Proiect la disciplina Sisteme de Transport

Tema de proiect:
Transportul elicoidal

Conducator proiect: Ladislau David

2006-2007

Student:
Grupa: 741B

CUPRINS:
1.Consideratii generale
1.1.Transportor Elicoidal
1.2.Buncare
1.3.Remorci
2.Solutii constructive
2.1.Buncar Produs Finit MICRO-FNC
2.2.Schema constructive a buncarului combinei C-12
2.3.Scheme constructive de buncare
2.4.Vedere laterala a unei remorci de uz general (RBL-4)
2.5.Spira elicoidala transportor MICRO-FNC
3.Constructia principalelor componente pentru transportorul elicoidal
3.1.Transportorul elicoidal lent
4.Prezentarea si justificarea solutiei adaptate
5.Calcul principalilor parametrii constructive , functionali si energetici
5.1.Calcului unghiului de inclinare a diametrului si a pasului
spirei elicoidale
5.2.Calcului turatiei spirei elicoidal
5.3. Calcului puterii necesare actionarii
Bibliografie

2

Studiul solutiilor constructive similare 1. constructive.2 Solutii constructive de transportoare cu banda 1.1 Consideratii generale 1.Calculul parametrilor principali. functionali si energetici 4.3 Constructia principalelor parti componente aletransportorului cu banda 2.Conducator proiect: Ladislau David Student: Grupa: 2006-2007 Cuprins: 1.Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru trabsportorul cu banda 3. Calcule de dimensionare Ansamblul general Desen de executie pentru doua repere 3 .

1 Consideratii generale Transportoarele cu banda reprezinta tipul cel mai raspandit de transportor continuu. tamburul de intoarcere (1). Vitezele de transport sunt variate in functie de natura sarcinii fiind cuprinse intre 0. putand fi utilizat atat ca instalatie stationara cat si ca trasportor mobil.4 – 4 m/s (vitezele mici sunt pentru sarcini individuale si cele mari pentru materiale in vrac cu granulatie mijlocie. tamburul de antrenare (7) si tamburul de intindere (8).Studiul solutiilor constructive similare 1.1. Materialul transportat este impiedicat sa cada lateral de jghiabul (3) fixat pe cadrul transportorului. asa cum ar fi cerealele). Actionarea transportorului se face de la motorul electric (10) prin intermediul 4 . in timp ce benzile metalice pot ajunge pana la 500 m). Lungimea unui transportor cu banda este limitata de rezitenta benzii in ce priveste preluarea fortei de tractiune (benzile cu insertie din bumbac au lungimi de pana la 300 m. Principalele parti componente ale unui transportor cu banda sunt : organul de tractiune este banda(4) infasurata pe tamburul (5). Transportoarele cu banda se folosesc la transportul produselor sub forma varsata si a sarcinilor individuale in plan orizontal sau sub un unghi de pana la 20 0 fata de planul orizontal.

plane .cu descarcare pe parcurs Transportoarele cu banda au constructie simpla.cu descarcare la capat . Sustinerea benzii se face cu ajutorul unor role de sustinere.sub forma de jgheab c) dupa materialul din care se confectioneaza banda . Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice: tocatori. combine de siloz.material textile .cauciuc cu insertii textile . instalatii de distribuire a hrane. durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus. 5 . Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii: a) dupa destinatie . fabrici de nutreturi combinate. bucatarii furajere. produc praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).cu destinatie speciala b) dupa tipul benzii . siguranta in functionare si consum de energie redus.variatorului de turatie (11) si a reducatorului planetar (12). greutate mica. etc.cu destinatie generala . Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de inclinare mic. Unele transportoare mai sunt prevazute cu dispozitive de curatire a benzii dispuse pe ramura inferioara a acestora.otel d)dupa modul de descarcare .

banda este confectionata dintr-un material antiderapant .latimea maxima a benzii 600 mm .posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel de descarcare 6 .1.viteza benzii 3m/s .incarcarea maxima admisa 100 kg .incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg .2 Solutii constructive a) Modelul Rushmore Caracteristici: .

b) Modelul Alpine Caracteristici: .banda este confectionata dintr-un material antiderapant .incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg .latimea maxima a benzii 600 mm .viteza benzii 3m/s .posibilitate de reglare a unghiului de descarcare 7 .incarcarea maxima unitara 100 kg .

incarcarea unitara admisa 100 kg .incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg .banda este confectionata dintr-un material antiderapant .Model A10 A10-1 A10-2 Lungimea Maxima (mm) 10000 10000 10000 Tabel de dimensiuni A B C D (mm) (mm) (mm) (mm) 760 760 760 3810 3810 3810 3350 3350 3350 6710 N/A 6710 E (mm) F (mm) N/A 3430 3430 3230 3230 3230 c) Modelul Annapurna Caracteristici: .latimea maxima a benzii 600 mm .viteza benzii 3m/s 8 .

latimea benzii 500-600 mm .incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg 9 .Model AN6 AN10 Tabel de dimensiuni Lungimea A B C Maxima (mm) (mm) (mm) (mm) 6000 760 3050 6090 9500 760 3050 7010 D (mm) E (mm) 3960 5130 1372 1372 d) Modelul Snowdown Caracteristici: .

PES/PA 400 in care 125. Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua loviturile din partea bucatilor de material. Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura) commune. simbolizate conform STAS 8983-75. 1400. 160. 650. de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii din material. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla.2-0. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din fire chimice (polyester in urzeala si poliamida in batatura). PES/PA 125. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/1-85.3 mm. 1800 si 2000 mm (STAS10674-86). Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400. PES/PA 160.2-3 mm. Insertiile taxtele au grsimea de 1. 10 . 250 si 400 reprezinta rezistenta la rupere in N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS 2077/1-85. 1200. Insertiile din material textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. 1000. iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0. 500.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al materialului ce urmeaza a fi transportat.de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure.Model S35/20 S35/15 S30/20 S30/15 S25/20 S25/15 A (mm) 300 385 300 385 300 385 B (mm) 1200 1200 1200 1200 1200 1200 Tabel de dimensiuni C D E (mm) (mm) (mm) 1700 2100 1830 1600 1600 1830 1700 2100 1830 1600 1600 1830 1700 2100 1830 1600 1600 1830 F (mm) 3600 3600 3100 3100 2600 2600 G (mm) 1200 1200 1200 1200 1200 1200 H (mm) 2870 2870 2640 2640 2410 2410 1. 1600.

Acest dezavantaj este inlaturat la benzile imbinate prin vulcanizare. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare.sa fie rezistenta la tractiune si elastica .sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii . Inadirea mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal.sa fie putin higroscopica .Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime. capetele benzii trebuiesc inadite. Banda trebuie sa fie: . Se foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii.sa se poata inadii usor in cazul ruperii 1 – cauciuc 2 – insertii de protectoare 3 – insertii din material textil 11 . Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate .

4 – cord 5 – cablu de poliamida 6 – cablu de otel b) Tambure – antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur. Tambur de intindere Fig. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda. Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si intarita. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii. 5 c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor. suprafata tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap inecat. 12 . tambur de deviere. in fig. In fig. rolelor sau combinatii de tabliere si role.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat adeziv. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele normale. in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a tambure de intindere. 2 este prevazuta constructia unui tambur de intindere.mai rar cu doua tambure de antrenare.

role Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata. d) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii permanente ale benzii si a creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare. 13 .1 – cadru 2 – tabliere 3 – banda 4 . Rolele cu benzi de cauciuc „B” se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime. Rolele cu discuri „D” se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor materiale aderente la banda. dar mai avantajoase din punct de vedere energetic. este o constructie simpla. cu rol de a curati banda. Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv. cu dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii. Rolele cu suprafata lisa „L” se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.

schema este reprezentata mai jos. e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de material. 1 – cos de alimentare 2 .Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului pentru cu lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari. Constructia depinde de material incarcat pe banda.clapeta pentru reglarea debitului 3 – placi de gidare a materialului f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul carucioruui de descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul trasportorului prevazut cu doua tambure si jgheab de descarcare. 14 . Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii αmax<ψ (unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta. Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor.

2.capacitate de lucru: 1. Sistemele cu scuturi inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita frecarii acestora cu materialul transportat.materialul transportat: grau 15 . avand unghiul de inclinare ά = 0°. Prezentarea si justificarea solutiei constructive Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta sarciniile pe directie orizontala .Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul ajuns in dreptul peretelui inclinat. aluneca pe acesta si ste descarcat lateral.5 kg/s . 1 – banda trasnportoare 2 – tamburul de antrenare 3 – tambur de intindere 4 – role cu suprafata lisa 5 – role cu discuri 7 – sistem de intindere 8 – sistemul de incarcare 9 – sistemul de descarcare Date: .

v0= 0m/s Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia: 16 .vb= 3m/s .57 .otel μ=0.5 kg/s Lungimea: 3 m Unghiul de inclinare: 0° a) Calculul dispozitivul de incarcare Din anexa 4 rezulta: . Are o functionare silentioasa si o viteza mare de pana la 2 m/s. Numarul de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS 2077/ 1-85.coeficientul de frecare in repaus al fainii este: .lungimea: 3 m . Suprafata tamburului este acoperita. de 15 – 20 mm in scopul maririi coeficientului de frecare. uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.5 . 3. uar stratul de cauciuc dintre ele este de 0. organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 2 mm.unghiul de taluz natural in repaus ψ0=350 . functionali si energetici Material transportat: grau Capacitatea de lucru: Q = 1. Calculul principalelor parametrii constructivi. Insertiile sunt de forma unei tesaturi.densitatea materialului ρ=800kg/m3 .cauciu μb0= 0.. prin vulcanizare cu un strat de cauciuc. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica. Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.25 mm.unghiul de inclinare: 0° In cazul trasportorului de fata .

4(1.57 0.16 0.96  kg / m 17 .1 0.5 A=   0. 4  0.5  10  36. 7) 0  0.8 0.9 din STAS 7539-84 Se alege latimea benzii B=400 mm Q 1.5 0 Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia: Q 1.9 3 800  tg17.16 k a v b  tg 0. 000625 m 2 v b  3  800 c) Determinarea dimensiunilo principale ale tamburelor Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia: DTA  k a N i 125 2 250 mm Din STAS 2077/1-85 alegem Ni=2 pentru banda cu insertii textile PES/p 125 care are caracteristicile: DT  k i N i 100 2 200 mm d) Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. 013 m 0. b) Calculul latimii benzii Unghiul de taluz natural in miscare va fi:   (0. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea tamburelor.5 0 k   0. lpi=3800 D6 e) Calculul fortei minime din banda Masa unui metru liniar de banda se calculeaza cu relatia:  b  1. D=133 mm Dimensiunile suporturilor de sustinere se aleg din STAS 6788/2-86. 456 Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare:  1  arctg   (10  15 0 )  arctg 0.2 2 v ba  v 02 32  0 l  1 m 2 g (  b cos   sin  ) 2 9.9)  b0  0. 7  0. 6 mm  n r  500 Pasul rolelor lPP=1100 mm.5 35 0 17. adica L=500 mm.5 0 Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm. v 3 10 4  6 10 4  114. 456  cos 0 sin 0)  b  (0.5 2 4 2)  3.5 B   0.1B( i N i  p  r ) 1.8(0.

64)  20.96)  9. corespunzatoare sagetii minime. 025 (0.93 N 2 v b (  b cos  sin  ) 2 3(0.3)9. 64 N Forta rezistenta totala la deplasarea materialului se determina cu relatia in care coeficientul k se calculeaza cu relatia: Ft  k ( Fi  Finc  Fdesc )  1.5 800  4. se calculeaza cu relatia: i  f a  0.166 c F v 1.Q 1.93  7.5(3 2  0) 0.5 3. 456 cos 0 Fi    4.5 kg/m vb 3 Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material.1 m rs 5   1.54 N 8 f a Fmin  iar pe ramura de intoarcere este: Fmin  (0.  6 . 04 Fortele rezistente pe ramura descarcata calculate: F1-2   (  rs'   rs" ) g L 2 0.81  218.089 2 0.5 3.81  3 4.5 N 8 0.8 Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:  rs"  F4-6  (  1   b ) g L1 sin   (  1  b  rs ) g L1 cos  7. 5 kg 4 4  rs'  mr 5   4.55 kg/m p p 1. 03(3.166(4.  456 cos  0 sin  0) Masa rolei de sustinere este: m rs    ( D 2  d 2 ) L   (0. 5   0. 02 N k=k 1m k 2n 1. 075 kw 3 10 10 Calculul de verificare Se scrie pentru trasportorul dat sistemul de ecuatii: 18 .96)  9. 25 20. 6  4.3 kg/m p i 3. 02  3 P  0 t3 b   0. 03  0. 04 f) Calculul puterii necesare actionarii trasportorului Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia: Q(v b2  v 02 )  b cos  1.81  136.96 1. 08 2 ) 0.94 N   0.

5 A=   0.27 N F4 = 9.64 F3 = k2 F2 k2 se alege 1 F4 = F3 + Fi = 4. 000625 m 2 v b  3  800  B  400mm Forta realizata de dispozitivul de intindere al benzii este: Fint = F2 + F3 = 18.94 N c Finc = Fdesc ∙ e0.64 N F2 = F1 + F1-2 = F1 + 4.8∙π Din rezolvarea sistemului de ecuatii rezulta : F1 = 4. Q 1.64 + 4.93 F5= Finc=7. Calcule de dimensionare - unghiul de taluz natural in repaus Ψ0 = 35° unghiul de taluz natural in miscare va fi: 19 .27 N F3 = 9.F1 =Fdesc=4.54 N 4.57 N Pentru a obtine forta minima din banda recomandata se pune conditia: FII > Fmin forte daca nu respecta conditia FII se majoreaza si se recalculeaza celelalte Latimea banzii B se determina in functie de aria sectiunii transversale a materialului aflat pe ramura incarcata a elevatorului.64 N F2 = 9.

206 400  125 Din STAS 2077-85 alegem Ni = 2 pentru banda cu insertii textile Pes/PA 125 care are caracteristici: δp = 4 mm δr = 2 mm δi = 1..9 3 800  tg17..5   0.5 0 Kά = 0.16 0...9 din STAS 7539-84 Din STAS 10674-1976 se alege B = 400 mm Nr.4.5° B Q 1.7) ∙ Ψ0 = 0. Insertii Ni  K 6  Fmax B  ft Fmax = 1147.0.. din STAS 7541-84 lungimea tamburelor LA = 500 mm 20 .Ψ = (0.3 mm Diametrul tamburului de antrenare : DTA = K2 ∙ Ni Ka – 125 mm pentru benzi cu insertii din tesaturi din bumbac DTA = 125 ∙ 2 = 250 mm Diametrul tamburului de intindere DT = K i ∙ N i Ki =100 mm pentru benzii cu insertii din tesatura din bumbac DT = 100 ∙ 2 = 200 mm Pentru B = 400 mm.16 k a v b  tg 0.24 N K6 = 8 + K 7 + K 8 + K 9 K6 = 8 + 0 + 0 + 1 = 9 Ni  9  1147 ..2.24  0. 013 m 0.5 ∙ 35 = 17.

respectiv de corpurilor de rostogolire..20 MPa W p d 3 16 16  M t 3 16  320  10 3 d 3   43.Arborele Mt = Ft ∙ DTA = 30..2 ∙ 250 = 7550 Nm Din STAS 8724/3-74 alegem Mt = 425 Nm Mt Mt    adm  15. Bibliografie: 21 . Cauza principala a scaderii din functiune a rulmentilor se datoreaza pittingului (oboselii superficiale) pe caile de rulare ale inelelor.35mm    adm   20 t  Din STAS 8724/3-74 se alege diametrul de capat al arborelui da = 50 mm Aleg rulmentul radial cu bile clasa 1 de utilizare..

“Indrumar de proiectare” .Ladislau David 22 .Ladislau David Note curs .