rupere a flăcării. deoarece la sarcini identice de căldură în secţiunea de ieşire aspiraţia aerului secundar este proporţional cu diametrul orificiului. la . deoarece aici viteza scurgerii amestecului. Metodele de stabilizare a arderii Stabilitatea arderii în intervalul larg de variaţie a debitelor de gaze şi volumelor de aer. Ruperea flăcării se observă. care stimulează aparenţa fenomenului ruperii flăcării. în rezultatul returului flăcării sunt posibile: . Returul flăcării apare mai frecvent în momentele aprinderii şi stingerii incorecte a arzătoarelor.6. cu atât. Hartin. • cu micşorarea debitului amestecului (micşorarea presiunii mai jos de nivelul stabilit prin calcul). corespunde vitezei de propagare a flăcării. la care devierile neînsemnate a mediului ambiant provoacă ruperea flăcării. majorarea depresiunii în focar. Majorarea vitezei de rupere cu mărirea diametrului este rezultatul neproporţionalităţii măririi frontului de flacără şi a suprafeţei secţiunii de ieşire a orificiului de foc. consideră L. De menţionat că ruperea flăcării nu se produce instantaneu. dealtfel şi la micşorarea bruscă a capacităţii lor termice. arderea se destabilizează şi flacăra se rupe de la arzător. necesare arderii. A. care pot provoca explozii şi ca urmare serioase deteriorări. iar în timpul funcţionării . micşorată prin terciversarea lui de pereţii canalelor de foc. reduse din contul răcirii frontului flăcării de aceiaşi pereţi. în acest caz. care intră în reacţie. Majorarea nivelului temperaturii majorează stabilitatea arderii în raport cu ruperea flăcării. Ruperea flăcării este funcţie de diametrul orificiilor de foc şi conţinutul aerului primar în amestec. care conţin mai mult de 90% metan. Însă în procesul utilizării gazelor combustibile deseori sunt posibile şi alte situaţii: • cu majorarea debitului amestecului (majorarea presiunii la intrare în arzător mai sus de nivelul stabilit prin calcul. care stabilizează procesul de ardere întru-un anumit interval de variaţi a debitului amestecului combustibil.37 m/sec). inelul de aprindere se destramă. La început apar ruperi pulsatorii a flăcării la periferia bazei flăcării. . Iserlin ne asigură că mărirea diametrului orificiului de foc duce la majorarea nivelului temperaturii în secţiunea orificiului. care determină fiabilitatea şi eficienţa funcţionării arzătoarele de gaze. în procesul de ardere se stabileşte un echilibru dinamic între tendinţa flăcării de a se deplasa spre fluxul de amestec combustibil şi tendinţa fluxului de a arunca flacăra de la orificiile de foc. rezultate din arderea incompletă a gazelor. la baza flăcării se formează un inel de foc (de aprindere). Gazele naturale. regimul laminar trece în turbulent. dar totodată majorează tendinţa spre returul flăcării în rezultatul creşterii vitezei normale de propagare a flăcării.în urma modificării capacităţii termice sau coeficientului de exces de aer. Aceasta creează condiţii. T. urmată de micşorarea vitezei de propagare a flăcării. care provoacă supraîncălzirea arzătorului. în cazul în care viteza propagării flăcării într-un anumit punct al frontului de ardere depăşeşte viteza scurgerii amestecului combustibil. Primul fenomen este numit "ruperea flăcării" şi se observă în cazul în care viteza scurgerii amestecului combustibil în toate punctele frontului de ardere depăşeşte viteza propagării flăcării. canalele de evacuare a gazelor de ardere. constituie un factor decisiv. care se intensifică pe măsura majorării vitezei scurgerii amestecului combustibil. având o viteză scăzută de propagare a flăcării (0.N. al doilea fenomen este numit "returul flăcării" şi are ioc. În regim laminar de scurgere a amestecului combustibil. S. de obicei. iar cu mărirea diametrului secţiunii de ieşire a orificiului de foc se va majora viteza de scurgere a amestecului combustibil. Este demonstrat că cu cât este mai mare diametrul orificiului. împiedică aspiraţia aerului primar. viteza propagării flăcării în fluxul din zona pereţilor poate depăşi viteza de scurgere a amestecului şi flacăra va intra în interiorul camerei de amestecare a arzătorului.). Ruperea flăcării duce la majorarea inadmisibilă a concentraţiei gazelor combustibile în focare. etc. în acelaşi timp viteza medie a amestecului combustibil în secţiunea orificiului este invers proporţională puterii pătrate a diametrului. Este bine cunoscut că majorarea volumului aerului primar în amestec duce la micşorarea vitezei de rupere a flăcării.Heller afirmă că una din cauzele ruperii flăcării este influenţa aerului secundar. la aprinderea sau stingerea arzătorului. micşorarea concentraţiei gazelor combustibile în amestec prin dizolvarea lui cu o cantitate mai mare (de aer. elimină în mediul ambiant gaze combustibile ne arse şi produse toxice. cea mai stabilă este partea flăcării lângă orificiile de foc.pătrunderea flăcării în interiorul camerei de amestecare. Datorită acestui fapt.

Evitarea fenomenului "returul flăcării" se obţine prin majorarea vitezei de scurgere a amestecului din orificiile de foc şi evacuarea călduri de la suprafaţa lor. din contul depresiunii create de jetul de amestec combustibil. Teoria arderii demonstrează că arzătoarele atmosferice cu injecţia aerului primar în intervalul de volum 30. Deci.. 100 şi a păcurei marine ф5 şi ф12. care provoacă ruperea flăcării. în aceste cazuri returul flăcării este exclus prin crearea unor viteze de scurgere a amestecului combustibil. stabilizatorilor). care au direcţii diametral opuse. care influenţează fenomenele ruperii şi returului flăcării sunt: proprietăţile fizice şi chimice ale gazelor şi a amestecului combustibil. Cele mai răsîndite în generatoare de căldură au primit arzătoarele cu flacără scurtă GMGm. corpuri neuniforme. 7. Tunelurile din material refractar şi corpurile neuniforme. Arzătoarele 7. care la rândul său creează zone de recirculare a produselor de ardere la baza flăcării. Constructiv aceasta se obţine prin: • micşorarea secţiunii orificiului de foc până la diametru critic de propagare a flăcării. Arzătoarele pot fi folosite pentru arderea motorinei. . care aprinde fluxul de bază a amestecului. amplasate în centrul fluxului aprins a amestecului combustibil. stabilizatoarele inelare de aprindere. • instalarea unui set de plăci. câte turbulizează fluxul de amestec ce traversează spaţiul dintre ele şi provocă recircularea produselor de ardere supraîncălzite la baza flăcării. care depăşeşte viteza de propagare a flăcării de câteva ori. Micşorarea volumului de aer primar în amestec majorează stabilitatea arderii şi lărgeşte intervalul de reglare a presiunii şi debitului de gaze. distanţa dintre care este mai mică decât distanţa critică de propagare a flăcării. • prevederea grătarelor şi plaselor cu un număr mare de orificii cu secţiunea mai mică decât diametrul critic de propagare a flăcării. unite între ele cu ajutorul unor electrozi. Aceasta se obţine prin utilizarea dispozitivelor de stabilizare şi metodelor aerodinamice. regimul de scurgere a amestecului combustibil şi particularităţile constructive ale arzătorului (utilizarea. diametrul orificiilor de foc a arzătorului. evită ruperea flăcării prin organizarea recirculaţiei produselor de ardere supraîncălzite spre baza flăcării.1. des folosite în generatoarele industriale de căldură. care provoacă returul flăcării.  r . iar din metodele aerodinamice cel mai des folosită este turbionarea aerului secundar la intrare în zona de reacţie. factorii principali. Stabilizarea flăcării necesită creare în spaţiu de ieşire a amestecului combustibil (lângă orificiile de foc) a condiţiilor pentru aprinderea lui fiabilă..viteza fluxului de amestec combustibil.70 % funcţionează stabil fâră utilizarea dispozitivelor adăugătoare de stabilizare a arderii. inel stabil de foc. fenomenul "returul flăcării" este mai frecvent.. conform relaţiei:  ret     r unde:  ret . Stabilizatoarele inelare de aprindere evită ruperea flăcării prin faptul că o parte mică de amestec combustibil iese prin orificiile laterale şi din contul vitezei mici de scurgere creează un. Arzătoarele GMGm. care se ăroduc de uzina „Ильнарине” şi sunt folosite pentru ardere a gazului natural şi păcurii 40. De menţionat însă că micşorarea cotei aerului primar în amestec duce la îndepărtarea flăcării de arzător şi poate aduce la arderea incompletă şi depuneri de funingină pe suprafeţele încălzite.valori majorate a vitezei scurgerea amestecului combustibil. Cele mai răspândite dispozitive de stabilizare a flăcării sunt tunelurile din material refractar. aripioare pentru mărirea suprafeţei lui de contact cu aerul şi gazele de combustie circulante. uleiului de motorină şi altor feluri de combustibile uşori şi grei. Stabilitatea arderii se asigură prin menţinerea frontului flăcării lângă orificiile de foc a arzătorului balansând viteza normală de propagare a flăcării cu viteza fluxului de amestec combustibil. organizarea răcirii capului arzătorului prin echiparea iui cu dispozitiv de circulare a apei.viteza fluxului de amestec combustibil.

Stabilizarea flăcării se efectuează cu ajutorul tunelului conic ceramic. După ce se aprinde gazul. se termină alimentarea cu păcură şi se stabileşte regimul normal de lucru 15% din debitul de aer primar (la p=150kgf/cm2) dă posibilitatea mai bine de amestecat aerul cu gazul. poate micşora eficienţa. pentru montarea instalaţiei de aprindere aparte şi dop pentru închiderea canalului injectorului cînd se demontează injectorul. Cînd lucrează pe gaz lopăţelele sunt deschise complect. plăci montate 3 cu piuliţe 7. Pentru excluderea ruperii flăcării puterea termică a arzătorului nu trebuie să depăşească 25+50% din cea nominală. Micşorarea unghiului de deschidere a tunelului aduce la coxificare cînd arzătorul lucrează pe păcură. Partea de gaz a arzătorului reprezintă conducta prin care se alimentează arzătorul colectorului inelar cu orificiu care sunt amplasate într-un rînd. care are 2 rînduri de orificii de ieşire a gazului. Turbulizarea aerului se efectuează într-o direcţie. care sunt îndreptate la 90o unul faţă de altul. turbulizator cu palete primare şi secundare 2. Capul la injector nu trebuie să ajungă pînă la fisurile stabilizatorului aproximativ 20 mm. CÎnd se trece arzătorul la combustibili lichizi în injector preventiv trece abur. Stabilizatorul de flacără a păcurii este efectuat în formă de con. dar presiunea gazului trebuie să fie mai mare decît presiunea aerului secundar. Păcura sub presiune de 12.5m şi GMG-2m-8 găuri Ø2. În stabilizator sunt fisuri tangenţiale prin care în zona bazei de ardere pătrunde aer în cantitate care trebuie pentru ardere. În timpul lucrului arzătorului la gaz injectorul se înlătură şi orificiul în capătul canalului se astupă cu dop. Ce permite de a schimba lungimea flăcării de ardere a păcurii. El reprezintă un corp de formă neuniformă . după asta combustibilii sub presiunea 2-5 kgf/cm2 şi treptat se avansează cu gaz. după aceasta cu ajutorul şiberului aerului secundar şi robinetului de pe conducta de gaz stabiles regimul optimal. 7. Aprinderea arzătorului se efectuează cînd nu-i acces de aer lin se deschide robinetul de gaz şi se aprinde flacăra. În timpul lucrului şiberul aerului primar este deschis total el nu se reglează. Arzătoarele GMGm în comparaţie cu GMG micşorează  de la 1. mai ales la încărcări termice mici. şi ieşind turbulizat participă la bulverizarea păcurii. În dependenţă de complectarea în agregat se adoptă turbulizatori cu rotire la stînga şi la dreapta. unghiul de înclinaţie a căruia se poate regla cu ajutorul unei pîrghii. dar la puteri mai mici pentru a pulveriza se foloseşte aburul cu presiune 1. Debitul de aer aproximativ de 0.5 pînă la 1. În calitate de stabilizatori ai flăcării se foloseşte tunel conic ceramic 4. după aprindere lin se deschide şiberul aerului primar. Cînd arzătorul lucrează pe gaz stabilizatorul împreună cu injectorul scot după graniţa turbulizatorului cu lopăţele şi îl fixează în poziţia din urmă.03kg la 1kg de combustibil. ceea ce duce la creşterea rezistenţei la aer.5-2 kgf/cm2.2 .Arzătoarele GMGm diferă de GMG prin ajutajul de gaz. . Cînd arzătoarele lucrează pe păcură în limită de 70-100% de la puterea nominală termică ii de ajuns pulverizare mecanică.5. injector peromecanic 6. Arzătorul constă din partea aer-gaz 1. GMG-4m şi GMG 5m – 12 gauri Ø3mm) după dinsul turbulizatot de combustibili 9 şi abur 10. Expluatarea şi aprinderea ca şi GMGm.5mm. CÎnd puterea termică scade la 70% aburul (curge în tubul exterior a injectorului) care prin canalul piuliţei de cupru trece la canalele turbulizatorului de abur. Piuliţa şi turbulizatirul se fixează cu ajutorul piuliţei cupru -11. Turbulizatorul de aer reprezintă un complet de lopăţele profilate. care se amplasează la baza flăcării.6 ca şi GMGm se produce la uzina „Ильмарине” cu rotirea aerului la stînga sau la dreapta. Păcura pe tubul dinăuntru a injectorului se aduce la capul pulverizatorului în care consecvent sunt instalate: piuliţa de distribuire 8 cu un rînd de găuri (GMG-1.5-20 kgf/cm2 trece prin orificiile piuliţei se distribuie mai departe de canale tangenţiale nimereşte în camera de turbilizare şi ieşind din duză din cauza forţelor centrifuge se pulverizează. Cînd se arde păcura stabilizatorul se scoate înainte nu mai mult cu 60mm.Arzătoarele GMGB Arzătoarele GMGB.05 ce duce la ridicarea randamentului aproximativ 1%. Pentru pulverizare nu se recomandă de a folosi aburi cu umeditate înaltă (majorarea umedităţii duce la micşorarea calităţii de pulverizae) şi cu temperatura mai mare de 200o (se clasifică pulverizatorul). Prin orificiile de pe peretele lateral de ajutaj (la arzătoarele GMG orificiile nu există) gazul pătrunde în getul de aer secundar turbulizat.

unul faţă de altul: arzătoare. pentru cuptoarele de încălzire. gaz şi praf de cărbune. arzătoare supraoxigenate. procesul de ardere în arzător necesită un consum energetic mai mare decât arzătoarele cu flăcări neturbionate. tipul instalaţiei pe care se montează arzătorul. Cele mai des folosite sunt criteriile: modul în care se realizează amestecul dintre combustibil şi aer.. coaxiali cu curentul de aer sau transversal pe acesta şi arzătoare. schema de distribuţie a curenţilor de fluid în arzător. arzătoarele turbionare pentru combustibilii gazoşi pot fi clasificate după mai multe criterii. parţial sau total.3MPa) sau înaltă (Pg > 0. după configuraţia gurii de ieşire din arzător şi a ambrazuri: arzătoare cu canal cilindric. în special ale celor de puteri mari. pentru realizarea mişcării de rotaţie a fluidelor participante la procesul de ardere (în special a aerului).0. cu aerul de combustie şi combustibil turbionaţi amândoi în acelaşi sens sau în sensuri opuse.4. cu aerul de combustie neturbionat şi combustibilul turbionat (la Pg >6.3. gaz de generator) şi pentru gaze superioare (gaz natural. care se realizează prin optimizarea distribuţiei curentului de gaze (respectiv prin păstrarea unui raport de circa 40.. lichid şi praf de cărbune. după regimul termic al fluidelor participante la procesul de ardere: arzătoare turbionare cu şi fără preîncălzirea aerului de combustie sau cu şi fără preîncălzirea gazului combustibil. .. Aceste neajunsuri pot fi însă reduse semnificativ printr-o proiectare adecvată a carcasei şi a sistemului de turbionare. posibilităţile de reglare şi control a procesului de ardere.5MPa). iar flăcările realizate cu acestea sunt. pentru procese de elaborare şi de tratament etc.. dimensiunile geometrice şi performanţele tehnice. energetice şi economice realizate. sistemul de turbionare utilizat. după destinaţie: arzătoare pentru cazane de abur. sau de tipul mixt (cinetic-difuziune)...Arzătoare turbionare de combustibil gazos Arzătoarele turbionare se folosesc pentru arderea combustibililor gazoşi şi fac parte din categoria arzătoarelor cu aer insuflat. la care gazul este introdus central şi se distribuie prin unul sau mai multe orificii.. al zgomotului în timpul arderii se consideră sub 80 dB. arzătoarele se împart în două categorii mari: . curentul de aer fiind dirijat axial şi pus în mişcarea de rotaţie. iar zgomotul produs în timpul arderii este ridicat. caracteristicile şi forma flăcărilor. În funcţie de aceste criterii de clasificare. la care gazul este distribuit periferic transversal sau paralel cu curentul de aer. Faţă de avantajele legate de creşterea vitezei de ardere şi a stabilităţii flăcării. arzătoare simple sau combinate (mixte) gaz şi lichid. de tipul flăcărilor de difuziune. cu ajutorul unor palete.45% între debitul introdus periferic) şi adoptarea unei configuraţii adecvate a ambrazurii. gaz. după natura şi caracteristicile combustibilului folosit: arzătoare de gaze de presiune joasă (Pg < 3000 Pa). Nivelul admisibil. cu canal convergent. dezavantajul este că. sau a unor profile elicoidale. după regimul de turbionare şi regimul de curgere. domeniul de utilizare. depind în mare măsură de maniera în care aerul de combustie este pus în mişcare de rotaţie. în mare majoritate.0. natura combustibililor folosiţi. arzătoarele turbionare se deosebesc: după schema de alimentare şi modulul în care sunt dispuşi curenţii de combustibil si de aer.3 MPa).).7. arzătoarele turbionare pot fi de tipul: arzătoare cu aerul de combustie turbionat (complet sau parţial) şi combustibilul neturbionat. Astfel. care să micşoreze rezistenţele hidraulice şi prin preîncălzirea aerului de combustie. înclinate sub diferite unghiuri faţă de direcţia de curgere. cu canal divergent sau convergent-divergent. arzătoare pentru gaze sărace (gaz de furnal. regimul termic şi gazodinamic al fluidelor participante Ia procesul de ardere. Tipuri constructive şi caracteristici funcţionale Performanţele arzătoarelor turbionare de gaz. medie (Pg= 3000 Pa . Criterii de clasificare Din punct de vedere funcţional şi constructiv. după modul în care se realizează turbionarea jeturilor de aer.arzătoare care realizează turbionarea în zona de ieşire. gaz lichefiat etc.

trecerea unei părţi din debitul de aer pe lângă aparatul de turbionare sau modificarea proporţiei dintre debitul de aer introdus neturbionat şi cel turbionat. curentul de aer fiind admis periferic într-o carcasă cilindrică sau melcată. prin intermediul unor colectoare inelare perforate. în cazul în care gazele combustibile furnizate sunt de presiune medie. Particularitatile arzatoarelor cu radiatie infrarosie sunt: -gazul arde fara flacara vizibila la ajutajul radiant care.4. Multe din construcţiile arzătoarelor turbionare de gaz realizate au posibilitatea reglării intensităţii turbionarii curenţilor de fluid (în special de aer) prin: .zisele arzătoare reversibile) sau la care se utilizează concomitent mai multe sisteme de turbionare (în acelaşi sens sau în sens opus) a fluidelor participante la procesul de ardere. prin unul sau mai multe canale tangenţiale. -tevi radiante. la care se prevede posibilitatea schimbării sensului de rotaţie a jetului turbionat (aşa . 750. -cu flacari plate etc. -radianti sub forma de cupa. -aerul primar trebuie sa fie asigurat in cantitati corespunzatoare pentru realizarea arderii complete a gazului.in transport si constructii.Arzatoarele cu radiatie infrarosie Pentru uscarea si incalzirea materialelor sau pentru incalzirea spatiilor interioare. modificând astfel secţiunea transversală de intrare (până la obturarea completă). înclinate sub diferite unghiuri faţă de razele directoare ale carcasei. soluţiile se grupează în junii a două variante: admisie centrală sau periferică. în cazul arzătoarelor cu palete tangenţiale.prin incalzire. a canalelor sau fantelor de admisie. necesare arderii. variaţia secţiunii poate fi realizată cu ajutorul deplasării unui şibăr. având diferite configuraţii ale secţiunii transversale: cutie sudată de secţiune dreptunghiulară.modificarea unghiurilor de înclinare a paletelor. intensitatea maximă a turbionarii se obţine în situaţia în care întreaga cantitate de aer necesară arderii este turbionată. disc sau cilindru. acţionată din exterior. pentru fiecare variantă.se folosesc arzatoarele radiante cu injectie. 250. sau sub formă de tub turtit. Gazul combustibil distribuit periferic este dirijat. prin fante sau prin palete directoare. 630. Exista mai multe tipuri constructive de arzatoare radiante cu diferite puteri termice. 1000. 3000 kWt. şi de secţiune circulară. 2000. de secţiune eliptică.si destinatii.care asigura arderea completa a combustibilului gazos si utilizarea lui eficienta. 350. fie sub un unghi oarecare sau perpendicular faţă de acesta. de regulă. 120. .In categoria arzatoarelor radiante se incadreaza: -arzatoarele de gaze cu radiatie infrarosie.serveste ca sursa de radiatie infrarosie. fie sub formă de jeturi multiple în direcţia de mişcare a fluxului de aer. . . distribuţia gazului se poate realiza. 7. prevăzută de teoria arderii.Ele se utilizeaza in industries i agricultura. De asemenea.modificarea ariei secţiunii canalelor de admisie a aerului în camera de turbionare. se poate utiliza soluţia turbionarii şi a gazului. În cazul reglării turbionarii prin dirijarea introducerii unei părţi din debitul de aer ocolind aparatele de turbionare sau a introducerii unei părţi axiale neturbionate. şi menţinerii lor în strictă corespundere stoichiometrică. De menţionat că în Moldova firma AFN a elaborat. Referitor la admisia gazului combustibil. Performanţa acestor arzătoare constă în dotarea lor cu dispozitive electronice de măsurare a debitelor de gaze şi a volumelor de aer. Primul procedeu se realizează în cazul arzătoarelor cu admisie tangenţială în carcasă cilindrică sau melcată cu ajutorul unei clapete sau lamele ce se pot roti în jurul unei axe. iar firma Rommany Gaz Group produce o gamă largă de arzătoare turbionare performante de tip Dava cu puterea termică 15. 70. 40.- arzătoare care realizează turbionarea în zona de intrare. -la depasirea puterii termice peste limita stabilita se produce intoarcerea flacarii. Sunt realizate şi construcţii de arzătoare turbionare de gaz.

coeficientul mare de exces de aer în comparaţie cu alte tipuri de arzătoare.Efectul lor asupra arzatoarelor depinde de intensitatea vintului. aceste arzătoare au un consum redus de gaz. Dupa tipul ajutajului radiant(A. -continutul oxizilor de azot in produsele de ardere este mult mai mic comparativ cu arzatoarele cu flacara. . de generatoare) la care se cere o cantitate foarte mică de aer.Stingerea arzatorului la vint este determinate de 2 cauze: 1) Depresiunea creata de vint inaintea ajutajului reduce valoarea coieficientului 1 si determina in consecinta arderea instabila a flacarii. aceste arzătoare pot fi utilizate pentru arderea gazelor lichefiate în procesele în care sunt necesare flăcări .I. Dezavantajele arzătoarelor: . 7. Pentru protectie la vint. Totodată. Ajutajele ceramice pot fi formate din plite perforate sau poroase.condiţii dificitare de ardere şi ca urmare eliminarea produselor de ardere incompletă. Arzătoarele de difuzie se folosesc pentru arderea gazelor artificiale (de cox. Particularităţile arzătorului difuzional. iar aerul necesar pentru ardere este preluat integral din mediu înconjurător la arzătoarele cu difuzie procesul de amestecare a gazului cu aerul şi arderea se desfăşoară în paralel la ieşirea gazului din arzător.Cele metalo-ceramice au o plasa metalica suplimentara din fier refractat situate la 8-12 mmdeasupra placilor ceramice. formate dintr-o ţeavă cu perforaţii.determina innegrirea ajutajului si stabilizarea arderii.40 scade temperature ajutajului si se micsoreaza fluxul de caldura care se transmite prin radiatie.stabilitatea mare a flăcării fără întoarcere şi rupere.Ajutajul metalic este constituit dintr-un set de plase metalice refractate sau placi perforate din fonta refractara. .construcţia simplă şi dimensiuni reduse. în partea superioară a flăcării apar particule de funingine) În produsele de ardere se conţin fracţiuni necesare de combustibil (arderea chimică incompletă îndeosebi la arderea gazelor cu putere calorică ridicată). -transmiterea cladirii se realizeaza in general in proportie de 40-60%prin radiatie.R) pot fi impartite: -ceramice.diapazon mare de reglare a puterii termice. Necesitatea în focare cu volum mare. Ambele cause actioneaza concomiten. Avantajele acestor tipuri de cazane: . Asigură arderea gazelor după principiul de difuzie. Realizează flacăra lungă cu temperatura relativ redusă (în cazul arderii hidrocarburilor flacăra are culoarea alb-ălbui. .25-1. În mod obişnuit.1 Arzătoarele difuzionale Aceste arzătoare sunt cele mai simple dispozitive. Abateri mici de la valorile indicate inrautatesc brusc functionarea arzatoarelor.-asigura arderea mai completa a combustibilului in comparatie cu arzatoarele cu flacara.ajutajul se inchide la culoare si fluxul de caldura transmis prin radiatie se micsoreaza brusc. Gazul este eliminat prin orificiu. 2) Eliminarea aerului prin convectie de catre curentii reci.4. -metalice.La cresterea lui 1 pina la 1.La cresterea in continuare a coieficientului 1 .ajutajul se inchide la culoare si gazul arde cu flacara alungita nestabilita.uşurinţa şi siguranţa în exploatare. -metalo-ceramice.arzatorul este prevazut cu o carcasa speciala . La micsorarea lui 1 frontul flacarei devine compact si apar limbi de foc galbene lungi. .

: 2003.: 2006. Ţuleanu.T...lungi şi iluminiscente cu temperatură uniformă. –Moskva. cu grad negru înalt.M. 2.M. Ghid de proiectare. Ţuleanu C. Tonu. – Chişinău. În anumite situaţii aceste arzătoare sunt de neinlocuit de exemplu: în cazul cuplatoarelor de topire la care se cere flacără lungă.T.1100 oC temperaturii ce depăşeşte temperatura de autoaprindere a amestecului de aer-gaz. aceasta fiind posibilă numai prin încălzirea aerului necesar arderii pînă la temperatura 1000 . Arzătoarele de gaz Bibliografie 1. V. Stroiizdat: 1989. – Chişinău. U. U. Teoria şi practica arderii gazelor combustibile. Tonu V. procese şi aparate de ardere a gazelor combustibile. C. . Ionin A. Gazosnabjenie. 3.

Compartimentul: CALCULUL TERMIC AL AGREGATULUI DE CAZAN . VENTILAȚIE LUCRARE DE CURS Disciplina: Procese si aparate de ardere a gazelor combustibile.UNIVERSITATE TEHNICĂ A MOLDOVEI FACULTATEA URBANISM ȘI ARHITECTURĂ Catedra ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ ȘI GAZE.

ISACGV-121 CHIȘINĂU 2014 .A verificat: Gutul Vera A elaborat: Leu Radu st. gr.