UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
SPECIALIZAREA:INGINERIA TRANSPORTURILOR SI TRAFIC

Proiect
TRANSPORT MULTIMODAL

CADRU DIDACTIC INDRUMATOR: Profesor dr. Ing. NICOLAE VIOREL

PITESTI, 2013

CUPRINS

Capitolul 1
Analiza cadrului legislativ al activităţii de transport.Condiţii, restricţii,
oportunităţii.
Convenţii şi acorduri interne şi internaţionale referitoare la transporturi.
1.2. Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri (C.M.R.)
1.3. Principalele prevederi referitoare la transporturile rutiere.
1.4. Principalele prevederi referitoare la transporturile feroviare.
1.1.

Capitolul 2
Proiectarea sistemului de transport monomodal
2.1. Evaluarea şi analiza cererii de transport

2.1.

2.1.1. Descrierea mijloacelor de transportmonomodal utizate
2.1.2.
Proiectarea sistemului de transport monomodal.
2.1.3.
Calcululul sarcini maxime de transport
2.1.4.
Alegerea unitatilor de incarcatura
2.1.5.
Descrierea terminalului de transport monomodal
2.1.6.
Descrierea mijloacelor de încărcare / descarcatre utilizate
2.1.7.
Determinarea necesarului de mijloace de transport pentru transportul
monomodal
Proiectarea sistemului de transport multimodal
2.2.1.
Alegera mijloacelor de transport multimodal
2.2.2.
Calculul sarcini maxime de transport
2.2.3.
Calculul parcului de autocamioane necesar in transportul multimodal
2.2.4.
Proiectarea şi descrierea terminalului de transport multimodal
2.2.5.
Calculul elementelor terminalului de transport multimodal
2.2.6.
Descrierea mijloacelor de incarcare/descarcare in terminal

Capitolul 3
Calculul si analiza costurilor transportului. Compararea intre cele doua moduri.

2

Capitolul 1
Analiza cadrului legislativ al activităţii de transport. Condiţii,
restricţii, oportunităţi
1.1.

Convenţii şi acorduri interne şi internaţionale referitoare la
transporturi

Pentru a efectua transportul de marfa de la Piteşti la Catania trebuie să se ţină seama de
anumite reguli fară care nu se poate efectua transportul.In primul rând transportatorul trebuie să
aibă asupra sa următoarele acte şi să îndeplinească următoarele condiţii:
Pentru şofer, sunt necesare următoarele documente:
Paşaport;
Permis de conducere;
Atestat de conducere pentru şoferii care nu aparţin Uniunii Europene şi care
conduc vehicule înmatriculate în Uniunea Europeană;
Diagrama tahograf;
- Certificat de pregătire ADR.
Pentru autovehicul, sunt necesare următoarele documente:
Certificatul de înmatriculare;
Carte verde de asigurare internaţională;
Certificat de agreare ADR;
Certificat de conformitate ATP;
- Autorizaţie de transport.
Pentru mărfuri, sunt necesare următoarele documente:
Scrisoarea de transport CMR;
Carnet TIR sau document T de tranzit comunitar;
Document de transport ADR;
Autorizaţie pentru transportul de deşeuri;
Certificat de ambalare pentru containere ADR;
- Lista cu tarife aplicate sau taxa de transbordare.
Transportul rutier poate fi efectuat numai de către operatorii de transport rutier înregistraţii
în Registrul operatorilor de transport rutier ţinut de către Autoritatea Rutieră Română A.R.R.
Pentru efectuarea transportului rutier public de mărfuri operatorul de transport rutier trebuie să
deţină la bordul vehiculului copia conformă a licenţei de transport valabilă pentru transportul
rutier de mărfuri, documentul de transport, precum şi cellelalte documente specifice, prevăzute
de reglementăriile în vigoare, pentru fiecare categorie şi/sau tip de transport rutier.

3

Obiectivele transporturilor interne şi internaţionale sunt:
asigurarea mobilităţii bunurilor materiale şi persoanelor;
asigurarea unei infrastructuri de calitate;
acoperirea întregului teritoriu cu mijloace de transport şi asigurarea conexiunilor între
modurile de transport;
utilizarea cu maximă eficienţă a tuturor capacităţilor existente;
pomovarea cooperării,combinării şi interoperabilităţii modurilor de transport;
protecţia mediului şi asigurarea condiţilor optime de efectuarea transporturilor
Pe plan intern şi internaţional pentru atingerea acestor obiective au fost create instituţii
care prin cooperare asigură îndeplinirea obiectivelor în condiţii optime.în România organismul
principal cu atribuţii în organizarea şi supravegherea transporturilor este Ministerul
Transporturilor,care răspunde în faţa guvernului României de existenţa şi buna organizare a
sistemului naţional de transport ca parte integrantă a sistemului economico-social,ce are un
caracter strategic.Ministerul Transportului se ocupă cu:
- reglementarea traficului tuturor mijloacelor de transport;
- politica de dezvoltare a transportului;
- politica operatorilor specializaţii în transporturi şi activităţi conexe specifice.
Pentru transporturile rutiere:
In cadrul preocupărilor internaţionale pentru unificarea normelor privind transporturile
rutiere au fost elaborate mai multe convenţii care facilitează dezvoltarea în continuare a
transaporturilor rutiere internaţionale.
Printre cele mai importante reglementări de care trebuie să se ţină seama la efectuarea
transporturilor rutiere internaţionale sunt:
1.
Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional rutier (C.M.R.).
2.
Convenţia vamală, referitoare la transporturile internaţionale de mărfuri sub
acoperirea carnetului T.I.R.
3.
Convenţia internaţională referitoare la transportul mărfurilor perisabile.
4.
Convenţia pentru asigurarea împotriva răspunderii civile (Cartea verde).
5.
Acordul european privind transportul intemţional al mărfurilor periculoase.
6.
Acordul european pentru stabilirea prescripţiilor uniforme administrative pentru
efectuarea transporturilor rutiere de persoane şi mărfuri.
Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri (C.M.R.) a fost
semnată la Geneva la data de 19 mai 1956, C.M.R. aparţine seriei de convenţii internaţionale
iniţiate de Comisia Economică O.N.U.pentru Europa (C.E.E.). Prin această convenţie sunt
reglementate în mod uniform condiţiile generale în care se încheie şi se execută contractul de
transport rutier de mărfuri, reprezentat prin „ Scrisoarea de Trăsură tip C.M.R.”
C.M.R. se aplică orcărui transport internaţional de mărfuri, în cazul în care pentru un astfel de
transport a fost încheiat un contract de transport de mărfuri pe şosele, cu titlu oneros, cu vehicule,
dacă locul primirii mărfurilor şi locul prevăzut pentru eliberare, aşa cum sunt indicate în contract,
sunt situate în două ţări diferite, din care cel puţin una este ţaţă contractantă, independent de
domiciliul şi de naţionalitatea părţilor contractante .

4

• Numărul coletelor.E.M.c.1972. reprezentat prin „ Scrisoarea de Trăsură tip C.) Semnată la Geneva la data de 19 mai 1956. Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri (C. care se prezintă sub forma scrisorii de trăsură. Serisoarea de trăsură se întocmeşte pentru fiecare autocamion în parte.M. sunt situate în două ţări diferite.2. e.M.pentru Europa (C.E.11.R.R. cu vehicule. menţionându-se şi marcajele respective • Cantitatea exprimată în kilograme. se consideră încheiat atunci când marfa a fost încărcată în autocamion. din care cel puţin una este ţaţă contractantă.) • Instrucţiunile privind formalităţile vamale • 5 . după caz (bucăţi. în cazul în care pentru un astfel de transport a fost încheiat un contract de transport de mărfuri pe şosele. Se întocmeşte în trei exemplare semnate atât de predător cât şi de cărăuş. iar pentru mărfurile periculoase se v-a indica denumirea general recunoscută. Prin această convenţie sunt reglementate în mod uniform condiţiile generale în care se încheie şi se execută contractul de transport rutier de mărfuri.M. la 90 de zile după depunerea instrumentelor de ratificare la O. aşa cum sunt indicate în contract. chiar dacă lotul de marfă expediat este mai mare şi se încarcă pe mai multe mautocamioane aparţinând aceluiaşi cărăuş. aceasta intrând în vigoare pentru România la data de 23 aprilie 1973.U.U.1. Contractul de transport tip „ C. cu titlu oneros.”C. Primul exemplar se remite expeditorului.M. dacă locul primirii mărfurilor şi locul prevăzut pentru eliberare.N.R. perechi.N. Scrisoarea de trăsură trebuie să suprindă obligatoriu următoarele elemente: Numele şi adresa expeditorului • Locul şi data întocmirii scrisorii de trăsură • Numele şi adresa transportatorului • Locul şi data primirii mărfii pentru transport • Locul prevăzut pentru eliberarea mărfii • Numele şi adresa destinatarului mărfii • Denumirea curentă a mărfii şi felul ambalajului. C.R.R. al doilea însoţeşte marfa până la destinaţie.). independent de domiciliul şi de naţionalitatea părţilor contractante. Ţara noastră a aderat la această convenţie în baza Decretului 451/20.t. iar conducătorul auto a semnat scrisoarea de trăsură de preluare a mărfii. precum şi în alte unităţi. . iar al treilea exemplar rămâne la transportator. se aplică orcărui transport internaţional de mărfuri. aparţine seriei de convenţii internaţionale iniţiate de Comisia Economică O.

iar cărăuşul preia asupra sa răspunderea pentru întreaga valoare. se precizează şi termenul maxim de executare a transportului. Dacă în scrisoarea de trăaură nu s-a făcut nici o remarcă cu privire la calitatea sau cantitatea mărfii sau ambalajului.I. răspunderea cărăuşului este limitată. Acordul european privind marile linii de tranaport internaţional combinat şi instalaţiile conexe (A. precum şi exactitatea numărului de colete în baza observaţiilor şi constatătilor făcute.M. Principalele convenţii: 1. Convenţia internaţională pentru transportul mărfurilor COTIF/CIM 2. Pentru transporturile feroviare: Transportul pe calea ferată este mai complex decât al altor modalităţi de transport.R.Menţiunea că transportul respectiv este supus regimului stabilit prin C. traversând în tranzit mai multe ţări cu regimurio vamale foarte diferite. în unele situaţii se prevăd penalizări pentru fiecare zi întârziată faţă de termenul fixat • Valoarea declarată a mărfii. în cazul în carese declară valoarea mărfii. Profitânduse de faptul că aproape în exclusivitate. starea aparentă a mărfii şi a ambalajelor. iar predătorul sau primitorulmărfii aparţine unor state diferite. s-a trecut la elaborarea unor reglementări uniforme valabile pentru toate căile ferate. Regulamentul pentru folosirea reciprocă a vagoanelor de marfă în trafic internaţional R. El poate înscrie anumite remarci pe scrisoarea de trăsură. gestiunea transportului se face separat de fiecare cale ferată. se vor mări în mod corespunzător şi tarifele de transport • Instrucţiunile expeditorului către transportator cu privire la conservarea calităţii mărfii în timpul transportului şi manipulărilor • Lista documentelor remise transportatorului pentru ca acesta să răspundă în caz de rătăcire sau de deteriorare a lor • Menţiunea expresă de interzicere a transbordăm mărfii în cazul când în contractul de vânzare/cumpărare se stipulează acest lucru Transportatorul este obligat să constate la încărcare. deci în stare aparent bună. şi nici unei alte cauzecontrare • Termenul în care transportul trebuie efectuat.R. prin conducătorul auto. întrucât se realizează cu mijloace aparţinând mai multor administraţii de căi ferate.T.V. în majoritatea contractelor de transport C.C. (Reglementa Internationale Vehicoli). societăţile de transporturile feroviare sunt societăţi de stat. există prezumţia că preluarea mărfii de către cărăuş s-a făcut conform celor înscrise. cunoscute în prealabil de orice beneficiar de transporturiferoviare internaţionale.M. remarci ce pot duce la refuzul de plată a mărfii de către destinatar sau la pretenţii şi reclamaţii faţă de încărcător.) 3. • 6 . Transporturile feroviare internaţionale suntreglementate prin convenţii care cuprind şi reguli generale aplicabile contractului de transport şi cooperării între căile ferate participante la transport.G.

stabilesc condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vagoanele care circulă în trafic internaţional. între căile ferate mai există şi convenţii bilaterale privind colaborarea dintre staţiile de frontieră ale căilor ferate vecine. modul de efectuare a vămuirii şi condiţiile tehnice de predare/primire. condiţiile de transmitere a acstora de la o cale ferată la alta. atât cele aparţinând căilor ferate. sau transportul anumitor mărfuri care necesită condiţii speciale de transport (cu regim de temperatură. • Autorizaţie tip „ Terţe ţări”. periculoase la transport. societăţilor sau întreprinderilor. Permite autovehicului să încarce marfa de pe teritoriul statului emiţător de autorizaţie şi să o transporte într-o terţă ţară. altele decât căile ferate. atât pentru cele ai căror propieteri sunt căile ferate. Regulamentul pentru folosirea reciprocă a vagoanelor de marja în trafic internaţional R. • Autorizaţie tip „ CEMT A” şi „CEMT B”. precum şi drepturile şi obligaţiile căilor ferate participante la transport.I. 1. răspunderile şi limitele acestor răspunderi pentru căile ferate şi beneficiarii de transport. cât şi pentru cele care aparţin firmelor. Tipuri de autorizaţii necesare efectuării transportului analizat: • Autorizaţie tip „ RO-LA”. regim de presiune. agabaritice).3. precum şi indemnizaţia de folosire a acestora (chiria). V Regulamentele internaţionale în materie de vagoane de marfa. document emis de statul căruia i se v-a utiliza reţeaua rutieră. drepturile şi obligaţiile predătorului şi respectiv destinatarului mărfurilor. Principalele prevederi referitoare la transporturile rutiere Transporturile rutiere se desfăşoară în baza unei autorizaţii de circulaţie. paletele şi rechizitele (accesorii ale vagoanelor cum ar fi prelatele.).Convenţia internaţională pentru transportul mărfurilor COTIF/C1M Prin convenţiile multilaterale feroviare se reglementează condiţiile generale de transport al mărfurilor din trafic feroviar internaţional. Prin alte forme de cooperare între căile ferate se stabilesc condiţiile de folosire în comun a unor vagoane sau tipuri de vagoane. 7 . Sunt autorizaţii care dau dreptul ca autovehiculul care prezintă o astfel de autorizaţie să utilizeze reţeaua rutieră a orcărui stat european participant la Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transporturi. Aceasta. răspunderile în caz de avarie sau de pierdere. forma şi conţinutul contractului de transport feroviar în trafic internaţional. containerele. cât şi cele particulare. reprezintă documentul prin care un autovehicul înmatriculat într-un stat poate circula pe teritoriul altui stat. Se acordă condiţionat de utilizarea tehnologiei de transport RO-LA (îmbarcarea autovehicului pe platforme feoviare şi tranzitarea unei ţări pe clea ferată). în acest sens menţionăm câteva convenţii internaţionale de cooperare multilaterală cum ar fi: • INTERFRIGO (societate de exploatare în comun a vagoanelor de transport mărfuri perisabile) • INTERCONTAINER (societate de transport pe calea ferată de mărfuri containerizate) De asemenea. etc. ritm de expediere iar în traficul de transbordare se reglementează şi problemele de coordonare a volumelor de transport.

dau dreptul autovehicului să utilizeze reţeaua rutieră a statului emiţător numai dacă la intrarea pe teritoriul acestui stat a fost achitată o sumă calculată în funcţie de: greutatea încărcăturii.AETR-Acordul privind activitatea echipajelor la bordul autovehiculelor de transport. Autorizaţie tip .cu plata taxelor 2.Baza legislaţiei naţionale o constituie legea societăţilor comerciale. . greutatea proprie a autocamionului. dau dreptul autovehicului care prezintă o astfel de autorizaţie la intrarea pe teritoriul statului emiţător să utilizeze reţeaua rutieră a acestuia în mod gratuit.codul rutier ce reglementează circulaţia pe drumurile publice.legea transporturilor şi legea transporturilor rutiere.ordinul Ministerului Transportului privind admiterea autovehiculelor pentru circulaţia pe drumurile publice. numărul de axe şi sarcina pe axa simplă. . Alte documente legislative importante sunt: . .Convenţia privind circulaţia rutieră şi semnalizarea rutieră 8 .scutire de plata taxelor Autorizaţie tip . Ansamblul legislaţiei interne şi internaţionale privind transporturile rutiere stabileşte reguli şi norme după care transportul rutier poate fi realizat ieftin şi sigur.TIR-Convenţia vamală privind transporturile rutiere. din cele prezentate. Autorizaţie tip .ordinul Ministerului Transportului privind efectuarea inspecţiilor tehnice a autovehiculelor.Fiecare tip de autorizaţie.ordonanţa privind reguli juridice al drumurilor. .scutire de plata taxelor. . . .ATP-Acordul privind transportul mărfurilor perisabile. . Autorizaţie tip . . Legislaţia internaţională a fost elaborată de uniunea internaţională a transportatorilor rutieri(IRU)şi uniunea internaţională a operatorilor din transportul combinat(UIRR)şi cuprinde următoarele convenţii: .cu plata taxelor. . capacitatea de încărcare.ADR-Acordul privind transportul mărfurilor periculoase.CMR-Convenţia privind contractul de transport internaţional de mărfuri.hotărârea de guvern privind verificarea condiţilor de stare tehnică a autovehiculelor. poate fi la rândul ei de două feluri: 1.ordonanţa Ministerului Transportului privind clasificarea autovehiculelor.

rămâne în staţia de predare. care are 5 părţi care se referă la:  Obiectul şi starea de aplicare a Convenţiei. etc. • Modificarea contractul de transport. în cadrul anumitor relaţii de transport.totalitatea transporturilor efectuate în limitele frontierei unei ţări. Trafic intern . • Avizul şi adeverinţa de primire-însoţeşte transportul împreună cu unicatul.4. Prin aceasta. reprezintă numai o parte dintr-un trafic internaţional efectuat pe teritoriul a mai multe ţări.  Dispoziţii tranzitorii. destinatarul certifică primirea mărfurilor şi este pastrată în 9 . în acelaşi timp. Principalele prevederi referitoare la transporturile feroviare Transportul pe calea ferată deţine. Traficul se poate împărţi în: 1. pe plan mondial.  Răspunderea căii ferate.însoţeşte transportul şi se eliberează destinatarului odata cu marfa. Rolul acestui transport este de mare importanţă şi în transporturile de tranzit. primirea şi reâncărcarea vagoanelor. Organizarea transportului în general şi a celui de mărfuri în special. Aceasta constituie documentul doveditor al contractului de transport fiind. care se referă la: • Modelul scrisorii de trăsură sau al duplicatului scrisorii de trăsură.  Dispoziţii diverse.1. Convenţia este completată de 8 anexe. trimestru sau an). un document de transport şi un document contabil Scrisoarea de transport cuprinde 5 părţi: • Unicatul. • Copia scrisorii de transport . • Predarea. • Regulamentul transportului coletelor exprese. Traficul reprezintă totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună. Traficul de tranzit. primul loc în transporturile terestre.  Contractul de transport. astfel încât nu începe si nu se termină pe teritoriul aceluiaşi stat. Trafic internaţional . 2. Folosirea reciprocă a vagoanelor de mărfuri în transportul feroviar este reglementată de Convenţia RIV. la care participă toate ţările semnatare a Convenţiei CIM şi prin care sunt reglementate probleme privind: • Termenul de revizie. este legată de noţiunea de trafic. Scrisoarea de transport este principalul document în raporturile dintre calea ferată si beneficiarii transportului de mărfuri. Marfa care tranzitează nu este supusă taxelor vamale sau altor condiţii restrictive. în staţia de destinaţie. • Duplicatul-îl primeşte predătorul după încheierea contractului de transport şi constituie dovada primirii mărfurilor la transport. Traficul internaţional dintre statele din Europa este reglementat de Convenţia CIM.totalitatea transporturilor efectuate pe căile ferate între două sau mai multe state. • Diferite probleme tehnice.

numele şi adresa destinatarului.numele staţiei şi a căii ferate de predare. Pentru a putea fi admise spre transportat de către calea ferată. După eliberarea transportului.staţia respectivă. Foaia de expediere . 6.se referă la îndeplinirea formalităţilor vamale. Menţiuni obligatorii . rapid. precum şi pentru celelalte căi ferate care participă la traficul respectiv de mărfuri.face dovada trecerii mărfurilor dintr-o ţară în alta. valabil pentru calea ferată. 8. scrisoarea de transport este un document înscris şi probatoriu. calea ferată dispune de următoarele posibilităţi: poate să pună la dispoziţie. Certificatul de trecere a frontierei . respectiv. staţia respectivă îl anexează la contul taxelor încasate. respectiv corespunzător prevederilor din scrisoarea de transport. felul ambalajului. Nu este obligatoriu a se completa. unde sunt predate mărfurile.numele. marca. . sigur şi fără avarii. poate asigura ca marfa să ajungă la destinaţie relativ ieftin. este nevoie de autorizaşii speciale de transport. în caz contrar. Pentru transportul internaţional.prin care destinatarul certifică primirea mărfurilor. numărul coletelor. Avizul şi adeverinţa de primire . fiind dovada încheierii contractului de transport. numărul şi tipul de vagoane cerute se poate îngriji de manipularea corectă a mărfii.numărul vagoanelor şi iniţialele căii ferate. cereri prealabile. pe baza unei planificări sau. păstrându-se în staţia de destinaţie. Scrisoarea de transport se compune din următoarele exemplare: 1. 4. 3. 2. Matca scrisorii de transport . Preluarea mărfii în transportul internaţional pe calea ferată angajează răspunderea tuturor căilor ferate participante la transport. Actul de plata centralizat—serveşte la efectuarea decontărilor între expediţia internaţională şi calea ferată. 5. greutatea mărfii. în transportul mărfurilor de comerţ exterior. Certificatul de expediere . ruta de îndrumare. . Unicatul. Duplicatul. Menţiunile inserate în scrisoarea de transport internaţional sunt: 1. Menţiuni facultative.exemplarul care rămâne în staţia de predare. 10 . . • Exemplarul de serviciu-însoţeşte transportul la destinaţie.enumerarea documentelor anexate. Ele răspund solidar pentru efectuarea transportului de mărfuri. 2. mărfurile nu trebuie să depaşeasca anumite dimensiuni admise. 7.se reţine de către staţia de destinaţie şi serveşte la efectuarea decontărilor între căile ferate participante la transport. prenumele şi adresa expeditorului.

în condiţiile regulilor uniforme: predatorul să se conformeze prescripţiilor cuvenite. plătind desigur pentru ele o chirie proporţional cu durata de staţionare a vagoanelor în ţara respectivă. obligaţia de a transporta. Conform CIM. transportul să nu fie împiedicat de împrejurări pe care calea ferată deoarece nu le poate evita. în aşa fel că prima nu mai este în măsură să dispună de vagoane. platforme şi vagoane speciale. obiecte excluse de la transport. CIM cuprinde reglementări cu privire la următoarele probleme importante şi anume: sfera de aplicare a convenţiei şi excepţii de la sfera de aplicare. tarife. căile ferate au datoria de a transporta orice marfă care se pretează la acest gen de transport. reguli privind transportul internaţional feroviar al containerelor. în aceasta situaţie. descoperite. decât după descărcarea mărfurilor şi după înapoierea lor. încheierea contractului de transport şi executarea lui. trebuie să stie că. cursul de convertire sau de acceptare a monedelor. destinatarului şi cărăuşului pe parcursul derulării contractului de transport internaţional feroviar. reguli privind transportul internaţional feroviar al vagoanelor particulare. unitatea de cont. vagoanele încărcate sunt predate la frontieră de către o cale ferată altei căi ferate. se pot folosi vagoane acoperite. în funcţie de natura mărfii. răspunderea predatorului. vagoanele pot fi folosite de ţara pe teritoriul căreia se află vagonul. transportul să fie posibil cu mijloace de transport normale. 11 . în traficul feroviar internaţional. obiecte admise la transport în anumite condiţii.Predatorul (expeditorul intemaşional).

autocamioanelor sunt: .comerciala – stabilitatea la mers in curba.unghiul de degajare din fata si din spate. .1.1.economice .din spate .ecologica .ecologice Din punct de vedere comercial.ca si volumul cutiei autucamionului. Alte caracteristici evidentiate in exploatarea automobilelor.pret si costuri de exploatare si intretinere . In functie de capacitatea de incarcare.greutatea proprie si de incarcare sunt esentiale .) . Sistemul de rulare contine si directia cu ajutorul careia se urmareste traiectoria voita.…6 cilindri dispusi in linie sau in V care transmite cuplul motor prin ambreiaj la cutia de viteze si prin axul cardanic diferential si axe planetare la rotile motoare. Pentru functionare. Evaluarea si analiza cererii de transport In acestă lucrare trebuie să se organizeze un sistem de transport multimodal autoferoviar pentru ruta Piteşti.1.inaltimea de incarcare.comerciale. Descrierea mijloacelor de transport monomodal utilizate Din punct de vedere constructiv.Si una si alta din aceste doua parti componente folosesc pentru plasarea sistemului motor.000 2. Aprecierea globala a motorului se face prin analiza caracteristicilor exterioare.razele interioare si exterioare de viraj. .raza interioara si exterioara de gabarit. Caracteristicile tehnice se refera la sistemul de propulsie. Autovehiculul. instalatia electrica. instalatia de racire.l.autovehiculele pentru transportul marfurilor se caracterizeaza prin caracteristici tehnice.lungimea din fata. O alta parte importanata a autovehiculului o reprezinta sistemul de rulare .economice (unghiurile sunt necunoscute pentru a aprecia daca automobilul se poate deplasa pe un drum in panta si in rampa cu o declivitate oarecare).h de gabarit.economice si ecologice.consum specific). pentru un volum anual de mărfuri de 13.comerciale (distanta de la sol la cel mai de jos punct al sasiului autocamionului). Sistemul motor si de propulsie cuprinde : motorul propriu zis cu 2.la alunecare. Viteza maxima garantata de constructor si suprafata limitata de rulare : .constructive:(L.3.a cabinei sia a instalatiei de bord si indeosebi a dispozitivului de plasare a incarcaturii.ampatamentul.in general.este alcatuit dintr-un sasiu sau o structura portanata. ale arborelui cotit al motorului(putere. masurate. iar autocamioanele moderne si instalatia de incalzire.Capitolul 2 Proiectarea sistemului de transport monomodal 2.grad de poluare fonica si chimica 12 .de regula constand din patru sau mai multe roti care sunt legate de sasiu ssau structura portanta prin arcuri si amortizoare.fiind de regula atat rotile din spate cat si cele din fata.derapare si rasturnare .cuplu. 4 axe motoare .Catania. la motor si la dimensiunile si marimile folosite in exploatarea auto.a sistemului de rulare si franare. motorul propriu-zis cuprinde instalatiile de alimentare cu combustibil.autocamioanele pot avea 3 . Motorul autovehiculului se caracterizeaza prin indicii pistonului si prin caracteristicile globale.

5-7.de 7.6-12 t .1-17 t .de 3.de 12.5 t .Clasificarea autovehiculelor pentru transportul marfurilor : a) din punct de vedere al capacitatii de incarcare : .peste 17 t Schema unui camion folosit în modul de transport rutier Iveco Iveco cu semiremorcă 13 .

Spălător faruri. . cu reglare pe 3 direcţii. L . turbină cu geometrie variabilă şi intercooler.Lungime consolă spate (mm): 1048. Mase: . .Putere maximă: 412 kw (560 CP) între 1600 – 1900 rot/min. K .Conform directivelor: 2005/55 – 2005/78 CE (EURO 5). .Cuplu motor maxim: 2500 Nm între 1000 – 1575 rot/min. . .Ecartament faţă/spate (mm): 2049/1818. .Cilindree totală: 12880 cm3.Masa maximă autorizată pe axa faţă (kg): 7500.Compartiment de depozitare extern cu deschidere comandată din cabină.Masa totală în autotren (kg): 44000. . . Cabina: .Suspensie pneumatică în 4 puncte. .Sistem ajutător pornire la rece. D .Capacitate rezervor de combustibil (litri): 600.Parasolar exterior.Masa maximă autorizată pe axa spate (kg): 13000.Cabină de dormit Activ Space.Geamuri laterale acţionate electric.Masa proprie in ordine de mers (kg): 6950.Sistem de răcire cu lichid – Sistem pompă injector controlat electronic. .6 cilindrii în linie. . 3.Faruri de ceaţă. . .Perdele parbriz şi geamuri laterale. .Capacitate rezervor de AdBlue (litri): 55.Aer condiţionat manual. . 14 . . .Lăţime maximă (mm): 2550.Oglinzi retrovizoare cu încălzire şi acţionare electrică.Alezaj X Cursă: 135 X 150 mm. .Sarcina maximă pe şaua de cuplare (kg): 11050. C1/C2 . 4. tetieră.Rabatabilă electro-hidraulic la 60º. 2. H .Masa maximă remorcabilă (kg): 37050. . . . Motor: .Distanţa de la axa faţă la sfârşitul cabinei (mm): 940. . .Parasolar interior.Scaune şofer şi pasager cu suspensie pneumatică. .Poziţia şa cuplare faţă de axa spate (mm): +520.Masa totală maximă autorizată (kg): 18000.Ampatament (mm): 3650.Înălţimea maximă (descărcat) (mm): 3802.Date tehnice: 1. . Y . .Lungime maximă vehicul (mm): 6076. . . G .Diesel în 4 timpi cu injecţie directă. .Înălţime faţă superioară şasiu (descărcat)(mm): 982. T .Garda la sol minimă (mm): 214.Radio cu CD player şi comandă pe volan. Dimensiuni: X . E .

Dispozitivul S.R.Spate: Pneumatică cu 4 perne de aer. .Faţă: Arcuri parabolice. Ungere axă faţă cu ulei.5.filtru desicator încălzit cu regulator de presiune integrat (APU) b) Frâna de siguranţă: Integrată în frâna de staţionare 15 . . . .Control electronic al suspensiei (ECAS) cu telecomandă şi funcţie de autodiagnoză. Lăţime şasiu spate: 770 mm.Sistem pneumatic cu 3 circuite independente cu circuit electronic de comandă şi reglare a electrovalvelor pneumatice (EBS) care gestionează sistemul de antiblocare (ABS) şi antipatinare (ASR) a roţilor. .Scaun şofer încălzit.5.: Rezervor de AdBlue încălzit poziţionat pe partea dreaptă. Alternator: 28 V . . cu comandă pneumatică. Pneuri de serie 315/80R22. Axă spate cu roţi jumelate. Alte date tehnice: .Anvelope: Axă faţă cu roţi simple.5. . . bară stabilizatoare şi amortizoare telescopice hidraulice.Punte faţă: Din oţel laminat cu secţiune dublu T.Încălzitor suplimentar de cabină aer/ aer. Sistem de semnalizare a nivelului de AdBlue. . Demaror: 24 V . Comandă servoasistată cu pedală pentru cutiile manuale sau control electronic fără pedală la Eurotronic. Pneuri opţionale: 315/70R22. servoasistată. Modul de dozare.Suspensii: . legate între ele cu traverse sudate. .Trapă acţionată electric.5. casetă de direcţie cu bile recirculate. Conector remorcă cu 7 contacte.Sistem electric: Tensiune nominală: 24 V. Ungere axă spate cu ulei. .Cutie de viteze: ZF 16S2520 TO 16+2 RM.compresor de aer bicilindric 630 cm3 . 5.Ladă frigorifică. .Direcţia: Pe partea stângă.Viteză maximă 135 km/h limitată la 90 km/h cu limitator.Punte spate: Punte spate portantă. bară stabilizatoare şi amortizoare telescopice hidraulice. Catalizatorul poziţionat pe partea stângă. 315/60R22.90 A.5 kW. Diametru disc 17". cu secţiune "C".Parbriz şi geamuri laterale atermice.Priză de legătură pentru dispozitivele de diagnosticare. .Şasiu: Lonjeroane din oţel.Pilot automat. . motoare. . .7 mm. 385/65 + 315/80. . Blocaj volan.Sistem de frânare: a) Frâna de serviciu: . . . traverse faţă şi spate nituite. Componente principale: . Sistem blocare diferenţial.Ambreiaj: Monodisc uscat cu comandă prin tragere cu arc diafragmă.C. 385/55 + 315/70. . . Baterii: 2 x 220 Ah (12 V).. cu reducţie simplă. Dimensiuni lonjeron: 304 x 80 x 7. Volan reglabil pe direcţie orizontală şi verticală.Centuri de siguranţă în 3 puncte.frâne faţă şi spate cu discuri autoventilate şi etrieri flotanţi (diametru disc 432 mm).

. Schema unui camion folosit în modul de transport rutier Volvo Volvo cu semiremorcă 16 . acţionează pe puntea posterioară.Rezervoare de aer din aluminiu. . acţionare cu levier cu 3 poziţii de lucru Alte echipamente: .Tahograf digital. .c) Frâna de staţionare: Mecanică cu arcuri.Cheie electronică cu immobiliser. cu comandă pneumatică manuală d) Frâna de motor: Frână de motor cu decompresie (Iveco Turbo Brake). . .Roată de rezervă.Filtru de aer uscat cu senzor de colmatare.Filtru de combustibil încălzit electric.

Astfel grinzile ieşite în consolă pot provoca grave accidente tehnice şi umane în special la transportul în gol. Lungime (mm): 6000 mm. Înălţimea cu container 20` sau 40` standard (mm): 4121. cilindri/cilindree 6 în linie/6. Înălţimea în gol (mm): 1530.8 . Un alt dezavantaj al sistemului constă in momentelede torsiune importante care sunt introduse în lonjeroane de către consolele traverselor chiar dacă acestea au o legătură intermediară între cele două lonjeroane.5 Preţ achiziţie 86. la capătul cărora sunt montate zăvoarele rotative pentru fixarea transcontainerelor. Tara (kg): 4300. aceste momente apar ca urmare a solicitării puternice a suporţior cu până la 8 t în regim dinamic.275 euro Consum de combustibil 35% Capacitate rezervor 415 litri Semiremorca având cadrul cu lonjeroane paralele se bucură în prezent de cea mai mare răspândire. din această cauză mulţi constructori practică legarea pe perimetru a acestor console.21.Date tehnice: Model 4x2 (model cu 2punţi) Sarcină maximă admisă (kg) 18000 Nr. construcţia sa fiind extrem de simplă: două lonjeroane care poartă la distanţe convenabile traversele. întregul ansamblu se sprijină pe una. Pe lângă avantajul simplităţii acest sistem de cadru prezintă şi unele dezavantaje.5100 Diametru de bracaj (m) 14. Lăţime (mm): 2500. Semiremorca pentru containere Date tehnice: Destinaţie: 1 X 20` . Sarcina maximă utilă (kg): 30500 17 . două sau trei axe şi pe butonul de cuplare la şaua autotractorului.4 l Putere kW/cp 1824 LL: 175/238 Transmisie Transmisie automată cu 6 trepte Ampatament (mm) 3450 .

1.2.2. Descrierea rutei de transport monomodal  Harta rutiera Pitesti – Bradu de Sus (Terminal) 18 .

Timisoara 2.Jimbolia 19 . Magistrala 900 Bradu de Sus – Timisoara  Pitesti – Craiova  Craiova – Drobeta Turnu Severin  Drobeta Turnu Severin – Caransebes  Caransebes . Magistrala 200 Timisoara . Harta feroviara Bradu de Sus – Catania (Italia-terminal)  Traseul feroviar de urmat pe teritoriul Romaniei 1.

 Traseul feroviar de urmat Jimbolia (Romania) – Catania (Italia)      Jimbolia – Belgrad Belgrad – Zagreb Zagreb – Ljubljana Ljubljana – Venezia Venezia – Verona – Bologna – Firenze – Roma – Napoli – Catania Traseu Distanta pe harta rutiera de la Pitesti la terminalul Bradu de Sus 17 km Distanta pe harta feroviara de la Bradu de Sus la Jimbolia 466 km Distanta pe harta feroviara de la Jimbolia la Catania 2246 km Detalii despre cele doua localitati: Plecare: Pitesti (Romania) Coordonate GPS: Longitudine: 44o86"05 Latitudine: 24o86"77 Sosire: Catania (Italia) Coordonate GPS: Longitudine: 37o50"24 Latitudine: 15o86"78 20 .

Întrucât cererea de capacitate este fluctuantă de-a lungul anului.05  1.2 .35 tone/zi – la expediere 2.05 . T   S   L   Z zl / a  Z  1.zile lucratoare pe an in transportul rutier Qzmed ( E )  QaE 13000   55. zilnice şi timpul de lucru anual.coeficient de neuniformitate sezonal Z l / a  235 .4.2.1. Alegerea si calculul unitatilor tehnice de incarcatura 21 .31  1.31 tone/zi – la expediere zl / a 235  T   S   L   Z  1. lunare. Calculul sarcinii maxime de transport in cazul transportului monomodal Sarcina zilnică de transport se determină din cererea de capacitate Q a în funcţie de neuniformităţile sezoniere.3.2  1. apropierea sarcinii de transport de cererea de capacitate se face prin stabilirea unor vârfuri de trafic cât mai apropiate de valoarea 1.272 Qzmax( E )  Qzmed ( E )  T  55.Aceasta pentru că efortul material şi uman al transportatorului să fie cât mai apropiat de cererea de capacitate.1.01 .coeficient de neuniformitate zilnic  L  1.272  70.01  1.coeficient de neuniformitate lunar  S  1. La calcularea cantităţii zilnice de transport se are în vedere faptul că cererea de capacitate Qa trebuie satisfăcută integral. Q zmax  Q zmed   T unde: Q zmed  Qa .

Containerele standard de oţel de 20' sunt containere închise. rezistente la intemperii care sunt potrivite pentru orice încarcatura generala.160 kg.  E = 0. Containerele standard de oţel de 20' au o capacitate de sarcină utilă de până la 28.9 tone – capacitatea de încărcare a containerelor.8 . aproape de capacitatea de sarcină utilă a majorităţii containerelor standard de oţel de 40'. Date tehnice Volum interior: Gabarit: Tara: Sarcina utila: 33 mc (L) 6058 x (l) 2438 (H) 2591 mm 2270 Kg 28250 Kg N c / z  N ci / z  N cg/ z i Numărul containerelor încărcate: N c / z  Qzmax unde: Qu   E Qu = 18. Acest fapt face containerele de oţel de 20' potrivite în mod special pentru încarcatura grea şi cu densitate ridicată.coeficientul de încărcare la expediere Numarul de containere necesare : 22 .

31   4 containere Qu   E 18. 2.1. verificarea prinderii dispozitivului de prindere. deplasare şi aşezare. Pentru reducerea cheltuielilor neproductive aceasta activitate trebuie organizata corespunzător. 5.6. prin ridicarea containerului până la o anumită înălţime. automatizata sau mecanizata. prinderea pieselor de colţ ale containerului în dispozitivul de prindere al utilajului de manipulare. 3. Autotrenuri ce urmează a fi încărcate . Transportul intern si manipularea consta in ridicarea.1.Operaţia de ridicare comportă următoarele trei faze: 1. 3. 2. Manipularea unui container constă din efectuarea operaţiilor de ridicare. Utilajele de încărcare marfă. Depozit de marfa. ridicarea containerului până la înălţimea necesară. 2. Rampa de încarcare . aşezarea si deplasarea materialelor sau mărfurilor. care se face vizual sau cu o instalaţie automată.8 2.9  0. Parcare. 4.5 Descrierea terminalului de transport monomodal 1. Manipularea containerului cu prinderea pieselor de colţ superior se face cu rame pentru 23 . Descrierea mijloacelor de incarcare/descarcare Transportul intern poate fi definit drept deplasarea oricărui material sau obiect al muncii in interiorul si exteriorul clădirilor unei întreprinderi.Nc / z  Qzmax E 55.

. zăvoare rotative manuale sau automate.containere. .Înălţimea de ridicare – 8.Puterea motorului – 201 kw. Dispozitivul de manipulare trebuie să se poată roti în jurul axei sale verticale pentru a facilita manipularea containerului în poziţie verticală sau în poziţia dorită. Motostivuitor Caracteristicile motostivuitorului cu furcă frontală Hyster: .000 mm. . .Viteza de deplasare cu sarcină – 22 km/h.Viteza de deplasare fără sarcină – 22 km/h.Viteza de coborâre a sarcinii – 0.30 m/s.880 mm.Lăţimea – 3.Lungimea totală – 7.620 mm.Sarcina nominală – 36 tf.18 m/s. cu spreadere automate sau cu alte dispozitive de manipulat corespunzătoare. .Viteza de ridicare a sarcinii – 0. inele de cuplare. Acest utilaj este necesar terminalului pentru a putea folosi şi capacitatea de depozitare maximă. cu condiţia ca acestea să nu deterioreze piesele de colţ sau dispozitivul de prindere. . Timpul de manipulare al unui container este dat de formula: Tm  T P  TV 1  Tr  Td  Ta  T f  Tv 2  Trev unde: 24 . . . prevăzute pentru prindere cu cârlige asigurate.

5t /camion (la d = 0. timp de ridicare al containerului. timp de revenire. Determinarea necesarului de mijloace de transport pentru transportul monomodal Transportul rutier se execută în camioane de mare capacitate având volumul util Vu = 49.3 m3 fiecare.66t /mc ).Pa Parcul activ se poate reduce la un singur autocamion sau poate să fie alcătuit din mai multe autocamioane. Relaţia dintre aceste componente este următoarea: P = Pa + Pin Parcul de autocamioane reprezintă totalitatea camioanelor care se află în inventarul unităţii de transport la un moment dat. Parcul activ (Pa) însumează toate camioanele care se află în circulaţie. Pentru calculul parcului activ de autocamioane se foloseşte relaţia: 25 . În plus şoferii de autocamion trebuie să se odihnească 11 ore după cel mult 12 ore la volan ( odihna are loc in timpul staţionării). Parcul de autocamioane şi în general al mijloacelor de producţie P. este format din parcul activ ( Pa ) şi parcul inactiv ( Pin). doar 5 zile pe saptamână. În transportul rutier se va folosi viteza medie de circulaţie Vmc = 70Km/h. se va lucra in mod obligatoriu. prin ridicarea containerului până la o anumită înălţime.7. timp de deplasare. Pin = 0.Adoptam un timp de deplasare timp de aşezare a containerului pe utilajul de transport. timp de fixare a zăvoarelor containerului pe vagon sau semiremorcă. care se face vizual sau cu o instalaţie automată. Tm  60  30  10  160  120  60  30  140  610 s  10 min Productivitatea orara a utilajului: Qh  3600 3600  kt   0. Parcul inactiv (Pin) reprezintă camioanele care din anumite motive tehnice . respectiv Qu = 32. atât în cursa goală cât şi în cursa încărcată. timp de verificare a prinderii pe vagon sau semiremorcă.1. active şi apte pentru a efectua transportul de marfa.1.6  4containere / h tc 610 2.timp de prindere a pieselor de colţ ale containerului în dispozitivul de prindere al utilajului de manipulare. In ceea ce priveste programul de transport. in transportul rutier. acest lucru depinzând de cantitatea de marfă de transport şi de durata în care se doreşte ca acest transport să fie realizat.organizatorice sau din alte motive nu se află în circulaţie şi nu execută prestaţii de transport la un moment dat. timp de verificare a prinderii dispozitivului de prindere.

13 ≈ 2 autocamioane P = Pa + Pin = 6+2 = 8 autocamioane 26 .1.75  39  9)  101.9  2729 a tKm Tc  t i  t mE  t d / i  t mS  t d  t od unde: t i  t d  2.5ore  9 zile / cursa Pentru a putea transporta cantitatea de marfa de 13000 de tone .timpul de incarcare respectiv descarcare t mE  t mS  2729  39h .timpul de odihna Tc  2  ( 2.Pa = 0.timpul de parcurgere al cursei 70 t od  9h .parcursul marfurilor intr-o singura cursa Parcul activ auto pentru cazul în care transportul ( Qa )se execută cu un singur camion ( Qu ) este: Pa   tKm  Q  lt 13000  2729   344 auto Qu  lt 2  18.parcursul total al marfurilor tKm  Qu  l t .1.75h .intr-un interval de timp de 235 de zile vor fi necesare: 344 Pa   6autocamioane 58 Pin = 0.Pa   tKm tKm unde:  tKm Q a  l t .

facilitati tarifare in functie de volumul de transport. a timpului de incarcare-descarcare. de obicei costisitoare şi grele. 27 . urmarirea derularii transportului facand posibila organizarea in sistem „JUST IN TIME". . folosindu-se cel putin doua moduri de transport.2.transporturi rapide si ritmice. cresterea vitezei de circulatie si implicit reducerea pretului de cost al transporturilor o constituie utilizarea unor tehnologii moderne asa cum sunt: pachetizarea. . se beneficiaza de avantajele modurilor de transport utilizate astfel: . -micşorează timpul de staţionare a navelor la operaţiunile de încărcare şi descărcare.integritatea marfii pe tot fluxul de transport fara interventia clientului in punctele de transbordare a unitatii de transport intermodal intre modurile de transport. transportul de mărfuri în containere prezintă următoarele avantaje: -asigură integritatea cantitativă şi calitativă a mărfurilor transportate. paletizarea. -accelerează ritmul în transport. precum si utilizarea mijloacelor mecanizate in cadrul fiecareia in parte. micsorarea timpului de stationare a mijloacelor de transport. cu cel puţin două moduri de transport pe baza unui document unic (eliberat de transportatorul multimodal). Una din caile de reducere a numarului operatiilor de incarcare-descarcare. astfel incat marfa propriu-zisa sa nu mai suporte manipulari intermediare pe tot lantul tehnologic de transport. containerizarea. în special cele din lemn. între cel puţin două ţari. Folosind tehnologiile de transport combinat. Proiectarea sistemului de transport multimodal Transportul multimodal este transportul de mărfuri efectuat în trafic internaţional. -elimină ambalajele obişnuite în transport.plecari/sosiri corelate cu necesitatile clientilor conform programului de circulatie care sta la dispozitia acestora. In comparaţie cu metodele obişnuite de transport. efectuat în unităţi tehnice de încărcătură sub întreaga responsabilitate a operatorului de transport multimodal. operative asupra duratei si rutei de transport. Prin transport combinat de marfuri se intelege transportul marfurilor într-o singură unitate de incarcare. din poarta in poarta. -elimină muncile manuale grele prin asigurarea unei mecanizări complexe a operaţiunilor de încărcare/descărcare a mărfurilor (reducând concomitent numărul de muncitori afectaţi pentru aceste operaţiuni).informatii sigure. .2. .

Alegera mijloacelor de transport multimodal VAGON PLATFORMA 4 OSII TIP RGS 28 .-asigură transportul de mărfuri de la magazia producătorului la magazia cumpărătorului (gate to gate). fără reformarea unităţilor de marfă.2. -se evită cântărirea mărfurilor în etapele de transport.1. ceea ce simplifica şi accelerează operaţiile de primire şi predare a mărfurilor. evidenţelor şi documentaţiilor necesare la operaţiunile normale de predare/primire a mărfurilor. -asigură simplificarea formalităţilor calculelor. containerul putând fi depozitat şi în aer liber şi folosit ca atare drept depozit temporar. -duce la reducerea fondului de investiţii pentru construcţia de magazii acoperite. -determină posibilitatea introducerii pe calculator a evidenţei şi circulaţiei containerelor. 2.

Locomotiva Diesel Electrica LDE 4000 CP-OSE Locomotiva Diesel Electrică de 4000 CP construită pentru Calea Ferată din Grecia este 29 ..

temperatură minimă: -35° C.altitudine maximă: 1200 m. Date generale Date de rulare: .ecartament: 1435 mm.rezervor de ulei: 12001. scazand si pericolul de accidente . efort conţinu la tractare: 212.prezinta o complexitate mult mai redusa decat in cazul SDC sau SCM datorita lipsei terminalului .45 m3. Date tehnice Alimentări: - rezervor de combustibil: 45001. viteză maximă: 145 km/h. Locomotiva a fost destinată tractării pe calea ferată a trenurilor de pasageri sau marfa. greutatea pe osie (cu 2/3 combustibil. Avantajele principale sunt: . ulei. nisip): 1231. . putere de ieşire: 3955 HP.Gabaritul este mare si pot aparea unele probleme in circulatie.viteza e circulatie a trenului scazuta mai ales daca rotile vagoanelor au diametrul micsorat. .rezervor de aer: 12001. nisip): 20.nisip: 0. scazand posibilitatea de furt din vehicul. ulei. viteză continuă (UIC): 38 km/h Greutatea totală a locomotivei şi distribuţia ei pe osie: greutatea locomotivei (cu 2/3 combustibil.dotată cu motor Diesel Electric de mare putere tip ALCO (a doua generaţie) cu transmisie CA . Condiţii climatice: . . efort maxim la demaraj: 345 kN. .temperatură maximă: +40° C.zonă climatică temperată. mai ales pe linie electrificata .Dezavantaje . .vagoanele de cale ferata pentru sistemul RO-LA sunt mai scumpe . .2 kN.umiditate maximă: 95 %.se reduce aglomeratia pe sosele si autostrazi.atat vehiculul cat si incarcatura pot fi supravegheate de sofer. Performanţe de tracţiune: tipul motorului: Diesel ALCO 16R 251.CC.5 t. rezervor de apă: 16001. . - 30 . .Costurile de transport sunt mai reduse . .raza curbei minime: 100 m.

05 . La calcularea cantităţii zilnice de transport se are în vedere faptul că cererea de capacitate Qa trebuie satisfăcută integral. T   S   L   Z zl / a  Z  1.coeficient de neuniformitate zilnic  L  1.lăţime maximă: 3100 mm.01 .01  1.2.2 . Întrucât cererea de capacitate este fluctuantă de-a lungul anului.coeficient de neuniformitate sezonal Z l / a  235 . . regulator şi unitate de control electronic. lunare.27 31 .formula osiilor: Co-Co.2  1.Dotări: . zilnice şi timpul de lucru anual. . Q zmax  Q zmed   T unde: Q zmed  Qa .diametrul roţilor: 1100 mm. . 2. .Aceasta pentru că efortul material şi uman al transportatorului să fie cât mai apropiat de cererea de capacitate.coeficient de neuniformitate lunar  S  1. sistem de semnalizare a opririi.frâna pneumatică directă si indirectă. frână de mână.lungime totală: 20200 mm. Date geometrice: .zile lucratoare pe an in transportul rutier Qzmed  Qa 13000   55. apropierea sarcinii de transport de cererea de capacitate se face prin stabilirea unor vârfuri de trafic cât mai apropiate de valoarea 1. echipament de avertizare incendii. echipament de antipatinare şi antiblocare cu acţiune selectivă.inaltime maximă: 4438 mm. Calculul sarcinii maxime de transport in cazul transportului multimodal Sarcina zilnică de transport se determină din cererea de capacitate Q a în funcţie de neuniformităţile sezoniere.3 tone/zi – la expediere zl / a 235 T   S   L   Z  1.2.05  1. frână electrodinamică.

Calculul parcului de autocamioane necesar in transportul multimodal Se verifică dacă numărul de camioane rezultate ca parc activ . unde: TC t u  480 min .27  70. Parcul activ de camioane se calculeaza cu relatia: Pa  NC / Z .2.Qzmax  Qzmed  T  55.calculate in capitolul anterior.unde: nc / Z N c / z  N ci / z  N cg/ z  4containere nc / Z  tu .ajung pentru transportul containerelor de 20 ft.3 1.Timpul de lucru in terminal TC  2(t i / d  t m ) TC  2(10  30)  80 min nc / Z  P 480  6curse / zi 80 4  2 autocamioane 6 32 .2 tone/zi – la expediere 2.3.

rezultând în final volumul de mărfuri care se pretează transportului multimodal. auto. fără a recurge la investiţii costisitoare în dotarea cu utilaje.grupe de linii pentru primirea şi expedierea vagoanelor de cale ferată fiecare linie având cca 750-800 metri liniari. .instalaţii pentru preluarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor.-uri sau alte vehicule auto. printre care şi terminalele ferryboat (ca de exemplu cel din portul Constanţa început în anul 1989. etc.R. .2.I. Unul din cei mai importanţi factori care influenţează alegerea locului de amplasare a unui terminal este volumul traficului de mărfuri. expedieri şi tranzitări. 33 . Amplasarea terminalelor se face în funcţie de condiţiile locale. Pentru aceasta este necesar studierea curenţilor de trafic care fac obiectul transportului auto. O mare importanţă o prezintă şi ritmicitatea traficului de mărfuri. timpi care primesc o importanţă deosebită în asigurarea rapidităţii şi continuităţii transportului multimodal.2. . transportul propriu-zis pe şosea şi pe calea ferată.clădiri cu birouri pentru întocmirea formalităţilor navale. Există şi terminale mai complexe care permit joncţiunea a trei moduri de transport (autoferoviar-naval) şi anume terminale de porturi.rularea/derularea autovehiculelor rutiere.parcarea autovehiculelor până în momentul îmbarcării pe vagoane. de obicei în staţii mari de cale ferată (în triaje sau în apropierea acestora) ţinând cont şi de legăturile existente între terminal şi reţeaua de şosele şi autostrăzi din zonă. până la descărcarea mărfurilor în incinta destinatarului.. Cele mai răspândite şi mai numeroase terminale sunt cele care au dotări şi amenajări speciale pentru transboradrea transcontainerelor în domeniul transporturilor terestre. . transport intern în terminal şi depozitare a containerelor.depozitarea temporară a transcontainerelor.grupe de linii de pregătirea vagoanelor de cale ferată.transbordarea transcontainerelor. fiecare linie având 450 – 500 m lungime.parcări pentru T.un pod mobil cu una sau mai multe linii de cale ferată. fiind constituit din faze distincte de la încărcarea transcontainerelor la expeditor. transcontainerelor şi vehiculelor rutiere şi unde se întâlnesc. . folosite pentru îmbarcarea-debarcarea vagoanelor pe şi de pe navele ferryboat. formate din 5 – 10 linii. Un astfel de terminal are următoarele dotări mai importante: . apoi din nou pe şosea. . . prima linie de transport ferryboat Constanţa port Sud – Samsum Turcia) fiind dat în funcţiune la data de 10 august 1995. Lanţul de transport multimodal este caracterizat de continuitatea fluxului de criculaţie a transcontainerelor. deoarece anumite mărfuri (cerealele) pot fi preluate doar prin dotări temporare care se utilizează doar în perioada de vârf a traficului. .transbordarea autovehiculelor pe şi de pe vagoane.4. . Toate aceste faze sunt caracterizate prin timpi necesari pentru transbordare. fitosanitare. feroviare.parcarea vagoanelor goale. precum şi defalcarea acestor curenţi în primiri. instalaţii şi construcţii speciale. Proiectarea şi descrierea terminalului de transport multimodal Terminalele sunt spaţii special amenajate şi dotate pentru efectuarea operaţiunilor de transbordare. . feroviare.dormitoare pentru şoferi şi însoţitori. poliţia de frontieră. . (fac joncţiune) două sau mai multe sisteme tehnice de transport în vederea realizării lanţului de transport multimodal. În principal într-un termnial se desfăşoară şi se realizează următoarele operaţii: . feroviar şi posibil multimodal.

linii de garare. . Terminalele trebuie dotate cu instalaţii. . . macarale. Schema terminalului de la Bradu de Sus 34 .porţi de gabarit pentru verificarea încadrării autovehiculelor în dimensiunile gabaritului feroviar de liberă trecere înaintea amplasării pe vagon. . clădiri administrative. etc.cântare.mijloace de calcul. utilaje şi construcţii speciale dintre care cele mai importante sunt: . . porttainere sau maşini de manevrare a transcontainerelor). de numărul şi lungimea liniilor de transbordare precum şi de amploarea şi intensitatea traficului în punctul respectiv. .locuri de parcare a mijloacelor de transport auto. . utilaje auxiliare: electricare. Zona de transbordare mai cuprinde şi platforme de staţionare a autovehiculelor la transbordare. Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor şi porceselor tehnologice.zona de transbordare din terminale.operaţii de înregistrare.In cazul terminalelor din porturile maritime se mai execută transbordarea transcontainerelor în şi de pe nave precum şi îmbarcarea/debarcarea autovehiculelor şi vagoanelor de cale ferată în nave ferryboat. numită şi piaţa de transbordare care include una sau mai multe utilaje speciale pentru manevrarea transcontainerelor (numite transtainere. cântărire. .linii de sosire şi plecare a trenurilor. evidenţă.benzi de circulaţie auto marcate.rampe de îmbarcare/debarcare a autovehiculelor. dimensionarea şi numărul acestora fiind stabilită în funcţie de numărul şi tipul transcontainerelor de manipulat. . stivuitoare. semnalizate şi iluminate astel încât să se separeu complet fluxul de îmbarcare de fluxul de debarcare. evidenţă şi telecomunicaţii rapide. sociale sau cu alte destinaţii.

1. 2. ideal este ca terminalul sa dispuna si de o grupa de linii ( 2÷3 linii ) cu lu mari care sa serveasca. 10 – Macara cu spreder telescopic folosită la manipularea containerelor. Pe langa cele de mai sus.2.Legenda: 1 – Cladire administrativă terminal. ca grupa de manevra si loc de stationare a unor vagoane. 14 – Şină pe care se deplasează macaralele. Calculul elementelor terminalului de transport multimodal: Nc/ z unde: nc / z n c / z  t l / z  N c / k . 5 – Spaţiu pentru depozitare mărfuri / containere.timpul de lucru in terminal 8 NT   0. 2 – Birou de mişcare. 3 – Parcare angajaţi. Corpul de cladiri se dimensioneaza in functie de personalul care il deserveste.16  1transtainer 48 2. 11 – Macara cu ramă de prindere folosită la manipularea containerelor.numarul de containere manipulate in terminal N c / h = 6 containere – productivitatea orara a transtainerului t l / z  8ore . 8 – Container de 40`. loc de manevra si chiar de tren . 13 – Cale ferată. 12 – Drum de acces auto. 7 – Spaţiu pentru depozitare containere.5. Frontul feroviar: 35 . 4 – Peronul. 9 – Container de 20`. 6 – Parcare pentru camioanele ce aşteaptă să încarce din terminal. Numarul de transtainere necesar : N T  3.

numar de osii/vagon .35  1linie 235 2. Nv  Nc/ z nc / v n c / v  2 .lungimea vagonului .6. Numarul de linii : N  F l l Ff llT -unde : l u  l T  l locomotiva  l potrivire . Descrierea mijloacelor de incarcare/descarcare in terminal 36 .numar de containere/vagon .l Ff  NV / R lv lv  no / v lo lo = 5 m no / v = 4 . 3 N v   4vagoane 2 l Ff  3  20  60m 4.2. NV / R .numar de vagoane . l u  200  25  10  235m N lF  60  0.lungimea de lucru a transtainerului . l v  4  5  20m .

de tipul. Macara portal in terminalul multimodal Caracteristic pentru transcontainere este echiparea acestora cu şpredere. care constituie un cadru rigid prevăzut în colţuri cu piese de prindere şi înzăvorâre ale pieselor de colţ ale transcontainerului. care constituie un cadru rigid prevăzut în colţuri cu piese de prindere şi înzăvorâre ale pieselor de colţ ale transcontainerului. forma şi dimensiunea acestora precum şi de numărul liniilor de transbordare. iar operaţia de transbordare a unui transcontainer de pe un mijloc de transport pe alt mijloc de transport se execută în 2-3 minute. Deşi manevrarea pe verticală a transcontainerului cu macaralele portal include trei mişcări distincte (ridicare. aşezare) este totuşi manevrarea folosită cel mai frecvent în terminale. Caracteristic pentru transcontainere este echiparea acestora cu şpredere. iar în cazuri mai rare cu roţi pneumatice şi cu deplasare pe drum betonat. Dimensionarea numărului macarelelor port-tainer şi numărul acestora depinde de asemenea de volumul şi intensitatea traficului de transcontainere. Cu ajutorul acestui dispozitiv o operaţie de prindere a transcontainerului se 37 . Cu ajutorul acestui dispozitiv o operaţie de prindere a transcontainerului se execută în 20-30 secunde. deplasare. mărimea.Utilajul obişnuit pentru manevrarea transcontainerelor este macaraua portal (transcontainerul sau port-tainerul) cu roţi de oţel şi cu deplasarea pe şine de oţel.

pe eclise de oţel cu takpă din lemn de esenţă tare. . provenite din ploi şi topirea zăpezii. posibilitatea de manevră. .şinele căii de rulare să fie sudate. posibilitatea de acces la locurile de depozitare a transcontainerelor şi la locurile de parcare. aşezare) este totuşi manevrarea folistă cel mai frecvent în terminale. În organizarea generală a unui punct de transbordare. spre porţile de gabarit şi spre clădirile administrative. . În ceea de priveşte siguranţa şi uşurinţa de a efectua manevrele de către autotrenuri.să reziste la o sarcină totală de 300-400 KN.5%. căile de acces şi de transbordare pentru autocamioane şi autotrenuri sunt astfel trasate încât să asigure un paralelism în dublu sens cu calea ferată în zona de transbordare. în această zonă trebuie să se prevadă margini din blocuri de beton (borduri) care să protejeze atât calea ferată cât şi calea de rulare a macaralei portal. cu izolaţie de bitum. O atenţie deosebită se acordă căii de rulare a macaralei portal. iar operaţia de transbordare a unui transcontainer de pe un mijloc de transport pe alt mijloc de transport se execută în 2-3 minute.3 % şi o înclinare în mod transversal de circa 0. trecerea nemijlocită la cântar. Capitolul 3 Calculul si analiza costurilor transportului.execută în 20-30 secunde. Porţiunea de drum din zona de transbordare. . de minim 100 kN sarcină pe osie autovehicul şi foarte intens. deplasare. precum şi legătrui facile cu reteaua rutieră a regiunii respective.să fie rectilinie.calea de rulare să fie montată pe o fundaţie din beton armat. utilizată pentru transbordarea transcontainerelor în şi din autocamioane trenuie să îndeplinească condiţiile constructive ale unei sosele pentru trafic greu.să se prevadă din construcţie tampoane de capăt înzestrate cu arcuri şi amortizoare capabile să absoarbă şi să disipeze şocuri de 250 KN. cale care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . Deşi manevrarea pe verticală a transcontainerului cu macaralele portal include trei mişcări distincte (ridicare. Suprafeţelor spaţiilor de depozitare cât şi pieţei de transbordare trebuie să li se asigure în afara fundaţiilor de beton armat şi a straturilor acoperitoare din asfalt sau beton sclivisit şi posibilitatea scurgerii apelor pluviale. atât în ceea ce priveşte fundaţia cât şi stratul acoperitor. Compararea intre cele doua 38 . scurgerea prin canale longitudinale cu pantă de maxim 0.

C.001 EUR / Km = 5 EUR / cursa b) Costuri variabile: - Parcari si alte cheltuieli: 5458 x 0.004 EUR / Km = 22 EUR / cursa - Accesorii si piese de schimb: 5458 x 0.A.009 EUR /Km = 49 EUR /cursa - Licente de transport: 5458 x 0.3 Euro → 1250 x 1.002 EUR / Km = 11 EUR / cursa 39 . : 5458 x 0. Calculul costurilor in transportul monomodal a) Costuri directe: - Cheltuieli cu combustibilul: 5458 x 32% = 1746 L 1L motorina = 1.02 EUR / Km = 109 EUR / cursa - Asigurare R.05 EUR / Km = 273 EUR / cursa - Cheltuieli cu taxele pe autobanda: 5458 x 0.02 EUR / Km = 109 EUR / cursa - Cheltuieli cu diurna conducatorului auto: 5458 x 0.05 EUR /Km = 273 EUR /cursa c) Costuri fixe: - Asigurare Casco autotractor + semiremorca +marfa: 5458 x 0.005 EUR / Km = 27 EUR / cursa - Spalare autotractor si semiremorca: 5458 x 0.05 EUR / Km = 273 EUR / cursa - Cheltuieli cu uleiuri si lubrifianti: 5458 x 0.moduri a.3 =2270 EUR / cursa - Cheltuieli cu anvelopele: 5458 x 0.005 EUR / Km = 27 EUR / cursa - Taxe de drum : 5458 x 0.

0085 EUR /Km = 46 Euro / cursa - Salariu mecanic: 5458 x 0.085 EUR / cursa - Spalare autotractor si semiremorca: 17 x 0.05 EUR /Km = 0.015 EUR /Km = 82 EUR / cursa - Valoarea de amortizat: 5458 x 0.85 EUR / cursa - Cheltuieli cu uleiuri si lubrifianti: 17 x 0.- Taxe locale: 5458 x 0.005 EUR / Km = 0.3 =7 EUR / cursa - Cheltuieli cu anvelopele: 17 x 0.0068 EUR / cursa - Accesorii si piese de schimb: 17 x 0.3 Euro → 5. a) Costuri directe: - Cheltuieli cu combustibilul: 17 x 32% = 5.1 EUR /Km = 546 EUR /cursa Cheltuielile totale de exploatare ale unui autovehicul necesare efectuarii a 5458 Km sunt: Ctotal / cursa  Cdirecte  Cvar iabile  C fixe  4138 b.034 EUR / cursa b) Costuri variabile: - Parcari si alte cheltuieli: 17 x 0.05 EUR / Km = 0.02 EUR / Km = 0.004 EUR / Km = 0.4 x 1.003 EUR /Km = 16 EUR /cursa - Salariu conducator auto: 5458 x 0. EURO cursa Calculul costurilor in transportul multimodal Calculul costurilor in transportul multimodal este format din cheltuielilie pentru transportul rutier in terminalele T1 si T2 la care se adauga cheltuielile pe modul de transport feroviar.85 EUR /cursa c) Costuri fixe: - Asigurare Casco autotractor + semiremorca +marfa: 40 .4 L 1L motorina = 1.

150km / fractiune 41 . tariful de transport pentru fiecare UTI se calculează astfel : Tariful de import.015 EUR /Km = 0. suma de 47 EUR.34 EUR / cursa - Taxe locale: 17 x 0.9 t.153 EUR /cursa - Licente de transport: 17 x 0.1445 Euro / cursa - Salariu mecanic: 17 x 0. : 17 x 0.15 m şi cu masa brută de 18.02 EUR / Km = 0.85 EUR / cursa - Taxe de drum : 17 x 0. chiar începută.55 = 864. minimum 204 EUR. în afară de acest tarif se percepe pentru fiecare fracţiune de 150 km.1 EUR /Km = 1.A.17 x 0. adică : 2246km  14.0085 EUR /Km = 0.34 EUR / cursa - Asigurare R. export UTI din tabela de tarife este de 1196 EUR/UTI. Fiind încărcat pe vagon de reţea.002 EUR / Km = 0.49 rotunjit 865 lei/UTI = 206 EUR /UTI Tariful de transport pentru 2 UTI este: 2 x 206 = 412 EUR / vagon - Pentru distanta de la frontiera pana la destinatie: Pentru un vagon de reţea încărcat cu două UTI-uri de 20'.973 fractiunide150km .005 EUR / Km = 0. masa tarifară 19000 kg Distanţa : 466 km.55 Tariful de transport este : 1572 x 0. cu lungimea de 6. cu aproximatie 15 fractiuni. care se transportă pe relaţia Jimbolia – Catania (2246 km).C.009 EUR /Km = 0.7 EUR /cursa d) Costuri pe calea ferata: - Pentru distanta de la Bradu de Sus pana la frontiera: Masa brută a UTI : 18900 kg.003 EUR /Km = 0.051 EUR /cursa - Salariu conducator auto: 17 x 0. Tariful aplicat la zona km de 370 km : 1572 lei / UTI Coeficientul de grilă pentru LC/CL = 20 şi masa brută tarifară de 19 tone este : 0.255 EUR / cursa - Valoarea de amortizat: 17 x 0.

b) ] x coeficientul din grila de coeficienţi corespunzător unui UTI de 20' şi masa brută de 18.15 fracţiuni x 47 EUR / fracţiune = 705 EUR. Tariful de import. export (lit.55.Durata de transport pe modul rutier este mai mica decat cea de pe modul auto-cale ferata .168 RON /tona*Km 42 . a) + suma aferentă vagonului de reţea (lit.55 EUR /UTI Tariful de transport pentru cele două UTI-uri este : 2 UTI x 1045. care este 0. feroviar  2287. Conform calculelor efectuate in proiectul de fata pentru transportul marfii cu modul de transport rutier si modul de transport auto-calea ferata putem afla tariful practicat pe tona kilometru.1 EUR / vagon Tariful pentru transpunerea vagoanelor pe boghiuri de alt ecartament : 46 EUR /osie x 4 osii = 184 EUR /vagon CTotal / cursa  Cdirecte  Cvar iabile  C fixe  Ctr .9*5458) = 0. Tariful de transport pentru un UTI este : (1196 EUR / UTI + 705 EUR / UTI) x 0.55 = 1045. export pe UTI încărcat pe vagon de reţea este : [ tariful de import.04 EUR / tone*Km = 0.Cheltuielile efectuate pe modul de transport rutier sunt mai mari decat cele de pe modul de transport auto – cale ferata. Pentru modul de transport rutier: 4138 / (18.7 EURO cursa Compararea celor doua moduri de transport: Comparand cele doua moduri de transport putem observa urmatoarele: .55 EUR / UTI = 2091.Numarul de autocamioane folosit in modul de transport rutier este mai mare decat numarul de autocamioane folosite in modul de transport auto – cale ferata .9 t.

se reduce impactul negativ asupra mediului inconjurator . Nicolae Viorel – Note de curs „Transport Multimodal”2009-2010 43 .se poate realiza efectiv din poarta in poarta . putem spune ca transportul multimodal s-a dezvoltat si perfectionat fata de transportul rutier datorita urmatoarelor avantaje: .realizarea unor costuri reduse de transport.011 EUR / tone*Km = 0.asigurarea integritatii marfii .ambalare.se reduce numarul de accidente .manipulare si transportare Bibliografie 1.046 RON /tona*Km In acest context.Pentru modul de transport auto –cale ferata : 2287 / (37.se diminueaza aglomeratia de pe marile artere de circulatie .8*5458) = 0.

– Note de curs „Masini si instalatii de manipularea marfurilor” 2011-2012 5. 2003 3. Transporturi si vama.ro 13.ro 17.ro 14.oekombi. 2009 6. http:// www.euload.ro/ 10.com 9.info/ 15.artri.wikipedia. – Note de curs „Sisteme de transport" 2011-2012 4. http://michellinmap.ro 44 . E. http://www.iveco. http://www. – Trafic rutier şi siguranţa circulaţiei Editura Universităţii din Piteşti. http://www. http://www. Ilie S.feroviarii. http:// www. Gheorghe Caraiani.at/ 8.ro/ 11. http://www.navteq.unttr.2. http://www.sncfr.ro 16. Ilie S. http://www.bursatransport. Lexicon. Neagu.hartionline. http://www. http://www.ro 12. Editura Wolterskluwer.com/ 7.